Nicolae Iorga - Istoria Lui Mihai-Viteazul. Volumul 1

download Nicolae Iorga - Istoria Lui Mihai-Viteazul. Volumul 1

of 302

  • date post

    27-Oct-2015
  • Category

    Documents

  • view

    380
  • download

    13

Embed Size (px)

Transcript of Nicolae Iorga - Istoria Lui Mihai-Viteazul. Volumul 1

  • ISTORIALUI

    MIHAI VITEAZULVOL. I.

  • ISTOR IAMil MIBAIVITCAZ1113

    DE

    N. IORGA

    PUBLICATA DEMINISTER ITJL APARARII NAT IONALE

    Vol. I.

    BUCURESTI1935

  • Introducerea din 1902

    De mai !mune ori pand acuma am avat prilejul sdpovestesc istoria celor Intdmplate prin noi Intr'un timpdeja care s'au strecurat trei stile de ani cu soarta schim-bAtoare. Incep And, cum trebuie s inceapd orice cer-cethtor cu siirguinta pentru adevdr, ea inono;rafii, amschitat acuna tin an, and ajunsesem a cuprinde totcampul cn ochii, tabloul intreg si, putin dupd aceasta,inteo articied pe intelesul oricui, vorbind adecit ini-mii fiecaruia, am incercat sa exprim poesia subiectului,adeca adancul lui inteles ornenesc, farmecu-i de luptdbiruitoare sau nenorocita.

    In gandul mieu, nieiuna din aceste lucrari nu puteafi cartea definitivA ce se cuvenia de mult limp cellamai vileaz dintre Romani si oe i se cuvine mai a-les acuma, cand de la moartea lui se ridica l patru-lea veac, cu zori de sperante noua.

    Toate vietile omenesti se alcatuiesc din nesfarsite a-manunte, dintre care uncle n'au niciun rate les deosebit'pentru firea aoeluia In activitatea caruia ele trebniesa se inlampine, ca si In activitatea multora. san chiara tuturora. Asupra unei Orli din ele se opreste povestitdrul trecutului, dar numai pentru a se folosi Indescrierea unei epoce, cand o poate caracterisa pe a-ceasta milcar, ceia ce n.0 se Intampla totdeauua. Sauele sant adunate cu e lavie, de si pupil In.semnate In

    1

  • 2 N, JORGA

    esenta lor, pentru. ca sant singurele rgmAsite pe carearuncat pe termul amintirilor d:struggtorul val

    al timpurilor. De la ele incepe atuncea talcul, care ecu atfita Mai deplin, cu cat mai mare e puterea isto-ricului in a Intregi din putin cele rnulte care au fostsi care trebuie vrAjite -din peirea In care se pgreauingrop ate.

    0 naratiune istoric nu spune cat spun izvoarele,acestea sant Inaintea mesterului nu pentru a le strg.-muta pe paginile lui, cate sant acele izvoare, nici pen-tru a se opri si el la hotarele lor, datorite IntamplAriipriincioase sau vrAjmase. 0 carte nu e sau nu Ire-buie sg. fie un corpus al stirilor privitoare la su-itiect, ci si mai mult i mai pupa decal atata. Trite le-gand izvorul, nu ca un obiect de xliscutii abstract; sauea lin pril j pentru a ngscoci fantasme personale pe ce-

    uI al Inchipuirii, und ele se ivesc si se inr-prstie, ci ca un glas viu strabgland png la noi dintrecut, une ori tare ca un striggt de rgzboiu, ca oprotestare de revoltg, ca fin Indemn la luptg, alte oriea o soapt de pgreri de rAu marturisite, sg. ascultAm.Cand Vorbele nu vor fi pentru noi, ci vor fi mantuitefArg folos din uitarea largg., le yam lasa sg. treacg sprea ajunge poate la acela pentru care sant menite Invre-o socotealg. mgrunt. Tar, alte ori, cand ee vor In-cepe numai, ni va ft ingAduit a intregi, intemeindu-nepe acea asgmAnare dintre fiintile omenesti din acelitsivreme, i, atat de adese ori, din oHce vreme, pe carese razim i intelegerea clintre oamenii aceluiasi timp

    aceia. mai grea, dintre dansii i acei ce au umblatInaintea lor pe pgn2ant.

    Intr'o istorie a lui Mihai Viteazul are cineva i datoriade a alege i aceia de a intregi. Lgmuririle sant intgiufoarte putine, cate pot sA rgmaie desprc,.. traiul unui

    te-a

    albastru

    $1

    si

  • ISTORIA LUI MIRAI VITEAZUL

    tecior dc Domn care-si ascunde neamul, care, astep-tand Domnia din mnile norocului, nu se Impartsestelesne de boieriile ce se dau de dire aceia cari i-au rap-pit mostenirea" parintelui. Un nume In cAteva do-cumente, ca martur formal al Intaririlor i judeciltilorMute de un Voevod din alt sAnge, dusman. Vre-o is-preivnicie donmeasca, grija unei lucrari In care O. sepomeneasca numele altuia. i, pe langa aceste indicatii,nimic alta decat povesti naive sau tragice, pe care le-auIrezil. In mintile oamenilor furtunoasa lui marire decuceritor, sau vre-un cuvant pierdut in randuri ce ausarcina sa ne vorbeasca de altii, care erau ei cei mariatuncea.

    &Int trei cronici de fard totusipe cele multestraine de la care s'ar astepta lamuriri pentru a-ceste Intunecate timpuri ale Inceputului, ale avntu-lui dire soarele gloriei. Dar una vorb25te mai mult4e boierir cari au hranit-ori pliitit pe scriitor: de 13u-zesti. Alta ni s'a pastrat numai In prefacerea facutade un strain, drumet IntAmplator pe la noi, care spunesi el dupa un scriitor oficial ce are In vedere numaiDomnia. Cea de-a treia, scrisa de un zugrav arm ean,din care Imprejurarile au fault un agent politic cu-noscut In tot liasaritul turcesc, aceia, nefiind nici aCurtii, nici a rivalilor boieresti ai Curtii voevoduluivenind tot odata de la un om ager i un bun en-nos-cator al lucrurilor ce se petrecusera In preajmava fi cuprins mai multe. Dar din ea n'au ramas dedatcloud franturi, traduse latineste, In prosa latina a undistoric ardelean.

    Pentru acest timp al grelei hotarlri, aducatoare deprimejdii, si al celor d'intaiu biruinti, abia se and cevaIn ziarele sau In expunerile mestesugite ale straini-bor. Pe aoestia nu-i privesc Inca decAt foarte de de.

    linga

    sa,

    3

    si

  • 4 N. IORGA

    parte asemenea lucruri. Ele ar fi ajuns totusi la urecheapublicului eirropean, dacd ar fi avut interes la aceastamarele lAudAros de care Mihai fcuse sA-i atArne tarapentrn a nu fi singur in ziui thud va da socoteall Tur-cilor jigniti. Insl Sigismund Bthory, noul apArAtor alCrucii, nu sttuse alAturi cu Voevodul sAu" munteanIn lupta de la CAlugareni si-i era tot una dacK despre:aceastd biruintA neasteptatA se va vorbi rnult sau pu-

    Intre aceia cafi puneau cununa faimei pe frunteaostasilor Credintii.

    Aici, In foait aceastA vreme a pribegiei la Curtile u-surpatorilor, a rAtacirii pe ht u5ile meghislanilor dinTarigrad, a suferintilor de datornic care nu poate platidecal prin rusinea zilnica ce 1-Ighite, a fiorului de re-voila si a celor d'intaiu lovituri ale brattilui rAsplatitor,

    trebuie puse In luminA lucruri ce se IntrevAd abia.La aceasta sarcina, crtre un e o falsificare decI atuncind istoricul e un spirit fals sau sArac, ne alttlA cu-

    noasterca altor ImprejurAri ca acestca i allor fapte a-,alnanatoare. Slim bine cum au crescut alti oopii dorn-testi deck Mihiti fiul lid Patrascu-VodA, cum au cum-parat Scaunul parintesc alti pretendenti &Oa Banalfihai, cum s'au pregatit pentru sfaramarea piedccilor

    alti razboinici deciit Mihai-Voda.Fart aceste apropieri, la care sAntem pe deplin In-

    dreptatili prin. repetarea neaparatd, in form- putin dco-selyite, a situatiilor obisnuite din aceiasi epocA, toatA a-veastA parte, vremea pregAtirii eroului si silintilor prinare-si desmlorti mAna, s'ar Infitia palidA i lipsita de

    'nteres. Ar fi o descurcare de dale, din care ne-am alegernumai cu cunostinta celor fAcute, si nu cu IntelegereadeplinA a sufletului din care ele izvorArt si allele, matmarl, erau sA izvorasca..

    Aici e, prin urmare, mai mult o reconstituire, o fade-

    tin,

  • ISTORIA LW MIHAI VITTAZUL 5

    plinire. decal o Mmarire a izvoarelor sau a acelor dinele ce spun mai multe i cu mai mare siguranta de a-devar.

    Altfel c de la 1598 Inainte. Soarta Ardealutui e a-curna In joe, si in hotarirea ei se vede din ce in ce maibine ca Voevodul muntean are sa-si spuie cavantul, asacum intaegea el s'o faci; tragand sabia, incercata fataIc Turci, Impotriva prietenului Turcilor care era car-dinalul Andrei.popa" paganilor. So lii yin acurn Ia dan-sul, trimet stiri, fac la Intoarcere rapoarl,- bogale. Ceganduri are Mihai, strajerul de la Durare al Imparatu-lui crestin, c- vo'nla se zbate In suflolul lui, nerabda-toare, sant acum lucruri ce privesc pe mind lume carese teme, nadajduieste sau asteaptd. Niciodata pana a-tunci cineva din neamul nostru nu fusese urmarit asade aproape de ochii neadornAti ai interesului.

    Mihai trecu mur4ii, In ciuda vrajmasilor si fara voiadeplina a prietenilor si stapanilor. Vantul biruintii sundin nou in steagurile lui binocuvntate de dreptateadumnezeiascii. Ardealul i se asternu la picioare, si Alba-Iu lia Bathorestilor avu un Craiu" roman, un vAcar"purtator de coroana.

    Imparatul primi alunci ceia cc nu Indraznise a cere.ii numai alai.: el voi sit aiba Ardealul, nu numai pen-

    tru sine, pentru autoritatea sa de suzeran, ci pentru,sfetnicii, pentru generalii si dregatoril si, ca o ar ce-ifusese vanduta de eine avea dreptul asupra-i. Mihai.sa lase cat mai mult din drepturile sale, capatate Inteunrazboiu drept, cu primejdia vieii, sa fie cat mai stipus.,mai umilit, nai ters, sa e duel, daca se poate,pentru a se lupta iarasi la Dunare cu IMparatia Ne-credinciosilor.

    Spre a se ajunge la acest scop, se Intrebuinta mo-neda mare si mica a Inselatoriei. Scrisori de m'ulta-

  • 6 N. IORGA

    mire, Indemmui, propuneri; ambasadorl, agenti, cond-sari g spioni. 0 corespondent. de fiecare zi porniArdeal, unde se negocia" In asteptarea furtunii cedesrAdcineaz g. pe oei oe sant prea 1ndrazneti, san ca-tre Ardeal. In oea mai mare parte, ea ni s'a pstrat

    alaturi cu dansa, mormane de stiri, une ori foartebune l folositoare, menite sa multameasca dorinta de-aafla a principilor i particularilor ce se interesau de po-litica. Fara s se numere ce veni pie urmil; paginile e-legante ale oanienilor de carte si de scoald, ale scriito--rior lustruiti din Europa culta, ale istoricilor si mora-lisatorilor 'prin mijlocirea faptelor petrecute.

    Apoi, Ardealul, care plittia, bilistamancl, birurile cuce-ritorului, era pc atunci o tara mult mai luminata decata noastra, o provincie In orasele careia se obisnuia sase Insemne si s se pastreze cu scumpatate amintireavremurile rele ca si a celor bune. Negustori sasi, earlfacuser studii, dieci unguri scrisera In latineste, nem-teste i ungureste despre Urania Valahului", supt acarui opinc se zvarcoliau. Pas cu pas,