Occidentul romanesc nr 35

www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania

Anul III - Nr. 35 / 24 pagini1-31 ianuarie 2014

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afi liere politică sau religioasă!

occidentul romanesc

ZiarGRATUIT

„Nominalizarea actriţei Olimpia Melinte în cadrul premiilor industriei de fi lm spaniole era aşteptată de presa internaţională, care a considerat că actriţa româncă este descoperirea cea mai importantă...”

Pagina 23

MADRID:

OLIMPIA MELINTE NOMINALIZATĂ LA PREMIILE GOYA 2014,

ECHIVALENTUL SPANIOL AL PREMIILOR OSCAR

Accesului cetăţenilor români pe piaţa muncii d i n S p a n i a , d e l a 1 ianuarie 2014„ A m b a s a d a d o re ş t e s ă r eamintească informaţii utile, reconfi rmate în cadrul discuţiilor ofi ciale...”

Sentiment catalan„Catalanul, sub toate aspectele e un tip direct, care i ubeşte francheţea. Este rapid în reacţiile afective, dar nu le exagerează: nici trădător, nici martir. Dragostea sa cea mai durabilă este cea pentru...”

Un nou vot zdrobitor împotriva lui Traian Băsescu„Peste 70.000 de români au votat în numai 24 de ore o petiţie online care urmăreşte informarea autorităţilor la vârf din SUA despre abuzurile s ăvârşite de Traian Băsescu...”

Proiectul “ Caledoscopio” continuă„Utilizând cultura ca mod de apropiere şi cunoaştere, Minis teru l Cul tur i i d in Spania lansează proiectul „ Caledoscopio”. FEDROM se alătură acestui proiect, în dorinţa de a face cunoscută...”

Amprentarea românilor în tradiţia ecusonului german„Preşedintele Comitetului pentru Afaceri Externe al Parlamentului European, Elmar Brok, a cerut zilele trecute ca imigranţii români să fi e amprentaţi....”

Pagina 04

Pagina 19

Pagina 14

Pagina 06

Pagina 15

Mi-e drag de Apuseni„Se spune că există locuri în care ştii că vei reveni cândva chiar din clipa în care le vezi pentru prima dată, pentru că există în fi inţa noastră o atracţie inexplicabilă către frumosul creat de...”

Mi-e drag de ApuseniMi-e drag de Apuseni

Pagina 18

Începând cu anul 2011, Asociaţia culturală româ-no-italiană PROPATRIA din Roma/Italia, a creat şi orga-nizat „Festivalului Propatria - Tinere Talente Româneşti”.

Acest festival se caracte-rizează printr-o continuă că-utare, identifi care, promova-re, încurajare şi premiere a copiilor, adolescenţilor şi ti-nerilor, care fac performanţă în diverse domenii de activi-tate, în artă, muzică, sport, ştiinţă etc., pregătindu-se şi concurând sub drapelele şi pentru ţările în care se afl ă temporar sau permanent, ob-

ţinând rezultate remarcabile.„Reprezintă o datorie

comună a noastră, a ce-lor care trăim departe de R omânia şi în aceeaşi măsu-ră a instituţiilor competente din ţară, de a păstra sau crea în sufl etul acestor adevăraţi ambasadori ai României, sentimentul de identitate naţională, de a le face cu-noscute şi apreciate rezulta-tele de care suntem mândri. Realizarea acestui proiect internaţional, a reprezentat încununarea cu succes a eforturilor şi sacrifi ciilor pe care echipa P ropatria, alcă-tuită din câţiva români ini-moşi, le-a pus în slujba unui ideal: acela de a evidenţia în „vitrina” comunităţii,

excelenţa si succesele obţi-nute de conaţionalii noştri, în concurenţă cu ei înşişi şi cu colegii şi prietenii lor de alte naţionalităţi alături de care trăiesc în afara grani-ţelor. „Festivalul Propatria - Tinere Talente Româneşti” nu este numai o modalitate de punere în valoare a ex-celenţei româneşti de peste hotare ci şi o încercare de consolidare a diasporei ro-mâneşti, de facilitare a con-tactului direct între tinerii români de prestigiu.

Dacă anul 2013 a re-prezentat pentru Festival

un salt calitativ în urma transformării acestuia într-un eveniment internaţional, anul 2014 va fi marcat şi de creşterea şi amplifi carea evenimentelor, ediţia din acest an fi ind constituită din două sesiuni: sesiunea

de vară, care va avea loc la Roma în perioada 15 iu-nie – 1 iulie (Gala Tinerelor Talente fi ind preconizată pentru 28 iunie), şi a doua sesiune în luna septembrie/octombrie, care se va desfă-şura în România.

Prin crearea celei de a doua secţiuni în România, avem în atenţie promova-rea şi implicarea mult mai activă a tinerilor din patrie şi de peste hotare care fac excelenţă. Punerea în con-tact direct a tinerilor români de valoare din ţară cu cei din diaspora va contribui la strângerea legăturilor între ei şi se va constitui un schimb de experienţă reci-proc (pentru început în Ita-lia şi România), realizarea de master-classes susţinute de către muzicieni, artişti şi profesori consacraţi la nivel european şi mondial, precum şi, cultivarea senti-mentelor de identitate, apar-tenenţă şi mândrie naţiona-lă ale tinerilor români de pretutindeni.”, a menţionat Mioara Cristea – vicepreşe-dinte Asociaţia culturală ro-mâno-italiană PROPATRIA – Roma/Italia.

Occidentul Românesc este unul dintre colabora-torii din Spania a celei dea IV-a ediţie a Festivalului Internaţional Propatria.

REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI ÎN REGATUL SPANIEI Italia:

Festivalul Internaţional PROPATRIA – Tinere Talente Româneşti,

Ediţia a IV-a

Ambasada României •Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Telefoane pentru relaţii publice : 0034-913501881, 913597623, 913504436, 913454553, 914137412, 914137425.Consulatul General al României la Madrid •Avda. Cardenal Herrera Oria nr.134, Madrid 28034. •Program: luni-vineri: 09:00-15:00 de-punerea actelor, 15:00-17:00 eliberarea actelor. •Tel.: 0034-917344004, 917345667, 917340182 şi 917342993. Fax: 0034-914165025. •E-mail: [email protected]. Site: http://madrid.mae.ro/ Consulatul General al României la Barcelona •C/San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare public: Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034-934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net. Site: http://www. barcelona.mae.ro/ •Jurisdicţie: Cataluña (Barcelona, Girona, Lleída, Tarragona), Insulele Baleare. Consulatul General al României la Sevilla•Calle Nicaragua nr. 18, Sevilla 41012. •Tel.: 0034-954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947, 954620746, 954624053. Fax: 954627108. E-mail: [email protected]. Site: http://www.sevilla.mae.ro. •Jurisdicţie: Andalucía (Huelva, Cádiz, Málaga, Sevilla, Córdoba, Jaén, Granada, Almería), Murcia, Ceuta, Melilla.Consulatul General al României la Bilbao•Plaza Circular, nr.4, Bilbao 48001. •E-mail: cgrumaniabilbao@ telefonica.net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 de-punerea documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: solicitările şi eliberările de documente se fac numai cu programare prealabilă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie): telefon: 608 956 278 •Ju-risdicţie: Comunităţile Autonome Ţara Bascilor, Navarra, La Rioja, Asturias, Cantabria, Galicia.Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana•Av. Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda

12006, Castellón de la Plana •Tel. 964.216.172; 964.206.764 • Fax 964.257.053, E-mail: secr [email protected] •(informatii consulare): info@consulatcastellon. e.telefonica.net • Program de lucru cu publicul: luni-joi 9:00-14:00 (primire acte) 15:30-16:30 (eliberare documente), vineri 9:00-12:00 (primi-re acte) 12:00-13:00 (eliberare documente)Consulatul României la Zaragoza•C/Camino de Las Torres nr. 24 (intrarea prin spate-le clădirii, fostul sediu al INEM), Zaragoza 50008. •E-mail: [email protected], Tel.: 976481429, fax. 976481779. •Program: luni- vineri: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. •Jurisdicţie: Comunitatea Autonomă ARAGON (Provinciile Zaragoza, Huesca şi Teruel)Consulatul României la Ciudad Real•Calle Mata nr.37, Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751. E-mail: cruciudadreal@ telefonica.net. •Jurisdicţie: Castilla-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca şi Guadalajara), Extremadura ( Caceres şi Badajoz). Viceconsulatul României la Almeria•Carretera Huércal de Almería, nr. 46, Almería 04009. •Tel.: 0034-950625963, 0034-950624769. Fax: 0034-950145217. E-mail: [email protected]. •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. Vinerea - activi-tate de asistenţă în teritoriu, vizite la penitenciare, ofi cierea de căsătorii la misiune şi alte servicii, pe bază de programare. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie), tele-fon: 0034-682733408. Consulatul onorifi c al României la Murcia •Avenida de los Rectores, nr.3, Edifi cio Paraninfo 30100. •Tel.: 968 879 567. Fax: 968 879 568. •E-mail: consuladomurcia@ xplorasolutions.com. Consulatul onorifi c al României la Pamplona•Calle Cortes de Navarra nr.5, 5D, Pamplona 31002, Comunitatea Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512.

FONDATORI:Kasandra Kalmann-NăsăudeanFlorin Valentin BarbuMARKETING:Michael H. Cronkite (CA-USA) PUBLICITATE:Răzvan M. Ionescu (Spania)REDACTOR ŞEF:Kasandra Kalmann-NăsăudeanREDACTOR MADRID:Oana MoşniaguMANAGER PROIECT:Eduard Rudolf Roth (Baleares) SENIOR EDITOR:Puşa Roth (Bucureşti)Dan Caragea (Portugalia)COLABORATORI:Andra M. Gutierréz (Benidorm) Andrei Bodea K. Varble (CA/USA)Dan Luca (Bruxelles)Elisabeta Iosif (Bucureşti) Gabriela C. Sonnenberg (Spania)Gerardo M. Bedoya (Spania)Irina G. Şova (CA/USA)Lucian Oprea (Colorado)Lorena G. Borrero (Spania)Marian Petruţa (Illinois/USA)Mircea Fluieraş (Malága)Sebastian Rus (Boston/USA)Tiberiu Grădişteanu (Timişoara)Timeea Opreanu (Cluj-Napoca)Tudor Petruţ (CA/USA) Vasile Mureşan (Illinois/USA)Zoe Stoleru (Valencia)Redactor investigaţii - Cristian Ioanovics Guitars (Barcelona)SPECIALIŞTI:Corina S. Hudgens – Medic terapeut Jeni Chiriac – Psiholog Marius Vili Sarbu – Avocat CONTACT:[email protected]@occidentul-romanesc.comwww.occidentul-romanesc.comTipărit la IMCODAVILA S.A.Depósito Legal: M-30588-2013ISSN 2069 – 8801

Adrese şi informaţii utile02REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ A

IANUARIEIANUARIEIANUARIE201420142014

temporar sau permanent, ob-

ţinând rezultate remarcabile.

prezentat pentru Festival

un salt calitativ în urma

Stimaţi cititori, dacă aveţi cunoştinţă despre copii, adolescenţi şi tineri români până în 30 de ani, din Spania, care au obţinut performanţe în diverse domenii, vă rugăm să ne contactaţi la:

[email protected] sau la telefon: 617 080 531.

Naşterea lui Gică-Contra se petrece fără mari convulsi-uni. El se naşte în orice colţ de lume unde există români. O temă mai mult sau mai pu-ţin de interes public sau mă-car obsedant de prezentă, şi pruncu-i gata. „Gică-Contra: Un individ care ştie mereu ce nu se poate şi de ce ceva nu merge…” Măi să fi e!

În România, o preşedintă a Camerei Deputaţilor vede de două ori mai mulţi depu-taţi într-o sală decât vede o ţară întreagă. Concomitent, o tânără politiciană apare la te-levizor îmbrăcată în zeghe, în semn de protest faţă de frauda din Parlament la votul legii pensiilor. Prin gestul ei ţine partea celor şase milioane de pensionari „îngenunchiaţi“. Are tichia de puşcăriaş pe cap, dar a uitat să-şi scoată cerceii cu mărgăritare… Unii dintre aceşti Gică sunt ino-fensivi, alţii, enervanţi, mulţi distructivi de-a dreptul. Când toată lumea se distrează, îţi vor strica cheful. Când lumea

Am învăţat că prietenia adevărată continuă să existe

chiar şi la distanţă. Iar aceasta este valabil şi pentru

dragostea adevărată.Kathy Kane Hansen

e tristă, se vor trezi să lălăie inoportun. Gică-Contra ăia bunii au ţinut-o gaia-maţu’ că Pământul se învârte în jurul Soarelui, au inventat becul şi au pornit revoluţii bune.

Pentru alde Gică cei pripăşiţi prin Spania, la ceva care evident e alb, ei spun în-totdeauna că e negru, la ceva ce zice unul că e bine, musai Gică-Contra trebuie să spună că e viceversa…

Îmi aduc aminte din copi-lărie, de o povestioară în care o fetiţă nu făcea nimic din ce era rugată pentru că era ocu-pată să-l ţină în braţe pe „nu“, care scăpase dintr-o călimară de scriitor adevărat. Mi-am amintit povestea aceasta după ce am citit o critică cu multe greşeli gramaticale şi nu nu-mai… O critică postată pe un site unde oricine poate mâz-găli ce vrea şi ce nu vrea, o critică referitoare la un eveni-ment care ar fi trebuit să bucu-re pe mulţi români începând de la autorităţi. Critica era de toată jena din toate punctele de vedere şi demnă de un do-sar de calomnie pe masa unui judecător. Spun de toată jena pentru că textul mustea de multă răutate, invidie şi venin. Criticul ţinea strâns în braţe un „nu“ scris de data aceas-ta cu majuscule, greu şi fără de nuanţe. Textul era scris de parcă acei români implicaţi în evenimentul cu pricina i-ar fi sedus omului nevasta, i-ar fi sufl at un post bine plătit de sub nas, i-ar fi furat haine-

Singurul lucru de care m-am temut în viaţă şi încă mă mai tem, singurul lucru în faţa căruia am rămas dezar-mată ca înainte a ceva necu-noscut, îngrozitor, este răuta-tea şi invidia. Prostia, prostia simplă, prostia pe care o în-tâlneşti pe toate cărările, nu mi-a părut niciodată pericu-loasă. Pentru aceasta găsesc întotdeauna mijloace de lup-tă. Răutatea şi invidia însă, scapă oricăror arme. Ele sunt unirea profundă a celei mai de jos prostii cu tot ce are omul mai sălbatic, mai vechi şi mai neînfrânat în porniri. Şi din această pricină orice armă îndreptată împotriva lor, se frânge.

Răutatea, o boală pe care oamenii o lasă să evolueze în voie fără să o trateze, care roade inima şi care, nici mă-car nu aduce vreo satisfacţie cum fac celelalte păcate.

Poate un om rău, invidi-os din fi re să devină un om care să se bucure sincer de realizarile celor din jur? Ni-ciodată!

De-a lungul vieţii, dacă hrănim aceast moft al fi rii, poate deveni un monstru care ne poate distruge, ne poa-te răpi harul de a ne bucura cu cei care ştiu să se bucure alături de noi necondiţionat.

buie doar să învăţăm să re-cunoaştem la pipăit stofa cea mai bună, cu aspect comerci-al dar putredă în interior.

Personal, încă mă mai chinui să învăţ diferenţele. Şi cu toate că, atunci când o prietenie îmi pare că a tre-cut demult probele necesare, chiar şi pe cea a timpului, ea s-a dovedit a fi nici mai mult, nici mai puţin decât un ciulin.

Am multe cunoştinţe pentru care cel mai probabil fi gurez în categoria, prie-teni. Îmi plâng pe umar, îmi destăinuie cele mai adânci frământări, ştiu că la mine găsesc întotdeauna o uşă des-chisă şi o mână întinsă... dar când le merge bine, fi ecare îşi vede de viaţa lui.

Nu pot să afirm că sunt dezamăgită de oameni. Doar tristă de ceea ce se pe-trece în jurul meu, al nostru. Suntem aşa cum suntem fi-ecare, iar eu nu mă consider mai bună decât majoritatea. Nu sunt în măsură să judec pe nimeni, iar de acuzat nejustificat, nici nu poa-te fi vorba! Dar visez la o legătură mai strănsă şi mai reală între români, la mai multă unitate, la mai multă dreptate, bunătate, omenie şi cinste...

le şi portofelul şi l-ar fi lăsat apoi, gol, lângă un onorabil salon de nunţi din Midwest. Ideea generală a faimosului text era că personajele acelui eveniment sunt atât de bana-le că nu fac decât să tragă în aceeaşi banalitate şi scriitura marelui om de presă fără stu-dii în domeniu. Desigur, tot ce a moşmondit respectivul critic zile şi nopţi la textul agramat - şi la altele ale sale -, a fost teribil de apreciat şi copiat de unii care-i ţin trena şi-s făcuţi din aceeaşi plămadă. Laolaltă cu cinstita porţie de adoraţie vine, implacabil însă, şi scui-patul în ciorbă.

Mult e dulce şi frumoasă limba ce-o vorbim, dar numai cu vorba, nu se face ciorba. Mai bine să ştim ce vrea să spună ciorba, decât să ne ba-tem capul cu ce se mănâncă vorba. Şi dacă-n ciorbă sufl i după ce te-ai ars bine cu iaurt, cu vorba poţi doar în cel mai bun caz, să-i pârleşti pe alţii chiar şi pe prieteni pentru că, are şi limba rosturile ei… Dar totul în lumea aceasta are o limită. Iar orice vorbă arun-cată-n vânt, costă. În cele mai multe cazuri sume colosale. Fix ca la americani! Nu con-tează cine şi ce eşti. Ai greşit, ai plătit! Te mănâncă limba? Te scarpini la buzunar sau la contul bancar. Sunt amândouă goale? Nu-i bai! Nimeni nu e mai presus de lege! Iar unde-i lege, nu-i tocmeală! Aşa că, numai cu vorba, nu se face ciorba! Niciodată!

Cu siguranţă că un invidios, un răutăcios nu numai că nu se bucură cu cine se bucură, dar nu va avea niciodată re-sursele necesare să plângă cu cei ce plâng, ci va fi tentat întotdeauna să se bucure de necazurile celor din jur, chiar dacă aparent îşi exprimă re-gretul.

Prietenii sunt rari. Cu-noştinţe avem cu sutele. Adesea, încurcăm catego-riile şi reportul de la cate-goria a doua, la prima. Şi culmea, în loc să câştigăm, pierdem pentru că nu orici-ne are stofă de prieten. Pe de altă parte, nu oricine ştie să-şi facă prieteni. De mul-te ori, în loc să căutăm so-luţia nefericirilor din viaţă în interiorul nostru, o cău-tăm acolo unde nu-i, în al-ţii. Vedem paiul, iar bârna ni se pare o nimica toată.

Aşteptăm înţelegere, ac-ceptare şi respect, dar uităm că, orice relaţie e un joc de-a luatul şi de-a datul... Şi ne mirăm când celălalt fi e că-i prieten, coleg de muncă ori partener de afaceri, pleacă, sau mai rău, ne loveşte pe la spate când ne aşteptăm mai puţin.

Viaţa ne învaţă că nicio-dată nu-i prea târziu să pierzi sau să câştigi un prieten. Tre-

Cuvânt înainte 03IANUARIEIANUARIEIANUARIE201420142014

Kasandra Kalmann-Năsăudean- Redactor şef Occidentul Românesc

Kasandra Kalmann-Năsăudean

Cele mai apreciate şi mai citite editoriale în 2013 au fost: Cele mai apreciate şi mai citite editoriale în 2013 au fost: Cele mai apreciate şi mai citite editoriale în 2013 au fost:

Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Vorbe-n vânt... Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le Neamurile ţi le dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu, dă Dumnezeu,

prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!prietenii ţi-i faci!

De interes04 IANUARIEIANUARIEIANUARIE201420142014

În perspectiva apropiatei liberalizări - de la data de 1 ianuarie 2014 - a accesului cetăţenilor români pe pie-ţele naţionale ale muncii în statele europene care încă menţin restricţii, printre care şi Spania, Ambasada doreşte să reamintească următoarele informaţii utile, reconfi rmate în cadrul discuţiilor ofi ciale derulate cu autorităţile spani-ole competente:

• menţiunea referitoare la negarea dreptului de mun-că, înscrisă în certifi catele de rezidenţă („no se autoriza a trabajar por cuenta ajena has-ta la fecha…”) NU va mai produce efecte juridice înce-pând cu 1 ianuarie 2014 şi, în consecinţă, NU infl uenţea-ză dreptul de acces pe piaţa muncii (angajare);

• cetăţenii români care totuşi vor dori schimba-rea certifi catelor de rezi-denţă cu unele noi, în care să nu mai apară această menţiune, se pot adresa Birourilor pentru S trăini ( Ofi cina de Extranjería) sau Comisariatelor de Poliţie (Comisaría de Policía) din provincia unde sau/doresc să-şi stabilească reşedinţa;

Pentru obţinerea unui certifi cat de rezidenţă nou, la momentul solicitării trebuie îndeplinite de către solicitant condiţiile legale general va-labile pentru obţinerea unui certifi cat de rezidenţă:

a. pentru cei angajaţi: vor prezenta documentul de înregistrare în regimul cores-punzător de securitate socială SAU (2) contractul de mun-că înscris la Serviciul Public de Ocupare (SEPE/INEM);

b. pentru cei care desfă-şoară activităţi lucrative pe cont propriu (autónomos): vor prezenta documentul de înregistrare în regimul cores-punzător de securitate socială SAU documentul de justifi -care a stabilirii sediului soci-al prin înscrierea la Registrul Comerţului;

c. cetăţenii români care în momentul solicitării pre-schimbării certifi catului nu desfăşoară activităţi legale generatoare de venit, trebu-ie să aducă dovezi clare că dispun de mijloace de între-ţinere sufi ciente pentru sine

şi persoanele afl ate în între-ţinere (ex: conturi bancare, cecuri, proprietăţi, cărţi de credit etc.) ŞI asigurare me-dicală (NU card european de sănătate);

• cetăţenilor români care au deja un certifi cat de rezi-denţă şi doresc schimbarea acestuia, dar la momentul solicitării schimbării certi-fi catului nu mai îndeplinesc condiţiile legale de acordare,

li se va refuza eliberarea altui certifi cat;

Atenţie: Nu solicitaţi schimbarea certifi catului de rezidenţă decât dacă îndepli-niţi condiţiile de obţinere a acestui document!

• certifi catele de înre-gistrare a cetăţenilor euro-peni NU expiră niciodată, indiferent de format (nou sau vechi), în consecinţă NU există obligativitatea pre-schimbării celor model vechi (format fi la A4), cu cele noi (format mic, tip card);

• înscrierea contractu-lui de muncă la Securitatea Socială (angajarea) se poate face şi pe baza documen-tului naţional de identitate (românesc), în acest caz existând obligaţia ca în ma-xim 3 luni de la angajare cetăţeanul să prezinte cer-tificatul de rezidenţă, care se poate obţine, în virtutea existenţei unui contract de muncă;

• membrii de familie ai cetăţeanului care are/soli-cită stabilirea reşedinţei în Spania, trebuie să demon-streze că:

a. însoţesc cetăţeanul rezident sau reîntregesc fa-milia;

b. este căsătorit cu cetă-ţeanul rezident (va prezenta certifi catul de căsătorie);

c . e s t e f i u / f i i c ă a l / a cetăţeanului rezident sau al/a soţului/soţiei acestuia (va prezenta certificatul de naştere) şi are vârsta sub 21 de ani. Dacă este de vârsta mai mare de 21 de ani, va justifica faptul că dispune de mijloace proprii de în-treţinere sau va aduce un certificat de handicap, care să ateste că se află în între-ţinerea părinţilor.

d. este părinte al cetăţea-nului rezident (va prezenta certifi catul de naştere) şi că dispune de mijloace proprii de întreţinere.

Pentru detalii şi clarifi cări suplimentare vă puteţi adresa Ambasadei României de la Madrid:Biroul ataşatului pe proble-me de muncă şi afaceri so-ciale.Telefon: 0034 91 350 73 56; fax: 0034 91 345 29 17E-mail: [email protected]

Secţia Consulară a Ambasadei României de la MadridAdresa: Avda . Cardenal Herrera Oria, 134, MadridTelefon: 0034 91 734 40 04; fax: 0034 91 416 50 25E-mail: s e c r e t a r i a d o @ consuladoderumania.es

În perspectiva apropiatei

Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva Informaţii utile în perspectiva liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor liberalizării accesului cetăţenilor

români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din români pe piaţa muncii din Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014 Spania, de la 1 ianuarie 2014

Comunitate06 IANUARIEIANUARIEIANUARIE201420142014

Atelierul “Obiceiuri şi

tradiţii româneşti” a luat sfârşit

Proiectul “Caledoscopio”

continuă

Într-un cadru pur româ-nesc, la sediul FEDROM, s-a încheiat atelierul „O biceiuri şi tradiţii româneşti”, după şase luni de activitate.

Finanţat de Ministerul Afacerilor Externe şi coor-donat de Ica Tomi, atelierul a pus capăt perindării sale prin folclorul românesc ilus-trând sărbătorile de iarnă, astfel încât cei prezenţi au uitat pentru o clipă că locul

Utilizând cultura ca mod de apropiere şi cunoaş-tere, Ministerul Culturii din Spania lansează proiectul „Caledoscopio”. FEDROM se alătură acestui proiect, în dorinţa de a face cunos-cută şi cultura română. Ast-fel, sâmbătă, 21 decembrie 2013, a avut loc la sediul său din strada Wad - Ras, Madrid, atelierul intitulat „132 AÑOS DEL NACIMI-

întâlnirii lor era pe pământ spaniol şi au călătorit, cu văzul, auzul, dar mai ales cu sufl etul, acasă.

Cei mici au putut afl a cu această ocazie detalii amă-nunţite despre fi ecare obi-cei de iarnă în parte şi, dacă în familie sau la şcoală nu au auzit colinde româneşti, Cristina Vlaşin le-a cântat din sufl et, „Cetiniţă”.

Capra, căluşarii, legenda

ENTO DEL GRAN POETA ESPAÑOL JUAN RAMON JIMENEZ”.

Coordonat de domnul Gheorghe Vinţan, preşedin-tele Asociaţiei „Juan Ramon Jimenez y Lucian Blaga”, evenimentul a servit inter-culturalităţii româno-spa-niole, dând prilejul unei colaborări ulterioare între FEDROM şi Asociaţia „Juan Ramon Jimenez”.

lui Moş Nicolae sau despre cum se împodobeşte bradul, au fost explicate în detaliu. Nu a lipsit nici pluguşorul, compus şi adaptat timpuri-lor noastre de către Vasile Tomi. A sorcovit Eugenia Mateescu, evenimentul în-cheindu-se cu „O ce veste minunată”, nu înainte ca cei mici să-şi primească darul de la Moş Crăciun.

Alături de Ica Tomi,

Mai mult decât un ateli-er, evenimentul s-a transfor-mat într-o conferinţă despre Juan Ramon Jimenez şi ge-neraţia anilor ’27.

C a r m e n H e r n a n d e z Pinzon, nepoata poetului, Juan Francisco Peña Martin, prof. Dr. la Universitatea din Alcalá de Henares, precum şi Gheorghe Vinţan au oferit celor prezenţi detalii despre viaţa şi opera poetului.

Evenimentul s-a în-cheiat cu un recital de po-ezie oferit de către Alba Juarez Hernadez, Alexandru Bogdan Caraneaga, Maria Valentina Alexăndroaie şi Raul Lazăr, elevi ai Cole-giului Naţional Federico Garcia Lorca din Camarma de Esteruelas precum şi de Estrella Cuadrado Morgado, tânără poetă.

În cadrul evenimentu-lui, preşedintele FEDROM, Miguel Fonda, a subliniat

Miguel Fonda şi colabo-ratorii proiectului a fost pr e z e n t a m b a s a d o r u l României la Madrid, Ion

Vâlcu, care a felicitat co-ordonatorii proiectului, a mulţumit pentru interesul de care se dă dovadă în

a face cunoscute tradiţii-le româneşti şi a reiterat sprijinul ambasadei pen-tru astfel de activităţi.

importanţa acestor tip de ateliere, care duc la viitoare colaborări ajutând astfel la o mai bună cunoaştere inter-culturală.Materiale realizate de Oana Moşniagu/Reporter Madrid - Occidentul Românesc

Dor de casăMulţi dintre noi simţim

nevoia unor schimbări cu privi-re la modul în care sunt priviţi românii din afara graniţelor ţă-rii, atât cei care se luptă pentru a se integra în ţările de adopţie, cât şi cei din ţară care speră la întoarcearea unui apropiat de-al său peste ani şi ani... Suntem în căutarea unor profesionişti pe care încercăm să-i găsim de multe ori prea departe, deşi, câ-teodată, ei sunt atât de aproape de noi. Mulţi români din stră-inătate, fi e că trăiesc pe conti-nentul american sau în Europa, constituie adevărate modele de reuşită profesională şi conduită morală. Sunt adevăraţi profesi-onişti în diverse domenii, stu-denţi ai celor mai prestigioase universităţi, muncitori califi caţi sau muncitori necalifi caţi, fi e-care cu povestea sa de succes personală, de natură să inspire şi alţi conaţionali.

La sugestia unor cititori fi deli publicaţiei Occidentul Românesc, ne-am propus să descoperim ce au de împărtăşit din propria experienţă românii de succes din străinătate dar şi cei din ţara de adopţie a conce-tăţenilor noştri. Astfel că, atât antreprenorii şi managerii ame-ricani, spanioli sau englezi cât

şi cei români ne-au mărturisit faptul că afacerile se constru-iesc cu multă muncă şi pasiu-ne, cu o echipă de profesionişti care ştiu ce înseamnă calitatea serviciilor în toate domeniile de activitate.

Românii din afara ţării, ca-ută o viaţă mai bună, un loc de muncă care să le dea şansa res-pectului de sine sau doresc să arate lumii un talent pe care îl ştiu doar cei apropiaţi lor. Ori-care ar fi motivul pentru care românii din străinătate aleg să trăiască departe de cei dragi, oricare ar fi drumul pe care îl aleg sau succesul pe care au reuşit să îl obţină, un lucru îi uneşte pe toţi: dorul de... acasă.

Excelenţa...În plină criză economică,

un român stabilit în Spania a sfi dat orice vremuri vitrege şi a pus bazele unui brand de specialităţi româneşti în ţara lui Cervantes: Carmangeria Românească.

După ce a tatonat mult timp piaţa, acesta a inaugurat prima fabrică de mezeluri tradi-ţionale din capitala comunităţii autonome Aragón: Zaragoza.

Dând dovadă de un spirit de afaceri deosebit, a introdus în prezentarea fabricii două elemente esenţiale: carnea ob-

ţinută numai din abatoarele specializate din Spania şi reţe-tele tradiţionale româneşti de odinioară păstrate cu grijă din generaţie în generaţie.

Mi-am dorit să realizez un amplu reportaj cu proprietarul fabricii de mezeluri dar acesta mi-a mărturisit faptul că nu-i face plăcere să...iasă în faţă, înţelegând că modestia şi sim-plitatea îl caracterizează. L-am întrebat totuşi care este secretul succesului său şi, mi-a răspuns simplu: Excelenţa! Fiecare antreprenor afl at la început de drum trebuie să îşi propună să atingă excelenţa în tot ceea ce face şi să îşi atragă lângă el doar oameni care au aceeaşi viziune, aceleaşi principii. În fi rmă, noi suntem ca un vapor care se îndreaptă către Insulele Baleare iar toţi cei care s-au îmbarcat trebuie să-şi dorească să ajungă în Baleare. Vor fi şi unii care vor la Făurei... însă e greu să le mai schimbi oame-nilor destinaţia după ce s-au urcat. Aşadar, luaţi lângă voi doar oameni cu acceaşi viziu-ne, acei oameni care îşi doresc excelenţa, profesionalismul, valoarea, calitatea în tot ceea ce fac...”

Preparatele bunicilor re-alizate cu profesionalism

Dor de casă 07IANUARIEIANUARIEIANUARIE201420142014

Material cu cele mai multe like-uri în 2013, la rubrica: Dor de casăMaterial cu cele mai multe like-uri în 2013, la rubrica: Dor de casăMaterial cu cele mai multe like-uri în 2013, la rubrica: Dor de casă

Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad Crăciun cu aromă de brad şi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărieşi gust de... copilărie

„Vârful de lance” în fa-brica de mezeluri din Zaragoza este şeful de producţie, Ştefan Marin. Ne-am cunoscut de Ziua Naţională a României şi am reuşit să obţin infor-maţii importante pentru citi-torii publicaţiei noastre, pen-tru consumatorii produselor Carmangeria Românească din Spania.

Din discuţiile purtate cu acesta, mi-am dat seama că şe-ful său nu exagerase cu nimic când mi-a vorbit despre pro-fesionalism, spirit de echipă, valoare şi servicii de calitate, despre excelenţă.

De la Ştefan Marin am afl at faptul că mezelurile sunt prepa-rate din carne proaspătă obţinu-tă numai în abatoarele spaniole moderne, autorizate după stan-dardele europene iar produsele Carmangeria Românească con-ţin carne 100%, fără soia sau înlocuitori. Pentru fabricarea acestora se respectă cu stricteţe normele de igienă şi siguranţă în conformitate cu cerinţele UE iar fi rma garantează pros-peţimea şi calitatea produselor oferite clienţilor săi.

Şeful de producţie a mai menţionat faptul că mezeluri-le Carmangeria Românească sunt obţinute după reţete pro-prii sau gândite după cerinţele clienţilor, fabrica este una mo-dernă, conform standardelor europene, respectă toate nor-mele de igienă, siguranţă şi ca-litate a produselor.

În piaţa veche din Alcalá

de Henares, românii din zonă s-au întâlnit pe 1 Decembrie să-şi dea mâna unii cu alţii într-o horă a unirii, având ocazia să admire standul de prezentare a produselor tradiţionale româ-neşti realizate după reţete... de acasă şi să savureze din pro-dusele proaspete Carmangeria Românească, produse care ne-au amintit tuturor de Crăciunul de basm cu aromă de brad şi gust de copilărie... din case-le bunicilor şi a străbunicilor noştri.

Ştefan Marin a ţinut să mai precizeze şi un aspect foarte important pentru clienţii produ-selor tradiţionale Carmangeria Românească: bonul de casă eli-berat la vânzare în magazinele proprii! Acesta conţine toate elementele şi toate informaţi-ile necesare clientului. De la numele fi rmei producătoare, la datele magazinului, denumirea produsului cumpărat, ziua şi ora, telefon de contact, astfel că, oricând, clientul se poate informa despre produsul cum-părat şi provenienţa acestuia.

Crăciun cu aromă de brad...

Printre standurile pre-zente de Ziua Naţioanlă a României în piaţa veche din Alcalá de Henares, cel realizat de Carmangeria Românească a atras privirile tuturor celor pre-zenţi, inclusiv a ambasadorului român în Spania, Ion Vîlcu, care, a ţinut să felicite echipa prezentă de la fabrica de me-zeluri româneşti din Zaragoza.

Produsele, aranjate în coşuri împletite din nuiele, covoarele ţărăneşti ţesute şi costumele populare tradiţionale au rea-mintit fi ecărui român care a vizitat standul, de Crăciunul petrecut în copilărie alături de familie, bunici şi prieteni. Printre produsele Carmangeria Românească, conaţionalii noş-tri au avut ocazia să regăsească cârnaţii proaspeţi de casă, tobă, caltaboş sau slăninuţă afumată - produse pregătite după reţe-te autentice păstrate cu multă grijă şi drag, pastramă de oaie, curcan sau pui, salamuri diver-se realizate după reţete proprii şi cu condimente de cea mai bună calitate.

Un altfel de prezentare, un altfel de produse pregătite de o echipă de profesionişti pentru care normele de igienă, siguranţa şi respectarea calităţii produselor, a prospeţimii lor, sunt primordiale. Un grup de români care, deşi departe de casă au reuşit să se integreze cu succes într-o societate mo-dernă, normală şi democratică, într-o ţară de adopţie care nu-i a lor, într-o ţară în care legile şi oamenii se respectă.

A fost greu, a fost uşor?! Magazinele Carmangeria Românească şi produsele cu aceeaşi marcă sunt dovada clară a unui comerţ occidental care oferă clienţilor săi sigu-ranţă, prospeţime şi garantează calitatea produselor.

Un material realizat de Kasandra Kalmann Năsăudean

Imigrantul08 IANUARIEIANUARIEIANUARIE201420142014

Amintiri din copilărieBunicul meu, (Tata

Mare) Alexandru Gheorghe (n. 1902 – d. 1968), Dum-nezeu să-L odihnească!, era ţăran mijlocaş care îşi lucra pământul astfel încât familia lui să aibă din ce trăi relativ bine şi fără prea multe griji pentru ziua de mâine. Atunci când copiii lui au devenit ceva mai mărişori, bunicul a luat o decizie înţeleaptă, specifi că unui bun gospodar. A hotărât că singurul copil care va rămâne acasă, care va moşteni casa părintească adică gospodăria cu toate acareturile şi cu toate ani-malele ei domestice, pămân-tul arabil precum şi via, să fi e fi ul cel mai mare, Matei. Dacă ar fi împărţit bruma lui de avere în mod egal între toţi cei şapte copii, fi ecare dintre ei ar fi primit insufi ci-

Am scris aceste câteva rânduri pentru a aduce umilul meu omagiu tuturor dascălilor Colegiul „Inochentie Micu Clain”din Blaj care de-a lungul timpului au contribuit la forma-rea – ca oameni adevăraţi, a multor generaţii de elevi printre care s-au numărat şi mama şi fraţii ei. La rândul meu, şi eu am fost elevă la acest liceu. Apoi, pentru a demonstra încă o dată, dacă mai este nevoie, că şi elevii cu posibilităţi fi nanciare limitate, au putut, şi pot şi acum, în zilele noastre, să înveţe carte – dacă vor acest lucru. La sfârşit, dar nu în ultimul rând, cele de mai jos constituie şi un pios omagiu adus mamei mele şi strămoşilor mei.

ent pământ pentru ca să poa-tă duce un trai decent doar din munca câmpului. Cei-lalţi copii urmau să meargă la şcoală, să primească edu-caţie, pentru ca ulterior să se poată descurca singuri în viaţă.

Aşa a devenit mama m e a , M a r i a G h e o r g h e N edelcu elevă de liceu în-scrisă în clasa a I-a la 12 ani, la data de 1 septem-brie 1942, la Liceul de fete „Sfânta Ecaterina” din Blaj, aceasta după ce urmase an-terior, şcoala primară în satul natal. Aranjamentul organizatoric pentru a putea frecventa cursurile şcolare a fost următorul: unul din fra-ţii mai mari, care terminase deja liceul, s-a angajat func-ţionar la spitalul din oraş, a închiriat o parte din casa croitorului orăşenesc în care

urmau să locuiască în peri-oada studiilor şcolare fraţii mai mici. În acea casă au lo-cuit rând pe rând, sau împre-ună câte o perioadă de timp, fraţii mamei mele. Bunicul, (tatăl mamei) îi aproviziona periodic cu de-ale gurii din ce producea în gospodăria proprie, iar fratele angajat îi ajuta fi nanciar cu acoperirea cheltuielile curente (rechizi-te, cărţi, haine, etc.). Uneori, mai contribuiau fi nanciar şi copiii, după puterile lor, spre exemplu: câştigând ceva bă-nuţi din meditaţii. Fraţii s-au gospodărit singuri pe toată perioada liceului.

Să nu apună nicioda-tă soarele peste supărarea noastră...

Traversăm în zilele pe care le trăim o perioadă pli-nă de căutări şi de frămân-tări pe plan social, la nivelul

Pagina Imigrantul: Cel mai apreciat şi mai citit material în 2013!Pagina Imigrantul: Cel mai apreciat şi mai citit material în 2013!Pagina Imigrantul: Cel mai apreciat şi mai citit material în 2013!

Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei Omagiu adus mamei mele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilormele şi strămoşilor

ţării, al Europei. Sunt ferm convinsă că o să trecem cu bine şi peste această perioa-dă difi cilă pentru foarte mulţi dintre noi. În acest context aş vrea să închei aceste rânduri cu o “snoavă”, într-un spirit poate ceva mai optimist şi mai tolerant. Printre valorile sau principiile promovate în familia noastră, pe vremea copilăriei mele petrecute în zona Târnavei Mari, primul era iubirea între noi. Al doi-lea era ideea ca n-ai voie să minţi. Al treilea principiu, moştenit de la Tata Mare, de la bunicul meu Alexandru Gheorghe, ţăran mijlocaş, dar care a fost unul dintre locuitorii de frunte ai satului natal, ne-a lăsat poruncă să nu ne certăm între noi şi “Să nu apună niciodată soarele peste supărarea noastră.” Această vorbă am auzit-o când aveam 4 ani de la mama mea, Maria Gheorghe Nedelcu. Pe atunci, ştiam precis că seara, înainte de culcare, înainte de a spune foarte scurta rugăciune “În-ger, îngeraşul meu”, trebuia să mărturisim relele ce le-am făcut, şi să fi e pace între noi, ca să n-apună cumva soarele peste mânia noastră.

În consecinţă, când mă voi duce în seara aceasta la culcare, “îi voi ierta” din nou pe toţi prietenii ce îmi sunt atât de dragi din oraşul copilăriei mele, Blaj, dar care poate m-au uitat de-mult, astfel că, să nu apună soarele peste mânia şi peste supărarea mea... Lucru ex-trem de simplu pe care vă invit să-l faceţi şi dumnea-voastră, dragi cititori ai re-vistei Occidentul Românesc.

Din cărţi furate lămpilor de ieri,am strâns zădărnicie şi-ndoială.Din vis, de unde vin cu mâna goală,n-am scos decât înfrângeri şi căderi.Din aripi vechi un pumn de rumeguş,din anii stinşi, seminţe de cucută.Şi totuşi, pun pe umbra ei pierdutăo dulce moliciune de arcuş.Şi prefăcând în clipe de parfumşi anii stinşi şi lacrima uitată,tot ce-a fost ieri, cu-n zâmbet iert acumşi parc-aş vrea să fi e înc-odată...

Nota redacţiei: Fragmentul de mai sus face parte dintr-

un material trimis la redacţia noastră de că-tre Măriuca Trif, din Blaj/Alba, rezident în Castellón de la Plana unde locuieşte împre-ună cu fi ica, ginerele şi nepoata, C ristina. Măriuca a fost învăţătoare, este văduvă iar de ani buni a ieşit la pensie şi s-a mutat cu copiii. Pentru Măriuca, Marea Mediterană şi Castellón-ul au devenit, după dragos-tea imensă pentru nepoată, a doua iubire. Zilnic, după un program foarte riguros, se ocupă îndeaproape de Cristina, de educaţia ei, iar în timpul liber admiră marea, face plimbări pe faleză, şi... scrie. Proză şi po-ezie. Îi mulţumim şi pe această cale pentru gândurile frumoase trimise, pentru mesaje-le domniei sale şi interesul cu care citeşte Occidentul Românesc încă de la prima edi-ţie. Îi transmitem viaţă lungă cu sănătate şi numai bucurii alături de cei dragi şi toată dragostea noastră. La mulţi ani!

A.M.G.: Majoritatea sunt co-pii din familii spaniole, dar şi din familii de englezi, nemţi sau olandezi stabiliţi în zona noastră. De curând, am oferit patru burse de studiu pentru patru copii din comunitatea românească. În munca noastră avem un parteneriat de excepţie cu câteva companii din SUA, Olanda, Belgia, Germania şi Anglia şi o colaborare serioasă cu diverse organizaţii nonprofi t din Spania, Anglia şi Franţa. De asemenea avem foarte mulţi prieteni cu sufl et mare în special pe coasta de est, spanioli, ameri-cani sau englezi care ne ajută în

cadrul acţiunilor noastre.K.K.N.: Ne poţi dezvălui câte ceva din cazul fraţilor S toichiţa şi despre situaţia dis-perată în care i-aţi găsit pe pă-rinţi, pe bunicii din România?A.M.G.: A fost o adevărată nebunie... Pe mama copiilor o ştiam pentru că prin organiza-ţia noastră i-am găsit de lucru în Comunitatea Valenciană. Ceva mai târziu i-am cunoscut şi soţul. Oameni tineri cu doi copii minori, fără venituri în România, plecaţi în afara grani-ţelor ca milioane de alţi români pe care îi regăsim peste tot în lume. Pe copii i-au lăsat în grija bunicilor plănuind ca după ce se vor aşeza undeva şi vor avea puţină stabilitate fi nanciară să-i aducă şi pe copii cu bunici cu tot în Spania. Dar vorba veche românească: necazul vine fără să te întrebe dacă îl primeşti şi, la omul sărac nici boii nu-i trag. Cu doar câteva luni îna-inte de a-şi pune în aplicare planurile legate de aducerea copiilor aici, aceştia împreună cu bunica au suferit un stupid accident. În miezul zilei, cei doi copii şi bunica ţinându-se de mână treceau strada printr-un loc legal marcat pentru pietoni. Au fost loviţi în plin de un au-toturism al cărui şofer era beat la volan. Şi de aici dezastrul... Copiii s-au ales cu fracturi de tibie şi femur la ambele picioa-re iar bunica cu fracturi de tibie

la un picior şi multe alte lezi-uni. S-a încercat în România recuperarea lor dar aşa cum ştie toată lumea, dacă nu ai bani să dai de la infi rmieră la medic, nu ai nicio şansă de izbândă. În acel moment părinţii au apelat la organizaţia noastră. Ne-am mobilizat, am luat legătura cu o clinică specializată în astfel de cazuri şi cu ceva eforturi des-tul de greu de realizat, copii au fost aduşi aici. O acţiune la care am invitat să participe mulţi prieteni, parteneri din Spania, Anglia şi SUA, oameni cu su-fl et care ne-au ajutat medical, profesional, fi nanciar, material

şi în toate felurile să fi nalizăm cu bine cazul micuţilor Codruţa şi Adrian Stoichiţa.Copii sunt foarte bine acum dar mai urmează diverse şedinţe pe fond psihologic, medical etc. Prin grija şi sprijinul parteneri-lor noştri, amândoi copiii vor fi înscrişi la şcoala noastră şi vor benefi cia de cursuri, uniforme şi masă gratuit, timp de 4 ani, iar bunicii copiilor vor fi aju-taţi să vină aici să dea o mână de ajutor tinerilor părinţi. În mare, necazurile pentru fami-lia S toichiţa s-au sfârşit legat de recuperarea şi sănătatea copiilor şi de şcolarizarea lor. Ne rugăm să le dea Dumnezeu sănătate şi putere să-i creas-că în pace, credinţă şi iubire. Codruţa a împlinit de curând 6 ani, ocazie cu care am invitat pe toţi cei care s-au implicat în acest difi cil caz de recuperare şi împreună am felicitat-o pe micuţa noastră care a devenit răsfăţata grupului, a clinicii şi mascota şcolii noastre de limbi străine.K.K.N.: Adică un fi nal fericit pentru toată lumea. Sunteţi cu adevărat minunaţi şi abia acum realizez motivul pentru care nu vă face placere să me-diatizaţi ceea ce faceţi. Să vă lăudaţi.A.M.G.: Faptul că noi nu am avut norocul să avem copii, tot ceea ce realizăm pentru ceilalţi, singuri, sau cu ajutorul parte-

nerilor şi al prietenilor noştri, dorim să se întâmple în familie pentru că noi formăm o mare familie chiar dacă trăim în lumi diferite şi pe alte continente. Şi ceea ce se întâmplă într-o fami-lie rămâne în familie...K.K.N.: Frumos spus! Îţi mul-ţumesc şi pe această cale pen-tru faptul că ai acceptat să rea-lizăm acest material interesant din care sunt sigură că mulţi dintre noi avem ce învăţa. Vă dorim viaţă lungă şi plină de bucurii, împliniri profesionale şi mult noroc şi pentru că am ajuns la fi nal şi pentru că sun-tem în postul mare, te rog să

transmiţi ceva cititorilor pu-blicaţiei noastre, prietenilor şi colaboratorilor noştri.A.M.G.: În primul rând vă do-resc tuturor multă sănătate şi bucurie şi încercaţi să vă obiş-nuiţi să dăruiţi! Dăruiţi măcar din ceea ce vă prisoseşte, dăru-iţi celor din viaţa voastră ceea ce credeţi că au nevoie şi vă puteţi permite, dăruiţi celor ce îi iubiţi, dăruiţi celor ce vă iu-besc. Când dăruieşti te desparţi de ceva „al tău” şi este singura situaţie în care te bucuri despăr-ţindu-te de ceva „al tău”. Am putea spune că a dărui este o cale de a ajunge cât mai adânc în sufl et pentru că profunzimile sufl etului încep să fi e întrezări-te abia după ce învăţăm să ne „desprindem” de cele materia-le. A dărui este un act voluntar, însoţit cel mai adesea de emoţii foarte plăcute, un act prin care ne deschidem faţă de ceilalţi, un act de încredere, de comuni-une, de iubire.Dăruiţi zilnic ceva cuiva şi ur-măriţi să fi ţi cât mai conştienţi de ceea ce se petrece în sufl e-tul vostru atunci când dăruiţi. Generozitatea este „sistemul imunitar” al sufl etului, temelia multor virtuţi, lumina şi căldura unui sufl et mare. A dărui este o acţiune – generozitatea este o stare a sufl etului. Cel ce a do-bândit generozitatea dăruieşte mereu, chiar şi atunci când nu mai are nimic al lui...

În drumurile mele prin Spania mi-a fost dat să descopăr câte-va din calităţile rar întâlnite în zilele pe care le trăim ale unei românce stabilite pe coasta de est acum mai bine de 20 de ani. Aş putea spune că am avut no-roc pentru că Andra Mateescu Gutierréz face parte din acel grup restrâns de oameni care astăzi nu îl găseşti oricum şi oricând...Pentru Andra, dascăl de limba engleză, „succesul în viaţă se datorează muncii necontenite şi a credinţei că totul este posibil atât timp cât nu te laşi pradă in-certitudinii şi nu te dai bătut”. După 20 de ani petrecuţi în ţara lui Cervantes, Andra susţine că mai are încă multe de „constru-it” în ţara care i-a oferit şansa extraordinară de a se afi rma atât profesional cât şi spiritual şi pentru ea credinţa, tenacita-tea şi iubirea faţă de ţara de ad-opţie sunt „sfi nte”.K.K.N.: Eşti una dintre cele mai nobile persoane pe care am avut norocul să le cunosc până acum. Tot ceea ce faci este de un profesionalism aparte iar implicarea ta în diverse opere de caritate este lipsită de interese meschine şi au un fi nal extraordinar. Cum reuşeşti?Andra Mateescu Gutierréz: Sunt un om obişnuit. Sim-plu. Nu-mi place propaganda. Vreau să lucrez şi să trăiesc în pace şi armonie. Iubesc viaţa şi oamenii corecţi şi cinstiţi. Stau departe de ipocrizie şi prostie.

Mi-am creat împreună cu soţul meu o oază de linişte pe care nu doresc să o atingă nimeni cu nimic. Tot ceea ce realizăm prin munca noastră se petre-ce într-o atmosferă de bine şi departe de ochii mass-media. Acesta este şi motivul pentru care nu am onorat aproape doi ani, cred, cererea ta de a realiza acest interviu. Nu ne place pro-paganda, nu ne place să ieşim la rampă. Ne coordonăm viaţa după principiul: taci şi faci! Fără multă vorbărie goală, fără să sune trâmbiţe sau tobe, fără să ne lăudăm cu ceea ce facem în stânga şi în dreapta...K.K.N.: Ai putea să ne poves-teşti câte ceva despre tine, des-pre legătura ta cu România, despre anii petrecuţi acasă?A.M.G.: O, este un subiect despre care vorbesc foarte rar şi nu sunt foarte multe de spus. M-am născut în România într-un sat îndepărtat din nordul Maramureşului. Remeţi. Am fost primul copil din cinci şi singura fată. Nu am avut şan-sa să-mi cunosc foarte bine părinţii pentru că la vârsta de 12 ani am fost dată spre ad-opţie fratelui mai mare al tatei stabilit în Bucureşti care nu avea copii. În satul natal mer-geam foarte rar, în vacanţele de vară, pentru perioade scurte de timp. Tata s-a prăpădit când eram studentă iar mama 6 ani mai târziu. Pe fraţi i-am adus aici, rând pe rând, astfel că în România nu am mai fost de foarte mulţi ani. Mai avem câ-

teva rude pe care nu le cunosc iar ce a rămas moştenire de la părinţi, fraţii mei au donat unei familii nevoiaşe din sat. Studi-ile le-am urmat în Bucureşti. Liceul la Gheorghe Lazăr iar facultatea de limbă şi literatură engleză în cadrul Universităţii. În ultimul an de facultate l-am cunoscut pe soţul meu, cetăţean spaniol, student şi el la o altă facultate din Bucureşti. Ne-am căsătorit imediat după 1990 iar eu am venit în Spania în 1992. În toţi aceşti ani am mai fost în România doar de două ori. Aici este familia mea, fraţii mei cu familiile lor, părinţii mei care m-au crescut şi educat şi de care nu m-am despărţit pentru nimic în lume, astfel că doar la câteva luni după sosirea mea aici i-am adus şi pe ei, afl aţi acum la o venerabilă vârstă. Cu toţii ne-am ataşat foarte mult de Barcelona, Valencia, de zona în care trăim, de ţara aceasta extraordinară unde am avut posibilitatea să-mi întregesc fa-milia, să studiez, să călătoresc şi să ofer din puţinul meu, al nostru, şi altora atunci când se poate şi când avem de unde.K.K.N.: Am înţeles că soţul tău lucrează în învăţământul universitar dar aveţi şi o şcoa-lă particulară de limbi străine şi o organizaţie nonprofi t. Ne poţi spune câteva cuvinte des-pre toate acestea?A.M.G.: Întradevăr, soţul meu este profesor iar eu mă ocup de şcoala de limbi străine şi îm-preună de diverse activităţi în cadrul organizaţiei. Avem clase pentru limba engleză pentru copii de diferite vârste şi clase pentru limba germană şi spani-olă. Aş putea spune că muncim în familie pentru că trei dintre fraţii mei şi soţiile acestora lu-crează în cadrul şcolii noastre. K.K.N.: Cine sunt copiii care urmează cursurile şcolii voas-tre şi cine sunt cei cu care voi colaboraţi?

Români de succes 09IANUARIEIANUARIEIANUARIE201420142014

La rubrica Români de succes, acest material a avut cele mai multe like-uri în 2013!La rubrica Români de succes, acest material a avut cele mai multe like-uri în 2013!La rubrica Români de succes, acest material a avut cele mai multe like-uri în 2013!

În drumurile mele prin Spania Mi-am creat împreună cu soţul

Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, Iubire, generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate generozitate şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...şi fericire...

cadrul acţiunilor noastre. şi în toate felurile să fi nalizăm transmiţi ceva cititorilor pu-

Eminescu10 IANUARIEIANUARIEIANUARIE201420142014

Mihai Eminescu a bucurat na-ţia noastră cu doar 39 ani de viaţă, dar cu o imensă activitate literară. 46 de volume, apro-ximativ 14.000 de fi le au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu în 1902. A fost poet, prozator şi jurnalist ro-mân, cea mai importantă voce poetică din literatura română. Ion Caraion scria: „Eminescu este imponderabil şi muzică”. Ion Luca Caragiale spunea că Eminescu avea un tempera-ment de o excesivă inegalitate, oscilând între atitudini intro-vertite şi extravertite: când ve-sel, când trist; când comuni-cativ, când ursuz; când blând şi când aspru; mulţumindu-se uneori cu mai nimica şi nemul-ţumit alteori de toate... „Ciu-dată amestecătură! – fericită pentru artist, nefericită pentru om!” Titu Maiorescu i-a pro-movat imaginea unui visător cu o extraordinară inteligenţă, aju-tată de o foarte bună memorie. Constantin Noica îl considera etalonul poeziei româneşti spu-nând că „Arborii nu cresc până în cer. Nici noi nu putem creşte dincolo de măsura noastră. Şi măsura noastră este Eminescu. Dacă nu ne vom hrăni cu Eminescu, vom rămâne în cul-tură mai departe înfometaţi.”Mihai Eminescu (M ihail Eminovici) s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani şi a decedat la 15 iunie 1889 la Bucureşti. A fost al şapte-lea dintre cei unsprezece co-pii ai căminarului Gheorghe E minovici, provenit dintr-o familie de ţărani români din nordul M oldovei, coborând (pe linie paternă) din Transilvania, de unde familia a emigrat în B ucovina, din cauza exploatării iobăgeşti şi a persecuţiilor reli-gioase. A urmat şcoala primară la Cernăuţi, primele două clase probabil într-un pension parti-cular. Apoi a fost înscris la lice-ul german din Cernăuţi, singura instituţie de învăţământ liceal la acea dată în Bucovina anexată de Imperiul Habsburgic.S-a înfi inţat o catedră de româ-nă şi a fost ocupată de profe-sorul Aron Pumnul, cărturarul ardelean care a făcut parte din conducerea Revoluţiei Române de la 1848 din Transilvania, cel care a redactat programul revo-luţiei lui Avram Iancu şi care s-a refugiat în fi nal la Cernăuţi. La moartea acestuia Eminescu a publicat primul său poem, La

„Suntem români, vrem să rămânem români şi cerem egală îndreptăţire a naţiu-nii noastre.” - M. Eminescu

„Of, Doamne, Doamne!”(164 de ani de la naşterea lui Eminescu)moartea lui Aron Pumnul, sem-nat Mihail Eminoviciu; avea 16 ani. Debutează în revista Familia, din Pesta, a lui Iosif Vulcan (jurist şi scriitor din Ardeal), cu poezia De-aş avea. Iosif V ulcan îl convinge să-şi schimbe numele în Eminescu, adoptat mai târziu şi de alţi membri ai familiei sale.Între 16-19 ani călătoreşte din Cernăuţi la Blaj, Sibiu, Giurgiu, oprindu-se la B ucureşti, luând astfel contact cu realităţile ro-mâneşti din diverse locuri. În această perioadă se angajează ca sufl eor şi copist la teatru, unde îl cunoaşte pe Ion Luca Caragiale. Între 19-22 ani este student la Viena, la Facultatea de Filozofi e şi Drept, ca „auditor extraordinar”. Audiază cursuri ale diferitelor facultăţi, frecven-tează cu mult interes biblioteca Un iversităţii, având o sete ne-potolită de lectură. În acest oraş se împrieteneşte cu Ioan Slavici şi o cunoaşte pe Veronica Micle. Se întoarce în ţară şi se înscrie la Universitatea din Berlin (22-24 ani). În această perioadă a avut o bogată co-respondenţă cu Titu Maiorescu care îi propunea să-şi obţină de urgenţă doctoratul în fi lozofi e, pentru a fi numit profesor la Universitatea din Iaşi. Junimea i-a acordat o bursă cu condiţia să-şi ia doctoratul în fi lozofi e. A urmat cu regularitate două semestre, dar nu s-a prezentat la examene. Poetul a început să sufere de o infl amaţie a înche-ieturii piciorului; se îmbolnă-vesc trei dintre fraţii săi, invocă lipsuri materiale. Se întoarce în ţară. La acei 24 ani este numit director al Bibliotecii Centrale din Iaşi. Trei ani, cei mai fru-moşi ani ai vieţii lui a fost bibliotecar, revizor şcolar, re-dactor la Curierul de Iaşi. A făcut ordine în Bibliotecă şi a îmbogăţit-o cu manuscrise şi cărţi vechi româneşti. În aceas-tă perioadă a fost bun prieten cu Ion Creangă, pe care l-a îndem-nat să scrie şi l-a introdus la Junimea, asociaţie culturală în-fi inţată la Iaşi şi a fost mereu în prezenţa muzei sale – Veronica Micle, scriind multe poezii. La vârsta de 27 ani i se propune postul de redactor, apoi re-dactor şef la ziarul Timpul din Bucureşti. După 6 ani, în 1883 se îmbolnăveşte. În mod brutal, în iunie 1883, munca sa este în-treruptă şi este introdus cu forţa în sanatoriul doctorului Şuţu. Pleacă la tratament la Viena, în Italia, revine la Bucureşti, plea-că la Iaşi, la băi lângă Odessa, revine în ţară, lucrează la Bibliotecă câtva timp, se reîm-bolnăveşte, se internează la os-piciul de la Mănăstirea Neamţ. În decembrie 1888 pleacă la Botoşani, unde este îngrijit de sora sa Henrieta. Este vizitat de Veronica şi pleacă amândoi la Bucureşti; se bucură de o scurtă activitate ziaristică, în februarie 1889 se reîmbolnăveşte, este

internat la Bucureşti. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineaţa, moare în sanato-riul „Caritatea” al doctorului Şuţu, iar în 17 iunie Eminescu este înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din Bucureşti. Un cor a interpretat litania „Mai am un singur dor”.Vorbind despre poezia de dra-goste a lui Eminescu, începem cu copilăria pe care a petrecut-o la Botoşani şi Ipoteşti, în casa părintească şi prin împrejurimi, într-o totală libertate prin fru-moasele păduri ale Bucovinei. Nostalgia copilăriei este evo-cată în poezia de mai târziu „O, rămâi” scrisă în 1979. Po-etul aude glasul pădurii care-i şopteşte: „O, rămâi, rămâi la mine,/ Te iubesc atât de mult!/ Ale tale doruri toate/ numai eu ştiu să le-ascult. În al umbrei întuneric/ te asemăn unui prinţ. Ce se uit-adânc în ape/ cu ochi negri şi cuminţi/ Şi prin vuietul de valuri,/ Prin mişcarea naltei ierbi,/ Eu te fac s-auzi în taină/ Mersul cârdului de cerbi...” Copilăria este pierdută şi poe-tul constată cu durere: „Astăzi chiar de m-aş întoarce/ a-nţele-ge n-o mai pot…/ Unde eşti co-pilărie,/ cu pădurea ta cu tot?”Întâlnirea cu Veronica Micle i-a marcat ciclul poeziilor de dragoste, o întâlnire pasională dintre doi poeţi; unul dintre ei trebuia să strălucească! Iubi-rea pentru femeie şi natură, în poezia lui Eminescu, lumi-nează şi tulbură totodată, cele două sentimente însumându-se ajung să aibă o energie cosmi-că care, până la urmă, scapă de sub controlul voinţei, ur-mând calea unui destin... Po-etul a căutat adesea inspiraţia la umbra ramurilor teiului din Grădina Copou din Iaşi, numit şi „Copacul îndrăgostiţilor”, bătrân de aproape 250 de ani. Sub crengile teiului au avut loc discuţii între marele poet şi prietenul său Ion Creangă. Tot aici Mihai Eminescu o aducea pe iubita sa Veronica Micle, fi inţa care a infl uenţat puternic opera poetului. La începuturile vieţii dragostea lui este senină, frumoasă, împlinită cel mai adesea într-un cadru feeric al naturii, ca în poeziile Dorinţa, Atât de fragedă, Freamăt de codru, Somnoroase păsărele, La mijloc de codru des şi alte-le. Plenitudinea sentimentului iubirii este redată în poeziile Lacul: „Lacul codrilor albas-tru/ Nuferi galbeni îl încarcă;/ Tresărind în cercuri albe/ El cutremură o barcă./ Şi eu trec de-a lung de maluri,/ Parc-as-cult şi parc-aştept/ Ea din tres-tii să răsară/ Şi să-mi cadă lin pe piept…” şi în poezia Lasă-ţi lumea, în care natura participă alături de cei doi îndrăgostiţi: „Lasă-ţi lumea ta uitată,/ Mi te dă cu totul mie,/ De ţi-ai da viaţa toată,/ Nime-n lume nu ne ştie./ Vin’ cu mine, rătăceş-te/ Pe cărări cu cotituri,/ Unde noaptea se trezeşte/ Glasul ve-

chilor păduri./ Printre crengi scânteie stele,/ Farmec dând cărării strâmte,/ Şi afară doar de ele/ Nime-n lume nu ne simte. […] Înălţimile albas-tre/ Pleacă zarea lor pe dea-luri,/ Arătând privirii noastre/ Stele-n ceruri, stele-n valuri./ E-un miros de tei în crânguri./ Dulce-i umbra de răchiţi/ Şi suntem atât de singuri!/ Şi atât de fericiţi!/ Numai luna printre ceaţă/ Varsă apelor văpaie,/ Şi te afl ă strânsă-n braţe/ Dulce dragoste bălaie.” Mai târziu, dezamăgit de lovitu-rile vieţii, de lipsa de înţelegere a contemporanilor săi, conşti-ent de societatea nedreaptă în care îşi ducea traiul, Eminescu creează poezii profunde, din ce în ce mai triste şi pline de renunţări. Codrul nu mai are bogăţia frunzişului verde, cu-loarea, lumina, aerul pur din prima parte a tinereţii, totul se estompează, poetul începe să-şi pună întrebări, încearcă să de-fi nească amorul în poezia „Ce e amorul”: „Ce e amorul? E un lung/ Prilej pentru durere/, Căci mii de lacrimi nu-i ajung/ Şi tot mai multe cere...” Simte că iubirea pleacă, neputând fi înlocuită cu alta şi regretul este redat cu sfâşierea fi inţei, în po-ezia „S-a dus amorul…”: „S-a dus amorul, un amic/ Supus amândurora,/ Deci cânturilor mele zic/ Adio tuturora/ Uita-rea le închide-n scrin/ Cu mâna ei cea rece,/ Şi nici pe buze nu-mi mai vin,/ Şi nici prin gând mi-or trece./ Atâta murmur de izvor,/ Atât senin de stele,/ Şi un atât de trist amor/ Am îngropat în ele!/ Din ce noian îndepăr-tat/ Au răsărit în mine!/ Cu câte lacrimi le-am udat,/ Iubito, pentru tine [...] Şi poate că nici este loc pe-o lume de mizerii/ pentr-un atât de sfânt noroc/ străbătător durerii.” Pasiuni şi despărţiri, poetul devine dezamăgit şi dezamă-girea a dat limbii româneşti o capodoperă – „Luceafărul”, poezie în care e mistuit de iu-bire, gata să-i jertfească iubitei nemurirea, dar, în cele din urmă renunţă, alege izolarea: „Trăind în cercul vostru strâmt/ Noro-cul vă petrece,/ Ci eu în lumea mea mă simt/ Nemuritor şi rece”, versurile sugerând desti-nul omului de geniu. Eminescu a scris şi Rugăciuni închina-te Fecioarei Maria. Amintim Rugăciunea: „Crăiasă alegân-du-te/ Îngenunchem rugându-te,/ Înalţă-ne, ne mântuie/ Din valul ce ne bântuie,/ Fii scut de întărire/ Şi zid de mântuire,/ Privirea-ţi adorată/ asupră-ne coboară,/ O, maică prea curată/ Şi pururea fecioară/ Marie!” Se spune că Eminescu a adus ru-găciunea în închisorile comu-niste, deoarece deţinuţii poli-tici recitau această Rugăciune, punând accentul pe versurile: „Înalţă-ne, ne mântuie / Din va-lul ce ne bântuie”. S-a consemnat că Eminescu a fost una dintre „personalităţile

hibride, fi lozof-poet”. Opera sa poetică a fost infl uenţată de marile sisteme fi lozofi ce ale epocii sale, de fi lozofi a antică, dar şi de gândirea romantică a lui Arthur Schopenhauer şi de fi losofi a lui Immanuel Kant ( Eminescu a lucrat o vreme la traducerea „Criticii raţiu-nii pure”, la îndemnul lui Titu Maiorescu, cel care îi ceruse să-şi ia doctoratul în fi losofi a lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefi nalizat până la urmă). Să amintim fi losofi a din poezia „La steaua”, care trebuie înţeleasă ca o metafo-ră a călătoriei luminii. Viteza luminii era deja calculată cu aproximaţie înainte de 1889, prima determinare experimen-tală a vitezei luminii din sec. XVII datorându-se unui astro-nom danez care a stabilit la acel moment valoarea constantei c de 213 000 km/s. Eminescu era la curent cu datele ştiinţifi ce şi fi lozofi ce. Ulterior, Einstein care avea vârsta de zece ani la moartea lui Eminescu, în 1905 a demonstrat că cel mai rapid lucru din Univers este lumina (aprox. 298.000 km/s); a ex-plicat de asemenea că lumina Soarelui ajunge pe suprafaţa planetei noastre în aprox. 8 minute, iar lumina refl ectată de Lună în aproximativ 30 de secunde. În aceeaşi teorie spu-ne că dacă lumina Soarelui ar dispărea brusc, noi abia peste 8 minute am observa întune-ricul, deci anumite stele de pe cer care se afl ă la distanţe foarte mari, de milioane de ani lumi-nă, deşi ele ar putea să fi e de mult stinse, noi încă le putem percepem lumina. Frumuseţea este şi a ultimei strofe a poezi-ei, în care Eminescu a proiectat superb imaginea în spaţiul iubi-rii, al dorului. De fapt, Einstein a expus într-un limbaj de fi zică, iar Eminescu într-un limbaj po-etic. Amândoi geniali. „La steaua care-a răsărit/ E-o cale-atât de lungă,/ Că mii de ani i-au trebuit/ Luminii să ne-ajungă./ Poate de mult s-a stins în drum/ În depărtări albastre,/ Iar raza ei abia acum/ Luci vederii noastre./ Icoana ste-lei ce-a murit/ Încet pe cer se suie;/ Era pe când nu s-a zărit,/ Azi o vedem şi nu e./ Tot ast-

fel când al nostru dor/ Pieri în noapte-adâncă,/ Lumina stinsu-lui amor/ Ne urmăreşte încă..” Eminescu a dus o imensă ac-tivitate jurnalistică. Articolele pe care le scria constituiau o educaţie politică pentru cititori, prin analiza profundă asupra situaţiei în care se afl a ţara. Încă de la 17 ani când scria po-ezia „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”: „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,/ Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?/ Braţe-le nervoase, arma de tărie,/ La trecutu-ţi mare, mare viitor!” şi în continuare, pe vremea când era redactor şef la „T impul”, oficiosul Conservatorilor, Mihai Eminescu a afi rmat pu-ternice sentimente patriotice, în dezacord cu linia partidului, a Puterilor Centrale, chiar şi îm-potriva lui Maiorescu. A fost un militant activ pentru drepturile românilor din Ardeal şi pentru unitatea naţională. Critica aspru Parlamentul pentru înstrăinarea Basarabiei, era intransigent atât faţă de politica de opresiune ţaristă cât şi faţă de cea a Im-periului Austro-ungar; dorea o Dacie Mare, o Românie Mare. Cu ocazia Sărbătorii de la Iaşi, de la începutul lunii iunie 1883, când s-a dezvelit statuia lui Ştefan cel Mare, Eminescu a citit la „ Junimea” poemul său „Doina”, care a iritat Puterile Centrale: „De la Nistru pân’la Tisa/ Tot R omânul plânsu-mi-s-a/ Că nu mai poate străba-te/ De-atâta străinătate./ Din Hotin şi pân’ la Mare/ Vin M uscalii de-a călare,/ De la Mare la Hotin/ Mereu calea ne-o aţin…”Alexandru Vlahuţă l-a vizitat la spital în ultimele zile ale vieţii poetului şi a redat versurile re-ţinute pe care Eminescu i le-a citit: „Atâta foc, atâta aur/ Şi-atâtea lucruri sfi nte/ Peste întunericul vieţii/ Ai revărsat, Părinte! Apoi, spunea Vlahuţă, a lăsat tăcut privirea în pă-mânt… După câteva minute de tăcere şi-a împreunat mâinile, şi ridicându-şi ochii în sus, a oftat din adânc şi a repetat rar, cu un glas nespus de sfâşietor: „Of, Doamne, Doamne!”O, Doamne, Doamne, zic, dă-ne puterea să-l înţelegem şi să-l iubim pe Eminescu al nostru!

Vavila Popovici - Carolina de Nord/USA

Vorbe de duh şi de luare-aminte (IX)

Grigore Ureche

„Carpe diem!”Tradusă prin „Trăieşte-ţi

clipa!”, expresia latină este şi astăzi destul de des folosită, fi ind un îndemn de a trăi mo-mentul sau clipa prezentă, fără a ne preocupa cu viitorul.

Fraza completă, scrisă de marele poet Horaţiu, sună ast-fel: „Carpe diem, quam mini-mum credula postero”, cu sen-sul: „Culege ziua de azi şi fi i cât mai puţin iscoditor privind viitorul”. Tema odei a XI-a, din primul volum horaţian, este celebrul carpe diem, prin care

Dan Caragea - Critic literar Portugalia

poetul o sfătuieşte pe tânăra Leuconoe să profi te din plin de fi ecare moment al vieţii sale, chiar dacă o aşteaptă o viaţă lungă de trăit. Prezentul este cu adevărat important, dar nu în sens imoral, de nepăsare şi desfrâu, căci îndemnul stă sub semnul unei adevărate discipline de viaţă care ne spune să nu lăsăm pe mâine ceea ce putem face astăzi. Este important de subliniat că Horaţiu, deşi s-a arătat interesat de adevăratul epi-curism (de natură mai degrabă ascetică), nu a exaltat trăirea plăcerilor pe care mulţi le-au asociat, în vremurile mai noi, acestui îndemn. Trebuie să re-cunoaştem că astăzi cei ce fo-losesc expresia horaţiană îi dau mai degrabă un sens libertin, de satisfacere a plăcerilor trupeşti, fără a se gândi la urmări, sau de a trăi momentul în absenţa ori-

cărei judecaţi morale negative. Într-o lume a consumismului, plăcerea este şi ea devorată într-un timp relativ scurt, cu o frenetică intensitate, dar fără a o mai corela cu sensul moral, în general nebulos sau nedescoperit.

„Cerc vicios”Expresia, preluată din

franceză în secolul al XIX-lea, se foloseşte atunci când ne re-ferim la o situaţie complicată, periculoasă şi încurcată, din care nu se întrevede o posibili-tate de ieşire.

„Vicios” nu se referă aici la vreun defect moral, la păcat sau perversiune, ci la un peri-

col real. Este vorba, aşadar, de o situaţie difi cilă, în care ne simţim prinşi, real sau mental, aidoma unui cerc din care nu se poate ieşi.

Iată ce scrie Constantin Dobrogeanu-Gherea: „Indi-ferenţa publicului? Dar de ce publicul e azi aşa de indiferent pentru producţiunile artistice, când cu treizeci ori patruzeci de ani înainte arăta un interes aşa de mare pentru Alecsandri şi alţii? Cu explicaţiile date însemnează a te învârti într-un cerc vicios: publicul nu ci-teşte pentru că nu se produce şi nu se produce pentru că nu se citeşte.” (Asupra mişcării

literare şi ştiinţifi ce)Marele Eugen Ionescu

ne-a lăsat acest delicios afo-rism: „Descrie un cerc, mân-gâie-l apoi, şi se va transforma într-un cerc vicios. ”

„Castele în Spania”De obicei spunem „a

construi sau a clădi castele în Spania” atunci când ne refe-rim la proiecte fără şansa de a se realiza, la reverii inconsis-tente. Expresia provine din-tr-un celebru roman francez, „Romanul rozei” (din veacul al XIII-lea).

Un autor din secolul al XVII-lea ne spune că, pe vremea ocupaţiei arabe, a

construi castele în Spania ar fi fost o întreprindere fără noimă din cauza incursiunilor maure. Explicaţia nu este în-trutotul convingătoare, pentru că expresia are, în franceză, variante cum ar fi „castele în Brie”, „castele în Asia” sau „castele în Cairo”.

Aceasta ne arată că pre-supusele „castele” au fost plasate de imaginarul oame-nilor în locuri îndepărtate sau inaccesibile. A ajunge, aşadar, la aceste „castele” devine un fapt irealizabil, de neatins. Deşi nicio explicaţie nu pare sufi cient de convingătoare privind referirea la Spania, mi se pare că, atunci când formu-la apare, Spania era, pentru francezi, un teritoriu sufi cient de îndepărtat, deopotrivă cu-noscut şi necunoscut, priete-nos, dar şi ostil, pentru a de-veni un loc al exoticului.

„Adevăratul dar al lui Ureche este... portretul moral. Aici el creează, sintetizează, fi indcă izvoadele nu-i dădeau nici un model. Omul este privit sub o însuşire capitală sau un viţiu sub care se aşază faptele lui me-morabile, într-o cadenţă tipică [...]. Ureche n-a avut răgaz de-cât să prefacă izvoadele. Dacă ar fi dus cronica până în vremea lui Vasile Lupu, prin domniile Moghileştilor, a lui Graziani şi a celorlalţi pe cari îi va descrie Miron Costin, cu toată experien-ţa vieţii şi cu acea vecinică scru-tare morală, abia atunci cronica ar fi fost extraordinară.” [...] În ultimă analiză, toată mierea cronicii lui Ureche se reduce la cuvânt, la acel dar fonetic de a sugera faptele prin foşnitura şi aroma graiului. [...] Vorbirea cronicarului e dulce şi cruntă, cuminte şi plină de ascunzişuri ironice...” (George Călinescu)„Dacă stăm bine să ne gândim, tonul literaturii române e dat de pe acum. Cronicarul (Grigore Ureche) e sfătos şi ţine să facă «nacazanie, adecă învăţătură» către cititor, spre luare-aminte, vorbeşte în pilde şi proverbe, are un limbaj pitoresc şi bănu-im că numai împrejurarea că a fost nevoit - făcând începătura să scrie despre fapte la care nu

Puşa Roth - Bucureşti

Educaţie şi cultură 11construi castele în Spania ar


a fost martor ocular îl determină să nu vorbească şi despre sine. Patima vremii a contribuit la rându-i, întărind valoarea ar-tistică a povestirii, scoţând-o în acelaşi timp din câmpul utilităţii imediate. Cuvintele şi turnura frazei au evoluat într-un chip subiectiv, putem zice, căpătând corporabilitate metaforică. El, cronicarul, nu este scriitor de cuvinte «deşarte», ci de «drep-tate», anii trecuţi nu trebuie lăsaţi «să se înece», pe Ştefan nimeni dintre înaintaşi şi nici dintre urmaşi «nu l-au ajuns» în vrednicie, când îl biruiau al-ţii «nu pierdea nădejdea», căci ştiindu-se «căzut jos, să ridica» deasupra biruitorilor, turcii că-utau prin toate mijloacele «să stropşească volnicia» tuturor, «zădărând» pe unii şi pe alţii.” (Ion Rotaru)În prima lună a anului 2014 m-am gândit să cobor în is-torie la primul mare cronicar, Grigore Ureche (fi ul lui Nestor Ureche, ce făcea parte dintr-o familie atestată încă din vre-mea lui Ştefan cel Mare) şi al Mitrofanei. Poate că este nece-sar, sigur este necesar, să facem un arc în timp, la cel care a scris prima cronică în limba română, un laic, un reprezentant al marii boierimi şi nu un prelat cum era obiceiul acelor vremuri. Pentru a înţelege mai bine vremurile, aş dori să reamintesc că tatăl viito-rului cronicar vindea cai de rasă Curţii domneşti şi avea în arendă stărostia Rohatinului în Polonia. Pentru serviciile aduse Crăiei a dobândit indigenatul devenind, cum va fi şi fi ul său, nobil po-lon. A militat pentru politică fi -lo-polonă şi antiotomană. Data naşterii fi ului logofătului Nestor nu este stabilită cu certitudine, însă cert este că perioada 1590-1595, este cea care trebuie luată în calcul pentru ivirea pe lume a lui Grigore Ureche. Se presupune că în anul 1611 Grigore a fost înscris „în şcolile de arte liberale din ţara coroanei Poloniei” aşa cum spunea Miron Costin, mai precis la literatura latină, retorică, poetică şi fi loso-fi a pe textele autorilor latini, la aceştia adăugându-se şi clasicii greci. Tatăl său era un om cult pentru vremea sa, pur-tând corespondenţă diploma-tică în latină. Este şi autorul

unei lucrări hagiografice.Ţinând partea Movileştilor îm-potriva lui Ştefan Tomşa, Nestor Ureche pleacă în pribegie în Polonia, în anul 1612, unde devine membru al asociaţiei „Frăţia ortodoxă ucraineană” de la Liow. Un an mai târziu, în 1613 tatăl cronicarului ajun-ge mare vornic al Ţării de Jos, fi ind o persoană cu mare autori-tate. Este adevăratul conducător al Moldovei în vremea lui Al. Movilă. Patru ani mai târziu, în 1617, tatăl cronicarului moare şi este înhumat la ctitoria sa, Mănăstirea Secu.Întors în Moldova, în 1628, Grigore, care moştenise cea mai mare parte a imensei averi a părintelui, este numit logofăt al treilea de către domnul Miron Barnovski (care va fi decapitat la Constantinopol cinci ani mai târziu), funcţie încredinţată doar oamenilor cu carte, fi indcă acest slujbaş trebuia să fi e „scriitoriu bun, dvorbitoriu totdeauna lângă domnu, credincios la toate taine-le domnului şi cărţi ori den ţară, ori de la prieteni de unde ar veni, toate în mâna lui mărgu şi cu în-văţătura domnului de la dânsul iese răspunsurile şi pecetea ţării în mâna lui”, cum ne informează Misail Călugărul.În anul 1631, Grigore Ureche devine spătar sub domnia lui Alexandru Iliaş, împotriva căru-ia va complota mai târziu, cum consemnează Miron Costin. Scapă de decapitare, punând la cale cu Vasile Lupu răscoa-la prin care Iliaş a fost alungat, iar Batişte Veveli, stefnicul, dat mulţimii care l-a sfâşiat. Ajuns domn în 1634, Vasile Lupu îl păstrează în funcţia de mare spă-tar, devenind om de încredere al acestuia, dându-i sfaturi în pro-bleme de politică externă. Opt ani mai târziu, în 1642, Grigore Ureche este numit mare vornic al Ţării de Jos, dregătorie pe care o deţine până la sfârşitul vieţii. Probabil acum îşi începe opera, „Letopiseţul Ţării Moldovei de când s-au descălecat ţara şi de cursul anilor şi de viaţa domni-lor care scrie de la Dragoş până la Aron-vodă”.În anul 1647 Grigore Ureche părăseşte această lume şi este înmormântat la mănăstirea Bistriţa. Cronicarul motivează scrierea acestui letopiseţ din

simplul pretext „ca sî nu se înece ... anii cei trecuţi”, dar şi din grija ca aceştia să nu rămână „asemenea fi arelor şi dobitoa-celor celor mute şi fără minte”. Letopiseţul Ţării Moldovei con-stituie începutul istoriografi ei în limba română. Versiunea ori-ginală a circulat într-un mediu foarte restrâns şi s-a pierdut foarte de timpuriu, la baza tutu-ror copiilor ulterioare din a doua jumătate a secolului al XVII-lea şi până astăzi stând versiu-nile interpolate ale lui Simion Dascălul. Alţi copişti, ca Misail Călugărul şi Axinte Uricariul au adăugat la rîndul lor unele pasa-je. Majoritatea interpolărilor au fost identifi cate, unele chiar de Miron Costin. Această împreju-rare a făcut ca problema paterni-tăţii scrierii în cauză să fi e pusă sub semnul întrebării în litere-atura de specialitate. Astfel di-verşi cercetători l-au considerat drept autor al acestui letopiseţ pe Grigore Ureche, Nestor Ureche, tatăl cronicarului, S imion Dascălul în aceeaşi măsură drept coautori pe Grigore Ureche şi Simion Dascălul. Discuţia şti-inţifi că în privinţa paternităţii acestei opere nu a încetat pînă în prezent. Dintre istoricii care au venit cu interesante investigaţii în această controversată proble-mă fac parte P.P. P anaitescu, E. Russev, D. Velciu, M. Scarlat, I.D. Lăudat, L. Onu etc. care îl consideră drept unic autor pe Grigore Ureche, precum şi C. Giurescu, C.C. Giurescu, N.A. Ursu, care îl consideră autor al aceleeaşi cronici pe Simion Dascălul sau în aceeaşi măsură pe Grigore Ureche şi Simion Dascălul.Astăzi se păstrează 22 de copii manuscrise, conţinînd integral sau parţial cronica lui Ureche. Prima publicare a textului s-a făcut în 1852, de către Mihail Kogălniceanu.Letopiseţul prezintă istoria Moldovei de la al doilea descăle-cat (1359) pînă la a doua domnie a lui Aron-vodă. Grigore Ureche a consemnat în mod obiectiv evenimentele şi întâmplările cele mai importante, ţinând foar-te mult să fi e nu un „scriitoriu de cuvinte deşarte ce de dereptate”. A glorifi cat eroica luptă antioto-mană a moldovenilor pentru ne-atârnarea ţării şi în special epoca

lui Ştefan cel Mare.Într-un capitol intitulat „Pentru limba noastră moldovenească”, remarcă infl uenţa altor limbi: „aşijderea şi limba noastră din multe limbi este adunată şi ne iaste amestecat graiul nostru cu al vecinilor de prin prejur”, afi r-mă descendenţa romană, fi ind un rafi nat cunoscător al culturii umaniste europene a epocii, iar cunoaşterea limbii şi a culturii latine l-a ajutat, după cum ob-servă P.P. Panaitescu, neobositul cercetător al operei lui Grigore Ureche, pe celebrul nostru căr-turar şă-şi dea seama de apropi-erea dintre limba latină şi limba română, ceea ce l-a condus la înţelegerea unităţii de origine şi de limbă a poporului român. Aceasta l-a şi făcut să afi rme în capitolul despre limba moldove-nească cu deplină convingere, că „de la Rîm ne tragem” şi face unele apropieri etimologice între cuvintele româneşti şi cele latineşti „…de la rîmleni, ce le zicem latini: pîne, ei zic panis; carne, ei zic caro; găina, ei zic galina; muiarea, mulier; făme-ia, femina; părinte, pater; al nostru, noster şi alte multe din limba lătinească, că de ne-am socoti pre amănuntu, toate cu-vintele le-àm înţălege”. Ureche greşeşte originea doar a două cu-

vinte: femeie – familia, părinte – parentem). Cronicarul afi rmă şi originea comună a moldove-nilor, muntenilor şi ardelenilor. Pentru a scrie letopiseţul său, Grigore Ureche a folosit pe larg nu numai izvoare interne mol-doveneşti, ci şi străine, în special cele ale istoricilor polonezi şi transilvăneni. Dintre izvoarele interne, cel mai important după cum reiese din cronică este „Letopiseţul Moldovenesc”, o sursă narativă complexă. Dintre autorii polonezi au fost în mod critic folosite mai ales operele istoricilor M. Bielski şi ale fi ului său I. Bielski, ale lui M. Kromer şi M. Miehovski, diverse lu-crări cu caracter informativ şi enciclopedic, care circulau în acele timpuri în aria de cultură poloneză şi în care pătrunseră masiv şi cartea vest-europea-nă. Alături de izvoarele scrise, Grigore Ureche a folosit pe larg şi tradiţia populară orală, amin-tirile tatălui său, ale boierilor bătrîni din anturajul familiei sale. Cărturarul a ştiut să aleagă cu grijă adevărul istoric şi să-l aştearnă pe hârtie într-o limbă frumoasă şi înţeleasă. Vorba di-vinului critic, George Călinescu: „Vorbirea cronicarului e dulce şi cruntă, cuminte şi plină de as-cunzişuri ironice...”

ww

w.o

ccid

entu

l-rom

anes

c.co

mw

ww

.occ

iden

tul-r

oman

esc.

com

ww

w.o

ccid

entu

l-rom

anes

c.co

mPu

blic

aţie

luna

ră ş

i gra

tuită

în li

mba

rom

ână

- edi

ţia d

e Sp

ania

occi

dent

ul r

oman

esc

România14 IANUARIEIANUARIEIANUARIE201420142014

Peste 70.000 de români au votat în numai 24 de ore o pe-tiţie online care urmăreşte in-formarea autorităţilor la vârf din SUA despre abuzurile săvârşite de Traian Băsescu şi de cei puşi în funcţie de pre-şedinte. O contra petiţie clonă a înregistrat un eşec răsunător.„Abuzurile din România trec Oceanul”Jurnalişti de la Antena3 au lansat joi 9 ianuarie, la orele 17.00 o petiţie online (pe si-teul www.petitieonline.com) întitulată „Abuzurile din România trec Oceanul”. Pe-tiţia se adresează autorităţilor la vârf din SUA, acestea fi ind informate despre abuzurile săvârşite de Traian Băsescu şi de persoanele puse în func-

Adunarea Generală a Acţiona-rilor CFR SA, companie con-trolată de stat prin Ministerul Transporturilor, a hotărât vi-neri revocarea din funcţie a membrilor Consiliului de Ad-ministraţie, pe motiv că aceştia au exercitat un management defectuos, care a afectat situa-ţia fi nanciară a companiei. În pe r ioada u rmă toa re , Consiliul de Administraţie se va întruni pentru a alege noul preşedinte al CA. Adunarea Generală a Acţionarilor a pus în vedere noului Consiliu de Administraţie să analizeze de urgenţă modul de îndeplinire de către George Micu a înda-toririlor sale de director gene-ral interimar al societăţii.„Chiar dacă întâmpinăm re-zistenţă, dorim să fi e clar pen-tru toată lumea că Ministerul Transporturilor a pornit un proces ireversibil de viabili-zare economică a companiilor din subordine. Toate rezul-tatele controalelor efectuate vor fi trimise instituţiilor abi-litate spre analiză, pentru a fi luate măsurile legale ce se impun, iar conducerea mi-nisterului va lua decizii în consecinţă”, a declarat minis-trul Transporturilor, Ramona Mănescu.Corpul de Control al Minis-terului Tranporturilor a sesi-zat DNA şi Secţia Regională de Poliţie de Transporturi

Senatorul PSD Gabriela Firea anunţă că a demisionat din PSD după decizia PNL de a accepta colaborarea cu PDL în Ilfov, ea criticând faptul că niciun lider al PSD nu a luat poziţie faţă de gestul libera-lilor.„Începând cu data de 10 ia-nuarie 2014, am demisionat din toate funcţiile deţinute în cadrul PSD, respectiv vice-preşedinte la nivel naţional şi preşedinte al organizaţiei judeţene Ilfov, precum şi din calitatea de membru al par-tidului”, a anunţat senatorul Gabriela Firea.„În ciuda îndemnurilor repe-tate pe care le-am primit, prin diverse canale, de a accepta această situaţie, pentru că aşa e în politică, nu pot să asist pasivă la încălcarea fl agrantă a principiilor care au stat la baza formării USL şi pentru care am fost votaţi de oameni în 2012. Nu există nicio justifi -care credibilă pentru a accep-ta ca la nivelul judeţului Ilfov Uniunea Social Liberală să fi e extinsă de la 4 la 6 partide, respectiv cârdăşia PNL-PDL-PPDD la care se adaugă, de formă, PSD, UNPR şi PC. După cum nu este admisibil ca primăriile «neprietene» să fi e lăsate fără fonduri, iar PDL

Senatorul PSD Gabriela Firea

Un nou vot zdrobitor împotriva lui Traian

Băsescu

Conducerea CFR SA, demisă!

Firea a demisionat din PSD după decizia

PNL de a accepta colaborarea cu

PDL în Ilfov

Top 5 petiţii• Abuzurile din România trec oceanul – 78.660 semnături (ora 22.30)• Spune NU desfi inţării SMURD! Respect Raed Arafat – 48.186• Revizuire barem proba română EN 2012, sesiunea 2012 – 32.157• Respectaţi autonomia universitară la UMF Tg-Mureş! – 27.592• Împotriva fracturării hidraulice a gezelor de şist în România – 18.270

ţii de acesta. Autorii au luat decizia lansării petiţiei profi -tând de venirea la Bucureşti a V ictoriei Nuland, mâna dreaptă a secretarului de stat John Kerry.În numai 24 de ore, petiţia a strâns peste 70.000 de sem-nături, ceea ce reprezintă un record pentru România. Şi nu este vorba doar de numărul de semnături înregistrate în 24 de ore, ci de numărul total de semnături înregistrate de când există cele două mari site-uri pe care se pot promova petiţii pe internet. Practic se poate spune că suntem în faţa unui vot zdrobitor contra lui Traian Băsescu.Cele mai multe semnă-turi provin din: Bucureşti

Bucureşti după un control la CFR SA, în urma căruia au fost constatate defi cienţe de natură economică, adminis-trativă sau organizatorică, precum şi indicii privind să-vârşirea de infracţiuni.Ministerul Transporturilor a dispus controale la CFR SA, Tarom, CFR Marfă, CFR Călători şi Societatea de Ad-ministrare Active Feroviare SAAF, perioada analizată fi ind ianuarie 2012 - septem-brie 2013.Rezultatele acţiunii de con-trol de la CFR au fost con-

să deţină un post de vicepreşe-dinte al Consiliului Judeţean în detrimentul PSD”, mai spu-ne senatorul Gabriela Firea.Firea mai spune că a fi con-secventă unor idei a trans-format-o în ţinta atacurilor şi ironiilor celor care pun pe pri-mul plan interesele personale.„Constat cu amărăciune că a fi consecventă unor idei şi principii, cum ar fi unitatea USL, care nu se poate baza decât pe respect reciproc şi pe respectarea cu stricteţe a documentelor acestei alianţe, m-a transformat în ţinta ata-curilor şi ironiilor celor care pun pe primul plan interese-le personale. Am promis, cu toţii, în campania electorală că vom face dreptate până la capăt, dar se pare că nu avem toţi aceeaşi reprezenta-re a ideii de dreptate”, susţine Gabriela Firea.„Eu însă nu pot fi părtaşă la niciun fel de scenarii oculte, cu sau fară ştirea mea. Am pornit pe acest drum cu convingerea că voi putea să fac un alt fel de politică, şi nu renunţ la acest obiectiv. Voi activa în continu-are ca senator independent, şi mă voi implica cu toată pute-rea în rezolvarea problemelor cetăţenilor din colegiul pe care îl reprezint şi pentru ide-

(21,17%), Timişoara (3,3%), Iaşi (3,14%), Braşov (3.22%), Constanţa (2,66%), Ploieşti (2,34%), Galaţi (2,31%), Craiova (2,13%) etc. Din străinătate, au venit semnături asatfel: Londra – 194, Roma – 137, Madrid – 103, Torino – 94.O contra-petiţie „la minut”Petiţia a fost lansată joi la orele 17.00, dar promovarea ei s-a făcut în talk-show-ul de la ora 21.30. Cu o viteză ulu-itoare, persoane „interesate” au creat tot joi seara, la ora 21.35 o petiţie cu un titlu si-milar, dar fără un text propriu-zis. Contra-petiţia – realizată pentru a crea confuzie – a strâns în 24 de ore doar 138 de semnături.

semnate în Raportul nr. 49627/04.11.2013, în cuprin-sul documentului fi ind men-ţionate defi cienţele de natură economică, administrativă, organizatorică, precum şi as-pecte care constituie indicii privind săvârşirea unor in-fracţiuni.În urma unei acţiuni proprii de inventariere a parcului centralizat de material rulant, efectuată de reprezentanţii CFR SA în anul 2012, a rezul-tat că peste 900 de vagoane sunt deja în litigiu, precizează compania.

ile generoase cuprinse în pro-gramul politic prin care USL a câştigat alegerile în 2012”, precizează Gabriela Firea în comunicatul de presă.Firea a acuzat PNL Ilfov că a făcut în Consiliul Judeţean alianţă cu PDL, iar liderul PNL Ilfov, Marian Petrache, a afi rmat, la RTV, că a făcut acest lucru pentru a putea duce la îndeplinire proiecte cu care s-a angajat în faţa elec-toratului, în condiţiile în care majoritatea cu PSD nu mai funcţiona.Firea a declarat ulterior că are în vedere iniţierea la ni-velul USL Ilfov, respectiv între organizaţiile PSD şi PNL, un pact de neagresiune, după modelul pactului de la Botoşani.Petrache a declarat că nu este împotriva unui pact de nea-gresiune propus de organiza-ţia PSD, dar este nevoie de o mediere a confl ictului din partea lui Victor Ponta şi a lui Crin Antonescu, precum şi de o înţelegere la nivel naţional.Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a anunţat, joi, că la nivelul conducerii partidu-lui s-a luat decizia desemnării lui Marian Petrache, vicepre-şedinte al PNL, în calitate de coordonator al campaniei pentru alegerile europarla-mentare, alături de Eduard Hellvig şi Rareş Mănescu.Firea declara, joi, că prin pro-movarea liderului organizaţiei PNL Ilfov, Marian Petrache, drept coordonator al campani-ei partidului pentru europarla-mentare, se demonstrează că nu există intenţia aderării la pactul de neagresiune propus de social-democraţi.

Preşedintele Comitetului pentru Afaceri Externe al P arlamentului European, Elmar Brok, a cerut zilele tre-cute ca imigranţii români să fi e amprentaţi. Mâncătorul de wursti cocoţat în vârful pira-midei Uniunii Europe susţi-ne că persoanele care vin în Germania cu scopul de a cere ajutoare sociale trebuie expul-zate în ţara lor de origine.

Gândirea fascistoidă a unui parlamentar al Uniunii Europene nu a atras criticile cuvenite din partea Germaniei şi nici ale ambasadorului României de la Berlin, care ar fi trebuit să explice nostalgi-cilor germani că România nu tolerează o astfel de hărţuire a propriilor cetăţeni, astăzi aduşi în pragul sărăciei tocmai pen-tru că ne-am deschis piaţă pen-tru produsele germane.

Dar nu numai atât. Con-secvenţi cu apetitul pentru cârnaţi nemţeşti, nu doar în preajma sărbătorilor de iarnă, politicienii de la Bucureşti au ratat şansa să-i explice acestui parlamentar cu alură caricatu-rală din cabaretul „cu şi fără masca (sau cască!)” că este un privilegiu şi nici pe depar-te ceva fi resc ca românii să cumpere de la Lidl sau Aldi. Obişnuiţi să mulţumească cu supuşenie Germaniei cu că-ciula în mână se fac astăzi că

Preşedintele PSD Bruxelles, Dan Luca, cere partidelor tradi-ţionale din UE şi liderilor poli-tici să apere proiectul european, menţionând că există riscul ca după alegerile din mai un sfert din Parlamentul Eur opean să fi e reprezentat de eurodeputaţi

nu aud duşmănia unui poli-tician german, afl at în slujba Bruxelles-ului, susţinut şi pe banii contribuabililor români. Dezindustrializarea impusă de Bruxelles i-a făcut pe români şomeri şi i-a alungat de acasă spre o Europa pseudo-unită unde sunt trataţi cu vitregie.

Avansul tehnic a l Germaniei permite astăzi şi o mai bună supraveghere a al-tor etnii prin amprentarea lor, decât ecusoanele de stofă cu steaua lui David din timpu-rile guvernării naţional-soci-aliste de la Berlin. Uniunea Creştin-Socială din Bavaria, partenerul de coaliţie în cabi-netul Merkel III, este vârful de lance al ostilităţilor împotriva „migraţiei sărăciei” intraco-munitare. Cetăţenii europeni de mâna a doua, românii şi bulgarii au doar dreptul să muncească pe plantaţiile sau fabricile germane însă nu să se bucure şi de nivelul social de protecţie oferit de Germania. Graţie denumirii partidului de uniune socială dar şi creştină, nu asociem duşmăniile din berăriile bavareze cu ideea continuităţii social- fascistoide a Munchenului, adică a Hitlergradului de cândva.

O astfel de propunere a domnului ElmarBrok i-ar fi asigurat în regimul lui Hitler, numit astăzi de unii melanco-lici „Adi”, cel puţin două stele la epoleţi ori medalia „ Crucea Sudului” în regimul de apart-

care susţin „o retorică anti-UE”.

„E imperativ ca marii oa-meni politici să apere deschis proiectul european. Cer parti-delor politice tradiţionale din UE să-şi prezinte deschis ofer-ta pentru cetăţenii europeni la alegerile pentru Parlamentul European din luna mai. Dacă mergem în actuala direcţie şi nu o schimbăm, partidele an-ti-sistem vor profi ta enorm de alegerile europene. Într-un scenariu catastrofă, vom avea 25 la sută din Parlamentul European de după alegerile din mai 2014 dominat de eu-rodeputaţi care sunt împotriva UE, sunt pentru revenirea în matricele naţionale, fără nicio şansă de a menţine sistemul european. Manifestările popu-liste legate de imigranţii care după 1 ianuarie 2014 ar putea

heid pentru merite aduse Pretoriei în domeniul perfec-ţionării segregării rasiale. Din păcate, Elmar Brok nu are astăzi decât cea mai înaltă dis-tincţie a Germaniei Federale.

Noi românii, săraci dar mulţi şi uniţi am putea cu uşurinţă explica europenilor pauperizaţi, de la Atena la Lisabona, că doar un drum spre o protecţie vamală, care să împiedice exporturile ger-

«invada» Regatul Unit au făcut ca Marea Britanie să fi e acum şi mai izolatã în UE. Retorici la adresa UE, precum cele ale Partidului Independenţei Marii Britanii sau Frontului Naţional din Franţa crează o stare de tensiune, la câteva luni îna-intea alegerilor europene. Nu putem lăsa ca agenda publică să fi e acaparată de isterii, care aruncă pete cenuşii asupra construcţiei europene”, arată Luca, potrivit unui comunicat.

Opinii 15IANUARIEIANUARIEIANUARIE201420142014

Cele mai citite articole de la rubrica: OpiniiCele mai citite articole de la rubrica: OpiniiCele mai citite articole de la rubrica: Opinii

AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA AMPRENTAREA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ROMÂNILOR ÎN TRADIŢIA ECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMANECUSONULUI GERMAN

E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE E IMPERATIV SĂ NU FIE

CARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UECARE SUNT ÎMPOTRIVA UE

mane scumpindu-le ar obliga Berlinul la respect. Înapoi la propria monedă, sau de ce nu şi o nouă integrare a su-dului fără Germania, ar fi la fel de rodnic la capitolul res-pect precum convertirea prin decret a creditelor în valută în lei, arătând Berlinului că o Austrie pe butuci este mai costisitoare pentru Bruxelles decât ajutorul social. Nu este nevoie să descărcăm o basculă

În opinia acestuia, Eurozona trebuie să supravie-ţuiască şi să prospere, altfel construcţia europeană riscă să se prăbuşească.

„Starea economiei este un factor determinant în păstra-rea încrederii populaţiei, care începe să se uite din ce în ce mai des spre partide noi, naţio-naliste, populiste. Apoi, trebuie puse bazele politice şi sociale ale revenirii şi ulterior ale fi na-lităţii proiectului Statele Unite

cu roşii de Lidl în faţă sau pe faţada ambasadei germane de la Bucureşti în semn de pro-test împotriva unei afi rmaţii discriminatorii a unui politi-cian german. Berlinul să nu uite că Europei îi datorează stabilitatea politică de după 1945 şi prosperitatea econo-mică. După ce Europa a iertat Germania de datoriile de răz-boi şi a permis unui stat relativ tânăr, înfi inţat doar la 1871,

ale Europei. Mai este încă timp pentru a schimba rezultatul alegerilor europene. Neimpli-carea nu ajută, iar delăsarea lasă loc profi torilor. E timpul oamenilor politici să iasă în faţă. E momentul ca partidele tradiţionale transnaţionale să îşi dea mâna pentru a discuta proiectul european care are nevoie de transparenţă, simţ politic practic şi ambiţia unor lideri puternici de a avansa cu adevărat”, adaugă liderul PSD

care suferea deja din faşă de un mit al externalizării, fi ind produsul nenatural al unei in-tegrări războinice, Berlinul ar face bine să fi e mai prudent şi mai generos cu sărăcia pe care a produs-o în Europa.

Un excedent comercial cu UE, criticat pentru inechitatea sa de o întreagă planetă şi re-alizat printr-un sistem monetar bazat pe cursuri fi xe, tributar uniunii de cliring naziste şi o cotizaţie netă pe cap de locu-itor german către Bruxelles de 78 €, sunt şanse de a dovedi generozitatea Germaniei ade-sea pomenită de conducătorii de la Berlin. Eu unul aş asigura oricând Berlinul că nici un ro-mân nu ar cere ajutor social în Germania dacă nemţii ne-ar da banii din datoria de cliring as-tăzi echivalentă la aproximativ 19 miliarde de euro.

Bruxelles.Dan Luca afi rmă că dacă

există „subiecte periculoase” din punct de vedere politic, acestea trebuie discutate pentru că miza alegerilor europarla-mentare este uriaşă, şi anume aceea „de a continua sau nu proiectul european”.

„Putem demonstra că UE este structura care rezolvă pro-blemele cetăţenilor, care crede cu adevărat în calitatea vieţii cetăţenilor săi”, conchide Luca.

Radu Golban - Elveţia

Dan Luca - Bruxelles

Spania16 IANUARIEIANUARIEIANUARIE201420142014

Actriţa română Olimpia M elinte a fost nominalizată la premiile Goya, considerate echivalen-tul spaniol al premiilor Oscar, la categoria „Revelaţia anu-lui/ Mejor actriz revelación”, pentru dublul rol din fi lmul „ Canibal”, regizat de Manuel Martin Cuenca.Pelicula lui Cuenca a fost no-minalizată de Academia de Arte şi Ştiinţe Cinematografi ce din Spania la opt categorii - „cel mai bun fi lm”, „cea mai bună regie”, „revelaţia anului” (Olimpia Melinte), „cel mai bun actor în rol principal”, „cel mai bun scenariu adaptat”, „cel mai bun sunet”, „cea mai bună imagine”, „cea mai bună regie artistică”.Alături de Olimpia Melinte, la aceeaşi categorie mai sunt nominalizate trei actriţe de origine spaniolă: Belén López, María Morales şi Natalia de Molina.

Actriţa română Olimpia M elinte

Olimpia Melinte, nominalizată la

premiile GOYA 2014, echivalentul spaniol al premiilor OSCAR

Nominalizarea actriţei Olimpia Melinte în cadrul premiilor industriei de fi lm spaniole era aşteptată de presa internaţi-onală, care a considerat că Olimpia Melinte este desco-perirea cea mai importantă pe care Manuel Martín Cuenca a făcut-o pentru fi lmele sale şi cea mai inspirată decizie de casting.„M-a bucurat foarte mult ves-tea nominalizării, cu atât mai mult cu cât ştiu cât de greu este să vii din altă ţară şi să fi i ac-ceptat într-o industrie de fi lm străină, atât de puternică cum este cea spaniolă. Am iubit cele două roluri şi am lucrat foarte bine cu echipa spaniolă”, a de-clarat Olimpia Melinte.„Canibal”, considerat unul dintre cele mai mari titluri internaţionale ale anului, a început circuitul festivalier în 2013, în cadrul Festivalului Internaţional de Film de la

Toronto. Filmul o are în rolul principal pe actriţa română Olimpia Melinte şi prezintă povestea lui Carlos (Antonio de la Torre), un om singuratic, ciudat, iubit, însă, de toţi locu-itorii oraşului Granada. Ceea ce puţini oameni ştiu despre el este că nu se poate hrăni decât cu femei faţă de care nu se poate ataşa emoţional. Toa-te aceste lucruri se schimbă în ziua în care o întâlneşte pe Nina, o femeie de origine ro-mână, care îşi caută cu dispe-rare sora geamănă.„Filmul spune povestea unui om normal care ascunde un secret foarte mare, e un om simplu, un om oarecare pe ca-re-l vezi pe stradă, în metrou, pare a fi vecinul ideal, dar în clipa în care acest criminal ajunge să iubescă, lucrurile se schimbă. «Canibal» ne vor-beşte despre felul în care răul absolut ajunge să iubescă şi ce se schimbă dacă atinge acest punct. De fapt nu e un thriller, e o poveste de iubire”, spune Olimpia Melinte.Pentru acest fi lm, actriţa, în vârstă de 27 de ani, a învăţat limba spaniolă, a urmat cursuri de masaj şi a fost nevoită să se îngraşe 10 kilograme.„Am început să fi lmăm prima parte cu Alexandra, am repe-tat mult, am făcut cursuri de masaj, m-am documentat şi mi-am aşezat viaţa interioară şi imaginaţia în aşa fel încât să servească scenariului. Am ter-minat de fi lmat în 3 săptămâni prima parte şi apoi am început cu Nina unde a fost un pic mai complicat, m-am îngrăşat 10 kilograme în două săptămâni şi am luat-o de la zero cu pre-gătirile şi repetiţiile, a fost ca şi cum o actriţă nouă ar fi venit pe platou pentru a inter-preta un rol. A fost o partitură grea dar efortul a meritat din plin!”, a spus actriţa.Olimpia Melinte s-a născut la Iaşi pe 7 noiembrie 1986. A urmat Colegiul de Artă „ Octav Băncilă” din Iaşi, unde a debutat în rolul Wendla din „ Deşteptarea primăverii” de Frank Wedekind, sub îndruma-rea actorului Nicolae Ionescu. Acest rol i-a adus şi premiul de „cea mai bună actriţă” în

cadrul „Olimpiadei Naţionale de Artă Teatrală”, Timişoara 2005. A absolvit Facultatea de Arte „George Enescu” din Iaşi, secţia artă dramatică, sub îndrumarea actorului Emil Coşeru şi a debutat pe marele ecran cu rolul din fi lmul „Cele ce plutesc” în regia lui Mircea Daneliuc, în 2009. Rolul in-terpretat în acest fi lm i-a adus două nominalizari la Galele GOPO 2010, pentru „cea mai bună actriţă în rol principal” şi pentru Premiul „Tânară S peranţă”.A lucrat apoi cu regizoarea Luiza Parvu, pentru scurtme-trajul „Draft 7”, fi lm răsplătit cu premii speciale atât în ţară, cât şi în străinătate.În 2011, Olimpia Melinte a fost aleasă dintre 250 de ac-triţe pentru a interpreta rolul Luminiţei din fi lmul „Sette opere di misericordia” regizat de Massimiliano şi Gianluca de Serio, fi lm pentru care a primit şi premiul pentru in-terpretare la Bobbio Film Festival, în Italia. Pelicula a obţinut numeroase premii la festivalurile internaţionale de fi lm din lume, precum cele de la Locarno, Annecy, Vilerupt şi Marrakech.În 2013 a fost aleasă pentru

dublul rol în fi lmul „ Canibal”, regizat de Manuel Martín Cuenca, fi lmat în Granada, şi a jucat rolul principal din scurt-metrajul Luizei Pârvu intitulat „Start Anew World”, turnat în Statele Unite. În toamna anu-lui 2013, Olimpia Melinte s-a facut remarcată la Festivalurile de la Toronto şi San Sebastian, prin dublul rol jucat în fi lmul „Canibal”, coprodus de Tudor Giurgiu, care va putea fi văzut în curând şi pe marile ecrane din România.Pe de altă parte, fi lmul „La gran familia española”, de Daniel Sánchez Arévalo, con-duce în topul nominalizărilor la premiile Goya 2014, con-curând pentru trofeele a 12 ca-tegorii, inclusiv „cel mai bun regizor” şi „cel mai bun fi lm”.În topul nominalizărilor urmează „Las brujas de Zugarramurdi”, de Álex de la Iglesia, cu 10 nominalizări, „Caníbal”, de Manuel Martín Cuenca, cu opt nominalizări, „15 años y un día”, de Gracia Querejeta”, „3 bodas de más”, de Javier Ruiz Caldera, şi „ Vivir es fácil con los ojos cerrados”, de David Trueba, cu şapte nominalizări, „La herida”, de Fernando Franco, cu şase nominalizări.

La categoria „cel mai bun fi lm spaniol”, concurează „15 años y un día”, „Caníbal”, „La gran familia española”, „La herida” şi „Vivir es fácil con los ojos cerrados”, în timp ce cineaştii care au realizat aceste pelicu-le - cu excepţia lui Fernando Franco, care concurează la premiul Goya pentru regizor debutant - au fost nominalizaţi la trofeul pentru cel mai bun regizor.Tito Valverde („15 años y un día”), Antonio de la Torre („Caníbal”), Eduard Fernández („Todas las muje-res”), Javier Cámara („Vivir es fácil con los ojos cerrados”) concurează la categoria „cel mai bun actor în rol principal”.Totodată, Inma Cuesta („3 bo-das de más”), Marian Álvarez („La herida”), Aura Garrido („Stockholm”) şi Nora Navas („Todos queremos lo mejor para ella”) concurează la pre-miul Goya pentru cea mai bună actriţă în rol principal.Premiul Goya pentru cel mai bun fi lm european va fi disputat de „Amour”, de Michael Haneke, „The Hunt”, de Thomas V interberg, „La grande bel-lezza”, de Paolo Sorrentino, şi „La vie d’Adele: Capitolele 1 şi 2”, de Abdellatif Kechiche.

como empezó el negocio: „De la venta de una propiedad que tenia en Alemania, compré una casa vieja en Calpe, ciu-dad de la que me enamoré a primera vista en los 80. La casa tiene unos cientos de anos, la reformamos conser-vando su estilo antiguo. In-vertimos mucho para que todo quede así. Busqué salir con algo nuevo en el mercado. En el menú puse comidas tradici-onales, que nos recuerden la infancia. La pizza esta hecha en horno de piedra, tenemos carne traída de A rgentina, a la que preparamos a la parilla solo con brasa de madera. Quisimos calidad, cantidad y buen precio. Que haya algo nuevo en el mercado”- declaro Anne Spiedel.En el mundo de cuento...

Lo antiguo vence lo nuevo...Los tiempos antiguos se encu-entran con los nuevos tiempos. El sitio que nos recuerda las casas viejas de los pueblos, que muy pocas veces se pueden ver hoy, y el olor de pan de horno, desafían toda esta nueva época de la informatización. Lo anti-guo vence lo nuevo…Si querréis recordar vuestra infancia os recomiendo pasar algún rato en el restaurante El Santo, en Calpe. La pizza esta hecha en horno de piedra, la carne tostada según recetas argentinas, y la decoración in-terior del local nos hace creer que estamos en el pueblo de nuestros abuelos. Encontré a Anne Speidel, la que dio vida al restaurante, trabajando, en un maravillosa noche de otoño. La pregunté

Anne es uno de los empresarios que entendió que el dinero no viene solo, hay que atraerle. No de cualquier manera, sino a través de trabajo, ingenio y de-dicación. La dueña de un resta-urante cada vez mas buscado por los turistas, quiso hacer una unión que sobresaliera tanto por este aspecto, como a través de la calidad del servicio y de los productos.Con casi 30 años desde su inau-guración, todos los que visita-ron el restaurante El Santo, di-cen que Anne logro cumplir su sueño: muebles de colección, antigüedades, un personal ama-ble y atento a las necesidades de los cliente, todo se encuentra en un sitio alejado del ruido de la ciudad.Escogió con cuidado la gen-te con la que trabaja, porque

En español 17IANUARIEIANUARIEIANUARIE201420142014

Calpe: “El Santo”- Un restaurante de cuento

España y Rumania en mi corazón...

según su opinión, el perso-nal da la nota. Representa el vinculo ante el restaurante y el cliente. Para ella, no tiene importancia el color de piel o la proveniencia de la gen-te. Nunca fue rasista y aprecia la sinceridad, la honradez y la lealtad. Con gente como el co-cinero argentino Osvaldo, el pizzero español José, los ruma-nos Adrián Damian y Christian Nadler, y todos los demás que forman parte del equipo del restaurante El Santo, Anne Speidel, se siente como en una familia. Al lado de los otros, los dos rumanos que sobresalieron por su responsabilidad, serosi-dad y profesionalidad, razón por la que Anne los aprecia y respeta mucho.En la entrevista que me dio, Anne demostró que es mas que un empresario: es una amante y coleccionista de belleza, con un sentido critico muy desarrollado. Ella dice que muchas veces, en la vida, se condujo según las palabras de Borges: „Solo puedes per-der lo que no has tenido.” Es una persona sencilla, no le

gusta sobresalir, porque „solo sobre gente de renombre se de-ben saber ciertas cosas”, dice ella.A mi pregunta „Que signifi ca tener éxito?”, Anne Speidel, contesto sencillamente: „éxi-to signifi ca cohabitar con la normalidad.”Anne desea extender su negocio el futuro, pero sabe claramente que „El hombre siempre hace planes, pero Dios decide!”En el restaurante El Santo ésta la prueba clara de la pasión de Anne Spiedel por las antigüe-dades, por lo bello, el arte, y por las cosas que tienen el valor en su edad. La sensa-ción de regreso en el tiempo que el restaurante provoca a todos sus visitantes esta ac-centuada por una vieja radio de colección, un gramófono, una maquina de coser y mu-chos otros objetos que Anne colecciona desde hace mas de 30 anos.Sobre la familia, Anne solo ti-ene palabras magnifi cas, y por lo demás, le gusta hacer cosas que no sobrepasan los buenos modales. En lo que concier-

ne su tiempo libre, dice que: „Un empresario tiene tanto tiempo libre como le permite el managament de su propia persona.”El Santo es un lugar único que abrió sus puertas en 1983. Después de 30 años, conserva su esencia y todos los que le pisan el umbral entran en un mundo de ensueño, de un co-leccionista de antigüedades, donde la decoración interior representa una parte de su alma. Embrujados por el interior de cuento y encantados por el sa-bor y la calidad de los mas de 15 tipos de carne a la parilla, 44 tipos de pizza al horno de piedra y mas de 21 ensala-das variadas, frescas y para todos los gustos, los turistas vuelven una y otra vez, cada ano, y la buena gente de todas partes pisan en el mundo de los abuelos, en el mundo de cuento a todo lo que signifi ca: belleza, valor, calidad...***Steak House PizzeríaCalle Torreones, 303710 Calpe/Alicante

Muchos desconocen la Rumania comunista en la que los estudiantes extranje-ros se graduaban en distin-tas universidades del país. Es esta Rumania, anterior a la Revolución del 89, la que pudo llegar a alcanzar una gran importancia, a pesar de haber sido ignorada después de este año. La mayoría de aquellos estudiantes ocupan ahora puestos como altos cargos en sus respectivos países de origen y pueden transmitir una buena imagen de Rumania. Periodistas, rectores de universidades, ministros o parlamentarios, empresarios, médicos o al-caldes - personas aún atadas espiritualmente con el país en el que pasaron periodos importantes de su juventud o donde su vida ha cambiado al casarse con parejas ruma-nas. Es de este país desco-nocido quien forma también parte Alejandro Villalante.Kasandra Kalmann Năsăudean: Sé que tiene una conexión especial con Rumania, una relación que empezó hace unos 50 años. Sería muy in-teresante saber cómo y por qué motivo se fue a un país comunista. Alejandro Villalante: Llegué a Rumania en al año 1964 y fue entonces cuando comenzó mi relación con Rumania, que se convirtió en mi segundo país. España y Rumania son

parte de mi alma y hoy día tengo más amigos rumanos que españoles. He vivido en Rumania durante 14 años. Desde los 21 hasta los 35. La mejor época de mi vida la pasé en este país. En Santander, la ciudad donde nací, acabé mi primera carrera, en aquel en-tonces Escuela Profesional de Comercio de Santander, actualmente la Facultad de Ciencias Económicas. Lue-go realicé el servicio militar obligatorio, y después me fui a París, donde me matri-culé en la Facultad de Cien-cias Económicas. Antes de mi primer curso allí, estuve aprendiendo francés duran-te un año. En el segundo curso, cuatro de los estu-diantes con mejores notas recibieron becas de estu-dio en otros países. Yo fui uno de ellos. Inicialmente tuve la intención de elegir Checoslovaquia, pero luego opté por Rumania, un país de Europa del Este que en aquel entonces tenía mu-cho prestigio por sus uni-versidades. A pesar de ser un estado comunista, y de que mi familia y amigos se escandalizaran por mi elec-ción, insistí en irme allí. Y así llegué a ser uno de los estudiantes extranjeros de la Facultad de Comercio Exterior de Bucarest. K.K.N.: ¿Qué recuerdos tiene de esa época, de los años vivi-

dos en Rumania? A.V.: Aunque reinaba el comunismo, los estudi-antes extranjeros tenían ciertos privilegios, así que pude beneficiarme de una plaza en un interna-do para los estudiantes de Bucarest, donde las co-modidades eran bastante buenas para esa época, así como de una plaza en el comedor. Yo fui el primer español que la mayoría de mis compañeros de univer-sidad, y no solamente ellos, conocieron en su vida. Ten-go muchísimos recuerdos agradables de aquellos ti-empos. En Bucarest pasé el periodo más bonito y más importante de mi juventud. K.K.N.: ¿Tenía amigos? ¿Cómo era la vida de un estu-diante extranjero en un país comunista?A.V.: Mircea Lucescu (N.T.: ex-futbolista rumano y actu-al entrenador de fútbol), por ejemplo, fue mi compañero de clase y uno de mis mejo-res amigos. Fui yo quien le enseñó las primeras palabras en español. Otro compañero a quien recuerdo muy bien es Dan Voiculescu (N.T.: político rumano, fondador del Partido Conservador y ex senador), que era más reservado, pero un buen estudiante. Nombraría también al hijo de Bodnaras (N.T.: Emil Bodnaras, líder comunista rumano) o al so-brino de Chivu Stoica (N.T.: político rumano y uno de los destacados líderes del Partido Comunista Rumano, así como primer ministro y presidente de la República Socialista de Rumanía entre los años 1965

y 1967), gente muy impor-tante en aquel entonces. Con algunos aún estoy en contacto, pero hay otros a los que no he vuelto a ver porque se han ido de Rumania. Tengo muchos recuerdos de esa época porque fueron los mejores años de mi vida. Fuera de la universi-dad conocí muchos rumanos de Bucarest, gente con la que aún tengo amistad. Entre ellos, Dan Spataru (N.T.: 1939-2004, famoso cantante rumano), Dumitru Furdui (N.T.: 1936-1998, famoso actor rumano), Ion Dichiseanu (N.T.: actor rumano), que tuvo un romance con Sarita Montiel, la famo-sa actriz española. Durante los tres-cuatro meses en los que Sara estuvo en Rumania, les acompañé a todas partes. Luego está mi gran amigo Alexandru Arsinel (N.T.: actor rumano muy famoso) a quien vi en Madrid el año pasado con motivo de una de sus ac-tuaciones. Nosotros, los es-tudiantes extranjeros, éramos pocos y nos conocía todo el campus universitario. Tam-bién por ser buenos y locos (N.T.: Juego de palabras en ru-mano no refl ejado en español). Éramos jóvenes y nos gustaba ir a las fi estas de la Casa de la Armada, a un buen restaurante como Lido o Athenee Palace para divertirnos. Éramos jo-venes y tan guapos en nuestro interior...K.K.N.: Vi algunos reportajes realizados por la televisión española sobre las comuni-dades de rumanos en España de los que se sacaba la con-clusión de que los rumanos ya no gozan del mismo apre-cio que antes. ¿Qué opina Vd.

en este sentido?A.V.: Por lo general, los ru-manos son muy trabajadores, su trabajo es de calidad, son serios y tienen fe. Educan bien a sus hijos y cuidan de los familiares que se han queda-do en su país, pero, como lo sabemos todos, también hay rumanos que hacen cosas ma-las en España y por culpa de éstos sufre todo el mundo. Es normal que los españoles re-accionen negativamente frente a su comportamiento. Yo co-nozco una serie de rumanos que viven en la Comunidad de Madrid. Son serios y no mo-lestan. Los españoles reaccio-nan en función de los aconteci-mientos. Por ejemplo, cuando encontraron muerto a Gabriel Vidrascu (N.T.: el niño ruma-no de 12 años hallado aho-gado en Vicálvaro el pasado mes de septiembre), todo el mundo se vio afectado y la gente se mostró molesta e impresionada por la tragedia como si de uno de sus hijos se tratara, como si fuera un niño español. También hay otro aspecto a tener en cuen-ta: el hecho de que la mass-media rumana publique ex-clusivamente noticias sobre robos, violaciones, crímenes realizados por los ruma-nos… y esto sí es un factor que infl uye negativamente a los españoles. Es verdad, solo algunos cometen estas atrocidades, pero si vosotros publicáis constantemente casos de este tipo y no pro-movéis a las personas que han de ser conocidas por la sociedad, los intelectuales con carácter y educación, eso no está bien.

No solo yo, hay muchos españoles que tienen amigos rumanos. En toda España. Y doy fe de que la mayoría de los rumanos son gente de muy buena calidad. Durante la entrevista, es-cuché fascinada y con mu-cho interés su historia. Le miré muchas veces a los ojos brillantes que de vez en cuando lloraban… Re-cordaba con mucho cariño la Avenida de Magheru, con sus tiendas de lujo, los cines, los parques de C ismigiu, de la Libertad y de Herastrau, con su fl ora exuberante; la Ópera Rumana, el Arco del T riunfo, la P laza de la Unión, el Lago S nagov. Todo esto se le quedó grabado en la mente y en el corazón a Alejandro. Alejandro V illalante recibe a diario decenas de mensajes de sus grandes amigos de Rumania y de los rumanos afi nca-dos en distintos rincones del mundo. Alejandro tiene buen dominio del ordenador y lo usa como puente con sus amigos de Rumania y de otros meridianos. Conoce muchos rumanos residen-tes en España con los que tiene una estrecha relación de amistad. Asimismo, par-ticipa en distintos eventos organizados por la comuni-dad rumana, siendo muy co-nocido por el colectivo del I nstituto Cultural Rumano o de la Embajada Rumana de Madrid. Los ciudadanos españoles que tienen ne-gocios en Rumania acu-den con mucha confi anza a Alejandro en busca de con-sejos e información.

Artículos más leídos en 2013: Página en españolArtículos más leídos en 2013: Página en españolArtículos más leídos en 2013: Página en español

18 IANUARIEIANUARIEIANUARIE201420142014 Descoperă România

unui colos de gheaţă, despre care vei afl a de la ghid că are 16 metri grosime şi un volum de 75.000 de metri cubi.Aparent inexpresiv, blocul de gheaţă prinde viaţă prin for-mele care se desprind din el. Acum, totul este relativ, fi gu-rinele modelate fi ind fi e îngeri, delfi ni, moşnegi sau alai de nuntă. În funcţie de gândurile tale şi bătaia luminii, poţi ve-dea cu totul altceva decât cei din apropierea ta. După ce ţi-ai creat propria lume şi ai umplut de semnifi caţie sculpturile de gheaţă, intri într-o secţiune nu-mită „Biserica”, unde zeci de siluete înmărmurite şi pioase stau în faţa unui imens altar de gheaţă.Dacă rămâi câteva zile la una dintre numeroasele pensiuni din Scărişoara, poţi încerca drumeţii de o zi spre diverse

„De-atâţia ani tot urc în Apuseni,De-atâţia ani să mă întorc îmi vine,Încât mai bine-aş sta, Maria-Ta,Şi-aş odihni aicea lângă tine.

Mi-e drag de Apuseni, mi-e drag de moţi,Aici mi-aduc poporul să se-nchine,Şi n-am puterea să-i ajut un pic,Şi nu am cale să le fac un bine...”

Scrisori către Avram Iancu – Adrian Păunescu

Paradis montanSe spune că există locuri în care ştii că vei reveni cândva chiar din clipa în care le vezi pentru prima dată, pentru că există în fi inţa noastră o atracţie inex-plicabilă către frumosul creat de natură. Un astfel de loc este Arieşeni, o comună ascunsă în inima Munţilor Apuseni, la aproximativ 100 km de Alba Iulia, pe valea superioară a Arieşului Mare, alcătuită din 18 sate minuscule răsfi rate pe pantele Munţilor Bihorului. Adevărat paradis montan, întreaga zonă de pe valea Arieşului este o destinaţie per-fectă pentru turiştii dornici de relaxare, indiferent de anotimp. Sezonul de vârf este în anotim-pul rece, pârtia de la Vârtop fi ind ununl dintre punctele de atracţie pentru iubitorii sportu-rilor de iarnă. În zonă sunt pes-te 200 de pensiuni, răsfi rate pe munte, la fel ca şi satele. Deşi puteţi găsi în oricare dintre localităţile comunei pensiuni cochete, satul Arieşeni pare să fi e totuşi locul cu cele mai fru-moase privelişti: câteva căsuţe răsfi rate la poalele munţilor, o comunitate mică, dar bine or-ganizată, o bisericuţă albă, care se ridică semeaţă printre brazi, iar pe fundalul acestui peisaj pictat de natură se aude cânte-cul neobosit al Arieşului care se

întretaie cu un alt rău, mai mic, Cobleşul.Principalele atracţii turistice din zonă le constituie numeroasele frumuseţi ale naturii care parcă şi-au revărsat aici toate minu-năţiile care încântă privirea. Peisajele superbe, peşterile, cascadele, diversele formaţiuni stâncoase nemaiîntâlnite în alte zone, fac din această parte a ţă-rii o adevărată comoară pe care turiştii nu o cunosc, se pare, îndeajuns. Cum altfel se poate explica faptul că în plină vară, am găsit peste tot pensiuni cu locuri ne-ocupate? E drept că pentru a vedea multe dintre minunile naturii din Apuseni, trebuie să vă înarmaţi cu răb-dare şi să faceţi faţă provocării muntelui. Majoritatea obiec-tivelor sunt accesibile doar pe jos. Traseele montane nu sunt însă extrem de difi cile, mai ales dacă vremea este frumoasă şi dacă aveţi poftă de mişcare.Propria lumeUn cap de pod pe care ţărani ru-meni în obraji îşi vând bunătăţi-le te anunţă că ai ajuns în Gârda de Sus, judeţul Alba. Autobu-zul opreşte cu zgomot şi aici coboară multă lume, cei mai mulţi îndesându-se pe uşa prea mică pentru rucsacurile lor.Eşti la poarta de intrare într-o lume dublă, în care vei cu-noaşte munţii şi pe dinafară şi pe dinăuntru, iar moţii te vor impresiona cu bucatele şi pri-ceperea lor.Te afl i exact pe podul pe sub care Arieşul cel rapid şi lacom răpeşte apele curate ale Gârdei şi pleacă cu ele la vale, neîn-duplecat. Înalţi privirea pentru a zări ceva vârfuri muntoase, dar deocamdată nu ai privile-giul acesta. Apuseniul e plin de păduri, iar peisajul montan nu poate fi admirat decât după ce ai urcat o bună bucată de traseu.

O potecă care trece prin păduri, păşuni şi prin zmeuriş te duce la „Gheţar”. Aşa îi spun oa-menii peşterii de la Scărişoara, principalul obiectiv turistic al zonei, dar nu neapărat cel mai spectaculos.Aici, înainte de a vedea cum dalta naturii a modifi cat stân-cile, vei observa omul. Co-munitatea. Biserica din lemn, mormintele îngrijite şi pline de fl ori, clăile de fân presărate pe imaşuri şi interesantele sculp-turi din lemn care împodobesc casele arată că omul nu a stri-cat, ci doar a completat frumu-seţea locurilor. De la primele case, miroase a plăcinte cu brânză, pe care le poţi cumpăra de la câţiva săteni care au gos-podăriile în apropierea drumu-lui turistic.Şi cum sigur ai plecat de aca-să ştiind că marea frumuseţe a Apusenilor este cea a dede-subturilor, Scărişoara nu te va dezamăgi. Peştera se afl ă într-o grotă adâncă, pe fundul căre-ia ajungi pe scări de metal. O îmbinare de frică şi nerăbdare, această coborâre te duce în faţa unei intrări în formă de inimă, decupată din peretele de piatră. Mai pui un hanorac pe tine, faci un pic de echilibrism pe veşni-ca gheaţă de pe drumul de in-trare în peşteră şi, intri. Inima de care vorbeam are 17 metri înălţime şi aproape 26 lăţime, astfel încât Scărişoara este prin-tre puţine peşteri care nu îţi vor oferi sentimentul de sufocare, de lipsă de spaţiu. Aşadar, iată o peşteră chiar şi pentru claus-trofobi. Gheţarul de la Scărişoara este singura peşteră din Europa în care temperatura se menţine constantă tot timpul anului. Dacă vii în iunie sau ianuarie, aici tot zero grade vor fi . Me-ritul primei impresii îi revine

unui colos de gheaţă, despre

Prof. Tiberiu Grădişteanu- Lugoj/Timiş

Cel mai apreciat material în 2013, la rubrica: Descoperă România!Cel mai apreciat material în 2013, la rubrica: Descoperă România!Cel mai apreciat material în 2013, la rubrica: Descoperă România!

Mi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de ApuseniMi-e drag de Apuseni

obiective turistice. În vale, stă peştera lui Ionele, spectacu-loasă dar greu de străbătut, iar la deal stă Vârtopul, unde au fost descoperite urmele a trei oameni de Neanderthal. Una dintre aceste descoperiri se afl ă la Institutul Speologic „Emil Racoviţă”, din Cluj-Napoca, însă celelalte două au fost fura-te, iar urma urmelor nu a fost nici până astăzi adulmecată de oamenii legii.Lăsând deoparte această frus-tare, să ne vedem de drumul care ne poartă de la Scărişoara la Casa de Piatră, cătunul în preajma căruia este Vârtopul. Drumul trece pe lângă gheţa-rul de la Scărişoara şi continuă lin, până când o pădure o să îţi dea mari bătăi de cap la cobo-râre. La ieşirea dintre copaci, te reîntâlneşti cu Gârda, care s-a pierdut încă de la urcarea la Scărişoara. Mergi pe lângă ea, în amonte, printr-un sat cu case rare, dar îngrijite, până vezi că un bloc de piatră ascunde râul, îl înghite. Te întrebi dacă nu cumva apa o izvorî de sub aces-te stânci. Dar nu, eşti la izbucul Tăuz, iar Gârda o vei revedea peste alţi câţiva kilometri. Izbu-cul pare o băltoacă şi ai zice că ai putea face o baie în el, însă, deşi are un diametru de doar 5-6 metri, el are aproape 80 de metri adâncime. Te avertizea-ză o cruce de pe margine, în memoria unui turist înecat aici şi recuperat de scafandri din adâncuri. În zilele călduroase de vară, apa rece a izbucului, în contact cu aerul cald, produce ceaţa, care învăluie copacii din jur şi propune un colţ de lume misterios.Porţiunea fără râu este numită Gârda Seacă, apele fi ind as-cunse de munte. După ce te reîntâlneşti cu poznaşul râu, eşti aproape de Casa de Piatră.

Mulţi şi-ai ridicat vile aici, dar cele mai multe dintre construc-ţii sunt locuinţe simple, ale oamenilor zonei. Unul creşte porumbei, altul are porci şi gă-ini, iar mulţi au grădini pline de pomi fructiferi. Ei sunt probabil printre cei care îşi vând fructele pe podul din Gârda sau în alte puncte frecventate de turişti.Peştera din Casa de PiatrăUrci pe poteci şi drumuri pietruite, printre case, vreme de peste o oră, până ajungi la casa ghidului, deoarece peştera nu o poţi vizita de ca-pul tău. Dacă nu ai venit aici alături de un grup consistent, de măcar cinci persoane, vei aştepta până se strâng des-tui turişti. Sprinten de pi-cior, ghidul te va lăsa destul de mult în urmă, dar poteca bătută printre bolovani şi ră-dăcini de copac îţi va indica bine drumul.Cu lămpaşul în mână, ghidul merge în faţă, prin joasa şi strâmta peşteră. În dreapta intrării, vei vedea un gheţar mic, al cărui volum scade de la an la an. Urci puţin şi ajungi într-o zonă cu stalag-mite foarte înalte, divers mo-delate. Pe margini, ca nişte candelabre, vezi atârnând stalactite. Peştera este şi gaz-da unei colonii de lilieci, dar aceştia nu te vor deranja de-loc în timpul vizitei tale. Re-venit în sat, îţi poţi continua drumul peste munte sau poţi face cale întoarsă, pentru a ajunge tot la Scărişoara.La Padiş, te aşteaptă Cetă-ţile Ponorului, unde ziduri-le de piatră şi împletirile de ape îţi arată că Apusenii sunt frumoşi şi la exterior. Munţii aceştia sunt exact ca hainele cu două feţe, întrucât îţi oferă posibilitatea de a alege şi de a alterna.

fost plămădit din acelaşi aluat contradictoriu! Dar continuarea portretului este parcă şi mai in-spirată:„Le place să pătrundă sensul până la punctul la care înţeleg totul exact, dar tot ce e de ne-înţeles îi tulbură: nu sunt am-biţioşi în a cuprinde absolutul. Obişnuiesc să râdă de tot ce nu pricep. ”Şi continuă: „Catalanul îşi simte inima, dar nu-i perce-pe greutatea. Din acest motiv îl interesează mai mult istoria decât fi losofi a şi-şi iubeşte mai mult limba decât istoria. Dintre arte, gustă cu precădere mu-zica şi teatrul, pentru că sunt directe, nu-ncape ambiguitate în ele.” Aşadar, pe cine să mai mire că se simt atraşi de spec-tacolul acrobatic şi riscant al castelletelor, acea mixtură de dans şi acrobaţie, acompaniată de muzica vivace a instrumen-telor de sufl at, însufl eţite parcă? Acompaniamentul muzical tra-diţional, piesa „Toc de C astells” intepretată la fl uier sau oboi, subliniază dramatismul eveni-mentului, punctând sonor fi eca-re etapă a procesului de „înălţa-re la cer”. Adesea se fac confuzii între ca-talanism şi naţionalism catalan. Primul este un curent de gândi-re născut în secolul al XIX, sub spirit renascentist, orientat spre valorifi carea tradiţiilor istorice şi recuperarea unicităţii limbii şi obiceiurilor catalane. Al doilea este o mişcare politică angajată, uneori cu tendinţe extremiste. Cu alte cuvinte, toţi naţionaliş-tii catalani sunt catalanişti, dar nu toţi catalaniştii sunt şi naţi-onalişti. În fapt, majoritatea co-vârşitoare a populaţiei adoptă o poziţie împăciuitoare, privindu-se ca parte intergrantă a Spaniei mari. Revenind la spectaculoasele re-prezentaţii cu castele umane, fi -reşte că ele n-ar fi posibile dacă nu le-ar preceda o lungă serie de antrenamente şi repetiţii tenace, ocazii în care fi ecare participant deţineun post unic, clar defi nit. Totul este conceput sistematic, ca-ntr-o schemă organizatorică de întreprindere, cu fi şă tehnică pentru fi ecare angajat. La „mun-

ca de jos” se cere forţă şi rezis-tenţă, în timp ce pentru „ma-nagementul mijlociu” se caută calităţile de bun coechipier şi mediator. Pentru vârf, fi reşte este indispensabilă fl exibilita-tea, rapiditatea reacţiilor şi echi-librul interior, pe lângă greuta-tea redusă. Fragedul vlăstar de la nivel înalt, care astăzi poartă caschetă regulamentară de pro-tecţie, pune moţ piramidei, des-prinzând pentru câteva secunde unul din braţe şi sprijinind cea-laltă mână lejer în şold, într-un gest înrudit cu îmbrăţişarea cerului prin aripile unei păsări imaginare. Interpretat ca simbol al lucrului celui mai preţios, pe care comunitatea îl susţine şi-l arată cu mândrie, „supravieţu-itorul” sublimează speranţa şi promisiunea în viitor. La fel de anevoioasă ca înălţa-rea este şi desfacerea piramidei, când o fracţiune de secundă de neatenţie poate provoca un ac-cident cu efecte devastatoare. Există şi variante inversate de înălţare, când se începe cu vâr-ful şi se ridică inel după inel de la sol. În astfel de cazuri, efortul aproape supraomenesc al celor care ridică într-o încleştare ine-lele succesive duce cu gândul la truda şi martiriul purtătorilor de „tronos” de pe la procesi-unile de Paşte de prin oraşele A ndaluziei. De parcă n-ar fi destul de riscant spectacolul în sine, unele echipe de colles obişnuiesc să paseze din mână-n mână o cană de vin, din care bea fi ecare în timp ce susţine edifi ciul cu braţul celă-lalt. „Combustibilul” ar fi pa-sămite numai bun să-i scape de inhibiţii în momentul dezlegării fi nale. Concluzia şi totodată esenţa sufl etului andaluz rămâne ace-eaşi, după cum bine zicea Juan Maragall: „Catalanul, sub toate aspectele e un tip direct, care iubeşte francheţea. Este rapid în reacţiile afective, dar nu le exagerează: nici trădător, nici martir. Dragostea sa cea mai durabilă este cea pentru liber-tate. A învăţat de la mare şi de la piscurile munţilor. Esenţa sufl etului catalan: libertatea. ”

oameni cât mai înalte. Participanţii se caţără pe umerii celorlalţi, compunând un turn din ce în cemai înalt, care stră-punge, semeţ, cerul. După unii avem de-a face cu o acţiunein-spirată dincreşterea plantelor, un ritual al fertilităţii, omagiu adus zeităţilor recoltei sau spiri-tului veşnic al pământului. Alţii sunt de părere că e un mod tipic catalan de a introduce în spaţiul eminamente relaxant al ocazi-ilor festive un element cu totul diferit, anume concurenţa şi am-biţia, trăsături fără de care popo-rul lor nici că se poate imagina. Deşi obiceiul de a înălţa castele umane se întâlneşte şi prin une-le localităţi din Italia, Maroc şi India, capitala incontestabilă a acestui obicei bizar şi periculos rămâne orăşelul catalan Valls. An de an, cu ocazia Sărbătorilor locale dedicate Sfântului Ioan, cele două cete rivale (colles în limba catalană) deschid ofi cial aici sezonul „căţărărilor”. Con-fruntarea are loc până la sfârşi-tul lunii octombrie, de Sfânta Ursula. Un astfel de „club” are uneori nu mai puţin de şase sute de membri! Majoritatea participanţilor pune umărul, la propriu, consolidând baza pira-midei, fundamentul care poartă numele de „pinya”. Marea de oameni se topeşte într-o bază imobilă, om lângă om, măr-ginită de „pionii” care împing din lateral masa compactată, ca nişte adevăraţi contraforţi de ca-tedrale. Urmează două cercuri solide, aşa numitele „manille”, peste care se construieşte trun-chiul propriu zis, „el tronc”. În-tre bază şi vârf e dispus „el pom de dalt”, cupola întruchipată de regulă din copii. Deasupra ei se dispune „anxenta” adică puştiul din vârf (în catalană enxane-ta, termen derivat din veleta, înseamnă giruetă). Pruncul de obicei nu are mai mult de cinci-şase anişori. Vestimentaţia simplă şi practică, compusă din pantaloni albi, că-maşă în culorile echipei, brâu şi batistă roşie cu buline albe, este aceeaşi de trei sute de ani. Cel mai important accesoriu rămâ-ne însă brâul, care serveşte atât stabilizării zonei lombare, cât şi ca suport pentru mâinile şi pi-cioarele „alpiniştilor” desculţi. De maximă importanţă sunt persoanele din inelele interme-diare, fi ecare din una până la patru persoane (bărbaţi, femei, adolescenţi). Şi nu, nu e nimeni gimnast profesionist! Sunt cu

A spune „castel“ şi „Spania“, obligă parcă la completarea cu sintagma „de nisip“. Aido-ma clişeelor despre corrida şi fl amenco, şi-n cazul castelelor vehiculăm o expresie-automa-tism care simplifi că imaginea, dar strâmtează panorama, tul-burând tabloul general pe care ni-l oferă Spania modernă, complexă şi superbă. Rostit în urechea unui catalan, cuvân-tul „castellers” provoacă însă cu totul altă asociaţie, trezind emoţie, mândrie şi entuziasm. Un castell catalan nu are nimic în comun cu vremelnicia con-strucţiilor din pleava plajelor Mediteranei, căci prin oraşele Cataloniei „castelele”sunt pira-mide din corpuri umane, înălţa-te de sărbători prin pieţele cen-trale, sfi dând legităţile naturii, adevărate turnuri vii, uimitoare edifi cii care taie respiraţia miilor de gură-cască, sculptate parcă în sensibila materie a cărnii vii, asezonate cu ingrediente pre-cum tenacitate, voinţă, încrede-re, curaj. „Sunt harnici şi încrezători, nu contemplativi. Dacă se-ntâmplă să contemple cerul într-o pauză de lucru, îl privesc ca pe un loc de odihnă binemeritată după munca prestată pământului şi nu obişnuiesc să-şi pună între-bări despre stele. Pietatea lor este senină şi optimistă: cred în acel ceva bun care străluceşte cu claritate atât pe pământ cât şi în cer şi îl iubesc pe măsura bunăstării intime pe care le-o oferă”. Aşa îi portretiza pe ca-talani scriitorul Juan Maragallla 1904 în eseul Alma catalana. Pasajul descrie perfect modul în care catalanii se defi nesc ca punte între sol şi văzduh şi - de ce nu? - ca turn sau castel. Ca printr-o minune, piramida acrobatică care încheia pe vre-muri numerele de dans cu bas-toane şi spade de prin provin-ciile Nordului - Leon, Castilia şi Aragon - a supravieţuit pro-priului ei pretext. Demult nu se mai practică ritualicele balls de bastons, dar, în schimb au luat un avânt miraculos întrecerile în arta de a construi turnuri de

toţii vecini sau rude, cu consti-tuţii fi zice din cele mai diverse. Cu toate astea, fi ecare îşi are ro-lul său şi toţi sunt indispensabili. Nu se fac discriminări de sex sau vârstă. Recordul pe înălţime, de zece etaje e imposibil de suplimentat. În schimb se dezvoltă tot mai mult obiceiul de a imprima miş-care construcţiilor, aşa că mai nou se practică deplasarea pe străzi. În Tarragona există echi-pe de castellers (mai scunde) care s-au specializat în a urca şi coborî treptele catedralei în for-maţie completă, pe verticală!!Piramidele se clasifi că după nu-mărul de etaje şi după cel al per-soanelor care compun un nivel. Există un tabel ofi cial - Tabla de Puntuaciones Unifi cada 2010 - pe baza căruia se notează şi punctează castelele umane în funcţie de nivelul lor de difi cul-tate. Un „trei de şapte” este aşa-dar un castell cu şapte etaje, fi e-care din inele fi ind compus din trei persoane. Se zvoneşte că pe la 1870 s-ar fi atins recordul in-credibil al unui castel de „patru cu unsprezece” şi al unui „turn de şapte”. Legendă?La fel ca în orice ierarhie soci-ală, funcţia de susţinere e com-pletată şi de cea de amortizare a eventualelor căzături, „postu-rile” inferioare fi ind şi cele mai riscante. Sporadicele accidente-soldate cu prăbuşirea edifi ciului provoacă victime şi ruperi de oase - în special clavicule - cu precădere în rândul susţinăto-rilor de la bază. Potrivit unei statistici din anul 2005, circa 96 % din castelleri nu au căzut niciodată şi, în general, rata ac-cidentărilor se situează în jurul a 3%. Doar trei cazuri s-au soldat până acum cu moartea unor cas-telleri. În august 2013, un tânăr de 40 de ani a suferit o fractu-ră cervicală superioară în urma unei astfel de nefericite surpări. Odată la zece ani, cu ocazia de-cenalelor, pe data de 2 februarie a fi ecărui an care se termină în 1 (de exemplu 2001, 2011 etc.), orăşelul Valls se transformă într-o adevărată Mecca pentru toate cetele de „castelani” din Regiunea Catalonia. În astfel de ocazii, piaţeta centrală Plaça del Blat arată ca un cazan clo-cotitor, capitală incontestabilă a „castelelanilor”, care se-ntrec în a scruta cerul de la egal la egal, ochi în ochi. Începută în anul 1791, tradiţia încă tânără a acestor întâlniri a dus multă vreme o existenţă de nişă, rezumându-se strict la graniţele localităţii Valls. Abia la începutul secolului al XIX-lea, obiceiul de a înălţa turnuri, coloane şi piramide umane a luat avânt şi s-a răspândit în învecinatele regiuni Penedès şi Tarragona. Odată cu dispa-riţia dictatorului Franco, care nu încurajase defel adunările publice neofi ciale, fenomenul a înregistrat un adevărat boom şi

s-a extins rapid din zona rurală înspre marile oraşe, culminând cu capitala Barcelona. Începând cu luna noiembrie 2010, tradiţia construirii de tur-nuri umane a fost inclusă ofi cial de către UNESCO în patrimo-niul cultural al omenirii. La ora actuală castells au devenit un simbol al identităţii catalane, cu importanţă cel puţin egală celei acordate dansului lor naţional sardana (o variantă de horă). Interesant este faptul că atât sar-dana cât şi castells au la bază acelaşi ideal al autodepăşirii individuale şi colective, solida-rităţii şi integrării tururor mem-brilor comunităţii într-o matrice culturală unitară. Nu este o în-tâmplare că tocmai catalanii au adoptat aceste forme de folcor cu pronunţat caracter de grup, căci poporul lor dârz este vestit pentru atenţia pe care o acordă forţei şi curajului, dublate de seriozitate şi echilibru. Força, Equilibri, Valor i Seny (forţă, echilibru, curaj şi responsabili-tate) este deviza castellerilor, re-zumând calităţile de care trebuie să dea dovadă fi ecare membru. Ideea centrală a doctrinei catala-ne este dealtfel aceea că numai împreună se poate răzbi până la cele mai înalte ţeluri. Exprimat prin cuvintele poe-tului Juan Maragall, catalanii, popor situat la intersecţia dintre Pirinei şi Mediterană, împrumu-tă de la ambele forme de relief deopotrivă uscăciunea rocii cât şi claritatea mării. „Pământul catalan este dur, dar recompen-sează: astfel, fi ii săi învaţă să-l prelucreze din nevoie şi sunt stimulaţi cu recompense: sunt obşnuiţi cu triumful şi cu truda. Munca lor e veselă; lucrează cântând, iar muncind şi cântând coboară la marea care-i atrage cu promisiunea unor noi vic-torii şi cu ecoul cântecelor ei. Astfel, catalanii suntdeopotrivă duri şi expansivi, pentru că iu-besc pământul şi marea şi sunt capabili să înmulţească produ-sele pământului. Nu ştiu nici să slujească, nici să comande pen-tru că, graţie triumfului muncii directe, se simt egali; fi ecare se simte liber, considerându-i liberi şi pe ceilalţi, mândru de libertatea sa. Atât de încântaţi sunt de libertatea lor încât le repugnă ideea de a o ceda, de a renunţa la o parte din ea în fa-voarea unei organizări sociale superioare. Fiindu-şi sufi cienţi, nu simt nevoia ei. Sunt cu atât mai sociabili, cu cât se simt mai puţin încorsetaţi de regulile con-vieţuirii. În fi ecare catalan zace un anarhist. ”Superb, emoţionant şi, în acelaşi timp surprinzător de dur, aproa-pe grosolan transpare acest por-tret literar al catalanilor, scăpat de sub condeiul unuia dintre poeţii lor cei mai iubiţi, părin-tele poeziei catalane moderne. Nici nu era altfel de aşteptat, din moment ce autorul însuşi a

Spania 19IANUARIEIANUARIEIANUARIE201420142014

Sentiment catalan

gimnast profesionist! Sunt cu

fost plămădit din acelaşi aluat ca de jos” se cere forţă şi rezis-

Gabriela Căluţiu Sonnenberg- Spania

Sărbătorile de iarnă din B ucovina au un farmec de-osebit pentru că sătenii din această parte a ţării păstrează cu sfi nţenie obiceiurile stră-bunilor: Pluguşorul, Buhaiul, Irozii, Dansul mascaţilor. An de an, grupurile de copii, adolescenţi sau fl ăcăi pornesc prin casele oamenilor din sat pentru a le vesti trecerea într-un nou an şi a le face urări de sănătate şi belşug în toate. Grupurile de urători de toate vârstele, îmbrăcaţi în costu-mele tradiţionale, cu sumane groase, purtând căciuli împo-dobite, bice şi clopoţei, sunt primite cu drag, iar gazdele îi răsplătesc cu mere, nuci, co-vrigi sau colăcei.La cumpăna dintre ani, Bucovina seamănă cu o sce-nă pe care se desfăşoară un imens carnaval, un spectacol unic de măşti şi ceremonia-luri. De secole, în prag de an nou, bucovinenii transfi gurea-ză prin măşti şi jocuri îndelet-nicirile zilnice, momentele cele mai importante din viaţa omului (naşterea, căsătoria, moartea), ironizează prostia şi urâtul, critică asupritorii şi laudă gospodarii de seamă ai comunităţii.O dată cu trecerea anilor, masca tradiţională bucovi-neană a devenit obiect de artă şi, deşi unele semnifi caţii străvechi au început să dispa-ră din conştiinţa creatorilor contemporani, s-au păstrat, în mod aproape miraculos, structurile plastice ale fi ecărui tip de însemne ceremoniale. Ceata mascaţilor prezentă, în seara de ajun a Anului Nou, a măştilor pe uliţele satelor bu-covinene nu este determinată

doar de sensul carnavalesc al petrecerii, ci are o motivaţie mult mai profundă, convinge-rea că, respectând şi ducând mai departe obiceiurile stră-bunilor, oamenii vor avea par-te, în anul care vine, de holde îmbelşugate şi livezi rodnice, de sănătate şi putere. În satele bucovinene se obişnuieşte ca în ziua de ajun a Anului Nou pe uliţe să umble mascaţii, într-o singură ceată, denumită diferit de la o aşezare la alta: pârtie, bandă, malancă, hur-tă etc. Ceata reuneşte toate personajele mascate, ursul, capra, căiuţii, cerbii, urâţii, frumoşii, dracii, doctorii, ur-sarii, bunghierii etc. După lăsarea serii, ceata cea mare se fărâmiţează, iar bandele rezultate încep să meargă din casă în casă, până la răsăritul soarelui, atunci când Anul Nou îşi intră în drepturi. În-vierea ursului redă metaforic succesiunea anotimpurilor. Unul dintre cele mai impună-toare personaje din Bucovina este ursul. Cultul ursului este moştenit de la geto-daci, care considerau acest animal ca fi -ind sacru. De altfel, chiar nu-mele lui Zalmoxis este derivat de la blana de urs – zalmos, „însemnând blană de urs.”Grupaţi în cete, mascaţii trec pe la săteni, cântând şi dan-sând în ajun de Anul Nou. Uneori, ironizază în cântecele lor anumite vicii ale gazdei. De exemplu, dacă aceasta obişnuieşte să tragă la mă-sea, unul dintre personajele mascate care intră în rol este beţivul. Se speră ca în acest fel, prin râs, oamenii să se îndrepte în anul ce urma să vină.Alte roluri interpretate de să-tenii deveniţi pentru o noapte actori sunt gospodina, boie-rul, urâta satului, fata de mă-ritat, leneşul, morocănosul, răutăciosul sau înţeleptul sa-tului.În zilele noastre, prezenţa mascaţilor în seara de ajun de Anul Nou are o motivaţie profundă: sătenii cred că, din-colo de sărbătoarea trecerii în Noul An, respectând şi du-când mai departe obiceiurile străbunilor, vor avea parte, în anul care stă să vină, de holde

îmbelşugate şi livezi rodnice, de sănătate şi putere de mun-că. În ziua de ajun, şi până a doua zi dimineaţa, la răsări-tului soarelui, când noul an îşi intră în drepturi, cetele de mascaţi duc din casă în casă vestea trecerii în noul an.La Gura Humorului s-a păs-trat obiceiul ursului de paie. Cel care se maschează în urs de paie este îmbrăcat în ajun de Anul Nou cu frînghii care au fost răsucite din paie de grâu sau secară. El însoţeşte ceata ursului în toată noaptea de Anul Nou. În dimineaţa de Sf. Vasile se obişnuieşte ca aceste frânghii de paie de se-cară sau grîu, care se coseau pe haine, să fi e arse. Cei care joacă ursul nu au voie să se dezbrace până la trecerea în noul an.Pregătirea ursului se bucu-ră de o atenţie specială în Bucovina. În zona Cîmpulung Moldovenesc, forma capului de urs se obţine întinzînd o piele de viţel peste o căldare metalică, în timp ce la Bosânci şi Udeşti se foloseşte ca suport un schelet metalic, peste care se aşază o blană de viţel sau de miel, după cum ne-a ex-plicat Maria Mărgineanu, di-rector al Muzeului Etnografi c al Bucovinei. De la gât în jos, corpul celui care se mas-chează în urs este acoperit cu blană, cusută direct pe haine sau cusută ca un costum care se îmbracă cu uşurinţă. Jocul ursului este cel mai specta-culos dintre toate jocurile animalelor întâlnite în cetele bucovinene. Urşii joacă la comanda ursarilor, tineri chi-peşi, îmbrăcaţi cu haine cât mai colorate, care poartă pe spate o mantie şi pe cap au şepci de genul celor militare, pe care sunt lipite sfere împo-dobite cu oglinzi şi globuri. Sub comanda ursarilor, urşii joacă în cerc, se rostogolesc, lovesc pământul cu picioare-le şi, într-un fi nal, mor. Apoi învie miraculos, moment ce redă metaforic succesiunea anotimpurilor, succesiune care, în credinţa bucovineană, stă sub semnul acestui ani-mal, capabil să învingă iarna şi care ştie când vine, cu ade-vărat, primăvara.

„Vindecarea” caprei simbo-lizează sosirea Anului NouUn alt personaj foarte răspân-dit în cetele din satele buco-vinene este capra, care se ca-racterizează printr-o vitalitate excesivă, prin care reuşeşte să capteze atenţia asistenţei. Asemănător cu capra, din punctul de vedere al dansului şi al costumului, este cerbul. Masca de cerb sau capră se compune din cap, cu maxilar clămpănitor şi un trup realizat dintr-un covor sau o pătură. Un trofeu de cerb sau coarne de capră se regăsesc în par-tea superioară a măştii. Între coarne se realizează com-poziţii decorative deosebite, la care se folosesc mărgele, oglinzi, beteală, fl ori etc. Ca-pra (sau cerbul) este însoţită de personaje care simboli-zează ciobani, moşnegi sau babe, precum şi de dansatori în costume populare. În cur-sul dansului caprei există un moment în care animalul se îmbolnăveşte şi cade la pă-mânt. Ciobanul intră în pani-că şi poartă un dialog extrem cu capra, dialog care, în unele localităţi este chiar un des-cântec. Cât timp capra este în agonie, membrii alaiului sunt îngrijoraţi, dar o dată cu însă-nătoşirea animalului, reapar bucuria şi veselia. Acest mo-ment din dansul caprei sem-nifi că „moartea” anului care tocmai se încheie şi naşterea anului care vine.Calul înlătură spiritele releÎn zonele sudice, în special ale Bucovinei, se întâlneşte, la pragul dintre ani, dansul călu-ţului. Profesorul Mihai Cami-lar, de la Muzeul Etnografi c Gura Humorului, ne spune: „În Bucovina, căluţul apare în trupe separate, de căluţi, sau căiuţi, ori în amestecuri cu alte animale. Cele mai fru-moase obiceiuri legate de că-luţi se întâlnesc la Zvoriştea, Dolheşti şi Fîntînele. Semnifi -caţia este aceeaşi: de apărare a omului, a locuinţei, de spiri-tele rele. Calul este animalul care înlătură spiritele rele. La casele din Bucovina, la capă-tul grinzilor de la case sunt sculptate capete de cai pen-tru că înlătură spiritele rele. Momentul acesta de trecere dintre ani este marcat şi de confruntarea spiritelor rele cu cele bune. Şi atunci este nevoie ca spiritele rele să fi e înlăturate fi e prin prezenţa unor personaje, a unor ani-male care au această putere apotropaică, fi e prin zgomo-te care se fac cu biciul de la pluguşor, cu tălăngile, cu bu-haiul”. Dansul căluţilor este foarte energic, foarte exube-rant, cu mişcări foarte rapide. Tinerii aleşi să poarte aceas-tă costumaţie sunt dansatori excelenţi. Ei se îmbracă în cămăşi de culoare albă, ima-culată, culoarea sincerităţii. Capul şi gâtul animalului sunt acoperite cu pânză albă, peste care se lipeşte coama din păr de cal. Profi lul capului de cal este împodobit cu panglici, oglinzi, fl ori naturale sau ar-

tifi ciale, o exuberanţă de cu-lori, o explozie de bucurie. „Bunghierii” şi „urâţii”Un elemnet specifi c Bucovinei, în cadrul obiceiurilor de iarnă, este bunghierul, „frumosul” Anului Nou. Bunghierii sunt întâlniţi sub formă de jan-darmi în cetele de la Udeşti, de împăraţi la Bosânci, unde există un joc, împăraţii de Bosânci. „Ei sunt o parodie-re a elementului austriac. La cumpăna anilor, oamenilor le era permis să se revolte şi să critice sub această mască. De fapt, bunghierii nu sunt niciodată mascaţi, ei sunt frumoşii cetelor de la Anul Nou”, spune Vera Romaniuc. La Cîmpulung Moldovenesc, bunghierii sunt îmbrăcaţi în uniformă albastră sau kaki, care parodiază uniforma aus-triacă, cu foarte mulţi nasturi, cu epoleţi. La Vama, ei poartă căciulă împodobită. În părţile sudice, împăraţii au căciu-li împodobite, îmbrăcate în pene diferit colorate în func-ţie de rangul pe care îl are mascatul în ceată. „Prezenţa unui număr mare de bunghi-eri în ceata de Cîmpulung se explică prin evoluţia is-torică a acestei comunităţi. Spre deosebire de alte aşezări din Bucovina, locuitorii din Cîmpulung, care erau locui-tori ai unei comunităţi libe-re, s-au opus procesului de aservire totală, de înlăturare a privilegiilor de care s-au bucurat ei o perioadă foarte lungă de timp. La Cîmpulung se vorbea de republica Cîmpulungului, şi acolo a existat obştea C împulungului, care s-a opus permanent ele-mentului străin. Acestă re-zistenţă a existat peste tot, dar nicăieri aşa puternic ca la Cîmpulung. În cei 144 de ani de stăpînire austriacă ei s-au opus permanent. Astfel se explică prezenţa unui număr mai mare de bunghieri în cea-ta de Cîmpulung”. În antiteză cu bunghierii se află „urâţii”. Aceştia evidenţiază, prin in-termediul măştilor, cele mai respingătoare obiceiuri ale caracterului uman. Prin in-termediul acestor măşti se ironizează prostia, se ia în batjocură bătrâneţea (ca fe-nomen) şi moartea. În recu-zita de Anul Nou se întîlneşte

şi „pluguşorul”, mai la înde-mâna copiilor.La sate, „pluguşorul” este însă extrem de complex, şi alaiurile care merg din casă în casă duc cu ele chiar un plug. Prof. Mihai Camilar ne expli-că de ce se umblă cu plugul: „Datina de Anul Nou este o datină cu predilecţie agrară. Firesc, ne întrebăm de ce se umblă la Anul Nou cu plugul şi semănatul, deoarece aces-tea sunt lucrări agricole care se practică primăvara. Este o translare a acestor obiceiuri din primăvară. În preistorie, ele se făceau de 1 martie, de Martin. Ursul se juca în luna martie. Buhaiul face parte din recuzita cu caracter agrar. Chiar şi textul pluguşorului este în excelenţă o naraţie privind muncile agricole. În-cepe cu aratul, apoi urmează semănatul, cu îngrijirea plan-telor, cu recoltatul şi adusul boabelor în hambare.Darurile care se oferă de Crăciun se fac din covrigi, colaci rotunzi ca soarele şi luna. Colacii rotunzi ca soa-rele şi luna sunt o reminis-cenţă a vechiului cult păgân al lui Mitras. Zeul Mitras, al Soarelui, era sărbătorit pe 25 decembrie. Iniţial, Crăciunul nu era pe 25 decembrie. A pendulat între această dată şi 6 ianuarie, a 6-a zi din an, ziua când şi în Biblie se spune Facerea Lumii. Iisus Hristos venind pe lume în chip de om, s-a acceptat această dată de 6 ianuarie. Numai că la 6 ianuarie se suprapuneau două evenimente: naşterea şi botezul lui Iisus. Botezul era privit ca o naştere spirituală, pe când naşterea propriu-zisă era una materială. Şi atunci, părinţii teologi au transferat această dată a naşterii, de la 6 ianuarie pe 25 decembrie, tocmai pentru a îndepărta obiceiurile păgîne ale Zeului Mitras. Dar din aceste obice-iuri păgâne s-au mai păstrat colacii rotunzi, simbolizând soarele şi luna”.Şi, bineînţeles, datinele şi obi-ceiurile care fac din Bucovina, la fi ecare sfârşit de an, o scenă pe care se desfăşoară un spec-tacol unic, în care elementele mitice şi cele cotidiene sunt prezentate într-un recital de culori şi de imaginaţie.

Tradiţii20doar de sensul carnavalesc al


Tradiţii şi obiceiuri bucovinene

Timeea Oprean - Cluj NapocaTimeea Oprean - Cluj Napoca

Propuneri pentru o cină uşoară şi rapidă

Ficăţei de pui cu paprika

Cartofi copţi cu muştar şi smântână

Piept de pui la grătar cu salată de legume

Morcovi copţi cu miere şi cimbru

Spaghete cu unt şi usturoi sălbatic (leurdă)

Cina este cea mai controversată masă a zilei. Pe de o parte, e bine să fi e servită cât mai devreme, pentru a nu lăsa alimentele să se digere în timpul somnului, îngreunând astfel procesul de odihnă. Pe de alta, specialiştii recomandă ca felurile consumate seara să fi e uşoare, deoarece corpul nu mai are nevoie de prea multă energie. Pe lângă acestea, intervine şi lipsa de timp, poate şi de chef, după o zi de muncă. Aşadar, prepararea cinei devine o adevărată provocare şi, de aceea, vă venim în ajutor cu câteva reţete.

Reţetele Anei 21IANUARIEIANUARIEIANUARIE201420142014

Ingrediente:• 450 g spaghete• 6 frunze de usturoi sălbatic• 50 g unt• 1 ardei iute mic• 100 g parmezan• 1 lingură cu busuioc verde, sare, piper

Ingrediente:• 1 kilogram morcovi tineri• 2 linguri cu miere• 50 g unt• 1 legătură de pătrunjel• avocado, suc de lămâie, sare, piperMod de preparare: Morcovii se curăţă de coajă, se spală şi se taie bastonaşe subţiri. Se fi erb zece minute în apă cu sare, apoi se scurg şi se pun într-o tavă într-un sin-gur strat. Se stropesc cu mie-rea amestecată cu jumătate de cană cu apă, se condimentea-ză cu sare şi piper după gust şi se presară cu cozi de pătrunjel

Ingrediente:• 4 cartofi • 60 g unt• 125 ml smântână• 1 lingură cu muştar cu seminţe• 1 linguriţă cu busuioc uscat• 1 salată verde, 1 lămâie

Ingrediente: • 1 piept de pui• 2 roşii, 1 sfeclă roşie• 2 castraveţi verzi• 1 ardei gras, 2 cepe roşii• 1 salată verde, 1 lămâie• sare, piper, ulei de măsline, oregano

Ingrediente: • 2 cepe• 500 g fi căţei de pui• 80 ml smântână dulce• 50 ml ulei de fl oarea- soarelui• 50 g unt, 1 linguriţă cu miere• 1 linguriţă cu paprika, sare, piperMod de preparare:Ceapa se curăţă, se taie peşti-şori şi se căleşte în ulei până devine sticloasă. Se adaugă jumătate din cantitatea de unt, fi căţeii de pui spălaţi şi scurşi de apă. Se adaugă mie-rea, sare, piper şi paprika şi se amestecă. Se prăjesc fi căţeii circa zece minute, se adaugă restul de unt, se mai ţin cinci minute pe foc, apoi se adau-gă smântâna dulce. Se fi erbe totul cinci minute, se condi-mentează dacă este nevoie şi se servesc imediat cu felii de pâine prăjită sau cu o salată de legume.

Mod de preparare: Spaghetele se fi erb în apă cu sare cinci minute, apoi se iau de pe foc şi se păstrează la cald. Separat se toacă mărunt usturoiul sălbatic, se căleşte un minut în untul încins împreună cu ardeiul iute tocat mărunt, se

şi unt. Se acoperă tava cu fo-lie de aluminiu, se introduce în cuptorul încins şi se coc la foc mediu 15-20 de minute.

• 50 ml ulei de măsline, sare, piperMod de preparare:Cartofii se spală bine de pământ, se fierb 15 minute în apă cu sare, se pun într-o tavă, se înţeapă cu furculiţa

Mod de preparare:Pieptul de pui se dezosea-ză, se taie felii potrivit de groase, se ung cu ulei, se condimentează şi se pre-sară cu oregano. Se frig feliile de carne pe grătarul încins, apoi se păstrează la

adaugă spaghetele scurse de apă, se condimentează după gust şi se ţin pe foc 2-3 minute. Se adaugă busuiocul tocat, trei sferturi din parmezan dat pe ră-zătoare, se amestecă, se pun în farfurii, se presară cu restul de parmezan şi se servesc imediat.

Se servesc fi erbinţi sau reci, cu avocado pasat amestecat cu suc de lămâie, sare şi piper, presăraţi cu pătrunjel tocat.

din loc în loc şi se introduc în cuptorul încins. Se coc la foc mediu spre iute 15 mi-nute, se curăţă de coajă şi se pun într-un bol. Se adaugă untul, smântâna, muştarul cu seminţe, busuiocul, sare şi piper după gust. Se pa-sează cu furculiţa, se ames-tecă şi se servesc cu salată verde amestecată cu suc de lămâie, ulei de măsline, sare şi piper.

cald, acoperite cu un capac. Ceapa roşie se taie rondele, care se ung cu ulei, se con-dimentează cu sare, piper şi oregano, se frig pe grătarul încins şi se pun într-un bol. Se adaugă restul legumelor tăiate în bucăţi mai mici, se adaugă sare, piper, ulei de măsline, oregano şi suc de lămâie. Se amestecă totul, şi salata se serveşte alături de carnea de pui caldă.

cu paprika

Sfecla roşie este printre le-gumele cele mai rezistente la vreme de iarnă şi, toto-dată, un ajutor extraordinar pentru organism în timpul sezonului rece.Dar dacă despre aportul de energie vitală al sfeclei se scrie mult, o altă variantă a ei, la fel de importantă, este mai puţin popularizată, anume – sfecla roşie este un ajutor extraordinar pentru sănătatea copiilor, încă din timpul vieţii intrauterine. Această legumă se numără printre puţinele alimente-medicament pentru femeile însărcinate, substanţele sale active protejând mai ales de mutaţii fetusul în pântecele mamei. De altfel, în medici-na naturistă, această legumă este o adevărată legendă, proprietăţile sale vindecă-toare în bolile sângelui, în cele tumorale sau ale fi ca-tului fi ind cunoscute încă de acum 150 de ani, când înte-meietorii terapiei naturale moderne au readus la lumină primele leacuri tradiţionale. În ce fel de afecţiuni şi în ce doze se administrează sfecla roşie vom vedea în continu-are, nu înainte însă de a se afl a cum se prepară şi se ad-ministrează.Preparate din sfeclă roşieÎn stare crudă, sfecla roşie nu are un gust foarte grozav,

în timp ce fi artă, este plăcută la gust, dar – după cum arată cercetările – îşi pierde mult din calităţile terapeutice. Sfecla crudă conţine sub-stanţe extrem de puternice, ceea ce impune ca tratamen-tul să fi e dozat cu anumită atenţie, în cantităţi precise.Sfecla crudăFoarte puţine persoane îi agreează gustul, astfel încât, de obicei, nu este consuma-tă singură, ci este asociată în salatele de crudităţi, în proporţia 1:2 – 1:3, cu alte rădăcinoase, cum ar fi mor-covul, ţelina, pătrunjelul, sau cu salată verde ori varză roşie. Doza zilnică pentru ca sfecla crudă să-şi exercite proprietăţile terapeutice este de 100-150 g. De regulă, o cură cu sfeclă crudă durează minimum 2 săptămâni, dura-ta maximă fi ind de 2 luni.Salată de sfeclăSubstanţa care dă culoarea aceea roşu-sângerie sfeclei se numeşte betalaină, iar de prezenţa ei, destul de sen-sibilă la fi erbere şi extrem de sensibilă la coacere, se leagă mai toate proprietăţile antitumorale şi antioxidante ale acestei legume. Ca ata-re, sfecla nu va fi consumată coaptă, ci doar fi artă, şi nu oricum, ci doar în coajă, şi doar până se înmoaie (se verifi că prin împungere cu o furculiţă). Nu mai mult! După fi erbere, sfecla roşie se dă prin răzătoare, se adaugă 1-3 rădăcini de hrean rase, apoi sare, ulei şi oţet după gust. Se adaugă şi puţină miere, după care se ameste-că foarte bine ingredientele şi se pun într-un borcan în-chis ermetic cu capac. Salata de sfeclă se poate păstra la frigider, fără probleme, vre-me de 2 săptămâni, timp în care îşi va conserva propri-

etăţile terapeutice. Este un remediu excelent contra ră-celilor, bronşitelor, afecţiu-nilor reno-urinare. În postul Crăciunului şi la sărbători, salata de sfeclă cu hrean este nelipsită de pe masa multor români, deoarece creşte ca-pacitatea de digestie şi pre-vine tot felul de tulburări di-gestive, cum ar fi gastritele, dispepsiile, balonarea etc.Sucul de sfeclă roşieExpertul în administrarea acestui suc a fost terapeu-tul naturist austriac Rudolf Breuss, cel care a avut nu mai puţin de 45.000 de ca-zuri de cancer şi alte afec-ţiuni cronice vindecate cu ajutorul sucurilor de legume şi al ceaiurilor din plante. Contra leucemiei şi a boli-lor tumorale, el recomandă o combinaţie de sucuri, care pot fi uşor obţinute cu aju-torul unui storcător electric centrifugal pentru uz casnic. Cu acest storcator, se extrag 100 ml suc de sfeclă roşie, 50 ml suc de rădăcină de ţelină şi 300 ml suc de mor-cov. Această combinaţie de sucuri se păstrează ermetic închisă într-o sticlă la frigi-der şi se consumă cu lingu-ra, pe parcursul unei zile, pe cât posibil pe stomacul gol. După părerea lui Breuss, cel mai puternic dintre toate sucurile de legume este cel obţinut din sfeclă roşie, care curăţă sângele, blochează dezvoltarea tumorilor, deto-xifi că fi catul. Exprimate la nivelul anului 1920, aces-te opinii au fost întru-totul confi rmate prin studii sofi s-ticate, făcute în laboratoare şi spitale, în anii 1990-2000.Borşul de sfeclăIată, în continuare, o reţe-tă românească tradiţională, folosită mai ales în timpul iernii, când alimentaţia este

mai săracă în vitamine: o sfeclă roşie, de dimensiuni mici (cca. 200 g), se taie în două. Una dintre jumătăţi se va tăia mărunt, apoi va fi fi artă cu alte legume tăiate mărunt (ceapă, morcov, pă-trunjel, cartof, ţelină), vreme de o oră. Când fi erberea s-a apropiat de sfârşit, se taie mărunt şi cealaltă jumătate de sfeclă, care apoi se fi er-be separat, doar cât să dea un clocot, într-o cană de borş din tărâţe. După fi erbe-rea foarte scurtă a sfeclei în borş, lichidul obţinut, de o culoare roşie intensă, se fi l-trează şi se adaugă imediat la legumele care deja fi erb, după care se opreşte focul, se adaugă sare şi ulei după gust şi verdeaţă tocată. Se va obţine un borş acru, de

o culoare roşie minunată şi foarte bogat în betalaină şi în alţi pigmenţi cu efecte vindecătoare excepţionale. În medicina populară româ-nească, acest borş se admi-nistrează convalescenţilor, după răceală, celor debili sau cu boli de piept, precum şi pentru… trezirea din mah-mureală!Tratamente preventiveSucul de sfeclă, precum şi sfecla crudă consumată în salate, sunt printre cele mai bune alimente pentru preve-nirea bolii canceroase. Vita-minele (C, A, B1, B2), fi bre-le insolubile şi fl avonoidele conţinute de această legumi-noasă sunt tot atâtea remedii antitumorale, efectele lor benefi ce fi ind resimţite mai ales atunci când sunt admi-nistrate pe termen lung şi din surse naturale. Datorită bogăţiei sale în substanţe cu efecte antioxidante, sfecla roşie este utilă pentru preve-nirea leucemiei, a cancerului pulmonar, colo-rectal, gas-tric. De asemenea, rădăcina sa de culoare roşie este utilă şi în profi laxia formelor de cancer hormono-dependen-te, cum ar fi cel testicular, de prostată sau la sân.VaricePigmenţii care dau culoarea specifi că sfeclei roşii au, între altele, un efect extra-ordinar pentru menţinerea sănătăţii şi a elasticităţii va-selor de sânge, în special a venelor. Ca atare, persoane-lor predispuse genetic (care au avut antecedente în fami-lie) spre varice le este reco-mandat consumul sistematic de sfeclă roşie, care previne

pierderea elasticităţii vase-lor de sânge şi formarea di-lataţiilor şi stazelor venoase. Persoanele care deja au vari-ce în formare trebuie să ţină cure serioase cu sfeclă roşie, pentru a preveni extinderea acestora.Degenerescenţa macularăÎntr-un studiu făcut recent în Italia, s-a descoperit că doi pigmenţi conţinuţi din abun-denţă în rădăcina de sfeclă roşie, şi anume luteină şi zeaxantină, previn tulbu-rările oculare, în general şi degenerescenţa maculară, în special.Intoxicaţiile lente - ne refe-rim aici la acumulări lente şi extrem de dăunătoare de to-xine din alimentaţie, din aer, din apă, din diferitele amba-laje, din detergenţi etc. Toate acestea se acumulează în or-ganism şi ajung să îl sufoce, producând afecţiuni din cele mai diverse, de la alergie – la reumatism, şi de la scăde-rea imunităţii, la Alzheimer. Substanţele active din sfecla roşie au calitatea de a ajuta la eliminarea acestor toxine, încă de la nivel celular, şi de a ajuta la eliminarea lor prin colon, transpiraţie şi diure-ză. Efectele sale detoxifi an-te sunt atât de intense, încât multe persoane care ţin cura cu suc de sfeclă roşie se con-fruntă, în primele săptămâni, cu fenomene neplăcute, cum ar fi stările de greaţă, tulbu-rările de tranzit intestinal, mirosul neplăcut al excreţi-ilor. Aceste semne sunt cu-noscute în medicina naturală ca reacţie de dezintoxicare şi sunt semnul că tratamentul funcţionează şi dă rezultate.

Corina Simionescu Hudgens Medic terapeut – Norwich/ AngliaFoto: Dan Gherman

22în timp ce fi artă, este plăcută

IANUARIEIANUARIEIANUARIE201420142014 Terapia verde

mai săracă în vitamine: o o culoare roşie minunată şi pierderea elasticităţii vase-

Benefi ciile miraculoase ale sfeclei roşii

MUNCĂ - CERERI Tânără, 23 de ani, caut de muncă ca şi externă în comuni-tatea Madrid. Telefon: 687 227 067. Tânăr, caut de muncă ca şo-fer profesionist în Spania. Deţin categoriile B, C, E. Telefon: 687 227 067. Tânăr, 33 de ani, posed carnet de conducere categoria B, şi caut de muncă în orice domeniu. Cei care doresc să mă ajute să mă contacteze la telefon: 642 475 449. Doamnă, 53 de ani, caut de muncă cu ora sau internă, pentru curăţenie, cumpărături, îngrijit persoane în vârstă. Poate fi fa-milie spaniolă sau română. De preferinţă în Barcelona. Telefon: 603 385 168. Caut de muncă ca şofer de tir internaţional. Posed permis de conducere spaniol B, C, E şi ex-perienţă. Telefon: 656 636 426. Doamnă serioasă, 54 de ani, fără obligaţii, caut de muncă în menaj, curăţenie, în Barcelona sau alte zone ale Spaniei. Tele-fon: 610 834 416. Domn responsabil, cu 35 de ani experienţă, caut de muncă în construcţii în comunitatea M adrid. Telefon: 603 202 334. Tânără din comunitatea Madrid, caut de muncă în menaj. Telefon: 663 413 805. Doamnă 44 de ani, caut de muncă între orele 13:30 – 20:00. Am experienţă în îngrijirea per-soanelor în vârstă, copii şi cu-răţenie. Mai multe informaţii la telefon: 642 918 758. Bărbat serios, responsabil, cu experienţă, caut de muncă în construcţii sau grădinărit în co-munitatea Madrid. Telefon: 663 413 805. Specialist, cu multă experien-ţă în toate tipurile de zugrăveli în interior - exterior, gresie - faianţă, ipsos, caut de muncă în Spania. De asemenea, am experienţă şi

studii omologate în horticultură şi potenţial pentru grădinărit. Te-lefon: 635 999 648, 674 680 117. Doamnă, 40 de ani, caut de muncă în comunitatea Madrid, în curăţenie, îngrijit copii sau per-soane în vârstă. Am experienţă, sunt serioasă şi responsabilă şi realizez muncă de calitate. Mai multe informaţii la telefon: 642 805 264. Domn serios, responsabil, 45 de ani, caut de muncă în comu-nitatea Madrid, ca şofer. Posed permis de conducere categoria: B, C, E, şi BTP. Telefon: 687 321 754. Doamnă, caut de muncă în curăţenie sau îngrijit copii, în Ciudad Real. Telefon: 642 885 606. Caut de muncă ca ajutor de mecanic auto, zugrav în con-strucţii, în comunitatea Madrid. Am experienţă, sunt serios şi res-ponsabil. Telefon: 698 522 009. Doamnă, caut de muncă în curăţenie, îngrijit copii sau bă-trâni în comunitatea Madrid. Te-lefon: 698 522 009. Doamnă responsabilă, caut de muncă ca internă sau externă în menaj sau îngrijire copii şi per-soane în vârstă în comunitatea Madrid. Am experienţă în do-meniu -pot demonstra-, şi gătesc foarte bine din bucătăria spanio-lă. Telefon: 642 894 357. Persoană serioasă, responsa-bilă, atentă, calmă şi înţelegătoa-re, curată şi sănătoasă, caut loc de muncă în menaj sau îngrijit persoane în vârstă, în comuni-tatea Madrid. Am împlinit 60 de ani. Telefon: 915 732 908 – Georgina. Doamnă, 46 ani, educată, har-nică, serioasă, cu acte în regulă, caut de muncă ca şi externă în comunitatea Madrid. Am expe-rienţă în menaj, curăţenie, îngri-jirea copiilor şi a persoanelor în vărstă. Telefon: 602 538 831. Muncitor responsabil, cu ex-perienţă în instalări aer condiţio-nat - industrial, casnic, construc-ţii -, caut de muncă în domeniu. Posed carnet de conducere cate-goria B. Telefon: 634 649 931. Şofer de TIR internaţional, cu experienţă, permis spaniol, cate-goria B, C, E, card CAP, tacho-graf, caut de muncă. Telefon: 653 426 503.

MUNCĂ - OFERTE Angajăm externă pentru a avea grijă de o persoană în văr-

stă, la sfârşit de săptămână, în Colmenar Viejo/Madrid. Con-diţii: experienţă, să locuiască în Colmenar Viejo sau împrejurimi. Mai multe informaţii la telefon: 659 549 698. Căutăm persoană responsabi-lă, cu experianţă în bucătăria spa-niolă, pentru a lucra într-o casă situată în comunitatea Madrid, de luni până vineri. Telefon: 615 156 909. Angajez persoană cu expe-rienţă pentru a avea grijă de 2 copii: 4 şi 10 ani, în Málaga. Te-lefon: 985 229 403. Angajăm internă cu experi-enţă, între 25 – 45 de ani pentru a avea grijă de copii şi de casă, în Pozuelo de Alarcón. Pentru detalii sunaţi între orele 19:00 şi 21:00, la telefon: 645 415 174. Căutăm internă cu experienţă pentru a avea grijă de o persoană în vârstă în Zaragoza. Telefon: 609 166 760. Caut internă pentru a avea grijă de copii, în Toledo. Condi-ţii: carnet de conducere, limba spaniolă, cunoştinţe bucătăria spaniolă. Telefon: 696 474 322. Angajăm internă cu experi-enţă şi recomandări în Palma de Mallorca/Baleares. Mai multe detalii la telefon: 696 023 663. Angajăm cu contract pentru 12 luni, şofer camion pluma, în Las Pedroñeras / Cuenca. Sunt importante cunoştinţe în confec-ţii din aluminiu. Telefon: 967 163 040 - Luis Julian Rabadan. Căutăm persoană serioasă, să lucreze ca internă în Marbella/Provincia Málaga. Condiţii: cu-noştinţe despre bucătăria spani-olă, experienţă în îngrijirea per-soanelor în vârstă. Telefon: 645 518 477. Avem nevoie de o persoană comunicativă, serioasă, cu expe-rienţă în creşterea copiilor, pentru a avea grijă de casă şi de doi copii de 6 ani şi 10 ani, în Sanlúcar la Mayor, Sevilla. Mai multe infor-maţii la telefon: 955 703 704, 618 062 653.

ÎNCHIRIERI Închiriez o cameră pentru o persoană în Legazpi, aproape de linia de metro 3 şi 6. Condiţii bune, apartament liniştit, curat. Valabil şi pentru 1 – 2 persoane la sfârşit de săptămână. Rog şi cer seriozitate. Telefon: 633 296 657. Închiriez o cameră în Leganés, aproape de staţia de metro Julian Besteiro, pentru o

doamnă/domnişoară serioasă şi responsabilă. Apartamentul este total reformat şi mobilat, curat, liniştit, în care locuieşte doar o singură persoană. Preţ 180 euro/lună. Mai multe informaţii la tel-efon: 627 196 679. Închiriez apartament mobi-lat, 3 camere, aproape de staţia de metro, în Vallecas. Mai multe informaţii la telefon: 605 839 672, 649 246 341.

VÂNZĂRI CASE ŞI TERENURI

Vând teren intravilan, situat la şosea asfaltată, sat Sperieteni, judeţ Dâmboviţa, plan cadastral efectuat, apă şi energie electrică accesibile, preţ 10 euro/metrul pătrat, deschidere mare, se pot vinde şi parcele mai mici. Mai multe informaţii la telefon: 0040/726 490 217. Vând casă în Cugir, zonă centrală, compusă din 2 apar-tamente: 5 camere, 2 băi, 2 bucătării, pivniţă, garaj, curte şi grădină, 700 mp. Mai multe informaţii la telefon: 0040/748 766 041.

MATRIMONIALE Tânăr, 33 ani, fără vicii şi obligaţii, caut fată de vârstă apropiată pentru o relaţie stabilă. Mai multe la telefon 603 107 360 sau messenger: [email protected] Doamnă, 54 de ani, 1,60 m, 60 kg, cu serviciu, doresc să cunosc un domn de vârstă apropiată, fără vicii, cu serviciu, din comuni-tatea Madrid. Rog seriozitate. Telefon: 662 928 856. Bună, fetelor! Sunt un tip drăguţ de 29 de ani, înalt, 1,85 m, 80 kg. Sper ca prin interme-diul acestui ziar să pot întâlni o fată care caută ce caut şi eu: jumătatea. Telefon: 672 527 678. Tânăr, 37 de ani, caut o tânără de aceeaşi vârstă, pentru o relaţie de prietenie/căsătorie, din comu-nitatea Madrid. Telefon: 627 003 406.

Anunţurile de mică publicitate sunt

GRATUITE!E-mail:

[email protected]

Telefon: 637 998 036 - Vodafone617 080 531 - Orange

642 298 948 - DIGI (luni-vineri, 11:00–19:00)

Important pentru cititori!• Vă rugăm să verifi caţi t e x t u l a n u n ţ u l u i ş i numărul de telefon înainte de a fi trimis spre publi-care redacţiei noastre!• Publicaţia Occidentul Românesc nu îşi asumă răspunderea pentru nu-merele de telefon greşite sau conţinutul anunţurilor de la mica publicitate!

Mica publicitate 23IANUARIEIANUARIEIANUARIE201420142014

Primele oferte cu locuri de mun-că în străinătate în acest an vizea-ză personalul medical, educatoa-rele şi lucrătorii în agricultură, cel mai bine remunerate fi ind postu-rile de medic, pentru care se oferă salarii de 4.000 de euro pe lună.Prin reţeaua europeană de ocupa-re, Danemarca caută 35 de lu-crători în agricultură- culegători de căpşuni, acestora oferindu-li-se contracte determinate, de şase - şapte săptămâni.Angajatorul danez precizează în anunţul de angajare că munca pentru care se face recrutarea de paersonal se va desfăşura la o fer-mă ecologică, în aer liber.„Culesul căpşunilor începe de-vreme, la 4.00 - 5.00 dimineaţa. Sezonul de recoltare a căpşuni-lor începe aproximativ la începu-tul lui iunie şi se termină în jurul datei de 15 august”, precizează angajatorul.Candidaţii trebuie să aibă cel pu-ţin 18 ani şi să fi e pregătiţi pentru o muncă fi zică grea, fi ind pre-feraţi lucrătorii cu experienţă în acest domeniu.De asemenea, lucrătorii trebuie să fi e motivaţi şi fl exibili în pri-vinţa programului şi trebuie să vorbească limba engleză la nivel mediu.„Plata muncii este în funcţie de cantitatea recoltată (la kilogram). Se plăteşte echivalentul în coroa-ne daneze a aprox. 1 euro brut/kg. Mai multe informatii despre plata muncii găsiti pe website-ul www.duborgjordbaer.dk”, se mai arată în anunţul de angajre.Angajatorul precizează că poate oferi şi cazare (cu spaţii pentru prepararea mâncării, internet wireless, duşuri, TV, maşini de spălat) contra unei taxe de opt euro pe zi.Durata contractului este de şase - şapte săptămâni cu un prgram de lucru de şase zile/săptămână (în medie 25 - 30 ore/săptămână).Candidaţii trebuie să trimită CV model Europass, în limba engle-ză, cu poza inclusă, pe adresa de email: [email protected].

Irlanda caută personal medical, fi ind disponibile 10 posturi de medic psihiatru, unul de medic oftalmolog şi 14 de asistente me-dicale.Pentru cele 10 posturi de medici psihiatri, angajatorul precizea-ză că se lucrează în spitale din Marea Britanie şi Irlanda, 39 ore pe săptămână, în schimburi de câte 12 ore, iar la nevoie se fac ore suplimentare.Cei interesaţi trebuie să aibă mi-nimum un an de experienţă pen-tru a putea candida, trebuie să fi e întregistraţi ca doctor în România şi să vorbească fl uent limba en-gleză.Salariul oferit este de 4.000 euro brut/lună.De asemenea, cheltuie-lile cu transportul sunt asigurate iniţial de către angajator şi vor fi returnate în termen de şase luni de către angajat.Contractul oferit este permanent iar cei interesaţi pot aplica până în 1 iunie.Pentru postul de medic oftalmo-

log sunt prevăzute acelaşi pro-gram de lucru şi acelaşi nivel de remuneraţie, dar experienţa cerută este de cel puţin trei ani în spital.Contractul este permanent şi prevede 32 de zile de concediu de odihnă şi 18 zile concediu de studiu. În Dublin se mai caută 14 asistente medicale în următoarele domenii: bolile aparatului diges-tiv, endoscopie, activitate posto-peratorie chirurgicală.Experienţa de cel puţin un an constituie avantaj. Asistentele vor avea un program de 39 ore pe săptămână şi vor lucra în schim-buri de 12 ore şi suplimentar când va fi nevoie.Candidatele trebuie să fi e înregis-trate ca asistente în România, iar apoi să se înregistreze în Nursing Midwifery Council din Marea Britanie. Şi ele trebuie să vor-bească fl uent limba engleză.Contractul este pe perioadă nede-terminată, iar salariul oferit este de 2000 euro brut/lună.

În Stuttgart, Germania, sunt vacante 10 posturi de educatoare în cadrul Asociaţei Internaţionale pentru Tineret.„Reprezentanţii Asociaţiei Internaţionale pentru Tineret şi cei ai Biroului pentru Tineret vor veni la începutul lunii martie în România pentru selecţia candi-datelor. Rezultatele acesteia vor fi comunicate în aceeaşi zi şi se vor semna contracte de muncă cu plecare în Germania înce-pând cu luna iunie 2014”, se ara-tă în anunţul de angajare.Aplicaţiile candidatelor trebuie să conţină o copie a diplomei de bacalaureat (pentru absolventele Liceului pedagogic), o copie a diplomei de licenţă şi a modulu-lui pedagogic sau dovada desfă-şurării activităţii într-o gradiniţă, precum şi o copie a certifi catului de limba germană nivel C1.Toate candidatele, indiferent dacă au sau nu au califi carea recunoscută, vor urma, în primul an, un curs de adaptare la modelul educaţional din Germania. În primul an toate persoanele selectate vor locui în aceeaşi clădire sau în vecinătate, urmând ca, după această perioa-dă, fi ecare persoană să primească sprijin pentru găsirea unei locu-inţe de închiriat, în funcţie de locul de muncă.Cheltuielile de transport, atât în România pentru interviuri, cât şi transportul către Germania sunt suportate de către Asociaţia Internaţionala pentru Tineret.Posibilitatea obţinerii unui con-tract de muncă pe perioadă nede-terminată se oferă după primul an.Persoanele interesate pot aplica până la sfârşitul lunii februa-rie, trimiţând CV-ul model Europass în limba germană ( Lebenslauf), cu fotografi e, în-soţit de copiile diplomelor spe-cifi cate, pe adresele de e-mail s imo@ vi j - s tu t tgar t .de ş i [email protected]”, se mai arată în anunţ.Doar persoanele preselectate în urma transmiterii aplicaţii-lor vor fi contactate şi invitate la interviu.

Primele oferte cu locuri de mun- log sunt prevăzute acelaşi pro-

Locuri de muncă în Locuri de muncă în Locuri de muncă în Europa la început de an Europa la început de an Europa la început de an

Occidentul romanesc nr 35

Documents

Transcript of Occidentul romanesc nr 35