Iorga - Istoria Armatei Romanesti. Volumul 1 - Pana La 1599

ISTORIA ARMATEIROMANESTI

VOL. 1.

ISTORIA

ARMATEI ROMANESTI

DE

N. IORGA

VOL. 1.(Pana" la 1599.)

EDITIA a I-a

BUCURESTI

Editura Ministeriului de Razboiu1 9 2 9.

PREFATADupd doudzeci de ani si mai bine reapare o carte

<din care ofiterli nostri au putut culege atunci a in-formatie noud. A§ ji foarte bucuros dacd in luptafi in jertfa for ar fi fost o urnid din aceastd cetire.Astdzi, cdnd datoria, grea, a pdstrdrii hotarelor cerecea mai puternico incordare a forlelor morale dintr'ofncercatd si glorioasd armatd, retipdrirea, cerutd degeneralul Cihoschi, ministrul de Rdzboiu, nu e, cred,inuracr.

N. IOR GA.

PREFATA la edifia I-iu

Aceasta nu e o istorie a ostirii romanesti care th42oató Inlocui cercetarile specialistilor militari. Nicinu rOvneste la aceasta. Autorul a observat Inth adeseori cat de greu si de necomplet se pot orienta scrii-torii de ;specialitate In haosul izvoarelor. Cei maimulti amestecd cele ce se spun de oameni dintrecari unii sant contemporani, allii scriu foarte tOrziu,unii au fost In masurd a cunoaste lucrurile, allii copiescrieri anterioare ori se lath dug de inchipuire, unii,stiu so dea vesti exacte, ceilalli nici nu se pricep ao face, nici, de afflea ori, n'au acest scop tnainteaochilor.

Pentru ca ojilerul th cerceteze din punctul de ve-dere al artei fapte razboinice, e de 4,nevoie ca isto-ricul, descoperitor, publicator fi critic de izvoare, sd-Iinitieze In mijloacele de cunoastere a adevOrului. 5/-el mai are nevoie de istoric pi altfel : si un rOzboiu,ca orice fac oamenii, e un fenomen social, si eltrebuie pus in IegOturd cu atOtea lucrurt pe care spe-cialistul In stiinla rOzboiului n'are de unde le sti.Totusi Oro ele nu se poate da deceit ceva care ar

corespunde doar criticei unor teme strategice orilactice.

Deci In acest volum, pe care-I Incheiu cu anul1599, cand Mihai Viteazul se tnfdliseazd fnaintea

6- Prefata la editia I-iu

cqtilor apusene, dau cercetalorilor tn alt domeniu,acel indispensabil ajutor pe care fliinla istoric6 li-1datorid de mult.

Doresc ca ei so scoatO din aceste pagini o con-tribulle, fie 0 cat de neinsemnata, pentru apOrareaPM 0 rndeplinirea idealului nalional supt steagul de-veche glorie pe care strOmo0i scriau Vitejia dreaptalsO biruiascef".

N. IOR GA.

INTRODUCERE

Conditiile naturale.Istoria sistemului ostd§esc §i a luptelor ro-

mane§ti trebuie sd inceapd de la cuno§tintaimprejurdrilor naturale, de un caracter fatal§i neschimbat, care au fdcut de nevoie acelsistem §i au conditionat luptele acelea. Astfelde imprejurdri naturale au inraurit, de almin-trelea, §i alte lupte decat ale Romanilor, pur-tate insd pe acela§i teritoriu al muntilor §iraurilor noastre.

Astfel, in aceastd privintd, in istoria mill-tard a neamului nostru infra' §i faptele ostd-§e§ti, campaniile sdvar§ite de alti factori po-litici in cuprinsul terii noastre, atunci childnoi n'o aveam Inca sau in acele timpuri cândne gdsiam in asa stare incat nu puteam inlä-tura sau impiedeca in aceste parti rdzboaielestrdine, care aveau, adesea, un rol hotdritorin desvoltarea noastrd politica §i, pe langdaceasta, ne influentau sinatitor prin grelelecheltuieli de hrand §i intretinere care apdsauasupra Vistieriilor noastre, rdpede secatuite.

Imprejurari naturale de acestea sant, inrindul intaiu, hotarele Tinuturilor locuite deRomani, ale tuturor acestor Tinuturi, odatdstdpanite de ai no§tri precum sant §i astäzilocuite §i, in sfar§it, iard§i stdpanite de ei,

8 Istoria armatei românesti

hotarele Terii-Romdne§ti in sensul cel vast,intins i singur firesc al cuvântului.

Din jos vine cursul cel larg al Dundrii,raul granitii fire§ti ca §i al istoriei noastre,braulde ape care a incins vitejia noastrd veche.

Pentru a veni cineva in Tara-Romdneased"sau pentru a ie§i din cuprinsul ei la rdzboiu§i pradd, adecd din punctul de vedere al strd-inilor §i din punctul nostru de vedere, se in-fdti§eazd vadurile. Orke rdzboiu in acestepdrti dundrene e hotärdt de asemenea vaduri,cu care vin apoi in legdturd unele mari dru-muri de apd, mdrgenite de vdi, pe care sepot strecura bine o5ti1e inlduntru, §i acestedrumuri duc, prin izvoarele rdurilor, la pasu-rile, la trecdtorile de munte pe unde se potstrdbate Carpatii.

VADURILE.

A. Vadul Isaccei.

Incepand de cdtre guri, care n'au fost asacum se inf5liseazd astäzi deck la o anumitäepocd istorical incoace Strabon, geografiigreci mirunti si scriitorii romani socot altfelaceste rdschirdri ultime ale fluviului larg,nu gasim vad bun de osti in coltul unde Du-ndrea se indoaie, venind de la Miaz5zi dreptsi luand, printr'o subit5 schimbare de curs,drat-nal RA.sdritului, spre Mare prin mlastini,spre ultitnul liman prin utnilitoare incurcdturisi impleticiri sdlbatece. Aici e, dincolo devársarea Prutului, care abia se bagd in samd,vadul pe care ai nostri il numiau odinioardal Oblucitei, dupd vechiul nume slavon allocalitdtii ce se addpostia supt innalta, butu-cdnoasa stancd de granit si care s'a zis deTurci, stäpani noi in aceste Orti, mai multbasarabene, muntene in vechiul inteles alcuvantului --, decat dobrogene : al Isaccei, nufiindc5 un Isac pdgan ar fi intemeiat pe localOblucitei (--= platou) vechi o asezare noud tur-ceased ori tdtdreascd, ci fiindc5. odatd fusese aiciun inceput, subred si trecator. de Stat românesc,

10 Istoria arnmtei romänesti

un cuib de Brodnici " sau vadeni" ai no5-tri, acela a lui Saccea (Saktzas), pomenit descriitoarea bizantina de la inceputul secoluluial XII-lea, Ana Comnena. Vadul crease formapolitica' aid, precum la DrAstor, la Silistra,pe aceiasi vreme alt vad de Brodnici" creaseStatul lui Tatul (Tatos). Poate ca i celelaltecloud: ale lui Seneslav (Sesthlav) i Clialis,pomenite de acelas izvor, sa fi corespunscelorlalte dotra vaduri dunärene: al HArsoveisi al Macinului.

De aici, de la Isaccea, poate intra cinevain larga stepa basarabeana, fart fAntâni, färaape, Vara' paduri i drumuri, trecand prin mar-genea Tinutului lacurilor mari. hranite dinprisosul Dunarii. Pe aici se poate trece inprile infloritoare, bogate, bine locuite, dedincolo de Prut: vadul de la Tutora, la var-sarea Jijiei lenese in Prutul prapästios, e celmai potrivit pentru aceasta trecere. Altfeldrumul poate merge innainte, ajungand, de lacursul Bâcului mai sus, in Basarabia cea verdetaiata de dealuri si inviorata de ape, in Ba-sarabia codrilor in umbra carora s'au oplo5itodatä falnicii nostri fazesi luptatori Pe aici,urmand tot spre Miazdnoapte, pe drumuripotrivite mai mult pentru cete rdpezi decatpentru o5tiri grele, se atinge Hotinul, vadulsuperior al Nistrului.

Vadul Isaccei a fost intrebuintat Inca dincele mai departate titnpuri de oaspeti razboi-nici venind din Rásaritll apropiat sau din cel

V. memoriul mieu despre Vrancea i Brodnici in AnaleleAcaderniei Romdne din 1927.

Vadurile 1 t

mai departat. Inteo straveche epoca pe acia patruns Dariu, regele Per5ilor, in tara Scitilor pradalnici, a cdror Imparatie de rataciri5i jafuri se intindea peste toata stepa, a5aincat, domni la Nistru prin unele semintiiale lor, ei tulburau prin cetele a5ezate inpustiul asiatic de langa muntii Altai, tara, deagricultura infloritoare, de turme bogate, deora5e lucrand pa5nic in sunetul apelor vii, aPersiei acelui rege mare. Se 5tie ea vestitaexpeditie a lui Dariu n'a avut niciun resultat:nävalitorul a fost oprit indata de pustiu, incare nimeni nu-5i mai putea afla razbunarea,ci, urmaxind-o, era in primejdie a-5i gasipeirea.

Pe urma vadul a fost intrebuintat de bar-barii a5ezati in unghiul" basarabean al Bu-geacului de mai tarziu, unghiul lacurilor care-ingaduiau a5ezari omene5ti fail sa strice ca-racterul de pustiu, placut tuturor barbarilor.Pe aici treceau cetele lor in Dobrogea, careera nutnai pragul Mesiei, bine locuita de vechicoloni5ti slavi 5i de unde, prin pasurile Bal-canilor, se ajungea in Tracia bogata 5i pe dru-mul care ducea la insa5i cetatea imparateascaa Constantinopolei. Pe la Isaccea de mai tar-ziu au rasbatut astfel 5i Bulgarii lui Isperic,cari prefacura in tara bulgareasca Tinutulslay de pe malul drept al Dutiarii 5i avuraambitii de Imparatie nouä, care sa inlocuiascavechea Impärätie romana a Grecilor.

Pecenegii. Cumanii, Tatarii, cari nu eraumeniti sa ramlie, inoird adesea, cu folos tre-cator numai, navalirile scitice in Mesia 5i Tra-cia pe la acest vad dunarean al Rdsäritului

12 Istoria armatei romkesti

De la o vreme Turcii, cei mai tarziu venitidin aceste neamuri §i veniti pe alt5. cale ,se infdti§eazd adese ori aici pentru a loviMoldova lui Stefan-eel Mare. Chiar dup'd cemalul celdlalt al Bugeacului ajunse in std-panirea lor, prefacandu-se in raià, apoi lo-cuità de Tatari, o§ti impdräte§ti venird pe laIsaccea, fie pentru a pedepsi pe un Domnsetos de neat:Amaze §i obi§nuit a stäpftni regal,ca Petru Rare§ in 1538, fie pentru a incepedu§mäniile cu Po lonii, apoi cu urma§ii lor laaceastd linie a Nistrului, Ru§ii Tarului. InBabadag stastea in veacul al XVII-lea un Pa§dcare avea sarcina supravegherii necontenitea acestui hotar ; aici era lagärul de pregAtireinaintea inträrii in Tinuturile bântuite dedu§mani. Cetatea dobrogeand a Babadaguluia fost in legdturä de acum inainte cu vadulIsaccei §i cu rdzboiul impotriva Pol milor §iRu§ilor.

0 singurd altd cetate au mai fãcut Turciiin Dobrogea, cea de la Ieni-Sale, nu departede Babadag, l'anga Mare, menità sd veghezeasupra §eicilor cdzáce§ti, care, venite de lagurile Niprului, ar fi urmat, dupd obiceiu,vechiul drum rusesc" al piratilor, spre Cons-tantinopol

Moldovenii §i-au intdrit malul in fata Isac-cei. Pentru a vedea ce se petrece in acestepdrti §i a se amesteca atunci cand era nevoie,ei aveau Chilia cea de pe uscat, indltatd declasn§ii in veacul al XV-lea, in fata vechiiChilii mai tari (Eschi-Chilia noastrà de azn,a Genovesilor intolu, cari-i ziceau Licostomo(01110 acea gun' a DunArii pe care Grecii o

Vadurile 13

numiau Gura Lupului, §i Slavii au tradus-oprin Valcov ' §i apoi a Muntenilor lui Vla-dislav-Vodd §i lui Mircea. Mai incolo seprivia Marea pand departe de pe zidurileCetdtii-Albe de la limanul Nistrului, vechiuport bizantin, Mautokastro (Cetatea-Neagrd),apoi §chela genovesd Maocastro, Moncastro,§i, in sfax§it, multdmitd me§terilor din Podolia,cea mai tare din cetdOle Moldovei. Turciifurd stdpâni pe acest hotar, dupd indelungatelupte, atunci and unird stdpdnirea vaduluiIsaccei cu aceia a celor cloud cetati, smulsein sfar§it lui tefan la 1484. De atunci seface rdzboiu pe aici, dar nu pentru noi sauimpotriva noastrd, ci impotriva altora §i pesocoteala noastrd, din partea stdpanilor pecari ni-i ddduse nenorocul.

B. Dunärea la Bräila 0. la viirsarea lalomifei.

De la vadul Isaccei in jos este cetateaBräilei, cu un port foarte insemnat incd dinveacul al XIV-lea, and ajungeau la dansulcarele Bra§ovenilor §i cordbille cele mari dinRdsdrit. Pe aici insd nu se trecea in rdzboaie.Totu§i Brdilei ii rdspunde pe malul celdlalt,pe ruinele vechiului Arrubium, cetatea Mdci-nului, care n'a avut insd un rol militar pandin ultimele timpuri, de la 1828 innainte, dacáse lasd la o parte prddarea §i arderea ei decatre Mihai Viteazul (1595).

Mai in jos, unde se varsd Ialomita in Du-nare, loc numit astdzi, dupd piva de postav

' D. G. Valsan a atras Intaiu atentla asupra faptului.

14 Istoria armatei romänesti

a unor terani : Piva Petrei, de la Petre, eradin vechiu thrgul undeli vindeau Mocaniitranshumanti lana oilor: targul sau apoi ora§u1" de Floci (floci = land netoarsä), care seprefdcu rapede intr'un sdla§ de pescari ; pemalul dobrogean raspunde Harsova slava sauHarsova, cu stancile frumoase, goale, ce se vadde departe, aka cetate fara insemnatate raz-boinica veche, cladita langa Carsum (v. Karstuldin Alpi) al vechilor Celti i langa Axiopolis aRomanilor. 0 intreaga regiune dunareana pecare razboaiele n'au cercetat-o adesea. Darurme de pod roman se and, necercetate infundul apelor largi.

C. Vadul Silistrei.

La capatul apusean al insulei Borcea, a-mestec de salcii §i pa§uni salbatece, noi amavut un popas de calära§i", de curieri dom-neti cari treceau in acest punct Dundrea. Din-colo insd, din vremile bizantine, era inca tareacetate, de origine celtica §i ea, de pe vremeacand Dundrea era a stramo§ilor neamului fran-ces, cetate care s'a numit pe rand Durostolon, Du-rostorum, Drastor, Silistra. Pe aici era un vadfoarte insemnat, pe care, mai tarziu, ii cercetau§i negustorii. Acest vad 1-a intrebuintat ceamai veche amintire istorica Alexandru- cel-Mare, &And a incercat §i el minunea de asupune pe Getii nesiguri §i neastamparaticad au fost inaintasii §i parintii no§tri. A fostoprit insa de mla§tinile Borcil, i, daca ar maifi inaintat, s'ar fi gasit in pustiul fara dru-muri, fãrã oameni, lard ape, al Baraganului.

Vadurile 15

Aici va fi lost si scena luptelcr lui Lisimah,regele Traciei, unul din urmasii lui Alexandru,cu Dromichetes, simplul rege gotic cu talere delemn. Pe la Silistra s'au petrecut acte dinluptele lui Constans, fiul lui Constantin-cel-Mare, cu Gotii. Pe aici mai ales trebuie sd fifugit inaintea Hunilor ndvalnici Gotii apuseni,cari aduserd apoi infrangerea si peirea Impd-ratului Valens, in ciocnirea de la Adrianopol.$i osti bizantine urmärird pe aicea regi" slavi,periculosi pentru linistea granitei.

Mai tarziu, cand se ivesc Turcii ca domniai malului drept, ei mostenesc Silistra, dupdce insd, mai multi ani de zile, Mircea Mun-teanul isi tinuse cdpitanii intr'insa. Cand Sul-tanul Baiezid vru sa. pedepseascd pe Mircea,pentru gonirea unui rival sprijinit de Turcisi pentru participarea la cruciata strivitd inlupta de la Nicopol, el avu acelasi succes casi Alexandru-cel-Mare odinioard : abia-1. pututrece priceputul sau Pasd Evrenos dincolo deDundre. Mai tarziu, acest vad e intrebuintatdese ori de urmasul si rdsbundtorui lui Mir-cea, Dan cel de-al doilea, care se face si elstdpan al cetatii Silistrei.

Apoi vadul cade in uitare. Totusi in Silis-tra std. de pe la 1650 inainte, pand departein vremurile moderne, puternicul Pasd al Du-ndrii. Numai räzboaiele cele noud, din veaculal XVIII-lea, intre Rusi si Turci dau iardsi,ca si Bräilei, o mare insemnRate centii, maiveche cleat Traian insusi. Lupte insemnatese poartà in preajma ei, si osti rusesti trecDundrea prin acest punct. Se stie cd la paceadin 1878 putin a lipsit ca Romania noud sa

1. Istoria armatei românesti

capete cetatea Silistrei, care i-ar fi fost aade folositoare ; Ru§ii au impiedecat insA chiaro prea mare apropiere a noasträ de acest cuibal unor du§mdnii viitoare Trebui ca adâncischimbAri sa se petreacd, peste o jumAtate deveac, la 1913, in Balcani, pentru ca aici sdcdpdtdm vadul cel mare, precum §i micul vaddintre Oltenita, modest orà§el, dar interesantprin numele ski, in legdtura cu acela, strd-vechiu, al Scitilor pentru orice apd, Olt (v. §iOltina), §i Tutracanul cumanic, devenit ingraiul nostru, mai dulce : Turtucaia (§i Borcea,de la Borz, nume de om, e cumanica).

D. Vadul Giurgiului.

Mult mai insemnat e, de la inceputul vietiirom5ne§ti chiar, vadul Giurgiului. E sigur cape aici nu s'au purtat Genovesii, cari n'ar fiavut ce face, raza lor de influenta, determi-natä de putinta lor de ca§tig, oprindu- se laChilia ; Giurgiul, adecd cetatea Giurgiului, là-cuth lânga satul Giurgiului, are legaturd denume cu intemeietorul acestui sat, un Giurgiusau Gheorghe oarecare, precum Brdila vinedin satul lui Braila. (v. Brae, Brdescu, Brdiloiu).

De Giurgiu nu se pomene5te nimic p'an'a invremea lui Mircea. El a descoperit insemnd-tatea militara a acestui punct §i el a fAcutcetatea, cum i-a spus §i fiul s'du Vlad Draculunui comandant burgund adus aici de hasar-dul razboaielor la 1445, Walerand de Wavrin.Cheltuind multe pietre de sare", el a inAltat

Vadurile 17

in ostrovul dundrean din fata orawlui de a-stazi puternica lui cetate de piatra '.

Dese ori Mircea a stat in Giurgiu, veghindasupra celor ce se petreceau dincolo de ap5.La urma, Turcii lui Mohammed I iu ii luardcetatea a§a de folositoare, de rodnica pentruVistieria munteana prin stapânirea vadului .;ia5a, de scump plätita la intemeiere. Dan al II-lea o capdta pentru putind vreme §i, multa-mita cruciatilor, §i Vlad Dracul avu bucuriade a se salà§lui o clipa inteinsa, Apoi Turciio pastrard statornic. Numai in 1595 Mihai Vi-teazul, intorcandu-se din munte, impreuna cuSigismunfl Báthóry, suzeranul" §i aliatul sau,care avea cu dânsul Italieni, Toscani, lupta-tori me§teri la luat cetdti mai tari cleat a-cestea, ajunse in stapanirea Giurgiului, dar,temandu-se sd nu-1 poatä 'Astra cand va fa-mânea singur, il arse. Peste cativa ani insaIenicerii paziau iard5i in cetate. In razboaieleruso-turce, Giurgiul avu un rol de capetenie.

La 1829 pacea de la Adrianopol hotara da-râmarea zidurilor §i restituirea teritoriuluicatre principatul muntean.

Pornind din Silistra, o oaste navalitoare pu-tea sa urmeze linia Ialomitei ;i sa ajungd ast-fel la unul din pasurile care ducea in Ar-deal, pasul, mai putin cercetat, al Buzdului.De la Giurgiu se prindea indata cursul Dam-bovitii, §i aceasta era o cale sigurd panä- laRucar §i Dragoslave, unde era trecatoarea Bra-nului, cea mai fireasca pentru a ajunge la Bra§ov.

1 Wavrin, ei. lorga, in Bulethua Comislei Istorice a Rotzul-niei, V. p. 131 i ,,Laquele mon pere fist fairp _. fl n'y avoit pierredudlt chastel nal n'eust couste A sondit pere une pierre de sel".

2

18 Istoria arriatei romãnesti

De la Bra§ov veniau necontenit negustorii pela Bran, coborându-se pe acest mare drum denegot al Terii-Române§ti phn5 la Giurgiu, peuncle se trecea apoi vadul la paghni.

E. Vadul Nicopolei.

Aai la Apus se intllne§te un vad mic, in-trbuinat, in cele mai vechi timpuri, de Cu-tnanii cei vechi din Deli Orman (Teleormanulnostru), precum cei din Teleormanul dobro-ge in (§i azi Deli-Orman) se folosiau de tre-cerea prin Silistra §i mai ales Turtucaia. Apoi,cercetat numai in rdzboaie noud, el fa:manefoarte putin insetnnat chiar §i in schim-bul de negot. E cel insemnat pe maluldrept i stâng prin cetatea bulgäreasca a Si§-4.zwulai. care a avut totdeauna o oarecarevaloare militara, i prin §chela noastrà a Zint-nicei, Demnitzikos al Bizantinilor, in jurul ea-reia n'au fost nici Cand ziduri sau alte intärituri.

Cu totul alt rol istoric i militar a jucatinsä vadul Nicopolei sau, cum ii ziceau aino§tri, pe vremuri, vadul Nicopoii". Nicopo-lea de pe malul drept, veche cetate romand,a pdzit mult timp Tinutul mesic incunju-rator impotriva barbarilor din Tinuturile noas-tre ; minunat a5ezata pe o stânca tare, eaingaduie sa se vadd terenurile de pe malulstang pan:A foatte de departe (nu trebuie sase uite insa cã acei barbari, de §i lipsiti decetati, se puteau ascunde foarte bine in pa-durile lor seculare). Inca Bizantinii zidird unturn", o Turris pe tertnul românesc de astazi ;turn" pe care Turcii 11 inviard militdre§te

Vadurile 19

sau, mai probabil, Ii capdtara de la inainta5ulbor, care trebuie sa fie Vladislav sau Vlaicu-Voda, acesta prin 1370 fiind i stapan inNicopolea cea mare. Turnului i se zicea pe lasfar5itu1 veacului al XIV-lea i Nicopoia ceamica". Regele Ungariei Sigismund veni anumein 1395 pentru a-I da inapoi lui Mircea, dar,.chemat inapoi in tara lui, de moartea regineiMaria, el nu putu indeplineasca acestplan. 5i mai departe aceastalalta Nicopoie"TA mase pagand, cu cea mai mare primejdiepentru satele din Teleormanul domnesc. Cm-ciatii din 1445 nu fura mai noroco5i cleatUngurii regali din 1395. De la o vreme insa,ramaind turceascd, ea ii pierde insemnatatea.Mihai Viteazul o ataca, in silinta lui de a sfa-rama 5irul de cetati care- i imprejmuia tara,in1an4uind-o. Apoi numele Turnului nu semai pomene5te in analele militare pand lainapoierea locului catre Tara-Romaneasca in1829 5i pand la imprejurari cu totul apropiatede noi.

Vadul Nicopolei slujia negustorilor din Si-biiu, a cdrui a5ezare corespundea pasului demunte al Turnului Ro5u i cursului larg alOltului. Ace 5ti negustori porniau de acasa dela ei pe malul drept al apei i treceau peceldlalt numai la Slatina, unde, pe un locde saraturd" stearpa, nu de saline, in veacul alXl V-lea era un vad oltean foarte insemnat.Pe aid ei se coboara drept la vadul Dunarii.

din partea lor, când Turcii, du5mani aiUngariei, rasbateau pe aici, ei urmau aceia5icale "pentru a patrunde in Ardeal, cu ochiulasupra bogatiilor sibiiene. Pe la Nicopole

$i,

sa-si


trecu insusi Sultanul Mohammed al II- lea,când veni sd rdpuie pe Vlad Tepe§ in 1162,si cele d'intdiu lupte intre cete nizlete se dd-durd aid, in pärtile Teleormanului. La ince-putul veacului al XVI- lea, cfind grija Sulta-nului era sa nimiceascd mai rdpede regatulunguresc, Pasa de Nicopole e domnul Dundrii,si unul dintre acesti Pasi din nearnul MihaloglihotArdste dupd voie schimbdrile Voevozilormunteni inainte si dupd Neagoe Basarab.

F. Vadul Vidinului.

Vestit era vadul Diiului sau Vidinului, ce-tate tot asa de veche ca si Nicopolea si Si-listra. De partea romdneascd era numai locul,neintdrit 5i greu de apdrat, al Calafatului,care fireste are tot asa de putin a face cu.calafatii" genovesi, cari dregeau si intdriaucordbille, ungdndu- le cu pdcurd, si la Grecise zice tot asa lucraorului de luntri ,pe cat arede putin a face Giurgiul cu Sfântul GheorgheItalianul, cu San-Giorgio, ocrotitorul negotuluiGenovei. Vidinul insusi, pe la sfarsitul vea-cului al XIV-lea resedinta unui Tar bulgArescseparatist, Sracimir, si, cdteva luni de zile,pdzit pentru Vladislav-Vodd Munteanul deostasii lui (1368-9), fu cucerit, odatd pentrutotdeauna, de Turci, cari fdcurd din el unadin cele mai puternice cetdti apArdtoare sistrdjuitoare ale Dundrii. Pe aici, pe la Vidin,a venit in 1394 Sultanul Baiezid impotrivalui Mircea, cu care s'a lovit in lupta de laRovine, in pártile de jos ale Doljului, izbutindsd inainteze, cu toatd infrAngerea sa, si sd

Vadwile 21

ajungd de bund samd pe la Slatina, si nupe la Ramnicul-Valcii sau pe aiurea, pand laCapita la domneasca din Arge§ §i. pana la tre-catoarea Branului, pe unde calaretii turci sestrecurara pentru a p-dda pana supt zidurileBrasovului. In vremile urmdtoare, Mihai Vi-teazul a lovit, in opera-i fulgeratoare, siVidinul.

G. Vaduri BgnMene.

Severinul, cdruia-i raspunde pe malul dreptneinsemnata Cladovd, nu e o cetate de vad,ceia ce explica de ce, cu toatd puterea zidu-rilor sale, ridicate de Unguri, domni ai intre-gului Banat vecin, el n'are un rost mai im-portant in rdzboaiele dunarene. Acest loc s'aimpus prin vechea alegere facuta de Traianpentru trecerea ostilor de cucerire, la incepu-tul celui de-al doilea razboiu, in Dacia luiDecebal.

Urmele 'podului cladit, nu ca o opera denecesitate momentana, ci ca una de afirmarea unei dominatii neclintite, ca o trasurd deunire intre vechea si noua lume romana dela Dundre, se vad si astazi cand scad apele,care, in vuietul lor vesnic, nu pot däramapand in temelie fapta acelui care, cel d'intaiu,a injugat cu jug de piatra batranul Danubiu.Severinul e o cetate ungureasca Inca de lainceput, menitä sä priveasca in pärtile bulga-Testi de Apus, din care, supt un Tar asa deindraznet §i mândru ca loan Asan, de lajumatatea veacului al XIII-lea, putea sa pieceo incercare de cucerire, pe care regii Ungariei

22 Istoria armatel romane0i

nu erau in stare a zgudui. and 1-am luat,in veacul al XIV-lea, fara sä-1 putem tineastatornic, noi nu i-am putut afla un rost, pecare, de altminterea, §i altii, mai puternici, i1-ar fi putut gasi numai cu greu pe aceastavreme.

Regele Sigismund fdcuse, in vremea cândDan al II-lea se lupta invier§unat pe toatáintinderea granitei dunarene, planul de a-§ipune ca strajeri mai deprin§i §i siguri, la Se-verin ca §i la Chilia, pe Cavalerii Teutonitot a§a alti regi unguri incercasera in veaculal XIII-lea cu Ioanitii, §i. unul din ei, Klaus-von Redwitz. care avea §i venitul ocnelor §iminelor ardelene, i§i inscrise numele in randulBanilor de Severin, Unguri §i Romani 'Anaatuncea.

Dar presenta lui von Redwitz are numai un in-teres de curiositate. Dupd mai putin de unveac, Turcii, supt Soliman-cel-Mare, capatauSeverinul, pe care nu-1 mai pierdurd pana larazboaiele cu Ru§ii i la marea lichidare araielelor in 1829.

Din Severin, din insula Ada-Cale, in fataVarciorovei, insula care n'avea insemnatate invremile mai vechi, §i din Or§ova Turcii maifacura un centru de apdrare dundreand.

Mai departe, ei luard, putin dupd cadereaSeverinului, Belgradul, Cetatea-Alba sarbeasca.,.inceput ca un castel al Despotilor sarbi dinveacul al XV-lea, anexat de Unguri la moar-tea lui 5tefan Lazarevici i pastrat de ei capoarta a Dunarii sarbo-ungure§ti, 'Ana in a-junul catastrofei de la Mohacs §i a sfarainarii

23 V adurile

regatului unguresc. Despotul Gheorghe i§i sta-tornici dupd pierderea Belgradului, ocupat deRegele-Imparat Sigismund, re§edinta la Se-mendria, a§ezatd ceva mai la Apus: cetateaaceasta se tinu insd numai cativa ani impo-triva Turcilor, pand ce Sultanul Murad ocuceri ; el o inapoie apoi pentru scurtd vreme,[And ce tot Statul lui Gheorghe se prdbu§i, lacativa ani dupd moartea lui. i azi se vddpe malurile Dundrii uria§ele turnuri goale aleSemendriei.

Ungurii ocupaserd insd §i cetatea Golubaci,pe care o intdrird puternic, cu toatd infrân-gerea pe care o suferird acolo in 1428 osta§iiregali, cari erau sprijiniti §i de contirgEntulrom5nesc al lui Dan-Vcdd, contingent care seluptd mai mult §i fu nimicit aproape cu totul.Cetatea rdmase Inca un timp cre§tind. Prinea se complecta linia de ap5rare cre§tinb, re-dusd acum numai la partile apusene, caredeschideau drumul catre vechea Panonie, c5-tre centrul insu§i al Ungariei §i. atre cetateacraiascd a Budei.

Prin aceste Orli sArbe§ti trecu Traian in-tdia oara'. Tara Dacilor, unghiul de munte alHategului, se putea ataca prin pasul jiian alValcanului, cum s'a §i fäcut in al doilea räz-boiu sau, cu incunjur §i primejdie, prin pasulde la Turnul-Ro§u, al Oltului, ori, in sfAr§it,prin pasul, zis Poarta-de-fier, al Mufa§ului,din linia muntilor ce margenesc Ardealul laApus Se §tie cd o lupta mare din careRomanii aratà sd fi ie5it invin§i, caci nu-§i


mai urmard atacul triumfator se dddu laTapae, in calea cdtre acea Poartd-de-fier,care nu fu ajunsä de cerceta5ii romani.

Turcii din Serbia incercard foarte dese orisa rasbat5. §i pe aceasta cale in Ardealul cucetätile multe, §i, pentru a-i impiedeca, seintdrird cetdOle banätene. Pe vremea candviata militarä a Ungariei era hotärita de Ro-mânul Joan Hunyadi, se organisard Româniidin partile apusene ale terii §i din regiunilecorespunz5toare ale Banatului in sedes, Scaune,judge ostà§e§ti, menite sd opuie Turcilor oimpotrivire in felul lor, §i cu o vitejie care nuera mai mica decat cea turceascd.

Am ajuns astfel la hotarul de Apus alTerii-Romane5ti.

PASURILE CARPATILOR.

A. Poarta-de-fier §i cucerirea Ardealului deUnguri.

La Apus, Tisa, margenea din urmd, nu oferianieio insemndtate ea granita. militard. Ea seputea trece oriunde, in imprejurdrile obi§nuite,cu cea mai mare u5urintd. Se putea strdbatede oricine Fara' sd se intampine piedeci, 'Andla linia de munte a Ardealului apusean. CandUngurii ajunserd in §esul Panoniei, intinderealor in aceste regiuni dintre Tisa §i muntii Bi-horului se fácu de la sine, fdrd cea mai micagreutate.

Pentru a intra in Ardeal, unde stdpania unVoevod roman neatarnat pe care, dupd cu-cerire, ndvdlitorii il pdstrard, prefdcandu-1 inajutorul firesc al regelui celui nou, Unguriiaveau o singurd cale, aceia care pdtrundea inOrd prin deschizdtura fdeutd de Murd§ in ie-§irea lui spre Tisa, a§a-numita Poartd-de-fier.Ea nu fu strdbdtutd de cete sträine decatdupd anul b000, cand noii stapani luard instdpanirea lor vechea cetate slavd, ajunsd a-poi in mani romane§ti, a Balgradului, Ceta-


tea-Albd ardeleand, pe care Doi o numim, cuun pretentios nume fabricat, care nu cores-punde niciunei epoce din trecut, Albadulia.Aici se asezä si uu episcop ungur, de nit la-tin, a cdrui episcopie fu inzestratä cu multepa.mânturi si cu alte venituri foarte insem-nate. Pe aceastd cale s'a fãcut cucerirea, reu-OVA, si colonisarea, nereusitd, a Ardealului, decAtre Unguri. Pe aceastã cale venirà, cum amvAzut adese ori, Turcii din Serbia si Banat.

Poate chiar inainte de aceastä patrunderea lor in Ardeal, Secuii, culesi dupa 1200, pen-tru paza granitei de spre Cumani, de cAtre nou

, venitii Cavaleri Teutoni, din mijlocul Unguri-mii, inaintarA pAnd la muntele rdsdritean, si-1trecurä chiar ; atunci intemeiarA ei asezArile un-guresti, secuiesti din Orli le BacAului si Putnei,din care plecard apoi noud avânturi colonisa-toare cdtre pártile vecine cu Romanul, cetatealui Roman-Vodd.

Indata, regii unguri, vrand sa coloniseze,nu cu elemente nationale, care lipsiau sau e-rau nedestoinice, ci cu eleniente apusene, dinpartile Rinului, acest Ardeal, veche cetatuie fatade barbarii stepei, aduceau pe Sasi, cari inteme-iard, cu puteri romAnesti si in mijlocul celor maiinsemnate grupe de sate ale Românilor, cetä-tile lor, care aveau un rol economic de fruntedar, in acelasi timp, si o misiune militard dincele mai insemnate, ca unele ce comandaupasurile sau stäpaniau vdile. Peste chtva timpse incercd si colonisarea si pregatirea ostAsea-sca a Terii BArsei din jurul Brasovnlui, deputin timp intemeiat, prin aducerea acelor Ca-valeri Teutoni, cari rAmaserd aici mai multe

Pasurile Carpatilor 27

decenii de harnica 1upt i rdspandire a civi-lisatiei, trecura apoi Carpatii, luara in stAph-nire, in o Tara de peste muute», in acea Tran-salpind, deci, pe care Grecii o numiau Ungro-vlahia", valea Dambovitei de sus 3i a RauluiDoamnei, intemeiard centrul orA3enesc al Cam-pulungului i perira apoi inaintea urgiei uruirege cuprins de invidie fata de izbanzile Ca-valerilor.

Ardealul era acuma unguresc, nu numaiprin dreptul sàbiei, dar i prin privilegiile dateSa3i1or de rege, prin viata de cultueà superioaráintemeiata de ace3tia in numele regelui aceluia.Cetatuia noasträ fireascd nu mai apAra Tara-Rom5neascá, restransd acum, ci o amenintaputea s'o primejduiascd. Pasurile Carpatilorerau privite acum cu bAnuiala, 3i de Unguriiimigrati, cari comandau in tara, odath voevodald,a Ardealului, 3i de Romani, aruncati in Tran-salpinele lor, de Sud 3i Nord. Cei d'intäiuincercara asigura trecAtorile prin cet4inou'd i puternice.

B. Pasul Turnului-Ro*u.

De spre partile oltene se fäcu numai o ce-tate, la Turnul-Ro3u, Landskrone, CoroanaTerii", cetate din al XIV- lea veac, din epocaangevina, cand Transalpinii" din Oltenia 3idin Arge3 se unisefa acum in principatul Terii-Romane§ti, cu Capita la in acest din urmäora3. Ea nu era depaite de vechea cetatezidith chiar langa apa de hotar, din stram-toare, a Lotrului mic ( lotru", hot), a Lotrioarei

,Lothorvar"), de un comite- sas, Conrad,.

a-5i

28 Istoria armatel romanesti

care mai pune 5i temeliile cetátii ardelene aTdlmaciului I, dar nu ajunse a intemeia uncomitat transalpin, cum el insu5i ar fi dorit5i cum se a5tepta de la dânsul. Se poatefoarte bine ca faspunsul la aceastd incercaresä fi fost intemeiarea judetului unui VAlcea,pe care Ungurii, in privilegiul lor de la 1241pentru Cavalerii Ioaniti, il numesc cu cuvân-tul, corespunzdtor, de rarca5, ambele, unulin ungure5te, altul in s1avone5te, insemnândace1a5i lucru : Lupu2. Totu5i, daca. Româniijiieni din veacurile al XIII-lea 5i al XIV.leaa veau fdrd indoiald 5i Ora Jiiului ardele-neasa cu Hategul, stramtoarea Oltului rd-mase statornic in mani ungure5ti.

C. Pasul V alc anului.

Pasul Jiiului, de trecere grea, a tre Petro-5a ni, oamenii veniti din Pietroasa", n'avumare insemnätate pâtra la luptele pentru std-panirea intregii teri jiiene. de o parte 5i dealta a muntelui, in a doua jumatate a seco-lului al XIII-lea Numele de Vulcan, pe care-1intrebuintäm astazi, n'are nimic a face cuzeul roma no-grec al foilor 5i nicovalei. E, defapt, VAlcan, 5i intrebarea se pune, pentru atrebui, cred, sã fie resolvitA afirmativ, dacdnu este o legAtura cu VAlcea, judele din ju-detul vecin. In acest caq aceia5i veche sta.-pâ nire româneasca s'ar fi intius intre Olt 5imargenea ungureascd a cetAtii Mehadia, cu Me-

' Dui:4 locul unde in trecatoare stAtea tälmaciul pentru cAlátori.2 v. Revista Istorkci pe 1929, pp. 191-2.


hedintii ei, 5i Litovoiu, Voevodul luptator pe la1270 cu ultimii regi arpadieni ai Ungariei, arfi fost un suzeran al lui Va1cea-Farca5.

D. Pasul Branului.

Pasul Branului (al lui Bran v. mai jos allui Bratu 5i al lui Butea) sau al Terciului(Törcsvar ungure5te, Torzburg sase5te), al luiTerciu (cf. Cherciu, nume de familie in par-tile bra5ovene) a fost intaiu al Teutonilor,coboriti pana. la Campulung. Regii unguri,intemeietori ai unei episcopii a Cumanilor, pepamant romanesc, nu fura in stare a pastraintreaga cucerire teutonica. Ale lor ramaserdcetatile, facute de Cavaleri in proportii preaman poate pentru imprejurarile de aici, a Ra5-novului, splendid burg ce se pastreazd 'Anaacum, 5i a Codlei, pe dambul ce domind cloudvai 5i se vede de o potriva din Tara Barsei5i a Fagara5ului. Insa numai dupa intemeiereaprincipatului Terii-Romane5ti, dupa infrange-rea regelui Carol Robert Angevinul, la 1330, deVodd-Basarab, intemeietorul neatarnarii, nu-mai dupd aceia fiul invinsului, Ludovic, ziscel Mare, puse st se cladeascd, pentru a sta.-pani trecatoarea Branului, cetatea.

Cativa ani dupd aceasta, Mircea putu s'ocapete, 5i pârcalabii no5tri statura in loculcare fusese pazit la inceput de pu5ca5i englesi

alti Apuseni. Inclatã insd, i pentru toatetimpurile, cetatea ramase in mama ccmandan-tilor militari ai Ardealului. Romanii Ii avuranumai pe cursul superior al Dâmbovitei ocetate, tot de fabricatie ungureasca, pe care

:

5i

30 Istoria armatei romAne§ti

candva a descris-o Joan Pu§cariu, din Bran,in Analele Academiei Romane" ca o cetatea Dambovitei-de sus", deosebitd de acea ce-tate a Dambovitei de-jos" care e Bucure§tii.

E. Pasul BuzAului.

cat prive§te pasuri mai mici, ca al Telea-jenului Bratocea , Tabla Butii (a lui Bu-tea) , ca al Buzdului, de spre Scaunele se-cuie§ti, ele au un rol militar mult mai mic.Nicio cetate nu le apAra. Totu§i, prin pasul,mai rdu pAzit, al Buzdului trecu Mihai Vi-teazul, in toamna anului 1599, pentru asmulge lui Andrei Bathory Ardealul.

In toate aceste locuri granita romaneascAse reträsese. In cursul veacului al XIV-lea,multämitd lui Vladislav-Vodd, care §tiu saintrebuinteze grelele imprejurdri din Ardealin Domnia lui Ludovic-cel-Mare §i a lui Si-gismund, ea se intinse iarA§i inainte, macarpentru o bucatà de vreme.

Pentru a ca5tiga pe Vladislav, Ludovic iidada toatà Tara Oltului ardeleneasca, impre-una cu cetatea Pagaraplui : un parcAlab ro-man se a5ezA in aceastä cetate, iar boieriromani, infeodati cu deosebite sate romane§ti,se rdspandird in satele acestui Tinut, in careDomnul muntean era, dupä moda francesa aveacului al XIV-lea, ducele, «hertegul» rege-lui unguresc. Peste cativa ani Mircea porun-

' Cf. Norocea, din Nor, CArstocea din Carstea. De fapt epasul Bratului.


cia, in numele regelui polon Vladislav Iagellocare, ca sot al Hedvigei, cealaltd flied a lulLudovic, reclama §i el Coroana ungureascd,asupra satelor de dincolo de Olt, asupra do-meniului numit, dupd cea mai insemnata a§e-zare romaneascd din el, al Amlasului. Aman-doud posesiunile care formau ducatul se pier-durd insd in veacul al XV-lea.

F. Pasurile din Secuime.

Din Secuime ducea in Moldova intdiu pasulGhime§ului, care Tinutul Bacdului, castigatde Domnia cea noud a Moldovei, dupd ce elunise mai mult timp cloud regiuni de o potrivasecuie§ti. Acesta e si pasul cel mai insemnat.Prin el pdtrunse regele Sigismund in expeditia dela 1394 mantuitd la Har Lau, peste Siretiu,pentru scoaterea lui 5tefan-Vodd I-iu din Mol-dova. Apoi pe aceia§i cale veni, dupd potoli-rea rdscoalei ardelenesti, provocatd de al trei-lea 5tefancel Mare , Mateias Corvinul. Dru-mul urmat de un rege §i de celdlalt nu sedeosebesc: de la Ghime§ se ajunge cursul Tro-tusului, care se zbeguieste si printre stancileSecuimii ; de aici se urmeaza, in sus, valeaSiretiului, pe malul drept, si pe la trecdtoriledin judetul Romanului, mai ales cea de laDoljesti. la «Cotul Apei», se trece pe celdlaltmal sau se urmeazd drept inainte, asupra ce-

-tatii de Scaun a Sucevei. Totu§i acest pas,asa de insemnat, n'a fost apdrat niciodatd, deo parte sau de alta, printr'o adevdratá cetate.Dar Turcii fdcurd candva o palancor de a lor,pe care o pomeneste numele localitalii care era

32 Istoria armatei rornAnesti

gara de hotar a noastrA spre linia cea notasecuiascd.

G. Pasurile Tulghesului, Oituzului, Bicazului.

CAtre Tinutul Bacdului §i. Neamtului, cdtrecursul Bistritei, duc pasurile Tulghe§ului §i alOituzului, dintre care cel d'intAiu e intrebuin-tat numai de terani in legAturile lor zilnice.Vine apoi pasul nemtean al Bicazului. Pe laOituz a fugit in Ardeal Petru Rarm cand,gonit de Turci, in 1538, el trebui sä caute unadäpost in cetatea sa ardeleand a Ciceului.Prin acela§i pas ajunsese el in Ardeal, in celecloud expeditii care.1 duserd supt zidurile ce-tatii Bistritei, a cArii staphnire o ravnia, sausupt acelea, mult mai depArtate, ale Bra§o-vului.

Inca de pe vremea lui tefan-cel-Mare, mul-Vamita legaturilor de alianta impotriva Turci-lor, statornicite, de o bucata de vreme, intreacesta §i Craiul Matia§, Moldova avea in acesteregiuni un intreg domeniu ardelean, care sealcdtuia supt Rare5 din Ciceu, cu cele patru-zeci de sate ale sale, din cetatea, mai mica, aUngura5u1ui (Bálványos) §i. din anume drep-turi, mai tdrziu cApAtate, asupra Bistritei. Seadaugia posesiunea Cetdtii-de-Balta, departe,pe Tarnave, in mijocul provinciei. Pe la 1550din tot acest domeniu mai rAmAseserà numaioarecare titluri de stapanire de naturà parti-culard asupra teritoriului pe care stätuseràCiceul §i Cetatea-de-Balta, acum ddrâmate.

Pasurile Carpapor

H. Pasul Rodnei.

In valea Moldovei-de-sus, unde, de la ince-putul veacului al XIII-lea, Sa,ii, lucratori demine de aur i de argint, care se aflä §i inRodna Ardealului, aveau cetatea Baii mo'do-veneti, se ajungea din Ardeal §i din Mara-mura§ul vecin, unde puterea regala ungureasca.,stabilitä solid supt Ludovic-cel Mare, incepusea ingusta rosturile Voevozilor romani, pe langacursul Bistritei Aurii §i apoi pe la trecatoareaCarlibabei, astazi in Bucovina. Acest drum ilurmau din and in &and cetele Voevozilormaramura§eni pornite la primblare sau lavanat. Astfel se putuse intemeia Tara Mol-dovei", vasald fata de Ungaria, a lui SasVoevod, fiul lui Drago§. Pana ce, la urma, altVoevod, Bogdan, plecat din acelea§i vai aleMaramurd§ului, lua, ca Domn de sine statator,aceastä vale §i facu din Baia Capita la sa.Dupa ce contenira luptele intre cele clouddinastii, din care cea mai veche avea ajuto-rul unguresc, se facu pace statornica la aceastatrecatoare.

Moldova lui Bogdan Voevod se intinse 'Andla Siretiu §i lua cetatea Siretiului, cu ora§eninemti i armeni §i cu traditii ruse5ti, galitiene.Ea cuceri Suceava, a carii situatie pana atunciera cam aceia5i. De spre Unguri era hotarulmuntelui ; granita bdsdnibeascd a Terii-Ro-mane§ti nu fu atinsä decat dupa cateva dece-nii. 0 granita ramanea ins*, deschisa, cea despre Nord, catre terile ruse§ti, care facuseraparte odata din regatul rusneac al Haliciului

pe care, in ultimele timpuri, regele Casimirle putuse reuni la Coroana sa.

3

.33

§i.

34 Istoria armatel române§ti

I. Granita Pocutiei.

Domnii moldoveni, can aveau totdeaunaputeri militare disponibile, si chiar elementeostäsesti ner5bddtoare, fata de greutatea alcd-tuirii unei ostiri polone de feudali sau toc-mirii unei ostiri polone de mercenari, cdutardintäiu sä atingd granita Prutului, Itfand taraSepenicului, cu cetatile Tetina (Titina), lângävadul prutean al Cerndutului, cetatea e azi inruind , Hmilov si Hotin, la Nistru. Pe calepasnid, prin dare de bani, si in formä cruta-toare pentru mandria regard si polond, sec.a./An acest adaus.

Dar era acuma firesc ca o tard care la Rd-sdrit patrunsese pAnd la linia Nistrului, Ind'de prin anii 1390, supt Roman-Vodd, sä cautea capäta si la Nord ca hotar aceiasi linie. In-tre Prut si Nistru era insd zona Pocutiei, cualte trei cetati: Sniatynul, Colomeia si Roha-tynul, prin care se urmA calea de negot a Si-retiului sau cea tAtäreased, b5säraleand, aCaffei, pänd la Liovul impoporat in vea-cul al XIV-lea cu coloni germani si armeni.Pocutia fu cdpätatd inniu in aceleasi conditiica §i pärtile sepenicene, apoi rdzboaie se des-chiserã pentru stapanirea ei intre Domni mol-doveni de puterea si talentele unui Stefan-cel-Mare si Petru Rare§ §i intre regii polonicontemporani. Rares iesi biruit in ajunul ca-tastrofei din 1538. Granita nordicà rAmase simai departe una nesigurd si primejduita.

VADURILE NISTRULUI

A. Hotinul.

Urmand Nistrul mai departe, se intampina.cetatea, destul de veche, mult timp polond,a Hotinului numele e asemenea cu numele,ruse5ti, ale Sniatynului §i. Rohatynului. Cevamai departe numai, pe malul celAlalt, Po-lonii aveau Camen4a Podoliei. Moldovenii nucAutau s'o capete pe aceasta, pe cat veciniitor doriau dup5. Hotin, pe care cercard a-Ilua in 1538.

Hotinul, ocupat intamplator de oamenii re-gelui, se intoarse totdeauna insa la Moldova,pand ce, in 1713, strAlucita cetate fu luatd instäpanire de Turci, can voiau sa aibd astfelun punct de razim impotriva Ru5i1or 0 unpunct de observatie a Poloniei sfasiate intredoi regi.

B. Soroca.

Mai departe, Soroca apara de Tatari, cari,dacl izbutiau totu5i a intra in Ord, trebuiausä se loveascd de puterile militare stranse incetatea Orheiului, a5ezatä in interior.

36 Istoria armateI românesti

C. Tighinea.

Afara de vaduri mai mici, pe care le cu-no§teau bine Cazacii, banditii politici ai vea-cului al XVI-lea §i al XVII-lea, astfel eraVadul-lui-Vodd , la varsarea Bacului in Nis-tru era unul prin care necontenit treceau spreCaffa cardle mo1dovene5ti ducand marfurilenegustorilor din Liov §i Cracovia. Vadul Ti-ghinei e vestit din vechime, §i el era cel maiinsemnat pe toata linia hotarului de apd ra-saritean. and Soliman-cel-Mare izgoni pe Ra-re in 1538 §i supuse Moldova unei crea-turi cre§tine pe care o avuse la indemand,cand el lua ca provincie directa toata parteade Miazazi a Basarabiei, drumul sau de bi-ruinta nu se opri cleat la Tighinea. Aceastase chiamd de acum inainte, turce§te Bender,§i un beg apdra marea cetate, inoità §i lär-gità cu acest prilej. Pentru noi ea are deacum inainte un rol pe atat de mic, pe catde mare e acela pe care-1 are in razboaieleruso-turce5ti, care adusera in 1812 alipireaBasarabiei intregi la imparatia Muscalilor.

Cetatea-Alba de la limanul Nistrului man-tuie aceasta linie de aparare, a§a de bund invremurile de marire, prea rapede mantuite,ale Moldovei celei vechi.

CAP. I.

ELENIENTELE ALCATUITOARE

ALE

SISTEMULUI MILITAR ROMANESC.

I. MODELELE STRA1NE.

Oastea munteand §i mo1doveneasc6 s'a al-catuit pe o indoitä basa: aceia a stravechiidatine de aparare nationala' §i aceia a impru-muturilor de la vecini.

Orice alcatuire ostd§easc'd trebuie sii facdparte din urmatoarele categorii:

r) Sau e o adunare de gloate, care se strângnumai in clipa de primejdie ori cand ispite§teo prada sigurd.

2) Sau e o armata de eetateni, gata pentruorice imprejurdri, armata din care se pot alegeluptatori mai destoinici, se poate forma, cala Romani, o legiune".

3) Sau e o armata de mercenari care ser-ve5te totdeauna cu o leafa fixa, ori se adunänumai in zilele de crisa', primind o leafa po-trivitä cu caracterul §i gradul acelei crise.

4) Sau e o armatà de Curte, a carii menireeste sa incunjure §i sa apere persoana stap&-nitorului.

5) Sau e o armata feudald, care derivadintr'o organisare de feude, fara s'o fi provo-cat creatorul armatei, ori färâ s'o fi schimbatin vederea politicei sale militare.


6) Sau e, in sfarsit, o armatä cu caracterfeudal, pe care o dinastie gAse§te cu cale a ointemeia, fiindcd in acest chip ea se gdse§temai bine servità cleat in once alt fel de con-ditii

Urmlrind organisarea militarà a vecinilorno§tri, inainte de instdpanirea Turcilor, deo-camdata vom gdsi la vecinii din Balcani unsistem cu totul deosebit decdt acela care func-tioneaza la vecinii din Apus sau Rdsdrit, dinUngaria sau Po Ionia, fard ca imitatia noasträsä se fi oprit la una singurd din aceste cate-gorii.

I.

Modelele bizantine, directe *i. indirecte.

La inceput, Bizantinii, Inca Romani, aucorpuri de Curte privilegiate, regimentele degardaz zise scholae": spatharii", stratores".Anumite corpuri de barbari se zic eterii:itcapdat ; sant osta§i cu plata'. In sfar§it cutarepersoane cu mijloace sau insu§iri superioaredispun de mai multe mii de credincio0 inar-mati pe cafi-i cedeaza Imparatului, pdstrândinsä tot ei comanda, child, cat §i unde vor :ap a fost, de pi1d5, oastea lui Belisariu

De la o vreme, dupd moartea lui lustinian,Impäratul ajunge sä OA o oaste care-i apar-tine cu totul §i pe care o pla.tqte precis, latermine bine cunoscute. Contingentele decaracter feudal ale stápanilor de latifundii§i ale episcopilor domni peste multe mo5ii,trebuie sd se uneasca la acest sarnbure alo3tirilor. AdevIratii luptátori servesc perma-

Elementele sistemuld militar romanesc 41

nent i pe viata, ei au asezamintele lor miii-terminul fix in care datoresc serviciul

de la Sf. Gheorghe la Sf. Dumitru--, dreptullor la pensie la revolta, tendintile lor,egoiste, de a transmite i fiilor, oricare ar fiaplecarile acestora, o situatie asa de fericita.Pe Fugal aceasta, in anumite provincii santmilitii locale, care nu datoresc serviciile lorpeste hotarele teritoriului de unde sant re-crutate.

Elementul feudal creat predomneste maimult in epoca a treia, care corespunde inRasdrit evului mediu caracterisat. Este si acumo oaste provinciald, purtand chiar numele pro-vinciei pentru care e stransa: Tracesii, Ana-tolici, Eladici, Artneniaci, etc. E o infanteriescrisa in catastife, oastea cataloagelor" (cata-logi). In sfarsit, afara de ostasii temelor §i deaceastd infanterie, e garda de tinericorpul de elita, care, de pilda, incunjura pe

intemeietorul dinastiei Comnenilor.

Oastea vechilor Bulgari, in epoca lorcorespunde ostii bizantine in epoca a

treia. De sigur cal este o oaste de elitd, pur-tand coifuri de metal cu pane, sau coifurimici de piele, ciztne marl, une on i platose.Lipsesc ostasii cataloagelor i temelor. Darboierii cu blani i caciuli de sobol aduc con-tingentele lor. In al treilea rand se strangetara, i prin pasurile Balcanilor se duc luptein vechiul stil aromdnesc din vremea lui IonitäCraiul i Tarul. In sfarsit, prin veacul alXIV-lea se ieau i auxiliari de peste Dundre,Tatari pagani 5i Tatari crestini, adecd Romani,

taresti,

alesi,

Alexie,

Mad-lisata",

42 Istoria armatei române0i

pe langd mici corpuri de Franci, scump pld-tite 1.

II.

Modelele ungure*ti.

De un caracter feudal pe de-o parte, orien-tal pe de alta, inraurita in partile rdsdritenede datini romane5ti caracteristice, oast a un-gureascd, ap cum a creat-o regele Ludovic§i a desvoltat-o Impdratul rege Sigismund, inveacul al XIV-lea, cuprinde urtnatoarele ele-mente:

1Vobili, cari datoresc, in schimb pentru sta-panirea lor de pdmant, servicii militare. Astfelprin adunarea lor se alcdtuiesc a5a-numitelesteaguri sau banderii" de cdldreti, partea ceamai strdlucitoare §i insemnatd din aceastdoaste. Un banderiu are de obiceiu 500 deoameni ; oamenii cari infra in el sant insem-nati in anume liste, §i comanda o are undregdtor regal, spanul, al cdrui nume amin-te§te pe cel slavon, trecut §i la Romani, dejapan. Regele are un banderiu, altul e al re-ginei ; Banii, Voevozii, clericii inalti sant da-tori §i ei cu astfel de contingente.

Orasele dau rare ori trupe pentru expeditiicu un caracter general ; locuitorii lor, impdr-titi si comandati pe bresle, apdrd, in rândulintdiu, zidurile lor.

Anume poporatii strdine, care se addposti-sera de mult in Ungaria, se luptd dupd vechea

' Jireeek, Geschichte der Bulgaren.

Elementele sistemului militar romanesc 43

datind a bor. Astel sant Cumanii 5i Filisteniisau lazigii, Ia. 5ii, pe cari-i intalnim 'Ana ina doua jumatate a veacului al XIV-lea. Biaveau cdpitanii lor deosebitil.

Granita are ca aparatori pe oamenii Tinu-turilor marginge, organisaIi anume pentruaceasta ; ei nu pot fi trime5i in departarepentru razboaiele regatului intreg sau pentrusprijinirea politicei personale, de glorie, a re-gelui. Astfel sant, in cel mai departat coltsud estic, Secuii, iar, langa trecatoarea Portii-de-fier, pentru impiedecarea inträrii de bar-bari in Ardeal, Scaunele romdnesti.

In clipe de mare primejdie, in sfar5it, sechiamd, 5i dupa datina romaneascd, toata terd-nimea chiar. Atunci o sabie sangerata sepoarta prin toate unghiurile ; 5panul face che-mdrile ; acel care, afland astfel ce ameninIatara, nu se infäti5eaza, e osandit la pierdereacapului.

De la 1342 inainte, pentru inarmarea unorelemente, pentru hrana 5i pentru alte cheltu-ieli ale o5tirii intregi se culege o dajde spe-ciald, nona regala, care apasa. 5i agipra cleri-cilor.

III.

Modelele polone.

Cat prive5te pe Poloni, organisarea lor esimOtor mai simpla 5i mult mai slaba. De

' SzabO, Szekely okleveltdr, III, p. 10, anii 1321-42.

Istoria armatei rornânesti

obiceiu razboiul are un caracter local, §i la oexpeditie ieau parte numai acele Palatinatecare se simt direct primejduite de du§man sauinteresate in atacarea unui vecin. Castelaniiconvoacd nobilunea din jurul cetatii lor ; eiconduc cetele de calaretinumai de calareticare se adunã astfel, intr'un numar ce variazadupa imprejurari, dupd bunul plac al acestorcapricio§i aparatori ai unei patrii pe care ein'o vad tocmai larnurit 5;i n'o iubesc preaexclusiv. and sant mai multe corpuri decastelani, cate un Palatin se pune in frunteaunei o§tiri mai insemnate la numar.

Pentru uu adevarat razboiu trebuie sa seadune dicta regatului. Ea hotare§te incepereaostilitatilor, ea dispune chemarea nobilimiisau intrebuintarea unei (::tiri de mercenari,care totdeauna se strange din insu5i cuprinsulterii ; ea voteazd contributiile trebuitoare. Ast-fel de diete tin mult de obiceiu i dau vremedu§manului atinga scopul sau macar sase sature pradand.

sd-si

II. DATINA OSTASEASCA A ROMANILOR

A. Voevozii cei vechi.

Cea mai veche alcatuire obsteasca a Roma-nilor se razimä pe datoria de a lupta a tutu-rora, fie cd e vorba de apararea tern, fiecd se g'ate5te o ndvalã pradalnica din aceleape care le fac totdeauna neamurile de teranisgraci in dauna terilor cu orase bogateapoi, pe conducerea acestor cete, in care sevad mAl ales tuptatori pedqtfi, de atre Voe-vOzi.

Sa ne oprim asupra acestor din urmd, pecafi-i putem cunoa§te, de §i numai pentru oepocd mai tarzie, cand rostul lor deckuse sause schimbase i intr'o m5surd care nu e, pedeparte, aceia§i pentru toate Tinuturile Terii-Romdne§ti.

Voevod" inseamnA calauz de oaste, dux,Herzog. Se §tie ca, la vechii Germani, un ast-fel de Herzog" avea o autoritate care se deo-sebia de a regelui, pentru ca era vremelnicd§i personald, fdrd vre-un drept mo§tenit, vre-odescendenta superioar5, in 1eg5tura cu zeii,cum e casul pentru regi. La inceput, a§a vafi fost §i cu Voevozii no5tri, dar de la o vreme

,

46 lstoria armatei romAnqti

incoace, printr'o desvoltare fireascd, ei rAma-sera statornici §i l5sard puterea unor urma§idin trupul lor.

Vechea via t5. româneascã se räzima pe sate,cArmuite §i judecate de cneji sau juzi, carin'au avut niciodatà vre-o chemare ostd§eascä ;satele se grupau pe väi, §i valea a 5i fost prin-cipiul celei mai vechi organisdri mai inalte,in acela§i timp politice §i militare. Stapan peo Tara" care era de o pot riv51 cu o vale sau maimulte, avand anume venituri pe care i le strân-geau 5i i le dädeau cnejii Sal tiind Curte §i avandsteag Voevod.ul era cdpetenia Românilor dinorke Tara' . Dupd exemplul Românilor, §i Se-cuii, de §i ascultà de §panul regelui, au, pelo.ng6, juzi, iudices, o cdpetenie pe care o nu-mese maior, maior exercitus" sau primi-pilus" i.

De la o vreme, unii Voevozi ajunserd abirui pe altii §i a-i inlätura cu totul sau a-iarunca in rândul cnejilor. Astfel mai multevdi erau carmuite in pace §i calAuzite in raz-boiu de acela§i Voevod.

Putem gaci cam care au fost Voevodatelecele d'inthiu, §i anume pe temeiul actelor un-gure§ti care ni s'au pästrat, pentru pärtile dedincolo de munti mai ales, din veacul al XIII-lea pand la al XVI-lea.

1. Voevodatul cel mai puternic trebuie safi fost al Ardealului. Ungurii, intrand. in Tara,in calitate de cuceritori, pästreazd aceastdformA politic5. *i militark fdcand insä din Voe-vod un represintant al regelui Ungariei, un

I SzabO, o. c., 111, pp. 2-, 28, 31.

Elementele sistemului militar romãnesc 47

cApitan i indeplinitor de porunci, un maredregator local al acestuia.

2. In partea de cdtre Apusul Ardealului,dincolo de muntele hotarului, se intAlnesc prinveacul al XIV-lea adese ori Voevozi: la 1326Neagu std" la Hodo5, in Bihor2. La 1363,

chiar simtitor dupa aceastä data, trdiescVoevozi in Beitw loan, Bog, Bale, Petru. Totiau in sama lor numai &ate o a5ezare sateascd 3.Si la Criscior era un Voevod la 1415. Voe-vozii iubiti" Moga i Ladislav, adecd Vladis-lav, de Bolia, Stefan de Birtin, loan de Valea-Bradului, Serban si loan de Ribita, toti inZarand4, cdrora ii scrie la 1545 Banul deMacso, apdrätor al hotarului apusean de O.-tre Turd, au mai mult un caracter militarprovisoriu, analog cu acela care deosebeste peunii Voevozi thrzii, romani i skbi, din Ba-natul Timiparei sau pe Voevozii românestidin Bosnia, la inceputul timpurilor moderne.In coltul unde e Sangiorgiul pe Streiu inTara Hategului nobilii romani de caracter voe-vodal poarta in bisericile ortod.oxe, cu inscrip-tie slavond, pe care le zidesc, sabia legat5 degat, semn osebitor dat de rege frunta0lor sàiostasi 3.

Din aflarea unor Voevozi vddit decazuti peincetul i aruncati, la urma, In situatia umilia cnejilor, juzilor de sate, prin aceste locuri

Considet et commoratur.Hurmuzaki, 11, p. 598.

8 Ibid., p. 304 =12, p. 75, etc.4 Ibid., pp. 714-5. V. Iorga, Istoria Románilor din Ardeal, I.

V. memoriul mieu despre aceastä bisericd, in ,,An. Ac. Rom."pe 1925.

'

48 Istoria armatei romanesti

ale Bihorului, Zarandului §i Beiu§ului, ca §idin caracterul deosebit al terii 0 din tradi-Pile separatiste, ce se pastreaza 0 pana acum,0, in sfar0t, din multimea 0 puritatea ele-mentului romanesc pe aici, Inca din cele maivechi timpuri, ar resulta fiinta, pang la o datace nu se poate hotari, a unui al doilea Voe-vodat ronurnesc, in aceste parti bihorenel.

Trebuie sa se tie sama 0 de aceia cA Un-gurii, intemeind comitatele lor, au cautat sainoveze, §i in ceia ce prive§te numele §i mar-genile lor, cat se poate mai putin.

3. Voevodul-cnez pe care-I avea episcopulcatolic al Ardealului pe langd Cluj, la Garbäu,in 1450 e, s'ar crede, o creatiune noua, ana-logica, poate in legatura cu anumite stramu-tali de poporatie ; astfel de Voevozi se potafla insa prin partea locului, de sigur, §i altd'lath' SA fi avut 0 pdrtile some.Fene, care auo infati§are a§a de deosebitd 0 care se vor fiadaus in alte imprejurari &cat restul Ardea-lului la domeniul regal, Voevodul lor?

4. Numele de Voevod e alipit pana tarzinde demnitatea juzilor beindleni, din Caransebe§i Lugoj. Aceasta ni-ar ingadui sa presupunemo alta organisare voevodald straveche in acestTinut, care e, iara0, foarte bine definit. Dealtminterea la Mutnic, la Cuie§ti se intampindin veacul al XIV-lea Voevozi romani, pe langdcnejii, fo§ti Voevozi 0 ei, de cari e plin Ba-natul in acest timp3.

' V. lucrarea recent5 a d-lui C. Pavel despre $coalele din Beit4,Beius 1928.

' Hurmuzaki, I `, p. 762, no. 631.8 ibid., pp. 166, 235 si aiurea.

Elementele sistemului militar romAnesc 90

5. La Nord-Vestul Ardealului, in comitatelede Bereg ci Ung, pand pe la 1400 se pas-tzeazi Inca Voevozii Romani lor. Ei nu santVoevozi cneji in decadere, stand in frunteaCate unui sat, dar nici Voevozi guvernatori aiunei provincii, ca acela din Ardeal ; ei au nu-mai grija Romanilar, dar in afacerile acestoranu se mai amesteca nimenea altnl. Acela§i ecasul pute-rnieilor Voevozi din comitatul Ma-ramurcisului, cad, apoi, au descalecat tara /loudromaneasca, sloboclá.. pe valea -MoldoveiRutenii din-preajma lor i§i aveau Voevozi decomitat" la 135q: cu vremea ei ajunsera afi ale§i pe cate un an2.

6 In pärtile Moldovei, Bistritei,Prutului, Nistrului, vor fi fost Voevozi, darnumele §i amintirea lor nu ni s'au pastratprin vre-o diploma regala ungureasca. Din astfelde acte cunoajtem insä Voevozi olteni i mun-teni Inca de pe la 1250. -Loan, Farca. (Valcea),Litovoiu, Barbat §i Seneslav, anteriori interne-ierii Domniei, erau Voevozi tipici mai curânddecat simpli cneji, pe cari, pentru scopurile §inevoile sale, regele Ungariei ii inaltase la situa-tia voevodala, inainte de vremea când Voe-vozii in§ii cad in starea de cneji sateti. CandDotnnul din Arge5 supuse pe Voevozii ceilalti,multi din invin§i pribegird peste munte, inUngaria, gasim intre straini prin inthiaa doua jumatate a veacului al XIV-lea: dintreei, §i _nu dintre Voevozii de sate ardeleni, e Inca

1 Vayvoda comitatus."2 I. Bogdan, Originea Voevodatului, extras din Analele Aca-

demiei Romane" pe 1902, p. 13, nota.4

5i-i

'-,

59 lstoria armatei romAnesti

mai probabil ct fac parte 5i cei pomeniti, pe langaindicatii de localitate cu totul stalcite, intr'oscrisoare papald din 1345, Voevozii din Re-mecha", Bivinus", Sypprach", Zopus", Au-ginas", cari sant pu5i in ace1a5i rand cu altclient nou al eatolicismului, Domnul Terii-Române5ti Alexandra, a5a incat i pentruaceasta n'ar putea fi simpli cneji, ale carorname, neapdrat, nu meritau sa fie aduse lacuno5tinta 5efului catolicitatii i sd fie dateintr'o scrisoare de multämire catre convertiti'.

B. Rostul Voevozilor.

Cel mai vechiu monument literar romdnesc,Psaltirea de la Scheia, care presintd un text cese datore5te unui cleric maramura5ean din vre-mea husita, de la Inceputul veacului al XV lea,da, prin felul cum se traduc terminii privitorila viata militara, oarecare 5tiri asupra celuimai vechiu fel de apdrare i navalire a Roma-nilor.

Boiari, giuudni se intalnesc numai eateodatd, dar aflam satele cu giudeatii, giudeacii,giuzit lor, sate care, pentru anurnite masurisau actiuni generale, se adund la zbor ( =so-bor). Tinuturile, despusurile, au in frunte 5eficad se zis despuitori (caH dispun9. Dar aflam

numele, precise, actuale, de Voevozi §i Domni,cari au pe langa sine 5i in slujba lor pdrcdlabide casd i vdtahi.

Hurmuzaki, 11, pp. 697-8. D. Pavel incearcl a-i aseza inBihorul sAu. Cf. Revista Istoricá pe 1928, pp. 401-2.

2 Terminul se aflA si mai tArziu.

si

Elementele sistemului militar românesc 51

Nume le parcalabului vine din acela, german,de Burggraf (---,castelan), prin ungurescul por-kolcibt, daca numai parcalab" §i porkolah-nu provin in acela§ grad, sau cbiar cel deal doilea din cel d'intaiu, de la o forma'slavd intermediard. Parcalabul de cash." e unmaior domus", cu functii civile, dar fara capentru aceasta el sa fie despoiat de vechilesale atributii militare. Vataful are un numeimprutnutat de la Slavi: e inlocuitorul, coman-dantul in al doilea rand.

In reizboiu se aduna voinicii acesta e nu-mele general al osta§ilor ; se face o gloatd,ceia ce inseamnd tabard, se trimete inainte ostrajii, se apdra cdte o cetate Voinicii" au infruntea lor sutasi i miasi, dar poate ca aiciterminul, creat anume pentru a reda notiuneaveche ebraica, sa n'aiba valoare actuald. Eise despart in corpuri, dintre care se numesc:al caldretilor §i al sdgeteitorilor2.

Din acte de donatii, catre anume manastiridin tara lor, ale regilor sarbi din veacul alXIV-lea, Stefan Miliutin si Stefan Dusan', sevede ca §i la Romani nu Macedoneni dinpartile sarbe§ti ostasul era numit voinic Ast-fel de voinici", ciobani §i strajeri, paziau sivitele calugarilor, primind pe an doi manzi,sau zece perperi, dati in ziva de Sf. Dumitru,sau o leafa lunard, pe langa sumane §i incal-

1 Szab6, o. c., HI, p. 68.2 Cf. s1 Iorga, 1st. literaturii romdnefti, Bucuresti, 19C4, p.

117 si urm.; 1st. literaturit romine, I, pp. 118-9.8 Cotworbiri literare, XXIV, p. 490; Hasdeu, Arch. isto-

Tied, III, p. 119 ; cf. lorga, Constatdri in chestia agrara, Bucu-esti, 1908.

52 Istoria armatei romãnesti

taminte. Acesti Romani mai slujiau, intam-plator, si Craiului, lucrandu-i la cetati saufacandu-i alaiu in calatorii 1. Erau si sate in-tregi de strajeri2, ca la Bulgari, ori in Ardeal,unde, in veacul al XV-lea, un sat de Romanipäzia in pädurea Clujului, la Feleac, impotrivafacatorilor de rele cari pandiau pe negustori.

C. Cele mai vechi lupte cunoscute aleVoevozilor.

De la o vreme, Inca in veacul al XIII-Iea,Romanii, fait* sa. aibd State, purtau razboiupand foarte departe. Ca si Sviterii de mai tar-ziu, aparatori ai causelor straine, ca 5i bar-barii uralo-altaici cu cari statuserd asa demulta vreme in cele mai stranse legaturi,Pecenegi, Cumani, Tatari, mai ales Tatarii, inoastea carora sant Romani, atunci cand eiatacd o manastire din Jtalia 3, ei se puneau,pe bani, sau si numai pentru putinta prazii,pentru pldcerea de a infrunta primejdii noua,in slujba Imperiului bizantin. Astfel de lup-talon, carora, din patima arheologica instil, scriitorii analelor imparatesti li ziceauAlani ( = Alahi, Vlahi) sant intrebuintatisi in luptele, indelungate, grele si nenc-rocite pe care, indata dupa intoarcerea lor inConstantinopol la 1 261; Imparatii Paleolo.gi lepoarta impotriva Turcilor. Cete intregi deAlani" cu carele, avand cai imprumutati de

1 Hasdeu, Arch. istoricd, 111, p. 119.' Ibid., p. 117.a Dupá cronica italiand din publicatia franciscand jubilara

Assisi-San-Donato.


la stapanire §i ascultând de capetenii veniteodata cu dart5ii, se luptara prin väile Asiei-Mici, biruird §i furd biruiti in nenumärate ran-duri, pand ce, la urma, li se facu dor de casai cerurd, chiar §i prin mijloacele rascoalei,

intoarcerea indArEt 1. La 1323 garnisoana bul-gareasca a Filipopolei era alcAtuità de un nu-mar de Alani, avand in fruntea lor pe un IvanRusul2.

D. Desvoltarea organislirii militare voevodaledupA intemeierea Domniei a toata Tara-

Romaneasca".

La inceputul veacului al XIV-lea se for-meazd Dotnnia Terii-Romane§ti ; peste maiputin de cinzeci de ani fiinta 5i un principatal Moldovei. Aceste schimbari, de cea maimare insemnatate, trebuiau sa aibd o inrau-Tire hotdrâtoare §i in ceia ce prive5te organi-sarea ost5§eascd.

In ceia ce prive§te Tara-Romaneasca, sis-temul se inta1ne5te, foarte bine caracterisat,in tara Felgaraplui, ajunsa ducat pentru Vla.{lislav-Voda (1364-c. 1380) §i Mircea-cel-Bd-frau (1385-1418). Il putem studia cu atat mai.tior, cu cat acte f5gard§ene, constatand im-prejurari care räman multd vreme, veacuriintregi, neschimbate, se intalnesc §i pand pela i600.

Boierii, veniti de la noi, au sate care erau

' V. lorga, Gesch. des osm. Retches, 1.2 Ilreek, Gesch. der Butgaren, p. 415.

54 Istoria armatei romãne01

locuite §i inaintea infeoddrii lor cdtre dan5iidin partea Domniei, §i, apoi, alte sate, care.fiind fdrd locuitori, fuseserd create ca slobozif,.aducandu-se pe ele vecini, strdini", cari, lainceput, n'aveau case gospoddre§ti, ci se zi-ceau colibasi: ace5tia toti datoriau boierului,in deosebire de teranii liberi, clacai,

Ace§ti boieri datoresc Domnului §i, deci, repre-sintantului sdu in ducat, hotnogului numelee unguresc, §i inseamnd cdpitan asistentajudiciard, cand el alcdtuie§te Curtea cea marevoevodald §i, in rândul intaiu, ajutorul militar.La orice chemare, ei yin cu calul, dulama §iarmele lor. In afard de aceastd adunare capentru räzboiu, boierii sant datori a se infati§a,intr'o anume zi din an, cdläri §i inarmatipentru a li se face cercetare. In cetatea Fa-gara§ului chiar, e stdpan un peircellab.

Deci §i aici ca §i in Mara murd§ gasim: Voe-vod §i cdpitan al Voevodului astfel de cd-pitani se intalnesc, cum vom vedea, §i inprincipatul moldovenesc, de origine maramu-rd§eand , gdsim boieri, asemenea cu cavalerifbizantini §i spahiii turce§ti, adecd mo§ieri da-tori sd iea parte la rdzboiul suveranului, cupropriile lor mijloace, §i gdsim. in sfarit, par-cdlabi, in cetdti.

Boierii purtau, de sigur, sabia ; ceilalti os-ta5i aveau §i ei une ori sabia multe sdbiide Bra5ov se aduceau, in vremuri de pace,dincoace de munti , dar mai ales arcul §i

1 Cf. lorga, Sate f i preoti, P. 144 si urm., uncle e si bibliografla ;Constatari, I. c


sageata4, a cdror intrebuintare dibace o im-prumutasera de la Tatari, cari, in multe lo-curi, mai pastrard ceva din vechea lor stapa-nire pand prin anii 1330-50. Arcul e, 'Anatarziu, arma fireascd, mai bine cunoscuta, maimai iubitd, mai me§ter manuitd a neamuluinostru.

E. Presupusa narmatA permanentila a luiMircea-cel-Blitran.

Yana ddunazi 'Inca, s'a crezut, dupa aser-tiunea mândra a lui N. Balcescu, care mdria.§i impodobia trecutul pentru a da increderepresentului §i a pregati un viitor, cd Mircea-Vaal ar fi dat un exemplu Europei §i ar fiinovat in arta militara, intemeind in Tara-Romaneasca o o§tire permanenta".

Din capul locului, aceasta afirmatie nu pu-tea fi crezuta. Oricand e greu sa se inovezein aceasta arta', §i inovarea, &and este, poateporni numai de la un popor razlet, cu o cul-tura proprie, foarte originala §i deslu§ita, saude la o rasa ale carii insu§iri extraordinare iiingaduie atunci a pune indatd temeliile uneimari Imparatii de cucerire. Noi eram insd unpopor nu tocmai mare la numar, impiedecat,pe MITA aceasta, de a-§i uni puterile intr'unsingur Stat, §i un popor mai rau a§ezat, de§i pe un taram bogat. A.§a incat, intfo vrernecând pa.nd §i stralucita organisare a Osmani-lor pornia in mare parte de la adaptari &TA

I Cf. I. Bogdan, Documente privitoare la relatille Terii-Ro-mânefti cu Brafovul,1, Bucure§ti, 1905, pp. 386-7.


alte neamuri, noi nu ne puteam ridica maipresus de ele.

De fapt, Mircea n'a inceput nicio expeditiede cucerire 5i n'a avut sä poarte razboaiemari, nici n'a fost totdeauna norocos, ci atrait ea orice Domn din vremea sa, cand in-vingator, cand invins, une ori fugar inainteaTurcilor, cum a fost din toamna anului 1394,cand se adaposti la Bra 5ov, 'Ana in 1396,cand hid parte numai ca partisan nenorocital regelui unguresc Sigismund la lupta de laNicopol. A mo5tenit de la bunicul sail Vladis-lav-Voda, cuceritorul Vidinului, o putere ar-man pe care a pastrat- o tot astfel, cu boieriiproprietari de mo5h, cu oastea de tara, ce sestrangea in cas de primejdie deosebita 5i, insfaijit, cu unele contingente 5i corpuri intam-platoare. Un act de-al lui din 1_1.15 prin carese scute5te un sat mehedintean in partileMotrului, de toate sarcinile, adauge cä proprietarii satulni vor fi totu5i datori a luaparte la , oastea cea mare" (,ESEAHKX KOHCKX.), §i

aceastk expresie se intalne5te 5i intr'un altact de la acela5i Doran'.

Oastea cea mica" erau boierii, pe candcea mare" cuprindea in sine 5i randurile deterani chemati de la caminurile lor pentru man-tuirea terii primejduite. E indoielnic dacaMircea a avut vre-odata macar o strajd apersoanei sale domne5ti. De o armata perma-

1 I. Bogdan. Un hrisov al lui Mircea-cel-Bdtrdn din 10 Italie'415, In ,,AnaIele Academiel Române", XXVI, no. 4.

Elementele sistemultil militar românesc 57

nentd" in acest inteles, singurul care se poateadmite, se vorbeste numai peste Oliva anidupd moartea lui, i doar ca un desiderat.Anume, nepotul i urmasul al doilea al luiMircea, Dan-Voda, cerea de la Unguri,lui, mai puternici si mai bogati decat dansul,a i se plati o strajd de 600 de calari i pe-dejtri romani, ori si mai putini. i se adaugela cererea lui: un calaret roman are nevoiede un perper pe zi ca leafa, i trei pedestrirornani s'ar multami la un loc a primi unperper 1". Comandantul de hotar al regelui-Imparat Ii dadu o mie de ostasi, dintre cario sun de calari2.

Cum era alcatuita oastea romaneasca peacest timp ni-o arata mai bine decat oriceizvor unul neasteptat: capitolul din Memoriilelui Walerand de Wavrin, dictate nepotuluisau Jehan, in care se descrie, cu un deosebitlux de amanunte, campania facutd in 1445pe Dundre de corábiile cruciate, supt steagulPapei si al ducelui Burgundiei care erau co-mandate de Walerand

Domnul muntean i fiul sau mai mare, pelânga care se afla un guvernator", om ba-tran i experimentat, care fusese si la r5zboiu1de la Nicopol, comanda 6.000 de oameni3.Sant ostasi viteji i foarte zgomotosi, gens

I Et pedites volahi vel pauciores... Unus Volahus eques prosuo sallario unius diei in uno perpele, et tres volahi pedites simi-liter in uno perpele contentarentur" ; SzabO, o. C., III, p. 41 ; anu11426.

2 Ibid.Enchiennes cronicques, ed. mea citata., p. 139 si urm.

aliatii

insusi.

58 istoria armatei romane§ti

de grans languaiges". Poartd paveze, pavais.Intrebuinteazd in räzboiul ce fac Turcilorcorturi" de mai multe feluri 2. In tabard seaduc ca provisii: grhu, faind, bob si ovds3.Pentru a se avea, la orice imprejurare, re-serve de brand, se intrebuinteazd gropi degrâne, care se acopär cu pietre, dar, locul rd-mdind neatins de brumd, presenta ascunzatoriise descopere de multe ori

Pe acest tinap, Romdnii cunosc intrdauinta-rea tunurilor, asa-numitelor bombarde de lemn,cercuite cu fier, din care se aruncd ghiulelemari de piatrd, care fac mai mult zgomotmai ales, praf, decdt ispravd. Wavrin spunecã tunurile. noastre erau ceva mai mici,camera, asa incdt, când piatra era pusa in ele,rdmdnea afard cel putin cu o optime` Arti-leristii romdni shnt asa de zelosi, incat deseori crapã cercurile de la tunurile sloboziteprea rdpede, i unii din ostasi cad loviti defragmentele lor6.

Domnul are la indemând i un numar de pa-truzeci-cinzeci de luntri, pe care Francesul le nu .meste, crezdnd cã ii zice pe româneste, ,,ma-nocques". Ele shnt", lämureste el, dintr'o bu-

Ibid.2 Tentes et pavillons.8 Bledz et farines. Gerbes de feves et d'avoines.4 Es pays par dela, ilz font grans fosses en terre, comnie cys-

ternes, oi ils bouttent bledz, avoines et toutes manieres de grainset puis coeuvrent les trous des fosses de grans pierres.

5 N'avoient de chasse que trois quartiers, sans la chambre,sicques, quand la pierre y estoit mise, ii en avoit bien la valleurde demy-quartier dehors.

8 Ibid.

§i,

fart5.

'


catd, ca o treucä de porci, lungi i stramte ; inele incap multi RomanP".

Dar partea cea mai bogata 5i mai noud dinpovestirea lui Wavrin e cea care prive5te ce-tatile muntene sau acelea de pe malul dreptcare fuseserd clãdite adesea de aceia5i me;teri,oricum in acela5i stil i dupd acelea5i modele.

Iat Turtucaia turceascà. Un pätrat de zi-duri are cate-un turn la fiecare colt: unul emai mare, ridicandu-se pand la zece picioare.0 scara de lemn de-a lungul lui duce la uncerdac, asemenea cu al culelor obi5nuite inOltenia'. Turnurile sant acoperite cupe care cronicarul o define5te a5a: escais debois". In dosul cetatii e o curte incunjuratacu 5anturi mari 5i pari de lemn", de sigurca in Targovi5tea de la 1580, batuti adancin parnant i leg4i prin impletituri de nu-iele 3.

Giurgiul are aceia5i forma patrata 5i ace-lea5i turnuri la fiecare colt, turnuri cu cerdacede lemn pentru atac i aparare4. De la cetatepleaca cloud aripi de ziduri, care se mantuiela mal cu cloud turnuri asemenea cu celelalte5

1 Qui sont d'une pieche, comme ung nocq aux pourceaulx,longz et estrois, et beaucop Vallaques dedens : en l'un plus, enl'autre moins.

2 Ung grand bacicol et grandes allees d'aisselles de bois, du-quel bacicol se deffendoient fort les Turcqz.

8 La basse court..., grans fossez et palls de bois entourycelle.

Garitée et bacicollée de bois.5 Deux petits pans de murs... [Tours] pareillement bacicollées

comme les autres.

Istoria armatei romAnesti

Tutnurile aveau o grosime de dou5zeci §i patrude picioare, §i. §anpirile erau adânci de altepatru. Un pod unia ostrovul cetdtii cu malulstâng.

Atacul impotriva Giurgiului, care atunciera turcesc, se face cu card ce poartd un felde fascine de vergi1. Neizbutind a§a, se intre-buinteaza focul. La urm5 cetatea o capdtdVlad, §i Turcii, cari ie§iserd din ea cu bun5invoial5, furd a§teptati la un loc potrivit §iuci5i de fiul Domnului, care avea, in ceia ceprive§te mila fatd de un du§man invins §irespectul pentru cuvântul dat, alte pdreri de-cat ale Apusenilor.

Cetatea Turnului e rotuncla2. Cre§tinii nu opot lua prin niciun mijloc. Nicopolea din fa-0are dou5 aripi de ziduri cu turnuri rotunde3,iar de spre Dunare o intäriturd de lemn4.

Aceasta e tot ce se poate §ti despre mijloa-cele de apdrare ale Muntenilor, mijloace vdditputine, care 1-Imuresc coborarea principatuluiTerii-Romane§ti intr'o stare de inferioritatefatd de Moldova.

' Cloies de gros bois..., atachiés de grosses fourches de bois;et si y avoit auto Jr d'iceulz chariots aussi autres doles pendans;p. 129.

2 Grosse tour ronde, avironnée de murailles en maniere debraye.

' A deux costez de la ville pans de murs.4 Pallissade de bols en la riviere, qui alloit de l'un pan de mur

jusques A l'autre.

III. ELEMENTELE SI INCEPUTURILE OSTIRIIMOLDOVEIESTI.

I.Cea mai veche organisare militarä voevodalä

In Moldova.Aici, in Moldova, Bogdan-Voda venise din

Maramurd5ul sau incunjurat de Mudd §i deun numar mai mic de calareti, de cavaleri,equites, cdrora li se zicea viteji. Pe unii dinace5tia, ca land§ Viteazul, ii 5i gasirn pomeniliin cele d'intaiu acte pastrate ale cancelarieimo1dovene5ti. Ei erau adevarati antrustioni"de modd franca', 5i \Todd lua hotardri numaicu invoirea lor, explicit aratata. Pap de a-cesti tovard5i, Domnul cel nou, care se razimainainte de toate pe da.n5ii, se ardtd foartelarg. El li intdri stdpânirea peste mo5ii ca5ti-gate de d'an5ii, din mila lui pdmânturi con-fiscate 5i pdmânturi de pustie" , sau pealtd cale. Intfunele acte de danie se spuneaC'd ddruirea efectivd sau intarirea se face pen-tru buna slujba" a donatarului i. Cu gAndulla asemenea masuri cronicarul Ureche spune,in intaia jumatate a veacului al XVII-lea,

1 V. G. Popovici, in Prinos Sturdza.

62 lstoria armatei românesti

vorbind despre Iurg Coriatovici, presupusurma5 al lui Bogdan, cd el au inceput addruire ocini prin tard la voinicii ce faceauvitejii la o5ti". I-ar fi fdcut deci §i pe ei cavalerisau viteji.

Vitejii, a cdror situatie era aceia§i ca a u-nor equites aulae" sau milites curiae", erau3.000 in veacul al XVI-lea ; in luptele lui5tefan-cel-Mare ei sant strdlucita cavalerieboiereascd, nimicitd numai la 1476, in luptade la Valea-Albd, pentru a fi apoi fdcutd dinnou. Ostaii de rand se numesc voinici saulunaci, adecd feciori (dupd bulgdre§te, in ceprive§te numele al doilea)t. Hetnsar2, husarinsemna de obiceiu hot, lotru ; hansarii mol-doveni erau deci acei osta§i, asemenea cuachingiii" osmani, cari nu primiau leafd §inu erau numdrati sau mdcar prevazuti d'in-nainte : oastea de dobandä" despre care vor-besc izvoare mai tarzii. Neapdrat cd la acesteelemente se adaugd, in zilele de mare primej-die §i nenorocire, terdnimea, gloata, care nue datoare insd a sta mai multd vreme de-parte de ogoarele §i. familiile ei.

Aceastd oaste era impdrtitd, in ce prive§tepe boieri, in steaguri, asemenea cu banderiileUngurilor ; astfel de eTErogil sant pomenite incddin 14323.

l Cf. Bogdan, Relatiile, pp. 49, 99, 113, 131.2 Cf. ibid., pp. 47, 199. Cf. I. Bogdan, Documental Rdzenilor din

1484 ; din An. Ac. Rom.", XXX, p. 41 0 urm.SA fi ImprumutatMoldovenii pe husarii nol, din veacul al XV-lea, al Ungurilor, al ca-ror nume Inseamnä 1/so, nu cred. Feciorii husari" erau cei din urtnäostasi (Bogdan, Cronice inedite, p. 41).

8 Mid., pp. 42-3, 181.


Cetätile moldovene*ti.

Un rol de capetenie il au, in apararea Mol-dovei ca 5i in a Poloniei vecine, cetatile. Uneletarguri intarite cu 5anturi 5i palisade, ca Baia,nu intfa in randul cet4ilor adevdrate, careau ziduri de piatra 5i sant comandate depOrdVabi, in numar de doL

Astfel de cetati sant urm5toare1e:La Nistru sau langd aceasta apa :1. Hotinul, a cdrui cetate, maritä de Petru

Rare5, se oglinde5te i astazi In largul rauvecin, mult mai tare 5i mandrä decat tarziainjghebare de bothvani care e cetatea tur-ceased, facutd la 1713. Se \Tad patrate decdramizi formand cadre in jurul pietrelor a-lese, se vad sdpaturi gotice in jurul u5ilorfere tilor' ; s'a cercetat 5i bisericuta din careau ramas ceva zugraveli.

2. Orlzeiul, mai inlauntru, indreptat impo-triva Tatarilor, pe cand Hotinul opria, i pu-tea sd ameninte chiar, pe Poloni ; nimic nuse mai vede din acel Varhely. loc de cetate",

caci terminul a fost luat cu siguranta, dela Unguri.

3. Soroca, patrat de ziddrie r5mase ina inpicioare ; dimensiuni mult mai mici: §i aceastaa stat in calea Tatarilor, iar apoi a Caza-cilor. Clädirea, rotunda, simpla, lard podoabe,e aproape neatinsä.

4. Tighinea, transformata in cetatea turceasca

V. desemne in Sclindneitorul,IV i in studiul d-rulul C. Istrati,An. Ac. Rom." sectia §tiintifica, XXXIV.

t

64 Istoria armatei româneVi

Bender la 1538. De atunci Ru5ii au fãcut dinea 5i o cetate modernd.

5. Cetatea-Albd, la limanul Nistrului. Cia-ditã odinioath de Genovesi, ea a fost prefã-cuth supt Alexandru-cel-Bun de me5teri tri-me5i din Podolia. Se poate pune alaturi cuHotinul, ba inca-1 i intrece, in ce prive5teináltimea, intinderea i puterea zidurilor.Prefaced le 5i innadirile ce i s'au fäcut in ul-timele tirnpuri, de Turci al cdror Akkermana fost 5i de Ru5i pe urtnd, n'au nicio in-semnätate. Si asthzi turnurile masive ale vechiiclAdiri militare domind Limanul i Marea panddeparte.

In lega.tur5 cu Cetatea-Albd e 6. Chilia.Chilia cea veche, Licostomul, se afla de la 1878in cuprinsul hotarelor noastre, dar pand asthzinimeni nu 5i-a dat osteneala sa Led macar odescriere a locului necum sä inceapá sapaturicare ar da, fd.th indoialä, foarte bune resul-tate. Cea Noud, moldoveneascd, e in Basara-bia, dar proasta cetate turceascd a inlocuitcu totul vechiul masiv de ziduri, dres, inveacul al XV- lea, 5i de Stefan-cel-Mare ; apoi

palanca Turcilor a fost data jos de Ru5i,sthpânii de ieri ai teritoriului pe care astat una din cele mai insernnate cet4i aleMoldovei.

La Prut n'a fost niciodatd vre-o inthriturdserioasä, care nici nu era de nevoie, ociatä ceam avut linia Nistrului in toatà epoca noastrderoical de neatArnare i odath cc, pe urma.pamAntul nostru a stat supt scutul acelora5icreatiuni ale Domnilor moldovene5ti, 5i maiales ale lui Stefan-eel-Mare, pe care Turcii s'au

pL


multamit a le inoi. Numai sus, de tot, la gra-nita deschisä, a ramas catava vreme (7) ceta-tea Tetinei, Titinei", ale cart i mine se mai vadsi astazi pe un deal impAdurit langa Cernauti ; einsä de notat ca niciodatà nu intalnim pared-labi ai ei. Districtul intreg era organisat mi-litäreste, avand in frunte un staroste, dupamoda polond, pentru tot Tinutul Sepenicului:mai tarziu el isi avea resedinta chiar in tar-gusorul Cerndutului, al Cernei", al lui Cer-nea", unde era vadul. In schimb Stefan-cel-Mare, ca si, dupd dansul, Petru Ra-res, pana la infrangerea acestuia, si-au avutparcalabi in Colomeia si Sniatyn, dar trebuiesa se spuie iarasi Ca acestia, ca si pircalabiide (8) Ciceu de-alminterea, n'au fost pusi inrandul boierilor terii, ca parcalabii ceilalti : eierau socotiti deci ca niste comandanti in te-ritoriu strain, cucerit.

Apararea o constituia la Miazgnoapte ce-tatea, foarte puternica, a (9) Sucevei, a cariiintemeiare se datoreste, la clreptul vorbind,lui Stefan, care e si creatorul sistemului deapdrare prin cetati si acela care a instituitparcalabille. a Ea fost in stare sa se impotri-veasca unui atac, care tinu mai multe saptd-mani, din partea unei mari ostiri polone, cutunuri, in fruntea careia statea insusi regeleIoan-Albert. Fusese dreasä de curand, dupaajungerea 'And la Suceava, in 1485, a Turci-lor din cetatile, de curand pierdute, ale Chi-liei si Cetatii-Albe. Cind, pentru a doua oara,Turci, data aceasta cu Sultanul Solhnan-cel-Maret insusi intrara in Suceava, ei puturaintra si in cetate, dar n'o stricard si n'o ino-

ms,

66 Istoria armatei române0

ira", lasand-o ca resedinta lui Vodd Stefan-cel-nou, adus de dansii, a pacatosului de La-custa.

Suceava fu incunjurata peste douazeci deani de catre boierii can luasera Domnia luiIoan-Vodd" Despot si acuma-i voiau si viata ;el ie§i, invesmântat in cele mai mindre hainedomnesti ale sale, si, intampinat la podul dela Areni, fu judecat" si ucis. Cetatea fu ata-cata apoi de Mihai Viteazul, care urmaria peIeremia Mevila, si cdzu in manile navdlitorului.

Cea mai nouà forma a Sucevei vine de laMovilesti, cari au stat bucuros in incaperile ei.Asediul contra lui Timu§ Cazacul si al DomniteiRuxanda, sotia lui si fata lui Vasile Lupu,Doninul izgonit de catre noul stdpanitor,Gheorghe Stefan, si de catre ajutatorii lui,munteni si ardeleni, inseamna iarasi o datainsemnata in viata vechii Capita le. La urn*mai multi ani de zile baciuira in ea, de la1691 inainte, Polonii Craiului Sobieski, cari 5ifacurà aici un sistem complicat de fortificatiiin care intra 5i manastirea armeneasca, ziditàpe un alt deal, a Zamcai.

Din cetate, asezata pe un deal de lut, pra-pastios in cele mai multe parti, de-asupra uneirapi adanci avand. in fata inaltimile, mai mici,care poarta biserica Mirdutilor, cea mai ve-che biserica metropolitand a Moldovei, a§ade urat inoita, si puternica Zama se maipastrau prin anii '8o numai cateva faramide zidarie: pamantul, gramddit in lungii aniai parasirii, acoperia bask pe langà multeramasite de Ogle, de discuri si placi smaltuite,de podoabe, de tencuieli cu stele de aur pe


un fond albastru, de arme si obiecte, de oasesfdrâmate, si aproape intreaga structurd esen-tiald a zidurilor, afard de laturea din fatd,cdtre oras, care in parte va fi cdzut de vale,in surparea malului, iar in parte a fost des-fdcutd de thrgovetii din Suceava, cari si-auidcut casele din aceste pietre bune si cdrdmizisolid cdlite in foc. 0 curiositate nobild, un in-teres rar si cu atAt mai vrednic de laudd, pen-tru trecutul unui viteaz si vrednic popor care- iera strain, o pasiune de arhitect care stia sdtreacd dincolo de realitatea si practicitatea Ines-tesugului sdu, fdcurd pe Austriacul Romstorfersd inceapd, cu mijloace ridicol de putine, sdpd-turi pe dealul cetdtii. Buse cu o nespusä rdb-dare si o mare iubire, cu o crutare cumintea banilor si fortelor ce se aveau la indemând,sdpdturile dddurd, nu numai resultate stralu-cite, dar, mai mult decdt aceasta, resultatedefinitive si depline. Cetatea lui stefan-cel-Mare si a Voevozilor ce i-au urmat in acestd'inthiu Scaun sucevean, a scuturat de pefruntea ei cenusa veacurilor si se infatiseazaastdzi, ca o mind de sigur, dar ca o mind' per-fect inteligibildl.

Cetatea avea cloud santuri de incunjur, feireiapd in ele, cu toate asigurarile contrare aletraditiei. Pdtratd ca si a Giurgiului, ea avea,nu patru, ci sase turnuri rotunde. In loc sdfie insd o ziddrie inchisd ca acolo, ea cuprin-dea in sine o curte mare, in care se ridicaun pdtrat de cládiri, cu cdmdrile pentru Domn

1 Resultatele capatate de Romstorfer, care a Intemeiat si un micMuseu al cetatii, sant publicate, cu planse si unele desemnuri, inBuletinul Comisiunil Istorice bucovinene pana la 1902.


si Curte, cu adaposturi pentru ostasi, cu ham-bare de provisii, cu deposite de arme, si chiarun paraclis. pe zidurile caruia se mai deose-bese urine din chipurile sfintilor.

In spre partea Muntelui (io), Romanal, ce-tatea lui Roman-Voda, a5ezata linga orasul deastazi al Romanului, Cetatea Noua" sau aSmeredovei, nu se mai poate recunoaste as-tazi prin nimic, de 5i locuitorii arata unde astat odinioard aceasta ultima aparare sudicaa principatului celui restrans al Moldovei, asacum era pe la 1400.

La Apus, pe o culme rotunjità asemeuea cuaceia care sprijina cetatea Sucevei, a fost, Incade la inceputurile Domniei moldovenesti (II),Cetatea Neamtului, numitä dupd apa ce curgepe langd &Lisa. E aproape tot asa de binepastrata ca 5i cetatea Sorocai, cu care samandsi in ce priveste dimensiunile si in ce privesteforma. Un viaduct, clädit cu oarecare mestesug, duce la poarta de intrare ; patru turnurise ridicau la cele patru colturi ale unui patratde ziduri care au o grosime de trei metri.Romstorfer a visitat in treacat Cetatea Neam-tului, descriind-o intr'o brosurd ; lucrdri dedesgropare nu s'au inceput insa, 5i e o ade-varata rusine ca numai un strain, in Ordajunsa straina si cu banii unei carmuiri straine,sa fi adus la lumina zilei ceva din acele ce-täti moldovenesti in piatra carora traiesteatdta din energia 5i marirea unui trecut cear trebui sa fie Inca un izvor de inspiratie 5iun puternic razim moral pentru vremurile deastazi.

Element ele sistemului militar romanesc 69

De 5i Alexandru, fiul eel mai mare al lui5tefan-cel-Mare, a stat, mult timp dupä ca-tastrofa din 1484 a cetatilor de la Dunäre5i Mare in Tara de-jos, aici, in pdrtile demunte, veghind intru ap5rarea ei, de 5i a fdcutpe langd biserica lui 5tefan din Borze5ti, inTinutul BacAului, pe cea de la BacAu, acestdin urmä ora5, care a fost intemeiat Inca deUnguri din vechiu, veniti ca sang& (de aici:CeangAii) pentru exploatarea ocnelor de sare,n'a fost niciodath incunjurat de zidurile uneicetäti. Intfun ta.rziu, 5tefan-cel-Mare smulseMuntenilor cetatea cea noud de la Milcov (12),Crticiuna, dar se vede cd i acest Tinut vrân-cean, cdpdtat astfel, era pus in randul celordobAndite de curând, c5ci paredlabii de Cra-ciuna, cari au trebuit sa fie, nu se int'ampindnici ei in rândul acelor paredlabi ce stau inrandul boierilor de Divan, sfätuitori ai Dom-nului.

Steaguri rnoldovene*ti.

0 intamplare fericità a fãcut sà avem douädin steagurile supt care s'au luptat osta5iimarelui Domn. D'aruite la Athos, ca semn demultdmita cdtre impartitorul de biruinta, elese vedeau acolo pdna, la mare]e r5zboiu, cândcel mai frumos din ele, däruit noud de armatafrancesd, s'a a5ezat intre relicviile frumosuluiMuseu Militar din Bucure5ti. Ele au fost re-produse, dupã foarte bune fotografii, aduseRegelui Carol, 5i descrise de I. Bogdan intfun.

III.

70 Istoria armatel românesti

memoriu din Analele Acaden3iei Române",.XXIV 1.

Amândoug au chipul Sfântului Gheorghe-osta5u1, cavalerul, luptatorul pentru dreptate,liberatorul celor prigoniti. Intfunul el stâ inscaun de stdpanire, cu spada biruitoare räzi-matd pa5nic pe mând, pe când doi ingeri tinde-asupra-i cununa gloriei ; balaurul std, stri-vit, supt picioare. Pe celdlalt, sfântul se lupta.cdlare, 5i sulita cu crucea la capdt strdbate-gdtlejul lighioanei care se invârte de tnânie:din ceruri o nadnd indeamnd, pe când, fugaredin cetatea unde std inchis Impdratul, Dom-nita chiamd pe frumosul tândr in ajutorulcelor impresurati 5i amenintati cu peire ; he-ruvimi zboard la cele patru colturi, franjurimari, cu flori 5i struguri, athrnd. Legenda, infrumoase slove cirilice, lungdreIe, spune lacel d'intdiu : O luptdtorule 5i biruitorule,mare Gheorghe, in nevoi 5i in ndpd5ti grab-nice-ajutdtor, 5i cdlduros sprijinitor, 5i celorscArbiti bucurie negrditd, prime5te de la noi5i aceastd rugdciune a smeritului tdu rob, aDomnului Io stefan Voevod, cu mila luiDumnezeu Domn al terii Moldovei ; pdze5te-1neatins, in acest veac 5i in cel de apoi, pentrurugáciunile celor ce te cinstesc pe tine, ca sdte prosldvim pe tine in veci ; amin. i s'afdcut in anul 7008 [1499-5co], in al 43 leaan al Domniei lui". lar, dincolo, troparul areacest cuprins: Biruitorule, mare mucenice

' Un al treilea steag, tof cu Sf. Gheorghe, pare a fi tot moldo-venesc. V. C. Caradja, in; Racists istorica pe 1929, pp. 195-8._


Gheorghe, roaga pe Hristos Duumezeu sa man-tuiascd sufletele noastre acestea, tu care e§timântuitorul celor robiti §i. sdracilor apdrator,celor fárd puteri vraciu, al ImpAratiei sot delupte".

CAP. II.

LUPTE RONIANE$TI PANA LA

5TEPAN-CBL-MARE.

I. LUPTELE MUNTENILOR CU UNGURII SILEGATURILE LOR RAZBOINICE CU DANSIL

I.

Peirea lui Voda Litovoiu. Biruinta din 1330 alui Basarab, Domnul a toa1 6 Tara-Româneascii.

Cea mai veche lupta a Românilor pentruscopurile lor proprii e o infthngere de pe la1270: aceia din muntii Gorjului, in care Lilo-volu, Voevodul oltean, care nu mai void säpldteascd tribut UnguriThr, fu bdtut de acestia§i peri. Fratele sau Bdrbat intrã in rnânilebiruitorilor Ea se pomene§te numai in treacdt,prin acte de donatie ungure5til. Trebuie sd se fidat dincolo de trecdtoarea VAlcanului ori a 'fur-nu1ui-Ro5u, intre clouä cete fdrà insemndtate.Raul- lui Bdrbat din catul sud-vestic al Ardealu-lui ar pomeni acea zi de nenorocire ostd§eascd.Politiceste lupta are insd o insenandtate supe-rioard celei militare. Prin ea se fdcea dovada cdDomnia slobodd a Terii-Romdnesti nu se puteaintemeia de Voevodul din stdnga Oltului.

0 a doua infrângere urmeazd, la 1330. Ro-mdnii din pdrtile Argewlui §i Muscelului sfint

T Reprcduse in Hurmuzaki, 1.

76 Istoria armatei române§ti

bdtuti pe un camp de lupta foarte debArtat,in mu ntii peninsulei balcanice, la Velbujd-Chius-tendil, de care Sárbi, cu cari, de altfel. ai no5trin'au avut o du5mAnie fireascd, nici lupte di-recte. E vorba insii numai de invingerea unuicorp de ajutor rotnamesc, dar comandat chiarde Domn, Bdsàraba, fiul lui Ivancu (Iancu ;Tihomir), venit in ajutorul rudei sale prinalianp, Tarul bulgäresc Mihail.

A treia oarà, in chiar acest an, avem aface insd cu 0 biruint5, mare 5i intreag6,rodnica in urnia-ri, fiindcd lupta se dAdea indirectia natura hi a desvoltdrii noastre 5i pepamantul nostru, ocrotitor pentru ai sai. Ni-opastreaza un izvor contemporan, povestireacare a fost apoi cuprinsA in deosebitele ver-siuni ale cronicii un2ure5ti mai vechi (publi-cate in colectia lui Florianus) pand la ThurOcz(in colectia lui Schwandtner).

Stiind pe BisAraba slfibit, Toma VoevodulArdealului 5i Dionisie, fiul lui Nicolae, fiullui ,,Ioanka" sau 5i Iancha" cred ca artrebui sa vedem in acesta un pribeag, nepotde fiu al mini alt Iancu , indeamnd pe mandrulrege angevin Carol Robert la supunerea Terii-Romane5ti, in folosul lui Dionisie acestuia ;cronica o 5i spune limpede : ut terrain ipsiusuni ipsorum insultantium traderet possiden-dam", adeca : ,.pentru a da in stapanire taralui Basarab unuia dintre ei, niiveilitorii" . Defapt Severinul e luat pentru Dionisie, care,neputand fi deocamdat5 Doran, e pus Banacolo. De 5i Basarab ofera a rdspunde tributulde 7.000 de niarci de argint, Ungurii infra'in 0.11.

Lupte rornâne0i pânä la Stefan-cel-Mare 77

Intrarea se face pe la Bran, 5i tinta e re-5edinta lui Bdsdrabd, Arge5u1. Izvorul spuneca se trece prin munti si paduri". Oastease rdtdce5te prin aceste pustiuri i flamau-ze5te ; se cere pace. Regele se intoarce pe undrum in cursul cdruia ii a5teaptd o trAdarerdsbundtoare. Cum a fost locul atacului, al in-valmd5e1ii nebune, al lungii lupte desperate,al vândrii cetelor rdzlete, al peirii aproapedesdvar5ite, ni spune ldmurit contemporanul:Pe un drum ce era in cerc .5i in amandoudpärtile inchis cu maluri prdpdstioase i, ina-inte, unde calea era mai deschisd, fusesetdiat in mai multe locuri cu zdgazuri tari"Recunoa5tem positia e aceia de pe linia careduce de la Campulung la Bran, in care dru-mul se afundd in aldarea. potrivitã pentrusurprinderi i mdceluri, zisd Posada, dupd vre-oposadd, o cetatuie, bulevard exterior saustrajd de centuie 2 ce va fi lost aice.

Românii aleargd pe sus, in margenea pa-durilor3, aruncand sdgeti asupra o5tirii, ,.ceera in fundul drumului adancit, care nicidrum nu se poate zice, ci ca o corabie strermtd"5i in urma drumul fusese inchis, 5i, dinexemple mo1dovene5ti, 5tim cum: cu copacitaiatl 5i risipiti de odatd. Luptele, care tin

' In quamdam viam... quae... erat in circuitu, et in utraqueparte ripis prominentibus circumclusa et ante, unde erat dictavia patentior, indaginibus in piuribus locis fortiter fuerat cir-cumsepta.

V. Bogdan, Documentul azentlor, pp. 52-4.8 Superius discurrendo.4 Qui erat in fundo depressae viae, quae nec via dici potest,

sed quasi navis stricta.

2

.

78 Istorla armatei româneVI

de Vineri, 9 Novembre, pa.na. Luni, 12, se dauin aceasta stranatoare grozavd, in care misca'rileluptatorilor saminau doar cu ale copiilor Ind-untrul unui leagdn ce se clatinä" sau cu aleunei trestii de balta ce se infioard de vânt».

Oastea ungureascd era alatuitä din ban-derii, conduse de nobili, dar st de clerici, deprepositii si plebanii deosebitelor Bisericiepiscopale ; ba Inca, fiind o expeditie impo-triva unui shismatic, si un frate din OrdinulDominicanilor, al Predicatorilor, mergea ina-intea falnicilor caldreti, cu crucea latind aprigonirii in mând. Acesti luptAtori aveau cuei acele arme scutnpe, acele vesminte de multpret, acele vase de argint, acei cai de rasa,cu fthie si sele impodobite, care ajunserdprada boierilor si teranilor lui Vodd Basarabbattlnul. Regele era incunjurat de o Curtesträlucitä, din care faceau parte cei cari-1aparara, si Valid la moartea lor : Desideriu,fiu al lui Dionisie, care schimbli hainele custdpanul sdu si fu, indatd, doborât de sageti,in mijlocul chiotelor de bucurie ca pentru unCraiu dusman ucis ; Donch, care poate fiDanciul, cu fiul sau Ladislas, vre-un Vladislav,si magistrul Martin, fiul lui Berend. Mai erausi Cumani, cdläreti usori, in num'ar mare.

Perird prepositii de Alba ardeleand, de Po-sega, plebanul de Saros, calugarul dominican,cari, cu ura religioasà a unui timp când dus-mania politica' lua prea adesea vesinântul re-

1 In quibus diebus collidebantur invicem milites electi sicutin cuneis moventur et agitantur ilantes, vel slcut arudines quaevento moventur.

Lupte rornane0 panä la Stefan-cel-Mare 79

ligiei, flied tocati in cap cu meiciucile (locullignei clavi, care ar fi cuie de lemn", trebuieschirnbat in lignee clave'9, apoi o bund partedin curteni si, in sfarsit, destui Cumani, pecan calaretii nostri stiurà sa-i ajungA. Trupu-rile nu puturg fi luate de fugari, ci ramaserdacolo, la locul nenorocirii. In acest sange seboteza neatarnarea noastrd de Unguri.

II.

Luptele lui Vlaicu-VodA cu Ungurii.Peste treizeci si opt de ani, al patrulea

razboiu cunoscut, deci, Domn muntean eraVladislav, zis Laicu sau Vlaicu, fiu al luiNicolae Alexandru-Vodd si nepotul lui Basarabbiruitorul.

Peste Unguri domnia fiul lui Carol-Robert,Ludovic, rege mandru si puternic, cdruia, nufail dreptate, i s'a zis cel Mare. Si el apard-tor al legii catolice, din care croia perdeauaambitiei sale de cuceriri, Ludovic se prefacua pleca asupra Turcilor, cari innaintau, inteunrapede curs de izba.nzi si anexari, spre Du-näre, si, in loc sa se incurce in lupta cu dansii,smulse din mostenirea, atuncea deschisa, aTarului bulgaresc Alexandru Vidinul cu Tinutulincunjurätor, cu care fäcu un nou Banat un-guresc. Cete romanesti il ajutasera, supt o rudavenita de peste munti, a lui Vlaicu, Ladislassau Vlad din Doboca, Dobacescul. Bulgarii dinVidin tineau Ins-a la ortodoxie si la Tarul lorSracimir, fiul lui Alexandru. Neputand sa-1alba inapoi pe acesta, ei bagard in cetate peRomani. De aici incepu razboiul.


Pe cand regele alerga spre Vidin, Voevodulardelean Nicolae, cu Simion fiul lui Mauriciu5i alti 2,frunta5i" ai sai, cu o sumä de.no-bill banderii ardelene 5i cu Scaunele Se-cuilor infra prin Secuinie"2. Deci pataniaveche invatase minte pe Unguri, 5i, in loc sase mai incurce prin coclaurile primejdioase dela Bran 5i prin valea Dambovitei, bogata insurprinderi ca aceia de la Posada, Nicolaetrecu prin pasul, de catre Secuime, al Buzau-lui, luand indata, cursul Ialomitei 03603.

0 intaie ciocnire se intampla indata, caciRomanii facusera pe apil in sus oarecare ce-tätui de aparare" ; Dragomir, parcalabul deCurte" al lui Vlaicu, comandant al cetatiiDambovitei, poate al Bucure,tilor5, dacdnu se admite ea e o confusie de localitati 5iea cetatea e a Ialomitei, deci Targovi§tea ,comanda pe cei d'intaiu aparatori ai terii.Oastea ardeleneasca putu trece mai departeInainte de ce sa ajungd in partile de 5es, eadadu peste zagazuri 5i impletituri de spini 5itrecatori foarte stramte", 5i Romanii rasarirade jur imprejur, prin paduri 5i munti"6. Aicise intampla 5i nimicirea acestei a doua o§tiride navalire a Ungurilor. Peri vice-voevodulardelean, Dezsö, zis Wos sau Vas, poate unRoman de obar5ie, apoi parcalabul acelei Ce-

' Potiores milites.2 Ultra terram Siculorum.8 Fluvium Ilumcza, Iloncha.4 Ubl fortalitia et propugnacula erant per Olachos formata.5 Castellanus eius de Domloyka.6 Ulterius procedens inter indaglnes et veprium densitates ac

passus strictissimos conclusus...; de silvls et tnontibus.

Lupte rontãnesti pand la *tefan-cel-Mare 81

tati de-Balta de pe Tirnave care era 7i fiepeste o suta de ani feuda ardeleana a Dorn-nilor Moldovei, Petru Ruffus", poate U13 Sas,Roth, si doi fruntasi secui acum nu maiajutau Cumanii, cari nu datoriau slujba decatregelui, plecat in expedilie personala Petru

Ladislas, impreuna cu o multime de ostaside rand. Fuga fusese impiedecata. de , locurilemlästinoase baltoase-".

Deci lupta aceasta, care se dadu in prima-yard, avu ea teatru smarcurile IalomlIti inpreajma Thrgovistii, pe care ncercau s'o cu-cereasca Ungurii. Cu nici o alta parte nu s'arpotrivi descrierea precisä i exacta, care areacelasi caracter ea si descrierea luptei din1330 si se afla in aceleasi

Urmard luptele lui Nicolae de Gara, unuldin stalpii Ungariei pe atunci, cu Romanii,pe la Vidin §i cetatea Severinalui, care fuluata. momentan inapoi de rege. Atuncise intari intaiu Branul, cu , briganzi" din Corn-paniile rdzboinice internationale cu mesteride arbaletd, de arc, englesi2 Cu aceasta rcgele

neputandu-si supune Tara-Romanea-sea, socotia ea a pus macar la adapost Ar-dealul sat' din partea unei navalin muntene.

Asupra luptelor urmatoare ale lui Vlaicu,lipsesc izvoarele Nu tim deci cum a pututel ajunge in stapanirea Nicopolei, cum s'a ba-tut cu Ludovic pentru Severin. Nu ni sant

' In locts lutosis et paludosis. indaginose conclu5i.° Brigantils et balestrariis wig icis.

6

pi

i

i

Didovic,


mai deslu§ite navalirile lui Dan I-iu, nepot allui Vlaicu, in Banatul unguresc, pe la Meha-dia (ungure§te: Mybald), intr'o vreme &andmoartea lui Ludovic aruncase in haos aface-rile regatului vecin

Leg Muffle lui Mircea-VociA cu Ungurii.Nu santern mai fericiti cu privire la cam-

paniile lui Mircea. El n'a avut a face cu Un-gurii, cari 1-au §i sprijinit in anii lui de ne-norocire: 1394-6. Cu osta§ii regelui Sigismundse lupta insa de cloud ori, in imprejurari ase-menea cu cele din 1330 §i din 1366, boierulcare lila., pentru ceva mai mult de doi ani,locul lui Mircea, Vlad-Vodd.

Isprdvile §i pataniile acestuia, care, dupänume, arata sa fi invocat paternitatea luiVlaicu, un mare inainta§! , sant cunos-cute numai dupa o scurta menOune in anu-mite privilegii ale regelui Sigismund, ginerelelui Ludovic, §i in actul solemn prin care ace-la§i face danie pentru credinta §i servicii, Voe-vodului ardelean Stibor.

In 1395, Sigismund venise cu banderii §ioaste ardeleneasca, mai ales cu aceasta, pentrua pune pe Mircea, aliatul sau, din nou in Scan-nul muntean El se cobori din Bra§ov, trecupe la Bran, unde nu vor fi mai ramas dinme§terii de razboiu straini adu§i cu vre-o doua-zeci de ani in urma, apoi, calauzit de Mircea,care-i pregati cele de nevoie pentru eale, elajunse la Arge§, care fu dobandit pentru

Lupte romane0i panä la $tefan-cel-Mare 83

acesta, 5i, mergand spre Apus, atinse liniaOltului. Pe Olt in jos se lasa in sfar5it re-gele, intovard5it de Mircea, pand la Turnu, pecare incerc5 in zadar sa.-1 iea. Luptele de aicivor fi lost ca acelea pe care le-am. constatatin 1445.

Chemat inapoi de moartea sotiei sale Maria,care-i daduse drepturile de stapanire, Sigismundurmä la intors aceia5i cale. Se pare ca Mircearamase in Arge5. Dar la Posada se spuneanume , oamenii lui Vlad näpadird din munteasupra o5tiri1or regale care se intorceau 5i liaduserd pagube insemnate. Amanuntele lipsescinsa asupra acestei de a doua lupte din muntiiMuscelului.

In 1396, cand se facu, la Dunäre, mareaexpeditie a cruciatilor, intre can Germani 5i.

Francesi, cu fiul ducelui Burgundiei in frunte,Mircea lud parte la dansa ca Domn al plaiu-rilor, pe cand in 5es, avandu-5i re5edinta incetatea Dambovitei se pare ca." sant Bucu-re5tii, unde ocrotitul Turcilor putea sd fie maiu5or ajutat , dotnnia Inca. Vlad, invingatorulde la Posada. Se 5tie cd in lupta de la Nico-pol mandril Apuseni nu voira sa ingaduie luiMircea a lovi cel d'intaiu pe spahii, osta5iicaldri, feudatari, ai Sultanului Baiezid, 5i cdei cazura orbe5te asupra falangei o5tirii deCurte, pedestre, a Ienicerilor, 5i furd nimiciti.Lupta mai than insa cu regele Sigismund, cuNicolae de Gara 5i cu boierii lui Mircea, panAce regele fu silit a fugi pe Dunare, spre Chi-lia, Marea Neagra, Constantinopol 5i MareaAdriaticd, pe unde, tdrziu de tot, el se in-toarse.

84 Istoria armatel romatiesti

Un cronicar frances contemporan, Froissart,se plange ca aceia dintre cavalerii Apusuluicari puturd scapa pe malul stang fura prd-dati de Români. Bran, nu ai lui Mircea, ciai lui Vlad. Acesta fusese atacat cdata, incetatea Dambovitei, de Voevodul ardeleanal treilea care vine la noi in tara Stibor,si fusese ranit dar fara a pierde Domnia. Laintors insä, Stibor isi desavarsi fapta: prinsin aceiasi cetate, cu toata, familia sa, Vlad fudus in Ardeal, de unde nu se mai intoarse,asigurandm se astfel stapânirea lui Mircea. Inamândoud casurile, Stibor avuse numai trupeardelene, si el urmase linia Dâmbovitei siBranului. Ungurii erau asa de siguri de Mirceaincat dadura Branul in sama lui.

IV.

Legaturi ale Muntenilor dupä moartea luiMircea-ce1-136tran.

1. Pe la Bran trebuie sa fi venit, in 1420pentru a sprijini pe Mihdild, fiul si urmasul

lui Mircea, impotriva unui var, sosit din Con-stantinopol, Dan al II-lea, fiul celui d'intaiu,al patrulea Voevod ardelean amestecat in afa-cerile noastre, Stefan de Losoncz. 0 scurtamentiune in cronica lui Thurócz ni spune Ca,intr'o luptä cu Dan, sprijinit de Tnrci, pe-lira si Mihaila si Voevodul.

2. Dan ajunse peste cativa ani insa aliatulsigur, vasalul credincios si capitanul indraznetal Imparatului-rege Sigismund. In prinadvaraa nil hii 7427, acesta veni sd-1 restituie si sa

Lupte române§ti panA la Stefan-cel-Mare 85

izgoneascd pe omul Turcilor, Radu-Vodd, zisMe.Fuvu1, slavoneste Prasnaglava", sau Cap-gol, ,.Prostul", fiu din flori al lui Mircea. Ecampania din 1395 Inoitä, cu deosebire ca Dane in local lui Mircea, Radu in al lui Vlad. PeSigismund in aflam la Brasov, la ampulung,

vedem oprindu-se la Turnu.

Dupd moartea lui Sigismund grija terilornoastre trece indatd asupra lui loan Hunyadi.Pe acesta i pe regele Vladislav ii ajut5 VladDracul, várul i urmasul lui Dan, in campa-nia de la Varna, in care, lovindu-se de zidulIeni2erilor, peri acel rege ungaro-polon Vla-dislav i, imoreund cu el, legatul pontifical Iu-lian Cesarini (1-41-4). E repetitia evenimentelordin 1396: Vlad se unise cu crestinii la Nicopol.

4. In Li 15 , child cordbille cruciatilor vin peDunAre, ele ieau Silistra, Turtucaia i Giur-giul si atacd Turnul, cu ajutorul lui Vlad-VodA Hunyadi se coboard si el in toamn5intalneste pe crestini la Turnu chiar, mergAndapoi cu ei pa.n5 la gura Jiiului, &And toamnatarzie-1 intoarce inapoi. El venise mai multca un Voevod ardelean al cincilea , de siera guvernatorul de fapt in curând fude drept al Ungariei, cu trupe ardelene, pedrumul, cdlcat de Unguri in 1394 si 1427, pela Bran si pe malul stang al Oltului.

5 Peste doi ani Vlad i fiul sau mai mare,Mircea, erau ucisi la Tdr.For, pe Prahova, deHunyadi, care ndvali in serbatorile Cráciunu-lui i prinse pe vecinul SàU cu totul nepre-gait. Hunyadi n'avea acum oaste, i, de bundsamd, unise numai câteva sute de cäläri de-ai

si-I

si

si

86 Istoria armatei romariesti

sai cu tovara§ii de ratdcire ai unui pretendent,poate Inca un Dan, care disparu rapede. 214crede cd ace5ti putini osta§i venisera pe laBratocea, luand calea Teleajenului, intrebuintata deci acum intaia5i data.

II. LUPTELE MUNTENILOR CU TURCII

I.Leg Muffle lor.

1. Cele d'intaiu legaturi cu Turcii le-ar fiavut Inca Vlaicu-Voda, care si-ar fi dat aju-torul la lupta Siirbilor cu Sultanul Muradin 1371: dar stim ast5zi cd Români din Te-salia, supt comanda greceasca, furd ei sin-guri pärtasii acestei man l. infrângeri crestine.Dar, supt acelasi Domn, se v5d in fap Ro-mâni si Turci, la luarea Nicopolei de Vlaicu,o singurd dat5 pomenitd in treacdt.

2. A doua oard e la 1394. In urma unorcomplicatii, a carol- expunere nu- si are loculaici 1, Sultanul Baiezid, care voià sa creeze oImparatie turceasca intocmai ca acea bizan-find de odinioark trecu Dundrea. Avea cu elIenicerii, nedespd4iti de persoana Sultanului,spahiii feudali si achingiii prädalnici, iar, pelânga ei, pe domnii siirbesti din Macedonia,de la Velbujd, si pe fiul regelui Vucasin,vestitul Marcu Cralievici, feciorul de Craiusau Craisorul. Se trecu prin vadul de la Vidin,

1 V. cartea mea Cizilia f i Cetatea-Albei, Bucurqti, 1899.


ajungandu-se indata in §esul doljean. La satulRavine ie§1 inainte Mircea, §i birui. Lupta n'oputem reconstitui 1: cazurd insd multi Sarbi§i Crai§orul lor. Dar Baiezid avea puteri Incaneatinse, pe cand Mircea era zclrobit de bi-ruinta sa. Turcii trecurd Oltul pe la Slatina§i ajunsera la Arge,, de unde Domnul fugisela Brwv. Am spus §i mai sus cà avangardaturceasca s'trabatu, pentru intaia5i data, tre-catoarea Branului §i pradd supt zidurile Bra-§ovului.

3. Cand, dupa lupta de la Nicopol, in 1397,pricnavara, Sultanul voi sa pedepseasca peMircea, el nu mai veni prin Oltenia, ci seindrepta asupra Silistrei, pe care o smulselui Mircea, care o tinuse cativa ani. Apoi setrecu pe aici in partile de mlatini §i pustiuuncle nu se deschidea nicio cale. Turcii tre-buira sa se retraga imediat.

4. Cativa ani, Mircea se amesteca in afa-cerile turce§ti, trimetand, dupd moartea luiBaiezid, prin acelea5i vaduri, pe SultanulMuQa impotriva fratelui Soliman. and Mo-hammed, alt frate, lud mo§tenirea amân-durora, el nu mai veni in Tara-Romaneasca,ci, in al treilea atac turcesc, curdti nurnailinia Dundrii de cetati romanesti, luand Gun'giul intdrit de Mircea. El cladi in Dobrogeacetatea Isaccei, la vad, §i cetatea leni-Salede Una Babadag, pentru asigurarea stapanirii

s E pomenitá numai In Analele sarbesti v. si ale mele Studilfi doc., Ill traduse si de Moxalie, in Hasdeu, Cuvente denbatrdni, II, in latineste de I. Bogdan, Archiv für stavische Phi-lologie, XIV, cu interpretare istoric6 de Jireeek. Cf. Chilia fiCetatea-Allth, pp. C5-6.

Lupte romanet1 panA la $tefan-cel-Mare 89

osmane asupra acestei teri, Dobrogea, numitàastfel de Turci dupd. Dobrotici, stdpânitorulfoarte putin cunoscut, ca obd.rsie si fapte, acdrui mostenire crezuse a o putea lua Mircea.

II.Leg Attune razboinice ale urma*ilor lui

Mircea cu Turcii.

Linia de cetdti a Dundrii incearcd apoi s'oiea, in motnente prielnice, urmasii lui Mircea.Pe carld Pippo Scolari, Florentinul ajuns spande Timisoara al regelui Sigismunci, luptd laSeverin si la hotarul sarbesc, Dan lovesteNicopolea, Giurgiul, Silistra, in campanii caretin doi, trei ani, si, din nenorocire, nu se potrestitui. Am vdzut cd Vlad Dracul luä partela rdzboiul din 1445 al cruciatilor si se alesemdcar cu Giurgiul. Acel care lud mostenirnlui, Vladislav- Vocki al II-lea, fu silit sd-si tri-mean' ajutatorii in campamile lui Hunyadi,fdra sd putem sti sigur fapta lor ; erau insdca si cei din I44i., caldreti usori si dibaci,potriviti sd lupte cu spahiii ; biruitori, ei prà-dau rdpede tabdra, invinsi, ei gäsiau rdpededrumul de intoarcere acasd. Dar acest Vla-dislav pierdu Giurgiul iardsi, dacd nu-1 va fipierdut Vlad Dracul insusi.

Vlad dusese odatd. in 1438, pe SultanulMurad insusi, de nevoie mai mult decat devoie in Ardeal, unde el prädä cateva sdp-tämäni. Oastea cea mare otomand e a treiaintrare a unui Sultan la noi va fi luat ca-lea Giurgiu-Bran. Intorsul se va fi fdcut prin

90 Istoria armatei romAnesti

Poarta-de-fier. Pe aici voird sd iasA osta§iisArbi ai lui Mezed-Beg, cari, la incetarea ar-mistitiului, veniserd pe la noi prin Vidin,de sigur §i nävaliserd in Ardeal (1442);Hunyadi-i strivi la Santimre, langd Murd5.

Pentru a pedepsi aceastä indräznealà", be-glerbegul Rumeliei ehabeddin, plecand dinAdrianopol, veni la Silistra, §i, ca BaiezidSultanul in 1397, trecu Dundrea pe aici. Hu-nyadi it rdzbi in valea de sus a Ialomitei,pe care venise, ca Voevodul Nicolae in 1369.i in pArtile Oltului §i in ale Ialomitei Ro-

mânii nu cru'iara, pe invin§i: §i in acest aldoilea cas ei par sà fi luat o parte insemnata.la luptd.

Astfel ajungem in epoca luptelor celor mariale lui tefan cu Turcii §i Muntenii ca aliatiai lor.

III. CELE D'INTAIU LUPTE ALEMOLDOVENILOR.

I.Regele Sigismund In Moldova.

Moldovenii avurd in veacul al XIV-lea cioc-niri cu Ungurii, veniti, pentru a pedepsi perdsculati, pe aceia5i cale pe care venise 5iBogdan intemeietorul. Regele 1.4mlovic nu fdcuniciodatd personal o campanie moldoveneascd,având altele destule asupra umerilor sdi.

Dar Sigismund, ginerele 5i urma5u1 sdu, vo-ind sd loveascd pe cumnatul sau din Po Ionia,Vladislav Iagello, care avea 5i pretentii asu-pra Ungariei 5i izbuti. o bucatd de vreme,sd-5i c5.5tige pe amândoi Domnii, ndvdli, intoamna anului 1395, in Moldova. El intelegeacd, prin izgonirea din aceastd tard a Domnuluide atunci, Stefan-Vodel, un vasal al Polonilor,el ar sldbi 5i situatia lui Vlad-Vodd Muntea-nul, care, acum in urmd, il bdtuse la Posada.

Regele trebuie sd fi intrat prin pasul Ghi-me5ului. Va fi strdbltut de-a lungul Trotu5u1uipaná in valea Siretiului Vadul de trecere pemalul cellalt era la Dolje)sti, in partile Roma-


nului, pe care le al:Ara de curând intemeiatacetate a lui Roman-Vodd De aici Sigismundtreat in valea Bahluiului si merse asupra ce-taIii Bahluiului, care se zicea de obiceiu Heir-Mu. Aici se dadu o mica lupta pomenita inprivilegii unguresti §i intr'o scurta mentiunea cronicei de Ora , si Stefan se supuse.Bine inteles pentru a se rascula" din nou,indata dupd intoarcerea, pe aceiasi cale, aregelui invingator.

II.Ciocniri mai vechi cu Polonii.

Cu vre-o zece-douazeci de ani in urma, sedaduse cea d'intaiu lupta, aceasta biruitoare,a Moldovenilor cu Polonii. Ni-o povestescamanuOt, la o data puOn gresità, marelecronicar polon Dlugosz, care a lucrat in adoua jumatate a veacului al XV-lea dupàa^te oficiale si trad4ii bune, si o biografie,scrisã tot pe atunci, a episcopului Olesnicki,urma§ al unuia dintre §efii invinsilor.

Neamul lui Bogdan se stansese. Nu se maicrede azi in stapanirea Rusului Iurg Coriato-vici, care ar fi fost adus, de unii viteji" si deboierii de obaxsie ruseasca, din Galitia. So alunei femei cu numele de Mu§ata, iar, in no-menclatura catolica, Margareta, un Stefancapatà in scurt timp Scaunul Moldovei. Pupamoattea lui, lupta pentru mostenire incepu intreacel Stefan care fu invins de Sigismund in 1396si intre un frate mai destoinic, de §i mai mic,Petru.

Stefan al II-lea chema pe Poloni in aju-

Lupte române0i pAnä la *tefan-cel-Mare 93

torul sdu. Ei erau alcatuiti numai din calari,nobili din provinciile vecine ; castelani foartecunoscuti ii conduceau. Oastea infra in muntii 1Sepenicului sau Sip ntului. Aici erau paduribatrane, si Petru pusese sa se taie trunchiurile,care erau numai usor intinate la inti areaostirii dusmane. De odata ele se pravälira,facand mii de jertfe. Olesnicki ramase schioptoata viata.

Versiunea data de Callimachus, in pome-nita viata de episcop, mai adauge si inciden-tul luptei personale pe care a avut o inain-tasul eroului sau cu un boier moldovean caree numit Luca (Lucius) Aprovianus (? aprodul).5i in aceastà povestire ca si in celelalte vestise adauge multd poesie la un adevar pastrat inliniile sale generale.

In curand Polonii pretuird dupà cuviintabuna oaste moldoveneasca. In actele de su-punere catre ei ale Domnilor din a doua ju-matate a veacului al XIV-lea se prevede tri-meterea de auxiliari moldoveni in razboaieleCraiului. Despre isprava unora dintre ei, indepartata Prusie, la 1422, langd cetatea Ma-rienburg, Dlugosz spune cu oarecare anidnunte.

Moldovenii, cari se luptau pedestri si intre-buintau caii pentru drum numai, sau pentrufuga in acest sistem sta si superioritatealor , inaintaserd departe de tabara polondpentru a cerceta, a g5si hrana cailcr si apräda 2 Vazandu-i asa de putini, Teutonii

1 Ploniny", zice, dupA polone§te, §i un izvor si altul : asa nu-mesc Polonii muntil Carpati.

i Praedatum pabulatumqne.

94 Istoria armatei romanqti

imbracati in fier ii atacara cu incredere. Inclipa insd, ai no§tri sar de pe cai 0 se ascundin pddure. Descalecal", spune Dlugosz, cuuwrinta, cum e firea §i datina acestui neam,acoperiti de frunze 0 crengi, §i se lupta pejos .1." Cavalerii se incumeta a se lua dupd ei§i a-i nhnici. Atunci, ucenici ai Tatarilor,Moldovenii slobOd, de la adapost sigur, sägeti,care curg ca ploaia"2. Fruntea du§manilorse gole§te ; raman ranitii, can sant prin§i ;ceilalti fug 3. Triumfdtori, cu pradd 0 prinsi,ai lui Alexandru-Vodd se intorc4.

III.Lupte cu Polonii: biruinta lui Bogdan al II-lea

cAla Crasna.

lAfarä de mici ciocniri cu Dan-Vocki pentrustapamirea malului stang al Dunaiii-de-jos,care fusese muntean, 0 de un atac turcescasupra Cetatii-Albe, atac pe Mare, provocatde aceastä du§manie cu Muntenii pentru sta-panirea Chiliei, Alexandru- eel-Bun n'avu raz-boaie. Cu cateva luni inainte de moartea lui,fu räpusä insa cea d'intdiu oaste turceascd,venitä prin Silistra i Tara-Romaneasca, peuscat, asupra Moldovei, la 22 Iunie 1431.

Indata incepurd lupte interne, cu mici cete

' Equis desiliunt, facilius, ut est natura et mos gentis, tectifronde et ligno, pedestres certaturi.

' Non secus quam imbrem.3 Primis eorum ordinibus aut occisls aut captis, reliquos in

fugam verterent.4 Dlugosz, ed. a 2-a, XIII, pp. 301-2.

Lupte române0i paril la Stefan-cel-Mare 95

de cAldri, intre fiii i nepotii lui Alexandru,cari voiau stapanirea Moldovei. In aceste luptese amesteC1 odatà i Polonii, 5i lupta de laCrasna ne face sä mai putem vedea o ciocniredin veacul al XV-lea inainte de Stefan-cel-Mare.

Bogdan- Vothi, venit din Ardeal, räpise Scan-nul lui Alexändrel, fiul lui I1ia5-Voda, fiu 5iacesta al lui Alexandru-cel-Bun. Inrudit prinmama-sa cu Craiul polon, AlexAndrel trebuiasd fie sprijinit de vecinii de peste Nistru.

Astfel in Iunie 1450 se tácu o oaste de nä-alcdtuitä din trei corpuri. De-o parte,

pribegii cu tânkul lor Domn. Apoi Palatinulde Liov, Petra Odrowaz, castelanul de Sando-mir, Przedbor Koniecpolski, cu oastea pro-vinciilor Liov i Przemysl. Un al treileacorp era format din nobilii Podoliei, cu cas-telanul 5i clpitanul lor, Teodoric Buczacki.Se trecu din Camenita, locul de adunare, laHotin, care se afla Inca in mânile lui Alex 5n-drel. PArcdlabul Hotinului se puse in frunteapribegilor.

In chteva zile, se ajunse la Prut, 5i cerce-ta5ii descoperirrt pe du5man. Se trecu insdslobod vadul, de la rálciiu, de sigur, 5i seporni asupra Vasluiului, unde pare säli fiavut temeiul puterilor sale Bogdan. Lângasatul vasluian Lipoval se intrá in codrii mari.

Bpgdan oferi pacea, 5i negocierile tinurdcateva zile. Retragerea Polonilor incepu apoiprin pAdurea Crasneii, sträbátutd de un sin-

' In silva post villam Krassne..., [via] angusta et unica.

vdlire.

96 Istoria armatei romãne§ti

gur drum ingust. Aici s'ar fi repetat tragediadin codrii Sepenicului, daca parcalabul Costean'ar fi atras luarea aminte a capetenitlor po-lone Ace§tia incercara intaiu a se incunjuracu card §i a lupta a.tfel ca din cetate, dupdo datind pe care o imprumutase §i Hunyadide la Husiti, de la Taboritii ce se batuserd astfella inceputul veacului. Pe urma se intelese cae o singurd cale de urmat: ieirea din cap-cana padurii. Deci parcalabul strecura iute peaceasta cale carele, bagajele §i scumpul zalogat Domnului ; o singura aripa. a Podoliei ilintovard§ia. Ai lui Bogdan se multamird a tri-mete, din desi§uri, sageti asupia drumetilor.

Lupta se incaierd deci, in toatã forma cead'intdiu luptd romdneascd in camp deschis, inzori, a doua zi, 6 Septembre. Erau trei aripipolone, cu Odrowacki, la centru, castelanulde Halicz de o parte, Buczacki de alta. ; sevedeau steagurile de Przemysl, Halicz, Sanok§i Podolia. Calarii alcatuiau opt cete, pede§triinumai una.

Romanii aveau pedestrime mai ales pe careo ascundea numai o perdea de calari, ce selacd repede impra§tiata2. In lupta cu ei, ase-menea en Juptele de la 1396 §i 1444 cu Ieni-cerii turci, frunta§ii poloni, Porawa, Buczacki§i altii, cad. Infrangerea ar fi fost grozavadaca Romanii n'ar fi scdpat pe Poloni de ur-

I in campo qui Krasnepolye appellatur, ad torrentem Krasnipo-tok, prope oppidum Wasluy.

2 Una turma equitum hostilium tegebat peditem... Ilia. retror-sum cedens, peditem... Hostium exercitus pedestrium robore ma-gis quam equestrium valebat... Equesbibus pro maiore parte dele-tis (t).

Lupte românesti panA la Stefan-cel-Mare 97

gia Romani lor. PArcalabul, alergand, asiguràfuga. El Men §i ceva ispravd impotriva celorce sagetau din copaci.

Bogdan se retrase la BArlad, prea slab §iprea cuminte pentru a urmdri. dar cu con-§tiinta indrept5tita a a invins. Polonii adeve-rill, de alminterea, ie§ind iute din Moldova luit.

I Dlugosz, XIV, p. 74 0 urm.7

CAP. III.

I4UPTELE DIN VREMEA LUI

STEFAN-CEL-MARE.

1.

Luptele lui *tefan pentru luarea in staptinirea Moldovei (1457).

Rázboaiele pentru stäpanire care se dädu--sera' inainte de venirea la Domnie a lui Bogdanbiruitorul, ca §i acelea care urmara dupd uci-derea acestui Domn §i pAnd la intoarcerea dinTara-Româneascã a lui 5tefan, fiul lui Bog-dan, prdpAdisera in bund parte cetele boiere§ti.care stAtuserd, unele impotriva altora, de a-tatea ori §i cu o invier§unare ce nu se intal-ne§te decat in luptele civile, ale partidelorpersonale.

Când, in primdvara anului 1457, 5tefan,Inca de tot tanax, dar nu fdra o pricepere,-6.§tigatd lânga tatäl sdu, in me§te§ugul lup-telor, trecu hotarul, spre a-§i lua in stapanire,cu sila, dreapta mo§tenirle, el avea cu dânsulcaliva pribegi numai, cari-1 intovárd§iserã infuga lui din 1451, precum §i neaparatul aju-tor de oaste munteand, dintre boierii lui VladTepe§ §i dintre Curtenii acestuia 1. Se pare cdel a prins pe uciga§ul tatälui sdu §i usurpd-torul Scaunului moldovenesc pe neprevestite,

' Curtee e pomenita la Munteni Inca din vremea lui Mircea,cuprinzand Med ce nu stateau la mo0e, §11 luptatoril permanenti,

Istoria arrnatei romAnevti 102

cáci altfel acesta ar fi avut unde s5-i tie calea5i el ar fi strâns macar o oaste adeväratä. La,,tina", adecd la vadul noroios al Doljeftilordin pärtile Romanului '1, el avu intaia ciocnirecu oamenii hii Aron, de sigur numai cu os-ta5ii din cetatea vecind (12 April). Dar, de 5ibiruitor, el in5ealã pe du5manu1 sdu 5i, in locsá treacA apa, la Hreasca, v5thndu-se descoperit, el se dd cAtre munte. La Orbic insdii prind de veste parcálabii .de Neamt, cariincearcl sà-i risipeasc5, la rindul lor, ceata,5i nu pot nici ei. La Direptate", locul deosandà de lângd Siretiu", pAnd a nu ajungesupt zidurile Sucevei, tara, cu Mitropolitul infrunte, i se inchind, f5când astfel cuvenitadireptate" lui Petru-Vodd Aron, care fugefarà a fi dat o lupta, fiindcd nici n'avuse pu-teri stranse in vederea ei. In cAteva ran-duri, pe care le-am taltnäcit astfel, cronicaslavond a Moldovei poveste5te in acest chipcele cloud d'intaiu biruinte, asupra Moldoveni-lor träddtori, ale lui tefan 3.

Deci $tefan-Voda, gatindu-se de mai marilucruri sä sd facd", scrie Ureche, insemnAtortarziu, mai nou cu aproape cloud veacuri, in

cu leafl sau jold (soldA) 0 ImbrAcAminte, creati dupl modelul un-guresc de Dan al 11-lea, iar numele de curteni se intAmpinA la In-ceputul veacului al XVI-lea; Bogdan, Documental Rdzenilor, p.40 0 urm.

1 V. cap. I.2 Trei versiuni ale cronicei In Bogdan, Vechile cronice moldo-

venefti pdnd la Ureche, Bucure0i 1891; Cronice inedite,Bucu-re§ti 1895; Letopisetul lu! Azarie, din An. Ac. Rom.", XXXI,19J9 : romAngte In Cronica lui Ureche, KogAlniceanu, Letopisefe,I. Moartea, In 1456, a lui Ioau Hunyadi, ocrotitorul 0 ruda luiPetru, fAcuse ca acestuia sA nu-i poatA veni ajutoare din Ardeal-

Luptele din vremea lui Stefan-cel-Mare 103

române5te al acestor imprejurgri, nu cerc4sä a5eze tara, ce de rkboaie se gati. Ca auimpärtit o5tii sale steaguri, 5i au pus hotnogi5i cdpitani, care toate cu noroc i-au venit."E o socotinp a scriitorului din veacul alXVII-lea, când erau acum i hotnogi, dupàobiceiul unguresc, cari nu se inthlnesc insacurent in vremea lui Stefan-eel-Mare. Defapt lush' $tefan lud indatä mdsuri de orga-nisare nouä, pe langd acelea de inoire a bole-rimii cavalerilor, scdzutä prin luptele pentruDomnie, de intärire a Curtii". Cronicarul po-lon Dlugosz, contemporan al lui, spune anumeca", el cerea fieckui osta5 s'a fie gata cu calul

armele sale 5i ca cel ce nu- 5i indeplinia da-toria aceasta era Apedepsit, fdrd milä, cu moar-tea .1. Intelegem, dupa cele spuse cu privire laimprejurdrile din Tara Eägara5u1ui Inca suptMircea, Ca aceastà stra5nicd masura privia maimult pe boierii cari primiserd pdmânturi pen-tru a sluji la nevoie cu toate ale lor, pe voi-nicii" ridicati la vitejie" pentru slujba" tre-cutd 5i in vederea celei viitoare ; ei erau che-mati pentru aceasta, spre cercetare" sau ceiu-tare", fiind trecuti in revistd, cum s'ar ziceastAzi. A5a se fdcea cu curtenii, cu nceiletrasii"din Moldova, urma5i saraciti 5i impovkati denevoi ai acestor viteji", Inca la inceputul yea-cului al XVII-lea : s'au prilejit", scrie MironCostin, atunce de N'Tenise 5i den Tinuturileden jos ni5te steaguri de caldra5i la cdutare".

Vol. XIV, p. 495. D5rn textul mai departe, in capitolul despresistemul militar românesc In epoca lui 5tefan-cel-Mare.

Letopisete, I, p. 264,

5i

Istoria armatei romAneeti 104

II.

Rlizbotul lui Vlad Tepes cu SultanulMohammed al II-lea (1461-2).

Cea d'inthiu luptä a lui tefan era sd se deaimpotriva vechiului sdu gazduitor si sprijin,al lui Vlad Tepes. La 1462, in primdvard,Sultanul Mohammed al II-lea insusi porniserdzboiu pentru a preface tara acestuia in pro-vincie turceascd'.

Ridicându-se, ca odinioard Dan al II-lea,luptAtorul pe Dundre, aldturi de contele deTimisoara, Filippo de' Scolari, Pippo Spano,prin anii 1420,impotriva Turcilor, ca prietensi. in curând ca rudd al lui Matias, noul regeunguresc, fiul lui Iancu-Vodd Hunyadi, Vladse aruncd asupra cetatilor dundrene, pe carele lovi asa cum insusi spune in scrisoarea-ide la Giurgiu, din ii Februar 1462, cdtre rege2.Cete de boieri, miscându-se fulgerdtor si in-trebuintând in cale toate mijloacele viclenieipentru a nu li se afla gândul3, se ivird de-o-data la toate vadurile, fireste fdrd pedestrimesi fdrä tunuri ; puturd deci arde thrgurile desupt cetdti si posdzile, puturd ucide, culegecapete in saci pentru multdmirea Mdriei Sale-

1 Pantru sensul turcesc al acestui rAzboiu, v. a mea Geschichtedes osmanischen Reiches, II, p. 112 el urm.r 2 V, Bogdan, Vlad Tepef, Bucureetl, 1896, p. 78 el urm.

s V. In aceastA privintA descrierea expeditiel fAcute de Tepee,dupA cAderea din Domnie, 1mpreunA cu tovarAei sArbi, la 1475,in Bosnia ; Cony. lit. pe 1899 : N. lorga, Lucrurl noud despreVlad Tepef.

Luptele din vremea lui $tefan-cel-Mare 105

olil foarte bucuros de asemenea daruri ; pu-turd prinde robi, pe cari i stramutard prin slo-boziile sesului muntean rau locuit. Dar nuputura lua cetati1e insesi, de turnurile de pia-tra ale carora se sfarma lesne aceasta vitejieusoard, plina de foc si de avant.

Tntaiu Turcii vreau sa I prinda pe Vlad.Vine pe malul stang beiul de Nicopol, capita-nul Dunärii, Hamza. Se face a voi hotarniciaraielei cetatilort. Domnul muntean 11 afla insäinainte de a fi iesit din hotarul cetatii tur-cesti a Giurgiului. Hamza era in corturi afardde ziduri, poate la ceas de noapte. Romaniise arunca in chiotele lor obisnuite2. Candportile Giurgiului se deschid pentru Turciiingroziti, intra i nãvãlitorii. Aici ardelemnul intariturilor lui Vlad Dracul.

Urmeazd apoi porunci catre toti boieriitoate strajile ca sa loveasca unde pot. Ei seinfatiseazd, tot asa de neprevestit, inaintechiar de a se sti ce a patit Hamza i ca malulstang e acum dusman la toate vadurile": laVidin, Rahova, Ghighen (Ghighiu), Samovit, Sis-tov, poate la cetatea noud" a Rusciucului, ata-cata de crestini la 1445, la Marotin, Turtucaia,Harsova, Macin, Cartal, Rasova, Oblucita, No-voselo, adecd Ieni-Sale, uncle cade Dundreain Mare", si Chilia. Pe langa Hamza, care, prim,fu pus in tapa, pierird subasii de Rusciucde Nicopol. acesta din urina un coborator alvestitului Firuzbeg din vremurile lul Baiezid

Ad metas super Danublum constituendas.3 In clamoribus hominum nostrorum.

0i

si


Fulgerul ; la Rahova fu asezat un cdpitan ro-man, Neagoe, iar Domnul astepta in toiul ierniila Giurgiu, cerand ajutor Ungurilor. Primiseacum vestea ca Turcii vor fi adusi cu corabii,din Mare pe apa Dunarii, asa cum venisera,in vremile tatalui sau, cruciatii de la 1445.

Vlad era sigur ca pe la Vidin nu vor treceTurcii: pe acolo se pare ca venise oastea luiMurad al II-lea cand patrunsese in Ardeal.in curand ii chema vestea ca Sultanul insusie in fruntea ostilor, care cuprindeau pe atuncicei vre-o 7-10.000 de Ieniceri i spahiii i eael cauta vad la Nicopol. Mare le-Vizir Mahmud,apoi beglerbegul Rumeliei, al Europei, careavea totdeauna aceastd misiune daca razboiulse purta in jumatatea apuseana de Imparatie,data grijii sale, trecurd cei d'intaiu, cu multispalni ; achingiii o pornirA inainte, pradand.Peste cateva zile numai, urma Mohammed alII-lea cu intreaga lui Curte si cu Ienicerii.Tunurile turcesti 1 20 la numar facurdcu neputinta o impotrivire a Romanilor, ca

cele 300 de luntri, pe care Vlad le astep-tase din spre Rasarit si care venira de la Apus,fiind din flotila de ran ce statea gata in raulsarbesc al Moravei2.

Afará de Dridopotrom" cred ca. am identificat toate numelede localitati, stalcite, din scrlsoarea latina a lui Vlad; cf. si cro-nica italiana din lorga, Acte i fragmente, Ill, p. 12 si urm:

' Izvoarele cele mai Insemnate sant Bizantinul Chalkokondylas,editia din Bonn (ceva si In Dukas), i lenicerul sarb : povestireaacestuia se afla In frantuzeste, In colectia, nepusa In vinzare a luiDethier i Hopf, editata de Academia Ungara,i IV. Culegere deizvoare relative la luarea Constantinopolei sl in Hasdeu, Arch,istoricd, l', pp, 8-11. Alte stiri se Inseamnä In lucrarea mea Stu-dii istorice asupra Chiliei ci Cetatea-Albd, Bucuresti 1900, p.123 si urm.

si

1

Luptele din yremea lui $tefan-cel-Mare

Mohammed n'avea, fard indoiald, gandul de-a trece in Ardeal, unde se strangea oastepentru regele Matia5, care fagaduise a veni inajutorul aliatului sau. El cauta, ca in Bosnia,cu cateva luni inainte, cetdtile du5manu1uisau, Capita la intdritä a acestuia. De un timpScaunul Domniei se coborase de la Arge§ 5iera acum la Targovi§te, in lunca Ialomitei.

Din partea lui, Vlad urmaria prin padurileacelui Teleorman, al carui nume chiar, Dell-Orman, inseamna in vechile dialecte turanice:padure mare'', pe Sultan. Nu-i trecea in mintesa-1 loveasca fa;i§, caci indrazneala ar fi fostprea mare. Se multamia sa atace pe achingiiirazleti, cari rataciau prin vaile terii, panafoarte departe, in cete care aproape nu faceauparte din oastea imparateasca.

Cunoscator desavar5it al practicelor de raz-boiu al Osmanilor, ca unul ce petrecuse intredan5ii o parte din tinereta sa, 5tiind chiargraiul turcesc, Vlad se hotari a incerca o sur-prindere de noapte asupra taberei pentru adescoperi pe Sultan in cortul san de purpura.5i. a-1 ucide.

Dupã datina de rdzboiu a Turcilor tabaraera minunat de bine aparatii. anturi de jurimprejur, teru5i legati cu lanturi, un cerc decdmile ; osta5i de dobanda 5i de pripas formaufrontul intaiu. Apoi spahiii, a5ezati de amân-doud partile cortului imparätesc, erau totdea-una gata sä alerge pentru a-1 incunjura. Raz-boiul purtandu.se in Europa, locul de cinste,la stanga, era acum al calaretilor din aceastäparte a Imparatiei, din Rum. Ienicerii faceau.in sffir§it strajd in jurul stapanului bor.

C8 Istoria armatei romanesti

Tana atunci nu se intampind in istoriaturceasca un act de indrázneala atacului im-potriva persoanei imparate§ti inse§i. Numaieine cunoAea, ca §i tatal sau, Vlad Dracul,la Varna, la Cosovo1, 'Ana in cele mai midamänunte, alcatuirea taberei turce§ti §i viatace se ducea induntru, numai un fost locuitoral Seraiului §i tovard§ al §colarilor cari erausa, fie Aga tele §i Pa 5ii Impar4iei, numai acelaputea sa cuteze a incerca o astfel de loviturd§i sa aibd norocul de a scapa cu zile, el §iai lui. Astfel acea luptd de noapte, cu datanehotaratd, in cuprinsul lagarului turcesc in-grozit, e §i unul din cele mai interesante e-pisoade ale istoriei militare a Osmanilor.

Spahiii Asiei fura raspin5i de cei 7.000 deRomani, boieri §i curteni2. Apoi ace§tia seincdierara cu straja Pa§ilor Mahmud §i Isac,cel d'intaiu pe atunci Vizir-Mare, iar celalaltun viitor Mare-Vizir. Ienicerii avurd timp decisd se gateasca, §i astfel planul nu izbuti. Darai lin Vlad, dupa ce uciserd camilele, pi-Marain voie din bagajele otirii imparate§ti. Numaiodata cu ziva se retraserd ei in padurile deuncle veniserd.

Urmara ciocniri prin vaile Carpatilor cuachingiii pradalnici ai lui All-beg, unul dinMihaloglii, feciorii lui Mihai", de la Dundre,§i cu Omar Turacanogli, fiul cuceritorului

7 V lorga, In Revue historique du Sud-Est européen pe1926, p. 13 si urm.

1 Pe curteni 11 aratá anume lenicerul sarb cu prilejul prAdäciu-nilor la Dunäre, In 1471 ; la Hasdeu, 1. c., p. 10.


Tesaliei. Pe când boierii, cu familiile lor, seop1o5iau in cetatea, incunjuratà de apele unu.i`lac adânc, a Snagovului, Sultanul insu§i trecuspre valea Ialomitei §i inainth pand la Tárgo-vi§te, unde Vlad ii pregatise priveli§tea multorTurci tra5i in teapd. 1VIai departe nu merse:rostul acestui rdzboiu se isprdvise. Tara far-4cetati nu se putea stapani prin garnisoane.Astfel el se folosi de prinderea intAmplatoarea sotiilor §i. copiilor de boieri §i de trAdareaacestora din urma, cari silird, ei mai mult de-cat Turcii, pe Vlad sa treacd in Ardeal, pen-tru a pune in locul lui pe fratele lui, Radu,zis cel Frumos, pentru o veche pretuire, ur-math de pdcate, in chiar lumea turceasca deunde venia. In Iu lie oastea turceasca se in-torcea, in lipsa de hrand §i cu multe pier--deri ;1.

Atacul moldovenesc asupra Chi Het (1462).

'Tot in acest timp Vlad fusese nevoit a seindrepta impotriva lui tefan. Cu acesta eramai de mult in rdzboiu pentru acea Chi liecare li trebuia amânduror Domnilor §i a caiiistapanire de cdtre Moldoveni era destul deispititoare ca O. se poata uita §i inrudirea §ilegatara de recunoginta". ?tefan nu chemaseel pe Turci, dar, §tiind, din exemplul Bosniei

1 Stirile din Chalkokondylas, date, poste, de GrEcul Kataboldiac de greceste al Portil, care dusese In 1461 scrisori de la Vlad, 1

0 cgruia I se face In aceastä povestire un rol mai mare cleatacel pe care Intru adevgr putea sg-1 joace.

110 Istoria armatei romamesti

cucerite in anul trecut, cd Sultanul vrea sAanexeze Tara-Romaneasca 5i temAndu-se canoua 5i stra5nica vecindtate sl nu-1 afle fArAo granità deplind la Dundiea- de-jos, el se ho-ne sA incerce a lua Chilia, pe uscat, in clipacAnd corAbii turce5ti venite in Marea NeagrAse infAti5au supt zidurile ei. La mijlocul luiMaiu Stefan era la BacAu ; peste o lunA elsta inaintea Chiliei.

Cu privire la luptele lui 5tefan impotrivacelor cAteva sute de Munteni, supt un cdpitan

cAci aici cApitanii" tineau locul pArcAlabi-lor s'a gdsit un Grec vorbaret de felul luiXatabolinos ca sa ni pAstreze 5tiri. In laconis-mul ei eroic, crouica moldoveneascA inseamnAdoar atat: In anul 6970 (1462), Iunie in 22,a fost rAnit Stefan Voevod in glesnä de pu5càla cetatea Chiliei". In Chilia erau tunuriunguresti i pu5ca5i unguri de la loanHunyadi, purtAnd corbul cu inel in plisc,stetna Casei lui, care furd aduse inapoi inArdeal numai la 15954, &and o5ti moldovene5ti5i o5ti de peste munti cucerifa de la Turci Smilul,Istnailul vecin cu Chilia, unde pu5ti1e" fuse-sera strätnutate &TA 1500. Si Stefan avusefdrA indoiald pu5ti1e" lui, a5a incAt in jurulChiliei baturd cAteva zile necurmat tunurimoldovene, tunuri unguresti i tunuri turce5ti.Vlad alergase pentru a scdpa aceastä cetate,singura din tam lui care era vrednicA de a-cest nume ; el gäsi insa, poate, pe ocrotitulsdu de odinioard plecat inapoi, cu acea ranAgrea la picior, de care Stefan nu se lecui cutotul niciodatA.

V. lorga, Acte ci fragmente, I, pp. 139, 141.

mil,

Luptele din vremea lid Stefan-cel-Mare llt

IV.

Pradli In Secuime (1461).

Inca din 1461, noul Domn al Moldovei cAl-ease ca duman pâmântul unguresc ; la 5 Iu-lie, spune letopisetul, el pradA Secuimea",care adapostia acum pe fugarul Petru Aron.Hem!, unde se adApostise intAiu fugarul, sipe care tefan il amenintase ateva luni dezile (p.ana la intelegerea de la Overclzeldufi,1459), tAindu-i §i hrana, dupA putintd, intrAabia acum, prin 1472-3, din nou in stApanireaMoldovei, asiguratA astfel in tot lungul aces-tui botar al Nistrului.

V.

Luarea Chiliei de Stefan (1465).

Cu orice prep §i Chilia trebuia luatd. Inmijlocul iernii, printr'un atac neprevAzut, tefanapäru inaintea cetAtii de mult ravnite, noap-tea, la 23-4 Ianuar 1465, §i, iard§i, tunurilemoldovene§ti incepurd a bate cetatea din os-troy, fArA ca, data aceasta, corAbii din mijlo-cul DunArii sd ajute linpotriva pt4ca§ilorunguri cari apArau stApanirea Hunyade§tilor,ce dddeau poate tot acestora veniturile ei.Incunjurarea tinu trei zile, §i acuma Unguriinu se mai puturA tinea. A treia zi ei inchinaucetatea, in care 5tefan puse pe pArcAlabiiIsaia si Buhtea, spre multdmirea locuitorilorromâni, cari se spune ca. ar fi ajutat chiar la


prinderea cApitanului muntean 5i la dareaora5ului .

VI.

infrangerea Ungurilor la taia (1467):

Peste doi ani, la sfar5itu1 anului 1467, dupàce Matias Corvinul, regele Ungariei, potoli 0mi5care a Sa5i1or din Ardeal, crri voiau Craiunou dintre dan5ii, el socoti cd a venit vre-mea sa rásbune asupra lui tefan prada dinSecuime, luarea Chiliei 5i tainica sprijinire aSa5i1or. Deci, naväli in Moldova.

Din cronicile stfaine contemporane 5timcum se alcdtuia oastea regard: obi5nuitele ban-derii feudale, cu Palatinul, episcopul de Fiinf-kirchen 5i corpurile speciale ale privilegiatilor,Secui 5i Sa5i. Sa fi avut ro 000 de oamenivrednici de a fi numiti osta5i (40.000, in Dlu-gosz). Il intov5r55ia insd vestitul 5ef bcemloan de Giskra, ai cärui oameni aduceau cudân5ii deprinderea noului r5zboiu al pedestri-mii, luptând disciplinat in cercul carelor fe-recate. Oastea avea 5i multe ,,pinti" u5oare.

Razboiul acesta pe vremea de iarnà era oincercare de surprindere. La 19 Novembre ar-dea Trotu5u1, la 29 o5tile erau in Roman, carefu ars la 7 Decembre, cu cetatea de lemn, cu

1 NotitA mai bogatA in letopisetul moldovenesc; mentiune gre-§itA In Dlugosz, XIV, pp. 408-9 ; cf. lorga, Chilia fi Cetaha-Altd,p.129 si urm. Dupl Dlugosz, Radu ar fi luat de la Unguri Chilia,ceia ce InseamnA cl Ungurii din Chilia-I recunoscuserA pe el Inlocul lui Vlad.


tot, dupd ce tabära stAluse acolo zece zile.Nicdiri nu fusese cea mai mica impotrivire aMoldovenilor. 0 ceatd arse si targul Neam-tului. Nicio cetate de piatrà nu fusese atacatdinsd. In Baia se facu insd un nou popas,inainte de a trece spre Suceava, pentru apune in Scaun pe Domnul cel nou, Berindeiu.()rap1 fu intärit dupd datina husitd.

In noaptea de la 14-5 Decembre, Stefan,ascuns atunci intre Moldova si Somuz, napddiasupra vechiului targ säsesc. El avea cu dan-sul puterile obisnuite: boieri, viteji, voinici-iunaci, iar, ca gloata, pe taranii din vecinatate,pe ciobani si plugarii muntelui. In rnijloculfldcdilor care nimiciau vecbile case de lemn,gardurile de rdchitd si copacii livezilor, Ungu-rii, prinsi dupd mask 'heti de \Tin si de trufie,furd in mare parte nimiciti, in zborul pripital sdgetilor trimise de flacai. Peri in mdcel siloan Daróczy, Voevodul Ardealuhii, iar regeleprimi trei sageti, in spate cu toatele,

La intors drumurile se gdsird inchise depaduri rdsturnate, 5i abia putu sd se strecureoastea, fard tunuri, card si bagaje inapoiacasd'.

Astel e povestità lupta de a) letopisetulslavon cu caracter oficial, un fel de Monitoriu"laconic 5i eroic al timpului ; b) de Dlugosz,care a intrebuintat, vddit, insäsi scrisoarea debiruintd, pierdutd astäzi, a lui Stefan.

Cel ce vorbeste din partea Ungurilor, Bon-

' Cf. Dlugosz, XIV, pp. 495-7. V. Gheorghe I. BrAtianu In Re-vista istoricd, V, p. 216 *i urm.

8

114 Istoria armatei romaneVi

finiut, adauge cateva lamuriri noua, dintracare unele, acelea anume care privesc resul-tatul luptei, sant vadit false. eine ar puteaadrnite cd la Baia au cazut 7.000 de Romani,unii maceldriti ca prinsi, dupà infrangerea"lor, iar dintre navalitori numai 1.200? Iaräsinu e de crezut ca Stefan, care fusese prinspe neasteptate, sa fi avut vreme a intari pa-sul pe unde pätrunsese Matias, rasturnandplduri in calea lui. Ca Ungurii ar fi aflat deplanul lui Stefan se dau si amanunte cuprivire la felul cum s'a facut descoperirea ,o spune Bonfiniu pentru a putea adaugi apoicä toate erau in build randuiala la oameniiCraiului, ca pe ulitile intortochiate ale Balifusese asezata calarime ( ! )2, cd in piata päziastraja, iar la casa regelui, 200 de veterani,cari ar fi facut minuni, cd Maria Sa insusi, inloc sä fi fost ingreuiat de bielsugul bAuturiiscumpe, cum ni e ingaduit a crede, nici n'aluat parte la masa', läsand insa pe ceilalti apetrece mai departe, pe cand el lua cu sar-guinta si iuteali masurile trebuincioase pentrua pdra re.

0 singura deslusire o culegem cu oarecareincredere. Biograful lui Matias Craiul arataprecis in ce loc s'a dat lupta pentru viata saumoartea regelui, caci Bonfiniu insusi recu-cunoaste ca in acea noapte s'a luptat mai

1 Pp. 396-7.2 Praefectos equitum extemplo cogit, imminens ab hoste perl-

culum enarrat, omnes clam arma sumere praecipit, stationes incivitate per omnes vias portasque disponit.

8 Incoenatus ipse mensae se substraxit.


mult pentru viatä decat pentru demnitate".Matia Ii avea gazda in piat5, la care duceaudou'd drumuri ; in piatd era.biserica ; de cea-laltá parte a pietei, in fatä cu casa locuitä derege, se afla locuinta, acum pdrasitä. a epis--copului catolic2.

Baia, veche a5ezare sAseaqcd, avea, in ade-vAr, in mijloc o piatä Alexandru-cel-Bun, cugAndul la sotia sa catolicd, ii ddduse o bise-rica de piatrd, ale cdrii rdm55ite traiesc Inca,in curtea proprietatii. Acolo deci unde astaziburuieni sdlbatece cresc in umbra copacilorneingrijiti, unde umezeala des1ipe5te piatràde piaträ, acolo s'a dat lupta din Decembre1467 pentru izgonirea Ungurilor din Moldova.Cu bunavointä din mai multe pàri, cu muncdsArguincioasä, condusd din mai multe pärti,s'ar putea desgropa fdrä indoiald urme nepre-tuite ale vechii incdierdri hotdritoare. Foculdin acea noapte n'a atins biserica cea cu cincialtare, 5i pand tArziu in veacul al XVII-lea.acest 1âca5 fard pdreche in Moldova" Iiindlta clopotnita puternia., asemenea cu ocetdtuie" 3. Dar Baia cea cu 6.000 de locuitori,ca i Trotusul, nu se mai ridicd din aceastanenorocire ; ataa ispravd fãcuse regele cato-lic, apdrator i rdspAnditor al catolicismului:stricase cloud dintre cele mai insemnate asezdricatolice din Moldova. 0 nouii pradd a Secui-

Ea nocte pro vita potius quam dignitate pugnatum.2 In parte fori regis erat hospitium qua ad episcopatum spec-

tat : ubi chae quoque viae congruunt, quae basilicam amplectuntur.3 V. visitatia din 1636, Acta i fragmente, 1, p. 80; Bandini, ed.

V. A. UrechiA, in Analele Academiei Romdne, X, p. 243 si urm.

;

116 Istoria armatei românoti

mii, facuta, cu iuteala vijeliei", urrneazd,de build samd chiar dupa plecarea luiMatia§ din Ardeal, unde se zabovi citva timp,pedepsind cu moarte §i pe pretendentulmuntean Mihail" 2, care ar putea fi pretendentulmoldovenesc Berindeiu, banuit de tradare ;acest domni§or" nu se mai ive§te, in adevar,dupa aceasta data. 5tefan avea cu dânsuttoata calarimea de 1.800 de oamenr a vitejilor:el momi pe Petru Aron la o intalnire cuboierii cad aratau in scris a-i fi prielnici, §i-itdie capul ca unui hot.

Razboiul din 1467 nu e, pentru cine-1 pri-ve5te de anroape, decat inoirea, de 5tefan, aincercarii lui Vlad din 1462: numai cat tabaraprost pazita a unui rege ungur, fie §i ajutatde bande husite, se putea nimici mai u§ordecat a Impäratului turcesc.

VII.

Lupta cea d'intaiu cu Tatarii (1469).

Indata incepura razboaiele lui Stefan-eel--Mare cu Domnul roman de peste Milcov,Radu-cel Frumos, care, dupa infrangerea ho-taratoare a Ungurilor, se putea sprijini numaipe Turci §i represinta de fapt puterea §iinraurirea lor dincoace de Dunare.

Acum ni lipsesc bogatele §tiri de obarOeapuseana. Avem numai märturisirile scurte ale

' Quasi quaedam tempestas.' Bonfiniu, 1. C.

8 Dlugosz, XIV, p. 525.


,cronicei mo1dovene5ti, findcg letopiset mun--tean n'a fost niciodatà pentru acest timp ;ceva mai rdsund 5i in Dlugosz, dar fard in-semnätate pentru istoria

Indetnnati de Radu, Tatarii nävalesc intdiuin Moldova. Inca neatArnati de Turci, ace5ti.stäpani ai Rusiei rdsdritene i ai Crimeii, aiCramului, trdiau risipiti prin sate, unde robiiIi lucrau campul 5i li paziau vitele. E vecheaviata a semintilor turce5ti, a5a cum se intam-pind 5i acum in stepele de l'anga lacul Aral,in largul Asiei centrale, in tara nisipurilor.Pe munca robului i pe ca',5tigarea razboinicaa celorlalte präzi era rdzimat tot rostul Tata-Irului. In fiecare primdvard tineretul porniaspre terile mai slab apärate, de unde se puteauaduce muncitori färd plata' on prinii cei mari,.cari se rascumparau cu bath grei. Aveau ar-mete indátinate ale návalitorilor lui Ginghiz-Han

Timur: mai ales arcul, cu sageata ard gre, ;de oblâncul 5e1ei spanzura 5treangu1 pentru lega-tea celor robiti.

Odatá terile noastre at'arnaserd de TatariiHordei de Nur, Hordei celei mari, care, inveacul al XIV-lea, se sfarâmase in bucati, dincare aceasta, a CrAmlenilor, era una. Cetatea-Alba fusese tatareasca, pa'nä ce o luarA Geno-vesii, iar Moldovenii se a5ezarà in ea numaisupt Alexandru-cel-Bun Pe la 1360 mai eraInca la hotarele noastre un Dimitrie, capetenie

T V. lorga, Gesch. des osmanischen Reiches 1 cAlAtoria lulNámbéry In Asia centralA, ed. englesA i irancesA; cf Bonvalot,En Asie Centrale, De Moscou en Bactriane, Paris, 1884.

militarA

pi


a Tatarilor botezati 1 Teri taldresti" se che-mau pand pe la 1400 pdrtile Chiliei si Cetatii-Albe 2. Despre lupta cu Tatarii, la Vladiciupe Nistru" sat necunoscut a lui IugaCoriatovici, pretinsul Donau moldovenesc dinanii 1370, nu s'a vorbit nimic mai sus, fiindca,pe langa argumentele aduse recent3, si astdzieu cred 4 cã documentul din 3 Iulie 1374, careo pomeneste si da si numele unui Iacsa Li-tavor, loctiitor", la Cetatea-Alba ar fi unLitovoiu , e fals5. Dar dupa moartea luiAlexandru-cel-Bun, când Moldova era stäpanita,dupd multe lupte, de cei doi frati dusmani,Ilie i tefan, impacati numai de forma, sipentru scurta vreme, o ceata. de Tatariprada in Novembre 1439, Tara de-sus, ajun-gaud pana la satul lui Bota§, Botasanii. Pesteca.tiva ani, in Decembre 1440, Tara-de-jospate de pe urma lor, arzandu- se Vasluiul siBhrladul3. De oare ce un ora§ era al lui Ilie sialtul al lui tefan, se poate ca ei sà fi incercata se scoate prin chemarea acestor prädatorisdlbateci, a caror iuteald de oameni deprinsicu stepa nemargenita intrecea si vitejia" vite-jilor Moldovei. Mai tasziu, pe la 1450, Tatariise atineau in preajma CetatiirAlbe, ratacind

I Zimmermann-Werner, Urkuridenbuch, II, p. 315, no. 917:Demetrius, princeps Tartarorum.

2 Cipariu, Archivu, pp. 77-8 ; p 37 ; Hasdeu, lstoria criticd,ed. a 2-a. D. 5 ; Venelin, laaho-bolgarscaia gramotd, p. 9 ;Meletici i AgurA, in Sbornicul din Sofia, IX (1893), pp. 327-8 ;.cf. Chilia fi Cetatea-Albd, p. 73.

3 P. P. Panaitescu, in Omagiut Hrufevschi.4 Cf. Studii ft documente, V, p. 596 0 urm.' V. Hasdeu, Istoria critic& I, p 89.

Bogdan, Cron. inedite, p. 50.


la pâtidd dupd carele negustorilor ce mergeauspre Caffa, marele port genoves al Crimeii, inpustiurile de dincolo de Nistru, de unde §inumele de Bialogrodensi" (polone§te: Bialo-grod-Cetatea-Alba), ce li se al. Petru Aronse temea de Tatari. El avea la dânsul doiprinti tätdre§ti, fiii Hanului Seid Ahmed, priniin imprejurari necunoscute.

5tefan ap5.tase pe cei doi printi tatari cariincdpuserd in mânile inaintaului sail 2. HanulHagi Ghirai ar fi vrut bucuros s'ai aib5 inmând, §i el ii va fi cerut, ins5 in zädar. A§ava fi dorit §i. dupa moartea lui urma§u1Mengli. Dar nu ace.yti Tatari se pornird invara anului 1469 asupra Moldovei, ci Tatariiceilalti, de la Rasaritul rhului Volga, ai Hordei-de-Aur, peste cari st5pania Mamac. Ei pornirdtot odatä asupra Rusiei polone §i a Moldovei.Pe când o ceat5 apuca spre Jitomir §i Trembowla,cealaltd trecea Nistrul la noi. Nu ajunserdins5 pan5 la Prut. Paralabii de SorocaOrheiu, ca §i cetele de sAteni, cu mo§ie dinpartea Domnului, cari erau strajd impotrivaTatarilor" 3, nu fiintau Inca, dar §tafete dadurade §tire lui Stefan. El insu§i porni cu cei1.500-2.000 de viteji §i cu boierii pärtilor dintreNistru §i Prut. Inteo ciocnire la Lipinti ceade-a treia in codri, Tatarii fur5 biruiti ; fra-tele lui Mamac, Eminec, §i poate §i fiul lui, erauintre prin§ii Moldovenilor, can nu voird s5-idea inapoi (20 August 1469). Pupa biruinta,Stefan trase invatilmântul ce trebuia : fricu

1 Cf. §1 Hurmuzaki, II', pp. 67:-7, no. 516.2 Ibid., pp. 694-9.3 Bogdan, Documentul Rdzenilor, p. 5.

§i


cetate la Orheiu, a§ezând acolo un parcalabcare se int'ampind incd din Octombre al acestuianl, §i impkti pämântul in pustie" strdjerilorcelor noi ai granitei2.

Dupd Dlugosz. Moldovenii ar fi biruit incele cloud lupte d'intaiu numai, iar in a treiaar fi fost bauti de Tatari, cari, totu§i, pierduraatunci pe fiul lui Mamac", azut in mânileRomânilor ; supt ochii so!ilor tatari, 5tefanar fi pus sd-1 rupd'n patru ; apoi solii in§ii ar fifost pu§i in tapd, afard de unul, care, cu nasultaiat, duse acasä vestea grozavd. Astfel $tefana rdzbunat pe mortii sai." atd crezare trebuiesi se dea §tirii, nu se poate spune.

VIII.

Luptele lui $tetan cu Radu-cel-Frumos (1470-3).

Printr'o navalire de iarnä, iard§i o sur-prindere $tefan ardea, la 27 Februar 1470,Breiila. 0 prdda §i o strica", spune letopi-setul moldovenesc.

0 veche cetate, care pazia singurul vad inadevär aducdtor de bogatie al principatuluimuntean ; aici veniau §i. cordbii din Constan-tinopoP. De intariturile ei nu se vorbe§te.Poate cä nici nu era altceva decAt lucilri delemn ori o imprejmuire de gard bAtut cu

I Uricariul, XVIII, p. 33.2 Cf. si lorga, 1st. tut $telan-cel-Mare, pp. 118 si urm., 325-6.

Descrierea luptei In Dlugosz, XIV, pp. 530-2; o scurtä notitä cu dateIn cronica moldoveneascá, versiunea din Putna, Bogdan, Cron.mold. lnainte de Ureche, p. 145; Letopisetul lui Azarie, p. 92.

3 Wavrin.


pamant . Turcii le arseserA la 1462, dar elefuseserd facute din nou. Cu cele vre-o 2.000de viteji, $tefan putu culege astfel fara nicioprimejclie prada bogatei schele dunarene. Radualergã pAnd la Buzdu si ajunse de bunasama si la Braila, dar el nu mai gasi acolope Stefan 2

Ii4e1es cu unii boieri moldoveni, cari pla-tira cu capetele pentru aceastd trddare, Raduvoi sa ndvdleasca in Moldova, peste un an,si tot in miezul iernii. Uciderea celor ce-1chemasera il facu sA zaboveascA pAnd in Mart.Luà drumul din 1457 al lui tefan insusi8.Acesta era insd instiintat acuma. El iesi ina-intea vecinului dusman la Soci, in TinutulBacaului, cu toatd oastea lui. Aici se intAl-nird intaia oarA in chip deschis cetele decurteni si boieri ale Muntenilor cu oastea deviteji, voinici si gloata a Moldovei. Radu-Vocla fa zdrobit: i se luarä steagurile si buz-duganul, schiptrul cel mare". Boierii lui,prinsi, fura tai4i, afard de doi (7 Mart 1471).

Din ceas in ceas putea veni biruitorul sa-sirdsbune. Atunci se intari intaia oara de cdtreMoldova Tara-Româneasca. La Milcov, la var-sarea lui in Siretiu, se zidi cetatea Craciunei ;de-asupra Teleajenului, la Valenii-de-Muntede astazi, se inaltara zidurile unei a douacetati, care se mimi dupa aceasta. apa : Te-

, Chalkokondylas.2 Cf. lorga, Studii fi doc., III, p. XXXIV.3 lorga, 1st. tut Stefarz-cel-Mare, pp. 129-30, pentru imprejurärile

politice.


leajenul ; linia Ialomitei era ap?iratà princetatea din Gherghga ; a Prahovei prin aceiadin Floresti, a Dâmbovitei prin inthrireacetätuii Bucurestilor. Astfel credea Radu sA-5ipoath pästra tara, fArd sä cheme neapAratpe Turci, ocrotitorii sAi, de cari §i el aveade ce sa se tearnd

Radu ie§i in tabárA §i 'la 1472, dar numaiin toamna anului urmätor, cand putea fi sigurcä Turcii nu se vor amesteca, dädu Stefanlovitura cea mare' Iard§i letopisqul moldo-venesc e singurul izvor. La 8 Novembre oas-tea lui Stefan intreaga era strans5 la Milcov:aici se imp5rtird steagurile, semn de rAzboiu.Radu trebuia sd fie inlocuit cu pribeagulcare§i zicea Basarab-Vodd §i pe care lumea-1poreclia LAioth. La vadul apei", al thului",

§i acest r5.0 nu putea fi Milcovul insu§i,apArat de cetatea Crdciunei, ci Râmnicul-Sa'rat a§tepta Radu. 0 adevaratà luptdnu se incle§.0, dar cete- cete se lovir5, §i vitejlipersonale se fkuth timp de trei zile. Fara' säse fi hothrit limpede thzboiul, Radu fugi innoaptea de 20 spre 2 1 care Bucure§ti. Stefanii urmäri cu athta invierunare, incht la 23noaptea el era supt intäriturile ei i Radutrebui sä fuga mai departe, cetatea nefiindin stare a se impotrivi mai multd vreme.

Biruitorul luä pe Doamna Maria §i pe fiicaei, numith tot astfel o viitoare Doamnd a

' Cf. Jablonowskl, Sprawy woloskie za Jagellonow, In Zrddladziejowe, X, Varsovia 1878, pp. 28-30; Dlugosz, XIV, p. 557.V. tfi mai departe.

Pentru 1mprejurArile politice, V. 1st. lui Stefan-cel-Mare.

,

2


Moldo:vei 1 , impreund cu Vistieria, 5i se in-toarse. Peste o lund insd, 15.000" de Turci,veniti fdrá indoiald din Giurgiu, dat inap6de Radu Inca de la inceput Turcilor, a5ezaudin nou in Scaun pe acesta, taind pe paredlabii moldoveni 5i izgonind pe Vodd Basarab(23 Decembre). Begii dundreni trecurd Siretiul,5i apucard, färd a fi opriti de nimeni, pa.ndla War lad, unde puserd tabdra, la 31 Decem-bre. De aici apoi roird achingiii, navrapii,pradând Moldova phnd departe ; Radu-1 cdläu-zise Pe când sosiau in Polonia, la Curtea dinGalitia a regelui Casimir, doudzeci 5i opt dinsteagurile luate Muntenilor, invinsul de laRâmnicul-Sarat, se odihnia, in sfar5it multdmit,la Bucure5ti2.

5tefan, care alergd indatd, oprindu se laVasluiu (lanuar 1474), unde stätu un timpcu Doamna, cu fiul din flori, Alexandru, 5icu fiica, Elena, ardtd Polonilor cd in cadtilecele noud ale Radului pdze5te acum oasteturceascd 5i cd deci impdcare intre dânsul 5icel care i- a peadat tara cu pdgdnii nu sepoate. Chtva timp el se temu de un atac albeglerbegului Rumeliei insu5i, Soliman Hadâmbul sau Eunucul, care se intoarse Incadin toamnd de pe câmpul de luptd impotrivamarelui 5ah turcoman al Persiei 5i Asiei Cen-

i Dlugosz scrie : duas filias".1 V. 0 Dlugosz, XIV, pp. 600-1. Solul moldovenesc la rege ar

fi fost Stefan Thurkulecz", cu altii" ; aceasta ar insemna Tur-culet", dacA n'ar fi mai bine a se admite : purkulab", pArcAlabul.Stefan vorbia de ajutorul turcesc pe care-I avuse Radu la RAmnic,0 pentru ca sA atate pe cre0ini Impotriva dqmanului sAu : Turcirerau prea mult ocupati In Asia pentru ca sA fi lAsat In cetatile-dunArene mai mult decAt garnisoane slabe.


trale Uzun-Hasan .1. Cand insä beglerbegulincepu, cu toate puterile sale, lupta impo-triva cetatii Scutari, in Albania2, i se fäcului Laiota rost de lupta impotriva lui Radu.Dacd s'ar pastra un letopiset muntean, el arpomeni ziva cand peri acesta ; letopisetulMoldovei nu face insa invinsului de la Soci§i Ramnicul-Sdrat aceasta cinste.

La o ciocnire cu Turcii, §tia insa Stefanca va ajunge. El lad deci masuri la toategranitele sale Tatarii, veniti supt Haidar,fiul Hanului Crimeii, se oprird la Camenita(funk), §tiind ca la Hotin e paza bund. Laiotase daduse de partea Turcilor, pentru cd nuputea domni altfel. Stefan se uni, daca nu-cu Matia§, invinsul de la Baia, macar cu oa-menu acestuia in Ardeal - erau acum doipazitori de hotar acolo: loan Pongracz §iVlasie Magyar, vestitul Maghiarbala§ , pentru-a inlocui pe noul tributar al Turcilor.

Inca din 1473 Stefan era stapam in cetateade la Milcov a Craciunei2, a§a Inca pe aicinu se mai putea trece: de aceia vor fi apucatbegii dundreni, nu drumul, de atatea ori calcatde o3ti, care duce spre Suceava pe maluldrept al apei cu acelasi nume, ci altul, nou, pemalul drept, care razbia la Barlad, pentru cade aici prin Vasluiu §i Ia§i sa ajunga la unadin caile de negot ce plecau din Suceava. LuiStefan ii stdtea insa in cale cetatea Telea-jenului Valenii, §i nu Gherghita insd§i.

' Iorga, Istoria lilt .Ftefan-cel-Mare, pp. 144-5.I V. lorga, Gesch. des osmanischen Reiches, II, p. 172.8 Cf. Jablonowski, I. c., pp. 28-9.

Luptele din vremea lui. Stefan-cel-Mare 125,

La i-iu Octombre 1474, 5tiind bine ca Turciiyin, 5i nevroind ca ei sa aiba aceasta inles-nire, Domnul Moldovei lua cetatea 5i taiecapetele parcalabilor, 5i prinse pe sotiile lor,5i atunci a luat multi Tigani, 5i cetatea aars-o". Asprimea lui Stefan fata de parcalabis'ar intelege prin vre-o nava lire ce ar fi facut-oei asupra Tinuturilor mo1dovene5ti vecine.

Laconic, letopisetul moldovenesc inseamnaapoi ca peste patru zile se da lupta cu Un-guru 5i cu Tepelur, adecd intre Laiota 5ifiul" sau Basarab-cel-Tandr, caruia pentru eine5tie ce ispravi crude i se alipise aceastä po-read de Tepelu§. Basarab cel Baran biruiain ziva aceia -- unde, nu ni se spune, dar la20 §i el era infrant. De bund sama luptelese vor fi dat insä pe acolo pe unde VlaicuVodd se aparase impotriva Voevodului Ardea-lului 5i Vlad cel din 1396 avuse amandoudluptele lui cu Stibor, noul Voevod ungur depeste munti i.

IX.

Lupta de la Podul inalt (1475).

Intors din Tara-Romaneasca la sffir§itul luiOctonabre 1473, 5tefan trebui sä faca fardzabava tabard de aparare ca 5i in 1472. Siintr'un rand 5i in celalt, el cuteza sa faca,fata de o navalire turceasca, ce nu se maifacuse pand atunci de nimeni: sel taie calea

' SIM numai In letopiseful moldovanesc; cf. An. A c. Rom.",XXVII, p. 117.

Locul din cronica munteang: In aceia0 lunä la 5 a fost räz-


ndveditorilor, dându-li f4is o lupta de lacare atarna toatá soarta razboiului si intregviitorul terii.

T§i asezd tabara la Vasluiu. Locul i se pdreacel mai potrivit pentru o asa de primejdioasaincercare, fiind asezat pe o alma, cu unTinut de paduri imprejur, tdiat de vdi adâncisi intortochiate, prin care curg rauri care shntin cea mai mare parte din timp mla'stinicleioase La 29 Novembre Stefan scria dinVasluiu, cerând ajutor de la Papa i. Avea cudânsul toatä oastea, pa.n5 la hAnsarii prädal-nici : ca until ce stäpânia de fapt, incã din1469-70, Secuimea, aceasta-i veni in ajutorcu 5.000 de oameni ; trupele ardelene careizgoniserd pe Laioth alergarà la dânsul, innumdr de 1.800 de ostasi, dar fArd cdpete-niile lor, cafi nu voiau sä incurce pe Regecu Turcii.

Beglerbegul Soliman trecu Dundrea pe ghia0

boiu cu Unguril si cu Tepelus, 0 au fost Invingi; la 20 din aceia0lunA a fost bAtut 0 Basarab", ar putea fi tAlmAcit ca o luptäindoitA a till 5tefan, care sA fl bAtut IntAiu pe Unguril venitl cuTepelus si apoi si pe LalotA. Dar atunci pentru cine lupta el ?Si cum se explicA ajutorul unguresc al lui Matias, presenta SecuilorIn oakea Impotriva Turcilor, laudele regelui unguresc ft deplinaImpAcare cu Onsul ? De ce Laiotã merge cu Turcil 0 Tepelus seadAposteste la Stefan ? Ce rost ar fi avut ca, supt amenintareaTurcilor, Stefan sA porneascA incA un mare 0 greu rAzbolu? Totusisi Dlugosz, p. 623, pretinde cl 5tefan Muse pe Magyar, careprAda Tara-Ronianeasca, in fruntea a 6.000 de Unguri, si-I izgonise:paulo ante sex millla Hungarorum, terram Valachiae ex praeceptoregis Mathiae vastantium, Magerbalasch, duce eorum, aegre sibiper fugam consulante, usque ad internecionem prostravisse" ; p.623. Cf. si lorga, 1st. lui .tefan-cel-Mare, pp. 330-1.

' V. lorga, Istoria lui $tefan-cel-Mare, pp. 148-9.


In Decembre, pe la Nicopol, vadul lui Moham-med al 11-lea. De aid se poate ameninta maibine Ardealul §i trimete apdatorii lui acasä.Cine venia cu un beglerbeg 5tim: spahiii luitoti §i cati Ieniceri i-i dddea Sultanul, decinici intr'un chip cei 12 0m00 de oameni 4 carise socot de obiceiu. Laiotd, a§ezat din nouin Domnie, fárd luptä, se addugi Turcilor cucetele lui de curteni §i boieri, simtitor impu-tinate de infrângere. Astfel, cu Muntenii §isalahorii bulgari, cu achingiii pradalnici ina-inte, se trecu vadul Siretiului.

Oastea merse in lini§te 'And la BArlad,unde begii Dundrii poposiserd cu un an ina-inte. Mai departe se intra in necunoscut.Totu§i se ajunse la Vasluiu in bund rânduiala,cu toate c'd drumurile erau pline de noroiuadânc, intr'o nea§teptatä desghetare, §i in-guri se ridicau de-asupra apelor crescute.Dar §i mai sus, pe drumul Ia§ului, acolounde raul adânc al Basrladului prime§te §uvitade apd noroioasti a Racovátului 2, fiind dintoate laturile desi§ de padure, se intolni oas-tea cre§tind. Cronicarul polon, care copie §tirivenite din Moldova, hotare§te lccul astfel ;pentru calugarul de la Putna care scrie leto-pisetul lui Stefan-Vocla locul de lupta e numaila Vasluiu" (ilii &WASH). Ureche singur vanumi, mult mai tArziu, Podul Inalt".

1 In cronica lui Angiolello-Donado da Lezze, ed. Ursu, 1910,se socot 30.000 de al.Ari (p. 83).

a Circa paludem Rakowyecz et fluvium Berlad; Dlugosz, XIV,p 621.

3 Cf. si Burada, in Rev. p. ist., arch. fi fil., II, p. 429 ; Xeno-pol, Ist. Románitor, II, pp. 323-4.

128 1storia armatei române0i

Ace Iasi calugar inseamnd doar biruinta insmerite cuvinte de laudà cdtre Dumnezeu,dând ziva: 10 Ianuar 1475, care se intarestesi prin documente t Dlugosz stie numai ca Se-cuii erau in frunte 5i nu pomeneste de Unguri,al cdror rol il aratá regele Matias in scrisorile itriumfase de dupet izbanda Cu bucurie, Polonul,dusman al Ungurilor, inseamna cd ei au foststriviti". Atunci tefan insusi hotari, arucân-du se asupra dusmanului cu 40.000 de oameni,in cea mai mare parte terani' 3 Urmeazd prada,goana, fuga de cateva zile a Turcilor, plecareacorabiilor imparatesti de 'naintea Chiliei 5iCetatii-Albe, care se apara din greu4, si apoi obis-nuitul mare ospat, la care voinicii de ispravdse fac viteji, cu pamanturi. Se taie, se tragein tapa, rdspingAndu-se cererile de rascum-parare5. Patru begi, treizeci si sase de stea-guri, din cele patruzeci prinse, merg la regeleCasimir, de al carui ajutor era nevoie neapa-rat fata de amenintatoarea intoarcere ofensivaa Turcilor. 5i Papa din departata Romà isiare partea lui din glorioasa pradd, ba chiar5i Craiul Matias, cu care, de fapt, se fAcuseInca de mult impacarea,

La'muririle pe care le adauge Ureche dupdtraditia pastrata pänd in zilele sale cuprind,pe lAnga unele stiri folositoare, altele care nuse pot adtnite, Astfel, in Ianuar, era de sigur

' Col. lui Traian. VII, pp. 423-4 ; Acta extera, V, p. 300.La Dlugosz : 17.

2 Acies .. obtritae." In quibus maior pars erat agrestium.4 Cf, lorga, Chilia si Cetatea-Albá, pp. 139-40.6 Scrisoarea din Buda, lorga, Acte si fragm.,111. V. mai departe.


cu neputinta sä fi slabit caii Turcilor ceiginga§i" pe o vreme cand spahiii din Eu-ropa aveau in parte cai ca §i ai no§tri pen-tru ca .5tefan a fost invatat de au parjolitiarba peste tot locul". Explicatia biruintei fulge-ratoare prin negura cea mare, cat nu se zariauunul cu altul", poate fi insa, cum vom vedea,adevarata, ca §i in5e1area, stratagema cu sune-tul de buciume i trambite". care, dând semnde rázboiu", facu pe Turci de nemerir5 in apa§i lunca", trebuind apoi sa baltacdiascä prinmla§tina' §i sa taie copacii, sa dal-Arne lunCa"pentru a-§i face drum, pe cand tefan ii loviain spate, din dos", cu oaste tocmità". Spa-hiii, neavkid unde sa se desfa§ure i sä se re-fac6, sa se tocmeasca" i sá se indrepteze",fifth astfel taiati in desime",puftile. Fugarii ar fi ie§it din codru in lume",alma uncle purcede apa Smilei". Se adaugeaceia cà urmdrirea biruitorului a tinut pand laVadul Turcilor, de langa Iond§e§ti, la Siretiu,simpld potriveala, firete, dupd acest nume deVadul Turcilor".

Acestea le afla'm de la Ureche, i trebuiesa le primim numai cu acea indoiald criticape care o inspird orice izvor tarziu. El spune§i de movilele mortilor care s'ar putea gdsi

astAzi, i care au indemnat pe invalatoriide la Rebricea, ca i fiinta pand astazi abisericii lui tefan de la Scânteia vecinabiserica in care se deosebesc liniile arbitecturiidin acel timp i anturile de la 5cheia, sà

$i o scrisoare contemporad vorbeste de certa palude" ; lorga,Acte ft fragm., III, p. 35.

9

luandu-li-se

5i

5i


propuie ca loc al luptei lunca de langa unraulet din acele pdrti. Cu privire la acele mo-vile, un cáldtor polon, Stryjkowski, care astrdbatut terile noastre pe la 1570, zice cãle-a vAzut langa balta RacovAtului, in apaBarladului" deci el transcrie, in ce prive$telocul, pe Dlugosz, -- $i a descoperit $i treicruci de piatrd, cuna zice cd le-ar fi gasit $ipe locul celei d'int5iu lupte la Posada 1. Darel pare sl fie in$elat de crucile, färd insemnä-tate istoricd, ce mdrgenesc de atatea ori dru-murile noastre.

Podul, care se rupe, $i multi se ineacd, zd-pacita navald peste sfäramdturile lui, sAgetareade Romani a celor buimaciti se inthlnesc $iin povestiri italiene contemporane 2, a$a incatiu privinta acestui amdnunt nu mai poate fivre-o indoia15. Nimicirea prin foc a locuintilorin calea Turcilor $i retragerea la munte, mdsurãpotrivitä cu datina romaneascd de a lupta, $i.luatä Inca de Tepe$ in 1462, e atestatá descrisoarea unui negustor ungur, cu care vorbiseun Roman care insu$i fusese la luptd". ko-mânii sant 6o.000 ( !). Locul luptei se aratã inacest pretios izvor astfel: langd apd eraucloud inaltimi, de o parte $i de alta, $i ocale la mijioc: pe acolo trebuiau sa" treacd".Pe fiecare inaltime se a$eazd oameni cu tunuri,

' Hasdeu, Arch. istoricd, 11, pp. 7, II.2 Analele Maglo, lorga, Acte fl fragm., III, p. 87.1 Ibid., p. 92 si urm.' Nit weytt von dem Wasser s2in zwen Berg auff zwayen

Seytten und ein Weg dardurch: da haben sie durchziechn lassen",ibid., p. 93'


(cad trag, la un semn dat, de §epte ori". Sinegura se adevere§te: §i era negurd", spunescrisoarea 1. In chiot incep Turcii. Mad ajungla stramtoare, de nu se putea da in laturi",pornesc tunurile. Atunci alearga Secuii, cain Dlugosz, 5 000, fata de 7.000 de Turci cariie5ird la lumina. Si niciun Secuiu nu trebuiasa fuga, supt pedeapsa de moarte." Ei raspingpe Turci, dar cad 3.000 sau 1.500 din ai lor.

Acum vine atacul lui Stefan, cu pede§triiTomani §i tunurile, §i oastea se risipe§te. Treizile tine urmarirea, cale de douasprezece mile,sute §i mii de oameni inecAndu-se in Siretin§i in Brate, a caror ghiata, slabita, se rupe.Pe cai stau ca snopii pe cAmpul de secere3."Multimea ineacd, pe Dundre, .cordbiile cele.d'intaiu.

Dupa alte scrisori, reproduse in cronicaaustriacA a lui Unrest 4, Basarab-cel-Tanar,Tepelu§, ar fi fdcut §i el isprava in aceastaurmarire a fugarilor, batand pe un Pa§5cre§tin", cu 8.000 de calareti. Am intelegeatunci de ce acest vechiu ocrotit al Ungu-rilor, care, dupd izgonirea din tam lui, eraacum in tabara lui Stefan, apoi in a JulBáthory, a trimes spoliile, steaguri §i arme,-cai §i trambiti, la Pesta, de unde cutare

1 Und es ist nefflib gewesen.2 In ainer Eng das sy nitt auff die Seyten haben mugen weichen.2 Das sy lagen in den Wegen alss dye Garben in eym Trau-

ield.4 Ibid., p. 96 si urm.


din aceste lucruri turce§ti ajunse in mâna u-nui nobil $thian, cunoscut cronicarului'.

Astfel, din cercetarea izvoarelor, aceastämai mare biruintd a Românilor se desface inurmdtoarele acte: tabdra lui $tefan la Vasluiu ;venirea Turcilor pe la Nicopol ; trecerea Sire-tiului de da.n§ii ; a§ezarea Moldovenilor lastrdmtoare §i la podul Racovdtului, unde däin WA-lad ; atacul Secuilor, cu pierderi mafi ;impro§carea tunurilor ; atacul personal al luiStefan, cu infanteria teranilor ; urnadrirea cuvitejii §i lahnsarii ; luptele lui Basarab- cel-Td.ndr in Tara-Romaneascd.

De Boboteazd acum in urnad", scrie, la 25Ianuar 1475, din Suceava, Stefan insu§i, cu-a cdrui mdrturie incheiem, a trimes Impd-ratul turcesc oaste nespus de mare a Turcilor,120.000 de oameni la numdr, §i cu aceia aveaca frunta0 pe cei mai de aproape, mai mari§i mai inbiti oameni ai lui. Pe Soliman, Pa§d§i Beglerbeg, cu toatd Curtea" adecd Ieni-cerii , acelui ImpArat, §i cu toti Spahiiidin Rumelia, i cu Domnul din Tara-Romdneascd, cu toatd puterea lui. $i Isa-beg, Ali-beg, Schender-beg" cei trei Mihalogli, de laDundre , Dal:id-beg, Iacub beg, begul deVucitrn",. . nume neidentificabile , begul

1 Ibid., pp. 97-8. Wasser-Wayda" e Basarab ; dacl un altizvor zice: Basarab Maior in loc de Minor, Col. 1. Traian,VII, pp. 423-4; Acta extera, VII, pp. 229-30, nu trebuie s4 neinsele ; cf. Bogdan, Doc. fi regeste, pp. 66-7 ; ed. a 2-a, p.133. V. §i lorga, Indreptdri fi intregiri, din An. Ac. Rom."1905, P. 19 (117).

Luptele din vremea lui 5tefan-ce1-Mare 133

.clin Sofia..., Piribeg, Iunüs, Isac-Pa5a i totiprAdAtorii lor" Husarn cari toti shutatotputernici 5i au fost Voevozii acelei o5tiri.CAnd am vAzut noi o oaste a5a de mare, ne- amridicat viteje5te, cu trupul nostru i cu ar-mele noastre, i li-am stAtut impotriva i, cuajutorul lui Dumnezeu cel atotputernic, aminvins strapic pe acei du5mani, ai no5tri i aiCre5tinatAtii intregi, i i-am sfärdmat, i i-amcAlcat in picioarei."

Inca din Maiu urmator se incercd o loviturdasupra Chiliei 5i CetAtii Albe: Stefan izbutisä rAspingA, prin pArcalabii sdi i aiji boieri,pe begii cArora li se incredintase aceastä-cucerire. La Cetatea-Albd, Moldovenii puserAmama pe cele patru tunuri ce fuseserA cobo-rite din corabii ; la Chilia du5manii gAsirdcetatea sfarAmata din porunca lui Stefaninsu§i2, care o fAcu apoi 5i mai frumoasd,inchinand in ea 5i o bisericA SfAntului Nicolae.Astfel, pe chnd Turcii luau Caffa in Crimeia

castelul vecin al Mangupului (Theodori), deunde Stefan i5i adusese cea de-a doua Doamnd,m flu! moldovenesc al Dunärii i MArii Negrescdpd de cucerire 3.

X.

Lupta de la Valea-Alba (1476).

Rdsbunarea Sultanului fu amAnata insäpentru anul 1476. Data aceasta, 5tefan tre-

ItaIiene0e,'In Col. lui Traian, VII, pp. 420-2 0 Acta extera,V, pp 301-2 ; nemte$e, In lorga, Acte fragm., III, pp. 91-2. $i oformd Iatin, originald, e pomenitd ibid., p. 92.

2 lorga, Acte i fragm., III, p. 89.lorga, Chilia i Cetatea-Albd, p. 140 §i urm.

,

5i

'

'


buia sa fie lovit din trei parti, 5i din toatelard ca el sa fi putut sa se a5tepte: Tatariierau sa nävaleasca pe la tefdne5ti pe Prutasupra Sucevei, corabiile erau sa se infati5ezeinaintea Chiliei 5i Cetätii-Albe, iar Turcii,calauziti i acum de Munteni, erau sà intre,supt calauzirea Sultanului insu5i, de-a dreptul,pentru a nu li se prinde de veste, prin vadulde la Isaccea.

In Maiu tefan raspinse cererile turce5ti:cedarea celor douà cetati, prin5ii din 1475,,fugarii din Caffa cari se adapostisera la Ceta-tea-Alba, in sfar5it haraciul pe trei ani. LaGalipole se gatira indata corabiile pentru Du-nare, iar la 13 Maiu Sultanul ie5ia din Adria-nopol2.

Atacul impotrlva cetdtilor dunarene nu iz-buti nici data aceasta: Ienicerii, cari se cobo-era' din luntri, fura raspin5i. La Cetatea-Alba,care fusese intarita pe rand, de parcalabulFedorca, in 1440, de parcalabul Stanciu pevremea child era eke un singur parcalabin Mart 1454, primi noua intariri, facandu-se-de iznoava poarta cea mare, de parcalabiiLuca 5i Harman, in 1475-63. Chilia, cum s'a

' lorga, Acte i fragmente, Ili, p. 56.Ibid. Drumul Turcilor In Angiolello, ed. Ursu, p. 86 i urm.

3 I. Bogdan, Inscripfiile de la Cetatea-Albd i stdpdnirea-Moldova asupra ei, din An. Ac. Rom.", XXX. D. profesorOlgierd GOrka atribuie lul HArman noua cronicA, In limba germanka lui $tefan, pe care d-sa a gAsit-o de curAnd la Munchen. 11 ru-gasem sA mi-o comunice, dar, scrisoarea mea neajungAndu-i, atrebuit sA mA lipsesc de acest neWeotat izvor, despre care mis'au spus a§a de atrAgatoare lucruri.

'


vAzut, fusese clddit'd din temelii chiar dupdrisipa din 1475. sau, mai bine, se risipisevechea cetate din ostrov §i se fäcuse in localta pe term, in fata'.

Nici navala Tatarilor din campiile Cetatii-Albe", cari venirà in numär de 10.000 §i cube-sera' mii de robi, nu izbuti: parcalabii Cetatii-Albe ii bdturd inainte de a trece Nistrul ina-poi §i li luard bogata pradd de oameni2.

Tatarii cari naväliserd in Tara-de-sus, cudoi Hani un nakzac", trecând Prutul, cums'a spus, la Stef5ne§ti, ingrozind Suceava §isilind pe Doamna lui Stefan a-§i gäsi unaddpost la Hotin, filth' opriti de Stefan, care-iintampind la jumatate de zi de Suceava Darei putural sd se intoarcd nevatamati, cu totce c4tigaserd3.

Pe la inceputul lui Iu lie se mantuise, debine, de rAu, cu Tatdrimea4. Stefan crezu ca,Turcii vor veni iard§i prin Muntenia §i vorapuca drumul cel nou, prin Bar lad, spreVasluiu i Ia 0 pentru ca sh." ajungd la Su-ceava. De aceia se cobori el §i data aceastala Bar lad, luAnd, de sigur, pentru locuitoriidin Tara-de-jos mdsurile pe care le luase §iin 1475. Santem in lagAr", scrie el Bra§o-

' Despre cetatea ce fâcea Moldoveanul la DunAre" vorbeteun raport din Buda; lorga, Acte fi Fragm., III, p. 57.2 Acta extera, VI, pp. 320-1 : povestire a unui om al lui Vlad

TeM.° Ibid.4 La 11 lunie $tefan scrie din valea Berheciului" (lorga, fn-

dreptdri .Fi intregiri, p. 19; Hurmuzaki, XV, p. 91, no. CL1X),parand Brapvenilor neprietenia lui Laiotg.


venilor, la inceputul lui Iunie, cu toatd pu-terea noastrd 5i mergem asupra Turcilor."

Dar Laiotd, care incercase in zddar a seimbuna cu cre5tinii 5i care 5tia acum cdMatia5, impdcat formal cu Domnul Moldovei,vrea sd a5eze in Bucure5ti pe Vlad Tepe5,care stdtuse multi ani la Buda, inchis caträddtor fata de cre5tindtate, sfdtui pe atotputernicul Impdrat sà incerce calea cea veche,care 5i pe $tefan il dusese odatd la biruinId,drept in Suceava lui Petru Aron. Astfel toatepregAtirile Moldovenilor trebuird schimbatein cea mai mare pripd. Fire5te insd cd Sul .tanul trecu cu cete u5oare. Domnul trimesela Oblucita pe endrea; cumnatul sail, 5i a poipe Vistierul Iuga, ca sa apere vadul 4. Apucândpe vadul Siretiului, 5tefan ajunse la Bacau5i de aici la Roman. Fu silit sa pdrdseascd5i acest loc de panda' 5i, arzhnd totul in calepentru a face pustiu in jurul dumanului, else dddu catre cetatea Neamtului. Se opri incodrul bdtrd.n, lânga apa galbuie, saracd alcdrii nume de Valea-Albd, Pdrdul Alb, se ex-plicd prin infdti5area ei laptoasd.

N'avea, data aceasta, cu toate negocieriledin 1475, niciun ajutor secuiesc, unguresc,

I Povestirea Genovesilor din Suceava in Col. lin Traian, VII,p. 377 si urm., vorbeste de castrum de tabulis", cetatea descanduri, facuta, impotriva lui Laiota, de Stefan, la Dunäre. $tefanar fi fost si el aid, si ar fi läsat apoi pe Sendre cu 1000 de ca-lad, pentru a urmari pe Tatari dotia zile. Se intoarce apoi aid,unde sta, cu 10.000 de boieri, dupa. plecarea teranilor, trimetandpe luga Vlstierul, cu 1000 de cai, inainte. Acum Stefan se retragela Vasluiu, in quandam silvam iuxta opidum Vaslui vocatum",pe cand Turcii intaresc cetatea, apol inainteaza cate zece milepe zi. Cf. Angiolello, p, 88.


polon, ci numai pe viteji, voinici, iunaci §ihansari. Pe ceilalti osta§i nu, pentru cà fricaTatarilor fdcuse pe terani a se cere acasd'.Tunurile erau a§ezate la loc potrivit ca §i laVasluiu.

Aici se intAlni deci biruitorul lui SolimanHaclAmbul cu Sultanul insu5i, care avea i pecaldretii Asiei §i pe Ieniceri §i pe topciii, tu-lAarii can in 1475 lipsiau poate Cu totul. Dar,ca i atunci, era oaste obositd, dacd nu dealt rdzboiu, macar de drumul de yard, defoame in tard arsd, de sete in zile sAlbatecede Iu lie 2.

Letopisetul jdle§te numai peirea osta§ilormoldoveni, la 26 Iu lie, §i blastämd pe Turciiafurisiti" §i pe viclenii Munteni" (12.000).

tefan insu§i, in inscriptia, bine pdstratd, dela biserica pe care a indltat-o intru pomenireaboierilor §i osta§ilor sai la Räzboieni, satul dinvecindtate, vorbe§te astfel urma§ilor: In zileleblagocestivului §i de Hristos iabitorului DomnIo Stefan Voevod, cu mila lui DumnezeuDomn al terii Moldovei, fiul lui Bogdan Voe-

2 Inter suos non defuerunt niurmurationes, cum iam per duosmenses eum in bello secuti fuissent, dicencIJ : quid ad nos de hocbello cum nostras mulieres nostrosque filios Tharthari abduxerintcumque quosdam recedere intellexisset, timensque ne, si sic rece-derent, in eo bello, eos postea habere non posset, habito consiliocum suis no3ilibus, ad 1 dies eos dimisit, ita tamen quod adDanubium expost cum comeatu redire deberent." Asa fáceauSultanii cu Spahili lor ; v. lorga, Studil ci doc., XVI, p. I 14: El qualeTurcho aveva dato licienza al suo exercito, per qualche giornosi do vesse allarghare per el paese, per rispetto della peste, concomanclamento expresso che, passato sara un mese, si debianoredurre allui come prima, cioe in Andrenopoli".

Cf. Angiolello, 1. c., p. 48.

si

'

138 Istoria armatel române%i

vod, in anul 6984 [1476], iar al Domniei luial doudzecelea curgätor, ridicatu-s'a puterniculMahomet Imparatul turcesc cu toatä putereasa rAsdriteand, Inca §i Basarab Voevod, caruiai se zicea Laiotd, a venit cu dânsul, cu toatäOra bdsdrAbeascd, §i au venit sä prade si sàiea tara Moldovei, si au ajuns Vaud aici, lalocul ce ce zice Pardul-Alb, §i eu, 5tefan Voe-vod, si cu fiumieu Alexandru, iesit-am in-naintea lor: unde am §i fäcut mare rAzboiucu dânsii, in luna lui Iulie in 26, si, cu voia luiDumnezeu, au fost biruiti cre§tinii de cdtrepágâni, si au cbizut acolo multime mare dintreostasii Moldovei. Tot atunci si Tatarii au lovittara Holdovei din ceia parte. Drept aceia, etc."1.

Mai avem insä o mArturie a lui ;Stefan,cuvintele pe care, in numele lui, le spune laVenetia, mai thrziu, loan Tamblac, unchiul"s'au, rudd de origine constantinopolitand, greacd:in nddejdea vecinilor s'a intamplat impotrivamea ceia ce am spus. Pentru cd, de n'ar fifost a§a, a§ fi fäcut din cloud una : sau m'asfi impotrivit dusmanului la vad §i nu 1-a§ filäsat sä treacd 2 ori, dacd aceasta mi-ar fi fostcu neputintd, as fi incercat a sapa pe oameniiterii mele, 5i nu a§ fi suferit atAtea paguba.Dar ei m'au lAsat singur, §i s'a intâmplat camai sus. 5i, dacà ar fi fost singur, n'ar fifost atAta räu, dar el a fAcut sd vie Munteniide o parte 5i Tatarii de alta, 5i el insusi cutoan puterea lui, i m'au incunjurat din trei

' lorga, Inscriptii, I, pp. 43-4Overamente me haveria opposto al inimico sul passo, e non

Phaveria lassado passar.2


Orli, §i m'au gdsit singur, §i, toatd oasteamea zäpdcità, pentru mantuirea familiilor bort.$i Onditi-vA d-voastrà &Ate le aveam asupramea, fiind impotriva-mi atfitea puteri ! Eu, CUCurtea mea2, am facut ce mi- a stat prin pu-tinta. §i s'a intâmplat ceia ce §titi. Pe carelucru il socot cd a fost voia lui Dumnezeu,ca sä ni'd pedepseasca pentru pilcatele mele,§i ldudat sd fie numele lui3 !"

Ureche, din partea lui, adauge presupune-rea,.intäritd 5i de aiurea, cd Stefan ar ficdutat sä apere vadul de la Oblucita (Isaccea),pe unde a trecut Sultanul. Din traditie se maispune cd luptdtorii no§tri s'au pedestrit" §icd odatä Stefan cAzuse de pe cal, ajungandin primejdie de moarte.

Insemnarea turceascei .mai veche e tot a§ade scurtà ca §i aceia despre lupta de la Vas-luiu 4. Cronica, mai imbielpgatä, dar multmai tdrzie, a lui Seadeddin, de la sfar§itulveacului al XVI-lea, are insd o paginA strAlu-citoare de adevAr : se pomene§te arderea terii

pe care Stefan n'o tAgaduia , se inseamndcd pädurea era inchisä cu copaci uria§i ",mdrgenità cu 5anturi §i. apdratà la porti cuspini, dincolo de care se aflau tunurile cala Vasluiu. Turcii nu nemeresc, din pricina

1 Et tuto lo mio exercito confuso, per salvation de le soefameglie.

2 Con la mia Corte.5 Hurmuzaki, VIII, p. 24. Reprodus §i in I. Bogdan, Documentele

lui Stefan-cel-Mare, II, 0 in lorga, Scrisori de Domni f i deboieri (traducere).

4 Leunclavius, Annales 0 Historiae (Frankfurt-pe Main, 15961591).


cdlduzei, care e ucisd, dar i de osteneald,caci multe zile ra.tdeiserd prin câmpii aceiagroza vi, culcându-se in praf. avand spini inloc de saltea si perne, §i multora, de praf, li seumflaserd ochii in cap".

Si Seadeddin spune cd pddurea a fost incun-juratd. Atacul turcesc incepu cu sdgetitunuri, la care se rdspunde tot a§a de Romani,ale cdror ghiulele bat insd prea sus. Ceia cenu impiedecd pe Ieniceri de a cadea cu fata lapdmânt, de furia tunurilor 2. Mohammed insu5iiea atunci buzduganul cel cu §ese aripi" §i sepune in fruntea lor, cel mai sigur mijloc dea-i face sd se ridice. Urmeazi spahiii, can serdpid la pusti. Abia seara insd, invierpnareaosmand ca5tigd biruinta asupra puterii de jertfda Moldovenilor, ucizAnd pentru a invinge. Dar§i atunci cete lupta in noapte, desndajduit,pentru femeile lor §i copiii lor", despretuindaverile, care cAzurd mai lesne in mânileTurcilor 3. Basarab Laiotd era de fatd, fdfdsa se lupte ; ca parte de pradd, el avu porcii,de. cari Turcii nu voiau sa se apropie 4 !

Insemndrile Italianului Angiolello, in serviciullui Mohammed al II-lea §i insu§i martur al

Molti giorni se n'andarono vagando per quell' horida campagna,colcandosi nella polvere e spine in vece di matarazzi e guanciali,et a molti da gran polvere gonfiaronsi gl'occhi" ; traducerea lui

Bratutti, II, Madrid 1652, p. 9 / i urm. ; reprodusl de Hasdeu,ln Arch. !storied, 12, p. 32.

Non potendo star fel mi contro Ii fulmini del cannone, cascatigiti con la faccia giacquero prostrati in terra.

Con tutto questo Ii rimanenti nemici non tralasciorono l'armidi mano per difendere le loro mogli e figliuoli, e col loro scioccocoraggio fecero nuovi sforzi et impulsi,

4 Ibid.

o

'


luptei, pot fi luate ca o cronica. a Turcilor.Dupd ele, Stefan arde tara in cale ; de dogoareafocului fumega vazduhul" §i se inegre§te oasteanavalitoare. Stefan are 20.000 1, Basarab, acdruia oaste i§i face tabard in coada Turcilor,numai 12.000. 0 §tire foarte insemnatá efaspingerea avangardei turce§ti supt Suliman,invinsul din 1475, de Stefan, care incearcildeci lovi tura lui din anul trecut, ie§ind dincetatea-i de §anturi, spini §i tunuri §i, la treide dupa amiazi, inaintand biruitor, pestespahiii uci§i, pdnd la corturile beglebergului,_care, numai dupd multä vanzoleala, il face sase intoarca%

Atunci se mi§cd Sultanul, ajungând la paraulcel cu putind apa §i acuma secat, cu malurileinalte"3. Tunuri le moldovene§ti bat prea departe,la peste o milk cam in zadar. Cu greu se treceapa, cazand multi §i fiind Sultanul insu§i inprimejdie ; un rob italian pier e la cloud pra-jini"de scumpa persoand a Imparatului. AcumaMohammed calare§te in galop" spre infanteriasa, o ajunge §i se dã lupta cea mare asupracetatii din pddurea deasa ; cad 200 de Romaniaici, 800 sant prin§i, cafale, §i fire§tetunurile, luate. Dincolo de pädure, in loc deschis,

Valacchi et Armeni" = Valahi i Romani"; Ursu, p. 89Ursu, /. c. : circa hora din nona" dupgi pranzul lenicerilorStefano usci... et messe in fuga le scorte di Soliman-Bassa,

et ne amazzd alcuni, et, seguitandoli fin al paviglione, messe aromore l'antiguardia. II Bassa month subbito a cavallo et gli andelcontro, et furono alle strette, et ne mod dall'una parte et dall'altra,ma, per esser Soliman-Bassa pia grosso di genre, e tuttaviaaggiongeva, fa forza al conte Stefano di ritirarsi."

8 Un torrente largo bonamente un tirar d'arco, con poca acquaet già.roso, et haveva le ripe alte.

''

...


bogat in ape. se std trei zile : de aici pleacdcete, arzand. sate si targuri, träganand lanDuride fier pe pämant ca sà afle dupd sunet gropilecu grâne i comori. Aceia in care se gasiaAngiolello vede Suceava, cu ,,antur i palänciincunjurate, cu casele si bisericile (sic) de lemn,coperite cu indi1à, iar castelul de piatrácaramidá, pe un povarnis afara din oras,garnisonat si aprovisionat". De acolo se mergela Neamt, un castel tare in munte", und.eerau prinsi turci din 1375 ; opt zile bat septetunuri ; cloud se rup. Iar cei ce erau in cetate,nu voird sä se supuie, si se apärau cu tunuri,si nu li 'Asa de noi."

In sfarsit oastea, hränitä cu ceva carne,branzd miere, nefiind pane, se retrage spreDandre, unde asteptau corAbiile cu provisii.Se iea drumul, Inca bogat in hrand, pe laNicopole spre pasurile Balcanilor.

Dintre cronicile vecinilor crestini, Dlugosz,Polonul, stie de nlvala Tatarilor asupra Suceveisi crede ca tefan a putut bate. ran si izgoniiute pe acesti nAvalitori ; el pomeneste ardereaterii in calea dusmanilor Se spune la dansulca Mohammed al II-lea a trecut pe luntrica in 1462 la Nicopol pe cinci poduride vase", stim de aiurea. In drum, Turcii carise räzletesc sant pusi in -apä ori jupuiti,cum fäcuse Vlad in aceiasi an ; dar pe atunciTep?.3 era Inca la Medias, cu $tefan Bâthory,vice- voevoclul ardelean, care pornise sd-1 aducdin Scaun La Valea-AlbA Turcii ar fi prins

Bogdan, Vlad Tepef, p. 60.

si...

Luptele din vremea lui Stefan-eel-Mare 143

pe Moldoveni 5i pe la spate, fard a-i ingrozit ;ar fi azut 30.000 de Turci. Tara parase5tepe tefan, adauge scriitorul polon. 5i el 5tie,ca 5i letopisetul moldovenesc, de pradaciuniledin lard' 5i de incercarea impotriva Sucevei5i Hotinului: 5i de la dânsul se vede cd acestecetati ca 5i Romanul, de alminterea, darnu 0 Neamtul , n'au fost asediate, ci numaithrgul de supt ziduri, ,,podgradul" peri in flacari.Ar fi de mirare, pentru o oaste ca aceasta 5i.pentru un Sultan ca Mohammed, daca lucrulnu s'ar ldmuri prin marea lipsa de hrand 5iizbucnirea bolilor molipsitoare in oastea obosita2.

Scrisorile italiene adauga zvonul despre fugalui $tefan pe3te hotare 5i petrecerea lui laSniatyn: e de sigur o 5tire gre5itä, care nuse intampina in niciunul din izvoarele vred-nice de crezare 3. El ar fi avut numai 6.000de oameni 4 in tabard de la Roman, langacare, la vre-o mild italiana, este o cetate".Inca de la sfar5itu1 lui August Turcii plecaraspre corabiile lor risipite de furtuni. Secreta-rial 'venetian Gerardo putea scrie, din Bra-5ov, in cale spre Moldova, astfel: Sultanula ie5it din Ord cu cetele sale, feirei a fi luato singurd cetate §i fdra altd paguba pentru

' Nec sic quidem tune aliquo pavore circumdatum, sed pugnamultro appetentern, strenuissimeque cum uis pugnantem ; XIV, p.645.

' Cf. si Bonfiniu p. 424: o scurtA mentiune despre prAdareaMoldovei.

a Cf pavestirea prinsllor genovesi din Suceava, Col. lui Traian1876, p. 378 si urm.

4 Raportul omului lui Vlad Tepes, Acta extera, V, p. 319 :Romanvasar.... dove propinqua e una fortezza per circa unomiglio italiano."

144 Istoria armatei romane§ti

Moldova decat prada ce a dus cu sine ; iarStefan-Vodd a ie§it din munti i caldre§teviteaz prin toatd Dotnnia lui" 1.

XI.

RAzboaie muntene dupA 1476 : restabilirea simoartea lui Tepes, asezarea in Scaun a lui

Basarab-cel-TanAr (1476-7).

Incercarea lui Laiota." de a ndvdli in Ardealpe la Oituz nu izbuti. Báthory era gata saintre in Tara-Romdneasca aducând pe VladTepes. La 2-7 Octombre ei erau, §i. cu SarbulIacici, tovard§ul de luptä in Bosnia al luiVlad in Brasov, unde Sa§ii se strângeau injurul lor, dupd porunca din 6 Septembre aregelui3. Aceastä oaste de 25.000" de oameniavea §i tunuri Se trecu pe la Bran, §i ina-inte de Taxgovi5te Laiotä fu biruit, luandu-i seoptsprezece steaguri turceti (?), cdci fiecaresteag avea supt el o mie de cai" 3 ; la 8 Ar-delenii erau supt Targov*e, unde noul Domnwzd pe parcälabul Crastian'. La 1 1 §i Bu-curetii vedeau steagurile de Domnie nou5, §iindatä cetatea, de unde Laiotd, ränit, fugisela Giurgiu ca Radu in 1472 , era luath,prin supunere de build voie, dar numai dupd

' Hurmuzaki, VIII, p. 15, no. XX.' lorga, 1st. lui $tefan-cel-Mare, pp. 183-5 ; Bogdan, Vlad

Tepef, p. 66.' Perche cadauno stendardo havia sotto si mine cavalli; lorga,

Acte fi fragm., III, p. 58.4 lorga, 1st. lui ,Ftefan-cel-Mare, pp. 334-5 ; Bogdan, Relafiile

Terii-Romeinefti cu Brafovul, I, pp. 357-8.


o incunjurare de cinci zile, la 16 Novembre,capAtandu-se pradd de corturi turce§ti foartefrumoase, de cai scumpi i cãmile. Peste putinsosia §i 5tefan, cu 15.000" de cAldri. 1 Sefdcea intre cei doi Voevozi jurdmânt de fra."-tie 2, 0 Stefan ldsa fratelui" sdu o strajA dezoo de oameni din Curtea sa.

0 intoarcere a Turcilor din Giurgiu cu La-iota puse insa sfar§it indatà stäpânirii §i vietiilui Vlad, care peri intr'o incäierare, se parela Bälteni, lânga Bucure§ti, fiind ingropat,spune traditia, in mindstirea Snagovului. La5 Ianuar 1477 Stefan avea bAnuieli cá lucru-rile merg räu peste Milcov i intreba, dinHarldu, pe Bra§oveni 3. Indatá va fi aflat depeirea prietenului §i a curtenilor räma§i pelangA el §i de intoarcerea urgisitului de Laioth.

Cu aceasta se risipia marele plan de luptàal lui Matia§, alcatuit la inceputul anului:intre contingente, era trecut Stefan cu 80.000§i Vlad Tepe§ cu 4.000 de oameni sau, dupdo altà versiunes, intr'o scrisoare din 29 Ianuar1476 a lui Matia§, Stefan cu 1 2.000 de cd-

Hurmuzaki, VIII, p. 24; cf. scrisoarea lui Matias Corvinul,ibid., pp. 22-3. no. XXVI = Acta extera, V, pp. 335-6; cf. lorga,1st. lui Stetan-cel-Mare, 11. cc. ; v. §i Unrest, In lorga, Actefragm., III, P. 99.

Teleky, A Hunyadyak kora, XI, pp. 570-3.De facto magnifici Ladislai, fratris nostri In Magna Wa-

lahya..., si aliquod malum ; Hurmuzaki, XV, p. 96, no. CLX1X.' lorga, Acte si fragm., III, p. 101.5 lorga, Lucruri noucl despre Tepef, in Cony. lit. pe 1901, p.

154 ; italieneste, Iorga, Studii ci doc., XVI, pp. 118-9, no. XII.Ardelenii nobili sant trecuti le.000, Secuil 32.0001

10

fl

$


lad, 20 000 de pedestri si destule tunuri",iar Vlad, numai cu 8,000 de calari si 30.000de pedestri (terani) ; aici se numara si cei2.000 de ostasi romani al Ardealului, carisant laudati mai mutt cleat oricari in luptacu Turcii ; cari sant din mostenirea parinteluiregelui" loan Hunyadi §i cari totdeaunaau luptat impreuna cu parintele regelui, sichiar impreuna cu Maria Sa si ai sal". 0socoteald facutd in Buda la 1475 prevede4o.000 de oameni pentru Stefan, suma faga-duita de solii lui

Indata dupa aceasta, Laiota era insa scosin toamna anului 1477 in folosul lui

Tepelus. De oare ce cronica terii n'are nicioinsemnare, trebuie s5. credem ca Stefan a tri-mes pe acesta din urma cu pribegi de-ai luisi ajutor de-al sau, cum trimesese Vlad Tepespe 5tefan insusi 2.

XII.

IntArirea Chiliei i CetStii-Albe (1479).Lupta din Campul-Panii.

Dupa lupta de la Valea-Albd, Stefan n'are,o bucata de vreme, alta grija decat intarireacetatilor pentru a se putea impotrivi nouluiatac ce era de asteptat din partea Turcilor.

anul 6987 [1479], Iunie in 22, a ince-put a se zidi cetatea Chiliei si s'a ispravit in

* lorga, Studii i doc., XVI, p. 117, no. XI.lorga, 1st. lui Stelan-cel-Mare, pp. 186-9 ; o notitä gresitä

in Dlugosz, XIV, p. 665.

In


2.ce1a5i an, la 16 Iu lie", spune letopisetul. Desigur insa cd era vorba numai de o intarire,fiindcd, oricum, trei saptatnani n'ajungeau13ntrti ca sä se faca o cetate notia. Pomeni-rea in cronica arata insemnatatea cea marece se dadea, nu acestei preiaceri §i intregiri,ci insesi cetatii care asigura Moldovei stapa-nirea asupra Dunarii-de-Jos.

0 inscriptie de la Cetatea-Alba ni arata cäaici s'a facut aceia5i opera de intarire. Ea

spune: In zilele blagocestivului §i de Hristosiubitorului si de Dumnezeu daruitului §i detoata lauda destoinicului Io Stefan Voevod,Domn a toata Tara Moldovei, fiul lui BogdanVoevod, s'a inceput i savAr5it acest zid, suptparcalabii Duma §i Harman"

Masurile acestea se luau in vederea uneiexpeditii a begilor dunareni, cu Ali §i Ischen-der Mihalogli in frunte, asupra Moldovei. 5icorabii se ivisera pe Marea Neagra, dar elemerserd sä nimiceasca o ultimä stapanirecrestina, genovesä in Crimeia, castelul Ma-trega, al familiei Ghizulfi 2 ; Stefan nu aveade gaud sa ajute pe ultimul domn" de Ma-trega, care fugi la dânsul, dar fu pradat",dupa datina de a se opri fugari de razboiu(ca. dupa Nicopol, in 1396) : prin 1482 i sefagaduia in schimb una din cetatile moldo-vene§ti8.

Turcii begilor dunareni apucara spre Ardeal,pe la Turnul-Rosu, §i se ciocnira la Campul-

Bogdan, Inscripfille de la Cetatea-Albd, p. 338.V. lorga, Acte c1 fragm., III, p. 63.

8 De darme uno castelo in Velachia; ibid.

§i

1

I


Panii, cand, dupd o prada bogata, se gandiansd iasd din tara prin trecdtoarea Murdsului.cu 5tefan Bâthory, Pavel Chinezul, din Banat,Roman de obarsie, si Sarbul Iacsici, tovarasiilui Vlad Tepes (13 Octombre). Izvoarele spunanume ca Muntenii lui Basarab-Tepelu§,4-5.000 dc pedestri, luptand dupd un gardde suliti, din dosul cdrora sageteazd caritrebuiserd sa ajute pe navalitori, intova-raseasca si calduzeasca, furil zdrobiti cu totulde caldrime 2. Romani ardeleni luasera parte,.in numär mare, la aceasta lupta

XIII.Lupte muntene. Scoaterea lui Basarab-cel-Tanar

(1480-4

Catva timp Inca, Tepelu§ are sa se team&de Laiota, care fu addpostit mai multa vremein Ardeal. Inca in cursul anului 1480, Basarab-cel-Batran muri, i poate ca insemnarea luiDlugosz cd Radu"-Vodd a fost dat lui ste-fan de cetatenii din Bra§ov" sa fie in lega-turd cu aceastd intamplare: de fapt, multävreme Laiota petrecuse ca pribeag acolo, inBrasov'.

Ain yeder hat ainen Spies mit zwaien Zuccken ; den setzter fur sich, der Annder desgleichen, und machen alls eynen guetenZaim umb sich, daraus schiessen sy, und sy haben auch grosserrSchaden gethan mit Schiessen ; lorga, Acte i fragm., III, p. 102.

V. §i Dlugosz, XIV, pp. 695-6 ; Bonfiniu, p. 446 sl urrn.lzvoarele sant aratate cu de-amánuntul in lorga, Chilia

Cetatea-Albd, p. 153, nota 3.' XIV, p. 665.

Tradentibus sibi ultro ilium civibus de Braszow.Cf. lorga, 1st. lui .Ftefan-cel-Mare, pp. 191-2.

8 ft

sd-i

'

I

'

°

°

Luptele din vrernea lul Stefan-cal-Mare 149

In r481 fratii Mihalogli se gatesc iarásiimpotriva dusmanilor de peste Dun Are. Basa-rab-cel-TAnAr era din ce 'in ce mai mult omul-Turcilor, si 5tefan avea acum alt domnisor"muntean la indAmAnA, pe un anume Mircea,fiu si el al lui Vlad Dracul. BAnuind un atacturcesc, el puse tabArd la Roman, unde seafla la 15 Marti. Turcii, can lovirà i Orsova,in April, apucard acum, in Main, pe la Mun-teni i luarä drumul de odinioarA al lui Radu--cel-Prumos ; nu departe de locul unde fuseseoprit acesta, Socii din Tinutul BacAului,

inainte, cu tefan ori cufiu-sAu cel mare, Alexandru, care stätea obis-nuit prin aceste pàiji, la Lunca-Mare depe Siretiu. Se pare cd nu s'a dat o luptã, pe.care letopisetul ar fi insemnat-o neapArat,cà retragerea begilor dunAreni se datorestestirii despre moartea marelui Sultan Moham-,med al II-lea 2.

Pedeapsa pentru Basarab, care se lAuda cAel a intors" pe Turci, plecati asupra Ardea-lului, nu intarzie. Indatä dui:A plecarea Tur-aor i fdrã a mai laisa rAgaz de odihnA aces-tora i cAlduzului lor, 5tefan sAvArseste impo-rtriva noului vecin muntean ceia ce sAvArsiseinainte de aceasta, la 1473, impotriva celuivechiu. Iari, fArd a se mai pomeni acum

a Cf. Bogdan, Relafitle cu Brafovul, ed. a 2-a, p. 105 nota 1,-pp. 178-80, 282-5 0 urm. ; Hasdeu, Arch. ist., I p. 75 ; lorga,1st. tut $tefan-cel-Mare, p. 338.

Hasdeu, Arch. 1st..1, p.116: and a vault All-Beg i frate-sAu*Schender-beg l cu Tepelti§, 0 au prAdat tara noasträ pad. laJunca-Mare" ; Bogdan, Relatlite cu Brapvul, ed. a 2-a, p. 167.

Mol-{lovenii ii ieirä

sisi


de impártirea steagurilor, se cautà vadul laRamnicul-Sdrat. In lupta aprigal ce se dete,la 8 Iu lie, dincolo de apa, Stefan pierdu pe-boierul Costea 5i pe instni cumnatul sau sen-drea. Totu5i biruinta deplind fu ca5tigata deMoldoveni: treizeci de steaguri, muntene 5iturcesti, fura trimese lui Matia5, Craiul ungur.Letopisetul moldovenesc inseamn5 cu deosebitelaude aceasta izbânda : mare, multd gloatäde oameni, färd numar fu invinsd", totivitejii 5i boierii au perit atunci, 5i va fi depomind acest rãzboiu 5i aceastd moarte pândla capatul veacului" ; osp'atul de biruinta arfi fost de o strálucire neobi5nuità1. Povestirealui Ureche despre sfântul mucenic Procopie,imblând de-asupra razboiului cdlare 5i intrar-mat ca un viteaz, fiind intr'ajutor lui 5tefan-Vod5 5i dând valhvä o5tii sale', e in legA-turd cu inseinnarea vechilor anale slavone calupta s'a ch5tigat cu rugaciunea PrecisteiMaicei lui Dumnezeu 5i a tuturor sfintilor 5icu rugdciunea sfiintului si sldvitului maremucenic Procopie", a carui zi totu5i nu cadeatunci 5i pe care-I d'adu 5tefan ca hrambisericii de la Bada'uti in Bucovina, inaltataintru pomenirea acestei biruinte. Adaugimcd biserica a fost facutd la Badauti pentrucd o biseria a Sf. Paraschive, fusese ridicatala Ramnic dupa ciocnirea din 1473.

Despre rostul luptei acesteia de-a doua nu

' Bogdan. Cron. inedite, pp. 42-3.' Ed. KogalnIceanu, p. 166.8 Kozak, Inschritten, VI, pp. 45-6; cetire mai rea In Archiver

din Iasi, VI, p. 476.

Luptele din vremea lui Stefan-cel-Mare 1 5 1

se poate afla mai mult cleat despre al celeid'intdiu. Regele Ungariei s'a ldudat cu biruinta,intr'o scrisoare ce ni s'a pdstrat ; de acolo sepot lua §tiri tendentioase : ca." oastea invinsäar fi fost de 30.000 de oameni §i cd ar fich§tigat lupta trupe ardelene, supt cbpitani'regali .

Despre o inaintare a lui Stefan asupraBucure§tilor nu se vorbe§te. De almintereaTepelu§ n'avea comori ca Radu, §i el nu apucaspre Giurgiu, unde §tia cd nu-1 vor putea ajutaTurcii, ocupati acum cu lupta dintre cei doifii ai Sultanului mort. Pe supt podgorii, el seindrepta spre Pite§ti, §i va fi trecut apoiOltul prin vadul Slatinei, cu ceata de boierice se mai tinea de dânsul. Mircea, ocrotitullui Stefan, rdmase acum sd-§i caute singur deDomnie, dar el peri, &And §i cum, nu se poate§ti. Iar, printr'o coborhre de o§ti ca aceia dinNovembre 1474, toamna, impotriva lui Laiot5.,sau ca aceia din Novembre 1475, cu Vlad Tepe§,§i de bund samã pe aceia§i drum, Ungurii luiStefan Bâthory pdtrunseserd pänd la Taxgovi§tesau fAcuserd drum pana acolo lui Vlad Cálugarul,candidatul lor 2.

Iarna, Tepelu§ se intoarse. El putu puneimam pe cetatea Cniciunei, cdci nu e de crezutca aceasta sa fi fost pänà acum, dupd atAtea

1 Acta extera, V. p. 438 0 urm.; VII, pp. 360-3, n-141 ; MonutnentaVaticana, ser. I, VI, pi:081-5 ; FraknOi, Mátyds Kiraly levele,II,pp. 156-60. Ajutorul Bravvenitor, de care vorbeste Ureche, ed. cit.,p. 166, e luat din notita lui Dlugosz despre predarea lui Radu-Voda de cAtre locuitorii Brawvidui ; V. mai sus, p. 148.

' lorga, 1st. lui $tefan-ce1-Mare, pp. 197-8.


biruinte a lui Stefan, Inca a Muntenilor. Tot iniarnd, Alexandru, fiul lui Stefan, rdspunse la a-ceasta provocare: la 16 Ianuar 1482 el era laBac Au, cu oastea gata ; indatà 0 Stefan aleargala hotarul aceasta, pentru a treia oard amenintatin cursul Domniei lui. La 10 Mart, Cräciunaera luatà, §i i se dddeau pârcalabi moldoveni,Valcea 0 Ivanco . Basarab-Vodà era, cloudsaptämâni dupd aceasta, la Gherghita, darnu in ofensivk caci peste putin el lud iar0drumul spre Oltenia inrudirilor 0 prieteniilorsale politice, unde fu omorât de boieri2.

XIV.

Luarea de Turd a Chiliei 0. Cethfii-Albe (1484).

Urmä pace, câteva luni de zile. Stefan puteas'o creadd 0 mai bine asiguratd. Din cei doifeciori de Imparat, biruise cel mai pa§nic,Baiezid, care nu doria d.ecat sd dilcã viatàevlavioasä in Tarigradul lui.

Totu0 in 1482-3 se intdri Romanul, fachn-du-se aici pentru intdia oarà cetate de piatni,ca la Chilia, la Cetatea-Albk la Neamt laHotin, la Soroca, la Tighinea 3. Cetatea delemn, ars5. de Mati in 1467, nu se putuseridica din nou, pând la aceastä vreme ori,altfel, Mohammed al II-lea trebuie sà o finimicitdin nou, la 1476. Intr'un tdrziu Nicolae Costin

1 Letop1setu1 moldovenesc.2 Cf. Lãpödatu, Vlad Cdtugdrut (din Convorbiri Literare"), p.

21 nota 1 ; lorga,Ist. lui qtefatz-cel-Mare, pp. 198 si urm., 339.a Letopisetul moldovenesc.


scrie cä aceasta cetate au cdzut §i s'au fasi-pit de apa Moldovei".

Ienicerii cerura pe ne§ateptate, in vara a-nului 1484, un rdzboiu, §i Baiezid nu se putuda in laturi. Nu vazu in preajma lui nimicmai folositor i mai slab aparat decht cetatiledin Tara de-jos ale lui Stefan.

Inca de la 1483, Muntenii ravniau vechealor Chilie2 ; ei furd bucuro5i, §i supt Domnulcel nou, sà fie calauzii Turcilor pentru cuce-rirea cetatii.

Sultanul insu5i, intr'o scrisoare 3 care trebuiesä fie din II August 1484, vorbe§te astfeldespre isprava sa: Vd fac §tire cal StefanVoevodul Moldovei, a fost pánd mai daundzi( ? ?)sluga credincioasà a raposatului mieu tata §i abunului tnieu" Stefan n'a apucat insa zileleacestui bun, Sultanul Murad, mort la 14514i cd niciodat(? ?) nu li-a calcat poruncile ;apoi, indemnat de mintea lui cea proasta,incepu sd nu ne mai asculte. Ba inca se pusea pracla Tara-Romaneasca, care plätia haraciuImparatiei noastre. Pentru care suparandu-ne,am plecat cu ajutorul lui Dumnezeu spre Mol-dova, cu toatä puterea noastrd" deci Ieni-cerii §i Spahiii Europei §i Asiei, achingli fiindmai putini, cdci n'avuserá vreme sd se strangd.Cu ajutorul lui Dumnezeu", urmeazd scrisoa-rea de biruinta, pe care o intregim necontenit,am trecut §i Dunarea". 0 notita slavonä

2 Ureche, ed. cit., p. 167, nota 1.2 Teleky, o. c., VII, pp. 173-4.8 Acta extera, VI, pp. 36-7; Makuscev, Monumenta Slavorum, II,

pp. 134-6, no. 14. Retipäritä de d. Veress, In primul volum al co-lecliel sale (Budapesta 1914).


spune cd Stefan a5tepta la Oblucita-Isaccea '1,dar el fu prins prea rdpede ca sa poatd gdtide luptd. Deci Sultanul trecu prin chiar acestvad, care vdzu de Mohammed al II-lea in frun-tea unei o§ti mult mai puternice, la 1476. Datao dd cronica Vizirului Rustem, de supt Soli-man-cel-Maret2: 25 Iunie.

,,La Dundre a venit Hanul cu 70.000 de-de osta5i, §i ni s'a inchinat, puindu-se cu aisdi supt poruncile noastre." De la 1475, decand fusese luatd Caffa, Hanul Crimeii era §iel printre vasalii Portii ; cei 7o.000 de cAld-reti a lui sant insd o exageratie orientald ;cronica venetiand a lui Malipero3 numdrd30.000. A§ijderea §i osta§i munteni." Ace§tiatrebuie s'a fi a§teptat supt zidurile Chilieichiar, unde se ajunge indatd, fAcandu se unscurt drum pe malul stang al bratului cu acestnume. i porniram de acolo, si ajunserdm intdiula o cetate a lui Stefan, zisd Chilia, care echeie §i poartd a totd tara Moldovei §i a TerilUngure§ti §i a pdrtilor dundrene. Acolo veni Ha-nul", urmeazd povestirea, rectificând deci, cutabdra" viind prin cdmpiile Cetatii-Albe ,§i Muntenii, cu credintd, in ajutorul nostru.$i, a§a, cu ajutorul lui Dumnezeu, in opt zile amluat aceastd cetate" astfel trebui un asediu

1 Pe un Octoilz contemporan, descris de I. Bogdan, In Convorbirlliterare. XXV, pp. 508-9. Cf. lorga, Chllia fi Cetatea-Albd, p156 si urm. si Anexele.

' lorga, Cronicile turcefti ca izvor pentru istoria Românilor,.In An. Ac. Rom., 1928, p. 151. Tot acolo lauda lui Timur laAngora pentru contingentut românesc din oastea primului Balezid ;pp. 3-4.

' forge, Acte fi fragm., 111, p. 85.


in toatA forma, parcAlabii din urma ai Chiliei,Iva 5cu 5i Maxim, cari nu s,e mai intampind peurma, perird ; la 14 Iu lie, Miercuri, cetateacdzuse 5i am intArit-o de spre uscat 5i despre apg, in numele Imparatiei noastre."

Cronica Malipiero, care se razimA pe o seri-soare din acele zile chiar, statornice5te ziva de20 Iulie pentru sosirea Sultanului la Cetatea-

ceia ce ar trebui indreptat : Chilia. Ase-diul tine zece zile, mai jos unde se vorbe§techiar de Chilia, cinci zile. MeritA sd se retieaceastä lamurire a scritorului italian: Puse pelocuitori sa dreaga Chilia cea veche, a5ezatä peun ostrov al Dundrii $i era firesc, de oarece, in cat prive5te Chilia-Noud, ea fusese decurand refácutd de 5tefan, la 1479. Cea veche,däramat5 la 1476, nu se ridicase inca din,ruinele ei, i de aceasta credeau Turcii cA maiau Inca nevoie, pentru stApanirea lor dobro-geaná, ca 5i pentru a se putea impotrivi laun atac al lui' Stefan. $i in 1485 se mailucra la castel 2.

$i am pornit de acolo", zice mai departe-scrisoarea, 5i am ajuns la aka cetate a ace-1uia5i Doran, anutne Cetatea-Albd, care e cheie

poartä a toatd Polonia, Rusia, Tara Tdtd-reased §i a toatà Marea Neagrá. Pe care'cetate, cu ajutorul lui Dumnezeu, am luat-oin cloud zile 5i am intArit-o i pe aceia. $ide acolo, cu voia lui Dumnezeu, ne-am intorsin Scaunul nostru impärdtesc."

Ma i messe tutti a refar Licostano Vechio, situn sopra un sco--glo nel Danubio; p. 85.

2 Cf. lorga, Chilia i Cetatea-Albd, p. 161.

Alba,

'

156 Istoria armatei romaneti

Cronica ta1ipiero e mult mai bine infor-matd asupra celui de-al doilea asediu, carese mantui la 4 August, dupa letopisetul nostru,

parcdlabii Gherman i Oand avand la urnad,de band sami, aceiasi soartd ca i tovardsiilor de luptd din Chilia. Aici tunurile ar fisfdratnat o parte din ziduri ; trebuirci sa fieumplute lanturile, care aveau o -addncimede opt picioare i erau pline de apa Nistruluisau a Limanului". Din cetdtuie mai battunurile, in toate laturile", in cele zece zilecat se lucreazd la santuri.

1110 o aka, scrisoare, intrebuintata inCambini un asalt turc fu rdspins. La 3August, a doua zi, inainte de un nou asaltsi dui:a o noud somatie, trei delegati ai

pentru jupanii-pkcalabi i bettrdnii (se-niores") comunitdtii de negot, se infatiseazdpentru predare. Sultanul primeste: Ioo deIeniceri intrd atunci chiar, in cetatuie, iar,a doua zi, la 4, toatã garnisoana de 3.000de oameni, supt sangeacul ce trebuia sd co-mande de aici inainte. Sltenii sant trimesi,afard, i se impart apoi intre Ieniceri, cariieau i.000, intre Tatari, a cdror parte e de2.000, §i ceilalti ostasi impdrdtesti. Ordseniisant sco3i pe una din porti", cu ce pot ducein spinare, dupd tratat: dar i ei au aceiasisoartd, luandu-se 2.000 de bdieti ca agemo-glani, recruti de Ieniceri, 2,000 de fete pentru

I muri e andal a terra; 1. c.Ne i quail ghe 6 otto pie de aqua de ogni lato.Sansovino, Historla unlversale, ed. Venetia, 1654, fol. 166

V°=Hasdeu, Arch. ist., I', p. 55 §I urm.

.yi

II

a,


seraiuri, §i altii pentru a fi colonisati inConstantinopol. Din 20.000 de oameni, multibogati, fam'an 200 de familii de pescari" 1.Cele 500 de familii, spune un alt izvorfurà a§ezate lângd poarta Silivriei din Cons-tantinopol, i negustorii bogati de odinioardajunserä la sdracie.

Flota abia ajutase la luarea cetätii, cele osutd de cordbii, dintre care o parte numaigalere, avAnd sarcina de a 'Astra provisiiletrebuitoare pentru athtea mii de oameni.

La 6, Sultanul era inapoi la Chilia i ficurugdciunea sa de Vineri in biserica lui Stefan-eel-Mare, prefAcutä in moscheie ; aici stgtu elpAnd la ii. Apoi se intoarse, pe unde venise,la Adrianopol 3.

Sultanul s'ar fi luptat supt zidurileChiliei cu 25.000 ( !) de cAldri ai lui Stefan,o spune o scrisoare a bailului venetian dinConstantinopol, dar adevärat nu poate sd fie,pentru acela§i motiv pentru care nu s'a pututadmite ca Domnul Moldovei sa fi apArat vadulde la Oblucita.

I ibid. Aid luarea Chiliei vine dupd aceasta.2 Si In Sansovino. V. lorga, Cronicile turcefti, p. 17.3 0 scurtd notita, cu ordinea adevdratA a cuceririi cetätilor,

In povestirea secretariului condottierului Malatesta ; Sarsoviro,1. c., fol. 286. Numele de Mamalacco" al parcAlabulti, cai e arfi &Mat la Chilia, pare a veni din Moldavo" i Valacco".5tirile lui Malipiero, si In Sanudo, Diarii, Cf. pentru alte izvoarecartea mea citatd, p. 162, nota 3. Stirile din Modus Epistolandiale lui loan Ursinus din Cracovia, cap. XXII, reproduse ibid., InApendice, n'au valoare strict istorica: ele cuprind in parte si unexercitiu de retoricd pe tema ludrii celor cloud cetdti. Cf. Vir-ginia Vasiliu, In Mélanges ale Scolii Romane In Franta, VI.

italian1,

Ca

158 Istoria armatei române§tt

XV.

Lupta pentru Cetatea-Albg. NAviilirile luiHruet (1485-6).

Pe când Stefan era dus, in toamna anuluiurnadtor, la Colomeia, ea sa se inchine regeluipolon Casimir, in nddejda cd va cdpdta ajutorde la dinsul, Turcii din Chilia 5i Cetatea-Albdcdutau sä intregeasca fapta de la 1485 a Sul-tanului. Acesta nu cdutase pe Domnul Mol-dovei 5i nu-5i ddduse osteneala sd-1 inlocuiascdAcuma insd, prin August 1485, 5tiindu-se cdStefan lipse5te, Ali Hadâmbul, beglerbegulRumeliei, lud cu el pe pretendentul Hruet 1,poate Alexandru fiul lui Petru Aron, adus 5ide Mohammed al II-lea, la 1476, 5i se in-dreptd spre Suceava.

Drumul ce se urmd acum, pare sä fi fostcel de &are munte ; fdrd piedecd, All putu sa

ardd a doua oard Scaunul de Domnie, darnu se gandi mdcar sd loveascd 5i cetatea, a5aincat n'avu unde sa lase pe Domnul cel nou.La 19 Septembre Suceava ardea, iar la 20beglerbegul se intorcea, scrie letopisqul mol-dovenesc, prddând.

T.,a anul 6933, in luna lui Decembre" 1.-- 16Novembrel, urmeazd acest izvor, a fost rdz-boiu cu Turcii 5i cu Malcociu la Cdtldbuga,5i a hiruit 5tefan-Vodd cu ajutorul lui Duna-

t Hronet e gresit pentru Hrouet", Hruet ; Hroiot" al luiUreche, pentru Hronet" (Ho pentru HE) ; Chromor al Croniceimoldopolone e greeala de lectur4 pentru Chronet.


nezeu." Talm'acirea poate fi aceasta : Stefan,care cdpdtase ajutor de 2.000 de cäldri greide la regele Poloniei, stranse oastea lui obi§-nuitA de calareti §i, addugind-o la acetia,cercd. in miezul iernii, prin surprindere, im-potriva Tnrcilor, aici, la Chilia, ce mai cercase,in tineretele lui, de cloud' ori impotriva cetatii.Prinzându-i de veste insd, paznicul cetdtii,Bali-beg, fiul lui Malcociu, ii ie0 inainte 'Anala iezerul Cdtlabuga. 5 tefan putu birui, darfa.rd sa fie in stare a lovi cetatea 1.

Ca rdspuns, in vremea când Radu obi§nuiasá atace Moldova, prin tara lui Vlad, Hruet-Hromot fu minat, cu o§ti muntene §i. tur-ce5ti, de sigur, asupra Sucevei. Putu sa ajung6pând lânga Roman, pe Siretiu, la Scheia".Aici il va fi prins, dupd o mica lupta, caacelea de la Dolje§ti §i Orbic aceia§i soartäa§tepta la 1457 pe Stefan dacd ar fi fost in-vins , garnisoana noii cetdtii de piatrà dinRoman §i, dupa porunca Domnului, ii taiècapul (6 Mart 1486)2.

XVI.

Lupte pentru Pocutia (1497). Biruinta din codriiCozminului (1497).

Campania din 1490 a nsta§ilor lui ,5 tef an inPocutia, tara de peste Nistru, la Miazdnoapte,apãratà de cetatile Sniatyn §i Colomeia, nu e

' Cronica turceascA pune 0 pe Ali Mihalogli ca dusman al luitefan. Cf. $ i Iorga, Jstoria lui Stefan-cel-Mare, op. 340-1; Chi-

lia fi Cetatea-Albd, pp. 168-9, cu arAtarea izvoarelor polone.T Cf. si lorga, Chilia fi Cetatea-Albd, p. 169 0 urm.

1E0 Istoria armatei românesti

pomeniki de cronica noastrd. Izvoare polonespun insd des1u5it cd, in August, Stefan aveaacum Colomeia i Haliciul i cä Moldoveniistdteau inaintea Sniatynului, pe cand teraniru5i revoltati, de legea noasträ, supt Mucha,pradau, impreund cu Tatarii págani, in celedin urmd zile ale hdtranului rege Casimir.Po Ionia nu putu strange o oaste pentru a- irdspinge Deci nefind o luptd, i nefiind opradd, cdci Stefan se infdti5a pa5nic, camotenitor al acestei teri, letopisetul rdzboaielor

prdzilor n'are nimic de spus. Nici de aiureanu afldm nimic precis cu privire Ia mersulMoldovenilor. 5tefan pdstrà Tara ocupatà 5ia5ezd in Cernduti pe Ion Grumezea ca sta-roste de hotar

In legáturd cu nddejdea lui 5tefan de a-5icdpdta inapoi cetatile care-I costaserd atatacheltuiald, atatea griji 5i atatea jertfe, elupta lui cu Polonii noului rege Ioan-Albert,cel dorit de stdpanirea Moldovei, n 1497. Uninteresant rdzboiu acesta, pentru cd, inoindu sebiruinta lui Bogdan-Vodd de la Crasna, in 1450,se adaug acum cloud elemente noud : pdtrun-derea Polonilor pe drumul vechii ndvdliri impo-triva lui ,,Stefan-Vodd al If-lea ui atacul hide-lungat al cetalii Sucevei

Stefan, cdruia tandrul vecin Ii fagaduise ooampanie comund impotriva Turcilor din cetati,ii a5tept'i sd vie pe la Camenita 511 Hotin,

1 lzvoarele, in lorga, 1st. liii .Stefan-cel-Mare, p. 219 si urm.Ibid., pp. 225, 343.

' V. rnai sus.

I.


luand nn drum, care insä nu era nici cunoscut,nici u§or, catre Dunarea- dejos. de-a curmezi§ulBasarabiei de astazi. Abia la iy Maiu insaregele ajunse la Liov, §i contigentul Cavale-rilor Teutoni, cari nu veniau de obiceiu lao5tile polone, ei numai la aceasta, fiindca eraera vorba de o cruciaki impotriva Turcilor,porni numai la i-iu Iunie din Prusia departata i.

Mersu' trupelor regale se facu insa pe lavadul Mihalcea al Nistrului (17 August 2) tre-candu se astfel in Pocutia, apoi, prin Cotmani,in tara Sepenicului Aici firth arestati soliimoldoveni veniti pentru explicatii. Stefan carese afla in Suceava, a§teptand, se retrase deci,la 27 August, cautând cea d'intaiu cetate tare,de piatra, pe care o gdsi la Roman. unde-§ifacu lagarul. Aici firth chemati osta§ii, detoate treptele, Secuii, ajutorul unguresc alArdealului, supt ruda domneasca Bartolomeisau Birtoc Dragffy, fiul lui Drag", un boier"§i neam de Voevod maramur4ean din neamulDragoilor ; aici firth chemati, pentru intaia5i

' Cronicarul teuton Naker, In Scriptores rerum prussicarum,V, p. 290. Expeditia o povestesc pentru Poloni Miechowski siWapowski, in Scriptores rerum polonicarum, II. Tubero, po-vestitorul ungur, n'are InsemnAtate. Harta, In E. Fischer, Kozmin,Ein Beitrag zur Gesch. des polnisclz-moldauischen Konfliktesim Jahre 1497, CernAuti, 1903 ; din Jahrbuch des bukowinerLandesmuseums" pe 1902 ; si In romAneste. Pentru alte izvoare,lorga, Chilia 91 Cetatea-Albd, ori Istoria lui $tefan-cel-Mare,p. 344 $ urm. 0 analisA atentA de curAnd, In 1. Ursu, $tefan-cel-Mare, Bucuresti 1925, p. 220 si urm. El IntrebuinteazA si Acteexpeditionum bellicalium. Palatinatus calisiensis et posnaniensisin Valachos et 7 urcos, a. 1497, publicate de M. Bobrzynskica vol. VII din Starodavne prawa polskiego pomniki".

' Hurmuzaki, II ', p. 386-7.11


data, Turcii, de sigur nu cei din Tara-Roma-neasca, de unde nu veni nici urmaful lui VladCalugarul, Radu-cel-Mare, ci Turcii din Chiliasi Cetatea-Alba. Astfel, aliatii facandu-se dus-mani, dusmanii ajungeau aliati. Totul eradeci nou, neprevazut, neasteptat in acestrdzboiu

La vadul Cernautilor erau straji moldove-nesti ; ele fura raspinse, dar dadurd lui Vodape cei d'intaiu prinsi : trei furd spanzurati,trei mersera la Sultanul Baiezid i. Peste catevazile. tunuri de calibru foarte mare erau a-sezate inaintea Sucevei. la 24 Septembre, sipeste dou5. zile ele-si incepura opera distruga-toare.

Asediul tinu trei saptamani, fard sa avemvre o stire asupra amanuntelor lui. La 19 Oc-tombre mediatia lui Birtoc izbutise ; regelefagaduise cd se intoarce, si el desfacu tabarad'inaint ea Sucevei.

Se pare ca luase indatorirea de a nu , stricatara" 5i pe altä cale ; in jos de Suceava abiade-o va fi stricat, neavand caldrime usoara,nici cunostinta terii. Fiindu-i insa a scapa mairapede, se piada in dreapta si in stanga, panase ajunse la apa Derehluiului si la codriiCosminului. Drumul se facea foarte greu, nupe drumul cel mare de negot, urmat intaiu:Mihalcea-ipinti, Cernduti-Suceava, ci prinpoteci de padure batrana. talea cea mai scurtaise dovedi atfel cea mai lungd. Regele se im-bolnavi de rusine, de durere, de nerdbdare side grija: era dus pe mani.

' Letopisetul de la Bistrita ; Cron. inedite, p. 59.


De Sf. Dumitru, la 26 Octombre, copaciiufurd rästurnati in calea ostii ce inainta fdrAnicio orânduiald. 2.000 de achingii erau uniticu oastea moldoveneascd mai ward: inffildurea Cozminului" furd ndpäditi Polonii,ucisii imprastiati, despoiati de bagaje, de tu-nurile mari si mici. Era a doua luptä din.codrii Sepenicului, asemnea cu cea veche ingrozdvie.

Regele abia ajunse la satul Cozmin, iar, pestecateva zile, si la CernAuti. Bdtut de aici", elitrecu Prutul si de-acolo a fugit cu cativa,putini ostasi, si abia scapd" (30 Octombre). Cutrei zile inainte, la Lentesti, boierul Boldur, ni-micise pe Mazuri, contigentul Mazoviei, venitintru intampinarea Craiului.

Asa se desfdsurä marele razboiu din 1497in povestirea letopisetului terii, pe care-I in-'Oreste, färd a voi si a putea sa se coboarein am5nunte, povestirea cronicarilor poloni1.'IIreche nu stie mai mult, si el culege dinizvoarele sale polone doar povestirea in Polonia a desastrului si soarta acelora dintre prinsicari furd pedepsiti pentru návalire si prada,avem si stiri unguresti, din Octombre, desprecei taiati, pusi in tapd ori trimesi la Buda 2El mai crede cd si noul Domn a fost de ajutorvecinului sdu3. La Lentesti el isi aduse a-minte cd a vdzut ocopurile Lesilor facute de

7 0 vershine, prefäcutá pentru a se cruta vanitatea nationalg, a,lui Miechowski, si In Hasdeu, Arch. !storied, 12 p. 37 si urm.

' lorga, Acte fi tragm., III, pp. 106-7.3 P. 171.


atunce". De la dânsul avem i credinta po-porului cã, precum Sf. Procopie se infäti§aseaievea pentru a bate pe Basarab-Tepe1u§, tota5a marea risipa §i uciderea Polonilor in codriiCosminului se datore5te Sfântului Dumitru,.care s'ar fi vddit in ziva hramului sau i ca-lare, intrarmat, (Mild ajutor §i v6.1fd lui tefan-Vodd i o§tii lui"4. Ospätul obi§nuit dandu-se-de St. Nicolae in }far lau cum spune leto-pisetul slavon urmeazä cã pana atunci atinut urmärirea Polonilor cari fugiau in cete.

Interesante sânt §tirile de origine teutonicd.Cavalerii pleacd din Konigsberg in Iunie, cuMarele-Maestru Johann von Tieffen in frunte ;&dud ajung la Ortelsburg, regele-i chiama ingrain, prin trime0 i càläuzi. Se cereau trupede ajutor de la comandatorii densebitelor pro-vincii ale Ordinului. Dar Tieffen trebui sä plecenumai cu 200 de cai §i un nunfar de pede5tri"

cum, in de ob§te, contigentele provincialepar sd fi fost foarte sa."1-5.cAcioase. La 2 IunieMarele-Maiestru e la Biszkowec, §i se plangede drum lung 0 de scumpete : crede Inca, iaceasta-1 mai indeamnä, ca merge impotrivaTurcilor necredincio0" i ca regele se indreaptaspre Camenita 2. La 8 August el se aflã acumsupt Halicz, venit cu mult inaintea regelui, cdciateptase acolo §aisprezece zile, intreband ne-contenit ce trebuie s facd §i primind in schimbdoar zvonuri false despre biruinti asupra unei

1 P. 172.P. 173.lorga, Chilia ci Cetatea-Albd, p. 304.

* Ibid., p. 305, n-1 XIII.

2


tmari multimi de Tatari", unei mari multimi'de Turci": unii vorbiau chiar, prin locurimai departate, de inceperea asediului la Chiliasi Cetatea-Alba §i doriau rapede biruinta regeluipornit in cruciatd, pentru rdsbunarea 0 asigu-rarea Cre§tinatatii 2. La 25 ale lunii, Teutonii

acum 500 de oameni 3 erau Inca tot laHalicz, unde avea comanda acuma un Polon,Stenczel de Chodecz, dar Tieffen, simtindslabiciunea trupului 0 scaderea puterilor sale",se adapostise la Liov 4. Fire§te cal nu mai.crede in cruciata, caci acum se §tia de ce estevorba ; aproape de moarte, el arata cd inLituania e primejdie din partea Ru0lor Marelui-Duce de la Moscova 0 cere a se putea intoarceinapoi.

Dupd ce acum viata lui se sfar0se, putin inurma acestei mari deceptii, scrisori din Decembreale Ordinului vorbesc despre lipsd, suferinpfoame", despre amenintarile ungure§ti §i insfaisit despre infrangerea cea mare din Moldova.Teutonii nu §tiau nici atunci de ce se maniase"regele pe ,Domnul §i capitanul romanesc" 5.Dar ,,cei mai multi cavaleri §i oameni ai no§triau fost uci0" 6 Nici jumatate n'au scapat.-5i anume Maria Sa, la ie0rea din Ora, dupapacea cu Dom nul Moldovei, a fost batut 0. a-

7 Ibid., pp. 306-7.f Ibid., p. 307, n-1 XVI.3 Ibid., p. 312.4 Ibid., pp. 307-8.5 Die wallachischen Hem und Houptman; ibid., pi 308, n-;

XVIII.6 Die Hem unnd guthe Leuthe misers Ordens... dess mehrnne

Teilhs erschlagenn unnd aussblieben sein. ,,

166 Istoria armatei române*ti

pierdut mdcar 6.000 de card acoperite" pe-care erau 5i tunurile , afard de altd paguba" 1.Ai no5tri, cdti au rdmas", urmeazd scrisoarea,n'au adus &cat cai rdn4i 5i arme sfdrâmate 2. "-Fuseserd luate arme, pu5ti (Buchssen), corturi5i card". Germanii, cari erau pu5i la urmd, cucarele, ca sd apere retragerea, suferiserd maimult cleat toti, ceia ce ldmure5te de ce,pe lângd cativa nobili tineri, a fost prins unPalatin, al Rusiei, 5i de ce printre rdn4i 5imorti nu se afld mai multi oameni cu numemare. Dintre ai Ordinului Teutonic rdmaserdla Moldoveni unii dintre curtenii Marelui-Mae-stru. 0 dureroasd 5i pentru toatä Cre5tindtateaingrozitoare veste" 3!

XVII.

/sIgvälirile lui Stefan In Polonia.

Prada cea mare, din Maiu 1498, a Turcilorlui Malcoci-beg, venit pentru aceasta de la Vi-din, unde fusese strdmutat. pradd care se intinsephnd la doudzeci 5i cinci de npopri5ti", popasuride Liov, spun analele noastre, nu s'a fdcutde sigur prin Moldova, nici prin partea de laPrut la Nistru ; ndvalitorii vor fi fost, sauTurcii cari ajutaserd pe tefan in 1497 5i vorfi petrecut iarna in tabära moldoveneascd,

' Das K. M. im Abeczuge noch dem Fried vont wallechssenaWoyawoidenn geschlagenn, wol bey vj-m verdackte Herwagenn,ane alle Czall der andern, verlouren habe.

2 Gewunthe Pferd unnd zulochtenn Harnisch.° Wetnfitigen unnd der Cristenheit erschrecklichenn GeschIch

tenn; ibd., p. 309, n-I XIX. Cf. ibid., 0 p. 317 $1 urm.


can begii de la Chilia si Cetatea-Alba, cad sevor fi indreptat spre Liov de-alungul ce-luilalt term al Nistrului, care li ingaduia omai indelungata jafuire a pamanturilor regale.Cu greu s'ar putea admite ca Stefan sa se fiinvoit la prädarea Moldovei sale de acestioaspeti strasnici, sau ca el sa fi fost in starea-i infrana de la orice calcare a bunei prietenii.

Indata insä. la 22 Iunie, si tefan, dardeosebit, trecu hotarul. El se infatisa la Ti-ribol", unde cetatea fu arsa, cu multd dobandd,la Buczacz, la Podhaecz, pand aproape deLiov, care vazuse pe Turci si Tatari la13 Maiu . Gland foc pretutindeni, ca o rds-platire, si facand cat mai mult ram terii ;de la Liov se urmä calea spre Halicz aTeutonilor din anul trecut si se merse pandin muntii de la Apus ai Pocutiei, pe carePolonii o parasisera Inca odatä. Dar intoar-cerea nu se facu prin tara Sepenicului si prinstarostia de la Prut a Moldovei, ci prin Po-dolia, pentru ca inca o parte din provinciilepolone vecine sa fie pagubita ; pe la Hotinse va fi fdcut, la urmä, trecerea inapoi aNistrului2.

La 20 Maiu regele Ioan-Albert se plângeade jaful turcesc, pe care-1 punea in samaTurcilor, Tatarilor si Moldovenilor". In cu-rand vazuram ca Moldovenii nu mai puteau

' lorga, Chilia fi Cetatea-Albd, p.' Letopisetul moldovenesc. Pentru 0

nesti razlete la Braclaw. Wapowski, p.p. 129.

a lorga, Chula si Cetatea-Albd, pp. 316-7 ;111, p. 69 si urm.

294, n-1 XLII.prada a cetelor moldove-70; Ulianicki, Materiale,

cf. Acte si fragm.,

168 Istoria armatei románesti

fi invinovatiti in zddar. Lituania suferise ca§i Po Ionia, iar fiii lui Casimir stateau inchi§iin cetati, nefiind in stare a strange o oaste,dupd marea cheltuiald de oanieni, arme §ibani din 1497, and se poate spune ca., pentrumultä vreme, insdsi puterea militard a Polo-niei fusese zdrobitd, in toate elementele ei.

Prazile ce urmara, a Tatarilor in Iu lie, aTurcilor in Novembre, fac parte de sigur dinintreprinderile, acuma obi§nuite, ale Turcilorde la Durtarea-de-jos §i mai ales de la Li-manul Nistrului, uniti cu Tatarii câmpiilorpustii". Moldovei i se dädu de regele care-§irecuno§tea astfel infrangerea pacea din 1499,care nu vorbia insd nimic despre Pocutia. Separe ca 5tefan nu mai avea castelani §i va-mei in Colomeia §i Sniatyn. Batranul Doranserbd pacea cu cre§tinii ingaduind boieruluiBoldur, dupd ce Turcii ceruserd birul inainte,acel bir de 4.000 de galbeni pe an, in schim-bul carnia venise ajutorul din 1497 , sacerce Chilia §i Cetatea-Alba1.

Pocutia credea $tefan cd ar putea-o aveaprin judecatd, §i el o ceru indatd, staruitor,de la noul rege Alexandru, acel care nu aju-tase in Moldova pe Ioan-Albert la 1497. Pecand Ru5ii Marelui-Duce, ruda Domnului mol-dovenesc, cuscrul sau.2, pradau iard§i in voiePo Ionia, Stefan trecu hotarul in Octombre1502: se credeau atnenintate cetatile Halicz,Buczacz, Czerwona, Iaszlowiec, §i. Camenitainsa§i. De fapt, era numai o luare in pose-

1 Mentlune numal in Sanudo, Diarit, In, pp. 1627-8, la anul1499.

min.2 V. lorga, 1st. tut .Ftefau-cel-Mare, p. 248 0

Luptele din vremea WI Stefan-cel-Mare 169

siune a Pocutiei, care primi un staroste, peHrincovici, 5i un vame5, pe Grecul Chiracola.Se facu chemare de oaste in noul Tinut mol-dovenesc, 5i se adunara., in lagarul de la Co-lomeia, unde $tefan se gisia la 2 Novembre1502, 3.000 de terani ru5i, nemultimiti custdpinirea poloni.. In zidar vorbia regele desp mare expeditie recuceritoare. Pand la moar-tea Mold.oveanului" Pocutia, luatd lira singe

de aceia nici nu se pomene5te cucerireain analele terii , fimase a lui '.

t Izvoarele, de naturã documentarl, --In Ulianicki, Jablonowski,, sInt arAtate amanuntit In lorga, Chilia ft Cetatea-Albä,

pp. 346-8 ; v. si Ibid., p. 287, no, XI si nota I.

CAP. IV.

SISTEMUL MILITAR ROMANESC-

IN

EPOCA Lill 5TEFAN-CEL-MARE.

I.

Oastea Moldovei fag de ostite vecinilor.

Din aceste lupte, din talmAcirea lor de Ure-che si mai ales din sfatutile cu privire la oastepe care unul din urmasii lui Radu-cel-Mare,Neagoe sau Basarab cel Nou, le dä fiului siiuTeodosie in cartea sa de InvätAturi", tradusA,in româneste incd din veacul al XVI-lea, darpe care o avem numai intfo versiune de pela I65o4, se poate ramuri alcAtuirea si fehilde luptä al Românilor in epoca lui 5tefan-cel-Mare.

Legdturile rdzboinice cu Turcii n'aduseseränicio schimbare in vechiul sistem de luptäromânesc, intregit cu elemente slavo-bizantinesi unguresti. Dar Rotnânii, cu corpurile lor

1 Cf. editia nouA, la tipografia Neamului RomAnesc", VAlenii-de-Munte, 1910. PArti 0 in Arch. Istoricd a lui Hasdeu. Stidii,in Russo, Studii bizantino-romdne ; Romansky, Mahnreden Ne-goes, Leipzig, 1G08 ; Russo, in Ccnv. lit. pe 109; lotga, 1st. lit.romdnefti, p. 50 0 urm. CA a existat o traducere anterloarAanului 1591, dovede0e plesenta acestei cAtti Intre acelea pe carePetru-VodA Schiopu1 le-a luat cu sine fugind din Moldova; v.Hurmuzaki, XI, p. 555: Ain Buech in quart, mit gelbem Lederhberzogen: Maniera, wle man mit grossen Potentaten tractiern soli?


militare indatinate, se puteau impotrivi Os-manlailor mai bine decat alte popeare.

Sultanul avea o oaste de Ieniceri pede§tri,cad alcdtuiau, cu anume caldri, spahioglanii,ie54i din §coala Seraiului i traind in Cons-tantinopol numärul lor cre5te tot maimult Curtea lui. Aceasta-1 incunjura tot-deauna, cu o disciplinà, o iubire, o puterede jertfa uimitoare.

Domnul Moldovei, care avea organisatianoastra militara in forma ei cea mai deplind,dispunea de boieri i tara", dar mai alesde curtenii sai. Dintre ei erau, dupa cat separe, numai caldri vitejii, cavaleri", iar pe-de§tri voinicii i iunacii, oaste permanenta.Ca §i Ienicerii, ei aveau postav de veminte§i plata, leafd (dupa turce§te), od, cu numelecel mai vechiu, jold (dupd ungure§te).

Pe cand temeiul otii turce5ti erau ace§tiIeniceri, can reduceau rostul adevarat alluptei la impotrivirea panä la moarte a uneifalange nezguduite, a unei legiuni, cu caracterreligios fanatic §i patriarhal plin de iubire,pe care nimic n'o putea sfarama, Domniino§tri trebuiau sa se sprijine in ceasurile grelepe edleirime boiereased §i pe pedestrime decurteni .

Boierii insemnau mult mai mult decat spahiii.Ace§tia erau feudali cari capätasera mo§iipentru a se hrani, imbraca i inarma din ele

cari trebuiau sä alerge, la chemarea Sulta-nului, mai in fiece primavara pe atuncila locul aratat de dansul, chiar fdra a li sespune care e du§manul : mai putin disciplinaji

si

Sistemul militar in epoca lui Stefan-cel-Mare 175

decat Ienicerii, ei n'aveau sentimentul deonoare al unei clase privilegiate, cu caracterereditar, cu amintiri eroice in familie, avândintamplätoare 1eg5turi de sange cu dinastiainsfisi. Si nu era greu sa se imprästie spahiii,cari alatuiau totdeauna aripile §i nu puteaufi intrebuintati altfel cleat in loc larg, cucam* inaintea lor pentru jocul cailor celorscumpi. Din potrivd, boierii nostri, dacd nuin aceiasi másurd vitejii, asemenea lor, cariputeau fi numai nobilitati, in clipa de dupábiruintA, pentru isprava lor, aveau insusirilemorale superioare ale unei aristocratii si uni-tatea unei clase dominante cu caracterul na-tional unitar De aceia se ldsard ei mdceldriti,tineri si batrâni laolaltd, pe câmpul de luptàde la Valea-Albd, ceia ce spahiii cu greu arfi fdcut-o, cdci ei erau deprinsi a ldsa Ieni-cerilar hotdrarea1.

Fatä de Unguri, acesti caldreti ai Moldoveiaveau iarási avantagii, tot prin acest caracteraristocratic si unitar al lor, ca si prin devota-mentul fata de Domn. and era inaintea loro laste de magnati, la cari cerbicia Ma derege era ereditard, de Sasi, cari abia voiaus5. slujeascA mai departe Ungurilor, de Secui,cari se gAndiau inainte de orke la libertatealor si la privilegiile care o asigurau, si eraugata sa primeascd si stdpânirea DomnuluiMoldovei numai sä se poatà pdstra si maideparte astfel, se intelege eat de lesne

' V. sl Iorga, in Revista istorla pe 1921.

176 Istoria armatei românWi

puteau birui boierii notri, chiar in conditiide numdr inferioare.

Cat prive§te pe Poloni, nobilimea era invdditä decklere la dan§ii si nu-i pläcea az-boinl 'cleat ca o mare paradk pe cand multidintre cAlaretii moldoveni aveau vanjo§ia le-ranului. Despre frisarea pärului, gAtirea hai-nelor, infa'§area pieptului, risipirea a erilor,vanzarea functiilor, vorbe§te cu durere Dlugosz'.

II.

Deosebiri in oastea munteang.

La Munteni, cani aproape nu intrebuintaupe terani In oaste, tocmirea -§-1 oranduireaazboiului, a strdjilor cf. in letopisetul mol-dovenesc: a randui straja" se Idcea faräa se tinea in seamd alt corp decat al c616-rilor. A§a incat nu mai erau, pe langd boieri§i vitejii de Curte, permanenti, decat in micnurn6r ceilalti lefegii, pedestrii: voinicii §iiunacii, Neagoe recomanda deci a se impArtiboierii §i putinele slugi , slujitori domneoicu left, vitejiir. si voinicii" impreundcu , feciorii", iunacii" deci, in trei sträji.Cea de a treia e tabdra cea mare, temetutaytilor, tofu! cel mare. Intre a doua §i a treiastrajà stä Domnul, de lature". TI incunjurd§eizeci de voinici barbati", din cei cu plata,pe cand, in 1526, la Mohacs, regele Ludovical II-lea avea langa el nobili tineri, carifl

' XIV, pp. 471-2.


parasira si fdcura astfel cu putinta moartealui tragica.

Inteo astfel de tocmire, lupta se hotdraste,se alege, rapede Ostile dau hart, se apropie,stau la MN', se amestecd, tiecare nävã-lind, napustind pe celalt. Daca se castigabiruinta, urmeaza gonirea dusmanului. Neagoesfatuieste pe invingator a nu se trufi, ci a sepurta cu smerenie. Iar, de vei birui tu, sa.nu te lauzi, i sa zici ca eu, cu putereamea, am facut ! Ci iar sa dai slavã lui Dum-nezeu, cu ruga, cu milostivenie i cu jertfavie." Apoi sa faca slujba pentru cei cazuti, saii ajute familia rdmasä pe urmd. Sä imparthdaruri dupa dreptate. Fiestecare dupa cumii va fi slujba, asa sa-i fie darul i cinstea ;cum Ii pun ei capetele si se nevoiescvarsa sAngele ca sh dobAndeasca cinste de latine, asa i tu sa socotesti", impärtindcinste i boierli pentru slujba lor". S'a vbzutCa asa obisnuia Stefan a face dupd fiecare dinizbanzile lui: biserica lui Dumnezeu, ospat, cuel si cu Vladicii in frunte, impartire de mosii.

Infrângerea nu poate avea o iusemndtatehotarâtoare. Domnul se da intr'o parte" si-siasteapta ceasul. De aceia Radu-cel-Frumos,un Laiota, un epeIu, Invini totdeauna, pu-teau sa iasa din nou la lumitia peste scurtavreme. Sa strigati cati vor fi ramas cu voi,

sa v duceti intr'o parte cu dânii, ar dinTara voastra sa 1:111 ieii, ci sa sedeti in ho-tarele voastre, in niscare locuri ascunse si detaina, unde vor fi prieteni de-ai vostri buni

12

si-si

§i

fala


si adevarati ; cd vrajmasii vostri, cari vor fivenit asupra voastra, nu vor sedea mai multin ard, ci se vor intoarce inapoi, iar peDotnnul cure-I vor H adus ei, il vor läsa a -colea far' de osti. Deci voi sa luati numelelui Hristos intr'ajutor si sä vä porniti asupra--icu oaste". Asa a fäcut si $tefan, dupa in-frangerea de la Valea-Alba.

Teranii ca element militar in Moldova.

In oastea lui $tefan mai sant insa si teranii,mai putini cleat la Manteni, dar cu pdmantmai mult, mai interesati la apdrarea terii,mai darji. 5i ei trebuiau sd vie, fard osebire,la vileag2, dacd nu cdlari si intrarmati cavitejii', macar cum il ajutau imprejurdrilesa incalece, sa se gateze"4, pentru a luptainsa pedestri, .si nu trebuie sa se uite cd,din vechime, si boierii stiau sa lupte tot capedestrime5. La 1465 gäsim in Dlugosz: AstfelSultanul porunci sä se gateascã oaste impo-triva Moldovei, si $tefan, stragdnd supt steagpe toti, si ostasi, si terani, asa incdt numaifemeile si copiii sd rdmdie acasd, ii iesia in-nainte, gata sa moard C1.1 toti ai lui ori sa

7 P. 220.1 Cf. Ureche: ,la Roman, unde li era vileagul"; de aid locutia:

,a iesi in vileag".3 Ibid., p. 173.4 P. 169.3 Lupta de la Marienburg; v. mai sus.


mnvinga" ,,Nu numai pe osta§i" vitejii,voinicii, iunacii, §i pe nobili" boieriici §i pe terani pe toti Ii chemase la luptd,invdtandu-i cà fiecare din ei e dator sa-§iapere tam. Daca prindea pe vre-un teran farasageti, arc §i sabie, ori ca n'a venit la oastecu pinteni, fara mila-1 osandia la pierdereacapu1ui2." La veste", la porunci grabnice"tam incaleca in oaste", se strangea de sarg"§i venia la chemarea" domneasca 4.

Cu terani pede§tri se lupta tefan la Baiaimpotriva lui Mafia§ Corvinul 5 ; langd el seaflä boierii, vitejii, voinicii, feciorii", cari au des-

Dupa datina §i cu viclenia teraneasca,prinde el pe du§man, despretuind marile luptede stra1uc4i calareti, desfd§urati in camp liber,pe care le cauta Domnii munteni. La Vas-luiu e iara§i o luptä de pede§tri §i, intre cei40.003" de oameni ai lui tefan, cea mai

T XIV. p. 409 : Racine Turcus armari exercitum contra Valachiamiusserat, et Stephanus omnibus, tam militaribus quam agrestibus,ita ut solae feminae et oueri in aedibus remanerent, in arma co-actis, obviam illi procedebat, mori cum suis universis aut vincereparatus.

' Et non militares modo et nobiles, sed et agrestes omnes Inarma codgerat, docens quemlibet in patriae defensionem teneri. Siquem agrestem comperisset non habentem sagittas, arcum et gla-dium aut in expeditionem calcaritum non accurrisse, absque ullacommiseratione capite damnabat ; ibid., p. 465. S'a spas maisus cl aceasta privia mai mult pe ostasii permanenti cu mosii latars, dar l pe boieri. Cf. Hurmuzaki, II, p. 408, n-1 CCCLXXX1boyaros lustravit (Despot).

3 Ureche.4 Cf. ibid., pp. 186, 216-7 ; Hasdeu, Arch. Istoricd, 1. pp. 10-11,5 Equis et sarcinis apud stativa relictis, pedester et expeditus in

Banya advenit ; Dlugosz, XIV, p. 496.

1, ,

calf-clt.


mare parte sânt terani [Dupdbiruintd], foarte-multi terani au fost strdmutati din numArutpedetrilor in al caldrilor adeca,al vitejilor §i boierilor. Iarài stratagema ajutäpe pedestrii putini cari luptau cu càlãrii ceimulti.

Dar acum mai era ceva. Inca dela inceput,Stefan a avut tunuri §i. a §tiut sä ii gäseascdrostul. Dupd ce luptase la Baia si cu busitiipede§tri, cari intrebuintau spre apdrarea lorcarele grele, legate cu lanturi, §i el a fácut a§a.Deci §i la Vasluiu §i la Valea-Albd, pelangd tunuri §i §anturi, ocopuri", el avea cardlegate intre dansele cu lanturi de ier ; tunurileerau a§ezate pe dânsele.

La Valea-Albd Stefan luptd, dupd ins5§i na5r-turisirea lui, numai cu Curtea ' ; teranii eraudui pe cateva zile sä-§i apere casele de Tatari.Moldovenii rämân tnvinsi. Dupa imbunareaqortii, Stefan iO face o oaste house, devoinici" §i iunaci", din cari erau sd se aleaganoii viteji" ai Curtii §i, prin dregdtorli, noiiboieri, dintre terani, pentru ca sa inlocuiascape aceia ce cdzuserd in infrângerea lui de careTurci" 2. Cu pedestrii terani, §i nu cu spahiiiturci c1ri, i nici cu boierii. a intrat el ih

1 Ibid,, p. 621 : in quibus mainr pars erat agrestium... Plurimiagrestes ex peditum in militum numerum translati." Si analeleslavone Bogdan, Cron. inedite, p. 47 vorbesc despre viteji"dupA biruinta.

1 Ibid., p. 665: Instaurata ex agrestibus, in supplementum eo-rum qui in dade Turcorum ceciderant, militia.

i nobililor",


adâncimile padurilor Sepenicului pentru astrivi, la 1497, oastea lui Joan Albert.

Caldrimea lui aproape singura ca§tiga insaluptele impotriva Muntenilor §i a Tatarilor§i iea parte la prada Poloniei. Iar altd calärime,cea de dobanda, heinsarii, se alipe§te la cealaltaoaste in asemenea imprejurari, avand rostulachingiilor turce§ti,

i, in sfar§it, pentru a intelege acest lung§ir de biruinte mari cu mijloace putine, trebuiesa se aminteasca Inca un element de sanatatemorala, de incredere §i avant in oastea Mol-dovei : presenta Domnului insu0 in toaterazboaiele terii, §i aproape chiar in toate luptele.El era sufletul acestei o§tiri, a carii alcatuiremateriala nu era destul de puternica pentru aispravi tot atata, dupd ce, in 1504, acest maresuflet se stansese.

CAP. V.

RAZBOAIELE URMAILOR LUI

$TEFAN-CEL-MARE!

PANA LA INCETAREA NEATARNARII

POLITICE A MOLDOVEI. -

RAZBOAIELE

LUI BOGDAN-VODA ORBUL.

I

Luptele cu Polonii (1506).

Ales, spune Ureche, cu voia tuturor locuito-rilor terii", cari toti luptaserd supt 5tefan,Bogdan Orbul . fiul biruitorului fait- gre5, searatd dupa judecata aceluia5i, numai putindepdrtat de firea tdtâne-sdu", in ce prive5teinsi numai setea de luptd, nu 5i scopulrdzboaielor sale.

De la inceput. oferi Polonilor toate cetdtileocupate de $tefau dincolo de hotarele vechiale Moldovei, ca Tisrnenicza, Cessibasi, etc. 3,dacd bdtra.na vdduvd a lui Casimir 5i 1-arpritni ginere. Centile se restituird, dar logodnazdbovi. Urtnard prdddciuni mo1dovene5ti pesteliotar 5i !Ayala pdtid la Botosani a mercenariloranume pu5i de Sigismund I-iu la hotarulMoldovei 3.

' Wapowski, p. 63: ,,uno amisso oculo deformie.1 Provinciam Pokuce, trans Tyram amnem sitam, cum Colo-

mbo, Cessibassi, Tismenice et aliis haud contemnendis oppidis ;Wapowski, p. 59.

' Ureche, pp. 180-1; articolul mieu Relatiile Moldovei cu Po-Ionia", in Cony. literare, XXXV. Pentru prAdáciunile moldove-nesti din 1506, v. si Hurmuzaki, 11 ', p. 550.


Dupä cronica polonA a lui Wapowski,aci un letopiset moldovesc pentru acest timpn'avem , Bogdan trimete o§tile lui in Pocu tia(1506). Se rânduiesc 6.0oo de mercenari pentruapasarea gran4ei polone. La rândul lor, ei trecNistrul §i ucid straja de 600 de Moldoveni,luAnd, ca in 1502, tot Tinutul, cu Sniatynul,Colomeia §i. cetAtile mai rnici. 0 ceata maiindrdzneatà infra' in lard chiar, dar, dintreapeteniile ei, fratii Strus, unul e ucis, iarcellalt, prins, e dus lg Voevod, care face sdi se taie capul.

Ca o räsplatire, Polonii nàvälesc din nou,pe unde nu se spume , §i Ureche, dupä

traditie, adauge ea pAtrund pand la Boto§ani,In ciocnirea cu o ceatd moldoveneascd, unuldin pArcdlabii Hotinulpi ar fi fost ucis insänu e nici Negri ld, care se mai intAmpin5 sidupd Februar 1508 '1, §i nici Teodor, pe care-1aflam mai tarziu. Oastea Moldovei avuse infrunte pe Luca Arbure Polonul ii zice(!) Copacius2. Regele pune sa se taie uniidintre prin,i.

II.

RAzboiul lui Bogdan cu Muntenii (1507).

Dupd impAcarea cu Polonia urmd razboiul cuMuntenii pretendentului Roman-Vodä, sprijinitde Radu-cel-Mare. El intrã pe calea celuilaltRadu, pe la raul Putna , fard a fi oprit in

1 Uricariul. XVIII, p. 482; dar v. Hasdeu, Arch. ist., P, p. 120.2 Identificarea la Picot, Chron. d'Oureki, p. 445.

RAzboaiele urmasilor lui Stefan-eel-Mare 187

loc de Moldoveni. RAspunsul lui Bogdan venila 28 Octombre 1507: Ureche crede cd. avea

Secui ; oricum. el trecu Ram:6ml, dar nupe la vadul vechiu, insemnat prin cloud lupte,ci pe la Raezati, lânga movila CAiata".Zece zile se pradd margenea aceasta a Terii-Romdnesti, panA ce cillugarul Maximian, vii-torul Mitropolit muntean. fdcu, pacea, venindin tabAra moldoveneascd 2.

Al doilea razboiu al lui Bogdan-Vodgcu Polonii (15Q9).

In anul urmätor, cu toatd interventiagureasc6, se urmeazd rAzboiul cu Polonia. La29 Iunie Bogdan insusi trece in Podolia sila 30 e supt Camenita. De aici merge spreHalicz, unde se adäpostiserä nobilii din impre-jurimi ; de si avea tunuri, Bogdan nu poatelua cetatea, de unde pleaca ieiri cu norocimpotriva otirii lui. La Liov se fäcu aceiasiincercare, pe care Stefan nu gäsise cu cale ao face: tunurile moldovenesti (maiores born-bardae) 3 bat de pe deal, pe când cetele decdlari ale Domnului atacd zidurile indoiteiese mercenari poloni i erani cuseceri, si se da. o luptrt inviersunatd in san-turi. Tunul cel mare al Moldovenilor e rupt,

V. si Memorhle lui Suvorov, II, Paris, 1799, p. 78.Letooiset ii moldovenesc ; cf. Ureche, p. 181.

3 CL Ureche . ,.a abate pustile de a bate o cetate".

0

un-

asupra-li

188 Istoria armatel romanegti

cdpetenia tunarilor ucisd. A patra zi,Voevodul trebui sã plece fdrd isprava

De aici merse la 1-iu Iulie spre Liov, pecare-I asediazd cu tunuri ; zic Ca singurBogdan-Vodd au lovit cu sulita in poartaLiovului, care semn se cunoa,te §i astdzi,nici Le§ii nu tägaduiesc" 8 Cu foc i pard semerge pind la Rohatyn, unde e la 6 Iulie ;

iea, 11 arde, duce cu sine §i clopotul delabiserica ruseascd de acolo, care e pus in Mi-tropolia Sucevei ; mand multi robi dupd dânsul4.Castelanul, Rafail Halicki, e intre prin§P.

Rispunsul polon veni earn tärziu, de §iregele fdcuse sa se scrie lefegii. Sigismund

care-§i chemase oastea la Liov, nuveni, dar el pleca din Cracovia la 4 August 6,pentru a se imbolndvi in cetatea de unde erasa porneasca. expeditia. Voevodul Cracoviei,Kamieniecki, intrd in Iulie 1509 pe calea nä-vdlitorilor mai vechi, ai lui Joan Albert. Po-curia fu sfardmatd ; nävälitorii lasd la Prutcardle §i bagajele §i pradd, incepAnd din sus,Cernautii, ipinii, satele de Iângd Suceava(20 Iulie), Dorohoiul, Harldul, Cotnarii, Tdrd-

cdutând pretutindeni mo§iile §i caseleDoranului apoi iese prin Boto5ani i tefd-

Magister tormentorum bellicorurn.Wapowski, p. 86 i urm.

3 Datele sant 0 dinteun letopiset pierdut ; Ureche, ed. citata,p. 1b2. Pentru pregatirile lui Bogdan, Hurmuzaki, fl , p. 873 i urm.Asediul la Camenita, 27 lunie pp. 575, 595 ; al Liovului, p. 589.

' Ibid.Wapowski, I. c.Wapowski-i da 60.000 de osta0 !Villls et curiis Palatini.

5i

ii

insu5i,

sautii,

'

si

RAzbuaiele urmasnor lui Stefan-cel-Mare 189'

nesti. Un traddtor, Vasco, ii purtase pretutin-denit. La Nistru când incepe trecereaoastea Poloniei Mari, apoi a celei Mici, men-cenarii cdldri i pedestri, curtenii (aulic0,supt Tworowski , se ciocnesc cu strdjile dinSoroca i Orheiu i un numAr de Moldoveni,.care se aruncd in chiot mare'. Cdldrimea greaa Poloniei biruie. Logofdtul Thutul, JicnicerulCd.rj.a, Costea Comisul, Petricd, apoi pâralabde Roman, Dobrosteph" (Trotusan, apoi Vis-tier) sânt prini, dar nu taiati3.

Fuseserd prinsi 30 de boieri man i ioo maimici ; 50 firth ucisi dupd lupta i ingropati supto inovilã (4 Octombre). Incheind pace, Bogdantrebui sà dea inapoi, din pradd, vesmintelepreotesti crucile, potirele" i sà fdgdduiascà apazi de Tatari Podolia vecind 4. Ca negociatoriyin, la 22 Decembre, in tabArd", LogofdtulTdutul, Teodor pârcAlabul de Roman, apoiPetricd si Ivanco Pitarul 5. La 29 acestia sosesela Camenita ; la 17 Ianuar 1510 e pace ; la28 pleacd solii poloni la Bogdan. La 16 Martsosesc trimesii liii Bogdan in Cracovia Teodor,Ivanco, Luca Arbure, Dragos din Suceavasi se libereazd: Tdutul, Petricd, apoi Carja, Tro-

1 Acest amanunt, in Ureche.sublato clamore.

Ureche, ed. cit., pp. 182-3 ; Corw. lit., 1. c., despre luptele cuPolonii, Macarie Bogdan, Cron. inainte de Ureche i Letopisetullui Azarie are numai stiri scurte ; tirile lui Ureche sAnt luate dinizvoare polone ; V. Wapowski si Gorski, in Hasdeu, Arch. 1st.,1',p. 181 0 urm. Cronica moldo-polonA dá letopisetul 1ntrebuintat deUfeche numai peutru prAdaciunea din lunie-lulie 1509.

V. Hurmuzaki, II", pp. 595-6.5 Ibid.o V. Uricariul, XVIII, p. 490.

4

Florrib111


tu§anu, paná atunci inchisi la Liov, Jurdinântulregal se face la 20 Mart, §i senatorii polonijurd la rdndul lor '.

lv

Luptele lui Bogdan cu Tatarii (1514

Inca din 1510 Tatarii erau gata a ndvaliin Moldova 2, 0 Bogdan rugase pe rege sa secoboare cu oastea la Liov 3.

La 1511, Selim fiul Sultanului Baiezid, ieaCetatea-Alba pe sama lui ; el se incuscrise cuHanul Tatarilor din Cram §i era sigur de spri-jinul lor4 Selim aducea inainte ca Bogdan arfi lovit pe osta5ii sal fugari, in lupta cu tatalsdu, §i-1 ameninta cu o grozavd rdzbunare 5.In anul 7021 [L5r3], August in 22", scrie le-topisetul moldovenesc, pdstrat pentru ace§tiani numai intr'o prescurtare polond 6, au venitTatarii, §i au ars ara Moldovei pand la Ia0,0 au ars Ia5u1, §i multd pagub5 au facut inoarneni §i altele ce au luat." Pe scurt se p0-veste5te, de alta versiune a letopisetului aces-tuia, pradaciunea tatdreasca din vara acestuian r5 13 Ei yin pe trei locuri"7 ; o parte, cuBet Sultan, fiul Hanului, intra pe la Orheiu§i pradd pand la Dorohoiu 0. pe Prut in sus".

I Pentru negocieri, si Hurmuzaki, II 3, pp. 641-2.3 Cf. ibid., pp. 612, 618, 624, 631, 632, 635 si um.; III, p. 1.3 Ibid.4 Cf. lorga, Chilla i Cetatea-Albd, p. 180 si urm.; Gesch.

des osmaniselien Reiches, II, p. 310 si urm.5 Hurmuzaki, II, pp. 183-4, 205, 215.6 Bogdan, Cron. in. de Greene, p. 179.

7 Ureche, ed. cit.. p. 183.

Razboaiele urmasilor lui Stefan-cel-Mare 191

Alta ceata arde targul §i Tinutul Carligaturii",luand drumul spre Dorohoiu §i Botop.ni ; atreia apuca spre Lapuna i Chigheciu t. Pradadin Nistru pand la Prut, de-a lungul Prutu-hii 5i a Jijiei, din Chigheciu pand la Hotin",cu luarea vitelor, o §tie §i cronica lui Maca-rie 2. Intr'o ciocnire cu Moldovenii, Bet-Ghi-rai e insi sagetat foarte rau", §i moare 2.

La Wapowski nu lipsesc §tirile, cu exage-rani de num4r: 60.000 de Tatari, 74.000 derobi. Print,u1 tatdresc piere la Nistru inecan-du-se cu 4 000 dintre ai sai. Dar CopaciudeciArburepoate abia sa scape cu 300 din cei700 ai cetei sale Indata Bogdan cere, prinloan Vistierul, ajutor la Poloni i la Tar: ceid'intaiu pun 4.000 de mercenari de straj5. laNiAru. Un nou atac al Tatarilor facu sd alergeStanislav Lanczkoronski §i Tworowski, apoi,de la Unguri, 600 de pu§ca5i §i 700 de calari,dar o nävälire de Nogai chemä pe Cramlenide la Nistru acasa 4. 5tim de aiurea cd Incadin IVIaiu horda Tatarilor era gata sa nava-leascP, §i ei patrunserd in tard tocmaiatuncicand Bogdan voia sä serbeze cdsätoria lui cufiica Dornnului muntean Mihnea-cel-Rdu §i aVoicai 6. In Novembre, Bogdan pärea cd va tre-bui sa iasd din tara.

1 Ibid., p. 184; cele doul notite din 1510 si 1513 trebuie ast-fel contopite.

2 Ed. Bogdan, p. 150; cf. Azarie, p. 97.9 Numai in Ureche.4 Pp. 92-3, 100, 104; cf. p. 137.5 Hurmuzaki, II', P. 81, n-I LXXXVII; p. 82.6 V. ibid., p. 83, n-1 LXXXIX; pp. 87 si urm., 94, 97 ; An. Ac.

Rom., XXVII, pp. 124-5: lorga, Studii si doc., XVI, pp. 419-20.Pentru prada, Hurmuzaki, 112, pp. 94-5.


V.

Lupta cea nouä cu Muntenii (1514).

Indata dupà ce scapd de Tatari, Bogdanavu sa dea razboiu in toata forma cu pre-tendentul THUM la. El apucd drumul Turcilordin 1475, ,,iarna, cind tot ostasul se odih-neste si rdzboiul inceteaza". Domnul ii iesi ina-inte ,,la pod din jos de Vas lulu", unde sedadu, la 27 Februar 1514, o lupta dupa carenavalitorul avu soarta lui Hruet, invinsul dela ,5 cheia. tirea, din letopisetul slavon pier-dut, este si in versiunea polona 1 si la Ureche2.Trifaila era ajutat de noul Domn munteanNeagoe-Basarab, ;I anume pentru ca Bogdanajunsese ginerele lui Mihnea-Vodä Munteanulsi de sigur Ca umbla sa puie peste Milcov pecumnatul sau Mircea, care, gonit de Neagoe,trecuse in Ardeal, si de acolo la Moldoveni3.

Moartea -1 gasi pe Bogdan la 18 April 1517In Husi: de acolo el pandia pe Tatari ; sepoate zice cd primejdiei tätaresti i se dato-reste si aceastd clddire a Husului intr'un locde rapi inalte, de unde se putea pazi 'Ana de-parte cursul Prutului.

I P. 128 din Bogdan, Cron. inedite.' P. 185. Adausul lui Macarie: cu oastea din Tara saropom dt"

1a Ureche: UngureascA are intelesul : din Tara Munte-masa

' An. Ac. Rom., XXVII, pp. 124-5.

CAP. VI.

RAZBOAIELE URMA$ILOR LUI

$TEFAN- CEL- MARE

PANA LA INCETAREA NEATARNARII

POLITICE A MOLDOVEI. -

RAZBOAIELE

Lill BOGDAN- VODA ORBTJL. -

LUPTELE LUI STEFAN-CEL-TANAR.

13

I.

Lupta cu Tatarii (1518).Bogdan avu ca urm un copil, pe Stefan-

cel-Tandr ; apárarea Moldovei fu lasatá decipe sama boieritnii care se ridicase in anii dinurmd ai celuilalt Stefan, Sfatul bunicului sau

tefa rt" Lice o mirturisire moldoveneasca 1,cu care acestdlalt avea cornun numai numele,

mai ales in sama lui Luca Arbure.

Cea d'intaiu primejdie era a Tatarilor. La14 sau 18 August 1518, cam la un an dupdmoartea lui Bogdan-Voda, Alp Sultan intràin ard. El trece la gura Sarbath", scrieversiunea polonA a cronicei 2 Acest vad nu ela Nistru, ci la Prut ; Ureche-1 a§eza la Ser-banca, den sus de Stefäne§ti", localitate pecare n'o g6sim riicàiri. Sarbath", Sarhatt"nu e insa altceva decdt tArgul falciian Scrrata,pe care tot Tatarii ii nimiciserd, inainte de1489, cand Stefan- cel-Mare pomene§te säli5tealui Stanciul, fiul lui Jurj al Husei, pe Prut,uncle a fost targul Sdratei" 8. adaugind cd se

Hasdeu, Arch. ist., 1, p. 10.Ultima erlitie, In Bogdan, Cron inedite, p. 128.

3 OtreTit cspaTH =Usczie Sarbath; Hasdeu, Arch. 1st., 1

p. 155.

i

I

196 Istoria armatel romane*ti

afld mai sus de gura Saratei". Singur Urecheadauge ca tanarul Domn se afla in gura Coro-vei, din gios de stefdne4ti". S'ar parea ca evorba iar4i de un loc dispirut, insa dinversiunea polond se vede ca Ureche a intelesrau insemnarea Harldu, caci aici se afla Stefan.

Povestirea letopisetului redat in traducereaprescurtata a lui Nicolae Brzeski 0 in prefa-cerea romaneasca a lui Ureche urmezd astfel:Voda pleaca pe Prut in sus", Tatarii, cariardeau, flind acum departe. Tmpotriva nava-litorilor merge intdiu nVornicul-Lel-Mare alTerii-de-jos", Carabeit.

El e cel d'intaiu Vornic cu acest rost localanumit: Bogdan, cel mort la Husi Tatariivor fi 1311c:tat acum aceste Curti domnesti mainoua va fi asezat anume pentru aparareaacestei Teri-de-jos, vesnic ameninOte de Ta-tarii Cetatii-Albe ori ai Cramului. Carabdt nuapare in documente, care stiu de un singurVornic, al Terii-de-sus, Petrica Tn expunereade solie a lui Cada la regele Poloniei se ziceacestui Vornic, asa cum s'a spus mai tarziudregatorilor ce porunciau asupra TinutuluiPutnei: staroste

Carabdt are cu el Tara-de-jos` 3, adecd pe

Uricariul, XVIII, pp. 471-2.Hasdeu, Arch. 1st., I, p. 10 = Hurmuzaki, 113, p. 708 0 urm.

Aceasta Tara-de-jos apare i atunci cand, in 1523, se vorbe0e deSinan Celebl, Trimzs turcesc la Stefan, care 0 el era Moldoveande na0ere, de neam boieresc, prins rob din Tara-de-jos ; Hasdeu,Arch. 1st , 1. c. Locul e interpretat Insã cu totul altfel de traducl-torul din Hurmuzaki.

Cron. Moldo-polona, 1. c.

t.

'

°

Luptele lui tefan-cel-TAnAr 197

boierii i teranii" de acolo, chemati la oaste",,ca pomnci grabnice dotnnesti", ca in vre-mn celuilalt Stefan'. De viteji, de voinici, deitmaci, de hansari, nu se mai vorbeste acum,cand elementul de oaste permanenta din yea-cut trecut era intr'o tot mai mare risipauitare.

Holdoveni joseni" 2 afrá pe dusmani inretragere spre Nistru. Lupta se da in zori.Tatarii erau, dupd o marturie polona, 15.000

duceau alte mii de robi. ca Domnul Mol-dovei ar fi capatat ajutorul de 3 000 de calaripe care-I ceruse, nu dovedeste nimic cleatlauda din acea cronica 3. Infrangerea Tatarilore totusi deplind Multi din ei au perit", zicecu mandrie letopisetul. fara a insemna i loculbiruintii, .,5i doi marzaci de cei mari ; pe cei-lalti i-au gonit peste campuri pand la Nistru,batandu-i i taindu-i, incat sca.pd cu fuga acelAlp-Sultan, si cu putini oameni. Iar 5tefanVoevod se intoarse la Harlau, caci si el fusesein acea

Stefanita facea politica si visa de o cruciataimpotriva Turcilor, care i-ar fi dat ChiliaCetatea-Alba, cu gandul la care pazia i Carabat,capitanul Moldovei-de-jos" Poate de aceia

Hasdeu, Arch. 1st., I, p. 10.2 CuvAntul e la Ureche.

Wapowski, pp. 157-8.4 Cron. Inedite, pp. 123-9. De curAnd se 1ncheiase un nou

-treat de prietenie cu Polonia ; Hurmuzaki, 118, p 287 si urm.in GAcich, Diplomatarium ragasanum, p. 682, un raport ragusanvorbeste de 25.00 de Tatari si de marele lor mAcel : et grandeoccisione".

5 Acta Tomiciana, VI, p. 325, no. 297.

si

si

lupt5.4."

si

t

'

198 Istorla armatei românestl

un Pa§d fu a§ezat acolo, ca sa pdzeascd raialelecele nou'a 4. Moldovenii loviserà §i ni§te ceteturce§ti care se intorceau pe la d'an§ii dupäce prddasera Pocutia 2.

Urmeazd lupta lui tefánità cu vecinul saltRad.0 de la Afumati. Trebuie s'o preceadd insemnarea imprejurdrilor rdzboinice petrecutein Tara-Româneascd dupd moartea lui Radu-cel-Mare, fiul lui Vlad Calugarul (1508).

II.

Imprejurlirile rfizboinicedin Tara-Romaneascli dupli 1508 pang la alegerea

lui Radu-Vodg de la Afumati.

Urma§ul lui Radu fu Mihnea, fiul lui VladTepe§ ; i s'a zis: Mihnea-cel-Rdu, Impotrivalui se ridicã fratele lui Radu, Vlad-cel-Mneirsau Vladut. Boierii ii jurd inaintea Pa§eiDundrii", scrie Via4a Sfantului Nifon 3. Era,sangeacul Silistrei, a carui putere se intindede-a lungul DunArii, in faIa Terii-Române§ti§i a terii noastre", spunea 5tefani1a, prin Arbure,cdtre regele Poloniei, la 1523.

Neamul Mihaloglilor, unul din cele mai vechi,mai adevärat turce§ti §i mai glorioase ale Os-manlailor, avea cu drept de mo§tenire aceasta

1 Hurmuzaki, II', p. 724. XI, p. 3, no. IV.I Wapowski, p. 194.1 Ed. G. Erbiceanu, Bucurestl, 1888, p. 67 (reprodusA in pre-

f ata editiei din VAleni a InvAtAturilor lui Neagoe"). E traducerearomâneascá, fácutä pe la 1650, a unei scrieri grecesti si slavonede la inceputul veacului al XVI-lea.

Luptele lui $tefan-cel-TanAr 199

margene a Dunarii, fiind cdpitanii, marchisii"ei. Pasa era acum 5i, la Silistra si la Nicopolsi la Vidin, ca si, la Rasarit, asupra cetatilorsmulse de Moldova, fiul lui Ali Mihalogli sinepotul lui Ischender, Mohammed, numit incinstea biruitorului de la Valea-Allaa. De elatarnau toti sangeacii carmuitori cu steagpentru ceata lor de spahii, toti begii, cal-pitanii", toti subasii, cdpeteniile de targurisi sate, de pe aceasta linie dunareana, caretrebuia statornic aparata de Munteni si Moldo-veni, in dosul carora stateau Ungurii si Polonii.

Asa, de vom umbla noi cu hiclesug, si denu vom sluji Domnului nostru Vladului-Vodain direptate", jurd boierii, sd piarza neamulsi. numele nostru dentr' aceasta tara in veaci,amin."

De voiu face vre-un ran acestui neam, sauvre-un hiclesug, sabia ta", raspunde Domnulcel 'Canal-, privind la Mohammed, sa taie capulmieu cu mare rusine, 5i sd pierz neamul mieudentr' aceasta tard ; amin." Oastea de spahiidundreni trece Dunarea, unita cu pribegii luiVlad. Ea se imparte in trei cete, carora li sezice aici pdlcure. Sant cele trei impartiri cla-sice ale ostiiii romanesti sau ale ostii strainepuse supt poruncile unui Domn roman.

0 ceata de calari ajunge rapede, pornindde la Turnu, tocmai pe plaiurile argesene, langaOlt, la mrinastirea batranului Mircea-Voda, Cot-meana. Aici se afla alt Mircea-Vodd, fiul, po-menit 5i mai sus, al Mihnii. El fuge, cu uncredincios, noaptea, desculti, deicinsi 5i fara


i51ice". Ai lui sant uci5i on prini. Urmeazatrecerea la Sib iiu. a lui Mihnea insu5i, care seva fi aflat prin apropiere, poate la Ramnicnl-Valcii

and Basdrabe5tii neamnl, legat prin casa-torie cu vechea semintie domneasca, al Craio-ve5ti1or sant dati la o parte de Vlad, eimerg tot la Pa5a Dunarii, la ace1a5i Mohamet-Pa5a". Turcul trece acum pe la Giurgiu, prin-zand pe Domn in Scaunul Bucure5tilor. Se inoiraimprejurärile din 1476, cand Tepe5, alt Vlad-Voda, i5i aflä moartea in margenea ora5ului.luptand cu Giurgiuvenii. Oastea domneasca fubiraital i cazuta.'", iar Vlad, prins, primimoartea, de mina Pa5ii insu5i, in ora5 in Bu-cure5ti, supt un porn" 3, la 23 Ianuar 15124.

Afara de Indemnu i sprijinirea lui Trifailaimpotriva liii Bogdan- Voda, care indemnasprijinia pe Mircea, fiul lui Mihnea, Neagoeavu o Domnie pa5nica. El muri in toamnaauului 1521, dupa ce Turcii luaserd de la Un-guri Belgradul Or5ova 5i Severinul cad inanii urmatori. In aceastã expeditie a lor dela Belgrad se porunci amanduror Domnilor afi de ajutor navalind in Secuime, impreunacu epitropul lor, acela5i Mohammed Alibego-vici. $tefänita arata ca se teme de Tatari 5i

' Viata lui Nifon, pp. 69-70 --= Magazinut ictoric, IV, pp.246-7. Cf. cronicile sArbesti in Spomenik, III si 1901; Glasnikdin Seraievo, VI, 1894.

2 Vlata lul Nifon, p. 77.Ibid. Cf. analele sArbesti ; i in lorga, Studii i doc., IV, p. 3.

4 Piatra lui de mormAnt In mAnAstirea Dealului ; inscriptia laLApedatu, Vlad Calugtirul.

Luptele lui Stefan-cel-Tank 201

nu- si poate 15sa tara filr5 apdrare ; el da.dudrutnul ostii sale si se asezd in Suceava, rds-cumpdrand cu daruri de aspri, cai, bldni sialtele slujba ostdsease5 pe care nu void s'odeie. Numai Basarab-Voc15 singur porunciboierilor i ostasllor s5i s5 insoteascd pe Mo-hammed asupra Secuilor"2 (1521). Inteo seri-soare a lui Neagoe cdtre regele Ungariei, princare-si aratd hotärdrea de a sta vesnic aldturicu crestinii, pasnicul Domn isi pretuia, foarteexagerat, puterea de oaste la 40.000 de cAldrisi pedestri-3.

Inca din iarna acestui ultim an al Dom-niei lui Neagoe, se pusese la cale nunta feteicelei mai rnici a lui Stefdnita'. Aceasta trebuiasa aduc5., mai t5rziu numai, rdzboiul intreacesta i Radu de la Afumati DeocamdatdMohammed-beg avea cuvântul in ce priveteothnduirea Terii-Romhnesti.

Fd.rd zdbavd, V lad-Voda, Vlddut cel Nou.fostul calug-ar Dragomir, se ridicd itnpotrivalul Teodosie fiul copil al lui Neagoe, in par-tile Buzdului (Septembre 1521). Simtim ames-tecul moldovenesc Pe acesta-1 vor fi vrutboierii cari sfdtuiau pe Stefanitd: numele luivkleste Inca un fin al lui Vlad Cdlugarul 5. Cuajutor moldovenesc ori färd, noul Domn alriscoalei iea drumul pe supt muncele, indrep-

Swoy.- panl y woyska.Expunerea lul CarjA ; v. mai sus, p. 196, nota 2.

° lorga, Indrepairi i adclugiri, p. 29 127 (= Hurinuza ki, xv).4 Ibid., p. 30 128.

Cronica terli, In compilatia románeascá de la 1688, a lui StoicaLudescu, Mag. 1st., IV, p. 267.

6


tându-se cdtre Tfirgoviste, unde Preda, fratelelui Neagoe, apdra Domnia pldpândului coconTeodosie. Lupta se cld inainte de ioOctombre4in margenea orasului chiar ; Preda e ucis. Vlacise aseazd in Tdrgoviste.

Indatd vine Pasa Dundrii", intors de laBelgrad, cu cei patru subasi ai sdi2. Noud luptdin acelasi loc de lângd Targoviste, inainte desfarsitul antilui Turcul prinde pe Vladpe boierii lui. Ei flu vor Ii trimesi la Poartä,ci ucisi indatd Cete de achingii pradd peBuzdiani, far' de veste ; si au luat multi oameni voinici, i feate, dobitoc mult..., insdpre apa Buzdului, in luna lui Maiu (Novembre?)5,in 2 zile." Acuma nu mai era Domn Teodosie-decdt cu numele, Totusi Mohammed nu rd-mane in lard'. Dupd ce ai lui pradd in Secu-ime a doua pradd dupd cea din yard ,Inca* la sfArsitul lui Octombre el se intoarcela Nicopol6. Dupd cronica terii, el duce cudânsul pe Vlad-Vodd, care e tdiat numaiatunci de vdrul premare" al lui Neagoe, Co.misul Bddica ; se ieau i cele treizeci ci cloudde tunuri ale terii 7.

Socotelile Sibilulul ; Hurmuzaki, XI, p. 845.2 Pomenitl de Mg ; 1., c.3 Scrisoare a regelui Ungariei Ludovic, in Hurmuzaki, 112, p

373 si urm.Hurmuzaki, /. c.Mag. ist., 1. c.

6 La 1-iu Novembre, stire in Brasov despre reversio Mehmeth-beck ex Thurcia".

Cf. Tocilescu, Curtea-de-Argef, p. 41, pentru varul" [Mica ;lorga, Pretendenti domnefti, In ,An. Ac. Rom.", XIX, pp. 18-9,70 si urm.

1:

8i

°

'

Luptele lui Stefan-zel-Tanar 203

Luptele lui Radu de la Afumati cu Turcii (1522-5).

In Ianuar 1522 erau insa iardsi doi Domni.In partile Ilfovului se ridicase, dupd cererealui Stoican Logofdtul, care aflându-se in Con-stantinopol, stia ca Turcii vreau sa facd dintard o provincie a lorl, un Radu-Vodd, fiullui Radu-cel-Mare §i boier al satului Afumati;el avuse o ciocnire cu Agarenii- (Turcii) §ibiruise2. Pe la jumdtatea lunii Mohammedtrecea Dundrea, cu begul de Vidin pe laGiurgiu.

Se dau lupte intre Pa§a. i Radu. la Gubav§i Stefeni pe Neajlov, in Vla5ca ; la Clejani,in apropiere ; la Ciocdne§ti, ranga Snagov ; laBucure§ti. La urmd, Mohammed rdspinge pebiruitorul in aceste ciocniri la Targox itte, de

prin valea Dâmbovitei, a Raului Doam-nei, a Arge§elului, dupd lupta de la Plata,el e aruncat inddrdt la Alimäne§tii Teleorma-nului. In April Radu trecea muntii la Bra-§ov cu Doamna lui Neagoe ; pe Teodosie-1lud Mohammed, care se privia ca an cdrmui-tor al noii provincii turcep: au pus subasipre la toate orasele" -

tefd nità dã prin gura lui Cdrjd ldmuririleurmätoare asupra luptelor de la Munteni ; leintregim cu tiri1e ce yin din alte izvoare,anume inscriptia de pe mormântul, de la Ar-

' Cron. Terii, p. 268.' Socotelite Sibiiului, I. C.

3 Ibid.

unde,

pi

_204 Istoria armatei române01

ges, al lui Radu de la Afumati t, 5i insemnä-rile de cronologie precisa ale orasului Brasov'.

Ce se atinge de tara 5i Domnia munteneascd,_apoi stim ca. Turcii o stricara, 5i o vdthmara,5i o risipird, 5i-i pusera in cap un Turc anumeMohammed" se poate intampla, potrivit cuo stire din izvor diplomatic, ca All-beg sa fiavut pe Mohammed cu vre-o fata din dinas-tia munteana , 5i taiara boierimea, si pejupdnese, si pe copii, 5i jacuird averile, 5i ar-sera si pustiird satele. 0 sama de Munteni,neputând a se pleca pdganilor, si-au fost alesDomn pe un Radu-Voda ; insä Mohammedacela ajunse cu oastea 5i birui in cdteva lupte,fachnd mult räu si moarte intre Munteni, si-Ialungi in Tara Ungureascd"

Azestea pdnd in April 1522Dupd acela" urmeazd Stefanita Voe-

vodul Ardealului" Ioan Zdpolya strânseo puterniea oaste, ca la 8).000 de oamenialesi ( I !), 5i infra" nu insu5i cu Radu-Vodd" in Iunie, pe la cetatea din munte aToienarilor, pomenita 5i in veacul al XV-lea3.

asupra lui Mohammed, care nu cuteza sa-1astepte, ci fugi peste Dundre. Voevedul Ar-dealului se multami sa trimeata in goana dupael numai putintei trabanti cari, trecand Du-ndrea pe dubase, arserd trei sate turce5ti "

E deci inoirea expeditiei din 1427 a lui Si-gismund Impdratul pentru restabilirea lui Danal II-lea. Inscriptia mormântald a lui Radu-

t lorga, Inscripti1, 1. C.

In Quellen, 1. c.3 Bogdan, ed. a 2-a, p. 233, nola, p. 354: la 1507, Gherghina

e parcalab, castellanus.

Lupteie lui $tefan-cel-TAnAr 205-

Voda arata calea razboiului din Iunie 1522:pe valea Oltului se ajunge in Teleorman, undecete turce5ti sant batute la Grumazi, luptamare, tinand o zi intreaga unde 5eptesangeaci sint de Ltd ; la Nicopol 5i Si5tov se-inseamnd lupte. Suba5ii fusesera prin5i 5itdiaIi 2

Domnul mieu", incheie Carja, are 5tiredupa plecarea Voevodului Ardealului din Tara-Romaneascd, Mohammed s'ar fi intors la Du-nare cu patru sangeaci, nu 5tim cu ce scop."Iar mai departe: Au risipit i stricat Dom-nia i Tara-Romaneasca, puind acolo Don-inpe Turcul Mohammed" (August). Acuma sedau lupte la Gherghita, la Bucure5ti, i, pe-rind Spatarul Neagoe, Portarul Stanciu, re-tragerea incepe iara5i: la Slatina 5i tot in sus-pe valea Oltului pana la Poienari, unde te-ranii loviserd, cu cateva luni inainte, pe Dom-nul lor. Tot in August, Ardelenii hraniau

pe prietenul lor Radu.

In Octombre insa npolya aduce cu 3o.000de voinici a1e5i"inapoi pe Radu. Cete de-aleDomnului celui nou sant invinse la Ruceir. Voe-voclul ardelean inainta pand la Pite5ti numai.Intoarcerea lui se face la 13 Novembre.

In Februar 152i apoi, Radu e Inca Domn.Dupd cronica terii, ar fi fost oprit la Poartaar fi capatat pacea buna" de care vorbEscsocotelile Bra5ovu1ui. Se intoarce in Ardeal

' Cron. terii, p. 269.2 Ibid., p. 269; lorga, Indreptdri i intregiri, pp. 31-2.

ea_

ia-rapi

pi

.206 Istoria armatei romAne§ti

pe la 25 April', cu tunuri. Turcii numiserd insdin locul liii pe un Vladislav-Vodd, om al luiMohammed-beg, pe care-1 aduseserd cu oaste

cu care Radu se luptd la Bucuresti. Acestamai cd.stigase o biruintd, la Didrifz sau Dridov,Iânga Gherghita2. Vladislav rdmâne in Scaun,pe can& in Septembre, Radu trece din Bra-sov la Sibiiu.

Badica, acum Radu-Vodd, fiul lui Radu-cel-Mare", izbuteste a lua Domnia (Octom-bre 1523), ajutat de Bdsdrdbesti, cari trdda-sera pe Vladislav, ca pe un ,,pdgan i zdlud

vrdjmas capetelor lor". El se lduda cusprijinul Turcilor din Vidin i Nicopol. Darceata de Turci ioo la nurnär care i adu-cea steagul de Domnie, ii zdrobi capul cubuzduganul si ucise pe hoierii ce-1 intovdrd-siau, ludndu-li la tc4i capetele'. Se fdcuse im-potriva lui Radu-addica, la Giurgiu, ce se in-cercase in zddar, la 1462, impotriva lui Tepes.

Radu de la Afumati, care era in Ord incadin a doua jumdtate a lui Octombre, ingropala Dealu, In Ianuar 1524, trupul lui Rddica.El avea in jurul lui Secui si trabanti si seintreba cu ce bani impiedece de a fugi.Totusi acestdlalt Radu se läuda cä aducdtoriisteagului 1-au avut in vedere pe el, Voevo-dul de peste plaiu"5.

I Hurmuzald, 112, p. 447 0 urm.2 Cf. lorga, Studil I doc., IV, p. ca.xxr; Cronica lui Constan-

tin CApitanul, ed. lorga, p. 133.V. Bogdan, Relafiile, pp. 167 si urm., 171 l urm., 227 0

urm., 232.Ibid. V. Iorga, Pretendenti domnefti, I. c. o mArturie

contemporanA a lui27 lanuar; 11 aflAm 0 In Februar ; ibid.

si

si

sd-i

(0Bocignolli.

'

f

Luptele u1 $tefan-cel-TAnAr 207

Gonit in Mart urrnator de Turci, Radu de laAfumati se a§eazA in Scaun prin August, mergela Poartd §i e intdrit prin Novembre, cu voialui Ball-beg de Belgrad, care luase in acestan Severinur Atunci m'a ddruit cu stapâ-fire §i schiptru, §i m'au incins §i cu caftanmohorât, §i cu cunund m'au incununat, §i cucinstea bogdtiei, §i cu multd mdrire de daraducdtoare, §i, cu multimea o§tilor fiind incun-jurat, la mul0 am intins cu indurare mânade ajutor 2". Cronica terii pune data tde 28Februar 1525 pentru inceperea Domniei legalea Radului3. Vladislav, fugit de la Poarta., i§ipdstra ins5, aderentii, §i dadea acte din Bum-re§ti. Se pare cd numai din 7 Decembre 1525e scrisoarea prin care Radu Voevod" veste§tecá vr(ijma§ul sail, care se pornise din Mehe-dinti, a fost lAtut de Curte, supt Pârvu Ba-nul, care i-a risipit oastea §i i- a täiat capul"4.PArvu trecuse deci la biruitor. Cu aceasta seincheie rostul lui Vladislav Vodd §i, deocam-data, pe calea interventiei turces,sti, §i luptelepentru Scaun din Tara-Romaneasca. Din eleUngurii rämaserd cu stdphnirea cetatii Poie-narilor, unde comandä Sasul Petru Off 5.

1 Cf. lorga, Studii i doc., LU, p. XLVIII; VI, pp. 593-5.InscriptiaP 270.

4 Bogdan, Relatiile, pp. 270-1, no. XCI. In Pretendenti, atri-buiam scrisoarea lui Radu-135clica. Cf. Studii i doc., VI, pp,_93-5.

lorga, Indreptöri i tntregiri, pp. 31-2 Hurmuzaki, XV,p. 259, no. mown). Un Toma Mysky, In 1524. Hurmuzaki, XI, p.846.

citatl.o

(=

208 Istmia armatel romane01

IV.

tupta Intre Stefan-eel-Thar 0. Radu de laAfumati (1526).

Razboiul lui tefanitt impotriva lui Radude la Afumati, cel d'intaiu dintre Moldoveni§i Munteni dupa navalirea lui Bogdan opritala R511311iC, il inseamna letopisetul moidove-nese pastrat in versiunea polona : In anul7034 [1526], Fevruarie in 4, a mers ,5tefanVoevod impotriva lui Radu, Voevodul munte-nesc, pAna la nr§or §i de aici, impacAndu-secu Radu, s'a intors in tara sa". Cionica,in stil slavon inflorit, a lui Macarie, carevorbe§te mai pe larg, dar retoric, neprEcis,despre zbuciumul lui Radii Voda cu Turcii,cand batandu-i, când fiind batut de clan-§ii", ,i despre cele patru pribegli ale lui inArdeal, 0 nu se odihni papa nui poni cutotul din tam sa", nu adauge ninuc noudecat ca. Radu a fost acela care s'a rugat depace". Dar el mai spune ca _Stefan a maiintrat la Munteni in toamna, din pricina canu pazisera pacea", ca. a trecut pe -uncle i afost placul" §i ca. s'a intors inapoi purtandin trupul sau boala de care a §.i murit laanul 7035 [1527], luna lui Ianuarie". trEche,care vede in Moliammd-beg until ce se tit.-gea din semintia lui Basarab-Voda" §i carenumete pe Radu de la Afumati Radu Ca-lugarul" -- ca *i cronica munteana, prin con-fusie cu Radu Paisie , el care inseamna toate

' Bogdan, Cron. in. de Ureche.' V. mai sus, p. 203.

Luptele lui $tefan-cel-TanAr 209

pribegiile si uciderile de boieri, stie numaidespre cel d'intAiu razboiu *.

Pricina rdzboiului nu era sprijinirea de Radua boierilor rdsculati pe cari-i batuse Stefanitä

cu tare, spune Ureche --, iânga Roman,unde cei prinsi fura taiati, pe cand altii fu-gtau in Ardeal2. Din socotelile Brasovului stimca aceasta s'a intAmplat in 1523, cd deci datade 7 Septembre 7032 a cronicei moldo-polonetrebuie talai5cita 1523, nu 1524. Pe atunciinsa era Doran Vladislav. Ureche vorbeste desitnetia" lui $tefanita, de valfa cu noroc ceavea la rdzboaie", si care-1 ametise.

Adevaratul motiv il spune nunciul papaldin Ungaria: logod.na Domnului Moldovei sefacuse cu cea mai mare din fetele lui Neagoe,dar el avea poftd, Domnitele nefiind nevthsnice,sa-si aleaga la nunta, in locul ei pe cealalta.Fete le erau, cu mama lor, Basdrabeasa, maide mult in Ardeal, si regele lua masuri pen-tru ca Stefanitd sa nu se poata plânge. Nuntaera sa se facd prin 1525 poate, dar Moldovea-nul avea de lucru cu Tatarii. Pand se hotariun alt termen muri insá cea d'intaiu Doamnaa lui Radu Munteanul, pomenitä in socotelileBrasovului la 1523. El ceru atunci si capätain Ianuar 1526 pe Domnita cea mica, Ruxandalaso.ndu-i lui 5tefanita pe Stana. Ca sa-si rds-bune, cel inselat facu razboiu3. Pe lânga aceasta

' Ed. cit., p. 189.2 Acele4 cronice.° Hurmuzaki, 118, pp. 523-4.

14

-


el cerea insh §i. pe unii pribegi adapostiti laMunteni'.

Aceste stiri shut inthrite de socotelile arde-lene. Nunta lui 5tefhnitä se fäcu prin Iunie,i Oancea parchlabul aduse pe Stana2. Pe a-

ceia5i cale se and §i data rdzboiului al doilea:duph ce Radu chemase pe begi, 5tefanithbatuse, in 1524, 4.000 de Turci la Tärasautis,se afld, la 4 Novembre, in Sibiiu, ch. Radus'a intors biruitor §i cu multh prada din Mol-dova". Návala lui 5tefan nrmeazd, §i apoimoartea lui. Serie la un letopiset moldove-nesc", adauge Ureche, de zice cã pre acest1.efan-Vodh I-au otravit Dnamna sa5-: Dom-

nita de la Munteni, Stana, care, apoi se eh-lughri6.

' Ibid., p. 525; II, pp. 30-1. Cf. si ibid., XI, pp. 3-4, no. v; p.848, nota 1, pp. 849-50 ; lorga, Pretendenfi domneftl, p. 17, nota 7.

2 Hurmuzaki, XI, p. 850.3 V. mai sus, apoi mentlunea din Cron. moldo-polonI fi Ureche.5 Famam quomodo ipse domlnus Wayda victor et cum magna

preda ex Moldova est reversus" ; HurmIzaki, XI, p. 851.5 Ed. cit. p. 189.° lOrga, Inscripiii, I, 147, In cronica munteang, nick) stire.

CAP. VII.

RAZBOAIELE URMA$ILOR LUI$TEFAN-CEL-MARE

PANA LA INCETAREA .NEATARNARII

POLITICE A MOLDOVEI. -RAZBOAIELE

LUI PETRU RARE5 PANA LA 1538.

I.inceputurile lui Petru Rare* (1527-8).

Ungaria cazu prin lupta dela Mohrics (1526),fard ca Domnii no*tri. indu*maniti intre ei, säfi avut vre-un amestec in atacul ori in apara-rea ei. n zadar merse Urban Batthyâni inMoldova, *i In zddar se recomanda prin el luiZdpolya, ,,Voevodului Ianar, vechiul ocrotitoral lui Radu de la Afumati, sä se uneasca cuacesta pentru a formà o a doua armatä un-gureascd. Turcii silira pe Radu da fiulostatec in tabära lui Soliman', §i cu aceastase incheia orice putinta de colaborare a luicii cre5tinii2.

Aceastd mare schimbare facu sa se pronunte*i mai mult politica de agresiune a Domnilorno*tri. Doi regi se certau pentru Ungaria,Ardealul vecin era impärtit in privinta lor:-unul era Ianar Insui, celalt fratele Che-sarului" apusean, al lui Carol Quintul, regeleFerdinand Austriacul. Un nou Domn moldo-

I Pentru acest ostatec v. si Hurmuzaki, Xl, pp. xcv-w.I Broderics, ed. Katona, oil la sfár§itul lul Bonfiniu, etc. Partea

privitoare la aceste lucruri, i In ale mele Acte t fragm., I, pp.107-3, dupä un manuscript din Berlin.

ali

*i

214 Istoria armatel române§tI

vean rdsäri la inceputul anului 1527 pentruca, tarând dupa el pe Munteni, cafi erauaproape vasalii lui, sa cerce a smulge Ardealulpentru sine, acel Ardeal in care tatäl sau,5tefan-cd-Mare, ii lasase Tinutul Ciceului,se cuprindea la 1528 5i Retegul , al Cet5-tii-de-Baltd, leg5turi trainice de camaraderierazboinica veche cu Secuii, prietenie cu Bistrita5i Bra5ovu1 i un punct de atingere bisericesc,episcopia, cu VlAdici moldoveni, numiti deDonan i sfintiti la Suceava, a Vadului, de peSome5u1- de-sus2.

De un razboiu al lui Rare§ cu MunteanulRadu nu vorbesc cronicile terii ; la inceputei trebuie sa fi fost prieteni, tocmai pentrucd 5teldnitd fusese du5manul lui Radu. C5.Radu ar fi trimes lui Zapolya 12.000 de oa-meni in ajutor, ca. Rare§ i-ar fi prins pe teri-toriul sau3, cã i-ar fi bätut cu cetele salecä ar ar fi tdiat pe cdpetenii, ca toate acesteale ar fi spus, in Ianuar 1528, soli moldovenitrime5i la Ferdinand, märturise5te un panegi-rist contemporan al acestuia, Ursinus Vellius4.Ca Radu se sprijinia in Februar pe Craiulloan care a intrat in Buda" 5i, care era, defapt, atunci un biet fugar, e adevArae, darea un contingent muntean a5a de insemnat,de-a dr ptul imposibil ar fi mers sa caute atat

lorga, Doc. Bistritei, I, pp. xvut-tx; Hurmuzaki XV, tabla,p. 1892.

2 Cf. Ursu, Die auswartige _Politik desyeter Raref, Berlin,1908, p. 25.

a .Per loca suae ditionls" ; de sigur-nu in Ardeal.4 Citat de Ursu, o. c., p. 25, nora 34.s Iorga, Studil i1 doc., Ill, p. x.ux.

5i.

1

RAzboaie1e lui Petru Rare 215

de departe pe Zdpolya, cd ar fi luat drumulprin Moldova si cd Petru ar fi fdcut un astfelde macel, fill sd stie cronicile ardelene orisocotelile oraselor de la granitd ori cronicilenoastre, nu e de admis.

II.islgvalirile lui Rare* in Ardeal (1529).

Ca aliat al lui Ferdinand pdtrunde insdPetru Rare§ in Ardeal, cea d'intdiu ndvdlirede Moldoveni in aceastd tard, de la 1468incoace. De mult Inca el primia censul de moode florini al Bistriteil. Acum void Bistritainsd§i2,

In anul 7036 [1529] au mers Petru Voe-vod asupra Secuitor din Tara Ungureascd §iavea cloud osti", adecd cloud pâlcuri , §is'a dus pe cloud cdi in tara lor, si, intalnindin toate pdrtile pe domnii lor, i-a bdtut §i i-d.imprdstiat, §i, luand cu sine oameni si pradafdrd sam5, s'a intors in Moldova : adus-a cusine foarte multi Secui si Sa§i." Astfel poves-teste intdial rdzboiu ardelean din 1529 al luiRare§ versiunea polond a letopisetulni moldo-venesc. Macarie adauge cd Rare§ a spartuna din cetdtile lor ', täind pe cei prin§iintr'insa. El *tie mai pe larg celelalte lucruri,care nu sant in legdturd cu aceast5 d'intdiuexpeditie secuiascd.

In Iunie Rare§, care avea de la ZapolyafdgAduiala Bistritei, lasd vechea credintd de

' lorgar Doc. Bistrifel, I, p. )(Ix; Hurmuzaki XV, p. 1848.2 lorga, Doc. BIstrifei, I, pp. xtx-xx; Hurmuzaki, 1. C.

216 Istorla armatel romane§ti

ferdinandist, trimete pe Marele-Vornic Gro-zav, dar nu §i pe Barbovschil, care ieadrumul din jos" deci pe la Bretc, pe undeintraserd o parte din c:stile ce trecuserd inIanuar , iar altii apuca pe drumul Sucevei,care scotea pe la Carlibaba in valea Bistritei-Aurii, §i de acolo in jos la Rodna §i Bistrita,spre care cAtau ravnitori ochii Voevodului.Oastea lui Grozav intampind trupele Sa0lorstranse in grabd, cu tunuri multe, mari 0 mici§i int5rite cu contingentul Secuilor, pe carideci intdia navalire, fdcutd anitme pentruaceasta, nu-i inspdimantase Caldrimea mol-doveneasca hotAri la 22 lunie, supt zidurilecetatii Feldioara, care se ridicd pe un dealrotund, la Apusul Bra§ovului, de-asupra apeiBarsei. $tim de aiurea ed. Secuii trddafd, Sa0ipdrasirà tunurile §i cardle ; multi perird inthuletul mld§tinos2. Lui Petru i se aduee prada.Cei de sus fac nu tnai putind izband5"darfdrà luptd, prddând numai in jurul Bistritei3.Ca rdsplatd Petru avu cetatea Unguraplui(Balványos), in pdrtile Ciceului.

Dar Bistrita nu se predd, .i Brasovul nurecunoaste pe ,,Craiul Iandr. Un nou atac ede nevoie. In Septembre vine deci, in a treiaexpeditie insu0 Rare§. Cetatile se sperie,-din alte izvoare §tim cä Brasovul, dupd pradaPrejmerului, somat a recunoaste pe Zdpolya0 a pläti Io.000 de florini, ciddu asigurari §i

1 Azarie, p. 137.' Cf. Quellen, II, p. 137. Tantam cladem Barczia numquam

vidit sibl illatam", p. 196.8 Ursu a insistat asupra faptului ca Grozav a c4tigit lupta, 0

nu Insu0 Rare§.

Räzboaiele lui Petru Rare§ 217

jumdtate din acesti talanti de aur". La 29Novembre numai, Petru era acasä, pe valeaBistritei, land Bacau2.

Povestirea lui Ureche e tocmai aceiasi.

Scrisorile bistritene §i ardelene, in de obste,din acest timp deslusesc Inca urmatoarele:

a) In cea d'intiliu expeditie, Petit' lua in-susi parte: o stire documentard ardeleand oafirma8; la 20 Ianuar el era in liar lau, si la2 1 April se intorsese acolo4. Se intra, la 29Ianuar 1529, prin Gurghiu si Ciuc. Inca pAndla 15 Februar, Petru-Voda paraseste Tara'. Afost un strasnic pârjol, care pedepsia pe Se-cui pentru ca se deslipisera de Moldova. Alt-fel nu se dadu nicio luptd, fiindca nu era cucu eine, Secuii fiind cu totul nepregatiti, iarSasii neputand sa aiba decat grija lor. Cam-pania samand cu navalirile de calareti ale luiStefan. Ca s'ar fi cucerit" Secuimea, nu sepoate spune ; ea fusese numai silita a recu-noaste puterea moldoveneascd. Brasovenilor,cari-1 salutara, Petru li raspunde6 cä n'a avutalt gand decat sd pedepseasca pe acesti Secui,,cari n'asculta nici de Craiu nici de Domn".

1 Iorga, Indreptdri fi adeiugiri, p. 35 ; Hurmuzaki, XV, pp. 345-6,no. DCXLIII ; Ursu, 0. C., p. 61.

2 Ibid., p. 41, nota 4.$ Ibid.' lorga, Doc. Bistrifei, I, p. XXI ; Hurmuzakl, XV, pp. 310, 317 ;

alte izvoare ardelene aduc modificarea pArerii exprimate acolo.5 Ursu, o. c., p. 43.6 Ibid.

218 Istoria armatei romAne01

b) and incepea räzboiul lui cel d'intliu,Petru mai däduse o loviturd. Radu-Vodd, ve-cinul lui, nu voià sa-i urmeze schimb'arile :sprijinise pe Craiul Ianäs" când Rare§ era cuFerdinand, si acuma se däduse de partea aces-stuia &dud Moldoveanul se pregAtia s'a por-neascd impotrivd-i. Boierii de dincoace de Olt,inteliti fArd indoiald de Rares, fac deci, spresfârsitul anului, tab6ra. la Slatina. Radu fugila Ramnicul VAlcii, cdutind ajutorul oltean alCraiovestilor. El fu prins, cu fiul sau intorsde la Turd ; la 4 Ianuar 1529, amândoi furatAiati de cdpeteniile fascoalei, Vornicul Nea-goe, al carui nume aratä o inrudire cu Ba-särnestii, si Postelnicul Dragan 1, si capetelelor trimese la Poartä Un Basarab-Voda fuasezat in loc, nu insd acest Neagoe, pecare-1 int5.1nim si niai thrziu-- ; el se dadeadrept fiu el lui Neagoe-Vodk cel de.al pa-trulea Basarab: Baskabeasa" era in tark Mo-hammed Alibegovici nu-1 voise ; el ar fi cerutguvernul muntean pentru fiul sdu, care va fiavut si el sange basardbesc. Dar, pentru ca nufusese in stare a impiedeca turburArile mun-tene, el fu surgunit pe ciflicurile sale de lângdPlevna. Pe la Giurgiu, urmasul sdu aduse peMoise-Vodd, fiul lui Vladislav rivalul luiRadu de la AfumaIi (Mart) In April boieriiil recunoscurk si Neagoe, Dragan ajunserdsfetnicii lui.

t Schuller, In Archiv /fir siebenbiirgische Landeskunde, XXVI,pp. 223 §I urm., 607 §1 urm.; Bogdan-Dula, In Archiva din Ia0,IX, p. 313 0 urm.; Socotelile Sibilului, in Hurmuzale Xl. p. 851si nota 1 ;TIorga, Inscriptii, I, p. 149.

RAzboaiele lui Petru Rarq 219

c) Episcopul de Arde.1, Nicolae Gerendy,platia, in Mart, bath pentru ca Rare§ sa numai navaleasca In curand Domnul aveatile gata de o noua expeditie ; in Maiu inta-rise Cetatea Neamtului, cu un cioplitor de pia-trá sas 2. Pe la inceputul lui Iunie, se treceau

Rares era sigur de Moise-Voda, des-pre care spunea, in Main, c va asedia cudânsul Brasovul. Neagoe i Dr5gan nu se ga--siau Inca pe pamânt ardelean in ziva andGrozav biruia la Feldioara.

Gerendy era in fruntea ostii de aparare ; la15 Iunie Inca el se afla la Sighisoara, venitdin Turda.3. Singura povestire ardeleana maiintinsa a luptei, a lui Ieronim Osterrnayer4,spune cà Perdinandistii mai aveau in fruntealor pe Valentin Török i 5tefan Majldth dela Fägaras amandoi nemesi romani de obar-sie ; intre luptatori, nobilii erau puini. Secuiitradeazd, se spune i aici, ei cari se luptauin acelasi fel ca Moldovenii. Capeteniile abiapot sd fuga Török, care se afla in rand cudansii, e scos din luptä6 ; Majldth se ascundesupt un pod pand la aderea nopii. Sfaramd-turile ostii invinse se adapostesc la Sibiiu.Abia se gasira bath pentru a se pläti cei 600de calari ai lor'.

Hurmuzaki, XI, p. 852.2 lorga, Doc. Bistritei, 1, p. XXI ; Hurmuzaki XV, pp. 317-8,

no. DLXXXVII.8 lorga, Indreptdri ci bdregiri, p. 33 : Timi§oara° e o gre-16. de tlpar. Apoi In Hurmuzaki, XV, pp. 320-1, no. DXCIV.

Quellen, IV, pp. 498-9 ; cf. notitele de calendar sase*ti In Hur-muzaki, II 8, p. 645.

Schwerlich davon kommen.6 Ursu. 0. c., p. 51.7 Hurmuzaki, XI, p. 953 ; cf. ibid us, pp. 645-6, no. cccom

1. os-

muntii.

3


Moldovenii erau ins:5 prea slabi pentru aurniAti., 5i trupele lui Za.polya, supt tefanBáthory, venird prea tarziu la Alba-lulia. Abiapot sa garnisoneze ora5u1; Gerendy se a5eazAin Sibiiu, Majlath in Sas-Sebe5, cu foarte pu-tine trupe. Muntenii, cari trecuserà si pe laCaransebes si intrasera, in August, pe valeaMurdsului, cearcd sa prindä pe Majlath si seinfaliseazd 5i inaintea Albei-Iulii'. Moise cereafeudele Vintului de jos 5i Vurperului, date luiRada pentru Poienari2. Sa5ii trimiseserà inmunti Romani cu arce itnpotriva celorlaltiRomani3.

d) Cealaltd oaste se indreaptä spre Ciceu, alcdrui parcálab. Tom., venit la o intrevederecu vice-Voevodul Ardelean Alexie Beth len,fusese omorit de dansul4, 5i Cetatea-de Baltäfusese ocupata de ferdinandi5ti, ceia ce eraun motiv de fazboiu5 Ace 5ti calare.ti aveau infruntea lor pe Danciu paralabul de Roman,si pe Barbovschi, portarul de Suceava ; la 24Iunie ei se aflau supt puternica cetate, dincare astdzi au rdmas numai fdranfaturi depiatra 5i putine buati de ziduri. Beth len nuputu sa"-i infrunte, si astfel Dracsin Simion,

' Ostermayer, p. 499. PrAdlciurd 0 arderi ale lor (August-Septembre) la Orbo" (Or lat), Turnisor, Sura-Mare 0 Sura-MicA,Hamba, VesAus, VesAud, Sorostin (Hurmuzaki, 113, p. 645). Ecalea, pe la Olt, peste Viza, la Mulls.]

2 V. i Hurmizaki, XI, p. 853; lorga, Sate fi preoti, pp. 323-6;Engel. Gesch, der Walachey, p. 204; LApedatu, In Buletinul Co-mishit:1i Monumentelor Istorice, 11, p. 40 si urm.

8 Ibid.4 Ursu, o. c., p. 48 si notele.5 Ibid.

Räzboaiele lui Petru Rarq 221

noul parcAlab, hid in stapânire Ciceul'. Desprevre-un asalt, nu se vorbeste nicairi. Cetatea-de-Baltä fu restituita de Zapolya in Julie'.

e) La 15 Iu lie, Rare§ cerea Bistritenilor sdi se supuie ; Sasii ceilalti aratau insd cd dictadin Sibiiu a botdrit strangerea unei ostiri de16.000 de oameni si cd deci nu trebuie sd seplece. La 18, Moldovenii erau din nou in a-ceste Valli ; la 22, Petru se afla in cetateaNeamtului si soma iardsi pe Bistriteni, carinu primiserd pe parcalabii lui ; dupd obiceiu,cele mai strasnice ameninläri erau inclreptateimpotriva lor. Oastea de asEdiu din Octombreera calduzita de parcalabii Mihul, de Hotin,si Simion, de Ciceu, altii, lurga si Ion, fu-seserd numiti pentru acea noud cetate inoldo-veneasca in Ardeal , de un oni din Ciceu,de aurariul Rodnei, de .,slugi" domnesti maimdrunte, Dragos, Golea, Rotompan ; si VladicaVadului, Atanasie, un negociator obisnuit3 sicare mersese si pand la Lipova in solie la Zd-polya, se afla in lagdr. and mai sosird pared-labul Ciceului, parcAlabul Iurga, parcalabulIoan, pArcalabul Sendrea, de pe la Unguras siReteg, si Vistierul Tomsa, se facu, la ix, unarmistitiu, care fu prelungit pe paisprezecezile la 19 Octombre. Indata Vlad, celalt 'Arca-lab de Hotin, aducea un nou ravas, tot asade strasnic, al lui \Todd'.

1 foto, Doc. Bistritei, 1, p. xxill ; Hurmuzaki, XV, p. 324, no. DCI.2 Pray, Epistolae procerum, 1, p. 157; Hurmuzaki, 11', p. 646:

paralabul moldovean.' El pare a fi episcopus moldaviensis" care se poartä pe la

Bra§ov dupl 1521. Cf. si Bogdan-DuicA, 1. c., p. 317.' Cf. Ursu, o. c., pp. 54-6.


Acesta apucase spre Brasov cu oastea ceamare. La 27, el lua Prejmerul, la 29, ardeaun turn brasovean fa.cut de cura.nd. Un turn alBrasovenilor foarte tare'', spune Petru, o basca'de lemn cu dou'azeci de oameni", scrie Oster-mayer, cronicarul sast. S5celele furd arse, de sicuprindeau in ele Români'. Majláth se afla incetate, i o apdra cu pricepere. De ame-nintase i pe acesti Sasi .,va arde cu pathde foc i va läsa tara goala i pustie" sit vanimici samanaturile si in primdvard, PetrustAtu de vorbd cu dânsii, astfel incAt, la 5Novembre, Brasovenii scriau la Bistrita ca auarmistitiu incheiat la 3 ale lunii cu Voe-vodul, care, din partea lui, se rauda cà i-acucerit 3,

In acelasi timp, dupd ce Neagoe i Dr5ganse reträseserd (Septembre), impotriva porun-cilor domnesti, alti Munteni, supt Laudat4,asediau Branul, care se putu impotrivi5. Curetragerea for fârä biruintä se isprdvi i acestmare (4zboiu romãnesc In Ardeal i, supt oricemascd de porunci turcesti ori de prietenie fatdde apolya, pentru Ardeal. Doar Petru cereain 1530 \Alia de a face vama lui, la Prejmer%$i, cand Turcii i Muntenii n'avalird in Ardealla 153o, i se ceru lui care 5i izbuti, sa-i in15ture7.

' P. 499; cf. Quellen, II, pp. 154, 157, 193.2 Quellen, II, p. 475.s Szabo:5, III, p. 245 ; lorga, Doc. Bistrifel, I, pp. xxm-vt = Hur-

muzaki, XV, p. 342, no. ncxxxin; Iorga, Indreptdri i Intregiri,pp. 34-6; Ursu, o. c., p. 58 si urm.

V. lorga, Inscripfii, I, p. 125.Ostermayer, p, 499; Quellen, 11, P. 1S8.Quellen, II, pp. 188, 190.!bid pp. 205-6.

6

pi-i

°

7

Rgzboaiele lui Petru Rare§ 223

Numai in jurul Bistritei urmau luptelet, seprinserd Mihul, Drago§, Rotopan, un diac Joan,cari filth' liberati in Mart 1530, când Danciu,acuni parcalab de Neamt, a§ezat in Rodnaunde era pàrcalab Anton , incheia invoialain aceastd privinte. In Mart incA se purtaserdlupte supt ziduri3, pAnd la retragerea Moldo-venilor. La 22 April, Zdpolya scria Bistrite-nilor ca i-a dat pe dân§ii lui Petru §i trebuiesg-1 asculte. Vodd, care-i nume§te credincio§iisai iubiti din inimd", se invoi a primi numaicensul, fdrd a mai pune pArcallabi in cetate4.$i, la 1535, in Mart, Ferdinand, de care sealipise Rare§, ii intaria Ciceul, Cetatea-de-BaltA,Ungura§ul, Bistrita, Retegul §i Rodna, undeun Cdmara§ moldovean strangea veniturile ;numai in 1536 se pierdu Ungura§uP.

Luptele pentru Scaunul Terii-Romfine*ti (1530-2).

Un rdzboiu cu Polonii pentru Pocutia tre-buia sa urmeze. Numai cat aici Rare§ i§ifAcuse räu socotelile.

1 Pregátirile Mute in toamna anului 1530, dovedite printeoscrisoare, de la 24 Octombre, a parcAlabului de Unguras, par a fidin 1529; nesiguranta in socotirea anilor de la Facerea Lumii, u-nll incepand din lanuar, altii in Septembre, pare a II Inraurit, si

aid, la punerea datel de la Hristos.' Toro, Doc Bistritei, I, pp. xxvii-viii; Hurmuzaki, XV. p.

35 , no. pcmcni.3 Ursu, o. c. p 66 si nota 13.' lorga, Doc. Bistritei, I, pp. )(XVIII sl urm.; Hurmuzaki, XV,

p. 356, no. DCLXIV ; Wittstock, in Prograrnul" gimnasiului sAsescdin Bistrita (la Ursu, o. c., p 61 si urm.), pp. 39-40.

' Hurmuzaki, 11, 13. 91, no. Lxv; lorga, Doc. Bistritci, 1. c.;Hurmuzaki, XV, 1. c.

224 Istoria armatei romanestl

Deocamdatä insa, trebuia sa se faa ran-duiald la Munteni.

Moise se ardtase un slab prieten si aliat.Mai fusese 5i un Domn crunt, care ucisese peboierii cärora li datoria. Scaunul. La 13 Fe-bruar 1530 el serba nunta surorii sale cu Ba-nul Barbu Craiovescul, numit in locul luiRadu, cel d'intäiu urmas al Pârvului ' ; atuncifurd uci5i boierii2: Drdgan perl cateva zilemai tarziu, pentru trAdare. Cei ce scAparä,cerufa 5i cdp'atara. Domn nou, pe Vlad fulllui VIdduf.

Cu d'ansul, dar. inainte, cu Basarab celdin 1529, care se intorcea3 si pare sã fi fostucis4, poarta Moise, in imprejurbri necunos-cute, lupte diu care iese, in Maiu, biruitortrimetând 5i 5tafete de bucurie la Brasov. Lajumätatea lui Iunie el era insä fugar in Secuime. Veni indatä la Brasov 5i merse apoiin FAgara5, la Majldth. Acesta organiseaza, cucomitele säsesc Marc Pempflinger, proprietarulin spe al Ciceului 5i Cetalii-de Balt6, care,in cugetarea-i de aventurier, isi reservA Nico-polul 5i Turnul, Giurgiul 5i cbiar Plevna, toatàstdpa.nirea lui Mohammed-beg , o expeditie

' Cf. Iorga, Pretendenti domnefti, pp. 35-6; lorga, Studli idoc., III, pp. L-LI.

2 Hurmuzaki, II', p, 654, no. ccconsm.' Turcas filium Bozzarab In Waiwodam transalpinensem indu-

cere; Quellen, II, p. 193. ,,BäsArAbeasa" si fate erau In luniela Brasov, p. 195; la Bran, p. 200,

4 Vlad apare ca novus Waivoda" la sfarsitul lui Maiu; ibid.,p. 165.

RAzboaiele lui Petru Rarel 225

munteana, care porneste din Sibiiu la 18 Au-gust. Ea intrd prin muntii Fagarasului". LaViipara, pe la 20 ale lunii, se dadea o marelupta, in pdrtile Teleormanului e drumul luiRadu de la Afumati in 1522. Turcii de la Ni-copol ucisera si pe Domn si pe Barbu ; Maj-lath cazu in manile biruitorilor. Moise si cum-natul sau aflard la 29 August odihna lor lamanastirea Bistritei2.

Turcii carii adusesera pe Vlad trecura cu elsi cu Muntenii, pe la Bran, Pitesti si Rucar,si in Ardeal, supt un Mohammed-beg care etot fiul lui All-beg: ei silira Brasovul a recu-noaste pe Zapolya, atacara pe Gerendy inSibiiu si se intoarsera prin Tara-Romaneasca3:de aici se intoarse Majlath inapoi in Fagara-sul sau, de unde pleca in 1531 ca sä ieaPrejmerul si sa-si supuie pe Secui4. Voevodal Ardealului in 1533, el asedia Sibiiul.

Vlad fiul lui Vladut fu fdcut ginerele luiRares, probabil prin cäsatoria cu DomnitaChiajna5. El se ineca, la Popestii din Ilfov,in apa Argesului, nu de pe urma unei rds-coale, ci la primblare. In zilele lui trecu pela noi vestitul aventurier Ludovic Gritti, fa-

' Hurmuzaki, 118, P. 655, no. CCCCLIX.2 forge, Inscrtptii, I, pp. 195-6; II, p. 81 0 urm.' Ostermayer, pp. 499-500; Quellen, II, pp 182, 185, 205-6,

212-3; Schuller, /. e.* Ostermayer, p. 500.5 Dum nova sponsa Waiwodae moldaviensis duceretur", din

socotelile brasovene pe April, nu pare a privi aceastd nuntä, clpe a lui Pares Insusi cu Elena-Ecaterina. Sotia lui Maria murlseIn 1529 (lorga, Pretendenti, p. 20 ; Quellen, 11, p. 192).

1 5


voritul lui Soliman, care mergea sd facd pacein Ungaria. Prin Octotnbre-Novembre 1532,iea Scaunul Vintild din Slatina, careli ziceatot Vlad 4

IV

Räzboiul lui Petru Rare* pentru Pocutia (1530-2).

La sfar*itul anului 1530 i se pdru lui Ra-re* cã a venit vremea sd iea Ora cu trei sutede sate *i cinzeci de tdrguri" a Pamper'. InAugust el cerea ca mo*tenitor al lui tefan-cel-Mare 0 capdta, se pare, *i invoirea Tur-cilor de a incepe acest rdzboiu drept 3.

In Novembre, cete de cdläri moldoveni tre,curd hotarul, primite bine de teranii ru*i deaceia*i lege, precum inainta*ii acestora primiserdbine pe luptdtorii lui tefan cel -Mare. IntregTinutul fu luat in stdpdnire färd lupta. Rdmânin cetdti 1..4.00 de Moldoveni 5.

Dieta polond se strânse abia la 30 Novem-bre , in Piotrkow. loan Tarnowski cern nein-tarziata pedepsire a Valahului". La 23 De-cembre, deput4ii nevroind sa voteze subsidii

1 lorga, Inscriptii, I, p. 125.2 Targurile, la Czolowski, Lupta de la Obertyn (poloneste ; din

,,Kwartalnik historyczny" ; v. mai departe): Sniatyn, Gwozdziec,Utoropy, Thumacz, Zablotow, Mihalce, Nizniow, Kutyska, Tys-mienica, Olszanica, Okno, Czesybiesy.

' lorga, in Cony. lit., X XXV, pp. 331-3.4 Hurmuzaki, XI, p. 7.5 Scrisoa ea lui loan Dantiscus, episcop de Culm, in lorga, Acte

fl fragm., I, p. 1 si urni.; Hurmuzaki, Sup/. II 2, p. 18 si urmCf. Ursu, o. c., pp. 75-6.

Rkboaiele lui Petru Rares 227

pentru mercenari, se hotara inarmarea intre-gii nobilimi a regatului, apoi se reveni asuprahotararii prin votul de la 3 Ianuar 1531, careacorda regelui Sigismund mijloacele trebuitoarepentru a tocmi adevarati osta§P. Din dietase trimeserd numai L000 de calari, supt JoanBoratynki, in Rusia

In primdvard oastea polona de recuperarenu era Inca' gata, §i Palatinul de Podolia,castelan de Camen4a, nu era in stare sä si-leasca macar pe parcalabul de Hotin, Teodor3,precum i pe alti pazitori ai granitei moldo-venesti, a tinea pacea, care, la dreptul vorbind,§i mai ales in sens moldovenesc, nu fuseseruptd, caci pentru luarea Poculiei, care nu era-Ord polona, nu se varsase nicio picatura desange. De aceia, chiar daca Rare§, care, incalea-i de la Lapu§na la Harldu, cazuse greubolnav, de Pa§ti, ar fi fost zdravan, el n'arfi atacat regatul, de la care avea sa pretindaun singur lucru, pe care si-I luase

Pe incetul, cu multä sfiala, in locuri deo-sebite, ca sd nu li se poata afla numarul",Tarnowski incepuse, in Iunie, a i strange le-fegiii. La jumatatea lui Iulie el avea, in cali-

Acta Tomiciana, in Hurmuzaki, XI i Supl. II'.Hurmuzaki, Supl. II', p. 32.

3 V., asupra lui Neamul romAnesc literar", II, articolul d-lu0. Coriolan.

El mui credea, dupA conceptia pollticA a Turcilor, cä tratatul.ce Inchelase cu regele nu-I mai lega cu urmasul acestuia, carefusese ales si proclamat ; i se dAdu InsA lAmurirea cA e vorba deo coregentA, si nu de o inlocuire.

5 Variis in locis, ne hostis eorum numerum scire possit.

2.

'1

4

0

228 Istoria armatei românegti

tate de capitan-general al ostirilor regeluiPoloniei", 6.000 de calari i tunuri bune, ser-vite de 300 de puscasil. Vre-o 1.600-2.000 dinei intrara, pe un vad nestiut, spre 24 Julie,in Pocutia, supt Martin Trzebynski, dar, in-vatati de exemplul Romanilor, nu ca oastemare, ci in cete. Urmara ciocniridoudsprezece cu cetele moldovenesti, carein cloud zile pardsira Ora. Numai castelulGwozdziec, langa Colcmeia, se impotrivi: elcdzu la 3 August.

Indata Petiu-si stranse oastea : avea peste20.000 de oameni", dupa un izvor polon 2, pan&la 24.000 dupa altele ; tin Italian din aceltimp ridicd puterea militara pe care Domnuio poate strange in opt zile la 30.000 3. Se-facura trei corpuri, cele trei straji ale lui Nea-goe: Vlad, parcalab de Hotin, i Toma Bar-novschi comandau cea d'intaiu, de 6.000, carese gräbi sa reiea Gwozdziec.

Neizbutind a-1 surprinde, Moldovenii avuiain fata lor avangarda polona, cu Nicolae Sie-niawski, apoi pe Tarnowski insusi Lupta sedadu la 19 August §i fu deosebit de invier-sunata: de trei on Invini, boierii se intoar-sera de trei ori la atac ; Petru-Voda puse Irlanturi si era sä ucida pe cele cloud capeteniicare i se intorceau biruite".

tnaintand putin, cale de douà mile, birui-torii se intdrird la satul Obertyn, pe apa Czer-

Dantiscus. Gorski, Hurmuzakl, Supl. P. 34. vorbegte0 de 2.000 de pedegtrI.

2 Dantiscus.3 Hurmuzaki, XI, an. 1531.

Gorski vorbegte de ,2.000" de Romani morti.

0,

Räzboaiele lui Petru Rare§ 229

tliawei, dupd datina husith, cu santuri si card,.astepta.nd apropiata lovire räsbunAtoare a Voe-vodului, care, mdrturisesc Polonii ar fi 13---tut la Siretiu" cete polone räzlete. Era o ta-"bird ca a Ungurilor la Baia, ca a Moldoveni-lor la Vasluiu si la Valea-Albd Polonii, abia4.000, nu erau bucurosi de o incercare cuinsusi Rares ; multi erau de pdrere cd se im-pune pardsirea tunurilor, comandate de Stas-"kowski si retragerea spre Halicz si linia Nis-tr ului.

In noaptea de 2 1-2 apdreau, in lumina flä-cdrilor ce ardeau satul, Moldovenii, vre o20.000 de oameni, cele douà sträji din urmdunite, in frunte cu tuiul Sultanului, cu treisteaguri pentru cele trei strdji, cu cinzeci detunuri, cea mai mare parte cucerite in codriiCozminului, unele si in ultima biruint5 arde-leand, la Feldioara. Toatã boierimea Moldoveiera in jurul Domnului, cu Logofdtul Teodor,cu Postelnicul si ceilalti membri ai Sfatului2.

Atacul românesc incepu in zori, la 22, cuchiote. Indatd pornird tunurile, care insd bh-teau prea sus. Ai lui Tarnowski stdteau nemis-cati in laWir, având aldrimea la mijloc. InzAdar se apropiard de ei cAldretii usori ai Mol-dovei, ca de obiceiu impartiti in cete. Insfarsit o poartd a taberei se deschise and ghiu-lelele moldovenesti cAdeau acum prea desesi Moldovenii c5utau sA incunjure oastea, si 800

' Cron. moldo-polonA.' Cele fret cete ar fi avut trei trambite marl; Gorski, p. 38.

Dupl povestitorul italian al luptelor din 1595 (v. mai departe), o§-tile noastre nu lntrebuinfau 1nsá nici trambite, nicl tube.

8 Per turmas divisas ; Wapowski.


de caldri poloni in armätura grea ieir. Ei fuardspinsi de trei ori. Alti Imoo de calari po-loni restabilesc lupta". Rare Ii urma gândul mai departe ; Moldovenii, având acumtunuri, inaintau pentru a inchide cercul lor imjurul lagarului, care trebuia sà ii cadd in mcu tot ce cuprindea. Numai o ultimà incor-dare putea scapa pe Poloni.

Se produse atunci un asalt general din parteacatafractilor" dusmani, can ieirà pe aman-doua portile. El izbuti mai ales in ce privesteceata, mai slabd, de Romani care se afla indosul taberei. Puscasii furd ucisi langa turtu-rile lor, pe cand artileria din tabard tintia cuo siguranta desavarsita. Romanii trebuira sãse retragd : Teodor, Postelnicul,Vamesul, saispre-zece alti boieri erau prinsi ; Vodd insusi, careincercase de mai multe ori a opri fuga, aveacloud rani. Lupta tinuse cinci ceasuri intregi.Polonii luara tunurile i altd prada,ei de norocul ce-i gasise. Ar fi ramas 2 746de Romani morti' ; o mlastind intalnith incale ar fi crescut numärul lor cu altii 2 000.La 7 Novembre, Tarnowski serba triumf in-Cracovia 2.

Indatd Rares isi facu o oaste noud: TurcirTatari, Sarbi, Ungurl furd tocmiti, de aproape-si de departe, de pisarii, de notarii" lui sotul

I Si Polonii adauga naiv cg, dintre al lor, ar fi cAzut doar ,patruzeci de nobili" ; lorga In Cony. lit., I. c., p. 342; Gorski, p. 38.

1 Ibid., p. 343. V. si descrierea canoniculul Stanislav Gorski,.Hurmuzaki, Supl. p. 30 si urm. VrAjmasii furl mai taridecat nor`, märturiseste Macarie. Cf. Czolowski, o. C. (Bitwapod Obertynem r. 1531, Liov, 1890).

nimiti i

HI,

Rázboaiele lui Petru Rares 231

Domnitei Chiajna, fiica lui Petru, Vlad, Dom-nul muntean, fagadui 10.000 de oameni. Po-lonii plecara din Pocutia, si, astfel, nu numaica se facu pazd bund la Nistru, dar 250 deviteji §i 250 de lefegii plecara, supt Orbs, saocupe din nou cetatile, lipsite de aparatori,ale Pocutieil.

La aceasta, regele raspunse, in iarna, facandsa se ardä mai multe sate *moldovenestiRare§ socoate, in Mart 1532: 105 si untarg §i sa se rapeasca 100.000 de capete devita 2 Moldovenii alergara insa in partile pri-mejduite, si ei putura ca§tiga, printeo lovituraneast.eptata8, biruinta de la Tardsauti, ucigand.200 de calareti du§mani4.

V.

Gritti i Domnii romilni (1534).

Il 1534, Gritti trecu prin Tara-Romaneasca,tot in vederea situatiei din Ungaria. Avea a-cum o mica oaste, si Vodd-1 intovdräsi cuboierii sal ; 0 parte dintre acestia cerurd intabdra de la Pitefti (August) alt stäpanitor.V'ad-Vintild nu se lasa insd ingrozit. Banuindpe Gritti, omul imparatesc, de intelegere cunecredinciosii sai, el stranse Curtea sa si, ase-diind cateva zile tabara, facu cercetare intreoamenii acestuia. 75 de boieri fura scosi si

lorga, In Cony. lit., 1. c., p. 343.Ibid., pp. 344-5.

8 Sublto et insperato.Wapowski; cf. Ureche, ed. cit. p. 193 .

'


aspru ped.epsiti, §i prin schingiuire. Unii dintredan§ii furd aruncati in temnita Poienarilor 1.Marele-Logofdt Teodor al lui Rare§ era §i elcu Gritti, ca ajutátor §i ca paznic.

In Ardeal, Gritti nu vede pe Majláth ve-nindu-i, dupd porunca impAräteascd, intruintampinare. Bra§ovul se teme de o surprin-dere: Ostermayer vorbe§te de o incercare aIenicerilor impotriva oraplui Vice-Voevodulardelean §i episcop de Oradea-Mare, EmericCzibák, care ar fi avut ganduri rele fatä deGritti, e ucis, langd Bra§ov, de trupele aces-tuia, supt Urban Batthydni, solul trimes in1526 la Domnii no§tri.

Acum se ridica tot Ardealul in insurectiégenerala", ca sá rasbune pe cel ucis mi§ele§te.Majláth iea comanda trupelor. Aventurierulvenetian, aruia i se atribuia ambitia de a firege al Ungariei 2, e inchis in Mediae. Aicise due de la Bra§ov cloud tunuri 4.

La 21 August se dadea de §tire lui Vlad caasediul Media§ului a §i inceput5. Peste cincizile se cerceta de Bra§oveni dac5. Rare§ vanávali asupra noasträ" 6, La 30, cdpitanul Mol-dovenilor venise cu chteva mii in ajutorulArdealului impotriva lui Gritti", luand pe la

' Dupà Schuller, In Iorga, Studii g doc., III, pp. u-u; duplTranquillus Andronicus, ibid., pp. LXXvIII-IX.

I Cf. Iorga, Gesch. des osmanischen Reiches, II, p. 415 §1 urm3 Ostermayer, pp. 531-2; Quellen, II, mai ales pp. 359, 361.' Ibid., p. 369.6 Ibid., p. 366.6 Ibid.

Rdzboaiele lul Petru Rates 233

Feldioara drumul spre Media§, inaintea cdruiascAteau Majláth §i Gotthard Kuen f. Indatàsosird §i alte trupe. La inceputul lui Septem-bre, Vlad vestia cd vine pentru Gritti2, darapoi se hotäri a sta i el pe 15,nga Ardeleni" 3.In aceia§i lund veniau 6.000 de oameni cuHuru, Vornicul moldovenesc4. In cetate erauinchi0 cu Gritti §i boierii munteni DraghiciSpätarul, Papdia §i Radici parcalabul, ,,cu300 de cAlAri"5.

Se §tie cd Gritti, asigurat printr'o scrisoarea lui Petru-VodA, se dAdu in mama Moldove-nilor §i ca fu cedat de ace§tia Ardelenilor,cari-1 tdiard ; fiii lui, du§i in Moldova, nu maiie§ird la ivealà. Prin acela§i drum, acumatotdeauna deschis, deci prin Secuime, se in-toarserà Moldovenii cu capul mândrului gu--vernator al Ungariei6.

VI.

Lupta lui Rare* co Turcii (1538).

Peste un an cete moldovene§ti treceau iarAsiin Poc4ta pradândl. Nu se ajunse la o luptàTana la 1537, când, dupd un lung §ir de ne-gocieri, Sultanul, Soliman-cel-MArq, era gatasd vie spre a face lini§te in Moldova.

t Ibid.' Ibid., p. 368.8 Ibid., p. 368.4 Ibid., p. 370.5 Ibid., p. 372.6 Della Valle si Museus; expunere, in Ursu, P. 105 si urm.7 V. si Ursu, o. c., p. 129.

234 Istoria armatei romAne0i

In iarna anului 1537 vara, regele Sigis-mund-August se gdtise impotriva Moldovei1i se páru lui Rare eli ar putea incerca iard§icucerirea Pocutiei, la care se gandia acum cuatat mai mult, cu cat intdrirea lui Za.polya,in Ungaria, ii tdia drumurile in Ardeal, undeInca' in 1536 se a§tepta cu fried sosirea

Despre aceastd ndvAlire nu vorbe§te nimicletopisetul moldovenesc, pe cand §tiri polonearatd cà strdjerii poloni, pentru a-§i rdsbuna,intrard in Tara-de-sus, rdsbatand pand la Bo-to§ani §i arzand in cale Cerndutii. Cete mol-dovene§ti trec indatd in Podolia, pradandCzerwone, jagielnice, Czarnkoziniec. La intors,ele au o ciocnire la apa Siretiului" cu Polonii,de la cari cad 2.000", intre cari §i 6o decurteni, la Februar 15383.

Urmarea a fost stIangerea unei noud o§tiride Tarnowski. Data aceasta, biruitorul de laObertyn asedie Hotinul, la 18 August 4. Despreacest asediu de cloud sdptdmani" vorbe§te §iletopisetul moldovenesc in versiunea polond,addugind cä el a tinut rand ce Petru §i boieriisai s'au inchinat, aratand cä pdrasesc gandurilede pand acum asupra Pocutiei. Peste putinpedeapsa era sd-i vie lui Petru de aiurea, de

Hurmuzaki, XI, p. 35.2 lorga, Doc. Bistritei, I, p. xxx; Hurmuzaki, XV, la acest an.3 Inrga, in Cony. lit., I. c., p. 399. Engel, Gesch. der Moldau,

p. 178 i Ureche, ed. cit., pp. 193-4, se inspirA din cronica po-lonA a lui Bielski i Strykowski.

Iorga, Chilia f i Cetatea-Albd, p. 319, no. xxviu.

r-iu

Räzboaiele lui Petru Rare§ 235.

la Turci, pe can i unii boieri, in frunte cuArbana5u1", Albanesul, Mihul, 11 chemaser51.

Din multe izvoare mdrunte, de naturd diplo-maticA, 5i. din larga povestire a episcopuluiVerancius, Verancsics3, cunoa5tem aceastä ex-peditie turceascd din 1538. In Iu lie Soliman-cel-Mare era la Adrianopol, cu toatd Curtea,sedzutd prin rázboaiele asiatice impotriva Per-§ilor, 5i multi spahii ; avea cu dânsul pe ceidoi fii mai mici, pe beglerbegul Rumeliei,Lutfi, i pe al Asiei, pe Pa5ii Dunarii, careera stäpanitá acum, nu de la Nicopol, ca suptMohammed-beg Mihalogli, ci. din 1521, de laBelgracl Se facu, ca in 1476, podul la Oblu-cita-Isaccea, fire5te un pod de vase, dedubase", pdzit de tefterdarul Haider Celebi.Ca 5i in alte expeditii, Vizirul, Mohammed,trece Intãiu. Sultanul insu5i se gäsia in Mol-dova, unde-1 a5teptau, de sigur, provisiilebogate strânse de begii din Chilia 5i Cetatea-Albä, la 26 August3.

Nu se vorbe5te de vre-un ajutor al Dom-nului muntean, care era atunci inlocuitorul luiVlad-Vintild, ucis la 1535, vara, pe malurileJiiului, unde plecase la vândtoare de cerbi,de catre boierii olteni rdscu1aIi4. Acest Radu,

Tratatul. in forma Jul Intäritä de urmapl Jul Petru, StefanLAcustá, la 20 Februar 1539, In Dogiel, Codex diplomaticusloniae, 12, p. 6 i7 si in Hurmuzaki, II', po. 187-9 ori Sup!. II',pp. 118-20.

' In Kovachich, Scriptores, i in Monumenta Hungariae His-torica, Scriptores, II; si In Papiu, Tesaur, III, p. 145 si urm.

V. lorga, Cronicile turcefti, in An. Ac. Rom.", serial II, IX,p. 20 si urm.

Dupa cronica lui Rustem : 20. Aid prin boierul Hâra Petrucere lertare. Cron. munteana.

8

Pa-

'

236 Istoria armatei romanestl

odatä Petra de la Arge.F, fostul egumen Paisiede la mdnistirea lui Neagoe-Voda, cel spriji-nit de Bisärdbe§tii, Craiove§tii, olteni, era fiullui Radu, deci al lui Radu-cel-Mare. Plätind,el §tiii sä scape de primejdiile rdzboiului: dädunumai salahori pentru a deschide drumurile.

0 nävAlire de Tatari se fácu in acela§i timp,ca §i in acea campanie a lui Mohammed alII-lea impotriva Moldovei. Rare§ putu sä-iban'. la Stefdne§ti, mai norocos decat tatälslu in anul infrangerii de la Podulnalt.

Sultanul il chemase pentru a raspunde ina-intea lui, Imparatul, §i anume Inca din zivade 7 August, &and sail lui se infati§aserd inlagax cu daruri ; Moldoveanul turcit SinanC-21ebl, care venise odat5. la Stefanita .1, adusesesomatia, §i el venise la Babadag, uncle Solimanse inchina moa§telor marelui sfant ' Saltuc-dede, la 17, cu vestea cd Moldoveanul sesupune chemärii". Incet. oastea turceased ina-inta spre Prat, precum incet, cu inchindciunipe. la morminte vestite §i cu vandtori prindumbrävile de stejari m5run0 ori prin m14-tinile dobrogene, ajunsese la Dunäre. Nu §timce poate fi intaiul popas, Mehveba§i", aldoilea e insd unul din lacurile Bugeacului demai tarziu, Lacul Galben", Chizil-ghiol, poateCitldbuga luptei din 1485. La 31 se trecePrutul la Fdlciiu. Dona' zile din luna urmä-toare se stã in tabdrä Papa la podul de laVize", adecA podul de la Vasluiu, unde Stefanb raise la 1475, se trece prin trei popasuri,satele S2pan", Deghirmenlii", Budanghioli".

1 p. 221.V.

RAzboaiele lui Petru Rams 237

La g Turcii intrà in Iasi, §i, in §esul Bah lu-iului, supt Centuie, se face unirea cu HanulTatarilor, care se intorsese. La binalele Voe-vodului"1, la Curti le lui se opre;te oastea du§-mand a doua zi, trecând apoi, spre Suceava,prin Fermusbaghi", satul Chirmenar" o rad.-ndstire veche", care ar putea fi la Mr lau.Cred cä Oro§en" e Boto§ani. Soliman intrala 15 Septembre sau 17 2 in Suceava.

Rand' aici nu intAlnise niciun du§man. Petrufusese párasit de tori boierii, §i ace§tia f6cu-serd a§a, incat nki teranii nu se strânserä injurul steagului terii. Ajutorul de 2-3.000 depu§ca§i i Secui, cerut de la regele Ferdinand,lipsi 3. Cu un mic numdr de cillareti l'angasine, Rare§ cercd sä fie primit la Hotin, darPolonii intraserd in cetate, §i astfel el fu ra's-pins. In cele cinci zile petrecute in cetateade Scaun a Moldovei (16-21), Sultanul a§ezdin locuinta Voevozilor dupd cererea boierilor,still* la BaddutP, pe Stefan ce se ziceafiu al lui Alexandru §i nepot al lui *tefan-cel-Mare, dar care de la un timp gäsi cã emai bine a-§i zice fiu al lui Stefan insu§i5.

Woiwoda binari.Dupä Cronica tnt Rustem.

9 Hurmuzaki, II, oo. 178-9.4 Ureche, ed. cit., p. 196.5 V. si Verancius, care afirmä si el aceasta. In ziarul lui Soli-

man, anexe la Hammer, Gesch. des osm. Reiches cf. Behr-nauerSuleiman des Gesetzgebers Tagebuch auf selnem Feldzugenach Wien"; ungureste In Thtiry, Török törtenetirok ,i se zicelui Stefan acesta noul: fiul Domnului de mai Inainte" ; poate fiInsa. I fIuI unui Domn de mai Inainte". El pare a fl ginerelelui Gritti, de care vorbeste un raport ; Ursu, o. c., p. 107, nota 8 ;cf. ibid., p. 165, nota 105.


landaFia, Agopn (Botosani ?), Ispin, cele treipopasuri de la intors, nu se pot hotari. 5timinsä en siguranta ea, dupd ce läsase lui5tefan zis in curand Lacusta" pentru cä pevremea lui venird i alte Idcuste decat aceleacare 1 fãcuserd Domn si din care se spunea cdsi el, turcitul, face parte, o path' de 500 deIeniceri, Soliman se indreptà spre Tighineade la Nistru. Aici fa'cu sã se ridice o cetatenoud, i, dupd obiceiul turcesc, pe care-1 ve-dem si din scrisoarea lui Baiezid al II-leadespre luarea Chiliei 5i Cetatii-Albe, de a numipoartd" orice cetate prin care se poate pa-trunde cu oastea intr'o taxa, vechea Tighinese prefácu in noul Bender". Mai daunazi s'agásit piatra de marmurd pe care el scrisese'in litere arabe supunerea Moldovei", al cariiDoran hain fusese cdlcat supt potcoavelecailor osman15.i"'. Se poate insd ca, din porunca lui, altii sa fi lucrat la aceastd cetate.Cdci, fiind in ziva de 24 Septembre la Ispin(Hotin?), Soliman scria pe la inceputul luiOctombre din tabdra ,,de la Prut"2, si la 4stim ca' el trecea Dundrea Inapoi, petrecutpain acolo2 de ,5tefan cu Vlãdicii 5i boierii lui4.

La 16 Septembre Rare§ se despartise deoierii r5masi langä dânsul. Trecu priu Piatra

Plitra lui Crdciun5, se inchind la mänãs-

Memoriile societeitii din Odesa, XIII, pp. 263-4.Hurmuzaki, Supl., lIi, pp. 111-2.

8 Ureche.Izvoarele, lorga, In Chilia i Cetatea-Albei, p. 186, nota 8.

Cf., pentru intreaga expedifie, lorga. Gesch. des osm. Reiches, II,ipp. 44-62. La p. 424 a se ceti, bine inteles : Radu In loc de Vlad.

Ungure0e i se zIce : KaracsOn-KO..

Rãzboaiele hil Petru Rare§ 239

tirea Bistr4ei, 5i, la 18 ale luni, inträ in munte.La 26 era la Va5arheiu, in Secuime, dupd cesträbdtuse Ciucul, unde praclase odatä a5a degrozav. La 27 pleca spre Ciceu 5i la 28 intrain cetate.

Aici fu asediat de tesaurariul lui Zapolya,Gheorghe Martinuzzi, 5i de Voevodul Ardealu-lui, Emeric Balassa, cari luard in stäpanireintreg domeniul Ciceului. Petru fusese rAuprimit 5i in cetate. PhrcAlabul Simion Drac5in5i Vlddica Atanasie de Vad se inteleserd a dape stdphnul lor in maim Ungurilor. Vodd aflà§i-i izgoni, dar el trebui sä se predea, impAr-Ond bath' intre asediatori. Rdmase apoi incetate, insd ca un oaspete pAzit de aproape.Dar la urtni regele Ungariei ii ingAclui samearga la Constantinopol, de unde-5i cum-pail a doua Doinnie Inca in cursul anului1540.

' lorga, Doc. Bistrifei, 1, p. xxxi §i urm.; Ureche, ed. cit., p.197 §i urm. ; Macarie, p. 159 §1 urm.

CAP. VIII.

OSTIRILE ROMANESTI IN RAZBOAIELE

PENTRU SOARTA ARDEALULUI

(1538 1564).

16

I.

Inlocuitorii lui Petru Rare (1538-41).

Stefan Läcustd incepuse stäpanirea lui cuo Moldova' mai mica ; raiaua Chiliei 5i Cetatii-Albe fusese ridicatá 'And la mijlocul Basara-biei de astdzi, cuprinzandu-se in ea ora5e cume Ciubarciul, care dispar de la aceast5. anexare.Cronica lui Rustem-Pasa scrie: Un Divan avuloc, 5i s'a hotdrit ca 14imea terii de la Nordla Sud si lungimea de la Rasarit la Apus ssaajungd de la Prut pana la hotarul Chiliei, iarcoasta sa atingd Duna'rea ; restul sa tie adausImperiului otoman. La RdsArit de Dun'are sdse clddeascii cloud cet4i: Tighinea si Klischin.Pentru Tinutul asezat la Apus de rhu sä senumeasca un Voevod 1.

In curand 5i Orheiul fu ocupat, pentru c.a sdnu mai aiba Tatarii o piedecd in calea lor:in prim5vara anului 1541 era vorba a se in-tan aceastà cetate, de la care se putea pradain Lituania la Braclaw, tot a5a precum, dupdocupare, fusese intarita Tighinea, ajunsd Ben-der'. Prin aceste ludri in stdpanire a punctelor

I Iorga, Cronicile turcefti, p. 21.' Scrisoare polonä din 30 Octombre 1540, In Iorga. Chilia fl

Cetatea-Albd, p. 323, no. xxxn; cf. si p. 320, no. xxx ; cf. ibid.,p. 188 si urm.

244 Istoria armatel romAnesti

insemnate de la hotare rama'sesera doarSoro'2a i Hotinul, care, acesta din urmh, eraaparat de Turci prin hotarirea Polonilor de anu i avea astfel drept in fata Camenitei lor,s'ar fi adus Moldova in starea Terii Române§ti,.care, cu Ieniceri in Braila, in Giurgiu, in Turnu,in Severin, nu se mai putea

Lacustä, care se impa'ca §i el numai foartegreu cu ingustarea granitelor mo§tenirii sale,avea legaturi §i cu Polonii, cari facura sa seschimbe cel d'intdiu beg de Bender, 0 pentrucã facuse un pod pe Nistru'. Dar tam nu-1voia pe Turc", aksul boierilor tradatori, silitide Sultan, §i astfel el avu sa dea luptd unuifiu al lui Petru" §i unui , fiu al lui tefan",'pe cari putu sa-i taie, crezand cã astfelasigurat Domnia2. Se zice ca dupa aceastaboierii cari voiserd sa-1 ajute i-ar fi cerutInca odata recapatarea pamânturilor pierdute,

de sigur indemnati 0 de sentimente inalte,_dar §1 de parerea de rau cã i-au pierdut mo-Oile de acolo i ca Domnul s'ar fi indrep-tatit cu lipsa de hrand §i de bani, cerând ozabava de doi ani, in nklejdea cd pAnd atunciva fi in Ungaria un rege care sd-1 poata a-juta3. i Polonul care scrie acestea, un omfoarte cunoscator, Nicolae Sieniawski insu§i,biruitorul de pe timpuri al Moldovenilor, acumcastelan de Bielz, capitan de Colomeia §i deHalicz, deci strajerul Pocutiei, adauge cd sin-guri Moldovenii i Muntenii, avand ca de

Ibid., pp. 322-3.' Ibid., pp. 323-4.3 Ibid.

,

misca.

si-a

RAzboaiele pentru soarta Ardealului 245

4Thiceiu, o sutd de mii de cdldri"1, ar fi instare sd capete Dundrea inapoi pentru neamullor i sd opreascd apoi la vaduri pe Turcii cear voi sd se intoarcd.

Peste putin, Stefan-Vodd era ucis in Su-ceava, intr'un foi5or sus in cetate", de trd-ddtorul lui Rare5, Mihul, 5i de Trotu5an,fostul prins de rdzboiu in Po Ionia 2 Aceasta,pentru cä Sultanul turcesc ddduse o partedin stdpAnirea lui sangeacului de Cetatea-Albd". In locu-i fu a5ezat Cornea, PortarulSicevei, care-5i zise Alexandru-Vodd, pretin-zind &à se coboard. din Bogdan Orbul. Elfácu sd se omoare to0 Turcii ce apucaserda se a5eza in Moldova, /and la unul 3". Indat5cete de boieri plecard spre cetAtile de laDandreade-jos 5i Liman, ca rdzboinicii luiBoldur, la inceputul veacului , 5i , bdturdSoo de cai turci, i luard multe oi, 5i se in-toarserd la ale sale"4. Stirile sânt intdrite

T Illorum apparatu solito, pro armis capiendis, centum milliaequitum; ibid., p. 325.

Ucigasil ar ft fost si Arbirestii", dupA Ureche, ed.cit.. p. 200, Care S2 ind:eaptd dupA un izvor necunoscut, ale cAruiastiri nu le putern intelege pe deplin.

Omnes Turcos qui in dicione illa iam se locaverant", scrie,la 15 lanuar 1541, ofiterul polon Opalinski ; Iorga, Chilia si Ceta-lea-Albei, p. 326. Solul cu vestea Domniei nouä veni la Brasov Inziva de 6 Decembre 1540 ; Quellen, Ill. p. 86.

4 Profligatis octingentis equitibus Turcarum et abactis quamplurimis pecoribus, ad sua iam redierunt", scrie, din Vilna Li-

-tuaniel, un Polon, la 21 lanuar ; ibid., p. 326, no. XXXIV. Cf. slscrisoarea bolerilor lui Alexandru cAtre regele Poloniei, Hur-muzaki, Supl. II p. 136 si urm. Si aid se pomenesc cele dotd-ttrei" rAscoale. Apoi scrisoarea lui Soliman, care clA vina i pePoloni, ibid., pp. 150-1.

2 .,Glne0i

3

246 Istoria armatel romanest1

de Turci, cari adauga 51 aceia cd navalitoriis'au infati§at, arzand satele §i jacuind tur-mele supt Bender chiar.

Un ceau§ venia catre tefan pentru a-icere sa intre in Ardeal,unde, dupa moartealui loan Zfipolya, tefan Majláth se facusestapan, ca Voevod al terii, cu Muntenii §icinci sangeaci", ai Dunarii 1. El aduse dinMoldova vestea Domniei celei noua ; Soliman-cel Mare raspunse trimetand pe Rare5 cumica oaste.

Imparatul cel neinvins, domnul nostruatot milostiv 51 prea-inaltatii Viziri, domniino5tri cei milostivi", scrie Petru din Silistra,la vad, in ziva de 28 Ianuar 1541, catre-Bistriteni, ni-au dat inapoi Moldova, taranoastra, intocmai cum o avuserdm 5i inainte"

5i un raport polon spune ca Sultanul arfi vrut sa restituie Benderul pentru suma de10.000 de zloti, a zidirii2, pe de-asupra,,5i ceia ce tineam inainte in Ardeal' Aveacu dansul pe Imbrohorul Husein4, pe Imbrea-Age, dupd Ureche, cu Teniceri i cu multaoaste turceasca", de spahii ale5i, poate spahio-glanii de Curte, cu totii in numar de 3.060 deoameni ; 5i sangeacii Dunarii erau gata sa-1

1 Quellen, III, p. 141.2 lorga, Chilia i Cetatea-Alba. p. 349.3 Iorga. Doc. Bistritel, I, p. XXXVI ; Hurmuzaki, XV, pp. 396

7, no.Dca..4 Hurmuzaki, Supl., 11', p. 151 ; cf. lorga, Chilia i Cetafea.

Alba, p. 349.P. 201.

si,

3

s.

126zboaie1e pentru soarta Ardealuhn 247

sprijine. Cu aceasta oaste de Curte a Impel-ratului" se gatia el a trece i.

Se merse pe malul dobrogean al Dundriipana la Braila, unde trebuiau sa se uneasca§i ostasii pasnicului Radu Paisie. Aici boieriimoldoveni, inspaimântati, vin sa-§i ceard ier-tare. Se auzi strigAndu-se in cinstea stäpâ-nului trädat: Intru multi ani sa domnesticu pace", Bine ai venit la Scaunul tau,Domnul nostru cel d'intliu".

Totusi Alexandru, cu cei ce facusera dinel un Domn, era la Cetatea-Nour de lângaRoman, unde Rare§ inchisese pe boieriibanuiti la 15382^ ca 5tefan in 1497. Rare§tocmi" deci oaste si facu tabara la Galati,unde alergase acela pe care Petru-Voda-1 cu-noscuse numai ca pe Cornea, omul de casaal Mihului. Cei ce incunjurau pe usurpatoril parasira, si, astfel, intr'o zi de Februar,Rare§ capata stapânirea Moldovei fara lupta.Sange curse numai prin taiarea lui Alexandru.Prin Bklad, unde avu ospat de la credin-ciosul sau Hthtt, Vodd merse la Suceava,unde se aseza la 19 Februar3.

Cu el ramasera Husein, Imbrea-Aga", avândi.000 de spahii §i numai 300 de Ieniceri 4.

Un timp Polonii se temurd cd Moldovenii§i Turcii, laolalta, rásbun'andu-si de o potriväpentru fatisa sprijinire a lui Cornea, vor trece

1 V. sI Iorga, Doc. Bistritel, 1. c.' Ureche, ed. cit., p. 202.8 Ureche, ed. cit., p. 202; lorga, Chilia fi Cetatea-Albd, p. 327

Ai urm.' Ibid., p. 349.


Nistrul spre a nimici pe aventurierii poloni,nutniti cu numele tatdresc de Cazacit, cari,supt Pretwicz, tin conducdtor potrivit cudânsii, pandiau la hotare impotriva Tatarilor,misunand si impotriva Turcilor din Bender,ba chiar cercau noua cetate de la Nipru, aOceacovului sau Dasovului, pentru a se in-toarce apoi la Bar, unde Sieniawski era gatasi-i sprijine 2 Dar se pdstrà pacea cu Polo-nia, cu toata" ndvälirea unora din caldrii turcispre Miedzyboze 3. Si interesul Turcilor siambitia personald a lui Rares indemnau lacelalt rdzboiu: din Ardeal.

II.

Prinderea lui Majlfith de Petru Rare* (1544

in Maiu Petru-si aducea familia de la Ciceu.Oastea o avea gata, cu boieri noi in frunte,dupi taiarea lui Mihu Hatmanul4, inlocuit cuPetra Vartic, fost sol, totusi, al hii Alexandru-Vodd de la Poloni5, a lui Petrascu Comisul,ginerele aceluia, a lui Trotusan, inlocuit caLogofat-Mare cu Vistierul Matias de la Horod-niceni, luptätorul de lângd Ciceu: Toma Lo-gofatul fu fäcut Vistiernic ; la Hotin, in locullui Septelici, läsat numai cu viata, fusese ase-

t Pomenit si la Dlugosz cu prilejul luptei de la Lipnic ; XIV,p. 530.

lorga, Chilia fi Cetatea-Albd, 1 c. : cf. ibid., p. 346 sl urm.3 Ibid., p. 352.' I se zice, nu numai In cronicl, dar si In documente cu acest

nume;; ibid., pi348, no. VII.b. Hurmuzaki, Supl. II ', p. 141.

'

Ràzboaiele pentru soarta Ardealului 249

zat omul cel mai sigur Tiara Camärasul. Là-sand la o parte deocamdatä gândul de a luacu sila Benderal, vechea sa Tighine, din carenu plecase bagul i IeniceriP, Petru trecu deciin Ardeal pentru a prinde pe Majldth.

Cu Chiuciuc-Ball-beg i alte trupe turcesti,cu Paisie, fostul calugar, de la Munteni, eltrebuia s a restabileasca autoritatea Sultanuluiin provincia pe care si acum poate visa incd

si-o alipeascd 2 Petru trecu pe la Oituz,spun cronicile moldovenesti si se intalni abiala Fagdras cu Voevodul ardelean, stapanulacestei cetáfi. S'ar fi dat r5zboiu vitejestede imbe 'Agile", la 20 Iunie. Astfel ar fifost prins Majläth, lAgat in obeze" i tri-mes la Poartd, dupa care Petru se intoarceprddand Izvoarele ardelene nu stiu insd de

ci vorbesc de o inselare, cu care s'arfi ademenit Majlath prin doi ostateci turci,cari purtau haine de sangeaci, dar erau oa-meni de rand ; de acesti ostateci se vorbestesi mai tarziu ca si de ostatecul moldovean,Logofdtul Matias Radu Paisie fusese el in-susi de fata, i astfel pentru intaia oarà seintalnirà cei doi Domni pe un camp deluptal5

V. ibid., pp. 190-1; ibid., X, Prefata, p. 1 i urm.Ureche, ed. cit., p. 203 si urm.; Cron. lui Eftimie, p. 132 si

urm. Pentru imprejuräri i critic, lorga, Gesch. des osmanischenReiches, III, cap. I.

8 Ibid., pp. 8-9.Cron. lui Eftimie, pp. 162-3.

8 Quellen der Stadt Kronstadt, Ill, pp. 64, 84, 99, 100 giurm. Pentru nunta lui Radu, in 1541, ihi 1., p. 88.

sa

lupta,

'


Fire5te cà trebuie cetit pentru luptà": 20/die, cAci la 25 Iunie abia 5tiau Bra5oveniicd straja (ztraza) moldoveneascd e in Se-cuime"1, cu 5eptelici 5i Boyle" (Bo lea) ; la29 Petru insu5i era intre Secui2, iar la 1-iuIu lie Radu i Turcii prädau in Scaunul Se-cuiesc Orbay3. La 9-15 Iu lie se asedie Fagd-ra5u1. -La 19 Moldovenii se intorceau pe laZarne5ti 5i Tohani2: la 23 se face intaia po-menire a prinderii lui Majlath5 ; Hatmanul",Petru Vartic, stätea inaintea portii Bra5ovu-1ui6, i Petru se apropia. La 25 Iulie Sibiie-nii cereau lui Bali-beg 5i iui Radu-Vodd ,,pace

liberarea domnului Majláth, cdpitanulIn August, plecau Românii din Ardeal.

Secuii i acum tinuserd eu Rare58.

In Februar 1541 la Cetatea de- Balt5 segásia Ioan Zalanczy9. Rare§ era hotArit sd-5iiea inapoi i aceastd cetate i Ciceul, dar onoud ndv5lire in 1541 e exclusd. SocotelileBra5ovului au numai mentiunea unui logofdt,de cei mici, al lui Petru, care se intoarce InDecembre de la Fägara5 ".

$i in 1542 ea se fdcu numai cu zdbavdin conditii modeste.

1 Ibid., p. 103.Ibid., pp. 141-, 107.

a Ibie., p. 109 i urm.Ibid.

5 Ibid., p. 108.6 Ibid.

Hurmuzaki, XI, p. 857.Iorga, Indreptari i Intregiri, p. 37.Quellen, Ill, p.

'° P. 122.

si

si

o

o


Amestecul mai departe al lui Rare* In Ar deal(1542-6).

In 1542, la 17 Septembre, Rare§ era in Su-ceaval, de 5i se a§tepta ndvälirea lui inca dinvara2. In aceia51 lund el pAtrunse in Ardeal,dupa cronicile moldovene§ti. Sasul care in-seamna pe atunci spaimele 5i cheltuielile nea-mului sdu, Ostermayer, da alta data pentruintrarea lui in Ora: 24 Octombre. i el a-dauge: Aceasta ie§ire a lui s'a facut pentrucä n'au vrut deie mo5ia lui, Cetatea-de-Baltd, pe care o tinea Inca Balthasar Borne-missa"3. Prin Bacau (9 Octombre) i Trotu5 (r 6),Petru trecu intaiu la Secui, unde era la 24,5i Inca de la sfar§itullui Septembre-1 prece-dase Vornicul sau4, poate Huru. La 27, Bra-5ovenii faceau daruri de mancare de post, cucepe, mazare, varza, meiu 5i samanta de ca-nepd lui Voda §i Hatmanului Vartic6, ba maiadaugiau i 81 de parechi de cizme"6. Deaici merse la Cetatea-de-Balta 5i o 1u5.

Pe cand Bra§ovul strângea oaste impotriva.lui7, Petru trecea spre Bistrita. La Mihaile§ti,la Pintie ii aflam in zina de 20 Novembrear

' Hurmuzaki, p. 231, no. cxcrx.lorga, Doc. Bistritei, II, pp. xxxvli-viiI.

3 P. 5 .4.4 Quellen, III, pp. 170-1, 174.5 Ibid., p. 176.5 Ibid.7 Ibid., p. 178.8 lorga, Doc. Bistritei, I, pp. xxxvlr-vm ; Hurmuzaki, XV, p_

427. no. I ccxc.

113,

2

st-i


avand cu el toata Curtea, §i pe parcdlabulviilor Cotnarului, un Sas, pe care conationaliisai II numesc Gheorghe markgraful de Koth-narsberg' '. La 23-4, acest Gheorghe negociazacu Bistritenii Apropierea tesaurariului ungu-resc, Gheorghe Martinuzzi, episcopul de Oracle§i tutorul tanarului rege Ioan-Sigismund fiullui Zdpolya, Ii sili sa plece2. Mergea ap deiute, incat tunurile-i rämasera in noroaiele\Tailor, langa Rodna: (land vina pe Septelici§i pe Avram Rotopan, el ii taie la Suceavaa.

In Ianuar 1543 Petru incheia, din Moldova,un armistitiu cu Bistrita, care, acum mai multdeck oricand nu voia sa-1 recunoascd destapan4, ba nici macar sa-i plateasca censul.In nadejdea cã va putea lua totu§i Ciceul;care se tinea pentru regina Isabela, Ungura5u1,unde stdtea comandantul ungur, Paul Bankpe Some§ul-de-sus, la Gherla, era stapan Mar-tinuzzi insu5i, §i cetatea fusese facutd impo-triva tendintelor moldovene§ti de recucerire,Petru, care nu tinea decat Rodna, trimese,in toamna anului 1543 daca nu veni chiarel insu5i pe Vistierul Matia5. La io No-vembre episcopul-tesaurariu alerga ca sd ras-pingd pe Moldoveni5.

In Iunie 1544 cete moldovene§ti se infati-§eazd iard§i la Ciceu, unde alearga spre apd-

Quellen, III, p. 176.2 lorga, Doc. Bistritei, 1, pp. xxxvni-rx ; Hurmuzaki, XV, p.

426, no. Dca..x.xxIx.8 Cron. lui Eftimie, p. 163.

Doc. Bistritei, I. c.5 Ibid., pp. xL-i; Hurnluzaki, XV, p. 436, no. DCCCXVII.'

RAzboaieIe pentru soarta Ardealului 253

rare Paul Bank. Peste caeva zile regina Isa-bela incheie in sfar5it indelungata cearta : 5i

Ciceul 5i Cetatea-de-Balta filth' claramate, fa-maind in adevar mo5ii" pentxu Rare51.

E pace de-acum in Moldova. Domnul carevisase refacerea domeniului sau ardelean, re-luarea Tighinei, ba chiar, in 15423, cruciataimpotriva Turcilor, pe care o sprijini cu baniisai2, se multami cu aceste Ino5li fara cetati5i cu inthrirea, impotriva Benderului turcesc,a cetatii Soroca, Inca din 1543, cand adusepentru aceasta me5teri sa5i3. Muri in 1546,lacand urma5ului sdu Ilie grija altor expeditiiardelene in slujba rurcilor.

W.

imprejuritri muntene.

Ined din 1544 turburari izbucnisera la Mun-teni. Un nou Basarab- Vooki" sotia lui RaduPaisie era insa Ruxandra lui Neagoe, 5i, Ba-sdrabeasa" traia Inca , vine prin Caransebe5,drumul urmat 5i de Rare5, când plecd laPoarth in 1539 40, avand husari 5i trabanti"unguri, luati de dânsul cu plata impotriva luiRadu, care Inca din 1542 se declarase ferdi-nandist. Turci din Nicopol Ostermayer a-

1 Ibid.' Cf. Hurmuzaki, X, Preiata si lorga, Gesch. des osmanischen

Reiches, III, P. 10 si urm.3 lorga, Doc. Bistrifei, I, p. XXXIX ; Hurrnuzaki, XV, p. 432,

no. DCCCVII.

254 fstoria armatei românesti

dauge §i Tatari" yin in ajutorul lui RaduPaisie, gonit dintru'uniu, §i ucid pe acestndvAlitor, Laiotã cu adevdratul sdu nume, laFantdna Tiganului (15 Octombre)'.

Peste cdteva luni, ali Turci aduc in locallui Radu pe Mircea-Vodd Ciobanul. La r546impotriva acestuia, un mare uciga§ de boieri,yin pribegii, pe douà cdi": in Bra§ov se ne-gociase cu dân§ii in August ; in Septembrevine vestea acolo cä au fosttoamna anului 1547 Vornicul Vintild se ridicdimpotriva lui Mircea 8.

Se da'du, pe la Olt, o luptà, in care Vintildfu biruit, dar nu §i ucis. In April 1548 e omorat,ca pretendent, Craiovescul" Barbu, care era,nu numai Vornicul cel nou, ci §i ginerele luiMircea, §i fugise de curând la Bra§ov, de undefu adus cu fagAduieli.4. Urmeazd nävdlirea dinAugust a pribegilor, Teodosie fost Ban, fostulVistier Udri§te de Margineni. Ei au cu dân§iiSecui, supt Simion Borosnai, chiar Sa§i. E omare expeditie, care se coboard pe la Branpre Praova": se dä lupta la Peris,', in Ilfov,§i cei doi conducdtori ai nAválirii pier5. Mar-tinuzzi vine in Tara Barsei §i taie pe coman-dantul Secuiloe.

P. 505; cf. Cronicile munten i lorga, Jnscripfii, 11, pp.48-50, 254.

Constantin Cdpitanul, ed. lorga, p. 61, nota 4.3 Hurmuzaki, XI, p. 861.

Cf. Constantin C5pitanu1, 1. c. l Hurmuzaki, XI, pp. It-m.3 Constantin Cdpitanul, p. 61.

Ostermayer, p. 505.

invinsi2. In

1 -...

2

4

"

RAzboaiele pentru soarta Ardealulul 255

V

Fill lui Petru Rare* in Ar deal (1550-2).

Nicio cronica de tara nu aminte5te interven-tia militard a Romani lor in Ardeal la 1550,and certele dintre tutorii regelui minor Joan-Sigismund aduserd o navalire turceasca interile ce alcatuisera odatä Ungaria. Numaisocotelile ardelene ne pot ldmuri, impreund cucronica saseasca a lui Ostermayer.

Secuii veniau in ajutorul lui Martinuzzi. Pen-tru a-i opri. Ilie-Voda fu rugat de regina Isa-bela a--5i trimete trupele. Pentru motive pecare nu le cuno5team, aceasta dadu comandafratelui sau Stefan, care era la Bretc in zivade i-iu Novembre. Inca de la 23 Octombre secerceta de Bra5oveni ,,ce fac Moldovenii inSecuirne" 4, iar la 28 se trimet daruri luiStefan, care era langa Bretc in tabard" 2. Inacela5i timp Muntenii, (Ai Turci dundreni, pa-trundeau pe la Turnul-Ro5u 8. La 4 Novembresocotelile Bra5ovu1ui inseamna cd Stefan a ie§itdin Secuime in Moldova". Secuii fug la Bra§ov.

tefan stä doudsprezece zile in Ora. El nu pradd,Peste putin insa socotelile arata cd Stefan $i cuHie au pradat in Secuime, cu 800 de Turci 5i400 de Tatari" 4, §i amandurora li se fac daruriin ziva de 13 *i de 17.

I Quellen, III, p. 1.62.bid., p. 563.V. si ibid.

4 Ibid,, p. 564.

256 Istoria armate românesti

Nici Muntenii lui Mircea nu fac paguba, fiind5i ei inte1e5i cu episcopul-tesaurariu 1.

Inca la 15 Novembre Sibrienii cercetau cuprivire la Moldovenii din Tara Barsei, iar lainceputul lui Decembre Martinuzzi facea sa sestrangd trupe impotriva Turcilor 5i Moldovenilor". Regina Isabela facuse insa ca nava-litorii sa se intoarcd3, la 24 Novembre . La13 Decembre Ilie era in Suceava 5.

In 1551 Ilie se turci, 5i ,5 t e f a n il inlocui.Acest an nu vazu insa, cu toate poruncile tur-ce5ti, o navalire a Romanilor in Ardeal 6.

In 1552 tefan-Voda i5i fAcu ins6 a douaexpeditie pentru munti, intre altele 5i pentrua rdsbuna trecerea pradatoare facuta de Secuiin tara sa pe la Sf. Gheorghe a anului trecut 7.La 4 Iulie tabara moldoveneasca era acum inSecuime 8. Lucrul se 5tia de mult, 5i. Bra50-venii luaserd masuri, chemand cete de calarigreoi, de catafracti", din Boemia, din trupelegeneralului imperial venit de curand in Ardeal,Castaldo, care tinea la el 5i pretendenti pentru

' Pentru imprejurArile politice, v. Iorga, Gesch. des osmani-schen Reiches, III, pp. 31-2 si 32 nota 3.

2 Hurmuzaki, XI, p. 862.3 Quellen, III, p. 566.4 Ibid., p. 567.6 lorga, Doc. Bistrifei, I, p. XLVII ; Hurmuzaki XV, pp. 480-1,

no. DCCCXCII.6 Cf. lorga, Doc. Bistritei, I, pp. xLvil-lint.7 Ostermayer, p. 511. SI Mircea-Vodä se plânge de Secui ; Hur-

muzaki, XI, p. 784.6 Ostermayer, p. 514.

Razboaiele pentru soarta A rdealului 257

amândoud terile 1: in Brasov chiar se afla dom-ni§orul" Radu Die, cu puternicul boier Socol sicu Logofatul" 2. Se credea cd astfel va fioprit Mircea de a intra in Ardeal.

Moldovenii pradard toatä Ora Secuilor §ipätrunserd, gonind pe athersari, pând la Prej-mer, care fu ars la 12 Iulie ; peste douä zileHärmanul Barsei, Honigberg al Sa§ilor, aveaaceia§i soartd, sapand numai cetatea. A douazi Stefan, pe care nimeni nu cutezase a-1 ataca,se intorcea inapoi 3.

In Moldova el cädea, in lagArul de la Tu-Ora, de mâna boierilor, cari a§ezau in loc peun kan-Vocki foldee. Cu acesta da luptà la%Sipote pe Miletin", in drumul spre Boto§ani, ajutat §i de Polonii trime§i de Sie-niawski §i sprijinit de Vornicul Motoc, i in-vinge (4 Septembre) 5, un Alexandru-Vodddin Polonia", venit de la Trembowla, dar careluptase de curand impotriva Turcilor la Ti-mi§oara 6. Lupta de la Sipote a lui Alexan-

' lorga, Gesch. des osmanischen Reiches, III, pp. 40-1 si no-tele.

I Hurmuzakl, XI, p 785.8 Ostermayer, p. 514; alte cronicl in Quellen, IV, pp. 53, 80,

490.4 Ca sprijinitori ai lui se arata Vornicul Gavriil si Hatmanui

[loan] Sturza ; Eftimie, p. 219. Adauge pe loan Movila si pe loanPetricina Danciul. Pentru imprejurarile omorului, v. Hurmuzaki,II, pp. 291-2, uncle se reproduce la 1552 o scrisoare din Buchholz,Gesch. K. Ferdinands, IX, pp. 609-11. Aid se spune ca Alexan-dru de la Castaldo, cel ce luptase la 1,Timisoara, si Alexandru-Petru sant deosebiti. Cf. lorga. Studii fi doc., V, p. 651.

5 Ibid. Descriere pe larg, la Orichovius, In uima vechii editii alui Dlugosz ; zf. Ostermayer, p. 515.

6 Hurmuzaki,11 6, p. 180. Cf. lorga, Gesch. des osman. Reiches,Ill.17


dru, pe care cronicarul polon il nume§te PetruPaharnicul, ar fi fost numai o incunjurare"a taberei lui Joldea §i o prindere a celor dinlauntru.

Tot oclata Rada venia in Tara-Româneascape calea lui Basarab-Voda, prin Caransebe5,cu pribegi §i. multi haiduci", L000 pe lângdcei 600 de calari români: in Novembre el iz-gonise pe Mircea, prin infrangerea de la Md-ne.Fti, din 16 ale lunii. Ar fi avut 80.000cete$te : 8.000 de osta§i cu 36 de tunari §io ceata de 600 de Turci, cari luptard in frunte.Mircea incearca a face din cetele sale un sin-gur corp, mai resistent ; Radu orânduie§tecloud corpuri. Biruiesc archebusierii lui prinimpu§caturi, care nimicesc inthiu pe Turci.Radu iea pe fuga, mulIimea boierilor §i curte-nilor. Pe and Radu intra in Taxgovi5te, Mir-cea se adapostia la Giurgiu ; fratele sau, BanulStan, cazuse'. Toata iarna Radu statu inScaun. In primavara-1 aduserd inapoi pe Mir-cea Turcii dunareni §i Alexandru- \Todd cu Mol-dovenii. Radu birul, dar trebui sd treacd inArdeal (Main). In zadar catità el, in August,sa se intoarcd2. Dar Mircea insu5i fu scos inMart 1554 cu aceia§i oaste turco-moldove-neasca ; Alexandru trimesese pe Vornicul sailNädabaico 3.

1 Descrierea luptel In Natalis, Historiae sui temporis libriXXX, Strasbourg, 1912, pp. 134-5 ; si In Engel, Gesch. der Wa-lachey, p. 218 si urm. Scrisoarea lui Castaldo, Hurmuzaki, 115,

pp. 40-1. Cf. si brosura mea Mdruntifuri istorice culese in Un-garia (din ,LuceafArul" pe 1904). V. si Cronlca terii.

3 Cf. si Magazinul istoric, V, p. 375, nota 2.3 cronica lui Eftimie, pp. 220-1.

Rdzboaiele pentru soarta Ardealului 259

VI.

Lupte le lui Alexandru Upu*neanu 0. PAtra*cu-eel-Bun in Ardeal (1552-8).

La 1553 Läpu§neanu avea un dregator laCetatea-de-Baltd, dar el nu luase Becleanul,pe care in Octombre-Novembre Voevozii Ar-Zealului voiau sd i-1 smulg6 i ; aici erau Secui§i nobili cari tineau cu regina 2.

Tot in acest an Alexandru-Vodd trece inArdeal pentru a-§i cere inapoi domeniul dewo5tenire. El pradd in Ciuc §i se ridicd spreBistrita. Voevozii imperiali ai provinciei, Kendy-§i Dobó, il silesc a pleca in pripà pe la Bis-trita.

In 1556, apoi, amandoi Domnii tree in Ar-Zeal ca sd a§eze in Scaunul din Cluj pe re-gina Isabela, adusA din Polonia. Ostermayerare tiri exacte. Dupd ce ajutoare române§ti,venite in oastea celuilalt regent, Petrovici, seintorsesera in April, Moldovenii veniser5.prin Bistrita ; Muntenii ar fi fost, dupd Os-termayer, 14.0003, lds'and pe lânga Petrovicipe Socol, Vornicul Moldovei, Motoc, apoi

1 lorga, Doc. Bistritei, 1, pp. L-11; Hurmuzaki, XV, p. 5u0 si11TM.

' Ostermayer, p. 516.s Cf. pentru treceiea Romdnilor cu Nicolae Gereb, in !mar,

lorga, Doc. Bistritei, 1, o. La; Hurmuzakl, XV, pp. 519-20, no.DCCCCLIII. Pentru contingentele romdnesti v. mal departe, §urmAtor, stiri din Forgdch, Rerum Hungaricarum Commentarii,Pressburg-Casovia, 178R.

260 Istoria armatei românqti

Alexandru-Vodd Ldpu5neanu insu§i infra inSecuime, fArd a pthda, acesta din urmä la 24Maiu ; se face tabdra la Prejmer : judele Bra-§ovului e chemat acolo El se intoarce indatä.In Iunie Inca Vornicul moldovenesc e pe pa-mantul Ardealului

La 5 Iulie cete muntene, 3.000 de oamen4tree in Tara BArsei ,,pentru a pedepsi pe uniiSecui". La 9 August P'atra§cu-Vodd era laCampulung in tabAra. La 23 trece muntii §ise opre§te i ansul l'anga Bra§ov, primindpe jude i petrecandu-1 cu musica lui. Dupäopt zile", pleaca spre Cluj. In acela§i tinipVornicul lui Alexandru apare din nou 3. Inziva de 22 Octombre regina i mo§tenitorujunguresc erau in acea capitald a Clujului. Os-termayer arat'a cd in Novembre amandoiDonanii" se intorceau unul prin Bistrita, altulprin Bran'. Se pare c'd Alexandru. Vod'a a luatparte de fapt la aceasta dep'artatà aldtoriepand in Zips §i la hotarele Poloniei i cà tre-cerea lui s'a fAcut pe valea Bistritei Aurii, laun inceput de iarn'a grea.

In 1557 Moldovenii pätrund iara'§i in Ar-deal (Novembre), prin Secuime, dar numai rnnumar mic, tot ca ajufatori ai Isabelei5. Moar-

Hurmuzaki, XI, pp. 793-4; Ostermayer, pp. 517-8.Ibid., p. 518.

8 Hurmuzaki, 1. c.4 PAtrascu aratä ce a fAcut, la 4 Novembre; Hurmuzaki,II, pp.

351-2, no. cccxxx ; cf. lorga, Gesch. des osmanischen Rei-ches, III, p.p. 50-1.

lorga, Doc. Bistritei, I, P. ; Hurmuzaki, XV, 5 uint

'

°

Rãzboaiele pentru soarta Ardealului 261

tea lui PatrascuVodd face insA, nu numai peRadu Clucerul, intrat, in Ianuar 1558, cuMuntenii. pe la Turnu-Rosu, ci si pe Vorniculmoldovean a se intoarce pe la Bistrita.

In 1558, Maiu, Alexandru Insui trece mum--tii, dar, pentru cateva zile numai. Cete mol--dovenesti erau in Octombre pe valea

pe la Hidveg-Podeni. La Rodna era unparcAlab moldovean, la Reteg i Ciceu dre-gitori, cel din urmA luand titlul de dregatoral Tinutului cetAtii ; se reclamauminele Rodnei, unde Isabela pusese pe un Sas'.

Cu aceasta amestecul romanesc in Ardeal seincheia. In acelasi timp, odatä cu ofanduirea pu-ternicului principat tributar al Ardealului, vre-mea in care erau cu putintd rdzboaiele ofen--sive pentru Romani, pe sama lorapoi pe a Turcilor, se isprAveste. Lui Alexan--dru Lipusneanu, in a doua Downie, ii erap§strata rusinea de a pune capAt i vechiiostiri a IVIoldovei. $i totusi un cronicar, Aza-

pomeneste cA $tefan Rares a fost ucispentru ca. ,,voia sá inchine tara la Turci casi frate-sdu Dias" !.

VII.

Luptele lui Alexandru Uipusneanu cu Despotactivitatea militarli a noului Ioan-Vod6".

La 28 Maiu 156o, I.,ãpu§neanu era in lagar.Nu era vorba de un rAzboiu cu Tatarii, cari

lorga, Doc. Bistrifei, pp. LV-VI ; Hurmuzaki, XI, pp. 799, 969,870 ; XV, p. 536 si urm.

Mart-§ului,

si

intdiu,

Tie,

262 Istoria armatei românesli

erau cu totul asthmpärati de când se supuse-sera' Turcilor, ci de rdspingerea curiosuluiaventurier grec. venit prin Germania, Jacob-Basilikos, care se zicea Heraclid si Despot alinsulelor Paros si Samos. In Octombre acestavoi sd pdtrunda in adevdr in Ord, cu novatunuri mid', dar fu invins, la sfarsitul lunii,de Polonii Palatinului Rusiei, strânsi la ho-tare.

Peste putin Despot" avea insä cu sine aju-toare culese de ocrotitorul si gdzduitorul skiAlbert Laski, in Zips, Poloni de la Philipowski§i Liasocki, Unguri de-ai lui Anton Szekely,capetenie de haiduzi deci Inca odata, dupdcasul din Tara-Romaneasca, vedem pe acestihaiduci, fugari si jafuitori strânsi la granitade vesnic rdzboiu dintre Turci si Unguri, ames-tecându-se in afacerile noastre, si mercenariincercati de-ai Francesului Petru Roussel, dincare fácu un cavaler al Ordinului sdu", cdpi-tanul general al strdjii si colonelul peste 2.000de puscasi (pixidariO3, §i de-ai BurgundululJean de Ville30, cari se vor fi desfäcut dinoastea de specialisti rdzboinici a lui Castaldo_Mari silesieni, 150 la numar, si mercenariimperiali se adaugire. Avea si tunuri mici.Astfel pentru inthia oard mestesugitul rdzboiunou, de stiinta si tacticii, al bandelor gata sa

' Forgách, p. 274. S'a intrebaintat si manuscrisul din Dresda,Bibl. Rep% F. 65. Pentru aceastä nAvAlire, fol. 99 V° si urm.

3 lorga, Doc. Bistrifei, I, p. ra.3 Hurmuzaki, II, p. 403, no. cco.xxvIll.' Cf. Forgách, p. 277.5 Ibid.


se amestece pentru bani in orice aventurd seamestecri in rosturile militare romAnestP.

Cu TO 000 de galbeni luati de in AlbertLaski, Iacob, sprijinit de Imperialii din Caso-via, ai lui Francisc Zay, care comandà acolo2,isi plAtise deci mercenarii, leficiii" in numarde 1.500 de caTari i 400 de pedestri3. Ceamai mare parte erau Unguri, dintre haiduci ;se num'arau 200 de caldri germani, cu platosenegre. Burgunzi i Italieni ori Spanioli doaroptzeci, cu archebuse lungi". Cu acestia sestrecura el, peste strAjile de terani, in Novern-bre 1561, in Moldova5, si, anume, dupd ce,pornind din Muncaciu, se intatisa la CArlibaba,pe drumul Sucevei", el incunjurà muntiitrecu Prutul la tefänesti 8. FArà zàbav4 ocupdIasul.

Alexandru-Vodä strânsese, in p6rti1e de sus,15.000 de cäläri ; printre ei, spune un izvorapusean, ar fi Lost, pe lângd terani cu sulitä

Hurmuzaki, II, p. 436: novum militis genus". V. Sommer.Vita lacobi Basilici, ed. Legr nd, Deux vies, Paris, 188. , pp.20-i ; Graziani, ibid., p. 166; cf. lorga, Nouveaux materiauxpour servir a thistoire L Jacques Basilikos l'Heraclide, Bu-curesti, 1900, Prefata. Cf. Hurmuzaki, II, anii 1560 si urm. Co-manda de arme a lui Alexandru in Prusia, Nouveaux matériaux,p. 41, nota 1.

2 Totusi LApusneanu, rucla, prin Doamna Ruxandra, cu NicolaeZriny, ceruse Imperialilor, pe aceasta cale, a nu i se aluta dus-mantil.

1.6 0, la Forgach, 1. c. DupA Graziani, 2.500 de pedestri;p. 167.

4 Mal tArziu Laski trimese pentru a I se aduce din Italia 300de archebusieri cAlAri ; lorga, Nouveaux materiaux, p. 9.

5 Ibid., p, 5.ForgAch, p. 279.°


si sent, i boieri cu platose i cAmasi de zalefoarte tari". Teranii pedestri erau 2 000 2,dupd Forach si 5 000 de Turci8, cei maimulti Ieniceri !4". De fapt, 260 de TeniceriInptau in rândurile lui, vechea strajd din15388 Avea i aisprezece tunuri 6.

Avangarda moldoveneascA, supt Motoc, meresspre cercetarea dusmanului, dar fu r5spinsdde Anton Szekely si Laski'. si in a douaciocnire, en Bodein, parcAlabul de Iasi, filedinvingatori strAinii, ajutati de tunurile lor.Lupta se dädu in Tinutul Dorohoiului, pe

lângd satul Verbia. Turcii erau in sat. Larau, inteo pAdurice din dosul podului,urmân-du-se deci exemplele lui Stefaneel-Marese asezara tunurile ; acolo se afla i Domnul.

In ziva de 17 Novembre cele cloud osti sebäturä cu tunurile.

La 18 inainteaz6. Szekely, cu 3oo de husariunguri, Burgunzii usori, Ioo de calareti greoi,de catafracti", 260 de haiduci pedestri si 6ode Italo-Spanioli cari facuserd practicA in Te-rile-de-jos, i cu archebusierii cAlAri. Despotvol sá capete prin ndvala lui trecerea apei.Neizbutind, se lash" tunurile pe dea18, cu po-runca de a se tinti asupra strAjii din urm5.a Aoldovenilor, spre a nu fi loviti si ai lui

lorga, Nouveaux matériaux, I. c.2 Sommer, p. 23.

P. 279.Dupa Ureche, el ar fi fost prins pe nea,tept ite ; ed. cit., p. 211.Hurmuzaki, XI, p. 58.

6 Ibid.Forgách, p. 278.

8 In edito colle.

Ji-jia,

RAzboeiele pentru soarta Ardealului 265

Despot, 5i de a se trage pe incetul, ca s'a nuse isprdveascAl munitiile. Ei se fAcurk se zice,a cdta vadul mai jos, si Moldovenii mutarAtunurile intr'acolo. Dar navalitorii se intoar-sell iute inapoi, si trecurd.

Sagetile si ghiulelele moldovenesti fAcuseràintaiu mare paguba, dar nu putuser5 opri lua-rea podului de aceastil cAlgrime indfazneay4 sibine armatd. Szekely merge acum cu Burgun-zii, catafractii" si pedestrii lui 5tefan Baloghde imprastie pe pedestrii nostri ; a doua liniecu Despot si Laski- i mdceldreste. Lui Alexan-dra i se dA atac la dreapta, haiducii turburandin acelasi timp ultima strajd. Astfel ar fi pe-rit 2 500 de Români la too de dumani Defrica pu5ti1or, cred unii dar Românii le cu-nosteau prea bine din atatea lupte, ori dinsetea de fazbunare impotriva unui Domn crân-cen cu ai lui, boierii càl'ari se risipird si eiindatä, pe and Turcii si teranii nostri perirdtoti in casele 5i curtile satului Verbia. Dom-nil, dupä ce rdpuse pe un cAlaret dusman,fugi, 5i unul din urmäritori ajunse asa deaproape de el, incat ii d'adu jos cu sabia gu-giumana de samur '1. Averea lui inSa putuseel s'o strecoare cdtre Dundre, asa incat birui-torii n'avuril altd prada' cleat un singur carcu vesminte 5i unelte. Alexandru ajunse ne-vatamlt, prin Husi2, prin Chilia, unde-1 asteptaDoamna Ruxandra, la Constantinopol3.

7 Descrierea luptei dupl Forgach, rns (in editia din 1788 lip-sesc pagini intregi; cf. cea din Monumenta Hungariae Historica,XVI), dupA scrisoarea germanA din Hurmuzaki, XI, p. 58; lAmu-rirl subsidiare In Sommer, p. 23 s'i urm.

* De lupta de la Husi pentru Bodnarus", Bodeiu, pArcAlabde Iasi, v. Uricariul, XVIII, p. 485- vorbeste numai Forgach, pp.279-80. V. si mai departe.

8 Azarie, p. 149; Ureche, ed. cit., p. 212.


In acest timp, Suceava se d'adea biruitoru-lui, primit de insu0 Mitropolitul terii. Oasteainsd, crescuta cu 16.000 de Romani, merse-impotriva lui Alexandru, care stransese laHu0., alti 28.000", intre cafi 5.000 de Turcidin cetati. $i aici se &à luptil la un pod, celde peste Prut, care e intregit de straini, cuvase de vin : in doua zile treizeci 0 cloud detunuri din Suceava, ascunse, imprä§tie peTurci, cari erau dupd straja de 2.000 ai luiMotoc. A treia zi Lapu§neanu fuge, 0 ai luise predau ; Muntenii §i Tatarii nu mai yin.

0 singurd porunca de Domn, cu caractermilitar, ni s'a pastiat din acest timp, aceiaprin care Despot oranduia sa fie prins La- ,

pu5neanu. Iat-o in traducere, dupa o versiuneitaliana 1:

Joan Voevod, cu mila lui Dumnezeu Domnal Moldovei, sanaltate tie, Iacove Bole, sta-roste, credinciosul nostru. La primirea scrisofii noastre de Ltd indata, filra zabav5, vei&dad cu oastea ta la termul Dunarii §i cuobi§nuita-ti sarguinta vei incerca sa prinzi peacel ticalos de Alexandru 0 pe tovar4ii lui,§i mi-1 vei trimete viu sau mort, §i nu-ti valipsi mila noastra. $i mangaie pe oamenii aceiadin partea mea. Dacd Dumnezeu atotputerni-cul imi va fi intr'ajutor, voiu primi bine petoti tovara0i lui Alexandru ; daca vor venisa mi se inchine, pe toti ii voiu ierta §i-i voiuprirni in mila mea. Dar, de vor fi indaratnici,indata vor fi pedepsiti pentru gre§elile lor,

' I-Itirmuzaki, II, p. 392, no. ccwon.

Räzboaiele pentru soarta Ardealului 267

A§a sa §tii. Dat in Ia§i, la 3 o Novembre 1561".

Dupd o urmarire mai tärzie a lui Alexandrul,Despot, care-§i zicea deci: Ioan-Voda, pusecrainici sä vesteascd prin toate ora§e1e2 Ca ele Domn acurna §i. pacea stapane§te, a§a incatosta§ii trebuie sä se intoarca pe la casele lor3,

pretioasä lamurire noua despre datinelenoastre rdzboinice. Trecurd la el indatä Bar-novschi Hatmanul4, Ioan Motoc Vornicul, Lo-gofatul Stroici. Pe ai lui, a§ezati in cvartir,mai ales la Suceava, ii plati cu bani din odoa-rele, topite, ale Slatinei.

Anton Székely plecase ; fratele lui, Petru,era comandantul Sucevei. Supt cuvant c'a is'a cerut de Turci, Despot cladu drurnul celormai multi mercenari, mai ales Germanilor pe-de§tri, §i la mind chiar lui Roussel'. Laskiavu Hotinul, §i el a§eza' pe un Polon ca sa i 1pazeasca6. Dar, neintelegandu-se cu Domnulpe care-I facuse, acesta merse mai tarziu, cuoastea lui de 5oo de oameni, de-si lila ceta teainapoi7.

Deocamdatd, venind la Galati, Despot opri,in April, silindul la o revedere a hotarului,o navalire a noului Dotnn muntean Petru-Voda,

1 Ureche, ed. cit., p. 212.2 Per praecones oppidatim.8 Sommer, p. 24.' Magister equitum.5 Pentru plecarea a 200 de puscasi unguri in 1561, lorga, Doc.

Bistrifii, I, p. LxII; FIurmuzaki, XV, p. 572, no. MLVII. Pentrunumbrul rbrnas, Hurmuzaki, 11, p. 406.

6 Ibid.; lorga, Nouveaux materiaux, p. 8, nota.7 Ibid., n. 65, nota; Sommer, pp. 30-1; Graziani, pp. 183-4


fiul lui Mircea Ciobanul §i al Chiajnei, fiicalui Rare§, care-1 cà1uziat.

Voià acum sá aducd din Italia 5oo de ye-terani ca instructori pentru Români2. Stfdi-nul care ajunsese, prin multd indrAznealà in-tr'o epocd prielnicd inclräznetilor, Domn alMoldovei, arata ca vrea s'a se sprijine pe oaste,nu numai pentru asigurarea Domniei sale, dar§i pentru a lua de la Turci Chilia, Cetatea-Albä, Tighinea, de la Unguri domeniul arde-lean §i Secuimea3, de la Munteni tara lor In-treaga.

Lang'd Hotin Despot trecuse in revist'd peCurteni4. $i in toamna anului 1562 el avu ociocnire cu Muntenii prin boierul s'au Bolea,§i-i sili, la 20 Octombre, a-i da 5.000 degalbeni pe au5. Ocupatia Hotinului se faceacu 30.000 de oameni cari se credeau menitipentru Pocutia pe la 14 Iauuar 15636.Avram §i Movilã Logofatul furd a§ezati aicica parcalabi 7.

Pentru asemenea planuri mari trebuia ere-

7 Sommer, p. 33; Hurmuzaki, XI, p. XII.2 lorga, Nouveaux materiaux, p. 18.,8 V. Iorga, Doc. Bistrifei, 1, pp. Dcm-iv; Hurmuzaki, XV,

p. 577 §i urm.; Iorga, Chilia i Cetatea-Albã, p.t 197 ; Craziani,p. 197.

Lustraturus exercitum, ad milites in campum!apertum pro-gressus; Sommer, p. 39.

6 Hurmuzaki, 11, pp. 956-7.Ibid.

7 Ibid Laski se unise cu Vi§nievietchi cu Socol, logodnicuDomnitei muntene pe care Despot o petia ; ibid.

o

§ii

RAzboaiele pentru soarta Ardealu ui 269

dinta o§tilor. Nu se 'Area ca Despot strAinulo poate a§tepta. La Galati el facuse a sebata toba noaptea pentru a vedea cine-i rAmancredincio§i, §i-i ramaserd nunaai Ungurii', Sepusese tan bir anume, de un galben pe an,pentru oaste2, §i aceasta nemulpmia pe mu]ti.La Hotin el fusese Incunjurat de leanimeainfuriat5.

Acestea-i prevestiau sfar§itul. Inca din pri-mavara anului 1562 usurpatorul ie§ise in la-gar impotriva Tatarilor, adeca la hotarele ternlui": atunci Tatarii pradara cinspleace oridouAzeci de sate §i batura pe cei loco deRomani trime§i dupd 64. Prin Iunie NicoJaeLugo§ici, a§ezat in Soroca, ar fi bätut cu3.000 ( ! ) de oameni 6,oco de Tatari, trime-tand prin5i §i Domnului5, In 1563 acela§i zvonde navalire tatareascd se raspandi ; Despottritnese deci la hotar trei sute de cäläri, maimult Unguri", 200 de pede§tri, pu§ca§ii ger-mani cu cinci tunuri, boierimea calare suptTom5a §i Darman. In tabard Ungurii indfura uci§i noaptea, .,la Ciuhru", lang5 Sapo-teni Prutul se trecuse la Fratileni de catreRomani, fara sa fi valut picior de Tatar. Fu

' Sommer, p. 42.2 V. si Graziani, p. 181.8 lorga, Doc. Bistrifel, 1, p. xi.m.4 Legrand, o. c., p. 254; Hurmuzaki, 11, p. 437. La 27 Mart

Despot era in HArlAu; ibid., p. 404, no. CCCLXXVIII. Hanul s'arfi scusat, trimetand un cal, doua bice si un scut ; ibid., pp. 407,410, 416. UrmA ciocnirea cu Muntenii si, se pale, trimetereade cete in Pocutia panA la Sniatyn ; ibid., p. vu. Nicolae Lu-gosici merse la Trotus pentru a phi pe Secul. ibid., p. 43,ccorcrv.

5 Hurmuzaki, 11, p. 436.

270 lstoria armatei romdnesti

pästratd numai cdpetenia pu§ca§ilor, Cristofor,pentru cd era nevoie de dansul4. Tot astfelfurd uci§i strdinii din Cetatea Neamtului §idin toate cvartirele ; unii dintre dan§ii numai,ca Ioachim Prudentius, un Silesian, puturdrdsbate 'And la Despot'.

Acesta fusese inchis in Suceava, cu 656 deosta§i, dintre cad 400 de Unguri", supt Mar-tin Farca§ §i Petra din Deva, iar ceilalti, la300, Greci, Poloni, Ru§i, Turci, Nemti, Italieni§i ca.tiva Romani'. La io August Tom§a, dinpdrtile Orheiului, fu ales Domn, §i peste catvatimp4 ajutoare ardelene, 6ou de oameni5, iivenird, cu Nyakaso §i Raday, pentru a bateSuceava, pe care Rare§, de sigur, o va fi in-tdrit din nou 6.

De mult Inca* se gatia a ndväli in MoldovaDumitra§co Vi§nievietchi, frunta§ rus, care secoboria dintr'o fiicd a lui 5tefan-cel-Mare §ia cdrui faimd crescuse in multe lupte cu Ta-tarii date in fruntea Cazacilor al cdrora orga-nisator a fost impreund cu Pretwicz 7. Boierii

1 Sommer, p. 45. Dupa Graziani, p. 118 ; dupa Commendone,loan Cancello. Dupa. Forgdch erau si Sarbl ; p. 325.

7 Furl ucisi si mesteri nemti, negustori, arment cari n'aveau aface cu Despot.

3 Forgdch ms. In editia din 1788 lipseste; pe cealaltä n'o amta lndernana.

4 Dupa lupta cu Visnievietci, asigura Forgdch.5 La Forgdch, p. 330 : 2.000.6 Sommer, p. 4 sl urm.; Iorga, Doc. Bistritei,l,p.rvn si urm.;

Hurmuzaki, XV, p. 584, no. mucxxv.7 Cf. Sommer ; Graziani, pp. 184-5 ; lorga. Nouveaux matériaux;

Engel, Gesch. der Kosaken ; lorga, Gesch. des osmanischen Rel-ches, III ; Hasdeu, Arch. 1st., Ill, p. 57 si urm. (Domnita se ma-


se facurd a-I chema ca Domn, 5i el se ldsain5e1at, venind cu cateva sute de caldri numai5i tunuri mici1, având ca tovara5 pe Pisa-ezenski. Cei ce ieirà inaintea lui, la Vercicani,la podul Siretiului, in vederea Sucevei, 15.000de oameni, cu Tom 5a insu5i, se aratara insagata de lupta. Intaiu, intr'un atac de noaptear fi invins Dumitra5co, la urmä musk a douazi, el fa cople5it de multime i prins i aicidoua palcuri du5mane ar fi luptat unul irnpo-triva altuia la cloud pdrti ale podului2. Elped la Constantinopol2.

Asediul Sucevei urmeaza pand in Novembre.Cei 500 de caldri ai lui Despot facurd multe

luAnd i trei tunuri din cele patru4 carebateau in poarta cea mare. Barnovschi peri.De la o vreme Ungurii de afard se intelegeaucu cei d'inuntru. Rana a nu sosi Inca sangea-cul cu 500 de calari care aducea poruncileimparate5ti, Despot fu silit de ai lui, dupd ceucisese o capetenie a lor, pe Petru din Deva,a se preda (5 Novembre 1563). Ulan in ve5-minte domne5ti spre satul Areni, §i aici, dupd

ritase cu Teodor Sanguszko din Vi§nita) ; e numit vArul lul 11 le,

adecd fiu al surorii lui Petru Rare in lorga, Nouveaux materiaux,pp. 68-9, nota.

.Dupà Sommer, 300 ; dupA Graziani, 4.0001 Forgach face dinel simbriaul lui Despot ; p. 326. Ii a 3.000 de Poloni.

2 Paszkowski.s In luptA fu ucis de Moldoveni, pentru cA tintia prea sus, Cris-

tofor pu§caaul ; pentru luptA, Sommer, pp. 51-2 ; Graziani, pp.192-4; Ureche, p. 216 : fârä biruinta de noapte. Dupl o scrisoare,poate autenticA, a lui Despot, el ar fi vrut sA treacA la Munteni,and lui DumitraFo Moldova ; Legrand, 1. c., p. 239.

$i ForgAch, p. 326.

;

ie5iri,

'

'


un simulacru de judecatd, il trânti la pdmAntbuzduganul Tomsei. Peste cateva zile, Laski,care plecase dinCamenita, cu 3 000 de oamenis'i 8o de muschete mari", precum si card, siinaintase spre Suceava, iesia din Moldova cumultd fried, prin pAduri, unde se temea sdnu-1 astepte soarta regelui Ioan-Albere. SiUreche vorbeste de aceastd temere ca pädureas'i nu fie sdciuitd." si de ndvala, prin locuristeal:rite, a teranilor cu imblAcie si cu coase" ;el fu urmdrit de 4.000 de Români pând laSniatyn.

Turcii nu intelegeau insä ca Stefan Tomsa,care avuse, la II Decembre 1563, si o lupth,altfel necunoscutd, cu Muntenii cari aduccaupe Alexandre, sal domneascd. Dupä oarecarezdbavd, se apropie de Moldova beglerbegulRumeliei.

Stefan-Vodd läsd deci tunurile si trecu 'nPo Ionia, in Mart 15644, cu r.u( o de pedetrisi 2.000 de cäldri cari se risipiserd sau furdrisipiti pentru a peri, peste cateva luni, decaldu, la Liov, impreund cu tovardsii sdi, Mo-toc si Spaucioc. Tara se supuse lui Alexandru,care venia prin Bthila si ai cdrui paznici pa-gani erau gata de luptd. Tatarii, acoperind

' Graziani, p. 210 si urm. Cf. rnArturiile despre sfarsitul lui Des-pot, aduse de d. Motogna, In Revista Istorica, XI.

3 Ed. cit., p. 218.8 Legrand, o. c., p. 259 ; cf. Hurmuzaki, XI, pp. xiii-Iv ; Ureche,

ed. cit., p. 219 ; dupl letopisetul nedescoperit Inca, I, p. 494.4 La 2 Mart, Petru-VocIA, cu care se luptase, Intreba la Brasov

despre fuga lui; Iorga, Indreptdri si Intregiri, p. 38; Hurmuzaki,XV, pp. 596-7, no. mcx.

RAzboaiele pentru soarta Ardealuiul 273

tara ca un roiu pan' in Prut", luaserd de lanoi 15.000 de robi, ca pedeapsV. Iar Unguriicelui de al doilea Zdpolya ie§isera din Moldovaincarcati de prada2.

VIIT.

Puterea militant a Moldovei, in a doua jumgtatea veacului al XVI-lea.

Atunci &and Alexandru-Vodd lua inapoi Mol-dova se credea cd aceastà tail ar putea scoatein luptd, la nevoie, §i pan'a la 6o.000 de cd-lareti 3 sau macar 5o.0004. Izvoare contempo-rane socot la 80.000 oastea lui Tom§a5. Des-pot insu§i asigura la 1562 cd poate strange

. 40.000 de pede§tri §i 50-60.000 de caldri6.0 altd socoteald atribuie Terii-Romane§ti un

contingent de 10.000, iar Moldovei unul de30.000 de oameni7. La inceputul lui 1563 Des-pot putuse strange, scrie din Hotin un marturocular, in patrusprezece zile 40.000 de oameni.20.000 dintre ei i-am v5zut cand ii trecea inrevistd in lagarul de la Hotin, altii Inca nu so-siserd §i, in num5r de 20.000, se asigur5 ca eraula malul Prutului, de a cArui revgrsare erau

' Graziani, p. 215; Hurmuzaki, XI; lorga,Nouv?aux materiaux,pp. 83-4.

' lorga, Doc. Bistritei, I, p. Lxvr; Hurmuzaki, XV, p. 596 siurm. Cronicile terii au o foarte slabA valoare.

3 lorga, Nouveaux materiaux, p. 64 Ibid., p. 18.5 Hurmuzaki, XI, p. )(iv.6 Ibid., II, pp. 405, 407, 420, 437.7 Hurmuzaki, II, p. 414.

18

274 Istoria armatei românestl

opriti... Si erau in cea mai mare parte calari ;putini pedestri ; n'au cai mari, dar foarte po-triviti. Trupurile oamenilor sant zdravenedestoinice de rázboin ; frig, foame i ostenealale sufar i ei ca i caii lor i, ea si Turcii, semultamesc cu putin. Pe langa aceasta, iubescpe Domn i sant foarte disciplinati 1." 50.000ar fi strans i dupa Forgdch, un contemporan,Despot indata dupd Veibia2. Pe la 1570 Turciicereau Domnilor &Ate 40.000 oameni3.

Tunurile ramasesera din vremurile mai priel-nice: si Lapusneanu le avea la Verbia ; cetd-Tile se aflau in band stare, macar Suceava,care nu putuse fi luata in 1563, Hotinul, undese asezase deocamdata Laski, si Neamtul, deunde plecase comandantul strain ca sä ajutepe Despot in Suceava ; acesta avea de gand aface si aiurea cetati dupd rosturile apusene.

Dacd nu era imparecherea intre calarasiintre pedestrasi", acestia singuri fiind cu Ale-xandra', Moldova ar fi fost Inca" o puteremilitard. Si dacd n'ar fi fost ura lui Alexandraimpotriva boierimii.

' Ibid., p. 464.P. 281.Ibid., p. 646. In vremea RaresUi'or, Ilie putea scoate,

expedltla lui Impotriva Brasovului, 50.000, dar cu Turd cu totibid.. p. 6 Mai tArziu Motoc ducea, supt Alexandru, numai 4,000de Moldoveni In Ardeal; p. 116. In 1556, c And Muntenii asediazaAlba-luha, iar Moldovenii Gherla, Motoc are 8.000; ibid., p. 142-Cf. lorga, Gcsch. des osmanischen Reiclzes, III, pp. 50-1 si maisus, p. 293 si urm. Contingentele amdnduror Domnilor pentru res-tituirea Isabelei se socot la 40.000 ; p. 188. Reichersdorfer are60.000 supt Petru Rares (Papiu, Tesaur, III, p. 139).

Ureche, ed. cit., p. 219 ; v. si Hurmuzaki, XI, p. 60.

d

4

'°

126zboaiele pentru soarta Ardealului 275

IX.

Nimicirea puterii militare a Moldoveide entre Alexandru Lnpu*neanu.

Ceia ce-1 incredintà i mai mult pe Alexan-dru-Voda de primejdia ce venia totdeauna dinpartea boierilor filth navalirile domni5ori1or"trime0 de Imperiali, prietenii lui Despot. Pu-tin timp dup5. aezarea lui in Scaun, MelchiorBalassa i Francisc Zay, având cu ei vre-unpretendent, voiau sa iea o nAnastire bogatdde bund samd Slatina luit. La inceputul anu-lui 1565 un Bogdan-Vac/el, care se zicea fiullui Petru Rare§, se g5tia s intre in tar5, cuajutoare din aceia0 tabard ; de fapt, in April,el hia cu dansul pribegii säi §i la o sutd deUnguri: Imperialii, can aveau nevoie de pace,

oprirã ins5 cu sila, ranindu-1 i ucighnd peunii din tovard0i sai2. Tot pe atunci Laski,pe care odatä Despot il facuse, solemn, urma-§ul sdu, gatia o nävdlire pentru mo§tenirea"sa3. Socol Munteanul trdgea nddejdea Dom-niei moldovene§ti, in 15n4 inc54. Peste un an,alt tecior de Domn, Stefan, zis Mdzgel a-cesta va fi fost adevdratul lui nume dintreocrotitii lui Balassa i Zay, ai lui Schwendi

Anton Szekely, pätrunde pe la Bicaz, cu,,hainuci" §i pastori", cu oameni din SAngiorz,Dumbrava i Bargau, §i ajunge Oa la Ceta-

Forgách, p. 340.' lorga, Pretendenti domnesti, din ,Analele Academiei Române",

XIX, pp. 21-2.8 Ibid., p. 30.' Hurmuzaki, 11. tabla.

$i

'

ii

pi

276 Istoria armatei romaneVi

tea Neamtului ; el fagaduise lui Szekely Ciceul.Ldpu5neanu-i risipi oastea prin cete strânsein graba4. Stefan scapa iasa, §i, un timp inca,el stdruie pe Maga Székely, Zay §i vechiulajutator al lui Despot, Roussel, sa-1 faca Domn,cum lacusera odata pe acesta.

In 1562 Inca Alexandru ar fi fagaduit Tur-cilor o cetate tare §i cloud' ora5e la hotar",dupa insa§i marturisirea lui Despot'. De faptel era hotarit sa impiedece rascoala viitoareprin dararnarea cetatilor a§a cum se facusede Ardeleni, la Ciceu §i Cetatea-de-Baltd, cuace1a0 scop de a inlatura putinta unor noualupte §i prin desarmarea elementelor per-manente ale o§tirii, prin desorganisarea intregiiputeri militare a Moldovei, prin inlocuireavechii alcatuiri a terii, sprijinita pe rosturileost4e§ti, printr'o notia alcatuire civila. Deca-derea terdnimii, care se cobora tot mai multcatre situatia de vecini" ai boierilor incMca-tori de pamânturi §i drepturi, sila satenilor,cari incepeau sd nu-§i mai aiba mo5ia, deorice razboiu in folosul unui doritor de Dom-nie sau al celuilale, ajuta aceastä opera q dedistrugere. Alexandru.cel-Nou" se multamiacu straja lui de Ieniceri, §i el era sigur camasurile-i nimicitoare vor fi privite cu deose-

' Ureche, ed. cit., p. 221; cf. lorga, Doc. Bistrifei, 1,urm. ; Hurmuzaki, XV, p. 613 *i urm.; lorga, Pretendenfi, p. 31 ;Hurmuzaki, XI, pp. 584-90.

3 Hurmuzaki, 11, P. 437.I Poiche il poverl popoli non vog lno tanti travagli di guerra",

spune desluOt un raport genoves din Constantinopol, la 13 Mart1564, per observar punti, como a 11 primati, di volere pid tostouno che un altro per signore" ; Hurmuzaki, XI, p. t9, no. cn.


bitä multämire de Turci, pe cari gandurile luiDespot ii nelinistiserd, iar fapta indrazneatda lui Tomsa ii umpluse de !o 5i mai :maregri ja

Ureche 1amure5te astfel r5sipirea cet5ti1or":Alexand.ru-Vodd, vrand s5 intre in voia Tur-cilor, precum se fagaduise inaintea Impgra-tului ca va rAsipi cetatile den tara Moldovei,numai si-i dea Domnia, pentru cd, intele-gaud Imparátia atatea amestec5turi ce sefalceau in tard, au socotit ca sd slTheascd taraden temelie, sä nu se afle ap5rAturi, 5i auporoncit, cine va rásipi cetAtile den Moldova,acelui va da Domnia, -- dece AlexandruVodd,fãcând pre cuvânt Imparatului, au implutcetatile de lemne, 5i le-au aprins de au ars, sis'au rasipit". 5i, blästärnând neing5duinta 5inesatul turcesc, el adauge: Numai Hotinulau läsat, s5 hie de apdrare de spre Tara Le-5easc5", Hotinul pe care Laski trebuise sd-1pa' easeasca.

$tirea de la Ureche nu se mai afl5 aiurea:ea trebuie sä fi fost culeasä deci dintr'o ver-siune mai completd a letopisetului lui Azarie.C5 e adevarat5 5i scoasd din izvor autentic,dovede5te insä aceastdlaltä stire, polonh, din25 Novembre 1564: I-au venit scrisori dinMoldova, acestui sol al lui Alexandru, carepovestesc cd cetatea Hotinului, care era instaphnirea domnului Laski" de la care eracerutd in rebruar, 5i el pretindea bani pedansa, cei imprumutati lui Despot, -- a fostarsä de foc", 5i indat5. dupd aceasta se pome-neste mäcelul celor doisprezece sfetnici ai luiAlexandru in Suceava 5i. boala de ochi a


Domnului, care ar fi orb'. Deci Wiwi Hoti-nul a fost ars, in anul intoarcerii Lapu5nea-nului, pentru ca La.ki sà nu mai ailA la cerdvni 2.

Apoi, dupd aceastd mai puternica cetate"3,se fdeu §i. ddrâmarea celorlalte. Vorbind de IA-vAlirea lui Mazga, Alexandru-Vodd pomene§tenumai de ora§u1" (oppidum) Neamtului, acolounde, la Ureche, dupd aceia!,-i versiune pierdutäa letopisetului de lard, se inseamnd , CetateaNeamtului"4. La 1586, un cdlAtor engles nu-me§te Ia§ul al cArui parcalab, 41,3pd Bodeiu,dispare ca §i Hotinul : ora§e" (town)5. Dd-râmând Suceava, se intelege de ce Lâpu,neanustdtea mai mult decal alti Domni la Ia§i30 dece fiul säu Bogdan statu aproape numai aid.

In 1567 trecea prin Moldova Polonul Nico-lae Brzeski, intorcându-se de la Poartdi VA-pu5neanu gäsi cu cale sd1 opreascd, intr'untimp când el taia drumul tuturor Trime§ilorregalis ; el ar fi dat Tatarilor tunurile cu careei bat in zidurile cetdtii Miedzyboze, care co-respunde Sorocdi, acum §i ea ddrâmatd. Si

' lorga, Nouveaux matdriaux, p. 85 : Arcem Choczin, que erat Inpossessione a domino Laski, esse igne combustane; cf. p. 86.

2 Cf. Hurmuzaki, XI, p. 71, nota.5 Ibid., p. 58, nota ; p. 65, nota 1.4 Cf. Ureche, ed. cit., p. 221 ; Hurmuzaki, XI, p. 586.5 Ibid., p. 195, no. cccxxt. Postelnicul e, de drept, parcAlab

de Iasi (Ureche, ed. cit., p. 138), Páharnicul, pArcAlab de HArlAu,si Cotnari (ibid.).

6 Cf. Iorga, Doc. &strife!, 1, p. 'Ayr; Hurmuzaki, XV, p, 555,no. mow si urm.

7 Huriruzaki, XI, p. xx, nota 1.

Rázboaiele pentru soarta Ardealului 279

Brzeski, care stia de luptele lui Despot siVisnievietchi, pe care le adauge la mentiuneavechii cronici putnene, reprodusa pdnd la po-vestirea luptei de la Obertyn, el care vorbestede uciderea celor saizeci de boieri la ospdt,prin Ienicerii de pe lângd Domn, cuprinde ininsemndrile sale stirea Ca aceluiasi Alexandiui-a poruncit Sultanul So liman sd ddr5me Ce-tatea Neamtului in tara Moldovei".

Indatd dupd aceasta i dupd mentiuneaCiceului i Cetätii-de-Baltd de cdtre

Ioan-Sigismund, Craiul" ardelean, solul polondd lista Tinuturilor din toatd tara Moldovei"

adauge ca ele, in numdr de doudzeci i pattu,au in fruntea lorpiircdlabi §i veltafi, adecd par-cdlabi sau vdtafi, .sdmändtori cu starostiistegarii. Lista Tinuturilor e aceasta: Bkladul,Tecuciul, Chigheciul, Lpuna, Vasluiul, Orheiul,Soroca, Hotinul, Cerndutul, Suceava, HArldul,Dorohoiul, Carligätura, Iau1, Fãlciiul, Cohur-luiul, Horincea", Putna, Agiudul, Tutova, To-trusul, Bacdul, Romanul, Neamtul. Si el ardtacd din Tinuturile Moldovei se scot oamenii derdzboiu"2 i strajd" 8.000, dintre cari numai3.000 slut nemesi. In sarsit se insird ured-nicii", dregAtorii Hatmanul in frunte,Vornicii, de Tara-de sus si de Tara-de-jos, celdin urmd fiind pe lângd domn, ca maresal"apoi câte trei din tagma Logofetilor, Vistier-nicilor, Stolnicilor, Pdharnicilor ; in sarsitclasa diacilor, userilordoisprezece la numdr3

' Bogdan, Cron. inedite, p. 133.' Ludzi ku bituie.a Hurmuzaki, H.

bird

Curtii:


curtenilor, cu trei cdpetenii, comi5i1or, bu-cätarilor sau cuhmi5tri1or", arma5i1or, cu trei5efi, aprozilor, cari sant pe langa Domn incamara lui", pitarilor, pivnicerilor, spatarilor,

toti de la comi5i inainte fiind iar &ate trei.Disciplina buzduganului 5i a mortii ii tine petoti laolalta.

Cum se vede, e o intreaga organisatie, cutotul noud, care ar corespunde celei din Con-stantinopol, pe care Alexandru avuse prileja o cunoa5te in 1563 2. Curtea e deplin ran-d uita, cu cate trei dregatori din aceia5i treapta.Oastea e foarte mult scazuta, ajungand abia.la 3.000 de neme5i i 5.003 de alte trupeParcalabii sant acum carmuitori de Tinuturi,iar vata5ii lor, fara legatura de supunere acuma,au stapanire deosebità.

Peste vre-o doudzeci de ani, supt PetruSchiopul, gasim, de mana Domnului chiar, oinsemnare a Tinuturilor. Sant acum numaidoudzeci 5i cloud, inlaturandu.se neintelesulTinut al Horincii" i unindu-se Putna cuAgiudul, precum in alta lista contemporand, adijmei oilor, a go5tinei", se unesc TinuturileTrotu i Bacau Cea d'intaiu prive5te cislelebirului, unitätii fiscale a lui, impartite in:terani rar chemati la oaste --, in curteniicei noi, avand pamanturi militare 5i veltasi ailor ei dau grosul otirii, in neme5i ur-

Kuchmeister.V. lorga, Geschichte des ostnanisclzen Reiches, II, capitolul din

urm6.' Hurmuzaki, XI, p. 29 urm Un studiu asupra Tinuturilor

moldovene in Cercctliri istorice ale d-lui Hie Minca, I si 1928.

'

i

1

RAzboalele pentru soarta Ardealnlui 281

ma5ii boierilor de oclinioard, viitorii mazili,datori cu slujba domneascd pentru cà plAtesco dajde mai mica 5i in popi", fire5te scutiti.

Bran deci categorii fiscale: 5i in 1604 cândse cenu de Turci i Tatari un numar de cailui Ieremia Movild, el rândui &ate un cal la20 de preoti, la 17 curteni, la 15 teranit.

Cifrele din c. 1590 shut de cea mai mareinsemndtate pentru poporatia relativai a Tinu-turilor. In total gásim, pe lânga 36.543 deoameni sau terani", 4.498 de curteni cu 626de vrita5i 5i 3.020 de neme5i. Vre o 50.000 decase birnice, ceia ce nu e prea putin, când pela jurndtatea veacului al XVIII-lea Tara-Ro-mineasca avea numai cu putin mai mult deIoo 000 2.

E de observat cä noua formd a curtenieiera asdinAndtoare cu legdtura intre p5mânturi

datorli de oaste ce aveau spahiii calari aiTurcilor, de nu era chiar inraurità de aceasta.3.Dacd, precum admite I. Bogdan 4, vitejii"lui Stefan-cel-Mare, in ultimii ani, santma-car in parte aceia5i ea 5i Curtenii, Inca dela acest mare cunoseator al o5ti1or 5i-ar aveainceputul cavaleria rdspldtita cu pamanturi 5ilegatá de ele, care ajunsese acum puterea ceamare 5i sigurd a Domnilor amenintati de rds-coalele boiere5ti Nu se poate admite insd cà

lorga, Studii 1 doc., IV, p. 142. 0 doamnA nemesoaie",XI, p. 74, no. 112 ; un Cupcea niamis", 1599, ibid., p. 85, no. in

2 Cf. si Bogdan, Doc. Rdzenilor, pp. 403-4 ; Ureche, ed. cit., p.230 : boieri i curteni" cer un Domn. Cf. P. 138 : curteni la tarA".

3 Pe la 1683 cAldrasii de Tarigrad tineau, in cisla Galatilor, lo-cul nerneslior ; lorga, Studii i doc., XVI, p. 223 si urm.

4" L. c.; V. 0 p. 403.

§i

'

282 Istorla armatei romanesti

cele trei mii de caldri', ce incunjurau peRare§, totdeauna la Curte §i cu plata' 2, erauCurteni: ei sant garda domneasca, pe careapoi o inlocuira Ienicerii §i, cum se va vedeaindata, de pe la 158o inainte, Ungurii lefecii.

cat prive5te pe parcalabi i vdtafi, cei d'in-taiu se intalnesc unde fusesera cetati, celelaltere§edinte avand vatafi. 1i aflam la Ia§i3, laLapinna4, la Dorohoiu, unde e §i un na-meastnic, ureadnic, de targ 5, ba chiar, la1658, un parcalab 6 ---, la Tutova7, la Ciubarciuchiar, in 1589 8, mai tarziu la Cotnar 9, laGal4i " ; i la Chigheciu insd e parcalab pe la1570 " ; la Lapu§na pe la 1590 sant doi marivata§i", mai apoi un parcalab " ; in Agiud seand' numai obi§nuitul §oltuz". Numai Cernau-tul i Putna au staro#6 fiind in hotar. Chi-gheciul, un codru, en padurenii sai liberi, ca-pata mai tarziu un cdpitan. Boto5anii, Ia§ul

' Tria millia equitum.3 ,,Pro aulae suae splendore..., quotidiano alit stipendio" ; Rei

chersdorfer, In Papiu, III, p. 138.' C. 1590; lorga, Studii i doc,, VII, p. 372, no. 7, 1.

Ibid p. 373, no. 9, 1.5 Ibid., V, p. 73; VII, p. 371.6 Ibid.' Ibid., VI, o. 13 : c i un dregAtor i un cApitan ; un ureadnic,

ibid., p. 15, no. 19 ; el e una cu namestnicul; cf. cu p. 16, no, 20,8 Ibid., VII, p. 370, no. 3, 1.

o Ibid., 4.18 Ibid., 6.

" Ibid., No, p. 71, no. vt." Ibid., p. 74, no. XIV.13 Ibid., VII, p. 373, no. 9. ." Ibid., V, pp. 7-8.

,


§i Barladul, fiind ora§e domne§ti, au pentruele §i pentru Tinut Vornicif.

Chehai, dupd turce§te, tineau locul pal-a-labilor §i vAta§ilor 2 ; e de insemnat cd Vala§iiaveau §i grija sinetarilor, a pugariloe.

1 Si in BArlad aflAm mai tArziu si un nameastnie ; ibid., p,73, no. xi. Vornicul Ter li-de-sus e apoi Vornic de Dorohoiu (Ureche, ed. cit., p. 138).

' Ibid., VII, p. 373 . un diac le LApima, 1606,3 Ibid., p. 376, no. 11 : Neamf, no, 11.

CAP. IX.

EPOCA LUPTELOR CAZACEFTI

IN MOLDOVA (1572-1591).

I.

Luptele lui cel Cumplit (1572-4).

Urma5ul lui Lapu5neanu, fiul sau cel maimare, Bogdan-Vodd, statu, un timp, supt epi-tropia mamei sale, Doamna Ruxanda, 5i aboierilor Gavril Logofatul i Dumitru Para-labul, Portarul de Suceava. Moartea Doamnei,la Novembre 1570, ingadui zburdalnicului Voe-vod tartar sd-5i petreaca dupa plac. In Hotin,el primia oaspeti poloni, de vrasta lui, cu

marita surorile ; de acolo pleca el in-su5i dupa insuratoare, cdutandu-5i i clansul,ca 5i Despot, logoclnica in familiile mari depeste Nistru, el care purta numele unuiacare, la inceputul acestui veac, facuse rázboiupentru mana unei fete de rege din aceia5iPolonie. Pe cand tanarul. fail mustata", In-vdtat la carte, viteaz, cu cugetul indraznet,me5ter in a mi5ca sulita 5i a intinde coardaarcului", se tot primbla pe la margenile teriile5e5ti", Ioan-Vodd, pribeag in Rodos, care-5izicea fiu al lui Stefan-cel-Tandr, ceru i cdpatade la Constantinopol cuca, Intäiul cas alunei Domnii moldovene5ti capatate acolo, deunul care nu fusese ales in tara.

loan-Vodli

cari-si

288 Istoria armatei romAnestl

Bogdan era peste hotar, cu 500 din ai sAi,dus pentru a pregati casatoria sa cu fiica luiJoan Tar lo din Liov. In cale, nefiind intovà-rd5it de ai sAi, el fu atacat §i fanit de Cris-tofor Zborowski, petitorul räspins al uneia dinDomnitet. Trebui sa fdgdduiasca 6 000 degalbeni ca pret de rdscutnpdrare, garantati decumnatul sdu Ga5par Paniewki i de Scig-niewski. Boierii dumani ai apucdturilor luise folosirä de acest prilej pentru a cere peIoan2. Ei erau Gavril insu§i, Dinga Hatmanul,Crdciun Vistiernicul i Lupu sau Luca Stroici3.

Din porunca regelui, oricum insá din causalegaturilor ce avea Bogdan intre nobilii dinRusia i Podolia, Nicolae Mielecki §i NicolaeSieniawski, fostul Hatman Gheorghe Jasz-lowiecki, Palatin de Rusia, nu pätrunsese intard unul Palatin, celalt fiu de Palatin dela aceasta granità de la Nistru, având 2.000de oameni, intrA in Moldova cu fugarul, prinMaiu 1572, dupä ce noul Ioan-Vodä asediase,cu tunurile aflate in Suceava 4, HotinuL gar-

SfArsitul anuki 1571.' Cf. Lasicki, Historia de ingressu Polonorum in Valachiam

cum Bogdano Voivoda.,. et caede Turcarum, ducibus Mielecz-kio et Sieniawskio, a. MDLXXII, In Papiu, 7esaur, III, p. 214 siurm. Cf. Panrocki-Gorecki, ibid. :corespunde In toate cu stirile dinDanzig, Hurmuzaki, XI, p. xx/r, nota 8. Cf. versiunea din Forgdch,pp. 693-4, care, ca l Letopisetul lui Azarie, pune acest atac in urmaasezAril lui loan. DupA cronicarul moldovean, Bogdan s'ar fi retras,numai Inah.tea Turcilor cari aduceau pe urmasul lui. Cf. Hurmu-zaki, Xlp. XXII si urm.

8 Lasicki, p. 257.4 Forgach, pp. 693, 695. V. si Heidenstein, Rerum polonicar um

ab excessu Siqisatundi Augusti llbri XII, Frankfurt-1672, p. 3 fi urm. DupA Lasicki, Jaslowieckl Mielecki erau epl-tropil logodnicel hil Bogdan.

g

Epoca luptelor clzAce0i in Moldova 289

nisonat de Poloni. Polonii se laudard cd auucis un mare numAr de Turci, dar ei recunoscsinguri c5. Palatinii hotarlilui, cu trupele Ru-siei si Podoliei, se intoarserà färã aka' ispravàdecht mhutuirea Hotinului .1.

Ureche, care avea izvoare de tarà, stie, casi Polonul Lasicki, cum a mers rdzboiul. Cutunurile din Hotin, Polonii, veniti prin OdureaCozrninului 2, ca prieteni cari nu pradd, se co-boara. pAnd la 5tefänesti ; afld insa vadul prinsde straja" lui Ioan-Vodd. De o parte si altaa Prutului merg in jos amindoud ostirile. CandPalatinii vreau sa atace, Moldovenii, supt Dum-brava' , cu Turci dundreni, se retrag spre Iasi.Joi dupd Rusalii" ori dupd Pasti (no April) 3se pärea ca se va ajunge la lupta : Mieleckicerca vadul". Dar, noaptea, el porunci ple-carea indärät. In urmilrirea lor de oameniilui Ioan-Vodd, s'a pAstrat astfel strigyitulde rdzboiu românesc : ucide, ucide .14 Polo niisuferird multe pagube, dar o incercare de a-irAsipi" la Hotin fu impiedecata de artileriacetdtii si de iesirea intru intAmpinare a luiIaszlowiecki cu o ceatä de ajutor, 800 de oa-meni. Cu voia Turcilor se trecu, timp de cincizile, in rAgaz, Nistrul.

Ca o pedeapsd Moldovenii lui loan si Turciipradard in Pocutia, pe care loan o ceruseimpreund cu averea lui Tomsa, oprind si ca-

1 Cf. izvoarele cRate; rapoarte In Arch. din Danzig §i Konigs-berg; lorga, fu Studii fi doc., XXII.

2 Cf. Hasdeu, loan-Vodä, p. 20.8 Lasicki, p. 260.8 Ibid., p. 265. Se vorbe0e, p. 267 ,§i de un nsteag ro§u".

19


rele cu marfa ale regelui, pand la Sniatyn1.Bogdan lasä Hotinul lui Dobrosolowski 2, cu

70 de osta5i, 5i lua drumul unui ve5nic sur-gun, care-I duse 5i pana la IVIarele-Cneaz alMuscalilor, unde 5i muri.

Iar regele trebui s5 cumpere cu tributul za-bovit mai multi ani retragerea Tatarilor carise apropiau de provinciile lui3. Petru, fratelelui Bogdan, fu expediat la Poarta, pentru ase acorda o satisfactie Turcilor, cari ar fivrut saI alba pe Bogdan insu5i4 ; acestuia nui se mai ingadui a strange oaste. Prin jura-mantul facut de loan regelui Poloniei, el ca-pdtd, in sfar5it, Hotinul inapoi5.

Domnia lui Ioan-Voda, caruia, pentru osan-dele indeplinite impotriva clericilor 5i bnierilor,i s'a zis cel Cumplit", nu tinu mult. Odatace Scaunul Moldovei se vindea la Constanti-nopol, cum se facea de mult cu al Terii-Roma-ne5ti, se gasird rapede doritori, cu bani multi5i puternice ocrotiri in lumea samsarilor 5ifemeilor care tot mai mult hotarau toate inImparatie3. In Februar 1574 i se cerea lui Joano cre5tere de tribut care era cu neputinta ; inaceia5i lurid era numit in locu-i fratele Dorn-

1 Tractum nostrum Pokucium, cum villis et oppido Snyatinokill deoredata est, sed e vestigio retrocessit", scrie, la 18 lunie,din Varsovia, Ioan-Dimitrie Solikowski.

' Paprocki-Gorecki.8 Forgach, I. C.

4 Hurmuzaki, XI, pp. xxm-Iv; lorga, Pretendenfi domnefti, p.47 0 urm.

6 Lasicki, p. 269; Heidenstein, pp. 3, 8, 13-4, 21, 27. Cf. 0rapoartele venetiene din Polonia, 1574, publicate In Iorga, Studil fidoc., XIX.

6 V. lorga, Gesch. des osmanischen Reiches, Ill.

Epoca luptelor cAzAcesti In Moldova 291

milui muntean Alexandru, Petru zis chioptil.La 3 April el pleca din Tarigrad, cu un capugluf.Oaste pentru a-1 aseza in Scaun trebuia sägäseascd la Dundre si la Munteni.

Ioan-Vodd era hotdrit sd tie tara cu sabia".Pentru aceasta n'ajungeau cei 8.000 de Curteni§i nemesi, si in boieri n'avea incredere. Luinu-i puteau veni din Ardeal, ca lui Despot,ajutoare de mercenari italieni, francesi si spa-nioli, de haiduci unguri si de martologi sArbi.Deci, fdrä sd uite chemarea terii", si regelePoloniei nu Ing.adui. nici chemarea in leafd asupusilor sai, nici venirea lui Laski si a luiConstantin de Ostrog3, el aduse pe Cazaciilui Sviersevschi, cdrora li dddea ospät in bu-buit de tunuri la Iasi, in ziva de 2 1 Mart4.Cronicarul ispfavilor cazdce§ti face socotealacetelor tocmite astfel la lupta cu Turcii: Svier-sevschi avea 600 de cdldri ; alte patru ca'pe-tenii, ardtate anume, comandau, in cete de 200§i Ioo, Inca 600 de oameni. Pentru leafa lorzilnicd5 bdtu Joan moneda care-1 infatiseazapurtând pe cap gugiumana rdzboinicului. PeHatmanul cdzdcesc si pe ceilalti apitani iipunea la masã cu ansul, pe când IeremiaGole, Logoratul Moldovei, si boierii Sfatuluimâncau deosebit la alte. Era ca in zilele luiDespot.

' Portar al Sultanului.' Ureche, ed. cit., p. 225.a Hasdeu, Arch. 1st., I, p. 43; loan-Vodd, pp. 111-2.4 Paprocki-Gorecki.5 Non solum in unam partem annl, aut semestro, sed et sin-

gulis diebus" (Gorecki). In Paprocki, p. 276: oicht allein ale.Monat, sondern auch alle Quatember".

6 Ibid.


Du§manii se unira in tabdra de la Sapa4eni§i pornira spre vadul. Reunnei, in cea d'intittjumatate a lui April. Era inoirea campaniilorunui Radu-cel-Frumos, Laiota sau Radu-cel-Mare §i Radu de la Afumati impotriva Mol-dovei, poate §i. a expeditiilor, vecbi de zeceani, ale lui Petru-Vodd Mircea. Se facu tabardpe pamânt muntean Inca la filiste, langa Foc-§ani".

Aid alerga loan, cu toti ai Eai. Gasi peMunteni, uniti cu Turci §i, se pare, §i cucativa Unguri din Ardeal, la ceas de noapte.Dupd datina romaneascd, pe care Petru Rare§-o a§teptase §i la Polonii de la Obertyn, caiierau lásati slobozi. Se hotari un atac noc-turn. Cu Dumbrava, un pribeag de la Mun-teni, in frunte, se dadu un iuru§ neprevestitca al lui Tepe§ in 1462 impotriva strajiide 400 de oameni, apoi a taberei intregi, care-fu sculata din somn pentru a vedea moartea.Domnii in§ii ar fi fost prin§i, dacd fratii Go-le§ti, Albu §i Iva§cu, cu alti boieri §i viteji",n'ar fi tinut sulitile, copiile" inaintea lor,and §i un asalt Moldovenilor. Cel d'intaiuperi, §i piatra de pe mormântul lui, la manas-tirea arge§eand a Vieroplui, il infati§eazd ca-lare, luptand, in ultimul lui act eroic'. Iva§cuse alese numai cu rani. Cronica munteandldmure§te infrangerea prin aceia cd Dumbravds'ar fi apropiat ca §i cum voia sa se inchine,iar Paprocki atribuie, ca totdeauna, meritutCazacilor sai.

t V. Hasdeu, Arch. ist., I, pp. 30-40 ; loan-Voc16, pp. 243-4 §i-Paprocki-Gorecki.

Epoca luptelor cAzácesti in Moldova 293

PetruVodd fugi la Br 'dila, iar Alexandru incetatea Floci, de la vársarea Ialomitei. A douaoard Moldovenii luard Brdi la, cu cruzimi pecare numai povestitorul polon le stie: Turci-cu nasul, urechile si buzele tdiate, bAtuti cucapu 'n jos pe scânduri pentru ca aduseseràsomatia ironicd a begului bräilean. In acelasitimp, Vintild, fiul cel mai mare al lui Pe-trascu ce!-Bun, era trimes ca Domn asupraBucurestilor. Ca si dotnnisorii" lui tefan cel-Mare, el izbuti. $i, ca si dânsii, fu lovit in-data peste patru zile de oamenii lui Ale-xandru. supt Vornicul Dragotnir, Comisul Mi-trea, Pdharnicul Bratul si PArcálabul loan.Inteo lupth de lânga cetatea de Scaun munteand, peri si noul Domn si cei de pe langa.el 1. PAnd thrziu capul ndvdlitorului statu bd.-tut in poarta Curtii2. La 9 Maiu, Ivasco dtt-cea vestea in Ardeal3.

Cazacii erau deprinsi a lupth aiurea. Ei cau-tau in Bugeac pe Tatari si pe Turci. Paprockili in*d iQpravile cu amdnunte in care si in-chipuirea-si are locul. Sviersevschi are intaiu,la inceputul lui Maiu, o ciocnire cu Turcii dinceratile luate la 1484 ; cronicarul creste ci-frele: el num5.rd 15.0 o de Turci si, pe lângdCazaci, 8.000 de cdlari romani ; scapa abia1.000 dintre pagani

Joan insusi ar fi fost chemat de la BrAila

' Cron. munteanA.' Stryikowski, In Hasdeu, Arch. ist., II, pp. 6, 9 ; loaa-Vodd,

pp. 257-8.3 Hurinuzaki, XI, p. 812. La 13 lunie, Trimesul venetian stie

de a doua biruintä a Moldovenlior asupra Muntenilor si Turd-lor". Cf. raportul din 27.


pentru a se impartä§i de biruintä, ceia cepare adevarat. Acum Tighinea e arsd, fard ase putea lua cetatea. 600 de Cazaci, pe §eici,patrund pand la Cetatea-Albdi. Impotriva u-nei o§ti de Turco-Tatari ce se alcatuie§te apoilanga acest ora§, lupta Cazacii, in trei cete, §i3.000 de Romani, a§ezati la spatele celor d'in-taiu: §i aici s'ar fi inceput cu tunurile, atioicei 400 de arca§i din aripa dreapta ar fi a-runcat ploaia lor de s6geti, §i aripa stanga,de alti 400, cu sulitile, ar fi urmat. 0 mare&ward a Românilor, cari, chinind, secera pi-cioarele cailor §i-i strapung in burn, hotAra§te.Si prin§ii ar fi fast dumicati astfel cu coaFele.Capetenia e ucisä in chinuri.

loan face acum tabara la Hufi, unde sta.-tuse odata Bogdan Orbul: era un lac potrivitpentru a pandi pe Tatari, raiaua dun6reand§i vadul Isaccii. Teranii se cereau acasa. §iaceasta ii se ingadui, ca pe vremea lui Stefan.5i sarcina de a pazi la Oblucita, pe care la1476 o avuserd Sendrea §i Iuga, fu incredin-tata acum lui Ieremia, fast staroste de Cer-nauti, acum Hatman, Ti credea sigur ; dintreboieri erau sa tradeze indata Bilai, Murgu §iSlävilã Hatmanul.

La io Maiu beglerbegul Rumeliei ie§ia dinConstantinopol, cu Spahioglani §i cateva sute-de Ieniceri ; la 22 Iunie el se afla la Adria-nopol.

Pand atunci insd soarta lui Ioan se hotA-rise. Nu §tim bine nici natura ostilor turce§ti,

1 Cf. Hasdeu, loan-Vorld, pp. 247-8.

Epoca luptelor c5zAcqti In Moldova 295

nici numärul celor muntene cei I 000 deUnguri nu sosiserA care aduserd din nou pePetru. Ierernia li-ar fi lAsat vadul pentru trei-zeci de mii de galbeni, spune izvorul polon. Devreme ce lupta s'a dat lângA iezerul Cahulului",in vederea ObluciteP, spune Azarie, de sigurcd pe la Oblucita veniau nävälitorii. CA Ioanar fi alergat de la Tighinea, nu e de crezut,odatà ce el isi fAcuse tabAra la Husi. La 2 Iu-nie ()stile se vedeau ; RornAnii si Cazacii dinavangarda ar fi sfaramat straja de 6.000 decAlAri a Turcilor. Oastea lui Ioan, care va fiavut 30 000, fu impartitA, dupd vechea datinA,in trei palcuri, si apArata de optzeci de tunuri.E de crezut ca tara", oedestrimea" nu 1-a là-sat sä treacA la calArime", urmându se diho-nia din 1564, din zilele Tomsei. CAci pedes-trii, terani, aveau o deosebita credintà fatáde loan: armele lor erau coase, a rce, sabiirAsfrAnte ea ale Turcilor, si ciomege." Atuncitree la dusman cu pAläriile 'n suliti si sà-bii", cei 13 000" de boieri, cu trAdAtorii arA-tati mai sus, plecAnd steagurile2.

Cu ei in frunte Petru inainteazd la 10 Iunie,Tunurile moldovenesti bat in plin. Se fa's-pinge un atac turcese si se scapd de cursatunurilor ascunse. 5i a doua nAvAlire a dus-manilor e zAdarnicA. 0 ploaie neasteptatàmoaie iarba de puscA, si acum Turcii, uniticu Tatarii, tulburd aripa stAngä. Un asaltpersonal al Domnului face F à se iea saizeci" detunuri. Cu 20.000 de oameni, el se retrage inbund rAnduiald, dar stricAnd pustile" sale.

1 Paprocki.2 Cf. Hurmuzaki, II, p. 694.


Ceva mai sus, la Roscani, pe locul unui satpustiu, el facti tabard cu 5ant 5i card, dupdobiceiul Cazacilor. Turcii ard Tinutul de jurimprejur 5i asediaza tabara. Lipsa de apd facepe Ioan sd se predea. Capugiul Cigalazade,care adusese pe Petru, il spinteca atunci cusabia ; trupul e sfdrmat de cdmile gonite sal-batec ; capul va fi bdtut la Bucure§ti langa allui Vintild. Un ultim asalt al Cazacilor adusepeirea lor, 5i, dupd aceastd intdie ucidere aunui Domn moldovean in luptd cu Turcii,cea mai strapicd pradd a Tatarilor fdcu dinmulte Tinuturi ale Moldovei, pand la Roman',un pustiu2.

II.Ngvalirile caxiiee*ti pentru pretendentii la tron

dupli Ioan-Voclä (1574-91).

De acutna incep pentru Moldova rdzboaielecdzdce5ti. Prin felul ndvalitorilor, prin gandullor de a strange prada, prin lecul de undeyin 5i drumul e care l urmeazd, r5zboiniciiNiprului inoiesc astfel istoria atacurilor tätd-reti, care nu se mai intalnesc, de cand Hanule tributarul .,Imparatului" tarigrddean, decatdacd poruncd a venit de la Constantinopol casd se pedepseascd un rebel, un hain.

Cazacii, in fruntea cdrora stdtea acum Bog-dan Rohozinschi, au de lucru in 1574 impotrivaTatarilor, cari prddaser'd 5i Polonia, unindu-se

' Azarie.2 Paprocki ; Hurmuzaki, XI, pp. xxv-vir.

Epoca luptelor cAzAcestl In Moldova 297

la Cetatea-Alba1. In 1575, dupd ce se intdriseiarãi pacea intre Poloni i Turci, Rohozinschipatrunde in Crimeia chiar. In cursul anului1576, treizeci 5i cinci de 5eice cu lotri" deace5tia atacd in Cetatea-Albd pe Rizvan, san-geacul ei, i cerca un asalt cu scarile lor.Altii dintre Cazaci se inati5eazd la Tighinea2.Oceacovu13, Gianchirman erau amenintate dehotii fard stdpan, dar nu 5i fdra intetitori.Negotul prin campiile Cetii Albe" era cuneputinp pentru negustorii musulmani. Barullui Pretwicz, Braclawul pradat odinioara de.tefan-cel-Mare, Winnice, Kaniew, Czerkass,.cet'atile dintre Nistru 5i Nipru, se prencuseräin cuiburi ternute ale acestor Nizovii", intrecari se spune anume cà erau foarte multiRomani. Nemai putand fi in tarrt putinta deglorie 5i prada, Moldovenii o cautau la ace5tiviteji aventurieri4.

Cazacii se iudulcisera insa in Moldova. Eicari aparaserd pe un Doran, credeau cd potsä inlocuiascd pe altul. Ioan-Voda nu trebuiasa fi murit pentru dan5ii: din mijlocul lor eiaveau sä ridice viteji ca sä se infati5eze Mol-dovenilor din popor, cari nu uitaserd pe pri-gonitorul boierilor, ca insu5i cumplitul Voe-vod, ce ar fi scäpat de crunta pedeapsä tur-ceased pentru hainia lui

Cf. pentru Imprejurárile din 1572-5 in legAturd cu acest oraspovestirea l bibliogralia din lorga, Chilia i Cetatea-Albd, pp.190-200.

flurmuzaki, Supl., II', pp. 285-7 ; plângerea din 25 Novembre1576 a Marelui-Vizir Mohammed Socoli.

a Ozil al Turco-Tztarilor.Cf. lorga, Chilia i Cetatea-Albli, 1. c. §1 pp. urm.

2


Astfel incep incd din 1575 rAzboaiele c5z5.-ce§ti, care-§i afld indreptatirea in aducereainapoi" a Domnului celui adevdrat §i iubitori a mo5tenitori1or cu drepturi asupra Scau-nului Moldovei.

Inthiu lotrii Cazaci" a duc pe lotrul deCretu"t, care-0 zicea, fire5te, loan-Vodd.välirea se incearcd pand prin Iunie2. Apoi, inyard, se infdti§eaza, cu aceia§i lotri", Ivanfratele Cretu1ui"3. Acesta din urind era la 29Novetnbre. in Ia§i, loan cu mila lui Dumne-zeu Domn al terii Moldovei §i mo5tenitor a-devArat", dandu se ca viteazul sdu inainta;care ar fi scdpat cu fuga de urgia impard-teascd 4.

Noul stäpAnitor era un pribeag, Nicoard,din aceia cari-§i autau norocul prin arme inmijlocul acestor neastampAratiNizovii, pe cari-iunia numai legea ortodoxd, indräzneala §ipofta de pradd. I se zicea Potcoavd pentruCa voinicia lui Ii ingdduia sa rupd potcoavelein mani. Fácuse false scrisori de cbemare dinpartea boierilor §i curtenilor", cari, de fapt,erau bucuro§i de pacea §i blândeta lui Petru-Vodd. Ceruse ajutor de la Constantin de Os-trog §i de la starostele, prieten al Cazacilor,

I Hurmuzaki, XI, p. 893 : data e Indreptata In 1585 pedin introducerea volumului.

Ibid.3 AceIol document pomenqte pe rand: atacul din partea Cre-

tului, caruia i se inchina boieri, Intre cari i Logofatu1 VasileBältatul, 10 din partea lui Ivan, care destul ram a Mut teriiDomniel Mete"; 1. c.

Ibid., p. 894,

p. XXXII

2

Epoca luptelor cAzAcqti In Moldova 299

de la Bar, fara a izbuti. El afla insa sprijinin aventurierul Kopycki, care visa norocul u-nui Albert Laski, 5i in Moldovanul Cep la(Topa), ce se insurase intre Cazaci". Astfel sestrang, supt un Hatman ales anume pentruaceasta, ah, 330 de Cazaci". Acestea lespune Ureche, dupa izvorul sau polon. De faptun calator ardelean oprit de aceste tulburariin Moldova adevere5te ca. erau 400 de Ni-zovii". Aveau sinete, erau pu5ca5i" ca 51

Cazacii din 1574.Intaiu Potcoava se a5eazii in provincia in-

credintata Voevodului de Brae law, pandind dela Nimirov Nistrul Mica oaste polona tri-measä impotriva lui, ca odinioard PalatinulRusiei impotriva lui Despot, nu ajunge a-1prinde. De la Nimirov se trece la Soroca, fardsa se fi intampinat vre-o aparare a vadului,

Petru 5chiopul porni impotriva lui, fard amai chema tara, cu Turcii sai, cinci sute lanumar, Ureche li zice be5lii", de fapt e-rau insd Ieniceri, dupa datina fäcute de PetruRare§ , 5i cu pu3ti1e `. Urmarea letopisetu-lui lui Azarie, pastratä numai in traducerealui Ureche, arata cum se slobozira tunurilecum Turcii se rdpezira apoi asupra Cazacilor,dar ace5tia nu erau atin5i, ci se tinseseranumai pre pamant", dupd obiceiul ce-5i facuseta,5i focul ii covar5ise". Acum ei trag cu sine-tele, lovind trei sute de cai. Oastea moldove-neasca ,,da. dosul". La 23 Novembre 5ah a-5eazd pe Ioan-Voda in Ia5i.2. Kopycki e a-

1 Hurrnuzaki, XI, p. xxxv, nota 10.' P. 231 ;* cf. pp. 467-9.

300 Istoria armatei romAnestI

cuma parcalab de Hotin, ca Laski ; din Cepla-Topa s'ar fi fäcut un Postelnic 1.

Acuma se strang in jurul lui Petru 5chio-pul, fugit la Munteni. fat-a a fi putut saliadune oaste, cete de boieri de-ai tândruluiMilinea-Voda, fiul lui Alexandru, care murisede chteva saptamani, 5i Tatari. Ureche li ziceDobrogeni" 5i Bugegeni": de fapt in Dobro-gea erau sate t5tare5ti, dar Bugeacul n'aveaInca locuitori statornici dintre Tatari. Acumabia Giosenii", din Tara-de.jos, ar fi alergatsupt steagurile Domnului celui vechiu. Impo-triva acestei o5tiri, destul de puternice, Pot-coava scoate pe Cazaci 5i parte din oasteade tard". Lupta se (là la Docolina, in pdrtileFdlciiului. ah nu lasä insa pe 1VIoldoveni infrunte, amintindu-5i de tradarea de la Cabul.Turcii vreau sa intrebuinteze o stratagema 5ipun inaintea lor cirezi de vite ca sa stain-pere armele in dobitoace". rocul cazacesc faceinsa. 5i mai mare zapaceald ; se pare cà loan-Void avea 5i tunurile luate in cea d'intaiuciocnire cu Petru. Astfel 5i data aceasta biruiPotcoava.

La o a treia ciocnire cu fugarul, cdruia, inDecembre, ii veniau ajutoare de la begii Du-narii 5i mai ales de la Ardeleni, supt 5tefanBáthory, nepotul regelui PolonieP, nu se a-junse. Biruitorului de la Docolina, care poate5i in ceasul acestei biruinti se gandise a cautala Prat vadul retragerii, i se paru cd era preaslab pentru o arlevarata 5i mai lungd impo-

1 Ibid.2 Hurmuzaki, XI, pp. xxxrv-v. Ei IntrarA 'n Moldova la 24 De-

cembre.

.

Epoca luptelor cAzAce0i In Moldova 301

trivire. Nefiind primit, ca, pe vremuri, Despot,de Turci, el se hotara se plece. Trecu pe laSoroca, cu cele patrusprezece tunuri cucerite,ajunse la Nimirov §i de aici se invoi a se predalui Nicolae Sieniawski, Palatinul Rusiei, §i afi dus la regele 5tefan. Peste cateva luni vi-teazul era taiat, dupa cererea Turcilor, la Liov,

o indeplinire de osanda care fäcu pe multi sase infioare'. La i-iu Ianuar 1578, Ia§ul primiape 5chiopu12.

Pe cand Tatarii, cari fusesera chemati §iin Moldova, prädau in Po Ionia, arzand Luck§i inchizand in cetatea dela Ostrog pe cneazulConstantin, bänuit totu§i ea ajutor al räscoa-lei din Moldova 3, fratele lui Nicoar5, Alexan-dru-Voda", lua in joldul" lui pe Cazacii carise intorsesera §i nu mai aveau acum o cape-tenie. Data aceasta, a§a de rapede fu navAli-rea, incat Petru putu sa fuga din Ia§i, darDoarnna Maria ramase in manile du§manului.Astfel Alexandru lua. Scaunul prin fuga Dom-nului legiuit, iar nu prin aceia cã el ar fidat cale" de buna voie, invatat de poticala"de pand acum, Cazacilor.

Acum avem de insemnat cel d'intdiu asediual laplui, dupa asediul din 1563 al Sucevei.Se vede ca singurd Curtea era intärità. Cacioastea care adusese inapoi pe Petru, Munteni,dar mai ales haiducii ardeleni, ai lui Mihail

' Ibid., p. xxxv 0 urm.2 Expunerea dupA Ureche, cu adausurile lui Nicolae Costin, din

izvoare polone.' Hurmuzaki, XI, p. xxxvi, nota 6 ; p.xxxvir, nota 2.

302 Istoria armatel române0i

ltdcz poate i Turci, de la Nicopol 0 maidegrabd de la Silistra §i Cetatea-AlbV, bateapregiur Curtea" numai, Ia5u1 fiind un oradeschis.

Aceasta Curte, in margenea Bahluiului, pelocul Palatului Adtninistrativ de astazi, epomenita numai acum, de 0 inca de supt 5e-fan-cel-Mare, ziditorul bisericii domne5ti a Sf.Nicolae, in chiar margenea Curtii, in cuprinsulzidurilor de imprejurime, era o locuinta ie§eandintânta. a Voevodului, poate in legaturagrin ganguri de supt pamatit cu Cetatuiavecina, de pe dealul ce stapane5te mai mult

Ia§u1", scrie un calator la 15853, e untarg mare, aezat in §es, fard sä fie inchis cuziduri, avand la Miazazi un hele§teu... Curteae mica, dar frumoasä... Casele domne5ti santde lemn §i cu putind piatra ran potrività",deci din paiantV.

Din ca51egi pan' la miaza-paresime" tine in-cunjurarea, dupd Ureche, care reproduce vechiulletopiset 5. Lipsa de iarbd de pu5cd 5i de hranaface in sfar0t pe Cazaci a pard0. Ia011 tiptil,in noaptea de II spre 12 Mart 1578. Descope-riti, ei sant prin0 de ai lui Petru-Vodd langaiazdrul Ciorbe§tilor", unde se topesc. Alexan-

1 Ibid., pp. xxxvr-vn.2 Ibid., p. 607, no. xxxvm.8 lorga, Acte 1 fragmente, I, p. 34 §i urm.

Iassi est un grand bourg..., assis en plaine, sans estre fertilede murailles, ayant vers le Midi un lac... Cette petite Court estbelle... N'estant bastle que de bois et de fort peu de pierre maiadjancée."Descrierea laplui de Mdenstein, la 1595, mai departe.

P. 233.

1,

Ia§ul.

4

5


dru, cu intregul Jui Sfatnecunoscut notiae prinst. Domnul de cateva saptamani, de lacare n'a ramas nicio danie, nicio scrisoare,peria in calea spre Constantinopol, de rana ceprimise la cap'.

Urmarea acestor tulburdri fu uciderea luiPotcoavd, pedepsirea cu moartea a unora dincdpet2niile cazace5ti, inlocuirea lui Sieniawskiprin Mielecki, ca Hatman al granitei3.

In vara insa Tatarii se mi5cd din nou.Atunci Cazacii yin cu Petru, ce se zicea fiul,pe care Turcii i' credeau mort 5i ingropat laConstantinopol, al lui Alexandru Lapupeanu4.La 26 Iu lie el se in infati5eazd la vadul Nis-trului, dar, in acest rand, Nizovii 5i-au puscapetele" 5. Petru-Voda insu5i ii a5teptase laSoroca (3.

In Octombre sose5te apoi un nou preten-dent, Constantin fiul lui Joan", cel care perisecu cateva luni in urmd. Begul de Bender pututrimete la Poartd pe pretendent, care i sepredase 1.

Dupa dansul se ive5te insd alt Constantin,fiul lui Lacustd. Il intovara5esc, pe calea o-

' Ibid.2 Hurmuzaki, XI, p. XXXVILa Ibid., p. xxxvm.4 Iorga, in An. Ac. Rom., XIX, pp. 239-40.5 Ureche, ed. cit., p. 223. dupl letopisetul moldovenesc pierdut.o Hurmuzaki, XI, P. XLI.7 Ibid., p. )(mt.


bi§nuità a Sorocdi, doar vre o 500 de Cazaci,de §i Petru-Vodd vorbe§te de 5.000 de oameni,din cari cad 3.0oo. La 1 2 ale lunii ei se to-pesc in Nistru". Ajutoarele de Munteni, deUnguri 200 de trabanti ce se trimetMoldovenilor, sosesc in zädar 1.

Cu aceasta se mântuie zilele grele ale luiPetru 5chiopu1. In curând insd i se isprAvi

Domnia. Urma§ul lui, Iancu-Vocki, cdruiaii ziceau Sasul fiindcd era rodul iubirii fugarea lui Petru Rare§ cu o Sdsoaicd in tabdra desupt zidurile Bra§ovului, avu §i el prilej säguste din primejdia rdscoalelor.

Dar acuma nu mai veniau Cazacii ca sdaducd Doi= tândr". Ludndu-se, pentru nevoiturce§ti, dijma boilor, boi de a zece", un felde vdcdrit cum il afläm mai tdrziu, TinutulLdpu.snei, care tinea la semintia lui Alexandru,a lui Bogdan, a lui Petru, fiul §i nepotiiLdpu§nencei Anastasia, se rdscoald. Domnullor e un Joan- Vodä, cdruia i se zice Lungul.Spre sfdr§itul anului 1581 se dd lupta, la Ba-Iota, pe Prut. Iancu are numai boieri, cu Vor-nicul Bucium §i cu Albanesul BartolomeiuBruti, din care fAcuse Postelnicul Moldovei §icomandantul o§tilor sale. In acel loc, de sigurpriti pdrtile Fälciiului, ,,Ldpu§nenii pierd rdz-boiul" 2.

Ureche, ed. cit , p. 233, dupa acelasi izvor ; cf. Hurmuzaki, XI,pp. latt-m. Haiduci unguri erau la Nistru pe la inceputul lui Sep-tembre ; ibid., p. xu, nota 10.

2 Ureche, ed. cit., p. 234 ; Hurmuzaki, XI, p. 655,

§i

Epoca hiptelor cAzAcqti In Moldova 305

A doua Domnie a lui Petru chiopul tre-buia sa se inceapd cu navaliri c5zacesti.

Cea d'intaiu e cunoscuta numai din letopi-setul moldovenesc pastrat de Ureche. Se pareca Nizovii nadajduiau s poata apnea Scan-nul" din Iasi inainte de sosirea, cu cetetur-cesti 600 de Ieniceri i muntene, la Iasia Domnului ce-si capatase inapoi cuca. Neme-rira ceva mai tarziu, fiind la Prut abia inziva de 27 Octombre 1582, pe cand Inca dela 17 Petru se asezase in Curtea domneasca.Moldovenii erau, frà Tndoialà, foartecati oameni au putut intfacea data" sä sestrang5, dar Turcii, fie si numai cateva sute,insemnau ceva, i Cazacii nu erau gata de

Astfel la Bogdanelsti, in partile F51ciiu-lui, ei fura incunjurati i si1ii sa se predea,sd se Inchine. Biruitorul ceru jurämant

inainte de a-i trimete acasà, iar pe uniidinteinsii carii i-au parut mai de treaba, i-auoprit set-i slujeascd" , interesanta incercarede a intrebuinta pe Cazaci impotriva Caza-cilor.

In vara anului 1583 incalcari ale beguluide Bender, care descalecd sate dincolo deNistru, care ingaduie deci ,,Turcilor ciutaci",fugarilor moldoveni i, de sigur, Romanilorsupusi liii sä se aseze acolo, luandu-li obisntn-tul adetiu, aduce un atac din partea Cazacilor.Se loveste Cetatea-Alba, unde piere begul. Seincunjurd Benderul insusi, al carui comandante ranit si el in lupta, arzandu-se apoi tot o-

' Ibid., p. LIII20

lupta.

putini,

invin-silor


ra§ull. Ar fi fost cateva roll de Nizovi, 8.000dupd socoteala lui Bruti, care, §i data aceasta,alerga el impotriva du5manu1ui terii2. Ei pleacdla 7 August, robind pe cei tineri, fete, copii"din .Bender, dupd ce pe alti locuitori patâniii jertfiserd cruzimii lor3.

Bruti veni cu oastea panA la Orheiu, lângdcare cetate se afla la II ale lui August'. In-frângerea turceascA de la Bender f5cu insd zà-

darnicà inaintarea lui,- §i astfel el se intoarsepeste Prut, unde pAnd in toamnä Petru-Vodätinu tabärk la Tutora5.

Era sd urmeze din aceasta un r5zboiu turco-polon, i represintantul impAratesc la PoartAsena, Inca la 19 Iunie 1584, ca beglerbegulGreciei i Giafer-Pa5a stau tot 15.110 Bender",care se fdcea din nou, pe socoteala Moldovei6.Treizeci §i trei de Cazaci furá taiati pentru aimpaca pe Turci la Camenita, iar la Cracoviacea mai insemnatä a lor cApetenie, Samuil

Cf. Hurmuzaki, XI, p. LAT cu lorga, Chilia i Cetatea-Alba,p. 203.

1 lzvoarele, In foto, Chilia i Cetatea-Albri, p.-204, nota 1.Beii de Tighinea-Bender scriau romanegte i rusegte vecinilor po-loni ; o scrisoare a lui Albeiu de Tighinea", All-beiu de Bender,catre starostele de Ragcov, cerandu-i un poloboc de horilca"pentru Hanul ce se apropie, ln lorga, Studii i doc., V, p. 391,no. 3. Cf. Hurmuzaki, XI, p. 697. Ea pare a fi din 1587. Defi-nitia Cazacilor.de Petru-Vocla Insugi, In lorga, Chilia i Cefatea-AIM, pp. 335-8. Cf. ibid., p. 339 i urm.

8 Ureche, ed. cit., p. 236, la data de 7092 = 1584.Hurmuzaki, III, p. 88 gi urm.

5 Cf. ibid., XI, p. 665 gi urrn.: la 24 tulle Inca sangeacul deBender ar fi venit ranit la Constantinopol ; p. 899. Si In lulie-August 1585 Petru e la Prut, la Tutora ; ibid., p. 900.

6 Ibid., p. p. 681, no. cxxvirr.Lvi;

'


Zborowski 1 ; treizeci si opt de tunuri prädatein Bender si Akkerman furd date inapoi2.Zvonul unei noi ndvdliri in toamnd pare insda nu fi adevärae.

Pana" in 1586 fu apoi liniste la acest hotar.In vara acestui an insd, begii de Semendria,Nicopol si Vidin, ca si Petru-Vodä, cu 1 o 000"de oameni, alearga la Bender, unde se iviserdiar5si Cazacii4. Peste cateva zile Petru si ne-potul sdu Mihnea petreceau impreung laMunteni, pe Prut", cu Curte multà si gloatemari"5.

Pfinã la o noud petrecere, in 1587, la Te-cuciu, pentru nunta rudei lor, Vlad tin! luiMilos-Vode, Petru 'mai avu odatä de lucru cuCazacii, oaspetii sai obisnuiti.

Data aceasta, la 8 Ianuar st. v., ,,lupii in-vdtati de pururea la prada" prada bucate"in pArtile Sorocal. Parcälabul cet5tii, Pgrvu,iea cu dânsul hansari prddalnici si altd oastede strânsurd cAti au vrut de build voie",in acest Tinut de oameni vestiti si darji siindrAzneste a trece Nistrul, inaintând Odd laPereiaslavl. Dupd cloud zile de hartuieli, Nizo-vii sânt in sfarsit invinsi: pe toti i-au t5iat,numai unul zic sá fie scdpat", pe langa prinsii

' Ibid., p. 682, no. cxxix ; cf. pp. LvII-vilr, noteie.' Ibid., p. 683.' Ibid., p. 684, no. cxxxi.4 Hurmuzaki, XI, p. 693 sI urm.; cf. ibid., pp. LvIn-Ix : in Au-

gust sosesc la Constautinopol prinsii.5 Cf. Ureche, ed. cit., p. 237; Iorga, In An. Ac. Rom., XVIII, p.

68, nota I.An. Ac. Rom., I. c.

308 Istoria armatel romAnesti

ce se trimet la Tarigrad1. Dar, in acelasi an,primavara, multi Cazaci rasar in preajmaBenderului, si prada2.

In yard se iea Oceacovul, de 7.000` deCazaci, cari capätà treizeci de tunuri odatacu puternica straja a Niprului. Iarasi se dafoc la Bender, apoi satelor de lfinga Akkerman.Dupd retragerea lor, in Iu lie, 15.000 de sala-hori moldoveni §i 3.000 de card, tot din biataMoldova, merg la reparatia Oceacovului para.-sit, impreuna cu Turcii din Silistre. AtunciMihneaVodd, intors de curand de la nunta,trebui sd vie inapoi in Moldova, pentru lucru.5i el si Petru capatard caftane si sabii decinste. Asupra Craciunului, la 23 Decembre,Domnul Moldovei, care visa coroana Poloniei,era sä serbeze nunta singurei lui fiice, Maria,cu Zotu Tigara Spataru14.

0 ceata de Cazaci veni insd inainte de pe-trecerea domneasca. Aduceau pe un Ioan-Voda,cazAceste Ivan". La 23 Novembre stil vechiuincepe lupta, den sus de Tutora" deci erao izbutità surprindere rapede si se isprave§ceabia la 26. Ivan fu prins, insemnat la Das sicalugärit. Cazacii lui fugiril prin partile Bis-tritei, unde Ga§par Kornis era pus sa pazea-sca hotaruI5, altii o luard spre rthil Ceremu-sului. Scapara putini numai, raniti §i s6ge-

Ureche, ed. cit., p. 273.Hurmuzaki. XI, pp. 697-8.Cf. lorga, Ozi lia # Cetatea-Albei, p. 204; I lurmuzaki, XI,

pp uu, 700-2.Ibid., XI, p. 705 0 urm.Ibid., p. 702 l'§i urni.

''

'


tali, 5i pede5tri, 5i fail nicio dobandd". In1588, 4.000 de Cazaci pradd treisprezece satelangd Bender 5i ard Oceacovul ; in Iunie 1589ei jdfuiesc Cozlovul 5i aduc astfel expeditiabeglerbegului Rumeliei, Hidir-Pa5a, care veni,cu 20.000, in toamnA: ai lui pradd, cu begulde Bender 5i MustafA-Aga, /Ana la Sniatyn,unde se aflau la 18 Septembre st. n.t, Med ase ciocni cu Polonii lui Zamoyski°. Se luasedrumul prin Babadag, Oblucipa, LApu5na, Ho-tin (Iu lie), cu multh paguba pentru tail. Ca-menita era intArita, dar la Zbaraz se ciocnirdTurcii cu Polonii din Braclaw, Czerkass 5ichiar din Chiev4. Tatarii luarA 18.000 de robi.In sfar5it prin Septembre beglerbegul, careinaintase pa.n=i. la Bilakowa pe Nistru, se in-toarse indArdt, la Silistre. 5ase sangeaci, cucel de la Nicopol in frunte, rAmaserd pentrua lu?.ra la Bender°.

Pe lAnga aceasta s3lahorii moldoveni lucra-sera, in 1589, pentru a face intArituri la Nis-tru, langA Bender, care fusese ridicat, spuneo veste din Constantinopol, in ziva de IS Iu-nie I58o, la insemnAtatea de beglerbegar ,

unindu se cu dânsul Babadagul dobrogean 5i

e , ed. cit., pp. 237-8 ; cf. Hurmuzaki, XI, I. c.: sosescprinsii la PoartA abia la 18 Februar.

2 Hurmuzaki, XI, p. 318.6 lorga, Clzilia fi Cetatea-Albd, pp. 206-7; Hurmuzaki, XI,. Lxvf si urm.4 1bid , pp. LxvIII-Lxx si notele.6 Ibid.6 Ibid. Cf. si ibid., p. pacr, nota 6, pp. 211, 222, 226 si lorga,

Acte fi fragm., I, p. 124.7 Hurmuzaki, XI, p. 726.


Silistra, de unde plecase fiul Marelui-VizirAhmed.

Peste putin, Petru, care scapase acum deCazaci si de domniprii lor, parasia Moldovapentru a trece supt ocrotirea ImpAratului(Septernbre 1591). El lasä urmasului sail Aron-Voda, dacd nu o armatd, macar garda, pe careincepuse a o organisa, din Unguri.

III.Oastea Moldovei si noua strag domneascA

de Unguri.Despre garda ungureasca vorbesc cloud iz-

voare in acelasi an 1585. Cel d'intaiu e card-torul frances Fourquevaulx, care a vdzut insusiinaintea Curtii, incunjurand baldachinul suptcare judeca Domnul, cu sfetnicii lui, trei lapatru sute de soldati, imbracati ungureste, cusabia la coapsd si un topor in mana"1. Aldoilea e un raport pastrat in Archive le Vati-canului, care si el stie de cei 400 de tra-banti cari sant Unguri", adaugind ca Petru5chiopul mai are pe langa dansul 5o de ha-lebardieri" cei cu topoarele , Arnauti siGreci" , ai lui Bruti, can traiesc dupddatina turceasca" 2.

' De trois A quatre cents soldats, vestus A l'hongresque, armezde cimeterre au coste et d'une hache en la main" ; lorga, Acte fitragm. 1, p. 37.

' La guardia del Moldavo e di 400 drapanti, the sono Ungheri,e di 50 alabardierl albanesi et greci che vivono a la turca" ; co-pie In Bibl. Ac. Rom., hArtil Vladimir Ghica. $i raportul adauge ;In Moldavia communemente non sono Turchi senon alcuni Ser-viani".

Epoca luptelor cAzAce§ti In Moldova 311

0 garda ca aceasta se gasia si la CurteaPoloniei, regele Stefan Bath.ory razimandu-se,nu in credinta noilor sai supusi, ci in vechealui legaturd cu haiducii si trabantii unguribine pldtiti. Daca Aron-Voda avea si el Un-guri, calari si pedestri", daca el facu pedes-trilor oddi in Curte, sa fie purure langa el",aceasta nu se explica prin chemarea lor inleafa" de dansul mai intaiu 1, ci prin pastra-rea strajii inaintasului.

Era o urmare a razboaielor cazacesti, si nusingura. Ne'voia de a iesi innaintea lotrilor"veniti de peste Nistru cu domnisorii" lor saude a ajuta impotriva acestora pe Turcii de laBender si Cetatea-Alba face sa se stranga ia-rasi osti moldovenesti, care se pot sui Inca'Ana la 10.000 de oameni. Pedestrii si cdlaiii,boierii si oamenii de rand stau saptdmani siluni intregi in tabard si astfel se deprind ia-rasi a fi adevarati ostasi. Ei au intalniri desecu Cazacii si, cum se vede, capatd de la dansiisi obiceiul räzboiului 5i cunostinta noilor con-ditli de lupta. Navdlirea lui Parvu de Sorocain tara dusmand are caracterul unei lovituricazacesti fulgeratoare. La urmd, cum s'a va-zut, oastea de lard poate infrunta, birui, sfa-rama, urmari in fuga pe cei mai iuti 0 maineinfricati razboinici de pe lume.

Nu numai atata. Tinuturile pe care le cu-treiera mai des cetele cazacesti se deprind cuapucaturile dusmanilor cari i-au pradat si in-

t Ureche, ed. cit., p. 239.


grozit athta vreme. Un neastainplr cdz5cescle cuprinde De aici rdscoala Lapu§nenilor cuIoan Lungul. De aici, indatà dupd venirea inDomnie a lui Aron- Vocki, in 1592 Inca, ridi-carea Ortleienilor §i Sorocenilor ale cdrorcetAti nu fuseserd clädite din nou, Hotinulsingur, dupd ocuparea de Poloni in 1572, fi-ind iara§i o adeväratà cetate, incinsd cu zi-dud inalte de cdramidd, de moda veche". A-ce§ti dirji faze§i ridic5. pe Ionascu Lapu§neanu,§i-i puserA nume Bogdan-Voda", nu fard in-Ielegere cu boierii Bucium, Trotu5anul §i Paos,cari sânt §i tdiati de Aron (Maiu)*. Lupta s.e(Id la Reid" ; Bogdan-Voda" e prins, insem-nat la nas §i facut calugär cu de-a sila2.

IV.

Navalirea lui Petru Cazacul (1592).

Urmd mazilia biruitorului, un Lapusnean,copil" a lui Alexandru cel vecbiu, in folcsullui Alexandru-Voda cel nou, alt Lapusnean,fiul lui Bogdan. lin ceau§ porni din Scaunpe Aron, care nu f5cu nicio impotriviie.

Se intAmpld cd pentru acest incident isto-

' Fourquevaulx, 1585, in lorga, Acte fi fragm., I, pp. 38-9 .,,un grand bourg... , au bord duquel est pose un ru.tit chasteau,ceint de hautes murailles de brique, faict A rantique et commandéde tous les costez". Supt loan-VodA se intAlneste on parcalab deOrheiu, Danciul (Hasdeu, Than-Vorld, p. 234).

' Cf. Ureche, ed. cit., pp. 239-40; lorga, Pretendenti domne-fit, din An. Ac. Rom.", XIX, pp. 52-3 = 244-5 ; Or4anu, Cro-nicari tnoldoveni, pp. 42-3; pentru soarta lui Ionascu si Hurmu-zaki, XI, pp. 762-3.

Epoca luptelor cAzAce§ti In Moldova 313

Tic avem amintiri sau poate chiar insemnari-corttemporane, pe care le reproduce Ureche.Dupä lupta de la Rdut se afla vestea desti-tuirii prin curierii cari tineau legdtura cu Ta-rigradul, prin cellärap de Tarigrad, cari seintalnesc intdiasi data acuma. Aron chiamagloatele", care biruiserd pentru dansul,anutne curienii §i altd gloatd" i, cu multd-miri, ii trimete pe acasa", Ii slobozefte. Se-umplu drumurile de acesti ostasi liberati:multi de toate partile mergeau". Mazilul in-susi, pornind &are Scaunul sau, face drumulimpreund cu aceia cdrora sant casele spre

spre munte". Pornind si din Iasi, in-datd-1 intampind capugiii, pe cand ceausul rà-mine, pentru a vdidi puterea Imparatului.Dare "band ungure#i" stau la Curte i, din-tre boiett Nistor Ureche, Logofdt-Mare, pd-zeste Scaunul". Aron cdpatându-si inapoi Dom-nia prin staruintile Ienicerilor cari-i impru-mutaserd bani i cari stdteau 5i ei langd dan-sul pentru a-si strange banii, Oprea Armasulinlocuieste apoi pe Ureche, care fuge pe laSoroca, pe drumul Cazacilcr, la Poloni, ve-chii sal prieteni.

Li acelasi timp, in Iu lie 1592, Petru Ld-pusneafiu iese din Camenita, dar nu cu Ca-zaci de i, pentru petrecerea lui indelun-gatd intre ei 2, i se zicea Cazacul ci cu tru-pele ui Zamoyski cu oastea pe care acest om,

o mare culturd in stilul Renasterii, cul-

' Cf. Ureche, ed. cit., pp. 239-42.Cf. lorga, Pretendenti domnefti, pp. 48-9 = 24C-1; Hurmu-

aki, XI, p. xcv.

LU

Ia.0 51

'


tura in care se cuprindeau i normele de raz-boiu ale antichitatii, o stransese i o disci.plinase din porut ca i supt cchii regelui Ste-fan'. Taslowiecki, comandantul granitei, sta-ro§tii de Camenita §i de Bar, caste regulatapolona, Ii intovara§iau, impotriva pacii abiaincheiate cu Turcii. Ca avea i putintei Ca-zaci §i o sama de pribegi"2 nu notare§te ea-racterul acestei expeditii, cea d' intdiu pe careo fac Polonii pentru a- fi anexd, in timpuride decddere ale Turcilor, aceastei Moldovdfdrei aparare. Petru lua masuri de impotri-vire: la Baia pazia \Tornicul Or4, care aveasupt el pe toti .,Cazacii §i alta oaste tarece se afla supt munte.

Abia in Octombre se luau masuri pentruizgonirea lui Petru care, ca i Potcoavd, fa-cuse indata oferte de supunere i plata farazabava a tributului la Poarta. Ga§par Sibrik§i Moise Székely aduc din Ardeal, ea im-potriva lui Joan §i Alexandru-Vodd - , cateyasute de pu5ca§i i trabanti din jurul lui Si-gismund Báthory. Abia langa la# se detelupta, la 24 Octombre. Petru-Voda fu Ord-sit de ai sai, trimes la Constantinopol i ucisacolo in chinuri4. Polonii lui, afard de sta-rostele Camenitei, furá taiati. Se zvonia §i de

Pentru nemultimirile hli Zamoyski cu Cazacii, v. mai departe.2 11,.eche, ed. cit., r, 242.

Hurmuzaki, XI, pp. 904-5.lorga, Pretendenti domnefti, pp. 49-50 = pp. 241-2; Studit

doc., XIX; Hurmuzaki, XI, p. 756 l uim.; lorga, Relattile cuLembergul, p. 91 i urm. sau Studii fi dec., XXIII.

o

4

'

pi

Epoca luptelor azAceati In Moldova 315-

ivirea Cazacilor la Bender §i Chilia, a§a in-cat beglerbegul Greciei insu§i se pusese .inmi5care, poruncindu-i-se a ierna la Silistra,ca in 15891.

I Hurmuzaki, XI, p. 765 0 nota 1..

CAP. X.

LUPTELE LUX MIHAI VITEAZUL

$1 ALE TOVARA$ILOR SAI

PANA LA CUCERIREA ARDEALULIJI

(1594-9)

I.Genera MO. Miscoala din 1594.

Luptele lui Mihai Viteazul, ale aliatilor ca§i ale dusmanilor sdi din Moldova skit con-ditionate de noul sistem militar din terilenoastre : uitarea terdnimii aproape cu totul,intrebuintarea unei pdrti restranse dintre boieri,chemarea curtenilor, cad in Tara-Româneascase zic Rosii, dupd coloarea postavului ce li sedd la Pasti 5i la Craciun, rdzimarea pe gardadomneascg.' si, in rázboaie mai grele, pe celecloud feluri de mercenari cari s'au fost deprinsa veni in leafd la noi, Cazacii si haiducii, si,in sfarsit, dacd e vorba d.e contingente alevecinilor, pe trupele polone ale PalatinatelorRusiei si Podoliei si pe trabantii, pe puscasiinegri din Ardeal cdci nu se mai chiamaacum Secuii a cnor inseminate militarà adispnut mai de tot. Razboiul cu Turcii avândo infnisare de cruciatà si fiind condus deCasa de Austria', vin si trupe alese, din Sile-

1 In fruntea celei moldovenesti stätea la 1581 Toma Nagy, careisalia Moldoway feogialog hadnagy"; Doc. Bistritel, 1, p. mcnr;cf. si p. Lxxv ; Hurmuzaki, XV, p. 683, no. mccutut. El era su-pus Hatmanului, care se intitula In 1589 generalis campiductorregni Moldaviae"; ibid., p. 703, no. mccxcv. Mihail Tolnay co-mandä straja lui Aron ; Hurmuzaki, XII, tabla ; v. si ibid., p. 72.

' V. lorga, Desch. des osmanischen Reiches, 111, p. 291 $ l urm.


sia caldri grei, catafracti" in zale §i dinItalia me§teri de luat cet5tile §i nobilimeaventuroasa pentru a lupta impotriva pa-ganilor, supt steagul Sfintei Biserici, ale prin-tilor italieni, al Imperiului.

Rascoala din Novembre 1594 a Românilor eprecedata de o navalire a Tatarilor in Moldova,cea d'intaiu dupd intrarea, la 1574, impotrivahainului Ioan-Voda cel Cumplit a ImpAratuluicelui bdtrân, cu optsprezece feciori ai lui"1.Cu toate Ca Aron, pe care-1 sAturaserd ce-rerile §i primejdiile turce§ti, nu se declaraseInca pentru cre§tini, in razboiul pe care-1deschisese de curand setea de sange cre§tin alui Sinan-Pa§a2, cu toate cd el va fi rdspuns§i maideparte tributul deosebit pe care Mol-dova se indatorise, poate de la 1574 inainte,a-I pläti pe fiecare an Tatarilor3, Ha nul, caremergea sa intalneascä pe Sinan, lua drunaulpe la noi, aratandu se du§man. Nicolae Iasz-lowiecki, sprijinitorul din anul trecut al luiPetru Cazacul, scrie lui Zamoyski arätând cAhorda, plecând din locul unde se oprisecalva timp" va fi trecut pe la Bender, §inu pe drumul dizdcesc al Sorocai . a ajunsla Ia§i prin valea Tutorei 0 a incunjuratcetatea", adeca, precum fAcuserà Ungurii in1578, numai Curtea inthritä, §i nu, cum s'ar

2 lorga, Chilia fi Cetatea-Alki, o. 337.2 Pentru ImprejurAri, v. lorga, Scurtii istorie a lui Mihai V -

teazul, Bucuresti, Socec, 1900 0 Istoria lui Mihai ViteazulpAnä la 1595 In Cony. Literare", XXXVI si urm.; SArbu, Is-toria lui Mthal Viteazul, 2 vol.

3 lorga, China fi Cetatea-Alba, p. 337 0 nota 2.

Luptele lui Mihai Viteazul 321.

putea banui manastirea cea noua a Galatei,facuta de Petru chiopul, cu ziduri foarte pu-ternice., ea o noud cetatuie a Scaunului mol-dovenesc langd Cetatuia cea veche1.

Aceia§i scrisoare da lui Aron o putere deio.000 de Romani" §i 4 000 de Unguri",ceia ce, fire§te, nu se poate admite. E decrezut Ca vor fi fost pe langa dansul dard-banii unguri din garda §i curteni din pärtilevecine cu Ia§ul. Aceasta se intäre§te, de alt-fel, prin raportul lui loan de' Marini Poli,agent imperial, care scrie ca. Aron, ce e drep-tul, stransese oaste, in a§teptarea Cazacilor§i a Ardelenilor, pentru a tdia drumul Tata-rilor ; Inca din Iunie se §tia ca el strangeGreci. Cazaci Unguri §i Turci" §i striga laleafa §i oaste' : fara i-ar fi pretins insd ascddea lefile ; Ungurii i§i lasa sabirle §i vreausä plece: atunci li ge adauge plata §i li sedau §i cloud buti de yin In schimb Curteniicarl nu se dovedesc sa ODA armele trebui-toare sant batuti la falanga in Carte'. Darboierii il tradeazd pe Aron. Aflandu-se cd au in-trat Tatarii, se intampla ca in 14/6: Curtenii secer acasa cerura voie a merge pe la ca-sele lor pentru a-§i scdpa fiii §i soIiile" , §iastfel Aron nu mai are deal Curtea" deboieri §i garda de Unguri", pe langa tu-nuri. jn jurul oraplui intreg el *use fan-turi Impotriva furiei dildrimii Tatarilor3." Pi-

' II Moldavo, ch'e molto devoto nel suoi riti, fabrica una bel-lissima chiesa di pietra et un palazzo di muro in Giasso citta, diquel modo che si usa in quelle parti"; raportui citat, din Roma.

2 Hurmuzaki, XII, pp. 3-4, no. w.8 Ibid., Ill, p. 202: Tolsero licenza per andare per le case

21

322 Ist Odd atmatel romãnetni

ind a$a de slab, Doninul moldovenesc trebuisd se rascumpere cu bani. Trabantii incercards5-i iea inapoi, dar o ceatd a Ior de 300 funimicitd. De aici TAthrimea alma. spre Snia-tyn, unde era la 2 Iu lie st. 11.1.

Pentru a-i face cu putintd noului Domnmuntean de la 1593 Mihai, care era sdfie. Viteazul, inläturarea prin omor a Turcilor,Ieniceri 0 creditori tot odatd, ca §i cei dinMoldova lui Aron, cari-1 incunjurau, il spio-nau §i-1 pârau, se aflau in Bucure§ti, nebd.-gati in samd, la 5 Novembre st. v. trabantide ai lui Sigismund Bathory, printul ardelean,supt Mihai Horvath §i $tefan Beche§1 In aceazi3 se sdvar5.e5te nimicirea pilganilor nesuferiti.Logofatul Teodosie, a cdrui povestire e pds-tratd in versiunea latinä, látnuritä si intregitàde un cäldtor, Silesianul Baltazar Walter', pre-tinde cd ar fi fost uci0 cu acest prilej ,,ca lacloud mii de Ieniceri", pe langd altà gloatd desträini din Tarigrad. Ei fuseserd chemati pen-tru cercetarea socotelilor in casa VistieruluiDan, si tunurile nimicird clädirea, cu cei ce segasiau inteinsa. Turcii se impotriviserd totusi,

loro salvar li loro &AB e mogli, e vi rest?) principe Aaron Vai-voda con sua guardia di Ungari e la Corte, e si fortifichO in cas-telo dela sua Corte, intorniandose con la artilliaria et intorno ditutta cittã fatto fare fose, per la furia di cavaleria di Tartari".

i Iorga, Acte qi fragmente, II, pp. 731-2 §i nota. Cf. raportulcitat al lui Marini, In Hurmuzaki, III, p. 202; lorga, Doc. Bistri-fei, I, pp. 1-2, no. II; Hurmuzaki, XII, p. 1 no. 1 ; XV, p. 723 i

urm. Cf. Bethlen, III, p. 352 i urm.2 Cron. terii: pentru acest timp e contemporand.8 Data din Cronica terii nu e pentru sosirea lor, ci pentru md-

cel: ea corespunde cu aceia din scrisoarea lui Sigismund.4 SI In Papiu, I, p. 13.

Luptele lui Mihai Viteazul 323

§i unul diutre cei mai puternici boieri tineri,Stroe Buzescu, fu ranit4. Dupd cateva zile, la15 ale lunii, se incerca luarea cetalii Giurgiu-lui, cu tunuri, din acelea pe care le topisefratele lui Mihai, Petru Cercel, cu cativa aniin urnfa 2 Ajutoare din Rusciuc fac insa cuce-rirea cu neputinta 3.

Dacd nu e vorba tot de mdcelal pomenitmai sus4, s'ar parea ca. Mihai mai are de lucru§i cu Turci ce se intorc din Ungaria pentruiernatec, un cadilischer, unul din cei doimari judecatori ai o§tilor turce§ti , cu. 50 deceau§i §i 2.000 de Ieniceri §i spahii. Ei cerde la Mihai, care se inchisese in Curtea luineintdrita de de-asupra Dambovitei, MITA ma-nastirea Mihai-Vodd"5, 10 000 de ughi §i tri-mesul pornise la clausal pe jos, cu nu maiputin de o mie de osta§i, ca sä-1 vada".

Mihai trece la tabara mercenarilor, care era,dupa cat se pare, Inca de atunci la Colintina.I se poruncete a se plati lefile acestor straini,despre. cari Domnul zicea cd au ramas de pe

' Cron. terii. Cf. scrisoarea lui Sigismund din 23, In Hurmuzaki,XI, p. 18, no. 3u.,v1. Cf. si cronica turceascA a lui Naima, trad.eng1.2sA de Fraser, I, Londra, 1832 ; Istvánffy, p. 411.

2 Cf. reproducerea In Catalogul Museului de antichitAti din Bu-curesti a unuia din tunurile lui Cercel ; v. Hurmuzaki, XI, p. 192,mArturisirea cAlAtorului frances Bongars: fait fondre des piecesd'artil lerie".

s Cron. fedi si Walter.4 Scrisoarea lui Sigismund Vie de unul singur, si cu cei veniti

pentru iernat. Aceiasi pArere o gAsesc la d. SArbu, o. c. Tot unsingur macel se aratA In notele lui Petru Armeanul, care spune ca.de la Inceput cadllischerul-emir ar fi fost lAngl Mihai ; Bethien,IV, p. 277; SzamoskOzy, IV, p. 95.

6 ,,In palatio prope novum sub urbe monasterium, sine arcemurisque, ad Dembowicen fluvium"; Walter, p. 14.

324 Istoria armatei romaineqti

vremea and Muntenii trebuiau sd colaborezepentru scoaterea din Moldova a lui Petru Ca-zacul (1592) ; cadilischerul oferd a-i imprumutael banii de nevoie, TM atac de noapte se dáatunci, la Bucureti, impotriva beilicului, caseide oaspeti. care e aprinsd in c nci locuri, orepetitie a luptei de la Baia. Tunurile bat locu-it:4a unde se addposte§te cdpetenia turceasca.In zddar fagl.duie5te cadilischerul sume maripentru rdscumpdrarea lui ; lefegiii le afid tota§a de 1.1.or in pradd'. Mersul povestirii insu§iaretd cd a fost, aproape sigur, un singurmace12.

II.Atacul cetatilor dungrene (1594-5).

Odatd ce se pornise atacul cetdtilor de laDundre, el fu urmat, dar nu de Mihai insu§i,ci de mai multe cete deosebite. ComandantiiArdelenilor merg la Floci ( to Decembre), altiila liarqova (r-iu Ianuar 1595), la Silistra, alcarui sangeac era ruda beglerbegului Rumeliei(8 Ianuar)3, la Macin ; i in susul Dundrii, separe cd boierii olteni de la §es lovesc Sisto-vul', Rahova, Vidinul. Mai tdrziu §i Ceina-voda, Rasgradul, Babadagul, Oblucita vor aveaaceia0. soartä 5.

2 Walter, pp. 13-5. Se pomenpsc si Cazaci cu acest prilej: elpar a fi venit insä mai tArziu numai. Cf. Sincal, H, p. 393 si urm.

2 Cf. lorga, Gesch. des osm. Reielzes, ill, pp. 303-4. Raportvenetian din Constantinopol, Hurmuzaki, III ', pp. 465, 467.

I Walter, 1. c.

4 Hurmuzaki, XI, p. 25, no. la : stiri de la regele Poloniei ;Walter, p. 22.

i Ibid.


In acelasi timp se desrobia si Aron. El ucidepe ceausul ce-i aducea mazilia si pe to4i cei-1a10 Turci din Moldova.

Pentru aceasta nu-i folosird insä Cazacii,cad pridard Orheiul, cu Slobodca, si satelede lânga Bender', la 24 Decembre 1593, pecari-i chemase la dânsul. Acestia Otrunserä,ce e drept, in Moldova prin Novembre, innumir de 8.000", dar ei cerurd lui Aron banisi, acesta impotrivindu se, ii luarä si tunurile,pe care aveau de gaud sä le intrebuitytezeimpotriva centilor turcesti vecine. Numai dupdce si lui ii sosiral trabat4i de la Sigismund,NA' el hotArirea de a proclama rdscoala2, siastfel din amândoud partile, dupd invoialafácutd in vark porneste razboiul cu Turcii.

infrimgerea Domnilor celor noi (1.595).

In Ignuar 1595 expeditia care trebuia s'àschimbe pe haini, aduca.nd in Moldova peStefan Bogdan un presupus fin al lui loan-Voda-,2e1 Cumplit si fost Domn muntean, ste-fan Surdat , iar in Tara Româneasei peRadu, fiul lui Mihnea-Vodd, scos in 1591 si

1 V. si lorga, Acte fi fragm., I, pp. 134-6, dupl scrisorile luiAron; Hurmuzaki, Ill% p. 40, no. Lv.

1 Despre n5vA1irea Cazacilor vorbe0e, fArä multe amAnunte,numai raportul din 17 Novembre 1594 al lul Alexandru Komulovic,In Racki-Pierling, L Komulovica izvjestafilistovl o poslanstvunjegovu o Tursku, Erdelj, Moldavsku i Polka, din Starine dela Agram, XIV, 1882, pp. 20-5, 26, 28. 44 (v. aceleali Startne,XV). Cf. lorga, Chilia fi Cetatea-Albd, pp. 206-9.


turcit de fric5, apoi pe Bogdan, fiul Sasului,era pregdtitä la Rusciuc, supt Pasii asiaticiMustafa. de Meraas, nepotul lui Sinan4, si Ha-san de Aidin, fiul marelui Mohammed Socoli.Mihai, din partea lui, facuse ce-i era cu pu-tinta ca s5 preintAmpine nAvdlirea. El inainta.calre Dun 5re, la sat, la Pietre".

Dar Mihai fu chemat impotriva Tatarilor,al cdror Han, Gazi-Ghirai, fusese adus din,pusta ungureasc5, cu 24.000 de oameni, toc-mai de vestea acestei rdscoale. Hanul pdtrunseiute pe la Vidin, pradând de sigur fdrd mildtara care se ridicase impotriva SultanuluiTinta lui era Giurgiul, supt care trebuia sã&eased pe Hasan de Aidin, Mustafa. I-di:na-id sd meargã pe la Isaccea Oblucita ca sàaseze pe Stefan-Vodd

Tab 5ra Hanului era acum in Vlasca, si Mi-hai cu boierii, mai ales cei trei Buzesti, Preda,Stroe i Radu, precurn i cu Radu Calomfi-rescu i alte osti alese", intre care neapArat

Ungurii lui Sigismund, se asez5 la Hulu-besti. La 4 Ianuar 1595 Buzestii atac5 la Pa--tinei i biruiesc pe marzacii din avangardd.Atunci nepotul Hanului inainteazd pentru fa's-bunare, i iaf5si aceast5 d'intäiu straj5 mun-teand- i nintampin5", la Skinegi 5i Ii iesird in-tru intompinare si se lovird la fata la Ghenarie16 (21?) ; i furd biruiti acei Tatari", perind

SárutA mAna Sultanului la 10 Decembre ; Hurmuzald, IV 2, p..186, no. cluxim

2 Cron. tent.8 Dupä Szamoskozy el ar 11 venit fârA a sti de rAscoalä, prie

teneste, cu voia lui Mihai (IV, p. 53).

'

Luptele Itd Mihal Viteazul 327

comandantul lor i Imbrohorul lui i liberân-du-se 7 000" de robi crestini

Totusi Mihai nu putu opri trecerea, in a-cest timp, a Turcilor pe la Rusciuc. Dupdcronica terii, Mustafa era in fruntea lor. Seface tabard la Serpeitefti, cu Bogdan- Vod5.poate 2, in mijlocul Turcilor i Tatarilor. Unatac de noapte al Banului Manta ar fi im-prastiat lagarul dupd aceiasi cronicd. in carenu se cuprinde i ziva luptei. Notele LogofatuluiTeodosie redate de Walter inseamnd maibine aceastd data: Dumineca, .in 26 Ianuarst. V. 1595 : cei 6.000 de Turci numai 300de Ieniceri ar fi fugit la Rusciuc, si Tara-rii s'ar fi risipit. Mihai se aseazd in lagarulparäsit de la serpdte§ti, unde stA pänd Marti,asigurandu se cà Tatarii au plecat in adevarcatre departatele lor lacasuri3.

Dupd Walter la 27 deci, dupd Cronica teriila 25 Inca, Mihai trece Dunarea inghetata pela satul Marotin i loveste la Rusciac intreagaoastea turceasca avand in fruntea ei pe Ha-san d Aidin: ar fi fost r t uoo de oameni,dintre cari ro.000 a1esi"4. Se cid lupta afarade mahalale cu cei 10.000 ai lui Mihai Pa5ii,invin§i in aceastá singurd ciocnire, fugir5. Searde i prada orasu15.

Cron. terii sl Walter, pp. 18-9 ; cf. Szamoskozy, IV, pp. 53,96-8.

' Cf. Sarbu, o. c., I, p. 213, nota 2.3 Cf. raportul venetian din 20 Februar, Hurmuzaki, IV', pp. 188-

9. Acum e trimes Selmenbasa lenicerilor ; Ibid.Walter, p. 19.

5 Walter 41 Cronica terii, $tiri de la Aron, Hurmuzald, Supl.11 l p. 340.

'


Cu MustafA-Pasa, Stefan mergea acum a-supra Moldovei 1. Mihalcea si Ungurii lui Mi-hai de. tOti, 2.000 shut trimesi ca sd a-jute pe Aron, care nu se putuse coborh laOblucita, spre a apara vadul dar trirneseseaculo osti care gäsird 4 000 de Turci i peTatarii Dobrogii2. La 13 Februar, spun in-semaärile Logoralului apitanii ardeleni bi-ruiesc Inca la vadul Silistrei ; intre Turci affi fost pe langa Capugi basa, i Pasa de Si-listra chiar 4. Stefan e ucis. Biruitorii se in-tore de-a lungul Dunrii, arzand Turtucaia.

Alte cete boieresti atacd supt Mthalceacetatea Silistrei i, supt Preda i Radu,

Buzestii, Hdrfova, ai cdrii Turci din cetatecercaser6 o navdlire. Marini povesteste o luptala Silistra cu 6.000 de Turci si Bogdan in-susi6, ceia ce ar ardta rostul acestei expeditii:pr.tendentul cazu de pe cal si era sä fie ucis ;Aga" care-I intovärdsia, peri: e de sigur insàconfusie en lupta impotriva noului Domu alMoldovei. Marini mai 5tie de trecerea locuito-rilor din Cernavoda la noi de o prada con-dusi de ei, Ond la Rasgrad dupd stiri mun-tene de Ia 3 Mart'.

' Ibid., XII, p. 37.2 Mid., Supl. IP, p. 349: si lupte la Cetatea-AlbA.

Toate datele sant In stil vechiu.Walter, care adauge aid la originalul romAnesc, spune. cA a-

ceste lucruri i le-a spus Stefan', la 1597 (de fapt Bogdan Sasul,falsul .Stefan"), dar pe scurt; pp. 23-4. Cf. Marini, I. C. p. 37 ;Hurmuzaki, IV p. 189. V. si SzamoskOzy, 1. c.

6 Cea d'IntAiu pradA, la Walter numal; cc4e1alte, numat In Cro-nica terii.

Hurmuzaki, XII, p. 36.7 Ibid. Cf. si Szamoskozy, IV, p. 96. Cf. Sarbu, o. c., 479.227.

a

t,

Luptele lui Mihal Viteazul 329

Logofatul vorbeste apoi de planul de rds-coald al unor locuitori din cetäti impotrivalui Mihai. De fapt, Turcii §i Sarbii din Vidianavalesc in Banatul Craiovei, unde-i inthm-pind, dupa pradarea Craiovei, care n'avea zi-duri 1, Ragusanul Dell-Marco, luat in serviciude Sigismund, §i.i bate cu totul2 Indata ca-pitanii Ungurilor au imputaciune cu Mihai-Void", care-i trimete acasä, capdtand in loc,numai acum2, un singur §ef unguresc, pe Al-bert Kiraly, un fost osta§ al regelui tefan'.La Liu Mart 5, acesta atacal Braila §i sfarmacetatea 6, in cele d'intain zile ale lunii. Oasteapedestra inainteaza apoi, .,prin multe satefoarte bogate in roadd ale du§manilor' , de-alatul Dobrogii pand la Babadag, nu fail a fiurmarita, cu invier§unare, de spahiii §i Tata-rii pe pagubise: la trecerea apei vitelestrânse de jdfuitori furd ucise. Läsand la Bra-ila unde-§i asteptase oamenii, 4.000 de pe-de§tri §i 135 de calari, Kirdly pleca la 25April spre Gherghita

Muris et arce destituta civitas.2 Raportul din 24 Mart al lui Marini, Hurmuzaki, XII, p. 36.

Corespunde notita lui Walter, p. 25, unde e vorba de 5.000 deSarbi si Romani" si se adauge färä sens ca Banul Manta a rä-mas credincios.

3 Nu Inca din 1594, cum spune Walter.V. Heidenstein, Rerum polonicarum libri XII, p. 158.30 Februar", In Walter Sarbu indreapta : 30 Mart (I, p. 230).

6 .§i o sfarma pana la painant"; Cron. tern, p. 280. Cf. Hurmu-zaki, IV p. 196. ^

',Murmuzaki, XII, p. 45, no. xciv : scilsoarea lul din 24.,

cardi

330 Istorla armatel romane§ti

Iv.

Luptele lui Aron-Vocill cu Turcii (1595)

Inca de la 28 Februar, Aron, lasat liber deinfrangerea Turcilor cari aduceau pe Domnulcel nou, face ce ,facuse, tot cu Cazacii, IoanVoda, la 1574, dupa ce scapase prin cea d'in-taiu biruinta de Petru Schiopul. Si e de ob-servat ca §i acum, dupà acea biruinta, pe caream pus-o la Silistra Turcii, nEavand caatunci ragazul de a veni prin Tara-Roma-neascd i cu zaherele, se love§te, cu contingentemuntend, Braila turceasca. In raportul lui din28 Februar cdtre Sigismund, Aron poveste§te*cum ,.trupele lni, impreuna cu oastea MarieiSale', au incunjurat Benderul, Tighinea lui demo5tenire. Dar Cazacii poruncesc Dotnnuluisa nu se amegtece in lucrurile i drepturilelor, i astfel el se retrage, lasand doar catevacete pand la sosirea rdzboinicilor de la Nipru.In calea spre Cetatea-Alba, noua tinta a luiAron, se intalnesc palcuri de Tatari cad seintorc, §i ele sânt imprä,tiate : ,.nu li se poateti numdrul" ; erau cu femeile §i copiii. Si be-

gul e batut, scapand abia demoarte, §i se in§ira cu mândrie spoliile: stea-guri, tobe, trambiti §i altele multe". Unii dincàlànii moldoveni trec §i peste Dunare ca säprade, in cloud locuri deosebite", de undeaduc cloud steaguri Aron insu§i, cu Emeric

' Hurmuzaki, XII, p. 31, nota 3.2 Copiae meae cum exercltu Magnificentiae Vestrae.

Cet4ii-Albe


Becz §i Ungurii, erau acum aproape de Du-nAre"

Aron avea i legaturi cu regele Poloniei, cã-ruia i trimetea darurP. El era sf5tuit sprepace §i de unii Greci de pe lângd dânsulTotu§i el urmà cursul expeditiei sale, indrep-tându-se, nu impotriva Chiliei, ajunsd, se pare,cu totul decAzutd §i fArd ziduri ci a targuluiIsmail, vechiul Smil moldovenesc. Pe la in-ceputul lui Mart ardeau casele de acolo darcetatea se tinu pAnd la 22 Mart'. IzbAnda sedatorià insd numai lui tefan RAzvan, Hat-manul Moldovei, ie1 un veteran din ai re-gelui polon tefan, pe când Aron fusese che-mat la Ia§i de o nAvAlire a pribegilor, cari arfi putut chiar biruiascà, urmArindu-1 6. Lasfor§itul lui Mart insA era lini§te, §i Mitro-politul Mitrofan socotia la 6.000 oastea deTJuguri i Cazaci a Domnului sAu, adäugindc'à acesta e hotarht ca §i mai departe sä in-frânga pe du§manul lui Hristos". Supt Benders'ar fi urmat Inca luptele, dar §tim cã ele nudusea la niciun capdt. Atâta putea face Aron'.In Maiu Ungurii lui ii trimeteau in Ardeal,

I Cf. Hurmuzaki, 111, p. 228 : aceiasi stire de la Mihai ; cf. ibid.,p. 225; Heidensteln, I. c., pp. 314-5 (dupA el Ungurii fug la Ben-der $ l sangeacul face o iesire blruitoare). Pentru legAturile maivechi ale lul Aron cu Cazacli, v. ibid., p. 307 (atac al lasului, dela Tutora).

2 Hurmuzaki. XII, p. 31, no. LXX.o Cf. lorga, Niillifor Dascdlul, in An. Ac. Rom.", XXVII.

Mentiunea arderii ei insA la Hurmuzaki, IV p. 187.5 Cf. Ibid., p. 193.

Marini, ibid., XII, pp. 35 si urm., 41 si urm. ; Heidenstein, p. 315.7 Ibid., p. 40, no. LxxXIx.

si-I

1,

332 Istoria armatei romaneqti

si Rdzvan incepea supt numele de 5tefanVodADomnie de yard.

V.

Campania turco-tatarli din 1595.

In Tara-Româneascd cetele boieresti nu seod.ihnird. Pe cdnd Turcii ldsau pe un an dezile grija rdzboiului celui mare din Ungariapentru intrebuinta toate silinpile impo-triva hainilor de la Dundre,Ii cercau norocul la Nicopol, care arse la itIunie', si la Vidin, supt Aga Farcae, avândoarecare izbandd pretutindeni, dar neputandcdpdta cetätile nicãiri. Ba incd intors ceatalui Farcas fu nimicità In schimb luptdtoriide la Nicopol, intre cari 6o de aldri unguri,ard cordbiile strânse pentru pod, ucigAnd pepdzitorii lor i inecând cloud tunuri, ceia ceun Turc ar fi socotit cã face mai mult decAtpatru cetdti ce s'ar fi luat.

Asa incit, dacã se face socoteala luptelor cese dau, de Munteni i Moldoveli, impreund culefegiii i aliatii lor unguri i cazaci, din No-vembre 1594 pdnd. in Iunie 1595, se vede usorcd nu era mai multd ispravd decat dupd

asämdnätoare pe care le sdvdrsiserd, fdrdniciun ajutor, b )ierii lui Vlad Tepes, tot pe

Cf. Walter, p. 25 0 scrisoarea din lunie a lui Albert Klidly,din tabära de la Colentina, 18 lunie; Reussner, Epistolae turd-cae, IV, p. 132. Apol Hurmuzaki, XII, pp. 75-9; cf. III', p. 124,no. aum.

' Walter, pp. 25-6; Hurmuzaki, Ill p. 116, no. cxxxv.

o

la

a-siOltenii 3.000

nivi-licile


vreme de iarna, in 1461-2. Cu aceasta deo-sebire Ca Mihai are a face, in luptele dinVla§ca 0 Rucciuc., cu toate puterile Hann lui§i cu o insemnata oaste turceasca. Case lede lemn din targurile dunarene ocupate deTurci perisera in flacari, mateiialul de podarsese, multi Turci i§i pierdusera viata, dar,dintre cetati, afara de Turnu, numai Brailaera in ruble, cea mai slaba din toate in-täriturile acestui hotar al stapanirii directe aSultanului

Mai departe, in felul cum se poarth raz-boiul, atat in Moldova, cat §i in Tara-Roma-neasca, nu se poate scapa din vedere puter-nica inraurire a tacticei Cazacilor. Ace§tiaajunsesera deci, nu numai pentru principatulde atatea ori strabatut de dan,ii, dar §i pentrucellalt, invatatorii de razboiu. Toate acesteincursiuni fail legaturd intre ele, toate acesteneprevestite lovituri, unite cu surprinderi denoapte §i isprävite cu focuri, strangerea prazii§i tararea robilor, fail a se incerca decatdoar la Ismail, un asediu mai indelungat, cutunuri, sant in cel mai desavar§it stil nizovic.Astfel se provoaca necontenit, se obose§te, sedesgusta un du§man cu mi§carile mai grele,care, cand \ Me, nu mai gase§te pe nimeniinaintea lui.

E de semnalat apoi §i faptul cd Aron merge,ce e dreptul, la Bender, la Cetatea-Alba, laIsmail, fara a Tan:Alma aici pada' la capat,dar Mihai, cu toate marile lui insu§iri raz-boinice, sta in fruntea cetelor lui, stranseintr'o adevarata Wire, numai la 5erpate§ti§i la Rusciuc. Tot ce se face dupd aceia, e

334 Istotia armatel romArietitl

prin altii, cari de multe ori nici nu-1 vor fiintrebat., multdmindu-se a-i da samd de ce Iiddruise norocul. Tot a5a rdzboaiele cazdceginu pleacd de la o singurd vointd i oranduire,ci in ele se zbate sufletul de neastAmpdr alaventurierilor prddalnici. Boierii tineri, stdpânipe sate tnulte, mo5tenite, cumpArate ori hrä-pite, a veau in sufletul lor ce trebuia ca säse poatd ardta vrednici ucenici ai cutezdtorilorpentru faimd 5i pentru cd5tig.

Cum s'a alcdtuit marea ogire turceascd de-rdsbunare, in fruntea cdreia, tdrzin de tot,dupd cdderea lui Ferhad, se puse Marele-VizirSinan, intors in situatia sa de atotputernicie,se poate vedea din istoriile Imperiului otoman%Oastea trebuie sà fi fost mare, 5i 'And la50.000 de oameni2. Mihai, care fdcuse in Iunieo tabdrd de observare la Colentina, apoi laM4gurele, cu 8.000 de oameni 3, nu incercdin zddar sà opreascd pe ndvdlitori la vadulGiurgiului Doar cetatea nu era a lui, 5iTurcii dinteinsa pdziau bine asupra poduluide vase 130 de luntri' care fu intinsdrept la ostrov 5i de aici la termul stâng,Inca, din cele de pe urmä zile ale lui Julie.Astfel, la inceputul lui August, toatd oasteaMarelui-Vizir era pe pdmânt românesc i lua

1 lorga. Geschichte des ostnanischen Retches, Ill, p. 309 l urm.180.000, la Walter.

3 Walter.Totu0 Walter o afirml: la urml Turd ar fi trecut i la

Giurgiu ql mai In jos. Si Heiclenstein, p. 314, pomene0e o Impo-trIvIre

6 Hurmuzaki, XII, p, 80.

2

'

Luptele lui Mihat Viteazul 335

drumul, de atatea ori batut, si de negustoride ostasi, care ducea de la Giurgiu la Bu-

cure sti .Lupta se dada intre Sinan i Mihai, care

alergase in calea Vizirului, nadajduind poatein adevar sa-1 impiedece de a patrunde pandla orasul deschis al Bucure§tilor, la 13 August.Inainte de a se arata din ce exemple se ins-pirase acel care castiga la. Calugtireni, pe Neaj-lov, una din cele mai laudate biruinte roma.-nesti, de si nu aceia care, pentru opinia euro-peand, ii aseza pe Mihai in randul marilorcapitani ai timpului sa dam, in lipsa uneiscrisori a biruitorului Insui, raportul fäcut adoua zi dupa invingere, din Copaceni pe Ar-ges, de Kiraly:

Mariei Tale am crezut de cuviintä a-riarata cele ce urmeazd. Cu ajutorul lui Dum-nezeu, ieri, Marti, am dat lupta lui Sinan,care lupta a tinut de dimineata pana seara ;decat care nici n'am vdzut, nici n'am auzituna mai crancena. Caci de cateva ori am go-nit pe dusmani 'Dana' in tabara lor, unde,strangandu-si iar puterile, ne au rdspins i penoi Dar si noi, sprijiniri pe ajutorul dintrecetele noastre i-am pus pe fuga de catevaori, asa ca multi i au urmarit i pana la cor-turile lor, si au ucis chiar pe cativa dintreTurci. La urmä, cei trei Pasi [adecd begler-begi erau intre Pasi: Khidr, HasanMustafa, dupá izvoarele turcesti duserd oas-tea asupra noastrd, pana la tabdra noastra ;

Mutuo freti auxilio.Tres Ipsimet Bassae.

5i.

''

336 Istoria armate romãne§ti

aici, ajutându-ne laolaltd ', i am raspins deacolo 5i i-am urmarit catva loc2, Inca de-abiaau scapat Pa5ii. Un rob care fugise de lamaiestrul cel mare al tunurilor (Topci-ba5a) lanoi, ni-a spus ca lucru sigur a 5i Pa 5.1i ceitrei au fost stropiti de noroiu 5i de lut ,5i ca.'

in acest hal au scapat in tabara. Iar Sinan,zicea el, ar fi spus ca nu 5tie ce fel de oa-meni santem noi, de ndvalim a5a de cutezatorasupra lor, caci nu s'a mai auzit phnd acumde la nimeni ca ni5te cete a5a de putine sa fiindraznit vre-odatä a pleca impotriva puterilorImparatului Turcilor 5i sa fi pus pe fuga treiPa 5i. Tot robul acela a spus ca toti banii 5itoate lucrurile fuseserd puse de d'an5ii pe cai'5i Oa se gandisera la fuga, dar, despretuindnumdrul nostru cel putin, astfel 5i- au schim-bat iara5i gandul, a5a inca.t, daca Maria Taai fi avut acum mai multe trupe aici, cu aju-torul lui Dumnezeu am fi putut capäta bi-ruinta , cam Dumnezeu n'a mai dat poate cuivain toata cre5tindtatea un mai mare inceput.

Totu5i, chiar 5i cu acest numar putin alnostru, noi am dobfindit biruinta 4: aci foartemulti dintre Turcii de apetenie 5i dintre Ie-niceri 5i dintre altii au cazut in lupta ; iar,dintre ai no5tri, putini au lipsit, de 5i sfintfoarte multi raniti. Daniel Bak6 a capatat orand dintr'o ghiulea de tun, dar se va puteaindrepta. Cea mai mare paguba am avut-o incai: cad foarte multi cai au fost uci5i 5i rA-

1 Mutuo nos adiuvantes.2 Iter.a lumenta.4 Victoria penes nos fult.


niti, i noi, iarasi, am pierdut cate doi trei,ba cutare chiar i toti caii lui.

In noaptea aceasta ne am oprit chiar inacel loc in care s'a dat lupta. La miezul nop-tii, cu Domnul Insui, strigand numele lui Isus,

Turcii, dupd obiceiul ce au, chemand peAllah al lor, neam retras de la ei, cale devre-o mila, la raul Arges, unde nu stim catne vom putea tinea.

Caci am gasit prea-frumoase steaguritunuri mai mici, i ei au gasit cateva din tu-nurile noastre. Asa s'au fäcut intre noi acesteschimbari de lucruri

Dupa ce scrisesem .acest raport catre MariaTa, a fost adus la mine un Turc prins astazi:Acesta spune ca unul dintre Pasii de capeteniea cazut in lupta i ca Sinan el insusi a fostzvfirlit de pe pod si cd din caderea aceia Ii erau.

,,Au perit i Turcii de capetenie si mai in-semnati. Am gäsit steaguri prea frumoase ; amsmuls i steagul verde de capetenie al luiMohammed, pentru a carui pierdere Ii e foartemare jale, caci 11 socot inchinat Dumnezeului lor.

Acuma Dumnezeu ar da izbanda buna Ma-riei Tale, daca n'ar zabovi in trimeterea deintdriri, cad cu ajutorul lui Dumnezeu i-amputea birui, cred (sane). Deci Maria Ta saintrebuinteze cu acest prilej toata sarguinta

grija si de pretutindeni sa adune ajutoare§i sa le trimeata aici.

Cat priveste pe Mihai-Voda, aceasta pots'o afirm cu siguranta cä e om bun si bun

Diversiones harum rerum.22

.


osta§ §i nu da a se banui nimic impotriva lui.A declarat ea' nu se preface, ci vrea sa slu-jeasca din toata inima Cre§tinatatii intregi, §iInca §i Mariei Tale ii e credincios in toate. Edrept deci ca Maria Ta sa-1 imbrati§eze cutoata favoarea j buna vointa

Din tabara de la satul Copaceni, 24 Au-gust 1595 t".

Cronica terii e foarte scurta in ce prive§teaceasta lupta, care nu arata deci sa fi fostpretuita din punctul de vedere al onoarei, algloriei, ci numai din acela al folosului ime-diat : ramanerea Turcilor in lagarul lor, carenu fusese pradat, i retragerea, dintru intäiula Copaceni, apoi tot mai departe pe Arge§§i pe Dambovita, pana la Stoienegii din Ar-ge§. Ea arata ca Mihai a§teptase intaiu, cumulta nerabdare, pe. Sigismund, care fagaduisea veni cu toate puterile sale, dar care atuncise insura cu o ruda impäräteasca §i era beat,daca nu de dragoste, sentiment ce nu- i eraingaduit de naturd, macar de trufie ; ca, laurma, a trebuit sá intampine pe nävalitori,cu cita oaste putu sd aiba langa el , nu sdadune , cad aeum era obiceial oftilor pel ma-

Scrisoarea, tradusA In latineste de Sigismund si trimeasA cuscrisoarea liii in Apus, In Hurmuzaki, XII, pp. 57-8 ; traduceregermanA, ibid., pp. 98-9, no. cr.w. Scrisoarea originalA vorbiade lnceperea luptei la opt ceasuri, de patru tunuri turcesti luate, demoartea lul Khidr-Pasa ; cf. stirile din tabAra ardeleanA de la Sas-Stbes, ibid., p. 101, no. cux. Despre IntAile ciocniri dintrestrAji v. scrisoarea ungureascA din Moldova, p. 97. A se compara

cu qtirile date de Mihai Insusi hi scrisoarea sa cAtre MareleDuce de Toscana, pe care am analisat-o In Istoria lui Mihai Vi-teazul de el insufi (din Analele Academiei Romane"). Cf. Ar-chivio storico italiano, LXXXIII, p. 252 si urm.


nentet , ca. rdzboiul a fost foarte mare..., inapa Neajlovului, in vadul Calugarenilor", tiindde dimineata pan' in seard", cu strapic ma-cel : mult sange se varsa, cat i apa era amestecatd cu sange". Sinan vede cä nu-i spo-re5te" 5i se intoarce cu ru5ine". Apoi, cutoti Pa5ii 5i toate cdpeteniile intilor", el danavald mare", ca sa izbandeasca intr'unchip". Atunci se ieau cele cateva tunuri dela cre5tini. Mihai-Voda, vazand atata harbo-rie mare", adauge povestitorul contemporan,care nu privia pe Domnul supt steagurile cd-ruia se purta lupta, numai ca pe un vasal ar-delean, supus banuielilor de tradare, el Incai5i stranse toti boiarii i toti capitanii, 5i ie-Ord intru intampinarea lor de fata, si aciiMihai-Vocia cu maim lui tãiè pe Caraiman-Pa5a" Pa5a de Caramania 5i intran-sera. pe Turci inapoi. Iar boiarii i capitaniipre capete navalira asupra Turcilor, de-i tdia'

ineca' in tind. Deci, cu cata fald veniaSinan-Pa5a la acel razboiu, mai cu multà ru-5ine se intoarse Si lud Mihai-Vodd toate tu-nurile inapoi, 5i multe steaguri turce5ti." Ur-meaza pomenirea retragerii, pentru inferiori-tate de numar.

14a Teodosie-Walter, e vorba, cum s'a spus,de indelungata aparare, timp de aproape o luna,a vadului, de cele trei poduri trecute de Sinan,de oprirea lui in tabard, cea d'intaiu tabarape pamant romanesc , la cloud mile de oastearomaneasca. Atacul de la Calugareni ar fi in-

El ti stranse oaste cAtä avu; p: 282.

5i

1

340 lstoria armatel românesti

ceput de la Romani, cu puOne. trupe, ajun-gandu-se cu noroc pand la corturi. Dupd maimulte ceasuri crestinii sant raspin§i un sfertde mila, pierzandu-se tunurile, unsprezece lanumar. A i incunjura felul obi§nuit de luptaal Turcilor se dovedeste insa cu neputinta,de oare ce Mihai i§i alesese un loc strâmt,ingustat de balti §i padure. Acura se faceasaltul lui Mihai, de securea cdruia pier doiTurci fard flume. El se retrage apoi, ssi Ki-rály sloboade cloud tunuri. Ienicerii raTundeu archebusele lor, de care se slujiau de lao bucata de vreme. Indata 200 de linguri §i200 de Cazaci, supt Coscea mai curandCostea: ,,Koscza" inainteaza pede§tri, si-irasping, luind cele unsprezece tunuri inapoi,

ceia ce Kiraly nu spune. In acest moment,seara, cade Sinan de pe pod si-si rupe doi

Hasan se ascunde in maracini pana adoua zi ; tot odatd pier Pasii Khidr, Mustafasi un al treilea1, cu 3.000 de oameni. De n'arfi venit noaptea, se adauge cu exagerare,puteau fi franti Turcii. Crestinii se trag apoila vechiul loc de tabard, departe un sfert demild, si salutd, la rugaciune, cu bubnituriletunurilor. Fugarul turc dà tirile: de ar fi§tiut Sinan calf santeti, v'ar fi calcat in pi-cioarele cailor". La miezul noptii" §i dupaacest izvor in strigatul de Isus", se face intsfarsit retragerea, si se spune aici ca. drumuturmat a fost pe langa Bucuresti puindu se,trei zile, 14-6 August, tabara la VacarestiUngurii pradd orasul vecin, fail stirea Dom-

Anatolensis..., Zalnensis..., Hendar.

Luptele lul Mihai Viteazul 341

nului", pentru ca bogatiile sa nu mid mdcarin manile Turcilor. La 16 se urmeaza spremunte, facanduse un popas noaptea ; la 17Mihai e la Targoviste, stand iarasi cateva zilein acest nou adapost. La radacinile muntilor"asteaptd el opt zile imprejurarile. 0 notaretragere de cloud mile il duce de aici dela Stoienesti mai sus, la Cetatea lui Negru-Vodd, care era in ruine. In cale pleaca Mol-

carora Ii venise vestea despre inlo-cuirea lui Relzvan, care si el inlocuise, printradarea gardei unguresti, in Maiu, pe Aron',cu Ieremia Movild cei cativa sateni se duesa-si apere caminurile.

Sa nu uitam stirile date de Petru Armeanulin scris credem lui Szamoskozy, croni-

carul ardelean al timpuluP. Dupà el cad patruPasi i sapte sangeaci ; se ieau de Mihai cinspre-zece tunuri. Steagul cel verde e trimes Impara-tului la Praga. Lupta tine de la II de dimineatäpand seara ; ieau parte 16.000 de crestini.Kiraly s'ar fi tinut departe: boierii protivnicilui Mihai, cari se inteleg cu dansul, sant DanVistieral i Mirislau Logofatul. Kiraly arramas dupd o padure, cu boierii. Pe acestiaMihai ar fi voit sai taie. Nici Mihai Horváth,cu 2 000 de Secui, aflator si el acolo, n'ar fivenit la lupta. 20.000 de Ieniceri ar fi res.tabilit lupta cand Mihai, trecand mlastina,atacase corturile lui Sinan.

Cf. Heidenstein, p. 3;4: Aaro, culus omne robur cohorspraetoria, mille nongenti circiter pedItes ungari erant." Cf. ibid.,p. 215. V. sl scrisoarea lui Mihai din laggrul de la Dambovita",10 Septembre, la Isopescu, In Diplomatarium italicum, 1, pp.429-30. Cf. pp. 430-2.

Torteneti Maradványai, IV, pp. 54-5, 96-8.

§i

fi

dovenii,

'


Deci lupta de la Caluggreni se dä de Mihaii tocmai aceasta aratd câ de la d'ansul

vine conceptia in conditii care reproduc pecele de la Podul Inalt: pdclure, mla5tinä, pod ;atac de pede5trit sprijinit de tunuri ; asaltpersonal al Domnului. Numai ct acest asaltvine prea tArziu i e prea slab sustinut fatáde forte prea mari. Lipse5te ceia ce a fäcutdin lupta lui Stefan-cel-Mare mai mult cleato indrgznealà minunatil i o silintä eroickadecd o mare biruinta i scaparea terii dedumani. In alegerea locului va fi inrauritamintirea ciocnirilor lui Radu de la Afumaticu Turcii, in pArtile Vla5tei spre apärareaBucure5tilor. Retragerea de acum corespundecu totul retragerii lui Radu pän5 la Arge;el.Intoarcerea cu Sigismund in Octombre e Tee-ditarea campaniilor Voevozilor ardeleni 5.i aleceluilalt Sigismund, regele i impAratul, iar,in vremi mai noud, repetirea expeditiei luiZdpolya, dar pe drumul Giurgiului, nu alTurnului acum de curand luat 5i al Ni-copolei.

De spre partea Turcilor avem povestireadin Naima, cu recunoa5terea infrângeriiprecisarea cApeteniilor ucise ale o§tirii osmane.Raportul, mult mai insemnat, facut indatàdiva' lupta Sultanului 5i auzit de la mediculMocato, se aflä in depe5a de la 15 Septembrea balului venetian din Constantinopol. Mihaiar fi darâmat Bucure5tii intregi, afard de douA

Heidenstein numqte (p. 315) pe 1uptAtori o mAnA de te-rani" (manus rusticorum).

Lupfele lui Mihal Viteazul 343

biserici" ar fi Mihai-Vodd" i Alexandru-A/oda", prefacutd apoi in Radu-Voda".,de Curte". Sta in tabara cu santuri2. Sinantrece, destul de usor"3, Dunarea scazuta,deci fara lupta la vaduri. Mihai-Vodd da ro-20 000 ( ) de oameni unui capitan al sau zisAlbert" 4, ca straja. Acesta pune in loc ascuns"pe ai sai si provoaca, avand langa el, pentrua insela, numai 200 de oameni. Astfel santatrasi Turcii intr'o noroioasä i vesnica baltà5.Atacati mai mult la spate ( ! ) i pe laturi,Osmanlaii sant aruncati in mlatina ori ucisicu foc i fier". Lupta tine de la amiazi si'Ana sara" Sinan cautd a strange oastea, darii pier patru pagi, peici, langa el, si calul luichiar: el cade pe capul calului, i, astfel,pierde dintii fiind ranit de sulita la fatacazand. in balta de unde-1 scoate un cpahiucare 1 recunoscuse and se zbatea. Ienicerii dinDamasc, cu dizdarul lor in frunte, stint cutotul nimiciti, de atacul Ungurilor i Cazacilor.Trei Pasibeglerbei", cum se obisnuia a lise zice acuma, sant ucisi ; noul Vizir alPortii" numit de. Sinan e ranit de moarte inpiept. ,,De cinci ori atatia sangeaci au perit."Sosirea lui Hasan, beglerbegul de Rum, carefusee trimis in Ungaria, scapd pe Turci, ca

caderea noptii si oboseala biruitorilor. Dupd

,Fuor che due chiese et il palazzo" ; Hurmuzaki, III t, p. 487.2 Ben trincerato.3 Con non molta4 ,I1 capitano che dicono chiamarsi l'Abbate." Cf. si Sarbu, o.

I, p. 302.5 Una fangosa et perpetua palude.6 P. 488.

!

Whoa/

si


aderea serii, tabdra osmand aprinde focuristrigd Allah" de frica unui atac de noapte,dupd datina terii. Se credea cã Mihai nufusese in luptd cd in dos e altd Wirecre#ind. Gasindu-se Bucurestii arsi, Turcii nubdnuiesc fapta Ungurilor, pe care o stiecalugarul Nichifor', ci voia Domnului insusi2.

Cum se vede in acest raport nu lipsescnote nouà i explicarea luminoas6 a stärii despirit in care se Osiau invinsii de la 13/23August.

Ce s'a facut dupd sosirea liii Sinan in Bu-curesti ni spune un raport al vicariului pa-triarhal de Constantinopol, Nichifor DascAlul,care tocmai atunci se gäsia pe la noi. Sinannumeste zece bei ca la 1522 iar ca Pasäal Terii-Românesti pe un fost beglerbeg deAnadol, Satargl Mohammed-Pasa. Silistra sedi lui Mehemed, fost Mihnea-Vodä, care ple-case in Decembre 1594 cu fiul sdu Radu,numit Domn muntean, i cu Serdarul Hasande Aidin, incredintandu-i-se avangarda, i cre-dea c. poate sa faca Iara sa se inchinesd nu mai fie räzboiu i strica.ciune"3: si el

V. mai departe i nota 2.1 Ibid. Ca o marturisire turzeasca poate fi privita aceia a vi-

cariului grec Nichifor : el Vie ca lupta s'a dat la bloc stramtbaltos", ca multi Turd au perit de archebusele Ardelenilor si Ca-zacilor, dar CA Mihal s'a retras inaintea numarului ; Hurmiizaki,Supl. 11', p. 361. V. 0 Revista !stork& XI, p. 164, unde se ana-liseaza intalul din studiile, pomenite mai jos, ale d-lui AndreiVeress.

lorga, in An. Ac. Rom., XVIII, p. 104. Marini incepuse negociericu dansul, in numele lui Sigismund Bathory, pentru ca, in once cas,acesta sa alba un prieten in Tara-Romaneasca ; ibid., XI, p. 36.

.si

si

si

'

5

°


luase parte la campanie 5i se läuda, in Iunie,din Vidin, ca face oarecare treabd bun:a".Se invoise cu Dan Vistierul i alti boieri, dacaflU cu Kiraly, pentru a prinde pe Mihai.Acest beg al Nicopolei, apoi al Vidinului, acumPa55, de Silistra, era sa' indeplineascd decifata de terile noastre ceia ce alt Mohammed-Pa 5a, tot de semintie bäsärdbeascd, izbutise aface pe vremea lui Neagoe 5i a urma5ilor

La Bucure5ti, unde era s'a steie Pa5a cel nou,se fac intdrituri in pripä. S'au a5ezat in douäranduri pari inalti i intre ei s'a umplut cupdmânt ; s'au cldit noud bd.5ti2, tot din parisi din pätnant ; in fiecare ba5CA s'au puscinsprezece tunuri ; de la o ba5cd la alta poatefi o sägetaturd de arc ; in jurul targului esteun 5ant, a cdrui adâncime poate sä fie de treistânjeni, 5i tot ata.ta latimea. Mánästirea ceeste, de zid. langa ora5, a fo3t luatd 5i ea instdpânire 5i intdritd, in opt zile, de Sinan-Pa5a", e vorba de Radu-Vodd". Cimitirul,care e imprejmuit cu zid, a fost intárit cupatnint i pari. B4ti, sa.nt cinci ori 5apte,nu-5i aduce atninte. In cetate pot sä intre laMOO de oameni." Biserica e moscheie. Seaclauge c Ienicerii, Spahiii, gebegiii-armurieri§i-au avut fiecare partea lor, la care au lucratcu salahori ; 70.000 de oameni robirà impreundcu 3.000 de me5teri3.

Ldsându.se o sutd de tunuri lui Satargi Mo-

V. lorga, Studii i doc., III, pp. ut-tv. Ct. povestirea In ver-still a Greculul Stavrinos, In Papiu, o, c., 1, pp. 294-5.

' Baszti43 Hurmuzaki, Supt. II', p. 360 si urm.

stia.

346 Istorla armatei românesti

hammed, Sinan, care facuse a se inoi Brdila,prin 5aban-Pa5a din Egipt1, cu cordbii, mergesa ocupe acum Tdrgovi§tea, unde pune un beg,fost de Trapezunt, i un cadiu, impreund cuIeniceri *i cu Spahii pentru mo§iile boierilorvecini. Walter aratd cd §i aici s'a urmat ace-la§i sistem de intdrire, care nu are a face curuinele de astdzi, precum cu cele de la Radu-Vodd nu trebuie sä se confunde rdmd§itele,pomenite in documente, ale palAncii" lui Si-nan. In jurul Curtii lui Cercel, pe care chid-torul frances Bongars o descrie ca micd, darfrurnoasd i cu aparent.d", având bisericd land&Ansa, Biserica Domneascd de astdzi3, se faceun zid foarte gros intre pari inalti infipti inpdmânt, umplut cu pdmânt intre care se afldgrinzi" ; se curdtd cele trei fântâni ale luiCercel ; se fac cloud porti aptu5ite de fier,una, mai mare, in fatd, a doua la cellalt ca-pat' Italienii vdzurd cloud biserici, doud clo-potnite i case in mijlocul acelui zid 5.

Din campania lui Sigismund la Targovi§te5i Giurgiu, in Octombre, nu ne intereseazd tot.In adevdr, dacd §i ai no§tri §tiau, in Tara-Româneascd §i. in Moldova, pe acest timp sãlucreze cu sapa impotriva cetätilor dupiane,§i chiar sd puie mine', li erau cu totul straine

§i. pentru aceia, afard de Brdila §i Ismail,.cele mai slabe cetati, ei n'au putut cuceri

' Cf. si Heidenstein, o. c., p. 319.2 Un palais petit, mais beau et magniFique.3 Hurmuzaki, XI, p. 192.4 P. 326 Hurmuzaki, XII, pp. 82, 84.4 Cf. ibid., 1V2, pp. 193, 196.


niciuna din intdriturile de piatrd ale Turcilornoile descoperiri in materie de asediu al

cetatilor, pe care le fdcuserd, pe basa izvoa-relor militare antice, inginerii epocei moderne.Pe cand inApus rdzboaiele ajunseserd a fi maimult concentratein jurul zidurilor, care se a-tacau cu mestesug si tot cu mestesug deosebitse apärau, cu anii de zile asediul Ostendei,cdruia-i corespunde apoi, in Rdsdrit, dar Intl'ocolonie a Apusenilor, lungul asediu al Candiei,care tine atata vreme , Romanii aveau caultimd inovatie rdpegiunea fulgerdtoare a raid-urilor cäzdcesti. LAsand deci la o parte iscu-sinta Toscanilor, evolutiile disciplinate alecälätimii silesiene cu Ioan Wiher1, fastul Curliilui Sigismund, cu primblarea triumfald a tra-bantilor, a magnatilor si a Secuilor, cari abiadacd avurd prilej sa-si descarce pustile, sãnotam cronologia expeditiei si partea pe careo avurd ai nostri. Nu numai insemnkile dinWalter, ci, mai ales, raporturile zilnice alenunciului papal in Ardeal si povestirea cfite-rilor toscani2 ne ajutd a cunoaste cat se poatede bine aceste imprejurdri

' Walter, p. 32.' AmandouA in Hurmuzaki, XII. Cf. lorga, Gesclz. des osmanischen

Reiches, III, indreptAnd datele de aid. In lucrarea d-lui AndreiVeress Campania crqtinilor in contra 10 Sinan-Pasa din 1595(Analele Academiei Romane", 1925) (mentioneazA si o scrisoarea lui Mihai Horvath din TArgul-de-Floci, 12 lanuar 1595; raportdespre lupta de la SerpAtesti), s'i In Nunfii apostollci in Ardeal(1592-1600) a aceluiasi (Analele Academiei Romane", pe 11,28),se dau, dupA un raport de Ragusan, cifre $i pentru oastea lui Si-nan (130.000 de oameli, dintre cari 5.000 de leniceri, 3.000 deagemogiAni, 12.00) de calAreti asiatici, alesi, cu arce si scuturi defier, 50.000 (sic) de spahii si spahioglani, 60.000 (sic) de Tatari

Istoria armatei romãnesti

DupA raportul Italianului Pigafetta, Mihaiavea .,I.500 de lante ungure§ti §i altele aleRomani lor sdi, a§a ca pAreau 2.000 i vre-omie de archebusieri cãläri, Români i altii cujumdtate de suliti §i arme cu vArfuri de fier'.

Sigismund aduce 7.000 de Mari, intre cariSa§ii, cu judele Sibiiului ; au zale, coifuri §ipeste fata, suliti lungi, sbii, buzdugane ; apoi5.000 de oameni pe jos, cu archebuse, topo-ra§e, sdbii la stânga ; 2.000 de trabanti pu§-ca§i ; 6.000 de Secui, cu seceri, toporase,cativa dintre ei pu§casi ; 1.5oo de Reiter, ret-tres, imperiali, cari au si pistoale. Mihai une§te5.000 de Unguri de ai sal i numai 4 000 decäldreti boieri §i Cazaci ; Razvan aduce 3.000de Unguri si 4.000 de boieri2, se pare §i douä-zeci §i douà de tunuri.

Se fac trei strãji, dupd datina noastrd: in-tdiu Mihai, cu pede§trii straini in frunte, iard0dupd traditia lui Stefan-eel-Mare ; straja dinmijloc, la battaglia a Italienilor, o are Dom-nul Moldovei ; tocmai la urmd e Sigismund,cu tunurile §i cardle. Italienii se mirà de lipsarâncluielii obi§nuite in Apus, in mar§ §i maiales in la.gär, unde fiecare tàbare§te cum

din Dobrogea, ramalnd la urma doar 60.000, dintre cari 35.000 decAláreti alesi) i acelee,pentru oastea lui Siglsmund, foarte exaratä(50.030, 1ntre carl 15.000 de calAreti, 25.000 de archebusierl, 400de Italieni).`

Veress, primul studiu, p. 38. $tefan RAzvan comanda 1.500 de!ante; ibid.

Relatia toscanä, p. 80. Comparl cifrele exagerate ale lui Pel-lérdi, in primui studiu al d-lui Veress, p. 21. La 12 Sigismund erala Rucar ; Ibid., p. 21 si nota 4.

sabii,

'

Luptele lui Mihai Viteazul 349.

vrea, ceia ce.nu se facea nici de Turci,unde i acum ordinea era inc5 foarte strictd.Se mai dau stiri, caracteristice mai ales pen-tru obiceiurile noastre militare: sentinele sepun numai in fata, spre dusman" ; cuvantulde ordine, ii nome, hasna, cum se zicea la noirse duce de jur imprejurul taberei de untrambitas calare", crainicul. N'au tobe oritrambite ; la lupta se randuiesc de sine, lu-cru vrednic de vazut".

Dupd o odihnii de trei zile, la 15 Octom-bre, se merge asupra Targovistii Italianularatä cum se facea marsul in avangara laMihai: capitanii in frunte, apoi calarimea, in-tre doud aripi de pedestri cu steagurile lor.and e drumul ingust, cä1nii raman in urma :intaiu vine steagul, Mihai fiind silit acum apune si al Ardealului, dar la stdnga ; un randde capitani i alti ofiteri", apoi stegarii custeagurile tuturor cetelor", dupa aceasta ca"-ldrimea toata. Merg foarte strans, cu o ran-

tacere minunatd` -- ca la Turciitacuti in razboiu. Wadi germani yin pe urrn5,in cloud escadroane, putin dep6rtate unul dealtul, dar tot intfun front, cu steagurile lamijloc"

Un raport asupra luptei, de Josika, In Veless, primul studiu,.p. 24, nota 4.

' Compagnie.8 Marciano strettissime, et con ordine et con silenzio maravi

glioso.' P. 81. Cf. Declus Barovius, In Monumenta Hungariae Histo-

rica", XVII, si lacobinus, in Schwandtner, Scriptores, ed. din Viena,II, p. 39 si urm.: stiri confuse, exagerate 1 färä valoare istoriamedia ta.

dMala i

350 Istorla armatei romanesti

Moldovenii observd aceleasi norme de mar§de desfdsurare. Se adauge insd cã pede§trii

aveau intre ei treizeci si cinci. de tunuri, treidin ele pentru cetdti. Dar la dansii, in loclarg, pedestrimea nu se formeazd in cloudaripi, ci se aseazd intreagd, intr'un singurcorp, la dreapta caTarilor. ',Maga acestia yin§i cei o sutd de Italieni.

La Ardeleni in frunte sant cdpitanii si stea-gurile ; al lui Sigismund la mijloc, al Impd-ratului la dreapta, ale noastre la stanga ; siel are infanteristi la aripi. Comandd intaiuunchiul principelui, incercatul ,5tefan Bocskai :cdldrinaea are cloud corpuri, al doilea fiindcuprins intre trabanti : aici sant si Sash ; prin.tul e in frunte

Dupa doudzeci de mile se face tabdrd in luncaIalotnitei. La io se urmeazd calea pand laThrgoviste, de unde prind a bate tunurile ;dar se afld de plecarea lui Sinan. Se §i ocupA,inaintand desfdsurati ca pentru luptd, tabdrade curand parasitd, lungd de cinci mile italienesi largd de trei. Se aseazd oastea pentru noapte:Ardelenii cu fata spre cetate, ai nostri cu fataspre ses, adecd spre primejdie, cu tunurileinainte, -- de sigur incunjurate de pedestri:ca la Calugdreni.

Se prind multi Turci, ie§iti pentru hrand,cari cred cä tabdra de supt Targoviste e Incaa bor. Noapte neIinitità, cu strigate de alarmasi bubuituri de tunuri din cetate. La 17, Si-gismund ar fi atacat ultima ceatd a Turcilorcari urmau retragerea. Mihai stdruie insd a se

P. 82.

di


lua intAiu cetatea, pentru a nu se putea opriaprovisionarea din Ardeal, caci Tara-Roma-neascd era acum cu desdvârsire pradata, de silard ajutorul Tatarilor.

Oastea se aseazd intr'un ses ce se intindeade la gura vaii spre Targoviste, lung de opt/And la zece mile, lat de trei" ; are fata spreoras, la stânga rAul, cu un puteinic zägaz"de copaci, pentru mori ; la dreapta, muntii.De pretutindeni, era deci apdrare. In strä-mutare se aseazd oastea intre card si tunuri,

acestea spre ses. Turcii din cetate ar fiincercat o iesire, crezAnd ca e Sinan.

Supt Targoviste, Mihai are tot straja intftiusi Räzvan a doua1. Pedestrii munteni sapd unsant de aparare. Italianul pretinde cd Sigis-mund ar fi intervenit pentru o mai bund or-dine in vederea noptii.

La 18, dupd altà noapte tulburatd, se in-cepe bombardarea, risipita si tintind mai multclopotnitele. Un ofiter de infanterie punefoc insa imprejmuirii, care se aprinde rapede ;Imoo de Turci, Ioo de Ieniceri fug pe poartade spre Ialomita, si shnt ucisi. Acura intrdoricine in oras, ucigand. Se ieau cei doi Pasi

unul rdnit si. treizeci de tunuri, cu stea-guri si provisii 2.

' CApitanul lui, Mihai Tolnay, orAnduie§te oastea ; Veress, primulmemoriu, p. 77.

' V. 0 scrisoarea lui Carrillo, duhovnicul lui Sigismund ; 0 inlorga, Acte fi fragtn., I, pp. 145-6. Heidenstein (Rerum polo-nicarum libri XII, p. 322) aratA cl s'a ars cetatea, de Kiraly,cu tunurile, dupl obicelul din rAzboiul polono-moscovit. Un Pa0e cel de Trapezunt (Veress, primul memoriu, p. 52). Era 0 san-geacul de Avlona ; cei de Silistra 0 de Nicopol periserA.


Se a§teaptd in zadar Moldovenii de la ho-tar : in tara lor intrase, cu cativa Poloni §iCazaci, amanuntele, in Heidenstein4, Za-moyski 2, puind in locul lui Razvan pe Jere-mia-Vodal Movild 3.

Räzvan avea cu dansul numai straja ungu-reasca 4 ; multi boieri nu-1 voiau ; teranilor liera destul cu razboaiele 5. In zadar se luaraaspre masuri pentru strângerea unei ostiri,intrebuintandu-se, spune Heidenstein, §i thia-rea mânilor §i picioarelor. Nadabaico pazia cucateva sute de oameni la Bender, altii sthteaula Galati ; in Hotin se aflau abia 200 de pe-de5tri.

La 17/27 August, Zamoyski trece Nistrul, faraCazaci, numai cu trupe regale. Dupd trei zilesose§te §i castelanul de Liov, Stanislas Zol-kiewski Când Razvan plecä, la 29, lu'and inthiudrumul spre Trotue, Polonii erau in Moldova :la 31 ei luau Hotinul, unde era primit un solal lui Sigismund Bdthory. Peste cateva zile,Ieremia era a§ezat in Ia§i, lasa.ndu se la oparte alt frunta intre pribegi, Luca Stroici,§i.Cancelariul intra in ora§, schimbat de haine7.

I P. 315 si urm.2 Cf. Viata lui, in Hurmuzaki, XI, p. 294 sl urm.a Scrisorile lui Zamoyski, ca si Heidenstein, vorbesc si de o

rAscoalA in tarA, de infatisarea rebelilor supt Hotln; ibid., Sup!.II', p. 371 sl urm.

4 Acuma Heldenstein o socoate la 900 de pedestri.5 Cronlcarul polon vorbeste de singure 15.000 de familii rAmase

pe urma rAzboaielor.6 Hurmuzakl, XII, p. 103.' Sedes principum Valachiae cum Soczavlae antea fuisset, ab

Alexadro primum, quod a Despota turcicis auxillis Soczava pulsusfuisset, postea restituto, tanquam Infaustum locum eum detestante,


Vede aid, ,dupd focul cazdcesc, Curtea, treibiserici române5ti, una catolica i una arme-neascd 5i marea cladire a Bail turce5ti1. Pestecateva zile, Ieremia-Voda e priniit de Vladici,a5ezat la Sfantul Nicolae Domnesc in biserica

int'ampinat de terani cu struguri i snopi,dupà datina2.

Acuma se 5tia ci, dupd zvonul trecerii unuicorp turcesc pe la Galati, Moldova fusese fa-cuta 5i ea pa5alac 5i data lui Ahmed-beiu deTighinea, beglerbegul Nistrului, un nepbt alHanului, i cä acesta venia, cu toata puterealui, sa-5i.puie ruda in Scaunul

Deci oastea de la Targovi5te, a5a cum fu-sese i pand acum, pleaca la 19 spre Bucu-re5ti. Ora5ul e lasat la dreapta, ne5tiindu-sedaca Sinan vrea sa-1 apere, 5i se alearga laGiurgiu pentru a liberà pe robi 5i a afla hrana.In acea zi tabara e intr'un loc baltos". La20 se and ca Turcii au parasit Bucure5tii, cumulte arme i multe provisii in el. La 21,popas inted vale mare 5i larga, incunjuratade mla5tini, la o mila pand la patru de laBucure5ti" ; caii se odihnesc. La 23 abia seurmeazd mar5ul, intre paduri i dealurilocuri strAmte" ; seara, tabara inteo vale, in-

lassium translata fuerat oppidumque aedificlis aliquot, curn publicis,turn privatis, exornatum" ; Rerum polonicarum libri XII, p. 318..

Regia quae ex muro erat, relicta fuit : turn templa tria cir-citer graeci ritus, Armenorum unum, ex lapide omnia, catholicurnex materie unum, super omnia balneum, aslatici open's, ex lapide,pro captu loci satis elegans" ; ibid.

Ibid.o Cf. lorga, Chilia i Cetatea-Alba, p. 211 si urm.

23

2

Iapilor'.

pi

I

354 Istoria armatei romãneVi

minjuratä de mut4i (sic) din toate partile".La 25, in loc tare, ca 0 precedentul". Seafla ea' de cloud zile Turcii trec dincolo, inmare v5.1m4ag. La 27 mai rämdseserd robii,cu 2.000 de paznici. In aceia0 zi se ajuns.ela Giurgiu, feudd a lui Sinan, care scotea deacolo 6o.000 de taleri'.

La sosirea supt cetate, Mihai se afla iar4iin fruntea sträjii celei d'intaiu, cu calarimeaintre aripile pedetrilor2. RAzvan are la dreaptainfanferia, in cloud escadroane", dupd datinamoldoveneascd deosebitd, insemnat5 0 maisus, iat la stanga escadronul cel mare' alcavaleriei, tinuta in mijloc de cele douà es-cadroane 4 ale Italienilor, ce veniau cu el"5.E vorba, ca 0 in alt loc, de cdlärimea ita-liana, care, ea, fofma acel squadrone grosso.Trupe alese din toatd oastea se trimet atuncila hartä ; ceilalti vreau sa iea 0 dan0i partela luptä 0 sant raispin0 cu buzduganele. Turciifug inspaimantati 0 se ineacd in Dundre ;altii sant taiati de ai lui Mihai, care pune §ipatru tunuri -sä tragá asupra fugarilor cari numai alcatuiau o (3.tire. Perind 3.500 de Turci,scapà -8.000 de robi romani, de §i altii santmIceldriti in gratnadd, c5.ci li se tdiaseral ple-tele ca sd nu fie recunoscuti de ai lor. Seface §i pradd mare.

.

Atacul cet4ii se las'a pe a doua zi, ur-

1 Veress. primul memoriu, p. 62.2 Se adauge: et per fianco, con grande distantia trá loro" ;

p. 86.3 Grosso.i Squadre.5 Iarl§i: al part per fronte et per li fianchi", p. 87.


mandu-se toata noaptea cu jaful. Dar Incala 27 4.000 de pede§tri 'cu opt tunuri fuseserda5ezati supt ziduri. Peste campul samanat cutrupuri de oameni §i vite, la ridicarea negurii,cre§tinii se in§ird ca oaste de asediu. Faclelece se aruncd nu aprind nimic, zidul fiind depiatra. Italienii se bucurd, vazand ca trebuiebuna deprindere a militiei noastre de a batecu randuiala §i a intrebuinta ori sape, ori

ori mine, ori asalturi dupà cuviinla".Silvio de' Piccolomini e rugat de nunciu saiea comanda operatiilor.

El descopere, intre ruine, o cetate buna §itare, cu cinci1 turnulete" ; fortareata e plink§i turnurile masive", legate cu un zid in cor-!Ma, la indltimea turnurilor ; Turcii adauseseracloud curti, incunjurate cu zid mai mic ; poartacea mare se deschidea in curtea care nu priviaspre Dundre. Litre malul nostru §i insula sedespica un §ant, plin cu apa Dunarii §i destulde lat pentru ca un pod de cinci luntri satrebuiasca pentru a trece asupra-i ; de lacellalt capät al castelului pana la Rusciuc eraapoi podul cel mare, de 200 de luntri2.

Se a5eaza tunurile, §i pe podul cel mic in-cep asalturile Italienilor §i ale lui Razvan3.Noaptea cade fail a se fi hotarit ceva ; incursul ei Sinan taie podul cel mare. La urma,in ziva de 29, de §i se trägea de Turci cu co-lebrine, couleuvrines dintr'un ostrov, cele douá-

Patru in raportul din Veress, primul memoriu, p. 79. Cf. §1studlul d-lui N. A. Constantinescu despre cetatea Giurgiului (dinAnalele Academiel Romane").

Pp. 87-8.8 facobinus, pp. 44-5.

ghiulele,

'

356 Istoria armatei romane*ti

sprezece tunuri ale lui Sigismund rup zidulintre cele douä turnuri rnai slabe. Cei cetrund, Italieni i Unguri utul cAte nriul1, daude o imprejmuire de pan i gut atacati deputinii Turci, cu pietre, sAgeti 5i sulite. Altiifug pe poarta de spre pod, unde iar.65i sestrâng Italienii pentru a i impiedeca. Partedin Turcii ce scdpaserd cearcd 55 se intoarain cetate,.nemai având loc in luntri.

De 5i garnisona oferd a se preda, e mäceld-rit6. Se aflã abia un tun 5i cloud archebuse incetate. Toatà lupta are o insemndtate cu to-tul secundara2. Alte dou6zeci de tunuri rAmd-seserd pe malul stâng, la retragerea ariergardeilui Hasan Socoli: ele furd inecate de cre5tini3.Cetatea Giurgiului se arde, din intfimplare",iar planul de a se face alta, intr'o insula ve-cina, de sigur Smarda e parasie. Dinscrisorile nunciului afldm cà in cetate fuseseraläs4i numai 600 de oameni, iar 5.000 pentrupaza podului5. Cre5tinii ar fi pierdut patruzecide Unguri 5i niciun Italian'. Indatà se porun-ce5te retragerea, dupd cererea nobililor arde-leni La 3 Novembre biruitorii erau la Bu-

V. judecata lui Pigafetta : Cei d'intAiu cari au cucerit cetateaau fost Italienii.,. Se crede cA Ungurii n'ar fi luat-o niciodatA saufoarte tArziu, din lipsA de experienjA In asemenea intreprinderi, nudoar din llpsa de IndrAznealA 0 de ferocitate" ; Veress, primutmemoriu, pp. 60-1 ; cf. p. 78. Dar Ungurii violea zA capitulajiamAcelAresc pe prin0 ; ibid. Un cAlugAr din Melfi crede cA la Mihaiera tuna doar garda, de Unguil i Balcanici ; ibid., p. 80.

2 Cf. ibid., p. 91 0 urm.Ibid.

4 Ibid.s Ibid., p. 124.6 Ibid., p. 125.

Ibid., p. 126.

pa-

1

0

8

7


cure5ti, dupg o zi de cale. Se credea cg3-4 000 de Unguri vor rdmânea lângg Mihai.

Walter aratà 5i el presenta lui Mihai inavangarda. In Targovi5te s'ar fi lgsat A1l-Pa5a5i cadiul de Av lona, avand 3 500 de oameni,patruzeci de tunuri, zaherea pe trei ani. Inlupta de la 18, Mihai, care apare aici, in cro-nica Logofdtului, ca elementul hotgritor ce afost cu adevgrat, dã lui RAzvan sarcina de apgzi drutnul spre Bucure5ti, cu Secuii i tu-nurile ; el insu5i cu Ardelenii e de partea,,muntelui 5i a Ialomilei". Face doug moVile,de pe care bate cu patruzeci de tunuri o bi-sericd la o sägetaturd de cetate"; apoi, lusand-trece impotriva alteia, lämuriri care pot figre5ite: aceasta e tintirea la clopotnitg pecare o criticd povestitorul. italian ; din cesta-lalt izvor câpatam insd cuno5tinta rolului ju-cat de Mihai la bombardarea Targovi5tii. Lacucerire, cadiul e uck, Pa5a dus in Ardeal.Despre asaltul Giurgiului se dau 5tiri putine.5i confuse, mai mult anecdote, socotindu-se la18 000 Turci uci5i: aceste lämuriri le are scrii-torul de la Wiher, 5i el un Silesian, venit cucglireti din provincia sa cu cativa Cazaci.La Bucure5ti se aflä cloud tunuri: aici se stdtrei zile, i apoi se trece la Gherghita. Sigis-mund pgräse5te tara numai la 21, cu cinzeci(1. e tunuri.

In sfar5it cronica terii 5tie de Ali- Pa5a de

V. si aid. p. 351, nota 2. Cf. Ind form Gesch. des osm.Pplches. III, p. 316, nota I.

Cf. V. DrAghiceanu, Cdiduza monumentelor istorice din jud.Ddmbovifa, pp. 9-10.

o,

'

'

5i


la Targovi5te, cel inchis la Cluj'. Cetatea eaprinsa", i astfel se iea. La Giuigiu se stricapodul", se taie i ineaca Turci", se spargecetatea", se scot de la mânile lor robi multifärá nurnär"2.

Astfel povestirea Italianului, intdrita 5i descrisoarea lui Carrillo 5i a Cancelariului arde-lean Stefan Josika, ramâne izvorul de c6petenie pentru intamplarile din OctombreNo-vembre, precum scrisoarea lui Kiraly, insem-narile lui Teodosie i randurile exacte ale cronicei de tara 15muresc asupra Calugarenilor.

Adaug Ca judecata asupra campaniei pe careo face un calugar italian scriind din Viena epe deplin concludentä asupra meritelor fie-cdruia : Pentru victoria ch5tigata de print(Sigismund) in Tara-Romaneasca, in ce mäprive5te, eu cred ca intaia causa a fost MihaiVoevod, care, pentru interesul lui osebit, fiindsoldat inimos i indr5znet pand la risc i caunul care-5i incercase vitejia cu ai lui Sinan,dupa trecerea Turcilor in Tara-Româneasca,atacandu-i la podul acela i facandu-li paguba,intoreandu-se apoi falai pierdere in ai säi, casa nu piarda acea tara chrmuita de dansulfdcut tot ce se putea ca printul sà treacd muntiispre a-1 apara".

Si acuma insa avem un izvor turcesc,anutne scrisoarea, pästrata tot de bailul vene-tian, a lui Sinan insu5i6, care se indreapta.cdtre Ni5angl-ba5a.

Acte pentrn liberarea lui i In Hurmuzaki, XII, p. 577.' Pp. 283-4.3 In Veress, primul studiu, p. 81.

Hurmuzaki, III, p. 492 0 urm.

t


Mare le Vizir infdti5eazd, la inceput, luptade la Cdlugareni ca o biririnta impotriva ',blds-tämatului i ticdlosului de Mihali", care cuoastea sa venise inaintea otirii musulmane".Cutezdtorul a fost infrânt 5i pus pe fugd".Se aratã cum la Bucure5ti s'a fäcut o cetatede pari, sanduri i pämint", puindu-se o gar-nisoand de achingli gebegii 5i topcii2. A5ase face 5i la Td.rgovi5te.

Plecarea sa o thmure5te Sinan prin vremeainaintatd. Si nu fdrei dreptate, mai ales in-tr'un timp când osta5ii Sultanului, dintrecari Ienicerii 5,1 Spahioglanii ajunseserd o gardade pretorieni, care se recruta i dintre TurciiStambulului 5i era mai bucuroasd de afacerile5i de pldcerile din Capitald, se deprinseserda cere cu glas tare observarea tuturor dati-nelor ce erau in folosul lor, Vizirul stdruieasupra faptului, adevdrat, cd plouase mult, cdin munti cdzuse imbiel5ugata zäpada toamneiinaintate, cd nu se afla hrand intr'o tard cutotul prddatä, Ca achingiii, aventurierii", carierau multi in aceastd oaste mare, intr'un timpde slAbire 5i desorganisare militarã, 1ud.ndu5iprada, fugiserä spre casd.

Sinan spune cA ar fi vrut sä atace pe a-liati in Carpati, luand cu el pe beglerbegul deRum, Hasan, i pe Satargl-Mohammed, noulbeglerbeg de Iflac, de Tara-Româneascd, dacäar fi avut toate puterile sale, dacd s'ar fiputut urea a5a de sus cu tunurile i daca ar

Venturieri.Tunari.

8 Se pare a asta vor s'o spuie cuvintele Ii archibugieri digianizzerr.

'

360 istoria armatei romanesti

fi venit Hanul tdtdresc. A§a insd rdmâne sase mai prade odatd, temeinie, toata tara, sase intareascd Targovi5tea, in care intrd 1.600de Ieniceri, gebegii, topcii §i azapit, pe langa2.000 de spahii, din Silistra, Chiustendil §iAvlona de fapt, mai putini , cu Ali IChai-darogli2, §i eativa sangeaci, din locurile po-menite".

Astfel poate inainta Ardeleanul, cu cei la30 000 de archebusieri §i cäldri, de la socrulsdu Craiul unguresc" §i cu ,,popoarele Terii-.Romine§ti", de toti 50-60.000. In Targo-vi5te nu voiserd sá rdmaie, la primejdie, decatvre o doud sute de osta0, gebegli §i topcii §i,dintre spahii, doar cativa din ai Silistrei",intelegem deci §i aici, ca §i la Giurgiu, de ces'a fácut cucerirea ap de u-§or. Si Sinan vor-be3te de luarea rargov4tii prin darea de foc.Cat il priveAe, el aratd cd Ienicerii §i ceilaitiosta3i ai lui u'au vrut in ruptul capului sd seintoarcd pentru a scdpa pe camarazii lor dincetate. Tot p?. 6:n0i dd el vina cd nu s'apucut ierna la Bucure§ti3. Deci ei ard §i acestScaun domnesc, cu palanca cu casele, bise-ricile i gradinile".

Aceste rânduri shnt scrise la Giurgiu. Sinann'avea alte planuri decat sd dea acestor bras-tamati o pedeapsd asprd" pentru a i aduce lasupunere. Cum va fi ldmurit trecerea lui pri-pita la Rusciuc, pierderea robilor, cucerirea de

1 Cari se intrebuintau mai mutt ca infanterie de marina.' Pasa de Trapezunt, pomenit de doua ori mai sus (v. p, 357).

V fli mal denarte. unlade analelor sarbesti.8 Desiderando noi alloggiare l'esercitto nella fortezza fabbricata

a Bucaresto.

Luptele iui Mihai Viteazul 361

cre5tini i dardmarea Giurgiului, aceasta nuni se mai spune printfun raport ulterior al lui.

A doua zi dupA luarea Thrgovi5tii, Zamoyskiavea sa se lupte pentru soarta Moldovei cuHanul, care, inteles cu Sinan, pdtrunsese inlard, intrând pe la Tighinea i urmand pelinia Bâcului, impreuna cu nepotul sdu Ah-med, care tinea pe sora aceluia5i Han'. Ceoaste avea Cancelariul, nu putem 5ti cu sigu-rantd: erau insà de sigur mai mult trupelePalatinatelor vecine, 5i nu Cazaci. Fiind preaslab, el se folosi de invataturile lui Petru§chiopul pe vrernea ndvalirilor cazdee5ti,a5tepta pe Tatari din acelea5i parti ale Ben-derului 5i in acelea5i conditiuni inilitare 5ifacu tabard la Tutora, intre Prut i Jijia, dinjos de I.a5i, a5ezându se .acolo ceizcice.Fte, cuhotarirea de a nu ie5i la harta cu niciun pret.Trebuie sä credem cä in cuprmsul ocopuri-lor" era 5i Ieremia cu boierii lui, cari vor fifost tot a5a de greu de oprit ca 5i luptatoriide supt Ta.rgovi5te, impotriva carora fusesede nevoie sä se intrebuinteze buzduganul. Laurmi Hanul 5i nepotul sau Ahmed, beglerbe-gul titdrese al Moldovei, se invoira a-5i pa-rasi drepturile i ie5ira din lard'.

Inca de la 3 Septembre, Zamoyski insu5iardtase in ce imprejurari a facut Domn pe

1 Heidenstein, Rerum polonicarum libri XII, sau viata lui Za-moyski. in Hurmuzaki, XI.

Tratatul $1 In lorga. Acte si tragmente. I. Do. 146-7. DunJHeidenstein (Rer. pot. llbri XII, p.32)). Hanul era sa-s't pastrezecetatile de catre Ora lui.

362 Istorla armatei romAne§ti

Ierernia. Rdzvan-Vodd 0 boierul sail Nadabaicoar fi dat de veste ca Turcii yin pe la Galati,iar Tatarii pe la Cetatea-AlbV. Acqti ratarisant fdrd indoiala altii decht marea gloatacare in Octombre se opri la Tutora inainteaatiturilor, cardlor, tunurilor Cancelariului2.

La 24 ale lunii, Zamoyski-§i facea, din la-Orul izbAndei sale, raportul catre rege3 §i cd-tre Malaspina, episcop de San-Severo, nunciual Papei in Polonia4. Ahmed, noul Pa§ã mol-dovenesc, ar fi fagdduit §i o pradd §i iernareain regat pentru cã nu se rdspunsese de patruani tributul cuvenit Hanului. La 19 dimineatase incepe cu hdrtuieli, in care ar fi fost maitari Polonii ; Ienicerii de fapt 5oo5, pe landbe§liii de la Bender, Chilia §i Acherman5trag cu archebusele lor ; Fet-Ghirai, frateleHanului Gazi, incepe atacul lagdrului celui cupatru porti, ajutat de un alt corp tatdresccare love§te in coastd. E situatia de la 0-bertyn 7.

Atunci trei corpuri de catafracti" iese dincuprinsul taberei prin trei parti. Asa'tul tan-resc e rdspins: se propun, de paghni, conditiilede pace, care sant primite.

T Hurmuzaki, XII, p. 102, no. cr..m.' Pentru calea acestor Tatari, v. §i ibid., Supl. II', pp. 351-2.3 Ibid., Ill, pp. 245-6.' Ibid., XII, pp. 134-5. Se pornise. de Poloni, expeditia la 13;

ibid., Ill, p. 244.5 Heidenstein.o Hurmuzaki, XII, pp. 351-2.7 In ranortul cdtre rege, Zamoyski aratd pdrerea de rdu cd nu

s'a putut luptd cu o paste In care nu .pretuia decAt pe Turd. Cf.cuvAntarea lui Zamoyski, ibid., 111', p. 412 §I urm. Ahmed eragata sd numeascd boleri, ca Domn ; Isopescu, In Diplomatariumitalicum, I, p. 438. Cf. pp. 442-4.

Luptele lui Nhai Viteazul 363

Heidenstein adauge ca a doua zi Tatariirasesc locul pascut de caii lor. Polonii se ternsa nu fie incunjurati i Hanul sa ocupein vederea iernarii. Se ieau masuri pentru ca,in acest cac, ora5u1 sa fie nimicit cu tunurile.In zadar insd trupe se mi5ca pentru a cpri peTatari: ei incetasera

Dupà mai bogata povestire a lui Herborthde Fulstein Pa 5a Ahmed ar fi fost gata de lainceput a recunoa5te pe Ieremia, in anumeconditii. La 17 trece Hanul, care fusese ispitit.cu zvonul cd sant Poloni putini, fard Cance-lariu. La 19, numai la 19, se da lupta tgoarape care o pomene5te pe scurt Zarnoyski. 5.000de Tatari atacasera la ridicarea negurilor dede-asupra Prutului i Jijiei. Tunurile-i impr55-tie. Caldri aleargá pentru a-i risipi cu totuLAceasta ar fi harfa.

In al doilea rand yin cei 15 000 de calari,Tatari 5i spahii, coborandu-se la iuteala de pedeal. 5apte cete polone-i intampina. Dupii maimulta framantare, se retrag paganii.

La 20 nu se ciocnesc cele cloud o5tiri. La21 , venind Pa5a la intrevedere, insa cu 5.000de Tatari, aIei, Zamoyski-iimproa5ca, de fricaunui asalt, cu tunul cel mare ; aici cad fiiisurorii Hanului. La 22 se incheie pacea, seschimbd darurile ; Logofatul Moldovei, adecaLuca Stroici, vine inaintea celui ce se laudasecã va fi Pa5a terii sale. Hanul caruia i sarutapapucul, 11 mustra a5a: Moldovenilor, Mol-dovenilor, multe cutezati a face, tveti Domnidestoinici. dar tot voi sfinteti aceia cari-i trã-dati. Hräniti o5ti straine 5i sfarnoati pacea.Si acuma chiar, atatand pe regele Poloniei

p6-

law],

ostilititile.

364 Istoria armatei románegi

asupra mea, ati adus oastea lui ; pe care incopitele cailor a sfarma-o, de nu m'ar opriintariturile cu care s'a incunjurat Mare in-drazneald aveti voi." Cuvinte.foarte adevarate,in care se cuprinde judecata asprä a neastam-parului boieresc, nepatriotic i nepolitic dinacel timp, §i din toate timpuri1e. La 23 Ha-nul trecea Nistrul inapoi2.

In scrisoarea lai de la apa Prutului", inNovembre, adeca tot din Octombre, Hanularata cd a venit impotriva lui Razvan doar,un trddator" mai rau decat tradatorul Aronpe care-I inlocuise. Trebuia sà arda satelecasele, sa ucidd pe barbati, sà iea in robie peneveste §i copii" La Prat, oastea .tatareascadescopere pe Zamoyski, de care nu fusesevorba intru nirnic la inceperea expeditiei1.Cancelariul savar§ise el cel d'intaiu ispravaizgonirii hainului. Lamuririle pe care le daZamoyski in acest sens fac zadarnica ocu atat mai mult, cu cat Inca o data se fd-gaduise plata darurilor zabovite i inframareaCazacilor. Cum se vede, Hanul tägysiduieste o

1 Ibid., XII, p. 159. De o participare a lui leremia Insusi laluptã nu e vorba nicáirl. La 28 ale lunii el era In Ia0; ibid.,Supl. 11', p. 367. 5i Heiclenstein pom3nete mustrarea cgtre boieri.Documente de mare importanta asupra Inträrli lui Zamoyski InMoldova s'au dat de d. Claudiu Isopescu, In Diplomatarium ita-licum, 1, al $colii din Roma (1926). Actele schimbate Intre Tatari,Poloni i Moldoveni apartin Ins6 istoriei politice. V. gi recentapublicatie de documente a d-lui Isopescu, In Anatele AcademieiRomâne". Cf. Pevista istoricti, XII. pp. 15-9.

Se socot la 6.000 lenicèril I V. Hurmuzaki. Xli. D. 160.a In adevär, Hanul aflase mai tArziu numai ca Zamoyski e In

Moldova ; ibid., Sup!. If p, 352.

luptd,

2

1i

Lucite le lui Mihai Viteazul 365

luptd, care i färd aceasta n'avuse -nicio in-semnãtate'.

VI.

Lupta pentru Scaunul Moldovei (1595).Scdpand insd de noul sangeac al Moldovei,

Ieremia trebuia sa se a§tepte a da ochii Incurând cu Domnul pe care-1 inlocuise, entemutul Räzvan.

La 16 Decembre el explicA astfel lupta ceanoud, in care biruise. 14a sosirea, prin Se-cuime, a lui tefan-Vodä, cu oastea lui de laTargovi§te i Giurgiu i cu câtiva Ardeleni,el a rugat pe acesta sd se pdstreze pentruräzboiul cel greu cu p6ganii i sa se fereascdde a vArsa acum sfingele cre§tin". Itbzvaninainteaz5 §i mai departe, fail a intAmpinavre-o impotrivire: la 12 (to) Decembre stilnou, se pare, el se afld inaintea Sucevei.

Ieremia avea cu sine numai trupele, che-mate in grab5, ale lui Joan Potocki, castela-nul de Camenita. Acestea biruiesc räpede. A-tunci, la 16, Domnul, fard a pomeni de tra-gerea in teapa a lui RAzvan §i a fratelui say,staruia pe lângd Zamoyski ca, prin interven-tia lui, Voevodul Ardealului" sd nu-1 maitulbure2.

Ibid., XII, pp. 14C-7, no. coma. Cf. ibid., 1112, p. 157, scri-soare din lagAr: ar fi cAzut doar 500 de Polonil Cf. gi ibid.,Sup!. II', p. 409 i urm.; corespondenta dintre Zamoyski si Han,in Reussner, Epistolae turcicae, IV, p. 159 si urm., e 1nchipuitA.Acolo si multe din scrisorile i alte lzvoare citate mai sus, etc.La Miron Costin, jn Letopisete, 1, pp. 25C-I e O reproducere acronicilor polone.

' Hurmuzaki, Supt. 111, pp. 371-2.

5

_366 Istoria armatei romanesti

Cronica terii, pastrata intr'un haotic ames-tec de §tiri straine, de amintiri §i incurcaturi,a lui Miron Costin, care face din Razvano dubld persoand, zicandu-i i $tefan Rada',are, cu alta data, insemnari care sant vred-nice de oarecare luare aminte.

Cu 12.000 de Unguri cete5te: 2.000 deSecui abia, luati cu leafa de RAzvan insuW ;la Heidenstein ; 4.000 de pede§tri §i 1.000 deArdeleni afard de Secui , Rdzvan patrundein tard. Din cronici polone se da amAnuntulca Ieremia avea pe langd sine Inca de la re-tragerea lui Zamoyski 3.000 de Poloni, cu Po-tocki §i cu Albert ori Stanislas Chanski. El arfi stratis §i oastea terii", lucru pentru carenu aratã sa fi avut vreme. Lupta se dä in-tr'o Dumineca", langd Suceava, §i anume chiarla Areni, unde perise Despot, ceia ce erade rau augur. De aici aflam §i unde au statPolonii: mai la camp, de spre $cheia, pesupt un mal ce este alaturea cu drumulpe care tocmai venia RAzvan. Vodd era la li-turghie cancl se aflA de apropierea duwnanu-lui sAu. Et iese la o5ti": dupd cele d'intaiuhartuieli, Polonii lovesc pe Secui. A,Alm frun-tea o5tilor", cu Ieremia, se imbarbateazd"frange pe Unguri", calul lui Razvan e ucis.Dar fostul Domn se ridica §i pune razboiuliar la loc". Acum atacA §i Polonii §i oierii,cu Domnul cel nou in frunte. Räzvan e prins§i, la locul ce se zicea Inca de pe la 1650,,Movila lui RAzvan" pentru cA acolo erau in-

Ibid., p. 237: 7.000.' Rerum Polonicarum libri XII, p. 323.

Bali",

Luptele lui Mihai Vteazul 367

gropati cei cazuti in aceste ciocniri, i se taiecapul, care e pus intr'un par impotriva ce-tatii '. Invin5ii sant urmariti pfinA la munti".Data ar fi 5, adeca 15 Decembre 1. Daca einsa o DuminecA, trebuie sa se primeascA,neaparat, nu 15, nici 1 2, ci /0 Decembre 2

Mentiunea cronicei muntene a Buze5ti1or3nu e fara insemnatate. Plecarea lui Razvandin Ardeal e asezata la 7 Decembre (27 No-vembre st v.). Povestitorul 5tie CA, pe langaostile stranse" de Ieremia, el a mai cerutajutor la ,,starostea de Camenitd" (Potocki)..Dupa infrangerea lui Razvan, el, fugind, fuprins de niste terani, 5i indatd-1 intepa Iere-rnia-Vodd, iar oastea ii peri cu totul".

Dupd 5tiri sosite la Praga, de build samAdin Ardeal, 5tefan rdspinge intaiu lângA Su-ceava o satin de caldri moldoveni. Ieremia arfi avut 2.000 de oameni oaste de tara, 4.000de Poloni 5i 6.000 de Cazaci ( ! ). Ungurii arfi fost covar§iti de numAr ; Cazacii prAdand,ei, au vremea sa fuga. Lui RAzvan ii pier treicai ; s'ar fi ascuns in casa preotului din A-reni 5.

' Pp. 251-2.2 Despre Infrangerea 0 pedepsirea" lui RAzvan vorbe§te 0 o

scrisoare a Sultanului cAtre regele Poloniel, dar numai In catevarânduri ; Hurmuzaki, Supl. H T, p. 410. Pentru boierii cad chema-serA pe RAzvan, ibid., III, p. 595.

1 Pp. 284-5.5 Tragerea In teapA e adeveritA 0 de Walter, de Weyss (v. mai

departe) §I de un raport german, care dA Inca o datA a luptel:14 Decembre; Hurmuzaki, XII, p. 227; no. cccxxxix. PentruSecui ca ajutAtori, ibid., p. 227 §i urm.

5 Ibid., 1112, p. 162.

368 Istoria armate romãnesti

Stirile francese afldtoare intr'un volum ma-nuscript din Bernat sant vrednice de toatdcrezarea i prin aceia cä in ele se pomenestede scrisoarea, adeveritä de insu5i Ieremia, aacestuia cdtre ndvdlitori, i prin data de toDecembre st. n. pentru luptas. Ungurii ieautunurile lui Ieretnia, §i Polonii de la Scheiacautd sd le smulgd inapoi ; ar fi perit in v61-md§ag 2 000 de oameni. Räzvan ar fi fostvAudut de teranul pe care-1 rugase a-1 scoatein Ardeal.

Foarte intins e raportul din Cronica luiHeidenstein2. Potocki vine cu oloud ceasuriinainte de luptd §i af15. Suceava färd apkare,iar l'angd Ieremia 1.000 de cAlki i 400 deosta§i pe jos. Rdzvan avea in fiunte chtevasute de cdldri, apoi vre-o zece steaguri depede§tri", dupd cari cealaltd aldrime i unnou corp pedestru ; oastea lui se umbriasupt steagul Ardealului. Fostul Domn i§i a-ducea osta§ii pe culmi, acoperindu-i la stângacu card i bagaje, la dreapta fiind o valeintinsd p'and la santurile ora§ului. Potockipune in frunte o sutd de aldri români, apoicetele lui Chanski i Zebrzidows.ki ; la stângasant pu§ca§i. Tn cale aceastà trupd fdrkpi-tatd-si schimbd akätuirea, venind puscasi infata §i tunurile in stânga ; cotnandä i ceidoi frati ai lui Potocki, 5tefan i Jacob, precum§i Poricki, Drojohowski.

In descdrcarea tunurilor incepe lupta. Ailui Rdzvan se clatind. Chanski §i altii Ii atacd,

TipArIte ibid., XII, pp. 287-8.Pp. 323-4.'

I


intdriti apoi de Ioan si tefan Potocki, cupuscasii. Tabdra dusmanilor e 1uat6, si cbld-rimea vechiului Voec od târdste ipe pede§tri,si chiar pe tefan-Vodd, care e silit a pArAsiapdrarea tunurilor. Se face o aprins6 ulm6rire,descoperindu se in sat culcusul lui 126zvan,al fratelui, al lui Kalogera Vistierul, din Creta4,al Logofdtului. Pier sefii Ungurilor, MateiasSzekely, Ilia§ Kakoczy, care comandase strajade o sutd de cäläri a lui Aron. tefan 5i altiisânt trasi in teapd, cel d'intaiu privind thiareafratelui si miscându-se de durere". Unguriisânt liberati cu totii.

Din Suceava, Stanislas Chanski arath luiAlexandru Ureche cà lupta s'a dat la 11 alelunii. ,,Trupurile celor ucisi zac gr5madä, calede cloud mile, mai ales de boieri si de fruntasicurteni ai printului Ardealului, precum si din-tre haiduci, din .2.500 ale cärola abia de aufugit 400", Räzvan având cu dânsul in fugddoar cinzeci de aldri.2.

VII,

Luptele cu Turcii In 1596.

In 1596, silintile Turcilor se indreapta iarasiasupra Ungariei, unde merge insusi tângrulSultan Mohammed al III-lea si e invins laKeresztes.

,,Calaur quldam Visternik." Dar cf. lorga, Studll i doc., VI,pp. 632-3.

Isopescu, In Dtplomatarium, I, p. 438, no. Lxxxtv ; RevistaIstoricd, XIII, p. 19.

24


In acest timp, .Mihai se lupta: a) cu fiullui Mihnea,. Radu-Vodd, numit de Turci sitrimes din Moldova ; b) cu Tatarii si c) cubegii dundreni, si anume: la Plevna, la Vidinsi la Babadag.

I. Mihnea voise Inca din iarnd ajutorulmoldovenesc. La 2 Mart, Ieremia scria O.Radu merge sa-si iea Scaunul muntean'. Sul-tanul cerea Polonilor sã nu ingaduie ca inacest timp Moldova s'a fie turburatà de räs-bunarea, ce se astepta, a Ardelenilor2. Radutrecu deci intaiu la Moldoveni, poate prinChilia ori prin Cetatea-Alba, dar Mihai fkuo ndvdlire in Moldova (Mart), asemenea cuincercdrile lui Radu-cel-Frumos, dar cu altresultat decat acelea. El taie pe boierii mol-doveni prinsi, clupd ce Ieremia fugise, si prada'Tara-de-Jos'. Inca din 1595 Zamoyski inthrisedin nou Suceava4.

II. Cronica Buzestilor nu stie de pradareaPlevnei, cu privire la care dà stiri folositoarepovestirea Logofatului Teodosie. Aici se prindevaduva, fiul si fiica lui Mohammed Mihalogli,staphnul cu seizeci de ani in urmd al acestuioras5. Sotia begului" e ardtatà printre prinsisi de una din obisnuitele gazete de rázboiu,

' Hurmuzaki, Supl. 11', pp. 377-8.2 Ibid , p. 410. Cf. ibid., III, pp. 502-5 = IV 2, pp. 215-7.B Ibid., HI, p. 505: raport venetian din 22 Mart, singurul izvor

asupra acestuf rAzboiu moidovenesc. Cf. insA si ibid., XII, p. 258,nota 1. Cf. SArbu, o. c., I, pp. 377-9.

4 Ibid., IV 2, p. 221, no. ci.xxx.m.a P. 37.

Luptele lui Mlhai iteazul 371

la o data care ingdduie a se statornici aceiade: inceputul lui Maiu pentru aceastá indrAz-neata correria de haiduci": la intors, Turciidin Nicopol incearcd 'n radar a smulge bo-gata pradd luatä de la Evreii din Plevna2.

III. Se pare ca se fAcuse un plan pentruscoaterea lui Mihai, prin fascoala LogofatuluiChisar §i a boierului Dimitrie §i pin n'avalaTatarilor dobrogeni, ca i prin trecerea, la altvad, vecin, a 3 000 de Turd. Walter-Teodosiemdrturise5te aceasta3. Boierii furl descoperiti

uci5i, iar, pentru a pedepsi pe Dobrogem,se porni, in Maiu, impotriva lor o expeditiecare ajunse pAnd la Babadag, cu mormantullui Saltuc.dede, unde mai pfddaserd odatdhaiducii. Dupd cronica Buze5tilor4, aceasta s'afdcut la 6 Maiu st. v. 1Te1icco, un Cazac,dupd altii Cretanul Francisc Kalogeras dinRettimo5, ruda Vistierului ucis in Moldova,era in fruntea ndvalitorilor. La intoarcere insäace5ti haiduci fired Invini, pe la Brdila, des-po ati 5i uci5i la un loc ce se chiamã Co-misul". Ca un raspuns, o5ti alese merg inIulie, la 16, impotriva Vidinului cu FarcavAga, trecând la vadul Sdegla". Turcii, ascun5i,lovesc cu me5te5ug", präpàdind cu totul pepedestra5i".

1 Ibid., XII, p. 258, no. ccomuli.2 Ibid.; cf, p. 1259, nota.° Pp. 38-9. La Snagov e frig mormantul lui Dlma Stolnicul,

taiat de Mihal la 23 Novembre 1594; lorga, Inscriptii, I, P. 161.P. 285.

5 Hurmuzaki, IV p. 221, no. mum.6 Ibid., p. 286.

'


Cronica adauge ca. Mihai §i-a tocmit atunciLi si Cazaci. Teodosie spune care erau cã-peteniile lor: pe lânga Coscea, un Kirecki,un Siemanowski, un Bieliecki, care faceau straja.la hotare. Ei nu puturd impiedeca insa ca latrecerea Tatarilor spre Ungaria, zabovitã decearta dintre Han ;i fratele san Feti-Ghirai,in toamna thrzie, cete tatare§ti sa nu pradepe la Buzdu, Braila, Bucure§ti §i alte cet4i",arthnd opt zile

La 5 Septembre, din TArgovi§te, Mihai scriecatre vecinul din Ardeal ca Hanul insu§i e laTodore§ti, aeparte trei zile de dansul. Ieremiaface poduri pentru Poloni §i are oaste la la§i,Moldovenii au fugit la munte2 Tiadatä, a douazi chiar, el arata ca a prins planurile de ras-turnare ale boierilor intele§i in scris cu Moldo-venii §i cu Turcii, dar nu cu tânarul Radu, caciIeremia umbla sä faca acuma din fratele sãuSimion un Donan muntean3. Numai indirectaflam de ciocnirea, la Dunare, a lui Mihai curo.ouo de Tatari, ucigand 2.4300 ori chiar 7.000din ei: vestea 0 dau Ardelenii, dar nu §i cro-nicile terii4. Parte din Tatari trecura decipdar, Inca in Octombre, Hanul se intoarce pela Tecuciu, spre Cetatea-Albd, unde ierneaza 5.

I Pp. 39-41. Pentru gAtirile Tatarilor, v. Hurmuzaki, XII, pp.276-7 0 notele; 279, no. ccccx ; pp. 280 si urm., 410,428. Scri-soarea din 1597 a Hanului, dui:4 uciderea fratelui slu, ibid., pp.286-7,

2 Ibid., III, pp. 275-6, no. ccvm ; v. 0 n-1 urmätor.Mid., pp. 276-7, no. cox = pp. 277-8, no. ccxx.

4 V. ibid., p. 219, .no. ccxLv ; cf. XII, p. 280, no. ccccxni ;P. 282, no. ccccxvu.

5 Ibid., Supl.115, p. 399, no. cciv ; PP. 404-5, no. ccvn.

4.

III',°


Aceasta indemnal apoi pe Mihai sd facd unBan al doilea, pentru acest hotar, Banul deBraila §i de Buzdu 1.

Românii loviau atunci din nou, supt con-ducerea Domnului insu§i, 1Vicopolea, in Novem-bre', dupa ce intaiu faspinsesera pe Turciicari pradau pe apa Teleorraanului" §i arse-sera Turnul: Mihai insu§i nu trecu insd Du-narea 3.

VIII.

Luptele din 1598 ale lui Mihai cu Turcii.

In 1598, de i Mihai era chemat de Sarbiirasculati, cari in Iunie arserd Cladova 4, el ne-gociaza cu Turcii, cari-i cereau Braila, Giur-giul §i Turnul 5. Hafiz-Ahmed de Vidin, unviitor Mare-Vizir, catä sa se foloseascä de pri-lej pentru a strecura ca Domn pe la vadul

' Hurmuzaki, XII, p. 373, no. DLXVIII.2 Walter, pp. 43-4.2 Cronica Buzestilor, p. 288, la data de 6 Octombre st. v. La

Walter, pp. 44-5, e vorba de trecerea lui Mihai dincoace de Du-nAre cu sese prieteni, apol cu 50 de cAlAri si In sfassit vine oas-tea. Se ciocnesc cu 500 de Turci cari prädau.

* Walter, p. 46 ; cf. analele sarb,sti In lorga,Studii fi doc., III,p. 5. In ele se vorbeste si de lupta de la CAlugAreni, IMO o pa-dure" in care se ascund Romanii ; cad Mustafa-Pap de Bosnia siHasan de Timisoara ; Sinan pierde dol fit si unul e prIns ; 0 trei beglse ucid. La Targoviste se lasA Mustafa Voevod de Vucitrn, 'inBosnia, cu trei begi, 6 a'ai-begi, 6.000 de ostasi, '54 de tunuri,810 poverl de praf si 30.000 de galbeni. In tot rAzbolul din 1595mor 30.000 de Asiatici si alti 20.000 de Turci.

6 ..Inibrachia et Giorgiovo et Bapale", scrie Mihai Patriarhuluide Constantinopol; Hurmuzaki, III 1, pp. 521-2, no. Lxxur ; cf. 0vol. XIII, p, 345 si turn.

374 Istoria armatei romãnestl

sau pe Radu Mihnea, care plecase din Cons-tantinopol la 16 Septembre 1 Ahmed-Pasa deSilistra, fostul sangeac al Moldovei, era sdvaleasca la celalt capat. Facandu- se a urmhdesbaterile pentru definitiva impacare, MihaiIi gateste tunurile i oastea. Trecand apoi laNicopol, el bate, intfun atac de noapte, peHafiz i pe cei doisprezece sangeaci, biruintape care Cronica Buzestilor o expune pe larg

lamurit. 0 completam cu stiri din raportulTrimesului imperial Gheorghe Sirmay2 i dinexpunerea solului lui Mihai in sfArsit cu notedin analele sarbesti citate mai sus'.

Dumitru Vornicul bate pe Darstoreni", ieaImoo de calari i trimete steaguri la Mihai,in lagarul de la Caracal. Domnul insusi treceDunarea pre den sus de Necopoie", cu toata, gloata" ce avea, afard doar de cei 3.500 devoinici" supt Aga Leca, pe cari-i dase de cu-rand in ajutor lui Sigismund Bâthory. Nico-polea fu batutd patru zile cu tunuri, fa-candu-se i, la io Octombre, o ndvald foartemare". Inainte de a se intoarce, la 13, se tri-mesera cete care pradara la Sistov, Rahova,Florentin, Cladova, Taridal, Vrata, i Incaodata la Plevna ; alte cete ard Turtucaia,Rusciuc ; o garnisoand e asezata la Cornatel.

Intorsul se facu pe la Vidin, al carui beiu,unit cu cel vecin, de la Baia", fu si el in-

' Ibid., III, p. 524.Ibid., XII, p. 404 §I urm.

8 Ibid., p. 408 §i urm.Dupl acestea, Vidinul se rAscumpArA cu 80 de carl de avere".

6 Poate Novobrdo din Serbia, cu minele de argint.

nri-

3,


vins : aici scapara Buze5tii, Preda si Stroe, peMihai, caruia un Turc ii infipsese sulita inpantece". Se luard si luntrile dunarene

Dupd biruinta sa din urma Mihai urnid de-alungul Dunarii Valid la Orsova, dar trecereaapei fu oprita zece zile de vant cu vihor",asa incat ea se fäcu prin douasprezece locuri,5i numai la 15 Novembre st. n. Mihai se ga-sia la ospätul de izbanda din Targoviste 4.Domnul insusi socoate la 13.000 numarul Tur-cilor pe cari i- a batut cu ajutorul lui Dum-nezeu"2. Haiduci 5i Cazaci apucasera spre Do-brogea 5i Moldova, 2.000 de oameni ffind laBraila si. altii la Foc5ani.

Ceia ce urmeazd, rdzboaiele pentru Ardeal,marile lupte cu osti dupd sistemul apusean ,deschid o noud era militard.

1 V. 0 cronlca ardelean a. a lui Szamoskozy, In MonumentaHungariae Historica, Scriptores; Naima, pp. 127-9 ; veti ye-netiene. din Praga, Hurmuzakl, 1113, p. 301 0 urm. Un ziar, tipAritin Roma ibi4 p:-. 519-21 ,c11 lui Hafiz 18.000 de oameni30 de tunuri 0 -pe Pap Caramaniel; Mihai luptA fiind dator,cum se va vedea, fatA de tmparatul cu 14.000 d.. osta0 a1e0",od cu 10.000 cllärl 0 5.000 de pede§tri, la cad se adaugA apoi15.000 de Bulgari" ; aiurea, 30.000 de oameni; ibid., XII, p.406.El ar fl c4tigat 28 de tunuri marl 0 120 mid ; ibid., XII, p. 395.

Cf. ibid., pp. 401, 414-5, 417, 420, 431. Pentru Leca Aga,Albanesul, care pretindea cl el a ucis, In 1595, pe celalt PaP alCaramaniel, v. ibid., pp. 1246-7.

2 Scriscarea WI din CaracAl, 1.5 Octombre ; ICHurmuzaki, XII,p. 411. Cf. Stavrinos, in Papiu,7o. c., I, care (IA 16.000.de Turd,cu 32 de tunuri.

si

CUPRINSUL

CUPRINSUL :

Pref.*Pagina

Prefafa la edifia I-iu 5

INTRODUCERE.

Condifille naturale 7

Vadurile.

A. Vadul Isaccei 9B. DunArea la BrAila 0 la vArsarea lalornitei . 13C. Vadul Silistrei 14

D. Vadul Giurgiului 16

E. Vadul Nicopolel 18

F. Vadul Vidinului 20G. Vaduri banAtene 21

Pasurile Carpatilor.

A. Poarta-de-fier l cucerirea Ardealului de Unguri 25

B. Pasul Turnului-Ro§u 27

C. Pasul Valcanului 28D. Pasul Branului 29

E. Pasul Buzäului 30F. Pasurile din Secuinie 31

G. Pasurile Tuigheplui, Oltuzului,Bicazului 32H. Pasul Rodnei 33I. Granita Pocutiel 34

Vadurile Nistrului.

A. Hotinul 35B. Soroca 35C. Tighinea 36

. .

. . . . . ..... . .

380 !Aorta armatei romanesti

CAP. 1.Elementele alcituitoare ale sistemului militar românesc.

1. Modelele strdine.

I. Mode le bizantine, directe si indirecte 4011. Mode le ungurestl 42

HI. Mode le polone 43

II. Datina ostdfeascd a Romdnilor.

I. Voevozil cei vechl 4511. Rostul Voevozllor 50

III. Cele mai vechi lupte cunoscute ale Voevozilor . . . 52IV. Desvoltarea organisArii militare voevodale dupA inte-

melarea Domniei a toatA Tara-RomAneascA" . . 53V. Presupusa armatà permanentla a lut Mircea-cel-BAtran 55

111. Elementele fl Inceputurile oftirii moldovenefti.

I. Cea mai veche organisare militarl voevodalA In Moldova 61

II. Ceatile moldovenesti 63III. Steagurl moldovenesti 69

CAP. II.Lupte române#1 pAni la $tefan-cel-Mare.

L Luptele Muntenilor cu Ungurii fi legdturile lor rdzboinicecu ddryii.

I. Peirea lui VoclA Litovoiu. Biruinta din 1330 a lui Ba-sarab, Domnul a toatA Tara-RomAneasca 75

II. Luptele lui Vlaicu-VodA cu Ungurii 79Ill. LegAturile lui Mircea-VodA cu Ungurii 82IV. LegAturl ale Muntenilor dupA moartea lui Mircea-cel-

BAtran 84

II. Luptele Muntenilor cu Turcii.

I. Legaturile lor supt Mircea-cel-BAtran 87II. LegAturile rAzboinice ale urmasilor lui Mircea cu Turcii 89

III. Cele d'intdiu lupte ale Moldovenllor.

I. Regele Sigismund In Moldova 91

II. Clocnirl mai vechi cu Polonii 92Ill. Lupte cu Polonli si biruinta lui Bogdan al 1I-lea la

Crasna 94

. .

Cuprinsul 381

CAP. III.Luptele din vremea lui Stefan-cel-Mare.

1. Luctele lui Stefan-al-Mare pentru luarea In stAdnirea Moldovei (1457) 101

11. RAzboiul lui Vlad Tepes cu Sultanul Mohammed al11-lea (1461-2) 104

III. Atacul moldovenesc asupra Chiliei (1462) . . 109IV. PradA In Secuime (1961) 111

V. Luarea Cbiliei de $tefan (1465) 115VI. InfrAngerea Ung6rilor la Baia (1967) 112VII. Lupta cea d'intAiu cu Tatar li (1969) 116

VIII. Luptele lui Stefan cu Radu-cel-Frumos (1970-3) . 120IX. Lupta de la Vas lulu (1475) 125X. Lupta de la Valea-AlbA (1476) 133

XI. RAzboaie muntene dupA 1476 : restabilirea sI moartealui Tepes, asezarea In Scaun a:lui Basarab-cel-TAnAr(1476-7) 144

XII. tntArirea Chiliei si CetAtii-Albe (1479). Lupta dinCAmpul-PAnil 146

XIII. Lupte muntene. Scoaterea 1W Basarab-cel-TAnär(1480-1 148

XIV. Luarea de Turd a Chiliei si CetME-Albe (1484) . . 152XV. Lupta pentru Cetatea-AlbA.NAvAlirile lui Hruet (1485-6) 158

XVI. Lupte pentru Pocutia (1990). Biruinta din codrii Coz-mlnului (1497) 159

XVII. NAvAlirile 1W $tefan In Polonla 166

CAP. IV.Sistemul militar romAnesc In epoca lul Stefan-eel-Mare.

I. Oastea Moldovei fata de ()stile vecinilor 173II. Deosebiri In oastea munteanA 176

III. Teranil ca element mllitar In Moldova 178

CAP. V.Ritzboaiele urmasilor lui $tefan-cel-Mare pant'

la lncetarea neatArnAril politice a Moldovei. fazboaielelui Bogdan-Vodit Orbul.

I. Luptele cu Polonii (1506) 185II. RAzbolul lui Bogdan cu Muntenil (1:07) 186III. Al dollea rAzbolu al 1W Bogdan-VodA cu Polomi (1509) 187IV. Luptele lui Bogdan cu Tatarii (1513) 190V. Lupta cea nod. cu Muntenii (1514) . . , 192

. ...... . .

.

. . . .

. . .......... .

. ..... . . .

. . . . . .

. .

. .


CAP. VI.Luptele lui tefan-cel-TAnar.

I. Lupta cu Tataril (1518) 195II. ImprejurArile rAzboinice din Tara-Romaneasca dupA

1508 pAnA la alegerea lui Radu-VodA de la Afumati 198III. Luptele lui Radu de la Afumati cu Turcii (1522-5) . . 203IV. Lupta intre Stefan.cel-Tanar 1 Radu de la Afumati

(1526) 208

CAP. VII.Räzboalele lid Petru Raret; pAnli la 1538.

I. tnceputurile lui Petru Rams (1527-8) 213II. NAvAlirile lui Rates in Ardeal (1529) 215

III. Luptele pentru Scaunul Terii-Romanesti (1530-2) . 223IV. RAzboiul lui Petru Rares pentru Pocutia (1530-2) 226V. Gritti l Domnii romani (1534) 231

Lupta lui Rares cu Turcii (1538) 233

CAP. VIII,0§tirile romAne§ti in rAzboalele pentru soarta

Ardealului (1538-15641.

1. Inlocuitorii lul Petru Rares_(tp8-41) 243Prinderea lui Majláth clo;Petru ii4-re (1541) . . 248Amestecul mai depart4), al lui Rams' In Ardeal (1542-6) 251

IV. ImprejurAri muntene . , . . 253V. Fiii lui Petru Rares In Ardeal (1550-2) , . . , 255

VI. Luptele lui Alexandrti LApusheanu silVrascu-cel-Bunin Ardeal (1552-8) N. 259

VII. Luptele lui Alexandru LApusneanu cu Despot si ctivi-tatea militarA a noului loan-VodA" 261

VIII. Puterea militarA a Moldovel In a doua jumAtate aveacului al XVI-lea 273

IX, Nimicirea puterii militare a Moldovei de cAtre Ale-xandru LApusneanu 275

CAP. IX.Epoca luptelor efizacesti in Moldova (1572-1591).

I. Luptele lul loan-VocIA cel Cumplit (1572-4) . . . . 287II. NAvAlirile cAzAcestl pentru pretendentii la tron dupl

loan-VodA (1514-91) 296III. 0 istea Moldovei si noua strajA domneascA de Unguri 310IV. NAvAlirep lui Petru Cazacul (1592) 312

VI.

'

. . . . .

.

. .

11.

/II... . . . .

. . . . . .

. . . .

..... . . . . .

...... . . . .

. . . . . . . . . .

Cuprinsul 383

CAP. X.Luptele lui Mihai Viteazul ai ale tovarlpilor sal pAnA la

cucerirea Ardealulul (1594-9)

I. Genera litAti. Fascoala din 1594II. Atacul cetAtilor dunArene (1594-5)

319324

III. Infrangerea Domnilor celor not (1595) 325

IV. Luptele lui Aron-Von. cu Turcil (1595) . . . 330V. Campania turco-tatarA din 1595 332

VI. Lupta pentru Scaunul Moldovei (1595) . 365

VII. Luptele cu Turcil in 1596 369

VIII. Luptele din 1598 ale lui Mihai cu Turd . . . 373. . . ..

.

Iorga - Istoria Armatei Romanesti. Volumul 1 - Pana La 1599

Documents

Transcript of Iorga - Istoria Armatei Romanesti. Volumul 1 - Pana La 1599