GR

ATU

ITD

istr

ibu

ció

n

gra

tuit

a

www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania

„Astăzi îmbracă hainele de gală pentru a sărbători o vârstă ce poate părea mică, însă o perioadă care se traduce prin 24 de ediţii şi 576 de pagini color în care cititorii...”

Anul III - Nr. 25 / 24 de pagini / 1-31 martie 2013

Pagina 12-13

„OCCIDENTUL ROMÂNESC”, o poveste de dragoste a ei, a lui, a mea, a ta, a voastră...

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă.

„Un mărţişor pentru dumneavoastră” „În cadrul „Zilelor Mărţişorului la Madrid” Ambasada României a organizat o c ampanie de promovare a simbolului r omânesc de primăvară în pieţele emblematice ale...”

Andaluzia, paso a paso„Arhitectura locurilor aminteşte vag de aşezările tradiţionale ale populaţiilor de berberi, originare din înălţimile africane ale Munţilor Atlas...”

Madrid: Participare românească la Zi le le Francofoniei „Evenimente ce marchează Zilele Internaţionale a Francofoniei la Madrid, în contextul aniversării a 20 de ani de la aderarea României...”

Zaragoza: A sosit primăvara!„Pentru a celebra cum se cuvine venirea primăverii, Asociaţia „Rumanos sin Fronteras” din Zaragoza a organizat un atelier de creat mărţişoare dedicat copiilor români din comunitate...”

Pagina 10

Pagina 19

Pagina 16

Pagina 23

occidentulromanesc

REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI

ÎN REGATUL SPANIEIAmbasada României •Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Telefoane pentru relaţii publice : 0034-913501881, 913597623, 913504436, 913454553, 914137412, 914137425.

Consulatul General al României la Madrid •Avda. Cardenal Herrera Oria nr.134, Madrid 28034. •Program: luni-vineri: 09:00-15:00 de-punerea actelor, 15:00-17:00 eliberarea actelor. •Tel.: 0034-917344004, 917345667, 917340182 şi 917342993. Fax: 0034-914165025. •E-mail: secretariado@consuladoderumania.e.telefonica.net. Site: http://madrid.mae.ro/ •Consul General: Irina Marin.

Consulatul General al României la Barcelona •C/San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare public: Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034-934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net. Site: http://www. barcelona.mae.ro/ •Are în jurisdic-ţie următoarele provincii: Cataluña (Barcelona, Girona, Lleída, Tarragona), Insulele Baleare. Consulatul General al României la Sevilla•Calle Nicaragua nr. 18, Sevilla 41012. •Tel.: 0034-954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947, 954620746, 954624053. Fax: 954627108. E-mail: secretariat@cgrosevilla.e.telefonica.net. Site: http://www.sevilla.mae.ro. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Andalucía (Huelva, Cádiz, Málaga, Sevilla, Córdoba, Jaén, Granada, Almería), Murcia, Ceuta, Melilla.Consulatul General al României la Bilbao•Plaza Circular, nr.4, Bilbao 48001. •E-mail: cgrumaniabilbao@ telefonica.net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 de-punerea documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: solicitările şi eliberările de documente se fac numai cu programare prealabi-lă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie): telefon: 608 956 278 Dorina Neagu, consul. •Consul General: Monica Mihaela Ştirbu •Are în jurisdicţie Comunităţi-le Autonome Ţara Bascilor, Navarra, La Rioja, Asturias, Cantabria, Galicia.Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana•C/ Larra No.2, Castellón de la Plana 12006. •Tel.: 0034-964216172, 964216163, 964203351, 964203342, 964206764. Fax: 0034-964257053.

E-mail: secretariatconsulatcastellon.e.@ telefonica.net. Site: http://www.castellon.mae.ro/ •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea docu-mentelor, 16:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: 09:00-14:00 (numai persoanele progra-mate, ofi ciere căsătorii şi audienţe), 16:00-17:00 (numai eliberare documente). •Circumscripţa consulară: Comunitatea valenciană (provinciile Valencia, Castellón şi Alicante).Consulatul României la Zaragoza•C/Camino de Las Torres nr. 24 (intrarea prin spatele clădirii, fostul sediu al INEM), Zaragoza 50008. •E-mail: secretariat@crozaragoza.e.telefonica.net, Tel.: 976481429, fax. 976481779. •Program: luni- vineri: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. •Consulatul României la Zaragoza are în jurisdicţie Comunitatea Autonomă ARAGON (Provinciile Zaragoza, Huesca şi Teruel)Consulatul României la Ciudad Real•Calle Mata nr.37, Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751. E-mail: cruciudadreal@ telefonica.net. •Consul: Liviu Popa. •Are în jurisdicţie următoarele provincii: Castilla-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca şi Guadalajara), Extremadura ( Caceres şi Badajoz). Viceconsulatul României la Almeria•Carretera Huércal de Almería, nr. 46, Almería 04009. •Tel.: 0034-950625963, 0034-950624769. Fax: 0034-950145217. E-mail: al-meria@viceconsulat.e.telefonica.net. •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. Vinerea - activitate de asistenţă în teritoriu, vizite la peni-tenciare, ofi cierea de căsătorii la misiune şi alte servicii, pe bază de programare. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau cir-culaţie), telefon: 0034-682733408. •Viceconsul: Florenţa Ciobotaru.Consulatul onorifi c al României la Murcia •Avenida de los Rectores, nr.3, Edifi cio Paraninfo 30100. •Tel.: 968 879 567. Fax: 968 879 568. •E-mail: consuladomurcia@ xplorasolutions.com. •Consul onorifi c: dl. Jose David Perez Perez.Consulatul onorifi c al României la Pamplona•Calle Cortes de Navarra nr.5, 5D, Pamplona 31002, Comunitatea Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512. •Consul onorifi c: dl. Javier Taberna.

SENIOR EDITOR:Dan Caragea (Portugalia)EDITORI:Dan Luca (Bruxelles)Irina Georgescu Şova (CA)Lucian Oprea (Colorado)Puşa Roth (Romania)Marian Petruţa (Illinois)Tudor Petruţ (CA)REDACTORI:Alexandru Stancu (Asturias)Elisabeta Iosif – (Bucureşti)Mircea Fluieraş (Málaga)Oana Moşniagu (Madrid)Vasile Mureşan (Illinois)Timeea Opreanu (Cluj-Napoca)Zoe Stoleru (Valencia)

FONDATORI:Kasandra Kalmann-NăsăudeanFlorin Valentin Barbu

COORDONATOR PROIECT:Michael Harrison Cronkite (CA-USA)

REDACTOR ŞEF:Kasandra Kalmann-NăsăudeanREDACTOR ŞEF ADJUNCT:Ana-Maria Marinescu (Madrid)Gabriela Căluţiu Sonnenberg (Costa Blanca)

REDACTOR INVESTIGAŢII:Cristian I. Guitars (Barcelona)MARKETING-PUBLICITATE:Răzvan IonescuSPECIALIŞTI:Marius Vili Sârbu - Avocat (Madrid)Ionuţ Niţu - AvocatJeni Chiriac - Psiholog

CONTACT:redactia@occidentul-romanesc.compublicitate@occidentul-romanesc.comwww.occidentul-romanesc.comTipărit la Integral PressDepósito Legal: TO-607-2011ISSN 2069 – 8801

13Adrese şi informaţii utile02 w w w . o c c i d e n t u l - r o m a n e s c . c o m Martie/2013occidentulromanesc

Coslada: Copiii români sărbătoresc Ziua Mamei

Cu ocazia Zilei Internaţionale a Femeii, sub deviza Zâmbet de copil pentru sufl et de mamă, Asociaţia Comunităţilor de Emigranţi din Spania, oferă o seară de muzică şi poezie mamelor din Coslada. Eve-nimentul va avea loc în data de 8 martie, începând cu

orele 17:15 la Centrul Civic El Cerro Coslada, Avenida Manuel Azaña nr. 13.Spectacolul va fi susţinut de aproximativ 60 de elevi ai cursului de Limbă Cultură şi Civilizaţie românescă, sub coordonarea profesori-lor: Mihaela Ispas şi Octavia

Iancu.Scopul acestui eveniment este de a oferi momente de bucurie, dar şi de recunoştin-ţă sinceră şi curată din par-tea copiilor pentru mamele prezente la eveniment, care vor avea parte şi de surprize frumoase.

Kasandra Kalmann-Năsăudean

13Cuvânt înainte 03w w w . o c c i d e n t u l - r o m a n e s c . c o m Martie/2013 occidentulromanesc

Singurul lucru de care m-am temut în viaţă şi încă mă mai tem, singurul lu-cru în faţa căruia am rămas dezarmată ca înainte a ceva necunoscut, îngrozitor, este răutatea şi invidia. Prostia, prostia simplă, prostia pe care o întâlneşti pe toate cărările, nu mi-a părut ni-ciodată periculoasă. Pentru aceasta găsesc întotdeauna mijloace de luptă. Răutatea şi invidia însă, scapă ori-căror arme. Ele sunt unirea profundă a celei mai de jos prostii cu tot ce are omul mai sălbatic, mai vechi şi mai neînfrânat în porniri. Şi din această pricină orice armă îndreptată împotriva lor, se frânge.

Răutatea, o boală pe care oamenii o lasă să evo-lueze în voie fără să o trate-ze, care roade inima şi care, nici măcar nu aduce vreo satisfacţie cum fac celelalte păcate.

Poate un om rău, invidi-os din fire să devină un om care să se bucure sincer de realizarile celor din jur, să se bucure sincer de realiza-rile prietenilor săi ? Nicio-dată!

De-a lungul vieţii, dacă

Lunca din Mirceştide Vasile Alecsandri

Bate vânt de primăvară şi pe muguri îi deschide;Vântul bate, frunza creşte, şi voioasă lunca râde.Sub verdeaţa drăgălaşă dispar crengile pe rând.Şi sub crengile umbroase mierla sare şuierând.

O! minune, farmec dulce! O! putere creatoare!În oricare zi pe lume iese câte-o nouă fl oare,Ş-un nou glas de armonie completează imnul sfântCe se-nalţă cătră ceruri de pe veselul pământ.

Tot ce simte şi viază, feară, pasere sau plantăÎn căldura primăverii naşte, saltă, zboară, cântă.Omul îşi îndreaptă pasul cătră desul stejăriş,Unde umbra cu lumina se alungă sub frunziş.

El se duce după visuri; inima lui creşte plinăDe o sacră melodie, melanholică, divină,De o tainică vibrare, de-un avânt inspirătorCe-i aduc în piept suspinuri şi-n ochi lacrimi de amor.

Este timpul renvierii, este timpul rennoirei,Ş-a sperărei zâmbitoare, ş-a plăcerei, ş-a iubirei,Paserea-şi găteşte cuibul, fl oarea mândrele-i colori,Câmpul via sa verdeaţă, lanul scumpele-i comori.

Sus, paingul pe un frasin, urzind pânza-i diafană,Cu-al său fi r de-argint subţire face-o punte-aeriană,Iar în leagăn de matasă gangurul misteriosCu privighitoarea dulce se îngână-armonios.

Jos pe la tulpini, la umbră, fl uturii, fl ori zburătoare,Se-ndrăgesc în părechere pe sân alb de lăcrimioare,Şi, ca roi de pietre scumpe, gândăceii smăltuiţiStrălucesc, vie comoară, pe sub ierburi tăinuiţi.

O pătrunzătoare şoaptă umple lunca, se ridică.Ascultaţi!... stejarul mare grăieşte cu iarba mică,Vulturul cu ciocârlia, soarele cu albul nor,Fluturul cu planta, râul cu limpedele izvor.

Şi stejarul zice ierbei: „Mult eşti vie şi gingaşă!”Fluturaşul zice fl oarei: „Mult eşti mie drăgălaşă!”Vulturul uimit ascultă ciocârlia ciripind;Râu, izvoare, nouri, raze, se împreună iubind.

Luncă, luncă, dragă luncă! rai frumos al ţării mele,Mândră-n soare, dulce-n umbră, tainică la foc de stele!Ca grădinele Armidei, ai un farmec răpitor,Şi Siretul te încinge cu-al său braţ dismierdător.

Umbra ta, răcoritoare, adormindă, parfumată,Stă aproape de lumină, prin poiene tupilată.Ca o nimfă pânditoare de sub arbori înfl oriţi,Ea la sânul ei atrage călătorii fericiţi...

Am învăţat că prietenia adevărată continuă să existe chiar şi la distanţă. Iar asta este valabil şi pentru dragostea adevărată - Kathy Kane Hansen

hrănim aceast moft al firii, acesta poate deveni un mon-stru care ne poate distruge, ne poate răpi harul de a ne bucura cu cei care ştiu să se bucure alături de noi necon-diţionat. Cu siguranţă că un invidios, un răutăcios nu nu-mai că nu se bucură cu cine se bucură, dar nu va avea niciodată resursele necesare să plângă cu cei ce plâng, ci va fi tentat întotdeauna să se bucure de necazurile celor din jur, chiar dacă aparent îşi exprimă regretul.

Prietenii sunt rari. Cu-noştinţe avem cu sutele. Adesea, încurcăm categorii-le şi reportul de la categoria a doua, la prima. Şi culmea, în loc să câştigăm, pierdem pentru că nu oricine are sto-fă de prieten. Pe de altă par-te, nu oricine ştie să-şi facă prieteni. De multe ori, în loc să căutăm soluţia neferici-rilor din viaţă în interiorul nostru, o căutăm acolo unde nu-i, în alţii. Vedem paiul, iar bârna ni se pare o nimica toată.

Aşteptăm înţelegere, dragoste, acceptare şi răsfăţ, dar uităm că, orice relaţie e un joc de-a luatul şi de-a datul... Şi ne mirăm când ce-lălalt fie că-i prieten, iubit, coleg de muncă ori partener de afaceri pleacă, sau mai rău, ne loveşte pe la spate când ne aşteptăm mai puţin.

Viaţa ne învaţă că ni-ciodată nu-i prea târziu să pierzi sau să câştigi un prie-ten. Trebuie doar să învăţăm

Neamurile ţi le dă Dumnezeu, prietenii ţi-i faci!

să recunoaştem la pipăit sto-fa cea mai bună, cu aspect comercial dar putredă în interior.

Personal, încă mă mai chinui să învăţ diferenţele. Şi cu toate că, atunci când o prietenie îmi pare că a trecut demult probele necesare, chiar şi pe cea a timpului, ea s-a dovedit a fi nici mai mult, nici mai puţin decât un ciulin.

Am multe cunoştinţe pentru care cel mai probabil figurez în categoria, prie-teni. Îmi plâng pe umar, îmi destăinuie cele mai adânci frământări, ştiu că la mine găsesc întotdeauna o uşă deschisă şi o mână întinsă... dar când le merge bine, fie-care îşi vede de viaţa lui.

Nu pot să afirm că sunt dezamăgită de oameni. Doar tristă de ceea ce se petrece în jurul meu, al nostru. Sun-

tem aşa cum suntem fiecare, iar eu nu mă consider mai bună decât majoritatea. Nu sunt în măsură să judec pe nimeni, iar de acuzat nejus-tificat, nici nu poate fi vor-ba! Dar visez încă la acea legătură pe care cineva a definit-o atât de frumos şi de adevărat: prietenia, este o minte în două trupuri!

Visez la o legătură mai strănsă şi mai reală între ro-mâni, la mai multă unitate, la mai multă dreptate, bu-nătate, omenie şi cinste. Şi mai ales între noi, cei care ne aflăm în pribegie departe de familiile noastre, departe de înţelepciunea, omenia, mândria şi cinstea cu care Dumnezeu ne-a înzestrat ca popor şi pe care suntem obligaţi să le păstrăm şi să le transmitem mai departe moştenitorilor noştri, oriun-de trăim în această lume.

13De interes04 w w w . o c c i d e n t u l - r o m a n e s c . c o m Martie/2013occidentulromanesc

prilejuit de sărbătoarea Mărţişorului, precum şi la Târgul Internaţional de Turism de la Berlin, care se va desfăşura în perioada 06 -10 martie 2013.

Ministrul Maria Grapini consideră oportună promo-varea României prin legende autentice, mărţişorul fiind strâns legat de tradiţia ro-mânească. Acest demers de promovare a obiceiurilor ro-mâneşti este primul dintr-o serie de campanii de promo-vare a credinţelor autentice păstrate în timp de poporul român.

Maria Grapini, Ministrul Delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism consideră că ”Identitatea unui popor rezistă secole prin tradiţii, cultură, istorie, legende şi limbă, ca oglindă a sufletu-

Consulatul României din Madrid vă pune la dispoziţie chestionarul „Opinia ta contează! – Rugăm aprecieri şi su-gestii privind serviciile noastre” pentru sondarea opiniei dumneavoastră privind serviciile oferite

La iniţiativa Ministrului Delegat pentru IMM-uri, Mediu de afaceri şi Turism, doamna Maria Grapini, în perioada 28 februarie -1 martie 2013 va avea loc, în Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” şi în

Aeroportul Internaţional Timişoara „Traian Vuia”, campania de promovare a ”Legendei Mărţişorului, ta-lisman românesc”. Campa-nia va continua în Spania, în data de 3 martie 2013, cu ocazia unui eveniment

România promovează Legenda Mărţişorului în Spania şi Germania

Opinia ta contează!

lui naţiunii. La nivel de tra-diţie, de obiceiuri şi legen-de, poporul român se poate evidenţia cu numeroase mo-mente memorabile. Pe lân-gă Colindatul de Crăciun, cântatul de Paşte pentru vestirea învierii lui Isus, sau Sorcovitul de Anul Nou, există şi obiceiul de a dărui celor dragi, de 1 Martie, Mărţişorul împletit de feme-ia cea mai în vârstă din fa-milie. Legenda Mărţişorului dăinuie de sute de ani la ro-mâni şi se alătură celorlalte tradiţii, obiceiuri care asi-gură consistenţa identităţii poporului român.”

În perioada 28 februa-rie - 1 martie 2013, broşura „Legenda Mărţişorului, ta-lisman românesc” va fi oferi-tă turiştilor români şi străini în Aeroportul Internaţional „Henri Coandă”, Bucureşti

şi în Aeroportul Internaţional „Traian Vuia”, Timişoara. Legenda va fi oferită aces-tora la ghişeele de check-in, pentru cei care pleacă din România şi la ghişeele con-trol paşapoarte ale Poliţiei de Frontieră pe fluxul de so-siri în ţară.

Broşura „Legenda Măr ţ i şoru lu i , talisman românesc” cu textul în limba română, engleză şi spaniolă va fi distribuită, duminică, 3 martie 2013, în Plaza Santa Ana şi Plaza de Oriente, în faţa Palatului Regal, în cadrul evenimentului organizat la Madrid, de către Ambasada României în Spania.

De asemenea, cu ocazia Târgului Internaţional de Turism de la Berlin, broşu-ra va fi distribuită celor care vor vizita standul României.

Broşura prezintă le-

genda mărţişorului în pa-tru limbi: română, engleză, germană şi spaniolă. Unici-tatea acesteia o dă faptul că are ataşat un şnur de măr-ţişor autentic, lucrat manu-al, pe care turiştii români şi străini pot să-l poarte ca talisman aducător de noroc, în spiritul vechii tradiţii ro-mâneşti.

Campania de promo-vare este realizată cu spri-jinul Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, Aero-portului Internaţional ” Traian Vuia” Timişoara, Institutului de Etnografie şi Folclor ”Constantin Brăiloiu” pen-tru autenticitatea textului şi a Centrului de Supraveghere şi Controlul Trecerii Frontierei - Aeroporturi Bucureşti.

Comunicat trans-mis de către Ministerul Economiei

de Secţia Consulară de la Madrid.

Informăm cetăţenii ro-mâni din Spania că Secţia Consulară de la Madrid a iniţiat distribuirea formu-larului „Opinia ta contea-ză! – rugăm aprecieri şi sugestii privind serviciile noastre”, gândit ca instru-ment de natură să ne per-mită cunoaşterea opiniei, criticilor, recomandărilor şi sugestiilor cetăţenilor

români care recurg la ser-viciile consulare oferite de Consulatul de la Madrid.

Chestionarul, care va fi permanent disponibil la Consulat, constituie un mijloc simplu şi eficient de măsurare a percepţiei Dumneavoastră asupra ca-lităţii si eficientei servici-ilor noastre consulare. Pe aceasta bază, ne permite să adoptăm permanent măsuri pentru a ne îmbunătăţi pre-

staţia în planul serviciilor consulare oferite, dar şi să cunoaştem profilul princi-palelor teme de interes ale cetăţenilor şi să ne concen-tram pe oferirea cu promp-titudine a informaţiilor co-

respunzătoare.Vă adresăm rugămin-

tea de a dedica câteva mi-nute completării acestui chestionar atunci când vă deplasaţi la Consulat, de-oarece în acest fel ne aju-

taţi în efortul nostru de a vă oferi servicii mai bune!

Vom face publice pe-riodic rezultatele acestui proces de sondare a opi-niei Dvs.***

13Părinţi şi copii06 w w w . o c c i d e n t u l - r o m a n e s c . c o m Martie/2013occidentulromanesc

şi nesofisticate, pe înţelesul ei.•Aceptă faptul că uneori se je-nează să-ţi destăinuie anumite trăiri personale.•Nu îţi proiecta propriile fră-mântări în comportamentul faţă de ea.•Dă-i liberatatea de a-şi alege prietena, dar veghează în taină să nu cadă pradă unei alegeri greşite.•Înăbuşă-ţi cu înţelepciune tră-irile negative pe care le încerci atunci când constaţi că îşi că-uta confidente dincolo de tine.

Încercând să aplici aceste sfaturi, precum şi altele speci-fice ţie şi fetei tale, este sigur că încordarea nu se va produce atât de evident, sau cel puţin nu va antrena după sine resen-timente veritabile sau durabile faţă de tine, ca mamă.Mama şi fiica, întotdeauna pe poziţii diferite

Atunci când mama în-cearcă să depăşească barierele şi să-i fie fiicei sale, o foarte bună prietenă, relaţia dintre cele două se poate complica. Adeseori, multe mame vor să copieze stilul de viaţă al fiicelor lor, în timp ce fetele, aflate la pragul maturităţii, vor să primească acceptul mamei înainte de a face vreo mişcare de orice fel.

La iniţiativa lui Oprah, Linda Perlman Gordon şi Susan Morris Shaffer, au-toarele cărţii „Too Close for Comfort ? Questioning the Intimacy of Today’s New Mother-Daughter Relations-hip” („Prea apropiate? Între-bări despre intimitatea relaţiei mama-fiica din ziua de azi”) vin să dea soluţiile optime, atunci când relaţia mamă-fiică începe să se clatine şi ia alte întorsături, total nesănătoase pentru echilibrul familial.

Astfel, răspunzând la o serie de întrebări, acestea în-cearcă să explice de ce nu este bine ca o relaţie apropiată din-tre mama şi fiică să se transfor-me într-una de prietenie şi ce poţi face atunci când cuvântul

Odată ce se consideră mari, fetele încep să-şi schim-be atitudinea faţă de mamă. La pubertate şi în adolescenţă, din cauza importantelor trans-formări ce au loc în plan fizi-ologic şi psihic, afectivitatea creşte, mărind nevoia şi posi-bilitatea de înţelegere a trăiri-lor afective ale altora.

Încă de la vârsta de 12-13 ani, fata începe să nu mai vrea să asculte părerile tale de mamă. Nu mai are încredere în tine şi începe să creadă că nu de la tine îi va veni dezlegarea problemelor ce-o frământă.

Pentru a-şi descărca ini-ma de poverile ei afective, ea se îndepărtează treptat de tine şi se apropie de o prietenă. Se închide în sine, are secrete. Nevoia de singurătate creşte. Acest comportament este o caracteristică a începuturilor schimbărilor ei psihice, cu evi-dente consecinţe asupra rela-ţiilor cu ceilalţi, în primul rând cu tine, ca mamă.

Capitolul secretelor, prie-teniilor contra voinţei mamei se îmbogăţeşte pe zi ce trece, odată cu eschivările şi încor-darea din partea amândurora. Răceala se accentuează. Une-ori, ruptura prieteniei cu tine începe din faptul că ai divulgat tatălui confidenţele pe care ţi le-a făcut.

Din aceste motive pal-pabile, trăieşte aşa-numitul proces de răcire afectivă faţa de tine şi se înfiripă o formă timidă de afecţiune nouă, în-dreptată spre o prietenă.

Astfel, tăcerile faţă de tine se înmulţesc, ataşamentul faţă

de prietenă se intensifică, cul-minând prin dovezi de încrede-re. Prietena îi devine necesară. Numai ea o înţelege. N-o cear-tă când are chef să plângă fără motiv şi fără durere, se preocu-pă de suferinţele ei, participă la afecţiunea tandră pentru vreo fiinţă pe care o idealizează şi în care îşi proiectează senti-mentele cele mai pure. Acestei prietene frământate de aceeaşi îngrijorare îi împărtăşeşte toa-te necazurile ei, de la descon-siderarea fraţilor şi surorilor şi persecuţia mamelor, până la dragostea admirativă pentru anumite persoane preferate.

Din punct de vedere psi-hologic, se produce următorul fenomen: procesul de interiori-zare se adânceşte peste limite-le normalului, apar complicate stări de tensiune şi dezechili-bru intern, conflicte, inhibiţii, crize emotive provocate de lupta tendinţelor opuse din su-fletul ei. Pe ceilalţi îi apreciază cu aceeaşi unitate de măsură pe care o foloseşte atunci când se judecă pe ea însăşi.

De remarcat faptul că este vorba de unele dintre trăsătu-rile tipice ale acestei perioade de vârstă, care însă dispar cu atât mai repede şi fără urme, cu cât poţi respecta următoare-le sfaturi:•Nu îi interzice sau contraria sentimentele de prietenie pe care le nutreşte în afara familiei.•Nu intra cu brutalitate şi fără respect în micile ei taine.•Acordă secretelor ei, mărtu-risite cu sinceritate, confiden-ţialitatea pe care în mod sigur ţi-o cere.•Nu dramatiza comportamen-tul de răceală afectivă faţa de tine, deoarece nu ai face decât să-l adânceşti şi să-l prelun-geşti în timp.•Dovedeşte-i permanent că ai încredere în ea, în ceea ce gân-deşte şi simte.•Întăreşte-ţi încrederea pe care ea ţi-ar putea-o acorda prin manifestări deschise, sincere

Relaţia mamă-fiică

„prietenie” defineşte mai bine această legătură, decât cel de „familie”.

Linda Gordon şi Susan Shaffer sunt de părere că o relaţie mamă-fiică trebuie să se păstreze la acest nivel, pre-cizând că cele două nu se vor găsi niciodată pe aceeaşi pozi-ţie, în acelaşi timp, aşa cum o fac două prietene foarte bune.

„O relaţie de prietene presupune experienţe comune. Vă creşteţi copiii împreună, mergeţi la acelaşi colegiu, amândouă munciţi etc. Mame-le şi fiicele experimentează o etapă a vieţii, la un interval de timp diferit şi astfel, relaţia nu va fi niciodată egală”, explica Susan Morris Shaffer.

De asemenea, o altă dife-renţă majoră între o mamă şi o prietenă este că iubirea unei mame este necondiţionată, în timp ce o prietenă te va iubi în-totdeauna, dar condiţionat. De exemplu, pentru fiica ta eşti în stare să te arunci în faţa trenu-lui pentru a o apăra, în timp ce pentru prietena ta cel mai mult poţi suna la 112.

Este foarte important ca mamele şi fiicele să găsească un echilibru între „ a fi foarte apropiate” şi a fi „individuali-tăţi separte”. Cum este posibil acest lucru?

De exemplu, dacă fiica întâmpină o dificultate, mama trebuie să fie alături de ea, să o susţină şi să o asculte activ. Însă, niciodată nu trebuie să-şi însuşească rezolvarea acelei probleme, în locul fiicei. Pro-cedând astfel, încrederea în forţele proprii ale fetei erodea-ză în timp şi nu se dezvoltă ar-monios. „Cel mai bine, atunci când simt că fiicele lor sunt supărate, mamele ar trebui să le dea oportunitatea acestora de a da un pas înapoi pentru a încerca să repare singure gre-şeala”, este de părere Linda Perlman Gordon, potrivit Oprah.com.Mama şi Internetul

Pe de altă parte, tehnolo-

gia avansată ce caracterizează secolul în care trăim, schimbă percepţia asupra unei relaţii mamă-fiică. Deşi este bună, pentru că poţi comunica mai uşor cu fiica ta, ai siguranţa că atunci când întârzie, o poţi suna şi afla ce se întâmplă etc., nu trebuie să invadezi spaţiul fiicei tale. Cum poţi să nu cazi în plasă? Iată cum a procedat Linda Perlman Gordon.

„Tehnologia crează opor-tunitatea de a stabili nişte li-

mite care sunt bune. Eu una am fost nevoită să mă gândesc la lucrul acesta când am pri-mit „permisiunea” de a mă alătura Facebook-ului. Ştiam că alte persoane de vârsta mea o fac, dar nu mă pasiona foarte tare subiectul până într-o zi în care mi-am zis: „Ştii ce? Vreau să reiau legătura cu nişte prieteni din colegiu. Ca atare, mi-am făcut cont dar mi-am impus de la început să nu folosesc această formă de comunicare drept un pretext de a mă împrieteni cu fiica mea. Partea amuzantă a fost că la un moment dat fata mea m-a întrebat: De ce nu-mi ceri să fim prieteni pe Facebook? Şi i-am spus: Pentru că nu mi-am făcut acest cont ca să-ţi spionez ţie viaţa ci ca să am un lucru al meu. Dacă vroiai să fim prieteni pe Facebook,

îţi dădeam acceptul, bineînţe-les. Însă, n-am vrut să te pun în poziţia în care să crezi că mama ta va avea astfel acces la schimbul de informaţii pe care îl faci tu cu prietenii tăi”.Efectele crizei economice asupra relaţiei mamă-fiică

Susan Morris Shaffer, pe de altă parte, ne vorbeşte des-pre efectele crizei economice actuale asupra unei relaţii ma-mă-fiică şi cum mama îşi poa-te ajuta fata să-şi gestioneze mai bine finanţele, fără să de-păşească însă această barieră a prieteniei.

Cel mai bine este să devii „antrenorul financiar” al fiicei tale, însă niciodată să nu dai golul în locul ei. Îi poţi spu-ne cum este mai bine să pro-cedeze, unde ar putea să facă economii şi ce cale să apuce atunci când îţi cere un sfat în privinţa carierei. Însă, nicio-dată să nu-i dai de înţeles că mingea e la tine în teren. Pro-blemele financiare sau de altă natură trebuie să şi le rezolve singură.

Ce se întâmpla însă atunci când o relaţie între mamă-fii-că este prea apropiată şi cum afectează acest lucru dezvolta-rea amândurora?

În ceea ce priveşte fiica, Susan Morris Shaffer este de părere că maturizarea acesteia se va face mai greu: „Dacă tu, ca mamă, încerci constant să-

ţi salvezi fiica, atunci cum va putea aceasta să simtă că este pe picioarele ei? Că îşi poate purta singură de grijă?”Concluzii

Poate că uneori trăiesc momente tensionate sau alte-ori se ceartă, se supără şi nu îşi vorbesc, însă în general mame-le şi fiicele au o relaţie deose-bită, care nu dispare niciodată, ci se transformă şi devine din ce în ce mai profundă. Din pă-cate, această transformare nu se întâmplă în toate cazurile. Dar indiferent cât de rece este relaţia dintre o mamă şi fiica ei, există mereu un sâmbure de afecţiune maternă care nu se stinge niciodată şi la o anumită vârstă, mai devreme sau mai târziu, majoritatea ne întoar-cem acasă, în braţele mamei, ca nişte adolescente rebele ce se căiesc că au fugit de acasă.

Prof. Irina Georgescu Şova- Hayward/California

venţilor de studii finalizate la cele mai bune 500 universităţi din întreaga lume”.

Nu este pentru prima dată când creierele tinere din Diaspora strigă în gura mare: „Vreau să mă întorc acasă”. Dar este pentru prima dată când un program guverna-mental inteligent, fezabil şi realistic poate fi pus în prac-tică. Au mai existat astfel de programe-idei, şi pentru că promiteau prea mult de la în-ceput, nu au rezistat pe o peri-oadă lungă de timp.

În prezent, România – chiar dacă conştientizează po-tenţialul absolvenţilor români din străinătate – nu îl utili-zează suficient. Ce ar fi dacă Guvernul României ar organi-za un program-concurs (con-diţii de aplicare foarte clare şi transparente) şi în fiecare an ar susţine 100 de tineri (ab-solvenţii celor 500 cele mai bune universităţi din lume) să îşi deschidă o firmă acasă, în România? Susţinerea ar putea însemna: consultanţă juridi-că şi firmă de contabilitate gratis timp un an, training în

aici un adevăr mic şi simplu: în faţa presiunilor doar cei slabi stau în genunchi. Eu tot am aruncat chibritul aprins, dar cine să priceapă că uni-tatea, ca să rămână finalitate, are nevoie de solidaritate. Că politicianul, oricine ar fi după neam, nu e un djinn preţios, iar poporul nu e un sclav, ca să-şi accepte condiţia ingrată ca pe o favoare. Ori poate că aşa stau lucrurile şi eu, în ide-alismul meu, insist să cred că puntea se va lăţi şi nimeni nu se va mai face frate cu dracul ca s-o treacă. Iată de ce nu mă pot aşeza confortabil în jilţul tăcerii că să contemplu fiarele venite din junglă să-şi plimbe

La câteva luni după, în ianuarie 2013, o altă iniţiati-vă de acest gen a fost lansa-tă de către Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) la Bucureşti. „Smart Diaspora” se numeşte stra-tegia Ligii care îşi propunea să atragă tinerii din Diaspora înapoi în România . Printre propunerile făcute în ianuarie, una ne-a atras în mod special atenţia: „Oferirea de facilităţi financiare la (re)stabilirea în ţară sub forma unor deduceri fiscale pentru o perioadă de-terminată, acordate absol-

Când îţi cântă lăutarii şi ai buzunarul plin, nici viaţa, nici moartea nu sunt mai pre-sus decât politica! Cum tot ro-mânul s-a născut poet, atunci când mă mânii scriu o poezie, când sunt fericită fac la fel. Aşa-i românul de când istoria lui! La necaz aprindea focul din deal în deal, vestind năvă-litorii, războaiele şi jafurile, la sărbători aprindea focul şi să-reau flăcăii peste el. Extrag de

În octombrie 2012, Organizaţia Tinerilor Români Social - Democraţi din Diaspora (TSD Diaspora) pre-zenta în Parlamentul European de la Bruxelles un studiu des-pre tinerii români din Diaspora şi cum văd ei România . Una dintre concluzii întăreşte o idee mult vehiculată, dar prea puţin aplicată. Şi anume, fap-tul că “majoritatea tinerilor plecaţi la studii, stagii, muncă în străinătate vor să se întoar-că acasă şi să contribuie pen-tru o Românie mai bună, mai onestă şi mai profesionistă”.

Tinerii români din Diaspora vor să se întoarcă acasă. Dar cum?

Năravuri de birt în anticamera

picăturii chinezeşti

România despre administraţia românească şi sistemul finan-ciar, sediu gratis timp de un an, ajutor în angajarea altor tineri, scutire de impozite pe profit etc. Programul ar tre-bui să funcţioneze uşor, să nu propună mai multe decât poa-te oferi şi mai ales, să desci-freze care sunt tinerii care pot schimba România şi ce pot ei să-i ofere în domenii cheie de dezvoltare, strategice.

Vom prezenta oferta noastră, bine articulată, actua-lilor Guvernanţi, cu mari spe-ranţe de reuşită, având în ve-dere sprijinul pe care îl avem în activitatea noastră de la Bruxelles: eurodeputaţii PSD sunt implicaţi activ în pro-blemele Diasporei, Cristian David (Ministrul Românilor de Pretutindeni) s-a întâlnit recent cu tinerii români din Bruxelles, iar Nicu Bănicioiu (Ministrul Tineretului şi Sportului) sprijină mult coo-perările internaţionale.

Credem cu tărie că este momentul oportun pentru a lansa un PROGRAM GU-VERNAMENTAL pentru

duhul urât mirositor între gra-niţe.

Presa e liberă să mear-gă pe sârmă! Eu nu pot scrie despre crime, câini comu-nitari, drogaţi, silicoane, violuri şi prostituţia de pe ecrane, când sunt atâtea teme serioase şi perene: patrie, pa-triotism, românism, unitate, credinţă, dragoste, morali-tate, prietenie. Încerc să fiu o aparatură de înregistrare a condiţiei umane a poporului blajin şi tăcut. Dacă nu acum, poate mai târziu, românii vor avea gloria lor. Ei nu-şi pi-erd speranţa. Au anticorpi să meargă uniţi mai departe. Deşi ştiu cu toţii că la etajele

creşterea investiţiilor în România prin expertiza tine-rilor români din străinătate “Back home: INVESTIM în ROMÂNIA”. Totul axat pe 3 palieri de dezvoltare: creşte-rea investiţiilor în România; crearea de noi locuri de muncă pentru şi de către ti-nerii români din Diaspora şi din România şi atragerea în România a absolvenţilor de studii finalizate la cele mai bune universităţi din lume.Material realizat de Anda Ghiran şi Dan Luca - Bruxelles

Anda GHIRAN are 28 de ani şi locuieşte de patru ani la Bruxelles. Absolven-tă al unui Master în Afaceri E uropene la Strasbourg, Anda lucrează în domeniul eficien-ţei energetice, în cadrul unei

companii internaţionale. Este student doctorand, realizând o cercetare despre rolul co-municării în crearea şi imple-mentarea Politicii Energetice în Uniunea Europeană. Anda este în prezent Secretar Executiv PSD Belgia şi coordonatorul proiectului TSD Diaspora.

Dan LUCA este Doctor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, fon-dator în 2003 al Clubului “ România-UE” Bruxelles. Are 41 de ani şi îşi desfăşoa-ră activitatea la Bruxelles din 1997. Este autorul a 3 cărţi despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul euro-pean şi dilemele comunicării. Este în prezent vicepreşedinte PSD Diaspora şi membru în Consiliul Naţional PSD.

13Diaspora08 w w w . o c c i d e n t u l - r o m a n e s c . c o m Martie/2013occidentulromanesc

Maria Diana PopescuRedactor şef adjunct / Revista Agero - Stuttgart/Germania

superioare curtea găzduieşte un bordel de lux, unde ma-troanele nu sunt ţigănci, iar angajaţii şi cei care-l frec-ventează sunt jucători ori de alb ori de negru. Alba-neagra nu ţine! Amorezaţi de pute-re şi imoralitate ca de nişte năravuri de birt, se folosesc între ei, se creează, se refo-losesc, se şantajează, se alia-ză, se recreează cu pronunţat simţ de avariţie şi stăpânire. Şi atunci, unde e suverani-tatea noastră politică şi eco-nomică? La Washington şi Bruxelles. Autorităţile ne amintesc mereu că aderarea ne-a învestit cu responsabi-lităţi. Da, dar toate se referă la cetăţenii de rând, nu şi la ei, când este vorba de adopta-rea legilor în concordanţă cu normele europene.

Iacă ce ni s-a întâmplat dacă ne-am lăsat prea uşor duşi de valul integrării. Vâr-furile Europei n-au venit la noi să ne mângâie pe creştet sau să ne laude cinstea şi in-teligenţa. Ne-au instruit spe-

cialiştii care azi ricanează la adresa capitatului de unitate naţională, perfectând în an-ticamera picăturii chinezeşti paradoxul regionalizării, pardon, destrămării - fără a consulta poporul printr-un plebiscit, dacă vrea au ba! O manevră care loveşte în securitatea naţională, o pa-rolă bună doar de deschis porţile secrete, mult râvnita regionalizare a Ţării se toc-meşte să apere cu străşnicie cazanul alchimiştilor şi pia-tra lor filosofală. Regiunile vor fi mai uşor de învârtit pe deget din intern şi din afară, iar populaţia, lesne de dus cu preşul. Uite-aşa, marile puteri cuceresc periodic noi avanposturi. Se vorbeşte că Uniunea Europeană în formă federalizată va cuprinde 150 de landuri, iar Bruxelles-ul va fi singurul centru de con-trol şi comandă. Regionali-zarea României va fi urmată de alte asemenea împărţiri autonome în Ţara Bascilor, Bohemia sau Moravia.

Cum valoarea monedei naţionale a ajuns să fie stabi-lită doar de speculaţiile de pe piaţa valutară, înseamnă că nu mai avem niciun strop de suveranitate şi nici urmă de mecanism economic propriu. În ţara noastră doar politici-enii mai au industria lor de îmbogăţire şi de scandaluri în serie. Asta este tot ceea ce mai avem de exportat. Preacuvio-şii din spiritualitatea banului românesc joacă ba ruleta, ba caritasul cu leul. La fel cum democraţia livrată de ameri-cani a înlocuit printr-un joc de interese cuvântul „patriot” cu „terorist”. Poate că nu peste mult timp, tot de la ei cetire, crimele împotriva umanităţii vor fi obiect de cartea recor-durilor. Startul a fost dat de un senator american, specialist în numărătoarea celor ucişi de războiul lor. El se laudă non-şalant cu performanţa drone-lor, care au ucis în Pakistan peste 4.700 de oameni. Nu să le iei jucăriile, să dai cu ele de pământ şi să le faci praf?

Mihai Lup - OviedoLucrez în Burgos la o fi rmă spaniolă de peste trei ani. Pe data de 12 februarie mi-a dece-dat soţia plecată în România în urma unui accident auto. Am solicitat şefi lor mei 14 zile din concediul aferent acestui an pentru a mă deplasa în ţară şi nu mi s-a aprobat.Care sunt prevederile legale în ceea ce priveşte concediul de odihnă sau pentru alte situaţii, respectiv, cazul meu?Răspuns: În stuaţia prezentată nu se poate solicita concediu de odihnă, însă se poate prezenta cerere privind solicitarea acor-dării a 7 zile libere cu motivul decesului soţiei, la care se pot adăuga încă 2 zile datorită dis-tanţei între Spania şi România. Angajatul, conform legislaţiei muncii din Spania, are dreptul de a obţine zile libere în cazul decesului unei persoane din fa-milia sa, în urmatoarele condiţii:•Decesul unui copil: are dreptul la 7 zile libere fără întrerupere•Decesul soţului/soţiei: are dreptul la 7 zile fără întrerupere•Decesul unui copil nenăscut încă: are dreptul la 3 zile libere lucrătoare•Decesul unuia din părinţi (mama sau tata): se acordă 3 zile lucrătoare libere.Aceste zile nu pot fi scăzute din zilele de vacanţă normale, care corespund de drept angajatului. Toate zilele libere, în funcţie de caz, trebuie să fi e plătite integral

Marius Vili Sârbu - Avocat/ Spania

Cititorul întreabă, avocatul răspunde

de către angajator. Întoarcerea voluntară înainte de fi naliza-rea permisului pentru deces nu produce compensaţie în bani. În tot timpul acestui permis pentru ocazii speciale angajatului nu i se poate face nicio schimbare în ceea ce priveste condiţiile de muncă sau de contract.Cât despre vechimea în muncă, vă asigurăm că nu se cere anga-jatului un număr de zile deter-minat pentru a avea acest drept. Acest benefi ciu apare în mo-mentul încheierii contractului de muncă, fără nicio restricţie.Normal, permisul pentru situ-aţii speciale (cum este cazul dumneavoastră) produce efecte chiar din ziua în care s-a petre-cut evenimentul. În cazul în care decesul s-a produs la o distanţă mare faţă de domiciliul sau re-zidenţa dumneavoastră se pot adăuga înca 2 zile libere.

Georgică Stânea - AlbaceteAm 54 de ani şi lucrez legal în Spania din iulie 2007. La ace-eaşi fi rmă. Mi-am adus şi fami-lia din România cu mine: soţia şi doi băieţi de 19 şi 22 de ani. Care dintre membrii famili-ei mele au drept de muncă în acest stat?Răspuns: În cazul prezentat, pentru a deţine drept de muncă atât soţia dumneavoastră cât şi cei doi copii, aceştia trebuie să facă dovada faptului că sunt soţia, respectiv copiii dumnea-voastră şi să prezinte orice do-cument care poate atesta faptul că aveţi un contract de muncă în vigoare la data solicitării acestui drept. Aşa că, toţi membrii fa-miliei dumneavoastră au drept de muncă.

Viorel Morar – CuencaLucrez în Cuenca de peste cinci ani cu contract de muncă la

aceeaşi intreprindere. Din ia-nuarie, anul acesta nu mi-am mai luat salariul iar în februa-rie am primit acasă înştiinţare că sunt disponibilizat. Fără alte explicaţii. Este legal ce se întâmplă? Ce să fac în aceas-tă situaţie, având în vedere că sunt sigurul angajat de origine română din 27 de persoane din America Latină şi Spania în tura mea şi singurul care am primit înştiinţarea?Răspuns: Cazul dumnea-voastră este, cu siguranţă, unul de abuz din partea so-cietăţii comerciale unde lu-craţi. Însă în ceea ce priveşte disponibilizarea, în baza noii reforme a muncii promovată în luna ianuarie 2012, anga-jatorul, în baza unei situaţii economice complicate, poate dispune disponibilizarea unei părţi a personalului angajat, însă în anumite condiţii, plă-tindu-i-se sumele corespun-zătoare vechimii, zilelelor de vacanţă, salariilor restante, plăţi extraordinare şi ore ex-traordinare, precum şi a in-demnizaţiei de 33 de zile pen-tru fi ecare an lucrat (înainte era de 45 de zile şi s-a redus o dată cu noua reformă a mun-cii). În cazul dumneavoastră trebuie făcut un calcul exact în baza contractului încheiat cu respectiva fi rmă, a condi-ţiilor de lucru economice care vi s-au conferit în ziua perfec-tării relaţiei de muncă.

Maria Vicol - ZaragozaÎn ce condiţii pot obţine cetăţe-nia spaniolă?Răspuns: Ne imaginăm că solicitaţi cetăţenia spaniolă pe motiv de rezidenţă continuată în Spania timp de 10 ani. Modelul de solicitare poate fi obţinut în Madrid la adresa Servicio de

Nacionalidad del Ministerio de Justicia, C/ Ríos Rosas 24, Madrid sau pe internet la adresa: http://www.mju.es/modelo.htmSolicitarea se prezintă la sediul Registrului Civil care aparţine domiciliului dvs. În acest caz, documentele care trebuie să în-soţească cererea de solicitare a cetăţeniei sunt următoarele:•Tarjeta de residencia (NIE)•Paşaport sau buletin de identi-tate•Certifi cat de luare în spaţiu (certifi cado de empadronami-ento)•Certifi cat de naştere apostilat şi tradus (traductor jurado)•Certifi cat de antecedente pe-nale din România apostilat şi tradus (traductor jurado). Pentru minori această cerinţă nu e ne-cesară•Documente care acredită mij-loacele de existenţă în Spania (vida laboral, autonomo etc)•Certifi cat de antecedente pena-le din SpaniaAlte documente pe care vi le poate cere (sau nu) Registrul Civil.Documente specifi ce, în cazuri speciale:•Dacă se solicită naţionalitate spaniolă cu motiv de căsăto-rie cu un cetăţean spaniol (se solicită dupa 1 an de la căsă-torie) trebuie adăugat certi-fi catul de naştere al soţului, certifi catul de căsătorie, am-bele fi ind înscrise în Registrul Civil spaniol.•În cazul văduvului/ei al unui cetăţean spaniol trebuie aportat certifi catul de naştere al soţului şi certifi catul de decesOdată îndeplinite toate ceri-nâele Registrului Civil, aces-te documente vor fi trimise la Subdirección General de Nacionalidad y Estado Civil. După intrarea cererii la această instituţie vi se va trimite la do-miciliu un număr de referinţă şi puteţi urmări procedura pe internet la o adresa care vi se va comunica. Răspunsul fi nal se primeşte în scris, iar în cazul

acordării cetăţeniei trebuie să faceţi alţi paşi care vor fi indi-caţi de Registrul Civil unde aţi prezentat solicitarea (de ex. Eli-berarea DNI, jurământ de res-pectarea Constituţiei spaniole, de fi delitate faţă de Rege etc). De asemenea, administraţia spaniolă pune la dispoziţie şi un număr de telefon la care se pot obţine informaţii: Servicio de Nacionalidad en Madrid: 913 904 839.La data la care obtineţi cetăţenia spaniolă o să pierdeţi cetăţenia română, neexistând un acord de dublă naţionalitate între România şi Spania.

Claudia Petrescu – Madrid Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite de pareja de hecho? Cât timp este necesar să se con-vieţuiască împreună, cu ce acte se dovedeşte pareja de hecho, iar în caz de separare, în ce condiţii eu pot primi o îndem-nizaţie?Răspuns: Ceea ce dorim să pre-cizăm de la început este faptul că “pareja de hecho” (concubi-najul legal) nu este echivalentul căsătoriei, deşi atât procedurile cât şi efectele convieţurii pot fi asemănătoare.În primul rând “pareja de hecho” se înregistrează în faţa autorităţilor. Legea care reglementează această uniune specifi că faptul că ea se apli-că celor care de formă liberă, publică şi de o manieră stabi-lă, convieţuiesc cel puţin pe o perioadă de 12 luni, existând o relaţie afectivă întotdeauna când înscriu această uniune în Registrul de Concubinaj al Comunităţii din care fac parte (ex. Comunidad de Madrid). “Pareja de hecho” se dovedeş-te cu înscrisul de înregistrare a acesteia în registrul comunită-ţii din care faceţi parte. Aten-ţie însă, că înscrierea se poate face de o manieră diferenţiată, de la o comunitate la alta. În ceea ce priveşte indemniza-ţia amintită mai sus conside-

răm că vă referiţi la o pensie compensatorie în cazul ruptu-rii unei astfel de uniuni. Răs-punsul este da, aveţi dreptul la o astfel de pensie compen-satorie însă numai în cazul în care se produce un dezechi-libru patrimonial important, iar perioada primirii acesteia depinde de perioada în care aţi format de o manieră formală şi legală “pareja de hecho”. Nor-mal, aceste cazuri se discută de o manieră total confi denţi-ală cu avocatul dumneavoas-tră în cazul în care doriţi să o solicitaţi. Specifi căm faptul că fundamental de drept este cel precizat de art. 97 Cod Civil Spaniol.Însă, regula generala este ca, în momentul constituirii unei “pareja de hecho” cele două părţi să propună un pact în ceea ce priveşte bunurile co-mune, lichidarea acestora în caz de separare. În cazul în care un există un pact, se pre-supune din ofi ciu că ambele părţi au contribuit de o ma-nieră egală la achiziţionarea bunurilor.Ar mai fi de precizat faptul că normativa referitoare la astfel de uniuni de “hecho” prevede ca acestea pot fi încetate din ur-mătoarele motive:•De comun acord•Prin decizie unilaterală de unii din membrii uniunii, no-tifi când pe celălalt prin proce-dura specifi că, prevazută de lege•Prin deces•Prin separare mai mare de 6 luni•Prin căsătoria unuia dintre membrii acesteia.Situaţia se complică în cazul în care “pareja de hecho” are în creştere şi îngrijire minori, în acest caz de ruptură intrând Ministerio Fiscal (procurorul) care veghează ca interesele acestora să nu fi e vătămate prin pretenţia vreuneia dintre părţi sau prin pactul dintre părinţii naturali.

13Avocatul răspunde 09w w w . o c c i d e n t u l - r o m a n e s c . c o m Martie/2013 occidentulromanesc

13Primăvară românească10 w w w . o c c i d e n t u l - r o m a n e s c . c o m Martie/2013occidentulromanesc

Este al doilea an când Secţia consulară a Ambasadei României în Regatul Spaniei oferă în ziua de 1 martie măr-ţişoare tuturor domnişoarelor şi doamnelor, care solicită în

În cadrul „Zilelor Mărţişorului la Madrid” Ambasada României a organizat duminică, 3 martie 2013, o campanie de promovare a simbolului românesc de pri-măvară în pieţele emblematice ale capitalei spaniole - Plaza de Oriente şi Plaza de Santa Ana.Cu acest prilej, diplomaţi şi sta-giari ai Ambasadei României din Spania au oferit trecători-lor, spanioli sau străini aflaţi în vizită la Madrid, mărţişoare şi broşuri de prezentare a legendei care stă la baza acestui simbol. Interlocutorii reprezentanţilor Ambasadei au primit cu interes legenda, mulţumind misiunii diplomatice pentru iniţiativă.De asemenea, Ambasada ro-mână a oferit mărţişoare şi broşuri de prezentare a le-gendei vizitatorilor Muzeului de Antropologie (cu ocazia atelierului pentru copii din 2 martie 2013), reprezentantelor Corpului diplomatic acreditat la Madrid, unor studenţi de la Universitatea Complutense din Madrid şi elevilor unor colegii

În Cuenca şi în Tarancón, în cadrul Asociaţiei Hispano - Române, s-au desfăşurat patru ateliere pentru adulţi şi copii de diverse naţionalităţi, ateliere pentru confecţionat mărţişoare.Firul alb şi roşu împletite cu mult entuziasm de către copii şi cu nostalgie de către mă-

Sâmbătă, 2 martie 2013, Ambasada României a orga-nizat, în colaborare cu Muzeul de Antropologie din Madrid, un atelier de confecţionat măr-ţişoare, adresat copiilor. Acţiu-nea a făcut parte din seria de evenimente intitulată „ Zilele Mărţişorului la Madrid”, me-nită a promova în capitala spaniolă această tradiţie româ-nească de primăvară.La buna organizare a acestui eveniment au contribuit profe-sori de limba română înscrişi în programul Limbă, Cultură şi Civilizaţie Românească: Madrid şi Villa de Vallecas, Parohia Ortodoxă “Sf. Mare Mucenic P antelimon” din Torrejón de Ardoz, precum şi o serie de asociaţii româneşti:

Asociaţia hispano româ-nă din provincia Cuenca „ HISPARUCUENCA” are plăcerea de a adresa şi în acest an doamnelor din co-munitatea românească şi nu numai, invitaţia de a sărbă-tori împreună Ziua Femeii, vineri, 8 martie, începând cu orele 19:00, la sediul asociaţiei din Tarancón, Casa de Asociaciones, Plaza

această zi servicii consulare.Într-o atmosferă însorită, de primăvară, într-un ambient plăcut, cu zâmbetul pe buze, angajaţii secţiei consulare au oferit câte un mărţişor cona-ţionalelor prezente, pentru a marca venirea primăverii.Gestul se înscrie în seria de-mersurilor întreprinse de Ambasadă – secţia consulară de la Madrid -, pentru pro-movarea culturii, tradiţiilor şi obiceiurilor în rândul comu-nităţii româneşti din Spania şi aparţine proiectului Zilele Mărţişorului la Madrid.

publice şi private din capitala spaniolă.Ambasada României adresea-ză şi pe această cale mulţumiri Ministrului delegat pentru întreprinderi mici şi mijlocii, mediu de afaceri şi turism din Guvernul României şi parte-nerilor Aeroporturi Bucureşti şi Muzeului de Etnografie şi Folclor “Constantin Brăiloiu”, pentru punerea la dispoziţie a broşurilor de prezentare a tra-diţiei româneşti a mărţişorului.O fotocronică a evenimentului este prezentată pe pagina de Facebook a Ambasadei.https://www.facebook.com/ambasada.madrid

mici şi bunici, au avut ca pro-tagonist GHIOCELUL. Pentru aceste evenimente, vo-luntarii asociaţiei au pregătit cu multă dăruire expoziţia anuală de Mărţişoare şi o pro-iecţie media, primite cu mult interes şi apreciere de către invitaţii de alte naţionalităţi şi de către cei prezenţi.

Asociación de Rumanos de la Comunidad de Madrid, Aso-ciación Iberdacia, Asociación Rumano - Moldavo - Hispana “TRAJANO”, Casa de Rumania Leganés, Asociación de Rumanos de Móstoles, Asociación “ Scanteia” de San Sebastián de los Reyes, Asoci-ación Europea Mioritza şi Aso-ciación Muntenia de Torrejón de Ardoz.La eveniment au participat co-pii de origine română, copii ai unor diplomaţi străini acredi-taţi la Madrid, precum şi copii vizitatori ai Muzeului, toţi an-grenându-se cu curiozitate în deprinderea tradiţiei româneşti de confecţionare a mărţişoru-lui şi cunoaşterea legendei din jurul acestui simbol.

Constitución 1.Cu această ocazie vă invi-tăm la o masă rotundă care îşi propune să abordeze o tematică legată de rolul pe care femeia-mamă româncă îl deţine în viaţa economică şi socială spaniolă şi de per-spectivele creşterii acestui rol în contextul actual.În deschidere, grupul de elevi participanţi în pro-

Atelier pentru copii „Un Mărţişor românesc de primăvară”

Talisman românesc la Secţia consulară

a Ambasadei României la Madrid

„Un mărţişor pentru dumneavoastră”

Tarancón: Invitaţie pentru ziua de 8 Martie

Mărţişoare fără frontiere

Reprezentanţii Ambasadei au folosit acest prilej pentru a oferi vizitatorilor muzeului mărţişoare şi broşuri de pre-zentare a legendei mărţişoru-lui (realizate sub coordonarea Ministrului delegat pentru întreprinderi mici şi mijlocii, mediu de afaceri şi turism din

Guvernul României, cu spri-jinul Aeroporturi Bucureşti şi a Muzeului de Etnografie şi Folclor “ Constantin Brăiloiu”). O fotocronică a evenimen-tului se găseşte pe pagina de Facebook a Ambasadei.https://www.facebook.com/ambasada.madrid.

iectul de limba şi literatura română „Limba noastră cea frumoasă” va prezenaa un recital de poezie românească dedicată mamei şi vor dărui invitatelor felicitări confec-ţionate de ei în cadrul atelie-relor de lucru manual.Vă rugăm să confirmaţi participarea la adresa de e-mail: hisparucuenca.@ hotmail.com

Despre greşelile noastre şi ale greşiţilor noştri (XI)

R a p s o d i i d e p r i m ă v a r ă

Fie-mi îngăduit, „la aniversară”, să transcriu o Rugăciune a unui scriitor pe care l-am cunoscut cu puţine zile în urmă şi care are harul să zâmbească în toate chi-purile posibile, jucându-se nespus de viu cu cuvintele:

„Şi ne dăruieşte nouă, Doamne, cu inima nedor-mită şi trează să petrecem toată noaptea vieţii aceste-ia priveghind şi cuvântând la lucrarea poruncilor Tale negrăite.

Pentru ce, Doamne, stai departe de noi?

Pentru ce treci cu vede-rea la vreme de necaz?

Cel ce face nedreptatea, pe sine se binecuvântează.

Dar face pe altul să su-fere!

Cu limba noastră ne vom mări, cu cuvintele cer-căm să înţelegem, cu ele ne rugăm.

Dan Caragea - Critic literar Portugalia

Ce bine ar fi dacă ura noastră ar rămâne înaintea înveşmântării ei în cuvinte!

Cuvântul artistului, al celui care propovăduieşte ar trebui să fie curat, argint lămurit de foc, curăţat de şapte ori de pământ şi de tot ce-i întunecă strălucirea.

În sufletul omului se as-cunde gândul. În gând omul nefericit încearcă să-şi as-cundă durerea, care dure-re zace acolo zi şi noapte. Durerea cea mai mare este aceea că nu întotdeauna ne putem face înţeleşi, că nu-i înţelegem pe ceilalţi…

Ce ar fi să o scoatem la lumină? S-o lăsăm vântului s-o bată, soarelui s-o ardă, ploii s-o cureţe, frigului s-o congeleze, zăpezii să-i facă flori de gheaţă, apoi să o du-cem sub fum de lumânare, pe care să picure ceara iertării şi toleranţei.

De ce, Doamne, omul simte tot timpul dorinţa de a vicleni prin cuvinte?

Nu ca să facă rău, nu să ocărască, ci din plăcerea de a mângâia cuvintele într-o ţesătură de idei neaşteptată, aruncată pe hârtie…

De ce mă simt adesea pom neroditor şi mă tem că va sosi vremea tăierii, dar nu mă sperii, nu ţip, nu plâng, dimpotrivă, caut să înţeleg mersul lucrurilor, să înţeleg că sunt aproape de capăt, să-l accept ca pe un dat?...

Dă-mi, Doamne, inimă curată, minte trează, cunoş-tinţă nerătăcită spre câşti-garea şi încredinţarea ade-vărului!” (pp. 12-13)

Cartea semnată de dom-nul Constantin T. Ciubotaru, din care am extras acest poem despre cuvinte, se numeşte „Delicateţuri con-temporane” (Editura Singur, 2013) şi a fost lansată pe 25 februarie, la Librăria Cărtureşti (Verona) din Bucureşti. Mă aflam, aşadar, în cafeneaua de la subsol,

preocupat cu vernisajul ex-poziţiei semnate de pictorul Constantin Popa (cel care, coincidenţă!, a semnat şi desenul de pe copertă), când m-am pomenit cu mai sus numitul autor aşezându-se jovial lângă mine şi oferin-du-mi ultima sa carte cu un autograf. Nu am ştiut atunci, deşi mai citisem pagini sem-nate de domnul Ciubotaru, în spaniolă însă (sic!), în urmă cu vreo doi ani, dintr-o carte tradusă şi publicată de Niram Art, la Madrid, că, o dată ajuns acasă, zgribulit şi ostenit, mă voi desfăta, la ceaiul de după cina frugală, cu năstruşnicele delicateţe literare ale acestui scriitor bucovinean. Pentru cei ce au sensibilităţi lingvistice, cu siguranţă că pomenitul au-tor le va întipări pe chip un zâmbet larg, cu miros bela-liu de primăvară, dacă se vor încredinţa lecturii cărţii sale. Sunt pagini vioaie, scrise cu umor şi vertij calamburesc,

când mai dulci, când mai amare, când mai răsuflate, când mai inspirate, dar pli-ne de păcătoşenii neaoşe, de ifose şi bârfe balcanice, aşa cum ne stă bine nouă româ-nilor…

Deşi această rubrică lu-nară este dedicată exclusiv limbii, să nu credeţi că mi-am uitat promisiunea, dar nu am putut să nu consemnez o apariţie editorială atât de să-ţioasă, sau să pierd prilejul de a-l omagia şi eu pe pre-aveselul nostru scriitor, din a cărui carte putem extrage, fără tăgadă, un mic dicţionar de aiurisme şi de o sumede-nie de invenţii dibace.

Iată de ce simt nevoia, spre convingerea publicului, să mai citez un fragment, în încheiere:

„Reţeta e mai lungă. Ziua e, pentru mine prea scurtă, de aceea rareori eu frec planta asta ca să fac ceai. Aţi brodit vreodată pe marginea sintagmei „frec

menta”? Ştiaţi că ea, planta, se poate freca la nivelul… stilistico-afectiv, utilizând numai cuvinte care să poată reda anume stări sufleteşti?! Că acest fenomen încă ne-studiat de numeşte frecan-geală?

A freca, senzaţie tac-tilă, se opreşte la nivelul ep idermo-vegeta l . V-aţi gândit ce fantastic evantai de comentarii poate naşte sufixul „-geală”? Iată ce am eu în depozitul mental: amă-geală, boşoro-geală, cotono-geală sau frecan-geala de care vorbim! Mă tem să merg mai departe cu „-eală”, foarte prolix, de la: abur-eală, buş-eală, cufur-eală. Oare de ce ne jenăm de cuvinte? Că eu mă gândeam la fenomenul acesta întâlnit sub latura lui lexicală. Nu-i aşa că totu-i o mare bulibăş-eală? Cu nenumărate dede-subturi ascunse, nu?” *(p. 35)

N.B. Rugămintea mea cea din urmă este de a citi doar sub latură literară ling-vistica domnului Constantin T. Ciubotaru, altfel, după cum ne-o spune el însuşi, am avea de-a face cu o enormă „bulibăşeală”.

„Occidentul Românesc”, revis-ta românilor din Spania, întâm-pină a treia primăvară cu mult mai mulţi cititori, cu colabora-tori ce nu s-au speriat de greu-tatea începutului şi au scris lună de lună cu aceeaşi încredere şi seriozitate. Am avut privilegiul să fiu invitată să colaborez la această publicaţie de Kasandra Kalman Năsăudean, unul din-tre fondatorii acestei publicaţii care, iată, şi-a câştigat locul în peisajul publicisticii româneşti şi internaţionale. Pentru că pri-măvara vine odată cu luna mar-tie, m-am gândit că nu ar fi lip-sit de interes să prezint poezie aparţinând a trei importanţi au-tori români, pe nedrept uitaţi de lumea mileniului trei. Este vor-ba de Dimitrie Anghel, George Topârceanu, Şt. O. Iosif.

Dimitrie Anghel„Fantezismul poetului este în bună parte o închinare către feerie, moştenită de la Eminescu, comună epocii şi întărită prin anume urmări ale romantismului şi parna-sianismului din Occident. Puţină, impopulară, proza lui D. Anghel este excepţio-

Puşa Roth - Bucureşti

nală şi revoluţionară. Fără ea nu s-ar înţelege proza de mai târziu a lui T. Arghezi care perfecţionează şi siste-matizează maniera angheli-ană.” (George Călinescu)

„Din înregistrator pasiv al unor stări de conştiinţă pre-dominate de afect, se trans-formă într-un fantezist lucid şi intelectualizat. Dintre toţi memorialiştii noştri, nici unul n-a stăpânit ca Anghel potenţialul emotiv de natu-ră muzicală şi talentul de a comunica emoţia, prin evo-carea umbrelor omeneşti şi a lucrurilor care le-au făcut în viaţă ambianţa natura-lă.” (Şerban Cioculescu)

„Anghel a reuşit să-şi con-tureze o personalitate artis-tică proprie, bine diferen-ţiată, care n-a urmărit şi nici n-a realizat un anumit tipar artistic tributar unui curent sau şcoală literară. Poezia lui a asimilat cre-ator lirismul eminescian, topit într-o formulă proprie în care s-au absorbit, pier-zându-şi identitatea, aluvi-

uni romantice, parnasiene şi simboliste. După Eminescu şi M acedonski, înainte de Arghezi şi Blaga, D. Anghel s-a afirmat ca un poet origi-nal, dând expresie artistică unei structuri sufleteşti com-plexe, moderne.Poet al florilor, al dragostei şi al mării, el se remarcă prin sensibilitate delicată, fan-tezie sclipitoare, rafinament intelectual şi muzicalitate.” (Mihail Dragomirescu)

Reprezentant al simbolismului român, poetul şi prozatorul Di-mitrie Anghel (16 iulie 1872, Corneşti, Iaşi – 13 noiembrie 1914, Iaşi) a urmat şcoala pri-mară şi liceul la Iaşi, până în 1890, când a părăsit studiile pentru a se dedica scrisului. A călătorit în Italia, Franţa, Elveţia şi Spania, revenind în ţară în 1902. A fost funcţionar în Dobrogea (1906–1907), re-ferent la Casa Şcoalelor şi in-spector la Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice (din 1911).D. Anghel a debutat cu poezii în revista „ Contemporanul” (1890), colaborând apoi,

cu poezie şi publicistică, la „Adevărul”, „Adevărul literar şi artistic”, „Lumea nouă”, „Literatură şi artă română”, „Pagini literare”, „Viaţa românească” etc. A făcut parte din redacţia şi din comitetul de direcţie al revistei „ Sămănătorul” (1906–1908). A editat re-vista „ Cumpăna”, împre-ună cu Mihail Sadoveanu, Ştefan Octavian Iosif şi Ilarie Chendi (1909–1910).A debutat editorial cu tradu-ceri din Paul Verlaine în 1903. În 1905 a publicat volumul de versuri În grădină, urmat, în 1909, de Fantazii. Între timp au apărut operele scrise de D. Anghel în colaborare cu Ştefan O. Iosif: Legenda funigeilor (poem dramatic, 1907), Cometa (comedie, 1908, 1912), Caleidoscopul lui A. Mirea (1908), Carmen saeculare (poem istoric, 1909), iar în 1910, Cireşul lui Lucullus (proză). A mai scris şi alte volume de proză, dintre care amintim: Povestea ce-lor necăjiţi (1911), Fantome (1911), Oglinda fermecată (1912), Triumful vieţii (1912).

13Educaţie şi cultură 11w w w . o c c i d e n t u l - r o m a n e s c . c o m Martie/2013 occidentulromanesc

Balul pomilor

Cu legănări abia simţite şi ritmice, încet-încet,Pe pajiştea din faţa casei, caişii, zarzării şi prunii,Înveşmântaţi în haine albe se clatină în faţa lunii,Stând gata parcă să înceapă un pas uşor de menuet.

Se cată ram cu ram, se-nchină, şi-n urmă iarăşi vin la loc,Cochetării şi graţii albe, şi roze gesturi, dulci arome,Împrăştie în aer, danţul acesta ritmic de fantome,Ce-aşteaptă de un an de zile minuta asta de noroc.

Ce e de spumă, sus pe ramuri, se face jos de catifea,Şi astfel umbrele căzute pe pajişte par mantii greleZvârlite de dănţuitorii ce au rămas numa-n dantele,În parcul legendar în care s-a prefăcut grădina mea.

Pe gura scorburilor vântul plecat a deşteptat un cânt,Şi-nvoalte mâneci horbotate se-ntind uşoare să salutePreludiul acestei stinse şi dulci orchestre nevăzute,Şi-apoi cu reverenţe pomii s-au înclinat pân’ la pământ.

Ghirlănzi de flori îi leagă-n treacăt şi-un arc sub fiecare ramBolteşte-albastre perspective, sub care alte cete ninseCoboară pe pământ din ceruri, venind cu candele aprinseSă facă şi mai albă noaptea acestui alb epitalam.

Aşa-s în clipa asta toate, dar mâine albii cavaleri,Despodobiţi de-atâtea graţii, ce le-mprumută luciul lunii,Vor deveni ce-au fost de-a pururi: caişii, zarzării şi prunii,Banalii pomi din faţa casei, ce-i ştiu de-atâtea primăveri.

În luna martie a anului 2011, vedea lumina tiparului publicaţia „Occidentul românesc”, un vis împlinit al câtorva oameni ambiţioşi şi dornici de a face palpabilă dragostea pe care o împărtăşeau cu toţii de ceva vreme. Un proiect curajos, des-tul de difi cil de materializat, dar nu imposibil. Astăzi, după doi ani de existenţă, OR păşeş-te cu pas hotărât şi sigur într-un nou an de tipar şi îmbracă hainele de gală pentru a săr-bători o vârstă ce poate părea mică, însă o perioadă care se traduce prin 24 de ediţii şi 576 de pagini color în care cititorii au putut citi informaţii utile, interviuri, ştiri, au putut face dedicaţii, publica anunţuri etc. Cu riscul de a fi criticată pentru un interviu realizat „în casă”, pentru că mi-am dorit să stau de vorbă şi altfel cu Kasandra Kalmann Năsăudean, redacto-rul şef şi fondatorul publicaţiei OR, şi, mai ales, pentru a răs-punde unor întrebări primi-te de la cititori, m-am supus, din proprie iniţiativă, acestei provocări personale de a re-aliza un interviu cu colega şi prietena mea, încercând să fi u cât mai obiectivă şi să satisfac astfel puţin din curiozitatea ci-titorilor. Ana-Maria Marinescu: Acum, la ceas de sărbătoare, când OR intră în cel de-al treilea an de existenţă, ce simte redactorul şef şi, totodată, unul din fonda-torii acestei publicaţii? Unora li se poate părea puţin timp, însă, având în vedere criza mondială din mai toate sectoarele, a rezis-ta an după an pe piaţă în acelaşi format iniţial (24 de pagini co-lor) este un merit demn de toată lauda.OR a apărut într-un mo-ment destul de difi cil şi nu nu-mai atât, iată că tot creşte... Kasandra Kalmann Năsăudean: Sentimentele pe care le trăiesc în aceste zile de sărbătoare sunt uni-ce. Le-aş putea asemăna cu cele ale unei tinere mame care şi-a dorit enorm de mult un fi u şi care, timp de aproape 3 ani i-a oferit acestuia toată dragostea, atenţia şi răbdarea din lume, i-a urmărit cu interes şi responsabilitate me-diul în care creşte şi se dezvoltă. Trei ani... E mult, e puţin, nu aş putea să-ţi spun. Cert e faptul că a fost nevoie de foarte multă mun-că, de sacrifi cii şi enorm de multă responsabilitate ca să menţinem publicaţia „ Occidentul românesc” pe un drum drept, aşa cum l-am dorit încă de la prima ediţie, să-i păstrăm aceeaşi linie de eleganţă şi decenţă care astăzi, din păca-te, e prezentă tot mai rar în presa scrisă.A.M.M.: Povesteşte-mi puţin despre începuturile OR, despre

traiec-toria pu-

blicaţiei şi despre prezen-

tul acesteia! K.K.N.: „Occidentul românesc” este povestea de dragoste a unui vis din anii petrecuţi în Universitatea ştiinţelor comuni-cării (cochetam în paralel şi cu un post de radio...), o perioadă în care cei care mi-au îndrumat pa-şii spre această lume a comuni-cării în masă a informaţiilor, îmi garantau de pe atunci reuşita în domeniu. Drumul nu a fost uşor. Dimpotrivă. A fost unul extrem de greu pentru că un astfel de vis este aproape imposibil de realizat într-o lume plină de ură, minciună şi prostie. Şi aşa cum am mai spus şi cu altă ocazie, chiar dacă avem prieteni sau oameni apropiaţi lân-gă noi, totuşi nu avem certitudi-nea că sunt de încredere, şi toate acestea pentru că trăim în această lume relativă în care sinceritatea şi încrederea nu mai există de multă vreme. Şi totuşi... Dacă în primul an ziarul era tipărit la mii şi mii de kilometri şi transportat cu avionul la Madrid, astăzi tre-burile s-au mai simplifi cat, dar munca şi responsabilitatea s-au dublat odată cu numărul mare de exemplare pe care îl realizăm lună de lună. Un vis devenit rea-litate, o mare dragoste pe care am împărtăşit-o cu prieteni de nădej-de şi încredere, oameni de o rară valoare intelectuală şi morală pe care cu greu îi mai regăsim în zilele pe care le trăim, prieteni dragi cu care am construit ceea ce este astăzi publicaţia în limba română „Occidentul românesc” (Florin Valentin Barbu, Michael Harrison Cronkite, Tudor Petruţ, Lucky N. Cronkite, Vasile Mureşan, Mike Michaelson). A.M.M.: Pe piaţa din Spania există mai multe publicaţii în limba română. În opinia mea, e loc sub soare pentru toată lu-mea, însă, aş vrea să menţionezi cu ce vine nou OR în compara-ţie cu acestea? K.K.N.: Sigur că da! Există loc pentru toată lumea. În toa-te domeniile. Important este să învăţăm să avem un minimum de respect unii faţă de alţii ca oameni, şi apoi un minimum de respect pentru profesia noastră, pentru munca pe care o prestează fi ecare în domeniul său. Sincer, nu am timpul necesar să urmă-resc îndeaproape presa în limba română din Spania, dar ştiu cu certitudine faptul că „ Occidentul românesc” este realizat după un plan extrem de bine determinat, cu articole si reportaje origina-le şi de interes pentru cititorii de presă în limba română, atât din Peninsula Iberică cât şi de pe alte continente, cu materiale realizate de specialişti în diverse domenii dedicate limbii române, culturii, originii şi tradiţiilor neamului

din care facem parte, sănătăţii şi importanţei familiei, poveşti din viaţa imigranţilor români, sfaturi şi informaţii realizate de profe-sionişti în materie de legi etc. - o paletă diversifi cată, de care imi-grantul român are nevoie oriunde trăieşte în această lume cenuşie.A.M.M.: Având în vedere că evenimentele, ştirile, comuni-catele de presă etc. sunt aceleaşi pentru toată lumea, de multe ori aceeaşi ştire/comunicat (un exemplu concret: comunica-tele Ambasadei României la Madrid) etc. se regăseşte, con-comitent, în mai multe publi-caţii, ceea ce se poate confunda foarte uşor cu un plagiat. Cum comentezi acest fapt?K.K.N.: În această situaţie nu se poate vorbi de plagiat. Comuni-catele şi informaţiile transmise de către consulatele române şi de către Ambasada României în Regatul Spaniei sunt în format unic, de interes pentru români, şi se trimit către toate canalele de comunicare şi informaţii, astfel că mi se pare normal şi important ca fi ecare să publice, să trans-mită mai departe informaţiile de interes primite. Chiar dacă un comunicat apare în mai multe publicaţii şi pe mai multe căi de informare, numărul celor la care ajunge informaţia creşte şi acest aspect consider că este important pentru comunitatea românească.A.M.M.: Revenind la plagiat, crezi că se practică această teh-nică în mass-media românească din Spania? Plagiatul e la modă, doar am văzut că „se poartă” şi la case mai mari, nu numai la noi în ţară, ci şi în străinătate. K.K.N.: Povestea plagiatului este delicată şi extrem de con-troversată, şi românul inventiv, dornic de „câştig” fără muncă, apelează şi la plagiat peste tot în lume, dacă „îi iese ceva”. Deşi Dex-ul ne explică foarte clar

faptul că: A PLAGIÁ vb. I. tr. A lua, a fura ideile, expresiile, invenţiile cuiva şi a le prezenta drept creaţii proprii; a publica pe numele său fragmente din lucrarea altuia; a comite un furt literar, mulţi acuză un oareca-re plagiat, când habar nu au ce înseamnă acesta cu adevărat, şi îmi aduc aminte de un incident demn de fi lmele cu tâmpiţi, pe-trecut acum ceva vreme, când un aşa-zis ziarist, invoca un plagiat care nu era altceva decât greşeala unui „machetator” amator luat prin surprindere de o schimbare peste noapte a „şefi lor” săi, la fel de amatori în ale jurnalismului, care a „machetat” spre publicare un fel de editorial trimis într-un ataşament cu multe materiale semnate de diverse persoane, sub numele... adresei de mail. Fără cuvinte! Dacă analizăm situaţia cu seriozitate, cei care îşi permit să copieze lucrările altora sub numele lor, sau diverse fragmen-te, sunt persoane iresponsabile, extrem de frustrate, care vor să devină peste noapte ce nu au fost niciodată nici măcar în visele lor. Consider că astfel de situaţii sunt grave şi că într-adevăr ne confruntăm cu oameni frustraţi, lipsiţi de educaţie, care habar nu au ce înseamnă respectul şi buna cuviinţă, proveniţi dintr-o societate cu structuri bolnave. Şi, referindu-mă strict la societatea românească, nu mă mai miră ab-solut nimic legat de acest subiect, în condiţiile în care afl ăm zilnic de la ştiri că securişti-comunişti sunt încă prezenţi după 23 de ani în multe structuri ale statului, că în funcţii de conducere din diverse ministere sau instituţii sunt persoane certate cu limba română dar care fac parte din

vechi familii comuniste, oameni cu pile la nivel înalt sau cu bani foarte mulţi care şi-au cumpărat tot felul de diplome universitare în diverse domenii de care habar nu au. Astfel de „absolvenţi” sunt la tonă, din nenorocire, răspândiţi prin toată România şi nu numai. Oameni care aşa au trăit toată viaţa lor, din trădare, furturi şi multă minciună. Să ne amintim de Elena Ceauşescu care era o semianalfabetă dar care era pre-zentă în diverse funcţii care de care mai înalte şi mai academice. Să fi m serioşi!Şi, revenind la plagiat, cred că acesta a fost prezent încă de pe vremea familiei ceauşiste şi continuă să apară în aproape toate instituţiile statului. Într-o societate bolnavă în care pupin-curismul, şpaga, hoţia, trădarea şi nesimţirea sunt la rang de cin-ste, nu va fi niciodată nimic real şi adevărat, nimic cinstit şi curat în niciun domeniu de activitate. Aşa se explică faptul că suntem înconjuraţi de kitsch-uri în toate domeniile, politicieni, jurnalişti, scriitori, poeţi şi pictori de cea mai grotească factură, premiaţi la tot felul de gale şi evenimente de prost gust. Atâta timp cât nu există oameni potriviţi la locul potrivit, profesionişti desăvârşiţi în toate domeniile, şi ne con-fruntăm cu tot felul de amatori agramaţi, de „ospătari”, „căruţaşi şi informatori securişti”, în jur-nalism sau orice alt domeniu, nu vom progresa, indiferent că trăim pe alte continente, în Spania sau Anglia şi mai ales în România. Schimbările din ultima vreme din România îmi oferă o speran-ţă... Aceea că, poate, într-un vii-tor nu foarte îndepărtat, oamenii de valoare, educaţi, echilibraţi şi

cu verticalitate vor reuşi să eli-mine scursura umană din toate domeniile şi vor reda României o altă societate, una sănătoasă în care românii să ducă o viaţă soci-ală normală şi demnă, iar copiii copiilor noştri să nu mai fi e nevo-iţi să ia calea pribegiei. Cine ştie ce va ma fi ... Oricum, speranţa moare ultima, întotdeauna!A.M.M.: La o simplă răsfoire a publicaţiei OR, cititorul poate „face cunoştinţă” cu colectivul de redacţie, din care fac par-te intelectuali de seamă (şi nu spun asta pentru că sunt mem-bru al acestui colectiv!), profe-sionişti din diverse domenii de specialitate şi, ceea ce atrage cel mai mult atenţia, din diferi-te colţuri ale Spaniei, României şi chiar ale lumii. Cum ai reuşit această performanţă de a aduna sub egida OR atâţia oameni de calitate, dispuşi să îşi asume, be-nevol, lună de lună, un compro-mis tacit cu cititorii? K.K.N.: Îţi mărturisesc sincer că nu a fost uşor să-i adun pe toţi alături de mine, de noi, cei care am creat publicaţia „Occidentul românesc”. Selecţia a fost extrem de dură şi difi cilă şi nu am accep-tat niciun fel de compromis. Am dorit pentru această publicaţie teme originale şi de calitate, re-alizate de profesionişti în toate domeniile. Şi încă ceva extrem de important: să facă voluntariat! Astăzi, când toţi sunt interesaţi numai de câştiguri uşoare şi bani mulţi, când societatea româneas-că se mişcă numai după intere-se materiale, este foarte greu, aproape imposibil, să mai găseşti oameni cu sufl et mare, dezintere-saţi, profesionişti adevăraţi în do-meniul lor, care ştiu şi pot dărui necondiţionat. Fără ipocrizie şi interese meschine. Doar din dra-goste şi omenie pentru semenii lui. Astfel de persoane întâlnim foarte rar. În ceea ce mă priveşte,

În luna martie a anului 2011, vedea lumina

traiec-toria pu-

blicaţiei şi despre prezen-

13Aniversare12 w w w . o c c i d e n t u l - r o m a n e s c . c o m Martie/2013occidentulromanesc

„OCCIDENTUL ROMÂNESC”, o poveste de dragoste

a ei, a lui, a mea, a ta, a voastră...

13Aniversare

...2012... . . .20132011...

13w w w . o c c i d e n t u l - r o m a n e s c . c o m Martie/2013 occidentulromanesc

legat de „Occidentul românesc”, aş putea spune că am avut noroc şi că vorba „cine se aseamănă, se adună” s-a adeverit. Recunosc faptul că la începuturi am avut şi câteva decepţii, dar le-am eliminat rapid şi, în final, după o triere ex-trem de exigentă, a rămas o mână de oameni extraordinari, prieteni minunaţi în primul rând, care, prin profesionalismul şi calităţile lor rare, dăruiesc cu tot sufletul, lună de lună, materiale de interes şi de valoare cititorilor noştri.A.M.M.: Mulţi cititori, români şi spanioli, deopotrivă, au fost plăcut surprinşi când şi-au vă-zut publicate în paginile OR ma-terialele trimise: poezii, reţete, eseuri etc. Pentru că unii cred că, pentru a „beneficia” de spa-ţiu în paginile ziarului e nevoie de „pile” la redacţie, aş vrea să lămureşti tu acest neadevăr şi să explici, pe scurt, criteriile pe baza cărora se publică (sau nu) materialele de la cititori. K.K.N.: Am mai spus şi cu alte ocazii faptul că, de la începuturi, am dorit o publicaţie aparte, nu una şablon, un ziar realizat şi de-dicat în mod special imigranţilor români din Peninsula Iberică şi nu numai. Într-adevăr, primim foarte multe materiale scrise. Diverse articole sau poezii, dar nu ajung în paginile publicaţiei decât cele care au cu adevărat valoare şi sunt 100% originale. Cum spuneam şi mai devreme, în ultimii ani au apărut milioane de scriitori, poeţi şi pictori, ingi-neri, aşa-zişi specialişti în diverse domenii... Desigur, naţia româ-nească e cunoscută ca fiind talen-tată, dar e de-a dreptul grotesc şi penibil să prezinţi undeva, cuiva,

tot felul de texte şi aşa-zise poezii pline de greşeli de gramatică şi, mai ales de scriere şi exprimare, şi să ai pretenţia să fii considerat „mare scriitor şi poet, mare jur-nalist şi om de radio etc.”. Princi-piile mele de viaţă nu-mi permit să accept astfel de kitsch-uri. Sub nicio formă! Fără să fiu ipocrită şi poate prea dură în opinia mul-tora, consider că fiecare om are talentul său şi, în consecinţă, ar trebui să-şi facă singur o evaluare a calităţilor sale, să le dezvolte şi să le expună dacă într-adevăr ştie şi este sigur că nu se face de râs în faţa naţiunii..., dar să te prezinţi cu tot felul de încercări penibile care se văd de departe a fi reali-zate de persoane care habar nu au să scrie sau să citească româneşte şi mai au pretenţii de-a fi recunos-cute ca mari talente în domeniu, mi se pare o lipsă totală de incon-ştienţă şi iresponsabilitate. Repet, o societate sănătoasă se poate construi numai cu valori şi calita-te în absolut toate domeniile şi cu oameni potriviţi la locul potrivit şi subliniez, din nou, cu riscul de-a mă repeta, că fiecare trebuie să-şi cunoască real puterea, talentul şi valoarea în domeniul său şi aco-lo unde nu-i locul potrivit pentru unii dintre noi, să stăm de-o par-te... şi să învăţăm să recunoaştem şi să acceptăm în toate domeniile doar calitatea şi tot ce are valoare, iar kitsch-urile să le eliminăm din start.A.M.M.: Revenind la cititori, din dialogul cu aceştia, fie prin intermediul poştei sau al întâl-nirilor directe, ai putea să spui care a fost cea mai „aspră” cri-tică primită la adresa OR, dar şi cea mai frumoasă laudă?

K.K.N.: Îşi mărturisesc sincer faptul că primim enorm de mul-te mesaje, telefoane de la cititori care îşi exprimă mulţumirea şi admiraţia pentru materialele şi informaţiile publicate pentru ei şi nu pot decât să ne declarăm ono-raţi de aceste aspecte şi să le mul-ţumim pentru perseverenţa lor şi gândurile bune şi pe această cale. Da, am primit şi critici legate de anunţurile de la mica publicitate şi aş dori să menţionez câteva aspecte cu referire la publicarea acestor anunţuri, care fac parte din politica ziarului. Ajung la noi anunţuri pentru muncă, închiri-eri, vânzări/cumpărări etc., spre publicare. Consider că 3-5 apari-ţii ale unui anunţ sunt suficiente, după care îl eliminăm, (şi aici apar nemulţumirile!) dar foarte important este faptul că fiecare persoană care a trimis un anunţ spre publicare are şi obligaţia ca, în momentul în care şi-a rezolvat problema respectivă, să ne aten-ţioneze, pentru ca anunţul său să nu mai apară. Consider că este o chestiune normală şi civilizată, de respect reciproc. Laude... Au fost şi laude, dar nu aş putea să menţionez una în mod concret. Pot doar să-ţi spun că cel mai mare critic sau admirator este cititorul de calitate, şi el este cel în măsură să critice sau să laude munca noastră. A.M.M.: Personal, primesc de multe ori întrebarea: „Cum pot intra în posesia OR”? Profit de faptul că tu eşti cea mai în mă-sură să dai răspunsul corespun-zător şi te rog să o faci. K.K.N.: Publicaţia „Occidentul românesc” tipărită ajunge direct în locurile frecventate de româ-

nii din Peninsula Iberică, sau în care aceştia au acces: consu-late, primării, rute de transport Spania-România şi retur ale companiei Nelu Bârsan, în loca-ţii de magazine cu specific tradi-ţional precum lanţul de magazine Transilvania, Silvia Bârsan şi Carmangeria Românească, la agenţiile de turism care colabo-rează cu Blue Air, diverse firme de afaceri româneşti din Spania şi Portugalia, localuri de expedi-eri de bani (locutorios), asociaţii româneşti, biserici etc. Oferim astfel concetăţenilor un canal de comunicare de calitate, cu desti-natari bine stabiliţi şi cu frecven-ţă lunară. Publicaţia „ Occidentul românesc” are 24 de pagini 100% color, din care: 23 de pa-gini în limba română şi o pagină în limba spaniolă. Se distribuie în toate zonele Spaniei, precum şi în Lisabona/Portugalia.A.M.M.: De asemenea, tot de la cititori, am aflat, cu stupoare, că în diferite ocazii, unii dintre ei au cumpărat ziarul de la persoa-ne neautorizate pentru vânza-rea publicaţiei. Cum comentezi acest incident? K.K.N.: Da, este un aspect nega-tiv cu care ne confruntăm de mai multă vreme. Aşa cum am mai spus, există şi români care vor să obţină bani fără muncă, uşor şi rapid, şi recurg la tot felul de şme-cherii. Astfel, invocând diverse motive, din biserici sau magazine, la plecare îşi iau mai multe exem-plare (20-30 de bucăţi) pe care apoi le comercializează. În acest sens, am atenţionat toţi colabora-torii să fie mai exigenţi în ceea ce priveşte distribuţia, astfel ca cei care ajung în magazine sau bise-

rici unde este prezentă publicaţia noastră, nu pot pleca cu mai mult de 2 exemplare pentru fiecare. Dacă doream să facem comerţ cu „ Occidentul românesc”, o aface-re, organizam de la început o for-mă legală în acest sens, dar publi-caţia este realizată şi distribuită în format gratuit, şi este interzis a se comercializa. Este politica noastră şi nimeni nu are dreptul să încalce regulile foarte clare ale deciziilor noastre ca publicaţie independen-tă. Ziarul are sus în dreapta menţi-onat faptul că se distribuie gratuit şi îi rugăm şi pe această cale pe cei care doresc să intre în posesia pu-blicaţiei noastre, să facă apel doar la cei desemnaţi ca fiind distribui-torii noştri autorizaţi.A.M.M.: De-a lungul carierei tale de jurnalist, ai realizat o serie de interviuri cu oameni de tot felul, de la politicieni, artişti, scriitori etc., până la oameni obişnuiţi - mă refer aici la per-soane care nu sunt publice. Pri-vind puţin în urmă, poţi să îmi spui dacă ai un interviu preferat sau nu neapărat interviu, ci un material de-al tău, de suflet? K.K.N.: Într-adevăr, am o colec-ţie foarte bogată şi valoroasă de interviuri scrise şi audio cu perso-nalităţi din diverse domenii: ac-tori români ajunşi la Hollywood, jurnalişti, politicieni de seamă, ofiţeri români care lucrează la NATO, scriitori şi poeţi de mare valoare, artişti, diplomaţi români din străinătate, imigranţi români din Statele Unite, Canada sau diverse ţări din Europa, ajunşi în diverse funcţii cheie din mari companii internaţionale, în avo-catură, medicină, cercetători sau oameni simpli, dar de o cură-ţenie sufletească rară etc. Toate interviurile realizate de-a lungul timpului, scrise sau înregistra-te, le păstrez cu sfiinţenie şi îmi sunt deopotrivă de dragi pentru că multe m-au marcat şi, datori-tă acestor intervenţii jurnalistice, am cunoscut oameni minunaţi, personalităţi pentru care am un respect şi o consideraţie alese, mulţi dintre aceştia devenindu-mi în timp prieteni dragi de mare încredere. Cu toate acestea, cel mai profund şi mai complet re-portaj realizat, care mi-a schim-bat anumite concepţii despre viaţă şi la care ţin enorm, chiar dacă am investigat şi am muncit pentru realizarea lui luni şi luni de zile şi am traversat două con-tinente în lung şi-n lat, este cel cu titlul Origini regăsite, un materi-al devastator despre viaţa a doi copii români, născuţi în judeţul Satu-Mare, în anii comunismului (1979 şi 1977, Sophia şi Samuel McDermott), care au avut noro-

cul şi şansa vieţii lor să fie înfiaţi dintr-un orfelinat românesc mi-zer al anilor ‚90 de către o familie din Statele Unite. În reportaj am urmărit evoluţia celor doi fraţi de la data înfierii şi până la momen-tul întâlnirii noastre. O traiectorie extraordinară, de peste 20 de ani, cu bune şi rele, cu realizări şi dezamăgiri neaşteptate pentru cei doi, ajunşi acum la vârsta maturi-tăţii. Reportajul va face parte din cartea cu acelaşi titlu, un materi-al la care lucrez în momentul de faţă şi care se va publica în vara acestui an. A.M.M.: Rămânând în aceeaşi zonă, a interviurilor, nu doar azi, ci de mai multe ori, ai fost şi în cealaltă postură, aceea de in-tervievat. Care dintre cele două roluri - intervievat vs. reporter - ţi se pare mai comodă şi de ce? Sau care îţi place mai mult?K.K.N.: Îţi mărturisesc cu sin-ceritate că accept cu greu să ofer un interviu pentru că nu mă simt confortabil să vorbesc despre mine. Îmi face însă o deosebită plăcere să realizez tot felul de reportaje, interviuri, să aduc în faţa cititorului/ascultătorului de calitate aspecte din munca unor oameni extraordinari de la care se poate învăţa, aspecte demne de respect din viaţa celor care ne pot oferi adevărate lecţii de viaţă, intervenţii politice etc.A.M.M.: De obicei, atunci când urmează să acordăm un inter-viu, ne pregătim nişte răspunsuri pe baza unor întrebări pe care ni le imaginăm, încercând să an-ticipăm cumva interviul sau să pătrundem în mintea reporteru-lui. Ca de la reporter la reporter, este vreo întrebare pe care ai fi dorit sau pe care ai fi aşteptat să o primeşti în acest interviu, dar nu a fost să fie? Dacă da, care?K.K.N.: Având în vedere faptul că „Occidentul românesc” intră victorios în cel de-al treilea an de existenţă, mi-ar fi plăcut să scot în evidenţă mai mult munca celor care fac parte din echipa redacţională, a prietenului Florin Valentin Barbu, fondator al pu-blicaţiei şi profesionist desăvârşit în domeniul său, a mentorului meu Michael Harrison Cronkite, a celor care realizează, lună de lună, rubricile permanente: Puşa Roth, Dan Caragea, Gabriela Sonnenberg, Timeea Opreanu, Elisabeta Iosif, Marius Sârbu, Corina Simionescu Hudgens, Irina Georgescu Şova, Dan Luca, tu... şi tuturor colaboratorilor noştri permanenţi cărora le mul-ţumesc şi pe această cale pentru profesionalismul, dăruirea şi prietenia lor şi cărora le doresc din toată inima multă sănătate şi noroc, împliniri profesionale şi numai bucurii la fiecare pas. A.M.M.: În încheiere, îţi mulţu-mesc pentru interviul acordat şi doresc publicaţiei „Occidentul românesc” cât mai multe ani-versări şi cât mai mulţi cititori de pretutindeni. K.K.N.: Cu mare drag, şi ţin să-ţi mulţumesc la rândul meu pentru prietenia noastră care dăinuie de mulţi ani, pentru faptul că ai fost alături de noi în toată această perioadă cu multă dăruire şi ne-condiţionat şi pentru profesiona-lismul desăvârşit de care ai dat dovadă întotdeauna.Ana-Maria Marinescu, Redactor Şef Adjunct, OR.

Regele Spaniei a fost internat duminică diminea-ţa într-o clinică din Madrid, acolo unde a fost operat în aceeaşi zi de o echipă de medici. La finalul inter-venţiei chirurgicale, care a durat mai bine de trei ore, doctorul Manuel de la Torre a informat naţiunea despre starea de sănătate a regelui.

N e u r o c h i r u r g u l Manuel de la Torre, care a condus echipa care l-a operat duminică pe regele Juan Carlos al Spaniei de hernie de disc, a declarat că monarhul va mai rămâ-ne internat o săptămână, iar apoi va continua recu-perarea acasă. Doctorul a spus că regele îşi va reveni complet în şase luni, scrie

Ginerele regilor Spaniei, Ińaki Urdangarín, căsătorit cu infanta Cristina, îşi caută de lucru. Urdangarín nu a putut plăti de şase luni ipoteca pa-latului din Barcelona, după cum a confirmat pentru presa spaniolă avocatul acestuia, M ario Pascual Vives şi caută în permanenţă un loc de mun-că, citează El Pais şi ABC.

Avocatul lui Urdangarín a spus că ducelui de Palma îi este greu să facă faţă ratelor lunare ale ipotecii şi de ace-ea îşi caută un loc de muncă. Pascual Vives nu a amintit însă nimic despre presupu-

Pentru prima oară în isto-rie, Spania numără peste cinci milioane de şomeri, după ce în luna februarie peste 59.000 de oameni şi-au pierdut locul de muncă, potrivit datelor fur-nizate de ministerul spaniol al Muncii.

Potrivit datelor făcute publice luni de autorităţile de la Madrid, rata şomajului în Spania a crescut de la începu-tul anului cu 1,9%, numărul total de şomeri ajungând la 5.042.222. Doar în luna fe-bruarie şi-au pierdut locul de muncă 59.444 de persoane.

Din februarie 2012 până în prezent, numărul şomeri-lor a crescut cu 6,96%, scrie „El Pais”. În ultimul an, şi-

cotidianul spaniol „ABC” în ediţia online.

De la Torre a anunţat că monarhul nu va avea ne-voie de cârje, după ce îşi va reveni complet.

Neurochirurgul a adă-ugat că regele „se recupe-rează foarte bine”, iar pro-babil luni va fi mutat într-o rezervă a clinicii. După ce va fi externat, regele Juan Carlos îşi va continua recu-perarea la Palatul Zarzuela. De la Torre a mai spus că regele e foarte optimist şi puternic.

Aceasta este cea de-a şaptea operaţie de hernie de disc la care este supus monarhul în ultimii trei ani. În urmă cu trei luni, monarhului i s-a implantat o proteză la şoldul stâng.

şii 80.000 de euro pe care Urdangarín îi mai are în cont. “Avem încredere că va reuşi să plătească”, a mai spus avo-catul ducelui, adăugând că nu se va ajunge la evacuare din cauza neplăţii ipotecii.

Imobilul în discuţie se află în cartierul Pedralbes din Barcelona şi a fost cumpărat de Ińaki Urdangarin şi soţia lui, infanta Cristina, în 2004. Cuplul a plătit 5,8 milioane de euro pentru palatul de pes-te 600 de metri pătraţi, cu trei etaje şi construit pe o suprafa-ţă de peste 2.000 de metri pă-traţi, într-o zonă privilegiată a

au pierdut locul de muncă 328.124 de persoane.

Cele mai ridicate rate de şomaj se înregistrează în Andaluzia (22.722 de persoa-ne) şi în Madrid (8.120). Sin-gura regiune în care şomajul este în descreştere sunt Insu-lele Baleare.

Deşi rata şomajului a ajuns acum la 26,02%, cei mai afectaţi sunt tinerii. Şo-majul printre tinerii cu vârste până în 25 de ani a crescut 3,46% în ultima perioadă.

Datele sunt cele furniza-te lunar de Ministerul spani-ol al Muncii, potrivit datelor şomerilor înregistraţi la bi-rourile de ocupare a forţei de muncă.

Neurochirurgul Manuel de la Torre: Regele Juan Carlos este optimist şi puternic

Rata şomajului în Spania a ajuns la 26,02%

Iberia: O nouă săptămână de grevă

Criza din Spania şi în Curtea Regală

13Spania14 w w w . o c c i d e n t u l - r o m a n e s c . c o m Martie/2013occidentulromanesc

Angajaţii companiei ae-riene spaniole Iberia au in-trat de luni în prima zi a unei noi săptămâni de grevă pen-tru a protesta faţă de un vast plan social, provocând anu-larea a aproximativ 250 de zboruri, potrivit conducerii.

Sindicatele au îndemnat salariaţii să înceteze mun-ca, în perioada 4-8 martie, pentru a protesta faţă de eliminarea a 3.800 de locuri de muncă dintr-un total de aproximativ 20.000, anunţa-tă de IAG, compania-mamă a Iberia şi British Airways, în cadrul unui plan de redu-cere a cheltuielilor.

Luni, 82 de zboruri ale Iberia, adică 37% din cele prevăzute, au fost anulate din cauza grevei, potrivit unui purtător de cuvânt al companiei. Filiala sa Iberia Express, precum şi compa-nii partenere ca Air Nostrum şi Vueling au fost nevoite să anuleze alte 165 de zboruri,

oraşului.În luna ianuarie, jude-

cătorul care cercetează ca-zul în care ducele de Palma este inculpat pentru detur-nare de fonduri, a decis pu-nerea sub embargou a pro-

prietăţilor lui Urdangarin. Motivul a fost că ducele nu a putut plăti cauţiunea de 8,1 milioane de euro şi, conform declaraţiei de ave-re, Ińaki Urdangarin deţine jumătate din acest palat.

a adăugat purtătorul de cu-vânt.

Sindicatele, care apreci-au luni că rata participării la grevă era de 95%, au prevă-zut să manifesteze, în timpul zilei, pe aeroportul Barajas, la Madrid, şi în alte oraşe din Spania.

„Ca şi ultima dată, pa-sagerii afectaţi au fost trans-feraţi la alte zboruri sau rambursaţi”, a precizat pur-tătorul de cuvânt al compa-niei Iberia.

Această nouă acţiune socială, care va dura cinci zile, intervine după o primă grevă organizată în perioada 18-22 februarie. Impactul său a rămas limitat în urma punerii în practică a servi-ciului minim prevăzut de le-gea spaniolă. O a treia acţiu-ne de grevă este prevăzută în perioada 18-22 martie.

În total, Iberia şi alte trei companii au anulat apro-ximativ 1.370 de zboruri în

cea de-a doua săptămână de grevă.

Grupul, înfiinţat în ia-nuarie 2011 în urma unei fuziuni între Iberia şi British Airways, a anunţat, joi, o pierdere netă de 943 de mi-lioane de euro pentru 2012 faţă de un profit net de 562 de milioane de euro în anul precedent.

Cu această ocazie, di-rectorul general al IAG, Willie Walsh, a afirmat că Iberia „trebuie să se adapte-ze pentru a supravieţui”.

Potrivit unui purtător de cuvânt al sindicatului UGT din cadrul Iberia, Manuel Atienza, greva urmăreşte să apere atât interesele unor sa-lariaţi, cât şi „cele ale socie-tăţii spaniole şi intereselor sale strategice în sectoarele turismului şi transportului aerian naţional pe care acest domn (Willie Walsh, n. red.) este în curs de a le distruge într-un mod neruşinat”.

13România 15w w w . o c c i d e n t u l - r o m a n e s c . c o m Martie/2013 occidentulromanesc

Preşedintele fondator al Partidului Conservator, Dan Voiculescu, a reafirmat că şe-ful statului „sfidează” voinţa celor care au votat pentru sus-pendarea sa la referendumul din vara anului trecut, apre-ciind că nimic nu este veş-nic, nici măcar imunitatea lui Traian Băsescu.

“Respectăm un vot larg majoritar popular? Aceas-tă întrebare a fost pusă de Traian Băsescu, de la tribuna Academiei Române, referin-du-se la rezultatul referen-dumului din 2009. Perfectă întrebare. Iar primul care ar trebui să răspundă este chiar cel care o lansează. Respec-tăm un vot larg majoritar popular, domnule Băsescu?

Fostul lider PDL Mihai Stănişoară a declarat, miercuri, că nu s-a regăsit în cele trei mo-ţiuni pentru şefia PDL, preci-zând că Vasile Blaga este „uzat, obosit”, că Monica Macovei „spune şi lucruri trăsnite în PE” şi că moţiunea acesteia este aproape inexistentă.

El a spus că nu s-a regăsit în niciuna dintre cele trei mo-ţiuni pentru preşedinţia PDL. „Cel pe care l-am crezut mai potrivit este Adriean Videanu, cel care înţelege cu adevărat dreapta”, a spus Stănişoară, precizând că nici Monica Macovei, nici Vasile Blaga, nici Elena Udrea nu reprezin-tă, din punctul său de vedere, o soluţie pentru PDL.

Stănişoară a spus că Vasile Blaga este „uzat, obo-sit” şi „nu a respectat pe ni-meni şi nimic în partid”. „Vasile Blaga nu a respectat pe nimeni şi nimic în partid, nici pe mine (...) Uitaţi-vă la el, e uzat, e obosit!”, a spus Stănişoară la Realitatea TV, precizând că Elena Udrea „pare mai proaspătă, mai de-terminată, mai vie şi a venit din urmă pe turnantă” în cursa pentru şefia PDL.

La Târgul de Turism al României, care se desfă-şoară între 14 şi 17 martie la Complexul Expoziţional Romexpo din Bucureşti, sunt aşteptaţi peste 30.000 vizita-tori şi sunt estimate vânzări de peste 12 milioane de euro, a declarat joi, într-o confe-rinţă, vicepreşedintele FPTR, Dragoş Răducan.

„Anul trecut au venit la târg circa 25.000 de vizita-tori şi s-au vândut pachete turistice de circa 10 milioane de euro. În acest an ne aştep-tăm, datorită reducerilor mai consistente, la 30.000-35.000 de vizitatori şi vânzări de 12 milioane de euro”, a spus vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, unul dintre orga-

Reprezentanţii patrona-telor din panificaţie spun că piaţa neagră a pâinii a ajuns să ocupe 70% din totalul pro-ducţiei şi ameninţă cu gre-va fiscală, dacă TVA nu va fi redusă de la 24% la 9% şi dacă statul nu-i va controla şi sancţiona pe producătorii care lucrează la negru.

Piaţa totală a pâinii din România este estimată la 1,5 miliarde de euro, din care 70% reprezintă piaţa nea-gră, nefiscalizată, a declarat joi, înaintea unei conferin-ţe a morarilor şi brutarilor, Aurel Popescu, preşedintele Patronatului Rompan din in-

Guvernul a decis să trans-mită FMI o scrisoare în care să solicite oficial prelungirea cu trei luni a actualului acord stand-by şi începerea discu-ţiilor pentru încheierea unui nou aranjament, document care va fi semnat de ministrul F inanţelor şi guvernatorul Băncii Naţionale a României.

Transmiterea scrisorii către Fondul Monetar Inter-naţional (FMI) a fost decisă prin memorandum aprobat în

În 2009, la întrebarea: Sun-teţi de acord cu trecerea la un Parlament unicameral în România?, au votat DA 6.740.213 de români, re-prezentând 77,78% dintre cei care s-au prezentat la vot. În 2012, la întrebarea: Sunteţi de acord cu demite-rea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu?, au votat DA 7.403.836 de ro-mâni, reprezentând 87,52% dintre cei care s-au prezentat la vot. Deci, cum rămâne cu respectarea unui vot larg ma-joritar popular?”, scrie Dan Voiculescu într-o postare pe blogul personal.

Potrivit acestuia, în mod normal, „orice preşedin-te care avea în CV-ul său

Potrivit lui Stănişoară, lupta în PDL se va da între Blaga şi Udrea, pentru că mo-ţiunea Monicăi Macovei „este aproape inexistentă”.

„Aşa-zişii reformişti au rămas ca un ONG grefat pe partid, dar grefa nu a reuşit”, a spus Stănişoară. El a men-ţionat, pe de altă parte, că nu este de acord mereu cu lucru-rile pe care le spune Monica Macovei în Parlamentul European şi în instituţiile europene despre România. „Spune şi multe lucruri trăs-nite”, a spus Stănişoară.

Fostul democrat-liberal a relatat şi despre trecerea sa la PNL, precizând că nu crede că alţi democrat-liberali îi vor urma gestul.

„Am discutat cu domnul Crin Antonescu timp de câ-teva zile”, a spus Stănişoară, precizând că nu a vorbit cu nimeni altcineva despre trece-rea la PNL.

Întrebat cum crede că se va numi viitorul preşedinte al României, Stănişoară a răs-puns: „Crin Antonescu”. El a menţionat că acest crez al său are legătură cu gestul de mier-curi de a trece la PNL.

nizatorii Târgului de Turism.El a mai spus că multe

dintre pachete se vor vinde în sistem early booking, cu re-duceri de până la 40%, la care se vor adăuga şi discount-uri-le făcute de agenţii şi hotelieri pe perioada târgului.

Organizatorii spun că una din atracţiile manifestării va fi primarul Constanţei, Radu Mazăre, care va promova lito-ralul la târg costumat în Ulise.

La târg vor participa 275 de firme, dintre care 180 din România.

Ofertele vor fi expuse în şase pavilioane, pe o suprafaţă de aproximativ 15.000 metri pătraţi.

dustria panificaţiei.El spune că statul pier-

de din nefiscalizarea a peste două treimi din piaţă aproape 300 milioane de euro pe an.

Potrivit lui Popescu, din cauza pieţei negre, în primele două luni ale acestui an vân-zările de pâine ale producăto-rilor fiscalizaţi au înregistrat cea mai mare pierdere din ul-timii ani, respectiv 25%.

„Marii producători de pâine au pierdut în momentul de faţă segmente de piaţă ex-trem de importante. Au ajuns să acopere sub 30% din pia-ţă”, a adăugat el.

Patronatele din industria

şedinţa de miercuri a Guver-nului.

La începutul acestui an, Guvernul a solicitat FMI ca evaluarea acordului stand-by să fie discutată de Consiliul Director al instituţiei în luna mai, pentru a avea timp să în-deplinească o serie de precon-diţii care privesc angajamente întârziate şi evoluţia bugetară, iar o nouă misiune ar urma să vină la Bucureşti în iulie.

România are în derulare un acord preventiv cu FMI şi UE în valoare de 5 miliarde euro, fonduri care nu vor fi accesate decât în caz de ne-cesitate.

Actualul acord a fost parafat în primăvara anului 2011, odată cu închiderea în-ţelegerii începute în 2009.

Imunitatea lui Traian Băsescu nu este veşnică

Guvernul şi BNR cer oficial FMI prelungirea cu trei luni a a cordului

şi încheierea unui nou acord

Stănişoară: Nu m-am regăsit în moţiunile PDL. Blaga e uzat, obosit.

Macovei spune lucruri trăsnite

Organizatorii Târgului de Turism al României aşteaptă 30.000 vizitatori şi vânzări de 12 milioane euro

Patronatele din panificaţie ameninţă cu greva fiscală, dacă nu scade piaţa la negru

momentul iulie 2012, când a sfidat voinţa a 87% dintre românii care s-au prezentat la vot, n-ar mai fi îndrăznit niciodată să vorbească public despre respectarea unui vot larg majoritar popular. De ruşine, dacă nu din inteligen-ţă politică. Însă preşedintele Masaverde nu este deranjat de asemenea impedimente, din contră, este imun. Şi este

dispus să facă orice pentru a-şi prelungi imunitatea la răspundere politică, la valori democratice şi, nu în ultimul rând, la dosare penale sus-pendate exact de procurorul pe care vrea să îl numească în fruntea Parchetului General. Însă nimic nu este veşnic. Nici măcar imunitatea dom-nului Traian Băsescu”, susţi-ne V oiculescu.

pâinii au mai multe reven-dicări către Guvern, primele două dintre ele vizând reduce-rea TVA de la 24% la 9% pe tot lanţul de producţie a pâinii şi intensificarea controalelor şi a sancţiunilor către produ-cătorii care lucrează la negru.

În cazul în care cele două solicitări nu se vor rezolva, producătorii de pâine amenin-ţă cu greva fiscală.

Aurel Popescu spune că nivelul ridicat al evaziunii este cauzat de cota de TVA foarte mare.

Întrebat ce şanse de redu-cere a TVA sunt, din moment ce reprezentanţii FMI s-au arătat reticenţi la o aseme-nea măsură, Popescu spune că brutarii pot demonstra că efortul bugetar pentru dimi-nuarea taxei nu depăşeşte 25 de milioane de euro.

Producătorii ar câştiga

astfel din creşterea vânzărilor în urma reducerii preţurilor, pe fondul scăderii TVA.

„Dacă este nevoie plă-tim noi aceste 25 de milioane de euro, doar să facă această operaţiune. Nu se mai poate trăi, vă spun fără glumă”, a adăugat Popescu.

Şansele pentru scăderea TVA la pâine sunt mici întru-cât FMI se opune unei astfel de măsuri, deşi oficialii de la Bucureşti au afirmat în repe-tate rânduri că taxa va fi re-dusă.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a afir-mat în luna februarie că măsura reducerii TVA la 9% pentru pâine este un angajament politic care ar putea fi aplicat în 2013, în condiţia în care efortul bu-getar pe 6 luni este de 100 de milioane de lei.

Ziua de 1 Martie era considerată, după calendarul vechi, începutul Anul Nou, sărbătoarea venirii primă-verii. Tradiţiile de Mărţişor sunt legate de cultura româ-nească. Ele nu se întâlnesc decât în România şi la une-le populaţii învecinate din zona Balcanilor – la aromâni şi megleno-români, dar şi la bulgari, macedoneni şi al-banezi. Obiceiul, datat cu mult înainte de creştiniza-re, are legătură cu ritualul anului nou agrar. Odinioară, mărţişorul se dăruia copiilor şi tinerilor (fete şi băieţi), înainte de răsăritul soarelui. Acesta era realizat din fire de lână răsucite – roşu şi alb sau alb şi negru, tocmai pentru a reprezenta unirea opuselor: vară-iarnă, căldură-frig, lu-mină-întuneric, fertilitate-in-fertilitate. Mărţişorul se ţinea până de Florii, de Paşti sau până la înflorirea unor pomi fructiferi. Apoi era agăţat ca talisman pe ramurile de mă-ceşi, viţă-de-vie, vişini, ci-reşi, se punea sub cloşca cu pui sau se agăţa la icoană.

Cu timpul, de şnur au fost agăţaţi bănuţi de argint sau de aur. Fetele purtau măr-ţişorul la gât 12 zile, apoi ţi-neau şnurul în păr până când înflorea primul copac după care legau şnurul de creanga copacului iar cu bănuţul îşi cumpărau caş, pentru ca tot anul să aibă faţa albă. Ziua

Pentru a celebra cum se cuvi-ne venirea primăverii, Asoci-aţia „Rumanos sin Fronteras” din Zaragoza a organizat un atelier de creat mărţişoare dedicat copiilor români din comunitate. La eveniment au participat peste 50 de copii şi au fost îndrumaţi şi supravegheaţi de către profesorii de limba română din cadrul proiectu-lui LCCR Zaragoza: Mariana Toma, Ligia Giurgiu, Sanda Schuller, Mariana Panaite şi Lucian Condruţ. Din partea Asociaţiei „ Rumanos sin Fronteras” au fost prezenţi Cătălin Şerbu, preşedintele asociaţie şi Marinică Cocioran. „De fiecare dată când ve-dem copiii zâmbind, pentru noi este suficient. Obiectivele acestor activităţi urmăresc dezvoltarea creativităţii copi-ilor, păstrarea tradiţiilor stră-vechi şi nu în ultimul rând, o seară petrecută împreună cu cei din acelaşi neam.” a de-clarat secretarul executiv al asociaţiei Marinică Cocioran.

Teatrul Micalet din Valencia a găzduit în prima zi de pri-măvară un eveniment special organizat de către Asocia-ţia Suflet Românesc-Alma Rumana, Escuela Valencia-na, Plataforma per la llengua del País Valencià cu spriji-nul Consulatului român din Castellón de la Plana, eveni-ment dedicat zilei de 1 Martie. Într-o atmosferă de sărbătoa-re, copiii românilor prezenţi au cunoscut semnificaţia măr-ţişorului, s-au recitat poezii în limba română şi valenciană şi a fost prezentată broşura

N-am să uit măicuţă...N-am să uit, măicuţă bună,Când mi-ai pus secera-n mânăŞi mă dojeneai cu sârgSă-nvăţ pâinea cum să strâng.Că de n-oi şti semăna,Doar cartea m-o ajuta,Iar de prind a lega snopulŞi-o atinge cartea scopul.Şcoala fără spic de grâuTrece ca apa pe râu!-Ţine minte! Pâinea bunăSe strânge pe cer cu lunăStele să privegheascăGrâul să nu-l risipească!

Soarele-ntr-un colţ de nor,Bea cu sete roua-n zori!Tolănit spicul visaLui pe masă cum i-ar sta, Scos din pleavă şi din iarbăTransformat în pâine albă? Mi-amintesc cu bucurie

scoaterii mărţişorului era marcată de o petrecere numi-tă “băutul mărţişorului”.

În localităţile transilvă-nene, mărţişoarele sunt atâr-nate la uşi, ferestre, la coar-nele animalelor domestice, pentru a le feri de duhurile rele.

În judeţul Bihor, se zice că dacă te speli cu apa de ploaie căzută în ziua de 1 martie, vei fi mai frumos şi mai sănătos.

În Banat, fetele se spălă pe faţă cu zăpadă, ca să fie iubite. Fetele sunt cele care oferă mărţişoare băieţilor.

În Dobrogea, mărţişoa-rele sunt purtate până la sosi-rea cocorilor, apoi se aruncă în aer, pentru ca fericirea să fie mare şi înaripată.

În Moldova, fetele ofe-ră băieţilor mărţişoare de 1 Martie, iar băieţii le oferă fe-telor mărţişoare de 8 Martie.

Dincolo de obiceiuri şi simboluri legate de mărţişor, el rămâne ca o întrupare a bu-curiei de a trăi, a dragostei de viaţă, un semn prin care noi, oamenii, salutăm renaşterea naturii odată cu venirea pri-măverii. Mărţişorul rămâne, peste timp, simbolul soarelui atotputernic şi al purităţii su-fleteşti.

A dărui un mărţişor în-seamnă a dărui o fărâmă de soare!Viorica Mălurean (profesor pensionar) Toledo/Spania

„Începutul de primăvară de acasă cu tot ce este frumos, speranţa de mai bine, prezen-ţa firavilor ghiocei s-au simţit şi aici departe de România. Printre altele, copiilor le-a fost prezentată Legenda măr-ţişorului, aceştia înţelegând astfel semnificaţia şnurului alb şi roşu. Motivaţi de aces-te informaţii, copiii români au confecţionat mărţişoare frumoase pe care apoi le-au dăruit celor dragi” a ţinut să menţioneze Mariana Toma, profesoar de limba română.“Atelierul de Mărţişoare este o nouă etapă din programul dedicat copiilor români din Zaragoza şi face parte din proiectul „Anului Copiilor”. Mulţumim din suflet tuturor celor ce se implică activ în desfăşurarea activităţilor şi a acţiunilor asociaţiei noastre, în special Fundaţiei Europe-ne a Românilor şi profeso-rilor LCCR din Zaragoza” a ţinut să sublinieze la fina-lul evenimentului, Cătălin Serbu, preşedintele Asociaţiei „ Rumanos sin Fronteras”.

„Bună al el-valencia” tradusă de Dariana Groza.La finalul evenimentului co-piii au prezentat un moment folcloric iar doamnele şi domnişoarele au primit câte un mărţişor, simbol al primă-verii. Cu o degustare de pro-duse tradiţionale româneşti s-a încheiat o seară plăcută în care români din comuni-tatea valenciană au schimbat impresii, au primit răspuns la diverse întrebări legate de documentele consulare şi s-au bucurat împreună de prima zi de primăvară.

Preacurata voioşie,Şi-aş dori şi-acum să fieZiua de colac să vieCu ani de copilărie;Că de la prima făinăFăceai colac de fântână…

Amintiri de primăvară

Zaragoza: A sosit primăvara!

Valencia: Un altfel de mărţişor

13Primăvară românească16 w w w . o c c i d e n t u l - r o m a n e s c . c o m Martie/2013occidentulromanesc

Şi adunai măiculiţăToţi copiii din uliţă:Făceam roată mare-n locCu colacul la mijlocPlin cu flori şi busuioc Şi bănuţi din loc în loc

Să fie an cu noroc!Spre grindă-l ’nălţai, mărire, Domnului cu mulţumire!

Autor: Gicuţa Dobre – Madrid/Spania

Am scris aceste câteva rânduri pentru a aduce umi-lul meu omagiu tuturor das-călilor Colegiul „ Inochentie Micu Clain”din Blaj care de-a lungul timpului au con-tribuit la formarea – ca oa-meni adevăraţi, a multor ge-neraţii de elevi printre care s-au numărat şi mama şi fraţii ei. La rândul meu, şi eu am fost elevă la acest liceu. Apoi, pentru a demonstra încă o dată, dacă mai este nevoie, că şi elevii cu posi-bilităţi financiare limitate, au putut, şi că pot şi acum, în zi-

lele noastre, să înveţe carte – dacă vor acest lucru. La sfâr-şit, dar nu în ultimul rând, cele de mai jos constituie şi un pios omagiu adus mamei mele şi strămoşilor mei.

Amintiri din copilăria meaBunicul meu, (Tata Mare)

Alexandru Gheorghe (n. 1902 – d. 1968), Dumnezeu să-L odihnească!, era ţăran mij-locaş care îşi lucra pământul astfel încât familia lui să aibă din ce trăi relativ bine şi fără

prea multe griji pentru ziua de mâine. Atunci când co-piii lui au devenit ceva mai mărişori, bunicul a luat o decizie înţeleaptă, specifică unui bun gospodar. A hotă-

Cântec pentru mama

Tare necăjită ai fost, mamăIarna, vara, orice timp trecândCât era de frig sau de căldură,Tot desculţă te-am văzut umblând.

N-ai purtat o haină mai ca lumea,O scurteică veche doar aveai.Dar şi pe aceea totdeauna,Doar de sărbători o îmbrăcai!

rât că singurul copil care va rămâne acasă, care va moş-teni casa părintească adică gospodăria cu toate acaretu-rile şi cu toate animalele ei domestice, pământul arabil precum şi via, să fie fiul cel mai mare, Matei. Dacă ar fi

împărţit bruma lui de avere în mod egal între toţi cei 7 copii, fiecare dintre ei ar fi primit insuficient pământ pentru ca să poată duce un trai decent doar din munca câmpului. Ceilalţi copii ur-mau să meargă la şcoală, să primească educaţie, pentru ca ulterior să se poată des-curca singuri în viaţă.

Aşa a devenit mama m e a , M a r i a G h e o rg h e Nedelcu elevă de liceu în-scrisă în clasa a I-a la 12 ani, la data de 1 septem-brie 1942, la Liceul de fete „Sfânta Ecaterina” din Blaj, aceasta după ce urmase an-terior, şcoala primară în satul natal. Aranjamentul organizatoric pentru a putea frecventa cursurile şcolare a fost următorul: unul din fraţii mai mari, care termi-nase deja liceul, s-a angajat

funcţionar la spitalul din oraş, a închiriat o parte din casa croitorului orăşenesc în care urmau să locuiască în perioada studiilor şcolare fraţii mai mici. În acea casă au locuit rând pe rând, sau împreună câte o perioadă de timp, fraţii mamei mele. Bunicul, (tatăl mamei) îi aproviziona periodic cu de-ale gurii din ce producea în gospodăria proprie, iar fra-tele angajat îi ajuta financi-ar cu acoperirea cheltuieli-le curente (rechizite, cărţi, haine, etc.). Uneori, mai contribuiau financiar şi co-piii, după puterile lor, spre exemplu: câştigând ceva bănuţi din meditaţii. Fraţii s-au gospodărit singuri pe toată perioada liceului.

Să nu apună nicioda-tă soarele peste supărarea noastră...

Traversăm în zilele pe care le trăim o perioadă plină de căutări şi de fră-mântări pe plan social, la nivelul ţării, al Europei. Sunt ferm convinsă că o să trecem cu bine şi peste această perioadă dificilă pentru foarte mulţi dintre noi. În acest context aş vrea să închei aceste rân-duri cu o “snoavă”, într-un spirit poate ceva mai optimist şi mai tolerant. Printre valorile sau princi-piile promovate în familia noastră, pe vremea copilă-riei mele petrecute în zona Târnavei Mari, primul era iubirea între noi. Al doilea era ideea ca n-ai voie să minţi. Al treilea principiu, moştenit de la Tata Mare, de la bunicul meu Alexandru Gheorghe, ţăran mijlocaş, dar care a fost unul dintre locuitorii de frunte ai satu-lui natal, ne-a lăsat porun-că să nu ne certăm între noi şi “Să nu apună niciodată soarele peste supărarea noastră”. Această vorbă am auzit-o când aveam 4 ani de la mama mea, Maria G h e o rg h e N e d e l c u . P e atunci, ştiam precis că sea-ra, înainte de culcare, înain-te de a spune foarte scurta

rugăciune “ Inger îngeraşul meu”, trebuia să mărturisim relele ce le-am făcut, şi să fie pace între noi, ca să n-apună cumva soarele peste mânia noastră.

În consecinţă, când mă voi duce în seara aceasta la culcare, “îi voi ierta” din nou pe toţi prietenii ce îmi sunt atât de dragi din ora-şul copilăriei mele, Blaj, dar care poate m-au uitat demult, astfel că, să nu apună soarele peste mânia şi peste supărarea mea... Lucru extrem de simplu pe care vă invit să-l faceţi şi dumneavoastră, dragi citi-tori ai revistei Occidentul Românesc.

Din cărţi furate lămpilor de ieri,am strâns zădărnicie şi-ndoială.Din vis, de unde vin cu mâna goală,n-am scos decât înfrângeri şi căderi.Din aripi vechi un pumn de rumeguş,din anii stinşi, seminţe de cucută.Şi totuşi, pun pe umbra ei pierdutăo dulce moliciune de arcuş.Şi prefăcând în clipe de parfumşi anii stinşi şi lacrima uitată,tot ce-a fost ieri, cu-n zâmbet iert acumşi parc-aş vrea să fie înc-odată...

Nota redacţiei: Frag-mentul de mai sus face par-te dintr-un material trimis la redacţia noastră de către Măriuca Trif, din Blaj/Alba, rezident în Castellón de la Plana unde locuieşte îm-preună cu fiica, ginerele şi nepoata, Cristina. Măriuca a fost învăţătoare, este vă-duvă iar de ani buni a ieşit la pensie şi s-a mutat cu co-piii. Pentru Măriuca, Marea Mediterană şi Castellón-ul au devenit, după dragostea imensă pentru nepoată, a doua iubire. Zilnic, după un program foarte riguros, se ocupă îndeaproape de Cristina, de educaţia ei, iar în timpul liber admiră ma-rea, face plimbări pe faleză, şi... scrie. Proză şi poezie. Îi mulţumim şi pe această cale pentru gândurile frumoa-se trimise, pentru mesajele domniei sale şi interesul cu care citeşte Occidentul Românesc încă de la prima ediţie şi îi transmitem viaţă lungă cu sănătate şi numai bucurii alături de cei dragi şi toată dragostea noastră. La mulţi ani!

Omagiu adus mamei mele şi strămoşilor

13Povestea imigrantului 17w w w . o c c i d e n t u l - r o m a n e s c . c o m Martie/2013 occidentulromanesc

Tu aşa ai fost de când ţin mintePe picioare-ai mers la drum, mereu.Nici în car nu te suiai de teama,Boilor să nu le fie greu.

Ce păcat că n-ai trăit măicuţăC-ai plecat fără de timp în lut.Ce pantofi ţi-aş fi adus acuma,Şi ce haină ai mai fi avut!

Autor: Virgil Carianopol

En el mes de marzo de 2011 salía de la imprenta la prime-ra edición de la publicación ru-mana „El Occidente rumano” ( Occidentul romanesc). Un sueño hecho realidad por un grupo de rumanos ambi-ciosos, unidos por el mismo deseo de plasmar en papel un proyecto en el que pensa-ban desde hace ya bastante tiempo. Un propósito valien-te y bastante difícil, pero no imposible de conseguir. Hoy, después de dos años, el OR comienza un nuevo ciclo de vida, vistiéndose de gala para celebrar su segundo aniversario. Una edad que puede que parezca insigni-fi cante, pero que adquiere una gran importancia teni-endo en cuenta que equivale a 24 ediciones y a 576 pági-nas color. Todas ellas con un contenido de lo más diversi-fi cado, ofreciendo a los lec-tores información útil, noti-cias, entrevistas, consultas jurídicas, un espacio para publicar anuncios, etc. Kasandra Kalmann Năsăudean, redactora jefa y uno de los fundadores del periódico OR, ha compartido con no-sotros algunos „secretos” de backstage de la publicación. Ana-Maria Marinescu: Este mes, el OR pisa con el píe derecho en su tercer año de existencia. ¿Qué siente la redactora jefa de la publi-cación „El Occidente ruma-no” en este momento aniver-sario?Kasandra Kalmann Nasaudean:Lo que siento en estos mo-mentos de celebración es un sentimiento único. Algo parecido a lo que siente una madre que ha deseado a su hijo de todo corazón y que, durante casi tres años, le ha dado todo su amor, atención, paciencia..., preocupándose por su bienestar y evolución. Tres años. Si son muchos o pocos, eso no te lo puedo decir. Pero sí, te puedo ase-gurar de que hemos invertido mucho trabajo, sacrifi cios y muchísima responsabilidad para mantener la publicación „El Occidente rumano” en la misma línea recta desde su primera edición, así como su formato elegante y su conte-nido decente y de calidad que hoy en día se ven cada vez menos en la prensa escrita. A.M.M.: ¡Háblame un poco sobre el comienzo del OR, sobre su trayectoria y su pre-sente! K.K.N.: „El Occidente rumano” es la historia de amor de un sueño nacido en los años que pasé en la Uni-

v e r s i -d a d d e

Ciencias de la Comunicación,

una época en la que las per-sonas que guiaron mis pasos hacía este mundo de la comu-nicación de masa, me dieron su voto de confi anza, predi-ciendo mi éxito en aquel en-tonces. El camino no fue nada fácil. Al contrario, fue uno muy difícil porque un sueño como este es casi imposible de hacer realidad en un mun-do lleno de odio, mentiras y estupidez. Y, como he dicho en otras ocasiones, a pesar de tener amigos o gente cerca-na, no tenemos la certeza de que son de confi anza, y todo ello porque vivimos en un mundo relativo, en el que la sinceridad y la confi dencia-lidad dejaron de existir hace mucho. Aún así... Si al prin-cipio el periódico se imprimía a miles de kilómetros de dis-tancia y se mandaba a Madrid vía aérea, a día de hoy las cosas son más sencillas, pero el trabajo y la responsabili-dad se han duplicado, igual que el número de ejemplares que imprimimos mes a mes. Un sueño hecho realidad, un gran amor que compartí con amigos verdaderos, personas de un gran valor intelectual y moral, gente querida con la que construí lo que actual-mente es la publicación ruma-na „El Occidente rumano”: Florin Valentin Barbu, Michael Harrison Cronkite, Tudor Petrut, Lucky Cronkite, Vasi le Muresan, Mike Michaelson. A.M.M.: En España existen varias publicaciones en ru-mano. En mi opinión, ¡cuan-tas más mejor! Mi pregunta es: ¿En qué se distingue el OR de las demás publicacio-nes? K.K.N.: Así es. Hay sitio para todos. En cualquier sector. Lo importante es aprender a respetarnos unos a otros, pri-mero como personas, y luego como profesionales. Sincera-mente, no tengo tiempo para seguir de cerca la prensa ru-mana de España, pero sé que „El Occidente rumano” se edita según un plan muy bien trazado, que incluye materi-ales y reportajes originales y de interés para los lectores de prensa en lengua rumana, tanto de la Península Ibérica, como de otros continentes. Se trata de materiales realizados por especialistas en distintos sectores como: lengua ruma-na, cultura, origen y raíces del pueblo rumano, salud, educación familiar, historias de vida de inmigrantes ruma-nos, consejos, información

útil, asesoría jurídica, etc. - una gran diversidad que el inmigrante de origen rumano necesita, independientemen-te del lugar en el que viva en este mundo gris. A.M.M.: A simple vista, cuando uno echa un vistazo a la publicación el OR, pue-de conocer, gracias a la foto que acompaña al autor de cada artículo, a la redacción. Un colectivo del que forman parte intelectuales de gran prestigio, de distintos secto-res y al mismo tiempo, de dis-tintas provincias de España, Rumania e incluso de otras partes del mundo. ¿Cómo has conseguido reunir tan-tos profesionales bajo el logo de „El Occidente rumano”, todos ellos dispuestos a com-prometerse, mes a mes, con los lectores de esta publi-cación? K.K.N.: Te confi eso que no ha sido nada fácil „ganarlos” de mi parte, de nuestra par-te, la de los fundadores de la publicación „El Occidente rumano”. Fue una selección rigurosa, difícil y sin ningún tipo de compromiso. Quisi-mos que el periódico incluye-ra temas originales y de cali-dad, planteados y realizados por profesionales de todos los sectores. Y otra cosa, no menos importante: ¡que ha-gan voluntariado! Hoy día, cuando la gente está buscando conseguir dinero fácil, cuan-do las mismas sociedades es-tán mirando por sus intereses ocultos, es muy difícil, casi imposible, encontrar gente fi lántropa, especialistas en sus disciplinas, que sepan y puedan dar de manera altruis-ta. En cuanto a „El Occidente rumano”, puedo decir que tuve mucha suerte. Debo admitir que al principio han habido algunos que me han decepcio-nado, pero los hemos apartado rápidamente, y después de una selección estricta, nos hemos quedado un grupo de personas maravillosas, ante todo ami-gos, pero profesionales que ofrecen a los lectores materia-les interesantes y de muy bue-na calidad. A.M.M.: Hablando de los lectores, sé que hay un diálo-go constante con ellos, a tra-vés del correo o en persona, cuando te los encuentras en los distintos eventos en los que participas o incluso por la calle. ¿Podrías decirme cuál ha sido la crítica más dura recibida por parte de los lectores y, al mismo tiempo, el mejor halago referente al periódico el OR?K.K.N.: Con toda sinceridad, te confi eso que recibimos mu-chísimos mensajes y llamadas telefónicas de lectores que expresan su gratitud y admi-ración para los materiales y la información publicados para ellos. Esto nos honra y nos

alegra, y a través de esta vía quiero agradecerles sus bue-nos deseos. También hemos recibido críticas por los anun-cios de particulares. Quiero aclarar varios aspectos en re-lación con este tema. Según la política interna del periódico, los anuncios de ofertas/de-mandas de empleo, alquiler, compra/venta, etc. que los particulares nos mandan para publicar, tienen un número limitado de apariciones (de 3 a 5), después ya no salen. De aquí la insatisfacción de la gente. También conside-ramos que es el deber de la persona directamente intere-sada avisar a la redacción una vez que haya solucionado su problema y ya no es necesario publicar su anuncio. Es una cuestión de sentido común, de respeto mutuo. En cuanto a los halagos, hemos recibido, pero no te puedo decir uno en concreto. Solamente puedo decirte que nuestro mejor cri-tico o admirador es el lector de calidad, avisado en criticar o halagar nuestro trabajo. A.M.M.: La publicación „El Occidente rumano” se puede leer on line (www.occiden-tul-romanesc.com), pero hay gente que prefi ere el forma-to papel. ¿Cómo se puede conseguir el OR en formato papel?K.K.N.: En España, la publi-cación „El Occidente rumano” en formato papel se distribuye en los lugares más frecuentados por gente rumana, así como en instituciones de acceso públi-co: consulados, ayuntamientos, empresas de transporte (p.e. la Compañía Nelu Barsan), tiendas rumanas, la cadena de tiendas de alimentación Carmangeria Românească, Silvia Bârsan y Transilvania, agencias de turismo, empresas de negocios, locutorios, aso-ciaciones de rumanos, iglesi-as, etc. Se trata de un canal de comunicación de calidad, con un público meta bien determi-nado, y con una periodicidad mensual. La publicación „El Occidente rumano” tiene 24 páginas color, de las cuales 23 en rumano y una en español. Se distribuye gratuitamente en toda las regiones de España, así como en Lisboa (Portugal). A.M.M.: Para terminar, te agradezco la entrevista y te felicito por el éxito de la publicación „El Occidente rumano”, con el deseo de que el OR celebre muchos más aniversarios, con un número de lectores cada año mayor. K.K.N.: Gracias a ti, tam-bién por la amistad que nos une y por ser parte del equipo durante todo este tiempo, en-tregándote incondicionalmen-te y demostrando siempre un gran profesionalismo.Entrevista realizada, traduci-da y editada por Ana-Maria Marinescu.

En el mes de marzo de 2011 salía de la imprenta la prime-

v e r s i -d a d d e

Ciencias de la Comunicación,

13En español18 w w w . o c c i d e n t u l - r o m a n e s c . c o m Martie/2013occidentulromanesc

“EL OCCIDENTE RUMANO”celebra su 2º aniversario

Partea a II-aPe însoritul versant

stâng al defileului Râului Guadalmedina, cu faţa spre mare, înfloresc migdalii gră-biţi ai Spaniei. Se spune că pe-rioada de înflorire începe aici cu patru săptămâni înaintea celei din restul ţării. Versantul drept, cel aflat la umbră, e po-pulat cu pomi de avocado, în pas cu moda vremurilor.

Zona Alpujarras oferă un contrast binevenit aglo-

meraţiei turistice din înveci-nata Granada şi de pe Costa del Sol. Datorită văilor sale greu accesibile, Alpujarras s-a menţinut până în mie-zul secolului al XVI-lea pe post de ultim refugiu pentru populaţiile de musulmani alungate din restul ţării. Renumele i se datorează în mod deosebit satelor albe, ca nişte bijuterii contopite cu natura înconjurătoare. Arhi-

tectura locurilor aminteşte vag de aşezările tradiţionale ale populaţiilor de berberi, originare din înălţimile afri-cane ale Munţilor Atlas.

Un alt motiv de mân-drie pentru Alpujarra este delicatesa supremă, şunca de Trevélez. Nu există bar în toată Spania care să nu aibă atârnate deasupra tejghelei vestitele şolduri de Jamón Serrano. Cele mai căutate exemplare sunt cele din rasa iberico „pata negra” (cu co-pita neagră). Tehnica felierii jambonului se învaţă în cur-suri speciale. Nu degeaba, spaniolii vorbesc de „tocar el violín” („a cânta la vioară”) când fac aluzie la arta de a în-vârti cuţitul în jurul osului, ca un arcuş pe coarde.

În Andaluzia cresc steja-rii din singura specie capabilă să-şi refacă în ritm cincinal scoarţa. Spania e cea mai

mare producătoare europea-nă de materie primă pentru banalele dopuri ale sticlelor noastre de vin. Printr-un joc absurd al întâmplării, întreaga materie primă se exportă către Portugalia, de unde se întoar-ce sub formă de produs final, pentru a servi la astupatul sti-clelor, inclusiv pentru cele de vin de Málaga din apropiere. Din păcate, Spania însăşi nu dispune de întreprinderi spe-

cializate pe fabricarea banale-lor dopuri de plută.

Tot în Andaluzia întâlnim muchiile tăioase ale vestitelor cariere de marmură. Zăcămin-tele sunt atât de bogate încât se estimează că vor dăinui şi după stingerea civilizaţiei umane. Pe la graniţa dintre Costa Tropical şi Costa del Sol, localitatea Nerja găzdu-ieşte renumitul „Balcon de Europei”, care desparte ma-rea ca un ponton. Una din cele mai renumite peşteri din lume, „Peştera Nerja”, ocupă al treilea rang în rândul atracţi-ilor Spaniei, după Alhambra şi Prado. Descoperită recent, la 1959, ea continuă să-şi dezvă-luie treptat, cu mare zgârcenie, secretele, ca un oraş subteran, un fel de replică a lumii de la suprafaţă. Minţi înfierbânta-te cred cu tărie că „ţinutul lui Hades” se întinde până în ini-ma centrală a Castiliei.

Multe din localităţile de pe „coasta soarelui” dispun de dovezi arheologice care le atestă o vechime cu adevărat „de când lumea”. Unele din-tre ele au jucat roluri de mari capitale în alte vremuri. Eco-urile efemere ale renumelui lor s-au stins, dar plajele lor generoase cu nisip fin, lungi cât vezi cu ochii, rămân ine-galabile. Vara, când tempe-raturile din Andaluzia devin

insuportabile, administraţia localităţilor cu ieşire la mare face o excepţie de la regulă şi permite înnoptarea pe plajele litoralului. Singura condiţie este să nu se instaleze corturi închise. Aşa se face că anda-luzii întâmpină zilele ucigător de fierbinţi de peste vară cu un ochi care plânge şi unul care râde, de bucuria întâlni-rii cu vecinii noaptea pe pla-jă. Sunt ani în care astfel de excepţii se fac în câte cinci – şase nopţi la rând!

Greu de tras linie şi for-mulat o concluzie general va-labilă pentru „Perla Spaniei” – Andaluzia. Cu toate acestea, mă încumet să fac un bilanţ intermediar. Iată o „fotografie instantanee” a Andaluziei:• pământ arid, peisaj selenar, stâncos, dar şi câmpii verzi, zemoase, plantaţii sănătoase, văi mănoase, râuri-fluvii;• mare lină, cu ape limpezi şi valuri moderate, dar şi munţi semeţi, cu vârfuri albe şi pră-păstii abrupte;• plaje largi, nisip fin, aglo-meraţie, bâlci de vacanţă, Lunaparc, dar şi câmpuri vas-te, natură neatinsă, case albe, în deplină singurătate;• clădiri moderne, cu faţade de sticlă şi oţel, poduri futu-riste, dar şi construcţii antice, punţi de piatră, locuinţe săpa-te în stâncă;• maşini ultimul răcnet, tram-vaie ultrasofisticate, aeropor-turi moderne, trenuri trarapi-de, dar şi cai de rasă, călăreţi pe asini, catâri încărcaţi cu poveri;• şosele noi, autostrăzi sus-pendate, tuneluri lungi, dar şi străzi strâmte cât o maşină, drumuri de munte aproape impracticabile, poteci şi pră-păstii;• muzică clasică, acorduri de chitară, săli moderne, dar şi ţipete guturale, hărmălaie necontrolată, dans nebunesc, flamenco, sevilliane, fandan-go, tropăit;• moschei cu minarete, palate cu serai, magazine cu produse arăbeşti, dar şi catedrale goti-ce, cruci la tot pasul, pelegri-naje catolice, sfinţi de cartier, smirnă şi aghiasmă;• carne hrănitoare, gust vârtos, porţii mari, vin roşu, puternic, dar şi migdale şi vinete, ulei de măsline, legume cu miro-denii, ceai de iasomie, tapas minuscule.

Mă opresc aici, căci enu-merarea devine absurdă. Ca un făcut, deîndată ce-mi vine în minte o trăsătură caracte-ristică, se furişează în urma ei exact contrariul.

Pare neverosimil, dar toa-te perechile de extreme enu-merate mai sus se regăsesc in Andaluzia cu aceeaşi intensi-tate. Avem căldură mare, dar şi frig de înălţime, uscăciune

extremă, dar şi locul cu cele mai abundente precipitaţii de pe întreg teritoriul Spaniei, pasiune arzătoare de flamen-co, dar şi delăsare (tranquilo, siesta), mare şi munte, mo-dern şi antic, singurătate şi

aglomeraţie. Lista se poate extinde la infinit. Toate aceste contraste se împletesc armo-nios prin fluidul vieţii atât de special, prin pofta de viaţă a locuitorilor acestor melea-guri, născută din lumina soa-relui, albastrul apelor, tăria

aerului, suflarea pământului, cu roadele şi florile aduse ofrandă omului.

Ce rămâne? Un soare irezistibil şi un popor grozav! Un pământ binecuvântat.

Singura soluţie e să vizi-

tăm Andaluzia şi s-o sorbim cu proprii noştri ochi.

Cu voia Dumneavoas-tră, vă invit să continuăm călătoria în numărul viitor, „muşcând” din tulburător de frumoasa ei capitală, superba Sevilla. ¡Hasta pronto!

Andaluzia, paso a paso

Oaspeţii primăveriide Vasile Alecsandri

În fund, pe cer albastru, în zarea depărtată,La răsărit, sub soare, un negru punct s-arată!E cocostârcul tainic în lume călător,Al primăverii dulce iubit prevestitor.

El vine, se înalţă, în cercuri line zboarăŞi, răpide ca gândul, la cuibu-i se coboară;Iar copilaşii veseli, cu peptul dezgolit,Aleargă, sar în cale-i şi-i zic: „Bine-ai sosit!”

În aer ciocârlia, pe casă rândunele,Pe crengile pădurii un roi de păsăreleCu-o lungă ciripire la soare se-ncălzescŞi pe deasupra bălţii nagâţii se-nvârtesc.

Ah! iată primăvara cu sânu-i de verdeaţă!În lume-i veselie, amor, sperare, viaţă,Şi cerul şi pământul preschimbă sărutăriPrin raze aurite şi vesele cântări!

13Călător prin Spania 19w w w . o c c i d e n t u l - r o m a n e s c . c o m Martie/2013 occidentulromanesc

Gabriela Căluţiu SonnenbergRedactor Şef Adjunct - Occidentul Românesc

IrlandaVinerea Mare, dedicată postu-lui şi rugăciunii, este cea mai severă dintre zilele postului Paştelui. Mulţi nu mănâncă ni-mic până la prânz şi chiar dacă mănâncă, nimic mai mult de-cât 3 bucăţele de pâine şi 3 în-ghiţituri de apă – trei, ca Sfânta Treime. De asemenea, femeile merg desculţe toată ziua. Bă-ieţii şi bărbaţii îşi tund părul, pentru că se spune că vor fi feriţi de dureri de cap tot anul. Nimeni nu omoară animale, nu se aprind lemne, nu se pescu-ieşte. Despre un copil născut în Vinerea Mare şi botezat de Paşti se spune că are darul vin-decării, iar dacă este băiat se speră că va deveni cleric şi va

ItaliaPaştele este un eveniment spe-cial, celebrat cu multe tradiţii. Postul mare şi Paştele sunt precedate de carnavaluri, ba-luri mascate, parade, costume elegante, dansuri, cântece şi jocuri de artificii. În Duminica Floriilor, multe familii vizitează cimitirele cu frunze de palmier în mână sau cu flori de primă-vară. În Vinerea Mare se come-morează procesul lui Isus, cu procesiuni în timpul cărora oa-menii poartă cruci în spate, pen-tru a recrea drumul suferinţei. În Sicilia, în Vinerea Mare re-prezentanţii diferitelor confesi-uni se întâlnesc în jurul bisericii principale. În sâmbăta dinain-tea Paştelui are loc un eveni-ment dedicat Madonei. Felul

tradiţional de mâncare pentru masa de Paşte este agnellino – miel fript, cu piper. Pentru co-pii se pregăteşte un cozonac în formă de coroană, acoperit cu bomboane colorate, ovale. Na-politanii îşi dovedesc înclinaţia pentru dulciuri prin pastiera, o plăcintă specială umplută cu brânză şi presărată cu fructe za-harisite. În a doua zi de Paşti,

Marea BritanieÎn multe părţi ale Angliei „dansatorii Morris” dansează în Duminica Paştelui dansuri foarte vechi, care au meni-rea să alunge spiritele rele ale anului. Dansatorii poartă pantaloni albi, eşarfe roşii, pantaloni negri şi pălării de paie cu multe flori, panglici roşii şi verzi şi clopoţei. De peste 500 de ani, în orăşelul englezesc Olney se organi-zează, în marţea de Lăsata Secului, „cursa clătitelor”. Această întrecere adună toţi locuitorii în centrul oraşului. Concurenţii ţin în mână tigă-ile încinse, cu clătitele perpe-lindu-se şi, odată dat startul, încep să alerge spre biserică. Pe toată durata cursei sunt obligaţi să întoarcă clătitele de cel puţin trei ori, înainte de a ajunge la finiş.

FranţaFranţa catolică celebrează Paştele cu entuziasm. Clopo-tele bisericii sună cu bucurie tot timpul anului dar se opresc din Joia Mare până în ziua de Paşti, ca oamenii să-şi amin-tească de moartea Domnului Isus. În ziua de Paşti, clopo-tele sună cu putere, vestind Învierea iar oamenii se îmbră-ţişează şi se felicită. Copiii se trezesc de dimineaţă şi caută ouăle împrăştiate prin camere sau grădină. Magazinele fran-

GermaniaÎn Germania, oamenii îşi de-corează tufele sau crengile aduse în casă pentru buchetul de Paşte cu ouă colorate, agă-ţate ca nişte globuri. Potrivit tradiţiei, acestea ar trebui să fie ouă de găină, cărora le-a fost golit conţinutul. Astfel de ouă colorează cei mici încă de la grădiniţă, pe lângă ouăle fierte vopsite de ei „la rece”.Vinerea Mare este o zi a liniş-tii şi în care nu se lucrează (de asemenea, toate magazinele sunt închise), tot o zi liberă fiind şi lunea, cea de-a doua zi de Paşti. În sâmbăta Paştelui, se aprind focuri mari, imediat după lăsarea serii. Cum se trezesc, în dumini-ca Paştelui, copiii au o grijă: oare le-a adus ceva iepuraşul, în grădină? Imediat după mi-cul dejun, ei vor „lua la con-trol” tufele, până scot toate ouăle vopsite şi dulciurile ascunse acolo. Cei care nu au în spatele locuinţei o mică grădină vor merge cu copiii în parcuri să ascundă ouă. În Hamburg, poţi vedea chiar şi pe Malul Lacului Alster cum bunici şi nepoţi „descoperă” în tufele verzi iepuraşi şi ouă de ciocolată ori de marţipan.Pentru sărbătoarea Paştelui există şi câteva jocuri pentru copii – de exemplu să ducă fiecare un ou vopsit într-o lin-

SpaniaÎn Spania, Paştele se sărbă-toreşte mai fastuos decât în alte state europene. Înce-pând cu Duminica Floriilor şi până în ziua de Paşti au loc procesiuni pe străzile din majoritatea oraşelor spani-ole, cele mai populare fiind cele din Andaluzia. Oamenii poartă, într-o atmosferă de

Pentru că în luna martie se sărbătoreşte Paştele Catolic, am considerat că ar fi interesant să pre-zentăm cititorilor revistei Occidentul Românesc câ-teva tradiţii şi obiceiuri de Paşti din ţările Europei în care concetăţenii noştri au emigrat, tradiţii pe care fi-

13Tradiţii20 w w w . o c c i d e n t u l - r o m a n e s c . c o m Martie/2013occidentulromanesc

Prof. Andra Mateescu Gutiérrez - Benidorm/ Spania

Sărbătoarea Paştelui - Tradiţii şi obiceiuri în diverse ţări din Europa

ecare imigrant român din ţara respectivă le cunoaşte şi pe care, unii dintre noi, chiar dacă suntem de altă religie, le acceptăm ca pe un ritual de împrumut, fără a ştirbi cu nimic credinţa şi tradiţiile din biserica noas-tră, pe care de asemenea le respectăm.

doliu, ce poate părea apă-sătoare pentru privitori, sta-tuete ale sfinţilor înfăţişând scene biblice, aşezate pe platforme de lemn (tronos). Statuetele sunt confecţionate din aur, argint şi ţesături fine şi decorate cu flori proas-pete, iar purtătorii acestora (costaleros) sunt membri ai fraternităţilor religioase. În unele cazuri, participanţii la procesiune poartă hai-ne ce amintesc de Ku Klux Klan, în încercarea de a-i reprezenta pe locuitorii din Nazareth. Aceştia îi urmează pe purtătorii platformelor.

gură, pe o distanţă dată. Cine ajunge primul la destinaţie, fără să fi atins oul şi fără ca aceste să cadă din lingură, câştigă.Sărbătoarea de Paşte se poate încheia pentru copii cu „lan-sarea” pe o apă curgătoare (un mic râu) a unor lumânări aprinse, care vor fi purtate de apă arzând până la capăt.Dat fiind că în sudul Germaniei majoritari sunt catolicii, în timp ce în nord majoritari sunt lutheranii, obiceiurile diferă de la o zonă la alta.În diferitele cărţi de reţete şi sfaturi de la bunica se regă-seşte ca obicei general doar acela de a face dulciuri în for-mă de iepure sau de miel pen-

tru ziua de Paşte (de obicei, din aluat cu drojdie), deseori învelit sau decorat cu marţi-pan. Tradiţionali sunt şi micii colăcei pe care se aşează oul vopsit (în mijloc), care se fac şi la noi, în Muntenia.Potrivit tradiţiei germane, în Vinerea mare nu se mănâncă sub nici o formă carne (doar peştele este admis), iar reţete-le recomandate de Paşte vor fi diferite, de la supă de legume (multe salate, legume şi ver-deţuri) până la pui sau miel. Nu există o reţetă specială pentru toate zonele, în schimb în zilele de Paşti sunt fel de fel de reţete cu ouă, de la om-letă şi până la tot felul de ouă umplute.

ceze păstrează tradiţia ouălor din ciocolată neagră, cu lapte sau albă, iepuraşi şi puişori cu surprize. Pe lângă dulciuri, meniul tradiţional de Paşti, include miel sau ied cu gar-nitură de legume de primăva-ră. Familiile se adună pentru masa de Paşti, care durează cel puţin cinci ore. În unele regiuni se mănâncă o „omletă pascală” din ouăle strânse în Vinerea Mare. Şi, bineînţeles, nu lipseşte mielul pascal, la cuptor sau la frigare.

ocupa o poziţie înaltă în bise-rică. Ouăle făcute în Vinerea Mare sunt însemnate cu o cru-ce şi fiecare membru al fami-liei le mănâncă de Paşti. Între orele 12 şi 15, cele trei ore în care Isus a suferit pe cruce, familia se adună pentru me-ditaţie şi rugăciune. Oamenii merg la biserică şi se descalţă înainte de a intra în sfântul lă-caş. Familiile vizitează cimiti-rele pentru a se ruga pentru cei dragi care nu mai sunt. Sâmbă-tă se aprind sute de lumânări din lumânarea pascală aprinsă de preoţi. Aceştia binecuvân-tează şi distribuie apă sfinţită. Oamenii dansează pe străzi, concurând pentru un premiu – de obicei o prăjitură.

Palio dell’Uovo este o compe-tiţie unde ouăle sunt vedetele jocului şi are loc un dans speci-al. Pe lângă tradiţionalul miel, la masa de Paşti se mai servesc antipasto, minestra di pasqua, agnellino, abbacchio, mani-cotti, lasagne, paste, carciofi fritti, carciofi e patate soffritti, verdure, fructe, dulciuri şi vin. Sunt multe legende legate de la colomba (porumbelul). Una dintre ele povesteşte că imediat după Paşti, în timpul bătăliei de la Legnano, milanezii care se luptau cu Barbarossa au ştiut că bătălia este în favoarea lor după ce au văzut trei porumbei zburând deasupra bisericii. De atunci, milanezii comemorează evenimentul mâncând prăjituri în formă de porumbel. Oriunde

în Italia, la colomba este sino-nimă cu veşti bune şi bucurie pentru masa de Paşti. Prăjitura, asemănătoare unei brioşe în formă de pasăre şi acoperită cu zahăr, se pregăteşte din făină, unt, gălbenuş de ouă, portocale, migdale şi lapte. Tot de Paşti, copiii primesc oul pascal – un ou mare de ciocolată cu o sur-priză înăuntru.

13Reţete culinare 21w w w . o c c i d e n t u l - r o m a n e s c . c o m Martie/2013 occidentulromanesc

Dat fiind faptul că această ediţie a publicaţiei noastre este specială, de aniversare, am ales câteva reţete trimise de cititorii noştri fideli care trăiesc în diverse comunităţi ro-mâneşti din lume. Reţete specifice ţării lor de adopţie şi a sărbătorilor din luna martie.

Reţete de primăvară de la cititoriIngrediente:•6 roşii mari, bine coapte•4 pahare suc de roşii•1 ceapă•1 castravete•1 ardei gras, mare•2 fire de ţelină•5-6 fire pătrunjel•1 căţel de usturoi•2 linguri oţet de vin•1/4 ulei de măsline

Ingrediente:•2 salate proaspete•2-3 gulii•3 castraveţi•1 legătură ridichi•1 ceapă•suc de la 1 lămâie•sare, piper, ulei de măsline•câteva frunze de tarhonSpălăm bine salata şi frunze-le de tarhon şi le lăsăm să se scurgă de apă. Salata o tăiem fideluţă. Curăţăm şi spălăm castraveţii şi ridichile şi le tă-iem în rondele subţiri. Gulii-le curăţate şi spălate le dăm pe răzătoarea mare. Ames-tecăm totul, apoi adăugăm ceapa tăiată rondele subţiri, uleiul de măsline, sucul de lămâie şi potrivim de sare şi

Ingrediente: •1 kg de pulpă de porc fără os•3 linguri miere de salcâm•200 ml suc de portocale•1 linguriţă seminţe de feni-cul, pisate•1 linguriţă fulgi de ardei chili•100 ml ulei vegetal•1 linguriţă sare•amestec de piper (verde, alb, negru)•câteva bucăţi de miez de nucă Mod de preparare: Puneţi într-un bol mierea, seminţele de fenicul zdro-bite, fulgii de ardei, sarea, piperul şi amestecaţi până

Supă mediteraneană

Salată de primăvară

Pulpă de porc cu miere şi suc de portocale la cuptor

Biscuiţi englezeşti de Paşti

•2 linguri suc de lămâie•2 linguriţe zahăr sau miere•5-6 picături sos Tabasco•sare, piperModul de preparare:Roşiile se opăresc şi se de-cojesc. Ceapa se curăţă şi se toacă. Castravetele se deco-jeşte, se curăţă de seminţe şi se toacă cubuleţe. Ardeiul se coace, se decojeşte şi se taie

piper după gust şi ornăm sa-lata cu frunze de tarhon.

cubuleţe. Pătrunjelul şi ţelina se toacă mărunt. Toate vege-talele se pun în blender şi se pasează până se obţine o cre-mă. Se adaugă restul ingredi-entelor şi se omogenizează. Supa se serveşte stropită cu ulei de măsline extra virgin şi crutoane de pâine.Georgiana Marcu - Valencia/Spania

Crina Maria Pricop - Torre del Greco/Italia

la omogenizare.Aşezaţi pulpa de porc într-o tavă, ungeţi-o pe toate părţile cu mierea condimentată, după care turnaţi în tavă (de jur-împrejurul bucăţii de carne) uleiul.Introduceţi tava în cuptorul preîncălzit la 200 de grade şi lăsaţi 20 de minute, apoi scoateţi tava din cuptor, în-toarceţi pulpa de porc, turnaţi sucul de portocale în tava şi reintroduceţi tava în cuptor. Acum veţi găti friptura apro-ximativ 60 de minute (funcţie de grosimea bucăţii de carne

– dacă este o bucată mai groa-să veţi merge până la 1 oră), întorcând-o la fiecare 20 de minute.Odată ce pulpa de porc a de-venit rumenă, scoateţi tava din cuptor.Transferaţi carnea pe un pla-tou, tăiaţi-o felii, puneţi sosul din tavă de jur-împrejur, după care puteţi servi cu mare pof-tă această delicioasă pulpă de porc la cuptor cu miere şi suc de portocale, alăturându-i ca şi garnitură câteva legume soté.Maria Leuştean - Lyon/Franţa

Ingrediente:•90 g de unt•1 ou, •1 vârf de cuţit de sare•90 g zahăr pudră•180 g făină•40 g stafide negre•1-2 linguri cu lapte •1-2 linguri cu coniacSe freacă bine untul cu zahărul pudră, apoi se alege albuşul de gălbenuş şi se adaugă gălbenu-şul, făina, sarea, stafidele, co-niacul şi laptele şi se va obţine o cocă moale. Se frământă uşor şi se întinde cu sucitorul subţire. Se decupează forme rotunde cu un diametru de 6 cm şi se aşea-ză în tavă. Se coc 10 minute la foc redus, se scot de la cuptor, se stropesc cu apă şi se pudrează, apoi se coc încă 10 minute. Bis-cuiţii se dăruiesc legaţi câte trei cu o panglică, pentru a simboli-za Sfânta Treime.Lavinia Lorincz - Basildon/Anglia

Cu fiecare zi ce trece, primăva-ra îşi intră mai mult în drepturi. Verdele său crud cucereşte pas cu pas peisajul, acoperind câm-piile, dealurile, pădurile, într-un târziu, munţii şi văile înalte. Natura trăieşte o adevărată beţie verde, o beţie a vieţii clocotitoa-re, care a rupt zăgazurile iernii. Razele soarelui sunt sorbite cu lăcomie de frunzele tinere, transformându-se în viaţă, în culoare şi freamăt. În această magie a primăverii, a naturii reînviate, există o substanţă, una singură, care este cheia tu-turor transformărilor: clorofila. Descoperirea ei a revoluţionat biologia, fiind decriptat astfel - e drept, doar parţial - procesul prin care razele soarelui dau viaţa pământului: fotosinteza. Micile molecule de clorofilă, uluitor de asemănătoare globu-lelor roşii - elementul de bază al sângelui uman -, sunt teme-lia vieţii pe această planetă. Ele menţin în viaţă nu numai plantele, ci (conform ultimelor descoperiri) şi animalele. Re-flexul animalelor carnivore de a paşte efectiv plante verzi are ca explicaţie efectele tămăduitoare ale clorofilei, care are şi asupra organismului uman efecte be-nefice uluitoare. Sângele verde, cum mai este numită această substanţă, ne dezintoxică or-ganismul, ne reglează tranzitul intestinal, ne vindecă şi ne alină rănile, încetineşte procesul de îmbătrânire, ne protejează îm-potriva radiaţiilor cancerigene, precum şi împotriva substanţe-lor chimice nocive.Pe măsură ce studiile biologice avansează, este pusă în evidenţă o legătură uluitor de puternică, misterioasă, între om şi această substanţă vitală. Se pare că or-ganismul uman este programat de la Dumnezeu să interacţio-neze intens cu acest elixir verde, care-i modifică în bine majori-tatea proceselor vitale. Cea mai intensă acţiune a clorofilei se exercită asupra sângelui uman, compensând carenţele în anu-mite minerale, ajutând la elimi-narea toxinelor. Ideea populară că o cură de urzică, de leurdă sau de spanac verde „înnoieş-te sângele „ şi-a găsit astfel un suport experimental extrem de serios. Oamenii de ştiinţă au că-utat să dezlege misterul acestei interacţiuni între „sângele plan-tei „ şi sângele uman, lucru care

nu este foarte uşor. În schimb, studiile lor au pus în evidenţă o acţiune cu mult mai amplă a extractelor de clorofilă, aşa încât a prins contur ideea unei terapii cu clorofilă.În ce constă terapia cu clorofilă?Constă pur şi simplu în adminis-trarea pe cale orală de extracte vegetale foarte bogate în cloro-filă. Studiile efectuate în Statele Unite pe această temă au avut rezultate excepţionale. Clorofila declanşează procese puternice de dezintoxicare, favorizează asimilarea şi fixarea mineralelor vitale, stopează infecţiile. Apli-cată extern, cicatrizează rănile şi măreşte viteza de regenerare a ţesuturilor. În prezent se es-timează că cine va reuşi să ex-tragă, să izoleze clorofila şi să o facă accesibilă în alimentele de uz comun, acela va domina industria alimentară şi chiar far-maceutică a viitorului.Pentru a obţine extractele pentru o cură de primăvară cu clorofilă nu avem nevoie de o aparatură prea sofisticată. Este foarte util să avem un mixer electric, dar în absenţa acestuia, extractele de clorofilă pot fi obţinute şi manu-al. Iată cele două metode de ob-ţinere a extractului de clorofilă:Metoda 1 - cu ajutorul mixe-rului electricReţeta pentru obţinerea unui pahar (200 ml) de extract de clorofilă este următoarea: într-un vas de plastic se pune un mănunchi de mlădiţe verzi de plante (grosimea mănunchiului

este cât să poată fi cuprins între degetul mare şi arătător) şi un pahar de apă plată sau apă de iz-vor. Se mărunţeşte planta foarte bine (vreme de 3-5 minute) cu ajutorul mixerului, după care se filtrează imediat printr-un tifon. Se consumă preparatul imediat după filltrare, aşa încât să nu se oxideze.

Metoda 2 - prin macerareAceeaşi cantitate de mlădiţe verzi se toacă mărunt pe o plan-şetă de lemn. Imediat după to-care, planta este pusă cu tot cu suc într-un pahar cu apă plată sau apă de izvor şi se lasă la macerat la temperatura camerei, vreme de şase ore, după care se filtrează prin tifon. După filtra-re, extractul obţinut se consumă imediat.Se folosesc numai tulpini de plante alimentare. Tulpinile plantelor pe care nu le cunoaş-teţi sau a căror provenienţă este incertă nu vor fi niciodată folo-site, deoarece pot avea efecte toxice imprevizibile (fie dato-rită toxicităţii plantei în sine, fie datorită stropirii plantei cu substanţe chimice, îngrăşăminte etc.). Cu cât verdele plantei este mai intens, cu atât efectele sale vor fi mai puternice, deoarece şi conţinutul de clorofilă va fi mai ridicat. Iată câteva plante frecvent folosite în terapia cu clorofilă:

• fire verzi de zarzavat: pă-trunjel sau ţelină, în anumite cazuri frunze de ceapă verde sau usturoi;• tulpini tinere de urzică sau frunze verzi de leurdă ori păpădie;

• mlădiţe verzi, de circa 8 cm înălţime, de grâu, orz sau ovăz;• tulpini tinere de lucernă.

De la bun început, trebuie spus faptul că în ciuda aparenţei sim-pliste a procedeului, efectele sale asupra organismului sunt foarte puternice. Ca urmare, această cură poate fi resimţită ca un şoc de către organism, dacă nu este pornită gradat. O cură standard cu clorofilă durează 12 zile şi va decurge astfel:

• În prima zi de cură nu se va bea mai mult de un sfert de pahar (50 ml) de extract de clorofilă, care va fi luat în doză unică, pe stomacul gol, cu 30 de minute înaintea me-sei de dimineaţă.• În a doua zi de cură se va dubla cantitatea de extract (100 ml), care va fi băut în două reprize, cu 30 de minu-te înaintea mesei de prânz şi de seară.• Între ziua a treia şi a un-sprezecea se măreşte doza cu câte un sfert de pahar pe zi (150 ml, 200 ml, 250 ml etc.), repartizându-se în trei părţi egale, luate cu 30 de minute înaintea celor trei mese principale.• În a douăsprezecea zi se bea câte un pahar de extract de clorofilă înaintea fiecărei mese. Este de preferat ca în ultima zi de cură să nu se consume altceva decât orez fiert şi sărat după gust, pen-tru ca efectele de dezintoxi-care să fie mai intense.

Efectele curei cu clorofilăEste un excelent mijloc de puri-ficare în perioada de primăvară, fiind uşor de aplicat şi extrem de eficient. Cel mai rapid se va simţi efectul de accelerare al tranzitului intestinal, ceea ce va determina o binevenită eliberare a colonului de toxinele acumu-late peste iarnă. Dacă extracte-le vegetale sunt prea puternice pentru dumneavoatră şi vă dau diaree, atunci le veţi lua în doze mai mici şi veţi bea în pa-ralel ceaiuri de mentă, coada-racului sau scoarţă de stejar, pentru a controla procesul.

Al doilea care va beneficia de pe urmă curei cu clorofilă va fi sângele. Tulburările de co-agulare, anemia, carenţele de calciu şi magneziu vor fi rapid compensate de această cură. Hemofilia, chiar anumite forme de leucemie răspund foarte bine la această formă de tratament.Pielea este cea de a treia „ţintă „ a curei cu clorofilă. Acne-ea rebelă, diferitele forme de alergie, sensibilitatea la infecţii vor fi puse pe fugă cu ajutorul tratamentului cu extracte verzi. Tenul va deveni curat şi lumi-nos, pielea va căpăta o strălucire sănătoasă.Gastritele şi ulcerele de primă-vară se ameliorează şi ele cu aju-torul acestei cure. Folosiţi mai ales extractele din plante aro-matice blânde (pătrunjel, ţelină) şi urzică (care este cicatrizantă şi antiacidă), care vor proteja pereţii stomacului şi - impor-tant - vor combate bacteriile de la acest nivel (inclusiv celebrul Helicobacter pilori). Astmul sau bronşita vor fi şi ele ameliorate de această cură, deoarece cloro-fila inhibă şi distruge bacteriile, favorizează procesul respirator.Astenia de primăvară va fi com-bătută, mai ales dacă vom folosi plante mai amare (frunzele de păpădie sunt excelente), în timp ce stările de oboseală vor fi ri-sipite de extractele verzi de pă-trunjel şi ţelină, adevărate tonice aromatice.

Ar fi păcat să vorbim despre cura cu clorofilă fără să menţi-onăm efectele sale excepţionale pentru oamenii care lucrează în mediu toxic, care sunt expuşi la radiaţii (cum ar fi cele ale mo-nitoarelor calculatoarelor, raze-le X ale aparatelor de analiză), care au avut sau au o hrană cu mulţi aditivi sintetici sau cu multă carne. Clorofila protejea-ză vasele de sânge împotriva sclerozării, ţine la respect in-fecţiile bacteriene indiferent de localizare (chiar şi pericardită -

inflamaţia muşchiului cardiac - a fost tratată cu succes cu acestă terapie).Cui îi este recomandată cura cu clorofilă?Fireşte, ca orice cură de primă-vară, şi terapia cu clorofilă este adresată practic tuturor persoa-nelor, fie ele tinere sau în vârstă. Deşi este eficientă şi în boala canceroasă ori în cele tumorale benigne, cura cu clorofilă este recomandată în special persoa-nelor sănătoase. Periodic, mai ales la schimbările de anotimp, organismul are nevoie de dez-intoxicare, iar clorofila este un mijloc sigur şi eficient de puri-ficare, care va asigura premisele unei stări de sănătate excelente şi a unei forme fizice şi psihice maxime.O a doua categorie căreia i se adresează cura cu clorofilă este aceeea a persoanelor care au afecţiuni cronicizate. Astmul şi bronşitele (inclusv cele tabagi-ce), hepatita cronică (inclusiv fazele pre-cirotice şi cirotice), reumatismul cronic şi cel dege-nerativ, guta şi multe alte boli pot fi ameliorate şi vindecate cu ajutorul extractelor verzi. Bătrâ-nii şi convalescenţii, adolescen-ţii cu tulburări hormonale vor beneficia, de asemenea, de efec-tele reglatoare excepţionale ale extractelor de clorofilă. De ase-menea, obezitatea, inclusiv cea care apare pe fond de dezechi-libru hormonal, răspunde foarte

bine la acest tratament, asociat cu o cură vegetarian-crudivoră.Cui îi este contraindicată cura cu clorofilă?Această cură este contrain-dicată persoanelor cu diaree acută, cu colită de fermenta-ţie, precum şi celor al căror colon este foarte sensibilizat. Persoanele care au suferit operaţii de by-pass coronari-an, care suferă de tromboză vor face această cură numai la recomandarea şi sub suprave-gherea medicului.

13Terapia verde22 w w w . o c c i d e n t u l - r o m a n e s c . c o m Martie/2013occidentulromanesc

A sosit primăvara! Ia-ţi porţia de

sănătate!Corina Simionescu Hudgens Medic terapeut – Norwich/ AngliaFoto: Dan Gherman

13Mica publicitate 23w w w . o c c i d e n t u l - r o m a n e s c . c o m Martie/2013 occidentulromanesc

DIVERSE

< Nou! Formaţie de muzică populară vă stă la dispoziţie cu folclor autentic pentru nunţi, botezuri, evenimente diverse. Muzica este susţinută de un duet reprezentativ oltenesc. De asemenea, oferim în funcţie de specificul evenimentelor, fol-clor din toate zonele ţării. Tel-efon de contact: 632 490 632.OFERTE - COLABORARE< Licenţiată în matematică şi în limbi străine cu modu-lul pedagogic efectuat şi diplome omologate în Spania, ofer meditaţii la matematică, engleză, precum şi la lim-bile română sau spaniolă pentru copiii români. Amplă experienţă de predare. Persoană responsabilă, calmă, perseverentă şi cu multă răbdare. Zonele Alcorcón, Aluche, Fuenlabrada. Telefon: 697 508 489. E-mail: clases.particulares10@yahoo.com< Româncă de 25 ani, licenţiată în Drept, cu experienţă, caută de muncă/colaborare în domeniul juridic. Telefon: 602 642 604.

MUNCĂ - CERERI< Doamnă serioasă şi res-ponsabilă, caut de muncă, ca internă în zona Barcelona. Am documente legale de muncă,

experienţă şi referinţe foarte bune. Telefon: 637 109 571.< Mecanic auto cu experienţă caut de muncă în domeniu sau în construcţii, agricultură, în orice zonă a Spaniei. Telefon: 642 762 009.< Caut de muncă în case, la curăţenie, îngrijit copii sau persoane în vârstă. Am refe-rinţe bune, locuiesc în Albal/Valencia. Mai multe detalii la telefon: 671 211 562.< Bucătar, cu 14 ani de ex-perienţă în bucătăria româ-nească şi spaniolă, sunt inte-resat pentru muncă în acest domeniu într-un restaurant cu bucătărie mixtă (spaniolă-românească) sau numai ro-mânească. Telefon: 673 145 467.

MUNCĂ - OFERTE< Angajez tânără (internă) cu experienţă în bucătăria spanio-lă, responsabilă, pentru o casă în Moraleja. Mai multe la tele-fon: 658 510 279.< Angajez persoană (internă) pentru perioada: 24 iunie – 14 iulie 2013, în Madrid. Telefon: 646 623 162. < Caut persoană serioasă cu experienţă, responsabilă, cu bune referinţe, pentru a avea grijă de 2 copii (1 şi 7 ani), şi de casă. În Madrid. Mai multe la telefon: 681 370 925 (utilizaţi WhatsApp).

< Caut persoană cu experien-ţă, responsabilă, pentru a face curat şi a întreţine o casă mare situată la 1 oră de Madrid (nu pentru a îngriji persoane). Este nevoie de cunoaşterea limbii spaniole cât mai bine. Telefon: 619 707 843.< Angajez persoană serioasă şi responsabilă pentru a ţine companie unei persoane în vârstă, de luni până vineri şi cu disponibilitate pentru a o înso-ţi pe perioada verii în zona de coastă a Spaniei. Telefon: 631 423 088.< Angajăm vânzători pentru zona de sud a Madridului. Cu experienţă, o bună prezenţă, şi responsabili. Telefon: 912 498 316.< Caut persoană responsabilă, serioasă, cu bune referinţe şi carnet de conducere pentru a avea grijă de 1 persoană bolna-vă în Madrid. Mai multe infor-maţii la telefon: 616 579 875.< Firmă de securitate din Boiro/Coruña, angajăm elec-trician cu vârsta între 25 – 30 de ani. Mai multe la telfon: 981 848 694.< Caut zidar cu experienţă în domeniu, cu drepturi legale de muncă, maşină proprie, cunoş-tinţe şi experienţă în instalaţii sanitare şi electricitate, pentru a realiza diverse reparaţii într-o firmă din El Ferrol/Coruña. Pentru amănunte, sunaţi la:

647 419 283/Oscar.< Caut persoană responsabi-lă cu experienţă în îngrijirea persoanelor cu alzheimer. Să lucreze ca internă în Málaga, pentru ajutor, curăţenie şi în-grijirea unei persoane în vârstă. Ofer un salar de 900 euro, con-tract şi 1 zi liberă pe săptămână. Alte informaţii la: 952 391 903.< Avem nevoie în Sevilla, de o persoană responsabilă, se-rioasă, care să cunoasă foarte bine limba spaniolă pentru a organiza munca în casă, a pregăti şi controla medicaţia pentru 2 persoane în vârstă, a ajuta la bucătărie, călcat rufe, curăţenie. Mai multe informaţii la telefon: 691 716 589.< Restaurant din Madrid ca-ută tânăr responsabil, pentru a efectua comenzi la domiciliul clienţilor. Mai multe informaţii la telefon: 603 234 420-Ruben.< Caut persoană responsabilă, serioasă, cu drept legal de mun-că în Spania, pentru a lucra ca internă la o familie din Bilbao. Mai multe informaţii la: 609 401 701-Laura.

ÎNCHIRIERI

< Închiriez cameră în Madrid începând cu 1 martie, la 5 minute de metro, staţia Batan, pentru 1 persoană de preferinţă doamnă/domnişoară. Preţ 200 euro plus cheltuielile lunare. În

Anunţurile de mică publicitate sunt

GRATUITE!

E-mail: redactia@

occidentul-romanesc.com

Telefon: 637 998 036642 298 948

(luni-vineri, 11:00–19:00)

Occidentul Românesc nu îşi asumă responsa-

bilitatea pentru conţinutul acestor anunţuri!

apartament mai locuiesc doar 2 persoane. Telefon: 687 609 782.< Închiriez cameră în Coslada pentru 1 persoană (150 euro/lună) sau 2 persoane/familie (200 euro/lună). Mai multe informaţii la telefon: 642 771 918.

VÂNZĂRI< Vând casă în Roşiorii de Vede/Teleorman situată pe strada Sterian Popescu nr. 7, cu suprafaţa de 550 mp. Preţ informativ, 35.000 euro. Mai multe informaţii la telefon: 606 511 338.< Vând cutie de viteză Golf 4 variante în stare foarte bună de funcţionare. Cod: DRW17011 14 20 02 271, zona Madrid. Preţ 750 euro. Telefon: 607 981 828, e-mail: ardelean52gheorghe@yahoo.com<Vând teren pentru construcţii la ieşirea din Negreşti - Vaslui, spre Siliştea pe partea dreaptă (DN 15) cu suprafaţa de 3.200 mp. De-schidere la stradă este de 20 m. Preţ negociabil: 8 euro/mp. Mai multe informaţii la telefon: 642 960 470.< Teren de vânzare: 750 mp la preţul de 7.500 euro, cu o deschidere de 37/20 m. Ter-enul este situat în Corbu la 12 km de staţiunea Mamaia/Constanţa. Pentru mai multe

informaţii sunaţi la telefon: 600 284 594.

MATRIMONIALE

< Cetăţean român stabilit în Madrid, 1,69 m, 65 kg, situaţie econonmică stabilă şi sigură, caut doamnă/domnişoară, cu sau fără obligaţii cu vârsta între 35-42 de ani, pentru o relaţie serioasă şi de lungă durată. Nu răspund la beep-uri. Telefon: 642 919 410.

Cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti, magazinele Carmangeria Românească urează tuturor clienţilor

săi de religie catolică, multă sănătate şi putere de muncă, pace şi linişte, noroc, fericire şi o primăvară

bogată. Paşte Fericit!

Lumina şi căldura sărbătorilor de primăvară să ne încălzească sufletele, să ne lumineze minţile, să ne deschidă inimile spre iubire, credinţă şi iertare. Să

fim mai buni, să ne bucurăm din plin de frumuseţea tuturor lucrurilor care ne înconjoară şi să dăruim

iubire celor dragi.Editura El Occidente Rumano

Publicaţia în limba română Occidentul Românesc transmite tuturor prietenilor,

cititorilor şi partenerilor săi de religie catolică, Sfinte Sărbători Fericite şi multă sănătate.

Pentru Claudia Constantinescu!Chiar dacă distanţa uriaşă ne desparte de atât-amar de vreme,

nu te-am uitat şi gândurile noastre curate se îndreaptă spre tine mereu. În această primăvară se mai adaugă încă un an la buchetul vieţii tale, ocazie cu care îţi dorim multă sănătate şi noroc, pace şi linişte, un an mai bun cu multe împliniri profe-

sionale, flori şi iubire. Cei dragi de peste mări şi ţări...

Ambasada României la Madrid are plăcerea să anunţe orga-nizarea, în colaborare cu ICR Madrid, a trei evenimente ce marchează Zilele Internaţiona-le a Francofoniei (20 martie) la Madrid, în contextul aniver-sării a 20 de ani de la aderarea României la Organizaţia Inter-naţională a Francofoniei (1993).Programul include:•7 martie 2013, ora 20.00 - “Train de Vie” (1998) de Radu Mihăi-leanuFilm premiat la Veneţia – Ca-tegoria: Premiul FIPRESCI pentru cel mai bun film de de-but, premiul Anicaflash, pre-miat la Festivalul de Film de la Sundance 1999 – Categoria: Premiul publicului pentru un film internaţional ş.a.Limba: franceză şi germană cu subtitrare în franceză.Teatro del Instituto Francés - C/ Marqués de la Esenada 10

Accesul este gratuit în limita locu-rilor disponibile.Organizatori: Ambasada României, Institutul Francez, Ambasada Franţei•15 martie 2013, ora 20.00 - “ Elevator” (2008) de George Dorobanţu Premiul TIFF 2008 – Catego-ria: Premiul Zilelor Filmului Românesc – debut – George Dorobanţu, Festivalul I nternaţional de la Auburn 2008 – premiul pu-blicului, Premiile Gopo, România 2009: premiul tinere speranţe ş.a.Limba: română cu subtitrare în franceză.Teatro del Instituto Francés - C/ Marqués de la Esenada 10Accesul este gratuit în limita locu-rilor disponibile.Organizatori: Ambasada României, Institutul Francez, Ambasada Franţei•19 - 29 martie 2013, Expoziţia “Benzi Desenate Româneşti”

Madrid: Participare românească la Zilele Francofoniei

Selecţia prezintă, prin interme-diul a trei etape: „Vârsta de Aur“ (1891-1947), „Socialism şi BD“ (1948-1989) şi „B anda Desenată Contemporană“ (1990-2011), atât evoluţia fenomenului şi a tehnicii BD în România (trece-rea de la alb-negru la color, ra-finarea scenariilor, a detaliilor, complicarea sau simplificarea bulelor de dialog), cât şi parado-xurile acestei evoluţii.

Curator: Alexandru CiubotariuInstitutul Francez din Madrid (holul sălii de teatru) - C/ Marqués de la Esenada 10Accesul este gratuit în limita locu-rilor disponibile.Organizatori: ICR Madrid, Insti-tutul Francez, Ambasada FranţeiProgram: L-V: 10.00-20.00, S: 10.00-14.00Programul Zilelor Francofoniei: http://www. francophonie.es/