N. IORGA -- ISTORIA LITERATURILOR ... - upload.wikimedia.org · n. iorga istoria literaturilor...

426
N. IORGA ISTORIA LITERATURILOR ROMANICE IN DESVOLTAREA SI LEGATURILE LOR Volumul 11. EPOCA MODERNA (panA la 1609) --

Transcript of N. IORGA -- ISTORIA LITERATURILOR ... - upload.wikimedia.org · n. iorga istoria literaturilor...

N. IORGA

ISTORIA LITERATURILOR ROMANICE IN

DESVOLTAREA SI LEGATURILE LORVolumul 11. EPOCA MODERNA (panA la 1609)

--

ACADEMIA ROMANA-.-STUDII *I CERCETARI

Lei

L Istoria poporului francez, de N. Iorga, 1919 . . . 20.II. Scurta istorie a Slavilor räsdriteni Rusia i Po-

Ionia. Simple linii de orientare, de 4T. Iorga, 1919. 10.III. Problemele evolutiel poporului roman, de Dr. Gr.

Antipa, 1919 1 . . . 20..IV. Istorfa literaturilor romanice In desvoltarea i lega-

turile lor, Vol. I, Evul Mediu, de N. lorga, 1920. 20.

-

ACADEMIA R OMANI

STUDII SI CERCIETARIIv.

ISTORIALITERATURILOR ROMANICE

IN DESVOLTAREA $1 LEGATUR1LE LOR

DE

N. IORGAMEMBRU AT, LCADRMIEI ROMiNI3

VOL. 11

EPOCA MODERNA(PANA LA 1600)

BUCURE$T1

LibrArii13 ,CARTEI ROnANEASCA" qi PAVEL SUR IT

192.'

I.

Inceputurile renasterii (umanismului) pe teritoriulfrances.

In aceasta atmosfera incepe acea miscare a spiritelor in careGermami osebesc un umanzsm, de lirnba, latina, de o Renaissancede hmba itahana, pe cand Francesti vorbesc de aceastä renais-sance" numai, tar Italienn de lin rinascimento.

Sa, lasarn la o parte toate inchipuirile st fabulele despre o Re-nastere care atla, adanc ascunse supt pamant, de frica barba-nlor, manuscripte latine, pangt atunci necunoscute, dar cuprin-zand mai toata mostenirea literara a Romet, st care capata dela pribegu grecii, fugan de frica si de scarba Turcilor, opere clasice de care pana atunci n'avuse nicto_stnuta si pe care totusiimediat ajunge a le cett st a le putea interpreta De fapt, bar-barn, cart nu credeau ca se poate trai fara Impenu, aveau nu-mat ambitia de a-i sprijim, la randul lor sacrul chivot, tar in-naintea bisuicilor st manastrilor, care erau st scolt st museesi bibliotem, et se opnau cu adanca reverenta. Tar Grecii, para-sita de profesie, au chemat, au ospätat, au ajutat si au servitpe Turci, st la Italian et mu puteau gasi o mai bunä rasplatadecat ln, Curtea Sultanilor, tar Venetia, Genova aveau, in Creta,in Pera si aturea, supust grect st cetäteni asezati pe pamantulgrecesc al Impenului Romaniei", st peptru asemenea supusiexista o intreaga terarine ortodoxa, o scoala in legatura cu dansast, alatun de cantaretn populari, logofeti de limn, greceascascriau ca st in Cipru cronica dominatiilor latine ' Fara, amat pomeni de colonnle grecesti st albanese din Sudul Italiei,cu tot de cuprindeau st ce puteau da.

I Innainte de Mézieres scrie, in acelasi secol, povestin istorice in limba fran-cesa. de,,pre Cipru cancelariul Italian al insulei, Philippe de Novare (i- c. 1263).

2

Cercetarea atentg si nepArtemtoare a faptelor ni va arata altolucruri &cat acelea pe care le-am astepta, in momentul cAndpuritatii stdului latin Apusul Ii dä o mai mare insemnatate,supt influenta unor mod6le antice mai larg cetite de toata lumeat

In tot decursul evului mediu limba aceasta lating-fusese, nununrai limba culturii supeno,are, dar a cultuni in genere, papata aceia care se cäpata in umbra bisencilor, la lectia de cate-hism, on in asa-numitele humiles scholae Latina era limba Bi-sench, a tuturor cancelanilor, a intregulm invatamant §i, numai putin, a. comunicatillor internationale De la Carol-eel-Mare,cu Academia lui palatina, ai cam membn, de sange german,purtau nume clasice, pang in veacul al XIV-lea niciodatä n'ascazut interesul pentru aceasta limba indis'pensabila. Studhle deteologie, de filosofie erau imposibile, in starea de atunci a dia-lectelor vulgare, färg dgnsa. Dacg Ordenc Vital, cronicar francesde supt stapanirea Anghei, e de -pgrere odatg cä vorbeleIm Dumnezeu nu pot fi silite a urmg regulele cuvantului uman",Papa Grigorie al VII-lea, marele Papa Grigone, se ridica, in adoua jurnatate a veacului al XI-lea, contra conruperli(com-uptio latznitatzs). UniVersitatile refusa ceren care li se facintr'un std prea mult amestecat cu elemente din limbile noua.

Cand se pornesc, in Italia, studide de drept roman, civil, cutoata impotrivirea Papilor texte intr'o forma din cele mai bunestau in fata studentilor can, neaparat, se indreapta dupg ele incomentariile lor. Si in Franta, la Orleans, pe jumatate in latine§tese fac studiile de drept 2.

Se obiecteazg ca precursoni Renastern au gasit , in Italiachiar, care se dä ca leaggn al mirgni, manuscripte anticedin cele mai pretioase, parasite intr'un colt de manastire, supto groasg patura de praf, in prirnejclie de a fi nimicite sau pre-fãcute in cgatecele de inchinaciune, in foite pentru §colari, inante de indulgenta, prin maim caluggrilor nestiutori. Astfel laMonte-Cassino, la Grotta-Ferrata, cu libn putres et conscissi",

La 1139, la 116.3. La 1219 Honoriu al 111-lea face ca aceastal materie s.fie scoasa st din prograrnul innaltet scoll din Paris; Leclerc, o. c., I, pp. 309-

La 1199 Papa interzice Intrebuintarea limbu francese pentru inves-m'antarea Scripturii, ibid , p. 437.

2 ibid., p. 509

10.

3

in 1431, si aiurea. Märturii ca a lin Boccaccio, mare Igudgros sidusman, prin imitatie ca si prin temperament, al cglugarilor, nusunt

lnici probante si nu pot avea niciun caracter general'.Omura, Petrarca gasia, in Franta si. In Tinuturile vecine opere

antice, scrisorile lui Cicerone, cartea, apoi pferduta, a acestuiade Gloria/ in conditii mai putin rusinoase pentru mängstirileapusene de la sfarsitui veacului al XIV-lea. Aid. niciodatg nufusese, cu toatà infiorirea literaturii vulgare, mai multa nibiresi intelegere pentru scrisul vremilor clasice. Cu dreptate a pututspune un cercetgtor modern cele ce urmeazg despre sensul celadevgrat, nu cel care vine dintfo exagerare de sine Insust ahumanistilor in Italia, pe care-I poate avea terminul de Renas-tere Acest cuvant, prea-usor Intrebuintat de Renastere a hte-relor n'ar putea sä se aplice literelor latine, ele n'au inviatpentru cg nu murisera 2.

0 tara care avea Universitatea din Paris si Curtea de la Avi-gnon a Papilor, cu tot ceia ce strangeau ele din crestinatateaapuseang intreagg, nu putea sg beglijeze asemenea studii. Eatrebuia chiar sg caute a pastra oarecare puritate limbn latine

-medievale care imprumuta altor suilete o alta sintaxg si care,uitand unele din cuvintele ei indatinate, lua altele de lalimbile vulgarb, amenintand sg se desfaca Intr'un nou rand devorbiri nationale caci sg nu uitam ca latina evului mediu e-o hmba vorbitg, o limbg in evolutie, o limbei vie. Trebuia caFranta sg caute a pgstra vechea unitate a scrisului latin pentruca, altfel el n'ar V. putut indeplini acea misiune de universalamijlocire pe care la Universitate o cereau interesele stiintei siin alte parti, in alte domerni, interesele Bisericii rapale si alepoliticei regelui. .

Acest rege represinta insusi marea cultura medievalg prinChrtea lui, la alcAtuirea careia a folosit poate e)templul rega-litgtii castilane a lui Alfons al X-lea, prin tot ce se lega deaceastg Curte, unde Impgratul din Casa de Luxenburg, Carol al1V-lea., venia, dupg studii facute la Universitate, ca sg-si insu-

1 Mounter, Le Quairocento, I, pp. 112-6.' Oe mot, trop légerement employ6, de Renaissance des lettres ne saurait

*'appliquer aim lettres latines; elles n'ont point ressascité parce qu'ellesin'Oaient point mortes (Leclerc, o. c., I, p. 355).

4

seascg anume practice sociale, anume maniere" Inainte de a-si:reface dupg moda francesg, In atatea privirrte, Boemia lui.

Acel care a strans inaintea oricgrui stgpanitor si mult in-naintea tiranilor say principilor poporului" din orasele italiene,o bibliotecg, o libreirze, in turnul palatului sgu, avea incredintareacg prestigiul ins Isi al coroanei sale e legat de ocrotirea miscariiliterare, de indemnarea si retinerea ei in Franta. «Clericii, cariau inteiepciunea, nu se pot onora indestul, si, cat timp inte-lepciunea va fi onorata in acest regat, el va urma sg prosperezesi, cand va fi izgonitg, el va decadea I.. Tin sir intreg de carturan,imprumutand une on cartile din comoara regelui si primind de-la dansul pensil si rasplatiii in barn, se ocupg a preface inlimba francesa, pentru folosul unei societAi intregi, ceia ce pangatunci fusese numai in latineste.

Traditia era chiar mai veche. Supt fiii si urmasii lui Filip-cel-Frumos, Fi lip de Vitry interpreteazg pe Ovidiu, care continuasg-si alba prietemi, traducerea aceasta a Metamorfoselor" li ecerutg vntorului episcop de Meaux de catre regina Ioana deBurgundia vgduva lui Filip-cel-Lung Ducele de Burgundia insusiiea cu 500 de livre un manuscript din Tit-Liviu , si iniata PierreBercheure sau Bressuire, autorul unor lucrari latine propni, caRecluctorzum si Cosmographza, il §i preface, pentru regele Joanchiar, in limba francesä 4, dand asty, cum s'a spus, si lui Frois-sart un model pentru discursunle lai explicative ale faptelor. La1336 Inca se comenta Pliniu eel biltrAn ' (in latineste). Inaintede a sR ajunge la traducer], un Nicolas Triveth interpreta, nunumai pe Ovicliu, pe Tit-Liviu, si pe Valeriu-Maxim, cetit pe atuncicu multd -placere 6, dar si pe Invenal si pe Seneca 7.

Acum Raoul de Presles da, pentru 4 000 de franci in aur pe an, inlimba francesä Cetatea lui Dumnezeu", vestita opera a Sfantului

' Les clercs, oh a sepiance, l'on ne peut trop honorei, et, tant que sa-panne sera honoree en ce royaume, il continuera a prospérite, et, quanddéboutee y sera, décherra.

2 Pentru o forma in prosa5 de Chretien de Gouais, v Leclerc, o. c., I, p. 499.3 Ibid., p. 216.4 Ibid , pp 431, 512-3.' Ibid., p. 431.a V. Philippe de Illizil,res, p. 26.7 Leclerc, o c, I, pp. 430-1.

5

Augustin, asa de mult intrebuintata in tot evul mediu. Dupä7it-Liviu vine randul sä se prefaca in limba vulgara Vegetiu,intrebuintand si o mai veche versiune, si Valeriu-Maxim,acesta prin ostenelile lui Simon de Hesdin, Salustiu, Suetoniuvor sta in curand la indemana acelor mireni, acelor femei carenu cetesc latineste. Jacques Bachant se apropie de Seneca, asezatde oamenii acelei epi)ce mai-mai langa Parintii Biseticii. Operelelui Aristotele, de mult Aecute prin Arabi in limba latina, sunttraduse acum in frantuzeste de Evrard de Conti, meclicul lui'Carol al V-lea, si de o mai mare personalitate literara, Nicole'Oresme, care ajunge episcop de Lisieux (IM i se datoreste carteadespre Politice", cea despre Economice", cea despre Cer siLume", pe cand Evrard luase Problemele" i). Retorica" aristo-telica era comentata de Jean de Jandun, si despre (Pehticap sefaceau cursuri 2. Fara a mai vorbi de lucrari latine rasante inevul mediu chiar, ca Speculum al lui Vincent de Beauvais, tradusde Jean de Vignay, care scrie si pentru loan, ducele de Nor-mandia, un jeu des eschecs moralzse, pentru aceiasi regina loana.

In ce priveste literatura greceaica, in biblioteca lui Jean deBern, fratele regelui Carol al V-lea, nu lipsia cate un manus-cript in elineste, pe care autorul catalogului, Incurcat, nu stiein ce chip sa-1 insemne 3. Predicatori, Dominicani, cari-si aveaude la 1232 Inca o Casa la Constantinopol, Flamanzi, Englesi,Germani, traduc pc Platon din care s'a avut intaiu Timon siapoi Phedon , pe Proclu 4. La Pavia chiar se traduce in limbalatina, la 1380, de viitorul Papa Alexandru al V-lea, de loc dinCandia si Grec de nastere, cateva Incrari grecesti 3. E, de altfel,vremea cand lucrari latine tree, prin acelasi Dommicani, in gre-ceste, cand romane cavaleresti (al Troii, Apolonm din Tir, Ero-tocrit 6, En Pierre et Maguelonne",, Florimont", Meliadus",

' V si Leclerc, o c., I, pp. 198-9, 447.8 0 nouá ,,Istorie a Tron" fusesetalmAcitti Ina. din 1262 de Jean de Flixecourt dupa un text latin aflator laPierre de Corbie (zbid , pp. 499 500).

2 Ibid pp 503, 506. 0 bulà cu privire la doctrina lui Aristotele In1866, ibid., p, 502

3 Un grand livre fincien escript en grec; ibid., p. 8M4 Ibid., pp 425.66 Ibid, q traducere latina. din Saxtus Empiricus In acelasl secol al

MI-lea; ibid , p. 355.6 Dupa trades de Gautier d'Arras. Cf. Renan, o. c., pp. 39-411

,

6

Beltrandin") sunt primite in aceastä formà de cetitorii Orientului,citnd in Moreia urmasiior lui Villehardouin si Guillaume de-Champ litte se scriu cronice pentru Latini in limba francesa casi in cea greceasca un calugar italian, Varlaam, va fi in cead'intaiu jumatate a veacului al XIV-lea, ca un mijlocitor intreApus si Rasarit.

Statul frances se resimte indatI La Bercheure, la Oresme s'au,semnalat expresii imprumtate din latineste. Cristina de Pisan,care a tradus, in parte, pe Frontinus, scrie acum Intr'un stil pecare e apasata puternic pecetea antichitatii, cu larga ei perioadacomphcata, asa cum resultase dinteo indelungata evolutie afrasei: Guillebert de Metz, care descrie Parisul din acest timp, nuuita a pomeni de damoiselle Christine de Pisan, care dicta totfelul de invataturi si felurite tratate in limba latina si in hrnbafrancesa" 3. Machaut, mai putin invätat, pomeneste si el, care sesocoate intre li poetes", pe Orfeu i juridicea, pe Jupiter siProSerpina. Alain Chartier se sprqina pe Seneca. Nume grecestipoate se intalnesc si in Renart le contrefait.

Dar acesta e mediul in care Petrarca a trait, a ereseut aproape,,lrmga. aceasta Universitate, pe care o numeste nutrix studiorum",in contact cu acea Curte a lui Ioan-cel-Bun, la care a fost caambasador m,ilanes 3. Manuscriptele lui latine sunt atlate la Lan-gres, Lyon, Paris, Liege (1329)4. A fost incoronat poet si la Paris.Cunoaste pe Oresrne, pe Philippe de Vitry, pe Philippe de IG-zieres, pe Berchoire (in 1342 la Avignon, la Vaucluse in 1361),Una din cele mai insemnate lucrari ale lui in limba latina, Deremediis utriusque fortunae" e tradusa chiar in limba francesa,din ordinul lui Carol al V-lea si cu plata de la acesta, de uncleric de la Sainte Chapelle din Paris, Jean Dendin 5. Regele-i

MuntAner spime ca. se vorbia in aceastA Moree la 1328 «frant.u4este cala Paris* (e'zi bell _trances com en Pai is). Un Colegiu grec la Paris, Le-clerc, 0, c., II, p. 38. Petru de Abano care invAA la Constantinopol si la Parisibid , p. 61. Fla 1458 va avea aici o catedrA Grigore Tiphernas; zbid., 1, p. 426,

Damoiselle Christine de Pisan, qui dictoit toutes rnanieres de doctrineset divers traite's en latin et en françois.

V. voL I.1 Cf. Leclerc, o. c., I, p. 356.' Cf. Nolhac, Pitrarque et l' humanisnie, Paris, 1907, 2 vol.

I;

3

7

tace si lui un dar, la 1378, pentru aceasta regele Petru aICiprului, cu care se intalneste, el admiral cavalerismul frances ceinou, intfuna diu cele mai stralucite figuri representative ale lui 2.

Stilul sau modern, opus celui vechiu" oncat de superiorprin calitatile de asimilare, reproducere i adaptare ale scriito-rului de rasa, e. totusi al veaculu] sàu, i scnitorn trancesi con-temporam, cand scriu in latineste, nu sunt nevrednici sa-i fiecomparati. Ace leasi cetiri cu ale acestara 4 pe Homer II are,dar nu-1 Intelege ii inglduie a pomeni numele acelor scrlitoripe cari i-am intalnit intala oara in compilatiile spaniole dinveacul al XIII-lea. Acel care e asa de mandru de scrisul lui sta-ruitor, la ceas de zi i la ceas de noapte si care proclamanemunrea se poate capata numai prin ocupatiile, laudate, cumam vazut, si de Carol al V-lea, ale invatatilor

II vostro studio e quelloChe fa per fama gli uomint immortali 6 -

nu are, in operele sale de morahsare filosofica, De vita soli-taria, de otto religtosorum, de republica optime administrancla casi in cele de istorie, Rerum memorandarum libri 1V, Vitae vi-rorum illustrium nimic ce ar fi strain de veacul in care tra-ieste si de locul uncle se aflei. Citand tratatul lni Varro desprezei 7 el se indreapta, ca orice evlavios cetatean al evului mediu,dupa, Sfantul AugusCn 8, s] langa razbolul civil al Romanilor InTesalia pune pe Saul si pe David In lupta cu Goliat `). numiprietenii Socrate, Olimpiu, Simonide, Leliu nu inseamnaschimba sufletul nume antice purtau, cu 61'16 veacun in urma,

zdravenii Germani din jurul lui Carol-eel-Mare.

Leclerc, 0. c., 11,sp. 89.2 La Curtea innaintasului acestuia, Henrib al II-lea de Lusignan, se cetia

Lancelot ci Tristan.Stil de'moderni, sermon prisco; son. XXXII.Clteazä si pe Emu, Terentm i Quintihan, pe Plotm i Porfiriu, pe Epicur

si Zenon, Trininplius fanate. III; cf. son. 153-4.5 Ep. famatares, XXI, 12

Son, 83.Gh Del di Varro, Triumphus Cuptclints, 4,

s Son. 32.Son. 36. Erome antics langa Laura, son, 222 Acumulare de amin-

tiri clasice, son 27, 33, 34, 196.

5, ca

si

in

A.1ia-ei

'

t'

'

8

Iar in Boccaccio, pe care-1 atingem laturalnic, tratatele dPsprenumele muntilor, lacurilor, raurilor, marilor destinat mai multtravestirii stilistice pentru cine vrea sa scrie latineste , anec-dotele, adesea in nota Decameronului", din culegerile sale des-pre oamenii ilustn si femeile vestite 1 nu dovedesc mai multdecat cutare cantec bucolic" (bucolicum carmen), decat cadruimitologic din Admetul" italian (Ameto), ca in el ar fi patrunsceva din binecuvantatul spirit al antichitatii.

Oricum, nu de la acest trivial amuseur, scriindu-si povestileinteresante" in latineste sau in italieneste, dupa, cum se adresaunor joviali clerici sau unor tolerante si sagubete femei, era säplpce indentnul insusi ceitre Renasterea itallanei, care totusi de lael era sa-si ieie, potrivit cu moravurile tzmpului, nota

Asa, despartit de Italia cum este, asa artificial si cprofesionist,,cum trebuie, fara indoiala, sapl recunoastem, Petrarca nu e des-partit sufleteste ,de poporul sau, de si a cesta nu 1 da decat u-nealta armonioasa a poesiei sale, pe care cu atata dragoste elo numeste toscana sa", il mlo tosco 2.

Ii e dor de acel -x dulce aier toscan al pastern sales., ii mionatzo dolce aere tosco 2, 'in care nu era sa-si traiasca decat tarziuzilele. Si se citeaza si astazi formula Italiei, cum a vazut-o elpe pämant si cum a dorit-o in domeniul realitatilor politice cuApemnii la mijloc, intre cele doua Mari si Alpii

... il bel paeseCh' Appenin parte e'l Mer circouda e l'Alpe 1

Dar, in deosebirë de Dante, care, avand acelasi ideal de uni-tate, daca nu si de independenta', chema din rasputeri pe lIenricde Luxenburg sa vie la Florenta si credea ca o coalitie a unoradintre Ghelfi cu Ghibelimi ar putea pune o sigura ordine ita-liana unitara supt aripile vulturului imparatesc, Petrarca, superiorintru aceasta aceluia decat care e mai prejos supt atatea ra-porturi, asteapta Italia noua numai de la ea insasi, si anume clela amintirile ei. Intocmai precum, dupa inviersunata lupta pentru

i De montzum, lacuum, tlumorum, stagnorum et marzum nominibus , De a-&bus virorum et femznarum illustrzum , De clams muherzbus.

2 Trzuniphus Mortis.3 II into natto dolce aere tosco; son. 151.1 Son. 114.

9

neatarnare, dapa legaturile cu creatinatatea ungureasca, ger-manA, polonä. ruseasca, poporul nostru, prin represmtantii saidin veacril al XVIH-lea, clericii ardeleni, cerea mantuirea de laRoma strabuna, pe care in pagini de istorie o amintiau i prinregulele Ior de gramatica si de stil cautau sä o imite.

Acurn, cantaretul de l Avignon, secretatul Papilor pribegi vedeo Italie nesimtitoare pentru durerile ei, batrana, lenesä si in-ceata"

Italia che suoi guai non par che senta,Vecchia, oziosa e lenta 1

El vede femei in lacrimi, multimi MIA arme, tineri batraniobositi, arora h-e mat de dansit si de zadarnica viata, calugarinegri, suri, albi, cu alte cete chinuite i slabanoage, 4biatanatie inspaimantata., arätand mil de rIni, si-i aude strigand:4Doamne Dumnezeul nostru, ajuta-ne, ajuta-ne*:

Le donne lagrimose, e'l vulgo inerme,Della tenera etate, e 1 vecchi stanchi,Ch'hanno se in odio e la soverchia vita,

'E i neri fraticelli, e 1 bigi, e i bianchi,Con l'altre schiere travagliate e'nfermeGridan: o signor nostro, aita, arta.E la povera gente sbigottitaTi scopre la sue piaghe a mille, a mille 2.

Dar aspectul acestei' teri" ramane sacru" Stau Inca (ye--chile ziduri de care se teme 1ume2 le rubeste Si tremuraDancor teme ed ama e trema'l mondo amintind vrennuri trecute,se vad 4pietrele in care au fost inchise ramäsitele acelor cannu vox fi fara fairna) 4.

Acestz oamenz aa Jost cei d'intazu pe lume i au lasat o.mWenirecare nu poate fi decat a ltalzenilor toti Romani, chiar i om-barzii lui Dante , directi si curatz coboratori, cari au Jdcut ca_Roma, de fapt, sa nu moard niczodatd. Si astfel acesti Italieni-Romam sunt cel d'Intaiu neam de pe lume". Doctorn Bisericii,

Canzone, XIIbid

3 Son. 52.4 E 1 sassi dove fur chiuse le membre

Di ta' che non saranno senza fama.(Canzone XI.)

§i

1

".

s

10

maestni dreptulni canonic si dreptului civil, cei mai man oratorilatini apartin Italiei. cunostintile de tot felul, propagate de lite-rele latine chiar, acea latznztate de care ("Cilia e aqa de mandrei,,totul vine de azci, nu de aturea, aici totul s'a desavarsit, Si astaziInca graiul italian intrece In elocventä pe celelalte, Ita la relz-(Inas superat jacundta lznguas

Si, In vestita lui Oda, catre Itaha ', locul ce 1-a atins intaiu,cuibut In care asa de duke si el a fost hranit, tara in care seincrede, maica bung, blanda, care-i acopere terna la amandoiparintii" 2, Petrarca-si trage conclusiile politice actuale. Mariu abatut pe Teutonii de odinioara, Cesar a Invins pe Anovist. TraiesteInca sangele latin nobil" latin sangue gentile , fierul nostrue la /ndemang", De ce ar mai zacea supt stapanire strainata'noastre campu asa de mandrex. i nostri dolci canzpi , ceamai frumoasa parte a lumii" del monclo la piir bellciparte?

Cp fac pe aici strainile spade ')De ce pajiste verziDe sangele barbar sa se zugraveascV ')

Sutletul cel vechiu in inimi italiene doar nu este mort Inca 4,striga el. Deci afara cu minciuna bavaresä", il bavarico inganno,afarg cu furia germana", la tedesca rabbia ! Alpil sa ramaie, dupavoia insgsi a naturii, hotar de taral

Dar Italia nu-i dadea decat cavaleri de turneun, ca Orso dell'Anguillara , nobili din Campagna luptand intre ei, Colonna cuOrsini , tirani ca Pandolfo Malatesta 7. Odatä numai un romantic

' Traducere In biosura noastra Din nujlocul luptei, Iasi 1918, p 44 si urm.2 ...I1 mio ludo

Ove nudrito fui si dolcemente..,

Non e questa la patria in ch'io mi fido,Madre tenigna e pia,Che copre l'uno e l'altro Imo parente 9

' Che fan qui tante pellegrine spade, perche'l verde terrenoDel barbarico sangue si chpigna 9

4 Che l'antico valoreNell'itahci cor non e ancor morto

(Ibid.)6 Son. 77. El duce la Capitoliu, In ziva de 8 April 1341, pe poet.6 Son. 82; Canzone 22.7 Son. 83.

(Canzone XVI.)

11

ambitios, un visator fär simt, de realitate, un urmator al doc-trinei noun romane, Cola di Rienzo, incerca in Roma fara dePapa sa faca o republica' menita a fi, din clipa chiar7s-- pro-clamard sale, doamna lumii. El se !Dalt& Intre trunchiurile noice nu pot inflori i", i poetul saluta pe cavalerul pe care Italiatoata-I onoreaza si care mai mult la altul gandeste decat la elinsusi":

lin cavalier ch'Italia 'rata onora,Pensoso pui d'altrui che di se stesso 2.

Cand insa räscoala cazu i eful ei plat cu viata, nu mai eraalt mijloc de refacere si innaltare decat cartea latina a Romei.Dac'ar fi stiut s'o intrebuinteze contemporanii 1m Petrarcaldacã, mai ales, ar fi simtat ca dansul, fie si numai trecator,nevoia idealului de, rornanitate italiana moderna

1 Acciochb di lei sterpi.Le moth piante che fiorir non sann5,

(Canzone VI )2 Ibid.

Pentru cronologie, v. Henry Cochin, La chronologie du Canzontere dePitrarque.

II.

Lupta pentru unitatea Bisericii: .Imitafia luiIsus Hristos..

Miscarea cie prefacere in vulgarg a literaturii clasice latine, cu-tot ce putea sa resulte dinteinsa, se opreste catre star$itulyeacului al XW-lea, cand, tot odata, se vede ca nu va iesi o maibogata literatura noug, din curentul cavaleresc al Räzboiului deo suta de ani, si ca, miscarea revolutionarg. s'a apropiat de sfarsitfara ca, precum Carol al V-lea ar fi dorit-o, sä se produca o lite-ratura de Curte.

Silintd le cugetatorilor si scriitorilor se indreapta in adevar,Intr.' cat priveste Franta, si, in general; natiile romapiCe, in altgdirectie. E vorba, de la 1380 incolo, see se refaed unitatea 0 selse reformeze moravurile Biseriezi.

Caci, oricat s'ar fi desvoltat, odata cu literaturile in limbavulgara, si o constiinta nationala, oricat intrebuintarea acestuigram al poporului, socotit ca roman, romanzo in Franta, in Spania,ar fi adus un instinct, evident, de comunitate romanica, opusgvieth popoarelor germanice, nu dispgruse convingerea, hranitäprin carte, prin scoala, prin slujba bisericeascg, prin intrebuin-tarea limbei latine, prin existenta autoritatii Papei si a Impa-ratului, cg totusi, peste hotarele pe care le trecea cavalerul delimba francesa din Anglia cand venia sa se lupte cu tovargsulsail de grain, de spirit, de ocupatie, cavalerul din Franta, si pestecare Carol al IV-lea, Imparatul, mostenitorul drepturilor asupraregatului de Arles, asupra orasului de Imperiu", Lyon, venia laParis sa ' vada pe ruda sa de aproape, regele Carol. al V-lea,ca peste aceste hotare existä comunitatea, indestructibila si care-trebuia intärita, si nu distrusä, a Bisericii lui Hristos. Si orice

13

atingea aceasta Biserica, umihrea ei, dihoniile ei, nevoia ei de-a deveni iarasi mare si puternica, atingea pe fiecare din membriiacestei societati medievale, care vadise, de un timp, criticilorei atatea grele metehne.

Pentru a le indrepta se intrebuinteaza diferite muloace. Auto-ritatea regelui Franciei, care suie pe rug Lae Cavalern Templieri,cu insusi Marele-Maiestru in frunte. Satira violenta a unei noulliteraturi. Toate insä ramasesera in zadar. Pentru prefacereafericita care se dorise, trebuia altceva: complecta retacere a spin-tului ins0 al epocei. St aceasta era cu putinta numai prin re-forma Bisencu, care cuprindea intr'insa toate domenule, razIeteastazi, ale stiintei, literaturn, artei, morahtatn private si publice.

Aceasta Biserica decazuse enorm in uitimele timpuri. A r grestcine ar adopta calificativul medieval, venit din pattea nemulta-mitilor si oposantilor, al unei t captivitäti babilonice., care tinede la asezarea noului Papa, din mila regelui Franciei, Clemental V-lea, la Avignon pana la intoarcerea, dupa vre-o saptezecide ani, cat Grigorie al XI lea, a papalitatu la Roma Nimic dince se cuprinde in chiar corespondenta, deplin pastrata, a Papilornu ni arata ca prin °schimbarea de locuinta ar fa scapat ceva,in aceasta epoca de autoritati neteritoriale, din autoritatea tra-ditionala a sefilor Bisericii, cari pastrau aceleasi drepturi. Dar,cand, la moartea in Roma a lui Grigorie, o sama din cardmalialesera acolo, pe Urban al VI-lea, in 'Gimp ce cardinalii ramasi laAvignon cam calatoria la Roma nu fusese o stranautare defi-nitiva, dadeau glasurile lor lui Clement al VII-lea, shisma carese produse astfel si pe care nimo putere lumeasca nu putu s'oinlature Apusul romanic mergand cu Papa frances, iar celgermanic, si cu Anglia, dusmana a regelui din Paris, tinandu-sede clerul roman , aduse o mare pierdere de prestigiu institu-tiei care panat atunci se considera, continua sa se considere, nunumai ca intaia in crestmatate, dar si ca forma necesara, cuneputinta de schimbat, a unitatil crestine.

Inca de la inceput, intr'una din operele sale francese, Songedu meil p(Vertn, Philippe de M6ziiires, cancelarml Ciprului, cerea,dupa ce intatisase, intfo forma alegorica", imprumutata dinRoman de la Rose", cu virtutile" personificate in doamne",neajunsurile, de multe feluri, ale societatil contemporane, asa

14

cum le vazuse si Jean de Meung, sa se ajunga la marea reformamAntuitoare prin indreptarea Bisericii. Si, fiindca in spiritultimpului era ce numim noi democratie, trebuia ca reforma"sa' se faca, nu din propria initiativa a celor doi Papi, neconcilia-bill, ori a unuia din doi, mai simtitor la compromiterea Bisericiiprin scandalul din fiecare ,zi, ci prin acel Conciliu general, a caruinecesitate scnitorut picard o punea alatun cu a cruciatei, apasagiului general".

Dar MCzleres era si intimul regelui Carol al V-lea, pentru carese pare a fi scris Songe du V ergzer. El era in regatura cu noulOrdin, ,de umilinta, de smerenie, de inchinare devotata, al Ce-lestmilor, caH se puneau in relatie cu blandul Papa Celestin,ales ara voia lui intr'o situatie pe care se grabi s'o lase. Ce-lestinii aveau casa lor in Paris, si fostul cancelanu al Cipruluiceru sa, fie Pingropat acolo in f6rmele cele mai modeste, obisnuitepentru saraci.

In legatura cu Celestinii ca si cu MOzieres insu§i era !DO, untatar cleric, canonic la Pans, cu predispositii mistice, care-sisfar§i 1.apede viata in mijlocul unor devotiuni estetice, ruda re-gala care era Petru de Luxenburg. Si, läudilnd pe acest fencit",autorul Visului batränului pelerin" vorbeste in cuvinte de marestima si de un alt prieten, fruntas al clerului frances din acesttimp, Pierre d'Ailly (de Alliaco) ' .

Vulturul Bisericn", yiitorol episcop de Puy si de Cambrai sicardinal (n. Compiegne in 1350), fusese unul dintre cei mai caldu-rosi sprijInitori ai Papei frances de la Avignon. Sfatuitor laic alregelui, M6zieres 1-a putut intnini dese ori la Curtea lui Carol alV-lea. Lucrarile lui latine, mai ales despre aceasta reforma aBigericii, se deosebesc prin podoabe de stil ca §i prin energiacu care a urmat in discutaile de doctrina ale timpului directianominalismului, ele i- au facut un nume si In literatura evuluimediu. Dar rolul lui cel mare e ca a castigat pentru causa re-formei acel puternic corp international care era Universitatea dinPans, functionand in calitate de cancelariu al ei la 1389.

Intre urma§ii lui in acksta demnitate este §i Mathieu-Nicolasde Clémengis sau de Clamanges, care ocupa aceste functiuniInca in 1395 si care, secretar al lui Benedict al XIII-Iea, redactor

1 Philippe de Me'zieres el la croisade ate XIV-e siecle, p. 43 g §1 urm.

'

#

15

al bulei contra regelui Franciei Carol al VI-lea, s'a ocupat si el,intr'o serie de tratate, de starea de conruptie in Biserica", de-csimonie l. si de ariate" pang dupg 1431, cand se afla Inca inviatg.

Dar, innainte de dansul, Universitatea fusese condusg, pe la1392, cand luase doctoratul in teologie, de un alt ilustru Francesde la sfarsitul veacului al XIV-lea, Jean Gerson (14 Decembre1363-12 Julie 1429), autorul operei de reformatione theologiae"si al celei despre unitatea eclesiasticg". Cel mai insemnat dintoutg aceasta ceatä de apgratori ai ideii Conciliului general, laa cgrui neizband4, in Conci liile din Pisa (1449) si Constanta(1411), asistg cu,nespusa durere, fu acest Geison, care e una dinluminile Ilse= in vromea sa.

.#1.1zFarea intreaga are un earacter r'oinantc. Omura, presentaPapa liatii la Avignon a trebuit sg aduca relatii mai stranse alepoporului frances, si in ce pnveste pe sefii sgi intelectuali, cuaceastg Bisericg oarecum gazduita si ocrotitä de dansul. AmTazut ce legatun aveau si mai departe cu dansa, pang si lastramutarea lor in Avignon la Curia pontificala, unii Italfeni caPetrarca, de si el indemna din rasputeri pe sefii catolicismuluisa se intoarcg in resdenta lor glormasa, pling de atatea amin-tin, Roma. Contra shismei se ridicau si Spanioli, ca Pero Lopezde Ayala (1398 si 1403). Intre Papii avignonesi se gdseste, dealtfel, un Pedro de Luna (Benedict al XIII-lea), Aragones denastere, partisan al lui Henric de Trastainara, ocrotitul Fran-cesilor, sprijinitorul lui Bertrand de Guesclin , si acela care, inscrierea sa 'n Emba vnlgarg, Consolacions de la vida hu»tana, scrieaceste randun, inteo nota care aminteste pe Sfantul Franciscsi pe rmre o vom Intalni intr'o opera de o mult mai mare in-semnatate si rgspandire Binecuvantat sufletul acela a cgruiumilinta smereste trufia altuia, a cArui rgbdare impacg mania, acgruia sup4nere in taing pedepseste tirania altnia, a cgruia ravngtrezeste moliciunea altuia ."

In schimb, participarea Germanilor la aceasta polemica si'pro-pagandg pang la adunarea sinoadelor canonice de la Constantasi... Basel e cu mutt mai putin insemnata. Dietrich de Niem, care

1 Amaclor de los Rios, a. c., V, p. 238.

-

16

scrie de schismate", e un tip de sec si rece scolastic medieval.,fa/A originalitate i far% pasiune; Nicolae din Kues (Cusanus,cu numele sau de famihe Kreps) (1401 1464), e, in afara descrienle sale despre concordanta catolica" i adevärul ca-tolic" si de legatia sa la Constaitinopol, un matematic cu inte-resante veden de virtor. Iar Toma de Kempis (acesta e loculsau de nastere, porecla latinä find Malleolus, adeca Ham-merlein, Hammerchen) (1380-1471), e, in manastirea sa de la Rinunde functioneaza i ca 'sub prior, un simplu copist de manus-cripte.

Si, totusi, el e presintat ca autorul faimoasei cart]. Imitatialui Isus Hiistos", pentru ca pe un manuscript al ei se spune cda fost facuta cu manile lui", designarea cea mai evidenta aprescrutolului, a cahgrafului mandru de condeiul sau, i atat.

De aceasta mare opera, in care, supt o forma de o incantatoaresimplicitate, ca aceia a Evanghehei, se cuprinde atata din su-fletul epocei i, cum vorn vedea, din sufletul romanic al epocei

e locul sa ne r-rcupam aici 1.

Admirabila carte, care contine o parte despre datorule cala-garului, o a doua despre ale celor can se gandesc la viata lorsulteteasca <ad znterna trahentes), o a treia dand o convorbireintre credincios i Mantuitorul i o a patra, in aceiasi formadialogata, o lamunre a (tame]. altaruluiD (de sacramento altarzs),e serlsa, evident, pentru manastire. Se lauda viata monasticao cat de placut i dulce lucru este sa vezi frati caldurosicredinciosi, bine invatati si disci plinats! 3". Chula necontenita in-dulceste, i numai cea rau pazita casuneaza scarba4", <Pre;benda) de care se vorbeste ca rasplata a ostenehlor e cea bi-senceasca medievala 5

Cand tram autorul, evident un cleric Scnsa intr'un ton senin,absolut impersonal, cu vomta inlaturand once poate fl local, con-

Cf. Ullmann, leefol matoren or citr Re/ ormatton , `her (1 en rerlasser derSch» ft De Inutatwne Christl".

2 I, 17.' Qum lueundum et dulce est videre fervidos et devotos fratres, bene

mougeratos et disciplinatos (I, 25)Cella continuata dulcescit et male custodita taediurn generat, I, 20.

5 III, 34

".

si

17

temporan, individual, cartea nu ofera usor mijloace de datare, fiemacar cat de aproximativ. Totusi am observat mentiunea

ciumei ne 'gandim la cea din 1348 ca una din causele o-bisnuite ale mort,ii oamenilor 1 Intro calugasii contemporani aparcartusienii si cisterchinii" pe langa monahii si calugAritele dedeosebit ordm" 9, dar nu si celestinii. Cand natura e opusa Gra-

aceasta Natura, (care e aplecata la creatiuni, la grija cArniiproprii, la zadarnicii si vorbe de c1ac4 (dzscursus)) 3, pare a vemde-a dreptul din Roman de la Rose" al lui Jeav. de Meung.

Curente din critica vremii se intalnesc adesea. Astfel cand seindemnul de a nu mai clasifica dupA rang si merite pe sfinti,

specialisandu-li serviciild ce pot sa aduca 4, ori cand se sfatuiestea nu se face pelerinagli zadarnice, datoritor doar ccuriositatnoamenilor i noutatii lucrurilor nemaiWlzute) 5. S6 irnparte sfatulde a nu cauta in Scriptura altceva decat Cuvantul lui Dumnezeu

Sa nu-mi vorbeasca nue Moise, ori cutare dintre Profeti,ci tu. Doamne Dumnezeule, mai curand vorbeste-mi inspiratorsi lumina-tor al tuturor profetilor, caci tu singur fcrá ei poti pedeplin sa m. umpli de bar, iar ei fara tine nimic nu vor isprävi" b.De regele deci nu e un supus al Imparatului si de Papa sevorbeste ca de oampi supusi la aceleasi fatalitäti capameni 7. Prootimii i se fixeaza numai funct,iumle Stabilite de

lasand dincolo de ele cel mai larg Camp comunicatiei di-recte a cedinciosilor cu Dumnezeu.8. Odata e vorba si de scan-dalurile din popor" i de cdesfraul de la ospete, 9. Antorii chat]afara de Scriptura, sunt Ovidm si by. Francisco.

Alms igue, alms Ferro, alms paste, alms latrommis intermit; I, 23.Et diversae rehglorns monachos et moniales, 1, 25

3 Natura inclinat ad creaturas, ad carnem propriam, ad vamtates et dis-cursus, III, 54.

I III, 585 Curiositas hommum et novitas invisorum, IV, 1.

Non loquatur mad Moyses aut aliquis ex Proplietis, sed tu potms lo-quere Domino Deus, mspirator et 111 immator ommum prophetarum, quia tusolus sine eis potes me perrecte imbuere, 1111 autem sine te nthil proficient,111, 2.

Nemo est in mundo sine alicina tribulatione vel angustm, quamvis rexsit vel Papa ; I, 22.

8 IV, 5. 11.o Scandala in populo.. Dissolutio in convivils ; 1, 4." I, 13; III, 50. Nam quantum unusquis:7779,7x ocu,The tuis, tantum

Ost et non amplius, alt humilis S. FranciscO.

kg

tiei,

da

insu,i.

q i, ceilalti

ntual,

(r)

1

2 I

'

2

,

18

De oare of) ss'a cetit cGersen) in loc de Gerson pe unul dinmanuscriptele cu Insemnarea Incipit liber magistri IoannisGerson", eruditii italieni au cautat sa un autor cu acostnume In Italia de Nord. Unele din barbartsrnele scriitorului ar tri-mete la o origine baiulator, baiulans, bassari (bacciare),spatiare (ander a spasso), subtilis (sottile) 1; mint/ insa i altelepe basa carora s'ar putea sustinea provenienta francesa- ace-diosi, gulosi (de la ac.:,ide, goule), fara a pomeni atatea ex-presii, fara c.olorit national, care se par a fi specifice scriitorului 2,germanismele lipsese cu totul. i trebuie sa se tie snug ca limbalatina ,a evului mediu primia cuvintele ci noua din mai multdecat un

Inspiratm, e Insa a unui om care a suferit i pnin suferinta, aajuns -sti, nu mai pretuiasca rang, ctlinta, Invatatura, talent, sanu se bucure de prieteui, sa, nu se sature de placerile munciisale Insu4i.

Nu discuta", strigA el, operele Celui Prea trialt" 111-escarba adesea sa tot catesc si ea tot asrAilt 4". ,Nu umbla nicio-data dupa ramiele stiintei . Voim s Intelegem i sa discutarnacolo undo e de nevoie pumai sa trecem... Once Scriptura Santa'trebuie sa, se ceteasca In 'sprritul In care a fost facuta5".Ce-i pasa scriitorului de literatii de sti.nta si de clericii InvAtati 6",

de azi ori de pe vremuri! Ce sunt (WO acesti domni i magistripe cari cunoscut bine cand Inca traiau i Infloriati la lava--tatura. 7" Cum nu e nimic bogatia, nici onorurile, mci placerile,asa nimic nu e a ti Biblia pa de rost si ,spusele filosofilor'(philosophorunt 'dicta) 8 8,tiinta färá frica liii Dumnezeu ce fdlo-

' II, 11, 12, 20; III, 43.' I, 24

In custodia (I, 10), edomatm (I, 18), circuitio (I, 20), timorahor (II, 10).mmmortuus (II, 11), immortiflcatus (IV, 7), animaequior (III, 57). Cnvinte pretentmase grecesti- parachtus, III, 5; gazophylacium, IV, 11.

' Noli dIscutere opera Altissimi; III, 4.Taedet me saepe multa legere et audire; I, 8Omnis Scripture sacra eo spiritu debet legi quo facts est... Volumns intel-

ligere et discatere nix simpliater esset transeundum... Nee nnquam vehthabere nomen scienhae; I, 5.

Sclentia litterati atque stndiosi clerici; III, 32.Omnes illi domini et magistri, quos bone novisti dam adtinc viverent et

studiis florerent; 1, 5.I, 1.

gAseaS

italianA:

r-ar

1

izvor.

4

O

'

"

19

-se§te", strigA el. Mai bun e de sigur umilul teran care servesteui Dumnezen decal trufasul iilosof, care, fArl grijA de sine, pri-ve§te rosturiI cernlui.. Odihneste-te de multul dor de a Oil..

ulte cuvinte tu saturtt sufletul... Nu te mAndri cu nicinnmestesug §i Cu nicio stiintA .. SA stii ca. mult mai multe stintcele ce nu le §tii... PlacA-ti a nu $ti si a fi socotit -drept mimic.'"

E)- intr'un cuvant ci pentru intdia oard teigdduirea aceleistiinci a argunientului, acelui silogism scolastic cu care evul mediu

_se mandrik mai mult dealt cu orice crease. *i Intrebarea este dacacest mare curaj putea s1-1 aiba cineva care nu-i cunostea toate

tainele, dad, astfel putea s vorbeascA smeritul caligraf Thomasa Kempis mai curAnd decAt Gerson, fostul elev al Colegiulni deNavara, studentul In arte si In teologie, doctorul, cancelariul ?

Lumea nu-i zice nimic autoruini anonim, In toate relatiile pecare poate O. le ofere cuiva. SA rabde pe altii, dar In lucrurilelor sg, nu se amestece. Cei co azi sunt cu tine, mane pot sA-tistea impotrivA §1 vice-versa; adesea ca vantul se 1ntoarce omul 2'Dar", adauge el, sa nu inn mare temeiu pe eine este pentrntine sau contra ta; ci caut i vezi ca Dumnezen sti fie en tineIn ofice lucru-1 faci 3." Si A, nu-ti pese daca te va lAsa unprieten, stiind c trebnie totusi ca toti la urma urmei s sedesp64m until de. altul 4." c Cine In lluntrul lui e bine a§ezat siorAnduit nu se Ingiijeste de minunatele qi stricatele purtAri ale,oamenilor 5., CAci, dacA bagi saml la ce esti Intim tine InIA-untru, nu-ti vei face grip ce vorbesc de tine oamenii 0. Ce

' Soientia sine timore Del quid importat! Mellor est profecto humibs rue-Emus qui Deo servit quam superbus philosophus qui, se negtecto, cnrsurn

noeli oonsiderat... Quiesce a mmio sciendi Malta verba non ca-tmint animum... Noli extolli de ulla arte vel scientia.. Sato quia sunt munepluira quae nescis... Amo nesciri et pro nihilo repntari; 1, 2. Amrea in-tiinteazd contra momiril Sirenelor; III, 27

2 Qui hodie tecum'sunt cras contrariare possunt, et e coUverso; saepe utaura vertuntur; II, 1.

3 Non magni pendas quis pro te vel contra te sit ; sed hoc age et cure utDeus tecum sit m omni re quam facis; 11, 2. Cf. III, 46: Sed qui cor intimnon habet, nec Deum prae 'nubs, faciliter verbo movetur vituperationis.

6 Nec graviter feras cum ab ammo derelictus fueris, scions quoniam oportetnos omnes tandem ab invicem separari; II, 19.

Qui intus bene dispositus est et orthnatus non carat mirabies et per-Tersos hominum gestus; II, 1.

6 Si attendis quid spud te si intus, non curabis quid de te loquanterhomines; II, 6..

desiderio...

"

-

20

esti, aceia esti, nici nut poti a te zice mai mare decat esti supt°clan lui Dumnezeul."

tnteun_cuvant desfacerea complecta de tot ce e pe pamant,,de cele ce sunt menite peirii i datorite fapturii" B g136,rAsWetoate, i toate le vei afla 8.,

Oricum, oamemi, cei simpli i buni macar 4, pot fi iubii numaipentru Isus, iar Isus pentru el Insusi 5. i iubirea lui e singuracuvenitä iubire. Contemplatia Mantuitorului nu e vorba deDumnezeu supt acel ipostas, nici de Maica Domnului, nici desfinti i sfinte e singnrul rost, smgurul scop, smgura bucurie

vietii, munca neputand fi alta decat mijlocul de a se umpleadipole Intro doua momente din aceasta supremä i desavarstta,fericire 6. Sarac 7, umil, rabdator 8, partandu-si crucea, de carsnicairi nu poate scapa, decal doar ca sä afle alta mai greabiruind greutattle caci cacera mai mutt folosesC in virtuti car;se trudesc a birui mai mult lucrunie care li sunt grele si pro-tivnice, 10, credinciosul urma pe Isus. Dar pana la capat,clici multi ii urrneaza paak la frangerea panii, i putim pauala bautura paharului patimilor" 11

Acel care scrie astfel n'avea alegere decal intro aceasta con-fundare in Dumnezeu prin necontenita atingere spiritualä endansul i intro ingrozitoarea priveliste a morii in pacate,cafe se zguduie si sufletul simtator al lin Philippe de MdziOes:411a veni odata un ceas cand va inceta toati munca si tot zbu-

1 Quod e8 hoc es, nee malor dici vales quam, Deo teste, es , If. 6.Ideo enimepauct inveniuntur contemplativi quia pauci sciunt se a pen-

tuns et creaturis ad plenum sequestrare; PI, 31.3 Dimitte (mama et invenies mama, III, 83.4 I, 8.

Dthgentur (Amnia propter Iesum, Iesum autem propter se ipsum, II, 86 III, 51.

I, 7.Humilis tin cognitio, I 3. Non imputes te ahquid profecisse nisi omnibus

mferiorem to esse sentias, Tic, 2. Qui mOlius scit pati, maiorem tenebit pa-eem; II, 3

o II, 42.13 Enimvero ilh maxime prae ceteiis in virtutibus proficiunt qui ea quae

sibi magis gravia et contraria sunt, virthus vincere nituntur; 1, 25.3.1 Multi Iesum sequuntur usque ad fractionérn panis, eed panel usque ad

bibendum' calicera passioms, II, 11.

d6

o

a

ye

2

'

21

ciumul 1 , tAzi este omul, si mani nu se mai vede; §i, andva fi perit d'inaintea cchilor, §i amintirea lui piere din mint() 2.Asa se va ispravi miseria ce este a trai pe pamant": vere mi-leria est vivere super terram .

Chinnit suflet a trebuit sa fie acela care vorbia astfel fdaca nu se pot presupune asemenea suferinte pasnicului copistgerman de la Rin, Thomas de Kempis, cancelariul UniversitAiidin Paris dusese o viata care putea sa lase In suflet o asemenea

manta. Copil de satean, de la Rhétel, langa Reims, Inter) casasarmana cu doisprezece copii. Invata din mila ctitorilor until Co-legiu. Se arunca in lupta pentru curatirea §i unificarea Bisericiien un zel nemargenit, si ajunge et vada, la alegerea lui Alexandrual V-lea, trei Papi in loc de doi, pentru ca, si peste alegerea RdMartin al V-lea, shisma sa continue, otravita, Inviersunata. Ple-cat de acasa cu un crez de iubire, el se vede prins Inter) luptaturbata pe care In anume momente o lumineaza flacari rosii derug, ca acelea care mistuie trupul mucenicului boem Ioan Huss.De la sinodul general, care nu §i-a atins tinta, ci a crescutvrajba ce mine in sufletul visatorului care de la aceasta adu-nare astepta toata, mantuireal , el nu se poate Intoarce macar.acasa. Caci ducele de Burgundia, al carui preot de' casa fusese,s'a patat de sangele rudei sale, Ludovic de Orl6ans. Va mergedeci prin Bavaria, prin Tirol, prin preajma Vienei, ca un pribeagcare se fereste de ai sad, de aceia chiar de cari a stat mai de-parte. Cand, In sfarsit, revine la Paris, el cauta, pe langa fratelesau, priorul Celestinilor, linistea in aceasta manastire a celei maiadanci srnerenii, unde se prefaceau in nulbere ramasitile lui Phi-li pp e de M6zieres, umilul entusiast. Acel care se incercase si Inrnistere ceia ce ar explica dialogurile din partea a treia si apatra atImitatiei) 4- lastt de o parte grija discutiflor de dogmai de drept 5 si se indreapta, cu o nesfar§ita jubire de parinte

0Vend una hora quando cessabit omnis labor et tumultus; III, 49.

2 Hodie homo est et eras non comparet. Cum autem subfatus fuerit abmutts, etiam cito transit a mente; I, 23.

' I, 22.4 Cf. Onésime Le Roy, Etude sur les mysteres et sur divers ms. de Gerson;

Fiangère, Eloge ,historique du ehanceher Gerson, Paris. 1838.5 De potestate ecclesiastica; De fallsbilitate Papae. Cf. Iohannis Gersonti doe-

toris opera amnia, 1576.

22

catre copii, pe cari, ca Mantuitorul, area sa-i atraga la sine.el scrie atunci De parvulis ad Christum trahendis". In aceasta_stare a cugetulni ii gasi moartea la 12 Iu lie 1429.

Iubirea pentru Isus e, spune acest imn al desperarii care is-praveste mangaindu-se mai presus de orice e ornenesepoate c nt.iu1 titlu sä fi fost cConsolationes internae,, de undotitlul traducerii francese contemporane: L'internelle Consolation",

singura iubire care se cuvine. (Iubirea s'a nascut de la Dum-nczeu, 0.1111 poate sa se odihneasca, mai presus de toate colacreate, decat tot In Dumnezeu.) Dar aceasta iubire e o ade-värata iubire ca acestea de pe pamant. Isus e iubitul" cel gelos,care nu Ingaduie un concurent, ci singur vrea sa aiba inirnata i sa se salasluiasca inteinsa ca un rege in scaunul säu in-susi" 3. Aceste legaturi ale celui nevazut presupun ccercetaredeas on omul din Mantra, dulce sfatuire, placuta mangaierapmulta pace, familiaritate strasnic de uimitoare, 4. A§t e ap t -m5,asteapta", spune Domnul, voiu veni i te voiu Ingriji..- Candte crezi mai departe de mine, adesea mai aproape sunt.5"

Recunoastem nota din Chrétien de Troye, din Roman de laRose, din marele strigat de iubire care strabate veacul de mijlocsi care vine sa, se stanga, in fericirea atinsa 'n sfarsit de sufletu'extatic, la picioarele lui Isus.

' Quidquid Dens non est mhil est, et pro mhilo computari WI:let; III, 32'2 Cf. interror consolatie, I, 25.3 Dilectus tuus tabs est naturae, ut alienum non veht admittere, sed so-

lus vult cor tuum habere et tanquam rex in proprio throno sedere; II, 7.Frequens illi visitatio cum homine interno, dulcis sermocinatio, grata

oonsolatio, multa pax, familiaritas stupenda mmis ; II, 1.6 Expecta me, expecto ; veniam et curabo te... Quando tu putas te elon

gatum a me, saepe sum propinquior ; III, 30.

4

$r_

1

Umani*titi italieni.Aceiasi Da:scare de pe urma amid, Franta a avut numai o

literatura in limba national& mai Ingrijita decat pana,acum, maibogata in idei si mai complicata ca forma, produse in ceia cese poate numi doar pentru usurinta de vorbire Italia o litera-turä in limba latina, cu totul straduä, 'Ana la un timp macarsi in cea mai mare parte a regiumlor, de viata nationala,literatura umanistilor.

Ea se infatiseaza do obiceiu si ca resultatul unei revolte con-tra evului mediu care se sfarsia, retragandu-si umbra deasä dede-asupra sufietului omenesc pentru ca razele clare ale antici-tatii sa patrunda in sufletul omenesc, intunecat si rece, luminan-du-1 si incalzindu-l. Pe de alta parte, dupä o lungar robie, incare individualitatea omeneasca a fost cu totul oprita de a semanifesta, iata ea de-odata lanturile cad si _fiecare useaza siabuseaza de dreptul sau, de a fi ce este in adevar, de a semanifesta individual.

S'a vazut Insa ce elemente pretioase a dat evul mediu civi-lisatiei umane, care fara el n'ar fi ce este astazi. i nu odatas'au semnalat indraznelile spiritului medieval care, in atdcurilesale, nu cruta nimic, mergand pAna la ultimele margeni ale ne-gatiei. Iar veacul al XV-lea, al regalitatilor absolute care se ridica,pe c-dnd la deosebitele pArti ale Italiei rolul lor il ieau, temporar,ctiranii,, nu e Mra indoiala vremea cand hbertatea omeneascasa fi fost mai mutt respectata. Un pamflet, in canto; un refrende strada erau tinute In sama si puteau sa aduca pentru vi-novat o aspra pedeaps.V.

' Cf. Gidel,,Nouveues etudes sur la httirature greeque moderne, Pans 1878.Versuri grecesti se Int&Inesc si In Datksrnondo al lui Fazio (III, 23).

24

Alte lucruri trebtne sg, se,tie In samg, pentru a 1ntelege de cein acel secol al XV-lea doug generatii succesive au dat literatnraIn limb& lating, mgrgenità la anume domenii si stgpanitä deun singur spirit, cu care vom face cunostintg in acest capitoL

In Franta, ale cgrii 1mprejurgri literare si culturale le-am cer-cetat pang acum, scriitorii sunt episcopi, clerici de Curte, dre-ggtori, cavaleri trgind pe langg un principe luptator, pe langg.un rege sau un baron viteaz si cavaleresc. Aventurierul savante o foarte rarg, exceptie, si, cand 11 Intalnina exceptional, el sean In umbra Universitatii din Paris, participand macar la spi-ritul comun al studentimii internationale de acolo. lar snisullor e, ca subject si tendintg, sau hotgrat de ,rege san lasat lapropria lor alegere, dupg aplecgrile si gusturile lor.

In deo,sebitele orase si tiranii" italiene din care lgsgm lao parte Neapolul, care e hispano-italian mai mult decat italianin adevar , caracterul acestor seriitori e altul. Din atatea scoliInalte, care s'au Inmultit foarte mutt In veacul al XIV-lea laFermo (1303), la Roma si Perugia (1307) toate trei fundatiiale Papilor, Bonifacm al VIII-lea si chiar Francesul Clement alV-lea , la Pisa (1339), la Florenta (1318; reorganisare la 1413),la 8iena (1355), la Pavia (1369), in sfarsit la Lucca si la Pia-cenza (1397) iese, dupg studii de drept, ca la Bologna, saude alte materii, atatia oameni inteligerti, cu tot mai larga cu-noastere do anticitate clasica lating, can se adauga la aceia,si mai multi, can squ format 'ca autodidacti Dia frecventareavre unei scoli.

4i ei nu afla Curtea care sg-i primeasca, institutia care sg lideschidg o carierg. Ci viata lor e o continua aventurg, fiecare

ocautandu-si norocul, fara a credo vre-odatg, cat de bine sg fi ne-merit, cg si-a ggsit o situatie definitivg, de care o excesiväambitie In sensul pe care Petrarca-1 fAcea sg, se prevadg 1sg se poatg. multgmi.

Orasul lor de nastere 1-au pgrasit ,pentru a nu se Intoarcepoate niciodataintr'insul. Leone Battista Alberti, pictorul, arhi-tectul, matematicianul, emulul lui Vitruviu, autorul vestitei cgrtide re aedifwatoria, e de loc din Genova, unde s'a ngscut la 1407,

1 V. p.

25

dar el Ii petrece vremea la Bologna, la Roma, la Ferrara, laFlorenta, unde dupd planurile lui se face fatada de la SantaMaria Novella si palatul Ruccellai, la Rimini, unde i se dà sar-,cma de a rdica biserica Sfantului Francisc. Moare la Roma in1472, servind pe Papa. Lorenzo Val la, ndscut la Roma In 1405,pleacd de acolo la 1430 i, inainte de a se intoarce, petrece-cptsprezece ani la Milan, la Pavia, ba chiar si la Neapole. EneaSilviu de' Piccolomini, care ajunge Papa ca Piu al II-lea, e unSienes, de famine nobilä, ndscut la 1405, dar viata si-o face inlungul i largul Europei, pand sä ajungd, ca in omagiu adus.eruditiei si mteligentei, dar nu si moralitätii sale, la carja Sfan-tului Petra istetul om al Renasterii, elegant, limbut i cinic, seP-oartd pe la Florenta si In celelalte orase itahene, ea si In Sa-voia, In Boemia, in Olanda, in Norvegia, In Scotia si Anglia, inBoemia, in Basel, In Frankfurt, etc. Dana Leonardo Bruni, zisAretinul (n. 1369), dupd patria sa pardsitd, petrece un timp laFlorenta, fiind ingropat, cu pompa inmormantärii regale, la bi-serica Santa Croce, el si-a fäcut scoala la Ravena, a stat, dela 1405, la Roma, a intovdrp.sit la Conciliul ecumenic pe PapaThan al XXIII-lea. Poggio Bracciolini, nascut la Valdarno In 1380,serveste intaiu pe episcopul de Bari; apoi pe sapte Papi in sir,ajungand numai la 1453 sePretar al Florentei, in slujba cdreiase stinge la 1459. Doar situatia sa in nobleta toscana dacdretine aici pe acel Pico della Mirandola, care avea destule

pentru ca, in dorinta sa de jute" filosofice, in loc sa,

cutreiere lumea, sl pofteased pe oricine voia sä rupd o lantd cudansul, asupra oricdrui subiect, sa vie cerceteze pe dansul,-care se oferia a pläti cheltuelile drumului si ale intretinerii.

De almmtrelea, ce poate insemna, in acest moment al des-voltdrii istorice italiene, patria ?

Venetia e o piatä de comert pe care n'o innobileazd Inca' oidealitate: cum, Innainte de aceasta, prosperitatea ei nu insem-nase prea mult pentru cultura italiand, asa si in veacul candPetrarca, pentru a multdmi de buna gazduire, pune basele" uneibiblioteci pe langd biserica Sfantului Marcu, ea nu se pregAtestede loc pentru un rol mare In miscarea ce pornise; cunosedtorii-de greceste din Orient, cari cunosteau acest colt de pdmant ita-lian mai bine decal oricare altul, avandu-si aici beserica si co-rnuritatea, nu se simt atrasi s. rdmaie la Venetia pentru a Damp() o

bo-frAii

0,4

si

26

activitate de invata.tori pe care nu li-o core nimeni in loadundo atiltia stiau aceastä limba a lor din activitatea de negus-tori in Orient sau din indenllnirea de functiuni in Creta sau Inalta colonic) orientall Un Lauro Querini, cu lectiile lui despreAristotele, mi discursurile lui, ori cei trei Barbaro Francesco,

.Zaccaria si Ermolao, nu se pot compara eu acei oamem, de unmalt mai mare .merit, cari impodobesc prin uperele lor c'elelaltecetat't libere sau resedinte princiare ale ltaliei din secolul alXV-lea.

Milanul Viscontilor ajunge pe la jumatatea veacului al XV-leaposesiunea unni simplu usurpator, flu de teran i soldat cu noroc,Filippo Sforza, capabil de a supune usor tinui jug aspru orasulcare de atata trap asculta fara. murmur de Visconti, edificatoriidommui si ai *Certosei din Pavia datorite lui Gian-Galeazzo,tatal Valentinei de Orleans, si rabdase neomeniile fara exempluale ducelui cu bare se stange dinastia cea veche.Aici nu putea fi cineva decat omul princapedui, on mime. Iar,alaturi, Genova primeste, cere pe rand stapanirea francesa, ocro-tirea marchisulni de Montferrat, suzeranitatea milanesa.

Florenta, preocunata de interese ma teriale si de placen totmai multe si mai rafinate, a inceput respectand banul i minteabancherului Cosimo de' Medici pentru ca, in alta generatie,ajunga.absolut la dispositia voiosului, zimbitorulin, cheltuitoruluiLoreuzo, fiul lui Cosimo, care, imitand, in asa de mac, dar cumai multa arnbitie Inca, pe August, aduna in mana lui toatemagistraturile pentru ca nimic sa nu se miste fara vointa lui.Inteun oras de o sutä de mii de oameni, drepturi an doar treimai Vechiie lupte de partide, care facusera nenorocirea luiDante ca om i marimea, puteree lui ua poet. s'au stans, Ghelfisi Ghibelini se Intalnese la aceleasi ospete, in aceleasi giostre",la aceleasi danturi. Imparatul a pierdut drumul Italiei, Papa echemat la judenata innaIntea crestinatätii; Franta nu se gan-deste Inca la expeditia italiana pe care mai tatziu i-o vor im-pune imprejurarile. Cine domina sunt, supt sceptrul implant cuion al Medicisilor, femeile frumoase, care nu se sperie de cu-yinte tan, cavalerli Decameronului": aceiasi oameni can ses'asiasera atata pen tru ideale politice so aduna acum ca sa ad-

Monmer, e. c., I, p 9.

'

,

Filippo-Maria,

si

'.

'

27

mire capodoperele unei stralucite arta, ai earn represintanti defrunte se nasc toti nrin ultimul sfert al secolului al XIV-lea:Gentile da Fabriano pe la 1370, Ghiberti la _1378, Brunelleschlla 1379, Masolino la 1374, Donatello la 1386 i fra Angelico dinFiesole la 1387 1

Ce mai ramane decat Roma, unde de la 1378 s'a ales un Papacare, daca ar putea carmui liniste, flu s'ar deosebi de cei-lalti tirani", cum o face, supt Nicolae al V-Iea, supt Slit alIV-lea, supt Alexandru Borgia F?i Leon al X-lea din Casa de' Me-dici, Indata ce Bisetica 1 se supune iarasi intreaga, ca i cele micicentre, ca Ferrara marchisilor de Dite, In care principh" suntins* creatorii bunk elan si ai stralucirh culturale si artistica ?

De la un patron la A'tul, de la un stapan la alt stapan, poetiieruditi, eruchtu poeti. filosofii retori i retorn filoscfi circula,totdeauna linguitii, totdeauna necredinciosi, fara convingeri,fara scrupul, gata de once numai sa fie bine platiti, socotind catara, a lor aceia undo au fost Imbratisati mai bine cu mani maid arnica.

Fail amintiri de acasa, fara iubire sau mandrie de familia,fara respect de traditie, de care, din potriva, ii rad, Bruni,atacand pe Dante (tradus In latineste de Colluccio Salutato, se-cretar pontifical, san d Matteo Rento, Intfun timp cand Pe-trarca prefacea in aceiasi limba Griselda lui Boccaccio), pentruca are un ran stil_latm sJ fiindca a dat In Divina Commedia"notiuni gresite desnre eroii antichitatti ; fara pasiuni politico, cesant In stare sa spute nerusinat lucruri inaintea carora si eelmai clevetitor om din alt loc si din alt timp s'ar fi oprit cugroaza. cMa tem), spune Poggio, Inteuna din elegantele luiEpistole, ca nu cumva aceasta Italie a poastra sa se sfasie,Intaiu de ai nostri, aooi de barbari, cari se vor intari prin sla-biciunea noastra. Dar la acestea sa se gandeasca aceia cari anmai mat interes. Eu n voiu tinea de literatura mea 2.e (Traiactcacine Invinge), vivo chi vince, se va auzi strigandu-se italieneste

Urnanistn trateaza pe acesti artist ca pe niste simpli mesteri : v. Mon-mer, Le Quattrocento, Ii, p. 225 si urm. In schimb, Donatello face pe Iere-mta Profetul cu trasaturile lui Poggio, sInd., r, p. 155.

2 Vereor ne haec nostra Italia dilaceretur primum a nostris, deinde abarbats, qui per infirmitatem nostram valebunt, sed ban illi cogitent quorummagis interest. Ego litteras sequor ; Einstolae, V, 4.

in

28

in alt unghiu al peninsulei1. Val la va cliscuta dacà trebuie sa, moripentru (an moriendum pro aliis), ca sa ispriiveasca declarandsolemn ea e o mare prostie i, atacand pe Papi, cu donatialui Constantin" en tot, cum, de aitfel, se lupta 1 cu Aristo-tele, cu Cicerone, cu Boetin, acest om bataios , el enunta

propositii ca aceia c mai mare bun irni e viata aleadecat a tuturora) maws bonum e,t mat vita quam universorumca, ideile de moralitate casnica n'au mai multi, valoare decath-o acorda Boccaccio 2, etc. Enea Silviu va spune tatalui stm,strasnic cocos" si el pe vremuri, Ti va spune pentru magulilint nasterea until copil natmal3.

Nu (individualism) sau dibertate), nii betia unei vremi nona,ci numai desradacinare, vagabondagiu, desorientaro si destra-balare... -

Acesti oameni n'au, decat un singur respect al priticit4iclasice, din operele careia si-au %cut modele pentru scrisul bor.De ea vorbesc, cu dansa se mandresc, ei Inteleg sa-i samene.

Poggio, urmand exemplul lui Petrarca, a esit poate scrlitonlatini pana atnnci necunoscuti tuturora, pe Silius, po VaAeriusFlaccus (Argonauticele"), pe Amian Marcelin, pe Asconius Pe-dianus, i s'a atnbuit fara drept desgroparea lui Quintilian 4. G.Merula (Merlani) (1430-94), din Alessaudria lombarda, va editape Martial i Plmiu, pe Virgil i Plant. Vitruviu, Lucretiu, Coln-malla incep a fi pomeniti si intrebuintata.

Anticitatea elenica ajunge a fi pn-tuita. Nu viu Grecii de lasine, fugind din ten cucente 5, ci ei sunt chemati din regiunilelor, care n'au suferit Inca luarea in stapanire de catre pagani.Arghiropulo, inainte de a fi cetatean de onoare al Florentei, seopreste la Padova, ca si Dimitne Chalkokondylas 6, singuni cari'aunt retinutj, un timp, in posesiunile venetiene; la Milan §i laNeapole aflä ocupatie Constantin Lascaris, mort la Messina, pe

Giovanni di Castro, La storta nella poesza popolare maanese, p. 85.Mourner, Le Quattrocento, I, p. 276 si urmScis qualm tu gallus fueris. At nee ego castratus sum, neque ex frigi-

dorum numero; Opera, ed. din 1571, p. 611.V. Leclerc, o. c., 1, p. 355, cf. Mourner, o. c, 1, pp. 118-9.V. mai sus.V. asupra lui, Tommasini, vita e opere di Nicole) Macchiavelli, 11, p. 202

nota 3.

altd"

linistit

a-si

i

I

4

a

3

29

nand ruda sa Janus, intam client al Medicisilor, la Florenta,dupa ce a mers in Franta lui Carol al VIII-lea, intfun tarziu Iiva alege ca locuinta Roma '; Gemistios Plethon e Ingropat la Rimini,la Pisa lucreazA In 1435 Teodor Gaza din Salome. Manuil Chry-soloras se suie in mijlocul aplauselor pe catedra lui din Flo-rer4a, unde-1 asculta Leonardo Brlini i Poggio, care i-a Ricutlauda la moarte. Andronic Kallistos va ajunge 'Ana in Anglia 2Ua elev at lui Plethon, tanarul Trapezuntin Visarion (n. 1403),va ajunge cu vremea unul dintre cei mai insemnap sefl ai cleruluiitalian din veacul al XV-lea: cardinalul Bessarion, intrebuintatin silintilo de Inure a Eisend'. Rasaritului cu acea Roma pon-tificala pe care el ajunse a a servi 3. Un alt Trapezuntm, Gheorghe,era profesor de greceste la Milan in 1475.

Si atatia Italieni de nastere so initiaza rapede In cunostintaacesteilalte limb]. clasice, pe care Petrarca spunea limpedemai n'o caneaste, pe (And Boccaccio pretindea at el poate des-lusi ceva. Gaspanno si Guiniforte de'Barzizii se lama.. la Milancu aceasta noua stunttt,' an vzut pe Aunspa din Sicilia adu-cand manuscripte constantmopohtane; Guarino din Verona vamerge la Constantinopol in 1403 8, tot ca negustor, i acoloelevul lui Gaspanno de'Earzizti, Francisc Filelfo (din Tolenthio,n. 1398, familia e florontina. 4), se v a insura, la 1420, cu Teodora,fiica lui Chrysolor ,s, profesand apoi hmba greceasca la Bologna,Florenta i &Ian.

Cea d'intaiu g amatica greceasca apare in tipar la 1176 : ami Cons'antin Laccaris Inaa;te de Homer se tiparetc Fabulelelui Esop Teocrit ; Isocrat, poeth. Antologid, Lucian,Aristotel, Hesiod, -,toricii, tcatial, Pmoar, Demostene i Plaitarhurmeaz.

In s-tayt de la retonca se va trece la El isofie, si, la Florenta,Marsil Ficinus (j- 1499) va intcmeia, eonabatand pe Aristotele,Academia phionica in care se va cAuta i alt sens pentrifreligia ere :ti, (de chi ;st,ana rergione ; ef. Theologia igatonica).

Si t cest tirnp, d pa Baondelmonti, care descrist se insulEle

1 V. V 1st, De tto et opeiibzi lan Lavares, Paris 1878.Mourner, o. c., II, p 17 Gf.Gaas, Gennadins und Pletho, Breslau 1844.

3 Cf. Henri Vast, Ix cardinal Bessario i, Paris, 1878. V. mai ales pp. 62, 75.V. Legrand, Dix lettres dc Phildphe.

5 V. i Mourner, o. c, 1, 50 no. 1, pp. 75 Fp. mm., 83 §i urm.

i thlele lui

3

'

OS

Arhipelagalui cum erau, Chinac din Ancona (1391-1453) cutreiere,Rasaritul dura inscyiptii si alte urme antice. CalAtorii obisnuitinu se putoau opri de a nota cela ce In a-oite locuri orientateera In vre-o legAtuya cu vremyle grecesti si romane 1.

Aceasta antichitate avuse insa, me sfns, pe care aeeati oameni,mcapabili de a deosebi epocele pe o vreme (-And hama contem-poranl ImbrAca In pictur a. pa sfint,i si mertry ca 0 pe eroiltuturor vremurilor si toate scanele eo asezau in melasi mediainflaentat de livezile" 0 r5,aletele poesiey alegorice; f rau In ne-putintA de a-1 Idtelege, (liar daea fp. nu era casul ar fi volts6.-1 aile. Intro toale realitatile de atonci si liter,tura era ceamai strAnsa, relatle, o corespoedent. perfecta.. scrisul, ca siatta, nefacAnd altoeva decilt, sL mterpreteze dupI:t rorme caresi ele, departe de a fi eterne, arartweau unui suflet de multdisplrut, intreg medial religics, semi ei po:ytyc. Unratea tuturormanifestarilor vietii in aceste wand de armome tusese perfectO.

Din tot acest sene, umanistd nu luau nirnic. Patna pe raren'o mai aveau in ajar& nu ..fi-o puteau d(c? g_si nici inlntry. II,A--manea c nostinta unei forme pe care n'o Intrebuintln, de regn16,pentru nevoile tor sufletesti, neexistente, ci o tineau ,la inde-mama cui cornanda, cui pitia.

Mara de mici trqtate de filosfifie vagt-t, de eruditie Mr& ori-ginalitate, asemenea en ale lui Petrarca 0 Boccaccio, desprevoluptate, despre libernl arbitra, despre nesigurarAa soartei, etc., ei vor sta deci, ca unealta, de earmuire, ea rnijloc de alistabili puterea lor 0 a urrnasilor. la dispositia ntiranilora italieni.Cornazzano cants. in De re mibtari pe condotier. Pentru a faceplAcere stätyanului se proslaxesc toate insusnele ea:id toate actelevie0i lui, ale rudelor lui, ale Ckirtn care-I flacunjoara, pana, lafemeile asupra cArora a'a pleeat milostiv ochiul aceluia cAre,&cum, a ajuns sä dispuie de total. 0 Intreaga literaturä poeticl,Urfcá si epica, se desPasur5, astfel. Lasftnd la o parte deocamdata,mediul, deosebit, de la Neapoie, Filelfo face pentru FrancescoSforza o Sforziadd, precnm Veggio, secretarial Papei Eugeninal IV-lea, Incercase, Intro altele, a creste cu nu cant Eneide, liBasinins din Parma fabricase Hesperide" k4i. Pirgonautree". Flavio

V. articolnl mien (In naggto alla Tana, in ,,Nuovo Archivio Veneto",pe 1896.

30

31

Monde, Intrebuintand si izvoare medievale, scria la Roma, pecare o Infatisa si supt raportul restaurarii si supt raportultriumlului" (Roma Instaurata, Roma Triumphans), Decade ca alelui Tit-Liviu, ramaind ca Vietile Papilor sa le scrie Platina, untildin membrii unei vAcademii* romane de opositie, hraniti en ideilelui Petrarca si Cola di Rienzo, cari ispravira filet, descoperiti,au Inchisoarea sau en exilul: astfel acel Florentin Filippo de'Buo-naccorsi, prefacut In Callimachus Experiens, care merse In Po Ioniasa descrie cu Ingrijire lupta de la Varna, clades varnensi8 1. InVenetia, uncle Lorenzo de'Monaci dadt,se inca din veacul alXIV-lea, ca si Rafael de'Caresini, o croniea latina, pe langa Ca=roldo si alti cronicari In limba vulgara, In dialect, dogii trecatorin'an dinastii de impus admirattei si respectului public. Dar laMilan Meru la scrie istoria Viscontilor pe langa atacul turcesc hiScntari (Be qum scodrense). Iar la Florenta, undo Poggio 10 re-dacta cu dragoste glumele (Facetiae), Leonardo Bruni cornpunea,alaturi cu alto ocupatii, istoria contemporana a cetatii ocrotitede Medicisi (Dc temporibus suis ; Ilistoriae florentinae). Incaltea laNeapole, cum vom vedea, o Intreaga literatura n'are alt scop.

De aceasta literatura, care duce si la cea spaniola contem-ioranä, e local sa ne ocupam acuma Inainte de a trece la altoliteratvri, In adevar vii.

' Altii, ca Tionfiniu, Napoletan, tree in Ungaria lui Matia§ Corvinul.

IV.

Liferatura spaniola a veaculul al XV-lea.

In.regatul sudic al Italiei, in mune privinti asa do putin ita-lian, dar col mai puternic din peninsula si pentru ca legaturile-sale se intind poste margenile ei, find de fapt numat una dinpartile Imperiului catalan de la sfarsitul evulm mediu. in careintra si Aragonul si toate insulele dintre coasta Catalomei staceia a Italiei, literatura din epoca umanismului are, cum amspus, un caracter deosebit.

Alfons Magnanimul intrece cu mult, pun ingrijita lui crestere-de-acasa, ea si prin originea-i regala straveche, pe un flu deteran, ridicat pe anpile until neasteptat noroc si pastrand 'sidupa ce st-a atins suprema tinta, aspnmea clasei sale, ca Fran-cesco Sforza. Acela care, mi moment, in timpul grelei luptepentru tronul napoletan, fusese batut si prins de cel din urnia.dintre Visconti, Filippo-Maria, care-1 libereaza in curand, fer-mecat de personalitatea lui superioara, fara a-i cere un pret derascumparare, a tinut sa nu.l intreaca, in iubirca pentru anti-chrtate, parvenitdi de la Milan.

Cand ajunge a intra acolo, in Milan, el o face cu o pompa ca aCesarilor de odintoara, Virtutile incunjurandu-t carul de triumf '.In legaturile sale cu Venetia, si in vederea alcatmni unei pre-tentioase, dar zadarnice' Ligi italiene colitra putern otomane, eladuce de acolo scolari cerchesi, foaite cantata atuncea, si, ma-nuscripte .latine 2. Pentru un manuscript latin el s'ar fi impacatcu Florenta, ori cel putin aceasta, trasatura de caracter i-a pututfi atribuita de un scrntor care voia sa--1 innalte si a carui opera

1 Amador de los Rios, o c., VI, p. 380 §i urm.2 Ibtel , p. 391, n. 2.

a trecut supt ochii regelui insusi La Curtea lui, cel d'intaincas dupa, al lui Petrarca Francisc Filelfo e Incununat poet.Intro alti Florentini pe cari-i aduna la sine, dupa traditia lasatade Angevinii francesi, Poggio traduce, din ordin, latineste Ciro-pedia 1. Gheorghe din Trapezunt, adapostit la Neapole, inchnia".stapanului unele din lucrarile lui 2 Lui Gianozzo Manetti i separe, venind alci, In cea mai stralucitoare Capitala, italiana, cavede inviind Cur tea lin August a. Pe langa atatia earl scriu,In legatura cu acest patron, despre faptele lui, doi scriitori la-tini ai epocei se tin statornic de dansul; Ioan Pontanus, dinUmbria (n. 1426), autor de tratate si de dialoguri, si scriitorul scan-dalosului liermaphroditus", Anton Beccadello din Palermocare face parte din stapanirile lui Alfons , pe care contempo-ranii, cari-i cetesc opera de istorie glorificatoare, ii cunosc suptnumele de Antonius Panormita, i se creiaza as,fel In Sud o tra-ditie literara care, peste Domnia lui Ferrante (Ferdinand), fiulnatural, adulterin, i urmasul lui Alfons pe vremea caraia dinNeapole pleaca, pe langa Beatiicea, sup regelui Matias Corviuul,umanisti pentru departata Ungarie, se continua i in veaculal XVI lea en un Sannazar, un Vida, Intrebuintand pentru opereIn stil virgilan sublecte crestin

Dac 1ipt aceasta pojghita latina nu se misca deshul de pu-ternic ata italiana care la Florenta va ajunge- in curand eadomine, ca i la Venetia i aiurea 4 in jurul regelui se pas-treaza atmosfera de gurte spaniola. Carvajal, care, Ira() ser-ranilla pomeneste ca ar fi Intalnit prin Toscana Intro Siena siFlorenta", o ferneie cu cap de Rodiana, aspect dt Portughesa,aier de Cl.stilana si vemant de Siene46.", caracteriseaztt fara

vrea foarte bine arle9stL5., atrnosfer6 in care nrnanismni Italiando limba latmA nu ponto inlätura moda cetalana si scrisul ita-ban, la care t:inP, de o potriv;i, acest rege din Airoma" . Pecani functionari aragoriezi scriu in catalana cea mai pura, fclravre-un amestec de latineste Fau de rfalieneie, socotehle unuist5pan de strictä chibzuiala bAneascA, istoria Domuiei mi o aka-

, p 385 n. 2.lbul , p 284 n. 3Muratur , Scriptores, XX, p.

4 V. f;11 Amador de los Rios, o. c., VI, p. 487.A§a spune, plIngandu-i moartea, un poet din Castilla.

,

s&

.11nd

'" Ll0

'

Luiesc i Catalanii Pere Tomich §i Gabriel Turrel, poetul Ferrercanta in acela0 graiu pe acela care, triumfator", e mar multca orice print din targ, din lumea toata, la dreapta i lastanga" 1. Cantäretii ea Pere Torre lla se intalnesc intro curtenirspanioli at sttipanului 2

Aceastg literaturg spaniolg, care din ce in ce mai mult devineexclusiv castilanci, i pentru motivele care se vor vedea mai .1avale, nu va da opere man, de adevgratg originalitAe, in acestsecol. Influente straine o vor strabate putermc, amestecandu-seIntre ele fara a se justifica i, daca humarnsmul, a cgrui infg-tisare aici vom arata-o, nu Inlgturg, ca in Itaha, o hmbg care ea nnui Stat, sau, mgcar, pang ce, prin unirea Castiliei cu Ara-gonul, acest Stat unic se injgheabg oarecum, hmba unei dinastiistgpanind in toate trele regatele, el nu provoacg ivirea ung,ropere de poesie Doug, izvorate din insg0 viata uner societaticu o pecete nationala totu0 asa de pronuntatä.

Cuttntul frances, produs in circumstantele aratate, nu damuie§temult. Regalitatile iberice se inchid acasa fa ele, afarg de largapoarta deschisa spre Italia prin stgpanirea regehn Martin inSicilia singurg 0 a lui Alfons, apoi, in regatul Intreg al colorDoug Sicilii. Dinastia francesä de Champagne, a vechmlui donTeob-aldo (Thibaut), amestecatg ci.1 sangele regal al lui Filip-cel-Frumos, Inceteazg la moartea regelur Carol al III-lea, a cgruimo§tenire trece la un print aragones, din sangele castilan alTrastamarilor, Juan al II-lea. S'a dos vremea cand un conte deFoix spera sa poatg domni in Aragon. Acuraa in acest Aragon,In Castilia se traie§te o mesching viata ferita de strgingtatepreocupatg de intrigile Curtilormfluenta covamtoare In Aragona conetabilului Alvaro de Luna, lupta regelui Juan al II-lea contrafiului sat]. din Intaia cgsgtorie, don Carlos de Viana, slabiciuneaomonimului rege al Castilier, aventura reginei lui Henric alIV-lea cu Beltran de la Cueva, sansele de moOenire ale prin-

' 0, trnmfant, pus agues bona sort,Cat jamay fo princep n'este terraTan fort, potent, nm rep tan victorios,Tan valent, prous de fama, glorios,Per tot lo mon a man dreta esquerra.

Cf. pi ibsd., VU, p. 41 n. 2.2 Cf. ibsd., VI, pp. 399-400, 476-7.

F4t

é

36

cipesei pe care lumea o numeste batjocoritor la 13eltraneja, pro-clamarea infantului Alonso. fratele regelui, etc. Spania e acumcu totul de o parte, si. Franta lui Carol al VI-lea si Carol al WI-lea,prinsa in razboiul en Anglia, Franta lui Ludovic al XI-lea, ocu-pata a zdrobi feudalitatea in folosul regalitätai absolute, nu ein stare sà reiea cu sila relatfiile pe care Spania Insasi le Iasà acadea.

Rale on cate un Spaniol face, acorn, drumuri mai departatedincolo de Pirmei, ca afarà de seful de banda Rodrig de Vil-landrado Pero Nirio, marinarul care, pe langa calatorii inLevant, in Ciordimall, in insulele Jersey si Guernesey, merge inNormandia, la Paris, la ducele de Orleans, se imprieteneste cuArnaut de Trio, etc.!, ori ca extraordinarul mester de silogisme§i cunoscator de limbi Fernan de Cordova, in 1445 2. Mai tärziuun istoric de frunte al epocei, Diego de Valera, care ajunge si.pana. la Lubeck, cu o misiune la regina Danemarcei, cerceteazasi Franta, uncle- va veni si i Pulgar, istolicUl cregilor catolici.

Romanele cavaleresti, de inspiratie trancesa, dq subiecte franco-englese, continua Insa a face placerea cetitorilor spamoli. Lasfarsitul veacului pe langa cele cunoscute, Lancelot, Flor etBlanchefleur, Tristan, Olivier, Intalnim si altele yespasian, Robertoet Diabolo, Tirante el Blanco, citat si de Cervantes, cu aventurilelui, inspirate de epopeia catalana, si prm Constantinopol, Serpio,Lucelo, etc. 3. Afara de acestea insä, doar supt Juan al II-lea deCastilia daca dam peste vre-o traducere din tirnba franocsa, caArbre des batazlles 4. .

Dar &idyl trances, prin irnitatorii sai oatalanz, cari, Inca dinveacul al XIV-lea, invie poesia proventala, cut aceleasi note fun-damentale, cu aceiasi gnja neasamanata a fon/lei si intr o limba,vocalica aspra, ale carii luta. silabe 'Ultra visor in toate ritmelesaltärete si fugare, inspird o intreaga literatura, continuand peacea de Curte, scmnalata si mai innainte.

Supt Juan al II-lea, un personagiu inrudit cu Casa regala eainsasi, Enrique de Villena (1384-1434), Mare Maiestru al Ordi-nului de Calatrava, scria, pe langa Muncile lui Hercule" (los

' Amador de les Rios, o. c, VI, pp. 233-4.2 Morel-Fatio, Eludes sur l'Espagne, p. 13 v. urm.' ibid., VII, p. 376 §1. urm.4 Ibid , VI, p 45 /

86

trabajos de Hercules), un manual ca acelea prover4ale din al XIII-leaveac despre mestesugul, care nu poate gresi in mane, oricui, afacerii versunlor de gasa sciencia", Arte de trobar, arta de afi. trabadur", Si, dupg, clansul, Pero Guillen de Segovia e socotitea Mare le Trubadur" al DoEnniei Jul Henric al IV-lea.

Nu asa de rgspandita, proVocand, ca aceasta, toata literaturam'arunta, a timpului si, chiar Pu alte subiecte, stgpanind *tett*forma , dar puternica, bovata in productii de irnitatie, datoritesi color mai inamnati sciiitcri al timpului e, d:ri vesta ivflven!eiataliancl, aceia care, cu alegoiiile ei, cu visithile* si calgtoriileprin alta lume, supt conducerea vre-unui vestit cglauz, cu arnin-tirile sale istorice si notele sale salirice, vine de la Dante..

De do Dant historiab vorbeste si Catolanul Ausias March(t 1458), care, de altfel, se insnirg si din Proventali, pomenindpe Arnold Daniel, si eiteaza pe clasici si pe Lancelot. In cutaredin versurile lui despre incapacitatea de indestulare a lucrurilorpgmantesti

4.

Si com aquell qui per sa' nfinitatNo pot esser oe res finit content 1,

se aude pareá arrnonia gravg a Florentinulni.In aceP.Iu nota Alfonso do la Torre, sfgtattornl lut Carlos

de Viana, sone o Viswn delertable, o desfatatoive Vedenie". Di-ego de Burgos, supt Henric al IV-lea, lace pe Dante cel condusde Virgihu. sa concluca el ammo, acolo, la Burgos, pe uu altp(Jet dori tor de a sti tamele lurnilor necunoscute (Triomjo delmarqurcs). §coala alegorica c represinta si. pe la jumA tatea yea-cului, Fernan Perez de Guzman, cu Incoronarea color patru vit.-tuti" 2. In versurile la moartea rnarohisului de Suidliana., GomesAtaur,que infatAseazg, sapte virtuta si Poes,a, pe care o indreaptala batianul poet Guzman, de care am pomenit acuma ebiar.Aceste prooe:lee so iniarnpina, si la sciiitori n.iai tarzu, ca Alonsode Palencia, cii tnorala" lui acoperita de alegorie, in luptalupilor cu calm" si in sfraiegia lui Onosand.ru", ea si Teresade Cartlgena, biata caluggrlta bolnava st surda, in Arboleda -delee Eilermos, ori la don Juan de Padilla, cand presintg, Sfantul

i Cf si mvocitia catre Moarte:0 mort qui es de molto maw, medicina.

2 V. Amador de los Rios, o. c., VI, p. 79 Fp urra.

37

Pavel hiand rolul calauzitor al lui Virgil, Triumfurile Apostohlor (Trionfos de los Apostoles), la Diego Guil len, cand poves-teste o coborare la Iaduri 1.

Cu visiuni, cu Eguri alegorice, cu cele sapte cercuri ale Ia-dului lucreaz i unul din marii scriitori ai veacului, Juan deMena (1411-56), care tusese i pe la Roma, n celebrul- sauLabyrintho" sau cele trei sute" (Las triescientos), si rtmuliuiDante rasuna in strofe ca aceia care Inatiseaza astfel pe mrriicazuti la pamant cu osanda lor sapata 'n frunte.

Cayd por tierrx gran gente infinitaQuOavia en la fronte cadacual escritaEl nombre 6 la suerte por onde pasava2..,

Initrat In doctrina alegorica eØ i marchisul de Santillana ()onIfiigo Lopez de Mendoza) (t 1458), autorul multor opere, care1-au pus in fruntea scriitorilor epocei sale 3 Irr-Comedieta de Ponzaintalnim, cu prilejul Infrangerii rgelui Alfons, vechile inasini alevisiumi i aparitiunilor (Fortuna).

Mult mai larga, generalisata, ca i influenta proventala, e aceiaa lui Petrarca, a carti opera lirica nu e, de altminterea, Aptatatea raporturi, decat o continuare a cantecului tinbadurilor.

Nurnarul ,cantecelor" e nesfarsit, toate de o mare perfecteede forma si ade.zea de o militate sau de o bane Mate a fonduluidesavarsita, pe care 1ncearca a o salva cea mai obscura dintreartificiositati. Dupa, Canzonicre al can'aretului de la Avignon se,alcatuiesc Wawa Cancionere spaniole al lui fray Ifligo Lopez deMendoza., d. ex., al lui Juan del Enzina, care da I Triumfullui Amor" pe langa Testamentul" i Spovedania" aceluiasi

Trinmful Fairnei" (Triumful Apostolilor", mai sus' notat,vadeste in titlu acpiasi 1craurire) In I Profesion), EscaleCastillo de Amor" ale celui mai bine inzestpt dintre acesti

Jorge Manrique, se vede aceiasi siliriä catre acelasi model.Evreul botezat Juan Alfonso de Baena, din Cordova, dt cel maibogat si mai raspandit dintre acesté Cancioneros", §i terminal

find., VII, p. 277 si urm.0 traclucere complectg a lui Dante, de Villegas, dupg cererea Jetanei de

Aragon, ep publicAjla 1515.3 A scris i un mutual al trubadurilor ç, dupg vechea dating, proverbe.

hnci,

gi

,

38

ajunsese asa de curent, !neat i se zicea asa si Psaltirii lui David.CanOonero que Salterio se llama" 1 .

Trebuie sa pomenim si o influentA a lui Boccaccio, nuvelistulde la Curtea aragonica a Neapolei. Pentru femei, ca si contrafemeilor, dupa dansul fac culegeri de scurte povestiri usoare,in care, In orice cas, se gäseste o absoluta bunti, cuviinta, po-trivit nobilului si severului spirit spaniol, Juan Rodriguez de laCamera (Trionfo de las donas, cu cadru dantesc) Alvaro de Luna(Libro de las virtuosas ó claras mujeres), Alonso de Cartagena (Librode las mujeres ilustres), Marlin Alonso de Ccirdoba, profesor laSalamanca (Vergel de nobles doncellas), conetabilul atotputernical Aragonului chiar, Alvaro de Luna (Libro da las vzrtuosas ydares muieres), ba Inca si un calugai, fray Francisco de Ximenez,Catalan (Libro de las donas) 2 Dup. Corbaccio al Itahanului, unalt arhipreot" ca acel de Hita, cu aceiasi verva si vulgaritatede spirit, Alfonso Martinez de Talavera, alcatuieste, din elementeproprii, un Corbacho al sau, tot asa de veninos ca si cellalt.

Din Boccaccio s'a tradus, de altfel, si «Nmfalul lui Admet) siDecameronul", Fiametta (Ferneile ilustre", din latineste, numaisuat regina Isabela, ca un omagiu acesteia), cum s'au tradus.luerarile latine ale lui Petrarca si cate ceva din Aurispa, dinLeonardo Brum 3, din Poggio. Pe Boccaccio marchisul de Santil-lana II face sa apara ea al treilea personagiu, langa doua reginespaniole, in visiunea din Comedieta de Ponça.

tntre aceste deosebite curente se intinde influen0 lzteraturiiclaszce, care aict ca in !Pim*, nu se copiazd, et se traduce i seintrebuinfrazd ca inzjloc de imbogdtire a sttlului i ca model de zmitat.

Dutia exemplul lui Carol al V-lea al Franciei, ea si dupa cel,mai departat, al marelui rege iberic Alfons, regalttatea, care, acum,e castzland i in Aragon z in Navara, pregatind astfel unitateace se va realisa pe urma prin casatoria Isabelei cu FerdinandCatolicul, Indeamna, din toate puterile, ea, care e represintataaproape numai de print poe0, la aceasta opera, din care-si facecea mai mare glorie.

1 lbzd., VI, p. 141, n, 1.2 Alfons Martinez de Toledo, arhipreotul din Talavera", sone o Repro-

bacion del amor mundano" la 1438.3 Am ilor de los R os, o, c, VI, pp 19-40,

0'

39

Asa face organisatorul de jute" poetice, Juan al II-lea deCastiha, crescut in doctrina cea nouã, orator, scriitor de versuri,musicant, pasionat cettor al operelor de istone. Asa face sotiasa, dona Maria. Intre sprijinitori se num4ra si don Enrique deAragon, care traduce Eneida, in vremea cand se preface in limbacastlana i Divzna Commeclia1. Tot asa i infantul aragones cu tra-gica soarta don: Carlos. Sancho al IV-lea face sa se dea o versiunedin Seneca 2. Eduard de Portugalia arata gusturi asamAnatoare.Navara Ii 4,re si ea traducatorii (Noyo Limes). Retorica" lui Cice-rone, De Inventzone, de Senectute ale aceluiasi, operele lui Salustiu,lui Tit Liviu, 1m Va1elie Maxim, se imp5rtasesc de aceiasivoare in Spania. Dintre oati, se talmilcesc Virgiliu, Lucan 3, 'Me-tamorfosele" lui Ovidi.. ntro istorici, Orosiu, Frontin, Cesar.Din latina trece in cIsagoge, a lui Ariaotele 4. Juande Mena va da o vulgansare a Iliadei 5, ceruta si viitorului car-dinal Pero Gonzalez (e vorba si de Odiseia). Astfel, pe langaliteratura medievala (Sf Isidor, Sf. \Bernard, Iacob de Voragine,Sf. Toma de Aquino, Petrus Alphonsus) si pe langa ate cevadin humanistii contemporani, partea cea mai iubita din scnitoriiantici se afia. in acest romance 43 aniol. chisul de Santillana,imitand, va infatisa zadarnicia lumii intfun dialog celebru dintreinteleptul Bias si Fortuna, iar istoncii doresc toti sa samenein discursuri cu

Pe acesti humanist si miscarea lor Ii puteau cunoaste, de alt-fel, Spaniolii i prin legaturi personale cu Italia contemporana.

tnc din veacul al X1V-lea Pedro Gomez de Albornoz, arhie-piscop do Sevilla, Inv* la Bologna si intemeiaza nolo ceiace e mai important un Colegiu spaniel Nepotul sail Gil Al-bornoz administreaza Statele Bisericii. MI Spaniel din Casa no-bill de Luna alunge, cum am vazut, Papa Benedict al XIV-lea.Episcopal de Burgos, don Alonso de Cartagena, a carui, parte in

1 Amador de los Mos, Z c., p. 31 n. 1.Traduce Insum Fernan Perez de Guzman, ca i Fernan Diez de ToledoV. ibid., p. 21.

4 ibid., p. 35 n. 1.6 Ibid., p. 35,6 E i scrntor, alcatumd un Libro de la just= de la vida espiritual et

perfec9m4 de la Eglema mihtante.

sp ,.

'fa-

13,

Ma;

'

40

opera de traduceri e importanta 1, petrece Intro 1434 si 1440 inItalia, unde se imurieteneste cu Leonardo Bruni, un fiI6sofo 6orador grande de Italia" Alfons de Palencia sta in Italia pelanga cardinalul Bessarion si invati la Gheorghe de Trapezunt,_la intors, el strange cea d'intam biblioteci (libraria) importanta,si alcatuieste eel d'intaiu dietionariu al linabii labile ea si al celeivulgare (Vocabulano en luttn y romance) Din partea lw, Antoniode Nebrija (n. 1444) va scrie, dupa un drum in Italia, in carea cunoscut pe Pohziano 2, o gramatica idtina, una castilanä siun nou clrocabulario 2.

La sfarsitul veaculut abut humanistii insii vor vem in Spania :Petru Martin de Angleria (i- la Grenada in 1526) si Lucio Ma-rineo, Sicilian (t 1530). ,Si la Curtea regilor catolici, cari nu Jurapentra aceasta mai putin populari fara fatarnicie, se introducecresterea in limba latina, Isabela avand pe langa ea si o femeiecapabila de a purta r6gina insasi are scrisori incantatoare inspanioleste corespondenta in aceasta limM'. Si acuma voraparea in limba vulgara Cesar. Iustin, Apian, Herodian, Piutarh,Heliodor, Boetiu, Plant, Virgiliu,juvenal, Herodian, Galen, Quint-Curtail, se vor culege (si de Nebrija) inscriptii romane, etc.

Aici 1130, limba latina, cutn am mai aratat, nu e indumne-zeita. NiXeni nu se gandeste al jertfi grainl poporului, in accentelecantia s'a facut opera de recucerire, ne care tocmai stau s'o marituieFerdinand ICatolicul- si Isabela, si care, apdi, constitute elemmtulmoral insusi in jurul caruia noua regalitate iberica va cauta sa aduneintregimea poporului spaniol, Portugalia chiar, daca liar fi re-tinut-ct opera ei speciala, a descoperirJor maritime, apropiindu-sppoliti,; de Castilla, uncle a foet proclamat ca rege, de un putern;cpartid, stapanitorul din Lisabona. Si in stilul de Curte al vechnCastilii compune don Pelio de Portugalia si eonetabilul de sanqeregal Pedro, .

Limba materna si inteleasa de toti, nu impodobita de flori simetaforele lui Tuliu i", e laudata si de batranul Perez de Guz-

1 I se datores'e versiunea lui De senectute a luz Cicerone, a iiii Seneca,fp o interpretare a Ettcei lui Anstotel

' Relatii cu acesta are si profesorul de origine portualtesd, dai. ;ntrebaintatla Salamanca, Arias Barbosa.

3 1:In Invencionarto redacteaza. Alfons de Toledo.4 En lengua materna y Hans, no muy honrada de fibres /' ructafores de

Tulio.

41

man. Aceasta limba castiga, daca nu o mai mare bogAie devocabulariu, acesta find covarsitor tntt'o limb& format), 4inaiätea altele, macar o largime de formä cu totul superioara frioperele de prosa ale hinpului.

forrneaza partea cea mai originalt din literatura tim-pului, cu toata faima care incunjura unele produse poetice, foartedes tiparite i traduse In limbi straine." ca destul de banaleleCoplal ale lui Jorge Manrique (1410-79), asemenea cu melan-colicele plaugeri ale ml Rutebeuf si Villon, dar far). naiva favoare

salbateca euergie e acestora. Caci poe.Vi doar de amestecaIn versiunile bor acusAti contra favoriOlor, jalanii asupra deca-clerii Spaniel centemporane pe care to o simt declam4i

ca la Guzman si la conetabilul portughes1asupra nedrept4iirangttrilor sprijinite pe nastere. Gomez Manrique, sprijinitor alIsabefei, deci critic al despoticulm Guvern supt Henric al IV-lea,va .inea de ran pe regtiLcari petrec, ea i pe cei cari, autandde alte lucruri, uu-si fac datoria de conducatori ai terii !or.:

Que, quaniu los ciegos guian,Quay de los que van detrds.(Cand calauza-i oarb),De coi din urma, vail)

Juan,Alvarez Gato striga acelmasi Henric al IV leaUlta-te, rege plea-orb.)Mira:1111ra, rey muy ciego "

Nu vor lipsi nici atai)uri contra icoanelor care in sine n'au nick)putere i serves) numai - cum ziceau si iconoclastii din Bizantpentru amintirea sufletelor simple '.

Dar mei se opreste indreptarea pe care InWeg a o da socie-tätn. Ei stip, In adevar, ca Gomez Manrique, ca o Carte faracavaleri e ca maul far). manusi":

' Todos semos fijos del primero padre .

Tod6s avemos Eva por madre...Tod& tenemos bien flaco cimento!Todos seremos en breve so tierra (Menosprecto del mundo).Amador de los Rios, o. c., VI, p. 294. Acelasi scrntor, Madregal, i-pune

cosa muerta 6 sin sentido". In Lainottapon, Santillana Imaltp deplangesuferintile tern

Eie i

uittt-te,

A

M

'

42

Las cortes sin caballerosSon coma manes sin guantes.

Iar cei de jos trebuie sa-si caute de sudon si de boi, lasandarmele ii legile nobifilor st doctorilor"

Venid par vuestros sudores,Curando de vuestros bueys,Dexad las.arrnas 6 leyesA fidalgos 6 dottores E.

Jorge Mannque2 ameste cat in toata viata pohtica a timpufui, vacadea in lupta cu Portughesii la 1479, cu versurile in sin, daraceste versuri n'au nimic din acea realztate care singura poateda i dmosia i puterea.

E un cas isolat acela al anommului poem Coplas de 111-litgo

Revulyo, in care vest personagiu de fantasie, cu Gaul de aceiasisama cu dansul, Gil Arrzbato, vorbeste despre suferintile cia-selor de jos din partea lupilor de prada". Simbria ce li-odarn e ca panea Ce so aruac Ia cani cu durere se rmlnanca,vai de noi can o platim".

Lo soldado que le damosE aun el pan de los mastines,Cornesele con ruines:Guay de nos, quo la pagamos

In ce priveste lucrarile istoiice, afara doar de Sicilianul Ma-rmeus (De rebus memorabilzbus Hispanzae), de, opera lui Antonio.de Nebrisa despre Ferdinand §i Isabela si de biografia pe carei-o alcatui cardinalutai X1rnenez Alvar Gomez Castro de Toledo 2,nu vont geisi nictun alt scrutor care sei intrebuintere exclustv lunbalattnd. Alfons de Palencia aro Iuciri despre smornme, o Auve)-:stivoli.aVot lui, dupa Batrahomionaahia grecea.5ca, un tratat despre(perfect;tunea triumfalui mil tar", o biografie latina a lui Alfonsde Toledo si descrierea, tot latina, a locuitonlor din Insulele Canare,pa lano, imitatiiie geografice dupa Boccaccio , in sfarsit este sitraducatorul lai Plutarh si esiitorul lui Iosephus. Dar in htera-tura spaniola e pornenit ca actor al celor zece carti despre

Atacuri persvale nu sunt rare. Santillana ii consacra opera sa Doctrinalde privados.

2 V. Rapke, Geschichtsschrether, p. 115 si urm,

43

vechimea Spaniohlor, si el pregatia o alta scriere despre domi-patia rornana in peninsula iberica 1. A sons latinesre Decade, caale lui Tit-Liviu, despre epoca sa, i avea de gand, cu aceiasilumina a latinita.tu", luz de la latinidad, sä trateze si istoiiaMaurilor din Grenada Dar 1 se atribuie si o monica in hinbavulgara.

E adevarat ca' nu e in aceasta Spanie, confusa Inca, atatasuflet cat ar trebui ca sa canto izbanda de la Gienada lasata in sama Italianulni scnind latineste Paulus Pompihus,ori descoperirea supt steagul catalan al himii noua. Contempo-rani spanioli dau numai cantece (Hernando da Rivera), panegi-rice (Diego Guillen de Avila).

Dar cro.nica traieqte. Cand se alioeste de un singui peisonagiu(Pedro Nifio, contabilul de Iranzo), ea da glas spiritului departid (Alvar Garcia de Santa Maria si lernan Perez de Guz-man, Diego Euriquez Castillo si Palencia, Diego Rodriguez deAlmela, Gonzalo de S. Mpria si, mai ales, en Glares Varones,

Cronica de los reyes (=taw's, Pulgar). Dar, intr'un sill imitatdupa al celor vechi Almela scrie un Valerzo de las hzstoriasdupa Valenti Maxim , scriitoni observa acea reserva, acea dis-cre.Ve care face parte din ternperamentul naonal. Atacul fati§,vehement, ca al profetalor din Scripturi, se intalneste numai lapredicatori, un Fernando. de Talavera oH un Pedro Gonzalez deMendoza.

Incercan de a face sa intre poesia poporului in ;crisui depastorala medievalti. al carturanlor se facusera. Se lauda astfelVacarAa de la Finojosa a lui Santillana, si tot din canteculpopular, villaneico (de la villano, t;eran), se inspira acelasi lb 13ucata destul de obscura, trebuie s'o recunoastem a card tra-ducere urmeaza :

Po cai impodobiteCu flori si trandafiriVad trei doamne suptinCare se cer iubite.Spre-a nu fi. zabovite,

La ele mul indrept,far una-mi spune dreptIn versuri potrivite

Ceit c lumea de mareN'aveti aseim'anare.

1 Antiguedad de la gente espanola, con propdsito de explicar en otrosdiez el imperm de los tiomanos en Espa ha

Ca le vAd mai bineCe bune-s de iubit.Supt ramuri m'am pitit,Supt ramurile pline,

iatS, alta vine,Cu-asa de-adanc suspin,SA cante un cantee plinDe tot ce se euvine :

De e amorezatd,Cum doarme bate lata ?

SA nu li cad in restN'am mers mai InnainteSpre cele ce fostCantand asa fierbinte,Ci alta, tot cuminte,A spus. hoieñ cinstiV,De vre.i sA m' auziti,Un cantee am fn minte:

Fie grepla luiIn plata Domnlut

cand an ispravitAcestea ce v zic,Pornliu neroultAmit,Nealegand nimie,Si, ea unui arnie,Mi-au spus Noi ce cAtilmNu esti, dar sA cantArn

nu era de muteAcela ce-a trecut,Cfim eu am priceput.

De aiurea era sd vie adeveiffata literaturei spciniold. Farm erauobisnuite De atunci Potrivit SI ea vechile recomandatii aleregelui Alfons al X-lea, mistarele religionse se fnfatisau publi-cului romanic cu mai mult sinat, pentru pompA Juan de Lucinadaduse o innalta valoare de stil dialogului din el Dar, in lega-tura cu traditia arhipreotului din Hita, cel mai mmunat dialogpopiar, plin de noutate, de vorba, de bogatie, apare in Celestina(Calisto i Melibea), nuvela" publicata la 1499 de Fernando deRojas, care scoate in luminA din nou tipul mijlocitoarei de dra-goste, Trotaconventos" de' odinioara.

Astfel rAsbatea viata populara in literatura ca s'o invie sA-i

dea o valoaie universall.

Arnador de loe Rios, 0. c., V11, p. 476 i urm.

44

i

el,

Si,

so

f.

1

V.

Lirica i romanul de aventura ale Rena0erii italiene.

In timpul cand curentul dominant al timpului ca si cond4ii1edate ale mediului cereau neaparat in Italiao literaturg latina,duna Virgdiu, dupa Cicerone, dupa in teatru dupaPlant si Terentin i un cerc restrans de fini cunoscatori, iniiaisi in greceste, ba chiar In ebraica, In thaldaica,, Ii aratau mul-tamirea pentru pastisele cele mai exacte i imitatiile cele maireusite, orasele si Cur Ole italiene, cu mu4imea lor de curteni,de burghesi; de femel tot mai fhulte t, carora ii ple'.cea sa ce-teased reclamau altg literatura.

ta cea d'intaiu jumatate a veacului al XV-lea, cat a durat furiade latineste, aceasta 1.teratura pentru un public obisnuit, inferior,rare ori si pentru o trecatlare distractie intima a color mari, nuface decat sa repete ce spusesera acei initiatori din secolul pre-cedent earl se iutamplasera a fi i niste maestri ce Cu greuse putean atinge, Locum iltiece. 1

Dante insusi pare a rasari din mormantul sau. Poema lui seititerpmteaza, la F1orer4a, la Pisa, la Venetia, la Piactnra, darnu supt raportul hte'rar i estetic, ci nurnai In fo;osul teologilor

filosoillor, pentru a se gasi taina ce se credea cã se ascundeintrinsa D. altfel mci nu se face vre-o incercare aici ca inSpapa, unde-1 ceteste, obisnuit, i cate un print, cum e donJuan de Navara 2 de a se alcatui vre-o lucrare asamanatoare.Pe cand so cauta a se da o forma latina (Divinei Comedib, unMatteo Palmieri se apuca, ne la jumatatea veacului, sa infati-seaza o alegorie didactica in opera sa, ohscura, atter di vita,

Monnier, o. C., I, pp 69-70Amador de los Rios, o, e., VI, p. 876.

,

Trt-Liviu,

'

46

dare a cost oprita, se zice, din motive de dogma. tin comentatoral marelui Florentin, Giovanni Gherardi, de loc din Prato, caretram pe la 1420, scrie Philomena i Paradtso degli Alberti, incare nu se poate descoperi o neta dantesca laraurita. Moartease coboara la Tad si la Raiu in Giardzno sau Pruneto iarà§ilivada ! al lui Marino Zonata din Campobasso, Ptolomeu, 4es-titul matematic i geograf, e calauzul in alte lumi al lui Fran-'oisc Beilinghieri Cand se canta marul dih frumoasa livada"(II pomo del bel fioretto at lui Domenico da Prato) on cele septevirtuti (de acelast Gherardi), influenta Jul Dante e netagaduita

Petrarca nu putea sa fie rapede uitat. De Tapt Ii ceteste toatalumea, i atatia se ieau dupla, dansul, dand insa numai contra-faceri palide pe care moda nu le poate impune, nici mentinea.Cine-si wince arninte astazi de Bnonaccorso de Montemagno(mort in 1429) si de mult mai cunos,mtul thusto de'Conti (mortin 1449), ale carui versuri, ea La Ulla Immo, ar merita, sespime, Inca a fi cetite

Esceptand cate o luerare exceptdonala, ea Della Jamiglia a luiAlberti, huitata dupa Xenofont, Boccaccio .0 insa acela caredomina, prin imitatorn. sad inediai, un Sacchetti, In lupta. cucalugarn i cu babele epocei sale, nu Masuccm, cu mult infe-rior2, pentru ca apoi un sir de pcvestitori cu subiecte asama-natoare, cu acelasi stii i aceleasi scopuri de distractie cu oricepret, chiar cu al bunei cuviintP, O. continue scoala, o adeva-ratd §coalA Ora tarziu catre jumatatea veaculin urmator un

care-si intituleaza culegerea, mitand i amestecul gre-cesc din titlu Ecatommiti (0 suta de povesti"), un Maricondo(Tre Giornate") un Sabadino, cu Poretarele lui, un Stroparola, cutcele treispreuce nopti placute, (Tredici pzacevolz notti), unBandello t Parabosco, de o mai larga si mai temeinica re-putatie, un Molza, un Lando si un Lasca, un Erizzo i unSperone Sperom. Intro imitatori e 1 cetitorul astduu Enea-Silviu, Papa Pm al II-lea, care da o comedie, Cynthia, si unroman, cEurial), in aceiasi nota, In vremea cand evlavia luiFeo Belcrari dargia poporulm curat Viete de Sfinti. Cu dreptula putut spline un istoi,c mai recent al literaturh italiene Pe-

2 V. §i Visiunea lul Zenone Zenorn Pentiu toate, Moonier, o c., II, p.25& §1. urm. Cf. ib/d., pp. 283-5 §i de &oche, Ist. della lett. ztalutna,l, p.357.

3 Cf. Fi6Foreeti: Della delenszone dells donne, ed. Zambini, Bologna 1876.

1.

I . .

Giraldi,

trarChisrnui era o poesie de transitie, care in acest secol 6 UPtot asa de curios anacromsm ca si imitatia lui Virgilin i a luiCicerone Dar Decameronul tpurta chiar in sanul sau toata aceastaliteratura, er era germenele care a produs pe Sacchetti, pePulci, pe Lorenzo (de'Medici), pe Berm, pe Anosto i pe totaceilalti" 1, pe aceia de ban ne vom ocupa indata.

Era si in alt gen o traditie pe care secolul al XV-lea n'avrut s'o paraseasca, fara ca, iaräi, urmarea ei sa produca omai Insemnata desvoltare literara. De la Dino Complagni si dela cei trei Villani, dintre can inceOtorul, Giovanni, cunoscuse peVirgil si Salustiu, pe Lucan pe Valenti. Maxim siOrosiu, de la urmasi; lor, Donato Velluti, Buoninsegui,burghesul din Florenta, adesea total lipsit d orizont si ocupan-du-se numai de faptele diverse' ale orasului si de interesul sauin ele, era 3depnns a face inseinnäri de cronica locala, si (1.eia

ce se spune despre Florenta, si in acest sons, priveste de faptItalia intreaga Astfel sone un Goro Dati, intro Florentiifi chiar,apoi un Guido si Nero Capponi, un Giovanni Cavalcanti, unBuoninsegni, un Minerbetto, un Bernardo Ruccellai, un Buonac-corso Pitti,

Astfel de lucrari in limba vulgara, dar cu o perspectiva tot-deauna mai larga, potrivit . cu viata Statului insusi, oferA in totacest timp Venetia. Republica aristocratica, avand supt ascultareaSignoriei o populatie vioaie, inteligenta, harnica, jucand ea in-sasi un rol stapanitor in numeroasele ei colonii, era mai multdecat alte formatiuni pdlitice stapanita de neastamparata viataspirituala a plebeilor acestora Pe cand toscana, fara schimbare,se impune pretutmdeni, aici dialectuf vene0an, cu prescurtänle

gratioasele lui indulcri, cu drlgalasia mi tInida si sprintena,se impune literaturii. Cronicile de la sfaisitul evului mediu, alefunctionanlor ca §i ale familnlor nobile, Carolda", Doffina",Zancaruola", Zena", se alcatuieS-c in acest limbagiu, pe care-1

' II petrarchisnao era una poem di transizione, che in questo secolo è uncosi strano anacronismo come l'imitazione di Virgilio e di Cicerone, Ma 11Decam crone portava gi ne'suoi fianchi tutta questa letteratura, era il germeche produsse ii Sacchetti, ii Pulci, il Lorenzo, il Berni, l'Anosto e tuttigli altri (De Sanctis, o. c, I, p. 440)

Matteo Palmieri face transitia la umanisti scriind latineste; VIII, 86.

si Tit-Liviu,Morelli. T,

/

pm

'

48

stiu toti i care fiecaruia Ii face placere. Cel d'iataiu MarinoSanudo, de la Inceputul veacului al XIV-lea, daduse In latinestesfaturi pentru eine ar voi sa Intreprinclä o noua, cruciata; eelde-al doilea scrie In dialect Viata dogilor", cu amestec de seri-sori oficiale, care au si ele aceiasi Infatisare, i, cand aeest se-cretariu venetian lacepe a resuma i transcrie spre marelefolos al istoriei actele pñmite In cancelariile Republicei, Incelebrele sale Diarii, cuprinzand o asa de imensa materie, dia-lectal are cinstea de a Invesmanta i aceasta opera monu-mentala.

Exista i o poesie popularä venetiana, probabil in legaturi cuOrientul,Bizantul cu Balcanii, care, In mare r arte, s'a pierdut.Ea era de un bland caracter romantic, cantand cu patima iubirimai curand usoare. Cu acea fatie la =Ilea, la Intreprinderesi la luptl, Intre patrician si plebeu care deosebeste viata vene-tiana, flu. e de mirare ca, Intfun timp cand aiurea clasele desus se isolau In altd literatura, (beat cea vu;gara, oarneni apar-tinand color mai mari familii din cetate i ocupand cele maiinalte demnitati se unese fa a cest cantec de inchinare catreinbita cu gondolierii, hamalii i mesterii.

Asa face Leonardo Giustiniano (1388-1416), a atria manieraa fost imitata In numeroasele buc/ti de lirica amoroasa caredupa el se cluaral, giustinianee. Total, fond si , forma, tablou,simtire, ritm elastic, din strambotti si canzonette, rima, yin de lapopor, ca in acesta admirabiià bucata in care copila de lafereastä CCU .mana supt barbie), se face a se juca, distrata, euun copil pe care-I saruta, pe cand, en ochii la eel ce trece, Il

priveste eochet i ra-3e":

Talora born la mano sotto la golaTanto pietosamente,Poi prench patio m brazo qualehe voltaE bacil dolcemente,E pm, vezzosamente,Tu me riguardi e ridi 1,

Tot as& cand, vorbind iubitei, el 4i arat cä e smgura pe careo spera i o vrea", precam ea, de nu-I vede o zi, 41 eauta cu

Erl. B. Wiese, Bologna 1883.'

49

ochii In gloata on Ii spune cA, a zugravit-o pe o hartiuta, parcaar fi fost o sfanta a lui Dumnezeu

I() VC) chpinta in s'una carticella,Come se fusti una santa di Dio

Cu mult mai potnvit parea medml in Florenca. Aici canto-cote satirice erau obisnuip i povestirea populara nu se maiispravia, la ba-bierul Burchiello, care a si scris, sau la alii _desama lui, in measta cetate, undo, cum nu se pomeneste laVenetia, un aprig sphit de cntica, de opositie formeaza atmos-fora vieii publice.

Aici limba poporulul a fI un sprijin in acela pe care Cosmade' Medici 1 a la-at mostemtor al pute ii i influentei sale, atotputernic n cele mai modeste forme a e nnei patriarcale demo-craVi. Lorenzo pe care poetii represintanti ai humanismului,ceri, punand num() c lin in latineste, I/ zic Laurens, II Incunjuraciu complimentete si Lingusinle !or -i tin la indemanä din biel-sug toate comonle entich tatn clasice, ac,3a de bine cunoscutelni Insusi, de le are, or-cand, in va ful condeiului, nu face prinocrotirea data limb/ rtaliene un act de democrat" ci, pe langaca satisface unei adevarate n v intime a sufletulni sa'u, aduceastfel un datant orn, gin acelui gra u prin care Florenta capa-tase un loc asa de innaltin npa vii cultu ala a Itahei intregiPentru aces e motive' , scrie el la capa 1 une mici expuneridovecri-o' re, (nimeni nu m poa e mustra ca am sons in acealimba in care sunt nasc it i hranit 4..

' V. i. Sapi per certo cl e tu sola seQuella che bramo e quella ch'io orrei.

Se stavi un Liorno che n n mi vedeviCon li occhi mi cercavi fCi, la gente...

Editn d n sec. al XV lea f. an (Quesci strambotti scrisse de sua mama inproposito di ciascaduno amatore ii nobile messer Leonardo G ustimano"),1482 (Il fiore delle elegantissinA cancionette del "), 1600, 1612. Cf. si An.cona, o. c, p. 513 i urm.

2 Ancona, o. c., p. 147..Cristoforo Landino declarase cà toscana sa flu e lu urma hmbii la-

tine insesi.4 E per queste medesime ragiom nessuno mi pub riprendere hb scritto

in quella lingua nella quale son nato e nettrito.

2,

3.

'

eon

50

Omul care-si tntrebainta vremea läsata libera de. afacerileStatului cutreierand cu prietenii Incunjurimile minunate ale Flo-rentei, nude se desvolta, In mijlocul pacii asigurate cu istetime deacesti Medicisi cu puternicul prestigm, o puternica viata rurala,bucuroasa de cantece proprii si de alto cantece, venite din Neapole*i din Sicilia', cauta une ori subiecte acolo. El, care s'a IncercatIn lucrari dupa traditde, cu SePva di amore" Ambra" Vita

_13uova", amintmd pe Dante, Simposia", titlu platonician, sau,,Beoni", satira contemporana, ori eu cu (Orazioni,on descrieri de serbari, din acele multe circenses pe care le dadearnbrilor sai Florentini, cu norme de sport (Caccia col falcone),a cantat ca oamenii din popor ai rgo scanei pe cutare frumoasade sat, la Nencia, pentru ca nnul din multii familiari", cu pe-trecer6a, cu mancarea, ba chiar i cu locuhita la Medicisi, Incasa primitoare, en fresce de Benozzo Gozzoli, raspundaprintr'un cantec asamAnator despre la I3ecca.

Asa fac i cei de pe langa dansul, frdtii Pulci, do cad sevorbi mai departe, i acel baiat de teran din Montepulciano,

care, Intrat in serviciul casei peptru a se cultiva pe el si a-idistra pe doii, ii zice Angelo Pohtiano2 (1458-92). Tradu-cator al Iliaiei, autor al unei comedii intru toate alcaturta duparhodelele antice, Orfeo, cantaret al spectacolelor date de Me-dicis,i si pe tare le desface In maestrite episoade asa cum unmester desface subiectul in registrele unui basorelief sau ale uneiporti de biserica, Poliziano a incorcat sa se inspire din acelestrambotti populare, care, venind din Sud, castigau tot mai multiprieteni i prelucratori In lumea cultk In cate o canzone aballo ). el a cantat pe ittbita oa pe o .floare de bunatate si debunacnviinta* (for di bogit4 e d'onesta), declarandu-o far/ Incunjurcea mai frumoasa din tot orasul:

Tu bella donnaChe sia in questa citta...

A infatisat si el pe cats una din multele trecatoare iubite eu(verzi nestimate pe frunte, ori rasarind la fereastra, cocheta

1 V. cartea, de atitea ori citatA, a lin d Ancona.e V. Poliziano, Stance, Orfeo e rune, ed. Giosuè Carducci, 1863.

Di verdi gemme s'incappella...Si mostra alto sportel ve2zosa...Pentru strambotti ale lni Pulci, Ancona, o. c., p. 155, nota 2.

sa-i

.Capitolis,

ye,

se'phl

iii

Dar aceastk poesie, calk se face la Florenta, cata se face laNeapole (cu Serafino dell'Aqua, cu Catalanul Cariteo-Gereth 1

n'are nici putere, .nici dkinuire. Lipseste adanca simtiregratia fink a modelului, lipseste soontaneitatea

1egAtur% misterioask cu toatk firea d'imprejur, corespoudentaIntre miscArile sufletului i actele ieiii eterne a naturii, lip-seste frAgezimea, accentul, spiritul, jar, in forma, hpseste elas-ticitatea, surprinderea cesurii care corespunde palpitatiei Insesi

pieptutui omenesc pe care, sina1inle-1 umfik apask.De aceia genul va fi parlsit. Intro scrisele latine, un Sannazzaro,

trimtgret IntAmplAtor ca si Vida, mai exclusiv latinisant, alamintinlor legii crestine, va da in Arcadia lui privelistiadormitoare de eclogAL antick. Dar, in jumktatea d'intaiu a Yea-cului al XVI-lea, cand un Pietro Bembo, cu artificialitAtile luiut.;oare, inteo limbk ea Ins Asi artificialk, troneazk, cknd se sunkclopotele in orasul uncle vine insignificantul Bernardo Accolti cask-si ceteasca, poesiile, sonetul, asa de potrivit pentru a strangeo ideie 11011g, i o adknck simtire, dar capabil, prin impresionantaItu scurtme, prin rapedea lui Innamtare, totusi solemnk, careduce la expresia ce fulgerk, si de a Inlocui ofice ideie si oficesentiment, ajunse forma obisnuitk pentru scriitori cArora li secere numai stiinta i inte1igen i cari nici nu cautk sà deiealteeva.

Cântecul popular de toate felurile nrmk insk i dupa aceastkneizbkndk a Incerckrii, nesincere, de a-1 face sk pktrundk in li--teratura cultk. Ca si mai Inainte, pelerinii cantau asa-numitelelaudi ale -sfintilor, puse la modk de miscarea franciscank, inna-intea bisericilor sau in locuri anume stabiite se dkdeau repro-sintatii dupa, traditia 2,mistere1ora medievale, pe care le imitaan Cavalia 2, ate un sfktos predicator, ca Bernardino de Siena,ekruia-i va urma, aprinsa elocventä, InnabuSitk numai pe rug, alui Girolamo Savonarola, amesteck toate genurile de inspiratie,In discursuri care povestesc, care lAmuresc, care indeatmnk, careamenintk, care glumesc i rad 3. Dar admiratia mu1imii e atunci

Le mine del Charsteo, ed. Nrcopo, Napoli 1892.s Cf. d' Ancona, Orsqine del teatro italzano, Torino 1891; ai W. Greizenach,

leschichte des neueren Dramas, Halle 1893. '9 La predzehe vulgari ds S Bernardino de Siena, dette nella piazza del

'Campo ranno 1487, ed. Luciano Banchi, Siena 1880.

si altii)fi inspiraVei,

a si-1

linistite si

'

.

52

mai adanea, participarea e mai intensa, cand un recitator popular,un cantastorie se iveste la un colt de strada oii Inter) piatica s canto ceia ce, de multa vreme, in toata, Italia, se cunoastaea materia di Franza", ea subiect frances", ispravile lni.Carol-eel-Mare si ale lui Roland aici Orlando impotriia Necredinciosilor 1,

Literatura se apropiase de aceastä materia" pentru a facedin ea povestiri tot pentru popor, care-si au si pana astazi ce-titorii. Andrea de Barbarino (naseut c. 1374) redacteaza, astfel,la inceputul vea.cului al XV-lea, faimoasa carte Realz dz Francta.Tot cam atunci apar i alte prelucrari asamanatoare in stib 1lui Guerrino ii meschino" , la Spagna (di Sosi egno de' Za-nobi), Buovo d'Az tona, Regina Ancroia, la Trebisonda, I fioretti de-

Caigro Calvaneo (al lui Luca Pulci), etc 2.In eelill lui Lorenzo de' Medici se gasia interesant" i acest

gen de liteTatura a noporului, ca i strambottul sicilian, si, ea 41acesta, materia di Franza" a trebuit deci sa fie inaitata, pentiudistractie, h g uma, In batjocura, fara niciun gaud fir,stede a fi savar,it astfel un lucru asa de ma're, de a fi adus saInnainteze literatu, a, care era, cum am vazut, mai ales eronica,tratatul, poeja de limba h tma. Asa s'a ajuns la saicina d tolui Luigi Pulci (1432-87), de a scrie o bucata epica despre eronveal epopei frances

Omul, on canonic oeiitor de vitql, liniSLità i multämitaumbra u ei case boga4e, supt ocrotirea unei puteri politice n'a-yea nienin progiain si nu urmaria nicio tin a. fi era a rade, sivoi a. sa far i pe alta sa, rSJä. Figurile nib-fa ale canteculuifrances cLn evul mediu se prefae supt condreiul lui in simple ca-ricaturi, si in triviale caricaturi, pe care nu le salveaza macarspiritul. Roland e dear iivalnl mvidios al lui Ganelon tradatorulCarol-eel-Mare, un mosneng fara, hotarate j autoritate, Rinaldo.el Insusi un eautator de aventnri. Eroii cielului din Malema,princesele saracir nabite de cruciati, dar parasite de dansn.pentruPdes obirea de lege, se cutunda in hohotele de ras ale a-

1 V. i Monnier, o. c II, p. 155 si urm.Cf. de Sanctis, o. c. I, p. 895 si Val. Schmidt, Lieber die italtentschen Ilel-

elengedtehte aus dem Sagenkrtse Karl des Grossen, Berlin 1820.

l'aladini,

.

I

2

53

ceiuiai ridicul. Apar, alaturi de ei i de ele, vrednici tovarasi,armasi de alt neam si de alta credinta, enormi i rithcnli, 1)1-On* i meniti infrangerii: Passavante, Alabastro, Margutte

Malagigi si acela care Para alt motiv decat a pregatiInca o.surprindere publicului, da numele operei Morgante1.

Ei se bat asa In Oat nimeni nu trebuie sa se sperie In ce pri-veste soarta lor. Vor trai i dupa cumplita Incaierare, la; dacava trebui ca poetul sa Ii pme capat zilelor, aceasta e va in-tampla tot printeun neprovazut menit sa desmorteasca fruntile:unul crapa pentru ca a vazut o maimuta earaghioasä, altulpentru ca. parodia lui Ahile un crap; 1-a muscat de calcaiu.

Cu toate c apar draci ca Astarotte facand teorii de cosmo-grafie i filosofie, niciun tip) nicio scena n'au in ele un ele-ment de adevarat interes uman, de emotivitate reala. Nicairi ojudecata dreapta, o ideie nobila, ca acelea care se impunautorului de parodii cand are un suflet. Totul, pang la religia pecare cei mai multi in aceasta epoca o crutA daca n'o urmeaza,trace prin aceasta gura spurcata. Sfantul Petru se trudeste de-iasuda barba i plrut"

Sicchè la barba gli sudava e'l pelo,umnezeu Tatal stie totul, dar Fiul, fireste, nu.

Colui che tutto fe sà ii tutto solo,E non st ogni cosa ii suo figliuolo

Jar crezul lui Pulci, care, credincios urmas al lui Boccaccio, in-fAiseaza manasibile ca simple locuri de mancare, de baatura

de petrecere, e al cvimilui bun}, al tortei dulci, al ficatuluigras de &ea, amestecand cu dansele In batjocura Treimea Dum-nezeiasca. Crezul lui Ii spun aceste versuri caracteristice, care inFlorenta de sfarsitul veacului al XV-lea nu pot sa mire:

Ma sopra tutto nel buon vino lab fede,E creole che sie salvo chi gli crede.E credo nella torta e nel tortelloL'una 6 madre e l'altro 6 il suo figliuolo ,

Ii vero pater nostro e ii fegatello,

Mai tarzia nuraai s'a zis bueii. Morgante MaggioreD.2 XXV, 136.

te-Tanoiul,

fa

'

si

si

54

E possono esser tre e due ed uno soloE diriva dal fegato almen quello 1

Mai tärziu aceste trivialitati vor .fi' reluate, pentru a li se dtcun caracter si mai desmatat, de Berni, Deocamdata un alt poet,il Bello, zis Orbul (il Ciecco), Infatiseaza, In Manibriano al lulls_pe aoelasi Rinaldo, pe Bradamante, eroina Saracina, pe Caran-dina, princesa rasariteana care asteapta pe bunn cavaleri din.Apus.

Acestalalt cantaret al 'materiel' trancese scrie pentru umdin acele mici Curti care rasar In veacul al XIV-lea pentru a-si/Astra insemnatatea in al XV-lea si al XVI-lea, Curtea familieiGonzaga de la Mantova. Nu departe de acolo, la Ferrara, Inmargenea Lombardiei, In frumosui castel pastrat si pana astazi,en crenelele sale medievale si podurile atarnate, se succedeazaprincipii din familia Este : Obizzo, NiccolO, gazduitorul de o clipaal sinodului pentru unirea Bisericilor, care trece apoirla Florenta,si urmasii, rudele lor, cum e mdinalul Ipolit de Este, o Insem-nata personalitate din cea d'intaiu jumätate a secolului al XVI-lea.

Cunoscand nu ba ce lucreaza, la Florenta un om pentru caren'ar fi pUtut O. alba nicio stima, In acest cern al Estesilor".caruia nu era dator sa-i aduca, lingusiri, aerie Matteo-Mario Bo-iardo, conte de Scandlano (t 1494). .

Nici aici subiectul, unul singur, desvoltandu-se de la un cantla altul, dand viata poemului intreg, nu exisia. Se. trece de lao aventura la alta, Infatisandu-se In Orlando innamorato" 0mare parte din scenele si actlunile pe care le- cuprinde numaieiclul lui Carol-cel-Mare, la care se rpfera poetul, citand cu oprefacuta Precisiune -de erudit pe Turplu 2, dar si ciclul bratonSi, acesta fiind bogat in minuni, ele dau mijlocul de a se lunginecontenit o povestire, care nu stim 'Ana unde ar fi mars, cadlucrarea a lamas neispravitä prin moartea nobilului de la Scan-diano. Va fi vorba deci, pe Mg& rata,cirile luptatoare ale luiRoland 4 Renaud, In legatura cu farmecele Angelical, fiica re-gelui Galafron nascocita aceasta de Boiardo , de vrajile luiMerlin batranul, de fantana de iubire, de sulita fermecata, de

1 XVIII, 116.6.,

2 Mettendo lo Turpin, lo motto anch'io', Ta zinc) apoi Amotato (cf. OrTandefurioso, XXII, 62: CU Turpin sottrasse il conto).

55

cutare inel care, pus In gura, scapa de nrimejdie pe cine Intre-buinteaza, acest neobisnuit mijloc, de zina Morgana, de Gam,-mantii Alexandriei" si de regele lor, de magul Atlante. Se adaugasi unele personagii noua, cum e Rodomonte, ale carui ,rodomon-tide" au trecut in bmbagiul curent, ca Ferragus, ca Astolf, eta.

De si se Infatiseaza Carol cel-Maze tot asa de caricatural casi in Pu lei, intervenind cu batul In mana si rupand teasta layre-o treizeci dintre cei ce fac tulburari In apropierea lui.

Dando gran bastonate a questo e quell&Ch' a pill di trenta ne ruppe la testa --,

eKpunerea e de la un capat la altul serioasa, asa cum o cereapublicul. Se adauga elemente de orientare geografica straine entotul, fireste, legendelor francese. Regele Galafron, tatal Ange-licai, e din China, din Catai" al lui Marco Polo, Chitaiur depana astazi al Rusilor; lui 4rgail, fratele frumoasei iubite a luiRinaldo, i se da un nume strain potivit Cu' obarsia lui asiatica;este un rege al Tatariei, Agrican, si un rege al Africei caree cAuffrique, a evului mediu, Africa Genovesilor, Mehedia depe coasta , Gradasso si acolo apare cfi. Biserta; se vorbeste dean pod al Mortii" pe Tanais, unde abia-si ispravise rostul vecheaTana a Venetienilor; Marfisa, alta eroina, vine din India. Dacabarbatii n'au figuri deosebite, repetand !Ana la nesfarsit tipulcavalerului, femeile se deosebesc prin nobleta lor, ceia ce ein contrast cu mostenirea, acceptata pana atunci mai de tati,a lui Boccaccio.

Si, In sfarsit, ici si colo transpare, cat de putin, realitatea,acea realitate ce se apropia eu Carol al VIII-lea al Franciel,Yenit sa reclame In Neapole mostenirea Angevinilor. Boiardo&rata ca, In elipa cand el cantavede Itaha intreaga In Marisi foc, de pe urma acestor Gali, cari cu o mare furie yin sa rui-nese nu stiu ce locuri"

Identre ch'io canto, ahime, oDio redentore,Veggio l' Italia tutta a fiamma e a focoPer qaesti Galli, che, con gran furore,Vengon per ruinar non sO che loco.

Capitolul ar trebui, neanarat, sä se opreasca aici, daca .ceast6,Etbaithre ar fi chemat la un simt mai Puternic al realitatii, nu

56

numai pe acei predicatori, pe acei oameni politici si pe acei is-torici de onerele carora ne vom ocupa atunci cand la toate po-poarele romanice se -va arata cugetarea noug, a epocei care vazunascandu-se i ajungand rapede la dominaVe dplomaiia, cipe

Dar aceasta nu se Ii tdmpla Ei Taman in traditia lor si In eapriveste cubiectele, si In ce pTivcste inspirat,ia, i In ce privesteforma. ill roi di Franzap, care afla, in Milan si aiurea, principicari-1 spripnä, dupg, ce 1-au chemat, apare in cantecele populare 1.Subiectele de epopeip francese nu sunt de loc ant'patice dupatoata, opera de c-ce ire a lui Cal 01 al Vld-lea si a lui Ludovic

ci, din potriva, get, pare-cd, mai mult interes printr'orecditate de acelcqi fd, care se intinde cativa ani, stiipdnitoare po-runcitoare, asvpra peninsulei

Astfel, cand un nou Citrtean al Casei de Este, dar RITA DO-bleta i fàr propriet lle de pamant, &Ira trecerea chiar la sta-path 2, ale lui Boiardo, al carui exemplu-I Indeamna si a caruiopera, terminata" de altal, vrea s'o continue, Ludovico Ariosto(1474-1533) forma numelui e lombarda, fa.0,' de Luigi al Flo-rentinilor, imprumutat de la Francek, voiesie, dupMnc ercgriin lim'ba latina, dupa usoare- comedii (Cassaria, Suppositi), sàalcatuiasca, la randul sAn, o epope.e, el care s'a gancht, sespune. la vre-un subiect din razboiul de o sutg, de ani 'totOrlando-i räsare Inainte.

In <Orlando innamoratop din 1516, acest ernisar-curier alCurVi din Ferrara, acest biet (guvernaton in grupul de sate dela Garfagnana, do unde e origmar, acest ungusitor al cui 11 pla-teste, ;Ana la Papa din neamui Medic:silor, Leon al X lea, carp,primindu-1 la Roma, 11 saruta, dar nu-1 si ajuta, nu si propunesa adauge legendelor pregatite i Intregite de aTIli o noua ideie,

Ancona, 0. c, p. 69.De aceia atdcA violent pe curtesann gentilt pentru cA *tin sA imite pa

mAgari" i alte dobitoace.E snn chiamato cortig an gentiliPercbe sanno imitar l'asino e '1 ciacco (XXXV, 21). Ei mint

leneei i josnici. bum nurnai sa-si umple burta":Inerti e vili,

Nati solo ad empir di cibo ii sacco (XXXV1, 21).

pond.tp

mi

'

57

dea o noug interpretare. Dacg intentia sa e i aceia sglaude Casa de Este de §i aceasta nu i s'a cerut prea mult, destApfinii cari voian de la el servicii de dreggtor, nu compli-mente de poet 1, dacg Ruggiero, strabunul familiei

Quel Baggier che fi di voiE de' vostri avi illustri ii cappo vecchio

e adevgratul erou In petirea lui dupg razboinica Bradarnante, elnu voie§te, de fapt, decat sg infáieze Ii vechile ro-rme tragieeale cavaleriei aoum ispravite, apuckturile, isprkvile §i petrecerilesocietätii contemporane 2;

Le donne, i cavalier, l'arme, gli amori,Le cortesie, l'audaci imprese :

Cu slaba leOti ra, apArrinTsporadic, a unui asediu ImpotrivaParisului apgrat de Carol-eel-Mare 3, Iocalit4ile din Franta,sunt bine prinse4 ar i cele din Orient, ca Damascul, cz Ber-baria, Egiptul al cdrui Sudan e areitat ea domnind, ceia ce ajutgla fixarea datei când s'a sons opera ori de vorba deiiciderea lui Agramante paganul In lupta cu Orlando, ori dembirea trädktoarei Angelica pentru Medero, ori de blästamatillelui Sacripante (de uncle trancesul Sacripant), rege al Tingitanei,cunoscutä acum prin expechOile In Africa ale lui Carol Quintul,on daca faria eroului aparent ii duce din. Franta In Spania, dinSpania In Africa, ori de se trezesc amintiri biz-intine pentru ase presinta Imparatul Leon fiul Coprorumului In luptg la Belgradcu Bulgarii, si Teodora Impargteasa 6 scopul nu e decat sk senate viata In ceia ce lupta poato sá alba mai dramatic, iuhirea

Pe cardinalul de Este, Ipolit, 11 lauda In atatea locuri; v. d p. III, 56:Ippolito ch' a prose, a versi, a rimeDaia materia eterna in ogni idioma, Cf. XLI, 65 si urm.Isabela de Ferrara e 1Audatä in XLI, 84-Drnmul in Ungaria, XLVI, 86-7; of, 1362 Cf. Pio Rayna, Le font; dell' 0; lando furwso, ?we; che t studs, F1orenta,

1900.4 Raga lui, XVI.4 Cf, IX, 15-6; XVI, 24, 30 (portile Parisului), XXVII, 128: Aigues Mortes.

XV, 61 3; XVII, 74, 136 urm., XIX, 46, 48, M, 64 urm,, 100; XXXII!,59, 103 si urm., 106

6 XLIV, '12, 52 §i urm., 80 si urm. E vorba i ,de (Ungiardo loanEunyadi si de marele Mat* Corvmulu; XLIV, 102; XLV, 3.

4,se cla, 0

1

;A ii

58

mai voluptuosy ceremoniile societatli mai pompos si mai impt1.--nator. in cele patruzeci de canturi nu e, de fapt, decat un imncltre acel larg traiu stralucitor pe care Curti le italiene_ de lainceputul veactflui al XVI-lea Ii due sau ar vol sa-1 duca, si maideplin si mai Intreg, eu si mai multe farmece i aventuri. Nuodata farmecul Ii face, In cantec ca i In via, trecerea rapedea doi ochi i un par frumos", due vaghi occhi e una bella trecdal,qi cu ce bucurie se schiteaza Intro lupte femeile frumoase art:w-and din toys asupra celor ce lupta In jute flori rosii i galbene,pe eand ei, In sunetul orihalcilor, fac sa se ridice In salturisa se invarta in cerc caii":

Le vaghe donne gettano dai palchiSopra i giostranti fior vermIgli e gialli,Mentre essi fanno, a suon degli oricalchi,Levare salti ed aggirar cavalli

Pentru a se de/Ana asa de lung flrul unei povestiri de Inchi-puire, care mai venia i dupa, ea Inaintasii recoltasera bogat Inacelasi camp, trebuia sa se adauge la eapitalul vechiului canteemedieval si la al mitolpgiei celtice, eu minunile de multe feluri.Vom vedea deci,In Orlando Furioso", reminiscente, en dibacieIntrebuintate, ale usatei alegorii francese i italiene, aducandu-seinainte Pace, Carita, Umilta i protiwnicele lor, Avarizia i cola-lalte cate le stim. Theerea, Somnul, Lenea, caracterisate cu arts,joaca, la tin moment, un rol in actiune. Discordia apare en ofigura distincta 3. Imaginatia poetulm Insusi, afara de necontenitaTariatie a unor scene care au de fapt aceiasi basa, creiaza catevasimpatico tipuri femeiesti noua, ca Gioconda, Doralice, IsabelaDaca se iea. de la Dante Infatisarea acelor cari au fost In locu-rile uncle ei s'ar putea pune dapa moarte 5, daca se Insira pictoria,artistii vremii, cu un arhanghel, Michel' Angelo, in frunte 6, ca-racteiisarile vii ale acestora lipsesc, Impreuna cu experienta, in-

XII, ILXVII, 81.

3 XIV, 84; XXIV, 114.4 In cate un loc se ataci statormcia femeilor (XXI, 22; XXVI, 138),

pentru a reveni Insa pe urma (XXXVII, inceput). Lauda Lucretia' Borgia,frumoasa i oneste, XLI, 83.

Profetn, XIII, 59 §i urm., XXXIV, 31, 66 ku. urm.XXXIII., 2; XXXI".

a

.ei

59

formatda istoric i pasiunea politica a poetului Insusl Si, afar/.de rare exceptii, natura e aceiasi, a lui Guillaume de Louis,in Roman de la Rose:

Vaghi boschetti di soavi afloriDi palme e di amenissime mortelle,Cedri ed aranci ch'avean frutti e fiori 1

Ofi, in alt pasagiu, trandafirli roii, crini albi, In vantul caldut,iepuri salbateci i dumestici, cerbi ccu fruutea albk mandra):

Fra le purpuree rose e i bianchi gigliChe lepid'aura freschi ognora serbaSicuri si vedean lepri e conigliE cervi con la fronte alta e superba a.

Odata niimai se deosebeste printr'o frageda, frumuseta nottAprivelistea cu pasarile adormite in caldura, pe cand greierui dotAmp face sa, rasune tntreg vazduhul Intro cer, munti si mare.

Stassi cheto ogni augello all'ombra mole;Sol la cicala col nojoso metroFra i demi rami del franzuto stelaLe valli e i monli assorda, e'l mare, e'l cielo

Ca O. se ajute, Ariosto a recurs la lecturile sale. Impruma-turile din Virgil 4 sunt numeroase. Cand cetim :

Bestemmiando fuggl l'alma sdegnosaChe fU si altera al mondo e si orgogliosa,

se trezeste in minte notatia aspra §i energica a poetultu lattiVitaque cum gemtu fugit indignata sub umbras..

aceast a. recunoastere e posibila intfo sumedenie de casari.Necunoasterea prin sine a lumii, care cere lupta pentru

Tadi secretele, slabeste i puterea comparatiilor pa care, tot duptiexemplul lui Dante, Ariosto cauta a le presara cat de des. Vontregasi si pe cele lin natura. copacul trasnit i boii morti Mgtbietul plugar, rämas zapacit i prostit" storchlo e stopids

4 0 traducere a 1w incl din 1430.

a-si

1

VI, 22.3 VIII, 20.

Si

VI, 21.

60

aratorel, §i alte amAnun Le din viata rurala, ca alergarea te-ranului, la intreceri, dupa postavui rosu ;

E pill leggier correa per la forestaCh'al palio rosso il villan mezzo ignudo 2,

ea munca la z;Igaz si canele care se gudura la stapan dupa, olipsA a acestuia '

Come intorno al padrone il can saltellaehe sia due giorni o tre lontano 3,

on cel ce se da la hot 4. Va fi s' cats oun exemplu din viataadmalelor: cocoarele ft gind ina'ntea soimului pill che gritjalconeb , zborul lung al acelora.,i cocoare 6, uliul smulgandpuiul lama closca 7, vulpea auzind pe puiul de vultur ce VpaIn cuib 8, bourul fugind de sAgeti la Rusi sau Litvani" °, fioarearupta lasata de plug In urma lui

Come purpureo fior lauguendo moreChe'l vdtnere al passar ta&liato lassa

Vri,t,a de familie va da cate o scena de vadita origine dantesca.maica gAsindu-si copilul ce-I credea mot.% si mutt suspinasesi plansese dupa el", pana-I vede acum, si ramane si bucUroasa0 uimita-

Non mai con tanto gaudio o stupor tantoLevb gli ochi al fighnolo alcuna madreCh'avea per tanto sospirato e pianto n.

Personale sunt doar asamAnatoare cu Spaniolul mester sa&ranee la jocuri bAtul (la cannay2 ori focul pus minelor in razboin I-3.

Dar energia descopenrii personale lipseste ca si fulgerul sen-

' I. 65.2 I, 3.1..

3 I, 75.4 XX, 139.' I, 77. Cf. XXV, 12; XXVI, 17." II, 49.' II, 39.8 44.' XI, 59." XVIII, 153.33 I, 65." XIII, 27." XXVII, 24

1".

61

timentulni. Sunte'm in lumile ireale pe care le creiaza constientarta faTI a se putea irialta vre-odata, cu toate mestesugurile el,la infinita varietate a lucrurdor pe care le CIA natura si viata.

Dar de aceasta nu se preocupa Ariosto, care, de fapt, Wareuu ideal superior celui al lui Pulci, catre viata caru:a, in sa-racia si desconsiderarea lui, ar ravni.

De navalirea franeesa ii pasa, fireste '-, dar el va afla laude,cu sau fara amestecul intereselor, decisive, ale Casei de Este,pentru generalul'ia serviciul Franciei care e Trivulzio el buonTr iv ulzto veglio 2 -, pentru regii francesi navälitori si mai alespenzu cavalerescul Francisc, venit al manie dreapta si gene-

roasl," 1, pentru Carol Qumtul, cel mai intelept Imparat si maidre, t dupa, August", si acela supt care ornenirea toata se VAstrange ca supt un singur pastor 4.

Dar poetul deplange clialia care doarme beata si no-i pasIca s'a flout roaba cand unui neam, eand altura ce i-a fost su-pus odata,

D-,rmi, Italia imbriaca, e non ti pesaCh' ora di questa gente, ora di quellaChe ga serva ti fii, sei fatta ancelia 3.

Pa fi cr,i de paha :el moarte, de cmormantnl desclus, doaracei earl v'in in Italia p --)t u a a-i reda linistea 6 :

Come ha da acqu star v ttor.a, e onoreQualor di It na la difesa prendaIncontro ogtu altro barbaro furore,Cosi, se avvien che a danneggiando scendaPer orle il g'ogo e farsene s:gnore,Ccmprenda, u'co, renda.i ben certoCh' oltre a quei m,nti av_a, il sepolcro aperto.

1- 0 ando la glIlica face,Per tutto aviA, la hello, Italia accesa (II. 49).

' XIV, prolog.3 G.usto e generoso sdegno, X :VI, 44-7.4 Sotto 11 pit]. saggio Imperatore e giosto

Che sia stato a sara dopo AuguQtoE vuol che sotto a questa ImperatoreSolo un ovile sia, solo un pastore (XV, 23-6)

o XVII, 6.' XXXIII, 7 un-& ar. and., 12, 20-2, 37, 43. Svkteru sunt deci nquei villast

biutte,.urc2ttP aceta de pram. V si XXXIV, 1 si urm.

62

Lupi", clupi turbatip sunt astfel acesti strami, ven4i din pa-ultramontanp" pentru a Intrece prin maceltrile ce pro-

'roma tot ce a lasat mai grozav antichitafea; pedeusiti astfelpentrn pacatele lor, Italienii se vor ridica i ei candva pentrua-0 rastoarce pradand pe pradatori, poate mai rau" ca damn:

Or Dio censente che noi siam punitiDa popoli di noi forse peggion.

Tempo verra che a depreciar lorAndremo noi, se mai sarem migliori

Mai bine, deocamdata, crestinii desbina0 s'ar urn ca sä scoatadin locnrile Patimilor dumnezeiesti pe cTnii ce facut a-colo salasul i sä alunge,pe Turci de la Constantinopol 0 dinlarga 'parte din lume ce au 2 . E acolo bac si penbra Sv4eripentra Germani; Spaniolii atace Africa, Papa, tmarele Leon},sa conduca

Dar de obicein, ca i celm care lucreaza cu cJoribe ori cubrolAul i marmura, Ti ajunge poetulni ce a putut smulge, cu Ullsubject oarecare, indiferent in sine, materialului. Conceptia lui eaceiasi ca a lui Michel' Angelo cand isi ciod..ne§te ca in mar-Inura sonetele, de o frumuseta cruda adesea chiar sincera.§tiind bine cat de mutt o poate face, el declara ca mai presus

curteni, itnlocuitod ai oamenilor de ispravA 4, sunt scrntorii,serittori, rari ca lebedele:

Son come i cigni anco i poen ran 5.

' XVII, 4-5.2 XVII, 73-5.

XVII, 77-9.Che vivono a le corti e chetti BonoPill grata assai che'l virtuoso e'l buono.,

Gli scritton amo, e fb ii debitoXXXV, 23.

atacul contra dommlor zgarciti, can lasa a cer,i sacrele talenteChe lascian nrendicare i sacri ingegni (tbtd).

T. si 24 si urm.E zun timp trist nand curtoasia i.a Inchis portilo (i/ tempo trate, quande

la eortesta chiuse ha le porte). Liste talAtelor contemporane (si cu Green.:Lascaris, Musurus), XLVI, 10-7.

&rile

h

Ed-an

ea

dt3

mio.

e $1,

cli

CR pi

63

Astfel de serittori s'ar fi fnscris Dante In asemenea breasla 2continua i dupa Ariosto cu aceste, subiecte. In Trionfi di Carlo

Magno, Francesco de'Lodovici introduce, pe la 1500, vechea .neastrá cuno§tinta, Natura personificatd. Girolamo Folengo scnenn Orlandino. De la Lodovico Dolce avem Le prime imprese dtOrlando, Inceputuri le luptatoare ale eroului. 0 Angelica inamo-rata e legata de numele lui Brusantini 1 Trissino, incercand oRadio ltberata da'Goti, nu gase§te cetitori i el Ni blastarna, ceasulcand s'a hotarat a scrie altceva decat despre Orlando:

Sia maledetta Fora e il giorno quandoPresi la penna e non cantai Orlando.

Inca din 1491 era un Trojano. Alamanni scrie un Girone", oAvarchide" (travestire a Iliadei fn legatura cu luarea orapluiBourges), Bernardo Tasso un dupa modelul spaniol.

Pana ce, acest subielt i celelalte fiind total stoarse, fara caputerea inçlividuaIitii scriitorului, sa poata fnlocui ce lipseqte,vom ajunge la poemele macaronice,, si la acelearare canta smochinul, lungimea nasului, tiparii, gelatina i ciama,...

Toate Jiteraturile artificiale, oricat talent s'ar cheltui, chiar denameni Carl scrin in cea mai armonioasa limba, mantuiefar& a fi fnceput cum trebuie.

2 Do Sanctis, e. e., 1, pp. 4304.

Amadigi",

a§a,

latino-italiene,

VI.

P3esia francesii a veacului al XV-lea.

In cursul veacului al XV-lea, mind la rdzboaiele italiene In-treprinse de Carol al VI:II-lea §i Ludovic al Franta duceo viata de isolare care se va oglindi si in literatura ei din acesttimp, i In aceasta iso'are, ca_e cuprinde o grea lupta de inla-tur re a stiainului, oeia C3 insamna, nu numaa o izgonire aEnglesului, dar i o despletici e in legatura, de atatea ori se-culard, a evului mediu, to te st a ele populare, And acum'Bite, se amesteca in acea sun ema incordare ce pregdtesto urn-tatea politica pe s ngurele bare nationalo.*Lite .atura din aceata,vreme va 'fi deci i exclusiv, absolut francesä §;, tot odata, onoth hotarat populard o va strabee, inviora d-o.

De cand Carol al VI-lea ,i-a inchis Car ea e;i ispravit viata,de cand Dauphinul ratacitor uaib1 dmtfun pelt al terii in a'tul,Wet roi do Bourges", pe care 1 incunjura, cgiva bastarzi, caciMar 'e familii au pent in mlad'tele lor legitime, o sal:ad de 1 -

gisti si elerici, ea, va cre6linciocii prieteni ai nenorocini, legatu-rile cu strainatatea au inctat, afara dear de Undele straine,ramd,4e ale Maelor Companii", succesori ai Englesului JohnHawkwood Acuto al Italiendor, tovarasi ai Spaniolului Ro-drig do Villandrado care vor continua s prade tara 'si. sa-i nl-mice sea putina avere ramasa, pana ces, in apropierea anului 14b0,li so va face, de viitorul Ludpvic al XI-lea,- un drum In strai-n5tate ca sa3- distruga pe ace§ti periculo§i vagabonzi ai razbo-lului fara de capat. Nu mai sunt necontenitele relatdi cuducele Ludovic de OrMans a fost ucis, sotia lui, Valentina Vis-conti, i-a urmat in mormant, cel mai capabil din fiii lor, acelacareli supravieOies,te fraVi, Carolz prins in lupta de la Azin-

XH-lea,

65

Court, e tinut cinsprezece ani intr' o temnitä onorabila clincolode Canal. In regatul de Neapole nu se va duce mostenitorul"reginei 'loam, a II-a, regele" René, care, asezat in Proventa lui,cu dumbravile de maslini, de lamai si portocali, in sunetul gre-ierilor Innebuniti de soare, se gandeste la tablourile, la cantecelesi la poesiile lui , Giovanni di Calabria, fiul lui Rene, va disputa inzadar stapanirea lui Ferrante, bastardul, de origine si de fire ita-liana, al lai Alfons Magnanimul

In ce priveste _Spania, regatele de aici traiese, fara lupta,pentru sine, precum, cu lupta, Fraata traieste tot pentru sine.De la Nordul Pirineilor nu se cautai legatura cu viata, de alrelvioaie si din ce in ce mai pasionata de lumina., care se desvoltaIn aceastalalta peninsula vecina. Adapostul legitimitatu francesee in Nord, unde, de altfel, pana, sa, se gandeasca, int'un tarziu,la anexarea Proventei, o asteapta o altä lupta, pentru Bretania,Inca, adanc armoricana, celtiea, pe care, printr'o casatorie, o vacasiiga Carol al VIII-lea, si pentru provinenle flamande ale Caseide Burgundia, stansa, in 'ce priveste pe barbati, prin moartea inlupta a lai Carol Catezatorul, provincli care pentru acelasi regeCarol, care viseaza de Neapole, de Constantinopol, de Ierusalim,vor dimanea pierdute.

.

/Astfel numai doua earti spaniole vor fi traduse in tot acest

veac frantuzeste, si- acestea numai intarnplator Triumful da-melor", a lui Juan Rodriguez. de la Camara, prefacut de un Por-ttighes venit in Burgundia cu maina lui Hip eel-Bun, si Tratatuldespre nobilinae al lui Jacob Diego Valera 1-. Si cele doll& natii,care-si statusera alta data, macar prin legatura Proventei plinede viata cu Catalonia autonorna, asa de aproape, ajung a secunoaste asa de putin, !neat trecand muntii, istoriograful regalRobert Gaguin afla numai lucruri de uimit sau de cnticat, caunele ce sunt cu totul deosebite de cele francese, si cu multinferioare: fructe fara zama si gust, pamant pietros si. nisipos,drumun nespus de rele, hanuri in care, dupa datina Orientului,calatorn 10 aduc i mancarea si asternutul, o natie care nupoate opune nimic aventuroasei vitejii a Galilor vechi, rfici ca-valerismului unui du Gueschn si care, in locul nobilului de' si-tuatie independenta, pre8intä prea adese ofi pe un biet neno-

1 Morel-Fatio, o. c , p. 23 0 urm

66

rocit foarte trufas, a carui avere intreaga de straveche moste-Dire, poate fi inventariata in cateva randuri 1.

In asemenea conditii, nand nu mai e o Curte regala, candcastelele nobililor nu mai sunt asa de primitoare ca pe vremuri,cand nici vorbä nu poate fi de cercuri orasenesti, ea la centrelede viata italiana, se cultiva doar traclitia cronicilor, care, ca sila Froissart, rarnas modelul , sunt alcatuite de persoane ce-siintrebuinteaza o parte din vreme pentru a face, ca §i acela, ver-suri, de o nuanta. curteneasca", pline de figuri, de alegorii, depod oabe conventionale.

Astfel Georges Chatelain, din Gand (1404-74), care, de altfel,a vazut §i Spania, Inainte de a se fixa definitiv la Curtea bur-gunda, compune, pe langa istoria domniei ducelui sau si bio-grafia unui Jacques de La lain, o Recollbcion des merveilles ad-venues en son temps", in care, afarA de putine elemente de unstil mai nou, totul e ca la autorii de povestiri din secolul pre-cedent. Cronicarul va mai scrie Insa O'slimg de poeme: Templede la ruine d'auctins nobles malheureue, Instruction des jeunesprinces" si, mai ales, Intr'un gen care e al Renasterii, incepä-toare si alci, Epitaphes d'Ilector et d'Achille. i opera lui de pollvestitor o armeaza acel care a trecut In prosa Roman' de laRose" si a cantat alt tempin", al lui Marte, dand qi, ca VillenaSpaniolul, un manual de poesie, Art de rimer, canonicul JeanMolinet (1507), care a pus in scris, din punct de vedere anti-regal (e nt-tseut In Boulonais), Intamplarile de la 1474 la 1504.

Romanul de imaginatie b adesea alegoric. Nu s'a tiparit Incaacela care infatiseaza pe regele Modus si pe regina Ratio, carea fast odata Inteleapta, filosofica Raison a lui Jean de Meung.Iar Antoine de la Sale (1398-1462), curtean provental, apoi bur-gund, care numai la capat nemereste lane', rege, Ludovic alXI-lea, In loc sa, se piarda pe caaarile de aventura ale lui Ama-dis de Galia. Isi lea ca erou pe un glumet si neastamparat _ea-valor al epocei, amorezat si bataios, Roland" si el ea rudelesale din Italia, in Histoire et plarsante chronique du petit Jehande SamtrES et de la jeune ,dame des Belles Cousines". Meschinet,

1 Martene et Durand, Thesaurus novas saneedotorunt, 1, 1833 i urm. CfMorel Fatio, /. c. 0 legAtura ar putea fi §i in modesta Curte, ociatd maipronuntat semi-sparnold, a contelui, de Foix. Pentru contele Gaston Pilausaerie In 1381 Gace de la Biwie un trat-it despie viloltoare

67

Breton, cantand pentru ultima ducesa din vechea semintie,ajunsä regina a lui Carol al VITT-lea, alcatuieste o carte de in-vatatura ca Lunette des princes". In 1493, iar un anonim vor-beste in 1499, dupa tradiiile, cu ingrijire pastrate, din Romande la Rose, do Jardin de Piaisance et flour de rhaorique".

Singurul prosator in adevar viu din acest timp e Alain Char-tier, care. in al sau Q uadriloge znvectif gaseste accente, acumcuno.icute noua, de atac violent contra celor ce fac sa suferepesto masura bietul popor de jos. Il va infatisa deci pe acestaplangaudu-se ca toata munca lui hraneste pe misei i pe lenesi",cari II prigonesc en foame i sabie". ei traiesc din mine, sieu mor Totul e prada daca nu apara spada i sabia",intr'un razbom ce nu e decat o hotie privata, o pradaciuneparasita". De fapt, in luptele ce se poarta intro doua Puteripolitico, pentru -arnandotha e sin singur dusman: el, poporul esar-man si plin de dureri" (chetif doloreux) Lucruri care vor firepetate In cuvinte de elocventa Inflacarata la Statele generale,de un limbagiu asa de liber, din 1484, aclucand obiectitle, ce sepot inchipui, ale Ordinelor privilegiate.

Ceia ce se poate socoti insa ca absolut remarcabil pyin &A-gezirne, noutate, energie, prin stransa legatura cu poporul careda din satucul loren Domr6my pe Jeanne Darc pentru a liberaFrarrta, e poesia

Do nicio poesie dm Europa mai mult decat do aceasta nu sepbate spune mai cu dreptate ceia ce afirma un cunoscator caGaston Paris cand scrie- In adevar, aceasta vremo, nu numaiin Franta, ci in cele mai mune teri ale Europei a vazut ceamai bogata inflorire a cantecului popular" 2

)

1 Le labeur de mes mains nourrist les lasches et les oyseux, et ilz mepets6cutent de fama et de glaive.. Ilz vivent de moy et Jo meur par eulxTout est proye ce que l'espée et le glaive ne deffend... Que appeld-jaguerre ?Ce n'est pas guerre qui en ce royaulme se mainne. C'est une privde roberie,ung larrecin habandonne..

2 C'est en effet cette dpoque qui, non seulement en France, mais dansplusieurs pays de l'Europe, a vu la plus riche dclosion de la podsie po-pulaire. Cf. Leroux de Lincy, Recueil de chants historigues frangazs, Paris1841, Eug. Rolland, Recuell de chansons populazres, Paris 1883-7, Tiersot,Milodies populazres des provinces de France, Paris- 1895; Chants de la vieilleFrance, Paris .1904, G. Paris, Chansons du XV-e sacle Weckerlin, Echos des

-

prin ei".

..

,

tnca de la Curtea lui Carol al V-lea, alaturi cu deosebite cii-rente venite diii alta direc0e, se Intalne§te, limpede si puter-nica, influen0 populara., soricare ar fi izvorul, poate cartu-raresc, dar de sigur In mai slabá masurà de corn se poate admiteaceasta pentru Italia, al agestei poesle populare inse§i. EustacheDeschamps (de fapt, Morel, a. 1340-1415), care nu e nici unsarac cleric de Universitate, nici un vagabond prädalnic i batau§nici ca Olivier Bassehn, ale carui poesii, fundamental prefa-cute, sunt culese" abia doul veacuri mai tarziu, bunoscutelevaux-de-vire, un vier de la tara, ci un dregator regal, scutarihuissier d'armes, baliv la Senlis, avandu-si culcusul pe lngá fiecaredin rudele regale si o casa de t.ara, pentru a-i primi, e Inteoparte a operei lui un luptator pentru dreptul poporului de josobijduit, ca §i Jean de Meung, dar cu o precisiune i cu o orien-tare care lipsesc vechiului poet Acel care, §i In alto bucgi,gaseste aspra, triviala expresie populará 2, Infiereaza pe cei cari,

sa-si umple sacul", lasä poporul s cerseasea". Totul eluat In slla de puternici", fara dreptate, tara, lege, care a munt,fara, adevar, care lipseste, domnind Minciuna... cLupii cei man.cari se imbutha zilmc) fac sa, piara de foame nevinov4ii 8"temps passis, Paris. f d.; Chansons populatres des pays de France, Paris 1903;Gabriel Vicaire, Poéste populaire ; La chanson franfaise du XV-e au XX-esiecle.

El sone, in 1392, si o Art de dtctier.Veuls-tu f'aire loups mocensEt que les eufs soient velus2...L'en feroit bien, c'est tout, si conclus:Tu bas bien l'eaue d'un pilet.

3 Par ce convient que le peuple menthe,Car nulz ne tent fors qu'a emphr son sac.

Tout est ravi par force des puissans.

Ea la terre des hommes gouvern6eSelon raison ? Non pas, Loy est perm.Véritd fault, regner voy Menterie,Et les plus srans se noient en ce lac.

Si fault de faim perir les innocensDont les grans loups font chacun Jour ventréeQui amassent a milliers et a censLes faulx tresors.

V. Oeuvres completes d'Eustache Deschamps, ed. Queux de St.-Hilaire3Paris1878.

68

1.

ca

2

2

,

. . . . . . . . . . . . .

69

Nimic nu-i e mai sfant ciecat grguntele, graul", care e sangelesi osul cui a arat pamantul, sgrmanii al caror suflet striggrgsbunare la Dumnezeu", Impotriva tuturor celor cari au floutasa, si a celor cari tin partea acestora:

... C'est le grain, c'egt le blee,Le sang, les os, qui, ont la terre ar6e,Des povres gens, dont leur esperit crieVengence, 0 Dieu ! V6 a la seignourie,Aux conseilliers et aux menants ce bacEt a tops ceuls qui tiennent leur partie.

Aceasta amaraciune se Intalneste Intfun si mai Innalt grad,insufletind, afarg de unele bucati comandate si fabricate in sila,o Intreaga opera scurta, dar energicg pang la insulta cea maicinicg si la blastamul cel mai desperat, in sufletul chinuit, princircumstantele unei copilgrii fara tata, cu, o biata mama saracasi simpla :

, Femme je suis pouvrette et ancienne,Qui riens ne cay; onque, lettre ne leuz ,

cu un unchiu preot, care-I creste In umbra Sorbonei, cu o tovg-rasie de stricat,i, cari.-1 due pe drumuri de ratãcire si-1 inveni-neaza, al lui Francois Villon 1

De fapt acesta nu e macar numele cel adevarat al lui Fran-cois de Montcorbier, zis des Loges, nascut dare 1432, care-silila gradele universitare, in 1449, in 1452 (cp, maitre es arts),dar nu ajunse, cu toatg dorinta lui, a fi un om de treabg, bunscolar, capatandu-si, depute de prietenia seducgtorilor sai, vdr-bareti, glumeti, placuti, si bien chantans, si bien parlans, si plai-sans en faiz et en diz , un adapost si un asternut moale":

H6 Dieu, se j'eusse estudi6Ou temps de ma jeunesse folleEt a bonnes meurs d6dié,J'eusse maison et couche moll&Mais quoy9 Je fuyois l'escolle,Cbmme fait le mauvais enfant...

1 Cf., pe l'Anga cartea huroc+

aston Paris, observathie Itu Maurlye Wilmotte,in gtudes critiques sur la tradition en France, Paris, 1909, p. 151 si urm. Au-torul semnaleul ecouri din vechea poems znedievala si din proverbs.

70

En escripvant ceste parole:A peu que le cuer ne me fent.

Tovarasia acelor stude4 de cea mai stricata viata, il ducela crima: ucide pe un preot. Aruncat in temnitA, scapa., dar pestept4in va fura cu acei coquillards, l'esamul Facultatii de Teo logiedin Colegiul de Navara. Un turip, va duce o viata de vagabond ne-norocit, pe care mila unui Charles d'OrleSans, unui Jean de Bourbondaca-1 mai oploseste.

Din ce Yn ce mai mult, el cunoaste toatecand infatiseaza, Craciunul, In care Iupii traiesc din vantul

Sur le Noel, morte saison,Que les lops se vivent de ventEt qu'on se tient en- sa maisonPOur le frimas, pros du tison,

vorbesc durerile \ratacirilor lui fara. scop.E trist, falit, mai negru ca mura; bani, venit, avere".

Triste, failly, plus noir que meure,Qui n'ay n'escus, rente, n'avoir,

gustul de joc i-a venit, de goal6 ce-i e burta:Car la dance vient de la pance.

E un biet scolaras", ung povre petit escollzer bietul Villon,le povre Vzllon. E v4ios, iubitor de carciume, de casele unde

cunoaste toate femelle pierdute, pe care le va §i canta anume,intr'un limbagiu pe care 1-ar putea hAelege numai cei cari lecerceteaza:

Qui ne m'entent n'a suivy les bordeaux,si une ca prietenilor 4 goi, cari nu vad panea decatla fereasta" 1, jj foame.

nevoia face pe oarueni sa apuce si foamea pe lup sa:iasä din codre:

NEicessiti3 fait ggns mesprendreEt faim saiHir le loup du bois.

Deci va face Inca, un pacat. Episcopul de prldans 11 va arunca

1 ...Mendient tous nusEt pain ne went qu'aux fenestres.

miseriile vieii i,

od,

viforalui":

oars

$i

71

din nou in temnita. Pedeapsa cu moarte va fi rostitk asupra-i.Va astepta ceasul cand fuma i se strange de gat1, Regale insä,caruia-i va don, intre altele, doisprezece copii, II va scoate dincoltul de intunerec si umezeala de la Meung pe Loire (1463).

In asemenea stare, la treizeci de ani, hot, ucigas, acoperit denoroiul vieii i stropit de sange, acliipat cu toate rusinileD

En Pan trentiesme de mon aageQue toutes mes hontes j'euz beues,

nenorocitul, care e un mare poet, canta, dupa gluma intaiuluisau ctestaMentD, in care mai avea cui sg lase, inima lui cpalida,vrednica de milk, moarta i inghetata2D, si scrie opera lui cea maiinsemnata, haos de cuvinte de argot hotesc si de termini descoala 3, de citatii de autori 4, de blastame, de insulte, de strigatedesantate1 de obscene batjocuri, de davaleresti omagil, piesintatedelicat ca o floare rara, si de accente ale celei mai adanci simai zguduitoare dureri omenesti, Testamentul eel Mare,

Supt ochi are Inca privehstea spanzuratilor, 'intro cari a stato clipa sa se acne: WO, de ploi, uscati de soare, mancati depasarile cerului, mai rau ca un degetar":

Le pluye nous a buez ,et lavezEt le soleil derechez et noircis,Pies, corbeaulx nous ont les yeux cavezEt arraoh6 la barbe et les sourcilz.

'Plus becquettz d'oiseaulz que dez couldre.

Si atunci toata miseria umana, toata conditia de schimbare

' In lirnbagiul lui trivial, cAndSgaura mon col que mon cul poiseJe laisse mon cuer enchassdPalle, piteux, mort et transy.Elle m'a ce mal pourchassd,Mais Dicu luy en face mercy.

3 Extimative, prospective, similative, formative, sensitif.4 Aristotele, Averoes, Vegetiu, Valenti Maxim, längi Roman de la Rose Ep

Alexandria. Cita,tille lui de nume istorice swat plme de incuraturi voitesi de nascocire. In ele gasina 1n:A pe J6anne Dare, pa Alfons de Aragon, peducele de Bouibon, pe Du Gueschn, Clacquin, le bon Breton», pe Delfin siducele de Alencon, pe Wenzel (Lancelot...) de Boeurna i pe Petru de Lu-tAgnan, 410 r..)y de Chippre, de renon»,

a

§i

72

deca'dere a trupului nostru i se nazare, se giamadeste a=upraapasa, ii copleseste, soanzurati at:Arnaud din juru-i, va-

gabonzi flamanzi i degerati, batrane, care nu plac nimanui,caci cui ii place de o maimuta Wang,:

, Tousjours viel cinge est desplaisant,si care, frumoasele de odinioara, Stau acum cinchite Ia un bietfoc de vreascuri abia aprins i stãns indata":

...povres vielles ,sotes,Assises bas A crouppetons,Tout en ung Las comme pelotes;A petit feu de chenevotes,Tost allumées, tost estaintes.

Sarticia lui ajunge acum bucura, saracia thn pastel-a si totasa i putina insemnatate a ne-imului pe mormintelo cui --ierte-i Domnul pe toti nu sunt cununi, nici sceptre" :

Pouvre je suis des ma jeunesse,De povre et de petite extrace.

Povret6 tous nous suyt et trace .

Sur les tumbeaulx de mes ancestres,Les ames desquels Dieu embrasse :bn n'y voyt couronnes ne sceptres.

(Fiu de Inger, nu e, diadema de stele-i hpsesteSe ne suis, bien le considere,Fils d'ange, portant dyademeD'estoylle, ne d'autre sydere....

ci e mai bine asa decat bogat, in toata pompa averilor, pentrua zacea pe urma supt piatra impodobitä :

Mieulx vaut vivre soubz gros bureaux,Povre, qu' avoir est6 seigneurEt pourrir soubz riches tumbeaux

Supt taisul mortii i se arata toata aCeasta omenire chinuita:Tout comme soubz mortel coutel.

in acest gAnd al mortii se cufunda cu voluptate, cu o vo-luptate caracteristicA evului mediu, dar nil pentru a trece la

lilt, 11

a

I

73

contrastul vietii de dincolo, pe care virtutile ajutate de mila luiDumnezeu o pot face semnä, faricitä in vesnicia ei, ci pentrua se opri inlelung monle acestem, penfru a seormoni, imba-tandu-se de putreziciune, in zdrentele ei ce nu se mai pot re-cunoaste.

Ti vede utrezind pe toti, pe maestrii de petitiii" (niaistresde's requestes), pe cei de la Camera bamlor regal]. (Cltambre auxdenters), ale caror capete se aduna in gropnite:

Quant Jo considère ces testesEntassèes en ces charmers...,

pe bogatii cei dulce i fraged hraniti, eu smantana i orez)ale caror oase tot praf se faG"

SeigneuiT ou dames,Souof et tehdrement nourrizDo cresme froment6e ou riz,Leur os sont declinez en pouldre.

Ii e rmla si de trupul femeiesc, fraged, neted, dulce, scump".

Corps feminin qui taut es tendre,Poly, souef et precieulx,

si care se va pierde in acelasi groaznic haos, on de ar fi Bertadm legenda, Beatrix, Ahs ale cantecelor, Ioana Dare, sau re-gina alba, ca un crin, cu glas \de sirena", duse toa.te ca zapezilede pe vremuri-

La royne blanche comme ung lysQui chantoit a voix de sereine

Mais oü sont les neiges d'antanLa eapat, pentru toti, pentru toate, chinul mortii in durere",

al rasuflarii ce se eurma, al fieril ce crapa, al sudorilor agoniei :

Quinconque meurt, meurt douleur.Celluy qui perd vent et alaine,Son fiel se crève sur son cueur,Puis sue, Dieu sçait quelle sueur

taina vietii tot nedeslegata ramane. caci totul se poate eu-noWe, dar un lucru nu pe sine insusi.

la

si

,

1

a

1

Si ,

74

Je congnois la foreste de Boesmes,Je congnois le povoir de RommeJe congnois tout foi-s que nzoy mesmes.

Dar alaturi de acest glas a tuturor rusinilor si durerilor, inaceiasi viatA traditionala, adanc populara, se aud altele a carorcaracteristica e duzo0a, o duiosie ce r,e revarsa, de o potrivaca intr'o laude franciscana, asupra na.turii, cu vijeliile i impa-ciuirile ei, asupra sVaciei omenesti in lupta cu nevoile i in-semn'and printr'un zambet birainta ei intamplAtoare, asupra im-prejurarilor propriel ti oastro vibta.

Astfel daca un Martial de Paris sau d'Auvergne vede numaiplacerea de a zacea pe iarba inire flo-ri ceia co ar fi si rasplatamuncitorului la camp , dupa traditia lui Guillaume de LorrisCristina, de Pisan va arata in cea mai indulopta forma simplacat de csingurica, seulettt, a ramas dupa plecarea din viata apiietenului, a sotului: singurica" orlonde, singurica" si la usa,la fereasta ei :

Seulete suy et seulbte vucil estre,Seulete m'a mon doulz ami 1aissi6e ,

Seulete suy a huis ou a fenestre,Seulete suy en un anglet unciée....

Dar este un poet a carui viatl intreaga (1391-1465) pare a fifost menita numai ca s. adune in natura, in viata tuturora, in

viata lui de print nenorocit, de exilat, de intemnitatde-a lungul intregii irn tinerete (-1440) numai ceia ce puteasa deie prilej celei mai ciliate si Davi dulci paesii, in care, inter)forma de fragezimea ficrilor, este si simtire adevArata, i nadapentru cei mici, i modestie personala si spirit 2.

vestind, cu toate artifichle unei forme pe care o intro-buinteaza CU o supremä eleganta, ridicarea (mantei de vant,

' II n'est tel plaisicQue d'estre et gesirParmy ces beaulx champs ..

,

Mat:: pour noz labemsNous avons sans cesseLes beaulx prez et fleurs.

Operele lui au fost editate de Champollion-Figcac In 1842 fitl de ChailesHdricaut In 1874.

insav

1

r,

Iata-I

...... . . .

75

de frig, de ploaie a iermi, ca sä se imbrace total in horbotede soare stralucitor, impede i frumos., ca sa canto pasarilein legea lor, ca mice vietee sä so inchine prin strigatursauprirnaverii, pe card picaturi de argint cutg pe ape:

La temps a laissie son manteauDe vent, ,de froidure et de pluyeEt s'est vestu de broderye,De soleil luisant, cler et beau.II n'y a beste ne meanQu' en son jargon ne chante ou crye:Le tetnps a laissié son manteauDe vent, de froidure et de pluye.Rivière, fontaine et ruisseauPortent en hvrée jolyeGouttes d'argent, d'orfevrerie.Chascun s'abille de nouveauLe temps a laissié son manteau.

Vara-si trimete, ca lun mare domn mandru, furierii, ea latindecoroane de flori si verdeata de-a lungul inimile n'auvoie sa mai tanjeasca. piece uncle vad cu ochii, toti, caci iarnanu mai ramane, odata ce furieiii noului Domn au venit sa-i g5-teasca lacasul.

Les fourtiers d'este" sont venusPour appareiller son logisEt ont fait tendre son tappisDe flours et de verdure tissuz.

En estendant tappis veluzDe vert herbe par le pals,Les fourriers d'eate3 sont venus

_Pour appareiller son logis.

Cuers d'ennuy pi6ca morfonduz,Dieu meicy, sent sains et jolis.Ala-vous-en, prenez 13, is,Yver, ne vous demourez plus-Les fourriers d'est6 sont venus.

Pe strazi trece micul negustor, vanzator de toats3 cele in pa-

tent", si

76

nerasul lui: atata are, si ml mai mult: cei pretet4iosi sä-1 ierte;poetu1-prini ii iese In cale, aratandu i multAmita saracieimuncitoare, dar nu In multe cuvmte, caci eel castiga, ban cuban, ceia ce nu e tocmai comoara Venetsdei,, i azi e zi de lucru,§i vremea se duce

Petit mercier, petit pannier IPourtant, se je n'ay marchandise,Qui soit du tout a votre guise,Ne blasmez pour ce mon mestierJe gangne denier a denier.C'est loings du Tresor de Venise:Petit mercier, petit pannier?Pourtant, si je n'ay marchandise', etc;

Et, tandis qu' il est jour ouvrier,Le temps pers, quant vous devise.Je voys parfaire mon empriseEt parmy les rues crierPetit mercier, petit pannier'

Poeshle de iubire ale lni Charles d' Orl6ans, care cunoaste per-fect scolastica amoroasa a epocei sale, cu tot ce trecea ca mos-tenire din secolul al XIV-lea de la un poet la altul, sunt multe.Cate una se desface din celelalte prin fine.(a extra9rdinara a

ca aceia care spune celei iubite ca, dintre cate suntde-o parte a Mani st de alta", niciuna nu e asemenea cu d'ansa.Vis e nurnai s te gandesti"; i cupletul se incheie, asa degingas: Doamne ce bine e s to u4i la dansa" :

Par de9a, ne dela la MerNe soy dame, ne demoiselleQui soit en tous Wens pakfois telle :C'est un songe que d'y penserDieu t Qu'il la fait bon regarder

Odata zvonul iesise cä fostul prisonier din Anglia, sotal deodinioara al vaduvei regelui engles asasinat,' Ricard al II-lea, a

1 Cf. In Chansons citate mai sus, aceste frumoase versuri populare:Amours s'en vontComme fpt la rosée

si iatA-1

.

a

simtirii,

' I

,

murit acolo, lasand o mostenire pe care era s10 iie, pentru afi rege al Franciei, Ludovic al XHlea, _fiul din a doua casa-tonie. Si Charles d'Orl6ans se grabeste a scrie ca soricelulInca In viata" i nimeni, deci, nu trebuie sä se cerneasca pentrqpierderea lui, ci, mai curand, FA, se Imbrace cu postavul cenusiu,care e si mai ieften

Si fais a toutes gens scavoirQu' encore est vive la souris :Nul ne porte pour moy le noirOn vent meillieur marchi6 drap grisOr tiengne thascun pour tout voirQu' encore est vivo la souris.

aceasta duiosie, de noth' populara, patrunde in aceiasi timpsi in alte domenii. Pe langa, autorii de farse, dintre cari unulajunge a da un model al genului, rernarcabil prin sigurantassiprecisia unui mladios dialog, in piesa lui Maitre Patelin" 1, faraltul, cu .(soties, ale lui, e vestitul Pierre Gringoire 2, confrathPatimilor Domnulni (confreres de la Passion), cani dadeau repro-sintatii Inca din 1398, capatand indatg, la 1402, un privilegiuregal, gasesc in Arnoul Grdban, canoniô la Mans pe la 1450, unadevarat i adanc poet. El (la plangenilor la cruce ale MaiciiDomnului o vibratie nouä, cand ea Se indreapta catre dulcele

copil" pentru a-i spune ca, a trai fara dansul nu-i va fi decaldurere", ca el e cdreptul, sangele, firea insasi a ei3), ca e tot alei", ca, daca trupul lui atarna in aceasta cruce trufasä, sufletulrnaicii atarna si el de mila lui, ca nu e pe dansul o singura rana,cat de rea, pe care ea sg, n'o simta":

1 Cf. Recueil de farces, soties et morahtes du X-17-e stecle, publides par P.L. Jacob, Paris 1876.

V. Jeu du prince des sots et) de Mere Sotte, Fantais'ies de Mi%re Sotte. 0nota dramatica ar fi, mai curând, si in Plaidoyer" (si Enquete") d'entrela Simple et la Rusde" de Coquillard (sfärsitul ieacului al XV-lea). Cf. deacelaw Dóbat des dames et des armes".

3 Mon filz, mon filz, a vous veil obVier,Mon doulz enffant, mon beneuré loyer,Vivre sans vous ne me sera que duel,Tant estez mien...

77

e

Si

jei

1

78

8e ton corps pend en ceste croix haultaine,Mon ame y pond par piti6 qui m'y maine,Et n'as sur toy plaie, taut soi grevaine,Que, je ne sente...,

ca e mai bine ca impreura sa --moara, mouroms tout ung.intorcandu-se catre multime, ea-i striga, mustratoare, c i-apregatit durere tara pareche":

0 mon peuple! douleur m'est prepareeQui a, douleur n'est jamais comparee 1.-

Ce grad, e in fat,a, acestei literaturi cea englesa dupa Chaucerlmai ales cat de rnult atarna ea de literatura francesä trecuta,

ci In general de literaturile roma nice, inteo epoca in care, 'DanadupA, 1450, nu era hotarata chestia daca Angha nu va redeveniprin ins5§i victoria oi o Frant6 cu spirttul gi, pe urma, räzboiuldintre Dinastia de York i cea de Lancaster, al color douà Rose,imploded, mice consolidare a lecrurilor in aceasta Anglie pecare resultatul razboiului strain o lasase despoiata de provinciileei francesel Lipsa pang, la Tudori a unei CuAi regale in dephnul103les al cuvantulm, influen0, pe care a avut-o Margareta deAnjou, so0a francesa a lui benne al VI-lea si tutoarea rega-tului, aparatoarea drepturilor fiului ei, mama lui Henric Insucifusese Ecaterina de Fran0.. Iiica lni Carol al VI-lea , a fostea, de sigur, ufia din causele acestei rataciri ale unor spiritecare, do altfel, in cea mai mare parte sunt destul de mediocre.

Supt Eduard al IV-lea se scrie Inca in limba francesa, deBernard An3r62. Dintye cei doi rirmatori ai lui Chaucer, Occleve§i John Lydgate, col d'intam e un om de slabe insuOri (a scrisun de Regonine Przncipum dupa exemplul romanic de la ince-putul veacului at XIV-lea), Malt, mai vioiu, care a fost i pe laParis, imitä rnai curand, adesea intfun chip cu totul servil cica i cum Chaucer nici n'ar fi scris vre-odata, pe marii poeti

1 Le in1/9tb..e de la Pasq.on de Notre Dame d'A2 noul Grdbalt, ed. G. Pans etGamton Raynaud, Pans 1878 Cf. Miracle de Nostre Dame de Bernie, femmeda roy Pepin, ed Francisque tlichel, 1839, 3Diacles de Notre Dame, par (1Pans et Ulyese Robert, 1830. TJn Jean de Venette pore penhu poporun clintec al celor itrel Manh

1 John Kay, poet Ii Cuutea liii Eduaid RI-lel., 9cne latine*teal

Si

el

79

romanici ai veacului al XIV-lea". Una din scrierile lui poartatitlul frances de Pur le roy", alta e o prefacere a romanuluiTroii" (Troy Book), o a treia, Falls of prince, e imitatda, prinFrancesi, a- lui Boccaccio.

Introducatorul tipografiei in Anglia, William Caxton, si elautorial unei Istorn troiane" (Recueil of, the histories of Troy),ca si al untr c Spuse ale filosofilori (Diets of philosophers), cores-punzatoare culegerilor analoage din Spania, a imitat pe RaoulLefevre (1471). Oreatorul proso englese, sir Thomas Malcore sauMalory, aduna pe aceiasi vreme legendele celtice care serviserllui Chr6tien de Troye, Inteo opera care se qiamai, raspicat, Infrantuzeste, Le (sic) mort d'Arthur. 0 ferneie necunoscuta, lucreazabucata poetica, Floarea si frunza" (The flower and the leaf ) dupatAt du vergier al lui Machault si dupa. Deschamps. Un ThomasClannowe, In cCucul si privighetoareai), da o visiune din luna luiMain, vazuta, prin ochi ca ai lui Guillaume de Lorris, ca 0 InVisul lui Chaucer"; un Jacob I-iu, regele Scotdei, cel Inchis opt-sprezece ani de Englosi aproape ca §i Charles d'0rl6ans -- siIndragit de Jeanne de Beaufort, Franco-Englesa, merge pe aceleasimme, in King's Quair. In 1506, la Stephen Hawes, care scriePetreceri ale placeri" '(Pastime of Pleasure), vona intalni per-sonificarile din «Roman de la Rose)), In cadrul cetatii cunosentesi In fata primejlei uriasului, si rolul eel mare It tine figuracare se chiama, In limba lui Lams Grande Amour. La JohnSkelton, In zilele lui Hehric Tudor, tlaurul, lui din Chaplet of laurelvine din Sudal Franciei, undo Petrarca a oapatat inspiratia vietiisale Intregi, 0 ipiscoru1 de Dunkeld, Douglas, care, de altfel,traduce pe Ovidiu si Virgiliu si face dri mul la Paris, are inainteaochilor aceleasi modele, ca,nd scrie Palatul onoarei" (Palace ofhonour). Testamentul papagalului" (of Papingo) al ScotianuluiDavid Lyndesay, ca si Court of love a Philogenetului" din 1550nu se desfac din acest curera, Cale, ca la Alexander Barclay,traducatortil lui Aeneas-Sylvius ca si al lui--Sebastian Brandt (Nar-renschij), se hraneste une on i. din izvoare care aparion Italiei celeinoua, de unde, in act,lasi moment, yin ca invatatori tin Linacu-,,un comet. La 1520, mai era destul interes, in Anglia absolutisia,pentru, romanul cavalereao, da se traducap-In I Itregirue Er 11071de Bordeaux si Froissart.

Miscarea nationala de la sfarsitul veacului al XIV-lea so stinge

Pa

8o

pe Incetul. La 1449 episcopul Pecock combate pe Wycliffe, totmai uitat. In felul lollarzilor scrie deci Lydgate in LondonLackpenny". John Capgrave alcatuieste o cronica englesa papala 1417, dar stilul mai viu trebuie s1-1 canto cmeva in curios-cutele Scrisori ale lui Paston".

0 inspiratie proprie, de vechzu caracter celtic, frtra, nunic ger-manic, vine din Scotia. Din salbateca Scotie rece i pustie, incare vaile eisuna de cantecul isprävilor facute de innaintasi,regi ca i haiduci. Astfel apel Robin Hood, mare mester la arc,capitan iubit de tovarasii sai, neintrecut In§elator al cialor cevreau sa-1 prinda i gazduitor prin sireclic al regelui insusi Intabara uncle asa de bine se mananca, se bea, se canta, dar,in necontenita-i panda, clp prada ca sä alba, ce ,da la saraci, pri-mind hiosofic i orice lovituri din partea calicilor cu bata no-duroasa sau a altor drumeti mai incbmozi.

Vom avea deci Crornci scotiene in versuri, ca a lui AndrewWyntoun, biografii poetice ale regilor, ea, dupa exemplul poemeiinchinate lui Bruce, aceia In care Henric cel Orb" (BlindHarry") presinta pät3niile lui William Wallace. Robert Henryson(n. 1425c. 1506), nota i mrstitutor, traducator (IP fabule, care-sialege ca subiect i pe Orfeu, pe Enridica, pe Cresida, canta Inacest ton rustic pe fetrta oachesa ca aluna" (Nutbrown Maid)si pe (Robin si Mokynne. Si in sfarsit tot Scotian, supus ace-

invioratoare influente, e acel William Dunbar (c. 1460c.1520), care a calatorit Nprin Picardia, Paris, Spania, Olanda, Nor-vegia ca sa se initieze, si carp s'ar parea a fi stiut poesia lui

llon, innamte de a scrie ctestamente,, e(danturi ale pacatelor,,alegorii ca in Roman de la Rose".

Aceastä influenta celtica nu sta insa impotriva celei romanice,ci se combina in chipul cel mai fericit cu dansa, retinand An-glia in cercul cugetard i simtarii francese i italiene.

ante],

4,

letast

VII.

Poesia frances6 a Secolului al XVI-lea.

0 noug epocg Incepe pentru poesia francesg In momentul eandrgzboaiele pentru posuiunea Nordului §i Sudului italian ocupgarmele regilor Carol al VDI-lea, Ludovic al X.II-lea si Francisc Liu.

A crede cg aceastg epocg noug, deosebindu-se prin adoptareaformelor metrice ale antichitgitli cu pgrgsirea, mai mult saumai putin depling, a vechilor forme medievale, totu§i asa desprintene §i. de gratioase , prin Incercarea de cuvinte noun,prin fortarea cel putin fat,g, de o sintaxg mai recentg, dacg nufatg de acea a timpurilor mai adgnci din veacul de mijloca sintaxei obipuite pentru ca vorbele sg se poatg pleca nece-sitgtilor noulni metru, ca si prin unele elemente ale fonduluipoetic insu§i, cg. aceastä eppcg noug, zicem, se deschide dincausa rgzboaielor italiene, din causa contactului, necontenit siadânc, cu Italia, pe care ele o mijlocesc, ar fi o gre§ealg.

De tapt, dupg, Rena§terea" pe care, inainte de marea m4careitaliang, am constatat-o In Franta lui Carol al V-lea, curentul,oprit, un timp, de luptele pentru alcgtuirea regatului francesmodern, e contrariat apoi, firegte, de natura putin prielnicgpentru mecenatism a regelui Ludovic al XI-lea, cu devotiunealui naivg In mijlocul trädgrilor §i. actelor de cruzime, cu fricalui de oricine are un nume §i e incunjurat de o faimg, cu su-perstitia lui crasg fatä de toti vrgjitorii si inselgtorii §i cu pläcereade a trgi In mijlocul bgrbierilor si a spionilor celor mai josnici,ca Olivier le Daim. Un astfel de stgpanitor nu va urma exemplulde largg viatg socialg pompoasg al principilor italieni din acesttimp, cu cari are, de altfel, preocupat de scopurie sale interne,destul de putine relatii, fgrä multg insemngtate. Dar aceasta nu

82

da impiedeca lucrurile de a merge s,i de la sine, MA, acel spor,fära acea grabire pe care, iar da-o indemnal venit de sus.

Universitatea din Paris nu mai joaca, pe departe, rolul ei deodinioara. Studenti din toate terile Apusului rm se mai strangca sa asculte lectii acute, in cetatea academia, autonoma, deDrotesori a aror stiinta expusà in limba latina universal/ n'arevre-un caracter national. Cand, dupa grelele tristelebzile Incare Parisul, rand pe rand al cBourguignonilor,, al cArmagna-cilor}, al t)andei de plebei care asculta pe Caboche, despar-tindu-se de legitimul mostenitor Carol al VII-lea pentru a primiregalitatea de usurpatie silnica, a Englesilor, leciile reincep invechea Capital./ a spiritului european de-a lungul evului mediu,inaltul asezamant de cultura serveste mai mult regatulosebit acum de tovarasia englesa, desfacibit din unitatea moral/a evului mediu i traind din ce in ce mai milt pentru sine.

Se preda, ca si mai nainte, ce e In legatura cu teologia. Daraceasta nu inseamna, cä, alaturi cu aceia cari privesc limbalatina de rea contrafacere tarzie ca un mijloc pentru ainfatisa silogismele aparatoare ale dogmelor, nu exista aliipentru cari altd limbà latina, revazuta pe cele mai bane izvoare,purificata, imbogatitä din materiale neglijate i uitate, era insasi,un scop, iar, supt r portul mijlocirii, servia ca sa deschida, nutainele unei mai noi religii, ci cunostintile unei vechi filosofiii.Universitatea prigonia po cei nazi aveau aceastä conceptie, dauna,-toare exclusivismului crestm medieval si chiar, prin cuprmsulunor scrieri, ca Analele" lui Tacit, de carand descoperite, laCorvey., in Vestfalia, amenintatoare pentru starea de lucruripolitica, sprijinita pe autoritatea necontrolata a monarhilor. Darspiritul cel, nou era destul de tare ca s. resiste la aceste per--secutii ale unui vechiu corp iremediabil atins de decadere.

Astfel, pe o dreme cand un Gringoire (c. 1470-c. 1540) maicanta ccastele de munca, (Chateau de labeur), castele de iubire,(Chateau d'amour), abusurile i inselarile (feintes) lumii", un Guil-laume Fichet facea locii privitoare la reforma limbii latine,creand, ca profesor particular, liber", o multime de ucenici,Tardif, Montjou, Gaguin. Acest invatator de stil bun clasic, nascut,in Savoia, politiceste italiana, de si de limba francesa, avea, dealtfel, i constiinta de importantá personal/ si profesionala pecare am intalnit-o si la Ariosto cand vorbeste de cscrittorip ai

Franciei,

, 83

lui; "el va intervera pe MO ducele de Savoia pentru cineva carenu e altul decat vestitul cardinal Bessarion. Si unul din eleviilui Fichet va fi Gaguin (-1- 1501), pomenit si mai sus, clericul,profesorul de drept si de teologie, care traduce (cu Etienne deLaigues) pe Cesar ca si un tratat de Pico della Mirandola,editeaza, pe Lucan, presinta lui Ludovic al XI-lea insusi celd'intaiu dictionariu latin redactat in Franta (Glossarium latinum),in acelasi timp cand, in latineste, incepe istoria Franciei de lafabulosul Faramund pentru ca sa ajunga la 1491.

Represintant . vestit al acestui spirit e Guillaume Bud5, pé carecontemporanii si urmasii 1-au numit de obiceiu Budaeus (n. Paris1467). Acest ,fiu de burghes bogat, care face dreptul la Orl6ans,'intalneste in Paris pe .un profesor liber de greceste, cel d'intaiucare, inainte de Ianus Lascaris, vine In regat, si Inva . de laacest Hermonim de Sparta elementele elenice, pe care le vaexpune apoi In Comentariile" sale. Revazand Pandectele si in-tregimea vechiului drept roman, examinand, intr'una din celemai vechi lucräri de arheologie numismatica, Irice-puturije si des-voltarea monedei romane (De Asse), el e presintat de cardinalulde Rochefort la Curtea unui rege tanär, care poate nu stia sascrie latineste, Carol al .TIII-lea, si ajunge, pe -rand, secretariullui Ludovic al kII-lea si pastratorul cartilor lui Francisc I-iu. Seocupa de trecerea elenismului la crestinism (de transitu hellenismiad christianismum), ca si, intr'o lucrare francesa, de crestereaprintilor (Institution d'un prince).

In acelasi timp, Claude Seyssel, Savoiard,, scrie Louenges duroy Louis XII, apoi La grant monarchic de France (1519 )1, alaturicu studii clasice, talmäcind pe Xenofonte, tradus in latina, dupacererea lui, de Ianus Lascaris 2, pe Iustin si Apian, pe Trog Porn-peiu si Eusebiu, si Le Maire de Beiges (n. 1473) da Trois liviesd'illustration de la Gaule Belgique, in care titlul ichiar arata iubireacurenta pentru numele si fovmele antichitatii,

' Emile Picot, Les Francais italzanzsants an XV1-e sie.cle, Paris, 1906, I, p.1 si urm. Seyssel ajunge episcop de Marsilia.

2 In sens medieval scriu Inca Monstrelet si. Nicole Gilles: acesta coboarg,de altfel, ca si scrawl din secolul al XIV-Iea, pe Francesi din Francus, darpe acesta din lupiter; v. Ranke, Zur Krztdc neuerer Geschichtschrezber, LipscaBerlin 1824, pp. 151-2. In V ergier d'Honneur (de de la Vigne si Desrey), suptCarol al VIII-lea, )1par alegornle lul Maières din ,,Songe du vieil pèlerin" ,

Ranke, o. c., p. 181

84

Nu trebuie, prin urmare, sa mearga ostile lui Carol alcu tangrul Cesar frances in frunte, la Asti, la Florenta, la Nea-pole, unde cuceritorul fgrg vgrsare de sgnge TO face intrareapurtgnd pe cap, In asteptarea libergrii Constantinopolului, co-roana Impargteasca Inchisg si in Ingna globul pgmgntului, pentruca Fraiita sä §-tie ce-i poate da trecutul roman si grecesc al ome-nirii. Nu trebuia drumul italian macar pentru ca societateafrancesa sg intre In contact cu cercurile literare ale Italieinoug, scriind opere de un alt spirit In toscana lui Dante, Pe-trarca si Boccaccio. La Lyon era o colonie intreagg de Ita lieni,

când, in a doua jumgtate a secolului al XVI-lea, o parte dintreFrancesi va ataca pe Italianca" Ecaterina de Medicis pentruexcesele sângeroase ale catolicismului, unul de aici, Paolo Minio,va lua (1577) apararea Incepgtorului insusi al doctrinei blasta-mate, Macchiavelli Donato Acciajuoli, din Florenta, va dedicazggrcitului Ludovic al XI-lea, care, in ura lui de aventuri,lntro-dusese totusi in Calendariu pe Carol-cel-Mare, Viata acestuia,se punea in legatura cu Carol si cu Franta Inceputurile Flo-rentei celei cu florile de crin In sterna. Pentru multi din Italiaaceste legende jndreptgtiau presenta lui Carol al VIII-lea pe pg-mgntul italian, ca liberator" dupa traditiile strabunului 2 Poetica Maurice S8ve i Héroet nu cauta pe Petrarca in Italia 3.

Francisc I-in va ineepe insa, de Japt, a noua era. El nu e numaiun aventurier pelerin dincolo de Alpi, pang la strgmtoarea Si-ciliei, ca tgnarul Carol, nici, ca Ludovic al XII-lea, un mostenitoral Milanului ca duce de Orleans, cobora,tor, prin Carol de Or-leans, din Valentina Visconti, care vine sg-si iea In stapaniredreptul lui. Dacg a avut Neapole, Milanul, cucerit de el la Ma-rignano, i-a apartinut, cu sau farg Impotrivire i intrerupere, anide zile; intro aceastg targ de cucerire i vechea Franta, rola-

Tommasini, Vsta e scritti di Niccola Maccheavelli, I, Florenta, 1678/ p.123 nota 2.

Pentru atacurile contra reginei, Complaente de France (1568), In Bernell depastes frangoises, V, p, 46 §1 urm. Gf. Buser, Die Beziehungen dor Nediceer anFrankreich.

2 Tommasini, o. c., I, p. 407 nota 2; cf. ibid., p. 121, i do Beume, In Bran-tome. care pune In legAturA pe Medicisi chiar cu Brennus Ga1il EA cu Carol-cel-Mare. Liberarea cu ajutorul acestuia a Italiei de Goti eantg, de alt.fel, In epopela lui citat, Trissino.

Versuri italiene In Franta, Rmile Picot, o. a., I, p. 28 i urm.

1

2

VIII.lea,

85

tifie au fost necontenite. Oenova asculta -si de acest sthpanitorfrances ca si de Carol al VI-lea; Florenta si-o castigase princurtenirea lui Lorenzino de' Medici, duce de 'Urbino, pe care-1primeste In State le sale, unde-i da feude, pe care-1 insoara cuo principesa francesä, Madeleine de Boulogne, ruda cu strabunulrege al Xerusalimului, cantat In epopeile medievale 1, si a caruifata cu aceasta Francesg, ramasa offal* la cateva sapta-mani dupa, nastere, si dupl, tat a. si dupa mama, Ecaterina, emaritata, la vrasta ei de patrusprezece ani abia, cu fiul si moste-nitorul stiu, viitorul Henric al II-lea. Si sa nu uitäm ca frumosul,elegantul, Intreprinzatorul si risipitorul principe, care se omoaraprin aventurile lui politice si,- nu mai putin, prin celelalte, e fiulprincesei savoiarde, care pana la sfarsit vrea sa stie sa, placa,Louise de Savoie, si ca, dnpa neamul parintelui sau, de Angou-Mule, el e un fel de nepot al lui Charles d'Orl6air, un fel de stra-nepot al Valentinei Visconti. Daca sotia lui, buna regina Clande,semi-Bretona prin mama, fiica lui Ludovig al XII-lea, e de vechiusange frances al Viscontilor nu-i lipsia Ins& nici ei ,, fiicaacesteia si a lui Francisc, Renee, maritata cu ducele de Ferrara,Ercole, la 1528, va fi acolo o protectoare a Francesilor In exil 2si va contribui si ea la aceasta tovarasie romanica Intre Fran-pesii si Itahenii din epoca Renasterii.

Francisc are deci o Curte , nu riumai din causa femeilorfrumoase si elegante pa care necontenit vrea sa le aiba ,langadansul (asa va face si fiul sau, amantul Dianei de Poitiers), darsi pentru ca asa se cuvine unui principe din aceasta epoca aluminilor. El Tnsusi, ca si acei principi ai Italiei, modOle pentru'dansul, facand sa se ridice castele noug si Intrebuintand pentruImpodobirea lor pe mesterii cei mai vestiti de dincolo de Alpi, unLionardo da Vinci, un Primaticcio, un Benvenuto Cellini, precumla Curtea noua a Franciei vor trece, supt el si urmasii sai, Ban-dello nuvelistul petrecand ani Intregi acolo , Luigi Alama-nini, poetul didactic al cCultivatiei,, Simeoni si altdi, se face,ca si Lorenzo de' Medici, cu care se Inrudeste acum casa lui,scriitor si protector al Invataturllor.

' 0 sorit a ei iea pe Clucele d'Albany In Marea Britanie.1 Clement idarot, Jean Francois du Soleil (Emile Picot, o. c., I, p. 33 si

urm.).

86

Avem de la I un cântec In care, Innaintea lui Hristos ras-tignit, mai mare deat toti printii i regii, el multameste pentru

n'a fost uitat" i i s'au dat cucerire, copii, aparate, putere"diamantul lui scrijela pe vitralii versuri despre nestatornicia

femeilor pe care, traind cum traia, a avut dese prilejuri s'o Incerce 2:Dupa recomandatia lui Bud6 si a lui Lascaris, ajutati in sta-

ruintile lor de clericii de la Curte chiar, cari, in chip firesc, arfi trebuif sa sustie Universitatea traditionala contra spirituluide inovatie care departa de religie, regele se gandeste Inca depe la 1518 sa intemeieze c scoalä indepnedentk nesupusa vre-unei corporatii savante si neaducand In zestrea ei vre-o traditiecu indaforirile ei, o scoalä in care a lectorii regalia caci eatrebuie sä taca parte dintre instrumentele de domnie" ale re-

sa fie impusi numai de talentul, stiinta, notorietatealor, i nici numarul catedrelor sa 'nu fie definit, nici perpetuarealor sä nu se faca in afara de existenta unor forte eminente carear putea sa le ocupe. La 24 Mart 1529 se deschidea astrel, nu-mai pentru nevoile sufletesti ale Regatului i supt un titlu care,cu toata invatatura latina, greaca, ebraica, siriana, araba ce tre-buia sa gazduiasca acest lacas de fllologie, era luat die limbavnlgara, College de France, ai carui profesori furl Francesi caDanès, Toussaint, Evrei ca le Canosse", Italieni ca Guidacerio,Spanioli ca Poblacion, si de la predica larga i libera a careia

opusä lectiilor, acum supuse unor stricte norme, ale Univer-sitAii s'au inspirat eruditi de valoarea lui Jacques Amyot,preceptorul lui Carol al IX-lea, fiul lui Henric al II-lea si al Eca-terinei de Medicis. Mai tarziu, supt fiii Florentinei, se vor pro-pune si une ori/si realisa trecator mai multe Academii, de poe-,sie, de musica, asemenea cu acelea care, pornhad de la Acade-mia lui Marsil Ficino, de la cea din Roma, impodobiau acumdeosebitele orase ale Italiei.

1 C'est vous, Seigneur, pendant en ceste Croix,Qui montrés bien que, cloud et lyd,Vous commandds aux prince et aux roys,L'humble haussant, le fierEt je, ton serf, Seigneur, l'ay supplid:Tu m'as ouy selon mon seur espoir,En me donnant, ne m'ayant oublyd,Conqueste, enffans et defance et pouvoir.

2 Sounent famme vasie.J3ien fol qui s'yfie.

cgsi

hutfulle.

j

87

Dar, si n afarei de aceastg, sooalg noug ,ca i inainte derdgnsa,cercetgtori desinteresati, pe cari-i Indeamng numai o nesfarsitgcuriositate stiintificg, lucreazg pe drumurile umanistilor italieni,dar fgrg degradantul cersit, färg demoralisatoarea curtenire siconcesiile de constiintg ale acestora. Ei apartin solidei burghesiifrancese, care ea a creat, pentru interesele ei, materiale si mo-rale, monarhia absolutg.

linii sunt cultivatori ai musei a zecea", tiparul, o artg asade pretuitg, !neat trecerea in Svitera a literelor grecesti turnatede unul din Estienne era consideratg ca o pierdere pentru targ.Acesti Estienne, cari au adus nepretuite servicii filologiei clasice,formeazg o adevgratá dinastie. De la Henric Francisc I iu,se va trece la Robert, cel stiator de trei limbi vechi, care publicg,intro cele 383 de carti ale lui, i vestitul dictionariu Thesauruslinguae latinae (1532, apoi 1536 si 1543)1. Dupg acest faimoserudit, alt Henric, alt Robert, alt Francisc, un Carol care mergein Germania, in Italia si dg un nou dictionariu istoric si poetic".Mai vestit ca toti cei ce au fost si vor fi din acest neam, eHenric II Estienne, elevul lui Danés pentru limba greacg, tra-ducgtorul In latineste al lui Anacreon aflat In Italia, editorul a162 de opere, In mare parte rare, tipograful, in exilul sgu, alFuggerilor, bogatii bancheri din Augsburg 2, si, in sfgrsit, acelacare, scriind viata Ecaterinei de Medicis, pubhcg, orAnduit stiin-tffic, original, dupg rgdgcini, Thesaurus graecae linguae. Traditialor, a tuturora, e urmatg apoi de Robert al II-lea, Francisc alIIlea, Robert si Henric al Il-lea, de Paul si de Anton (t 1674).

'In Christophe Plantin (1514-89), colaborator al Tesauruluilimbii germane" si autor de dialoguri franco-flamande, va editaBiblia poliglota, va strAmuta la Anvers, cum unii dintre Estienneau fgcut-o in mijlocul bAnuielilor i prigonirilor religioase, laGeneva, taina tiparului glorios al Franciei. Un'invAtat ca Turnne(1512-65), incepätor si el al unei intregi tamilii de umanisti, vaconsimti sg conducg Imprimeria Regalg, Jean de Tournes cgutasecarierg in Italia 3.

1 De la el §i un Diettonnaire htstortque, o Matson rustique.Cf. i Princip,um monitrtx Musa, Bale 1591

3 Emile Picot, 0, 0, I, p. 16 i urm. Acolo i librarul frances GuillaumeRoville. ibid., p. 183 i urm,

Liu si

2

.

88

Alii dintre acesti umanisti sunt numai profesori. Scaliger,bastardul unui Bordoni2(n. a. 1484), vine ca medic In Frantain tovgräsia episcopului de Agen si face a i se da scrisori denobletä supt numele de Jules-Cesar Lescalle de Bordonis" (fiulsau, Iosif-Just, va inlocui pe Iustus Lipsius la Leyda). Alciatuspredg dreptul la Bourges i scrie De verborum significatione. ntienneDo let, care, pentru cat stie el si pentru catg ignorant.1 atribuiealtora, a isprgvit, pradg a calomniatOrilor, pe rugul din piataParisului la 1546, face si el ca un oficiu de profesor liber, scri-indu-i comentarii1e i formulele" latine ori traducgnd pePlaton i Tusculanele" ori Scrisorile" lui Cicerone. J. Daurat(t 1588), poet latin (Poemetia, Sibyl lina oracula), invata pe pajiiregelui. Nicolas Goulu, traducgtorul lui Callimah (1530-601), ginereal lui Daurat i sotia lui scrie va lgsa fii umanisti. GE5n6:1brard, elev al cColegiului), arhiepiscoi) -de Aix, a dat insuside greceste la scoala lui Francisc in acelasi timp candpublicg Intäile mafi lucrari de filologie evreiascg (de la 1567inainte). Ilustrul Casaubon, ginere al lui Henri Estienne, ngscut.1n Geneva, profesor si la Montpellier, mort in Anglia si ingropatla Westminster (1614), iea loc Intro acesti invätati ai Francieisecolului al XVI-Iea, care artmai putea pomeni pe cei doi de Ste.-Marthe i pe atatia altii.

Ei nu cauta, ca precursorii bar italieni, sa iasci din domeniul eru-diVei ca set alceituiascci o literaturei in limba nobilet, menitd a inlocuipe cea in limba poporului. Operele lor literare in latineste suntrare. Nu lipsesc insa recomandatii din partea lor cu privire lastilul fiances: Dolet (cu Des P6riers) tipgreste (Commentairessur la langue latine) (1536) 4n limba comung, Guillaume Gudroult,tipograf si medic (t d. 1569) 1, scrie versuri francese. Henri

' Las taut malheureuse je suisQue mon malheur dire ne pmsSmon qu'il est sans espdrance.

Son Dieu possddoit par créance:En cette foi vive ii est mort.

Je cre par bois et par plains,Au del et terre me complaine:A. rien forp '4 mon deuil ne pense.

_I-in,

89

Estienne cel mare publica astfel un eNouveau français,, iarDaurat credo ca lucrul ae d.petenie, mai presus decat luptapentru patria insasi, e sä te lupti pentru limba patriei".

A scrie in aceasta limba e insä o sarcina care se lasa altora.

0 indeplineste Curtea. Printdi din ea. Am vazut ce vioiu sispontaneu era scrisul lui Francisc Liu insusi. Sora sa, Margareta,ducesa de Alencon, regina de Navara (1492-1549), perfecta cu-noscatoare a limbii italiene, scrie versuri pentrti boala si moarteafratelui ei, unele duioase, si ea lasa acel Heptameron, dupa Die-cameronul" lui Boccacpio, pe care-I publica dupà moartea ei uniachinator (Marguerites de la Marguerite des princesses), fara amai pomeni un Miroir de Fame p6cheresse", comedii, farse, etc.1La.modesta Carte unde se retrage Ren6e, in castelul din Mon-targis (1560-75) 2, ca si la Curtea Ecaterinei de Medicis, Fran-cesa de pe mama, care invatase foarte rapede limba noii salepatrii, se adunau toti cei cari puteau sa arate un oarecaretalent de societate.

Deocamdata insä acestia erau nutini si de origine putin stra-lucitoare. Cum tinea Curtea din Ferrara pe un Ariosto si mairau decat atata, Curtea Franciei, supt noua dinastie de Valois-Augouleme, considera si sprijina cea d'intaiu generatie a poe-tilor timpului. Daca le Maire de Belges, autorul TempluluiOnoarei si al Virtutdi", canta cu oarecare libertate, pe langaalta Margareta, Margareta de Austria, sora lui Carol Quintulsi avemd, ca si acesta, sangele burgund, sangele frances al luiIoan-cel-Bun, un Mellin de St. Gelais (näscut tocmai la Angouleme,in 1491, mort la Paris in 1558; studii in Italia, traducator aIlui Trissino: Sofonisba), e intrebuintat ca aumenier" al Delfinuluisi ca bibliotecar la Fontainebleau. Asemenea va fi lost situatiafratelui sau Octavian, dare traduce Odiseia si Eneida. Un valetde chambre regal, Brodeau, se inseamnä intro poetdi timpului.Olivier de Magny (c. 1530-61) e secretar, un maitre d'hôtel" allui Francisc I-iu, apoi, dupa o petrecere pe Fang& ambasadorulfrances la Roma, secretariu regal. Nicolas le Breton incepe In-

i Relatiile ei cu Italia, Emile Picot, 0. c., I, p. 41 si urm. Ea scrie ki initalieneste, ibid., p. 47 §i, urm.

2 V. Bartolommeo Fontana, Renate; di Francza, duchessa di Ferrara, anni1537-1560, Roma 1893.

90.,

vatgnd italiene§te pe Margareta Rica lui Francisc I-iu 1 Bona-venture des Perriers e in serviciul Margaretei, Inainte de a sesinucide (1544) din lipsa de rost. Si tot valet de chambrea, peMg& Margareta de Navara, pe MO . regele 'lust* In suitacanna a fosf prins la Pavia este cel mai Insemnat dintrepoetii timpului, Clement Marot (c. 1495-1544), care, bAnuit delegaturi cu ereticii, va merge la Ferrara, unde-1 primeste ducesaRenee, la Venetia, lai Geneva, Capitala Statului" calvin, la Turin,made, Intro sträini, moare 2.

In aceastg situatie poesia nu poate indrAzni prea mult, si ari-- .

eipile n'au avânturi ambitioase. Totusi se dau, Inca In genulvechiu, pastrand formele Indatinate, lucruri dragglase. Mellin deSt.-Gellais incearca epigrame ca aceia, une ori energica, Impo-triva invidiosului, cgruia7i doreste sä mearga, cersind pânea fui,In terile straine, singur, incapabil de a se intelege, ori sa steaIn ploaie supt strasing, Inaintea u§ii ce s'ar deschide3. Marot,un mare om al vremii sale, care stie ca, asa sarac si umil cume, toata lumea, popor si nobilime, isi sopteste la trecerea lui:Iata Clement"

Riche ne suis, certes, je le confesse,Bien pourtant et nourri noblement,Mais je suis leu du peuple et gentillesse,Por tout le monde, et diet-on: c'est Clement 4,

ta vorbi, Ca Villon, de tinereta lui nebuna, ca a rândunelii care,boara:

te41

1 Emile Picot, o. c., I, p. 276 §i urm.2 Tatal eau, Jean Marot, fusese secretarm al Anei de Bretama tot do-

mesticitate fp apoi valet al- lui Francisc I-iu.3 Je prie a Dieu, le roy du Paradis,

Que mendiant vostre pain allies qnerre,Seul, inconnu et en estrange terre,Non entendu par signes ni par ditz.

Je prie a Dieu que vous puissiez attendreQu'on ouvre l'huis une mut tonte entiere,Taut en pourpoint dessous une gouttiere,Et iue l'huis a vous ne veuille entendre.

4 $1 adausul:Male tu ne peux estre ce que je sms,Co que tu es un chascun le peult estre,

,

91

Sur le printemps de ma jeunesse folle,Je ressemblais l'hirondelle qui volePuis ca, puis la,,1 /

de primavara qi vara lui, sarite pe fereasta" :Mon beau printemps et mon estéOnt fait le saut par la fenestre.

Ca §i uu Charles d'Orléans, el ,ra intelege viaita ce se mi§ca fncaMpul framantat de germinii lui Maia :

Voulentiers en ce moys icyLa terre mue et renoavelle:Maintz amoureux en font ainsi ',

El va regreta cvremea cea buna vgche4 le bon vieulx temps,cand gcineva vorbia numai inimii seulement au coeur on seprenoit. Dar, incolo, va ridica laude regelui, tiubitor al celor nouaMuse, caruia §tiint,ile ii sunt impuse), care e cmai 1ncunjuratde cinste ca Marte,, care e (mai rege dead cine a fost vre-odata incununab 2. Va repeta rautatile lui Jean de Meung desprefemei,/fn special cele din Paris, cu cercctare" ,

Saulve l'honneur d'elles et leurs maris .el va intrebuinO, tot spiritul, toata gratia, toatas istetimea

§i mladierea sa Intro un Templu al lui Cupidon", un Dialogde amorezatd" ca sa arate cum 1-a pradat eine stie ce valetGascon mAncg,cios, betiv si strapic mincinos, mitsind de opostä a spanzuratbare, dar altfel cel mai bun balat din lume" 3,care a luat tot, uitand doar saii iea ziva buna":

N'oublie rien fors qu'a, me dire adieu.

Deci un inprumut ii trebuie, unul de la rege, §i el va platibanii la tertain, cand toata lumea va fi mulOmita":

1 Chant de May et de vertu.2 0 roy amoureux des neuf Muses,

Roz en qui sont les sciences infuses,Roy plus que Mars d'honneur environnd,Roy le plus roy qui Mt one couronné.

3 Gourmand, ivrongne et asseuró menteur,gentant le hart de cent pas h la ronde,Au demourant le meilleur Ms du monde,

.

i

92

Quand. on verra tout le monde content,sau, adauge el lingusitor, cand faima regelui Iasi*. va Inceta:

Ou, si voulez a, payer ce seraQuand vostre los et renom cessera.

Pang atunci el are ca garanV pe cei doi mari printi. loreni...Ti'aducerile din Psalmi pe care le poate face un om cu aceasta

viata, cu aceste legaturi si dependente, pot fi limpezi si curga-toase, dar ele nu vor avea intelepciunea une ori apri0 a Or--ginalului.

i,Poetii valeit" s cei asemenea cu dAnsii nu erau totdeauna

multarniti cu aoarta lor. Gu6roult stie ca favorisati sunt numaicei marl, iar cei mid. adesea despretuiti, pang sa-i Log a muride rusine" 1 Si Magny t orbtste de paharul stricat, de vorbacumva gresitä, ca sg se uite si cele mai lungi state ale celeimai credincioase slujbe 2 Jean de la Taille rade de curtesanulretras", si Ioachim k) Bellay Infatiseaza batjocuritor pe modelulitalian Insusi al acestuia, Intorcgnd tot aceleasi riposte Messernon, Messer si, E cosi, Son servitor, qi cascunzand sargeia supt obung aparenta", In timp ce ndomnefte pe fiecare cu o sgrutare.de mane` 3.

Dar Curt.ea Incepea, dui:a moartea lui Henric al II-lea, cando conducea tactul vaduvei regine Ecaterina, sa atraga prin re-ratele, balurile, represintatiile ei de teatru dupa moda italianaIn coltul pitovinchlor, in ceasul Cat se odihniau -armele, tot-deauna la Indemaug', fiii seniorilor saraci visau prin castelele cu

' Par quoy appert que des grands on tient compteEt, mal faisans, qu' ils sont favorisés;Mais les petits sont tonjours mesprisés,Et les faiton souvent mourn- de honte.

Acelasi spune, in fabula sa Le lyon, le loup et l'asne, ca munca da dreptulla pane :

... Car oeluy qui travaillePar juste droict dolt avoir a manger.

2 Continuez longtems pour quelque bien acquerreA le Servir ainsi; puis cassez quelque verreOn faillez d'un seul mot. vous perdez vostre espoir.

3 Seigneuriser chacun d'un baisement de mainEt, suivant la facon du courtisan romain,Cacher sa pauvretd d'une brave apparence.

.

08

fnalte ziduri 1 cu fere§ti Inguste. pline de umbrel% trecutuluila acest voios Paris de lumina, la salile strabatute de danturiale Louvrului. i, chiar de n'ar fi lost aceasta -atractie a petre-cerilor, a favorurilor si onorurilor ce se acordau, in lupte de par-tide, in grija regalitatii de a-si forma un partid al ei, asa dalarg favoritifor, päna la rasatatii mignons, si in haine femeiesti,ca i eful br, regele, ai lui Henric al III-lea, era acolo la Parisinvatatura cea noua, care ducea la eruditie, la poesie, la ceia ce

fara situatie sociala putea sa fad, reputatia cuiva, scotandu71din obscura saracie de acasa.

astfel, dupa poetii da Curte, i alaturi cu eruditii de tipo-grafie si de catedra, vor rasari la Paris pe la 1550 tineri nobili deprovincie cari luara asupra lor continuarea traditiilor literare,

aceastâ atmosfera de stndii care, inneca, parca, i zvonul ser-batorilor.

Ronsard, cu origine de la Dunare, din dosul Ungariei", cufigura lungäreata de caracter strain, e dintr'un destul de vechiuneam in Vend almois, unde se naste la 1524 (mort la Roma in1585). De si paj al Delfinului, al lui Carol, fiul 1111 Francisc I-iu,apoi al lui Jacob Stuart, de si invatator, pentru poesie, al luiCarol al IX-lea, regele care va ajunge la fatalitatea noptii Sf.Bartnlomeiu" si care, innainte de aceasta, asa de cuminte si demodest, Inchina versuri maestrului said, Ronsard ramane omulliber: va calatori pe sama lui in Scotia, Flandra, Germania,Roma, va avea in castelul lui odihna lui. Baletele, mascaradele,cartelele pe care le scrie pentru regalul lui elev le da de la el,nu i se cer, nu i se impun prin datoria lui. El se presinta pesine pa unul ale carui versuri lumea le canta, care niciodataIn viata lui n'a fost ars de patima de a castiga onorurile ma-rilor seniori" :

D'un de qui l'universChante les vers,Qui oncques en sa vieNe fut hanté d'envieD'acquerir les honneurs

Des grands seigneurs.

Alt membru al cbrigadei,, al «Pleiadei, pe care o formeaza

si

.

Si,

in

94

acesti tinei, Jean-Antoine de Baif (1522-89), e flail bastard,ngscut la Venetia, al unui consilier de Parlament si abate fg-eand parte din nobilimea judecgtoreascg. Crescut de Daurat, ele amicul lui Ronsard, propungtorul Academiei de poesie si demusing, si regele-1 visiteazg acasg la el. Ioachim de Be llay (153-80) 1 are trei veri de mare situatie politicg, dintre eari unul ecardinal si, dupg studiu la Paris, el a petrecut un timp Igngg a-cesta. Pontus de Thiard (1521-605), de nobleta provincialg, eun cleric cu situatie independentg. Etienne Jodelle (1532-73),autorul de tragedii antics, cAntg nunta lui Carol al IX-lea, daracest senior nu e dreggtor al Curtii regelui.

Jurisconsult e si Robert Gamier (1534-90). Amadis Jamyn,ucenicul lui Ronsard, e secretar al Camerei. Philippe Desportes(1546 606) e abate si canonic. De Bartas (1544-90 sau 91),unul dintre gentilomii hughenoti, prieten al lui Henric al IV-lea,scrie Sgptgmgnile" sale in mijlocul ocupatiilor diplomatiei. Guyde Pibrac (1529-84) e consilier la Parlamentul din Paris. Pas-serat (1534-602), elevul lui Cujas, marele profesox de drept, co-menteazg pe liricii Romei la Coliege de France. Vauquelin dela Fresnoye (1536-606 sau 1608) e advocat, locotenent general,president. Advocat e si Gilles Durant (1550-615). Consilier laParis si Grenoble, secretariu al lui Henric al HI-lea, abate suptHenric al VI-Isa, aumaier al Mariei de Medicis, Jean Bertaut(1552-611), ajunge episcop de S6ez. Un singur burghes, flu despite; Antoine de Montchrestien (1575-602), dar el e mareindustrias, teoretician al economiei politice" si nobilitat. Fe-meile care fac literaturg, Catherine de Roches, Lonise Labb6,au averi si tin tin fel de saloane pentru scriitorii timptlui.

Am spus ca acesti oameni Wiese, in afarg de o Curte carenu e Inca. destul de puternicg pentru a stgp*ani sufletele, in at-mosfera eruditiei care, in limba antichitatii latine, vorbeste deantichitate. Ronsard intituleazg operele lui. Ode", Imnuri"Ecloge si poeme", Elegii", Discursuri". Desportes lasg Elegii",pe MO Cgntece", si Bergerieo" ale lui nu sunt cleat Bu-colice" latine-grecesti. De la du Bellay avem t Vers lyriques 1

1 Oeuvres frangazses, ed. Marty-Laneaut, 1866-7, Oeuvres choisies, ed. L.Becq de Fonquieres, Paria 1876. Altá bibliografie in Picot, o. c., I, p. 289nota 1.

95

si Antichitati romana", pe MO Ode", de la du Bali Mime",tRapirea Europei). Gueroult presinta o cDescription philosophdlede la nature des animaux* in versuri. Thiard se ocupa de cefe-meridele sferei a opta), in latineste, si el a lasat un piscoursphilosophique D. Des Nriers, care intituleaza, pretentios, Gym-balum mundi una din operele lui, traduce Lysias al lui Platonsi, in versuri, Andriana lui Terentiu. Jacques Pelletier cuteazaa se -atinge de Odiseia. Lui Florent Chr6tien i se datoreste oversiune din Aristofane. Lui du Bag' traduceri ca a Antigoneilui Sofocle, a Eunucului lui Tereatiu, imitarea lui Miles gloriousa lui Plaut. lliacla, Odiseia se Incearca si de Jamyn 1. Alte operade prefacere in limba frangesa s'au pomenit mai sus. Metrul anticse risca de du Baif si in ce nu poate fi primit de spiritul uneilimbi moderne, cuvinte latine se Imbulzesc violent; altels,, secreiaza dupa obicetul latin: fuitif, soupireux, ivoirin, awomparer,linéature, se concr6er, rithmass6, pourprin; legAturi de cuvinte:jette-clart6, chasse-ordure, donne-Ame, dellie-souci 2, apar si disparin aceasta limba provisorie careia Ronsard, in A.brégé de l'Artpoétique, 0 tot el, probabil, supt iscAlitura lui Du Bellay, InDefense et illustration de la langue francaise (1549), cauta a-i dao nOua constitutie, pe care o vom cerceta mai departe in sensulel cel ,adeveirat '.

Influenta infloritoarei literaturi ithliene, de o asa de perfectaforma si de o inspiratie, in general asa de nesincera, nu lipseste.Mild C16ment Marot incearca avAntul epic cAntAnd lagarul de lalatigty, se simte influenta epicilor de peste Alpi. Mellin deSaint-Gellais traduce Sofonisba lui Trissino si ceva din Orlandofurioso4. Du Bellay inchina versuri unei iubite tot asa de ima-ginare ca a lui Petrarca, Olive. AtAtia scriu Amours", Regrets",Bellay ca si Ronsard, si nota petrarchisanta nu poate lipsi dinele. Erreurs amoureuses a lui Pontus de Thiard, cu cAntarea

' Si romanul tArziu grecesc Teogen f}i. Haricleia", ca si Bizantinul Zonaras,e pzeMcut in limba francesa, de Jean de Maumont, v. Picot, o. c., 1, pp.53 si urm., 237 §ri urm. Nicolas de Herberay traduce pe Flavius losephus.

2 V. Ferd. Brunot, ffistoire de la langue francazse.3 In parte, lucrarea e tradusl dupà Speroni ; v. P.., Viley, Les sources ita-

liennes de la Deffense", etc., Paris 1908.41 Oeuvres completes de 11 felin de Sainct-Gelats, ed. Prosper Blanchemam,

1873.

96

Pasiteei, sunt In aceiasi nota, si versul italian care serveste eamodel pare a se recunoaste In

l'aspect benin de mon dtoile blonde.

Tot asa ca si, la du Bel lay, versul cu iubirea ideii"( celei iubite:'l'id6e qu'en ce monde j'adore

Petrarca e, de altfel, tradus de Vasquin Philieul la 1555 1. PAnasi. lanceda literatura a lingusitorului Aretino afil un traduatorIn Jean de Vauselles 2.

Dar peste tot ce era imprumutat, imitat si influentat iesia laiveala o netagAduita, puternica. si gindasa, originalitate.

Din castelele lor de-acasä unii dintre acesti poeti aduceau unadanc sentiment pentru natura, in mijlocul careia traisera, tine-reta lor si careia, mai tarziu, li cereau ceasuri de odihnä si demangaiere.

Ronsard,- In mandria Jui de poet, de cel mai mare poet altimpului in tara sa si poate mai departe, vede cum, dupa o miede ani, cineva, uimit de frumuseta versurilor sale, va merge savada MO, Loir c campul eel mic, unde s'a nascut scriitorulcel mare:

Quelqu'un apfes mil "ans, de mes vers estonn6,Voudra dedans mon Lair comme en Permesse boireEt, voyant mon pays, a peine voudra croireQue d'un si petit champ tel po-ete soit n33.

In -Bocage Royca si aiurea Inchinarea lui catre puterile cele mari

1 Pita, o. c., II, p. 44 0 urm.2 lb& , I, P. 136 0 urm. Jean-Pierre de Mesmes da, o tgramaticA ita-

liana) la 1548-9. E insusi un, poet si astronom. Discutu. despre Boc-caccio, ibid., II, p. 19 si urm.

Claude de Putoux, Claude Turein, CantA mbite 0 scene venetiene, ibid.,p. 49 0 urm. Traduceri dm Boccaccio, Bandello, etc., de François de Belle-forest, ibid., p. 91 0 urmi Ariosto, de Jean de Boissières (1580), ibid., p. 189.RelMille lui Aretino cu François Perrot si François de la Salle, ibid., p. 3320 urm.; II, pp. 1-2.

3 Cf. si aiurea, In ce priveste acest sentiment al Insernatatii sale:L'honneur sans plus du vert laurier m'agr6e:Par luy je hay le vulgaire otheux.Voila, pourquoy Euterpe la sacre'eM'a, de mortel, fait compagnon des dieux.

97

ce insufletesc totul rasare in versuri pe care un mai slab cunos-cator, un mai nou si mai usuratec prieten nu le-ar fi putut gasi.Camcf padurarii taie copacii din lunca, i se pare di, vede cnrgandsaagele nimfelor ascunse supt scoartia, si. el prevede acum padurea,teasa cea inalta a pasarilor,, pustie; ccerbul singuratec si ca-prioarele sorintene nu vor mai paste in umbra ei si. coama ceaverde nu va mai rupe lumina soarelui verii); cutitul pluguluiva 'Ultra in pamantul de uncle se vor fi smuts radacinile:

Ne vois-tu pas le sang qui d6goutte a forceDes nymphes qui vivoient dessous la dure escorce 9

Forest, haute maison des oiseaux bocagers,Plus le cerf solitaire et les chevreulx legersNe paistront sous ton ombre, et ta verte crinièrePlus du soleil d'est6 ne rompra la lumière.

.. . .

Tu sentiras le soc, le coutre et la charrue....Va 1nsira furnicile rosii, cuiburile de pasari, captuseala de

muschiu a fubitilor lui arbori, va povesti, !lite() comparatde, cumplugarii uita une ori sä inlature suptirele harzob in care atarna,samanta omizilor care vor misca, neastamparate si lacome, pri-mavara 1; va zari nimfele jucand tlanga s4lasu1 lor,, In fundul[mei vai, supt luna plina:

Ainsi tousjours la lune claireVoye a mi-nuict au cloud d'un valLes nymphes pres de ton repaireA mine bonds mener le bal.

*i, Pentru vesnica lui odihna, acest credincios al liberei naturiva Inlatura gandul, Marmurii grele pentru a cere sti-1 umbreasclpomul vesmc verde", sä-1 Tnfasure iedera, 8a-1 Impodobeasca via:

Je defens qu'on ne rompeLe marbre pour la pompeDe vouloir mon tombeauBastir phis beau.

' Cornme laboureurs dont les mains inutilesLaissent pendre l'hyver un toufeau de chenillesDans une fuedle smile au faiste d'un pommier.

.

98

Mais bien je veux qu'un arbreM'ombrage an lieu d'un marbre,Arbre qui soit couvertTousjours de vert.

De moy puisse la terreEngendrer un lierre,M'embrassant en maint tourTout a l'entour.

Et la vigne tortisse,Mon sepulchre embellisse,Faisant de toutes parsUne ombre espare.

Si el face sa i st3 ureze, de trecatori, stropirea de noapte Curoua, acoperirea cu vesmantul ierbii vesnice si inganarea cuvuietul vesnic al apei

La douce mauve tombeA jamais sur sa tombeEt l'humeur que produitEn may la nuit.Tout a l'entour l'emmureL'herbe et reau qui murmureL'un tousjours verdoyant,L'autre ondoyant.

Din acele vechi lacasuri in ipjlocul unei lumi caro nu seschimba, in datini si cantece, poetii aduc vechi arii pe care nu levor uita usor si o intreaga conceptie de care sutletul lor nu seva putea desface niciodata. Dadi, in manifestul din 1549, reco-mandandu-se formele poetice ale antichitatii, se oropsesc ba-lade, rondeaux, virelais si alte bacanii de acestea" 1, inspiratiatrecutului e, din potriva, recomandata. Alege-mi", spline opus-culul, In istoria noastra vre unul din acele frumoase vechi po-eme francese, ca un Lancelot, un Tristan sau altul, si fa sa re-nasca din ele In lume o admirabila sau o laborioasä Eneida 2."

1 Ballades, rondeaux, virelait et autres épiceries.2 Choisis-moi dans nostre histoire quelqu'un de cesjieaux poemes frau.

gals, comme un Lancelot, un Tristan ou autre, et fais-en renaitre au mondeane admirable ou une laborieuse Enéide.

99

De aici ideia, fara noroc, a Franciadei". Pang; atunci con-,ceptia unui Charles d'Orl6ans cu privire la iubire, la sensul vietii,ba chiar aceia, mai asprä, dar totusi duioasa, a unui Vi llon, re-apare, In cea mai buna forma traditionala, la acela din carecritica mai tärzie a vrut sa faca un cdpiator artificial a caruimusa In frantu zeste vorbia greceste si latineste" 1.

Indemnul lui e, ca la acesti Innaintasi, cat si ca la batranulLatin Horatiu, sa .cse culeaga tinereta,:

Cueillez, cueillez vostre jeunesse.

Si la el apar, ca la poetul spanzuratorii ori, intfun moment, sila Petrarca, bdtranele stand la foc, si el spunt iubitei lui :

Vous serez au foyer une vieille accsoupie... ,Langa foc4 la lumanare, foarte batrana, sporovaind si tesand", vaspune, cantandu-i versurile en uimire: Ronsard ma slavia atuncicand eram frumoasa":

Quand vous serez bien vieille au soir, a la chandelle,Assise aupres du feu, devisant et filant,Direz chantant mes vers en vous esmerveillant:Ronsard me celebroit du temps que j'estois belle 2...

Pe Casandra, in acest ton batranese, o va presinta cvorbindsingura cu sine, amagindu-se de propriul ei gaud, cu capul putinplecat In jos, departe de lume si de dansuis.

Quand je te voy discourant a part toy,Toute amusée avecques ta pensee,lin peu la teste en contrebas baiss6e,Te retirant du vutgaire et de moy;

Mariei, Elenei li va spune cum viatA lui Intreaga ttarna deiubirea WI, si celei dlintaiu li 'va da asigurarea cd e fericit deräul ce primeste pentru cd. o iubeste de o suta de ori cat pesine":

1 Sa Muse en français parlait grec et lean.2 Cf. anirea aceste frumoase versuri:

....Vos beautez, Wen qu'elles soient fleuries,En peu de temps seront toutes flariesEt, comma flours, périront toutes soudam.

100

Voila comment pour toi, Marie,Je tralne ma chetive vie,Heureux du mal que je recoiPour t'aimer cent fois plus que moi.

Tot astfel Bel lay 1 va canta pe c vanturatorul ae getup (le vanneurde blé), dorind de satisorul lui in mijlocul elegantei Italii, deson petit Lyre" si de Loira

Quand revoiray-je, helm, de mon petit villageFumer la cheminee ?...

Moartea-i apare, a lui si a prietenilor, ca a lebedelor care Iniazul dintre ierbutile noua isi plang intfun cantec ultim sfarsitul:

Comme on volt quelquefois, quand la mort les appelle,Arrengez flanc a flanc parmy l'herbe nouvelleBien loing sur un estang trois cygnes lamenter.

/Baif va canta, ca prisonierul in Anglia al Razboiului de o suta

de ani, trecerea de la iarna la gratioasa primavara" 2, si elva scormoni In diminutivele sale populare pentru a infatisa In-trecerea, juta" picaturilor ce cad:

Jouster les gouttes rondelettes,Qui, de l'eau tumbant de sus,Se faisoient deja grosselettes.

Ct si Ronsard, in sfarsit, va chema la iubire fata care trebuiesa stie ca tinereta ei trece odata cu florile

Fine, vieng la rose cueillir,Tandis que sa fleur est nouvelle:Souviens-toy qu'il te faut vieillirEt que tu fietriras comme elle.

Am pomeuit de bergerie", a lui Belleau, care a mai lasat, pelanga pretentioase schimburi de pietre scumpe" 3, si mici nas-cociri" (Petites inventions), din care se desfac versuri ca acestea

' Pentru el, si Wilmotte, 0. c., p. 179 si urm.2 Un jour, quand de l'yver l'enuieuse froidure.

S'atiedist, faisant place au prmtemps gracleux.El publicA la 1573 .c, colectie,de versuri cu baranescul -Ulu de Passe-Tamps.3 Nouveaux sfehanges de pserres pricieuses (1573).

101

doua despre Imbalsamarea aierului si pamantului de un seeerisde miresme si de flori":

Une rnoisson de senteurs et de fleursEnbausmant l'air et la terre...

Des Nriers are «cantece de la culesul villors (Chant des yen-danges)1, si el stie ce coloare, asemenea, au_ zorile si trandafirii:

Une mesrne taint avoient l'aube et les roses.Magistratul Pibrac canta placerile vietii de la tara.2 ". Ad-

vocatul de la Fresnaye §tie sa spuie despre noptile frumoasecand, la lumina lumanarii, ciobanii zic povestile batrane siLisa coace castane 'n spuza":

Plus que le jour la nuit nous sera belle,Et nos bergers, a la claire chandelle,Des contes vieux, en teillant, contempt :Lise -Landis nous cuira des chataignes.

Din vechea traditie va veni si sarea din fabulele lui Gueroult,une ofi cu o nota, originala, ca atunci 'cand e vorba de paieledin inealtamintea stapanului sail pe care a cutezat sa le ma-nance magarul, cea mai criminala dintre flare 3.

Spiritul burghesului din Franta secolului al XVI-lea are, maimult decat imitatia poetilor fatalisti ai antichitatii latine, cuHoratiu in frunte, partea sa in talmacirea resignata sau plinade o infiorare tainica a vietii omenesti

Pentru Ronsard e vorba de a juca un rol pe scena lumii, In-tfun vesmant potrivit cu vremea si cu vrasta fiecáruia":

Sur l'eschaffaut mondain jouant mon personnageD'un habit convenable aux temps et a mon age.

Si va pleca din acest joc, in care manile sunt legate de ne-biruita soarta" 4, satul de lume", ca de la capatul unei lungi

1 0 alta din culegerile lui e Noultelles re'creations et joyeux devis" (1558).' Plaisirs de la vie rustique (1576).3 Comment! La paille aux souliers demeurée

De son seigneur manger k belles dents '?!Et, si le pied eust est6 la.-dedansSa tendre cher eust est6 devorée,

4 L'invincible destin lui enchaisne les mains.

_

102

Qi obositoare mese de nunth sau de la un pranz de Curte undaltul e gata a-i lua locul:

Je m'en vais saoul du monde, ainsi qu'un conviveS'en va soul du banquet de quelque marid,Ou du festin d'un roy, sans renfrongner sa face,Si un autre apres luy se saisist de sa place.

Si, amintinduli de vechea comparatie a epicului roman, elva spune ca, (MIA a-qi pierde firea, §i-a purtat torta . qi-o lasaaltuia, lini§tit, dupa legea naturii:

J'ai coup mon flambeau sans me donner esmoy,Le baillant a quelqu'un s'il recourt apres moy:ll ne faut s'en fascher: c'est la loy de nature.

Mici fiinte vii" petits animaux , oamenii se nasc si pier eaba§icele spumei:

Qu' ainsi que bulles d'eaux tu creves et consommes.

Forma s'a pierdut, trecatoare. materia, vevica, ramane.La matiere demeure et la forme se perd.

0 nota de mister se adauge la du Bellay, cand arata traiulomenesc Intreg ca ratácirea MIA voie "pe margenea necunos-euta a unui term straniu":

Nous consummons nostre ageSur le bord incougnu d'un estrange rivage.

tCe vezi din ori'L., spune Pibrac, cnu e omul, ci temnitacare-1 lnchide, mOrmantul care-1 ingroapa, §ubredul pat undelidoarme un scurt somn.:

Ce que tu vois de l'homme n'est-pas l'homme:C'est la prison on il est enserrd,C'est le tombeau on il est enterrd,Le lict branlant on il dort un court somme.

Deci, adauge el, nu e alta norma decat aceia de a te foloside bunurile vietii fara a le dori" si de a nu dori moartea, darnici a te teme de ea" :

User des biens et ne les desirer,Ni souhaiter la mort et ni 1 a craindre,

103

S'o astepti la tine acasg foarte cu spiritul hbertare judecatä", aceasta o cere demnitatea fiintei tale, rgspundealt magistrat, i fatg de coplesitoarele puteri necunoscute alenaturii:

Conserver l'esprit libre et le jugement fort

C'est attendre chez soi bien doucement la mort.

Dar in acest timp Franta vuia de zgomotul armelor; o luptginviersunatg, in care se cheltuia toatg puterea ingrAmadita acurtenilor i nobililor, cafi nu Mai erau chemati de regele lorpentru rgzboiul cuceririi i mgcar al gloriei in strgingtate, de-vasta regatul ; totul, pang i soarta unei dinastii care nu maiera respectatg, stgtea in. joc, cgnd hughenotul protestant se ri-dica in numele libertgtii de cult si cu gandul autonomiei nen-gioase, primejdioasg pentru unitatea politicä, iar catolicul opu-nea mercenarului german chepaat de peste Rin, crudului reitre

, mâncgu, betiv si brutal, bandele spaniole ale ginerelui Ecateri-nei de Medicis, Filip al H-lea.

Realitatea veacului 4recu vijelioasa pe lgugg aceasta ingrijitgpoesie, in care era totusi atata traducere, transcriptie i imitatie.Si ea trebuie sa fie judecatgolu dupg micile mestesuguri capentru viata de toate zilele, ci dup.' atitudinea ei fatg de ma-rile Intrebari ale vietii nationale.

Aceste intrebgn au smuls lui Ronsard, in Discours sur les mi-seres du temps (1562) si in Remonstrances aux peuples de France(1563), accente de o energie cum n'o poate argta poesia con-temporang a Italiei.

Acel care a ggsit versul vibrant de fericire al celor ce morpentru targ:

Heureux celui qui meurt pour garder sa patrie,strigg ca de plumb sau de lemn ar trebui sg fie, dacg, Francesprin nastere, n'ar spune urmasilor toatg durerea 1e care e plingFranta:

Madame, je serois ou du plomb ou du bois,Si moy, que la nature a fait naistre Francois,Aux races a venir je ne contois la -peineEt l'extrOme malheur dont nostre France est pleine.

silmiqtit",

104

Contra calvinilor se ridicA hotArib : ei au Inceput. Focul cucare ard, prada cu care risipese bogAtiile t,erii, uciderile, trAdareafatA de rege, intreabA el, apestea sunt oare sensul <Bisepicilorreformate, 9 <Isus pe care-I mArturisiti aid e numai din buze, §inu din mimA, el nu fAcea asa.) in locul lui, el, an dour cunHristos cu pistoalele'n bran, noun de fum, cu coif in cap si, inmaul, cu o cutitoaie, rosie de sange omenesc):

Eh quoy 2 brusler maisons, piller et brigander,Tuer, assassiner, par force commander,N'obéir plus aux rois, amasser des armdes,Appelez-vous cela- Eglises raormées ?J6sus, que seulement vous confessez, icyDe bouche, et non de cceur, ne faisoit pas ainsi.

Un Christ empistole, tout noirci de fumée,Portant un morion en teste et, dans la main,Un large coutelas rouge de sang humain.

*i. el caricatureazA pe predicatorul bArbos, cu fruntea incre-titA si ochiul furios, nepieptAnat, palid, care, ca SfAntul Pavel ingurA, preface Scriptura in jucArie pentru femei §i copii, momindtineri cari, ca ansul, Ronsard, odininoarA, au fost prinsi, dars'au pocAit:

... Barbe longue et le frontDe rides labouré, Neil farouche et profond,Les cheveaux mal peign6s, le sourcy qui s'avale,Le maintien renfrongné, le visage tout pasle.

Avoir S. Paul en bouche et le prendre A la lettre,Aux femmes, aux enfants l'Evangile permettre.J'ay autrefois gousté, quand j'estois jeune d'age

. Du miel empoisonn6 de vostre doux breuvage.

In mijlocul acestei nemernice sfAsieri, strAinul iutr a. in cas1,,Germanul de la Rin, <care-i insultA apa bAnd-ol., si Anglia pro-fitA in dauna <acestei sArace tomb :

L' autre Jour, en pensant que ceste pauvre terreS'en alloit (C) malheur 9 la proye d'Angleterre

105

Et que ses propres fils amenoient l'estrangerQui boit les eaux du Rhin, a fin de l'outrager...

*i, reproducand inse§i cuvintele maestrului §colii celei nouà depcoesie, Passerat, el va infati§a pe ace§ti Germani cpasari strame,

estourneaux estrangers mancand si band, pe cand Prat*, sepierde.

Dar ne gasim astfel in domeniul abestei realitAi care chib-zuie§te si lupta, gi trebuie sa i se gase,asc a. origmile, ca uneinoua forme a gandirii omenesti.

VIII.

Prosa italianil a veacului al XVI-lea : Macchiavelli.

Scriitorii in prosg ai veacului al XVI-lea in terile romanice auun caracter de realitate contemporang care lipsesta poetilor. Eivorbesc de lucruri pe care le stiu, de lucruri pe care le-au vgzut

cei mai puternici dintre dAnsii, de lucruri la care au gandit,cgutand cheia unor intrebgri noug ca pentru vremurile noug incare trgiesc.

Aceste Intrebäri privesc viata societatilor omenesti, temelillesi conditiile vioii flecgrui organisni politic, flecgrui Stat, i aceleaIn care se stabilesc Si se mentin leggtunle dintre State. Toateaceste probleme stau inaintea povestitorilor istorici si a gandi-torilor politici adesea aceleasi persoane i cer un rgspunsneapgrat pentru ca lumea 'de la sfarsitul evului mediu sa poataiei dintr'o uriasg ruing, dintr'un haos, care-i pare Fara exemplu

cu totul nesuferit.Pang atunci umanitatea cultg din centrul si din Apusul Europei

se Inchipuise trgind In organismul unitar, sprijinit pe credintig,al Bisericii Hristos. Dar de la o ISucata de vreme o cam-panie energicg, trivialg axles% ori, fusese dusg Impotriva colorcari represintau conducerea Bisenioii, i lumea nu era Inca instare sg deosebeascg Intro o ideie, un principiu, o conceptieacei cari le represintg. Lucrul Insusi urmg In risipire .pe celce vorbia obisnuit In numele lui si care cguta flreste sg atraggasupra-si cat mai mult din acela. Se ajunsese la darea In ju-decatg" a PapalitItii, la sirul de sinoade umilitor pentru sefulcrestingtgtii", la cuvântgrile de invinuire, la Inveninarea si corn-plicarea unui conflict, unei shisme" pe care bungvointale care!neuron mai molt voiseril mai sincer s'o inchidä. In aceste im-

.lui

107

prejurari am vazut cum spiritele cele mai nobile printre_ credin-ciosi clutau o comunicatie &recta, intima si entusiasta, avandnota unei iubiri mistice, cu divinitatea, cu blandul Mantnitor:preotul, calugarul nu mai erau de nevoie in acest cas. Bisericase prabusi astfel, si cu dansa dreptul, cu sanctiune dincolo demargenile scurtei si subredei noastre viet,i, pe care ea 11 impuseseatata timp.

Puteri fara drept stateau acum NO, in fata, si ele-si atribuiauchemarea de a preface lumea in directia intereselor si pang, lamargenea puterilor lor. Aceste interese erau insa fära numar,si nu era niciun criteriu pentru cumpanirea puterilor, datoareastfel in earl de ispitele ce le manau tot inainte, pe atateadrumuri sä se incerce necontenit in conflicte.

S'ar fi ajuns la un razboiu vesnic, in care omenirea s'ar fiIngropat cu intreaga ei mostenire si cu toate sperantele ca sicu toate päcatele ei. Pentru a-I impiedeca, pentrut-1 face inutilanuland o intriga, prevenind o lovitura prin pregatirea alteilovituri, tinand in fiecare moment pe basele sigure ale unei pro-funde 'observatii de toate zilele contabilitatea exacta, a unorforte care ajungeau deci 0 fara ciocnirea, altfel indispensabilei, sit

se compare, se organisei diplomatia, care prefacuse pe vechii re-dactori de conventii si tratate, pe presintatorii de instractii siaparatorii de pretentii in niste spioni totdeauna veghetori, viindadesea pe la Curti pri residand permanent in mijlocul lor. Si Inaceasta lume diplomatica toate exercitiile posibile ale ratiuniiomenesti se urmau zilnic pentru a se face descoperiri, pentrua se opri sau a se prepara actiuni politice.

Atatea pagini de o mare importanta' fac parte, nu din carti,ci din corespondente diplomatice, si atatea din aceste corespon-dente n'au vazut nici pana astazi asa s'au pastrat de multeintfo vreme cand mai oricine avea putinta si deprinderea seri-sului lumina tiparului. Cate unul insä le-a prelucrat in dxpu-nerea lui proprie ori dupa a celorlalti, prieteni si cunoscuti, oriprincipi cari doriau sa se scrie despre imprejurarile lor. Cutarealtul, mai bine inzestrat, incerca, staruitor si naiv, sa &ease&esenta faptelor, maduva lor", si s'o puie in precepte, facanddin ele, daca se poate, de nu un cod, macar un indreptariu cugarantii de succes.

108

Unde s'au indeput a se bate aceste noua carari Comines Fran-cesul, contemporan i povestitor al lui Ludovic al XI-lea, eanterior cu cateva decend lui Macchiavelli, secretariu florentinInca din vremea cand Carol al VIII-lea trecti munt.ii in frunteafrumoaselor lui trupe. Cronicaral frances a si fost tradus In,italieneste, dar mai tarziu, ramie nu arata ca Florentinul sa fiIntrebuintat pe acest predecesor, mai medieval, mai religios, darcu aceiasi ascutita vedere in starile presentului, in psihologiacontemporanilor. De fapt nimeni nu poate reclama prioritateaIntr'un timp cand pretudindenea, supt impresia acelorasi mine

acelorasi sfortari pentru a le inlocui, sufletul omenesc se pre-facea In acelasi chip.

E sigur !ma ca, in momentul cand era moderna mijia inaintealui Comines, Italia si orasul care in ea avea conducerea spiri-tualä, Fiorenta, Incercau Inca o solutie pe calla vechi politice, inlegatura cu Biserica oamenilor, supt poruncile lui Dumnezeu atoate hotaratorul.

Un intreg sir de clerici fanatici lupta pentru retorma mora-vurilor, din care trebuie sa iasa o noua viata politica, in acelasitrap cand predicatorii populari distrau auditoriul lor cu vorbegrouse, cu alusii intelese de oricine, cu fabule i povestiri carenu erau departe de ale lui Boccaccio, dusmanul

Avem astfel, spre jumatatea veacului al XV-lea pe Sf. Joande Capistrano, originar din Sudul Italie?, mare predicator cuefecte fulgeratoare, impotriya luxului contemporan, facand sase adune bogatii intregi la picioarele lui, si care, pornind incruciata spre Orient, taraste dupa dansul mii de ostasi din mul-time, incapabili de a hate lege macar ce li se spune, dar gatasä moara pentru Hristos aparand Belgradul, cum s'a i Mout,noul Petru Ermitul cazand de obosealà la cati.va pasi de loculispravilor sale de razboinic- fara arme Apoi Savonarola se ri-di* fratele Girolamo, nu un Abruzzes focos din regatul deNeapole, ci un originar din Ferrara (n. 1452). De un entusiasmfara margeni, capabil de fanatismul cel mai facator de minuni,el apare la Florenta, fara frica i inconruptibil, cu toate faga-duielile i darurile marelui Lorenzo, si din manastirea Sfantului

1 Cf. 0 Volgt, In Ilistorische Zettschrift, X, p. 32

si

calugarornii.

Marcu, al cgrii prior fusese numit, el pune in miscare orasulintreg un oras de popolani cu spiritul critic, Mai aplecati sprecuplete de stradg, decat spre scene de betie religioasginebuneste. Lumea credea, de fapt, va spune Macchiavelli, cgacest coin extraordinar) 1 vorbeste cu Dumnezeu i profetiseazg,dupg revolutiile cerurilor. La moartea lui Lorenzo, supt stg-panirea finial sgu Petra, el ajunge un dictator terorist, caretine inaintea credinciosilor sai icoana pedepselor de pe pgmantSi a rasplatirilior din ceruri. Cu tanguitorii sai i piagno74 dupg,dansul, el face sa se arunce in foc, nu numai podoabe, dupgexemplul fratelui Giovanni, ci i operele poetice, de lk Dantepang la Boccaccio, care smulseserg atentia societgtii de la celedumnezeiesti pentru a o retinea asupra .acestor nimicnicii.Triumful cruciii e formula lui, i supt acest titlu i s'au 'adunatscrierile latine si In limba vulgarg, destul de mediocre 2. Celorce-i stau impotriva, legati de putere, de petreceri, de plAceri, elii strigg (Vor veni barbierii cari yor rade Italia pang laos,, numai sg. fie oamenii mai buni" 3.

Favoarea popularg, castigatg prin mijloace extraordinare, sepierde la cel d'intaiu capriciu care tulburg inima multimilor.Caluggrul care invinuia, pe alth de 1 cele mai grele pgcate fu elinsusi invinuit de cel mai gray pentru eine purta haina lui dedominican, si astfel el fu ars in piata publica la 23 Main 1498.Dacg, a fost un om bun", va spune alt istoric al Florentei,Guicciardini, am vgzut in Yremurile noastre ufi mare profet ;iar, de a fost un. om ran, un om foarte mare 4".

Astfel de experiente nu se repetg. La 1502 Florenta, dupgcateva alte convulsii, intra supt blanda indreptare republicanaa lui Pier Soderini, ales gonfalonfer pe viata, ceia ce va 'insemnape zece am doar, pgng, la intoarcerea Medicisilor supt ocrotireastrainilor cari bgciuiesc in Itaha. Afarg de Venetia singurg, totrestul peninsulei Papa ca i altii ascultg, pe rand, de Fran-

Decadele, I, xi.Triumphus Crusts, 6 vol., Leyda 1633. Cf. Pasquale Villari, Vita ch Gs-

rolanio Savonarola ; Luotto, ii vero Savonarola, Florenta 1897.3 Verranno i barbieri, che raderanno l'Italia memo alle ossa... Gh nom-it

diventeranno miglion.Se lin flu buono, abbiamo, veduto a'tempi nostri un grande profeto; se

fh cattivo, un' uomo grandissimo.

. 109

si-I

"

110

cesi si de Spanioli. Dumnezeu nu mai vorbeste cu nimeni. Oficeincredere In marile minuni neprevgzute a dispgrut. Fiecaresocoate, se chibiuieste, cu grija interesului sau personal, carierg,faimg, avere. Strginul e pentru aceasta un factor ca oricare altul.Aventurile, cgnd se vor incerca, vor cgdea rgpede. 0 normalitatelenesg, stearpg, umilg a cuprins viata politicg, din care rgsar

avand toate Insuiri1 afarg de a demnitätii per-sonale si de a patriotismului, mai larg sau mat Ingust.

In acest moment, CAnd, la Florenta, lucrase ca f,recursor Ber-nardo Ruccellai trudit si el sd §i multgmit cu atata:el intelesese, apare NiccolO Macchiavelli, nu pentru a expune,a povesti, a scrie, ci, indeplinind, pe Iug secretariatul säufiorentin, de paisprezece ani, i functii literare care-I silesc aface capodopere, pentru a cluta sg gäseascg, in sfortgrile uneisuperioare inteligente i chiar in chinurile unei _constiinti muttmai delicate de cum se credo, taina vremii sale.

Fiul unui jurisconsult si al unei femei deosebit de inteli-gente, se spune, din familia Nelli 2..Nicio pregatire deosebitg.Polo Giovio, umanistul cu mestesugita frasg- clasicg, a putut saspuie ca acest notator precis fgrä elegantg i farg pretentii, dealtfel, intelegea ran limba lating Insäi Totusi fusese un fel decnotariu, pe langg traducatorul lui Dioscoride, Marcello Virgilio,profesor de limi clasice. De tMigr 11 'Ando Cancelaria a douaflorenting i, cu trimeteri la Cesare Borgia, tiranul Romagnei, inFranta la cardinalul de Amboise, i aiurea, 11 retine, cum amspus-o, paisprezece ani: Intoarcerea Medicisilor Ii zdrobeste o ca-riera In care, de altfel, cum era, n'ar fi putut merge prea de.parte. E acum, pe multi ani, la targ, acolo unde va si muri, inckdestul de tPanar, la San-Casciano, cu nevasta, cu copiii, cu to-ranii asemenea cgrora se imbracg, cu cafi joaca vechi jocurilocale, cu cglgtorii ce se opresc, aducAnd stiri de discutat laospgtgrie.

Seara, in haine de lux, pentru a face cinste autorilor sgi, elceteste. Cunoaste pe Xenofont, Ciropedia, Despre nraniede si nu dupg textul grecesc, ce se cuprinde in Pohbiu, cerce-

1 in De Nino italieo. V. to. analisa din Gervinus, Kleine Schreften. I.2 Nana Tn Mam 1469, more la 22 Lime 1527.° 11nesursurde, 11, 2, 13.

individualitati

Inteleaga,

a, stie,'

111

thtorul de cause al antichithtii greco-romane 1. Citeazh pe Quint-Curtin 0 pe Tacit, de curand descoperit 2 Nu-i e necunoscutPlutarh, tradus ca 0 Diogeniu Laertiu in aceiasi vreme 1, bava pomeni odath si de Herodian 6. Politica" lui Aristotele, asa delarg reispanditet in toate terile romanice, ii del,Inu numai maxime pecare le va copiet4, dar insu0 indehinul cdtre consideratiile care l-au4dcut celebru. Dar opera asupra chreia se opreste indelung, eau-tand in ea explicatii si pentru problemele italiene, e Tit-Liviu 6,asupra Decadelor chruia va scrie un intreg comentariu, dedichn-du-1 la doi dintre prietenii lui. Asemenea opere obisnuieste elcum spline cu privire la vestitul shu tratat Principele, intitulatinthiu, in intentia lui, De principatibus sh le Intrebe pentru achphta de la bunAtatea lor un rhspuns s la problemele care,necontenit, ii franahnta mintea. .

A aflat mune in dreghtoria lui de secretariu; ounoaste Franta 7 ;a fost prin Germania renal* unde se pare a fl gasit cu totiprincipii rivali pe cari insa-i opreste de a se inchiera o vaghinfluentä a Imphratului liniste si multhmire, siguranta de strä-ini, virtuti private si calithti In viata public& 8. Dar Macchiavelli,mai la urmh un personagiu destul de modest In viata cethtiisale si cu atht mai mult in viata intregii Italii, nu se socoate de loc

deosehindu-se astfel de pretentiosii oameni ai Renasterii, Intoate terile, ca un geniu avand in chteva formule secretulsucceseloi politica si desthinuirea mijloacelor prin care cinevapoate sh ajungh si sh se mentie.

Dach are o ambltie, ea e de ordin curat literar, poetic. ...Ad-mira pe Orlando Jurioso fii. so credea in stare, chnd se apuch sh

' V. Tommasini, Vita ed opere di N. Macchtavelli, II, p. 165 n. 2 0traducere a lin o cilduse Niccolb Paretti.

3 Discursuri, II, 10; 111, 19. Descoperitorul e Italianul Angiolo Arcimboldo.3 Tommasini, 0. c., II, p. 301. to4 Ranke a dovedit-o, In Geschichtsschreiber. Vegetiu, care a servit, pa

rand, pentru Speculum al lin Vincent de Beauvais, pentru Siete Partzdas, pen-tru lucrarea lui Egidio Romano si pentru Arbre des batailles (v. Tommasim,o. c., II, p. 224), nu mai e aici izvor preferat

.5 Cf. Tommasmi, II, pp. 150-1.6 Domandoli della ragione dello loro azioni", spune el Inteo scrisoare, a

quelli, per loro umanith, mi rispoadono"; V. ibid., IP, p. 87. .

7 Cf. -ce spune despre Francesi si rAzboiu In Discursuri, III, 36.' Ibid., 19 Cf. I, 55 ku Principe, X (asedii grele in Germania).

112

Aerie Asino d'oro un poem , Decennali poesii de mArturi-sire politica o lucrare asamAnAtoare, poate superioarl. A facutnuvele dupti modelul lui Boccaccio, presintand isprAvile draculuiBelfagor, si, ca unul care a cetit pe Plaut 1 ca si pe acel Boc-caccio si are spiritul impudic al burghesiei-florentine, el tese peo tem& scabroasa comedia lui 1hrandragola, de care a ras eu hazsi Papa Leon al X-lea. Au mai ramas de la el cantece de car-

.naval, Carnascialeschi, capitole".Inteun ora's unde traditia de a se scrie istoria cetäteneasc&

si pe aläturi cea italian& nu Incetase de la Dino Compagni in-coace 2, Macchiavelli nu porneste de la sine sa comunice resultatulindelungatelor sale studii politice. Intamplarea, calltorii intreprinseprin hasard Il fac sä se ocupe de trecutul orasului Lucca, sAdescurce sensul unei figuri istorice ea a tiranului medieval Cas-truccio Castracani (Sommario della cittec di Lucca, Vita di Cas-truccio). Tratatul despre arta räzboiului (Arte della guerra) Ii ecerut, ca si acela, pe care-I doreste Papa Leon, despre reformaFlorentei (,Sopra il reformar lo stato di Firenze), problem& pe caren'a pus-o el, ci imprejurárile. Am väzut cum s'a apucat sa scriePrincipe le"; de si la fnceput el spune a, aiurea a scris desRrerepublice, comentarifie asupra guvernulm republican, pe care lepresintl desi e vorba, atata, de lucruri grecesti st contem-porane ca simple comentarii, ca cdiscursurb asupra Decadelorlui Tit-Liviu, pomenesc tratatul despre monarhia de cverire siusurpare 3. Nu se g&ndia sà tip&reasca niciuna din aceste opere 4.Istoria florentinä" e alcAtuita, din ordin, si pentru scrierea eise servia o pensiune.

E sigur el in modesta m&rturisire a resultatelor la care ajun-sese cugetarea lui el nu se g&ndeste sá distrugä, sä -provoace,stt sfideze, si Inca mai putin sa, perverteasc& publicul, m&gulindinteresele vre-unui putermc, vre-unei familii ca a Medicisilor.

In za-dar aura unii critici italieni s& vad5, In el un adversarprincipial al crestinismului, ca unul ce tr&ia intr'un timp de pre-domnire a spiritului 'antic si in acela cand Pomponazzo ducea

2 Pentru descopenrea lui Plaut, v. Tommasini, /. c., p. 370 Fp urm.2 V. mat sus pp. 110-11.8 II, 1, III, 43.4 ef. Tornmasini, 0. c., II, p. 139.

r4zboiu fAis contra ideii de nemurire. Ce nu-i place lui, e numaiBiserica: ei Ii atribuie nenorocirile Itahei, s'a substituit Impe-riului roman fara a putea inloculascg, a impiedecat pe altiide a indephni opere de care insasi era incanabill, a deschis prinnecontenitele discordh ce le-a ntrovocat, atat Francesilor, cat si Spa-niolilor, portile Italiei ; ea a conrupt maduva Italiei nou& 1. Dar atat.

Sa, nu ne Ine1e unghiul de titilitate public& supt carevede cele religioase In anticitate, cand faxa, zei nu s'ar fi accep-tat legile 2, ca i in timpul present, cand, cu minunile ei, religiasupune poporul la poruncile ce i se dau si sprijinä singurà sta.-panirea Mr& arme a principilor eclesiastici 8 Cand el spuneMoise nu poate fi supus unei explicki istorice ca unul ce enumai Indeplinitor al ordinelor lui Dumnezeu 4 " , nu intelegea face vre-o ironre. S'ar putea oare aceasta la fin om care credein preziceri, fie $ i nu stiu de unde" 5 , care afirma ca fenomenenaturale" neobisnuite preceda marile evenimente si care e gataa recunoaste causele superloare, la care spiritul omenesc nuso poate ridica", adangCmd Durnnezeu le ridica si le tine, siomul care s'ar apuca s discute despre ele ar fi vinovat depresumptie si de cutezanta" 6 9

El nu e contra crestinismului, preferinduci viguroasele religilale antichitatii, inaintea carora pleaca fruntea cu atata re-semnare, caci e convms ca, in aceasta lips& de vigoare e numaipacatul, josnicia color ce au interpretat astfel sensul noii religii 7 .

i recomandand calduros a se 'Astra datoria rugaciunii, man-gaierea ajutorulut dumnezeiesc, el vrea numai sa nu se puie innadejdea unor nfinuni nemeritate, §i care deci se poate intamplasa nu vie, soarta unei societAi intregf.

Iata, in adevar, ce spune in chiar Decenalele" luiCaci am crezut si Insumi c e venin de moarte

Discursuri, I, 12; II, 12, Sf. Dominic al Francisc abia au cicdpat-o, In de.caderea ei, de o totald pwre, III, 1.

2 ibid., 1.113 Principele, II; Discursuri, I, 12.4 Princtpele, 6.

Discursuri, I, 56,6 Princtpele, XI. -7 La villa degli uomini che anno Piterpretato la nostra religiOne secondo

Pomo, e non secondo la virth, Discdrsuri, II, 2.

sa-1

c

ca

1

113

1.14

In camata cu band, a vina carailorCa biciu pe fata lumd sortita-i sa se poarte

Si ca mice mArire Ii are-al ei izvorIn facerea de bine, In ruga §1 'nfranareSi c puterea este ca o urmare-a lor.

Dar cine poate gandul s'afunde ei mai tarePricepe c aceia nu poate sfarama,Cum binele n'ajunge pentru Intemeiare.

Ilusia ca Domnul va da minunea saIndata ce la dansul genunchii ai pleciE'n stare-ofice Dornnia ei Stat a sfarama.

E bine rugAciunea la El sa mearga'n veci,Si sunt nebuni aceia ce se trudesc sä striceA' neamului deprinderi pentru cuvinte seci.

Din datinele noastre se nage, aea as zice,Mora la s,i unirea: cu ele-odat'asteptNoroc i fericire voioasa i pe-aice.

Dar nimeni sä nu fie asa de nentelept,Cãnd casa lui aprOape-i ä cada'n voiaS'astepte ca sa i vie minunea ca un drept,Caci 11 va prinde'n aspra cadere tranta mortil.

Jar, in Prascipe, revenind asupra interventiei supranaturale pecare o admit unii in desfasurarea faptelor omenesti, el nu pnmestemci hotararea lor directa prin Dumnezeu, niei aceia, In sensantic, prin Noroc, un simplu torent trecator, asa ca toataprudenta sa nu poata nici opri, nici orandui &part% lor", caciaceasta ar suprima liberul arbztriu 1.

Cu acest libet arbitriu, cu silogismul, desfa4urat sau inherent,al ratiund, cu puterile pe care dupa aceasta ratiune omul lepregateste pentru scopurile lui, cu tensiunea permanenta ce ro-suIt din acest exercitra si pe care el o numeste , virtutó,

I Principle, XXV. Norocul e, spune el, puterea, i Cerul alego inuipentru astfel de oameni eofi. destomici. V. Discursurile, 1, 23, II, 1, 30.

sa-i

sortii,

virti,

ifb

posibilitate de a se lupta, de a izbuti, de a atinge tinta, cru

acestea vrea el sa intaleaga si s miste istoria omenirii, in afarade Dumnezeu si de zei, cari-si au locurile lor, de unde se supra-veghiaza;se judeca poate, dar nu se conduce.

Si in aceasta se vede omul care nu s'a- desfacut Inca, dinevul mediu. De fapt istoria omenirii are In cea mai mare parteoriginile sale lin instinctul popoarelor, cu subconscientul indi-vidului atatea lucruri prea midi pentru a fi observate sau preamari pentru a fi Intelese hotarlsc in afara de factorii vazutistudiati mersul evenimentelor din care ea se alcatuieste, directiacdrentelor in care aceste evenimente se confunda; structurafisica, plina de- insondabile taine, are un rost mai mare de cumsuntem dispusi a-1 admite, i corpul social ca i cel individualare predispositiile, capriciile si bolile sale, in sfarsit vechile clvi-lisatii si tot eviil mecliu sunt scaldate intfo atmosfera reli-gioasa fara care, cum nimic n'a existat, nimic nu s'ar puteadeslusi de noi.

Dar Macchiavelli, care, ca ii timpul sat], a par6sit o causciunicd, volute, lui Dumnezeu, vrea sä aibg, imediat, in locul eio alta causa unica, de o actiune tot asa de generala si de in-faibibila: aceasta virtic umana. Considerand tot ce e neratdonalca simpla prefacatorie 1, el fixeaza principiul, dogma noua caoamenii se nasc, traiesc i mor dup. aceleasi Iogl". Dacaanticii ni dau norms prin operele lor de arta, invataturi prinretetele lor medicale, de ce n'ar fi ei i supt raportul politicalaceiasi dascaii fara greseala Ceia ce, de altfel, in drama, cese desvolta neoontemt in sufletul cugetatorului nu-I va Impie-deca, pe dinsul sa spme c oamenu sunt supusi aplecanilor i cred in cilusia ca aceieasi mijioace biruiesc oricand, 4, sisa releveze c traditia tralecte dintr'o generatie in alta, facandsolidari pe oamerii evident dincolo de atingetile ratiunii

De si nu a tin luptator pentru idealul sau, omul rw:izmit poatefi, fat,e1 de durerile tonpului s'au 7i ale tern sale, ale heamulitt

1 Ca In ce prtvete pe augur], po aruspici, peste resultathle 4rora ar fitrecut totdeauna politica Romei, Discuuuri, 1, 14.

2 fInd., Prefata t31 1. 11.find., I, 1.

Ibid., II.I, 9.Ibid., III, 18.

si

ca

' .)

sdu.

I,

3

4

`

116

un sentimental, ba chiar se pare cg de la starea nenorocitg aItaliol si a Italienilor, in mice cas i de la dansa, pleacg, toateconsiderathle lui filosofice, toatg trada elaborgrii lor. 0 profundgmiserie, infamia i rusinea, iath ce a dat Italieftimpul de fatAEa a fost strgbatuta din fuga calului de Carol, pradata de Lu-dovic, siluitä de Ferdinand si batjocurita de Sviteri". Astfel ajungea fi nun camp fgra zggaz 'si farg apgrare". Lombardia e jgfuitg,Regatul (de Neapole) si Toscana stoarse de dajdi 2." Se poatespune cg ce mai sclava decat Evreii, mai slug, decat la Persi,mai risipitä ca Atenienii, fgri% cap, farg randuialg, batutg, des-poiatg, sfäsiatk calcatg in picioarele cailor i suferind oricedistrugere".

Asa fiind, (rImasg, ca färg de viatg, ea asteaptg pe cine arputea fi acela care sg-i lecuiascg Uite-o cum se roagg,

'lui Dumnezeu sg-i trimeatg pe cineva care s'o rgscumpere dinaceste cruzimi si obräznicii. Uite-o cum e intreagg gata i aple-cat& sa urmeze un steag, numai sg fie omul care OA ridice 3."

Si ce spune pentru Florenta lui, credo pentru lumea intreagg,pentru oricine e invins, cucerit, apgsat. Orice precautiune s'arlua, mice lucru s'ar face, dacg nu se disolvg Statul, daca nuse imprgstie locuitonii, ei se vor vedea, la cel d'intaiu prilej,amintindu-si, invocand libertatea lor, instituiile lor pierdutesilindu-se a le recapata 4." E tot asa de grou i periculos sgvoiesti a face liber un neam care vrea s traiasca rob, pe cate sg voiesti a face rob un popor care ,vrea s. traiasca fiber.)

Discursuri, II, Prefata.II fine della loro visite e stato the Italia è stata corsa da Carlo, pre-

data da Luigi, forzata da Ferrando e vituperata da Svizzeri ... Una campagnasenza argini e senza ripari. Sacchi di Lombardia, oapitaziom e taglie delReame- e di Toscana...

3 Pitt schiava che Ii Ebrei, piti serva ch' a'Persi, pib dispersa che li Ate-mesi, senza capo, senz'ordine, battuta, spogliata, lacera, corsa ed avessesopportato di ogm sorte rovina Rimasa come senza vita, aspetta qual possaessere quello che sam' le sue ferite e ponga fine ai sacchi di Lombardia, ale taglie del Reame e di ToScana e la guerisca di quelle sue piaghe, giaper lungo tempo infistolite. Vedasi come la prega Dio che mandi qualcunothe la ieditna da quests crudelta ed insolenze. Vedasi ancora tutto prontae disposta al seguire una bandiera, purché sia uno che la pigh.

Prtncipele, V. Recomandatii de demmtate in infrangere, Discursurile,III, 31. Respectul popoarelor pentru traditie, ibid., I, 25.

t".

ranile...

ei

4

117

Dator e fiecare a gandi asa. Cred ca, cel mai mare bine cose poate face si cel mai placut lui Durnnezeu e acela ce se facepatriei 1." Bzne le acesta Insa nu se poate face dead prin virfh,luptand. Si astfel la datoria acestei virtuti duce si durerea pentruumilinta patiiei ca si consideratiile generale asupra motivuluiunic de unde ar putea veni toate actiunile omenesti.

sa se dea o Junta, caci altfel nu e scapare 1 Razboiul e tot-deauna drept cand e necesar, si armele sunt sacre cand ele suntunica resursä a celor apasatl 2.

SI nu se preocupe nici de tratatele ce li s'au smuls. Nupoate fi ighonimie sk nu observi fagaditielile impuse cu sila; sitotdeauna fagaduiehle silnice, cand intereseaza lucrul public, sevor rupe fära ca rusinea sa atinga pe eine le-a rupt, Indata ceforta care le mentinea a Incetat de a fi."

Italienii, spune el aiurea, ar putea face acest razboiu. tnItalia nu lipseste materie pentru a se introduce orice forma...Oglinditi-va In duele si In adunarile celor putini, cat de rnultltalienii sunt suPeriori In putere, In dibacie, in talent, dar, camse ajunge la ostire, mi mai apar asa." Altfel, nu se pot aveasoldati mai credinciosi, nici mai adevarati, nici mai buni",sipentru a rasturna aceasta cstapanire barbara imputita, 3.

Trebuie insa o Inend riinduida, caci buna randwala face no-rocul cel bun, si din norocul cel bun s'au nascut ispravile feri-cite ale interprinderilor" 4, §i trebuie o armata.

Dar o armata proprie, nu una de mercenari, caci asa s'apierdut Roma prin Goti, Bizantul prin Turci, asa a slabit Venetiaprin condottieri si Franta prin Silteri , asa, prin acesti soldati deprofesie, cari se ciuta, a ajuns Itaha sä nu poata opune nimic

,

1 Io credo che il maggior onore che possono aver gli numini ma quello chevolontariamente e dalla patria loro concesso; credo che il maggiore bene, ohssi faccia e 11 pitt grato a Dm sia quello che si Pa alla patria (Reformazione).

2 Principele, 26.. 3 In Italia non manca materia da introdurvi ogrn forma... Specchiatevi ne'

duelh e ne' congressi de' pochi, quanto gl'Italram sieno superiori con laforza, con la destreeza, con I'mgegno. Ma, come sr viene agir eserciti, noncompariscono .. Non si pub avere n'e pill fidi, nè pia ven, nè miglicri soldati...A ognuno puzza questb barbaro dommio, cf. Tommasim, o. c., I, 122.

4 I buorn ordini fanno buona fortuna, e della buona fortuna nacquero ifeller successi della impiese.

118

lui Carol al VIII-lea - §i una: de auxiliari, ccari-ti apasa pespate, te strang sau te calca pe spinare) 2

0 astfel de armata se cera Lusa, condusa, i cine o poate facePrin aceasta intrebare Macchiavelli poate trece de la consi-

deratii de oportunitate italiana actuala la speculatiile sale asupracelui mai bun guvern.

Nu poate fi vorba de o aristoctatde care ar indrepta o aka detrista stare de lucruri. Nobilii se chiarna aceia can traiesc fargtocupatle, din veniturile posesiunilor lor, din bielm, fara sa alba,vre-o grija de cultura pamantului sau de vre-o alta truda ne-cesara p-entru a trai." In Venetia nobilii negustori, traind inmijlocul poporului, n'au acest caracter. Asupra acestui sistempolitic nici nu face a se vorbi mai mult 3.

Regimul popular Ii place lui Macchiavelli in sine. Antichitatear-1 presinta curat; pleat ca Iuliu Cesar i-a pus capat 41 Prinaceasta a pagubit i Florenta odata Statul, avand tot ce-i tre-buie, al hberilor Toscani", Etruscii, §i apoi s'a deprins cu servi-tutea Imperiului 'Ana, inteatata IncAt doua sute de ani s'a sbatutsa fio o adeveiratd republica, de sine statatoare 5, fara sa ajunga laaceasta. Repubhca ofera o posibilitate indefinita de progres ea6 statornica §i credincioasa, cetatenii ei se pot convinge cuvorba, nu cu arma, ca principele 7 ea nu e expusa la hasardulcare in principate poate aduce ruina la capatul a doua Domniislabe 8. Pana si partidele §ocietatli republicane, acusatiile pubhcesunt necesare filndca dau putinta patimilor, care ar distnige,sä se cheltuiasca ".

' Prencipele, XII, XIII, Discursurde, II, 10, 20. Cf. tiatatul debpre artamthtara.

Guardati con acme tuc, per.5 che Fume d'altii o)ti pesano, o ti strin-gono, o ti cascan di dosso.

3 Gentilluomun sono chiamatt quern che o7.1os1 vivono de'proventi delleloro possessionl abbondantomente, senz'avor alcuna altra necessaria faticaa vivere.

4 Discursurile, 1, 10.5 Ibid., I, 16, 49, 55.

Ibid , II, 2.7 ibid., 1, 59.s Ibid.o Ibid., I, 19.10 Ibtd., 1, 7.

6,

s

'

119

Dar republica nu corespunde decât unor condilti date. cCine vreasa fundeze o repubhca, s'o aseze uncle domnege ori poate dornnio mare egalitate si, din contra, sa fundeze un principat uncleneegalitatea exista 1., Si mai ales ea nu poate dura ciao& stri-caciunea a patruns si in massa poporului 2. Dar acesta e casulFlorentei ha.

Spre o schimbare de regim; cu prime la care-I Intrebase peMacchiavelli si Papa Leon al X-lea *MR*, odinioara messerGiovanni de' Medici, ar duce si spectacolul avantagiilor pe care Invecingtate, de si conrupte i conrupatoare, le capatasera prinmonarhie celelalte natiuni romanice. in adevar, nu existaunire i fericire decat pentru Statele supuse unui Guvern unicsau unui singur print, cum Franta i Spania presinta exernplul 3"Se lauda, de altfel, si direct regele aragones FerdinancP.

Indeamnä exemple italiene, ale printilor indigeni, Fran.cesco Sforza i atatia a1ii dintre stapanitorii nelegitimi ai Italiei,de cari vorbeste si Cornines: Cesare Borgia, care ar fi izbutitcatid avea acum toata Romagna si patrunsese si In Toscana,dad., precum Insusi spunea, iiu i s'ar fi Intamplat singurul lucruce nu prevazuse, sä fie bolnav de moarte In ceasul chiar almath tatalui sail, Papa Alexandru5; ambitia fericitä a PapeiLeon G, a urmasului sau, Iuliu al II-lea 7, silintile acelin Lorenzinode'Medici, caruia-i dedica Principele, i ,care, duce de Urbino,sustinut de .Franta, avea 9 foame de pamaaturi care s'ar fiturat, spun contemporanii, numai cu lumea intreaggA

E vorba de a se lace un print nou9, prin cucerire, prin im-punere, daca nu prin crima, ceia ce i lui Ii face scarba (cain casul lui Agatocle hnprejurdrile date, el trebuiesg, Intampine mari dificultati. i iata-1 pe Eacchiavelli codifi-candu-le si &Ind obiectiv, pe basa realztatii contemporane, coroboratd

1 Discursurile, 1, 55.2 Mid , I, 17.

I, 12.Cf. Princlpele, XVIII, XXI. Regele Romanilor Maxim-111bn i se pare lu

Macchiavelli §i far& statornicie la culrant; ibid., XXIII.'

Ibid., XIIbid.Tominasuu, o pp, 131-2, 132 nota 5.Cele ce obseivii bine Gervinus, In Kleine Sibi if ten, I.

Si,

sar

fiz

Ibid.,'

Prencapele,6

'"

§1-1

Sicilianul).

TH.

"

120

cu spectacolele istoriei grecesti, cum o putea el cunoaste si infrlege,Oiloacele de apdrare, expuse asa cum o face un armurier,fireste, nu un spadasin. Caci nici LorenZino n'ar fi cutezat saindeplineasca o parte din acest program care cuprinde, cu ade-varat, paragrafe teribile.

Printul, spune acel care nu era un spirit dogmatic, ci se siliasa apinga la o dogma definitivg, (nu poate sa observe toateacele lucruri pentru care oamenii se socot a fi buni) 1.. Defec-tele-i pot servi, calitatile pot sa-i strice. (Cum sunt unele ca-htgi care par a fi virtuti si care ar face ruina principelui, totasa sunt altele care par vicii si din care poate totusi resultapAstrarea si buna stare a sa8."

Astfel nerecunof,dinta ajutti, mult pe acela care-a ajuns sa puiemana pe domnie 3, Cruzimile pot fi folositoare daca se fac toatede-odata, evitandu-se privelistea odioasa a celui care tine zilnicsabia In mana4, binefacerile, din potrivg, sa se faca pe Incetulst asa Incat sa nu para a fi fost impuse 5. innaintasul Invinstrebuie distrus cu toata familia lui, singurul mijloc prin tarese poate inlatura nelncetata lui competitie G. in de Oste (principelui ii este de nevoie sa stie a fi bine si bestie si ona), (säImbrace si piele de vulpe si de leu (cei ce stau numai pepunctul de vedere al leului, nu se pricep t a lot principe e necessariopertanto saper ben usare la bestia e l'uomo... ,-- Pigliar la volpe e illnen... Coloro che stanno semplicemente in sul leone non se ne in-tendonol. ,

Toate acestea insd fiindcei asa impun imprejureirile cui vrea sdreuseascei in medtul ce-i este dat. Dincolo de aceste cerinti alenecesitatii este, fireste, o lume morala, care Insa, supt raportulde care e vorba, nu iinportd. Caci e asa de departe Intro felulcum se traieste si acela cum s'ar cadea sä se traiasca, Incat,

' Non pub osservare tutte quelle cose ver le quail gll uomini sono tenutibuoni.

2 Princzpele, XVI. Se st considera ben tutto, si troverb, qualche cosa cbeparera virth e, seguendola, sarebbe la rovma sua, e qualcun'altra che parravizio e, seguendola, ne risulta la smut& ed il ben essere suo.

3 Discursurile, I, 284 Prinevele, XIX. Cf. Discursurde, I, 45.5 Proiczpele, VIII' Diseursurile, III. Cf. §i tbul., I, 3.7 Principele, XVIII.

121

nestimd decat pe acesta din urma, inveti mai curand a te ruinadecat a te 'Astra, si acela care vrea in toate si pretutindenisa se arate om de bine nu poate sa nu piara, in mijlocul atatorrai. Trebuie deci ca un print care vrea sa, se mentie sa invetea nu fi totdeauna bun si a intrebuinta binele ori rant dupa,nevoie 1.

In genere acestui om Ma sinat istoric intfo societate care nucrede ca e necesar OA alba i se pare ca oamenii au mai multeaplecari dare rau 2. Toata lumea e vulg nel mondo non e. senonvolgo 8 , si, in acest vulg", toti oamenii sunt rai afara-Rnmaicand se prefac 4. Se poate, in adevár, spune, in genere, despreoameni ca sunt ingrati, nestatornici, ascunsi, fricosi innainteaprimejdiilor si lacomi de castig 5." Doar cand e vorba de viatasi de averea lor, ei nu sunt cu totul prosti" 6

E adevarat insa ca teoreticianului care combina ultimele re-sultate ale propriei sale observatii si cugetäri cu intereseleaceluia care i-a cerut o consultatie ii mijeste innainte parereamenita a-i rasturna tot esafodagiul logic ca, norm ele date dedansul nu sunt pentru totdeauna 7. In acelasi sens e si aceastapropositie care indreapta spre cercetarea prealabila, decisiva, amediului istoric, ca gun print e parasit sau nenorocit dupd cumpurtarea lui sé Oa ort nu se aflei conjorma cu timpul ceind dom-nage. De altminterea el isi da sama, macar trecator ca fiecaresocietate trebuie condusa, si corectata conform cu principiul exis-tentei sale".

Spre Janda cugetatorului florentm 6 si aceia ca, in ipocrisiaunet epoce de transitie, el cere atitudini limpezi. Se poate raul casi bigele, dar nu ceva la mijloc intre ele 10 Nenorocirea e adeseaca oamenii -nu stiu sa fie, mci cu totul virtuosi, mei criminali

' Prmczpele, XV.2 Discursunle, 1, 93 Prznopele, XVII!." Disculsunle, I, 3.' Prmczpele, XVII.o Discursunle, 111, 67 Prznctpele, XXV.

Thad.o Disgursunle, III, 1.'' Discursunle, I, 26.

122

cu totul . Statele insesi se pierd prin nehotarari, caci, in casde neutralitate, in chtbzutrea resultatelor confiictului, neutrulramane fall aparare de arnandoud partile. TatOg2dnirile n'aducniciun folos cand trebuie un gest energic, fie si plin de riSc.cUn Guvern nu trebuie sa se razime pe aceia ca nu va lua decatdecisiuni foarte sigme, ci trebuie, din potriva, sa te gandesti canu sunt lucruri in care sa nu se afle vre-o nesiguranta 2.)

Indreptari catre bunatate indatcl ea e postbtla, cum el, vada,o doreste, nu lipsesc mci in Principe", mci in Discursure.Daca e mai sigur sa fie domnul mai mult temut decat iubit 3,e preferabil sa fie temut decat urat 4. El trebuie sa caute chiara nu starni ura . A ridica fortarete in mijlocul supusilor 13 oprovocare ark, folos Sforza a gresitridicandu-si puternicul castelin mijlocul Milanulut, care astfel 10 dit sarna ca a mtrat in sclavie,

parere pe care, o exprima de repetate Oil 6. Cea mai bunafortareata pe care un print o poate avea", spune el, in tratatulsau cet mul t. admirat si_incriminat, e iubtrea popoarelor sale 7."In genere, calea cea mai sigura e sa cautei a castiga afectiapoporului 8"

Aceasta sineentate franca tap. de cugetarea sa insäsi, aceastänobila sfortare de a inkelege, aceasta dorinta de bine care sesmulge si din constatarea color mai odioase din tiecesitatiletimpului fac merit-it] cel mare al scrisului lui Macchiavelli. ipe langa aceasta trebuie sa, se adauge acea gramada de obser-vatii juste 9, acea rapede vedere neteda care face din cea d'in-taiu carte a Istoriei florentine o incercare, unica in acest tunp,de a stabilt basele unei istorii. universale dupa caderea Impe-riului roman.

a-

' Discursurtle, 1, 302 Przncipele, XXI.3 Principele, XVIII.4 Prtnetpele, XVII.6 Discursurile, III, 6.6 Cf. Discursurde, II 24, Principele, XX.' ibid.' Discursurtle, I, 16.' V., de.pre-conspitatii, Discutsuitle, III, 6 ; despre asedule la Romani,

ibid., II, 32; despre hbertatea ce trebme data generahlor comandanti, ibid ,II, 33, depre legatgra dintre arm4tele de opeiatie st cetat.,, iad, II, 24 ;consid,r4ule milttare, zbid II, 16 i urm.

123

U. asemenea model putea sa indemne, dar nu s i Tngaduieo adevaratá imitatie. De ea nici nu putea fi vorba la contain-poranul, inteo situatie mult superioara, al lui Macchiavelfi, isto-ricul Ita hei moderne, Francesco Guicciardini. Ranke a aratatfoarte bine In ce greseli cade acest om Invatat, doctor In drept,prieten al Medicisilor, dupg, ce plecase de MO Ferdinand Ca-tolicul, sef de oaste contra briganzilor din Romagna, guvernatorla Modena si de Reggio, locotenent-general al Papei Clemental VH-lea, care visa de un Stat deosebit i de o incuscrire cuFerdinand, Mare le-Duce de Toscana. Informatia si-o iea din Ruc-cellai, din Capella (Capra) 2 0 de aiurea, fgra critica. Oranduirease face pe ani i pe luni; legAtura reiese din inlantuirea unuifapt bu altul, fara idei generale. Impodobita haing, istoricamult admirata oboseste i desgusta. Un Nardi, un Nexli, scriindnumai istoria Florentei, sunt mai simpatici In cugetarea si formalor, si mai siguri la intrebuintare . 0 nota filosoficä mai pronun-tatg, va da Benedetto Varchi, scriind istoria cetatai sale de nas-tore intro 1527 si 1538., Florenta va avea, de altfel, scriitori isto-nci mai marunti, cari sunt simpli povestitori, ca Scipione Am-mirato, pe cand unul din marii si artisti va dicta, In cel maiinteresant stir natural, de mester, povestea vie0i sale BenvenutoCellini.

Pe cand Milanul i Neapolea n'au adevarati istorici, scrntoricari sunt numai oameni ai Renasteni scriu analele venetieneromane, genov-ese, pontificale. Lucrarea lui Pietro Bembo, apa-ruta la 1551, nu e, de sigur, cu toata, originea autorului, carea scris si vestitele Dialoguri despre limba vulgara si a fost unuldin marii oameni ai timpului sau, in acel spzrit venecian, carese pare a fi pent cu notitele exacte ale lui Marino Sanudo.Dupg Platina, istoricul Papilor din veacul al XV-lea, Infatisaticu gravitatea antica i solemuitatea oficiaigi un Iacob Volater-ranus, un §tefan Infessura, un Burcard, un Paris de' Grassihiseamna cu indif4enta; ziarele" lor corespunzand acelui allui Sanudo, cu deosebire Oa acesta da lapto controlate dupa acte

Gesehichtschreiber, p. 3 fp urm,Coinmentarn de rebus gestzs pro restautione Fiancisci ducis anedtola,nensas.Cel rl'intfuu sone o Storm della citta dz Ftorcnza; cellalt Commentarn de'

fct ctvil& occorsz dentro alla Cala di Firenze (P15-1537). Asupra ambilor, v.Ranke, Z. c., p. 79 qi urm.

_.._

t

gi

121-

sense, pe cand acestia asculta si la 4 ca sg audg scandalurile,.evenimentele ce se urmeaza zilnic In Roma pompoasg, mbi-toare de arte, dar conruptg. Bonfadio si ITherto Foglietta con-tinua pentru istoria Genevei pe vechiul Stella.

Medicul Polo Giovie (Paulus Iovius), care a petrecut nu maiputin de treizeci si sapte de am la Curtea pontificala, de undeprivirea i se putea intinde pang departe in Orient, urmgrind,de pildg, la 1538, campania contra Moldovei a Sultanului Soliman,poate fi asezat Intro acesti istorici ai Romei lui Leon al X-lea,Iuliu al II-lea sl Clement al VH-lea. Foarte bine informat, elscrie o sumedenie de opere Intr'un perfect stil latin, ,pe basaunei informatii si bogate £4i sigure, ba chiar cu oarecare spiritde criticg si independentg de judecatg '.

tl nu se sfieste insg a spune a e de vanzare stau linistit,cgci nu m'a ngimit nimeni", sto in ocio quia nano me conduczt,spune el odatg. Si, dupg ce incg de la 1529 Castiglione redac-tase vestita sa lucrare ll Cortigiano, Pietro Aretino. pe dreptatenumit flagellum principum, tbiciul celor mari), autor de comediibine primite si, mai ales, de celebre scrisori, capabil, alminterea,cl.is orice fabricatie literarg, va injosi prosar italiang, careia-i da,de sigur, naturaleta si vioiciune, Mcand dinteinsa purtgtoareade nimicuri elegante bri presintatoarea de cereri din partea aceluiacare, Incunjurandu-se de tot ce amintia portrete, statui, me-dalii propria sa glorie, se lguda cä faima lui a razbit pang In

,India si In Persia. .

Spiritul lui Macchiavelli trgieste acum dear in acele admirabilerapoarte facute de ambasadorii venerzeni in toate partile lumii ceitreadunarea de oameni cuminci qi experzenti care era Senatul bor. Intim(stil conventional, fgra pretentii de originalitate si fart), putintade a o desvolta, aceste relazioni", care, ca si Principe le, nu eraumenite a fi publicate, sunt cele mai insemnate opere de lzteratureizstorico-politica a veacului. tine le scrisori de nuneh si legati, ca alecardinalului Bentivoglio, care, de altfel, au fost si tiparite, auaceiasi valoare. Povestitorii Conciliului, interrninabil, de la Trento,oficiosul Pallavicini, rebelul rra, Paolo Sarpi, care a Incercat, de

' Htstoriarum ma tempons Wirt XXXI' (1494-1547) , l'aae ttrorumalustrium,Elogta vtrorum bellica mrtute alustrzum, Elva& verorum belhca virtute illus-trona , De vats InTeratorum Turcarum, Deqlt\ Impere del mondo coynao.

12o

altfel, in Venetia, o intreaga agitatie constitutionala si era sacada victima unui atentat, au mai putin din agerul spirit alFlorentinului

lar urmasul cal mai autentic al lui Guicciardini, un om faranatie, care poarta, in legatura, cu orasul spaniol Avila, de unclepretindea ca e originar, numele de Davila, petrece mai toataviata lui in Franta si, scriind istoria reizboaielor religioase, de acoloi de aiurea, el represinta un alt tip, acela al scriitorului, Inteo

limb& ajunsa internationalä, asupra unor subiecte care apartinmai multor natiuni. Un Giambattista Adriani va urma aceiasidirectie. 1

El trebuie pus deci in legatura cu noua universalitate, ennoua colaboratie umana care, prin lupta, se pregateste pentrua ga'si pacea numai in aceste domenii ale literelor.

IX.

Prosa francesii In secoIul al XVI-lea : Cominessi Rabelais.

Inainte de Macchiavelli,pe care I-a cunoscut destul de cmand,pe care 1-a atacat vehement in timpul razboaielor religioase,vazandu-se spiritul lui in fiece actjune vicleana si crucla a Eca-terinei de Medicis, fiica lui Lorenzino, caruia i se dedicase Prim-eipeler FranO, avuse in Ludovic al XI-lea, intregitorul pnnonce mijloace cintelepte} al regatului sail, un cprincipe, dupasufletul Renasterii, iar In Philippe de Comines, seniorul de Ar-genton, nu un prevestitor, un codificatoi prealabil al acestuiprincipe, ci un simpIn infgisator simpatic al acestuia, unulcare-i impartasia priacimile Qi-i InOlegea metodele.

Un nobil din Flandra, din aceleasi locuri uncle rasanse cro-nicarul Jean de Wavrin ca sa povesteasca ispravile facute inOrient de varul sail Valerand, ca si insesi imprejurarile contem-1porane din ptovincia sa de nastere si din parOle vecme. La nouasprezece ani, in 1464, intra la Curtea contelui de harolais,viitorul duce temerar''; cutezator al Burgundiei. Peste opt anitrece in servicml regelui Ludovic, dupa ce fusese in ostin careluptasera contra acestuia.

0 tradare, si chiar pentru motive ao interes personal, cacinoul sau sta.pan i-a dat un ajutor spre a cumpara Argenton, opensie anuala foarte Insemnata, venituri ale Coroanei si prm-cipatul de Talmont , posesluni, dregatorii, intre altele aceia desenes,a1 in Poitou ') De sigur ca nu, orirat de simt,itor ar fi fost \acest curniute" peutru .darunle ce-i &idea cellalt cummte",care, dupa Insasi marturisirea cronicarului, nu se lasa pang nupunea nkana pe omul care-i trebuia pentru scopunle lui '.

' El ii dornala cu regele, ed. Chantelauze (ifematres de Phtlippe de Com-mtples, Paris 1831, p. 445), LudovIc II vlsiteaza la el, la Argenton, p. 455.

.

Comines ar fi putut chiar sa fad, deosebirea intro duce sirege in ce priveste legaturile unuia i altuia, cob oratori dinacelasi strabun, cu necesitatile de viata ale Statului frances caretrebuia, cu orice pret, In circumStantele date, sa ajunga, i ne-intarziat, h undatea lut politick I. Cu originea lui portughesg,dupa mama, cu focul iberic care-I indemna la necontenite aven-turi, cu o Curte in care pajii din Portugalia se intalniau cumedicii din Spania 2, cu situatia lui fata de Imperiu, asteptando coroana regala de la batranul Cesar Frederic al III-lea, cuambitiile lui In Alsacia ca si in Proventa pe care voia s'o des-faca definitiv de rege cu traditionala alianta englesa a fostvorba ca fiica lui unica O. lea pe fratele reginei Angliei 4, cuamestecul lui peste Rin aceiasi Marie. de Burgundia a fost,petita si de printul de Cleve 5, Carol putea sá Impiedece Mo-narhia absoluta de a se stabili in Franta, dar nici n'o puteainlocui el insusi, nici n'avea cu ce i cu cine s'o inlocuiasca.Aceasta In afar& de spintul nefrances al omului care se apucade multe farä socoteala si care nu era de parerea scriitoruluinostru ea si In cele mai drepte si mai bune lucruri elementulmai pretios este totusi masura 6.

Dupg, ce, timp indelungat, peste zece ani, a trait intr o astfelde intimitate cu Ludovic incat Ii impartia camara si ospatul 7 ,

it ajuta mangaia In zilelo bolii care-1 Inapiedeca de a vorbi,de a ceti, de a conduce In adevar afacenle Statului, putand danumai iusia c. ele n'au iesit cu totul din mana lui, Cominesse vede disgratiat la moaitea regalului sau ocrotitor 8. Nu semira de aceasta stiind i ce legaturi avea cu dusmanii re-gentei Ana de Beaujeu, cu ducele de Orldans i alti ravnitori

Cf. A. Lougnon, De Ice formation de Punta franraise, Paris 1904.2 Ibcd., p 353. Rogele Portugaliei Insusi In Prat*, cbzd, p. 336 si urm.3 Ibid., ID.' p. 4.21.5 Ibid., p. 4!236 Ibid, p. 171. la mmtic d'Europe ne l'eust Ken contentei". Apoi eshre

le moyen cheruyn.. Moms se soucier et moms e travailler, et entreprondremoms de choses" (p. 499, VI, 12) Despre moartel, lur Carol V. ibid., p. 345

urm.Cf. zba., p. 171. II n'avoit point ,ssez de sells:, ny de malice, pom ccn-

cuire ces entreprises".' Cf. Ibid., pp. 2, 34

12"/

3,

si-1

Ibid,

§1

'

009.

°

128

de putere, si el inseamna deci 1initit, ca. dupa moartea 11110Tma de mari si de puternici priui schirnbarile sunt man i uniiau pagube, altii castig 1". Osandit la temnita pentru tradare (1488),inchis In custile de fier, mostenire teribila a lui Ludovic, dincare, astfel, gusta," si el3, istetul !Akan iese peste cateva luni,o Intrebuintat la negociatii ca acelea de la Senlis, i reiea sirulobservatiilor spiritului sau strabatätor.

Desaproba ideia campaniei din Italia, aruncand Aspundereaei asupra unui Brissonet, unui Etienne de Vers. Dar serveste Incursul ei. De la Asti el paraseste pe Carol al VIII-lea pentru anu-1 mai Intalni decat In ceasul luptei de la Fornuovo, candcavaleria francesasi rupe o cale de intoarcere cOntra fortalorcoalisate ale Italiei, ma de rapede cucerita, corsa, cum ziceaMacchiavelli, de dansul. In acest timp petrece la Venetia,precum supt Ludovic petrecuse la Florenta, un an de zile, atunqicand primi pentru rege i omagiul oras,ului Genova 3. Pretindea fi aflat si comunicat totul, de csi alte izvoare afirma ca, in-toarcerea politica a Signoried I-a uimit cu desavarsire

Supt Ludovic al XII-lea, en toata politica italiana a acestuiacu toate relatiile pe care Comines si le crease in peninsula,

ba chiar cu toate vechile relatdi tradatoare dmtre el si ducelede Orl6ans, favoritul de pe vremuri trgieste in parasire pana lamoartea sa, In 1509.

COmines nu simtia nevoia de a scrie, prins cum a fost, pana,la sfarsit, In intrigi i negociatii. Nici n'a fest eine ceara,bum se va cere lui Macchiavelli, opera d,e invatatura i indru-mare politica acelui ,care se lauda ca a vazut i cunoscut ceamai mare parte din Europa 5, si ca a avut mai mult ca oricinein Franta relatdk directe sau indirecte, cu printii 6. Dad, si-a pus

Apres le decez de si grans et puissans princes, les mutations sont grandes,et y ont les ungz pertes et les autres gamg.

P., 482.a Ibid., p. 445. A cunoscut i pe Savonarola, care-i pare bon homme"

(VIII, 3); cf. VIII, 26: «Sa vie estoit la plus belle du monde, ainsi qu'il sepovoit veoir),.

4 Cf. ibid , VIII, 18, cu observatiile lut Ranke, Geschichtschreiber, pp. 182-3.Je cuyde avoir yen et congneu la meilieur part d' Europe

6 Si ay-je eu autant de congooissance de grans princes et autant do com-munication svec eulx, que nal hommt4 qui ait este en France de montemps, taut do ceulx qui ont regne en ce royaulme que en Bretaigne et en

4.

ei

sa-j

o

o

120

in scris amintirile despre Ludovic al XI-lea, pentru Ca apoi saurmeze, in alta forma decat aceia a istoriei explicate §1 !near-cate cu excursuri, memorille despre expeditia italiana, aceastase datoreste numai dorhAei de a fi informat a unui prelat, epis-copul de Vienne, care voia sä scrie o istorie latina a aceleidommi. i acest prelat, Angelo Catto, era un Italian.

Comines stia numai putin fatineste. Cetirea lui era foarte mar-genita si nici macar aclanca. Insu§i se presinta ea om necar-turar" 1, de si recomanda printilor sa caute prin cartile de istorieca sa vada acolo marile fraude §i inselaciuni si, calcari de ju-ramant pe care unii dintre cei vechi si le-au facut Intro sine" 2,cáci, apoi, In trei luni" o carte da mai multe cunostinti decatcercetarea directa a douazeci de oameni-s.

Va scrie, spune insusi, o lucrare de adevar, MIA sä se gandeascaa impartA laude interesate 4. Vrea doar sä se stie, fail, partenire,ce a fost, dar, bine inteles, nu dä o cronica obisnuita, ca aceleade pang atunci. 4Deci nu ma gandesc cä dobitoace nici oamenisimpli isi vor petrece sa ceteasca aceste Memorii, ci printisi oameni de la Curte vor gasi in ele bune Instiintari, dupaparerea mea 5).

Caci si lui II trebuie, daca nu o teorie complecta, maear o ex-plicatie generala a evenimentelor, plecand de la un principiu.

S'ar parea si atatia s'au inselat ca acest principiu ar putea

ces parties de Flandre, en Allemaigne, Angleterre, Espaigne, Portugal etItahe, tant seigneurs temporelz que spirituelz, que de plusieurs dont je n'ayeu la veuc, mais congnoissance par communications de louts ambaseades,par lettges et par leurs instructions; pp. 2-3.

1 Parlant comme homme non lettrd ; p. 393.' Est grant advantage aux princes d'avoir yen des hystoires en leur

jeune aage, eQquelles se voyent largement de telles assembl6es et de gransfraudes et tromperies et parjuremens que aucuns des anciens ont fait lesungs vers les autres", p. 116.

3 Plus se veoit de choses en ung seul late en trois mops que n'en sau-roient veoir h l'oeil vingt hommes de rang vivans l'ung après l'autre, p. 118.

4 Sans avoir regard aux louenges; p. 363.5 Aussi fais mon compte que bestes ne simples gens ne s'amuseront

point h lire ces Memoires, mais princes ou gens de Cour y trouveroient debons advertissemens, a. mon advis; p. 201. De aceia si formula vous en-tendez..., concluez", p. 165. Cf. uncle titluri ca Discours aucunement horsdu propos principal", p. 358.

1t)

ii Dumnezeu Raspingand esoartzo imitatorilor anlichithii I, elvorbeste de judecata lui (Dumnezeu) 2, de ctronuri impaititeIn cer 3, de supusi corespunzatori dati printului i Myers 4, demila i norocul ce yin de la Dumnezen 5", si, pa de alta paite,de pedepsele color cari au uitat de el increzandu-se prea multin sine 6. Asa au patit yechii Evrei, Englesii, Burgunzii, toti ceicu cari (Dumnezeu s'a ostenit a li face binex 7.

De i yoia dumnezeiasca se ingrijeste ca fiecare tara sa albaca un dimbold) (aiguillon) un dusman permanent langa dansaScotia pentru Anglia, Portugalia, Maurii Grenadei pentru Spania,etc. 8 i astfel pe Burgunzi i pe Englesi i-a intrebuintat casä tie gata de lupta puterea fiancesä, Comines credo ca desco-pore o deosebita iubire a lui Dumnezeu pentru acest regat 6. Ela scapat de toate primejdiile i pentru ca e lucru firesc cumo dovedesc Englesii izgoniti peste Mare, Francesii scosi din Italia,unde räman mormintele inaintasilor '8 ca din mice mare raz-boiu sa iasa orice tara tot a locuitorilor ei: a la longue il n'estnulle des grandes guerres dont le pays, a la fin, ne demoure auxpaysans. i aceasta pentru c iubire ca a lor pentru pamantulacela nu se afla la strain ", nici ca in casul Mariei de Bur-gundia, maritata cu Maximilian de Austria, cei din tara nit

Est cy fortune 9 C'est vray jugement de Dieu ; p 411.Ibid.

8 De telles choses le partaige s'en faict au ciel; p. 224 P. 347.

L'on ne doibt trop estimer de soy, par especial ung grant prir, ma isdoibt congnoistre que les graces et bonnes fortunes viennent de Diet ; p. 34

' Mon advis est que ii ne se faict pas que par disposition divine ; car,quant les princes ou royaulmes ont este" en longues prospe'rite's et richesseset ilz ont mescongnoissances dont procede telle grace, Dieu leur dresseang ennemy on ennemye dont nut ne se doubteroit, p, 47.

7 Dieu frit las de leur bien faire p. 22 Cf. pentru Buigundia si pp. 15, 25(Dieu qui ordonne de tel mistere").

P. 391 si urm9 Dieu, qui tous jours a aymd ce royaulme, p. 236" N'y est memoyre d'eulx qua pour les aepultures de leurs predecesseurs,

pp. 427.8.Ilz n'ont l'amour au pays que ont ceulx qui en sont nez (zbid). Cf. Est

bien grant inconvenient ung pays quant il fault qu'il quiere seigneur depais estrange, p. 431.

S

$

k

121

pot iubi pe cel mai amabil i simpatc strain ea pe eine inmijlocul lor s'a näscut z.

Dar, odata spuse acestea pentru a se asigura de &Rica, pentruconstiinta stapanita de traclitde, omul, care stie ea si

Macchiavelli c omenirea e plina de rautati, c e tradatoarerea3, cauta care sunt motivele omenesti, iar ca impacare cusupravegherea divina e teoria ca omul trebuie sä faca si el cepoate i ce datoreste, recunoscand ca aceasta e ua din indepli-nirile operelor pe care Dumnezeu le-a poruncit3".

Suntem", spune el, slabiti de orice eredintä i loialitate uniifata de altdi, i n'as putea spune prin ce legatura s'ar puteaasigura oamenii unii de a1ii, si mai ales cei mafi, cari suntdestul de aplecati sa facá pe voia lor fara sa se mai uite laalta4." Situatia de fapt, pe care o constata experienta acestuiFlamand inainte ca ea sa fie constatata de experienta in ace-leasi domenii, ceva mai tarziu, a Florentinului, spline ca prin-cipalul e sa ajungi, sa birui, sä castigi, caci cinstea vine de lasine: ceulx qui gaignent en ont tons) ours l'honneur 5. Nevoia e ins-piratoarea regilor6, Inca, paza bung, sunt nepretuite 7; orice seincepe sa fie bine socotit 8, actiunile rázboiului sa fie sust.inuteprin dese trimeteri de diplomati, decat cari nu pot fi mai burnspioni 9, etc.

I Elle estoit trSs honneste dame et liberalle et bien vollue de ses subjects,et luy portoient plus de reverence et de crainte qua a son nary ; aussi elleestoit dame du pays; p. 432. Cf. aceiasi expresie la p. 456.

2 J'ay veu et sceu faire tant de tromperies et mauvaistiez; p. 201. Cf. p.413- la mauvestié des hommes.

3 Combien que ung chascun y dolt faire ce qu'il fault et ce doit etrecognoistie que &est ung des accomplissemens des oeuvres quo Dieu acommendd aucunes foys par petites movettes et occasions, et en dormantla victoire aucunes foys a ung et aucunes foys l'aultre ; p, 24.

4 Nous sommes affoiblis de toute foy et loyaultd les ungs envers lesantres, et ne spauroye dire par quel hen on se puisse asseurer les ungzdes autres, et par especial des grans, qui sont asez enclips a leur voulentésans regarder aultre raison; p. 147. Lumect opusl catiftientei Cf. p. 198.qui aura le prouffit en aura l'honneur".

3 P. 346P. 71.

7 P. 184.8 P. 363.

Vous ne spauriez envoyer espie si bonne, n si seure, no qui east si

si

A

o

a-ei lioisti

.

'

1.3

be fapt, eine e mai cunante, aceia castiga: les plus sages gai-gnent toujours i. Cu toate celelalte lucruri prielnice pentru a facecuceriri, daca nu este cuminfrnia cea foarte mare, restul nu va-loreazA nimic": avec les autres choses propices a faire conquestes,si le tres grant sens n'y est, tout le demourant n'est riens 2.

Cumintenia e astfel datoria prinfului, singurul prin care opera is-toriei se poate indeplini. Ceia ce nu inseamna. CA istoricul-cuge-tator ar fi dispus sa-I primeasca oricum sa fie el. Nu, ci-1 vomvedea aratand ca relele vm de la cei mari, cei mici necaut Anddecat liniste 3, ca Wile lor prada si necinstesc, de sa-si pazeascafiecare foarte bine femeile si fetele 4. Sunt printi nebuni (tolz),si e greu spune Comines, amintindu-si de cusca de fier, satrAiesti supt dansii 5. Sunt plincipi partenitori, de unde vine apoipeirea terii 6. Sunt unii cari cred ca autoritatea se mosteneste 7,colt ca si curtenii lor 8, nu vreau sa Invete nimic si trimet pentruorice hotarare la sfetnicii lor, iar ei se ieau din nou cu petrece-rile 9-. §i sä credeti", afirma el deschis, ca Dumnezeu n'a ase-

bien Fowl de vemr et d'entendre... Et est de croire que ung saige princemet tousjoars peyne d'avoir quelques amy ou amys avec parte adverse. Onpourra dire que vostre ennemy en sera plus orgueilleux. II ne m'en chault,aussi sauray-je plus de ses nouvelles; p. 198 Sohi dusmani sa fie rtipedescosi; pp. 196-7. Sti se evite Intrevedenle directe cu alt print, de undeiese gelosie; pp. 123-6

I P. 198.2 P. 172 Si pentru aceiasi liniste a constiintei se adauge. et crop qu'll

peut que cela viengne de la grace de Dieu".8 Les plus grans maulx viennent voluntiers des plus fors, car les foibles

ne cherchent que patience; p. 402Et, si le bon homme a femme on fille qui soit belle, il ne fera que

saige de la bien garder ; V, 18. \5 raymeroye mieulx tohsjours vivre soubz les saiges que soubz les folz ,

A. 88,Partiahte en leurs maisons, car de IN ce feu court par la province :

p. 47.' Comme si auctorite estoit lent. heritage ; V, 20 (p. 406).5 De nulle lettre ils n'ont congnoissance [se un] sage homme on ne leur

met ti l'entour. Es ont des gouverneurs a qui on parle de leurs affaires ;D. mix riens; p. 62

' Ceux qui par vayne gloire dient : Je ne suis point clerc ; je laisse faireit mon Conseil, et puis, sans assigner autre raison, s'en vont ft bears esbaz;p. 117. $i adauge : de ar ii fast mai bine crescuti ca tineri , cum n'a fastCarol al VIII-lea , ,,leurs 'limns seroient mitres",

133

zat rust de rege nici de alt print ca 0, fie exercitat de dobi-toace".

Regele e pedepsit de Dumnezeu pentru pacatele ce ar face 1.Pe lumea aceasta, el poate sa Infraneze Parlamentul lui bri-der cette court de Parlement 2, dar datinile e tinut sä le observe.Ii Inseala cine-i spune ca are drept s ridice mice taxe asuprasupusilor si 3. Adunarea periodica a Statelor generale, propusäde cele din 1483, ar fi de folos 4. Si, mai la urma, nu e taracunde lucrul public sa fie mai bine tratat i unde sa domneascamai putina silä asupra poporului, uncle sa, nu fie clädiri OAS-mate, nici distruse prin razboiu, ca Anglia 6).

Dar, ccand la un print virtutea i bunele conditii Intrecel e vrednic de lauda mare) 6. Si acesta e cbunul lui stapan),cel mai Intelept intru a iesi dintr'un pas gresit, la vreme denenorocire" 7, unul din cei mai cuminti oameni si din cei maisubtili cari au stapanit In vremea 8, Inteun cuvant celmai cuminte, mai dornic si mai virtuos In toate lucrutile" 9.

Dar cu acest virtuos", cu acest mqter n virtic", am ajuns la ccl-rarea pe care cu mai multa staruintd, pentru ca th ajunget mai de-parte, o va bate Macchiavelli".

Pp. 139, 1731 403 (II, 19), Vi, 11.P. 449.

3 P. 399.4 P. 399 i urm.5 Selon mon advis, entre toutes les seigneuries du monde dont j'ay con-

gnoissance, oh la chose publique est myeulx traictde, oh règne moms de vio-lence sur le peuple, oh il n'y a nulz ediffice abatus ne deemenlis pourguerre, c'est Angleterre; V, 19.

6 A Dien seul appartient la perfection. Mais, quant en ung prince la vertuet bonnes conditions precedent les vices, il est digne de grant louenge;p 2.

7 Le plus sage pour soy tirer d'un mauvais pas, en temps d'adversitd ; p.58 si nrm.

Un des plus saiges horn mes et des plus subtilz qui sat regnd en sontemps; p. 362.

Plus saige, plus liberal, plus vertueux en tontes choses; p. 473. Cf.caracterisAri si la pp. 454 (oil estoit maistre avec lequel ii falloit chamerdroit,), 50 (sje luy repute a louelage de n'avoir us6 d'autre vengeance,).Tot In calitate de cuminte" apare i tatAl Im Ludovic, Carol al VIllea;p, 22 (ce saige roy").

Observatule juste sunt multe; despre printil usurpatori at ltaliei, despreneputina de lupta unitara i succes a unei coalitai; p. 8., etc.

vitiile,

1

7 i'v

8

9

"

134

Tipgritg In parte.la 1523 Inca, lucrarea lui Comines a luiAngelo Catto n'a fost raspandita si. poate nici scrisä vre-odata---n'a putnt sa exercite in Franta influenta pe care au exercitat-oin Italia lucrarile de o cugetare mai desfgsuratg ale seeretariuiuiFlorentei. Un mare avant de cavalerie, In sensul lui Carol alVI-lea, Incepe, Indata dupa moartea regelui Intelept", cue-bunul, Carol al VIII-lea Pe Luclovic al XII-lea, neastamparatulduce de Orl6ans de pe vremuri, II cuminteste" doar Intru catvavrasta, de si el continua Incercarile pentru a da Coroaner fran-case o parte din Italia. i Indatg Francisc I-iu, care avea sadomneasca mult, dg modei aventuroase a noii cavalerii cea maimare stralucire a ei.

Vom avea deci memoriile color cari intovärasesc pe rep Incglatoriile lor de cuceritori. In temnita lui de prisonier, Ville-neufve va spune ce a Intampinat atunci cand, Intro calgretar noulniCarol-cel-Mare", el Isi Indeplinia datoria fata de steagul cuceririisi-si facea, pe algturi, si placerea lui. Supt Francisc Mu, Fleu-ranges, pe care hasardurile unei vieti tulburate II duc si in Ger-mania, scrie din alt loc de poprire, de la Ecluse (Sluys), iqoriacampaniei italiene In cursul careia a fast prins la Pavia. Lora lulservitor" al lui Bayard, ccavalerul fgra teamg si. pata,, infatiseazacontemporanilor acest neintrecut model, Intenn sill In care arvol sa amestece ceva din opera, pe care o admirg, a unui Jeande Meung. Jean du Bel lay, Guillaume du Bel lay scriu memoriilelor de diplomati.

La mijloc Intro acesti oameni naivi si. Intro scriitorii stapanitide spiritul Renasterii e Jeari. Bouchet, biograful lui la Trdmoille(1527), scriitor aproape ilegibil prin frasa lui incurcata, phria dezorzoane antice. In locul lor va fi apoi o inspiratie roclnica,venind din aceleasi izvoare, In scrisul istoric al lui Paulus Ae-minus, apoi al lui Arnauld Leferron sau Ferronus, din Bordeaux,a carui lucrare, asemenea cu a lui Giovio, e contemporana cua acestuia. Critica izvoarelor, despretul puerilitatilor, exempleleantice, discursurile ca ale lui Tit-Liviu apar la acesta t. Iar mij-loacele vechii istoriografii se vor ggsi reunite toate In largaexpunere, absolut obiectivg a lui Thuanus, presidentul de Thon.

** *

1 Cf. Ranke, Geschuhtschreiber, p. 167.

135

In fata societatii culte francese se ridica astfel tot mai pu-ternic, in cea d'intaiu jurnatate a veacului al XVI-lea, modeleleantichitatii, pe care si mai inainte ca o cunoscuse, dar MIA a-si.da sama pana acum ca. in ea este -de cautat i altceva decatforma , spiiitul

A imita forma era lucru uor, singurul, bun sinnt, cand exista,ajungea pentru a fixa, hotarele si a decide masura. Mad eravorba Insa de a se cauta o inspiraide, acela care, in acest timp,urmaria altceva decat Intelegerea i comentarea textului, segasia Inaintea atator glasun, i fiecare vorbia in alt fel. Anti-chitatea greceasc5, nu samara en cea romana, si In fiecare dinaceste doua, mari impartiri erau atatea note feluritei Ce seputea dobandi din amestecul tuturor acestor idei, din confun-darea tuturor acestor directii nu putea sa, aiba aproape niciovaloare. Pentru a se face alegerea se cerea un fin spirit critic,

aceia cari abia iesisera din evul mediu nu puteau sa-1 aiba,clinteo data. Decalchiarea i imitarea exterioara, grosolana, iiajungea.

Antichitatea aceasta, a cArii cunostinta, se adaugia si se di-versifica prin fiecare din multele publicatii latine i grece*Sti,din multele comentarii i traduceri care apar necontenit prinIngrijirea celor mai bum oameni din acest timp, putea, saufie lua O. in intregime, !Ara nicio critica, dar i fara, nicio ade-varata Imbogatire a spiritului nou, sau sa fie consideratii numaiea un simplu mijloc de izbavire din tiraniile i opresiunile medie-vale, ramanand ca dincolo de ruina lor fiecare s vadd, dupe-4 tem-peramentul sdu, vagul spectacol de lthertate" al unei lumi care nuineepuse inca a se aleatui.

Asa a facut, in ciuda trecutului, care i se pare ridicul i gro-solan, i MIA nicio Incercare de a da contururi netede de reali-tate viitorului, Rabelais, In opera sa informa, pentru o lume careparasise forma sa MA, a sti cum sa afla alte, in opera sa hao-tica Si cnricaturala Inter) vreme care nu-si dadea sama ea Insasicat haos si cata caricatura se afla intr'insa, In opera a cariicaractensare deplina e imposibila lute() stare de lucruri ele In-sesi necaracterisate 1

S'a vazut intr'insa o ultima expresie, cand ironica i cand

1 V. si Thuasne, Etudes sur Rabelais.

sg,

insuei.

sI

136

desmatatg, a evului-mediu, si este de sigur mult ev mediuacolo ; s'a vgzut schitarea unui program pentru timpurile mo-deme care se deschideau si, dacg, de fapt, cu toata aparenta,acest program lipseste fiindcg, autorul acestei imense farse"nici nu 1-a dont in adevär, nici nu s'a strgduit a-I stabili, scrie-rile lui sunt, Inteo instinctivg pornire spre altg viata, ca o fe-reastg deschisg asupra unei atmosfere morale noug. Dar maimult decat pecetea medievalg si mai mult decat gacirea, mijireaumanitatii moderne este acolo crisa insgsi a momentului, expri-mat& crud si dur, de un om MIA chemare si nig, rgspundere,pe care nu-1 retine nicio educatie metodicg, niciun vesmant decleric purtat cu convingere si cu grija propriei demnitati, niciosituatie socialg care sg-1 domine, mcio doctring la care sa tie,niciun crez pe care sa 0-1 fi format. E omul iesit din ce i separe a fi o temnitg si care sta la rascruce Intro atatea drumuri,razand de cei can au pornit pe dansele tot cu vechiul pas gremual galerianului deprins a-si tari piciorul si care el, nevroind sgschioapete ca dansii, nu face niciun pas inainte, once 1-arastepta pentru searg , multAmit ca vede in mintea lui o pers-pectiva nesfarsitg, cu atat mai frumoasa, cu cat e mai vagg.

Pentru a Intelege cum a putut fi asa, cateva stiri .din celeputine care se desfac clar din legenda despre acest om, ex-traordinar de singular si pentru ca ordinea nu era nici intredatoriile sale, nici intro nevoile spiritului sail.

N'are familie. Un tata cu oarecare culturg speciala, juriscon-consult. 0 mama pe care n'o cunoaste. Copilul, care nu vorbesteniciodata de parintii sgi, creste !litre straini, acolo, in coltul deTouraine care I-a vazut ngscandu-se, la o data pe care unii opreciseaza la 1483 Si pe care altii ar voi s'o strgmute tocmaila 1495.

Binecuvantata Touraine", va spune el, benoiste Touraine1...., in putinele schite de realitate care rasar din invalmaseala

unor exageratii desfranate, el presintg Chinon, 4 orapl mic, cunume mare, clgdit pe stanca veche, sus la pgdure, langa raulVienne, :

Petite wile, grand renom,

2 V, 6.

--

-1S7

Assise sus pierre ancienneAu pied de la Vienne 1.

Aici va cunoaste insa acela care n'a urmat vre-o scoala i n'aavut vre-un invatator, n'a ispravit vre-un curs de lectii urmate,bogatia uriasa a cuvantului popular, despretuit, mtat mai tarziu,aruncat in hambarul de lucruri prisoselnice, in ghevghirul dia-lectelor ; aici va culege, .daca nu cantecele, de altminterea cu-noscute lui 2, care sa poata induiosa un suflet cu totul tent deasemenea ispite, proverbele pe care la pnlejuri cuvenite le sa-mama, i une ori le ingramadeste pentru atinge obisnuitulscop de grotesca exhibitie.

Trece, Inca foarte %liar, la manastirea de Franciscani din Fon-tenoy 3, locuitä de oameni cari, de malt acum departati de a-postolica sa'racie, de cersitoarele rataciri ale celor d'intaiu tim-pun, n'au adus In loc nici gustul invataturii, nici placerea lu-crului literar, a ocupatailor artistice. Ce invata ,e de la dansul,prin cartile gasite la intamplare i cercetate cu o nesfarsitaravna, care insä, oricat de harnica, oricat de devotata, nu e instare a merge Ora in miezul, care e de alminterea indiferentacestui uceaic de o speta particulara, al lucrurilor pe care, inlatineste, in greceste i ce wandru e de adanca stiinta a a-cestei limbil ajunge a le ceti. In aceasta vreme si-a format,ajutat de o memorie asa de cuprinzatoare incat e aproapemonstruoasa, comoara sa de cunostinti clasice, care, continand

opere rare de un caracter special, profesional, e färà exemplupana atunci, oricat s'ar adinite ca uncle citatii nu yin de-a drop-tul de la izvor, ci indirect, prin compilatiile i studiile eraditilorcontemporani 4. Cat priveste cunostintile celelalte, ni e ingaduita credo ca lectiile de ebraica i siriana luate la Roma de laepiscopnl de Cara-Hamid 5 n'au facut din el un orientalist, cu

1 V. 35. Am laisat versul intam cn nota lut de triviahtate.Chansoi)s de Poictou, dites par un fallot de St. Messant ou un grand

baislant de Parthenay-le-Vied; V, 33. Cantareti de noiels, IV, vechm prolog.Glcitori, IR 2i. Simpatie pentru Villon, II, 30; IV, 43, 69. Satifil dinBasoche", Brbe Declaration. Le Dieu cie la Passwn de Saulmur", III, 3.

3 Mentlunea balcialui de la Fontenay-en-Niort, III, 18. .

4 V. Jean Plattard, L'ouvre de Rabelais, Paris 1910L'evesque do Caramith, celuy qui en Rome feut mon precepteur en-

langue arabique"; Breve Deelaratton de la sfarsit.

a-ai

si

1,

138

toate cuvintele germane ce Imprastie, cu toate discursurile ita-hone, spaniole, olandese, danese, etc. 1, ca nu era un poliglotin materie do hmbi moderne.

Cu calugarii nu s'a irnpacat, do si judecata lui, osanda lapane si apa, amenintarea cu moartea fac parte din legondamincinoasa care s'a prins de acest om cu legendarele minciuni.Trebuie paraseasca la intaiul prilej potrivit pe acesti des-pretuitori ai cartii grecesti, periculoase pentru sufiet. A facut-o,cu ajutorul lui Geoffroi d'Estizac, episeop de Maillegais, care 1muta Inteo abatie de benedictini, undo, de altfel, nu va petreceprea multa vreme, caci la 1530, In Montpellier, la Facultatea domedicina, el se pregatia pentru alta, profesie, pe care, nici peaceasta, nu o va exercita, asa find temperamentul omuluicare nu se tine de nimic i pe care nimic nu poate sa-1 tie.

E cu totul gresit sa. se creada ca de aici, din mänästirea pri-gonirilor indurate de dansul, ar fi cubes tipuri pentru opera sa:un Janotus de Bragmardo, calugarul pedant si margenit, un Jeandes Entommeures, calugarul vioiu, vesel, bun petrecator, bunluptator cu bratul, potrivit pentru alta viata decilt a acestorspelunci medievale. Ura lacasunlor monahale n'avea nevoie s'oculeaga Rabelais din propria lui experientä: ea era in aier, dedoua veacuri se scria necontenit contra tagmei, vinovata de toatepacatele, i, chiar inainte ca vantul de ura al calvinismuluiluteranismului sä rästoarne fan, osebire zidurile seculare in carefusese i atata sfintenie i atAta lumina, scoala lui Boccaccio,trecand prin epicii burlesci, de la Pu lci Inainte, infatisa mamas-tirea ca un lee de mancare, de bautura, de lene si de petrecere.La autorul lui Morgante" a carui opera pare in adevar s'ofi stint Rabelais unul dintre viteji afla in Pirenei un bataioslacas in care Jean des Entommeures s'ar fi gasit ca acasa, ladansul.

Pe la 1530 Rabelais intra in atingere cu oamenif Renasterii.El, care citeaza, dmtre Italienii mai vechi, pe un Val la si Pon-tanus, pe un Albert si Ariosto 2, pe Volaterranus i Giovio, va

V. cuvantarea lut Panurge, II, 9. Cf. pe Her Trippe, HI, 25; Her derTyfel", Prefata la V; enig, ewig", in Breve Diclaratton de la urnaa. Langueturque et sclavomcque", ibid., a. v. musaphy" (ter= din tratatele Sulta-mIor), usclavomcqueD, IV, 25.

2 V, 31. V. Thuasne, Etudes sur Rabe lats,

sa-i

gi

139

sta in relatii stranse, une ori de oarecare prietenie, cu cardinalulde Bel lay, marele sga protector, cn care va merge §i la Romaun drum care, prin sernnalarea cutgror amgnunte italiene, vaIgsa urine In opera I , cu Clement Marot, cu Hugues Salel,care-i va da versmi pentru cartiie sale, cu Herouet, cu DesPerriers, en Dolet 2, ( u Jean Bonehet , un moment ehiar cuCalvin. 0 mai stransa leggturg se pastreazg intre el si AndreTiraqueau, mernbru al Parlamentului, pe care 'n deosebi II valauda 3.

Entusiasmul acestora, in felul bor, pentru antichitate nu-1 Ina-pgrtäse§te vgdit mai mutt dealt acela pentru silogismul mira-culos, de si-i place lui, editorul lui Gallen §i Hipocrat, Ali natecunostintile lui in acest domeniu 4, nu fara so notg de ironiepentru aceia cari cred cg se pot scuti do orice dacg le au §1 leamesteeg ormnde, indiferent dacg se potrivesc ori ba. Numelegrecesti pe care le va da unora dintre eroii parodiei salePonocrates, Picrochole, Panurge s a. sa nu ne In§ele. De sigurca nu poate suferi ea si creatorii Colegiului lui Francisc I-iu,vechea Universitate de teologie, cu panteologica" ei 5, cu ma-gnilocventa stupidg a oratorilor solemn'. 5, cu amestecul de cu-vmte vulgare in tesatura deslanatg a unei limbi latine farg ac-cent §i fgrg distinctie, pe care si Gaguin o ironisase 7. Interesare pentru viata studenteascg Insgsi, pe care o inseamna ladeosebite §coli inalte ale tern, dar nu §i pentru invgtaturi, Incamai putin pentru sistem. Cum critica un invgtamant infeiiorsprijinit pe biciul sdu 8, tot Ma i se pare cg acest invg,tämant

1 V. IV, 58 (Iatzfiba Rodogina din 1515, ventriloca); IV, II (Florenta cupalatul Strozzi si grachna zoologica); Bri,ve Declaration (obeliscul din Roma),scrisorile din 1535-6. Cf. Emile Picot, o. c , 1, p. 96 si urrn. (patru dilator).*Heulhard, Rabelais ses voyages en italic, son exil a Metz, 1891. Mentiunealui Hermolaus Barbarus, III, 25 Cf. si V, 10 (ce i se arata la Florenta siRoma), I, 31 (desclucqueté comme la cornette d'un Albanois").

2 Cf. Rich. Copley Christie, Etienne Dolet3 Prefata catre cetitori la cartea a IV-a.4 V. in cartea V, 19-25 ce spuue Dame Quintessence si Entéléchie.5 III, 2

III, 3.7 Plattard, o. c., p. 77.8 In acest sens scrisese, de altfel, Erasm insusi (De pueris stattni ac libe-

ratite,- instituendis, 1529), Claude Baduel (De collegio et universitate nemate-senst, Lyon 1540), Ioachim Portals (Stark) (Ratio studn, c. 1550).

f

140

superior dA cunostinti zadarnice si false, nepotrivite cu vremea.Imprumutand de la o seriere contemporana discursul studentuluilimousin, el presinta in tot ridiculul säu acest limbagiu maca-ronic, asamanator cu acela in care un poet Italian contemporan

scris opera intreaga 1 Dar acela care vorbeste de Acropo-lea Atenei sacra Palladei" 2, se scarbeste de orice exagerare, siel n'are decat despret pentru noua limba pretentioasa, ca vo-eabulariu i sintaxa, care hotarit ca nu poate sa ramaie, pentrulimbagiul diabolic" (quelque langaige diabolique), pentru cel cari

alusie nedreapta la Ronsard, care, din partea lui, nu I-a cru-at nu fac decat s stalceascA limba latina i cred ca pin-

dariseazd astfel, si i se pare cutaruia in adevar c. e vre-un mareorator In frantuzeste, pentru ca despretuieste felul obisnuit dea vorbi" 3. i el cauta in vocabulariul lui fara fund pentru acalifica pe acesti saltimbaci, mestesugitori de fier vechiu ne care-1scurteaza, revanzatori de vechi vorbe latine, mucede i nesigure,limba noasträ de rand nu e asa de josnica, asa do umilä, asa,de saracacioasa i vrednica de despret cat ii acorã ei valoare" 4.

De si spune modest, In prefata ultimei sale carti, care, dealtfel, a iesit revazuta, se spune, de Henri Estienne, ca, intretlebedele2 timpului, gatatia eleganti poeti i oratori elocventip,ea un Marot, Saint-Gellais, Salel, Margareta de Franta, non alle-gable sans insigne prefation d' honneurs", i altii ale caror numen'au sens pentru noi, el se inchipuie numai ca o biota gasca

De l'alme, inclyte et c6lebre acaddrme que l'on vocite Lutece... Noustransfretons la Sequane an dilucule et crepuscule, nous ddambulons par lescompiles et quadnvies de l'urbe, nous despumons la verbocinationet, comme verisimiles amorebonds, cantons la benevolence de l'onanlluge,ommforme et omnigene sexe ferninin; II, 6. Pentru original (Champ Fleuryal lui Geoffroy Tory, 1529), v. Plattard, 0. c., pp. 158-9.

2 Acropolis en Athenes, sacrée a, Pallas; V, 33.3 Ne fait que escorcher le latin et cuide amsi pindanser et Iuy semble

bien qu'il est quelque grand orateur en trancois, parce qu'll ded:Iigne l'usagecommun de parler; II, 6.

4 Cantomfiques batteleurs de matieres cent et cent fois grobelés, rappe-tisseurs de vales ferrailles latines, revendeurs de vieux roots latins, tousmoms et Incertams, que nostre langue vulgaire n'est tant yule, taut pith-gente et b, mespriser qu'ils l'estiment. Cf. Plattard, o. c., pp. 56-7.

Fouetteur de petits enfants"; IV, 29, 48; cf. 21: unul de la College deMontagu,

si-a

latmle

suierand in legea ei 1, RabeiaiS St) simte foarte bine: daca nusuperior, cel aut,in de alta esenta decat dansii: real prin cunos-tintile de viata pe care le pcate adaugi la tot ce i-au spascartile.

Cunoaste tara lui, cum dovedesc atatea note locale, din viatachiar a poporului, pana la practicele vrajitoarei 2 si la femeilecare spala rufele la moara lui Bazacle Met' Toulouse 3. Cunoasteimprejurarile timpului, ca unul care vorbeste de vestita fabula,si comedie tragica" a razboaielor de care sufere Franta 4, culupta de la Marignano 3 §i descoperirile Portughesilor, ba chiarale compatriotului sau, Alain Cartier, in Canada b. Fat& de ata-curile si planurile lui Carol Quintal, el e contra repetarilor ana-hronice ale ispravilor lui Berea], Alexandra, Hannibal, Scipionesi Cesar vitejia de odata e azi furt si sila". A lua o tara, a a-duce colonii ii pale ideia unui millet tiranic; numai dreptateasi buna iribire a poporului" poate folosi la ceva, lucrurile Mucastigate nu ajung la al treilea mostenitor" 7.

Cu acest capital si cu aceasta, directie, Rabelais n'avea lu-cruri insemnate de povestit, n'avea un sistem de presintat, nuera indemnat de nimeni sa scrie. Opera lui, despre care spune

2 Ay neantmoms esleu gazouiller et sifier, oye, comma dit le proverbe,entie les cygnes, plustost que d'estre entre taut de gentils poetes et fa.condo orateurs .. estime

2 III, 117.3 V 31. Cf. si IV, 31 (poduri), IV, 38 (moastele St. Rigonae in Poitou), IV,

51 (carciuma lui Guillot la Amiens), IV, 64 (sihastrul de la Lormont), BrheDe'claration (farurile de la Rochelle si Aigues Mortes, Linde a fost la o so-lemna ocasie), V, 1 (clopotele de la Paris, Tours, Gergeau, Nantes), V. 26(cirurnurile pe RhOne, la Bourges, la Peronne, etc ), V, 30 (arnmalele ce is'au araat la Limoges, la Lyon). Cf. Plattard, o. c., p. 32

4 Ceste insigne fable et tragicque comedie"; prefata cartai IV.5 IV, 41.6 W, Prefata, i cap. 1. Cartier spare cu alti alb:ton, Armeanul Halton,

Marco Polo, in V, 31. J7 Comme a este l'opinion erronde de certains esprits tyrannicques, a

leur dam et deshonneur... Sa vertu est apparue en la victoire et conqueste.Sa Justice apparoistra en ce que, par la volunté et bonne affection du peuple;donnera loix, publiera edictz, establira religions, fera droit N chascun... Carles choses mal acquises mal deperissent... De choses mal acquises le tiershoir ne joutra; III, 1. Franta feri2itA 'Ana la rnoartea lui Guillaume duBellay (1543), IV, 26.

141

14 2

ea a scris-o ia treacat, färä greutate si fara a-i da importanta tnu de frica intaile carti poarta pseudonimul Alcofribas Na-

sier , e pur intamplatoare si fara tendinta.Cetise poate pe Aristofane in original, oricum, la 1529 Inca

apar Vespile" traduse de Jean Vernon 2. Cu atata tot n'ar fi scris.Dar, intr'o vreme cand se cetiau cu pasiune vechile romanemedievale iesite acum in tipar, in mai multe editii. Robert leDzable, Huon de Bordeaux, Fierabras, Amadis, Renaud de Montauban,Pereelorest, Jason, Freres Aymon, cand Orlando Furioso era inmanile tuturora 3, cineva, de un spirit inferior spiritului care tre-buia, indata, sa prelucreze aceiasi fabula, mi anonim (la la i-veal& la 1532 poate si mai inainte , asa-numita Chroniquegargantuine", grandes et inestimables Chronzques dv grant et énormegeant Gargantua, in care, nu fara legatura cu Arthur si Merlin,povesteste ispravile, pe la Olandesi, Irlandesi si aiurea, ale uria-sului, care, existand de mutt in traditiile populare din anumiteprovincii, cApata o Infatisare potrivita cu ce spuneau in operelelor, larg raspandite, poetii italieni.' Un spirit ca al lui Rabelais nu se putea gandi la o prefacere catde putin serioasa 4, in mijlocul exagerarilor,pe care le-ar fi chematsubiectul insusi si pe care enorma lui inspiratie era In stare sale deie, a acestei fabule. II vedem atribuind, pe lumea cealalta

unde pare a-si bate joc de genul literar al visinnilor dart-.tesci 5 rosturi ca acestea celor mai celebri eroi ai legend elormedievale fratii Aymon scot m'asele, Huon de Bordeaux batedoage, Lancelot jupoaie cai morti, Godefroy de Bouillon Indepli-neste o foarte putm nobila meserie, iar Morgante, Morgante in-susi al lui Pulci, gateste bere in butoaie 6 Subiectul Cionicei

,

1 Guespes attiqnes traduites du grec cl" Aristophane, insigne parnassien2 Prefata la Pantagruel. Cf. Inventaxre de Jacques le GI os, in Mdmoires de

la sociétd historique du Paris', XXIII, p. 296 Vista de romane din 1633). V.si Prefata la 45artea III ai la cartea V; Gargantua, 27; II, 30.

3 i Eneida fusese prefacuta in roman Inca de la 1481 ai tiparita. Cf. Plat-tard, 0. c., pp. 6-7, 9-10. 0 tapiterie cu fqptele lin Ahile, la Rabelais, IV, 4.

4 A la composition de ce livre seigneurial je ne perdis m employai oncplus da temps que calm qui estoit establi a prendre une refection corpo-relle, savoir en buvant et en mangeant,

5 Cf. Pantaoruel, 306 IL 30,

143

gargantuine" nu era dispus sa-1 trateze cu mai multa simpatiepentru el insusi.

De fapt, Rabelais iea un basm curent de urias pentru a im-pleti pe linia lui, pe care o va invarti in tot felul de sa nu maipoata E urmarita, nu cugetari si proiecte, ci glume de tot felul,in cea mai mare parte groase si. unele de o inimitabila trivia-Mate- critica negatiunii sale fata de trecut si de present. Va stisa invie pe ba.tranul Craiu cu gura nesätioasa Grandgousier, peGargantua, fiul ce-i samana, pe Pantagruel, a carui limba poateacoperi singura o armata intleaga i, precum clopotele de la NotreDame din paris erau numai bune ca sa a-tame la gatul cataruluitatalui sau, pe Picrochole, dusmanul gonarhiei lor botezat dupaThomas Morns, din Anglia, in Utopia , pe bunul Panurge, cu so-cotelile lui care iese totdeauna stramb, pe dascAlul Ponocrate,pe filosoful Trouillogan 2, etc., isi va sumete o clina mamle pentruo lupta ca acelea din Ariosto, va insira popasurile unui drumcaricatura dupa Marco Polo la insulele advocatilor s, chatsfourth, croqueminauds, la a strangatorilor de biruri. apodef tes, laa preotimii si calugarimii, cardingauz, évesquesgaux, papingaux,la Insula Clopotelor Sonnante (Roma4), la insula Tapinois, lamsula des Papefigues, la insula Felmarelor des Lanternes (Con-ciliul de la Trento), pana ce drumul se inchide la oracolal Ga-falai sfinte" (de la dive Bouteille), un Loreto al betivilor. Dartoate acestea nu inseamna catusi de putin cä se pasioneazapentru un subiect pe care-I va lasa necontenit sa se tarasca, pecare chiar une ori il va uita cu totul.

Nu trebuie sa se cicada insa , ca in ceia ce e singurul sanscop, batjocuritoarea critica supt formele alegoriei, el are in-drazneli dogmatice ca ale marilor negatori si novatori. El, ca-lugarul de odinioara, cal e cere de la Roma sä i se ierte vaga-bondagiul, canonical de /a Saint-Maur, parohul de la Meudon,langa castelul unui patron moare dupa ce parasise si acestloc, la 9 April 1553 , crede in puterea rugaciunii catre aceasfera intelectuala din care pretutindeni e central si nicani cir-

' II, 32.2 II, 36.8 Cf. Vieux mastins, veaulx de theme", etc.; II, 10.4 In cartea a V-a, refacua InsA de Henri Estienue.

144

cumferinta, qi pe care o nanaim Dumnezeu Credo c toatesufletele t*legatoare sunt scutite de foarfecile Parcel Atropos;toate nemuritoare: Inger], deuaoni i oameni Admite chiar mi-nuni la moartea patronului sau, seniorul de Langey 3. Daca radede pelerinagiul cu caracter de idolatrie la moastele sfintflor, spe-cialisat fiecare pentru un anume fel de boli; dad, anumite cul-turi i se par absurde 4, se pare ca el nu vrea sa evacueze, ca

Olimpul crestin. Ii e urat de calugari 5, din tradite cadin experienta atat. Poste glumele acopentoare el va numiodata fAis abusurile CurVi romane" 6, al carii papuc facatorde minuni" mirifigue pantophle nu-i impune si ale card in-dulgen0 nu-1 impaca, in cuget mai mult decat pe Luther. DinPapii Bonifaciu al VIII-lea, Nicolae al V-lea, Alexandru Borgia,Sixt, Iuliu al II-lea va face in alta lume reparatori de oale, van-zatori de hartie, prinzatori de guzgani, lecuitori de boli rusinoase,iar din cel din urma un simplu placintar desbracat de barbalui teribilä" 7. Decretalele, clementinele Papei de la Avignon suntatacate cu ultima violentA s, ca i razboaiele provocate de po-litica pontificala 9.

Dar aceasta opera, aparuta pe rand, carte de carte, supt nu-mele de Gargantua sau de Pantagruel, alaturi de cateva alma-

amys, en protection de cette sphei e intelectuelle de laquelle entouts heux est le centre et n'a en lieu auscun circonference, que nousappellons Dieu ; V, 47.

2 Je croy que toutes ames intellectives sont exemptes de9 cizeaux deAtropos. Toutes sont immortelles anges, demons et hommes; IV, 27.

3 Iv, 27.Rade si de fabulosul Saint Graal. une flasque de sang gréal, chose

divine et N peu de gens cogneue"; V, 10.5 Hideuse, morveuse, catarrheuse, vermoulue cagotaille", prefata la V.

Capharderie et siècle gothique", ibid. Cf. apucaturde unuia, II, 16. Et, quand11 se trouvoit en compagnie de quelques bonnes dames, il les mettoit surle propos de lingerie et leur mettoit le main au sem, dernandant: cet ouvrageest-il de Flandres on de Hainault

Abus de la Cour romaine; V, 11.7 II, 30: ncrieur de petits pastds, rums ii ne portoit plus sa grande et boa

grisque barbed.8 IV, 46, 48, 60, 52-3. 0 editie din clementine iesise in 1520 (Plattard

o. e., p. 120).9 L'empire christian estaut en paix et silence. eux seulz guerre faire

folonne et tree cruelle (ibid., 60).Cf. Schneegans, Gesch. der grotesken Satire.

sii

Allez,

4

".

145

nahuri" glum*, de la 1533 la 1552, nu e menita a duce oluptg. Critica adusg populatiei usuratece din Paris, care ascultgmai curand pe un §arlatan de rgscruce decat pe un predicatorevangelic 1, mentiunea indignata a faptului el nu de azi oa-menii cari au ajuns la credinta evangelic& sunt prigoniti" 2, n'areo importanta deosebita. Calvin, care se sprijinia pe acest distru-gator prin ras, nu-§i punea bine Increderea; atacat pe furi§, ela trebuit s& raspunda violent printr'unul din pamtletele salelatine Nota anti-papala din cartea a IV-a §i mai ales din a V-a,apgruta dupa moartea autorului, cu pomenirea persecutiilorcontra trebelilor, ereticilor, protestantilor desperati, cari nu admitsfintenia acestui Dumnezeu sfantul pe pamant, 3, cu semnalareafaptului ca In Germania se darama mangstirile i se desbracade rasa caluggrii" 4 arata mai mult decat o influentg, o refacereIn alt spirit cleat al lui Rabelais 5. Cateva cuvinte despre mi-seria claselor de jos nu angajeaza mai mult pe cugetätor 6

Prin programul, mai mult decat pe jumatate glumet pe carePonocrate Ii alege pentru cre§terea lui Gargantua §1 desprecare pedagogia moderna a vorbit de sigur prea mult7 ca §iprin solutda fantasticl a abatiei Tlzeleme (06X1p.a, voie), fara zid,fara clopote, fara ceasuri de rugaciuni, I ceasornic si fax%rugaciuni chiar, In care nu se primes; In locul vechilor schiozi§i idioti, decat oameni tineri, frumo§i, de§tepti, avand vole sapiece cand poftesc §i liberi de a se Intovarg§i cu femeile ce staulanga dftnsii 8, el nu cant& alteeva decat sa spuie omenirii ca ise poate cleschide un alt viitor: de cIntelepciune placuta>, ceman-cipandu-se de prostie veche, 9.

In IV, 8, se vorbeste de predicatorn Olivier Maillard si Jean Bourgeois.Ce n'est de maintenant que les gens reduicts a la creance evangelique

sont persecutes ; I, 58.Les rebelles, hereticques, protestans desesperes, nom obeissans a la same-

tete de ce bon Dieu en terre; IV, 60.4 En Germanie l'on demolit monasteres et defroque-on les mines ; V,

Cf. si P. Stapfer, Babehns.Prefata ctltre cetitori, IV, despre liancs-goutiers et Jacques Bons-

Hommes" ; III, 45-8- «travaille vilain, travaille i se strigil teranului.Cf. prefata lucrArn, din 1871, a lui Ardstkdt.Cap. 52 si urm.Partimpans de ceste sagesse advenante et emancipés de l'antique folie;

Prefata la cartea a V-a.

'

:7.

°

,

"

°

°

146

Acest gen era tnsa. prea personal ea sa poafit fi continual, --=dad, mans era nevoie de mai mult ea o carte pentru a-I re-presinta 1. Contrafacerile care apar Inca din 1533 §i contracarora Rabelais se apAra prin soleame privilegii regale suntidioate. Lueräri independente, ca ale lui Noel da Fail (Contesd'Eutrapel, Baliverneries), ea ale lui Jean Bouchet (Sérdes din 1584),ale lui 136roalde de Verville, Ora la contele de Caylus si laCyrano de Bergerac, se meatIn mai mult prin Cateva note derealitate social6. deeftt prin bizareria trivialt. 8.

1 Traduceri englese la 1574 poste, sagur 1592-4. Cf. ei Shakespeare, Asyou 14ke it, III, 2.

X.

Prosa francesA in secolul al XVI-lea :Calvin si Montaigne.

KAI de Italia, care-si d sama cä unirea ei supt un singurstapanitor e imposibil, ca va trebui sä pastraze formele ei me-dievale i ca pentru mult timp va trebui sa faca loc i strainuluipe care numai alt strain II poate Impiedeca tn expansiunea cu-deririi si dominatiei lui, NO, de alto teri vecine, In care supt otorma oarecare se ajunge la o definitiva stabilire de raporturipentru epoca moderna, Franta ramane Inca neasezata pana laHenric al IV-lea, deci pana la sfarsitul acestui secol.

Ludovic al XI-lea, prin victoria armelor si mai ales a istetimii,a cumintiei" lui politice, a resolvit problema politica francesanumai In ce priveste antagonismul, de ordine materiala, dintrefeudalitate, mai ales puternica feudalitate apanagista, i dintreregalitatea absolutä. Asezamintele le-a creat el, i Cominesspune ca spre sfarsitul vietii lui regele voia sa le complec-teze esential. Dar spiritul care trebuia ca sit sustze aceste apzei-minte, acela lipsia Inca. Evul mediu, cu tendintele i prejudecatilelui, nu-1 putea desface usor din influentele contrazicatoare aleantichitatri greco-rornane, careia noua epoca, a Renasterii i seInchina.

De aici, In setea tuturor de a Intelege, de a Impaca* sau dea osebi definitiv, de a capata o orientare si de a putea pune cabasa cugetarii lor i operei de prefacere dorite o siguranta,toate aceste scrieri care nu par sa apartie aceleiasi generatii,toate aceste snflete care nu arata pecetea acelorasi discipline.

Cum Comines, totusi i un om din secolul al XVI-lea, nu sa-mama de loc cu Rabelais, mai nou doar cu vre-o douazeci-treizeci

148

de ani, tot asa ei nu vor samana cu asprimea rigida a lui Calvin,cu zimbitorul simt de relativitate si de provisorat care distingepe Montaigne, acela neavand, cum se vede, nicio asarnanarecu acesta.

loan Calvin, fiul dogarului din Noyon (nascut la 10 Julie 1509),soolarul sarac al Colegiilor din Paris, studentul in drept din vechiulcontra de la Orl &ins si de la noua scoala, frecventata si destraini, de Germani (Wolmer s. a.), de la Bourges, a lui Alciat,comentatorul la Paris al lui Seneca, exilatul pentru ideile pe carele-a suggerat prietenului sau rectorul, spre a gasi un adapostla primitoarea Curte a Margaretei de Planta la N6rac, este unmare credincios, un marturisitor de crez unic, un puternic cons-tructor pe basele nezguduite ale principhlar sale.

Inca de la 27 'de ani el scrie imensa lui lucrare Institutiochristiana", pe care el Insusi si altii au tradus-o In limba frau-cesa pentru a servi ca Indreptariu calvinistilor, reformatilor, hu-ghenotilor lui. Aici a opus ce avea sä spuie, si aici va ramanea,tot ce va scrie pe urma sunt numai lucrari de aparare In jurulacestei formidabile cetati de dogma noul substituita vechiidogme, numai contra-atacuri la atacurile indreptate In contra ei.Aceasta carte este el intreg, In sin gura parte din personalitatealui pe care pune pret, si de care voieste ca lumea a, tie sama;produsul marii lui sfortlri de a Intelege si de a cladi pentruvecie.

Om cunoscator al teologiei medievale, dar si al noii comoride invatatura umaniste, crestin ferm In convingerile lui, darsincer si inteligent admirator al scriselor greco-latine, inviate,publicate, studiate, copiate supt ochii sai, el cauta sa, dea cres-tinismului, cum iesise din evul mediu, In barbara forma eruditaa Sumei" lui Toma de Aquino sau In reveria fara punct desprijin a Imitatiei lui Hristos", o arhitectura, filosofica de liniisi de proportii clasice. Pe cand altii se opresc uimiti, covarsitide respect Inaintea amestecului de ziduri din toate vremurile,de la granitul revelat, de la caramida tare a Apostolilor, panala podoabele Sfintilor Parinti si la tencuielile usoare, la carpelile-nefolositoare si farti, gust ale ultimelor timpuri, aslaugind doar,pent= o frumuseta fartt unitate, o fatada, un sir de coloane,ca darul arhitectonie al Renasterii la Sf. Petru din Roma, Innaintea

149

vechiului Vatican invalmaqit in medievalitatea lui, el are curajulunic de a darama, de a inlatura, sacnfieand adausuri i impo-dobiri, pentru a lasa zidul primitiv in simpIa lui seventate sia-I intrebuinta apoi ea miez sacru pentru o cladire si mai veche.Un venerabil altar de crestinatate primitiva va fi astfel inenn-jurat de paretii si stâpii unui tempin dupa, toate cerintile arteiclasice.

Pentru aceasta va rasfoi rabdator tot ce s'a scris i va oprinumai ce trebuie sà ramaie. Elementele pastrate se v or lega prinscoabele de fier ale celui mai strict silogism. Si a intreaga, cartela Inceput va fi intrebuintatti pentru ca paganii Insii sa fieadusi In sprijinul crestinismului reformat. Astfel edificiul, neavandnimic de prisos, nu va infatisa nicio lipsa, chiar fata, de cei maipretentiosi dintre oamenii altei epoce, cari nu consimtiauraid& crestini, si nu de forma, ci adevarat, en toata, convin-gerea sufletului lor, decat daca, vechea credintä capata toate ele-mentele trebuitoare unei %flOU. Walliri de filosofie religioasa.

Aoeasta opera nu e i fara anume note medievale. Avem Ina-intea noastra un puternid dialectician, un nemerit utilisator alsilogismului, care, insa, aici nu lucreaza pentru sine, pentru pin-cerea de a dovedi ce este in stare sa, darame Si ce este In staresa fundeze, ci pentru a contribui la alcatuirea unui corp de doe-Will care cuprinde in el insusi conditiile existentei sale. Siavem si un spirit doritor de unitate ca in veacul de mijloc,incapabil sä desparta Biserica dogmei de Biserica vieii socialesi politics a omenirii. El le vede pe amandoua de-odata, si-i parinseparabile prin insasi necesitatea lucrurilor.

Astfel Institntia" sa este si o Constitufie. Ar fi vrut bucuross'o aplice Franciei si, prin ea, peste ea, lumii Intregi. Intelegea,nu sa creeze un partid, sa provoace o luptä, un razboiu civil,

aduca o separatie in omenire, ci sa uneasca pe toti in re-forma" sa, rejormd, nu eredintet noud, al carii adevar i se pareasa de evident. Neizbutind In tara sa insasi, el trece in Elvetia,dupa legaturile cu Indraznetul Michel Servet: intaiu la Bale-Basel, in 1534, apoi la Geneva, de unde va pleca poste catvatimp, aflandu-si un nou salas la Strassburg, pentru a reveni apoiin 1541.

Aici si-a pus in aplicare, luptand cu o societate dornica, deplaceri si de petreceri, cu un intreg partid de libertini, progra-

sa

150

mul de regenerare socialg si politick. Acel care dedicase lu-crarea sa lui Francisc I-hi, in care nu putea sg prevadg pe pri-gonitorul de mai tgrziu al eterodoxilor din posesiunile sale, nueste contra Monarhiei and o ggseste in calea lui, dar el n'arfi ales-o, asa cum era, traditionalg, de vechiu sistem, medievalgin atatea privinti. Republica sfintilor" din Anglia veacului alXVI-Iea, influentatg ea insgsi de Scotia unde, prin Knox, reformapätrunsese Inca de la inceput, nu e deat, ultima si definitivaformg la care trebuia sk, se ajunge prin convulsiunile interneprovocate de doctrina lui Calvin.

Cu atata insk, chestia noii organisgri nu se putea consideraca resolvitg pentru toti. AtAtia dupg reformatorul din Genevaisi vor pune si ei problema, din marea si fireasca dorintA de-aajunge la nivelul antichitgtii Indumnezeite, si pgrerile lor, pri-vite intgiu en acea simpaticg curiositate la care avea dreptulsk, se astepte ofice rtiscolitor de probleme pornite din clasicis-mul inviat, vor ajunge pe urma, când lupta va izbucni intre ca-tolici si reformati, un indemn la deslantuirea si mai puternicga pasiunilor, un strigat de luptg, un crez al rkzboiului civil.

Astfel Pierre de la Ramde sau, pe latineste, Ramus (1515-72),fiul unui nobil de pe la Liege, azut in sgracie si ajuns a sehrgni din tabricarea cgrbunilor in Picardia, el insusi cioban incei d'intgiu ani ai unei tinerete zbuciumate, care-1 duce, ca peCalvin, la Co legate din Paris, unde indeplineste rosturi de servi-tor, se inspirg din Platon, din Xenofont, pentru a combate teo-riile lui Aristotele; ca profesor la Pres les, intr'o retragere tre-atoare, ca si la Paris, el se ocupa pe la 1560 cu indrgzneteplanuri de reiformg, care-I duc si in tabgra protestantg a IuiCondé, rang ce cade si el jertig, a ucigasilor din noaptekSfan-tului Bartolomeiu". De la Jean Bodin (1530-96), magistrat, aso-ciat al ,Ligei, catolice, avem vestitul tratat 4 despre Repubhcg,(Les six Livres de la R6publique" ; 1577, 1584), apgrut in latinesteca si in limba vulgarg, care resolva chestia formelor de guvernin discatie, sprijinind Monarhia pe o superioritate neconditionatg(1530)1. La Boaie, mod tang; de pe urma oboselilor sale de rgz-

1 Acela4i scrie Methodus ad f acdem historiae cognttionem (1566). V. P. P.Negulescu, Filosofia Renaftern, II, Bucurqti 1914, p. 157 §i. urm. PentruRamus, acelatr, ebtd,, 1, p. 161 §i. urm.

boiu intern, a scris pagini Inflacarate contra acelui unul singur"(de aici al doilea titlu de Contr'un al opusculului sgu De la ser-vitude volontaire), care-si atribuie dreptul de a cere oricarui ce-tatean averea si chiar viata Ira in razboaie pentru cafe vointalui n'a fost Intrebata 1.

Aceste lucrári sunt mai mult pe alaturi de literaturd. Calvin,un puternic spirit, avea In stilul salt siguranta si precisiune,dar niciodata expresia nu cauta a fi puternica prin ea Insasi,niciodata. nu se incearca, a trezi un sentiment, ceia ce separea indiferent, daca nu chiar stricator, acelui care ar fi auntbucuros crestiniimul sau de rationalism dogmatic fara Hristoshist*. Limba vulgara-i trebuie acestui sprig prooroc lucrand cuformula fflosofice inexorabile numai pentru a se face lateles, apatrunde si a domina. De aceia se va indigna si contra partisa-nilor rugaciunii neintelese si ai slujbei latine In biserici 3. Limbain sine n'are pentru dansul niciun inteles: cu cat mai putinitermini si mai limpezi In abstractia lor, cu atata mai bine !Rostra e jucarie, si Calvin a fost in deosebire de teranul saxonLuther, totdeauna un om de temperament, lasandu-se adeseadus de curentele vremil, unul care nu s'a jucat niciodata.

Din potriva, cu jocul, cu tot ce poate fi mai liber, mai fireScsi, in acelasi timp, tocmai de aceia mai plin de un adanc in-teles, va ispravi cugetarea, prin sarituri capricioase, stapaniteinsa de eel mai sigur instinct, a lui Montaigne 3.

Data aceasta, avem a face, daca nu cu un curtean, cad cas-telanul de la Montaigne, care a primit la el pe regele Navarei,viitorul Henric al IV-lea, si i-a dat o vanatoare de &Ina zile,n'a petrecut mult niciodata la o Curte ale carii moravuri, suptHenric al HI-lea mai ales, nu le putea admite, macar cu Linnobil, oricat i-ar fi fost cumparat castelul din castigul In afa-

1 Asupra lut Montaigne ar fi avut influenti dupA Villey (o. e.), si Dialo-gurile" lui Jacques Tabureau, din Mans.

' Dire qu'on puisse prier sans rien entendre c'est une grande mocquerie;c' a estó une trop grande imprudence 'A ceux qui ont introdult la languelatine dans les 6glises.

3 Cf. Joseph de Zangronia, Montatgne, Amyot etSalted, Etude sur les sour-ces des A'ssais de Montaigne.

151

152

cen. Un nobil din pArtile, odinioara englese, de langa Bordeaux,un Gascon" pentru care le francais est mom perrigourdin 2. Fa-milia ar fi fest, dupa socotinta lui de engine insulara 3, de sicercetärile n'au putut gasi pe acel Eyquem venit -din Anglia, sinumela ar 'Area mai curãnd base 4. Tatal, un frumos, sprinten,puternic luptator din toata inima, Water de plAcere, destul detarziu Insurat, preocupat de cladiri, de proiecte economice, autoral unui jurnal, e un tip al omului din aceste parti 5. lea pe An-toinette de Louppes, ceia ce inseamna Lopez, al cArii bunic eraEvreu spaniel botezat i fratii acestuia faceau Comert In tova-rasie la Bordeaux chiar, la Toulon, la Londra si Anvers. Dinaceasta casatorie, pe langa frgi i surori, se naste, la 28 Fe-bruar 1533 7, copilul care va da lumii in Essais" cel d'intaiu fioral spiritului modern, amesteaud vioiciunea de spre tata cu sim-Ol de realitate, de mama, cu inteligenta abstractailor caracte-ristice, i In aceste locuri, si in acest veac, pentru rasa lui Ba-ruch Spinoza.

Un corp slab, un sistem nerves impresionabil9. 'fatal 11 crestela sat, In conditiile eranilor, ca 0,-1 lege cu poporul i cuacea treapta de oameni care are nevoie de ajutorul nostru ".

Je suis Gascon ; Essais, II, 8.2 II, 17.3 Les miens se sont autresfois surnommez Eyquem, surnom qui touche

encore une maison cognue en Angleterre; II, 6.4 Cf. Paul Bonnefon, Montaigne, rhomme et reeuvre, Bordeaux 1893 ; Strowski.

Montaigne.3 Cf. Essais, I, 34 ; II, 8, 17; III. 19. Mai ales, I, 2 ; trs advenant et par

nature 5. l'usage des dames'.Pentru capitanul St. Martin, I, 19 ; pentru d'Arsac, I, 30 , pentru de

la Brousse, II, 5. Pentrn sora care stia greceste, notita la ed. Lemerre, V,pp. XvIH-XIX.

7 I, 19.8 Je scay combien ahanne la mienne, en compagnie d'un corps si tendre,

si sensible, qui se laisse si fort eller sur elle; I, 25.9 Me dressant la plus basso et commune facon de vivre... Son humeur

visoit encore a. une autre fin: de me rather avec le peuple et cette con-dition d'hommes qui a besoin de nostre ayde, et estimoit que ce fusee temsde regarder plustost vers celuy qui me tend les bras qua vers celui qui metourne le dos. Et fut cette raison pourquoy aussi ii me donna a tenir surles fons 5, des personnes de la plus abiecte fortune, pour m'y obliger et at-tuber ; 111, I,3-

',

6

'

'

k

153

I se da, la Intoarcerea acasg, ca preceptor un German ca sa In-vete numai latineste; limba terii sale o va deprinde mai tarziu 1.E asezat Ia un Colegiu din Bordeaux, undo Intro colegi se afla sivestitul poet scotian Buchanan 2. Tara in viat. en deplina en-noastere a limbii obisnuite a InvatAilor In care a facut si ver-suri 3, - mai tärziu compune si sonete de iubire francese, dupg,moda lui Petrarca 4, dar fara stiinta de greceste, de si citeazg. uneori versuri din poetiii elenici, ca si de aritmeticg, de medicing, 5. La1568, dupg, dorinta tatalui, traduce o Intinsa lucrare a teologuluiSebonde 6.

La moartea acestuia mama a trait mai mult ca dansul ,el nu Incepe o cariera. La 1580, dupg, ce incepuse acum a scrie,de aproape zece ani, face drumul sau italian, Insemnandu-i, In-tr'un Jurnal de note une ori naive, popasurile: la Florenta, laRoma, uncle e facut cetatean 7, la Vene0a, care-i pute, la Lucca,Pisa, Loreto, Intorcandu-se prin Pavia, Milan si Turin.

In mijlocul ultimei fase din luptele de religie, care nu-1 puteaupasiona si carora, de si bun catolic, practicand 8, nu li acordanicio indreptätire, el nu joacg, vre-un rol important 9. Gazdurtoruldin 1584 al regelui Navarei e prins la Paris In 1588 pentrucateva ceasuri de capitanii poporului", ligistii 1°. A fost, puOntimp, primar al orasului Bordeaux. Ce-i fusese Insa mai dragpang, atunci ramane si de-mum Inainte; cartile din bibliotecasa, gmare ca pentru un sab 'I. Bolnav de mult, ultimele zile i

1 I, 25.I Ibid.3 III, 6. Cf. III, 2: le langage latin m'est comme naturel, je l'entens mi.

eux que le francois 4

4 $1 In notita citad. Una pentru la Belle Cordière", poate din Lyon, Lou-ise Labb6; and., p. 99 nota 1.

6 Quant au grec, duquel je n'ay quasi du tout point d'iutelligence; I, 25.Cf. I, 23; II, 17

V. dispatia farniliei pentru medicinA, II, 37,6 La Essais, ed. citatg, la vol. IV, p. 291 si urm.' V. Picot, o. c , II, p. 201 si urm. Cf. Essass, 1, 25, 56 ; II, 11 (executaa

holului Catena la Roma) ; III, 9 (diploma romana; Februar 1581).' Pierre Villey, Les sources de l'évolutwn de Montazgne, II, Paris 1908, p.

326 si urm. (cf. Essass, I, 56).9 Membrul de Parlament de provincie critia legile farA dreptate; I, 24.1° Notita citata., pp. cxxxvii-viii, c\rviii." Ma librairie, qui est des belles entre les librainies de village, II, 17 ; cf.

III, 3.

154

le 1ndu1ce§te de §i insurat §i parinte prietenia sufleteascapentru d-ra de Gournay, fiica lui de alianta", scrie el la cmci-zeci §i cinci de ani, una din cele mai bune parti din fiinta meainsa§i", decat care nu vede altceva pe lume". Ea-i va publicain ultima editie, dung moartea lui, in 1592, acele Essais, care,Inca de la intaia lor aparitie fragmentara, la 1580, 11 facuseracelebru.

Aceasta celebritate n'o datore§te mciuneia din calitätile careimpuneau acestui timp: nici eruditiei, nici unei noi forme acertitudinii §i credintei, nici pasiunii pe care ar fi adus-o Inframantarile timpului.

t tiinta, evului mediu 1-a umplut totdeauna de groaza': silo-gismele ei In baralipton, ergotismele" ei 11 desgusta, §i.-1 indig-neaza pentru ca fac rebarbativa filosofia, in ea Insa§i un lucrua§a de cvesel, voios, bucuros, mai ca a§ zice: nebunatec",predicand tot serbatoare §i vreme bung." 2. A cunoscut atatdame§teri §i plugari mai cuminti decat un rector §1 en cari ar doriel 0, samene mai mult 3.

In ctiinta Colegillor de sisteM mai nou nu crede mai mult.Atatia se indobitocese in ele 4. Tendinta lor practicarl desgusta 5.Dar §i mai mult formalismul, care placheaza cuno§tintile inminte 6, care da definitii gramgticale in loc de virtuti morale 7,care face din grece§te §i latine§te, nu indemnari spre a se ajungela lntelepciune §i bunatate, ci un pretentios surogat in locul

1 Ma fille d'alliance..., comma rune des meilleures parties de mon propreestre. Je ne regarde plus qu'elle au monde , II, p. 17.

2 11 n'est rien plus gay, plus gaillard, plus enjond et a peu qua je nedis: follastre. Elle ne presche que feste et bon temps , I. 25.

a J'ay veu en mon temps cent artisans, cent laboureurs plus sages etplus heureux que des recteurs de l' Universitd, et lesquels j'aimerois mieuxressembler ; II, 12.

4 J'ay ouy tenir A gens d'entendement que ces Colle'ges oh on les envoie,de quoy ils ont foison, les abrutissent; I, 25.

' Nostre estude en France n'ayant ... autre but que le proufit; I, 24.8 Ou nous les placque en la memoire toutes emprenndes comme des o-

racles ; 1. 25.' Nous scavons dechner vertu si nous ne scavons l'aymer; II, 17. $1 an-

tichitatea are ,vaines huraeurs" ale ei (ibui.). Nous nous enquerons volon-tiers: scait-il du gi ec, ou du latin a... Mais s'il est devenu plus meilleur ouplus advis, c'estoit le principal, et c'est ce qui demeure arrieW ; I, 24.

15-5

acestora 1 gi rgpegte drepturile ei marii Invgtgtoare, maicaNatura" 2.

Acelagi spirit critic, exprimat franc, de cineva care se laudgcg n'a mintit, cl i-i silg de minciung, cg nu poate mit*, 11 facesa. Intindg aceiagi admiratie fail reservg asupra represintantilorantichitAtii, In care nu cauta, ceia ce ajunsese E§a de ugorprin Adagii", Apoftegme", Antologii", de la Erasm Incoacetitluri, nume, casuri, anecdote din acelea cu adunarea cgrora ainceput opera lui in cea d'intaiu redactie 4, ci sufletele mariale celor mai bune secole" 5, "naturile frumoase gi puternice" 5,oamenii cu cari ca sg mergi algturi IV trebuie gale tari 7.

Dacg fatg, de contemporani e larg in simpatiile sale, fIcanddin la Bokie cel d'intgiu om al timpului sgu R, din Amyot, tra-ducgtorul tnaiv gi de graiu pur, al lui Plutarh, t descoperitorul,acestuia, un invgtAtor al tuturora 9 gi agezand In stima lui algturipe Daurat, pe Teodor de Beze, ucenicul lui Calvkn, pe cancelariulde l'Hospital cu nobilele indemnuri morale, pe necunoscutillMondor6, pe Ronsard gi du Bellay gi pe respectatul Adrian Tur-nebe 10, dacg gi Froissart gi Comines se impgragesc de consideratiamarelui prosator 11 §i Macchiavelli de a finului cugetgtor ", fat&de cei vechi el stabileste distinctii cu totul mug gi indramete.Le Cicerone constatg lungimi de preggtire", care fac sg sepiardl ceasuri intregi in mijlocul retoricei lui pompoase" 53. Ar-

,

1 Son latin et son grec l'ont rendu plus sot et presomptueux qu'il n'es-toit party de la =mon ; I, 94.

7 Nostre mere Nature; I, 25.3 Villey, o. c., I.* Ibid., passim.6 11 pratiquera (elevul) par le moyen des histoires ces grandes ames des

meilleurs siecles, Essais, 1, 25.8 Natures belles et fortes, I, 24.7 Il faut avoir les reins bien fermes pour entreprendre de marcher front

b., front avec ces gens-lh; I, 25.8 Le plus grand homme, h. mon advis, de nostre siecle; vol. IV. pp. 294,

299; cf. I, 27.° La nafvetd et puretd de langage , 11, 4.1° II, 17 Turnebe e 41e plus grand honme qui fust il y a mil ans", 1, 24" II, 25, 34.1' 11, 17. Cf. II, 10, unde e si Guicciardini." Longueurs d'appret.. Le plupart je n'y tieuve que du vent , II, 40.

156

tificiie, esubtilitgtile gramaticale), ingenioasa tesgturg de cu-vinte si de argumentatii" 1 nu-1 incantg., Si in dialogurile lui Platen va ggsi cl anume Intorsgturi mes-

tesugite, anume cochete ambagii preliminare ale unei asa depure cugetgri stau in calea cui merge drept spre ideie si ar voiexpresia eiedecvatg, forfaula ei definitivg, fArg zgbavg 2. Salustiui se pare, cu toatg preViirea generalg, umflat si van pe IMO,scurtimea discretg a lui Cesar s. Chiar intro Plutarh, pe care-1infAipazg ca pe acela care 1-a scos din noroiu du bourbier0 intro Seneca, de la care in primele timpuri a luat a,sa demult, ca fapte, ca stil, ca idei, incat s'a crezut a s'ar puteastabili o intlie fasg stoicg in filosofia" celui care s'a juratel n'are niciuna, deosebirea se face. Seneca e mai putin ho-tgrat, mai schimbäter, plus ondoyant et divers 4. Entusiast depoesie, care-1 zguduie" me fiert d'une plus vive secousse, MIAsg-i inchidg perspectiva, caci si mai departe el vede Ina pg-mant je voy encore du pais au dell 65 , ii place si Horatiu siVirgiliu, si Lucan, si Catul, si Plaut, si Terentiu, si chiar vechiulLuoretin, al cgrui admirabil poem despre naturg n'a influentatin de ajuns pe acest exclusiv Inchingtor al naturii 6; pa Ovidiu,tle bon Ovidep, invItat in scoalg 7, 11 aseazg numai intre cei decari pqi face haz, les simplement plaisans, cu Boccaccio, cu Ariosto,cu Rabelais, cu Jean Second, autorul poemului latin al Sgru.-tarilor" 8. Dar Plaut cel rud nu trebuie confundat cu delicatulTerentiu. 0 singurg trgeiturg din Iliada face cgt Eneida toat19,cgreia el ii preferg Georgicele §i, cat priveste imitatia moderng,

1 Les subtilitez grammairiennes, ny l'mgenieuse contexture de parolleset d'argumentations; thd.

2 Tramans, estonffans par trop sa matibre..., longues interlocutions vaineset preparatoires; H, 10.

0 find.4 Ibul.5 1, 25.6 I, 06; 111, 5.7 1, 25.5 II, 10. i Aretino apare: II, 5, ca si Annibale Caro . 1, 39 Heptameronul

reginei de Navara e un gentil libie pour son estoffe", II, 11. De roma-nele medievale nici nu vrea s'aucll; nu le-a cetit, cum nici comedule ita-liene; I, 25

9 II, 36.

glumeatk, burlesck a vechii epopei, el are despre zburktAcelilesAriturile ca din crack In crack" ale povestirii din Orlando

furioso aceiasi rea ideie ca i despre fantasticele ridiari spa-niole i petrarchiste 1.

Despretul lui e nesfarsit am vazut-o pentru eine nu stiedecat sa Ingenunche, nestiutor, pe pragul templului, undo, (lac/a venit, tin stie sa se Intoarca aducand cu sine ceva din co-moara iaelepciunii, sau, pentru a intrebuinta chiar comparatillesale, pentru cine, cautand foc la vecini, 11 lasa a se stange ma-into de a-i incalzi vatra. Inlaturi cu acesti falsi 1iteiai, sa-vanti de batjocurl, carora li-a dat un ciocan In cap", lettrisfeints, scavanteaux..., au.squels les letOes ont donné un coup de mar-teau, comme on dit 2

SI se caute realitatea, prin cunostinta de oameni i cetiridin ckrtile cu substantk solida" 3,si Montaigne a avut destule sibane 4 prin calatorii bine alese si bine fäcute 5, sau lecturicare le-ar inlocui caci se vede une ori, din mila Naturii, carevrea sI dea astfel si o invatatura, cum se pot naste la popoaremai putin cultivate prin mestesug productii de spirit care hi-ving cele mai artistica productii" 6

Dar inainte de toate trebuie sei recurgem la noi cmine.Oricat am putea fi de Invatati din stiinta altuia, cel putin

nu putem fi intelepti deal din insIsi Intelepciunea noastra," 1,Fantastiques elevations espagnoles et petrarchistes... Voleter et sauteler

de conte en conte comme de branche en branche ; 11, 10. Cf. si I, 25.Tor-cluato Tasso e citat o singurA datA: 111, 11.

2 I, 24, El condamnA pe cine confunda pe cei doi Scipioni; 11, 17.s Nous sommes tous creux et. vuides: ce west pas de vent et de voix que

nous avons A. nous remplir; il nous faut de la substance plus solide A, nousreparer ; II, 16.

Langey (I, 16), du Bellay (I, 24), Amyot (I, 23), Margareta de Franta(cf. 24: une fille, la premiere de nos princessesa), d-na d'Estissac (II, 8),Diane de Foix (I, 25), d-na de Duras (II, 37), pe langA Turnebe si la Bootie,al cArui sfarsit antic 1-a descris Inteo admirabill scristare.

6 Nu pentru a constata la richesse de calessons de la signora Line ; I,25. Cf. I, 16.

6 Nature, pour montrer n'y a nen de sauvage en ce qu' elle conduit,faict naistre souvent A nations moins cu1tiv6es par art des productions d'es-prit qui huttent les plus artistes productions ; I, 24.

' Quand bien nous pourrions estre sçavans du sçavoir d'antruy, au moinssages ne pouvons.uous estre quo de nostre propre sagesse; 1, 24. Cf. sba.:

it

'

4

ei

toil

decat din elementele pe care ni le dä propria noastra fiinta,cercetate fara nicio ideie preconceputä, fara nicio prejudecatade sistern, prin limpedea expunere a ce se gaseste In sufletulneprefacut si neconstrans. Afar& de aceasta e, de sigur, o lumetntreaga care nu atarnä de noi si nu e pentru intelegerea noastra,si, aici, Montaigne va face un larg loc credintei religioase, pecare, cum o spune Insusi, cum o dovedeste In jurnalul sau decalatorie, n'a parasit-o niciodatO.

Paste aceste omenesti si zadarnice discutd", spune el, segaseste cautoritatea vointei dumnezeiestb, cintelepciunea di-vina), gprovidenta lui Dunmezeu.' ), pe care, In neoranduielile ei,trebuie s'o judectim numai cu multa socoteala", ca una ce n'area face cu acele cevenimente, In care singure avem o compe-tenta) '. Pot pricepe numai cei cari (In chip extraordinar suntluminati de favoarea divina); altfel, fiind lucruri dincolo de ra-time, si cele mai bune spirite se imbata. Codificatorii cad Inceia ce scriitorul indrazneste a numi fatis grosolana imposturaa refigiilor" 3. Cad, bine tateles, credinta lui nu se suie pe rugpentru o dogma sau alta, stiind bine ca 4 a face sa, se frigaomul de viu Inseamna a pune mare pret pe conjecturile sale) 4.

Restul, stiinta de sine hist*, apartine insa, pe deplin, omului.Cel mai mare lucru pe lume e sa stii a fi al tau"; eu matot Invart In mine Insumi", spune el 5.

Dar nu se capitei astfel mai mult decat prin studiul teoriilor,al 4 marilor si lungilor altercatdis vane 0, ( prin exercitiul sterp al

Nous Kayos dire: giceron dit ainsi ; voila les meuis de Platon. ce sont lesmots mesmes d'Aristote. Mais nous, que disons-nous nous-mesmes 9 Quetaisons-nous 9 Que jugeons-nous 9

2 Mon cathedrant', c'est i'autoritd de la volont6 divine, qui nous reglesans contredit et qui a son rang au-dessus de ces humaines et vaines con-testations, IT, 3. Cf, I, 122: sapience divine", providence divine".

2 Il faut sobrement se mesler et juger des ordonnances divines; I, 31.' Je laisse a part la grossiere imposture des religions de quoy tent de

grandes nations et tent de suffisants personages se sont veuz enyvrez; car,cette partie estant hors de nos raisons humaines, il est plus excusable des'y perdre a qui n'y est extraordinairement esclaird par favour divine; I, 22.

4 C'est mettre ses conjectures a bien haut prix que d'en faire cuire unhomme tout yd.

6 La plus gracile cho-,a du monde c'est de sovoir mitre D. soy; T, 38, moyje me roulle en moy-mesme, II, 17

Propres saulernaut a l'exercice da uostre esprit , III, 9..

ihn

15g

cfrumoasei Tatiuni omene§ti amestecandu-se in toate Ca sa sta-paneasca si sa comande) 1, prin exarninarea casurilor pe carele presinta istoria pentru a fi crezute, prin aflarea motavurilorpe care calätorii le-au descoperit la alte popoare, in alte teri,nu se capata, zic, o sigurantd. Acel care s'a trudit sa dea un tru-mos vesmant frances lucrarii de dogmatism sprijinit pe silogismea lui Raymond de Sebonde 2, si-a Insemnat rabdator toate con-trazicerile, toate nepotrivirile cu hotarttoarea realitate pentru ca,in asa-numita luiApologie", scrisa la jumatatea desvoltarii su-fletesti Infatisate in 4 Essais,, A dovedeasca, si Impotriva da-tinei medievale si impotriva inovatiilor" lni Luther si a ateism-elor" lui de Beze 3, ca si contra filosofilor antichltatii, in al carorstoicism nu credo, dar nu pentru a Imbratisa aceiasi doctrindsceptica, nesiguranta oricarii siguran(e, relativitatea oricdrii conclustiabsolute. Presumptia certitudinii, ceia ce numeste el cuider, trebuiea se !filature ca tritlia basa a tiraniei duhului ran", ca izvoral maimutariilor reciproce" cu care ne hranim fara a ne nutri 4.

CM noi insine, singurul lucru care exista pentru noi5, nu suntemunici lap de noi insine, neavdnd logicd i coherenf a In manifestarilenoastre. Niste biete zdrente" des loping, §i atat. cE tot atatadeosebire de la noi la noi, cata si de la noi la altii 6., Nu suntem-niciodata la noi, suntam dincolo 7." Valurile, cand furioase, candblande, ne due dupa voia lor, adauge Mon$aigne, desvoltand ocomparatie a lui Seneca 8 A ccontrola, aceste vadiri, asa de deosebite, a reuni aceste momente, asa de diverse, a confunda acestetrasaturi, adevarate numai_ pentru momentul cand au lost prinse,

I La bolle raison humline s'ingerant partout de maistriser et commander.2 Formeazá bucata 12 din cartea a 1I-a.3 Nouvelletes de Luther"; ,atheismes de Theodorus" Pe Calvin 11 evita.4 Abbatons ce wider, premier fondement de la tyranme du mating es-

prit... Nous nous entretenons de singeries reciproques; II, 12.6 Et l'opinion qui desdaigne nostre vie, elle est ridicule. Car enfln c'est

nostre estre nostre tout ; II, 3.* Nous sommes thus des lopins... Et se trolive autant de difference de

nous b. nous-mesmes que de nous a autruy; III, 1.7 Nous ne sommes jamais chez nous; nous sommes toujours au-dell; I,

3. Cf. I, 1: Certes c'est une subiect merveilleusement vain, divers et ondoyantqua l'homme; il est malaise d'y fonder jugement constant et unithrme.

8 Nous n'allous pas, on nous emporte, comme les choses qui tlottent, oresdoucement, ores avecques violence, selon que l'ean est ireuse ou bonasse; 11, 1.

-

de par ca cnu fao parte din aceiasi pravalie,, e o zadarnicatruda, a teoreticianului 1. oCredinta in siguranta e o dovada, denebunie si de extrema, nesiguranta 2"

Totusi, odata ce este, viata trebuie traita; ea se cere a fi traita .

Intrebarea este: cum ? Iar, MO aceasta, pare a se strecuraalta: oare In feint chiar cum o traim nu se Oa gacirea, singuraposibill, a sensului ei ?

Viata poate fi traita pentru folosul ce am avea de la dansa,dar acest folos e tre,cator; un folos durabil se &este In ceia ce,dupa, antici, Montaigne numeste l'honneste §i care nu e decatviata morald a omului, Indreptata catre un scop vrednic dedansa 4.

Nu spirit deal, setea de a cunoaste si de a nemeri 5, nu fa-tada" in afara, ci adevarat cuprins al calor din launtru 6 tiilAacare foloseste celelalte stricd e numai a bunatatii 7.

Pentru aceasta sa, se Inlature din suflet once vita bade, oficeprefacatorie, ofice aplecare de a Insela, ofice ispita spre min-china, once tristet,a cproasta si urata, sot et vilain ornement 8,once exagerare si extravaganta," 8,, Intfun cuvant orice tul-burare.

_

1 11 y a quelque apperence de faire iugement d'un homme par les pluscommuns traicts de sa vie, mals, veu la naturelle instabilité de nos moeurset opinions, il m'a semblé souvent que les bons antheurs mesmes ont tortde s'opiruastrer a former de nous une constante et solide contexture; FI, 1.Ceux qui s'exercent a contreroller les actions humames ne se trouvent enaucune partie si empeschez qu'a les rapiesser et mettre a mesme lustre: carelles se contredisent communément de si estrange faoon qu'il semble im-possible qu'elles soient parties de meme boutique ; II. Cf. I, 10,

2 La persuasion de la certitude est un certain tesmoignage de folie etd'mcertitude extreme ; II, 12 ; ed. cit., p. 292.

3 Mon mestier et mon art c'est vivre; II, 6.4 L'utrle est de beaucoup moins aimable que l'honneste. L'honneste est

stable et permanent... L'utile se perd et eschappe facilement; II, 8.' C'est un outrageux glaive a son possesseur mesme que l'esprit 5, qui pe

Kart s'en armor ordonnément et discrettement, II, 12 ; ed. cit., p. 318.o Ce n'est pas pour la montre que nostre ame doit jouer sou rolle ; c'est

chez nous au dedans, oa nuls yeux ne donnent que les nostres ; II, 16.7 Toute antra science est dornmageable 5, celuy qui n'a la science de la,

bonté; I, 24o 1, 2.

1, 12, 19, 22, 29, II, 17; 111, 1.

130

Si

idi

$. aceia a mortii. De moarte va vorbi pe larg, ca until carenu s'a temut de damn, ci a asteptat-o in anii lui de boala,inceputi curand , gata de plecare, botté et prest a partir 1.Viata e to,tdeauna aceiasi ; ziva d'intaiu ca toate celelalte; nue alth lumina, nici alth noapte" 2; anotimpurile unui an cuprindtot ce poate da un veac. Cum altii.ti-au facut loc, nu impiedecape cei ce ti se gräbesc in urma s. Nu rapi vietii nimic prin viatata insati 4." Moartea ta e una din piesele ordinii universului."Mai mult ori mai Win in viata noastra, daca o comparam eavesnicia sau macar cu durata muntilor, riurilor, stelelor, arbo-rilor si chiar a unor animale, nu e mai putin ridicul... Aceiasitrecere pe care ai facut-o de la moarte la viath, MIA patimi siMIA tea)]* refd-o de la viata la moarte 5." El insusi are sämearga hotarat si demn, ridicandu-se, spune Pasquier, Intfunultim gest de rugaciune, cand preotul ridica potirul.

Pentru atata si-a scris cartea, inceputä Intaiu ca o culegerede sentinte care-i plac,- din carti 6. Altfel nici n'ar fi pus maimpe condeiu, caci scrisul zadarnic, semn al unui veac destra-balat", mijloc de 'a se afla in treaba", il desgusta 7. A vrut savorbeasca si dupa moarte cu prietenii si rudeIe, si atat 8. Deaceia va spune tot ce vrea, fara sfialä; si, in ce priveste forma,

' Jamais homme ne se défia taut de sa vie, jamais homme ne felt moinsd'estat de sa durée; I, 19.

2 ii n'y a point d'autre lumibre, ny d'autre nuit; I, 19.3 Feictes place aux autres, comme d'autres nous l'ont faicte ; ibid., Cf. I, 19.6 Tout ce que vous vivds vous le desrobe's a la vie: &est a ses despens;,

I, 19.6 Le plus et le moins en la nostre, si nous la comparons a l'eternité ou.

encores a la durée des montaignes, des rivieres, des estoilles, des arbres etmesures d'aucuns animaux, n'est pas moins ridicule... Le mesme passageque vous fistes de la mort a la Vie, sans passion et sans frayeur, refaites-le de la vie a la mort... Vostre mort est une des pieces de l'ordre del'univers , c'est une piece de la vie du monde ; I, 19.

6 Je m'en vay esc,ornifilant, par-cy, par-la, des livres les sentences qui meplaisent; I, 24.

7 L'escrivaillerie semble estre quelque symptome d'un siecle desbordé...Cet embesoingnement oisif ; III, 9.

8 Je l'ay vol.:16 a la commoditó particulière de mes parens et amis, a ceque, m'ayans perdu (ce qu'ils ont a faire bien tot), ils y puissent retrou-ver aucuns traicts de mes conditions et humeurs; Prefata I. Pentru mo-tivele care 1-au facut s'o tipareasca, II, 18.

162

despretui frumusetile Imprumutate" (beautez emprunt4es) §i seva exprima simplu, familiar si sincer 1.

Vre-un gand de a se resolvi chestiile politico curente. nu-1are. E acelasi cas ca i pentru chestiunile pe care le reservareligiei; cum accept i cimposturile, credintai admise, asa egata a primi i tirania ordinii stabilite. De o parte ca si de alta,neputinftt sujietului omenesc de a inOlege deplin pentru a putea schimbacu folos. Consensul timpurilor ca i eficacitatea momentului lin decilocal argumentelor ce ar sprijini rational o conceptie. Ratiuneaprivata n'are decat o jurisdictie privata 2" Societatea publica 2,spune el aiurea, cn'are ce face cu gandiiile nuastre 3.) Acelacare a deslusit asa de bine in Apologia' lui Sebonde taineleinstinctului II recunoaste i In mijlocui societati1or, la care legile

datinile au trecut In subconscient, alcatuind acolo o formi-dabila forta, pe care o poti numi altfel, dar n'o poti devia dincalea ei fatala. Omul nu se poate suci MIA a-1 zdrobi. Nu ca,ar fi parerea mea numai, dar acesta e adevarul: ca politicaexcelent i cea mai buna e pentru fiecare natie aceia supt careea s'a mentinut." E nebunie sä incerci a schimba. Caci ca teapuca sa refaci, o asa de mare masina, si schimbi temeliilee sa faci ca aceia cari voiesc sa Indrept defectele particulareprintr'o confusie universalä. Pastrhrea Statelor e lucru care, dobuna sama, Intrece inteligenta noastra

0 Indreptare generala nu se poate: le monde est inepte se

1 Ibid. Cf. III, 5. !ndreptArile necontenite aratA numai ingrijire, iar cuvftntultare e pentru el o necesitate de temperament. Pentru cum se descrie v., d.ex., I, 25.

2 La raison privie n'a qu'une juridisction privde ; I, 22 , cf.: je ne me suispropos6 aucune fin quo domestique et privde; Prefata la I.

3 La socidtd publique n'a qua faire de nos pensées ; I, 22.4 Nous ne pouvons guère les tordre de leur ply acoustuia que nous ne

rompons tout. Non par opinion, rams par véritd, l'excellente et meilleurepolice est N chacune nation celle soubs laquelle elle West mamtenuë. Jetiens pourtant que d'aller desirant le commandement de peu en un Estatpopulaire, ou en la monarchic) une autre sorte de gouvernement, c'est viceet folie. D'entreprendre N refondre une si grande machine et en changerles fondements c'est N Dire N ceux qui veulent amender des deffauts par-ticuliers par une confusion universelle. La conservation des Estats est chosequi vraysemblablement surpasse nostre intelligence; III, 9. Cf. III, 1. Com-baterea lui Macchia velh, II, 17.

va

it

si

add

163

guarir 1. De si Guvernul prin popor (domination populaire) e maitnatural* si mai r,4C echitabil' 2, totu§i orice rege are drept la as-cultare, oricare ar fi parerea personala ce s'ar avea desprevaloarea lui ca om 3. In ce priveste Franta, (in aceasta cearthde care ea e tulburata acum prin razboaiele civile, cea mai bungsi mai stinatoasa hotarare este fttra Indoiala aceia care pastreazasi legea si carmuirea cea veche a terii 4," Cine tulbura, misca,apele pentru altii 5. Cel mult neajunsuri speciale, care jignescmorala sau delicateta, trebuie Indreptate 6.

Acestea spuse, de alminterea, nu ca de cineva din Invalma-seala, cu sangele miscat de lupth, cu ochii umeziti de plans, deunul care sit fi fost chinuit in sufletul sau de soarta, care sedesbatea, a terii si a neamului sail. El are In fata numai omul,nevoile lui, suferintile lui, mijlocul cum se poate odihni Intfovolupt ate onest Ct. Incolo, socoate pe toti oamenii ca pe compa-triotii ai si imbratiseaza pe un Polon ca si pe un Frances, puindaceasth legatura naturala In urma celei universale si comune" 7.

de altfel, Franta e pentru el Parisul ; prin el este Frances :gloria Franciei si una din cele mai nobile podoabe ale lumii"e acest Paris, de care Dumnezeu sa departeze galcevile noastre"..

Asa credea acela care a fost calificat de rationalist', de si,dand atacul sail, nu puternic, dar stäruitor, strabäthtor, distru-gator, contra tuturor esafodajelor, simultane sau succesive, ale

1 III, 9.2 1, 33 Nous devons la subiection et obeissance également a tous rois, car elle

regarde leur office. Mais l'estiroation non plus que I'affection nous ne ladevons qu'a leur vertu; I, 3

4 En ce desbat par lequel la France est a present agitée de guerres ci-viles, le meilleur et le plus sam party est sans doubte celuy qui maintientet la _religion et la police ancienne du pays; II, 19.

5 Le fruict du trouble ne demeure guere a celuy qui l'a esmeu ; 11 batet brouille l'ean pour d'autres pescheurs; I, 22. Razboaiele civile Ii par citputeau fi si mai aprige; 1, 25.

5 Contra justitiei platite (I, 22), contra torturn (II, 27). Pentru censura, I, 56.7 J'estime tous les hommes mes compatriotes et embrasse un Polonois

comme un Francois, postposant cette lyaison nationale a l'universelle etcommune; III, 9.

8 Je ne suis Francois que par cette grande cite... La gloire de la Franceet l'un des plus nobles- oraements du monde. Dieu en chasse loing nosdivisions; II, 9.

.51,

164

el o infatisa, intfuna din acele puternice formute cOn-crete care fac farmecul scrisului su, ca un yas cn douà torti,care se poate apuca i la stanga si la dreapta" 1

Un astfel de scriitor nu poate avea ucenici. Acela pe careistoricii Iiterari 1-au apropiat de dansul, autorul opusculelor despreInwlepciune (Tradé de la Sagesse) i cele Trei adevaruri"(Trois Verités ; 1594), Charon (1541-603), e un dogmatic spiritsec, fará vre-un talent de scriitor.

Curentul cel mare al cercetarzlor erudite ca i al compilafiiloristorice trece pe langa opera lui Montaigne. Etienne Pasquier(1529-615), in Recherches de la France, de si contra influentei cleruluicare trebuia s faca din Frant,a prada Spaniolilor §i din Pariscetätnia Ligei, e un apárator al Universitatii §1 al Parlamentului,un partisan al qtiintei visibile prin citaii latine, un prieten alnoii coli de stil, care pune pe Ronsard langa Virgil 2

tot pe IMO el tree aceia cari represinta, in frase de fu-rioasa declamatie ori intr'un stil de o lini§te Imprumutatä anti-

interesele partidelor -care se ciocnesc. Astfel in broprica Tocsin centre les tnassacreurs dupa noaptea Sfantului Barto-lomeiu, in expunerea scurta, vie a aprigului Montluc (1501-77),asupra (Comentarulor, carora n'a suflat spiritul de inalta dis-cretle al lui Cesar, in capitolele de o constructie mai grea alelui Agrippe d'Aubign6 (1552-630), care a Mout i studii de gre-ceqte, de evreieste i a intrebuintat i versul un vers greoiuMIA luciri pentru a Infätisa, in Les Tragiques, miseriile tim-pului. Autorii Satirei Menipee cu titlul Imprumutat de la ve-chiul filosof Menip Pierre Pithou, Florent Chrestien, Jean Pas-serat i Gilles Durant, aceOia doi ca poeti cari expun batjocuriipartidul cardinalului de Lorena, care e pentru ei Carol al X-Iea",si al Spaniei, au un 5uflet pe care Montaigne nu 1-ar fi vrut.

' La raison est un pot a deux anses, qu'on peut saisir a gauche et adextre. Cf. Charles Simond, Montazgne, In col. les Prosateurs illustresfransais et etrangers" (la p. tv se spune Ca in calatoria lui avuse de ganda visita i Poloma, Valahia i Grecia"). Aici, p. xv, i o bibbografle.

Intaia jumatate a veaculm Inca daduse Analele Acvitamei" ale 1m JeanBouchet (1524) si Istoria Imperiului Roman pana la Carol Quintul a lui Guéroult,lucrari de acelasi eruditie Indatmata.

raOunii,

$i

,

165

Nici autorii de Memorii, Cheverny si altii, n'au de la Montaignedecat doar usurinta cu care-si presintA punctul lor de vederepersonal.

,

Deocamdatà, largul orizont pe care-1 deschisese Montaigneasupra imensitAtilor oceanului misterios ce IncunjurA existents,noastrA, n'ajungea spiritelor indarjite si increzute. Ele preferautrecAtoarele InvAlmaseli de pe term sau se avântau pe luntreade pescari a ratjunii, in credinta ca aceste neimIrgenite ape sepot trece.

XI.

Prosa spaniola In secolul al XVI-lea. Cervantes.

In veacul al XVI-lea, prin descoperirea Americei supt bandieraCastiliei, prin pastrarea si intinderea posesiunilor spaniole InItalia de Sud si de Nord, prin cApgtarea situatiei imperiale InGermania de acel nepot de fiu al lui Frederic al III-lea careera in acelasi timp si nepotul de fiicg al regilor catolici, CarolI-iu, devenit astfel Carol Quintul, Spania cea noug, unitg, fgrgconcurentg, sau amenintare maurg intro hotarele sale, ajungeStatul hotgrator In Europa si in lume. Aceiasi putere stgpãnestein Madrid, in Neapole, in Milan, in Bruxelles si in porturile olan-dose, ea si in vechile Capitate americane din Mexic si din Peru;arrnjtele spaniole, ea si ba,nul spaniol sprijing ambitia nouluiCesar, care, si ca urnagtorul Impgratilor conducgtori de cruciatg,dar si ca mostenitorul regilor iberici, adversari din s8co1 in secolai Maurilor, atacg pe corsarii din Africa-de-Nord si stabilesteacolo strgjile sale. Spiritul ramane, fireste, in Germania cel me-dieval, nenational; elementele nationale sunt aceleasi ca In trecut,cu vechile dinastii locale in trunte, dar, de cate ori e vorba deo actiune mai grea, cu un scop mai Irian, a noului Cesar, deatatea ori fortele se cer Spaniei, care nu-si poate pierde cu totulsocotelile.

Spania aceasta, deprinsg cu viata ei isolatg, din veacul alXV-lea, resistg intAiu la incercarea de a-i da glorie cu pretaltuturor puterilor sale. Comunele castilane se revoltarg, Aragcnul,Catalonia Isi aduserg aminte de drepturile lor fatg. de Coroang.Cu vremea insa ispita fu mai putermcg cleat aceastä pornirede instinctivg resistentg, care fu, de alminterea, rgpede zdrobitgprin ajutorul fortei militare, totdeauna sigurg: Carol I-iu nu fu

167

numit de la o vreme decat Carol Quintul, si Spaniolii se man-drira cu imperialul August" care era regele bor.

Rolul acesta de istorie universala nu inceta in momentul cand,la capatul puterilor si mai ales al sperantelor si ilusiilor sale,Cesarul isi imparti rolurile multiple intre fratele Ferdinand, dincare facuge un rege al Ungariei si Boemiei, apoi un rege al Ro-manilor, 0 Intro fiul Fi lip, care avu coroana Spaniei, de si numeleam, de aMintire dinastica, era al lui Filip de Austria si al aceloracan-1 numisera, si pe acesta, ducii de acelasi nume ai Burgun-diei, din sangele lui Fi lip de Valois, al lui Filip August. Odatace Statu Hpsburgilor functioneaza unitar timp de cateva de-cenii, le atura nu se putea rupe asa de usor; ramasese si oconstiint comuna, si o deprindere de actiune unica, si intereseindusolub t amestecate. De la ultimul ofiter, de la cel mai in-semnat cThatre diplomati pana, la noul rege era o stare de spiritambitioasa, navalitoare, ce nu se putea inlätura prin accidentulImparldrii unui Stat roultiplu care In parerea atatora trebuia sarama e insa nedesfacut.

Si stfel Filip al II-lea fu, In fata mai slabului Ferdinand,unch I sail, care, pe langa aceasta, era mai same si n'avea fortemilit re supuse oricand ordinelor sale, adevdratul Cesar. §1. maidepa e armele Spaniei sunara in Germania, si mai departe banulsau mbla acolo, si. mai departe, in atatea chestii, cuvantulbeta '; tor fu al diplomatilor spanioli residand la Viena si la Praga.

Cull lupta Intro catolicism si doctrinele rascoalei urma, pre-tutir eni, si cum Carol legase strans interesele habsburgice decele atolice, aceasta dadea un necontenit prilej de interventie.In n mele ideii romane, al celei bisericesti, dar si cu ceva dinceal HI lature a ei, se incheie pentru curatirea de eresie aAng iei casatoria lui Hip cu Maria Tudor, si in i3umele prima-tul pontifical si a unitatii Bisericii crestme invincible armada,flot cnebiruita) a Spaniei, ataca regatul Marii-Britanii. Suptace asi pretext, cu aceiasi devisa se Rim apoi si interventia inFranta, pe vremea Ligei catolice din Paris, si numai instinctiveiresistente, mai presus de once crez religios, a poporului francesi se datoreste di, ginerele Ecaterinei de Medicis n'a pastrat din-coace de Pirinei terenul pe care i-1 dadusera desbinarile frau-case. Si, Para anume accidente ale diplomatiei, fara anume no-roa,ce 41@ ?zraatelor, eine stie de nu i-ar fi fast dat Spaniel hal

168

Filip sä realiseze o mai vastd Imitate romanica 'in Vestul Europei,pentru care unitate atatea din conditiile date existau acumal

Once Intemeiere de puternic Imperiu aduce.-cu sine qi o bo-gatg i vioaie istoriografie. A§a s'a Intamplat Inca din veaculal XV-lea cu Turcii, de o rassä de sigur infenioar i Tara niciopregatire culturalA, fara nicio traditie literarg proprie. Cti atat maimult cu un popor ca acel spaniol, care, premupat totleauna deprogramul säu istoric, In care credea i pentru care trala, avusede la regele Alfons pang la Ferdinand i Isabela o seAe nein-treruptg de istorici, cei din al XV-lea veac fiind super ori chiaracelora din alte ten, romanice i neromanice, si care, in acesttimp, dupg ce, mai ales, concurenta altor dialecte In etase, Iiformase un stil istonc Indatinat, avand un singur def ct: acelaca In formele lui Ingrijite, Indreptate i imboggtite sup infiuentamodelelor clasice, era incapabil de once desvoltare i originOtate,ca unul ce se deosebise de limba poporului pang Intr'atata !neatnu-i mai putea face Imprumuturi.

Astfel secretarii regilor din secolul al XVI-lea, ambas doriiIntrebuintati de dansii si alte personalitati scriu, sau iston uneipgrti din opera acestei fericite regalitati In Indii, In Gernia,In Anglia, sau istoria spaniolg pe un numar de ani,istoria lumii In leggturg cu aceasta.

Istoriografia italiana, de la care aceastglaltà avuse atata 4kIos,ajutg, prin tot ce putea sa adauge la vechea traditie spa ola.De la pamfletul politic trances, de la opusculul de filosofie up-tatoare al teoreticienilor rgzbdiului civil un Mariana va lua er-menii unei doctrine despre margenile puterii regale, care I vaface, candva, sa fie designat ca un Indemnator la regicidiul carese qi sgvarsisg acolo, In Franta. Se 'Area astfel c povestiimiispanioli, a caror atentie se Indreaptg asupra lurnii intregi, ;m-prumuta miscarii literare de pretutindeni elementele trebuitoarepentru a tese un vesmant potrivit cu un ala de mare §i demaret subiect.

In apropierea anului 1550, dupg ce imprejurgrile provocate deambitia lui Carol Quintul ajung a-si da conclusiile, care se mentin,apar deci o sumg de lucrgri de un mare interes pentiu cunoas-terea timpului. Dupg documente oficiale, ca i Zurita i Argon-sola, despre can se va vorbi mai departe, scrie despre Carol

s u 0

169

Quintul (Vida y hechos del emperador Carlos V") fray Prudenciode Sandoval, episcop de Pampeluna, o compilatie cu multe sorgintil.Un fost ambasador al Impgratului pe langg Curtea papala nentrupreggtirea Consiliului din Trento, don Luis de Avila y Zuhiga,intrebuintat apoi si in Germania, dg o lucrare asupra rgzboiuluicivil din aceastg targ (Commentario de la guerra de Alemania,1546-7), care va fi tradus i in limbile lating si francesg. Ace Iasidescrie expeditia lui Carol Quintul in Africa, acea expeditiede vaste orizonturi a cgrii punere in sceng a fost de o pompgneinchipuitg, un pictor find insgrcinat sg insemne cu creionulepisodele ei, cum se vede din cartoanele pästrate acum la Bi-blioteca Imperialg din Viena. Florian de Ocumpo (-1- 1578) scrie,aproape totodatg, o simplg Cronicg generalg" a Spaniei (de la1544 inainte), i un Estevan de Garibay va duce mai departe(pang la 1566) naratiunea.

Raza de interes e mai vastg decat la toti acestia in lucrgrilelui Antonio de Herrero y Tordesillas (1549-1625), secretariu alvice-regelui de Neapole si istoriograf oficial pentru Castilia capentru Indii, care a fost i secretariu de Stat supt Filip al II-lea.I se datoreste o Historia de las Indias (1601-15), o expunere aimprejurgrilor din Italia, din Franta, peutru deosebite bucgti devreme, o Istorie a Portugaliei si a ultimilor patruzeci i patrade ani in Scotia si in Anglia, pe langg o Istorie a lumii de la1554 la 1598.

Juan Gines de Sepulveda, care gcrie numai latineste, un eruditcare poartg i lupte pentru catolicism, contra tuturor dusmanilorlui, i justifica sglbatecul tratament, infierat de cutare cleric,martur ocular, al Indienilor din America, infatiseaza, din ordin,cariera imperialg a lui Carol Quintul, Imparat i rege al Spa-niilor", de la 1536 la 1563, intrebuintand dintre cei de acasgpe Avila si Salazar (v. mai departe), precum i declaratiile stg-panului su i ale ministrilor, ale generalilor 2 Pedro de Mejfava lua ca subiect toatg cistoria Cesarilor,, la 1541.

Juan de Mariana (n. 1537) a lost cel mai 'mare istoric spa-niol. Autor al vestitului opuscul pe care 1-am cercetat si al cgrui

L Ranke, Geschichtschrether, pp 130-2.Ibid., p. 119 §1 urm.2

170

scop era sa ridice Biserica mai presus de once concurentg, su-puind pe rege unor regule politice care nu puteau atinge Derepresintantii ei, acest Iesuit care trecu, pe rand, prin Roma,prin Sicilia, prin Paris, uncle studiè teologia Sfantului Tomade Aquino, pentru a se intoarce definitiv acasg numai 3n 1575,Isi alcgtui marea lui opera de istone dupg principii de criticgatentg, de rabdatoare si miggloasg intrebuintare a izvoarelor. Ele astfel nou si original, oricat de mult ar fi transcris de la pre-decesori dintre cei mai noi, de la Zurita, autorul Analelor Ara-gonului" si al istoriei lui Ferdinand Catolicul (Historia del reydon Hernando el Catholico 1579), la Argensola, continuatorulacestuia (1516-20), insemnat si prin aceia cä intrebuinteazg,pentru intgiasi data, ea izvor sigur, documentul 1

De la aceste povestiri, care presinta faptele fdrei interpretareainterioard, sentimentala a lor, cu o complecta indiferenta fatA desubiect, galä numai cand Mariana critica apucgtunle rele aleunui Suveran sau Papa on cand Sepulveda observa ca Statelenu sunt fgcute pentru folosul regilor, ci pentru fericirea si in-lesnirea popoarelor supuse" 3, trebuie sa se treacg neaparat laaltele care dau qi, nota morald a subiectului : ideile, sentimentele scrii-torului insuO.

Cu atat mai mult, cu cat in toatg aceastg vreme filosofia Imo-rail a predicatorilor si autonlor de dialoguri, de discutii abstractelucreazg necontenit, lasandu-ni, In legaturg cu nume dintre careniciunul nu este cu adevarat mare, o intreaga literaturg, caresi astgzi, multamind curiositatea istoncului literar si Infatisandpagini interesante pentru cercetatorii stilului in desvoltarea sa,servesc incA, in deosebite culegeri de bucati alese, pentru sco-puri de edificare religioasg.

Cam in acelasi timp scnu don Francisco de Villalobos, secre-tariul celor trei regi din al XV-lea veac si cunoseator de munet,eri, traducator al Ahaphitryonului" lui Plaut, Tratatul desprecele trei mare (Tratado de las tres grandes), glosa asupra can-tani mortii", dialogurile, amestecand si o critica a ostii francese,ai cani 40.000 de soldati noi-nouti nu-i par ca ar putea sa se

1 Ibtd., p. 53 §i urm.2 V. Ranke, Geschtchtschrezber.3 Regna non ad regum utilitatem, sect ad subiectorum populorum fellci-

tatem et commoditatem instituta esse, la Ranke, o. c., p. 120.

171

distinga pe vre-un camp de lupta; Pedro Mejia, insemuat §i ma isus, care publica la 1541 cColoquii sau dialogurip ; autorul unuitratat curios despre cortografie", Alejo Vanegas, care, In opus-culul sau din 1568, tradus si italiene§te, cAgonia de la muerte',trateaza problema inaintea careia, fara solutie, dar cu atat maimulta barbatie, se oprise Montaigne. Alt Mejia, Luis, protono-tariu,iscalind Labricio Portundo, alcatuie§ter si dui:A de la Torre,un Apologo de la ociosidad y el trabajo" (1546). Antonio Perez(n. 1539), vestitul secretarm regal a earth. Riga de la Curte lid. A,-tacirile in Europa au ceva din neprevazutul unui roman de a-venturi, §i Pedro de Rim, profesor, cuprind aceleasi discutii Informa Ingrijita a unor scrisori, ca, odinioara, acelea, latine, alelui Pater Martyr de Angieria, pe cand Juan de Avila (n. c. 1500),Juan de la Cruz (n. 1542) §i mai ales celebrul fray Luis de Gre-nada (n. 1504), Dominicanul cu elocventa admirata, intrebuin-teaza forma oratoriei de amvon pentru a trata acelea§i vagi ge-neralitati de moralä.

Mai cunoscut §i mai demn de a fi cunoscut Intro toti eFernan Perez de Oliva, din Cordova, unde se na§te la 1497, carecontinua la Paris §i in Roma lui Leon al X-lea, apoi la Paris dinnou, trei ani, studii incepute la Salamanca, ajungand astfel pre-ceptorul lui Filip al II-lea. Traducatorul lui Plaut, al Electrei" kiiHecuhei", \compune Inca un dialog, al cdemnitatii" mai bineal rostului comulm», care i-a Mout reputatia. i du/A dansulse indreapta un fost student de la Toledo, purtat §i prin Flandra§i prieten al lui Fernan Cortez, Francisco Cervantes de Salazar(n 1521).

La toti ace§tia in War s'ar cauta idei, dar mai ales nu s'arputea gäsi o convingere, o credinta, o marturisire unica, ie§inddin cadrul obi§nuitelor , protestari religioase, care nu cer nicionoua munch a mintii. Daca la dialogul lui Oliva unul din inter-loeuitori va arata, zadarnicia §i rantatea vietii, toate relele careräsar supt raza ratiunii, caracterul trecator al unui adevar re-lativ, fatala cignorare a lucrurilor omene§ti cu care trMm puti-nele zile ale vietii noastre ca acela care in somni§i trece timpuldurerii lui1 1, daca el noteaza osanda omeneasca a muncii, fuga

I El mayor bien que tenemos es la ignorancia de las cosas humanas, conla cual vivimos los pocos dm qua duramos, come quien en sueno pasa el

172

rApede a vrastelor, momirea gloriei, Ong co morminte care nusunt mai deosebite ca pietrele ce le acophr", ii inchid pe WO '-, si,in schimb, cellalt vorbitor va al:4ra bunhtatea vietil prin acoiaeh e un dar al lui Dumnezeu, oh Fiul lui s'a jertfit pentru oa-meni, eh avem ajutorul qtiintei, pläcerea artei, recompensa mun-cii, scriitorul ispraveste reservandu-si phrerea.

Dar din toate aceste argumenthri ramane preocuparea sensuluivietii. *i. ea se simte in unele opere de povestire, in legatura cucatostrofe mari contemporane.

Astfel e casul cu Diego fIurtado de Mendoza, o rudà a mar-chisului de Santillana, un elev al lui Pater Martyr, care invathapoi la Salamanca limbile latinä si greach, dreptul si filosofia,pentru a fi apoi in Italia ambasador la Venetia, prieten cu AldoManuzio, represintant al regelui shu la Siena, la Franta, la Roma,unde e si gonfalonier, si, intors dupa lupta de la Saint-Quentin,se cearta cu Curtea, rämAind departe de dilnsa pang 'n ajunulmortil sale, la 1575. AlegAndu-si ca subiect, nu numai din cu-riositatea sa proprie si din dorinta de a l'amuri pe altii, luptacu urmasii, crestinati, renegati, revoltati, ai Maurilor de odini-oarl, asa-numitii Moriscos, el, care se nhscuse in Grenada, undetathl sau fusese guvernator, el care vorbia limba Arabilor si-iiubia, va da prigonirior indreptate contra acestor urmariti farhdreptate, contra acestor lupthtori farh noroc e martur si actoral rIzboiului insusi un accent de pasiune pe care, nu numaiistoriografia spaniolä, dar niciuna din Europa n'o avuse phnaatunci.

De la aceasta povestire realä, plina de atata viath venith dinsubiectul insusi si din afara de d'Ansul, se putea trece -nor la opovestire de imaginafie in leyeiturd cu faptele istorice date, pe carese sprijiph si cauth oarecum a le interpreta. Astfel prin con-deiul lui Gines Perez de Hita, si el unul din actorii dramei cuMoriscii, in tHistona de las guerras civiles de Granada', carese presinth, la 1595, ca simpla prefacere in spanioleste a unei

tempo de su dolor... Agora pues vengan esos sabios, esos que suelen tan-tro ensalzar al ammo del hombre: digan nos agora, do pudieron ellos hal-lar bien alguno entre tantos males

' Los cuerpos en la sepultura no son diferentes de las pieclras que locubren.

08

scrieri arabe, datoritä lui Aben Hamin, Spania c cel d'intdutroman istoric.

Aläturi cu acest gen de povestire istorica, era si altul, de purlimaginatie, care se desfacuse din cunoasterea eclogei, bucoliceicolor vechi si a imitatiilor ce se Mouser/ in literatura contem-porang a Italiei. Cu Diana sa, Jorge de Montemayor, ngscut InPortugalia i purtat prin Terile-de-jos si Italia, parcg ar fi cautatmoartea pe care Inca, foarte tartar o afla Inteun duel, la 1561.Castigl, o mare faiml, o faima asa de mare, incat cartea luia gasit imediat, dupl, obiceiul timpului, continuatori: pe AlonsoPerez si pe Gaspar Gil Polo, s'a pretins chiar cä Diana" n'arfi strainl de Gentilomii din Verona" ai lui Shakespeare.

Dar era 0 o altd trackie narativd n literatura spaniold. Notade observatie populará, durä, crudg, hazlie, dar nu iimbitoare,

dar nu cu tendinta de a Indrepta, din Celestina plAcuse,si ea nu se putea uita. un timp cand Curtea si tot ce setinea de oficialitate avea un caracter universal, tinandu-se Inacelasi timp de rosturile atator teri reunite supt acelasi sceptru,cand o Curte spaniol dupg vechile traditii nu mai exista, ciSuveranul se pierdea prin strainatati ca Augustul", sau, ca Filipal II-lea, se isola In imensitatea tristl, a unui mormant pentrucei vii ca Escurialul, avand ca singurl distractie i mangMereacel cantec al privighetorilor in gradinile improvisate, despre careel, Filip, vorbeste fiicei sale, Guvernatoarea Terilor-de-jos, cand,in sfarsit, neizbanda miscarii communeros-ilor contra lui CarolQuintul adusese ruine vietii burghese, numai aceste strate popu-lare puteau sä dea un subiect i o inspiratie, coloare sifie si numai pentru a rade de ele, de miseria lor fisicl i morall.

In Lazarillo de Tormes, care s'a atribuit Mr/ cuvant pompo-sului Mendoza, dar al ell ui adevlrat autor nu s'a putut gazi, Inaceastl colectie de anecdote Inatisand farsele grosolane, trivialeale until soltic spaniol, din speta pe care Murillo, marele pictorreligios, dar f popular, al epocei imediat urnagtoare, ii zugrg-veste hrliaindu-se la un colt de stradA ori curltindu-si clmAsui-cele de pgduchi, este, ori de Inselatul e un cersitor orb, ori unpreot zgarcit, o adevgrat/ epopee comicl a foamei.

In Spania stoarsa de atata glorie In serviciul altora, aceastgrealitate era destul de raspanditg, pn i la nobilii far/ avere

ocupatie, la hidalgii perind de slräcie prin asutele lor din

critica,

174

targurare §i satd, pentru ca scrierea sa fi ajuns popularg qipentru ca altii sa se indemne a publica lucrgri In acelasi gen.De aceia indata Henrique de Luna, a§ezat in Paris, continuape Lazarillo", un mic slujba de la Curte, Mateo Aleman (n.1568; mort in Mexic), va da Aventuras y vida de Guzman deAlfarache", din care o a doua parte se tipare§te abia la 1608.Si uitam Lauda Asinuluia de Pedro MejIa, dupa exemple ca allui Erasm.

Aleman avea ca prieten pe un soldat ranit pe care eglugariitrinitari 4i familia lui, curegand cu greutate, timp Indelungat,ultimii ei bani, II scosesera din robia corsarilor Barbariei, de lacari, prin cele mai istete combinatii 0 prin cele mai energicetentative, nu izbutise insu4i a scapa. Acest sarman, mandrudoar de rgnile sale 1, incepuse inainte de grelele lui incercari,pe vremea cand invAa Inca sau Indeplinia pe MO un Acqua-viva la Roma functiunile, totusi destul de umilitoare, ale unuivalet de camera, o cariera literarg, publicand Filina 0 Galatea,imitatii dui:4 Diana" lui Montemayor. Era Miguel Cervantesde Saavedra, (n. Octombre 1547), al carui nume trebuia sa semeze Intro cele mai ilustre ale literaturii mondiale printr'o altaopera, de o popularitate fgra margeni la oameni de toate vas-tele, de toate gradele de cultura 0 din toate terile.

Omul n'avea totusi, propriu-vorbind, o ambitie literarg. li eranumai sa trgiasca, 4i nu cele patruzeci 0 patru de gaini 0 pui,plus un cocos al sotiei lui, erau sa-1 ajute la aceasta, iar ceajutor, fära o func4e statornica, ii venia de la un duce de Lemos,de la un arhiepiscop de Toledo nu-I Impiedeca, In 1606 Inca, Inpreajma mortii, sä se creada unul din oamenii cei mai stram-torati 2, §tie bine proverbul popular, pe care-1 reproduce, canumai In bisericg, in negotal pe mare ori pe langa rege caci(mai mult face o faramatura de la rege decat o simbrie de laun senior" 3 p o ate sali capete cineva o avere 4i el nu alesesesau nu fusese in stare sa aiba niciuna din aceste trei situatii.Respectul lui pentru toti cei marl, ale cgror fapte le cunostea4,

I V. Prefata la partea a II-a din Don Quixote ki 11, 1.' V. prêfata la partea a doua din don Quixote.3 Iglesia 6 mar 6 casa real. *i: Mas vale migaja de rey que merced de

senor; ibid., I, 39.4 Ibid., I, 13.

175

nu-1 Meuse s5, capete un rost pe lume mai mult decat serviciilesale militare, nu numai la Lepanto, la Navarino, In Sicilia, pan&la c&derea in teribilatrobie, dar si in Portugalia si panä in In-sulele Azore. Iar cat cetise si cunoaste pe Cesar, pe Terentiu',pe Ptolomeiu, vorbeste de Piram si Tisbe" 2 si cat väzuse, inItalia, a c&rii limb& o cunostea 8, ale carii monumente, ca Pan-teonul4, le visitase, a c&rii literaturà, cu Marco Polo, de la careiea cunostinta fabulosului Extrem Orient, Taprobana, Cataya,etc. 5, cu Orlando Furioso al lui Ariosto 6, cu Boiardo 7, o cetise,n'ajungea ca sa-1 fac& a trece intro invkatii cafi se plätescpentru invAt&tura lor. .

Era un suflet care incercase suferir4a f&r& a fi rgsplAtit pentrudansa, un suflet bun, adanc amArat de o trista experientä avietii. Ilusia de tineret& a soldatului, voios, setos de aventuri,doritor de luptä nou'a, cheltuitor de bani cu nepasaie '3, disp&ruse.To locul unor frumoase lupte, el gasise acolo, in Orientul turcesc,doar t spaimAnt&toarea furie a acelor indräcite instrumente aleartileriei, al cAror inventator ar trebui 0, fie in Iad 9. Cuaceastä diabolic& inventie", spune el prin gura, care nu glu-meste totdeauna, a lui don Quijote, tun infam si furios brat ieaviata unui viteaz cavaler 10,, prin eine Oh)

.ce gloat ratacit. Dad.

la Lepanto s'a dovedit di se poate Turcul, ca Cann trufiesi superbie a fost zguduitä, 1, pAcatele crestinilor fac, la, Na-varino, sä nu se poata trage folos din victorie 12 Dad, ins& Go-letta e pierduta, el vede in aceasta un bine, ca una care, numai

1. II, 23.2 II, 19. Cf. I, 47.3 V. II, 24, 25.4 II, 8. Cf. II, 10.5 I, 38, 47 (si taxa fabulosului Proot loan"); vorbeste si de brahmani, magi,

gimnosofisti din aceleasi locuri rilsaritene; I, 47.8 II, I. Pomeneste ei imitatule spaniole dupa Pastor fido i Aminta ; II, 62.' I, 6. .

8 I, 39.9 I, 88. La espantable furia de aquestos endemoniados instrumentos de

artillaria.Su cbabolica invencion con ia qual di6 causa que un infame y cobardo

brazo quite la vida a un valoroso caballero." Quedb el orgullo y soberbia otomana quebrantada; I. 39." Ibid.

-

176

pentru a Se 'Astra cucerirea lui Carol Quintul, sugea vlap Ins 64ia Spaniei 1, In captivitate Ii dadea sama ca vitejia lui despre-tuitoare de moarte Meuse lucruri care vor ramanea In amin-tirea acelor neamuri multi ani de zile, ca sa-si capete acealibertate 2" pe care o socoate apoi ca suprema multamire pepamant 8. Dar toate acestea, memorialele presintate la intoar-core, nu-i folosesc la nimic; si el se putea asamana cu acelostas ranit Intors din luptele cu Maurii, care, gata de a impro-visa romante pe chitara, povesteste in satul lui, langa lantana,Intamplari minunate din acele teri ale Necredinciosilor 4, de undeel Insusi adusese material pentru povestea captivului" i pentrucomedia Intrigile Algerului".

Dar, In amaraciunea lui, Cervantes nu se putea gandi macara da o satira a timpului säu, cu atat mai putin cum se credeca a facut-o In cutare pamflet menit a atrage atentia asupraoperei lui principale o satira, cu nume acoperite, a Curtii. Iiimpune neinvinsul" Imparat, Augustul", care umpluse lumeade faima puterii sale. Filip al 1I-lea e cbunul nostru regeD,nuestrb buen rey don Felipe. Ducele de Alva e el gran duque deAlba 6. Cautá ce poate fi mai magulitor in frumoasa lui castilanapentru a lauda pe patronul sãu, ducele de Lemos.

Scrisese comedii, una din ele de un mare interes tragic, des-

Aquella officina y capo de maldades y aquella gomia, o osponja, ypolilla de la infinidad de dineros que alli sin provecho se gastaban, sinservir de otra cosa que da conservar la memoria de haberla ganada la fell-cisima del invictisimo Carlos V, como si fuera menester para hacerla eterna;ibid.

2 Captivul, a arui povestire o amestea In opera sa de capetenie II pre-sintti pe Onsul aea: Un soldado espafiol llamado tal de Saavedra, el cualcon haber hecho cosas que quedaram en la memoria de aquellas gentespor muchos anos, y todas por alcanzar libertad" (I, 40).

3 No hay en la terra, conforme mi parer, contento que se iguale a al-canzar la libertad perdida; I, 39. El Invata,se acolo i limba de amestecobienuita In Levant, lengua que en toda la Berberia, y aun en Constan-tinople, se habla entre cautivos y moros, que ni es morisca, ni castellana, nide otra nacion alguna, sino una mezcla de todas las lenguas, con la cualtodos nos entendemos; I, 41. Despre Turci, Mann, Arabi, Mameluci, I, n.21, 40; II, 1.

I, 61.I, 39. Vorbe§te §i de Egmont ei Horn fdrg, vre-o critict (Eguemon

HernEW`).

-

4

4

4 y

171

pre cAderea Numanciei, tr;d va mai scrie si alto comedii, nuvele(Retablo de las meravillas, la Guarda cuidadosa, Los trabajos de Pa-siles y Sigismunda). i Intre aceste Incercari, cu succes sau fara,arunc a. povestea lui Don Quixote, cu un pompos titlu asamana,-tor aceluia pe care Rabelais 11 punea Inaintea povestirii ispra-vilor lui Gargantua.

Ce voia, ni spune singur. Nu a da un simbol al idealis-mului desorientat, procedand impulsiv, cu naivitate, pentru canecontenit realitatea sa-1 dea jos de pe cal, sa-1 bata, sa-I umplede sane, caci sulita lui e un biet bat, visiera lui e de carton,coiful lui un lighian vechiu, calul lui o gloaba, scutarul lui unteran neIntelegator sau pisicher. Nu a face marea opera de sa-tira a spiritului uman insuqi In silintile lui de a Infrange o rea-Rate care nu poate peri decat ain launtru, prin usura Tnceataa resorturilor lui, iar nu din afara, prin actiuni razlete pornitedintr'un mediu grosolan si prost, indiferent. Nici a rade pe samacelui care se Incumetä fara mijloacele trebuitoare de un lucrucare nu se poate si care, Oficial, lui nu-i este dat, si nici a ni

, stoarce lacrimile pentru aceste prabusiri ale unor avanturi caresunt caraghioase numai atata timp cat dureaza sfortarea inutila,si nu dupa, ce Incepe durerea adevarata.

Aceste lucruri le-au introdus de la ei criticii rationalisti aiveacului al XVIII-Iea, dusmani ai evului mediu In toate idealelelui pana la al ccavaleriei ratacitoare, ori admiratorii entusiastiai romantismului cu pasiuni de exotism si Insetat de mister,care, de la Schlegel Incoace, a repetat aceasta apreciere, trecutaapoi !litre locurile comune ale istoriei literare.

Nu, ci Cervantes voia numai, ca si anonimul autor al opereig Cro t al On* t, sa faca o opera de criticei literara, Inlaturand ultimaforma degradata, a romanului de aventuri si facand astfel locpropriilor sale opera de pana atunci si acelora al caror plan IIavea In minte.

El cunostea perfect literatura cavalereasca a timpului. 0Insira, de mai multe ori, ca unul care o cetise, de la cAmadisde Galia, si cel cde Grecia,, de la cOlivante de Laura, si cFlo-

° Cf. Boletin de la Real Academia de Espahola, IV, Februar 1917, p. 32 qiUM.

lig

rismonte de Hircanias 1, de la cantecele despre Roland 2, la don'Belianis" si la Tirante el Blanco". Pomeneste prelucrari cusubiecte din ciclul lui Arthur 3. Ii arata, acestei literaturi, resor-turile artificiale si rade de stilul ei neingrijit si fara gust. DITamvazut", spune el, ,,nicio carte de cavalerie care sa fad, un corpde povestire Intreaga, cu toate partile ei constitutive, asa !n-eat mijlocul sa corespunda inceputului si sfarsitul Inceputuluisi mijlocului 4 " ; deci are cineva Inaintea sa O himera, un mons-tru. Face osebiri pentru Amadis de Galia" si pentru acel TiranAlb", in care deosebeste sau note de sinceritate sau altele derealitate care ar putea sa salveze restul 5. Alaturi cu asemeneaproduse ale unei literaturi pe atat de raspandite si de spor-nice, pe cat lipsite de dreptul la existen0, eI pune fara sfiallsi deosebitele povestiri In genul pastoral, Diana lui Montemayorea insasi 6, fata cu care nu e ell totul lipsit de respect, ea siPastor de Iberia", Pastor de Fiala", Fortuna de amor", etc.Prefera insa, evident, lucrärile de poesie Erica si epicä aleaceluiasi timp, operele istorice, ea ale lui Luis de Avila, carescrie despre faptele Imparatului" (heehos del emperador), ale luiCarol Quintul 7.

Critica teatrului contemporan, la care vom vedea ce contri-buise, In versuri si In prosä, In stilul, Innalt, al tragediei cusubiect antic, ca si In acela, familiar, popular, al simplei comediide moravuri, se adauge la aceia a romanului cavaleresc si apastoralei. E contra negustoriei de vanzare" cu acest gen deliteratura 8 si core ca teatrul sa fie oglinda vic4ii omenesti,

1 I, 6-7.5 I, 25.3 I, 13.4 No lid visto ningun libro de caballerias que haga un cuerpo de Mule

intero, oon todos sus membros; de manera que de medic' corresponds al prin-ciplo y de fln al principio y al medic); I, 47.

4 Unele frumoase minuni din romane se semnaleazA In I, 50.6 I, 5. .7 V. si capitolul 49 din cartea I, In care alaturd, Inteun amestec comic,

lucruri reale cut lucrun Inchipuite, aducand Inainte la historia de GuarinoMezquine si o sumã de fapte istorice contemporane. In capitolul 47 seasamand romanele de cavalene cu fabulele milesienew ale antichitAtii.El recomandA a se ceti istona si Scripture; I, 49.

' Las comedies se han hecho mercaderia vendible; I, 48.

176

exemplu al moravurior i icoang a adevgrului" 1, iar nu oglinade lucruri disparate, exemplu de lucruri necuviincioase si deicoane de lascivie", farg observarea regulelor clasice, precumsi pline de anacronisme, ofensatoare pentru morala publicg siIntfun cuvant o rusine pentru Spania 2 E asa de indignat cons-tatand aceste neajunsuri, !neat ar dori censura de o persoanginte1igent i discreta, care sa cerceteze toate comediile Inaintede a se represinta" 3.

Arnaud altfel ce trebuie raspins din scrisul timpului, Ti pro-pune a da literatura noua: alaturi de operele sale dramatice,care vor fl cercetate aiurea, el are In vedere povestiri, nuvele,ca acelea care, pornind de la Boccaccio, s.e desvoltasera printoata seria povestitorilor, a novellierilor" italieni, versuri 4, con-sideratii literare, politice, sociale, observatii despre educatie,despre poesie i tiinta, despre drepturile limbii vulgare 5. i I

se pare cei ele pot fi prince n urzeala unui roman care sei parodiezepe cele cavaleregi, intocmai precum exemplul i steitea innainteAriosto parodiase cantecele deceizute ale isprdvilor cavaleriei medievale.

Aceasta, si nu alta, e originea lui don Quixote. Cu liniste deinventiune ingenioasa"; crede el, se poate da ceva bun,

In prosa 6 Cad. Pplca se poate Infatisa in prosa si In vers 7a.Gluma nu strica niciodata naturii omenesti, care se descoardeiprinteinsa. Nu e cu putinta, In adevar, ca arcul sa fie necon-tenit armat, nici conditia i slabiciunea omenesca nu se pot sus-t;nea fara vre-o recreatie Ingaduita 8."

Va fi, bine Inteles i aici apare aceiaqi stare de spirit ca laMontaigne , ceva fara nicio umbra de pretentie erudita, care

' Espejo de la vide humane, ejemplo de los costumbres e imagen de laverdad.

2 Espejos de disparates, ejemplos de nocedades 6 imagines de lascivia.8 Persona inteligente y discrete, gate exammase todas las comedies antes

que se representasen.4 Vezi pe acelea asa de frumos redate In Don Chi§ot" dm 1840 al lui

I. Roset, tradus dupA refacerea nici asa de greeita, nici asa de falsificataIn spirit, cum s'a spus , a lui Florian (ele sunt de sigur de Eliad).

II, p. 133 din edifia In 2 volume, Madrid, 18.o Apacibilidad de estilo, mgemosa invencion; I, 47.

La epica tan bien puede exibirse en prose como en verso; I, 47.8 Pues no es posible que est6 continuo el arco armado, ni la condicion

y flaqueza humana se puede sustentar sin alguna hcita recreacion; I, 48.

stal si

°

'

>

6 si zàdarnic i ridicula. Cervantes rade de academiciia cariscriu prefete, elogii, sonete pentru carti Humanismtd, care fnacest veac n'are un rost important la Spanioli, ca la vecinii lordin Franta, ti apare ca cexercitii si studii de a compune carticare se vor tipari,, uncle Tnsa realitatea n'are Intrare 2. Asemeneadiscutii vor fi plecand de la una, primitiva, despre eine s% scar-pinat intaiu In cap.

Scrierea sa deci, simpla oinvectiva, contra cartilor de cavale-rie", mijloc pentru a ,sfarma autoritatea i capitalul cartilorde cavaierie", In lume i In popor nu se va Impodobi cu obis-nuitele mijloace de recomandatie i reclama, va fi ccuratagoala,, ntonda y desnuda. Vor lipsi notele, citatiile din Aristotel

Platon, din cturma de filosofi pe care o admira cetitorii sisocot pe autori ca oameni cetiti, eruditi si elocventi, 5, chiardaca Sf. Torna de Aquino e langa versuri de iubire si se (IA olista de autoritati de la Aristotele la Zoil sau Zeuxis, 4de i unula fost cartitor, iar cellalt pictor) 5. Natura Insasi se va oglindialci, asa cum este, asa cum se manifesta, ala cum se impune.cCondeiulp, a spus el Insusi, e limba sufletului la plumes es len-gua del alma 7.

De la Inceput apare eroult hidalgul slab, uscat, fantastic, otra-vit de lectura Inebunitoare a romanelOr_de aventura, pe carele crede un adevar care a fost, i unul care numai prin credinta

devotamentul lui ar putea sa fie din nou. In lurne nu Maivede decat ce coboara el IntrInsa de de urma Indelungatelormeditatii care 1-au zarghit. A disparut natura, pe cei de aproapeai lui nu-i mai recunoaste. Preotul, barbierul Ii sunt de acumcu totul straini, de i i-a format odinioara societatea. Cutar;

V. los,Académicos de la Argamasilla", dupa cartea a II-a.2 A la que 61 respondi6 que su profesion era ser humanista, sus ejerci-

cios y estudios componer libros para dar a la estampa; II, 22.3 Todo 61 es una invectiva contra los libros de caballerias.4 Esta nuesti.a escritura no mira a mas que a deshacer la autoridad y ca.

buda que en el mundo y en el vulgo tienen los libros de cavalleria; Prefata.5 La caterva de filósofos que admiran a los leyentes y tienen a sus au-

tores por hombres leidos, eruditos y elocuentes; ibid.Ni menos s6 que autores sigo en el para ponerlos al principio, come

hacen todos, por las letras del A. B. C. comenzando en Aristoteles y aca-bando en Xenotonte y en Zoylo 6 Zeuxis, aunque fu maldiciente el unopintor el otro; ibid.

7 II, p. 133 din echtia citata

ISO

1

°,

gi

y

181

fats curtenita, clndva in zädar, Aldonza Lorenzo, a devenit Dul-cinea del Toboso, nume care dupa a lui pArere e si musicalsi exotic si semnificativ" 1. Toboso, sattucul ei, unde codaneleumbi cu picioarele goale, cadari pe magArusi, va trebui sä cu-prinda un palat visibil numai undeva, inteo depArtata negurA,pentru dAnsul. Inaintea doamnei gandurilor sale, el, ajuns unccavaler ratIcitory, un caballero andante, va trebui sau plece ge-nunchii, dupa ce va fi silit pe oricine s'o recunoascI pe dansaea pe cea d'intSiu intro femei, dupa ce In numele ei va fi aju-tal pe säraci, pe nedreptgiti, pe prigoniti, dupS ce va fi biruitpe uriasul Caracoliambro, seniorul insulei Malindrania 2, dar iesitde-a dreptul din Boiardo i Ariosto, precum i pe alte maniniale pustiului. Se va mira cand i se va spune ca, s'a rApezit laaripile morii de vilnt ori a spart butoaiele de yin ale carciumeifermecate. I se pare ea, alta realitate decat a lui nu poate sa, fie

ca nu poate sa, nu fie realitatea lui.In jurul patimei lui de a invia un trecut pe care-I opune ca

frumos i nobil, ca singur vrednic a fi trait unei grosolanerealitAti, se Inv Srt toV. i bietul teran gros i aspru pe care-Ialege scutarul sau si din care un duce glumet va face un gurvernator de insula la Barataria 3, Sancho Panza, care-si lasa. pa-'Ishii, OTIS In ceasul norocului care i s'a fagaduit, pe cmuierea.lui Teresa si pe tata Sanchica i odraslele celelalte, i cele douSfemei de-acasS care alearga pe urma lui, si prietenii pAräsiticari-1 iubesc si au milS de dansul, i oaspetii de la hanul uncletraditia cavaleriei ratacitoare-i interzice de a plati i unde Sanchoe aruncat in aier de pe saltea, ca despAgubire pentru unii, cadistractie pentru alii, i nespalata sluga, Maritorna, al cariinume va rarnanea In limbagiul curent i in Franta, si tc4i ceicari rasar In cale, cavalerul Padurii del Bosque , al Oglinzii

del Espejo, al Lunii Abbe de la Blanca Luna 4 --, al .celortrei Arabi, de los tres-Arabes 6 §i don Diego, cu bogatul uicastel ducele 7.

Nombre a su parecer musico, y peregrine, y significativo , I, 1.2 1. 1.3 IL 42.4 II, 64 i urm.5 II, 48.5 I, 18. V. si Alifanfaron de Trapobana", Pentapolin, Garareante; ilnd.

II, 31, 38 §i urm.

si

7

6, si

t

I

182

Dar el nu oferei o progresiune de temperament or nu e prins in des -Japrarea unei actiuni. De la cele d'intaiu Incercari si-a dat ma-sura. Inventia nu poate da nimic pentra a-1 desavarsi. It stimce e de la Inceput si. mai departe suntem Incredmtgi ca nupoate merge. N'avem a face numai cu un ilusionist, ci cu chinuitulunei idei Axe, care se pierde in iinpulsivitatea exalteirii lui, schi-Valid, pentiu a recadea si insangerat si. batjocurit, crimpeic deJapte incoherente.

Autorul insu# nu tine la el neaptirat. Se pare ea la 1nceput in-tentia lui fusese de a da numai ce se cuprinde In primele ca-.pitole. Apoi cartea I-iu s'aiformat prin interesul ce se trezia 1Iar a doua parte, mai Intin0, vine numai din dorinta, din ne-voia de a combate o contrafacere injurioasa si de a Impiedecaaltele, us6nd, isprävind pe erou, puindu-1 sa-si faca testamentul,1ngropandu-1.

De aceia se ingramadesc, de la inceput, povestirile intercalate,care n'au de loc caracterul unor popasuri, mai mult sau maiputin neglijate: Lucindo si Cardenio (I, 28 si urm.), istoria luiGonzalo Hernandez de Cordoba, Nuvela curiosului impenitent(I, 33 si urm.), povestea nebunului din Sevilla (II, 1), Viata luiGin6s de Pasamente (I, 22 si urm.), povestea Leandrei (I, 51),La cueva de Montesinos (II, 22 si urm.). La un anume momenthanul, care e fermecat anume pentru a retinea pe turbatulluptator, e caf ospataria lui Chaucer, In Canterbury Tales, unde&care vine cu banul si. ca povestirea lui. Si mai ales este mi-nunatul mic roman al captivului, al prinsului de razboiu din Bar-baria, caruia i se coboara pe fereastä panzele cu scrisori si banide aur pe care le lasä frumoasa fa-0, a Maurului bogat, deprinsaen legea cresting., cu blandul cult al Maicei Domnului, lela Maria,de o crescateare, pentru ca mai tarziu intriga de iubire Insei-lata astfel 0, se prefaca 'hate() dramatica rapire, intovärasita deblastamele tatMui pagan, pana ce, peste peripetlile de sat aleIntalnirii cu corsarii francesi, cei doi fugari pot sä se cob oare,saraci, dar fericiti, pe coasta Spaniei mult datite. I se observaselui Cervantes ea un defect aceasta salbateca Inflorire de lucruri

' No hay ante camera de seflor donde no se halle un don Quijote: unoslo tornan se otros lo dejan (II, 2).

183

stable ', dar el le-a mentinut si in a doua parte, fiindca, asa eratemperamentul lui si felul de-a-si Intelege opera.

Ce fine atunci aceastet carte, nu in, antanuntele, ci in totalitateaei, si o face admirabild pentru toate tintpurile?

Fireste ca, nu onestitatea stilului2, nu cateva tablouri schi-tate sumar 3, ci ntznic cata deceit larga ei parte de realitate.

Ea vine de la vechiul pamflet poetic Mingo Revulgo, pomenitsi aici, dar Ma stima 4, de la Celestina, mai putin de la roma-nele picaresci, care sunt contemporane si care se poartcl intr'olurne conventionald, ceia ce .se del And, ca i la Boccaccio, anecdota,intriga, ,i nu tipul, nici chiar inediul incunjurator, natural sausocial.

Vom vedea astfel si aici turme pe diumurile marl ale Spa-niei, pastori in paduri mai adevarati decat ai pastoralelor,societatea obisnuita din ospatariile de drumul mare, soldatiiHermandadei, cari calla pe tulbuatorii de pace 5. Vor trececarale care duo regelui leii daruiti de domnul maur din Oran,si don Quijote va face sà se deschida cusca pentru o lupta noua,pe care, din fericire pentru el, fiara, obosita, o refusa 6; dintr'omargene de sat va räsari caruta purtand draci, Ingeri, o Moarte,a recitantilor companiei lngerului rau" 7. Petrecerea de la bo-gatul Camacho ne face sa vedem dant figuri alegorice, o veseliede nunta s. La duce, viata luxoasa a claselor de sos se facezarita 3. Dar nicairi nu se simte cineva traind mai mult In Spa-nia lui Filip al II-lea, decat atunci cand Sancho Incepe poves-tulle lui cu Teresa, care, cu toate perspectivele ce se deschidsotului prins hate() asa de rará si de nobila Intreprindere, a lamasteranca, al carii bun simt nu se schimba nici atunci cand scu-

1 II, 3 0 urm. Cf. 0 p. 144.2 Se lauda Ins* cit nu se ea nici una palabra deshonesta", mci un

upensamiento menos qua catohco"; II, 2.3 I, 11, 14.5 Prefata la cartea Il.a.5 Solo s6 que la Santa, Hermandad tiene que ver con los que pelean en

el campo; I, 10.6 II, 17.' It, 11: Recitantes de la compania de Anjulo el Mato", cu auto de la

cute de la Muerte° (p. 87),5 II, 20 si urm.° II, 29 0 urm.

184

tarul lui don Quijote e un simplu indeplinitor al ordinelor dom-nului saa, nici atunci cand incepe in a doua carte sa, opuieaxiomelor idealiste ale acestuia indoiala simOilui sau practic 1.

Pentru cetitorii obignuiti se poate ca anecdotele ridicule despregerou, sa prevaleze; pentru eine strabate mai adanc, fara sàadauge de la sine ce nu este in carte, asemenea scene inseamnaceva mai mult.

1 V. 11, 3 (pp. 36-38 41. urni.).

XII.

Poesia liricA spaniolA In secolul al XVI-Iea

Stralucirea spaniola din acest timp unic, pe care un Herrerao simte 0 pentru care, cum vom vedea vorbind de drama, Cer-vantes insusi nu era de boo nesiratitor, n'a gäsit poeti liricipentru a o slavi.

Vechea poesie de Curte disparuse odata cu isolarea vietii spa-niole, cu domnia regilor preocupati numai de unirea regatelordin peninsula, de izgonirea sau supunerea color din urma Mauri,de asigurarea prin ocupatia definitiva in regatul de Neapole adominatiei in basinul apusean al Marii Mediterane. Cu toatesuccesele sale italiene, cu toate legaturile de familie in Eu-ropa centrall fiica lui luanA pe Filip de Habsburg, Ferdi-nand Catolicul fusese un rege iberic In vechiul sons al cuvan-tului, 0 strans legatä de taxa ei ramasese, cu toata ambitia eicuceritoare, cu toata neobisnuita ei pregatire culturala, si Isabela.Curtea lor a lost deci cea din urma care a pastrat caracterultraditional.

Cu Carol Quintul totul se schimbl. Augustul", neinvincibilulImparat" e, cand Tutees parte, cand In alta parte a intinselorsale posesiuni, cand pe un camp de lupta, cand pe altul, si maiadese ori in acel Imperiu care nu se putea impaca si supune0 in cuprinsul caruia si-a cheltuit toata inteligenta si energia.

Astfel Curtea se desfiinteaza, si pentru multa vreme. Filipal II-lea, cu temperamentul lui Inchis, reservat, banuitor, enboala sufleteasca ereditara care-1 face sa caute retragerea, ta-cerea, intunerecul, nu era s'o invie. 0 eticheta ale carii maidepartate origini sunt poate ara be cauta sa tie pe Suveran lao parte de acea nobilime In mijlocul careia, cu un sentiment

186

de camaraderie militarg, inteun vesnic rgzboiu, trgiserg vechiiregi de Castilia si Aragon. Solemnitatea ei sumbra fixeazg, cain Orient, atatea popasuri pang sa se ajunga la persoana celuimai mare peste cei marl, !neat el apare aproape ca invisibil.

S'au dus deci Intrecerile Intro marele cavaler care e stgpani-torul si intimii sgi si favoritii sgi si persoanele care-i start Ira-prejur; s'au dus zilele cand un Juan al II-lea, ca si sotia sa, casi prmtii din deosebitele dinastii iberice, se Intreceau in a faceversuri de ocasie dupg neschimbatele norme ale unei carte poe-lice, Imprurnutate dupg cea proventala. Se afirmg doar, ca uncas rar, eg Imparatul Carol a tradus un poem frances al luiOlivier de la Marche, pe care 1-a dat apoi unui specialist luiHernando de Acaiia (f 1580) - sg-1 schimbe, peutru ca dupgIndreptgri el sä aparg ma de prefacut, !neat acesta I-a publicatpe numele Om. (El caballero determinado.")

Asa fiind, poesia lirica ajunge acum o Indeletnicire pentrnpersoane care nu locuiesc Impieung, care nu. se Impärtasesc laaceiasi viatg, care nu urmgresc aceleasi tendinti.

Dar acesti noi pantgreti in cea mai mare parte n'au leggturicu clasele popnlare de uncle ar fi putut capgta Indreptarea care,de sus, li lipsia. _Nu se fidica din mase o puternicg viata ca-pabilg de a inrauri si e domina pe aceia cari sunt chemati atrananite prin scrisul lor cunostinta vietii sufietesti a unei epoce.

Acesti oameni rgzleti, dintre cari cei mai multi n'au vre-oobarsie distinsg si cari nu-si aflä locul cu oarecare indopendentttIn societate, acesti ocrotiti ai celor marl, trgind, ca si Cervantes,In umbra si din ajutoarele, din subsidiile acestora, sunt insgmai supusi decat altii influentelor venite din afarg, cu prestigiulunor mai cunoscute literaturi, In piing inflorire.

Italia odelor antice, a canzonelor dupg Petrarca, a epistolelorca ale lui Horatiu, a pastoralelor ca in Georgicele lui Virgiliu)Italia sonetelor putand cuprinde tot si nimica, e ins& acolopentru a da modelele. Limbile se asamäng; e, -evident, chiarinnainte ca Navagero, ambasador al Republicei venetdene, s'ofi spus unui prieten, burghes din Catalonia, cg formele pe carele-au primit, le-au asimilat si desvoltat Italienii si care peurnag, vor fi adoptate cu atata entusiasm si de Pleiada frances1

Bunt capabile de a fi strgmutate In limba spaniolg. CandIncercarea se face si reuseste, bucuria e atat de mare, Incat o

187

small intreaga porneste, mandra e asemenea resultate, pe a-cest drum.

Ii e cu atat mai usor sa fad, asa, en at, daa, se poate vorbide o inil uenta italiana asupra vieii francese, literatura, cal-turà, moravori sociale, politicä , exist& cu mult mai mutt deatatata la ce priveste relatiile dintre Spania i Italia: o adevarata,viap comund, cuprinzand o inaintata, confunddre sufleteasca.

Precum azi Englesii Ii cauta norocul in Indii i in alte pro-vincii extra-europene ale Imperiului britanic, precum cVlabia,hranitoare si Inavutitoare era In amintirile, la interesele actualeori in perspectiva oricarui Grec din Constantinopol, din Epir,din insule, tot asa capitolul italian nu lipseste din viata nimanuidintre aceia cari conduc sau Inrauresc numai desvoltarea supttoate raporturile a Spaniei secolului al XVI-lea. Neapolea, Milanulsant tot asa de cunoscute ca i orasele de-acas i cu mult maimalt decat Flandra, unde totusi e atata de lucru pentru soldat,e atata astig pentru diplomat, si mai ales decat acea Germanieuncle, In clientela i serviciul altor Habsburgi, atatia Spanioligasira o. treatoare ocupatie sau rostul unei vieti Intregi.

Erudita Franta a umanistilor, iubitoare de teorii i bucuroasade a da oricard chestiuni forma unui opuscul Metodic sau uneilargi desvoltasi, filosofice, stiuse sä creeze Imprumutului o forma,definita, impuind anume regale, mai malt sau mai putin obser-vate. Spania, In care secolul al XVI-lea Inseamna, productie anar-hica fara vre-o influenta a Curtii, a Universitatii, a vre unei scolide spirit nou, a unui cerc san cenaclu constituit, are numai In-cercari individuale, fiecare cautand, ratacind, poticnindu-se pentrusine.

De unde resulta servilismul imitatiei. E. a si" natural ca Ita-lienii, fixati acum In forme care-i puteau dispensa de fond, sanu poata da, odatà cu perfectiunea modelelor, i un curent deviata care lor insilor, de malt, ii lipsia. i aceasta, clasa literarade functionari, de capitani de oaste, de diplomati, In vesnic ne-astampar, in necontenita radacire, nu poate, cum se intelegebine, sa afle in sine ceia ce un Runsard ca i prietenii lui gasiauin contactui direct cu natura Invietoare i Indemnatoare.

Spaniolii, deprinsi a isola literatura lor, ca i alte manifestatdiale vietii lor din trecut, pastreaza pân astazi o mare admiratiepentru aceia cari, Intr'un stil luat gata de aiurea, cu amintirile

188

lor istorice si mitologice, cauta subiecte ce faceau parte dincercul de atentie al tuturnr oamenilor Renasterii, si ei au maiputina pretuire pentru acei poeti, neglijati adesea si in vremealor, cafi, cu o inspiratie venind din realitatea populara, si-aucautat un mod de expresie personal, recurg&nd doar pentru in-dreptare la traditia propriei lor ten.

Cercetatorul strain, neinfiuentat de asemenea datine si preju-decati nationale, poate avea insä un alt criteriu si ajunge deci,()heat ar trebui 0, recunoasca dreptul unui popor de a-si alegepe aceia In care se simte mai bine Infatisat, la o alta pretairerelativa a liricilor spanioli din acest timp.

Reformatorul, acel Catalan, cu numele pe jumatate arab,Juan Buscan Almogaver, nascut pe la 1490, a fost un timp sipreceptorul ducelui de Alva, dupa o viata retrasa, in care, cumspune insusi, ii placea sa steie la tara, cetind pe Homer si Vir-giliu, pe Catul si Propertiu; traducator din Euripide, autor alunei versiuni dupa Hero si Leandru", el preface in spaniolestesi Cortigiano al lui Castiglione, carte necesara si la el acasa. Elmoare la 1540.

Opera lui poetica apare la un loc, dupa moartea lui, In 1543.Ea cuprinde bucati In metrul ca si in tonul ce i se recoman-dase de Navagero. 0 forma corectä, dar nu si placuta, iar, caidei si sentimente, ura contra trufiei oamenilor vanitosi", contrazgarceniei bogatilor zgarciti":

Solo quiero escusar tristes pobrezasPor no sufrir suberbias de hombres vanos,Ni de ricos estrechos estrechezas.

Castitorit cu Ana Giron de Rebollado, el cant& In versuri detot prosaice multamirea vietii sale casnice alatun de o femeie,Inceput si sfArsit al sufletului sau", care i-a dat o noul fiinta,au atata fericire c&ta-1 sustine" si-1 cface sä vada ca ea-i con-vine si celelalte uu-i conveniau,:

H6me casado con una mujerQue es principio y fin del alma mia.Esta me ha dado luego un nuevo serCon tal felicidad quo me sostiene.Llena la voluntad y el entender:

186

Esta me hace ver que ella convieneA me y las otras no me convenian.

. .

Ca urmas al lui se infatiseaza, Inchinandu-i cutare bucat& dinale sale, Diego Hurtado de Mendoza 1nsusi, istoricul, ale caruipoesii apar dupa moartea lui, la Inceputul veacului al XVIII-lea.Cantaret al Mortii Didonei", imitator al lui Horatiu si poateal poetilor italieni celor mai noi: Berni, della Casa, el iea Ita-liei si forma de veche circulatie popular& a cstrambottului,,scriind el Insusi estrambotes, .de o mediocr& valoare.

Ca desavarsitor al noilor forme, istoricii spanioli ai proprieilor literaturi presinta pe Garcias Laso sau Garcilaso de la Vega,la care o scurtà viata de continue Incurcaturi si rataciri, degratii, disgratii si aventuri a Impiedecat de sigur, ispravin-du-se la treizeci de ani, formarea unei individualitati.

Coborator dupa mama din neamul lui Perez de Guzman sitSantillana, fiu al unui tat& Inteo situatie onorabila, copilul näscutla Toledo In 1503 si ramas orfan de tata la noua ani, trece,dupa studii pe care le-ar fi facut la Invatatul Petrus Martyr deAngleria, in suita lui Carol Quintul, in garda lui chiar, ramanandcredincios acestuia In timpul periculoasei miscari a comunerosilor.Lupta In Navara contra Francesilor, , pentru ca, Intors In tara,sa iea pe o fat& de la Curtea Eleonorei, sora lui Carol, maritatacu Francisc I-iu. Asista In Italia la Incoronarea domnului sau.Apoi, dupa participarea la razboaiele din Italia, merge la Paris,unde cunoaste pe Cl6ment Marot, si In Germania. Imparatul11 urmareste pentru o afacere de familie, si-1 vom vedea pribe-gind prin acea Germanie (1531), unde e Inchis Intfun castel du-narean, si cautand apoi, prin Piemont, un refugiu la Neapole,unde, ocrotit de vice-rege, e corespondentul lui Bembo. Ranit,dupa reprimirea lui In gra-tie, la luptele de la Tunis, el iea partela o nou& expeditie imperiala In Franta. La asaltul unui turnaparat Indaratnic de terani langa Nizza i se arunca un bolovanIn cap, si el moare, dura o agonie de douazeci si una de zile,abia In vrasta de treizeci si trei de ani (1536).

Garcilaso e admirat pentru un manunchiu de bucati poetic()cuprinzand trei ecloge, cinci canzoni, doua elegii, o epistoll sitreizeci si sapte de &mete, adunate abia in 1580.

166

Pe alocurea forma e in adevIr deosebit de armonioasA, cdatunci and se indreapth cAtre ochii a cAror luminA cu ade-vArat ar putea sä facA limpede noaptea intunecoasA si sl tutu-nece soarele in miez de zi":

Los ojos cuya lumbre bien pudieraTornar clara la noche tenebrosaY oscurescer el sol a mediodia.

Dar, de si a cunoscut pe Carol, de si a luat parte la atatealupte, de si a avut prilejul de a vedea In toate ipostasele ma-retia spaniolA, el nu-si indeplineste datoria de, a canto, cleatdoar cand, In treacAt, vorbeste de eacei capitani ajunsi In varfulroatei norocului pentru cari Germanii Isi pleaca mandrul gat siFrancesii sunt dumesniciti 12.

Se lauda blande0, dulcele sunet al cantecelor lui Luis Poncede Leon (1527-91) care, cAlugar augustin, cunoscAtor si al limbiiebraice e osandit la inchisoare de cinci ani in Valladolidpentru cA a indrAznit a traduce, fArA ordin si ingAduire, Can-tarea ainMrilor in spanioleste , profesor Inainte si dupg procesulsau, de indisciplina, se numara si ca unul dintre cei mai marlcuvantAtori religiosi ai Spaniei, emuland cu fray Luis de Gra-nada. Scrierile lui poetice, publicate de Quevedo in 1631, cuprindbucgi mult laudate, ca Profetia Tajului", Imortalitatea", darnumai rare ori stilul sau ingrijit acopere altceva decat banaleleidei curente.

OdatA clericul incearca sa cante taina nestiuta a lumii, carese pbate descoperi numai prin moarte, si el incepe cu oarecareavant:

*i cand va fi oare sA potEu liber zbura cAtre cer,0 Filip, departe de tot,Departe de tot de\ pAmant,SA vAd adevArul cel dant ?

1 ....Aquellos capitanos,En la sublime rueda colocados,Por quien los AlemanesEl fiero atello atadosY los Franceses van domesticados.

Ai

Aco lo, din viata ie§it,Ajuns o lumina glorloasa,SA vad tot ce e lanaurit,Ce e §i ce-a fost 0,, reiasa:Pricina lor misterioasä.

Atunci voiu vede eu si ce fel0 mang, eterng, ni puseTemeiul fiintei, qi elSustine, greolu' element,

,.

Pe stratu-i solid de ciment.Pe urma Intalnim ling, elementele naivei conceptii despre

natura ale Spaniel, taapoiata supt acest raport.

Cunoscatori adanci ai lui Horatiu, dar incapabili de a aveaconturul neted, elasticitatea §i mäsura lui stricta, cei doi Ar.gensola, Lupercio §i Bartolom6 Leonardo, cronicari, pe rand, aiAragonului, sunt, dupa calificatia lui Cervantes, care li recu-noa§te marl merite pentru desvoltarea limbii, Masa entusiasm,grandiositate si fantasie" , §i aceasta pentru el ,se pare caniciodata n'au iubit, nici studiat nimic" 1.

Quevedo a publicat la 1631 Operele bacalaureatului Franciscode la Torre": nicio §tire sigura nu se poate gäsi despre dansul,si nimic nu localiseaza, aceste produse corecte, dar fara origi-nalitate qi avant, In veacul al XVI-Iea Inca. Un cleric de Sa-lamanca, purtat §i prin Italia, Vicente de Espirel (1544-634), cu-noscut §1 prin opera lui musicala, n'are mai multa sinceritate qispontaneitate.

Am zice el nu li ingaduia genul 1nsu§i, dad, n'am aveaexempinl iiitoricului Hernando de Herrera, de sigur un maretalent. Dupa studii solide, care se Intind §i asupra matemati- icelor, odata cu compilatia lui de istorie, el scrie, participandla afacerile publice, la razboaiele epocei, o c Lupta, a gigantilor,,un Furt al Proserpinei", un Amadis", un Laurino §i Co-rona", ale caror titluri spun continutul, precum §i un oareeare

..

t Desnudos de entusiasmo, de grandiosidad, de fantasia parece que nuncaamaron ni estimaron a nadie.

12

numir de ode pe care stie, nu nnmai a le impodobi en elementsluate anume, metodic, din trecut ori din mitologia clasicA, dara le si Insufieti cu suflul san puteruic. Ace la care, in Somnul",gäsia pentru a-1 InfAisa zburAnd in jurul oboselii si durerii o-menesti cu taripile-i frumoase,, versuri tip de armonioase caacesta:

Torna, ebroso suefio, y tus hermosasAlas suenen ahora,

InfAiseaz1 in vijelios stil biblic biruilAa crestinä de la Lepanto,si din aceleasi pagini de energie ale Vechiului Testament iea,cm prilejul morii In Africa a regelui portughes don Sebastian,vechea comparatie a cedrului din Liban, pentru 'a o prelucrasi simplifica astfel:

Asa au fost aceia, ca un codru frumosDin muntele Liban, invesmAntatCu ramnri si en frunze frumoase pang, 'n vArf,Si. apele-1 facura sa fie domnitor,SA crease& paste arbori ce-i furA Imprejur,

se' nmu4i '.12 marirea luiSiNrIcile-i se inmAndrira,Siu intinzAndu-si umbra, facura cuibul lorAcele pasari toate ce le cuprinde cerul,*i fiarele aflara In trunchiu-i un culcus,Si mul0 drumeti statura In umbra-i odihn4i:N'a fost nici in putere si nici In frumusetaUn alt copac ca dAnsul de and o lumea lume.

Dar vArful lui eel mAndru el InAltA mai susCa tot, si en trufia hi el se lludg:Nimica ii pArurá acelea din prejur,Si numai ingAimea lui si-o a socotit.Si de aceia Domnul in clipa-1 dargana,,(1i-1 dArui pAgAnilor straini,Si rAdAcifia lui a fost taiata,Si-asupra lui cazurA kii. muntii prabusiti.Iar, cAnd era acuma golit de foi, pustiu,Fugirl de la dAnsul cu spaima si-aceiaCe'n umbra lui odata gAsiser' adapost:

$1

193

Din crengile lui rupte, atat cat a Ames,pasarea i fiara s'au departat uimite.

Cu aceasta insa ne apropiem de realitatea care, impOtrivaconventiei neschimbate, incapabill de desvoltare, patrunde inareasta literatura instrainata.

La unit e vorba numai de subiect. Bernardo Balbuena (156S-1627), cleric, care trece in Indii, la Jamaica, ispravaIdu-si zile-lein Puerto-Rico, canta Maretia Mexicana" (Grandeza Itejlecna).Don Alonso de Zuinga y Ercilla (1533-05), fiul unui consilier allui Carol al V-lea si tovaraE,m1 de copilarie al Fi lip al II-lea, pecare apoi II va intovarasi la Londra pentru casatorta cu MariaTudor, se fixeaza in America pentiu a se intoarce apol, dupao condamnare la moarte, si a trees la Curtea 1w Rudolf al II-lea,Imparatul german, ca unul din sambelanii sai. Araveana lui, apa-ruti. la 1569, i laudata si de Cervantes L, e, ca forma, oimitat.ie a sirofelor lui Orlando Futioso", tar, ca fond, povesteaunor lupte, in sine indiferente F,n care nu devin interesante prinopera vre-unui mare talent, dintre deosebitii sefi de triburi ale

infatisati, de altfel, ca i faptele lor, en cea mai per-fectO exactitate istorica. Pablo de Cespedes (15a8-608) va scrieun epos didactiv despre pictura, pe cdte o cunostea si ca mester 2,

Subiiicte populare, in ton popular, pastiand vechile forme po-pulare, care corespund acelora pa care Italia le uitase pe incetul,iar Franta lui Ronsard le anatemisase solemn, le intalnirn Iamai putini, poeti, can insa pentru accia sunt si mai interesanti.

Intr'o vreme cand se cetiau in popor, cu pastune, echilecantece stranse in Romaneero, cand contributii anonime, cu in-cidente din viata aceluiasi Cid Campeador ori cu scene din viatamaura, se adauglau necontenit la aceasta comoara nationalit,nu se putea pierde mci vechiul yers, nici placerea pentru ade-varatul cant popular, inllancico.

Aceasta forma e intrebuintata si de Jorge de Montemayor,

Don Quijote, I, 6.Si de la dramaturgul Virues s'a plarat un poem epic, El Monserrate,

Cervantes pomene*e in Don Quaote, o Sustrzadel Barto1om6 Leonardo deArgensola alciitmeW o ConquIsta de las Islas Wo Incas pentru ducele deLemos.

Iudienilor,

I

e

I

194

antorul vestitului roman pastoral Diana. 0 intrebuinteaza et:trent,in ale sale ()bras arnatorias, obras de eonversacton y pastiempo, obrasmorales, aparute in 1546, apoi in 1573, adversarul hotArat al luiBoscan, Cristoval de Castille.jo (t490-1 1556), dus de hasardu-rile vietii langa, fratele lui Carol Quintul, Ferdinand, pe care 1-aintovarasit in Germania (de la 1b28), uncle se indrAgi de Ana deSchauenburg (Xomburg"), pentru ca, dupa, rAspingerea de catredansa i o calatorie de mangaiere la Venetia, sa-si ispraveasca.tilele la Viena-Neustadt; fiind si inmormantat acolo

Acela care a tradus din Ovidiu povestea lui Piram si Tisbe,a dovedit, in hazqa discutie dintre condeiul lui i dansul,imputa reciproc insuficientile operei literate iesite din colabo-'rarea" lor, ca si in a-la-tea alte buci, cä nu numai vedea injurul sau, cu un vioitt ochiu, atent i iubitor, dar i gasia notaabsolut popularà in care singurA se puteau reproduce asemeneaobservatii. Eroinele lui sunt frumoase, de si terance, totusifrumoase":

Hertnosa, peroVillana, pero hermosa.

La dant ele se ilifatiseaza, in portul lor iadatinat, deseris ama-nuntit de un cunoscator.

Sus zapatas coloradas,Su cabezon y yorguera,Camisa blanca groseraCon las mangas apuntadas.

Cand li face din ochi re-Un cavaler", ele, fete cuminti", stiusa spuie maicii ca mci ,u se uita la dansii .

Madre, un CaballeroQue estaba en este corroA cada vueltaHaciame del ojo;Yo, come soy bonica,Tenlaselo en poco.

pe langa joc, vinul Ii va avea locul lui in cantec, acelacare-i place poetului, de la S. Martin, din muntii Rinului, dinvane Malvasiei

caG-si

*4,

105

Especial de S. MartinY de los montes del RinY valles de Malvasia....

Dar el va gasi i o nobil nOta de resemnare data de fata-lita.Ole vietii, ea in celebrul cantec a carui traducer() urmeaza .

Va fi un- timp,gand al `mieu,

'Pe placul tan.

Daca iubireaEi nu m'a vrutUn pumn de Int!

Ce buna-i firea

fara stireaMea, fall chin,Ma'mpac deplin.

Ce n'am gasitIn viata toata

Azi incheiata -^

Soseste, iatâTot ea am vrutS'a i facut....

Castillejo a facut i un fel de scoala, in lupta lui contra poe-siei artificiale. I-ar apartinea Gregorio Silvestre (1520-70), mu-sicant si poet, care totusi I.i alege subiectele in vechimea clasica(Apolon Dafne, Narcis, Piram Tisbe), apoi Antonio de Vil-legas, In ale carui opera, publionte la 1565, sunt i subiectearabe, ca acea poveste a unui Abencerage, care aminteste stra-lucita nuvela a lui Chateaubriand.

In domeniul vieii populare, mai adanc, i Fara niciun amestecde idei apartinand altui strat social, Ii afla inspiratda Baltazarde Alcazar (t 1606). E la dansul aceiasi ironie ca in don Quijote,cand ni fagaduieste povestea curteanului portughes al lui Lopede Sosa pentru a se intrerupe de gustul vinului bun ce-i stape mask al mancarii gustoase ce-1 asteapta sj a ispravi prinmeterea pe a doua zi, caci e tarziu:

SI,

si

0

j

tot-

196

In Jaen, uncle stauSta don Lope zis de SosaSi-ti voiu spune, Ines, lucrulCel mai vrednic despre el.

Lang& Lope se aflaCa ,slujbas un Portughes.Dar, Ines, sa ni luara cina,Dna Tti place, mai Intam.

Masa noastra este gataSi mftracarea a sosit:Iata vasele de yin,Numai s. Incepern pranzul

Tea din linul asta nou,DA-i o bmecuvantare,Caci eu sunt om evlayios

ce beau tin sa sfintesc

Ii zicea Franco acelui..Dar paharul nu-1 Intinde:Face un florin, de sigur,PicAtura astui vir

Care-i riaciurna sA-1 tie,0 still: 1 de la Castillo,Sfertul face-atatia baniMai pe jos nu-1 dg ciasroaral.

Ma jur, zAti, c e o minaCrt Iva, de la Alcocer,Si e mare rnangi6iereaCa se afla Imprejur,

De-i inyentie moderna,Zau n'as sti s'o hotArasc,Dar e luciu minunatCa s'a inventat si crasma.

CAci aici m'asez In tihnAcer vinul cel mai non:

en,

Si

§i

197

Mi-I mgr-marg, dg, beau.Si, plgtind, n duc cu bine.

Si, acum, c'am ospgtatAsa bine si cu gust,S'ar chdea ca si povesteaS'o Incepem de la capat.

Si vei ti, soro Ines,Cgzu bOlnav Portughesul;Dar e unsprece, mi-i somn:S'o lgsgm pe dimineatl.

Si, la un Cikftierre de Cetimo, insusi contactul popular, curat,nepurtat prin cgrciumg, rgsung astfel.

Ochi senini siDe vä lauda privirea,De ce nu vg schimbati fireaUnd la mine vä uitati'D

Altfel sunteti mai frurnosi.De ce cgtati mgniosiOchi senini i lutumataNici asa nu ma uitati...

Sunt tug si poeti earl pun realitatea in propria lor sinceri-tate de suflet. Astfel bogatul mecenate si al lui Lope de Vega

Juan de Arguilo, care intre sonetele lui are si de acelea incare propria lui simtire vibreazg, ca In acesta

Vgzuiu lumina rosie de soareSchimbändu-se, i iatg cl s'ascundeViata lui, si aieru-1 pgtrunde0 ceata grea, de groazg purtgtoare.

Austrul furtunos sung 'n manie,S'atIta tot niii mult, vartejul cresteSi 'n umbrele lui Atlas se 'nvelesteOlimpu 'nalt, i trgsnete-or sg

nu.-I

luminata.

vie.

198

Dar hag c am vazut valul cernitTopindu-se, si 'n stralueirea eiSe 'ntoarce zina vesell si clarg.

Acum din nou e cerul curAit,Priviiu si-am zis. mai stii norocul ce-iSe va schimba si soarta mea odinioara ?

0 curioasg figura e a Sfantului Juan de la Crnz (1542 91).Acest caluggr, care a mentat sa fie canomsat, printr'o viat,aIntreaga chinuitg In chilia lui de Carmeht, era un sflet sta-panit de o furioasa patima a nibirii mistice. Cantarea Cantarilor"

dadea un model, si el s'a grabit sa-1 prinda pentru ea In formaaceasta cu tale sa strecoare, fara da sarnä de profanatie,avantul acestel ravnitoare visium. Va infatisa astfel sufletnl fu-risandu-se noaptea pe seari nestiute, faa altar rumina decat ceadin lguntru, cautand cu primejdia sa o iubire, care acum este

si-1 arde tot, Ian cii dimineata se va pierde:In noaptea grea,Cu grip de iubire 'nflacarate,

0, fericirea meaIn sama nebggata,Plecaiu netulburata

Si, far' a ma vedea,Pe scara necercatg,

0, fericirea meaDe noapte aparatg,Plecgm netulburata.

Prin noapte ma indrept,In taina, nevazuta,Si nu priviam, en dreptMt1 rataciam pierduta,De n'aveam focu n piept.

Si raza-i ma ciuceaMai sigur ca 'n amiazaUncle ma asteptaAcela ce veghiaza,

nimeni nu-I stia,

I

fta-si

1

I

-

-

Si

199

0, noapte de 'ndreptare,Mai mandrg ca in zori;0, noapte bung, careAi dus spre 'ntampinarePe cei doi iubitori: '

Ca dansul, dansa pare.

Pe pieptu-mi inflorit,Ce 1-1 Ostrom doar lui,Iubitu-a adormitDan hrang. trupului,Rgcoare somnului.

Cand vantul din campiePnn pärul lui zbura,Imi atmgea el mieGatul ca mama sa:Tot trupu-mi tremura

ra'a lgsat, s'a dus.Plecgiu spre pgmant fat,a;

cele ce-au fost, nu-s.Cu gnja mi-a prins viata,Uitand cu dimineata

Inf4sand, ca In Cintare", duo de iubire dmtre Mire si Mi-.reasà, el aduna In jurul lor tot ce are natura, amestecAnd cui-dat, dupg o neobisnuitä psihologie, imagini rare si nepotrivite.Pentrn iubitg, el chiama niun0i, vaile paduroase, insulele stia-Me, raunle sonore, soapta pasanlor amoroase" .

Mi amado las muntailas,Las valles solicita nemorosasLas insulas extrafias,Los rios sonorosos,El solbo de los ayes amorosas.

Patul Ini e Inflorit, intre pesterile I ilor, pgtat de purpura,clädit cu pace, incununat cu aurul a niie de scuzi".

Es su lecho floridoDe cuevas de leones rodeado,

4i

§I

200

En purpuraDe paz edificado,Con mil escudos de oro coronado.

Se aduce inainte porumbita alba care Se Intoarc.e la ramura01, spre tovailsul dorit. 1-a afiat in raurile verzi, traia in sin -guA.tate, si In singuratate si-a pus culbul, si in singuratateo duce, la singurul sau iubit, de sr in singurAtate ramt deiubire":

La blanca palomicaAl arca con el ramo se ha tornado,Al socio deseado:En las riberas verdes ha hallado.

En soledad viviaY en soledad ha puesto ya suo nido,Y en solidad la galaA solas su querido,fambien en soledad de amor querido.

Iata acum impletirea cununit;elor din Rori fiagede, inflontein mbirea ta i intr'un fir de par al mien pe careI-a vazut pe gatul ei, de 1-a prins pe dansul, sr s'a oglinditochii 91 C8 blanzi.

De fibres y esmeraldasEn las frescas ma:lianas eseogidasHaremos las guimaldasEn tu amor florhidasY en un cabello min entretejidas,

En solo aquel cabeiloQue en mi cuello se lo consideraste,Mirdsteie en mi cuello,Y en el preso quidasteY en mis dos blandos ojos tel legaste.

cum soseste iubrta in gradma frumoasa donta", gatulei se pleacg asupra dulcilor brate ale mbitului":

teindo,

IRgate,,accelaIn

*-1,

201

Entradose ha la esposaEn el ameno huerto deseado,

su sabor reposaEl euello reelinadoSobre loB dulees brazos del amado.

Aceostri nota n'o are nici poesia de whim a Italiei, nici aoela,supermara ea sinceritate, a Franciei.

Y

XIII.

Contedia spanioläI. Piing la Lope de Vega.

Se atribuie comediei spaniolu", do o parte, un rost de ongi-nalitate spontanee, de neasteptata creatiune miraculoasa, prininfluenta unui om de geniu Lope de Vega , iar, de alta,origini foarte departate si care ar .fi deosebite de ale teatruluimedieval in alte eri, romarace i neromanice.

Se observa astfel datinile religioase rasaritene pe care le-auadus In peninsula iberica Visigoii arieni. E adevarat ea Invremile bizantine cultul ortodox a fost puternic dramatisat, In-locnind total teatrul pentru locuitorii Constantinopolei,

Alexandnei i ai atator vechi Capitale care inusera asade molt la jocurile de cue de pe vremuri. Dar e adeväratca aceste adausuri la slujba n'au produs un teatrn cum anprodns until adausurile analoge la slujba bisericeasca din Apusulcatolic. Grech, Slavii balcanici, Asiatich ca si Romami nu le au,cantarile de Craciun, de Anul Nou, de la serbatorile de iarnasunt de un caracter firic, afara de Irozii can se Intalnesc la noisi In partile rnsesti de la Chiev, dar, iarài, prm numele ce poartaCraii de la Rasarit,, ca i prin dovezi formale, ca a lui Bandini,

legat papal In Moldova 2, se vac] a fi venit prin bisencile silatine, catolice din aceste regium.

Spania avut teatrul ei medieval ca i Franta, cann poate fi indoiala; nu era niciun motiv pentru ca ea

singura sä fie lipsita de tin asemenea teatru, In biserica, langa

' Lemke, III, p. 4.2 V. RetWt4 1.8tOr2eei, I, pp. 121-2.

iarasi

scolile

Antra-hiei, t

CA

Itaha,

203

biseric i chiar mai departe de biserica, ale earni earaoterele-am notat altadatä. Ba chiar, date fiind necOntenitele relaVien Mauni, de la cari s'a Invatat atata, 0 cum acesti Mauri, ca

toti Arabii §i Turcii, ucerncii lor, aveau obikmuinta unor mariprivelisti pompoase la zilele marl (In Constantinopol la circum-ciderea fiilor Sultanului simulacre de lupta, In cetatei care ard,cu porei," cre§tini cari fug, etc), se poate crede cä asemenearepresentatii au fost mai bogate 0 mai impunatoare decat aiurea.

Dar, In instabihtatea unei vieti politico de Indaratnica luptacn dupaanul ereditar, de necontenitä cucenre, Intro alte lucruricare nu s'au pastrat au fost probabil i aceste d'intaiu produaeale unei rudimentare ante dramatice. Oricum, n'avem, Mara deunele dialoguri Inca nedesfacute din serviciul interior bisericesc,nicio altä opeia sons& pang, la Danza general de la muerte, dinveacul al XIV-lea. In schirnb, stim ca juglares, jongleuni iberici,avean un rost la Ineoronarea regilor, C 01 erau primri pretu-tindeni, cut ale lor fuegos de esearnios 1. Legile lui Alfons al XI-lea,Cartea de morala a lui don Juan Manuel se ocupa de asemeneaspectacole 0 de atitudinea pe care clerul trebuie sa o alba,fata de dansele.

In don Quixote, apar ea Inehipuit duqman al eroului ilusiilorsale, Intro alii, i comediann ambulanti, cari tree din sat Insat pentru a pica fata de un public upr de castigat o Cornediea mortii", de bung, sama aceiai ce ni s'a pastrat 2. Si e de admisca asemenea datini erau foarte vechi.

Dar de sigur n'am fi avut, ea toata piesa in limba limu-sm a lui Villena, cu toata Cornediata de Ponza a lui Santillana0 alto asemenea sporadice incerean 3 un teatru spaniol larainflrienta, atotputernica la toate naii1e romanice i pe toateterenurile, a Italienilor din secolul al XV-lea.

Acestia aveau, cum s'a spus, iu teatru eopiat dupa cel antic,al lui Plant, mai mutt decat dupa al 1w. Terentia. Orjeo des-chide, pe la jumatatea secolului pomenit, o sene intreaga delucrari care se continua In secolul urmator prin piesele lui

1 Cf. Lemke, 0. c., El, 5, cu Amador de los Rios, o c., IV, pp. 543-4.2 V. ma) sus.

Lemke, dupg lucrarea, mai intinsg; a lui von Schack, o. c. III, p. 7.'

204

Machiavelli (Mandragora), lui Bibiena (Calandra), 1w AriostoAretino. Pe de alta parte, in imitataa ingrijita a antichitath serevarsd tot mai mult un spirit de speciald trivalitate, de groso-land necuviintd, care nu e antic, ci vine de la Boccaccio, sicesta, de altfel, nu face el insusi decat sd aclimatiseze ye-

chile jalthaux francese, a calor nota disoncti-va nu e alta. Insfarsit, dupd asa de mbitele Georgice ale lui Virgil se alcAtmeste ointreaga hteraturd de dialoguri pasoiale, en infatisarea teatraldtot mai deplind, si cu vremea se strecoard in ele, supt mascapersonagnlor cu mime grecesti sau latine, realitdti contempo-rane, oameni cari trdiesc in jurul sau in fata poetului, impre-jurari care au fost.

E explicabil deci cum s'a strd.mutat intaiu acest din urma gcn inliteratura iberica, de Spaniolul Juan del Enzina sau Encina (nds-cut la 1469), traducator al Bucolicelor (1494). In suita celui d'in-tdiu duce de Alva, el merge in Italia, e tuns cleric, slujeste inCape la lui Leon al X-lea, intreprincle o cdlAtorie la Ierusahmcapata rangul de prior. Inainte de a se intoarce in Spania, undomoare la 1534, el alcdtuise o parte din operele sale, care furaadunate la 1496 Inca.

Nici macar siguranta formei nu deosebeste pe acest scriitor cufondul nemteresant, cum, de altfel, nu e mai mare meritul imi-tatorilor clasicismului latin cari au fost pand la jumdtatea yea-cului al XVI-lea Perez de Oliva si Juan de Ma llara.

In acest timp, nu fdrä imitatie dupd Francesi i Italieni, unPortughes, Gil Vicente, dd opere care reclamd mult mai multatentia.

Portugalia ii traise si ea epoca eroica prin descoperirile ma-ritime, care, ocupand In tot veacul al XV-lea atentia celor maiputernice vointi si a celor mai inalte ranguri, Ii creiazd' o gloriesuperioara supt acest raport celei spaniole, caci Portughesi desane sunt aceia cdrora li se datoreste eisirea drumulni laasteptandu-se expansiunea i I1 America-de-Su& Pe cand regii

printii unei dinastii inteligente si active, don Duarte (1391438), Infantul Henric, Infantul don Pedro (t 1469), Alfons al V-leaAfricanul (1432-81), sem Insii lm Duarte i se datoresteLeal ConsezThero sau Catehismul dreptätn", lui don Pedro Vir-tuosa Benfeitora", si in jurol ior se desvoltd, prin poetn depalat" (palacianos), o hteraturd corespunzdtoare celei spaniole

Indii,

si

205

din acelasi timp si Intrebuintand, ori vechea limba comunk ga-hoiank ori noua lirnbä comuna, castilana, un sir de istorici,Zurara, Ruy de Pina, Alvares, clan cronica acestor Domnii, pevremea caud regatele spaniole au desvoltarea istorica ce ducela Pulgar. In legatura cu stapannile din Indii i cu lucrurilenasa vor scrie Lopes de Castafieda, Correia, Galvao, Osorio,Andrade, Sousa-Cotinho i un vestit diplomat, cu legaturi intinse.in Terile-de-Jos, unde seiveste politica spaniola, Damian de Goes.Se poate spune ca in ninnarul scriitorilor si in cantitatea informatlei istorich Castihei si Aragonului sunt biruiti de _o ade-vasata, navala de opera istorice. Si nu hpsesc mop romane, caEmperador Clarihiundo al lui Barros, un vestit istoric dupa Tit-Liviu etc., i mici povestiri pastorale cu subiecte din inepuisa-bile Arcadia.

Preeum Boscan stramuta in hmba spaniola formele litaratuthitaliene In rnomentul chiar cand maiele Romancero avea mamulta trecere in stratele populare, in Portugalia, tocmai candGarcia de Resende aduna vechile cantece (1516), Francisco deSI de Mirannda (1494-1557), calator pun Itaha, revine cu ace-iai literal* i bucolica va patrunde i aim; prin don MaIntel de Portugal, Fein Cristolor Falcao, de origine engleskprin Bernardim Ribeira.

Tot asa lui Enema Ii raspunde, dar cu un mult mai marefolos pentru literatura nationala ca i pentru cea univezsal,Gil Vicente (1470.1586).

La 8 Iunie 1502 data pe care istorion literari portughesi ainseamna cu o deosebita mandrie el pat unde in palatul regal,dupa nasterea copilului care era sä fie Joan al III-lea, si, cu oceata de vre-o treizeci de nobili, reOesinta un act, un auto",care a placut foarte mult. Astfol de moralitati", dupa terminulmedieval, de farse Uaras), dupa cel frances, de comedii, a sonsel neconteruf apoi, in spanioleste, In portughesk in ambele lirnbivre-o cinzeci de piese, intro care i unele triste jucate inainteacutarii regme bolnave, care si Inaintea mortii sale apropiate tre-buia sa stie ce e Raiul si ce e Iadul.

In ele nu sunt tipuri psihologice adancite, si nu e nicicare, desvoltare a unei ect,iuni, crestere mestesugitä a intere-sului. Totul e spectacol, trecatoare glurna, distractie fugitiva.Dar aspectele diferite ale vietii portughese traiesc, si acesta

ii

mis-

d

modg

206

e taarele lor merit pe law& palidele figuri ale zeilor de im-prumut si ale eroilor de import.

Impulsul era dat acum. Spitalul tuturor Sfintilor din Lisabona,unde trecuse i miscarea clasica, un timp locahsata, isolatä

la Coimbra , se preface in teatru permanent, Palm de comedia.s.insusi Camoens infatiseaza si subiecte clasice, subiecte elenice,Ir Filodemo, Rei Selenco prin lucrari de mai mare Intinderesi de o ambit.ie superioara. Antonio Ferreira (t 1569) trateazaun subject nAional in Ines de Castro. Jorge Ferreira de Vascon-callos (t 1585). spilit elastic, gata de a pnmi inoin, lucreazh

pentru tea tru.

Dar aici nu se observa o desvoltare importanta a genuluiodata creat. Portugalia, care descopere, care intemeiaza contuare,care creiazà colonii, care trece printr'un rapede avant nervos,pe cand Spania se admira inteo solemn i pompoasa presin-tare a vechilor sale glorii si a marini ei actuale, peste toatalumea, nu va avea, ca aceasta, un mare teatru, ci, prin Camoens,ca si Italia si Anglia contemporane, o splendida epopeie.

In Spania directia straina, de imita0e, e represintata, indatadupa eclogele 1w. Encina, de Bartolomeo de Torres Nahum, acdrui vi4a e ratacitoare, la Alger, la Roma (catre 1513), la Nea-pole, uncle i scrie una din operele sale, intr'un arziu nurdaiacasa, nude inovatorul e urmarit, catva timp, de Inchis4ie. Luii se datoreste, se pare, gasirea cadrelor si a formei actele in-titulate tzile,, jornadas, metrul popular ad credondillelor) tradi-tionale. In ce pnveste subiectele, ele sunt cele obisnuite in tea-trul contemporan al Italienilor. Nimic In ele sau in felul cumso desfasura actiunea nu atrage astazt decat ate*.a, profesio-nala, a istoricului literar. Anume pasagii, invocan catre victoria.

Decid victoria, victoria,Los mis vencedores,Victoria en amores,Victoria mis ojos,

au ca tin sunet de refrene din opera comic a. a timpurilornoastre. Randurile de filosofie asupra mäni de miserie" care e

pentru toti de o potriva, bogai, saraci, de once treaptä,

ei

viata,

207

nu an vre-o noutate fatA de scrierile in prosa ale moralistilorcontemporani 1.

Un Micael de Carvajal (Josefina, 1546), an Luis de Miranda(Comedia Prodiya), un Malara, un Guevara, mai tarziu un Artieda,un Cristoval de A/trues, luptator la Lepanto, an Juan de la Cueva(n. c. 1550) armeazg, pe rand, acelasi dram al adaptarilor su-perficiale 2.

Lupercib de Argensola, care e i un poet Eric, d trei peso,pe care le lauda si Cervantes, fiind scrise de an poet faimossimplu, prudent" ; se adauge ca' publicul a primit bine acesteincercgri intfun gen inteadevar noblel si care nu se depärteaza,ca altele, de urmarea artei" asa incat le-ar admite i cen-sura pe care el ar dori-o adoptatä pentru toate produsele teatrale: la Isabela, la Alejandra i la Fitts (1585). Subiectele apa4iycercului de actiuni st tipuri al eclogei, asa de cultivata In aceastaepoca, sau i povestirilor locale, ca, in Isabela", uncle e vorbade o fata pe care parinVi, ameninNi, ca si intreaga populatiecresting de supt stapantrea maul rege maur, cu desterarea i ruinalocuintilor i averii lor, o implora .sa se fad, a asculta ruga-munile, pana atunci despretuite, ale tiranului 4. i, pentrn a variao blanda, desvoltara nedibace, se introduc figuri exagerate fitdiscursuri de o adormitoare lungime.

In cele dota, Nise" (Nue lastimosa, Nise laureada), Domi-nicanul Gerónimo Bermudez (1- 1589) Intrebuinteaza aceleastforme pentru un subiect national, pe care 1-a Imprumatat de laPortughesul Bermudez, drama Ineset de Castro. Corurile, careformeaza dovada de putere a acestui poet, fac impresia color

En este mar de miseriaEl viejo y el desbarbadoTudos afanan a una.Los pobres con la lacenaLos mos con lo cuidado,Los otros con la fortuna.Martmenche, Le Condthe espagnole en France de Hardy it Racine, Paris

1900, p. 63 ci urm. De la Cueva scrie La conqutsta de la Betioa (subject na-tional). intro dramele 1w Virues, Un Atila.

Don Quixote, I, 48.4 Aceste scene arabe, cu Alboacen regele, cu Muley, en Citroamul Audala

(Abdallah), se pot pune alAturi en acele romans maure despre care am vorbltalurea.

'

'

208

din tragedia greaca. In ele Cupidon apare, si ca pierzator alSpaniel, prin aveutura vechiultfi rege got, si lumea intreagle socotita ca o csuava 11ira de amor, (mita suave lira de ouzo?).

La 1361 Madridul adunge Capita la statornica a 8paniei, sifratfi Sfintelor Patimi" (de la Sagrada Paszon), aceia aiDomnului a Sieguratatil" (IVUestra Seiiora de la Soledad) inreprepresentatnle lor in teatrele la Cruz si del Principe'.

ileum multzmea incepe a hoteiri teatrul, ceza ce e decibiv pentrudzrea pe care o iect pe care nu poate s'o p4raseasc4. Ea ii alegeptesele favorite, autorn pe cari-i aplauda. Ea itnpune anunietipuri §1 core o anume desvoltare a intngn, o anume calitatea fabulei. Puterea ei o recunoaste si Cervantes. care o lauda

stie sä aleagia si Incruii bune.In prorate, comediilor sb.le, ahupra carora vom vem indata,

Cervantes pomeneste cu laude marl opera lui Lope da Rueda(t 1505-6). E un om din popor, argintar de profesie. Cuo ceath de comedianti incepuse, pe la jumatatea veacului,Inca inainte de intemeiarea teatrelor permanente, turneuri"prm tcata tara. Deem uri si costume nu-i trebuiau actorit api-reau in portul obisnuit, mobilierul era cateva banci §i mese, comanta veche era cortinal., cmusicantii ciantau fara ghitara vre-oromanta veche 2 .

Rueda a lasat patru comedii, doul bucolice, zece asa-numitepasos, doul dialoguri nepastorale, toate incepand sä apara dela 1567. Ca si in Gil Vicente Portughesul, meritul e aparitiaunor figuri luate din viata de toate zilele clicentiatti si

cate un confident obraznic, criado, serviton pretentio§i,baba conrupatoare, ce pare sä vie din Calestina", ignoranti cartprefac benedicamus domine" in benelicamos domile", Tigancecare-st cer pomana milogindu-se, la lonosnica, promit color_ce platesc pentru a 11 se gaci ca dor avea i noua barbati, selavenegre, papagali, maimute. Figurile nobile sunt frati cinstiti cari-silasa surorile in paza bang-, fete care infrunta calomnia §i o

Ici §i colo alush la tazboaie si alte evanimente conlem-

Martmenche, o. c, pp. 60-1.Una manta vieja cortma Los mubicos cantando siu guiterra algun ro-

mance antiguo- (Cervantes)

"Maicii

ca.

i

<be-ehillen,,

binne.

..

porane smalteaza un dialog care e natural si atuncea cand mxe colorat.

Nu fall .influenta lui Rueda si-a scris Cervantes o parte dinopera sa teatrala, mult mai putin cunoscutä, dar care e into-resanta si In afara de elementele ce poate da asupra psiholo-giei si desvoltArii autorului lui (don Quijote>. El trato °deArgel", cu captivii sai in Algeria, e o simpla desfasurare dedialog popular. Si aiurea, in La confusa, la comedia clela Ama-rante (del Mayo), el bosque amoroso, la bizaira Arstmda, intalnimaceiasi nota care distinge pasagiile cele mai tramice din dollQuijote. Dar mai ales naturaleta de stil, exactitatea de observatiese observä in asa-numitele entremeses, piese intermediare. scurte,intr'un singur act, care despartiau comedhle.

In ele, ca in La guardia euidadosa, se vad soldati saraci; pre-tentiosi si laudarosi, sacristani pe cari fetele de la feresti li preferapentru averea lor, cersitori, negustori de olanda de Cambrai",de alto marfuri flarnande, de cata din Portugalia> (hdo porta-!rues) Iubire, rivalitate, cearta, pe drumul spre o impacarefinala, la care, pentru ca e ospat, lea parte si Invinsul.

Dar Intro bueltile bilne ale timpului Cervantes pornenesteIn romanul sau si cea mai indnIzneata opera de teatru a spin-tului sau creator, Numancia.

Subiectul se intelege. E vorba de sacrificiul vechir cetati ibe-rice care n'a vrut sa se dea Rornanilor asediatori, ci a preferatsa arda in flacari, spre uimirea vremd sale si a veacunlor ceTor veni.

Scriitorul da acestei teme toata puterea unei inspiratii inaltei cMduroase. Incapabil de a deosebi epocele, de a da coloare

istorica, el vede in vechea Numanta icoana Spaniei eroice carenu vrea sa se supuie Rornanii, cu cari crede ca ar sai n'aunirnic a face, ii par niste turban odiosi, pentru calificarea caroranu va cruta nici cuvintele cele mai triviate, acumulandu-le pamala ridicul. iepuri impelitati", flare ', fricosi; josnice canalii,care se incred in multimea lor, perfizi, neloiali, cruzi, tirarn,higrati, feroci, mojici, adulteri '; si mai las mutt din hsta 2

1 Liebres en pieles, fieres disfrazadas.2 Cobardes sms Romanos, vil canalla,

En yuestra muchedumbre confiados,

Soc)

.2'10

Micul popor spamoi", 1w. ulijurat, cluamg sprijmul zeilor,Spania Insi, mgreatg figurg alegoricg, rgsare pentru a se adresargului apgrAtor, Duerului:

Inalt senin acoperit cu stele,Care cu binecuvantarea ta ImboggtestiPgm'antul cel mai larg al tern mole

peste-atatia multi, Ii fericesti,Indemne-te spre mila mea tot dorul mieu,Si tu care pe-aceia ce sufgr Ii iubestiAjutg-mg acuma, In ceasul cel mai greu.0 tart nangjitg, i fgrg, scut sunt eu.Sunt Spania: ajungg-ti c'odatg ai tAcutCa trupul mieu puternic sg, ardg tot In foc

soarele prin mine in funduri a vgzutDomnie 'ntunecatg, i Mrg de noroc.Tiranilor atator h-ai dat tot ce-am avutFenicienii, Grecii, viind In acest Joe,Mi-au lost stg.pgni fiindcg asa ti-a lost vointa,Sau fiindcg pacatul mien chiamg suferintaDar este cu putintg, ca 'n veci eu sg rämanLa natie strging tot roabg, 'n acest fel

sã nu vgd o clip, scäpgnd de jug pagan,Cg se inaltä iargsi. In voie-al mieu drapel ?E drept, mi se cuvine sa zac tot supt stäpgn,Rgbdgnd asprimea sortii ce mi-o croieste el,Cgci fiii miei vestith, vitejii fii ai miei,Ii pierd puterea toata, prin vrajba dintre ei.Ori s'au unit vre-odatg sg-mi fie- de folosAcerte inimi phne de lira pentru frate ?Ci vrajba lor atuncea s'aprinde rtrai focosCand e cereau mai strasnic puterile-adunate.Ba Inca prin gglceava ce-i stasie furiosEi au chemat pe barbari.cu suflete turbate

Pérfidos, desleales, fomentidos,Crueles, revoltosos y tiranos,Ingratos, codiciosos, mal nacidos,Pertmaces, feroces yAdulteros, infermes conocidos, etc.

si

Si,

Si

Si

...

villanos,

Sa, vie, bogItia a-mi smulge färä cale,Facand cu mine insumi, cu ei un ras jale:Numancia aceasta doar singur 'a ramas,Ce-a scos ca sA se lupte o spadA lucitoare:Cu pretul de scump sange in lupta ce trasPAstrat-a libertatea-i de sine sta'atoare.Dar vac' acum, vai mie, c6, vine-un ultim ceas,In care se srarseste grozava-i incordare.I s'a sfarsi dar viata, ci faima veche nu,Ca Fenix ce din insasi cenusa-i renascu.Acesti Romani, atatia si-atata de fricosi,Ce cauta, sä 'nvinga pe ci nenumarate,De ce nu via sä batá putanii inimoiCe apttra, 'n Numanta un colt, de libertate ?0, de-ar putea sa fie din tara noastra scosi,De ar cädea sfortarea ce-o fac spre nedreptate!Si-aceastà erisoarg. a noastrit de-arDin sila care cata acum a birui!Dar, vai, dusmanul nostru acum din nou se'ncearca',Nu numai sg, loveascä cu armele ce stimIn zidul slab al nostru, ci, vrand sA no intoarclCu mesterii ce are, c'un mijloc ceIn margene ni sapa, un sant, adanc de parcg,Ar vrea sa ne'ncunjoare de nici sg, ne urnim,

numal paPtea care se'ntinde catre apaSe aparà de-aceast silin ta. cum n'a fost.Ni stau astfel särmanii, doar zidul sa-i incapg,Sa, intro i s iasa acum nu mai e rost,Si siguri sunt cA, vine puterea ce ne sapg.Dar, cand se vad acuma legati precum au fost,SMbatecele glasuri a' celor ce-si Vad parteaCu ultima putere razboiul cer, ofi moarte.Si-astfel doar partea ceia pe unde se strecoaräAle Durului valuri, scAldand zidul batran,Aceia numai poate mai sigurä sä pafii,Si-ajutä pe ostasii ce'n luptä mai rAman.Deci, pana nu razbeste masina lor barbara,SA-i schimbe cursul care ne scapa de stapan,Ma'ndrept la raul nostru cel cunoscut de veci

rgzbi,

gâcim,

Si

211

si-o

si-a

Si-I rog ca sa ajute acestui neam ce piere.0, Duro, rau cu ape frumoase, care treciPe cai intortochiate ce-si still numai de vrereSi lasi in urma aur pe-acolo unde seci,Ca Tagul nostru mandru, .si-aluneci in tacere ,Popoarele de nimfe iti vin la unda claraSi. ca sa ti se'nchine niciuna nu-i avara,Asculta rugaciunea ce ti-o indrept cu plans.Ascult'o, Duro, vina aice s'o asculti.Te rog ca nicio clipa O. nu-mi lasi glasul stans,Caci, daca tu in cale-ti pe-acesti dusmani grabiti,Crescandu-ti apa vesnic, nu-i gramadesti mai strans,Sr nu razbuni pe-aceia toti ce mi-au fost rapiti,Eu vad inchis acuma Intregul viitorAl neamului acestm ce este peritor.

In raspunsul lur, tot asa de solemn, raul prevede pe Goti, paAttila si ajunge pan a. a regale care va fl stapan al lumii intregi,Filip al II-lea, supt a cdrui fericita stapanire se vor strangeatatea regate Inca rrtzlete, pang la vestita Lusitame, odata Ira-podobita cu spolii spaniole. Invidie si frica vor incunjura iubitaSparue cu spada ascutita, care-si va desfasura triumfator

,steagurile.Sera llamado, siendo suyo el mundo,El segundo Frlipo sin segundo:Debajo de su impala() tau dichosoSaran a una corona reducidos,Por bien universal y tu reposo,Tus reinos hasta entonces divididos,El giron lusitano, tan famoso,Quo un tempo se cortó de los vestidosDe la illustre Castilla, ha de zurcirseDe nuevo y d su estado antiguo unirse

t.16 envidia y qu6 timor, España amada,Te tendn'm las nacrones estranjeras,En quien tu tefirrds tu aguda espada.Y tenderds triumfando tus banderas 1

Nurnantinii propun un duel Romanilor, li se refusa. Ints'unsalbatec avant se arunca asupra taberei care, contra tuturor

212

213

cunostintilor istorice, reuneste pe Scipione si pe Iugurta, bachiar si pe Mariu (in cetate e si... Viriat). Nu reuseste, si ceta-tenii ard tot, ca sä piara. si ei In focul aprins de manile lor.

Dar acest eroism scoate prea mult la iveala suterinta, fireasca,dar de loc dramatica, a toamei. Neputand sa ruptt 'in bucatipe acesti josnici Romani ce sunt prinsi I", ei mor pe rand denemancare si apar pe rand s'o spuie: mama, catre fiu:

0 hambre terrible y fuerte,Como me acabas la vida!

fatal cu copiii diipa dansul, cari se plang ca-i osteneste lipsa,iubita, care povesteste iubitului ca toti ai ei s'au prapadit orise prapadesc, ostasii cari cauta luptand cam cort in cort o bu-catilca de pesmet, fie si <Insangerat,:

Han de tienda en tienda hasta que hallaronlin poco de biscocho, el cual cogieron,Algun poco de biscocho ensangrentado.

S'a vorbit 2 de un spirit eshilean, care este de sigur in aceastasolemna succesiune de scene triste si fioroase, vrednice de a fiilustrate cu penelul lui Ribera ori al hii Goya, din nenorocirenu-i corespunde mci stiiuta realitatalor ce se presinta si mcimai ales bunul gust.

1 Descuartizar estos viles Romacos que estau presos.' ?i de Lemcke, III.

XIV.

Comedia spaniola"

II. Lope de Vega.

In sensul teatrului multirnilor se desvoltg neobisnuitul talent,de o furioasg putere de creatiune, al lui Lope de Vega, autora trei mti de bucati, dintre care marturise§te o mie cinci suteca tipgrite si da in editia intreprinsg de dansul insusi (1617-25)

nu mai patin de trei sute, «comedii eroice,, «comedii decapo y espadal, comedii «de figuronel , pe langa vre-o patrusute de autos sacramentalcs si atatea loas cgtre public, atgtea en-tremeses ca acelea de care s'a vorbit mai sus.

Autorul, ngscut la Madrid, dintr'o legaturg nelegitimat, la 1562,

a trait pana la 1635. Crescut la Collegio imperial al lui CarolQuintul, care nu e scoalg de eruditie"- ca, ia' Paris, College deFrance, ci un institut de pregatire a curtenilor si ostasilor, cudant, exercitii militare, musica intro obiectele din prima linie,el pleacg in lume cu un tovargs. Pe bietul copil flamanzit §idesorientat 11 culege un binefaca'tor. Invata. la Salamanca, apoila Alcala de Henares, uncle ascultg lectii de drept §i filosofie.Petrece un timp in Valencia, intrand in contact cu o scoalg lo-cal& de dramaturgi, care va chema aiurea luarea aminte a noastra.

Nu cauta, ca atatia altii, protectorul, acel care da situatia sicare furniseaza banii. Cariera-i de soldat se reduce la partici-parea in expeditia la Azore (1582) si in Invincible Armada. In-cercAndu-se in teatru, capatg de la inceput un mare succes,superior acelui din Erica, In care totusi, dupg marturia lui Cer-vantes, produsele lui, care ni se par non& artificiale si Intrunimic deosebite de ale tovaraqilor §i conourentilor, erau foarte

215

mult pretuite Acelasi Cervantes pare a lauda scrierile lui candvorbeste de cmultele i nesfarsitele\ comedii pe care le-a campusun foarte fericit talent din aceste regate, cu atata avant, cuatata chemare, cu un vers asa de elegant, cu o argumentareasa de bunä, cu sentinte filosofice asa de adanci i, in sfarsit,asa de pline de elocventA si de inaltime do stil, ineat lumea-iplina de faima lui 2}.

De acum, preot de la 1609, protonotariu, dupa ce fusese in-surat de doua on si avuse copii, el va fi la indemana celor douateatre ce functioneazg, dupa 1580 in Madrid. Va deveni furni-sorul lor general, de o activitate uimitoare. Dupa Imprejurariva potrivi si tonul pieselor sale, tiind sung, i *de mediul local.Caci, cand e vorba de Cordova, gloriile ei particulare vor fi ci-tate ; cand e o serbatoare a Toledei, se vor infätisa sträzileimperialului" oras, cu Tagul de cristal" la picioarele ei", cubiserica cea mare, icoa0, vie a cerului" (imagen viva del dela),cu incunjurimea ei, cu vega ei incantatoare 3. Va canta astfelacest stravechiu oras al Spaniei sale:

Sta Toledo, deci, astfOl,Cu alcázar i cu poduri.Tree pe ele pretendenti

C la Curte-asa se faceSi in case de senioriLingusiri, invidii,

I A mi poco se me entende de tiohar pero estas me ban sonado tan bienque me parece de Lope, come lo son todas las cosas que son 6 parecenbuenas (cizmarul din Guarda cuidadosa).

2 V6ase poemuchas 6 inflnitas comechas que ha compuesto un felicisimomgenio destos remos con tanta gala, con tanto denaire, con tan eleganteverso, con tan buenas iazones, con tan graves sentencias y finalmente tanIlenas de elocucion y alteza de estilo, que tiene Ileno el mundo de su fama(Don Quu,ote, I, 48).

Esta es, seliora, la imperial Toledo,Que el Taje de cristal a bus pies NieneY parece que en sumbras se detiene

Aiurea . Aqui quiero sentarme, que esta tarde,Hace la vega su vistoso alardeDe la hermosura y galas tie Toledo

(Puente Juana, III, 2.)

216

Sunt bogatii ignoranti,Mu sarmani tara de villa 1, etc.

Si Madridul va fi infatisat ca intrecand multe orase mari ince pnveste bogatia si farmecul" 2.

Cand Iauda pe Ferdinand Cato lieu], mai mare decat Traiansi Maic-Aurel a", pe ginerele acestuia, Austnacul Filip, un Ingervrednic de arta min. Apele si a Iui Lisip, impodobit cucu gratie severl., emul al lui Numa Pompilm i al lui Cesar,cand vede In Carol Quintul un print care nu se cla in materiede nobleta a sangelm si de vitejie pe Alexandru al Macedoniel" 4,cand pe langa el apare Filip al doilea, care nu e al doilea",acela pe care-I vor privi, pe langa lurmle noua, i cele pe careaurora le scalda cu margaritare, atingand antipozii adanci" 5,

putem admite c. va fi fost cadrul unei solemnitäti patnotice,oficrale.

Sense in asemenea conditii, pentru a da fauna si hrana, bacluar o oarecare bogatie, autorului lor, aceste tragicomedy." saucomedii" se resimt necontemt de umilinta mediului. Nu maieste in ele pcetul din buditile lirice, hrämt, nu numai din lite-ratura tern sale 6, ci din Horatm, din Virgil iutreg, i cu pieselece i se atribuie , din lincii Romei, din Ovidiu si Lucan, dacanu si din Homer, pe care totusi nu mta a-I cita, apoi din Cice-

Conzendadores de Cordoi a2 Y ya sabths que en Madrid

Excede, come en el celo,A ranches grandes ciudadesEn riqueza y deseos

(Arroyo, II, 1.)3 Mayor que a iayano o MarcoAurelio.

(Comendadores de Coz doe t.)4 Un principe que en la sangre

Y valor no reconoceM Macedonio Alejandie.

( Puente Juana, II, 5 )Un Carlos (been que le espere a EspafiaY un Febpe que con nuevos mundosVeran los que el aurora a perlas bafia,Tocando los an ipodos profundob.

Conicndadores de Cordoi a.)° Citeaza pe Juan de Mena, pe Digo de Mendoza. V. nota urmatoare. Apoi

pe Calist Melthea (Gatomagura, ed. Lemcke, II, p. 453), pe Garcilaso (p. 456).

discretie,

'

ss

.

217

rone si Xenofon; nu mai e cunoscgtorul de literaturg italiang 1,care vorbeste_ de Petrarca si de Laura, care stie bine pe Anostosi pe autorii de epopei burlesce, ba chiar pe Tasso, care, ihfa-tisand Venetia cu cerul ei care se atinge C11 Marea si cu ccgile,ei sträbltute de gondole 2, citeaza versul.

Perchè chi non la vede, non la pregia 3.Nu mai e inteinsele acea sigurantä de bnie, acea potnvire

delicatg de colon, acea mlädiere si trecere nesimtitä de la seriosla glumg, acea ironie fing, care distmg Gatomaqvia 4 Illi, imitatgdupg homerica Batrahomionalne , in care se vgd luptann-sepentru o frumoasg pisicg aprigul Mairamaquiz si elegantul Iii-zifaf, amestecand o intreagg lume migunatoare, de eroi si filo-sofi, de confidenti si paji in cearta lor, cAnOnd csonete), Cmatgta gratie ca si cum s'ar fi auzit musicantul din Tracia, darcu cgteva disonante cromatice de se dgdeau dracului guzganu",on rapezindu-se prin condoare, porti si terase cu tragice migu-ngtun" 5. Nu se vor mai gäsi ca aici delicate comparatii amintmd

t Cf. In llama Olelivdrosa, I, 17, in Arrojo, II, 2, In Ponfe Juana, II, 1Vinuviu apare in Bobas, 1, 11. Cf. mai ales In deocebite locuri poemulGotomaquia (p. 458, etc.).

2 lbad., ed. Lemke, III, p. 471.Que al cielo desde el ague se avecinaY en Ondolas por cochas se camina,

1 Se mteaz/ in Beltsa, II, 8, la marquesa de Pescara, que Italia celebrey honra" on Isabella Andreina". In Bologna 1 se pare cit se Inv atg.medicina

En Boloma, en las escuelas,Donde se lee medicine.

(Magor imposabalt.)In Gatontaquaa, p. 471, Anosto. Poetu butlesci, pp 417 84 Pare soma' intro 1600 si. 1610, flinda se pomeneste Valahla" , mul.

tämita lin Maim ViteezulY escuche la famosa Gatomagula,Asi desde las Indies a Valaquia,Cone tu numbre y farnaQue ye per nuestra patria se derrama.

si Transilvanul" Sigismund Bathory demEn Juan de Espera-en-Dios y en Transilvano,En Pirro griego y Scévola romano (p. 478).

' Asi los gatos than alteradosPor corredores, puertas y terradosCon trkucos maullos (p. 453).

.

218

pe ale lui Dante ,,copilul fraged, obosit dupa ce a plans, carese hraneste la sanul maicei sale":

No queda el berno infanteMas causa de despues de haver llorado,De su madre en el pecho regalado 1.

Vor hpsi in spectacolele lui, productii penlru rudimentarele scenepopulare din Madrid, privelistile de natura adrnirabile ca aceleade aici: räsarituri de soare cand lumina diminetei 1ncununaultimul diamant al mantiei noptii ce fuge":

... La luz de la mafianaQue coronaba el ultimo diamanteDel manto de la noche que iba huyendo 2,

amurguri de Maiu, cu soare cald si aburiri de-asupra roselorproaspete.

Estaba el sol ardienteUna siesta de novo calurosa,Aunque amorosamentePlegando el nacar de la fresca ",

cu umbrele muntilor ce cad:

Ya las sombras cayendoDe los mayores montes 4 ..

cobotari de noapte, cu stele, diamante si scantet" l'n roatelezeitei intunecate, pe cand pasarile tac si lasa pustiu campul.

Bajab/a ya la nocheY las ruedas del cocheTachinadas de estrellas,Bulladores diamantes y centellasDetras de las montaiia resnaban,

Cale un cotom-apare Incarcat ca un soldat spamol in Flandra.Mas cubierto de escarchq6Que soldado espahol que en Flandes marchaCon arcobuz y frascos (p. 455).

1 P. 461.2 Ibida P. 479.

\

219

Los pájaros callaban,Dejando al campo yermo,

frigul noptilor de iarng frias noches de un invierno helada, cuscanteieri de stele privindu-se" 1.

Vor lipsi gingme priveli§ti ca ale primgverii ie§ind in cer-dacul de trandafiri si de crini asomdbase ya la primavera porun balcan de rosas y alelies -2 ale privighitorii ce ccanta §iplange, et un ttempo llora y canta 3 -, ale grgielor Inane pecare un pas u§or sa zicem ca al unei frumoase Amazonenu le plead,:

La Amazona bella pareciaQue por los trigos palidos comaSin doblar las espigas de las cafias 4,

ale vitei de vie, goala de frunze, care se parase§te asprei Im-brati§gri a vanturilor reci :

No suele por los fines de otormQuedar la vid iiudosa en los sarimientosDe los marchitos pampares iobadaSin resistencia a los primeros vientos D,

dung. ce sturzn, (escadronul) lor, a plecat de de-asupra strogu-rilor 6.

Aici, dupg, gustul aspru al multimilor, colorile sunt adeseatari, striggtoare. Confidentii, dupg, o dating, pe care Lope, dacan'a creat-o, ci a primit- o fara resisteuta, intrigheaza, rad, aruncavorbe groase, ieau In batjocura si suferinta cea mai a dancg,precum se face pentru Sancho cel osandit la moarte pe nedrept,

1 P. 471.2 P. 452.2 P. 478.4 P 458' Come se mira altivo campanario- De aldea, donde hay villas

Para bajar despues A las campifias,Cubierto por el tiempo de las uvasDel escadron de tordosQue en aquello sazon estón mas gordosCuando los labradorasLimpian lagares y aperciben cubas.

220

In Egrella de Sevilla, aducandu-se si musieanti. Fara, dansii nuse poate publicul ii care, poetul e dator a-i scoate, §i anumefa,ra sa ascunda nimic supt glume care miroase a bucatarie sia grajd. Eroii, personagnle dramance se amesteca Inteun haoscare ar arata ori cea mai mare necunostinta a istoriei on cearum mare inditerenta fata de dansa, un Alexandra de Medicisd. ex. aparand pentru a lua pe mostenitoarea din Urbino (Laboba para los otros), oameni dln toate timpurile intalumdu-se Inlocuri a caror precisare lipseste cu total si care se pot schimbadin clipa in chi* la fiecare din scenele ce par a fugi ca sa seevite o adancire a situatiilor, o inchegare a figunlor. Cutare regepagan se recomanda asa

El gran Mahumeto Sultan,Emperador de la China,De Tartaria y de Dalmacia,De Arabia y Fuentarrabia,Sefior de todo el OrienteY desde Persia A Galicia 1

Pentru a-si vadi sentimentele fata cea mai sfioasa &este stri-p te tan: largiti-va, ceasuri fencite, opriti-va, lacrimi ale mole.Vai, ce amorezata sunt ea 1 Vai sange, vai iubire, vai fool 2".

Jocurile de spirit sant greoaie si cautate. Daca eroina e c SteauaSevillei, se va vorbi de cepiciclul soareluil: clasa in cele cincizone ale lui soarele, caci steaua 'eu sant,. Regele Sancho roagape aceiasi sa nu-i apnnda cu focal ochilor palatal. Un osanditla moarte pane sa-i canto lautari fiindca vrea sa ispraveasca siel ca o lebada. Comparatdile sunt enorme, dintr'un domeniusi intr'un gen care apartin acelei clengua culta), a scolii luiGongora, pe care a atacat-o in poemul stiu comic3 §i pe carea combatut-o intr'un opuscul special, de teorie poetica, Disegreode la nueva poem:, cum a combatut anarhia teatrall, pe care a

i Boba, III, 102 Margdos, horas diehosas,

DeterAos, lagrmaas rams!Ay, qu6 enamorada estoylAy ,,angre, ay amor, ay fuego I

(Comendaclores de Cordoba)Gaton oqura, p 456.

(221

continuat s'o practice, in Nueva arte de hacer comedias. lata oproba de unde se poate ajunge cu acest stil do o colone maurai.Citam din Comendadores de Cordoba :

Vent. CA, nu e in ToledoAtata mare de sa aduca nacazuri.D. Beatnz. Destul sa o fac eu din ochii midVent. In ei sa ma Innec eu pot,Si nu numai eu, caci sufletulEste o iacrima a ta,Un potop In care ma "innec 2."

Un batran rege amorezat va dori sa poata face un templeiubitei pentru a-i ridica altar. Alt rege va fagadui donei Elvira,asediata in cetatea ei, c o va incaroa de dartni i va creafeude acelor ce se v or paste din inbirea pentru ca, apoiafland cal este sora, s'o acopere de toate insultele.

Poesia n'a uitat-o insa autorul duioaselor Sohloquzi dupa moar-tea celei de-a doua sotti si a lintel, acea poesie pe care multipoeti o pretind si multi intelepti n'o pricep", va spune el cuadanc inteles.

... La poesiaQue muchos necios pretendenY muchos sabios no intenden 3.

In Estrella de Sevilla, cand iubita se vadeste, Intro el si cstea:se desfasura acest dialog.

Ea. Si, fiindca vrei, eu sunt.EL 0 steaua vieii mele.Ea. Sunt steaua acea ce te'ndreapta,Sunt steaua ce-ti stau inainte.

In Gatomaguia poetul are amintiri africane palmieri, maimute, din Te-tuan (pp. 470-1).

2 Vent. Que no hay desde aqui a ToledoTanto mai quo cause enojos,D. Beat. Basta que'haya el de mis ojosVent. En eso anegarme puedo,Y no solo yo, que el almaEs una lagrima vuestra,Ern diluvio en quti me anego.Mayor imposibile.

lor,

$

de-mci

222

Primeoe: iubirea InvingePuterea pedepsei ce voiu;

cum Iti pAstrez eu iubirea,Sunt steaua prielnicA tie.De mergi cAtre moarte, nebune,M. duc cAtre moarte si eu.

Lupta de Intrecere din Lo que ha de ser ' e plinA de miscare.Lungi pasagii de comparatde se presintá une on, pline de ceamai dehcatA sinTtire. Asa In Eugalio :

Cum rAmAne uimitCopilul vAzAnd cum cl zboarA,PasArea cea ce gandiaEl c'o va prinde dormind,Ori cum rAmAne teranuland vede vre-un iepure careDin mama lui insAsi tisni,Cum vrea In culcusu-i sa-1 prindA,Ori cum se trezeste acelCe 'n somnu-i visa ca In ladA,In cAmp undevaq o comoarA,Ori bietul captiv ce prin visCredea cA-si gAsi libertateaSi iarAsi In lant se vAzu 2.

1 II, 8.I Cual queda desvanecido,

El neflo que volar vi6El pajaro, que pens6Coger durmiendo en el nido;O come queda el villanoViendo la liebre correr,Que la pensaba cogerEn la cama con la mano,O come queda despiertoEl que dormido softabaQue en arca Ocampo se hallabaAlen] tesoro escubierto,O si por un mal sucesoSoñaba en cautividadQue ya estaba en libertadY despierto se halla preso.,

(II, 7.)

223

Ca Marea furtunoasg care dupa fagaduinti de senin Ti umfigvalurile sunt i oamenii:

No has visto el mar procelosoPrometer serenitadesY luego con tempestadeDesmentirse cauteloso 9Pues asi los hombres son 1.

Si In acest loc, pentru a ggsi pareche sufietului femeiescschimbgtor:

ZI MATH furioaseSg nu cearg §i sg se restranggInteun punct de uncle sa nu mi§tePgmantul In ceas de manie,ZI aierului sä se opreascg,Stange un foc, soarele-I stgpanektte,Fg viitorul sg se argte,Trecutul fal de f4acum sg fie,Cere celui amorezat statornicieCelui cu banuieli cere4 placere,Si spune ca Intr'o femeieSg nu fie schimbare i slabiciune 2.

Sonetele intercalate in dialoguri pentru soliloquiul unuia dintreeroi sunt adesea de toata frumuseta:

Trece Marea negustor ce dore§teA fi bogat §i pe taram strain

Los maagros del desprecto.Di al mar furicsoQu6 no brame y se reduzgaA un punto que no produzgaLa terra al tempa forzosoDi qu6 el aire no sustente,Queme el fuego, el sol se pare,Lo porvenir se declare,Lo p?sado est6 presente.Pide a un amante firmeza,Pide a un zeloso placerY di qua en una mujerFalte mudanza y flaqueza.

(Comendadores de (Jordoba )

1

'

4224

isi uita de al terii maice sanNici frig, mci cald nu-i e, de ispraveste, etc.

nu odata asa-numitele sentente" opresc atentia 1. Seurteexpresii de sentiment fulgerä din mijlocul versunlor indiferente,ca In aceastä rugaciune a unuia care simte pasul mortii si coremila, ca nu este unde sa fuga":

Ya de la muerte llega el paso estrecho.Piedad, sailor, que no hay donde huya 21

S'au relevat si legaturi ale lui Cervantes cu popularul romaneero, cu atat mai stranse pot sa fie ele si sunt cu pieselelui Lope, ale carm subiecte. daca, de cele mai multe ori, sunt Matedintr'o conventionala viata din toale zilele, ating tot* une oridomeniul istonei legendare povestea regelui got Vamba, a ul-timulni Got din Spania", a ceiui d'intaiu rege al Castiliei, a bas-tardului Mudana. a lui Cid (Las almenas de Toro), a infantilor deLara, a lui Bernard del Carpio, a lui Oton" ImpAratui din nu-vela romantica 3 S'au relevat intregi pasagii luate din trag-"menlele romancerulm, si In altele se simte sudul proaspat siaromit al poesiei populare:

Vantun racoritoare din Madrid,Care, in zori si in amurguri,Veniti din sierrele Inalte,

Vanturi care 4 ndicatAtat de straine furtuniin Marea iubinlor mole 4...

' Quien bien ama, tarde olvida(Mohno, II, 14).Los desastres y desdichasSe lucieron paia los hombres,Que es mar de llanto esta vida (Estrella de Toledo).Que donde hay fuerza de hechaSe pierde cualquier derecho (ibid.).

' Enrados de celauro, III, 7. Cf. II, 7Si no este camino de la mueite,Decidme donde van tan tristos pasos.Que quien desea morir la vida tome.

3 Odatä si El gran duque de aloscovia (falsul Dmitri.)).' Frescos vientos de Madrid

Que las mafianas y tardes

Si

Puterea extraordinara de inventie si creatiune a lui Lope deVega ar fi putut 0, ni dea eu adeveirat Infatisarea supt toateraporturile a Spaniei contemporane. Nu ni-a dat-o. Diritr'o comedieIn alta se strecoara aceleasi tipuri de conventie, umane, dar nupersonale, individuale: prinse 'Lisa intr'o actiune noua, intr'onoua intriga de iubire. Cu alte curse, cu alte mijloace de sea-pare, cu alto complicatii si surprinderi. In cetire abia le prindem,si varietatea tipurior ni-ar placea rnult mai Mu lt. Publiculinsa nu pastra mult timp amintirea celor pe care le vazuse si,deci, obisnuit cu figurile, atentia toata se indrepta asupra noutatii,tot mai rafinate, a sforilor".

Societatea care ni apare astfel nu e, deci, nici a trecutului, pecare poetul nu si-a dat osteneald sa-1 cunoasca Inteo vreme andtoTarasii sai de chemare, fratii Argensola, erau istoriografi aiAragonului si continuau pe Zurita, piesele istorice: El mejoralealde es el rey, Comendadores de Cordoba, Estrella de Sevilla, Elnuevo mundo, avand din viata altor timpuri numai unele numesi Imprejurari culese In cea d'intaiu cronica la IndemanI ; nue nici a presentului, care nu s'ar fi recunoscut In figuri ca aceleace Tor reiesi din analisa unora din operele lui core mai vred-nice de o mare reputatie.

Pentru Lope regele e o persoana divina, un divino descen-dente" 1 Dar Zell pe pamant care, el, are dreptul sa ceara oricesupusilor sai, O. osandeasca la exil, la desterare untii printmostenitor i se spune ca n'a ajuns a dornni ca el poata lua oasemenea masura 2 si la moarte, e Infatisat de cele mai multe.ori fail, niciun relief, iar ate odata de.a dreptul In conditii In-jositoare, supt un aspect infamant pentru demnitatea si persoana

Penis de las altas sierrasA refrescarle y baiiarle.

Vientos que habéis levantadoTan extrafias tempestadeskn el mar de mis amores.

(Am, de idadrid, II. 12.)1 idohno, II, 17.' Tienes poder para honorarme,

Mae no pare desterrarme,Que aun ahora no area rey.

(EI Moline.)

2'5.

26

Ini. lat1-1 lludliad pe un fel de Orlando Furioso" din Toledo,care, plin de initial, a intrat In casa unde-si stie dusmanii si aucis pe toti oamenii, ba, pe lAngl ei, si pe cani si. pe un pa-pagal, trad/tor si el, de vreme ce vorbia":

Tambien traidor, pues hablaba '...

Cutare alt stApanitor avneste la o femeie care si-a flcut ale-plea fil. dupg, care se pierde si fiul lui, prinOl. Confidentuluili spune, milog: Ce poate face un biet mosneag ca mine":

Un pobre viejo, COMO yo, qu6 presto 2 ?

In Eetrella de Sevilla, don Sancho eel Viteaz a vgzut IntrAndin oras o femeie de toata frumuse0,. Se informeaza eine e; des-copere. Ii trebuie. Afiand de la don Arias; Indemnätorul spre sa-

' tisfacerea patimii sale, cg, steaua cea frumoase are un frate, segrAbeste a lua pe acest Busto Tabora In serviciul sgm, a-1 facesamhelan, doar 1-ar putea opri la Curte ca sà se rapadg, insusila casa pe care n'a lipsit s'o visiteze. Lite() noapte, venind peneasteptate, sambelanul aria pe rege, care a conrupt pe confi-denta fetei, in aceastg, casg, a hai, uncle bojblieste pe 'ntunerecMr& a fi intllnit pe iubita capridittlui sgu. Se face a nu credocg, e regele si o spune in cuvinte nobile: regele nu-mi poatefar...e au, singur, ascuns si färl suitl; nu se poate... El tni-a datcheia easel lui, qi nu putea sd vie f &a cheie in cam mea :

El rey procurar mi daft,Solo, embozado y sin gente,No puede ser.

La Have me ha confiadoDe su casa y no podiaVenir sin Have a la raja.

Se ajunge la cearta; regele se socoate jignit. El simte nevoiade a-si Tasbana autoritatea, onoarea..Dar singut nu poate.

Intrigantul ii propune atunci sä Intrebuinteze pe altul. Cgci

1 Comendadorea de Cordoba.' Maim, 1, 12. Am vAzut In ce termini o curteneqte, oferindu-i altar In

templul ce ar zidi (II, 17.)

227

arl pedeapsh nu se poate; el e doar regele si are toate drep-turile; gustul igui e lege In tot orbis al Spaniolilor:

Pues en el orbe espafiolNo hay mas leyes que tu gusto.

Recomandh pentru aceasta pe Sancho Ortiz, care se Inthmplaa fi cel mai bun prieten al Iui Tabera si logodnicul suroriiacestuia. S'a sashrsit un act de les-maiestate, si el trebuie sh-1räsbune. Cum oare ar putea sh refuse P De altfel, regele-i oferh,dandu-i plicul Inchis cu numele celui acum oshndit, o hârtiede iertare pentru crima ce e sh se comitä.

Sancho se revolth contra acestui mijloc de a-1 cruta: yo cédula!,yo papel I Dar, fiind cavaler, va face, nu ce-i e plAcut, ci ceeste datoria lni":

Mas soy caballero,Yo no he de hacer le que quero,Sino lo quo debo hacer.

Provochnd deci pe amicul care-I Intampinh cu atata bucurie,II ucide, strigand sh se spuie regelui oh Sevillanii au In manifaghduielile lor":

Decidlo al rey, my sefior,Que tienen los SevillanosLas palabras en las manos.

Aceasth veste teribill Ii soseste cEstrellei) tocmai cand, cucea mai curath bucurie, se ghtia de nunth cu omul care acume un ucigas, ucigasul fratelni ei. Ea se ridich acum, potrivit cudatoria toti o simt pe a lor, slash de claim% regele, pentrua chpäta pedeapsa ucigasului, care, la judecata regalh, li e sifagtiduit.

0 situatie care nu a'ar putea descurca, odath ce autorul moraln'are mustrhri de cuget si pregeteazh sh iash, la ivealh. Intr'untärziu numai, brusc, el spune color de fatA: Ucideti-mh, eh euam fost causa acestei morti; eu am poruncit sh-1 ucidh, si aceastaajunge pentru deschrcarea lui":

Matad a ml, que fai causaDesta muerte. Yo mandaMalarte, y aquesto bastaPara su deacargo.

228

piesa, fara nicio adevdrata sanctiune, se terming, en casa-toria lui Sancho Ortiz cu 4steaua,, In puterea fagaduielii de ai se da omorãtorul, pe cand regele admit* ca i curtenii lui,pe Sevillani, de hatarul carora s'a scris piesa:

Adnairado me ha dejadoLa nobereza sevillana

Toda este geitte me espantaD. Pedro. Tiene esta gente Sevilla 1

Odath Lope se apropie de o mare figura istorica, Impodobita,nu cu coroana regelui, ci 49u aureola omului de geniu, de CristoforColumb. De la inceput el apare in El nuevo Afundo ea unsimplu pastratoi al tainei pe care i-a incredmtat-o, 4n insulaMadera, un navigator pe moarte (o vorba de socrul stiu Barto-lomeiu Ferestrego, intrebuintat In expeditiile Portughesilor). Elface doar calculele, harta pentru a sprijini siguranta primitade la a4ii. Fireste c astfel tot farmecul personalitgtii desco-peritorului dispare, i inteieseaza doer staruinta cu care el ur-mgre§te realisarea unei idei sträine.

nici aceasta staruiuta nu e urmarith de aproape, in ranclulIntaiu, prin fasele ei. Genovesul apare, cerand sprijin ma-terial, la regele Portugaliei, care, cu popii lui cu tot, 11 iea inras. In Spania, se vorbeste de nevoia cea mare ce este de a, selua, asupra Maurilor, Grenada i deci ni se vor aduce inainteultimul rege, sfetnicii sai, cantaretii celor din urmtt zile ale st.-pnirii lui, tradatorii cari yin la cre§tini, sfatuirile de rttzboiu aleacestora. In al doilea acl revolta echipagiului corabiilor ce nu maiajung la tinta trece rapede, i, In locul durerii nemargenite a omuluisuperior, neinteles, care se vede amenirqat cu moartea, Columbaduce argumente, citeaza nume clasice. Indata apoi rgsar In-dienii, caciguii lor, femeile amorezate In lumea Pieilor Roqii. Co-lumb, cel odinioara batjocurit ca matematic imposibil":

I Cf. kn in alt loc:La gente desta eludedObscurece la romana.

Regele No ho yisto gentsMae gentil y mas cristianaQue la deste cidad.

Si

Si

229

Malditas sean tus mapas,Matematico imposible,

revine numai ea sa-I vedem plecand in Spama ott damn, robi0, mai ales, vestea victoriei. In al treilea act, plin si el de see-timente i intngi iudiene, el se mai amesteca numai pentru aface Inchinarea eatre regii catolici 0 pentru a spune pubh-eului ca s'a ispravit piesa.

Pacat ca o singura data ornul are in adevar simtul mistenosal misiumi sale i se intreaba ce a Intrat in sufletul ml, eme-1richca si misca, astfel, uncle merge, unde calatoreste ? Ce soartanrmeaza 0-1 duce":

Qu6 es esto que ha entrado en mi ?Quien. me lleva 6 mueve ansi ?Donde voy, donde camino ?Que derrota, que destinoSigo, o me conduce aqui ?

Despre infatisarea Cidului insusi In aceasta comedre" se vavorbi in comparatie cu o opera contemporana mult supenoara;aici ajunge O. se spnie ca nici acest erou al Spaniei medievalenu castiga prin interpretarea lui Lope.

Cei ce nu sunt eroi, ci oameni obisnuiti, curtenese, se batpentru orice jignire 0 au datoria de a da la sfarsit un seninspectacol de impacare. Nu se deosebesc intro ei, i rare ori tipulprofesional se gaseste un moment: soldatul 1, negustorul . Fiecareintereseaza numai prin participarea lui la un imbroglio de dra-goste. Daca scena se stramuta undeva la tara, ca in Molino, averna face numai en o ascunzatoare, o travestire.

Tot ca o singura figura conventionall apare femora fata care0-a ales in tama mirele, nevasta care in casa unde e intern-niat 1i asteapta sotul, razbunatoare a onoarei ramase in samasa. Din cetirea intamplatoare a unei piese doara vom cunoaste,oricat s'ar schimba fabula, pe 'toate femeile lui Lope.

' Aflm, ca in cave entl'emese de Cervantes, pe fnegnstorul flamanth) cummicurde ltu fele stela si de war, (con mans curiosidades de ratio y deoro tandnen).

Cei ce servesc pe rege al fuego incliano y al flamenco filo) (Mohno,1, 11).

'

230

Morita a se nota insa ca tonul de critica §i. defaimare dinfabliaux, din vechiul teatru frances, din Boccaccio, a disparutSe spune, de sigur fate() piesä intreaga ca femeia nu sepoate pazi:

Yo para miPor mas imposible tengoEl guardar una mujer,

zice insa§i regina Antonia din El mayor imposible. Orice incercarede a-i birui inlelaciunea e zadarnica:

Todo pensamiento es vanoContra ingenio de mujer 1.

Plansul ei e o prefacatorie totdeauna biruitoare:Pues siempre mueve la mujer que Bora .

Daca o despretuie0e, Intrece In rautate cvipera Sc4iei): -

Quo no hay vibora en la Scitia,Ni tiene el Africa sierpeComo mujer agraviadaDe que el hombre la desprecia 3.

Dar femeia merita, oricare ar fi ea, respect. A le onora .petoate e o datorie a fillor catre patria mamelor, por el primerhospedaje, se spune nalv. Contra doctrinei proventale ca trebuiesa se caute, pentru un omagiu care poate fi curat ideal, sotiaaltuia, aici suspinele se hadreapta catre fete, dar se spune apriatel omul cdiscret, tniciodata nu trebuie sa fie mai galant decatfatA, de propria lui seVe,:

Siempre tu6 mi parecerQue el que es discreto, d. Juan,Nunca ha de ser más galanQue de su propia mujer 4.

Casa e o fortarea0 a onoarei:Donde vive la purezaDel honor, muy sin cuidado 5,

5 El mayor nnposale.2 Mohno, 1. 1163 Hermosa fea.a El prenno de ben hacer.5 Los milagros del desprecto.

231

Dar onoarea, din care s'a facut prea mult un sentiment do-minant, alaturi en iubirea Itnsasi, 4n acest teatru, nu se sindeatinsd decdt prin a i 86 spune cuiva In viatd :

Quanto se habla en corrillosNo es afrente que se haceAl ausente que no lo oye,Sino ó los que estan delante.

Uncle nu e femeia e ca un NA de de Iad, tun limb, infernal.Fara femei nu e via0.":

La casa en que no hay mujerComo limbo viene a ser.Ni tiene pena, ni gloria.

Sin mujeres no hay vivir1.

Cu atat mai mult femeile care s'au nascut eat sange pobil sipretuire):

Las mujeres que nacimos,Sefior don Pedro Giron,Con sangre y estimacion,Mas que las otras sentimos 2

*i una din cele mai frumoase Intro piesele lui Lope, el ins*un iubitor de femei; cum apare si din romanul sau Dorotea, e aceiape care o Trichina sclavei iubitului ei" (la Esclava de su galdn).

Dona Elena, Mexicana de origine, iubeste, dar, si ea, cinstit,pe un tanar Juan. 'fatal acestuia, hate() 01.1 de saracie, vreasa-1 faca preot cu venituri. El vorbeste de legatura lui de onoare.Va merge deei In Flandra sa moara:

Donde no se da perdOn,Es la bendicion en vano.

Pentru a-1 regasi In orasul undo a fost reVnut de un prietenal tatalui In suita lui, Elena morge la Wrap, care el Insusi seascunde, plin de mustrari de cuget In acest forms, si se vinderoaba. Devine Insa, pentru frumuseta, blandeta, harnicia ei, cao Rica adoptivä a stapanului

2 El promo de bien hablar.2 Los entilagtoos del desprecio.

.... : .. . . .

232

i iata 'ca acesta o trimete sa ingrijeasca, de don Juan bol-nay. Ce bucurie la, regsire I Dar tanarul nu refusa obsesiunile

, unei Serafina care vrea neaparat sa-1 facä fericit In casnicie.Tatal ar fi bucuros de aceasta.

Cum sa se iasa, din incurcatura '? Lovitura de teatru intervineunde logica sentimentelor si situatiilor apare ca neputincioasa.Desperarea Elenei, care se face recunoscuta de toti, decide.Serafina-si paräseste titlurile la posesiune, ca rAsplata a uneiasa,' de mari vitejii", por hazalia de tanto valor, iar mosneagulFerdinand, pentru ca-I coplespsc, asemenea fapte bizare"porque tan bizarios hechos merecen premio mayor.

Nu putem spune, pe basa singurelor piese studiate acesta eteatrul lui Lope de Vega, dar ni e iertat a fi de parerea caaceasta si nu mai mult e calitatea unei opere de- o rara mladierede vers, de o turbata vioiciune, de o ametitoare succesiune descene, de o eleganta usurinta supt toate raporturile, care se-duce Intaiu, chiar daca nu rechiama pe urma.

Daca, intr'Insa nu se oglindeste o societate intreaga, putemspune ca In ea un public si-a regasit timp de atatea deceniitoate gusturile.

Lope de Vega putea de sigur si mai mult, dar n'a dorit de-ck tocmai at:Ma.

XV.

Comedia spaniolli"III. De la Lope de Vega la Calderon.

A. Teatrul multimii din orasele mari, Madridul, Sevilla, Toledo,Cordova, nu era singurul teatru spaniol in mica pe care prinextraordinara lui productivitate Q11 scopuri de castig o (laminapersonalitatea lui Lope de Vega.

Un altul incepuse alaturi cii al lui pentru ea in curand cele-britatea inepuisabihilui creator de scene legate printr'o intriggnecontenit noug sä-1 ingbuse, impiedecand o desvoltare care n'arfi avut urnagri mai putin insemnate pentru literatura spaniolg

pentru cea mondialg in genera.Lope petrecuse cgtva timp, la inceoutul carierei sale, in Va-

lencia, i s'a pus intrebarea dacg aici a ggsit o scoalg de dra-maturgi care sg-1 indemne, dAndu-i i modèle, sau clael el insusia provocat ivirea unui numgr de opere alcgtuite cam tot odatacu ale lui proprii.

Cine urmgreste de aproape aceastg scoalg din Valencia se vaconvinge lusg rgpede ca ea represintg un gen dramatic maiMalt, rnai nobil, mai moral, cuprinzand neasgmgnat mai multäputere tragicg si care deci nu poate veni din imitarea unei scenezgomotoase i sprintene, dar fgrg, leggturg cu un ideal mai inalt,cum a aceia care formeazg gloria poetului madrilan.

Aici, in adevAr, e coasta Cataloniei, cu stransele leggturi, asade vechi, care o unesc cu Italia, cu Aeademiile" sale, ea aceiaa Nocturrnlor", intemeiatg in 1591, cu obiceiul de a se facepoeti laureati", cu tot ceia ce ln materie de curtoasie" cevamai putm cunoscut in alte parti ale Spaniei venia de la Curtilecu fine moravuri ale principilor italieni. Si In fund era Arago-

234

nul, batranul Aragon medieval, deprins a i supraveghia, controlajudeca regii, purta razboaiele sale deosebite, a trai din

zarva, si lupta, a pastra cu scumpätate traditla din romancero"dominata de uriasa figura, a cavalerului crestin, Rodrig Diaz,Cidul, legat de Castilia färä Indoial, dar pentru care acestibaroni ace, de tari de grumaz trebuiau sä alba, o evlavie de-osebita.

In acest sens se va forma si se va desvolta deci i acest teatru.Ii represinta mai mu4i: canonicul Tárrega, don Gaspar de

Aguilar, Guillen de Castro; patru din membrii acestei tovaräsiipoetice public& acolo, la Valencia, In 1608 cu alte ediOi la1609, la -1614 o culegere de deugspfezece Doce co-medias de cuatro poetas naturalcs de Valencia.

Talentul singar al lui Guillen de Castro y Belvis ar ajungepentru a face celebru acest grup de scriitori. Nascut la 1569 InValencia !magi, el nu Intra, In clientela vre unuia din puterniciitimpului, ci, ofiter al trupelor regale, TO pastreaza, de si same,pang, la capät o oarecare independenta. A fost un timp co-mandant Intfuna din cetAile regatului de Neapole. Moare la1631, dupa ce, intro 1621 si 1625, daduse la lumina, doulzecipatru din bucat,ile sale.

ConVinutul lor e deosebit. Une ori e vorba de via0 local& (Losmal casados de Valencia); alte ori de rosturi istorice (El condoAlarcos); nu lipsesc comedii de intriga intocmai ca ale lui Lopeinsusi (Engaiiarse engafiando, La justicia en la piedad); prieten allui Cervantes, Castro a pus pe scena si pe ereul acestuia, InDon Quijote.

Cea mai Insemnatä opera a sa, Las mocedades del Cid, a ramascelebra mai ales prin partea de inspirgle pe care a dat-o Ci-dului" frances al lui Corneille, de nn caracter cu totul deosebit

destinat altui public, In alta fasa do desvoltare. Piesa, carese InfAiseaza In doua, par0, fiecare de cate trei acte deci cuo Intindere ceva mai mare cleat a unei piese moderne de cinciacte , are Insä si prin ea singurd covarsitoare insemnatateliterara si istorica.

Guillen de Castro nici n'a vnit, propriu-zis, FA, scrie ceia conumim noi o piesa. A luat din Romancero" ispravile lui Cid,cum erau, cu anecdotele de acolo, cu figurile de acolo, cu scenele

si a-si

si

bucati:

6

235

cavaleresti si cu eventualele inconsecvente si chiar trivalitAtide acolo, le-a dramatisat, intr'un stil de o perfect& naturaietti.,dar si de o incomparabila maiestate, in care vibreaz& sufletulinsusi al unui popor tare, ajuns in st&panirea tuturor mijloa-celor sale. Partea Int&iu, ce se intámpl4 s& aib& o unitate inconflictul dia sufletul Jimenei, care iubeste pe Rodrig si e totusidatoare a-si r&zbuna pärintele contra acestui ucigas al lui,iniAtiseaz1 pe acele personagii care sant necesare pentru parteaa doua, unde nu e vorba decat de luptele regelui don Sanchopentru a reface Intregimea regatului de Castilia si de Leon, deudiderea lui, de tot sangele ce trebuie s& se verse pentru is-pásirea cumplitei crime, a zguduitorului sacrificiu; se pregatesteIn acea parte d'intaiu si cunostinta persona giilor din a doua sia motivului actiurni lor tragice, dar se creiaz& si atmosfera demisterioas& asteptare ce e de nevoie pentru ca aceste s&nge-roase fapte sä rasarä In toatä maretiae lor cutremurAtoare.

Nimic nu fnpiedecci insd ca o astfel de actiune s& fie continuatà.Potrivit cu buc&tile din Romancero, intreagei viata Cidului" puteasä se desfAsure altfel. Moceclades, corilaria" eroului nu e, dealtfel, decat ceia ce in epopeia medieval& trances& sunt asa-numitele enfances.

0 analisä a acestei opere fall páreche e necesarà si pentrucaracterul isolat, unic, pe care-1 presint& In desvoltarea come-diei spaniole.

Asisam Intäiu la crearea de cavaler a lui Rodrig. Curtea ede fatä; regale, regina particip& la actiune. Se aude formulasacramentalA: Dios os haga buen caballero (cDumnezeu sa, te fac&bun cavaler,), la care noul luptätor pentru datorie si onoareva raspunde, cu energie, afirmand cl Iumea intreaga e gatas'o puie supt picior, cu favoarea unei mani ca aceasta":

Con el favor de tal manoSobre el mundo pondrd el pid.

Indatà dupa aceasta se discut& cu privire la cine ar fi maipotrivit governor, ayo, al printalui Sancho. Se propune tatAlCidului", batranul don Diego Lainez, dar un rival, contele,tatAl Jimenei, se credo mai chemat, prin meritele sale ca si prindestoinicii lui de om zdravän. In feta regelui care strig& In

236

zadar, ca unul ce e <ram aScultat de vasalii 1, Soy vuestroRey, se incinge o cearta ca in tara si In lumea aceia. Conte le1ntrerupe, la un moment, ca mama va spune ce a trebuit sataca gura" 2 loveste pe mosneag.

Conflictul a isbucnit. Nu-1 va lmpaca regele fagaduind ca seva pastra discretie asupra incidentului. Sange a räsarit in obrazulcelui ofensat, sange trebuia sa dea in schimb ofensatorul. DonDiego alearga desnadajduit, lacom de rasbunare, cu sarcinaafrontului peste povara anilor" 3, strigand: Vai sange care aifacut cinste Castiliei", Ay sangre gue Tionr6 a Castilla. Tiindin mana simbolul desonoarei sale, batul sfarmat In doug, el Isicearca pe rand copiii, strangandu-li mana de s'o sfarme, pentrua vedea eine reactioneaza la o jignire. Pe Rodrig 11 face sastrige de durere, sa spuie supt impresia ei ca pe altul deckparintele ski 1-ar chema raspundere. E cu adevarat sangelelui Lain Calvo2.

Tanarul se va bate deci cu contele, care striga pasäde cun ghiuj i de trei mucosi, un eadueo y tres ropaeesca pe acela care, in numele tatalui sau, 11 provoaca, inainte de(a i se fi luat laptele de pe buze,, 11 va pedepsi en .mil pun-tapi6s), lovituri de picioare.

Totusi In lupta eel asa de sigur cade. Indata, cand Jimenaridica inaintea regelui strigatul durerh nemargenite care-i Irma-busa, iubirea pentru ucigas, Diego ofera ea isp4re sangele sat',limpede i onorat". Rodrig Ins* cere sa, se pedepseasca inel insusi fapta pe care a trebuit s'o faca, pentru ca tnt.iul stri-gat sa fie smuls inimii fiicei orfane:

Es mi adorato enemigo.Ma urasti", intreaba el. Nu se poate", i se raspunde, caci

tu stapanesti steaua mea" 4.

Rey soy mal obedecidoCastigaré mis vasallosDira, la mano lo que ha callado la lengna.Pues que yo sin honra quedo

Con la carga de la afrentaSobre el peso de los aiios.

4 MI aborreces'?Jim. No -es posible,Que predomines mi estrella.

sal.

-

cä nn-i

'

si

la

'

23'7

Diego scapa pe fiul sat'. Va parasi Curtea, va merge departe,sa se lupte cu Maurii de la hotare, (Moros fronterizos, din can-tecele vechi. Un rage pagan e prins in mijlocul pradaciumlorsale, si biruitorul se aude, salutat cu titlul, care.i va ramaneade-actim inainte, de cid, domnul, stapanul. Prisonierul va fi adusInaintea regelui, dar, Inaintea noii plangeri a Jimenei contra lui,acesta trebuie sä-1 exileze, sa-I des.tereze" in toata forma. Elpleaca, sarutand mana" seniorului sau i lasand inima sa iu-bitei, care se plange ea opirna" ii cere a prigoni pe eel adoratde dansa":

R. Beso tus heroicas manosY a Jimena dejo el alma.I. Que la opinion pueda tantoQue persigo lo que adoro!

0 primejdie pentru rege face ca surgunitul sa fie adus Inapoi.Aragonul a trimes o provocare Castliiei, Martin, un vestit ca-valor, cere sa i se opuie unul vrednic de o lupta cu el. Rodrig,acum Cidul, e chemat, i Jimena, silitä odata, prin zvonul falsdespre moartea eroului Omar, s va'deasca sentimentele ascunsein sufietul ei, ti pune la pret. capul.

Tu esti cel ce-i zic Cidul cutare puiu de Maur fricos" 9 asaprimeste Aragonesul pe acest flticau care vrea sa rasbune onoarearegelui sau. Stau", atata spune Rodrig, Inaintea regelui rnieu,dar in camp raspunsul dau":

Delante mi rey estoy,Mas yo te dare en campaiiaLa respuesta.

Acolo o s yacht trufasul acata deosebire o !Litre grain sispad12,. Si, In adevar, Martin e biruit i ucis.

Pentru a sili sufietul indoit al Jimenei i se aduce vesteaceleilalte mor0, pe care a spus asa de solemn ca o doreste. Sica izbucneste In declaratia care trebuie sä puie capat luptei in-terne: Vai, Rodrig, eu te ucid si tot eu ate plang" .

Ta eres a quien llama CidAlgun Maurillo cobarde 9

2 Y alli veils en tu menguaCuan diferente es la lenguaQat) la espada.

',

ti-1

\

1

238

Ay Rodrigo,Yo te mato y yo te lloro.

Lumea Intreagg, sa afle, adauge ea, la vestea ca soseste capulcelui indragit de dansa, cat o costa sg, fie nobila si cat o costaonoarea":

Que quiero que el mundo entiendaCuanto me cuesta el ser nobleY cuanto el honor me cuesta.

Ce mai ramane decat Impacarea 9 .5i se aud cele doug glasuride bucurie. A lui: cCe fericire, soOl thu sunts, Dicha grande !Soy tu esposo, §i al ei: §i eu a ta" --(,Y yo tuya !

A doua parte ne face sg, vedem cum se apropie fatalitatea dedon Sancho, acuma rege. De mult el are tainica siguranth cava muri ucis, si anume de sora lui, Urraca. S'a plans pentruaceasta tatglui lor, care, hotarandu-se a-si desface Statele, andcui vrea cuceririle pe care le-a facut, va aprinde patimie, cacifiul cel mare InOlege sä aibg, mostenirea Intreaga. Totul a fostInsg, in War: Sancho are numai o parte, Alonso alta; Urracaa dobandit cetatea Zamora, si acuma cel d'intaiu sth en oasteInaintea zidurilor, hotarat a face orice numai sä adauge la Sta-tele lui aceastä posesiune ravnita. Chiar de-ar iesi din mormanttatal, pe care-I desfide s'o fad. cum o face , si el tot vamerge Inainte:

Tu padre llamas para hacerme guerra ?' Baje del cielo o salga de la terra?

Dintre acei cari incunjurkpe Urraca, don Arias e numai pentruo cinstita luptg, sprijinitä pe dreptate. Dar tradatorul din piesa,Bellido, crede el un asasinat singur ar putea sa scape pe ceiasediati. Se duce, cutezator si insinuant, In laggr si castiga, prinsiretenie ca si prin sfruntarea lui, Increderea absoluth a colui

, pe care-I va jertfi. Mornindn-I Inteo groapa, II face sa-si !Imre-dirqeze arma si, dupg, o mai Indelungatg, sovaialg, Il strapunge;Sancho va avea vremea numai sa recunoasca vinovAia sa Indiscordia civilg, In lupta dintre frAi, si caracterul de pedeapsg,dumnezeiaseà al omorului, sa ceara iertare fratilor, sa ierte Inst.*pe ucigas:

La culpa es miaY en Dios la justicia.

230

Jesus, muero: decid, o mis hermanosQue me perdonen como yo al que pusoEn el pecho de mi rey traidores manos.

Perdono y perdon pido.

In clipa ingroparii, don Diego, unul din sfetnicii lui clon Sancho,desfide pe toti cei din cetate. Arias ar fi gata, de nu 1-ar opriinfirmitätile, sa primeascg, sfidarea acestui mai Omar luptator.Nefiind in stare sa, tie sabia Inaintea lui don -Diego, el Itsi tri-mete fiii. *i. spectatorii Ingroziti, de si erau deprinsi Inteo viatg,publica violenta cu spectacole barbare adesea, urmariau cadereacelui d'intaiu fiu, celui de-al doilea. Al treilea, care §i el poartanumele de Rodrig, izbute§te a-si da adversarul de pe cal, a-1goni Inaintea lui, pentru ca, pe urma, intorcandu-se ranit demoarte la pgzintele care 1-a urmarit cu stoic& infranare, sä in-trebe cu o dureroasa insistenta: Tata, am Invins eu oare, oaream invins":

Muero yo, vive iiai fama.

Padre, he Vencido, h6 vencido ?

In acest timp izgonitul rege Alonso a mers la Maui, §i aiciel capata rapede iubirea unei frumoase princese, care se do-vedeste apoi a ft crestina, Zaida de-acasá, iar in noua legeMaria. Aparitia acestui drept mostenitor Incheie cele trei acte,care cuprind cea mai zguduitoare infatisare a razboiuluif dantoatg, literatura moderng.

In aceasta a doua parte, Cid e numai spectator. Sancho, prinsla inceput, e liberat la singura lui aparitie. El s'a fagaduit sanu iea parte la aceastä condamnabila lupta fratricidg, Insa, §i setine de cuvant. In zadar se strigg, in jurul lui Cierra Espafia",in zadar se aclama luptatorii din cele don& tabere, de o potrivaspaniole, si devisele lor. Va Impiedeca uciderea lui Alonso §i vaapärea, de la un capät la altul, ca personificarea constiinteispaniole.

A ucide pe un rege, pe un fiu de rege, spune el, nu e lucruvrednic de un piept crestin":

Por que no es malicia tantaDigna de un cristiano pecho.

240

Ca icoana de viattt morall, de viata cresting se arata el la oriceImprejurare, fn amandoul piesele. In ratacirile lui contra dus-manilor Castiliei va In3Jni pe un lepros care :se tftnguie tnteurtcolt, flamand si parasit. Soldatii lui sunt pusi sa-1 sccata dingroapa. I se da 'mane-are, i, atunci and nimeni nu se invoiestea o Imparti cu .dansul, Cidul II aseaza langa el si-1 hraneste.Peste cateva clipe, hadul bolnav va disparea pentru ca un glasceresc sä spnie cavalerului crestin ca tovarasul sau la simphilospat de soldat a fost Sfantul Lazar, patron al terii. AiureaSfantul Jacob, Santiago, va apgrea in aceiasi calitate de santopadron de Espaila 1

Regale e, aici, oricat ar asista de neputincios la scena violentadintre dan Diego si conte, o realitate respectata, cum nu ela Lope de Vega. Gonzales afirma solemn ca niciodata stapanulnu e tiran", nunca es trrano el sefior 2, and Arias e amenintatde Sancho si intrebat ce ar face dad], el, regele, 1-ar ataca Infruntea soldatilor sU, raspunde ca car respecta coroana i, dam%

ar veni Sancho singur, i-ar saruta mana, dar pe ceilalti, dinsuitä, bucati i-ar face':

Respetando tu corona,Si snbes solo, besaré tu mano;Pero el que te acompalie, por mis brazos,Al suelo ha de volver hecho pedazos

dea lovitura sacrilega, fiori strabat trupul lui Bellido.

Din inima sunt hotarit,Dar ce frig 1,mi trece 'n sAngeSi 'n vine merge si se 'ntoarce,Si orbul suftet de ce staCa spaime strabat printfinsul 2De e om far' aparare,De ce rege, poate atat 4.

Rodrig ins* va critica pe Sancho, regele care.si eterfeleste

Partea Mu, I, 1.Partea a 2-a, II, 2.

' Ibid., I, 4.4 Ibid., II, 1.

*.

sa

2

gi

Chad a

241

coroana) 1, el va sti sa-i spine In fata ca, daca-1 exileazapleaCa bucuros, cad nu creole ca In lume va inceta sa fie 0-norat fa-a sa sarute mana unui rege cine-si are ca vasali regi" 2e gata insä a se intoarce la el, ca la seniorul natural", di&e onoare pentru vasal sa-i dea cuvenita ascultare"

Y volver6 su presencia,Que es mi natural sefior,Y en el Vasallo es honorAcuchr a la obediencia 3.

Iar cui spune regelui sau puternic In Castilia", el stie sa traspanda: ba mare in, lurnea toata 4.

0 nobila nota moralcl e amestecata, de altfel, pretutindeni inacest teTtru cu ad(sivarat eroic. Aici nu ajunge numai biruintapentru glone, cad «mai mult Ti arata valnarea invinsul In ne-nerooirea lui derAt in tnumful sau invingatorul*.

Qua mas muestra su valorEn la desdicha el vencidoQue en el triumfo el vencidor

Cei rnici, spune Arias, de ce trag pacatul color man si «ce-s vi-novati nostri de ce au facut acci vii

En lo que hecieron los grandesQuo culpa tienen los chicosY quo merecen los muertosEn lo que hecieron los vivos )

I Es rey mancebo en efetoY atropella su corona (II, 1).

CI si I, 6. Ah, mal regido manceboRey don Sancho, rey don Sancho,Tn me destierras por uno,Yo me destierro por cuatro.Y no pienso quo en el mundoDejard de ser honradoSin basar mano de rey

Quien tiene reyes vasallos (I, 6).3 II, 1.4 Partea 1-ui, III, 3.

Partea a 2-a, I, 3./b/d., II 3.

:

rnortii

(.

I

2

'6

242

(SA, nu spui', striga, odata acelasi, c ma nacajesc ea omuiere Dar frumoase tipuri de femei apar aici, cum nu legäsim la Lope de Vega. Jimena nu e o fiinta omeneasca; ea eo datorie, un imperativ categoric. Femeia In partea d'intam eRica de rege Uraca, nu se poate mai multa gingasie i discretiedecat in iubirea ei ascunsa, tainuita pentru Rodrig, i aceastade cum 1-a vazut. cBien me parece Rodrigo', spune ea din seenaridicarii lui la rangul de cavaler 2 De aici inainte ea va iesi laiveala numai pentru a ocroti pe acela care nu poate fi iubitulei. Binecuvantarea mea 9', spune dansa, cvai Rodrigo, daca bme-cuvantarile mele te ajung, vei fi fericit Mai tarziu numai seva plange Cidului, acum sot, al Jimenei, ea (a Mat fiica unuirege ca sa iea pe fiica unui vasal".

Dejaste hija de un reyPor tomar la de un vasallo4

Prefera o cetate, un oras, o mosie in Castilia decat a domniin mule regate"

Que mas quisiera mandarUna ciudad, una villa,Una aldea de CastillaQue en multos reinos reinar 5

Curtoasia", dupa socotinta ei, in alt domeniu al simtirii, gn'ascazut niciodata puterea spadei n»

1 No digan, pues soy honorado,Que como mujer me aflijo (III, 2)

2 Partea 1-m, I, 13 MI bendICIOLI 2 Ay Rodrigo!

Si las bendiciones miasTe alcanzan, serils dichoso 1 4

4 Partea a 2-a, II, 1.Partea 1-m, III, 1

6 Advierte, por vidaQue nunca la cortesiaQuitO la fuerza a la espada (partea a 2-a, III, 2). FAA de atacul

don Sancho, ea spune o bea sftngele acesta, care e si al thu* beba mt sangre.gue tambien es tuya (ibid , 1, 4) Iar 1w Bellido, care cere voia de a ucidepe asediator, ea-1 dã raspunsul cca va scus nestunta unei vinovA pecare n'ar putea-o scusa"

Si es traicion y en mi querella,ExcusarO el no sabelloLa culpa de no excusal a

'.'

a.,

OW.,

5

/ma,

lw

,

243

Ei se inthlneste si aiurea aceasth noth de duiosie, de uma-nitate, straina Madrilenilor. Sancho apare copil la inceput, doritorde cal, de spada, si i se spune eh anii lui sunt inch fragezi"tus anos tiernos son. Pentru a se arhta cat de mult se simte inToledo suferinta unui om iubit se spun aceste frumoase versuri:dach plange acum un copil in 1eaghn, phrintii cred eh plange.si pentru nenorocirea ta":

Tanto que en Toledo ahora,Si llora el nilio en la cuna,Sus padres piensan que lloraTambien tu mala fortuna 1.

Stilul acestor doua buchti incomparabile are, fireste, neajun--surile timpului. Printul va spune oh, pentru un om inimos, si unmunte de plumb e usor 2, Urraca socoate eh suspinele ei sunt«ca niste giganti ,, phrerea ei ca un Atlas" 3; Diego vede acumsoarele, cernit in sfera sa cu nourii pe cari-i produce plânsullui" 4; Martin Aragonesul ni e presintat ca un Rodamant", unMilon", un Alcide", un Atlas" 5. Tot Diego se laudd eh a pusdegetele in rana contelui mort, «pentru eh onoarea ce se spalä,numai in shnge se poate spala»:

Porque el honor que se lavaCon sangre se he de lavar b

Dar, cum am spus, scenele de lupth sunt superbe:Thrziu am sosit Don DiegoDon Diego Ordoliez de Lara,

i Ibid., I, 32 Partea 1-i.u, I, 1.

3 Bartea a 2-a, III, 1.4 Ibid., II, 1.5 Partea I-iu, III, 3.6 Pastoral intalnit de Rodrig e destul de trivial (ibid., I, 5), si Sancho e

ucis dup l. ce a cerut lui Bellido sa.l ingaduieA cierta necesidadQue a los reyes no perdona.(Partea a doua, II, 1.)

Cutare, suindu se calare, observa ca 4in bpsa de doua picioare, calul l'i vada patrus (ibid., III, 1); cf. and , I, 3

Y mas si potable el oroDe tus entraiias coimera

244

Pe cat de cruda, afataDe indoielnicg-i luptaCa nour la soare se'naltaTot praful ce s'a ridicatS'aud doar confusele glasuri,S'au:de cmcnirea de anneSantiago", ai;:a striga toti,Si tot], iar, Espafia, Esparta 1.

putine pasagri in toata literatura spaniola se asamona cu aingroparii asasinat

Priveste pe toti cum tree ranouri,Tot patru sr patru cum tree,Cii tot,i venind spre Zamora,In haine cernite 'nvehti.Toti cei mar fruntasi din Cas'illaMica sicriul in sus,Pe care sta mort el, un rege.Trisra, grozava 'ntamplareE la picroaré-i coroana

trupu-i in sange scaldat.Eroicu-i prept Ii strabateCutitui acel de vanat,Si in tae-ere smistraTree castelaniSi soarele parca-i cernitDe praful care-I ridicaAtâteL steaguri ce

B. Creator al comediei spamo!e in sensul modern al -trvantma.,

Partea a 2-a, I, 1.Tardo Ilegamos, don Diego,Don Diego Ordohez de Lara,Tan cruel corno dudosoComenaise la batalla.De nube le sirve al solEl polvo che se levantaTodo es ya confusas vocesY todo atravidas armas.Scutharo dicen todes,Y todos E.pciia ETafia

trec

:

regelli

credinciogi,

...

245

ari amestec de elemente tragice, e rreotul Gabriel Tellez, care,din causa situatiei lui sociale, iscIia Tirso de Molina 1.

Din mai vechea alcatuire a pie,selor spaniole el pastreaza fi-reste je confidenti, pe criados, pe eroil In c;lutare de iubiregata oricand a faie i &Mille sa joace pentru aceasta, pe co-chetele temei cu mame invisibile si laza alto sfatuitoare decattmere de vrasta lor, care de dupa perdPa asteapta sa faca ale-gorea Intro cei cueeri do farmecele lor. Dar aici rivalitatilepentru inima frumoaselor nu due Ia incrucisarea de fier si laraspandirea sangelui. Intriga amoroasa, care serpmeste vicleande la un capat la altul al celor trei acts, prinzand tot mai multeelement() ih cursul ei, e singura care atrage i retine atentia.

Tirso de Molina a scris nu mai putin de septezeci de bucati,dintre care n'avena nici a treia parte, abia donOzeci. Maivestite sunt aceste piese: La villena de vallecas, Amor por,seftar,IC() hay peor sordo quo el que no quiere oir, las hazanas de losPizarros, etc.

Extraordinar de vioaie, plma de o indracita verva, care nu:3xclude o naturaleta perfecta, e don Gil de las calzab verdes, donGil cel cu ciorapil verzi", cu privire la care vom adaugi catevalaenuriri care pot seivi ca sa se InteleagA acest teatru .nou, dedupa Lope de Vega

Sunt doi don Gil. a venit de acasä, undo se chema Pedro,,ntru a scapa de legatura cu della Juana, vechea lai iubita;

1 Madr'd peteste pe &I'm Ines. Acesteia i se infatiseaza Insa,s'o cucereasca de-odata, prin fata i grail, acea Juana Ins6st;

ciateleasa nici macar pentru lachcul care o serveste, imbracavesaiantul barbatesc i devine pentru iubita asa de usor cas-t.g-tita alt don Gil, pe care ea rAspingand cu scarba pe cel

11 deosebeste numindu-1 dupa acei ciorapi verzi ai lui.De aici Incepe o incurcatura inxtiicabiI, acelasi don Gil deinselatorie prefacandu-se dupa nevoie i In dofia Elvira, scriindsensors catre sine Insasi, starnind manii, indignari la cele douatub,te ce si-a capatat, explicandu si gieselile, pentra a se ajunge

lamurirea finala a lucrurilor In sensul cel mai buro.

I Ndqcut la Madrid care 1670; la 1620 ctilugar in Ordinul FratilorAjunge doctor in teologie, prior de Soria, cronicar al regatului.

Moare la 1648. Scrie i ,,Novelas eleroplares", ca qi Cervantes

Uil

d'mtaiu,

Mi--ericordiel.

no

246

Stilul e mladios i potrivit pentru asemenea actiuni de sur-prindece. Nimeni nu se poate gandi s caute aici vre-un inter-mezzo de poesie singurateba, de §i in cutare tablou de noapteapar carborii livezii in ale caror brate vantul amesteca foileadormite):

Arboles de este prado, en cuyos brazosEl viento mece las dormidas hojas

Ici i colo caracterisari de moravuri, cum nu le da Lope, caatunci and lacheul eroinei, in§irand pe unde a mai servit, in-seamnä pe medicul care cintre patru cantonete scrie doua re-tete :

Decia cuatrO chanzonetas,Escribia dos recetas,

pe advocat, pe ipocritul care nunaai dupa o masa buna vorbiade bunatatea lui Dumnezeu:

Nunca a Dios llamaba buenoHasta despues de corner.

C. Foarte gre§it s'a atribuit acestui glurnet calugar, cu spi-ritul u§or i saltaret, una din cele mai zguduitoare tragedii aleSpaniei de odinioara, acel Burlador de Sevilla, care a fixat Incade la inceputul veacului al XVII-lea tipul, ce era sa fie aqa demult exploatat in mai multe literaturi, pana la poetli din zilelenoastre, de la lord Byron la Lenau, al lui don Juan, cinicul se-ducator MIA constiintä si färä frica de Dumnezeu.

Aici subiectul, pe care-1 da vre-o legenda populara, de ispititorpe care mortul ucis de dansul 11 taraqte in mormant, nu e lucrulde capetenie. Capitolele acestei cariere de minciunä §i de pa-rasire sunt razlete, fará legatura, intro ele, i ele sunt numaini§te exemple, care ar putea foarte bine sa ,continue daca for-mole comediei spaniole ar ingadui mai multe scene. Cum insavictimele seducatorului celui mare sunt luate din toate cercurilesocietatii spaniole, vom face cunostinta In medii deosebite cutipuri sociale deosebite i ele. Astfel vom trece de la mandradoria Ysabela, sotia ducelui Octavio, in locul caruia se strecoaränesatiosul vanator, la pescarita Tisbea, de pe malul Marii, a rani,

HI, 18.

1.

247

coliba arde in mijlocul blastamelor celei care si-a pierdut ne-vinovatia. Apoi pe cand la Curtea regelui, unde hotarasteunchiul vinovatului fara mustrari de cuget, se judeca pacatelelui azi, pedepsindu-le cu exilul, si mane se gateste o expediteIn Goa poate, sau contra Maurilor Africei 1, i se of era, lui donJuan Tenorio, tanär de bun neam, asa de frumos si de istet inplanuri ,si cuvinte, o casatorie de sama lui cu fiica lui don Gon-zalez, Ana.

Don Juan nu poate merge insa, alt drum cleat *al WI. 0 le-gatura, cinstita I-ar injosi pe acela care se intituleaza cu man-drie epedeapsa femeilon, castip de las mugeres, si care spuneconfidentului sau, la Intamplare, (de ce-i mai pune intrebaricand Ii stie firea, 2, acea fire pe care o cuprinde in aceste versuri :

Cel mai mareGust ce in mine poate fiEste sa insel o femeieSi fara onoare s'o las 3.

Va momi deci si pe Ana, pentru ca pe urmä Gonzalez sa seplanga ca. a cazut bulevardul onoarei sale" 4. De aici o intal-nire pe teren si, nu fara viclenie, moartea batranului. A douazi, pe un drum de tara, la o ospatarie, acelasi don Juan va stricain cateva ceasuri nunta, Care sta sä fie serbata, a lui Patricio,un orasean de undeva, de aproape, cu Aminta.

Dialogul intro el si notta sa iubita e plin de adevar sufletese:Don Juan. Acestea sunt oarele mele.Aminta. Si oare tu nu ma inseli 5 9i Aici o largA descriptie a Lisabonei, cea mai mare cetate din Spania",

la mayor cucdad de Espafia --, cu zece Rome° Intr'Insa, o a opta minune"(usa octara maravalla)

2 Qu6 me preguntas sabiendo mi conclicion3 El mayor

Gusto quo en mi puedo haberEs burlar una mugerY dejarla sin honor (II, 5).

4 La barbacana caidaDe la turre de mi honortchaste en terra, traidor,Donde era alcaide la vita (sc. 11).D. Juan. Estas son las horas rms.

Aminta. Que non me engafias ?

"?

24

far, dupa inflacaratele explicatii In care e me0,er zburätorul,acest strigat al femeii invinse

Tuya es el alma y la vida.(Al tau este sufletul, si viata-mi a ta.)

Asa se apropie eroul de sfarsitul care i s'a f5gaduit de mult.eBaga de sama, draga», ii spunea una, rIca este Dumnezeu sieste si moarte,:

Mi bien, advierte, que hay Dios 3, que hair muerte 1.

Aminta striga. (Nerusinarea in Spania s'a facut cavalerie, 2Insusi sluga a credincioas5, Catalinon glumetul, 11 indeamnasa vada ce a facut si csa canto ca pana la moarte e scurth siviata cea mai indelungata si ca' dincolo de moarte este o lin-Orate,

Mira lo que has hecho y nnraQue hasta la muerte, sefior,Es corta la mayor vida,Que hay tras la muerte imperio I

El rade insa, desavarsindu-se la fiecare aventura noaa salba-tecul chip lacom fara constiinta, dar mandru, viteaz, despretuitorde tot ce nu e placeie, dar si de tot ce e pentru altii o pri-rneldie.

In cale a intalmt mormautul de piatra, cri starun., al luiGonzalez, comendatorul omorat de dilsul si pe care rcgcle sau1-a ingropat cu onoruri extraordinare. Zimbind civic, el Il chiamala masa, pe mosul cel cu barba de piati a", care nu se maipoate rasbuna impotriva-i.

De mi os habeis de vengar,Buen viejo, barbas de pietra 'P

Dar mosul" se tine de cuvant. La ceasul hotarat el soseste, siglumele lui Catalmon, care-1 intreaba cum e viata dincolo, cumunti, cu scsuri, cu prieti rasplatiti, cu carciume, cu via laghiata, nu pot decat pata, si nu rupe, sinistrul tiagic al.scenei.

1 I, 13.

' La desverguenza en Espafia

Se ha hecho cabaleri

949

J Cme-i acoto '-G. Eu sunt.J. Cum Wi tu 7G. Cavalerul cinstit

La masa ce 'tu 1-ai poftitJ. Va fi pentru-amandoi indeslul

Si altri cu tine de yin-La toti li voiu da cat ce vorIntinda-se deci masa lorTa sem...

Statuia de piatra core o convorbire intre e,. doi singun, si. simu-Mud neinfricosarea. don Juan face sa-i pfece sluga

J. Plecati deci cu totii, sa finEu smgur cu dansul. Si poar'-aSa f e inchisa. ArumGaut in' ochi-ti re vrei `7Umbra, fantasma, vismne,Dara tu sufen sau cenVre-o multamire din parte-rmCa sa te mangai, ci spune-rmCa, rata cuvantul ti-1 danTot ce poruncesti tu, voni faceEti. Lu in Rain feiwit '7Ori in pacate te zbuc.,umi 7Spüne-mi, cä stau de te-a&tept

Glasul soptit al coluilalt se aude acum :

G. E§ti cavaler si prornitiSa-rni iniplinest o dorinta

J. Am d-itoria sa farDupa. onoare. caw suntUn cavaler ca si tinu

G. Nlana mi o da, nu te terne,J Ce ? Sa ma tern 9 Eu spui tu

De-ar fi si Iadul aweMana eu inca ti-o dan

(Da mfMa )G. Mana si vorba-ti le ieau

,

250

Mane la zece voiu ftGata de cina la mine,Si te poltesc.

J. Si mai multMa socotiam cd vei cere:Mane eu oaspete-ti sunt.Unde sa vin ?

G. La mormant.J. Singur voiu merge 9G. Noi doi.

Imi implineste cuvantul,Cum si eu ti-1 impliniiu.

J As, cum sunt eu Tenorio,II implinesc.

G. i eu 'suritUlloa.

J. Vin fail gres.G. Eu mi te cred. Deci adio!

(Merge spre usa.)J. 0 lumanare sa-ti. due.G. Mila din ceruri mi-o am.

Viul si mortul guilt cavaleri. Tenorio de-o parte, Ulloa de alta.Ei se vor intalni de sigur, la ceasul fixat, cu toate ca prin trupulvino vatului a trecut tocul Iadului si genii spaimelor celor grozave

Doamne, ajuta-ma ! SuntNumai sudoare tot trupulSi pana in maruntaie,Pana in inima-s rece.Mana atunci cand mi-a prins,Asa o caldura printr'insaTrecu de pared ca-s in Iad.Ci n'am mai vazut asa flacariSi, cand li vorbiam, rasuflamPana adanc in plamanu-miAsa de salbatec un ger,De ma simtiam in morminte.Toate sunt insä pareri:Frica-i si frica de morti:

I

251

Vrednica-i doar de multime ICaci de un trup nobil, viu,Plin de puteri si ratiune,Suflet in sine avand,De nu ma tern, ce mi-i mortul ?Mane m'oiu duce la elUncle ma chiama cuvantulCa sa se mire SevillaDe ce-a facut un viteaz 1

Acum, la sorocul invoielii, don Juan orbecaie in biserica pentrua gasi mormantul. Gonzalez e acolo sa-1 Intampine

J. Cine-i acolo ?G. Eu sunt.

Eu sunt cel mort, nu te teme TN'arn socotit ca te ViAzi de cuvant, cand stiutE ca iti faci cu toti jocul.

J. Poate fricos ma socoti ?G. Da, caci ai si fost tricos

Cand m'ai ucis atunci noaptea.J. Nu, ci-am fugit O. nu ste

Nimeni _ce aunt; azi stau gata.Spune-mi Indata ce vrei.

G. Vrau sa te chem la ()spat.J. Fie 1G. Dar e nevoie

Piatra de-aici s'o aburci.J. 0, daca-ti trebuie, fac

Stalpii intregi sa se miste 1G. Tu esti viteaz.J. Am curaj,

Smut cä in rnuschi-mi e vlaga.G. &Ai.J. Iata stau, insa uncle ?

Doi negri aduc scaune. De departe un cantec pierdut spune.gDumnezeu judeca osandele cele marl, si: 4nu e datorie caresa nu se plateasca).

`..52

Gonzalez vorbeste din nou

G. Mana mi-o dã tu acumaNu-0 fie vre-o teama. Mi-o cia

J. CI iarasi imi spui ea ma tem ?Dac si ard, nu-i de focu-ti-

G. 0, focul mien e nimi^Pe MO acel ea esti vrednicainunile Celui de SusStint, don Juan, nestiuteEl vrea ca osandele taieDe mana de mort sa plitesh

dac Itt e sans astfel.E o dreptate cereascaPrecum ai facul, sa raspuum

leum insa cavalerul, viteazul, Chi Para fnea dispare, si omulotetul om, ingrozit, nu atat de mu rte, cat de folul ei se damapoi. core amanari, sovaie

J. Nu vreau sa ard, nu ma laa.Sabia mea sa te taieIns ma zbat in zcl rDand loviturile 'n aierEn fata-ti n am inselatEa ma stia de 'namte

G. Ce-mi pasa mie FC`cusJ. Lasä sa chem un aubovvic

Ne-i tnnp; tarziu te-ai gannit

Si el moar tremmand

J. Doamne, mi arde. Sunt /nor"G. Domnul din car a voit

Com ai facut, ai raspunz

D. St ea puttrnic zugravitor de tipun sociale vn, mai presusde intriga in care sent prinse. rivalitata de iubire, rapiri ae fete,judecati. la Cune, osancie, se poate pane alaturi cu acel care asCrls <E1 burlador de Sevilla), Moreto

Don Agostin Moreto y Cabana e un Madnlen. La 1637 en-noseut ea scrirtor. ajunge la 1657 cape'an, apoi rectorul unut

°.

el

Si,

r

0.

25o

spital, dui:4 ce la 1654 publicase o culegere din operele uMoue la 1669.

Autorul unei comedii ca El desden con el desden, El lindo donDiego meritä mai ales a trai prin splendida comedie de mora-vuri, cu adanc Inte les social si istoric, care e El valiente justieicro

Regele don Pedro, cgruia cei de sus, stanjeniti, pedepsiti, san-gerati de dansul, i-au zis Cel crud') si care e de fapt strasmcujudecgtor cum il numeste titlul insusi al piesei, urmgreste, dup'o lupta biruitoare, pe fratele säu, Henric de Trastamara. In caleel intalneste acasg la el, pe mosia lui, in casa lui pe unul amacei cumpliti seniori locali, mai obisnuiti in Aragronul medievaldecat in Castilla aceleiasi epoce, care nu voia sg stie de nirmiidecgt de rasa Iui, de titlurile i dreptunie lui, de averea sa devasalii lui, de vrednicia si de puterea luf. E don Tel lo, un r. ohombre de acestia, de la Alcald.

Va fi primit, ca un cavaler necunoscut, la acest tiran de talcare-i v a spune, timd intemnitata pe dofia Maria, furatg dedansul, dupg ce a pgrasit pe dofia Leonor ca tot ce are inu-ie dat din mila regelui, ci castigat cu sange, in cresterea legn,luptand cu sulita impotriva Maurilor" 2 Abia dacg-1 pofteste reun taburet pe acest oaspete, cgci oamenii de sama lui oregeluabia de-i dau scaun In casa"

Ricos hombres apenasDar sillas al rey en sus casas.

De rege, de alminterea, de regina Isit rade acVa care nu stie at' alege decat a sgbiei sale.

Don Pedro se ridica pentru apgra sotia: ce sotia lui, aregelui, si regina noastrg, i pentru acel care n'ar vorbi despiedinsa cu decor si cuviintg, are acea sabie-

Ya es su esposa y nuestra reinaY al que no hablare en sus partes

V. si indemnul de a se cânta la sunetul plansulut sau*-Cantad al son de su Ilanlo.No dadasPor mereed de ningun rey,Sino con sangre ganadosEn aumento de la ley,De los Moros a lanzadas

1

1,

a-ei

254

Con decoro y con decencia,Con mi espada...

Ce mult mai tii la rege", striga barbarul, gata, de altfel, sase si Incaiere cu musafirul Da, tin" e raspunsul.

Si Tello vorbeste. Regele e i dansul doar un oaspete In a-ceasta casa. In care ca pe o ruda-I prime§te. Ah, ce rege eraregele Alfonso' Dar acum fiul säu Ii pateaza faptele". (Ai voiuscurta limba2, striga fara veste acela care s'a presintat numaica un oarecare Aguilera2. Si solitarul II Infrunta aspru: Bagade sama ce spui, dumneata Ala, Aguilera." Sientese el buenAguilera.

cala Aguilera2, face teoria inexorabila\a drepturilor divineale regilor, lzeitati ale pamantului), pusi de Dumnezeu aici casa-I represinte, «cel bun ca i cel raux :

.. Los noblesDeben hablar con decenciaDe los reyes, porque sonLas deidades de la terraY en ella los pone Dios.Y au imagen representa,Tanto el bueno como el malo.

Oricat ir erode Tello cä e altfel si ca respectul atarna deconsimtimantul sail, el va trebui sa urmeze ordinului regal apa-rand la Curte, spre a raspunde parilor aduse contra lui.

Se indigneaza aici ca e pus sa Wepte, de regele care cete§tehartie de Statyo esperar?; se intreaba daca don Pedro a fost

prevenit di vine la el o persoana de aceasta calitate. E lucrucurios in casa lui",, vrea sa plece. La urma, o manusa e lasatasa cada pentru ca el s'o ridice i, codindu-se, e lovit. MoarteaInsi I-ar astepta in aceasta comedie politica in Europa,daca n'ar interveni alte Imprejurari, Indreptandu-I spre ceva maiplac,ut: casatoria cu Leonora.

1 Mucho qulero al rey2 Condo parientes regalo y hospedb

. . . .

Ah, qué rey Alonso eraMas hoy su hijo las infanoa

. .

san

Si

o

a

Mare

255

E. Comedia spaniola insä, id generalitatea ei, nu umbla drumulgreu al creatiunii de asemenea nemuritoare tipuri. Cu un donFrancisco de Rojas Zorilla (Toledan, mort dup. 1641), un ins-pirator al poetului frances Rotrou, cum Moreto e une ori al luiMohere , ea se coboara la plagiat si se incurca. in subtilitatile.?i rafinarile, din ce in ce mai copilaroase si mai obscure, alestilului cult", ale gongorismului". -..._

Cineva a incercat s'o opreasca pe acest povarnis. Don JuanRuiz de Alarcon y Mendoza, care abia la 1622 debarca in Spania,e un Mexican de nastere si, in administratia regala, a pastrattotdeauna (moare in 1639) legaturi stranse cu India undo 3enascuse. Strain rau primit, persecutat, acoparit de cele mai ne-drepte batjocuri, el a publicat cateva cornedii pe care nu le-arecomandat publicului, ci i le-a impus, aratandu-i tot despretulsau (El tededor de Segovia, Les paredes oyen, Examen de marzdos,Le verdad sospechosa).

I s'a atnbuit meritul de a fi introdus intent' teatru de dis-tractie notiuni morale care nu existau in el pana atunci. Cinecunoaste pe Guillen de Castro, cine a asistat la pedeapsa luidon Juan perind in flacari, cine a vazut pe don Tello raspun-zand inainte regelui pedepsitor" pentru violentele ca si pentrugrobieniile lui, nu va fi de aceiasi parere. De fapt, intrebuintandsi el un stil artificial cutare e calificat de ctigru hircan siserpe slobodp (tigre Inrcano y sierpe libra), altul spune ca caltar algurii sale va h pan...1ntul ce-1 calca) prietenul binefacator 1 . elpresinta mai mylt rigide tipuri de observatori ai cuvantului lor, deindeplinitori ai formelor onoarei, decat de realisatori in viata siactiunile lor ai unm ideal de adevarata si superioara moralitate.De aceia, cand Fernando Godoy e rugat de o femeie care nu-Ilubeste si vrea sa scape de urmarirea lui, sa ascunda o lega-tura pe care ea ar vroi-o, el refusa a explica prin aceasta le-gatura uciderea fratelui unui rival pe care I-a gasit langa feres-tile dofiei Flor sl care 1-ar fi recunoscut. Fugind de urmariri,fiitalneste pe don Fadrique, fratele mortului, si, ehiar cand

' Gailar aringos, 1, 9 \La terra que estais pisandoSera: el altar de mi boca

Cf. II, 7.

20e

s e de ce sange e stropit, acesta-si implmeste datona le a a-para pe omul care i-a cerut am]. Regele ordona lui Faunque saicida pe Pedro de Luna, si aresta, ca sa, scape de aceasta da-tone, face sa, i se dea o ccmanda, la hotare. Legaturi de onoarese impleticesc astfel cu alto datorii de onoare, in daupa, fi-este, a unitatii unei piese pe care o ingreuie, de altfel, lungile

expuneri si discutnle scolastice, tot mai numeroase in iteatru'secolului al XVII-lea.

Cdci acest teatru nu mai e teatrul multimilor. Razboaiele lurCarol Qulntul sr ale lui Filip al II lea, care nu a tinsesera preamult, cu soldath lor profesionisti, mci populatia de la, sate, la-sasera ormele pline de oameni, can, cum am vazut, isl impu-qesera in domemul hterar cel mai accesibil pentru ei, gustulsi celor mai mari. Ca vremea insä unnash a Jung a sinati unasa--asipa de energie si avere facuta de acWi inamtasi intr'o in-cordare .politica si militara superba, dar storcatoare de puten-Cucerinle inceteaza, Italia lancezete, Amenca-si mantuie co-morile acumulate de secole. Oravnii Spanie?i decad pe incetulnobilimea se preface inteo casta de functionan, cele mai mannume se intalnesc in palate cu multe odai, dar cu putma. hrana.

In aceasta, ruina a unui popyun singur element traieste.regalitatea, incunjurata de o Curie pe care aici acasa Carol n'oavuse si pe care Filip al II-lea refusase s'o aiba. Pentru Curteanoua, in mijlocul miseriei generale, a lui Filip al IV-lea ya fre-bui sa rasara si un teatru special, acela pe care-1 va da, maiales in a doua jumatate a veacului al XVII-lea, CaHeron.

Trei poerne epice de la sfarsitul veacului al XVI-lea.I. Gerusalemme liberata" a lui Torquato Tasso.\

La sfarsitul veacului al XVI-lea, cand, 'Wit, pe atatea terenurise pregateste o vreme noug, pentru omenire, se alcatuiesc treipoeme epice, care corespund, 2n trei natiuni, la trei sthri despirit deosebite, de si Insasi presenta acestor opere, de o incon-testabill originalitate, arata acea indreptare noua, In societKileeuropene.

Gerusalemme liberata" a lui Torquato Tasso, apäruta, la 1580,este ea O opera italiana, si intru cat corespunde macar o partedin acest poem cu ceia ce intelegem noi astazi ca produs ad-tentic al spiritului unui popor si ca Intrupare a calitatilor spi-ritului sau ?

Am parasit literatura noetica italiana in momentul cand, dacanu-i pregatia un viitor, dand un impuls care sa, poata fi urmatcu succes, Ariosto, prin Orlando furioso", fi (lac:lea o foarte marestralucire, o glom care i s'a recunoscut, pe basa unor asemeneatitluri, pretutindenea. *i. Inca acolo am aratat ca, poetii ulteriorineputandu-si gasi subiecte mai reale pentru a le trata dupa ins-piratia lor proprie, care sa domino elementele de Imprumut, sefncepe, cu o perfectiune de forma care se afirma tot mai mult,care e mai savant pregatita si mai de aproape cercetata, maicu asprime supusa criticei, o epoca In care numai natuti entotul esceptionale, smulgandu-se din ispita si de supt disciphnamediului Incmijurator, ar putea sa deie opere prin care In ade-var sa fie Imbogatita literatura universala.

Aceasta debilitate de suflare, aceasta saracie de inspiratde,aceasta netedä si lucioasa executie dupa toate regulele antice,

XVI.

2tig

clasice ale genului i dupg toate modelele uneiyremi mai noul,se explicg prin lipsa unui popor, unei adevdrate natiuni, de la rea-litatea cdreia sd plece poetul i cdtre care sa se indrepte in can-tecul

0 Italie nu existg si nu vrea s existe ; natiunea italiangcare ar putea-o cere i da se multgmeste In Imprejurgrile cutotul speciale de fgramitare pe cafi i le.a dat o desvoltare is-toricg necontenit stgpanitg de strgini. Si in fiecare din acestedivisiuni politice, dintr'un motiv sau dintr'altul, lipseste acelavant, acea vointa de a crea, de a desvolta, In toate domeniile,lucruri proprii, care e o neaparath nevoie a oricgrii literaturi.

In formatiile politice mai importante nu mai e, de mult, Inacest veac al XVI-lea, iubire pentru asemenea ocupatii serioaseale spiritului. Republicele din Nord au decazut In toate privin-tile : Genova, atarnand, prin Doria al ei i prin alte leggturi,de Spania, face, In complecta toropeala politic, voia Cesaruluiiberic si a urmasului sgu , Venetia, careia Sansovino prin ope-rele lui de arhitecturg si de sculpturg i-a dat o noug strglucire

pe care o Impodobeste talentul unor pictori ca Tiziano, Tin.toretto, Veronese, Venetia care uneste cele mai plgcute mora-vuri sociale cu farmecele absolut unice ale naturii sale, nu maie tulburatä, dar nici insufletitä, de vre-o patimg politica, devre-o lupta Intro partide : cu toate Intamplgtoarele miscari, careieau caracterul de consphatie contra unei influente, spaniolepontificale, ajunse i pang aici, ea nu e cleat luminosul i ye-selul, splendidul i primitorul salon al lumii europene doritoarede a petrece. Iar a treia Republica, Florenta, a carii viatg po-pularg dgduse odinioarg un nebiruit nerv poesiei de convingere,entusiasm i urg a hit Dante, e acum, cu toate orasele pe vre-muri libere din jurul ei, substratul pentru dominatia unor Mari-Duci de Toscana, din Casa de Medicis, a cgror ambitie, ridi-catá incA printeo Indoita Incuscrire cu Casa de Franta, Iicauta In Räsgrit strälucite scopuri.

Roma de placeri artistice a lui Leon al X-lea, capabil de apierde farg prea multe pgreri de ran, In mijlocul unor preo-cupatii de dinast 4n ordinea seculara si de Mecenate al picto-rilor, sculptorilor, arhitectilor i poetilor, o bung parte din im-periul sau .spiritual In mana eresiilor germanice i negermanice,a Inlocuita acum prin altd Roma, prin aceia care la conciliul

sin.

259

din Trento impune o doctrina neschimbata, incapabila de trans-formare, rebel& fata de orice revisuire si desvoltare, un corp dedoctrina tot asa de solid si de coherent ca si al vechii teoriipolitice a romanitatii antice, si ea se ocupa acum a forma, pfinIesuiti, Teatini, Bernardini, frati ai Misericordiei, calugärii ceinoi ai Contra-Reformei, pe luptatorii, In scoala, i'n confesionale,la Curti, In diplomatic), In literatura si stiinta si In toate relactiile sociale, ai non. conceptii de catolicism militant si dominator.

De ce s'ar mai vorbi de regatul Neapolei ofi de provinciaspanioll a Milanului 9 Norme spaniole aspre sunt introduse aici,pe care le pästreaza si le impune un sumbru demnitar venit,une ori, In acest loc de Incredere, far& familia lui si care desigur n'are grija sa castige prin complimente, prin vorbe ama-bile, prin stralucitoare serbäri o societate carei sta la ordinedin fricos respect fatA d6 marea putere politica 0 militara pecare el o represinta. Afara de resistenta lui Ferrante de San-Severino, unul din marii seniori napoletani, care, luand cusine si pe Bernardo Tasso, tatal poetului epopeii crestine, emi-greaza in Franta, staruie la Roma 0 atata pe Sultan contra ri-valului la hegemonia lumii, care e tiranul din Madrid, nu selntampina o mai hotarata Impotrivire cand introducerea Inchi-sitiei spaniole pune frau oricarii manifestäri libere a ganduluiIn aceste domenii italiene ale Coroanei lui Fi lip al II-lea. Iarputerea rival& din Nord, Piemontul, e prea feodala 0 prea fran-cesa, prea medievala Inca si prea straina totusi, pentru ca principicafi primesc 1ntamplator cu placere pe autorii celebri In cam-tarea unui nou loc de adapostire, sä li poata da si 1ndemncatre opere de un nou caracter si de un caracter italian.

Raman atunci, pentru cultivarea continua a unei literaturice poate da acel prestigiu si acea faima care numai cu asttelde mijloace se pot gasi In domenii deosebite, Curfile ole mici,care Inca In veacul al XV-lea fusesera initiatoare de cultura sifara care nici Boiardo, nici Ariosto, nici Bernardo Tasso (n.1493), de si Insurat si asezat la Neapole (familia era 1110, dinBergamo), nici Alamanni, care, ce e drept, s'a fixat In Franta,unde un fiu al sau a fost episcop, iar altul capitan al gardeiregale, nici atatia altii, pana la Torquato, fiul lui Bernardo Tasso,n'ar fi dat literaturii italiene ceia ce avem de la dansii. AcesteCurti din Ferrara, Pesaro, Urbino, Guastalla, Mantova repre-

untä fata de posesiunile italiene ale Habsburgilor, 60, de Pie-montul francisant ceia ce, 'in al XVIII-lea veac, fat.1 de Austriahabsburgica §i fata de Prusia cu aceleasi predispositii pentruFranta culturall a represintat micul Weimar al lui Goethe, allui Schiller, al lui Herder si al atator altora.

Numai cat aceasta literatura va trebui sa aibg caracterulspecial pe care-1 core un mediu usuratec si petrecator, doritorde spectacole care sg nu zguduie si nici macar sä nu tulbure,de pier de ocasii cu caracter hric, in care sa se prindg pentrudainuire aspectele trecgtoare ale zilei §1, in sfarsit, intamplator,§i de poeme care sg se debiteze, cuprinzand, direct sau ale-goric, laude pentru eine se cuvine, bucatg de bucata In cerealIntelegatorilor sau al elegantelor doamne crescute pentru a gasiplacere in tot felul de jocuri ale spiritului.

Vom avea astfel sirul de festivitati, cu prilejul primirilor deoaspetd, al casatornlor si aniversarior, al triumfurilor grupuluide care se tine principele respectiv, care vor permite si auditdide musica intovarasita de versuri inceputurile dramei musi-cale, a operei si opereted §i adevarate piese de teatru. La1548 Italienii din Lyon serbatoriserg nunta viitorului rege Henrical II-lea prim& o Tepresintatio a Calandriei cardinalului Bibbiena;la 1536 pentru Carol Quintul se daduse la Siena Amor costante ;Cosma de Toscana n'a despretuit niciodata asemenea distractdi,si cele oferite la nunta lui cu Eleonora de Toledo ori cu fru-moasa Venetiana Bianca Cappello au ramas vestite ; i la Me-sina vedem jucandu-se o pastorala la casatoria lui don Garciade Toledo 1 Cu atat mai mult vor ggsi toe asemenea represin-tatii la micile Curti de care am vorbit astfel Orbecche, tragi-comedia persana" a lui Giraldi, se pune in sceng si se joacade diletant,i in casa autorului, find de fata, ducele Hercule alII-lea de Ferrara , Attila se pregateste de acelasi duce pentruvenirea Papei Paul al II-lea. Se introduce o piesa de teatru inprogramul serbarilor pentru nunta lui Cesar de Este cu Virginiade' Medici. Data intgiu pentru regina Spaniel, ecloga dramati-sata Pastor fido are represintatii la Florenta s,i la Venetia, darsi la Ferrara si .Mantova. Ducele de Ferrara Alfons al II-lea si

thnguené, Bistozre de la litIrature 2talienne, VI, pp. 180-1, 303, 468 §i urm.,326-7, 461 fp mm.

:

1

ff)

261

noul cardinal de Este" Ludavic fac sa se joace Inaintea lor osum& de piese, si cu cheltuiala studentilor din partea locului,Universita degli scolari dela leggi". Marianna lui Ludovico Dolcese da 'h&c) casa, particulara inaintea- a trei sute de nobili,pentru ca apoi ducele s'o aduca, pe propria lui scena 1. Saadaugim ca prin alte orase de riaAna a doua se imita asemeneaexemple: astfel Academicienii dela Siena, cari sunt poftiti si laRoma sa priveasca o represintatie a Calandriei", cei din Vicenzacari, pe Teatrul Olimpic" facut de maiele arhitect Palladio side enaulul sail Scamozzi, clan un foarte cercetat soectacol, la1585 cu Edip prefacut in italieneste 2

Se intelege ea piese pot sa fie acestea. Vechile scenarii bar-bare, crunte ale scriitorilor latini din evul medm, drama lui Ez-zelino (Eccierinis), a lui PiCcinino, de Laudivio, a luarii Grenadeisi a pastrarii lui Ferdinand Catolicul, de Carolo Vorardi, suntcu totul uitate a. Acum se cauth sau glume, fie si mai grease,ca acelea din Mandragora lui Macchiaveln sau din Calandria, po-menita, a lui Bibbiena sau, mai ales s'i din ce in ce mai mult,bucati imitate, imitate servil dupa autorii antici. Didone, alui Alessandro Pazzi de' Medici, Sofonisba lui Trissmo, ca,to unOreste, ca al lui Rucellai, cate o Tullia ca al lui Martelh., imitataitriviale dupa Plaut, ca in Cassaria, Suppositi, Negronianti, ca Infarsele lui Aretino, se strecoara pe scanduri impreuna ea vre-obucata cu subject luat din evul medm (1?osmunda aceluiasi Ru-cella!) ori chiar din vremuri mai apropiate (Lautrec al lui Fran-cesco Mantovano), pentru un public special, distms". Iar poporul,multimea ratutme sa se distreze cu vechea comedie" de piatasi de raspantie ori cu prefaceri din spanioleste, Intro altelesi povestea sinistra a Comendatorului4.

Fireste ca. pastorala trebuie sa faca delichle unei asemeneasocietati. A cuma, pentru l publicuh din Ferrara, Torquato Tassoa scris Aminta, pe care Guarini a cautat sa 1-0 1ntreaca, faraonginalitate, Ara rnalsura si MIA gust, In Pastor lido. Dragosteapastorului care da numele piesei, Aminta, catre pastonta Silvia

1 lbid , pp. 69-70, 333, 399-400, 463 §i urm.2 Thzd., p. 100.s Ma, p. 53 ip urm.4 Cf. fia OW., pp. 17-8; 62; Kauvette, lIzetoire de la latdrature atalienne, p.

254 §1 urm.

262

nu intlknping reciprocitate la o liberg 0 rece naturg inchinatgDianei. Prieteni, prietene catg sa-1 ajute. El intervine and tocmaiun s'atir lega pe Silvia, goalg, cu pgrul ei lung si frumos, de uncopac. Niel. ca mantuitor dulcele cioban nu &We recunoa§tere.Af land cg lupii au sfasiat pe fath, el se aruncg intfo prgpastie:cutare vine cu vestea cg 1-a si vgzut in bucgti acolo la fund.Dar Silvia n'a murit, sangele pe care-I lingeau lupii langg e§arpaaruncath nu era al ei. Vgz And unde poate duce patima pe bietulMean, ea-i face loc in inima ei. Incantgtoarea copilärie, in ceiace tangrul poet numia molli versi, se mantuie astfel. Italia toath,aceastei Italie 0 altg lume care-i sgmana,,,s'a inebunit dupg dansa.

Aminta avea toatg inspiratia din antichitate 1. Poetul careo scrisese, fiul lui Bernardo Tasso, tovarg§ul de rgthciri, In ultimultimp, al tatglui sgu, n'avuse nevoie sa, recurga, la acele repertorfide descriptii, de comparatii, de expresii energice, de expresiinobile, cu care Sperone Speroni spune cg dascglii 10 preggtiauelevii de literaturg pe acel timp de copiare 0 imitatie 2. Nascutla Sorrento, langg Neapole, in 1544, el invgtase asa de rapedela Iesuitii de acolo incat pentru ace§tia, ca §i pentru profesoriide mai tarziu, din Bologna, din Padova, a 'Aram un obiect deuimire. La optsprezece ani, contra vointei parintelui sgu, eldgduse, ca o dovada, 0 un angajament, poemul Ilinaldo, lucrat0 dupg Ariosto, dar conform cu toate regulele codificate 0 pro-clamate de once Academie.

Lucrand astfel, Torquato Tasso nu se ggndia mai mult cleatorice spirit distins din epoca sa la adevgrul pe care-1 spuneaa§a de bine, doug veacuri mai tarziu, un editor al vechiuluiteatru italian": Acesti scriitorirn'au contemplat natura 0 omulin sine, ci i-au studiat in Eshil 0 Sofocle, cugetand cal, acesteman genii au cimoscut 0 exprimat caracterele, moravurile 0pasiunile omene§ti asa cum i se cuvine poetului tragic. Tot a§ase vgd, in picturg, amatori, 0 chiar arti§ti, desemnand pe Venus0 Apollon anticii feira a se gándi nici la templul in care aceste

' Tasso a sons dupä acelea§i norme antice o tragedie cu subiect me-dieval: Torrismondo.

2 La De Sanctis, Lettetatura italiana, II, p. 152 qi urm.: I modi loro deldescnvere le case: glorno, notte, ira, pace, odio, amore, paura, speranza,bellezza siffattamente raccolsi, che ne parole, ne concetto usciva di me, chGliile novelle e i sonetti loro non ne fossero esempio".

263

statui au lost amate alta data, nici la religia -iopoarelor care lioferiau inchindri si victime ; tot ala intaii tragici italieni puseràthat& grija lor in aceia ca, sä urmeze scrupulos pe Greci, §i nuli-a venit in minte sa cerceteze dacd acqti vechi poeti n'au avut,compuind tragediile kr, afara de scopul poetic, care e sa plaza§i 0, mi§te, fi un alt scop, politic qi moral, potrivit cu natio, §ivremea lor 1.) !ate un timp cand Davanzati tradacea pe Tacit, Nardipe Tit-Liviu, Anguillara reproducea Metamorfosele" §i AnnibaleCaro se incerca, nu far5., succes, §i in Reforica" lui Cicerone§i in Eneida" lui Virgil, cand spiritul antic farä critica, far&Intelegere mai adanca, fara putinta de a se acomoda la ne-voile timpului domina toata cultura contemporana, el urrag, custudiul adancit al unor mod6le care erau pentru dansul izvoare.\ In teatru am vazut cg. aceasta este sigura lui inspiratie. So-

netele §i celelalte bucati lirice sunt dupä traditionalele normeale lui Petrarca. Doar in numeroasele lui scrisori dad, se va-de§te omul a§a cum era in adevar, urmarit, .de la o bucatg, devreme, de vedenii, de comete ciudate, de prigonirea unor fiintisupranaturale in forma de licuriciu, de pisica, la lumina ochilorcareia poate macar scrie:

Se Dio vi guardi da le bastonate,Se'l ciel voi pasca e di came e di latte,Fatemi, luce a scriver questi carmi.

Astfel el mergea catre marea opera a vietdi sale, catre poemulpe care se gandia de malt sa-1 deie: o Iliada, !atm toate dupacanoanele homerice, cu defilari de o§ti, cm osebiri de cete, custrigarea la rand a comandantilor, cm discursurile de sfatuire§i de provocare, o Iliada careia i-ar fi adaus bucuros , sa ise fi lungit zilele , §i o Odiseie, Niciun contact mai intim cunatura, niciun amestec adevarat in viata timpului sau, nicioimparta§ire la viata politica a epocei, in care tatäl sau, de §ipoet pretuit, ba, un moment chiar, celebru, avuse un rol, niciosimpatie, nicio antipatie decat acelea pe care le provocau ri-valitgile literare. Nici macar o mare iubire Invietoare, cad §ti-*rile despre anume legaturi la Carte, povestirile despre cele treiLeonore, dintre care una ar fi fost sora ducelui, fata de o oare-

i Toatro antico italiano, Livorno 1786-9, la Cipaguen6, o. o., VI, pp. 1204.

24

care vastg, sonetele Inchinate donei Lucrezia, alth sorg a ace-luiasi duce 1, care la vre-o patruzeci de ani se intorsese acasg,cu farmece pe care poetul arath in versurile sale cg stia sg leaprecieze, nu inseamng o adevarata si puternicg pasiune. Astgzinimeni nu pune in legaturg melancolia" lui, cu visiuni si ha-lucinatii, care 1-a dus la Spitalul Sfintei Ane, de unde a scgpattgrziu ca sg rataceasca pe drumurile si in orasele Itahei, cu oputernicg patima contrariatg.

In astfel de conditii isi cauta Tasso subiectul epopeii serioase,autentice, cu care se simtia dator.

Un vant do aventurg, o pornire cgtre fapte extraordinare, inregiuni depgrtate, o sete de vitejii framAnta vremea, nu numaiin Italia. Pe cand Franta se sfalia in lupte interne, pe oAndFilip al II-lea urmgria un ideal imposibil de unificare a lumiisupt forma religioasa si poate cg si pohticg a catolicismuluiintransigent, dupg codincarea recenth a Conciliului din Trento,un Nevers visa de inceperea unei noug cruciate; visionari depretutindeni elaborau planuri , Iesuitii, in pling expansiune cu-ceritoare, asupra shismaticilor ca si asupra pAganilor, ardeaude dorinta de a invia, supt conducerea lui Clement al WU-lea,ca urmas al lui Urban al II lea, cruciata, marele act comun, decredinta activg, al cresting-0.th medievale. Lupta de la Lepanto,care thou sg vibreze asa de puternic sufletnl spaniol, argtase caTurcul poate fi invins, Marele-Duce de Toscana crea Ordinul Sf.Stefan si inarma galore contra fiotei, otomane, si, dougzeci deani dupg aceaka un rgstimp in care ideia nu dispgru un sin-gur moment din mintea scriitorilor si a oamenilor politici , sealcgtuia marea ligg in contra Sultanului, din care, in aceiasi ilusiesi in aceiasi pornire, cu aceleasi sperante, au Mout parte Germani,Unguri, mercenari francesi, Italieni din Toscana, al cgror mes-tesug smulse Giurgiul Vizirului Sinan, Cazaci, Ardeleni de-ai luiSigismund Báthory, creatura Iesuitilor, Moldoveni, Munteni, suptordinele lui Mihai Viteazul, lui Aron, lui Stefan Razvan. Ei toti lup-

1 Cosi e mil vago il for poiche le foglieSplega odorate, e'l sol nel mezzo pornoViepi,i che nel mattin luce e fiammeggia.

Ambele erau fetele acelei ocrotitoare a literaturn, nu numai a celei ita-Ilene, care a fost Renee de Franta. Despre Lucrezia, Tasso sone: Leggoleil mio libro e cono ogni porno con lei molte ore in secrets&

265

tara supt steagurile Crucii, in credinta ca Imporiul Otoman se poatedarama si ca, din nou crucear ar putea rasari pe ,cupola SfinteiSofii din Constantinopol, devenita Clementina in onoarea Papei.

Tasso, traind la o Curte al carii principe ravneste, la una dinvacantele dinastice din secolul al XVI-lea, tronul polon, se lasäcucerit, in adevar cucerit, de acest gand al räzboiului dant.

Ca era sincer st acesta e elementul nou pe care-1 aduce ,aceasta se vede intaiu diri felul cum, in Gerusalemme liberata, elatinge tot ce priveste cruciata De la inceput, In invocatie, else gandeste ca, s'ar putea o Impacare Intro crostini, bunul poporal lui Hnstos", care, cu corabii si pe cai, az Incerca sä ieieinapoi de la Tracul salbatec marea-i prada nedreapta"

... S'egli avverra che in paceIl buon popol di Cristo unqua si vadaE con navi e cavaPi al fero TraceCerchi ritor la grande ingiusta preda 1.

Aceasta lupta va fi pur latind, caci vechea Grecie a Comne-nilor II indigneaza prin aceia ca s'a mullnamit a privi la faptaaltora, asteptand capatul marilor acte", ceia ce face ca acumsa fie serva josnica", asa cum core dreptatea .

E pur quasi a spectacolo sedesti,Lenta aspettando de' grand' atti il fine;Or, se tu se' vil serva, 6 il tuo servagio(Non ti lagnar) giustizia, e non oltraggio 2.

Regele grec", credinta greaca tuturor cunoscuta", neamul ne-credincios si avar" s se infatiseaza In scrisul sau ca in marturiarevoltata, a spectatorilor greutatii Intaii cruciate.

In fruntea luptei de eliberare va sta deci Papa, cel care e«piatra si sprijin a casei lui Dumnezeu, Intemeiata si tare', cumse vede §i din actiunea acelui care acuma ocupa Scaunul Sfan-tului Petru :

Chiamano e ta, che sei pietra e sostegnoDella magion di Dio fondata e forte,

I I.2 ibid.3 .11 r6 malvagio greco"la fede greca a chi non 6 palese?", gente in-

fida, avara ' (11).

266

Ove ora il nuovo successor tuo degnoDi grazie e di perdono apre le porta 1

Sinceritatea se vede din zelul convins cu care, dupa sfaturiromane, In vremea cand din acele cercuri fsi lua Indreptareacaci era 0, moara la Roma, Ingrijit de cardinali prieteni, lamanastirea Sant' Onufrio, tocmai In acel an 1595 care da simarile victorii de la Dunäre ale cruciatei, Calugarenii, Giurgiul,el Incearca refacerea Intregii poeme, care devine GerusalemmeConquistata, redand lui Urban al II-lea un loc care-i fusese luatIn forma d'intaiu a operei 2.

Pentru a fi In 'stare sa Infatiseze realitatea necesath 3 ca baga unui poem In care obiceiul timpului, modelele date, cerintelepublicului trebuiau sä adauge si altceva, Tasso a facut cerce-thri serioase. Va sti sa spuie ca de la Ierusalim la Emmaussunt noul ceasuri4; va putea sa deie o descriptie. Intru catvaautentica a localitätilor: Ierusalimul5, Lacul Asfaltit 6. Cunostin-tile sale Ii permit 0, descrie Irlanda, cu padurile ei inalte" 7,ostile grecesti cu caii iuti, puVn hraniti ca ai soldatilor con-timporani din cetele Sultanului, Touraina francesa, cu Infati-sarea bogath si terenurile Imbielsugate,

La terra molle e lieta e dilettosa 8 ;

va amesteca reminisce4 istorice si va vorbi In treacát decomul din Liguria* care ecel d'intaiu se va expune drumuluinecunoscut pe Mare*, Columb:

1 XI, 8 §i, urm.2 V. Ds Torquati Tassi poemate quod inscribitur Gerusalemme Conquistata

quod sit sentiendum, de A. de Grisy; tesA latinit la Paris, 1868.1 V. cum vorbecte de Arthur, as cArui cavaleri rAtAcitori umplu de vi-

suri paginile ;...Taccia, Arta que' suoiErrants che di sogni empion le carte.

(I).

5 II,5 III, 55 gii urm.6 10, 62 0 urm. V. ci izvorul subteran al Donului, ond' esca pria la

Tana", XIV, 38.7 Alte solve; I.° Ibid.

267

tin uom della Liguria avra ardimentoAll' incognito corso esporsi in prima 1

Grija cea mare qi-o cheltuimte insa cdutdnd aiurea acele ele-mente ale stilului pe care ar fi trebuit th le descopere instantaneu,in cdldura creatiunii, inlduntrul propriului sdu spirit. Atatea dincomparatiile lui sunt in adevar culese din autorii vechi, ceiace in judecata lui Insä, departe de a sadea valoarea operei,o

I s'au obiectat i neingaduite Imprumuturi din Ariosto, aruiaanume prieteni Ii preferau, de uncle a urmat o infocatá lupta,In care poetul n'a fost crutat nici de calomnii i nici de insulte.Mai mult cleat imitatia propriu-zisa, la Tasso se .Int&lneqte oinfluenta hotaratoare a marelui procursor in ce priveqte intro-ducerea episodelor, care In parerea lui erau necesare pentru calucrarea sa placa uner lumi doritoare de astfel de amestecuri.§i, Maud aceasta, el nu se g&ndia la un lucru : cä aceia ce-iera Ingaduit Inaintmului Intr'un poem care nu pretindea O. selege Inteadevar de un eveniment istoric, nici sa urmeze o des-voltare logica, tot ma de putin sa Infatigeze personagii ca aceleacare rasar In normalitatea de toate zilele, nu-i era Ingaduitlui, care pornia de la un fapt al istoriei universale §i care, cutot respectul cuvenit unei asemenea actiuni solidare a societa-tilor medievale, Intelegea sa faca o epopeie glorificatoare incare farmecele Inchipuirii sa nu strice, oriat ar retinea In calepe cetitor, marea impresie morall, idealista, la care se tintia.Autorul Jerusalimului liberat" nu intelegea ca opera lui trebuiesa alba o unitate, de care Ariosto-0 radea In voie, qi, Inca maimult, ca aceasta unitate nu putea fi cleat In ideia de la carefaptele porniau toate si pe care mice reproducere -a lor expli-cat& trebuia s'o puie in cuvenita lumina.

Astfel In poemul lui Tasso se Intalnesc fara a se confundachiar färä a se armonisa preocupatia lucrurilor care s'au in-tamplat i pe care poetul le-a cules In Gulielm de Tir, ba chiarqi in romane grece§ti din anticitate ca Etiopicele (de uncle po-vestirea despre Clorinda), apoi dorinta de a pastra, In constructieca i In ton, diapasonul solemn al epopeii celei vechi §i, Insrarqit, tendinta de a introduce ate un intermezzo de iubire, de

XIV, 31 ci arm,

Inalta.

§i

1

268

aventura, de fermecatorie fara care a doua zi dupa Orlando Fu-rioso nu se credea ca s'ar putea multami cetitorii.

Deci dupa un Intaiu cant de o severa nota istorica vine, Inal doilea, povestea intercalata a Sofroniei In care unii auvrut sa vada pe Lucrezia d'Este si a lui Olindo, crestiniicari se hotaräsc a muri pentru a ispasi fata de stapanii sara-cini ai Ierusalimului un pacat al comunitatii lor rehgioase, carealtfel s'ar rasbuna asupra tuturora. Luptele Incep si se urmeazapentru cetatea sfanta, cu interventia Necredinciosalor din Egipt.Dar In acelasi timp facem cunostinta, nu numai cu aprigul Cir-casian Argante, dar i cu Clormda, fata alba a unei regme etio-piene de coloare neagra, dar totust frumoasa".

Che bruna é sI, ma il bruno il bel non togliecu Clorinda, care e iubita delfancred i pe care o asteapta soartade a muri Inteo inclestare de noapte cu acest iubit ce-i este, In

d9man, cerandu-i ca ultim serviciu i ultra, dovada deiubire un botez inainte de a inchide ochii; dam cu ochii deIsmen vrajitorul, care apara stapanirea 'Agana In Ierusalim prinfarmecele lui, ce vin de-a dreptul o stim noi de la IVIer-lin, ca si ale magului din Damasc; asistgm la adunarile dra-cilor, can i ei poarta grija dominatiei musulmane. Un cantcuprinde expunerea de idila, rechemand in memorie pe Aninta,a pastorului ce s'a hotarat duee viata departe de lume.Cand, acum, in sprijinul emirului ierosolimitan, vine din pustiuSoliman, salbatecul cavaler, i ca ostile hii de nou Faraon so-seste din Egiptul sau Sudanul, atunci unul dintre cei mai vestitisefi ai ostilor cruciate, Rinaldo, se lasa prins in mrejele Armidei,in cutare palat al minunilor, unde vrajile adorru sufletul; si el vaveni mai tarziu numai ca sa-si iea locul Intro tovarasii ce nu s'auclintit din loc i In fruntea carora sta, solemn, impasibil, yin-ttios i nul, Godefroy de Bouillon. Alaturi de sacra visiuni ca aFrancesului Hugo, de consultatii ale lui Petru Ermitul, ni sescot Inainte tainele primejdioase ale padurii vrajite. i, dupace Ierusalimul va fi luat, urmeaza luptele prevazute In cronica,

caracterul episodic, fragmentar se pastreaza.Cruciata apare astfel ca un pretext serios pentru jocul unei

XII, 21 Ep urm.

au

8

lagar,

si

269

imaginatii mai sal-ace si mai de aproape observate, prectm pd-vest9a medievala trances& a lui Roland fusese un pretext pentruca Ariosto, cu o irnaginatie mult mai libera, pana la cele maidesfranate excursii in toate domenhle iniraculosului, 51 hide-plineasca o opera care de sigur nu se poate imita decat pentrua cadea sau Iji monotonul imitatied plate sau In ridiculul vulgaral unei simple caricaturi. Daca se mai adauga apoi intampla-toarele legaturi cu protectorii din acel moment ai poetului, prin-cipii din Casa de Este cad Rinaldo insusi e pentru Alfonso,Tientru cardinal, pentru Leonora, pentru Lucrezia, un strabun ', sirelatii de familie sunt Intro aceasta dinastie ferraresa si Welf,Guelfo, seful Germanilor cu casele calde iarna si cu pranzurileimbielsugate 2 -, se Intelege si mai bine cat de putin se poate'Astra acea ilusie de trecut fara care poemul istoric nu poate exercitanicio influenfei asupra sufletului. Sclumbarile introduse In Ge-rusalemme Conquistata", la care autorul tinea ca la o lucrare deperfecta originalitate, iesita Intreaga din mintea sa si superioaraon mult celeilalte 3, Inlaturarea eroinelor care aduc cu vitejia lorsi farmece mai cuceritoare decat armele 4, nu Inlatura cu desä-varsire acest neajuns.

Cu toate aceste defecte de, conceptie si de executie, forma in-taiu a poemului a ramas, chiar dupa mare,a scadere a numaruluicetitorilor, una din operele cele mai vestite ale literaturii mo-demo. Contemporanii si ceilalti pretuitori, pana In pragul zilelornoastre, au admirat frumuseta descriptiilor, chiar daca stiau ca

' Guelfo 0 Casa de Este, I; descendenta ei din Rinaldo, sParsitul ante-cului X; vntorul Casei, XVII, 67 arm.; prezicerea vntorului lui Alfonso, ibid.,90, si urm.

2 Usa a temprar ne' caldi alberghi il vernoE celebrar con heti inviti i prandi.

(Cântul I.)8 Cf. si la Grisy, o. c., fragmente din scrisorile ltu: Sono affezionatissimo

al nuovo poema, o novamente riformato, come a nuovo parto del mio in-teletto. Dal primo Bono alieno come i padri da figh ribelh e sospetti d'es-ser nati d'adulterio. Questo 6 nato de la mia mente come nacque Minervada quella di Glove; onde gli confiderei la vita e l'ammo medesime (Letter;ed. Cesare Guasti, Florenta 18C5).

4 Pe Erminia voià s'o calugalreasa. & schimba pftriA si numele eroilormasculini (Argante devine Hector, Rinaldo Ricard, Soliman Maxentdu siErminia Nicea). Na se mai zice capitano, nici pzetoso (iti loc: pio), nici zo tzperdon, etc.

270

life ori tin model clasic se poate ascunde supt ele. Astfel scenatrecerii In revistg a ostirilor supt soarele care In camflile cerestiInainteazg necontenit.0, ridicandu-se pe cer, bate In arme, iismulge flacgri i fulgere, tremuratoare i limpezi, de jignesteochii", asa cg pgrea aierul aprins din toate parVe de flgcgre,ca de tin foc din Ingitime: caii nechiaza dam, fierul lovit sung,campiile sunt pline de zvon:

Intanto il sol, che da' cotesti campiVa pit sempre avanzando e in alto ascende,L'armi percote e ne trae fiamme e lampiTremuli e chiari, onde la vista offende:L'aria par di faville intorno avvampi,E quasi d'alto incendio in forma splende,E co' fieri nitriti ii suono accordaDel ferro scosso e la campagna assorda

&tsar idilic izvoare vii In verdeatg cinto di verdi seggi rrn Jontevivo , vantul, ce vine din nisipurile maure" 2, rgspandeste us-caciune i moarte. fata o desteptare In camp cu ciripit de pgsgrivesele Inaintea zorilor", murmur de ran si de frunze", undaglumind cu boarea i cu florile":

Non si destO fin che garrir gli augelli,Non senti lieti a salutar gli alboriE mormorare ii fiume e gli arboscelliE con l'onda scherzar l'aura e co'fiori 8.

Compargiile sunt une ori fgrg model In scrisul celor vechi; asa,cand se Infgiseazg, scurt, canele ce muscg piatra ce i se a-runcg:

Quasi mastin che'l sasso ond'a lui portoFt duro colpo, infellonito afferra 4,

cand se aduce Inainte sarpele, degerat iarna, care-si simte dinnou puterile odatg cu cäldura Invietoare a verii:

2 Solo vi soffib, e par vampa di faceVento che muove dall'arene

(XIII, 56 )3 VII, 5.4 IX, 88 ci urm.

'.

tame.

I.

271

1'8,1 fero torna alla stagione estivaQuel che parve nel gel piacevol angue 1,

cAnd cratele in stol, la cAderea ploii, o primesc cu zvon bucurosde pe malul uscat 0-0 Intind aripile la recea strophe):

Stuol d'anitre loquaci in secca riva,Con ranco mormorar lieto PattendeE spiega Pali al freddo umor 2,

ele amintesc maniera sobrA qi adAnc impresionantA a lui Dantecare-0 sapA In otel icoanele. Cetiri noug se simt cAnd se descriuLaponele, femeile de lAngA pol, care, cand frigul InchiagI apele,fac drumul lor pe ghiatA, lunecAnd In cete:

Siccome soglion 1, vicino al polo,Se avvien che'l verno i fiumi agghiacci e indureCorrer _sul Ren le vilanelle a stuoloCon lunghi strisci a sdrucciolar sigure 3.

In legAturA cu alte datini decAt ale celor vechi apare calul dingrajduri de rege", care

DacA la usul de arme-1 pAstrezi,Fuge 0, liber la urmä pe calea cea largá,Merge 'ntre turme sau la apa deprinsl, la iarM:FreamAtA coama pe gAt 0 pe spate,Scuturl gatul inalt §i puternic, 0 parcADe supt copita ce zboarl foc ar sari,awn] and tot 11 cuprinde sonorul nechez 4.

SA reproducem 0 din vechea, buna traducere, tot Ma rima oc-tavelor IndAtinate in grosul italian, dar In alt ritm, a lui Eliad

I I.2 XIII, 76.8 XIV, 84.4 Come destrier che dalle regie stalle,

Ove all' uso dell' arme si riserba,Fugge e, libero elfin per largo calle,Va tià gli armenti o al fiume usato all'erba;Scherzan sul collo i crini e sulle spalle,Si scuote la cervice alta e superba,Suonano i pie nel corso e par che avvampi,Di sonori nitriti empiendo i campi.

72

Rgdulescu doug alte asemenea pasagii, dintre care ultimul cu-prinde experienta poetului Insusi:

Precum dupg o lungg, Intinsg vangtoareStatuti si tristi se 'ntoarna si-abia rasufland caniiCe au pierdut din urnal cu totul a lor fiargAscunsg 'n selbg deasg, din sesele deschise.

tot In acest cant al VII-lea, comparatia pescgreascg de la laculde Comacchio:

Precum pestele colo, in lacul de Comacchio(Unde In sinu-i lenes se var'a noastrg Mare),De unda 'ntgratatà si crudg se ascunde,Cerand vre o scapare In apele mai line§i. vine ca de sinesi acolo sg se 'nchizg,In temnita 'ngraditg si-a se 'nturna nu poate,Cgci Ingradirea este cu astfel de Intocmire:Deschisg la Intrare, Inchisg la iesire 1.

Nu odatä se Intalnesc, ca In vechii poeti toscani naivi, caristiau mai putin si nu simtiau nevoie sg copieze, acele catevacuvinte care dau imaginea. Asa, la moartea Clorindei, cand t eade bucurie se schimbg la data si rase, asa cg, stand sa moargveselg si vioaie, pgrea a spune: se deschide cerul si ma dim Inpace .. Astfel femeia eea frumoasa trecu din viatg si pare cgdoarme":

Colei di gioia trasmutossi e rise,E, in atto di morir he to e vivace,Dir parea: s'apre il cielo, io vado in pace.

...In questa formaPassa la bella donna, e par che dorma 2.

Ceia ce iubim MO mai mult astazi la acest poet care nu edin vremea noastrg este un .element care, pe de o parte, amin-

' Traducerea 1m shad RAdulescu, cuprinzInd numm antul VII, se afIA in4 p eno d u I V, al (Cunerului de Ambe sexe,, 1. 0 traducere complectA, dupAuna in prosA francesA, a dat-o, la 1862, Atanasie N. Pacleanu, Ierusahmulhberat, poemd epee' in doud volume, Bucuresti (cu splendide planse pe aroma,lucrate la Bielz si Damells In Bucuresti).

1 XII, 68-9.

i,

S73

teste eval mediu, iar, pe de alta, vorbeste inimii oamenilor deastazi: sentimentul zadarniciei absolute a tot ce este aici, a totce alcatuieste basa sperantelor unei trecatoare fiintl si credintaca aceleasi lnerari vesnice desavarsite se afla aiurea, mai sus,ca ele ne asteapta acolo pentru a ne mangaia de cat le-amasteptat In zadar, de-a lungul vietii, dureros, pe pAmant.

Intr'nn splendid pasagiu se presinta in forma vechii Cartaginidispärute fatala moarte a cetatilora:

Zace Ina lta Carthago; abia slabe urmeDin mandra ruing, pe term se pastreaza:Cetatile mor, si moare orice Imparatie,Peste marire si porapa zace nisip, creste iarba.Iar omnl se pare cä nu yrea o moarte sa aibl.0 mintea noastra en atata nesat si trufle 1!

i totusi atata paste si pe om, la apusul unei zile apnindg,cu floarea si verdeata ei, fara a se mai Intoarce, insa, la altApril:

Trece asa cum trece o zi apuindFloarea si toata verdeata vietii mane,Dar, cum April In alt an iarasi se 'ntoarce,Ea nu 'nfloreste din nou, nici nu Inverzeste 2.

Aici el recomanda, in legatura cu eine vorbeste si cu vechilesale ocupatii, sg, se culeaga floarea la timp, iubind. Ainreainsa el nu se va mai gandi la dansa, cum nu-i va mai trebui nicifaima, care atrage cu glas dulce, dar se confunda cu celelaltezadarnicii ale parerii noastre despre cum suntem si putem:

' Glace l'alta Cartago; appena segniDell'alte sue ruins il lido serba.Muoiono le citta, muiono i regni:Copre i fast e le pompe arena ed erba.E l'uom d'esser mortal par che si sdegm.Oh, nostra mente cupida e superba !

(XV, 20.)2 Coal trapassa al trapassar d'un porno

Della vita mortale il fiore e'l verde,M, perch6 faccia indietro April ritorna,Si rinfiora ella mai, nè si rinverde.

(XVI, 15.)

274

Faima ce place en dulcele-i sunet,0 oameni trufasi, ci-aca mandra pare,Econ. e §i vis e, ba Inca, din vis ca o umbra:La fiece vant se desface si piere 1.

Si mintea Insasi ce este ?0 ce-i nebuna

Minte ce 'n aburirea norocului zburd12!

Si, intfo figura de toata frumuseta, aceasta minte, apropiin-du-se de adevärul absolut, pare o päsarica de noapte Inainteasoarelui:

...Pasarica de noapte la soareE mintea noastra la raz' adevarului vesnic 3.

Cad nu numai in ce priveste frumuseta fisica,Dreapta oglinda ti-i cerul, si 'n stelePoti sa privesti icoana-ti frumoasa 4.

In ultimul timp al vietii lui, dupl ce strecurase elemente mis-lice si in a doua forma a poemulni san, el Incepuse a scriepovestea Facerii Lumii, Le sette giortrate.

Un critic italian carnia-i plac liniile de materialitate din Or-lando furioso gaseste la Tasso o slabiciune cand,la capatul ex-plicatiiloi acelei ratiuni, care, parasind vesmftntul bisericesc alscolasticei, se Intorsese In peplul, In toga antichitatii, stapanindsi mai departe omenirea, Tasso, ca si Montaigne (care I-a cer-cetat in suferinta lui)5, gaseste un non sO che", nn nu ftiu ce,

' La fame che invaghisce nn dolce suono,Vol, superi mortali, e par si bells,A nn eco, un sogno, anzi del sogno un'ombra,Ch'ad ogni vento si dilegua e sgombra.

(XIV, 63.)' A.h nostra folio

Monte, ch'ogni aura di fortune estolle !..

(XII, 61.)s ...Angel notturno al sole

E nostra mente ai rai del primo vero.(XIV, 46.)

4 Specchio t'h degno il clelo, e nelle stellePuoi riguardar le tue sembianze belle.

(XVI, 22.)4 Survivant h soy-mesme, mescongnoissant et soy et ses ouvrages (Jur-

nalul cablitoriei sale din 1580).

275

-capabil, de sigur, sl explice totul, dar la pragal cAruia trebuiesä ne oprim cu adânc6, reverenta. Poetul italian fl aflA, ames--tec de milA, de spaiml, de durere, In cutare confusg, miticarera inimii":

E un non sO che confuso instila al cuoreDi pietk di spavento e di dolore 1.

Dar tocmai In acest nelämurit care, la dansul ca Eli la cugetà-torul frances, e In 1eg6iturä cu partea care nu s'a exprimat tiinu se poate exprima a sufletului creator, cu izvoarele din efcare n'au curs, vedem ceia ce trebuia sä deie o nou5. 0 mai.:Ina lta inspiratie scrisului modern.

1 XIII, 40. Cf. De Sanctis, v. a., II, p. 176.

Lusiazii" lui Camoens.

In Gerusalernme liberata" niciodata nu se vorbeste, niermacar atata ca In Orlando furioso", despre Italia, despre po-porul italian, despre sentimentele ce ar fi mi,rat i tendinOlace ar fi stapanit societatea italiana In totalitatea ei, peste ho-tarele Intamplatoarelor i vremelnicelor stapaniri.

S'a vazut cat de jalnic s'a isprävit Incercarea lui Ronsard dea da Franciei o epopeie nationalä, pentru scrierea eareia-ilipsia I o credin0. mai puternica decat aceia care-1 facea samustre la hughenoti pornirea criminala prin care se stasia pa-tria si se primejduia Intreg viitorul ei. Iar In Spania subiectelehi legatura en ce a Indeplinit i Insemnat poporul spaniel Insecolul al XV-lea si al XVI-lea nu provoaca decat cine stie ce-seci i obositoare Austriade,.

0 epopeie adevaratil, trista, cu valoare de amintitoare a tu-turor vechilor isprävi si de sfatuitoare pentra un viitor nes-farsit, o va da numai, In legatura cu aceiasi sete de aventuri,on aceiasi patima pentru stralucitoarele lucruri romantice, cuaceiasi Inviere a mini cavalerism Indreptat catre toate scopurileevului mediu, care vine acum sa aduca, alaturi de antichitateaInviata, partea sa In formarea sufletulni modern, Portugalia.

Din momentul cand, la capatul lungilor lupte en Maurii, scosiacum definitiv de pe teritoriul portughes, si al rivalitatii, dege-nerata si In lupte fatise, ca aceia, definitiv liberatoare, de laAljubarotta (1385), cu Castilia vecina, suzerana de odinioara,corabfile regale cutezara a naviga spre necunoscut, urmarind-fantastice scopuri, atinse tot* In parte, micul regat din Vestul

II.

XVI.

277

ypeninsulei iberice avnse o viata, decsebita care trebnia sa adnala lumina qi o literatura corespunzatoare.

Pe cand Castilia qi Aragonul pierd un secol In scandaluri qilupte dinastice pentru ca sa ajunga, destul de tarzin, qi la Ira-paciuirea partidelor qi la fericita unire a Coroanelor, pe and,dupa acest eveniment neprevazut, puterie spaniole unite reieanopera de cruciata, mult timp paräsitä fata, de un inimic aproapetotal incapabil de a resista qi incoroneaza prin luarea Grenadeiropera a case veacuri, in Portugalia, supt regii Ioan I-iu chiar,Eduard, Alfons al V-lea, Than al II-lea, Manuil, Ioan al III-lea,se urmeaza staruitor cautarea pamanturilor non& pentrn a sta-_bill In ele contoarele de rapede imbogatire. De la Ceuta, luataIa Inceputul veacului al XV-lea, de la stabilirea punctulni de-observatie maritima al lui Ioan I-iu la Sagres, se trace la insnla,Madera, se ajunge la capul Bojador, pentru ca, dupa Incunju-rarea Ini, Africanul" Alfons, cuceritorul Tangerului qi unchinIsan, dom Henric, sa continue qi prin studii o traditie careiaPortugalia li va multämi mai tarziu gasirea Capului de Buni,Speranta, de atre vasele lui Bartolomeiu Diaz (1486), ocupareade Alvarez Cabral a calor d'intain puncte In America-de-Sud,uncle se va intemeia in curand Infloritoarea colonie a Brasiliei,dar, mai ales, putin mai mnainte, sosirea la Calicnt, pe coastaIndiilor orientale", a lui Vasco de Gama.

*i, in persoana lui Vasco de Gama, In marea lui aventurAtriumfatoare, in legatura cu momentul decisiv pe care Indräz-netul descoperitor qi ostaq 11 represinta 'n desvoltarea unei In-daratnice ofensive nationale, a vrut Camoens sa cante, inti-tnland poema sa os Lusiadag, urmaqii eroului eponim al neamuluislur_ Luso, toatd viata materiald, de Incordari, de lupte, de su-lerintd, qi toatd esenta morald a poporului portughes.

Luis de Camoens n'a fost, ca Torquato Tasso, fiul unui ominvAat, unui scriitor de reputatie, qi creqterea lui n'a Incepnt,on o deosebita grip., din cei d'intaiu ani ai copiläriei, precum,mai tärziu, in aceasta saraca mica Portugalie, fait o Carte porn-poasa qi stralucita, fara vre-un nobil, Intro baroniia sai eroici,,care sa fi vrnt qi sa fi putut EA se Incunjgre de scriitori qi ar-ti§ti, el n'a trait in clientela cuiva, scutit de mice atingeri eno realitate care nu cruta adesea, In asprimile ei, pe cei mai

278

buni dintre oameni. Tatal san era until din ofiterii prin vitejiacarora ajunsese a fi respectat drapelul portughes; el avea o casaIn Coimbra. Luis, nascut la Lisabona, In 1524, a Mout studii laacea Universitate din Coimbra care singura pregatia pa Invatatii

carturarii unei teri, ale carii relatii, nu numai In stralucitoareaItalie depärtata, dar §i cu Tinuturile spaniole vecine, eran pa-tine. El Insu§i soldat, a luptat la Gibraltar, pierzand aici tin.cchiu. De bung, voie sau pentru a ispa§i cine §-tie ce pacate orifatalitati, de care n'a scapat toata viata, el trece In Indiileportughese la 1553, stand, la Macao §i aiurea, nu mai putin decinci ani. Partarile lui In acest exil par a fi fost destul de su-puse criticei, cu toate incercarile cutarui biograf din. timpurilenoastre de a face ca viata lui de slujba§ sa ciorespunda intruatva marelui WI talent literar ; a §i fost tras la raspundere.Intors In Portugala la 1569, era sä publice, peste trei ani dezile, poemul la care, cand ici, and colo, lucrase o viata Intreaga.

La faptele cele mari ale Lusiazilor" sai, el nu participase.Pe Vasco de Gama, pe Albuquerque nu-i vazuse niciodata,iiici nu-i putuse vedea. Dar mersese pe drumurile lor de ape,ajnnsese la popasurile ratacirii lor cutezatoare, gäsise neamtt-

cu alta Infati§are, alt graiu, alta lege §i alte datini, In mij-local arora el Meuse sa future steagul regelui sau; simtiseceva din sperantele de noroc ale color cari parasian patriapentru a se avanta pe nesfar§ita intindere a märilor pang ierinecercetate, §i, dupa ce trecuse prin atatea primejdii §i !neer-cari, §i el simtise amaraciunea atatora cari, la Intoarcere, nugasisera deat u§i Inchise. Daca povestea robului sau negrn careie§ia zilnic in strada sa cer§easca pentru stapanul singuratec,

ziele de la sfar§it, cand el nu se putea hrani din pensia pa-tina, a unui rege cu Vistieria goal, daca acest amanunt dinultimul act al unei vieti Para, noroc apartine legendei, e adeva--rata declaratia lui din aceasta, epoca: acum nu mai am suftet-,nici multamire de nimica 1. Si, and regele dom Sebastian vaperi In lupta sa din Maroc, data en forte slabe contra coalitieitribarilor manre, in zina fatala din August 1576, el va spuneen o melancolie nesfar§ita: In sfar§it fad voin ispravi viata,trot vedea toti a am fest en atata dragoste fat& de patria mea,

a Agora tigo tenho espiritn nem contentamento para nada.

rile,

in

ci

si

279

Incat nu numai ea m'am rnultamit sa mor in ea, ci sä mor cuea ". Se 0 stangea la 1579, in vrasta de cinzeci de ani.

Camoens a scris multe bucati lirice, pe care le stransese 0Inteo culegere ce s'a risipit de prieteni, ramaind un numär desonete §i. alte piese, cu privire la autenticitatea carora e camppentru discutie. Intro autorii dramatici ai timpului trebuie a seInsemna cli nnmele lui, pentru ca, In Filodemo, In Rei Seleuco, InAmfitrioni", el a §tiut, adoptand limba poporului, Indatinatelelui forme poetice, sa rasping& de o potriva scanteierile curteneale lui Gil Vicente, creatorul teatrului portughes, §i formalismulsec al literaturii dramatice decalchiate dupa modelele italiene.

Astfel, prin varietatea §i bogatia operei sale, el samana enTorquata Tasso, de care e asa de deosebit prin toata desfäqu-rarea unei vieti, In care, daca a lipsit tragedia finala, au fostIn schimb poveri indelung purtate cu durere qi indignare. Poe-mul sail Insa are o valoare nationall si umana cu mult mai maredecat aceia la care poate pretinde Gerusalemme liberata".

Aceasta se vede din chiar octavele de introducere. Nu sespune, cu o eleganta receala, ca va fi vorba de cutare capitan" 2cuceritor §1 liberator ca Godefroy de Bouillon la Ierusalim, deactiunea lui, care va fi sau va putea s& fie unica, ci se anuntacu mandrie ca un Intreg popor In fapta qi avantul lui se vaina1t4 Inaintea cetitorului:

... Irmele si baronii cei vestitiCari din termul lusitan al ApusuluiPrin maxi ce n'au fost Inainte. qtiuteTrecura pan& dincolo de Taprobana,Fara primejdii 0 silnice lupte,Cum nici n'ai crede ca-i forta umana,4i Intro neamuri departate zidiraRegatul non ce-atata-1 Inaltara,

Precum fii amintirea glorioasaA regilor ce-an Intins tot mai departe

1 Emfim acabarai a vida, e varao todos que fat tam affeicoado a mihnapatria que nio somente me contentei de morrer n'olla, mas de morrer coraells.

2 Tot* Vasco de Gama apare ca ,o forte capitio qua a tammanhas em-presas se offereceu (I, 44). .

280

Credinta i pnterea, i erile stricateDin Africa si Asia le-au pustilt In cale.Ba Inca i pe cei ce prin viteze fapteS'au liberat de moartea ce-i pandia,Cantand Ti voiu strabate pe deplin,De ma ajuta insusi talentul mien si arta 1.

el e sigur, cerand nimfelor Tagului o furie mare si sonora"tfuria grande e sonorosa), ca va putea spune un lucru cum nuS'a mai auzit, Inaltand ceva care e mai presus de tot cecantat musa antica" 2.

Va arata deci pe Vasco plecand de acasa, en hotararea dea nu se opri pana nu va aduce dovada regelui san di a crescutputerea lui In acele locuri departate de peste Ocean. Va ajungela Mozambic si se va lupta cu Maurii pagani, va aborda laQuiloa, la Mombaea; cu ajutorul puterilor ceresti care-I sprijinasi contra celor ce-i stau Impotriva, va trece la Melinda, in-trand in legatura 1 cu regele de acolo i dupa atatea alto Im-prejurari prielnice si mai ales dusmane va atinge coasta In-dillor Orientale la Calicut. Amenintat vedea /corabiile dis-truse de acelea ale stapanitorului indigen, Intoarse din cala-

as armas e os barones assinaladosQue da occidental piaia InsitanaPer mares nuneas d'ante navegados,Possaram inda alem da TaprobanaSin perigos e gnerras esforcados.Mais de que promettia a forca humana,E entre gente remota edificaramNovo reino que tanto sublimaram.

E tambem as memorias gloriosasD'aquelles reis que foram dilatandoA fe, o imperio; e as terras vicioasDe Africa e de Asia andaram devastanclo :E aquelles que per obras valorosasSe vac) da Iei da morte libertando;-Cantando espalharei per todaSe a tanto me ajudar o Ingenho e arta.Cesse tudo a que a Musa antigua canta,Que outro valor mai alto se alevanta (I, 8).

'Cf. X, 154: Aqui verais presenteConsas que junctas se acham raramente.

a

parte,

a-si

281

toria fndgtinatg, el revine acasg, dupg o odihng de o clipg Incutare insulg, minunatg, rgsgrita anume pentru dgnsul din va-lurile Mgrii. Iar In urzeala acestei expeditii se va amesteca,din' gara lui Paulo da Gama, fratele lui Vasco, din, gura fru-moasei stgpane inspirate a ostrovului minunat, din gura unuirnarinar In sfgrsit, tot ce trebuie pentru a se sti Intregul trecutportughes, de la Luso fabulosul, de la printul Henric (de Bur-gundia, Intemeietorul), de-a lungul seriei de Alfonsi, de Sanchi,de Ioani, cu o exactitate ca de cronicg, si tot ceia ce dupg, des--coperirea drumului la Indii era sa se mai petreacg, fail a nitaepisodul, mggulitor pentru mgndria nationalg, al celor doisprexececavaleri din Portugalia, chemati, ca vitejii cei mai strgluciti Liluptgtorii cei mai loiali, ca sa apere In Anglia cinstea doamne-lor acestei teri, atacatg de clevetirea unui rguvoitor 1.

Camoens cetise pe clasici; nu aratg, sg se fi inspirat din Ho-mer, dar cunostea perfect Eneida", din care a luat atateacomparatii 2. Tot asa s'a aprovisionat cu podoabele cerute degustul timpului si la poetii italieni ai epocei, Alamanni (Avar--chi de), Bernardo Tasso (Amadigi) 3.

De la modelele clasice va lua Portughesul toatg masingriadiving, de care simte nevoie pentru a da elemente de fantasiapovestirii sale poetice, i, criticand greseala lui Torquato Tassode a face ca aceste elemente, necesare in orice epopeie a yea-cului al XVI-lea, sg fie scoase din hist* subiectul unei solemneInfatisari de luptg, i aventurg eroicg, el dovedeste un mai finsinat decgt al Italianului. Descrierea lui Triton e splendidg, candel apare In ciudatu-i vesmant de scoici maritime 41 adunareazeilor lui Neptun,

1 VI, 54 4i urm.2 V. In editia Josd da Fonseca (Paris 1846), la pp. 477, 479, 488.8 V. ibid., pp. 454-5, 470, 479.Torquato Tasso lauda pe acest buon Luigi',

a carui opera, macar cea liric, nu-i era necunoscuti Un epitet chiarca la Boiardo ; v, ibid., p. 466. Cutare descriere a mecanismului cosmicarata ca lui Camoens nu-i era necunoscuta, direct san indirect, Divina,Commedia.

.. a grande machina do mundo,Ethdrea e elemental, que fabricadaAssi foi de saber alto e profundo,Que 8 sem principio e m8ta hmitados.VI, 16 ai urm.'

282

As deusas em riquisimos estrados,Os douses em cadeiras de crystal

e o priveliste vrednica de pus alaturi cu ce a dat mai bun inacest gen epopeia antica. ApariVa Venerei ocrotitoare a Portu-ghesilor, cum a fost §i a Romani lor, a lui Bacchus prigonitoruln'ar putea fi redate mai bine de cineva din alte timpari, carear fi crezut In realitatea acestor figuri.

El, Camoens, declara ca nu sunt decat Ina lt,ari ale na-turii umane, (baronio §i doamne de pe vremuri a Mai presusde asemenea simple podoabe ale epopeii sale el §tie pe cel cea venit sä mantuie lumea" 8, si va chema imprejur cpaza dum-nezeiasca, angelica, cereasca, stapanind ceruri, mare si pamânt,care a dat adapost la tot Israelul In mijlocul undelor efitree,care a sprijinit pe Pavel si I-a aparat de sirtele nisipoasede undele rele" 4, si versul lui se va Infiora de evlavie cand,la pomenirea Epifaniei va aduce pe ccei trei Crai din p6AileRasaritului ven4i sa canto pe Craiul cel de patina, stare" 5.

Si independetAa sa fata de antichitate o reclama el si Inalte domenii. Subiectul lui i se pare superior celor cantate deVirgil si de a4i mari cantareti ai vremurilor clasice. Ce armai fi spus ei daca ar fi putut vorbi de asemenea taine ale,

VI, 25.2 ...varones que esforgo e arte

Divinos os fizerani, sendo humanos.

Todos foram de fraca canoe humane.91.)

Aquello que a salver o mundo veiol(VI, 75.)._

4 Divina Guarda, angelica, celeste,Que os ceos, o mar e a terra senhoreas,Tu que a todo Israel refugio destePer metade das agues erythreas,To que livraste Paulo e o defendesteDas syrtes arenosas e ondas feas.

(VI, 81.)Trazia o sol o dia celebradoEn quo tres r6is das partes do OrienteForam buscar um rei de ponco nada.

(V, 68.)

',

qi.

I

(I .,'

--

'

283

naturii cum sunt cele descoperite acuma 1 ! (Ace le vrajitoare,acele Circe, acei Polifemi, acele sirene ce adorm en cantecullor" 2, Ciconii, Calipsele, Harpiile nu pretuiesc cleat asa de pu-tin pe MO adevarul tunic 0 curat) care se rosteste prin.versurile lui :

A verdaden que en conto una e puraVence toda grandiloqua escritura 3 ! /

El are deci scurtele sale comparatii, impresionante ca alevechiului poet florentin, Infatisand nrabdatoare si blande oi0" :

Ben como paciente e mansa ovelha 4,vijelii vuind ca un taur nestapanit".

Como touros indómitos bramando" 5.E vorba de vantul ce ridica panza alba ;

Ben como o vento leva branca vella, etc.Descriptii cum nu le mai cunoscuse de mult poesia in limba

vulgará dau spectacole de ostire In mare :Respondem as trombetas messageirasPifaros sibilantes e atambores,Alferezes volteam as bandeirasQue variadas sac) de maitas cOres 6.

Florile, pentru Intaiasi data, se insira fiecare 'n insusirile ei 7,Wr ceia ce e fara pareche, este acea visiune a Marii in toatetimpurile, supt toate aspectele, asa cum a vazut-o indelung prinvechile navigAii incete, parand fara sfarsit, si cum a inOles-o,trezind admirAia unui Humboldt.

l Vejam agora os sabios na escritnraQue segredos sao estes da nature..

Quo ibfluigio de signos e de estrellas,Que estrenhezas I Que grandes calidades 1

2 Fmgendo magas, Circes, Polyphemos,Sirenas que co 'o canto adormecam.

(V. 87-9.)3 Ibid.4 III, 131.' VI, 84.'-- IV, 27.7 IX, 81-2.

284

Iat'o lini§tita., cu luna ale clrii braze clare scanteie ruti-Zavam peste nndele de argint neptuniene 1; iat'o nelini§titg,cu mii de pgsgri ce inoatA pe arguatul Tetidei furioase,

Eis mil nadantes ayes pelo argentoDa furiosa Thetis inquieta 1 -,

iatà furtuna pe Ocean, In toatä zguduitoarea ei mgreVe 3, pre-vestit6, de ctristul cAntec al alcionilor de pe coastA,,

,As halcyoneas ayes tristez cantoJuncto de costa brava levantaram,Lembrando-se de seu passato prantoQue as furiosas aguas lhe causararn4,

pe and delfinii se dau la fund. Pang ce lini§tea reapare, dup6.vijelioasa vreme, umbra Intunecata ca noaptea §i. vAntul quie-rand", sperantg. de liman si mantuire", Inl'atarand frica On-duluia prin razele soarelni ImpAciuiril 5.

Nu lipseqte nici vederea minunilor Mani, acelor coasas de mar,cu luminile subite, cu 4 cele sfinte, ale furtunii, Ca nourii cose ridicä peste apele fnalte si tumul t&pind In sus ca un ca-targ, toate InfAis:ari de acelea tainice pe care niciun Invatatn'ar fi In stare a le lAmuri 6.

In acest stil al noli epopei este qi vioiciune, gluma, cum nule-am tntalni aiurea. Vinul e tlicoarea pe care Noe a aratat-olumiip 7; clad Bacchus se duce la Neptun, poetul se mira ca

' De lua os claros raios rutilavamPe las argenteas ondas neptuninas.

(I, 68.)5 IV, 49.1 VI, 70 si nrm.4 V, 77.

5 Despois de procellosa tempestade,Noctura sombre e sibilante vento,Traz a manhi serena claritade,Esperanca de porto e salvamento :Aparta o sol a negra oscnridadeRemovendo o temor de pensamento.

(IV, 1.)' Vejam agora os sabios na escritura

Clue segredos sac) estes de natura.(V, 16-23.)

7 0 liquor que No6 rnostrara a gente.(VII, 75.)

285

s'a Intamplat odata ca tin Imparatia apelor Crainl vinului sa,mearga, iar, daed sotia lui Neptun lqi prime*te oaspetii ra-tacitori pe Ocean inteun vesmant aqa de straveziu, nu e

el atata bine nu e Mout 0, se ascunda" tanto bent'do g percit esconderse

Un tithl de mandrie e pentrn Camoens ca el spune luoruriadevarate. Are visiunea signra, clara, precisä, eaproapetific, in stare sa, fie Intrebuiritata ca material pentra studii.Caracterisarea popoarelor e exacta: astfel Biscainul ecaruia-ilipsesc argnmentele lustruite ei care nu prea &dere insultelestrainilor, 8, Negrul In esalasul fàr1. porti2, esprijinindu-se numaipe dreptatea ragelui, pe apärarea lui i pe credinta vecinilor ".Se pot culege de la dansul notiuni pretioase asnora AfriceiEwan de bunurile lumii" 5, asupra Indiei pe care, prin kedereaIndelungata In contoarele ei, o cunoa§te aka de bine, cu tem-plele ei bizare, cuprinzani abominabilea chipuri de demoni",de idoli asemenea cu Jupiter Amon, on Janus, cu Briareu, cucanele Anubis, Mut/A paduri mirositoare, frumoase" asupranegotului cn Meca §i Suezul1.

alaturi cu aceste note de adevar, personificari Indrazne0,a Gangelui, a Indului 8, a Capului de Buna Speranta Insu§i, de-venit uriaqul had ce tuchide apele, emoustrul grozav, Adamator,cu cochii negri), pe cari-i invarte fioros In cap, eu cglasul greu

Entre no reino d'agua o rei do vinho(VI, 14.)

VI, 21.3 A gente biscainha que carece

De pahdas raz5es e qua as InjuriasMuito mal dos estranhos compadecie.

(I V, 11.)4 Sem portas, confiados en seus ninhos

Na jusboa real e defenE,5eE na fidelidade dos visinhos.apare ceata lor ca uu (bando espesso e negro de estorninbos) (X, 94).

6 ...dos bens do mundo avara,Inculta e toda cheia de bruteza

(X, 92.)VII, 16 urm., 35 urm., 47 urm., 51 urm. Cf. locurile cc produc aur,

VII, 11. 0 descripVe exactä a scorbutultu, V, 81-2.I IX, 2 urm.8 IV, 74 urm.

',pl-

eat: que2.

krtiin-

8,

i.,

'

'

Si

6

28/6

§i amarp pesada e amara , care in e1ocven0 lui indignatanu uita sa pomeneasca si pe toti geografii antici ce an vorbitde apele unde acum el se salasluieste 1. Pentru ca In insula pecare o vrajeste Venus, puind pe dumnezeiescul ei fin sa räneascadin arc pe nimfele ce trebuie sa primeasca pe navigatorii por-tughesi, sa vedem po4i de aur fin, cu marchetarii de sidefbogat ca se naste In scoici" 2, SA intalnim pe aceste zglobii zine,cgntand din citere, din harpe, din flaute sonoie", pe and altelese fac ca urmaresc vanatul In plc:lure 3; iar

Altele 'n umbra, ce de soare muttAparg frunza, se primblan de-a lungulApei, ce, suava si linistitg,Prin pietre albe curge 'n brazde vesele 4.

Ceia ce Vne tot acest complicat esafodagiu, acoperit de atgteapodoabe, proprii si de imprumut, e atotputernicul sentiment alunei iubiri de tug, al unei mândrii de neam pe care 1-am clutain War pe acea vreme in orice literatura, iubire de patrieniciodata pornind de la o rasplata josnica, ci mai inalta si aproapevesnicg", intocmai ca a marilor descoperitori !RH:

...Amor da patria nit) movidoDe premio vil, mas alto e quasi eterno 5.

Aceasta casä mica lusitana" esta pequena casa lusitana 6asa de mica parte a lumii" 7, e un pamãnt care niciodata n'a

8 V, 40 urm., 49 arm.2 Portas d'onro fino e marchetadas

De rico aljofar qne nas conches nace.Algunas doces citharas tocavam,Algumas arpas e sonoras frantas;Outras co'os arcos de oro se fingeamSeguir os animaes que nal) segruam.

(IX, 64.)8 Ontros nas sornbres que das sites s6stas

Defendem a verdnra, passeavamAo longo d'agua que suave e quedaPer elves pedras corre a praia leda.

(IX, 67.)8 La Inceput.6 VII, 14.' 0 v6s, 6 genera*, de Luso (dkjo),

Que tam pequena parte sok, no mundo.(VI, 2.)

287

lost supus de altul 1. In Iberia, In Spania, cap al Europei in-tregi" 2, ea nu se 0, pe alta regiune. A fi rege aici e mai multdecat a B. Imparat al lurnii:

Qne juzgareis qual 6 mas excellenteSe ser do mundo rei, se de tal gente 5.

Nicio limb& nu e mai aproape de cea latina, niciuna nu'cuprinde mai putina conruMie" 4. Capitala e intaia pe lume,rii tinde a fi o noua Roma" 5.

Poporul e tare 0 dam: nicio povara nu-i cade greu, nu-1Impovareaza 6" Numarul du§manilor, slabiciunea lor nu.i in-tereseaza cand e vorba de o non& isprava :

Vos, Portuguezes poucos, quanto fortes,Que o frac() poder vostro nao pesais 76

atatea lupte le-au Infruntat §i biruit cu nicio suta de sol-dati" 5. Spada li-e lute ca qi gandu19.

Sunt oameni adevgzati, loiali ; mice In§elaciune, mice tra-dare-i revolta 1°. Fidelitatea lor e Para path" de-a lungul timpu-

1 ...terra nunca de outran sujugada.(IV, 19.)

Como cabeca alli de Europa totai.(III, 17 urm.)

La Inceput.La lingua, na qual, quando irnagina,Com pouca corrupclo cr6 qua 6 latma.

(I, 33.)Facillmente das ontras a primiera (III, 67); da fazer de Lisboa nova

Roma (VI, 7).ti 0 invicto e forte Luso

A quem nenhnm trabalha pesa e aggrava.(X, 18.)

VII, 3.Tantae batalhas snstentadas 'Con muito ponco mais de cem soldados.

(X, 20.) Cf. III, 43.NU menos nos ingenhos qua na espada (III, 14.)

" ...Gente verdadeiraA quern mais falsidade enoja e offende.

(VII, 72.)" Oh gran fidelidade portngaeza

De vassallo qua a tanto se obrigava...(III, 41.)

'

3

288

ilor pe care el le' schiteazg in cartea in a VIII-a, in aX-a pentru ca toato faptele strAmosilor sg rgsarg indemng-toare innaintea urmasilor. Pentru poet ca si pentrn intreagalni natie e mai pt4in sg cauti ati ucide fratele care se ridieg-in contra regelui §i a patriei".

que menos 6 querer matar o irrogo'quem contro o fel e a patria se adlevanta

Un asemenea popor nu poate sg rgmlie 1iuitit, Intr'o vreme-and noile inventii sglbatece de instrumente ncigase de arti-lerie trebnie sg-si facg asprele probe in zidurile Bizantului siale Turciei" spre a goni pe pgggni in MunVi Caspici, In Scitiarece, liberând pe supusii &Harmful, Greci, Traci", .Armeni,Georgieni3. Daeg azi crestinii se rup intro ei (ea niste cinbadevgrata sgragnIturg a lui Cadmus , cdaeg Franta prea-cresting, ultg mostenirea lui Carol-eel-Mare, lui Ludovic-cel-Sfant §i nu se mai ggndeste la Locnrile Sfinte, dacti casprulEngles, (dur o Inglez) are sable numai pentru cei de o legeen el, dad, Germanttl, in loc sg loveasa In prea-superbul Oto-man", se rgzboieste cu Biserica i tmpgratul, iar Italianul, bogat,pierdnt in desfatgri, necredincios mostenirii sale, e enfundatin xml i mu de vicii i dnsman lui insusi af. ei bine Portugalialin Vasco da Gama e gata s dea lovitura in Maroc, pgmAntulvechilor lupte 5.

...nenhum trabalho grande os tiraD'aquella portugueza alta excellenciaDe baldade firma e obediencia.

(V, 72.)Os doze de Inglaterra", Cei doisprezece din Anglia', en povestea lor,

apar In cartea a VI-a.2 IV, 32.

Aquellas invenc5es feras e novasDe instrnmentos mortaes de artilleriaJa devem de fazer as dnras provasNos muros de Byzancio e de Turquia.

(VII, 12-3.)ViI, si urm.Ou fazando quo mais quo a de Medusa,A vista vossa teme a monte Atlanta,On rompendo nos campos de AmpelusaOs Mouros da Marroco a Trudante,

(X, 156.)

,

III-a,1,

a.

4

1

'

4

'

289

Aceasta cruciata a dos la peirea lui dom Sebastian §1 a oq-tirii sale, la stingerea dinastiei, la robia supt strain.

Camoens ar fi putut s'o prevada Intru cateva, ca unul carestia bolile morale de care suferia patria lui si care le spune,tare, hotarat, caci, ce s'a observat mai putin, poema lui are

o parte de neiertatoare critica in care amesteca propriile saledeceptii, propria sa desnadejde.

Pentru dansul viata e lupta, §i la el se &este aceasta ex-presie trabaMo por vir Preotii, clericii, in loc sa stea aces&fara truda, sa urmeze exemplul Sfantului Toma evanghelisatorulIndiilor 2. Luptatorii sa fie ca Vasco de Gama si baronii, neo-bositi i plini de o sfanta incredere in puterile lor, ai desco-perirli", aceia can, ca lei navalitori i tauri viteji, 0-au dattrupurile foamei i veghilor, fierului, focului, sagetilor §i primej-diilor, in atatea locuri §i pe atatea termuri salbatece reci, Inlupta en idolatrii §i Maurii, in primejdii necunoscute lumii, innaufragii, spre hrana peOilor in adancuri" 8 Onorurile, annul celmai curat nu dau pret omului, ci mai bine sa le merite !Iraa le avea decat sa le aiba fara a le merita":

Porque essas honras vas, esse onra puroVerdadeiro valor nao däá gente:Melhor 6 merecel-os sem os t6rQue possinl-hos sem os merecer 4.

to splendide vérsuri el rosteqte acest crez luptator al sail,pe care nu-I intalnim nicairi In libertatea timpului :

Pe cal& acestor grooznice primejdiiAceator grebe munci i temeri multe

VI, 41.2 X, 119a Quaes rompentes Ielies e bravos touros,

Dando os corpos a fames e vigras,A ferro, a frigo, a settas e pelouros,A quantas regfcles, a plagas frias,A. golpes de idolátras e de Monroe,A perigos incOgnitos de mundo,A. naufragios, a peixes ao profundo (X, 147).Se pomenesc suferintile

femeilor pkrasite in mlna Cafrilor (V, 47), tovarisii rAmaei In urralt (V, 73).Cf. III, 70.

4 Ix, 98.

290

Razbesc toti cei ce sunt prieteni faimei.La cinstea fail moarte §i la glorIe,Si nu culcati in veci pe trunchiul celBatran al cui a fost din neamul lor voinicSi nici pe patun aurite tologiti,Pe blani de sobol de la Muscali.

,mancandSi nici mancari noua si alese,

Nici cu primblari, de lene molesiti,Nici cu placeri variate, nesfarsite,Slabind ce e In piept mai generos,Si nici cu pofta cea de neinvinsCe leaga de noroc pe cei ce-o au in ei,Caci- el pe nimeni nu 1-ar suferiCe-ar vrea sa faca fapte de virtute.

Ci sa tot cati cu bratul hotaratOnoarea care-a ta sa fie numai,Veghind §i imbracand vesmantul greu,Purtand furtuni si undele furioase,Frig aspru biruind, si tot asaCumplitul foc de soare 'n camp deschis,Trecand prin Incercari conrupatoare,Amestecate cu-aspre suferinti

Din nenorocire societatea contemporana a teni sale nu maida aceasta priveliste. El nu se Indoieste ca sunt totusi urmasidin trunchiu generos si din bogata, casa, can cu obiceiuri Inanesi alese sprijinä nobilimea care i-a facut, si, daca In el luminavechilor lor parinti nu se aprinde mai mult, ea nu se face maimica, nici se Intuneca", dar, adauge el, din acestia Bunt numaputini" 1 Atatia prada cpoporul sarac, a despir e roubar o pobre

I Nao nego que ha corn tudo descendentesDe generoso tronco e casa maQue com costUrnes altos o excellentesSustentan a nobreza que le floe,E, se a luz dos antigos seus parentes,N'elles mais o valor ato clarifica,WO falta o menor, nern se faz oscura,Mas d'estes acha poucos a pintura.

(VIII, 42).

291.

povo 1 Gustul lanului 1i stapaneste pe to-td 2 Regii sunt tncun-jurati de lingusirea care nu se preface in graiu nou Inflorit";cei cari «datoresc sargciei iubire dumnezeiascg si poporului ca-ritate, adesea iubesc numai boga0a, simuland dreptatea si into-gritatea , din cruda tiranie si asprime fac drept si van5, seve-ritate, legi se stabilesc in folosul regelui, iar cele In favoareapoporului san se pierd" 3. Limba Inselltoare a lui Ulise" biruiefat,1 de vitejia sincerä a lui Ajax 4".

«A fi leu Intro aceste oi e o slniciune 5*. «Mor in spitaluri,pe paturi särace, acei cari servesc de zid regelui si legib :

Moures nos hospitaes em pobres leitosOs que ao rei e a lei servem de muro 6.

I In locul cununilor de lauri, trude cum n'au mai fest 7,...' VII, 85. V. §1 VIII, 54.7 VIII, 983 E ve de mundo todo os principals,

Que nenhurn n'o bern publice imagma,Ve que esses que frequentam os reaisPacos por verdadeira e s5, dectrinaVedern adulacao quo mal consentaIfoudar-se o novo trigo llorecente.Ve- que aquellas que devem cl, pobrezaAmor divino e a povo caridadeArnam sornente manhos e riqueca,Simulando justica e mtegridade.De fea tyranma e de asperezaFazem direito e v5 severidade .Leis em favor do rei se estacebelecern;As em favor de povo se perecern.

(IX, 27-8.)4 Isto fazem os r6is, quando, embebidos

N'una apparencia branda que os contente,135o os prernios de Aitice mereidosA lingua v5, de Ulysse fraudulenta.

(X, 24.) Cf. VIII, 55.5 Que 6 fraqueza entre ovelhas ser lean.

(I, 68).5 X, 23.7 Atroce dos descanços que esperava,

Das capellas de louro que me honrassern,Trabalhos nunca usados me inventarara,Cora que em tarn diro estddo me destaram.

(VII, 81.)

292

El Ins* e dintre acei cari sufár de nedreapta alcatuire alumii stapanite de violent& si de abus. Trist, in)Jeamna, Tacantul din urm& al poemei, despre a cArii insemnatate avea crideie deplinA, ca anii lui se coboarA", ca. in curand din vara,va trece In toamna", ca (soarta-i aduce recirea talentulub, cacdeceptii1e-1 duc la raul negrului abis si al somnului din urmal .*i. strigatul sau din urraa pare a opri opere de care cei dintimpul sail nu sunt vrednici:

Atm, Musa, atat, caci lira mi-i acumCu totul descordatA si voacea rAgusità,Ce sa mai cant eu oare cand vAd ca am iubitUn neam surd si cu mintea asa de impietrita ?Priinta cea cu care te-aprinzi si te ingani,Nu mi-ai dat-o tu, tara, o nu, cad esti cuprinsa.De poftele murdare si de asprimea rea,Aust'erA, potolitA 0 de tristeta hada 2.

' Vao olannos descendo, e ja do ostroHa ponce qne passar ate o outono:A fortuna me faz o ingenho frio,Do qual ja nao me jacto, nem me abono.Os desgustos me vao levando ao rioDe negro esquecimento e eterno sono.

(X, 19.)2 No mais, Musa, no mais, qua a libra tenho

Destemperada e a voz enroquecida,E nao de canto, mas de ver que venhoCantar a gente surda o endurecida.0 favor com que ma's se accede o ingenhoNU o de a patria, nao, que este mettidaNo gosto da cabeca e no rudezaD'una austere, apagada e vil tristeza.

(X, 145.)

XVIII.

III. Fairy Queen" a lui Spenser.

Anglia nu va da o epopeie nationala In sensul Lusiazilor",cu toate ca epoca Elisabetei are triumfurile ei, ca biruinta asupra.zInvincibilei Armade,, descoperiri, ca ale lui Raleigh si Drake,tot ce ar fi putut sa inspire un poet pentru a infatisa In lega-turi cu asemenea evemmente contemporane marirea In trecutsi rolul in viitor al uunui neam. i nici, ca Italia lui TorquatoTasso, ea nu va cauta in istoria lumii o mare actiune comuna.pentru ca pe basa ei sa injghebe o povestire epica avand Ca-racterul Ierusalimului liberat".

Cu un patriotism" mai putin hotarat la o natie care era IncaImpartitá in doua clase ce insemnau Inca douà rase nu se puteaajunge la o opera ca aceia a lui Camoens si cu o cultura ne-asamanat mai putin armonisata si orientata decat a Italiei con-temporane nu se putea fabrica" un produs de imitatie asa dereusit In toate partile sale ca al lui Torquato Tasso.

De la inceputul veacului al XVI-lea, cu stabilirea dinastieiTudorilor, Anglia Intrase Intr'o noua fasa politica. Nu se maiputeau Incerca miscari taranesti, adanci framantari sociale caacelea care putm Inaninte de 1400 produsesera si o literaturapopulara, anglo-saxona, care, In aspra ei simplicitate, in ma-nioasa-i pornire de revolta li corespundea. *i. se Incheiase, prindisparitda atatora din vechile semintdi aristocratice si prin sla-birea celorlalte in Razboiul celor Doua Rose" si cu predomni..rea turbulenta a celei mai agitate ,si mai darze nobilimi dinEuropa, supt Tudori, Henric al VIII-lea, Maria, Elisabeta-capetele nelinistite sau numai ambitioase vor cadea pe esafod

294

supt securea calgului, asigurgnd in acest chip sangeros domi-natia

Cartea Incepe a se forma. Nicio altg influentg nu se exercitgasupra ei, ca i resupra Intregii vieti sociale a claselor de sus,dealt a popoarelor romanice. Franta e aproape: de acolo a venitMaria de Lorena, din Casa de Guise, ca sotie a regelui scotian,acolo a mers pentru cativa ani, ca sa fie reging, Maria, Rica eisi a regelui Scot lei, si ea se va intoarce dupg moartea sotuluiei, Francisc al II-lea, pentru a Omni acasg, dupg moda fran-cesg a Curtii lui Francisc I-iu i Henric al II-lea, cu oarecareinfluente italiene care incep a se simti si care vor pune langldgnsa spre a o compromite, chipul de romantic suspingtor almusicantului Riccio, Maria Stuart a fgeut i versuri francese, peo vreme cand rivala i prigonitoarea ei pang la moarte, Elisa-beta, stia l latineste si greceste, traducand din Euripide.CAsatoria Mariei en Filip al II-lea a adus, oricat de rele si derare ar fi fost relatiile dintre cei doi soti, o inraurire a datinelorspaniole. Iar supt Elisabeta larga viatg. de receptii, de petreceri,de spectacole imitg, evident In mai mari proportii, acea viatAstrglucitoare care fäcea mandria dinastiilor din principatele Italieicontemporane.

Cei ce scriu sunt In cea mai mare parte nobili i, oricum,cgtre nobilime, strgnsg acum In jurul persoanei regale, se In-dreapta, orice scris. i el e supus acelorasi influente ca i aceastgclasg ea insäsi.

Cultura clasicg a pgtruns, neapgrat, i aici, multi bgrbatifemei, avgnd cunostintä bung de limbile lating i greacg, do siaici nu se Intamping nici pe departe ceva care sa samenecu activitatea, neeontenitg asa de spornica, a marilor eruditifrancesi. i ea va provoca numeroase imitatii.

0 CArtg, de retoricl, (Art of Rhetoric), a lui Thoa sumilson,se publicg Inca din 1553. Unul din liricii cei mai Insemnati aitimpului, Surrey, ceareg la 1557 o traducere rgmasg, necom-plectg a lui Virgil, ceva mai tarziu, de la 1567 Inainte, sepublicg, o versiune a Metamorfoselor" lui Ovidiu. NicholasUdall scrie comedii dupg Plant, a cgrui trivialitate plgcea maimult cleat analisa mai Rill a lui Terentin. Seneca insg doming,aici ca si In Italia: se dan traduceri din el, bune ori rele, citragediile lui, de o asa de dibace alcgtaire, cu intentiile lor

stapanului.

-7-

si

295

moralisatoare, indeamng la contrafa core pe un Hughes, pe unSamuel Thomas (la 1592). In povestea lui Gordobuc (1561), argzboiului civil provocat de lupta Intro fiii batranului rege, Se-neca e acela care a dat forma, Sackville si Norton, autoriiacestei piese primite cu multa favoare, studiaserg bine modelullor clasic. Dramaturgul George Gascoigne (t 1577), care e siautor de satire, s'a inspirat de la Greci. Calendarul Pgstorilor"(Shepherds Calender, 1579) al lui Edmund Spenser el lnsusi,care, ca mai toti scriitorii timpului, isi, Meuse studiile de anti-chitate la una din cele doua Universitati, Oxford si Cambridge,organisate de la Inceput de invidiosul de glorie Henric al VIII-leadupd Colegiul de Franfa" al rivalului sdu Francisc I-iu, aceastgcolectie de dougsprezece ecloge, In care se desfdsura aspectelenaturii in cele patru anotimpuri, e in bung parte o transpuneredin Virgil, ca si produsele analoage din literaturile italiang, si.s pa niola.

Influenta literaturii francese, cu toate desele leggturi, nu e ceacov&rsitoare. Se ceteste mult dincolo de Canal : Desportes, Ronsard,Montaigne, chiar Rabelais, Du Bartas, BrantOme, autorul cu-noscutelor biografii galante), e bine Frimit acolo. Supt Henrical VII-lea Inca Skelton castiga faima cu o imitatie din fran-tuzeste, Marot si Melin de Saint-Gelais 1nrguresc pe Wyatt,Rmasard si Belleau pe Lodge si Greene.Mediocrul dramaturg Gar-nier apare in englezeste la 1594-5. Am vorbit de o versiuneenglesa a lui Froissart (1523) ; Tucidide a fost redat dupa tra-ducerea lui Claude de Seyssel, iar Plutarh la 1579-603 dupg.Jacques Amyot 1 tnteun timp cand regina Elisabeta traduce oopera a Margaretei de Navara, Du Bellay e tradus de Spenserin bucatile lui lirice 2.

Din spanioleste se dgduse la 1529 o versiune a Carta de Aurde Guevara. Dupa Diana lui Montemayor ca si dupg, SannazaroSidney va alcatui pentru contesa de Pembroke Arcadia lui. IarKyd va da la 1587 o Tragedie spaniolgt". Interludes" ale En-glesilor ca ale lui Heywood nu sunt farg legaturi cu en-tremesele" spaniole, clownii teatrului engles sunt rude cu cria-

2 De Th. North, The lives of the noble Grecians and Romans, si de Holland.2 J.J. Jusserand, Shakespeare en France sous l'ancien regime, Paris 1898,

p. 59. i o traducere a lui Pibrac.

296

dosii celui spaniol, si nu e fara importanta cà acea Celestina dela care pleaca teatrul mai nou In Spania a fost prefacuta inlimba englesa.

In ce priveste lirica englesa a secolului al XVI-lea, pnncipaliirepresintanti ai genului In cea d'intaiu jumatate a lui, acel ThomasWyatt (1503-42), care a indeplinit i o misiune In Portugalia,si Surrey /nsusi (1517-47), care a stat mai mult trap InFranta ca si Wyatt, de altfel, ea si Sackville, ambasador alElisabetei, pe cand de Bartas era represintantul regelui francesYn Marea Britanie 1 sunt imitatori ai lui Petrarca. Un NicholasGrirnald, Grimaldi, e tovarasul lor. In Astrophel" i Etella Sidneyva da o lucrare In care spiritul lui Petrarca domina de la uncapät pana la altul. Induction a lui Sackville, care a exercitato influen i asupra lui Spenser si a lui Shakespeare insusi 2,are note care par a veni din Divina Commedia, care, cum s'aväzut, a fost asa de mult copiata in Spania. Din teatrul italianal epocei mult cetit in Anglia , I suppositi a fost tradusade Gascoigne. Numele italiene i spaniole, Orlando, AlpliVnsus, seIntalnesc in creatiunile pentru teatru ale lui Greene, si ArthurBrok e a sons inainte de Shakespeare Romeo si Juheta". InGismonda da Bimini, alta piesa englesa contemporana, subiectula luat de-a dreptul din Boccaccio. Novelierit italieni dau subiecteInainte de 1570 lui Adlington si Underdowne.

Aceasta puternica influenta da tot spiritul opPrei lui JohnLyly (c. 1554-606). Autorul tragednlor de caracter clasic (Sa ppho

Phao*, (Endymion* a dat In vestitele lui carti Euphues,the Anatomy of wit" anatornia spirituluiT EuphuesAnglia sa" (1519 si 1580) norme de sons i vorbire artificialade unde i cuvantul de euphuism, care, de si ele se intalnescIn traducerea lui Thomas North Inca de la 1529, cauta a in-troduce In Anglia normele de rafinare pretentioasa care deose-bese gongorismul (estile culto) spaniol i marinismul (concettismul)italian.

In sfarsit, Spenser a armat forme si mode italiane In liricasa i In acele Amoretti, In acel Epithalamion" i Prothalamion",care, In relatie cu o iubire adevarata i cu nunta in care ea si-a

Ibid., p. 5.2 Gosse, Histoire de la httirature anglaise.

§i§i

1

297+._

serbat incununarea, stramuta in englezeste toata mitologia clasic&,si toate qubtilitätile de dialectic& sentimentala cu care in aceastavreme era obisnuita Italia. Cu tot titlul asa de popular engles,-Colin Clout's come again (Colin Clout s'a intors acasa") nu arealt ton decat al pastoralei italiene. Si, cu toate ca Ariosto a fosttradus numai in 1591 (de Hairington). iar Gerusalennze liherata afost mijlocita Englesilor abia dupa 16001 epopeia italiana a servisupt atatea raporturi invatatului Edmund Spenser pentru ascrie Regina Zinelor".

De la Ariosto e constructia poemei, cu luptele de cavaleri, cuIntruntarea cutezatoare a monstrilor pentru scaparea femeiiiubite, cu mestesugurile de magie care intervin ca sä ajute sauca sa, impiedece actiunile omenesti: pAduri cälatoare, pesteride rátacire 1. De la el, de la Italieni in genere, strofa, care, aici,pe un ritm Intru catva deosebit, cuprinde, nu opt, ci noua versuri.De aim chiar tendinta, care se intalneste si in cCalendarul Pas-torului, unde, ca si la Spaniolii de !a Inceputul veacului. suptnume plasmuite se ascund personagli reale, contemporane ,de a ingadui recunoasterea in figurile poesiei a personalitatilorde care poetul putea sa, alba nevoie. Cum s'a cautat in mediullui Tasso, de exemplu, originalul Sofromei, tot asa s'a väzut InDuessa, in t Regina Zinelor,, Elisabeta iusasi, In Britomart Lei-cester, etc. Vor lipsi Insa comparatule imprumutate care sedesfac, se dejghioaca asa de usor 2

Dar alaturi de atatea curente strame se 'Astra o inraurireindigena, in legaturä cil trecutul local mai mult decat cu calnational, caci natiunea in adevaratul si marele inteles al cu-vantului nu exista Inca asa de distinct& si de consolidata casä poata avea o influent& unica.

Teatrul a represintat pana tarziu vechile (moralitäti, pe carele iscalesc, in acest secol, si scriitori ca Skelton, Heywood, po-meniti si mai sus, ca John Bale, dintre cari eel din urma traiescpang, departe In a doua jumatate a secolului al XVII-lea. Unadin aceste piese, Everyman, cu privelistea omului trAdat de toatalumea, pe care-I apara inaintea Scaunului judecatii vesnice

1 Wandering wood, error's den, etc.2 Pentru traducerea Enezdet v. mai sus. 0 parte din Iliada Insasi va

aparea la 1598, IntreagA poema de la 1612 Inainte.

298

numai faptele sale, impresioneaza si astazi 1 Un HolinshedImprospateaza prin cronica sa, aparuta la 1577, cunostinta tre-cutului engles, si un William Warner, un Samuel Daniel, unMichael Drayton presinta pe rand Anglia Albionului", raz-boiul civil", razboinl baronilor", in mari scene istorice. Cantecele(songs), un gen cultivat si de Sidney, de Lyly, InfAiseaza traditialincei locale. Cel d'intaiu, in sfarsit, se Infioara la csunetul detrambita, al vechilor balade despre Percy si Douglas, chiar candle zice", fara arta, un biet cersitor orb.

Din vechea literatura traia, nu numai Chaucer, a carui actiuneasupra scrisului engles mai tarziu n'a disparut niciodata, dar siun Lydgate, un Stephen Hawes, cari au dat lui Spenser ideia chiara celor douasprezece cavaleri corespunzand la douasprezecevirtufi, In cea mai bung, traditie a evului medin. La aceastapoesie arhaica, din stilul careia Spenser a luat asa de mult Inaceiasi opera, se adange stilul nou lilic din admirabila Cartede rugaciuni" (Book of common prayer ; 1549) al Reformei englesesi energia prosei poetice din versiunea noul a Scripturii, datade William Tyndale la 1526-352.

Alegoria era in adevar francesa. Istoria luptelor englese, purtatede nobilime, apartinea unei clase care nici in aceasta epoca nuuitase cu totul originile sale normande. Ceia ce nu era nici depeste Mare, nici din viata istorica a cavalerilor cuceritori, nuapartine decat In masura foarte mica, fondului germanic, anglo-saxon. Sufletul e hotarat celtic. Si istoricul mai recent al lite-raturii englese, vorbind de Regina Zmelor" chiar, scrie: eCelmai mare din toate poemele englese de aventurri romanescae alimentat de farmecul particular Celtilor. Pare une ori ca nue mai mult ori mai putin decat un mobinogi Intins si impodobit,un vis celtic, temperat de categorii morale si alusii pohtice 3" .

Spenser era un fiu al Londrei. Invatase la Cambridge sitraise in clientela lui Leicester si lui Sidney, dar ani intregi dinviata lui ii petrecuse In Irlanda, unde-a avut rost de functionarsi unde a strans avere si a capatat pamant, la Kilcoman, invecinatatea posesiunilor lui Raleigh. Aceasta atmosfera celtica,

i Rumehn, Shakespeare-Studien, Stuttgart 1866, p 24.2 Roger Asham (1- 1568) va scrie contra neologismelor.3 Gosse, .27 c, p. 89.

299

folositoare prin spectacolele ei rurale, de o primitiva poesie, sipastoralelor, idilelor lui, a putut sa se .adauge la ceia ce aveain sine celtic, prin batrane mosteniri, mai orice suflet engles,cu deosebire al celor cari nu faceau parte din marea nobilimedeprinsa cu casatorii Intro sine.

Acest spirit celtic cuprindea mai multa poesie, mai multävisare, mai mult capriciu, mai multä mistica intrevedere a rea-litatilor obscure ce nu se pot intelege decat spiritul romanic,iubitor de concret, de precis, de luminos i definitiv. El eraacela care facea pe un Sidney, In a sa (Aparare a Poesiei)(Apology for poetry, 1595, raspuns lui Gosson, School of Abuse,din 1579), sä proclame lucruri ca urmatoarele, pe care niciunSpaniol sau Portughes, niciun Italian abia un Frances nule-ar fi putut scrie- (Lumina interioara pe care orice minte oare in sine e tot asa de bun& ca si o carte a filosofului); (poetule monarh al tuturor stiintelor); poesia e acea (soartä care tinecopiii de la joc i chiama pe batrani din coltul vetrei 1); cacioamenii sunt copilarosi in cele mai bune lucruri ale lor panace sunt asezati in leaganul mormintelor lor 2).

tot acest spirit &á farmec imitaiilor Mee ale lui Sidneydin literaturile, mai inaintate, dar mai vestede, ale popoarelorromanice. Asa and intreaba, ca orice concettist italian, lun5dad, nu cumva e amorezata si ea (1).

Cu ce pas trist, o tuna, bolta suiCe tacut treci i cu ce tata pada!Cum ? Poate ca acel loc cerescArcasul fàr preget cearca arcul 9

San cand somnul e chemat in ajutorul tuturor lipsurilortuturor miserfflor omenesti, de acelasi

0 vina, somn, o vina, tu nod de pace,Loc de odihn'a minii i durerii balsam,

The inward light each mind bath in it self is as good as a philosopher'sbook... A fate which holdeth children from play and old men from thechimney corner.

Childish in the best things, till they be cradled in their graves." Deacela ca'ctig moral poate ieci i dilate() povestire de aca de z Adarnice aven-tun ca Amadis din Galia".

§i

sea

300

Celui sarac avere, robului libertate;Tu care stai de judeci intre cei mafi si mici,Cu scut de aparare fereste-má de ranaSagetdlor ce-arunca asupra-mi desperarea....

In cele sase carti existente din Fairy Queen (trei tiparite la1590), prin care Spenser vrea sa infatiseze ce poate face Sfin-tenia, Cumpatatea, Castitatea, Prietenia, Dreptatea i Curtuasia,tmbracate In figuri de cavaleri, se rasuflä aceiasi atmosferaideala. De la un capat pana la altul e ceia ce poesia poateatinge mai Ina lt si mai desavarsit, confundarea Intr'o expresieunica a ideii, a sentimentului, a obiectului presentat direct, aalegoriei, a realitatii celei mai bine observate si a poesiei celeimai subtile si mai diafane. Comparatia, care apropie lucrurilepentru a le face sa apara mai clare, mai luminoase, nu e ne-cesarà atunci cand toate aspectele fiintei se confunda In fiecaremoment si, ca sä zicem asa, comparatia e permanenta i ima-nenta.

Nicairi pang atunci nu se Intalneste o mai deplina si maiadanca cunostinta a natuni. In cantul intai9 toata padurea ra-sane Inamtea noastra, bradul, ulmul sprijinitor de vita", plo-pul niciodata nejilav", ziditorul stejar, singur Craiu al tuturorcodrilora, salcia, roasä de iubinle pierdute", tisa mladioasa, miracu dulce sangerare in rana amara", etc.

Din aceste paduri, din aceste pesteri rasar umbre de trecut,(vechi regi si regine ce-au fost odata, Intinzandu-si sceptrelede la un term la altul, de la Apus la RAsarit, :

...Ancient kings and queens that had of yoreTheir sceptres stretsch'd from east to western shore.

0, cum nu se poate Intoarce vremea lor :For none call again the passed tune,

spune poetul In sonetele lui.-7Cavaleru1 nu e aici numai un luptator, i un luptator serios,nu in glumei. E un credincios, un devotat; viata lui e legata dedatoria lui, i nimic nu-I poate deslipi de dansa. Iata pe acela

Crucii Rosii :

Pe piept purta o cruce ca de ange,In amintirea domnului pierdut,

al

301

A carui causa pe smut Ii statea scrisa,Si mort ca i In viata-1 adora,Drept credincios era In fapt si 'n vorba.

toti sunt asa: pe MO, ce far; ce spun, ce arata, mai eacel non so che al lui Torquato Tasso, dar necontenit present,fn toate. 4In inima), spune poetul despre eronl sau,,avea vre-ogrija ascunsas :

Seemed in heart some hidden care she had.Cad csunt focuri MIA fum, primejdii fara fata, :

Oft fire is without snokeAnd peril without show.

Un singur lucru e sigur Insa peste toate aparentele i toatevedeniile: virtutea, o virtute desfacuta de toate contingentelepentru a fi eterna, suprema divinitate: (Virtutea ii da ea in-sAsi lumina pentru ca prin intunerec sa razbata,:

Virtue gives herself light through darkness for to wade.

Era si o fndrumare pentru viitornl poporului engles, si el aInteles-o.

ceva,..Si

XIX.

Shakespeare si literaturile romapice.

Deosebitele curente hterare ce se formasera pana la sfarsitulveaculu? al XVI-lea, producand opere prin care se incepe in fie-care tara epoca moderna a scrisului ei, se reunesc in aceastaAng lie pentru a da marea figura complexa a lui Shakespeare.

De cand, la inceputul veacului al XIX-lea, scoala romanticagermana, prm hotararile inoitoare ale hu Schlegel, a inlaturat cutotul urmand ceia ce si mai inainte pornise Lessing pre-judecktile de ebarbarie;, pe care mai ales Francesii si acciadin epoca lui Voltaire le hraniau fata de aceea care, fara in-doialà, a fost cel mai mare poet al tuturor timpurilor, este odogma shakespeariana, o rehgie a lui Shakespeare de care a seatinge cineva e o profanare. Cu toata critica distrugatoare" alui Ramelin 1 si a catorva altora, adereatii religiei refusa hotarata ingadui criticei sau istoriei literare drepturile lor fata desnrias.El trebuie primit cat este, cum este si judecat dupa o esteticaproprie, venita din el, nu aplicata asupra lui. A face altfel arinsernna, dupa un Hazlitt 2, sa se introduca obisnuita logicaumana intr'un domeniu de nustica armonie care n'o primeste.

Istoricul literar trebuie sa treaca peste aceste interdictii, oricu cata autoritate ar fi rostite ele, pentru a-si face datoria, caree modesta si mare: aceia de a intelege.

Fara a cauta et scada clocotitoarea putere de creatiune a unuispirit inepuisabil, care a dat lucruri de un asa de inalt caracterintfun mediu destul de neprielnic cum era mecliul spaniol

1 Shakespeare, Stuttgart 1866.2 Cf. si. Edward Dowden, Shakespeare, in Literature Primers", Londra

1903.

303

pentru Lope de Vega , fara a pretinde sa-1 puie cineva alaturi,ca originalitate i spontaneitate, cu scriitori de un talent su-perior, de sigur, si de o mare stiinta a formei corecte, cerutade alt merlin, cari Irish nu fac altceva decat sâ deie exact ma-sura lor, nu va fi cu putinta a se pricepe ce represinta Sha-kespeare in literatura universala fail a-I apropia de dramaturgiifrancesi din secolul al XVII-lea. Si nu va Insemna iarasi a lin-putina valoarea acestui admirabil invietor daca se va arata,scusandu-se astfel atatea din defectele pe care le-a avutInca mune daca, aratandu-se fatalitatile existentei lui, alecondithlor lUi de creataune literara, se vor fixa, In acelasi timp,

izvoarele de la care a plecat aceasta creatiune, influentelestraine, multiple, care au provocat teatrul Iui si care au deter-minat atatea din caracterele lui.

Cateva cuvinte Intaiu asupra acelor puncte dinteo viata debiet actor muncind i ca autor al pieselor pe care le juca elori le pregatia pentru altdi care sunt stabilite prin acteleautentice cu prime la dansul 1

Nascut la Stratford-pe-Avon, In ziva de 26 April 1564. Tatasarac, dar nobil, mama nobila si ea, dar MIA vre-o legatura cuaristocratia mai Malta careia-i era reservata si cultura in-telectualä inteo tara, uncle nu e, ca In Franta, o clasa puternicade burghesi eruditi, cunoscatori ai literaturilor clasice i vestitiprin lectiile i operele lor. Nicio dovada ca ar fi urmat si el ca

cutare contemporan i tovaras de ocupatie, fiul unui simplucizmar totusi, dupa scoala de .gramatica), in latineste, cursurileuneia din cele doul Inane scoli de filologie veche care erauUniversitatile din Oxford si Cambridge. Totusi, cum vom vedea,e orientat, chiar foarte orientat In lumea Romanilor si Grecilor,gacindu-i thin spiritul. Casatorit la 1582, e peste zece ani unvestit actor, tovaras la una din Intreprinderile de spectacole,Globe-Theater; face atata avere, cat& Ingaduie ai cumparao casä. Moare la 23 April 1616.

S'a facut incercarea de a se descoperi In operele lui insuielementele unei personalitati morale pe care subiectivul Schillero cauta cu pasiune i cu parere de rail n'o gäsia la acest

' Cartae shakespeareanae, Shakespeare Documents, by D. H. Lambert, Londra1904.

ci

si

304

obiectiv. De rapt, Shakespeare se deosebeste, In tot cea scris,de la un capat la altul, prin extraordinara lui putere de a trans-forma, de a da un nou aspect si lucrurilor celor mai cunoscute.Iar arnanuntele triviale ale vietti liii se Inseamna cand se Intamping, dar lipsa lor MI se simte prea mult atunci cand ha-sardul nu le scoate Inainte.

Sunt Insa unele pasagil care par sa-i poata fi aplicate inspecial lui, ca om, In acelasi tiinp cand fac parte din ceia ceopera lui da, mai folositor pentru inobilarea i Indemnul la cu-ceritoarea muncg, a societatii englese contemporane. Oda* inpoema sa cLu3retial, scrisg, la o data care nu se poate Exlsigur, el pare ca se gandeste la viata lui robita unui public in-capabil de a Intelege ce era mai nou si mai adanc In scrisulsau, cand zice

sa nu mustre nimeni o floare ce-a perit,Ci iarna aspra mustre-o, ce floarea a ucis-o.

Dorinta de a se pastra sufleteste curat rasare din acestelalteversuri din aceiasi poema 2:

Multimea seaca-si scaldg, aripa neagra 'n glodEa poate sä dispara purtandu-si murdäria,Dar lebada cea alba, de va dofi asa,0 pat'o s rgmaie pe penele-i de-argint.

Ce da viata trebuie redat vietii Inapoi; comorile se cer aruncatedin nou In valul viu al vietii:

Comorile ascunse rugina le manancaDar aurul ce umbla va naste tot alt aur

Incercarile nu trebuie evitate, suferintile Ii au rostul lor Indesavarsirea ins* a existentei fata de axlevaratele ei scopurk

Ca frigul ce-amenInta adesea primavaraface si mai mandra doar bucuria eipasarea o 'ndeamna s cante si mai vesel,

Asa prin suferinta se 'naltg, orice lucru.De stanci Ina lte, vanturi, pirai, band de nisip,Se terne negustorul pan' ce avut se 'ntoarce 4.

Lucrece, 180.Ibid., 145.Venus and Adams, 128.

4 Lucrece, 48.

t:SI

Si

aAndurile nu valoreaza nimic, ele sunt tvisurk dad la capltnu e fapta, spune cel mai bogat In ganduri dintre po4i:

Thoughts dre but dreams till their effects be tried'.

Aceste cugetari i Indemnuri amintesc pe Camoens, care, kimai nedreptatit, lasat la o parte de aceia Intro cari i pentrucari traia, n'avea destule cuvinte pentru a li Invedera virtuteaactiva a vietii.

Note personale ar fi dispus cineva sa le caute mai mult Insonetele, destul de numeroase, pe care, ca once poet al tim-pului, din orice tara, s'a sinatit dator sa le scrie §i sa le adune.Precurn sonetele lui Tasso i chiar ale lui Camoens nu repro-sinta partea cea mai remarcabila a scrisului lor, acelaqi lucruse poate spune, in ciuda acelora cari li-ar recunoailte marlmefite, de sonetele lui Shakespeare. E tot vechea nota a luiPetrarca, far/ naivitatea ei medievala, färä sinceritatea ei re-lativa, fara personalitatea ei adesea bine accentuata. E scolas-tica de iubire, careia-i lipse4te finata, Inlocuita prin raEnare ;ultimele doll& versuri nu corespund In de ajuns celor prece-dente gi nu arunca, in once cas, cu destuth, putere, Intfo for-mula, ideia care stapaneqte Intreaga bucata. Iar, In ce privelteindividualisarea simtirii, n'avem, In sonetele ce par Indreptatecatre o iubita la acest om cu gospodaria din tinereta,macar nurnele, fie qi acala conventional, poetic, al acestei iu-bite.

Prietenul de multi ani al ducelni de Southampton adreseazaunelp din ele unui suflet-frate. Odata vorbeqte familiar de elInsuqi, Will 2 Nu odata conclusia lui e aceia ca viata se trans-mite Intreaga urmaqilor diu acelaqi sange 3. Pare ca pentru elacesta e un refugiu inaintea mortii de care se teme, de aceiacare-i va acoperi oasele cu praf, when that churl Death mybones with dust shall cover 4.

I. Shakespeare a sons §i midi poeme, Plangerea iubitului(A Lovers complaint), Pelerinul pasionat" (The passionate pilgrim),

Ibid., 51.Sonete, 135-6.

3 i 11-12.Sonete, 32.

305

306

etc Doaa din ele, evident Inraurite de Spenser, Cel cu g adandeuchre, si superior oricarii critice

Spenser to me, Whose deep conceit is suchAs, passing all conceit, needs not defence 1,

au un vast cuprins: Venus si Adonis (1593) si Luerqia (1594).Avem, a face Irma cu adevarate drame presintate In aceasta

forma, precum in literatura snaniola, pe vremea povestirilor informa de nuvela, se Infatisase comedia Celestina. Actele se deo-sebesc foarte bine In cea d'intaiu opera, avem la Inceput scenain care Zeita Iubirii se iea bine pe langa frumosul vanator carede hatarul ei caci nu poate iubi in adevar nu-si poate OARvanatoarea de mistreti planuita pe a doua zi ; apoi aureroasacercetare a Venerei dupa acel pe care in povestirile ei de atoate-stiutoare II i vede mort i, In sfitrsit, jalania ei inainteafrumosului trup pe care coltul mistretalui 1-a spart in coasta.Trei acte, deci. In a doua, caracterul dramatic e si mai distinct.Tarquiniu e primit de femeia pe care vine s'o necinsteasoa :un intaiu act. Noaptea, in lupta cu sine, el patrunde in odaiaei: al doilea. Lupta en cinstea nobilei patriciene e cel de-altreilea, In ce ar fi al patrulea, vedem pe cea pangarita in trup,dar in suflet nu, chinuindu-se cu gandul unei fapte de la igno-minia careia nu s'a putut sustrage; ea cerceteaza o zugravealaa patimilor Troii, cu Hecuba privind la ranile lui Priam cubatranii ei ochi":

Till she despairing Hecuba beheldStaring on Priam's wounds with her old eye 2,

pang, ce-si iea hotararea rascumparatoare. In al cincilea ea seomoara inaintea lui Colatin, sotul ei, pe care 1-a chemat pentraa i se destainui, i piesa in forma de poema se termina cu gan-durile i decisiunile Inaintea aceleia care astfel s'a purificat.

II. In ce priveste adeväratul teatru al lui Shakespeare, catevaIttmuriri asupra imprejurarilor in care el a ajuns sa cuprindaaceasta mare personalitate.

1 The passionate pilgrim. in Tears of the muses (1591), de altfel, Spenserlama pe Shakespeare.

2 Lucrece, 207. Itnprumuturile chn Metamorfosele lui Ovidiu sunt dupatraducerea englesa a lui Golding, Stapfer, Drames et poemes, pp. 171-2.

'dor

Pe And In Italia tepresintantiile ntl pot afis un adevaiiipublic la Neapolea vice-regelui qi la Roma Papei ofi chiar laVenetia petrecerilor Europei 0 ele au Joe, prin micile reqedinti,chiar in cuprinsul palatului, la vre-nn nobil, intr'o claLdire da-ruita, de un Mecenate, rare ori, cum am spus, Inteo zidireanume facuta cu cheltuiala tuturora, In Anglia ca 0 In Spaniateatrul se face cu banii multimilor 0 pentru multimi1. In vremeade mare bogatie And Anglia stabile§te legaturile ei economicecu continentul, ea capätä 0 o puternica Incredere in sine prinrolul ce ajunge, din nou, sä joace In lume, prin biruinta uneiflote notta asupra temutei Armadeg spaniole, prin descoperi-rile unui Drake 0 Raleigh peste Ocean, prin situatia de apara-toare a protestantismului care-i revine in marile lupte religioasede la sfareitul veacului al XVI-lea. Astfel, nu In mai multe oraile,ca in Spania lui Lope de Vega, ci Intl° unul singur, mandru derelativa lui autonomie, de qi gazduiegte pe rege, in Londra,multimile, strabatute ele Ins* de sufiul tragic al epocei lor,navalesc teatrele.

De la 1576 Inainte, And tucepe a prospera 0 scena spaniola,ele apar i se indesesc: The theater al lui Burbage in 1576, TheCurtain (eCortinas) la 1577, The Rose (cTrandafirul,) pe la 1592,The Swan (cLebada)) In 1594, Globe Theatre, Intreprinderea la careparticipa Shakespeare, in 1599, The Fortune (eNorocul,) In 1600,Hope Theatre (Teatrul Sperantei") 101613. "i, pe langa acestea,teatre apartinand unor bresle pe And in celelalle se primescde acei actori cari strahat tara si tree 0 peste hotare, In Frantain Germania 1 : al Fratilor Negri" (Black/liars) In 1600, al,,Fratilor Albi" (Whitefriars) in 1629, Fenixul" (Phoenix sauCockpit) In 1637.

Toate, foarte 1modeste, cu scena, cu proscenin, cu loje pentruactori, cu coridoare 0 loje pentru public, cu un tumultuos parter,cu spectatori cari interveniau In joe, une ofi 0 pentru amustra pe actori cu fapta. Cate sacrificii nu s'au ant de geniullui Shakespeare acestor oameni cari nu Intelegeau sa fi vemtdegeaba la baraca de-asupra careia ridicarea steagului Insemna

1 Cf. Goadby, The England of Shakespeare.2 Jusserand, La vie errante.

808

Inceperea petrecerii! El Ins* o lasa, a so Inte lege eand spunecat de putin bune sunt si cele mai bune din bucatile co trebuiesä i se serveasca '

In acest teatru angles din a doua jumatate a veacului alXVI-lea stralucia un talent a carui importantl a fost foartemult exagerata de critica germana din ultimul timp, facandu-sedin el, nu numai un meritos predecesor al lui Shakespeare, darchiar un aspru si puternic creator avand in scrisul lui note carelipsesc acestuilalt. E vorba de Christopher Marlowe, full decizmar, nascut In 1564, care, dupa studii acute la Cambridge,s'a consacrat scenei, scriind pe rand drama eTamerlan cel mare}(Tamburlaine the great), Macelul din Paris",Didona", Faust(The tragical history of dr. Faustus 1587), o prelucrare dupapovestirea germana , Evreul din Malta" (The Jew of Malta),(Eduard al II-lea,,, cHero si Leandru, pe langa tanguirea c Pas-torului amorezat, (Passionate Shepherd), al carui titlu amintestePastor fido al lui Guarini.

De fapt, Faust e o incercare copilareasca, in care filosofulvandut dracului, cu contract in regull, apare ridicul, caindu-se1naintea ucenicilor, cari nu stiu cum 1-ar mangaia, si intreban-du-se in zadar cum s'ar putea realisa Invoiala; «cugetari) abiaschitate, nesabuite intercalari de frase latine alcatuiese un ciudatamestec, din care lipseste, nu numai frumuseta, dar si naturalul§i .miscarea. Iar, ca sa se vada cum reda el situatii psihologice,iata un pasagiu, adosea citat, din cHero si Leandru)

El IngenunchO si catre dansa se ruga cucernic,Casta Hero catre el vorbi astfel, blandDe-a§ fi sfantul carui se 'nchina, I-as asculta".*i, cum spunea aceste cuvinte, se aprop.ie de el.El tresari; ea se 'nrosi, find rusinata;Dupa care Leandru se 'nflacara, si mai mult.El mana-i atinse si, atingand-o, ea tremura :Iubirea adane intemeiata en greu se desface.Acesti iubiti vorbiau prin atingerea mann:Adevarata iubire e muta, adesea uimitä ea sta.

."--1 Mid.2 The best in this kind are but shadows and the worst are no worse,

if imagination amend them; Midsummer .thghts Dream, V, 1.

309

Astfel, pe cand semne mute argtau suflete-aprinse,Aierul cu scantei de foc viu se stropia,Iar noaptea adanc ascunsg 'n negurosn-Acheron.Capu-si ridica, si lumea jumatateRasufia de-acum Intunerec (zi neagr'a lui Cupidon1).

Ace lasi galimatias pretentios, aceiasi neputinta de a stabili olegatura, de a crea o desvoltare Intro deosebitele notatiuni alesentimentului, intre deosebitele fase ale actiunii.

Dar publicul era pregeitzt astfel : Piese de acestea i se cereau luiShakespeare 1

III. Ce aducea el ins u0 ? Si deocamdata In acea fasii intedu alacum se fixeazg acutna, pe basa intrebuintarii versului fgra legg-turi, avand Inca rima intreaga, care cuprinde, pe la 1591,dintre comedii Love's labour's lost (Munca iubirii pierduta"),Gentlemen of Verona (Nobilii din Verona"), Comedy of errors(Cornedia Incurcaturilor"), Midsummer nights dream (Visul uneinopti de vara") si, dintre istorii", Henric al VI-lea", Ricardal III-lea", Ricard al II-lea" si regele loan'.

Din cunostinta antichitatii clasice, prin Plaut tradus In engle-zeste ca si Terentiu, mai putin inteles si urmat , din lie-nehmi (versiunea de Warner, la 1595) 2, el a scos Comedia In-curcaturilor", Comedy of errors.

A scos-o Intreaga, cu ducele Solin din Efes, care, urmand legeavotata de popor contra Siracusanilor, pedepseste cu moarteasau cu o amenda räscumparatoare pe mice om din Siracusa cares'ar rataci la el, cu AegeOn, bgtranul de acolo, care vine eau-tandu-si fiii gemeni: unul pe care 1-a lasat, cu cativa ani in urma,sa piece din cetatea sa, cellalt pe care 1-a pierdut de mult, cusotia, Intenn naufragiu, apoi cu acesti fii: Antifol din Efes §i An-tifol din Siracusa, asemenea si la nume ca si la faptura si la glas,

1 Shakespeare, care citeaza pe Gordobue (What you will, IV, 2), asamAnäpe dracii germani" cu Faust (Merry waxes of Windsor, IV, 5).

2 Stapfer, Drames et podmes anttques, pp. 180-1, citeaz1 si o comedie ciititlul asAnatinAtor, jucata in 1567. Inca din 1550 Ralph Roister Doistertraduce Miles Glortosus; Darmesteter, Esau de litterature anglaise, p. 3,nota 1.

_

81.0

0 en cei doi sclavi gemeni dati lor din copilgrie, Dromion dinEfes si Dromion din Siracusa, cu eele trei femei: Adriana, sotialui AntifoI din Efes, Luciana, sora ei, Emilia, sotia pierduta amosneagului, care, de fapt preoteasa a zeilor, e aici starita uneimanastiri cu drept de asil. Isi inchipuie oricine ce confusii, ceerrors" se pot produce and un frate e chemat in casa celui-lalt, ca sot, ca stapan, and se arnorezeaza de sora presupuseilui sotii, egad datoriile si cererile unuia tree asupra celuilalt.Galceava, atacuri furioase, scene de nebunie, arestari, fug& intemplul salvator. Numai and Aegeon, en ducele, 'merge la loculosandei, egad inauntrul si in afara mangstirii sta cate un An-tifol si cate un Dromion, se face recunoasterea 0 bucuroasa pe-cificare '.

Influenta antichitatii atinge une ori, cum se va vedea si maideparte, si spiritul lui Shakespeare, si In aceastä d'intliu fasa,cu toate a lui i se pare ca posta asteapta scrisoarea Lucretieicatre sotul ei 2. El simte ce poate fi aceastä lume. Tablouri pa-game, ca acelea pe care In aeelasi timp le zugravesc marii pic-tori flamanzi, ca Rubens, aratä ce adanca a fost patrundereannui spirit totusi asa de putin preparat.

La dansul nu e imitatda formei, ca la Italieni, ca la Spanioli,care-1 apropie de cei vechi. Pe acei cari adopta servil aceastaforma el li priveste zimbind. Va crea astfel figurile ridicule alelui Nathanael din Love's labour's lost, care zice zilei precedente:quondam day", 0 al lui Holofern dascalul, in convorbirile carora,daca se amesteca mentiunea lui Priscian gramaticul, se aruncavorbe de parodie ca honorifieabilitudinitatibu$1.

Cuvititele francese nu pot fi decat obisnuito cand avem a facecu o societate In care moda francesa domina Inca, si la Curte,si iii nobiime. Ele se amesteca une ori ea cele italiene si cu

1 Alusli la antichitate se Intillnesc in convorbirile tuturor eroilor: LordSay eiteazA pe Cesar (Henry VI, partea a 2.a, IV, 7); regina Margareta vor-beste de Eol, de Ascaniu, de Mona (ibid., III, 2) , Talbot e comparat cu Her-cule, cu Hector (ibzd., partea 1-in, II, 2) Cf. cit.* ibid., IV', partea a 2-a,1, 4. loam d'Arc e a-35mAnatA cu Hecata (partea 1-iu, Ill, 2). ,

1 The port attends and she delivers it; Luereee, 191.3 V. 1. ^ In aceiasi pies1 stall alaturi numele Jul Pompeii], Alexandru,

Hector, Hercule, luda Macabeul (V, 2). Citatii 1ntregi din latinecte se In-talnesc nu odatA, fp la local lor Astfel In Henry VI, partea a doua.

311

cele spaniole. Sunt si intregi propositii itn aceasth limbg: ye-chiul adagiu latin finis coronat opus e astfel redat frantuzeste '.

Dar se pot gäsi si influente literare francese. Cand, in Cei doinobili din Verona", clownul lui Valentin, Speed, fsi desfgsurgjocurile de cuvinte (ship si sheep), el spune Incg o incercare doacestea si o sh: fac si eu: &act," ca oaia ni arnintim de ciobanullui Pathelin care inaintea judecgtii nu poate spune altceva de-cA;1; atgta.

tim cg Rabelais nu era necunoscut 'In' Anglia, unde spiritul luitare, de o trivialitate Mil margeni, nu putea decat sg placgunor stomahuri asa de tari 2 Ni se pare a recunoaste sistemullui de a coplesi pe cetitor cu ingrgmgdirea comparatillor si aexpresiilor neasteptate, cand, tot In Cei doi nobili din Verona",glumetal piesei vorbeste asa Inthiu ai InvAtat, ca domnul Pro-teus, sg-ti frangi mhnile ca un nemultumit, sg fredonezi uncAntec de iubire ca un bot-gros, sg te primbli singur parc'aiavea ciumg, sh si1spini ca un scolar care si.a pierdut amore-zata, sg postesti ca unul pus la dietg, sg nu dormi ca unul carese tome de hoti, sg te chinezi (to speak puling) ca un calic laMosi (Hallowmas) 8" Sau si in acest juramant din Visul unei noptidin miezul verii":

1 Cf. Henry VI, partea 1-a, III, 2: Qui est lit P .Paysans, pauvres pens de France;Love's labour's lost, III, 1, unde bucata de versuri se termintt cu un «envoy»;ibid., V, 2: Monsieur Jude"; Midsummer night's dream, VI, 1: Monsieur Cob.web, good Monsieur" si signor cavalere; Allons, allons", zice Biron,In Love's labour's lost, catre sfarsit. Ibid, V. 4: "sans question»; Sans crackor flaw; Sans Sans, i pray you; V, 2. In Henry VI, partea a 2-a, V, Cliffordzice: La fin couronne les ceuvres. In Richard II, V, 4: pardonnez-moi. Dromioninsusi vorbeste frantuzeste: "sans fable», Comm. of errors, 1V, spiel sfärsit.Se invocii St. Denis lânga St Cwpicl, Lobe's labour's lost, V, 1. Fortunaalla guerra, ibid , V, 2. Domesella virgin, ben venuto, In aceiasi, IV '; ba chiarVinegia, Vinegia: az non ti vede non ti pregia, pe care o dau si dramaturgiispanioli (ibid.). Versuri si proverbe italiene In Henry IV 2, II, 4. Cf. ibid.,III, 2. E vorba une on de Columbine (V, 2), (le dantuI bergamasc, V, 1.Se vorbeste in Richard 11, II, 1, de imitatia, model italiene (in secolul alXIV-lea) Ca o cunositate semnallm cuvinte olandese, Love's labour's lost,V, 2.

2 Veselul Rabelaib', dupA unii, Rabelais cal cu guia murdarA", dupAaltn; Jusserand, o c., p. 20, nota 1.

2 Two gentlemen of Verona, II, 1.

812

Eu jur pe arcul cel mai greu Cupidon,Pe scumpele sggeti cu varf de aur,Pe nevinovgtia porumbului lui Venus,Pe ce uneste 'n suflet, prosperand iubiri,

. Si pe-acel foc ce-a consumat- pe Dido,Cand s'a vgzut plecand inselgtor Troianul,Pe cate jurgniinte le-au cg.icat bgrbati,Mai multe ca acelea rostite de femei 1.

In Regele Lear enumeratia rabelaisiang e evidentg in calificati-vele pe care Kent le grgmgdeste asupra lui Oswald 2

Despre influenta lui Montaigne asupra lui Shakespeare s'a scrismai mult- ea s'ar observa de la o anume data inainte; un exem-plar din Montaigne, purtand iscglitura dramaturgului engles, sepgstreaza Incl. S'a ggsit un intreg pasagiu din Montaigne lamarele scriitor engles. Dar si MIA a se avea aceste probe filo-sofia celor d'intaiu opere ale lui Shakespeare aminteste pe acugetgtorului care a avut eel d'intadu indrgzneala sg afirme za-dgrnicia formulelor, relativitatea cunostintelor, existenta miste-rului, insondabil si necesar, si varietatea temperamentelor.

Aceastä inspiratie o recnnoastern cand, fn Munca iubirii epierduta", cetim:

Acei pgrintesti zei ai stelelor din cer,*Ce dau cate un nume la fiece planetg,N'au vre-un profit mai mare din nopti scanteietoareDecat cei ce'n primblare nu stiu nici cum le chiamg 3.

Ori cand se inchide calea dogmatisgrilor prin afirmatia ea oriceom s'a ugscut cu simtirile sale", every man with his affects isborn 4.

IV. Influenta cea mai puternicg trebuia s'o sulere Shakespeare,In comediile lui din tntaia perioada, din partea literaturii spa-niole, cea mai bogata literaturg dramatica din Europa 0 sus-tinutg de puterea, de prestigiul celui mai puternic Stat, o

i Midsummer 11sylits Dream, ir 1.2 11, 2.5 Love's labour's lost, 1, 1.' Ibid.

313

influent& asamanatoare, din toate punctele de vedere, cu aceiape care a exercitat-o mai tarziu asupra teatrului modern depretutindeni §i tragedia francesg, din secolul al XVII-lea, §i, maiales, in prima jumatate a secolului al XIX4ea, vodevilul, melo-drama, comedia de intrigg, a Parisului. In Anglia ea era cunos-cuta §i -prin cglatoria in aceasta far& a dramaturgului Greene.

Analisa a doug din aceste comedii o va dovedi pe deplin.

In Cei doi nobili din Verona", Proteus, care a iubit pe Iulia,vine la Curtea ducelui totdeauna este un duce oarecare, va-dindu-se astfel originea italiana a intregului teatru din veaculal XVI-lea pentru a-§i vedea prietenul, Valentin. Acosta e amo-rezat de Silvia, fiica stapanitorului, pe care Shakespeare §i-1 in-cbipuie in mijlocul unei Curti ea aceia din Ferrara sau ca aceiadin Urbino. Duce le ar vrea s'o deie lug dupg un anost curtean,Thurio, care pentru a mgguli pe aceia cgreia i se inching, e Oaa intrebuinta istetimea §i spiritul altora.

Rivalitatea in dragoste strica prietenia dintre cei doi tineri.Proteus va face tot ce-i va fi cu putinta ca sa Inlature pe Va-lentin. Cel d'intain nod al Incurcaturii de iubire, al unui imbroglioamoros, s'a creat astfel. Intocrnai ca in comedia spanioll, undeacesta e totdeauna miezul, cu atata deosebire cg acolotrebuie ca pasiunea, aprinsg imediat la cel mai inalt diapason,a aducg lupta, lupta serioasa, cu sange §i moarte, pe candduelurile pentru femei nu vechile dueluri pentru motive politice,judecatile lui Dumnezeu" ce se intalnesc in teatrul istoric al luiShakespeare nu sunt aici, cu toata moda hispano-francesg, unlucru obisnuit.

Proteus va pari pe Valentin ca umbla dupg princesa pe caretatgl sau vrea s'o deie altuia. TJrmarea acestei denuntäri va fiizgonirea de la Carte, exilarea cutezatorului. El se va Infundalate() padure, va ggsi acolo o ceata de pribegi, de juoruscitidupa datina italiang a evului mediu, qi va fi pus, pentru van-jo§ie si bravura, In fruntea lor. Iar intrigantul prin pasiune SOva strecura in intimitatea lui Thurio, pe care ofera a-1 servi, cuserenade kii altfel, pe MO Silvia, care vede, intelege §i des-pretuie§te pe omul ce incearca astfel a se strecura pang, la dansa.Pare ca am -ceti o piesg a lui Lope de Vega, a unui Alarcon,a unui Moreto.

314

iota. ca Iulia, afland ce s'a petrecut In inima iubitului eide odinioara, alearga la Curte. Se schimba de haine, iea costumulde paj, se recomanda ca tanarul Sebastian, si luta In serviciulcelui care a parAsit-o. Pare ca am ceti o imitatie englesa dui:4Gil de las calzas verdes, dna n'am sti cä cesta e mai nou.

In zadar ea,na Proteus, mandatar al lui Thurio, dar servin-du-se, de fapt, pe sine singur, supt ferestile, de taietura cu totulmeridionalk spaniola, ale iubitei. Silvqa-I mustra, de NO cuciudatul paj nou, tot asa de dragalas ca acel Gil. In zadar asi-gura suspinatorul ca Valentin a murit: instinctul Silviei n'oInseala.

Ea roaga pe un alt curtean, sir Eglamour, care nu hranestenicio intentie fata de &Ansa, s'o ajute a trece acolo unde-si In-chipuie ca se afil, Valentin, la Mantova. P&ria la plecare, Julia-Sebastian Ii aduce un dar de la stap&nul ei i, primind In schimbun portret, se opreste Inde lung asamanAnd chipul sau de pa-rasita cu al celei adorate. Scene le sunt dragalase, pline deduiosie.

Lasand pe Thurio, care se. maguleste si mai departe in War,Silvia fuge, dupa plan. In padure o prind hoii, cu Insotitorul ei.Valentin alearga la zgomot, o descopere si se Inchina, ei Insesi

norocultii sau. Dar iata i Proteus pe urmele fugarilor. Iotaducele. Iata Iulia. Recunoasterea se face In chip firesc: impa-carea, iertarea, casatoria. Intocmai ca In teatrul spaniol, nimicnefiind lipsa, ca personagii i ca actiune

S'ar parea ca altul e subiectul In Midsummer nights dream".Noi admiram In aceasta comedie zglobia miscare a silfilor,gratia lui Oberon, gingäsia capricioasa a Titaniei, indracitulspirit al lui Puck, care salta i zboara, alinta i Insealà, in-curca i descurca, ma cum II vom vedea la analisa elementelorindigene, englese ale acestui teatru asa de complex cu toataaparenta lui industrial& si spontanee. Ne incanta cadrul celeimai frumoase naturi, Insufletita de cea mai rafinata poesie idea-lista, de fantasia cea mai sprintena si mai fermecatoare. Ur-marim cu un interes care trece peste persoanele umane, ce pargreoaie i comune, lipsite de gratie si de vioiciune, gelosia re-gelui silfilor pentru fiul de Indian cu care se distreaza capri-eiul Cdtiesei lui, groseala" lui Puck, care, pus 0, ung5, ochii ei

Si

.cii

315

pentru a schimba o dragoste neIngaduitä, face w incat Titaniase amorezeaza de un oaraghios actor ratacit cu trupa lui Inpadure, unde se fac repetitiile unei represintatii de gala, rademde toate desmierdarile cu care se Impart 4e§te acesta, 0 asistamin sfar0t cu multamire la ridicarea farmecului, pentru ca micutulmu 0 zina micut,a sa se poata intoarce fericiti In mijlocul unorsupu0 a caror bucurie sunt.

Pentru spectatorii teatrului shakespearian de prin 1590 inte-resul mergea aiurea la fiint.ele omene§ti prinse Inteo intriga deinbire care nu se deosebeite Intru nimic de aceia pe care amcercetat-o mai sus. Teseu e (duce) de Atena, 0 el se gatecitede nunta lui cu frumoasa 0 voinica Amazona Ipolita : pentruaceasta serbare se pregatesc acei vorbareti 0 nepasatari come-dieni In mijlocul padurii. In Atena lui este corespunzand du-celui parinte din t CeP doi nobilb tin batran, Aegeon, a caruifata, Hermia, e Wita de doi prieteni, Lisandru 0 Dumitru.Hermia vrea pe Lisandru, dar pe Dumitru-1 vrea prietena Her-miei, Elena.

Conditiile obipuite ale intrigii de comedie spanioll stintastfel date: tata batran, iubita, cei doi rivali. Si tatál 0 Aegeonfavoriseaza pe Dumitru: ori II iea Hermia, ori va merge la el-lugarie, csa canto imnuri palide la recea lung, nerodnica,chanting faint hymns to the cold fruitless moon. Deocamdata, cuglas meqtepgit, Lisandru cant& la fereasta ei versuri de meq-tequgita iubire":

...with feigning voice verses of feigning love.Si e ascultat.

Ca 0 Silvia Indragita de Valentin, Hermia ar vrea sä fuga, cuLisandru. S'ar duce la o matu§a a ei, departe de Atena, Intr'unloc undo legile nu sunt aqa de dusmane iubirii celei adevarate.

In padure Insä scenele de dincolo se repeta actorii sepregatesc pentru marea lor represintatie de gala. Poetul s'agandit sa introduca In vechea tesatura, bine cunoscuta lui, di-rect sau indirect, a teatrului spaniol elemente noua. Si el areideia de a introduce qi unul, rasarit din propria lui Inchipuire,pentru a complica intriga de iubire gi a aduce deslegarea ei.

Cum In aceimi padure Elena se cearta cu Dumitru, care oraspinge brutal, Oberon are mill de cea a§a de infigaratl §i

316

necontenit thspins/ 0 poruncesto lui Puck sl ungl 0 ochii luiDumitru en miraculosul preparat pentru ca, vazlnd Intaiu peElena, sl prindl iubire pentru dansa. Dar, dacl Dumitru e aici,el se tine de Hermia, 0 In alt colt 10 inglná iubirea Imparta-sith pe deplin aceasta 0 Lisandru, cari adorm pe pajiste. Puckunge ochii acestuia din urn* In loc s/ unga pe ai lui Dumitru,0 iatl-1 pe Lisandru, la desteptare, fermecat de Elena.

Magulith, adorath, ea se crede luath in batjocuth. Hermia, dinpartea ei, e prada celei mai mafi desnadejdi: prietenele de odi-nioarl se vor url de moarte. Oberon, pins de mill, intrebuin-teaza, acelasi mijloc de taina 0 pentru Dumitru, pe care obo-seala 1-a trantit jos adormit: &and cu ochii de Elena, o iubestecum ea ins/si ar fi dorit si cum nu poate credo cl s'a Intam-plat. Imbroglio e complect intro cei doi, rivali acum pentru altafemeie, Intro aceasta care nu crede nici pe unul, nici pe altul,Intro Hermia care o acusa, pentru paräsirea ei. Suntem in plinulmiez al comediei spaniole. Cei doi stau sa, se omoare. Pucktrebuie s1-0 strecoare glasul, imitand pe al unuia 0 pe al celui-lalt, ca sa. Impiedece o ciocnire. Mild, din nou, toti au adormit,silful atinge ochii lui Lisandru cu leacul farmecului, 0 totul re-vine la situatia de la inceput, complicath asa de dibaciu, fathun amestec de psihologie omeneasel, panl aici. Totul a trecutafath de iubirea lui Dumitru, care r/mane definitiv Indreptata, pecalea minunilor, spre Elena. Ducele nu va avea decat 0,, apath,cu alaiul lui de vanatoare, pentru a constata 0 aproba. In pa-durea silfilor Azar actorii, 0 toata lumea se gIteste de serbarilecele mari care vor veni, Ingaduind si nuntile acestora mai mici,Implcati In sfarsit. Ca 0 In Cei doi nobili din Verona", o sin-gura sel.bare, o fericire reciprocl", dad, nu si o singura casa" 1

Amanuntele teatrului spaniol, elementele lui constitutive nulipsesc din aceasta comedie englesä care-i imprumuta cadrul,scheletul, csforile'. Cum am mai spus, criado, valetul comic,gata en gluma lui triVialI 0 In mijlocul celei mai cumplite tra-gedii, e aici clownul, pe care teatrul engles 11 cunostea Inc/din 1564, de la Damon 0 Pythias a lui Richard Sewards 2 As-cultati numai pe Launce din (Cei doi nobili din Verona', cand la-

1 One feast, one house, one mutual happiness.2 Darmesteter, O. C., p. 4.

Inureste cum a pierdut canele destinat de Stapbaul Ini. Silviel,curry a pus In loc pe unul al lui, ce-a avut sa pateasca de peurma to varasier cu acesta si ca-1 deosebeste pe el insusi deuratul animal 1 OH, in (Comedia ratacirilor} dati atentie luiDromion din Siracusa luat drept geamanul lui omonim dinEfes si primit in bucataria unde-1 Incunjura de semnele celeimai autentice sirnpatii o bucatareasa, pe care el o descrie cao adevarata lampa de grasime, do ai putea sa fugi de dansala lumina ei", ca una care ar arde cat o iarna din Polonia",cu zdrentele si osanza ei si, daca ar tral pana la sfarsitullumii, ar mai sfarai o saptamana, pentru ca, apoi, asamanand-ocu globul pamantului, sa, fixeze, dupa intrebare, uncle sunt Ir-landa, Scotia, Franta, Anglia, Incline. Dar Belgia, Terile-de-jos ?0, Doamne, ci nu m'am uitat asa de jos 2" Ba une ofi eroma,eroul da, glumind, neapäratul intermezzo comic, astfel, in oCeidoi nobili din Verona', cand Iulia asista la laudarosia prostuluiThurio 3.

Ca si la Spanioli, femeia nu joaca un rol mult mai mare decatacela de a produce intriga, de a fi atgarei pentru luptã, de adeveni rasplata invingatorului. Acela care va schita mai tarziunemuritoare chipuri de femei, va scrie deocamdata versuri caacestea

Femeia adesea raspinge ce-i place mai multTrimete pe altul, si tot n'o lasa:Despretul hraueste iubirea pe urma.Se manie : nu e motw ca sa pleci 1.

i el credo ca, juvaierele mute, in felui lor tacut, misca maimult inima uner femei decat iuti cuvinte" 5.

' IV, 4.2 Comedy of errors, III, 2.3 Gentlemen of Verona, V, 1.4 Gentlemen of 'Verona, III, 1.5 Dumb jewels often in their silent kind,

More than quick words do move a woman's mind (ibid.).and Valentin merge la Curte, se spune ca In Spama, unde rege si

Imparat '10 corespund supt Carol Quintul : Ala ImpAratul In Curtea regalA*(I, 3). Nu trebuie sd se uite ilia ea alma ant in cari laza lui FerdinandCatolicul ft a Isabela, mdtufa lui Carol, Ecatersna de Aragon, a Jost aqui hisHenric al VIll-lea. Mat putina infiuenta a putut avea Filip al II-lea ca sotal Mariei Tudor.

ail

al8

Sti lul Comediei spaniole, perpetua ei exagerare in formtle, Incomparatii place mai putin marelni dramaturg engles. Defecteleacestui stal, acestui fel de a fi le Intrupeaza In persoana luidon Airiano de Armada, <Spaniolul fantastic), din (Love's La-bour's lob).

Subiectul e aici mai vag. Ferdinand; rege de Navara, a format,cu nobilii ce-I Incunjura: Biron, Longavillle, Dumain, un fel destrict ordin de cavaleri o Academie de trei ani , care-siinterzice atMea din placerile viet.ii si, intre altele, orice legaturacu femeile. Dar tocmai atunci, Inteo discutje de hotare cu re-gele, vecin, al Franciei, vine sora lui, princesa, Intovarasita decurtenii Boyet si Merode, dar mai ales Incunjurata de alto fetemai frumoase, Rosalina, Maria, Ecaterina.

Regele, credincios statutelor mei Academii, primeste pe prin-cesa, ii vorbeste, dar n'o poate gazdui In palatul lui Insusi, Indern-nand-o sa se aseze Intfun lagar, In mijlocul campului unde s'aoprit. Dar acolo pe rand, cu dansul, regele, in frunte, toti acestiacademicieni" ai isolarii de frumuseta femeii vor veni tiptil cucantarile lor de iubire Inchinate dupa toate normele galanterieitimpului. *i, cand se vor recunoaste, cand apoi moartea regeluiFranciei va chema pe fetele frumoase In tara lor, farmerul vafi rapt, si viata va reveni In drepturile ei, pentru a peti o feri -cire care, cu oarecare zabava ca pedeapsa, va si fi acordata.

Avand pentru a-1 scoate in relief si pe ridiculul Costard, Spa-niolul apare ca obiect al unei coplositoare ironii de la un capatla altul al plesel. A most illustrious wight", spune Biron; omde cuvinte noul-noute, fire-new, cava'erul Insusi al model", ca-latorul de moda noul", cu o tarapana de frase in creier, cumusica trufasei (vain) lui limbi, care rapeste Ca o Incantatoarearmonie", un om de complimente\`. Ind place sa-1 aud min-tind", adauge regele '. Vom asculta frasele lui de taffetas, pre-cisii termini de matasa, iperbolele Ingramädite Inteo capitaIntreita, afectatia, figurile pedante" 2, Va spune dupa-amiezei:posteriorul zileis- si va vorbi de (excrementul care e mustata

1 Love's labour's lost, 1, 1.1 Ibid.. V, 2 :

Taffeta phrases, silken terms precise,Three-piled hyperboles, spruce affectation,Figures pedantical..,

819

lui 1-,. $i princesa va intreba uimita : opmul Asta Se tnchinA htiDumnezeu 9 Biron De ce Intrebi d-ta 2 Princesat CA nuvorbeste ca o faptura a lui Dumnezeu 2),

In comediile sale de la inceput, totusi, Shakespeare va cadeami odata, mai ales cAnd face sa vorbeasca regi, printi, perso-nagii de distinctie, in acel euphuism, introdus si de Lyly in An-glia iiii pe care- l-a ridiculisat in persoana ciperboliculub si ( fan-tasticulub Spaniol cu care am facut cunostintA. Va vorbi detmarea de mArgAritare in topire pe care unii o numesc lacrimb 1,de inima plina de necazuri ca Marea de nisip" 4, de inimiintiparite cu pecetea altei flinti ca un agat" 5. Eroi si eromevor privi la regele unui soare frumos", care e dragostea lor h,vor cAta la fereasta inimii celuilalt care e ochiul" 7. Intr'omustrare se va spune ca parnantul ce ar säruta rochia" cu-tAreia, n'ar mai da flori, In iarna vesnicA", si, intr'o drama is-torica 8, se socoate ca douazeci de mii de sArutAri s'ar puteaincerca pentru a invia pe un mort. SA citAm si acest dialogdin (Visul unei nopti din miezul verii,:

Lisandru. Cum ti-i acum, iubito De ce asa de panda fata 9De ce asa de iute se vestejeste rosa?

Hermia. Din lipsa ploii care pe dAnsa ar cadeaDin vijelia care s'ar ridica in ochi-mi."

V. Inca de acum tre buie sa se spuie ca asemenea imitatii nuse intAlnesc si in drame sau i'n acele drame istorice, care,simpla colectie de scene, se numesc histories".

' The posteriors of this day, which the rude multitude call the afternoon;ibid., V, 1. My excrement, my mustachio; ibid.

I Princ. Doth this man serve God ?Biron Why ask you'?Princ. He speaks not like a man of Gods making (V, 2).

3 A sea of melting pearl which some call tears.(Gentlemen of Verona, III, 1.)

4 Ibid., IV, 3.5 Love's labour's lost, II, sfarsit.6 Forgazing on your beams, fair sun, being by (Comedy of errors, III, 2).' Behold the window of my heart, mine eye (Love's labour's lost, 0k-sit).8 King Henry VI, partea a 2-a III, 2. Se mentioneazg, Intregi scene

IntipArite de euphuism In Henry IV, II 4, In Cymbeltne, VII, 5, deci Inpiese apartirand unei epoce de maturitate.

2

320

Aceasta pentra cA, afarg, de luctArile lui Galilee de Castro,teatrul spaniol nici n'are adevarate drame istorice. Iar la acesta,autorul splendidelor Mocedades del Cid", subiectul e dat Intregde legenda, pe care poetul o primeste, o adopta, o dramatl-seaza, iar publicul, Intreg publicul, care a cetit 4romancerul)si care stie pe de rost parti dinteinsul, o cunoaste. Pe cand,In necontenitul haos al teatrului engles de doul veacuri incoace,nimic nu s'a putut cristalisa In jurul unor tragedii ale realitätiicare tree prea rgpede, facand loc altor tragedii nu mai putin zgu-duitoare. Si poetul Insusi, care nu dispune de rggazul trebuitorunei creatiuni Indelung purtate in minte, nu poate crea nici elo drama avand unitate de actiune si tenclintg, asa cum o cerespiritul nostru astgzi, si, astfel, cum vom vedea, el va da pu-blicului sau d serie de splendide scene, pe care el Insusi, acestpublic, e chemat a le preface, din spiritul sau chiar, In dramace nu se alcatuieste de dramaturgul insusi, dar care, acestescene, se desfac prin puterea neobisnuita a unei creatiuni su-perbe ca si cum fiecare ar fi un element dramatic independent.

In scrisul lui Shakespeare Insg se manifesta, Inca de la In-ceput, si influente indigene, englese.

Ele yin si de foarte departe, pang sg se ajungg la acel Mar-lowe, din care si un Gosse a vrut sa facg, nu numai un pre-cursor si un deschizgtor de cale. un datator de modèle, dar siunul al cgrui geniu ar fi fost asa de puternic Incat, daca in locsa moara Intfun duel la treizeci de ani, ar fi avia norocul satraiasca atatia ani ea Shakespeare, I-ar fi intrecut pe acesta 1

Din vechile legende ale ciclului lui Arthur vine astfel pome-nirea reginei Guinevere 2, din amintirile aceleiasi lumi anticeaceia a lui Pendragon, bolnav in lupta cu dusmanii 3. Falstaffcanta when Arthur first in court and was a worthy king" 4.(Trgiesc ca batranul Robin Hood), va spune ducele pribeagdin Ardeni 5. Balada scotiang, cantand isprävile lui Robin, nui-a ramas, neapgrat, necunoscuta; si unul din personagiile sale

1 0. c., p, 104 §i urm.2 Love's labour's lost, IV, 1.3 Henry VI, partea 1-iu, III, 2.4 Henry .IVI, II, 4 Cf. Henry V., H, 4.' As you like it, I, 1. Un eftntee al lui, In What you will, IV, 2. Odious

ballads" in Tot e bine eate se sfaxseete bme", II, 1.

81

va pomeni Intetm jurImant de fratele cel gras" pe care-1 In-tampinä haiducul '. Intalnim si mentiunea inbitei lui Robin Hood,maid Marian 2, si se pare el isprtivile lui Turk Gregory apartinaceluiasi ciclu 3. Cântece curente i-au atras atentia, si-1 vom vedeavorbind de balada cRegelui si cersitorului), de cacum trei ani, 4ori de regele Cophetua care a Indrtigit pe fata cersitorului 5.Falstaff e un mester In balade 6. Owen Glendower, seful galic,va canta many an english ditty" on harpa Indatinatg, si cuhcest prilej va fi vorba si de profetiile lui Merlin 7. Mud, InRichard II, el aduce Inainte si cele sapte Role ale sangelui sacrual regelui Eduard al HI-lea 8, putem en dreptate sa, vedem inaceasta o reminiscentg a misticului Graal din evul mediu.

Si in deosebi, si in piesele sale el a Intrebuintat metrul can-tecului popular, &Ind asa-numite songs 9. In tonul lui Villon elsläveste trecutul, cAnd, in sonetul 106, el cântl vremile 'n care

... in cronica cea din vechimeVede descrieri de prea-mandre päreriSi frumuseta Maud vechi, prea-frumoase rime,Spre lauda doamnelor moarte si-a dragilor lor cavaleri.

In ce priveste Intelegerea chiar a rosturilor unui poet, el im-prumuttt ideile lui Sidney, care nu se poate spune in de ajunscAt de mult au influentat, prin talentul scriitorului ca si prinautoritatea nobilului. Astfel va scrie in Visnl unei nopti devara :

Nebun, amorezat, poetSunt una In Inchipuire,Clci unul vede draci cgi nu-s In Iad:Acela e nebunul; al doilea, vrAjit,G6seste frumuseta Eleni 'ntr'o q'igancl:Poetul, cu privirea de-o finä nebunie,

7 Gentlemen of Verona, IV, 4.Henry 171, III, 3.

8 Ibul. $i T. Hughes dAduse, la 1587, The Misfortunes of Arthur.4 Love's labour's lost, I, 2. '

5 Romeo and Julietta, II, 1. Cf. si Henry .172, V, 3.Henry 177, II, 2.

7 Henry 171, III, 1. Tot acolo si despre balladmongers".5 Richard 11, I, 2.

Gentlemen of Verona, IV, 2.

822

fntoarce ochiul vesnic din ceruri spre pgmAnt4i din plmant spre ceruri,

cum inchipuirea intruchipeazg totFiguri necunoscute, poetul din condeiuLi dg la toate forma; nimicul din vgzduhIsi are-acum sglasul, si numele si-1 are.Inchipuirea tare asa-i obisnuitg!neat, dad, sosete o veste de noroc,Se intelege-odata cu ea aducgtorul,Si, dacg 'n noapte unul de frica e cuprins,In fiecare tufä el a vgzut si ursul 1.

O, mare e puterea din cereasca poesie", striga el In altapiesä de tineretg, 2.

VI. Stilul lui Shakespeare n'a asteptat ceia ce se pumeste des-voltarea talentului säu de formg pentru a cgpgta liniile lui deo-sebitoare. Aceste linii se intalnesc de la inceput, si puternictrase, fiindcg, avem a face cu un temperament energetic, träind,pe lane, aceasta, inteo epocg 'n care am vgzut cg, pretutindeniinviau vechi ideale si multimile, incglzite de aceste ideale pecare le cantau poetii, se avgntau puternic pentru a le aduce laindeplinire. Se poate un mai puternic striggt cgtre ostasiicari-si pgrgseso, in panicg, datoria decgt acesta in Henry VI,partea intgia:

Ci ascultati, tovaräsi: Ori lupta o reluati,Ori smulgeti de pe haina voastrg leii englesilLasati-vg mosia, in loc vä puneti oi:Nici oaia nu doseste asa cgnd lupu-1 vede,Nici calul si nici boil, cilnd vgd un leopard,Precum fugiti voi astäzi de vechii vostri sclavi 3.

El se intareste, acest stil, prin necontenitele leggturi, fie siprin cele mai indrgznete anacronisme, de care nu-si dg samanu cgrora nu li acordä importantg, cu acea realitate contem-porana in mijlocul cgreia, confundat In multimea care munceste

' Midsummer night's dream, V , 1.2 Gentlemen of Verona, III, 1: Ah, much is the force of heavenly poesy!"...° I, 6.

Si,

82g

si petrece, rade si striga, traia el Insusi asa de intens. Intriopiesa uncle e vorba de Efes, de Siracusa si a earl alcatuiree dupa Plant, el va vorbi de agentii justitiei cafi aresteaza peunul din cei doi Antifoli asa cum existau In Anglia de atuncisi asistau poate, spre marea distractie a ascultatorilor, la repro-sintatie. Obiceiurile juridice englese vor aparea cu acest prilej.si vom vedea hanurile englese, mesele englese, galcevile si des-franarile englese, la Porcupine", care nu erau necunoscute niciactorului nostru. In luntre, cand se gateste de plecare, Dromionpune, pe Ianga untdelemn si balsam, aqua vitae, rachin, iar Incetate casele sant Impodobite cu covoare tun-es-U.1 *i, aiurea,va fi vorba de vesminte moscovite, sau rusesti, de Moscovitii ceiInghetati 2, a doua zi dupa calatoria la Arhanghelsc a lui Chan-cellor, apoi de ceasornice germane, necontenit In reparatie 3, etc.

Ceia ce impune, castiga, covarseste de o Jaeasamanata placereIn forma lui Shakespeare e insà cea mai profunda cunostinta,de la Inceput, a naturii pe care a observat-o la tara ca fin deoameni saraci trait In aier liber, mai tarziu, spune lesenda, sica vanator Mra permisie gray pacat In Anglia legilor de pa-dure impuse de nobilimea normanda bietilor indigeni anglo-saxoni , ca braconneur, ceia ce 1-ar fi facut la un anume momentdin tinereta lui sä paraseasca pentru Londra acel Stratford-pe-Avon unde ar fi avut, fail Indoialä, alta cariera.

Aceasta natura o admira In cerurile ei, cu steleVrei sa ajungi la stele, findca-ti lucesc de-asupra,

se va striga unui ambitios 4, In limpeziciunea boltii dare :Cu cat e mai frumoasa si limpede taria,Cu-atata nun cari-o strábat, par mai urati 5.

Cine a descris mai bine fulgerul decat In aceasta fulgeratoareicoana:

Jute ca fulgerul In noaptea cea neagra,Care 'ntenn mers vac:1We si cer si pamant

4 Comedy of errors, IV, 2.4 Love's labour's lost, V, 1-2.4 lbzd , III; 1.4 Gentlemen of Verona, III, 1.4 Richard II, I, 1.

i', pana sa-i spui tu: uite la el,In falcile 'ntunerecului se si Inghite 1 ?

tSoarele-i robeste privirile, acel soare care c cu un singur ochiutoata lumea o vede, 2. Iatä-1 rasarind:

Te uita, ciocarlia, de-odihna-i obosita,Din umeda-i casup, se suie drept la cer.Trezeste dimineata: din pieptu-i argintiuSe 'nalta In maiestatea lui soarele cel noui el priveste lumea asa de glories

1

Incat varful de codru si culmea 'n aur ard 3.cs91 acest Apus:

, iata, obositul mangaietor al zilei,Facandu-si datoria, se pierde In aims,Tar buhna, crainic noptii, strigtmd, spune: 'i tarziu,*i. turmele la tarcuri s'au dus, la cuiburi pAsari,

nori negri ca noaptea, oprind lumina zilei,Ne 'ndeamnä la plecare si enoapte buna) spun 4.

Privelistile de luna sunt mai patine, ca In acest asa de me-lodios vers din acelasi poem: shone like the moon in water seenby night, Lucia ca luna 'n ape, vazutä 'n miez de noapte 5" .

Une ori un suflet imens, mut, pare ca misca greoiu:and zile de schimbare-aproape-s, asa e:Printeun instinct din ceruri prevad miqle noastrePriinejdia ce vine, asa precum vedem 6.

San In aceasta prevestire, prin mijloacele ei, ale naturii:and norii se vad, cumirqii pun mantaua,and frnnza din porn! cade, si iarna a sosit,and soarele apune, la noapte nu gandim?Furtunile devreme o seceta anun0 7.

! Midsummer nights Dream, 1, 1.' Lucretia, 64.2 Venus and Adonis, 143.2 Ibid., 89.B ibid., 82.' Richard .11, II, 3.

Ibid.

i

324

325

Poetul stie ca, adancul e undo apa-i mai linistitä- smooth runs thewater where the brook is deep 1 Fenomene din natura, servesc sipentru a lumina printeo comparafie trecatorul sens al gloriei:

Ce-i gloria ? Pe ape un cerc ce se intinde§i nu se mai opreste in desvoltarea lui,Paul ce in largirea-i se pierde in nimic 2

Are un simt pentru umila vig,a vegetativa a naturii, carepresinta atata farmec si pentru Spenser. Cand e vorba de a selua masuri din vreme, intr'o drama istorica el scrie:

Acuma-i primavara si buruiana-i slaba,Mai las'o, si cu vremea gradina e a ei:Gospodariali proasta-i va da toate in sarag 3.

§i, la sfarsitul lui Love's labour's lost, el va arata ce bine 4tietoate florile campului, albastre, alhe ca argintul, galbene caaurul, care impodobesc luncile, pe cand pastorii isi canta can-tecul, In mijlocul viersului de ciocarlie, ceasornic al pluga-rului", si gemetelor turturelei. Citam in original:

When daisies pied and violets blueAnd lady.smocke, all silverwhite,And cuckoo-buds ot yellow hueDo paint the meadows with delight.

When shepherds pipe in oaten strawsAnd merry larks are ploughmen 's clocks,When turtles tread and rocks and daws,And maidens bleach their summer smocks,When icicles hing by the wallAnd Dick the shepherd blows his nars.

Acela care stie sa, reproduca, in versul lui sunetul glasuluiflecarii pasari, se intoarce nu odata In asamuinle sale la can-tecul ciocarliei:

Mai placut ca la auz de pastor ciocarlia,Cand grau-i verde si cIopot,eii (hawthorve) rasai 4,

I Heury Via, III, 1.2 Henry VI', 1, 2.3 Ibid., pattea a 2-a III; 1

' Midsummer night's Dream, I, 1.

326

Cand Tarquiniu infra cu gaud ram In camara unde doarmeLucretia, e buhna noptii care se indreapta spre locul undedoarme porumbita:

The dove cleeps fast that this night-owl will catchDe doul ori vulturul flamand, an empty eagle, apare:

Ca vulturul flamand, acrit de post,Ce rupe'n plisc i pene si came si ciolane,i-aripile le bate, In graba sfasiind

Pan' ce plina gusa ori prada se slarseste 2.

Amintirile vanatorului se trezesc cand presinta ciuta ce-sicauta ori plange puiul. De-o parte, in Venus fi Adonis :

cum alearga dansa 3, tufisele din cale0 prind de gat, pe-alocuri saruta fata ei,Se'ncurca in picioare, doar ar face-o sa steie.Ea insa se desface din sarutarea lor,Precum o ciuta care, cu uger dureros,Grabeste sa-si hraneasca un ptluu ascuns In ramuri 4.

Alta data, in a dona parte din Henry VI :Asemenea cu ciuta ce merge 'n sus si 'n jos,Catand calea pe care plecat Ii este puiul

poat6 doar sa planga ea, dragul i s'a dus 5.Cand zina iubirii alearga pentru a opri pe Adonis in vAnatoarea

de mistrt4i al carii sfarsit II prevede, Intalnim iepuri cari,poor W41 se ascund i asculta, sprijiniti pe picioarele d'inapoi,tristi ca bolnavul ce aude un glas de clopot". Apoi ei se desfac

fug :Oricare spin in cale-i rupe blana,Orice umbra-1 opreste, la orice soapta stä 6.

Lucretia, 52.Even as an empty eagle, sharp by fast,Tires with her beakon feathers, flesh and bone,Shaking her wings, devouring all in haste,Till either gorge be stuffed or prey be gone.

(Venus aud Adonis, 10.)Venus.Venus and Adonis, 146.

5 Henry V.15, HI, I.Venus and Adonis, 114 i urm.

fsi

si

4

1-i

327

In cale egni pierduti l§i ling rgnile, schiaung, urlä ofi lgtrandaleargg sangerati 1.

Vangtorul de salbgaciuni, deprins cu cei 4 ce-§i ascultg caniisi cornul, % §tie cl t vulpea nu latrg când vrea sg fure mielul, a,§i calgretul descrie din experienta sa fuga calului lui Adonis,prin coama §i coada cgruia cantg vgntul, umflAnd pgrul ce flu-turg ca aripi de pene:

For thro' his mane and tail the high wind sugsFanning the hairs, who wane like feather'd wings 4.

Nici cele mai umile ggnggnii nu scapg de vederea lui. lathmelcul :

Sau melcul cum se'ntamplä, cand coarnele.i atingi,De fuge cu durere in tainita-i de scoicli-aice se mânggie §i stg la adgpost,

Temgndu-se sg, iasg din casg multg vreme 5.

Este pentru el Ina., ceva §i mai u§or decal zinele vechimiicare trec pe iarbg de n'o indoaie:

The grass stoops not, she treads on it so light 6.Sunt acei silfi -pe cari i-am mai pomemt analisand cVisul uneinopti de varg D. Puck poate lua toate chipurile: e cal, e cane,e pore, e urs far a. cap, e flacgrg 7; el care face toate pozneleispitind fetele, speriindu-le, aprinzgnd pojar prin sate, In§elAndpe drumeti, pentru a rgde, luand scaunul de supt babe, la se-zgtori, pentru a face sg se bucure codanele. Mad zina-1 Intreabgunde merge, el räspunde:

Pe deal, pe vgi,Prin tufis, prin desi§,Prin ape, prin foe,Eu tot cglgtoresc,Mai iute ca sfera lumii.

1 Ibid., 152 §i urm.t She hearken for his hounds and for his horn; Venus and Adonis, 145.a The fox barks not when ho would steal the lamb; Henry VI', III, 1.4 Ti enus and Adonts, 145.5 Ibid., 173.6 lbid , 172.7 31zdsummer night's Dream, III, 1.

328

Ajut Crgiasa ZinelorSg puie roug pe verdeata.

El cautg margaritare pentru dansa, gi Oberon Ii da, sa puie far-mece pe ochii celor adormiti. Si lful vorbegte:

... 4i aduci aminteMid stam odinioara sus, pe un cap de Mare,Si auziam Sirena cglare pe-un delfiniIn cantecu-i Math, de dulce armonieEra, !neat gi Marea cea asprg se 'mbunaSi stele calatoare cadeau nebune 'n apgCa sg asculte cantul Sirenei...

Iar,.cand Titania, prin magia acelei tainice unsori, Indrggesteun actor urat, calic gi grosolan, iata, cum i se adreseaza, vg-zandu-1 cum nu e: \

Mi-egti drag, gi de aceia cu mine, draga, vina :Ti-oiu da atatea zine spre a te IngrijiSi scumpe juvaiere din Mari Iti vor aduceSi vor canta In ceasul cand vei dormi pe flori.Asprimeali muritoare Incet o voiu spala,§i vei putea prin aier sá fii un spirit liber.

Si Puck va primi acest ordin de alintatoare Ingrijire, In care ise cere naturii tot ce poate da mai ales gi mai gingag:

De la albine furl un fagure de miere:Din ceara lui ve.V face facie pentru el,Si-o vei aprinde 'n focul cel viu de licurici.Aga In pat sg-1 duceti si sä-1 treziti aga,Iar cu aripi de fluturi pestri0 ve0 izgoniLuminile de luna pe ochii cari dorm s.

§i In Romeo i Julieta regina Mab, altä Intrupare a naturii decamp gi padure, va aparea call mai mare ca o piatrg de agatpe degetul aratator al unui onorabil consilier comunab (alder-man), galopand prin mintile amorezatilor cari, atunci, viseazade iubire", prin ale curtesanilor, cari agteaptg Inaintari, prin aleadvocatilor, cari vreau pricini, prin ale doamnelor, carora liumblg gandul la sarutari ". §i regele Henric al IV-lea va dori

1 Actul H.I I, 4

329

mai tarziu ea vre-un silf ce calca noaptea" some night-trippingfairy 1 - sl fi schimbat firea rasfatata a fiului säu cu a altuia.

Tot asa de stint Ii e poetului a toate i sufletul omenesc,acel mallet care, cand, ca al lui, creiaza din ce-i da natura, sa-mama cu lampa ce arde noaptea usca uleiul ca sa dealumii lumina ei":

... the lamp that burns by night,Dries up his oil to lend the world his light 9.

Cu privire la om, la simtirile i dorintile lui, la lucrurile mis-terioase din sufletul lui, de la sentimentele nesigure ale copi-lului la ambitia care ravneste tronul, tot asa de noul e ex-presia poetica.

Atunci and are de vorbit despre unele castiguri care nuraman, ele Ie asamana, cu cetatile luate prin foc, pe care ace-lai le-a i pierdut 3. Odihna chinuita o apropie de aceia pecare-o au ticalosii in noaptea cand asteapta 'n zori osanda lor".

Mud Venus se uita la Adonis care pleaca, atitudinea ei e caa celui de pe term care priveste la prietenul abia plecat pe apepana ce valurile salbatece nu mai ingaduie a-1 vedea i vârfu-rile lor se unesc cu bolta. In acelasi poem uimirea zeitei seezprima prin oceasta indoita comparatie:

deci, statu mirata, caluna ce'n greseala,IAA s cada scumpu-i inel din mana 'n val,Ori tremurand ca bietul drumet in noaptea neagraA caruia lumina In codru s'a pierdut 4.

Cum nici cantec de doica nu-i place unui prune", aa e ceamai mare placere In vorbele iubirii 5.

iata, ca la vechiul Dante, comparatii din lumea copilarieiiubirea e ca un copil

Care doreste orice poate sa-i cada in maul 3.

Henry 1V 4, I, 1.2 Venus and Adonis, 126.3 Love's labour's lost, I, 1.

Venus and Adoms, 167.6 Ibid., 163.8 ... love is like a child

That longs for everything that he can come by.(Gentlemen of Verona, III, 1.)

si-si

foc

,

....

i

4

330

Sau : Vai, vai cat de pribeaga-i nebuna lor iubireCe ca un Indärätnic copil zgarie doicaSi 'ndaa, pIM de ravna, sp,.ruta un ciomag J.

Intr'un registru mai ridicat aceastä icoana, pentru ambiVre.

Si ce lacom calic, cununa s'o atinga,

I

Ar vrea sa fie jos trantit cu sceptrul2?Iubirea se va MfAi§a deci la el altfel decat supt aspectul de

voluptate materiala, iute aprinsä, rapede saturata, la poet,ii Su-dului. 31 otele de extrema' delicatep pe care le giisise intiiiu evulmediu in .coala lui Chrétien de Troye se intalnesc 0 la dánsul, caresupt mai mult deceit un raport e continuatorul acestor poefi.

Astfel, cand, In Cei doi nobili din Verona", Iulia, deghisataIn paj, e Intrebata- de rivala ei fericita cum era femeia pe carea iubit-o Proteus qi pe care nu §tie CI 0 are inaintea sa, eavorbe4te astfel, duios:

A fost mai mandra, doamnä, decat cum e acurn,Atunci cand cu putere stapanu-mi o iubia.Era, In socotinta-mi, frumoas' a§a ca tine 8.

Intro iubire §i pofta se face, In Venus i Adonis Inca, o strictadeosebire:

Nu o numi: iubire; iubirea a fugitLa cer cand asudata poftä i-a luat locul.

Iubirea-i mangMere ca roua dupa, ploaie,Dar pofta-i ca furtuna ce soarele-a ascuns;Iubirea primavara-i ce tot verde ramane:A poftei iarna vine cand vara-i la mijlOc4.

*i spiritul nu lipse§te 'n aceste strafulgerari In domeniul su-fletese:

1 Fie, fie, how wyward is their foolish love,That like a testy babe will scratch the nurseAnd, presently, all humbled, kiss the rod.

(Gentlemen of2 Lucretia, 31.2 Gentlemen of Verona, IV, 4.' Venus and Adonis, 133.

Verona, I, 1.)

331

Nebunia 'n nebuni n'are o not' asa de tareCa nebunia 'n cuminti, când mintea lor dormiteazg

0 gmoralitate trebuie sg se desfacg din aceastg cunostintgadancg a naturii si a fenomenelor sufietesti. Ea se exprimg inadmirabilul adevAr etic din versul

Here's much to do with hate, but more with love 2.(Multe poate face si ura, dar Inca mai multe iubirea.)

spune cl numai In ultima fasg poetul a ajuns la sinatul de-finitiv al amgrgciunii vietii ; Inca din aceste vremuri ale Ince-puturilor insä, el asamang credinta oamenilor cu penele carele sufli 3 §i, In domeniul simturilor, el e sigur cg pofta biruiegandurile ca buruiana grgul 4.

Moralitatea lui 'Shakespeare nu este Insg dogmaticg, ci mis-ticg. Acest misticism, care e In toata traditia englesg, se razimgpo sentimentul cg naturg i om Ii corespund, ca ele formeazgo unitate, cg sunt strgbatute i conduse de aceleasi puteri, car6se pot sinati, nu analisg.

In Comedy of errors", un personagiu spune astfel:Eu pentru lume sunt un strop de apg,Ce-si cautg 'n Ocean alt strop 5.

*I. tot acolo se scoate acest striggt de saperbg poesie, unindfrumuseta umang cu nesfarsirea apelor:

intinde pe valuri de-argint, Intinde pgruI de aurSi ca pe-un pat II voiu lua spre a-mi ggsi nfl repaus 5.

Iar In Venus i Adonis vede mourn s pre frumuseta tangrului erousaltg pestii din ape, pgsgrile se coboarg aductIndu-i fructe, fia-rele-1 iubesc", pang la aceia care-1 ucide, si In chiar clipa uci-

' Love's labour's lost, V , 1.Borneo and fulietta1 2.Henry VI', III, 2.Lucretia, 41.

4 Comedy of errors, 1, 2.lbid , III, 2.

6 Spread o'er the silver waves thy golden hairsAnd as a bed I'll take them and there lie.

(III, 2 )

2

Se

°

332

derii. lar, dupg, ce trupul perfect zace strApuns, cu el sAngergflori, iarbg, flori 1,,

.

In sangele tsanar sunt, de altfel, taine ale naturii pe carenicio InOlepciune nu le poate iubi. In Love's labour's lost puter-nice versuri o spun:

Marea cu flux si reflux va merge In veciSi cerul In veci Isi va arAta fAa,Dar sangele tangr n'ascultg, Indemnuri bAtrAne,Si nu putem trace do ceia ce ni-a fost menirea 2.

Si astfel rnergem spre tainele cele mari: a vie0i, a mort,ii,a divinitätii.

Regele din piesa 6-AMA chiar acum vorbeste solemn de moarte,care face pe oameni cmo§tenitori a toatA vesnicia), chemandu-ila incomparabilul banchet al minVi lAmurite asupra causelor 3.E adevArat cA sageata ei nu nemereste totdeauna, cA, Vntindun bAtram, atinge un copil, cA, avAnd sg, taie o buruiang, smulgeo floare

They bid thee crop a weed, thou pluck'st a flower 4,dar ea rAmAne, poruncitoarea nevAzutg," (invisible commander),umbra blAndA", gentle shadow 5.

Shakespeare e un credincios care nu simte nevoia de a-si spunecredin0 In articole de crez. FArg, a cunoaste pe Luther, el aspus cg. Dumnezeu e cetatea noastrA" Good is our fortressprin gura lui Talbot C. Dar se va trichina si zeilor, si nu dinmotive de purl esteticA, asemenea cu acelea care IndeamnA peCamo-ens; iatA un imn cAtre Apolon, intean poem mitologic:

0 tu, zeu clan, acela ce esti al zilei ctitor,Din care-orice luming, si stea raza si-o ieau,Frumoasa razA care ti face O. scant6ie 7.

In niciun poet religia cealaltd, neagra religie a menirilor, pre-

I Venusand Adon,is, 176 kp urm.I8 1, 44 Venug and Adonis, 157 §i urm.b Ibid.6 Henry V11, II, 1.I Venus and _Adonis.

Si

IV, 2.

An

vestirilor, superstitiilor, blgstgmelor nu e mai puternicg decatla el, care Inca din Venus fi Adonis scrie asp,:

Priveste cum sgraca multime se uimesteand vede-o aratare, un semn ori o minuneLa care ea se uitg nu ochii Ingroziti,

i sufletul si-1 umple de negro prevestiri 1.

In aceastg privinta el Insusi nu era prea departe se vedebine de aceastg e s arac a multime).

VII. Oranduirea obisnuitä a pieselor lui Shakespeare pune la1593 Romeo qi Julieta, la 1596 Negustorul din Veneria, piese din celemai pretuite si mai iubite ale lui.

SA vedem Intru cat vgdesc ele acele elemente pe care amclutat a le deosebi si mai sus si Intru cat pot ft privite cl facparte din fasa cgreia-i sunt repartisate.

Romeo i Julieta nu e o piesä italiang In sensul de azi al cu-vantului, cgci Shakespeare nici nu cunostea Italia cum o cu-nosteau atatia scriitori francesi contemporani, cari, cu MontaigneIn frunte, si scriau italieneste , ca pelerin sau ca negustor,nici nu Invgtase nimic despre ea, In scoala lui de gramaticg

, lating, si nici nu cetise despre rosturile italiene altceva decatacele povestiri ale nuvelistilor din care-si iea uncle subiecte,recunoscute apoi de criticii moderni. Numele italiene pe care ledg eroilor si eroinelor, Mercutio, Salanio, Bassanio, etc., suntneadmisibile pe cat sunt si de neadevgrate; Jessica nu faceexceptie; numai, In chiar piesa de care vorbim, Romeo (de lagrecul Rhomaios, Romanus; romgneste, dupg Rusi, Roman) eautentic. Nici Italia nu-i plgcea In sine acelui care, In aceiasiperioadg a desvoltarii sale, spune 'n Richard 112:

Zvonuri de mode din semeata Italie,Dup' a' cgrii datini neamul nostru 'ncet,Maimutgsind, se taraqte In imitatie rea.

unde oare lumea arunc'o vanitate.(De-ar fi ea numai noug, fie oricat de rea)Ce nu-i bazaio 'ndatä si dansei la ureche ?

1 Ibid., 155.' II, 1.

Si

$. nici nu simtia nevoie, acela pe care-I interesa omul In misteruldin leluntru, nu in mediul material din afaret, sa deie- acele decoruripe care teatrul modern le Ingrijeste une ori cu o asa de perfectgreproducere tehnica tocmai pentru ca n'are nimic de pus In-nuntru. Nicgiri nu sunt mai putine alusii italiene deal In aceastapiesa a cgrfi actiune trebuie sä se petreacg in Verona si Incutare alt punct al Italiei 1. ----.

Tat* o intuitie poeticg admirabilg permite acestui spirit deo uimitoare putere de creatiune din elemente une ori asa deputine sa dea, vrajind frumusetile incinpuite ale unei naturi deMiazazi, cu pieti, cu strade zgomotoase, cu chilii de Francis-cani, cu cate un camposanto, si mai ales cu gradini superbeasupra cgrora ploug lumina lumii, o impres*: In adevgr italiang.

In Verona acesta e subiectul doug -familii se urgsc taxaniciun interes, din traditie, din obisnuinta localg; numele, pocite,prefgcute In englezeste, sung: Montague si Capulet. Acesta dinurma are o fat g. de patrusprezece ani, care, dupg socotealamamei, a doicei, trebuie sa se mgrite, cum, se explicg, fac atateala wasta ei. I s'a gatit un sot, Paris. Dar din casa dusmang amai Montague rgsare acela care iubeste, ca..e vrea sä fie iubit,care izbuteste sä castige sufletul Julietei, Romeo. Tinerii nu si-auvorbit Inca.

La Capulet e un hal. Romeo se Intelege cu prietenul cgruiai se mgrturiseste eg, orice ar fi, va merge acolo. i merge. Erecimoscut de Tybalt, un prieten al casei, dar Capulet intervineca sa nu se facg zgomot Intro paretii lui. Romeo se poate apropiade copilg. Ii vorbeste: un schimb de pointes, 6u totul neitaliene,absolut nepotrivite cu firea lucrurilor, cu vrasta si situaVa celorce se apropie acum tntaiasi data, manati de o covarsitoareiubire: e o cochetä Intrecere de spirit In jurul comparatiei enpelerinul care, cu oricata evlavie, s'ar apropia de biserica, aretotusi dreptul de a sgruta sfantul.

Actul al II-lea, eel mai frumos, poate chiar, simplu, eel frumos,Infatiseazg cea d'intaiu Intalnire In grading, noaptea, pe lung.Cei doi iubiti se juruiesc unul altuia. Dar Inteo ciocnire pe

' Spaniole§te se citeazA passada, punta reverses, din limbagiul duelului (II, 4).FrantuzeOe se spune: These perdonnes-moi, teir bons (ibul). Dar se pome-neyte (ibid.) el Petrarca.

Bg

stradA Mercutio e ucis de Tybalt, i acesta cade In lupta cuprietenul lui Romeo. Pe de o parte, se adauge la ura din casalui Montague, Tybalt fiind ruda acelor din cea d'intaiu iar, pe dealta, ucigasul trebuie s piece in exil.

Julieta e silita acum s iea pe Paris. Ea cata un sprijin lacalugarul Lorenzo, care cunoaste asa de bine pe Romeo. El vada un sfat, de o copilareasca eficacitate, pe care spiritul nostrude azi Ii admite foarte cu greu: va lua o bautura, i aceasta ova face asemenea cu moartea pentru un timp bine fixat, decateva ceasari. Mud se va trezi un moment, Romeo va fi acolopentru a o lua cu sine

Se si face. Alaiul care duce la cripta pe prea-frumoasa fatatanara insealä pe toti. Se da de stire iubitului, dar scrisoailease pierde. Romeo aflá -numai moartea aceleia care e In tainasciia lui. Nu se tulbura In aparen0 prea mult:

E ohiar asa ? Deci v desfidem, stele,Tu stii la casa mea: cerneaJ i hard&Gateste cai de posta. Eu voiu pleca la noapte 1.

Va navali la un spite; Ii va dovedi ca legea nu-i aduce bo-g4ie", va lua de la el o otravá bine platita. La mormantulJulietei se Intalneste cu Paris si, inainte de a muri lnsui, ucidepe acesta. In chpa aceia Julieta se trezeste: In faa grozaveiprivelisti, ea se strapunge. Lumea alearga §1 ramane uimitaInaintea color trei trupuri acolo unde stiau ca e unul singurse odihneste. Calugarul se explica, se desvinovateste. Piesa egata.

Pe langa aceasta usurateca Inchipuire, contrara cerintelorlogicei sentimentelor, care, nici la Romeo, nici ia Julieta, nusunt desvoltate i urmarite In desvoltarea lor, stilul InfatiseazaneconteniE.e greseli de gust, mai multe si mai grele decatin alte comedii din Intaia perioadA. Pe MO o tesätura care,InfAisand curtenirea unei fete de doi rivali, lupte in strada,=Ai In dueluri, aminteste modelele spaniole, avem toata emfasa,toata zadärnicia preteapasa a stilului cult", care aici sechiama euphuism.

Pe IMO, trivialitAi ca acelea cu care lady Capulet i Capulet

1 V, 1.

g36

insusi gratificA pe dulcea lor fatO a peevish self-willed harlotryit is 1 , Intalnim comparatdi ca acestea: Buzele sunt cusi alesuflArii, 2 Dacl Romeo, spune iubita, ar fi tAiat In bucAti cares'ar arunca In sus, s'ar umplea cerul de stele.3. Sangele curgandIn luptA e asOmOnat cu fAntani de purpurl iesind din vine" 4.Cetim despre cei ce plAng: adOugand la nori alti nori cu plAnsullor" 5. Ni se spune: chibirea-i ceatO ridicatO cu fum de suspine GI.In mormant, se spune despre Julieta, viermii Ii vor fi fete In ma,(chamber maids) 1 Capulet asamOnä, 1 un anume moment, pefata lui cu co barck o Mare, un vAntl, dupA cum se gandestecineva la ochi, la trup, la suspine a. and ciocarlia cantl fngrAdink se spune c acest cantec, despartit prin pause, simbo-liseaz1 despArtirea iubitilor 9. Chiar si cele mai trumoase dinpasagii sunt une ori prea impovArate i pe un diapason caresupOsO. Asa cand Julieta, In actul al IV-lea, la Incepu.t, gAndin-dindu-se la casgtoria ce i se impune, vorbeste astfel:

0, spune-mi, mai curand decat s ieau pe Paris,SA sar de pe terasa celui turn,SA merg pe drumuri tOlhAresti, on s nab, ducUnde sunt serpi ascunsi, cu urqii bagO-mg,Inchide-mg o noapte 'n cimitir,Acoperitá cu ciolane mucede de morti,Cu coapse si cu scgarlii Ingälbenite,Ori zl s mA InchidA 'ntr'un sicriu c'un mort,Grozave lucruri, de gandiam cu tremur:Le fax fOrl de fric i sfialkCa sä rAman iubirii mele credincioasA.

Ceia ce face tug puterea si frumuseta tragicomediei" e mis.carea continua care domneste Intr'Insa de la un capOt la altul.Un cor deschide element neobisnuit ; altul se gaseste lasfarsitul actului Servitorii de la casa Capulet vorbesc Inlimbagiul colturilor de strada i gangurilor din Londra. Se facOlin de petrecere, gOtiri de nuntA, i iar6.0 oamenii de ser-

1 IV, 2.a v.a III, 2.4 I, 1.° lbid.

° Ibid.7

I-iu.

81

viciu &mese Intre ei, zgomotos si grosolan. Lady dapulet Seframanta cu gospodaria. Langa Julieta .tapana, pe care toti ocrecl moarta, musicantii cari o von duce la mormant schimba,reflectii de un spirit trivial.

Viata populara se vadeste si prin doica Julietei, al cArii rol(3 In adevar important, ridicandu.se cu mult mai sus de al obis-nuitei criada de la Spanioli, pe nand Mercutio, prietenul lui Romeo,nu da mai mult deed, dupã traditie, tipul confidentului spiri-tual. Cu iubirea ei pentru copila pe care a hranit-o si crescut-o,cu grija ce-i poarta, favorisandu-i, cu toata primejdia ei, tainicaiubire, cu amintirile despre tanara stapana si despre ea Insasi,care se amesteca si se Incurca, ea aminteste pe cbunica, dinfrumoasa poesie, de batrana psihologie confusta si duioasa, a luiTennyson.

Ceia ce constituie Insa marea frumuseta a piesei e nocturnade iubire, serenadele amoroase pe care le cuprind acele acte\al II-lea si al IIIlea care nu sunt dramatice, ci lirice, aratandca, de Japt, in cadrele artei teatrului, Shakespeare aseazei, intrecánd-osi coplesind-o, o sensibilitate de lirism delicat ca si o energie crea-toare fiird pareche.

Lumina de lank farmec de noapte pretutindeni. .Le chiarnaJulieta, doritoare de a A cu iubitul ei

... Villa, draguta noapte,Cuviincioasa doamna, purtand negru vesraaut.

Ci vina, blanda noapte, o iubiloareo en new e sprinceniSi da-mi-1 pe Romeo...

0, am cumpkrat casa iubirii,Dar Inca n'am cuprins-o, cu toate c'am pia-1,ft.De ea n'avuiu placere; asa urasc eu zulaCum i-i man. noaptea 'n ajun de serbatoareCopilului navalnic ce are-o haina nona.Si nu poate s'o poarte 1.

Toti se Inehina noptii 4i misterelor dulci ce se ascund In-trInsa:

a.

838

Ce sunet dulce de .argint fac gurile iubiti1or In noapteCa musica cea mai blanda la urechi ce ascultal

San, In musiealitatea perfecta a originalului.How silver-sweet sounds lover's tongues by nightLike softest music to attending ears 1.

Si acest juramant :

Doamng, ma jur pe-acea fericitg lungCare tiveste cu-argint toti arbori 'n zgri 2.

Iar mai ales dialogul faimos al plecarii:Julieta. Vrei tu sg pleci ? Nu e aproape Inca ziaa.

Era privighetoarea, nu Inca, ciocarliaCare-a patruns cu glasul acum urechea ta:Ea calla toatg noaptea In pomul de grenade.Iubitul mieu, ma crede: era privighetoarea.

Romeo. 0 nu, e ciocarlia, crainic de dimineata,Si nu privighetoarea: priveste-acele dungiCare strgbat prin norii din rasarit, de colo:Au ars pana la capgt luminile de noapte,Si ziva 'n varf de deget pe neguri s'a ivit.Ori plec si-mi scap viata, ori stall, aici si mor 3.

tNegustorul din Venetia» n'are nimic din nesigurantele siratacirile de stil aratate mai sus. Dar in tesatura ei sunt maimulte acciuni, mai multe drame, foarte slab legate intre ele.

Este intaia aceia a lui Antonio, care el e negustorul. Foartebogat si mandru de bogAtia lui, el Isi da bucuros garantdaprietenului sam Bassanio, silit a Imprumuta pentru drum. Inschimb iscaleste creditorului un zapis prin care acesta e indri-tuit sa-i iea, In cas de neplata, atata greutate de came, de lainimg chiar, catg ar avea-o banii. si vestea vine ca vasele luiAntonio, de la Tripoli la Mexic, s'au Inecat. Bassanio nu vinela scadenta. Antonio nu poate plati. I se cere plata din trupulsau. Dar o interventie ncasteptata-1 scapa, dovedindulse caacelasi drept venetian pe care-I invoca adversarul nu ingaduie

1 II, 42 II, 2.3 114 5.

Until strtiin da d'ansul sg verse o picrtturg de sange a unui de-trttean ei care e mijlocul de a Ma fgrg sg sangere? Antoniova scApa de Ora, ei, in plus, altg veste-i Tine: cg niciuna dincorMille sale nu s'a inecat.

A doua piesg e aceia care priveete legaturile de iubire ale fru-moasei, bogatet 0 istetei fete fArg pgrinti care e Portia. 0 petescprmti din multe locuri: din Germania, din Franta, din Matoc.Ei trebuie O. aleagg intro trei casete: una de aur, alta de ar-gint, a treia de plumb, purtand devise: eine va ggsi portretulPortiei, o va lua. Unul afla, in cea de argint, cu. devisa: (fie-cgruia ce i se cuvine, un cap de mggar ei 'declarg, spgeit, clse Intoarce acum cu doug. Numai Bassanio nemereete, In casetade plumb; 1-au ajutat ei ruggciunile fetei, care-I vrea de la In-ceput.

Si, In sfareit, drama creditorului. E Shylock, Evreul eel bogat,zgarcit, amgrat, rgzbungtor ei indargtnic 0 crud, In umbra cl-ruia Infloreete p6gana cea frumoasg", Jessica, pe care iubireao aruncl in bratele creetinului Lorenzo, de 0 tatgl, care o pit-zeete de aproape, alergAnd la fiecare soaptg, Intreb&nd necon-tenit, cu o ridiculg persistentg, i-a recomandat sa nu se uitela alaiurile tinerilor petrecgtori de pe stradg, la enebunii cree-tini cu fete vgpsite,.

Ea sunt Evreu", se recomandg el, In prosa care i se twine,versurile fiind pentru altii, in alto situatti. Si ce 9 N'are ochiEvreul ? N'are Evreul mani, org tne, ditnensmni, stmturi, afectii,patimi ? Hranit cu aceiaei hrang, ignit de aceleaei arme, supusla aceleaei boli, lecuit prin aceleaei mijloace, incglzit ei rgettla aceiaei iarng ei varg ca un creetin ? Daca ne pieti, nu san..gergm 9 Dacg ne gaddi, nu radem ? Dacg ne otrgyeett, nu um-= ? St, dacâ ni faci rgu, nu ne rasbunam ?".

De creetini tine a se osebi In ce-i spune legea, chiar dacg einu i-ar face niciun rgu: Eu vreau sà cumpAr cu Vol, sä vandcu voi, sa vorbese cu voi, sg mg primblu cu voi ki sea maideparte, dar nu vreau sa mgranc cu voi, sg beau cu voi, nicisl ma rog cu voi" 2. Cu atat,mai mult cu Antonio, care, andcrestin, Imprumuta Ma dobanda, strica deci camata, 0 apoiizgoneete, batjocureste pe Shylock:

' III, 12 I, 3,

MO

Ci, dragg domnule, tu m'ai scuipat ca Vineri,M'ai ocarat in ziva care-o fi, si-odatAMi-ai zis si cane... Si pentru-asa bineteSA-ti Imprumut acuma banii miei 9

Cand Jessica, ImbrAcatA ca paj, fuge cu iubitul ei, purtand tortaIn fruntea voiosului cortegiu, furia bAtranului e la paroxism, cAcivede ca fata i-a furat aurul, märgAritarele, juvaierele:

0, fata mea! Ducatii miei! 0, fata mealO pungl, douA pungi de bani pecetluitelDucatii dubli, luati de tata mea,

juvaiere: doul pietre mari i scumpeDe fata mea furate... Dreptate! CAutati,La ea sunt pietre pretioase, la ea banii Imi sunt 2.

Mai e mirare va cere halca de came de la acela pe carede mult II priveste cu invidie, cu urA, cu setea rAsbunArii ? LajudecatA e neIndurat. In zAdar i se oferA, de Bassanio, care aalergat sA-si scape prietenul, o sumA mai mare: el o refusA. Aresi el un capriciu, i vrea sA IndeplineascA. Asa stA scrisIn bond, In zapis, i asa sl se facA. Unul din cei ce asistAla scena teribill, de si iarAsi Intfun cadru naiv cAci nuacesta putea fi tribunalul Venetiei, i acestea legile ei spune:

4Te rog, gandeste-te cA te certi cu un Evreu.E ca si cum ai sta sus de pe mal5i-ai porunci ca fluxul sAsi scadA apa lui.E ca si cum ai zice ca brazii munteluiSA nu-si mai miste varful ci freamAt sA nu facAAtunci cand Ii tramantA bAtAile de vant 3.

Jessica se surprinde cu mustrAri de cuget cA, avand un aca tatA,nu-1 poate iubi:

Vai ce urat pAcat este in mineSA, simt rusine cA sunt fata lui 41

Dar omul, ca reprP.;-+-ro- al unui vechiu suflet de rasA, are, In

Si

ca-si

gi-1

' II, 8.IV, 1.

' 11, B.

341

hzania lui, strAmbata de schime cronice, o incontestabill ma-retie.

Chiar de n'ar fi ins& acest superb tip, §i Inca piesa ar traiprin acele elemente de lirism pe care le-aak semnalat §i InRomeo 0 Julieta. Iata cum vorbeste Portio de candela cama-rutei sale:

Lumina care arcle In camaruta mea,De 0 asa de mica, departe-arunca raze:Asa 0-o fapta buna 'ntr'o lume de nimic '.

Ori cand e vorba de multime,Care nu pretuieqte ce-i i'nuntru, ca lastunulCeli face cuibu 'n Vanturi, pe zidul din afara,.Acolo unde este prilejul mai la drum 2.

Ca §i Camoens, poetul are fata de societatea unei superioritatide na§tere, unor cariere de Curte 0 unui trivial noroc, mi§caride revoltata mandrie, care nu ni arata tocmai un tandr, afaInuit piesa poate fi in adeveir mai teirzie:

E bine zis §i asta, cci eine poate mergeSpre-a curteni norocul, 0 ar avea o cinsteMud meritul lipseste ? Deci nimeni nu cutezeSa poarte-o demnitate ce n'o a meritat.0, daca situatii, dregatorii 0 gradeN'ar fi din stricaciune venite, 0 onoareaS'ar capata prin fapta acelui care-o are!S'ar coperi atatia din cei cu capul gol,Ar trece supt porunca atati ce poruncesc !Si cAt'a' mojicie atunci ar fi aleasa

.

Din cea samanta care e dreapta, 0 ce cinsteS'ar ridica din praful ruinelor batraneSpre-a fi iar curatit131

Dar, Inainte de toate, corespunzand scenei de noapte din Romeo0 Julieta, dar cu un sens filosofic 0 mistic care lipseste Incaacolo, aceste pasagii din al cincilea act:

' V.' II, 98 lba.

342

Ce dulce luna pling pe mal se odihneste'Noi sg, ne-oprim aice si sg lasam cgmtareaSa ni pgtrund'auzul: tacerea blAnda, noapteaSunt clapele adestei duioase armonii.Jessico, stgi; te uitg; a cerului tgrieCe des e strabgtuta cu tintele de aur 1Nu este cea mai mica stea din care le veziSI, nu cgate 'n miscarea-i ca glasul unui Inger,Clipind (quiring) fail, 'neetare spre tineri hernvimi.Atata armonie In suflet farg moarte !Dar, cat purtgm vesmAntul de lut cel trecgtor,Ce ne cuprinde 'ntr'Insul, noi nu li-auzim glasul...

Si Jessica vorbeste cu Lorenzo asupra sensului musicei, cutotul In afara de tot ce poate cere o piesg, normala:Jessica. Nu-s veselg vre-odatg cand musica ascult.Lorenzo. Se Intelege: 'n suflet tu urrnaresti un gaud.

Priveste-o herghelie sglbatecg, pribeaggDe mgnzi -linen ce Inca n'au mai fost calaritiSi cari sar nebunii si-alearga, nechezand,Asa cum cere 'ntr'insii un sânge-asa fierbinte;De-aud, din IntAmplare, o trambita, ce sung.0 arie de-ajunge prin aier la urechi,Ii vezi cum de odata cu totii stau opriti,i ochiul lor de flacari priviri sfioase are,

Si toate prin puterea cantgrii. Deci poetulFacu pe-Orfeu sa, miste copaci, pietre si ape,Cgci nu-i pe lume lucru asa dgrz si turbatCa musica, In alta natura sa nu-I schimbeCu dulcea armonie a sunetelor ei.

VIII. Dramele istorice, istoriile" lui Shakespeare nu sunt pieseIn adevgratul inteles al cuvantului, ci o culegere de scene In carese cuprinde, dui:A datele cuprinse In prelucrarea de cronici pecare am pomenit-o si mai sus 1, o larga parte din istoria Angliei.Si anumeafara, de singura drama cHenric al VIII-lea), parteaeroicei din viata poporului engles In evul mediu; mai precis sidecat atata, acea parte eroica In care, pe larga vechea vitejie

' Dar odatA (Henri/ vi, partea IntAm, 1, 2) e pomernt §i Froissart.

343

anglo-saxona i normanda, se adauge elementul de inobilare alcavalerismului.

De la loan I-iu, cel fara de tara", murind in mijlocul revoltei,Willa la Ricard al III-lea cazand pe campul de lupta de la Bos-worth, unde Henric de Richmond ii räpeste coroana, se infati-seaza figuri autentic istorice 0 scene carora basa istorica nu lilipseste. Dar nu trebuie s se creada, c ideia poetului-actor afost sa Inftitiseze In aceiasi succesiune ca acea istorica acesterascoale i asasinate, aceste teribile imprejurari prin care atrecut evul mediu engles. Ca in toate, i aici hasardul singura condus pe marele invietor si creator de viata. 0 piesa cu.subiectul luat la intamplare fiind bine primitä de unamestecat cu puternice elemente populare, care n'avuse deunde Inväta povestea neamului sau i caruia nimeni pang atuncinu i-o vrajise pe scena, Shakespeare s'a indemnat a da si al-tele, si astfel, Inteo serie 'n care cercetarile critice vadesc cal-carea sigura a ordinii cronologice, el a presintat, trecand pesteHenric al III-lea i luptele constitutionale, precum i peste tragedialui Eduard al II-lea pe care insá o tratase Marlowe sipeste toata epopeia glorioasa a luptelor cu Franta, fapta si su-ferinta, fnaltarea, stralacirea i catastrofa regilor cari au fost.

Lipseste astfel unitatea unor intentii bine fixate si urmAritecu staruinta. Nu e tragedia natiei englese. i cu toate acesteain alt sens decat cel curat istoric, cu succesiunile sale cronolo-gice, este.

In adevar, ca niciri aiurea, In alt teatru de pang atunci,multimea mncunjur i inspira, ea hotaraste i indeamnä pe eroi.Nu sunt aici, ca la dramaturgul de scene istorice al Spaniei,Guillen de Castro, numai intamplator soldati cari se aruncala asalt scotand strigätele credintei lor, ci masele de toate fe-lurile, In toate situathle fncunjura pe protagonisti: popor dinoras, revoltati din lagare, partisani ai unuia sau a celuilalt,curteni In vechiul Inteles feudal si apoi, in piesele din a douaperioada, Henric al IV-lea si Henric al V-lea, i petrecatorii ghi-dusi i cinici, straini de orice disciplina intern i rebeli _fatade orice discipling externä, ai carciumelor i speluncelor, unFalstaff, un Poins i altii cu cari vom face cunostinta mai tarziu.

Dar este si alt element de legatura, de unitate. Cetitor frecventpasionat al Scrititurii, al tragicului Vechiu Testament, cu pra-

-pbblic.

;Ii

344

busirile lui regale, ca si al cronicelor patrier sale, dramaturgulpare el voieste sa arate, alegand regi dintre cari nu e unulcare sa nu fi alunecat pe treptele tronului san pentru a cadeaIn prapastie, zaclárnicia tuturor acestor masuri din afara. i inRicard al 111-lea si da expresie acestui sentiment In asa defrumoasele versuri:

Ci, Doamne, sa stam astfel aice, la pamant,i sa vorbim cu jale de regii ce-au murit,

Cum unii de pe tronuri cazura, alti 'n lupta,Cum stafiile celor goniti de ei revin;Venin li da sotia, ori altii pier In somn,Ucisi cu totii: biata cununä ce o poartaPe tample muritoart un rege trecatorCuprinde Curtea Mortii In ea; si-un duh ascunaIsi rade de marirea si pompa lui intreaga.Ii da doar, o clipeala, o men& de nirnic,Pentru-a domni, a face Mel, a osandiCu ochii, si in suflet pareri trufase varsa,De parca acea came ce 'n jur de suflet starAr fi o nehavinsa arama, si asaLa ceasul soartei vine c'on sfredel mititel

zidul de cetate-1 patrunde-adio regelVA puneti palaria In cap si nu mai radetiDe came si de sange, cand va 'nchinati la ele.Jos datini, forme, tot ce-i solemna datorie,Caci pan' acum cu mine numai v'ati inselat:Mananc si en o pane, si am si eu nevoi.Ma, doare si pe mine, prieteni. Legat astfel,Cum de puteti sa-mi spurn* ca, sunt un rege eu1?

in alto privinti o imitate de conceptie domneste in toateaceste piese. Ca toate Invinuirile de lipsa a propriei petsonali-tati, de irnpenetrabilitate obiectiva, un puternic sentiment deiubire pentru Anglia Insasi, cu tot ce acesti cregi trecatori, Iipot adaugi, dar nu-i pot si lua, transpare pretutindeni, si el seexprima in celebra -iirada din Ricard al I blea 2, In care, cutoata coplesirea comparatiflor, nu e numai artificialitate :

1 RIchard III, 2.2 Ill 1,

*i

345

Acest regal tron de regi, aceasta insula,Acest pamant de mantic), acest troll al lui Ma rte,Acest nou Eden, coltul acest de Paradis,Aceasta fortareata ce si-a facut naturaIn contra molipsirii si-a silei de razboiu,Aceastä semintie ft:nice, cap de lume,Aceasta piatra scumpa in marea de argintCe ekte pentru fire ca un puternic zid,Ori ca movill care Iti aparg castelutIn contra läcomiei celor mai slab sortiti,Blagoslovitu-acesta Mc, acest pgmant, acest regat, aceasta

[Anglie,Aceastä hranitoare, sin plin de regi märeti,Temuta pentru-al lor sange, faimosi pentra nobleta,Vestiti pan g. departe de vatra lor prin tapte,Pentru cresting slujbà si drept cavalerism,Precum este Mormantul, la cerbicosi-Evrei,Al Mantuirii Lumii, cu fiul Maicii bland,Aceasta tar' atator suflete scumpe, aceasta draga, draga

[Ora,Draga In lumea 'ntreaga pentru gloriosu-i nume

Anglia-i place nu supt alt aspect decat supt acela al luptelorsi Incordazior sale, care satisfac un suflet asa de energic elInsusi. In Howie al VI-lea, partea Intaiu, un luptator de frunte,un pretendent de tron, York insusi, striga astfel:

§i toata munca noastrg, sa fie In War 9Cazura deci atatia din pairii cei viteji§i cäpitani atatia, si nobili, si ostasi.In lupta indelunga au fost si ei jertfiti§i-au dat ale lor trupuri pentru al tefii bine,§i sg, 'ncheiem acuma o pace de femei 19

In aceste necontenite framantari, In care regele cade invins,strivit, ucis, persoana regall ramane totusi aceia In care se In-trupeaza cel mai Inalt drept. Nu numai eroul, ci si poetul eacela- care vorbeste astfel :

i I, 4.

346

Nici toata apa Mgrii aspre, role,Nu poate mirul fruntii regelui sa-1 spele :Suflare de om pgmantean nu poate astfelPe regele ales de Domnul sa-1 rastoarne 1

Cei curati si loiali rgsar din voia lui in randul intaiu. AstfelGloucester, prigonit, calomniat, osandit, se ridicg in toatg mg-rimea cinstei si serviciilor sale pentru a spune :

Dac'as avea de douazeci de ori atatia dusmaniSi ar avea putere tot de atatea ori,Ei n'ar putea cu totii sg-mi faca, vre-o jignire,Loaial de sunt si sincer si 'Ara, de pacat 2.

Si, cand multimea nestatornicg, intetitä, urmareste in nenoro:cire, in exil pe sotia lui, ducesa, cu strigatele ei de jignire,acelasi intelept cum mai sunt si altii, lord Nevil, lord Say, pe-rind nevinovati, spune:

Dragg Nell, greu poate nobila-ti minte sa. dadaAbjecta multime privinduli in fataCu ochi invidiosi, razand de rusinea-ti de azi,'Iar ieri ea urma, roatele mandri-ti trasuri,Cand in triumf tu treceai cu dansa pe stradg 3.

Mai tarziu aceiasi multime va aparea ca monstrul cu multecapete, vesnic indusnagnita sovgitoare multime".

Ca tesätura aceste istorii" au elemente imprumutate de lacunoscutele modèle ale teatrului engles, piesele spaniole. Acelasiamestec de comic si de tragic, variind, dar si profanand situa-tiile cele mai incordate. In Henrie al VI-lea. partea a 2-a 5, unfals orb, Simpeox, se va argta mester in a sari peste scaune.In Regele Ioan, de la inceput va aparea cgutandu-si dreptatea

1 Richard 11, III 3.2 Henry VI, partea a 2-a, II, 4. Cf. si V, 4:

Eu n'am avut vre-odatä a face cu un drac,DecAt cu voi, pfttatii de poftele urftte,De sftngele atAtor sarmani nevinovati.

3 Henry VI, partea a 2-a, II, 4.' The blunt monster with uncounted heads,

The still-discordant wavering multitude.(Prologul la Henric al 1V-lea, partea a 2-a.)

II. 'I.

347

inaintea regelui, intr'o afacere de pamant, un nobil de la tara,care in central discutiei se vadeste a fi un bastard regal., re-.cunoscut In aceasfa calitate, capatand un nou nume si o noulsituatiepotrivite cu sangele au, el va improsca pana la sfarsitlumea cu dovezile unui spirit foarte Indoielnic si va porni ex-plicand mamoi 531e motivele pentru care se simte acum de oesen0, superioara. In momentul tragic al osandirii ducesei deGloucester (Henric al VI-lea, partea a doua 1) se interealeaza oscena comica de lupth. Ioana Dare va deveni, in partea intaiua aceleiasi piese, din Lobila figura mistica pe care o cunoastem,o simpla vrajitoare careia Delfinut II face curte, carela admira-torii ii promit o statuie, ba chiar o piramida ca acelea din Egipt,purtarea oaselor In procesiune si asezarea in locul SfantuluiDenis ea protectoare a regatului, dar care stie sa cheme draciiin ajutorul sau si la moarte cere vole (sa injnre putin, (I prythee give me leave to curse a while) si ispraveste renegandu-si tatalpentru a recIama o misterioasa origine regala 2.

Venind acum la analisa insasi a pieselor, critica a pretins arecunoaste o mana strain& in Henric al VI-lea, drama in treiparti formand o singura,desfasurare, precum e las Mocedades delCid In teatrul spaniol, ba chiar ap de mult ar fi lucrat aceastamana straina !neat nu se cant& ce-a inadit ea la Shakespeare,ci ce a inadit Shakespeare la ce-a scris ea. Orice om de gustva recunoaste insa ca, acesta e si mai mult casul in regele Ioan.

Aceasta drama e, In adevar, foarte naiv aleatuita 3. Cea d'in-

1 II, 3.2 Henry V I, partea inttuu, I, 6; III, 3; V, 3-4. Tot acolo despre femeile

care sunt istete ispititoare cu limbile lor" :These women are shrewd tempers with their tongues.

(Henry V I, partea intam, I, 2.)Glume indecente despre Pucelle §i Delfint

Pucelle or puzzel, dolphin or dogfish.(and., I, 4.)

$ SI stilul are neadmisibile gre§eli de gust. loan e numit de ai lut ocea-nul nostrum:

... to our Ocean, to our great King John.(V. 4.)

Tot a§a acel galimatias dm actul III, scena 4 : ,

Bind up those tresses : 0, what loveI note, etc.

348

taiu scena se petrece In Franta, unde In lagarul engles al luiIoan, venit 0,-0 apere provinciile, apare o solie a regelui Fi lip-August pentru a discuta, bätrana reging Eleonora, mama re-gelui engles si foasta sotie a celui frances, fiind de fatg. Per-sonagiile regale si princiare se Ingramadesc: rasare si Rudolfde Austria lane, regele Franciei si fiul sail. Galceava intro ceidoi sefi de targ, de o parte, si intre Eleonora si. regina Cons-tanta, de alta. Orasenii din Angers se amestecg farg rost pentrua prCpune casatoria princesei Blanca. Ea se Intalneste cu printulLudovic, schimbg cu el jocuri de cuvinte si, dupg invitatia luiRudolf, cei doi tineri se si sarutä. Apoi iata cardinalul Pandolf,care aduce In numele Papei somatia de omagiu regelui loansupt amenintarea excomunicarii. Cel somat astfel resista, dar oräscoala se ridica impotriva tronului sau sovaitor, si el trebuiesa cedeze pentru ca Anglia lui sg, nu ajunga stapanirea candi-datului frances. Intre acestea, el moaie.

Moartea lui e o ispasire, pentru multe greseli si pentru ocrima. Acea crima da si singura scena adevarat si. adanc emo-tionatg din drama: Incercarea de a orbi pe Arthur, nepotul defrate si concurentul lui Joan.

Cand i se comunica hotararea cruda, el Intreaba:

Sant oare eu de vina ca-s fiul lui Geffrey ?De sigur, nu, de sigur. Si, Doamne, cum as vreaSa fiu fiul tau, Hubert, si-atuncea m'ai iubill

E bolnav, intreaba el pe temnicer; ar vrea sa si fie putintelbolnav, ca sa stea toata noaptea si sä-1 vegheze. Daca e vorba,daca e nevoie sa.-i arda ochii, ei bine s'o faca! Numai sa 'Mita-ture pe acei straini urati, de can copilul se teme:

Nu, asculta, Hubert, goneste-i InnapoiSi eu voiu sta linistit ca un miel,Nici sg misc, sä clintese, sa spun o vorba,Nici sä privesc la fier cu vre-o durere.

Un ostas spune ca-1 doare In suflet ea trebuie sä scoata acest metal dela coapsd spre a fi un facator de vacluve".

.,. 0, it grieves nay soulThat I must draw this metal from ray sideTo be a widow-maker.

1 I V, 1.(V, 2.)

346

Cone0e pe acestia, si eu te voiu ierta,De orisice durere putea-vei sa-mi aduci 1

Si, putin mai in urma, acest ho tarator strigat :Lasa-mi ochii macar ca sa ma uit la tine.

Hubert nu mai poate resista. Atata bunatate a nevinovatuluisuflet II desarmeaza. El nu va face fapta grozava

Spiritul cerului a suflat puterea fierului....Nu-ti voiu atinge ochiiPentru toata comoara ce unchiul tau o are.

Partea intaiu din Henric al V I-lea e ca un sir de scenepregatitoare pentru deschiderea, reservata partii a doua, a drameiadevarate, cum partea a treia va fi numai incheierea intregiidesvoltari. Se infatiseaza evenimentele francese de la InceputulDomniei slabului rege cu sufletul bun si sovaielnic, care aici,printr'o gresealà, care va fi corectata mai tarziu, nu apare, con-form cu istoria, ca un biet copil in leagän, ci ca un barbatcapabil de a stapani. Lupta cu aceiasi la Bordeaux, incercareacutarii doamne de a prinde in Talbot, principalul erou, putereaconducatoare a ostilor englese, pentru ca sunand din corn acesta0,-0 adune pe ai lUsi (imitatie din baladele lui Robin Hood eevidenta). Suffolk, ait comanclant dintre Englesi, prinde pe Mar-gareta de Anjou, ii declara iubirea lui si o pregateste vicleanca sotie a regelui sau. Doar nate o sceA. ca aceia dintre Talbotsi fiul sau, pe care in zadar cauta a-1 feri in lupta, tlacà areceva din adevaratul element tragic 2.

Acest element tragic 11 aduce in partea a doua puterniculsuflet de nesatioasa pasiune al acestei Margarete, care, conti-nuand sa iubeasca in taina pe Suffolk, e acum, langa bunul,slabanogul, resignatul Henric al VI-lea, regina a Angliei si mamaunui fiu care ar trebui sa fie mostenitorul Coroanei si la caretine in adevar, principele de Wales, Eduard.

Tara e framantata de urile celor mari, Warwick, ducele deYork, un pretendent, cardinalul. Tutor al regelui bicisnic e ducelede Gloucester, om drept si blajin, pe care-I inraureste femeia

' King John, IV , I,2 IV, 5. Talbot, de altfel, e un om Invatat, care spune câ va privi cutare

spectacol de nimicire ca Neron cantand din alautA" (I. ,i.

850

adAnc iubita, ducesa, Nell, dulcea Nell". De Ia inceput eofl .flictul dramatic, care nu va fi insa represintat Oa, la sfarsitde antagonismul, rivalitatea si lupta intre aceleasi persoane, seproduce prin ciocnirea intro aceste doul amb4ii femeiestica la noi intro Doamna lui Ierernia" si so-Oa lui Simion Movila,cumnata ei , regina si ducesa Margareta si a dulcea Nell*, pecare unii prieteni o si saluta ca regina.

Eleonora de Gloucester e biruita. Margareta, care se plangeca sc:01 ei ar fi mal bun de Papa decat de altceva, face cadusmanca ei sa, fie exilata. Mu4imea insulta pe aceia inainteacareia se -Masa, si ducele, care se desparte asa de greu de to-varäsa sa, va avea In curand o soarta si mai rea. E arestat silasat pe mama ucigasilor. In curand, razbunator, York va intoarcecontra lui Henric oastea care-i fusese data pentru a lucra im-potriva Irlandei nelinistite 1 Inda'a. Warvick va urmari dupamoareea cardinalului pe Suffolk ramas taxa miiloace de apa-rare, il va prinde, 11 va izgoni din regat, pentru ca apoi ma-rinarii sael ucida, pe term, la o incercare de intoarcere. Margaretava plange asupra capului sail.

Asa se ajunge la al patrulea act. Aici Anglia populara, inplina revolta, pe care o provoaca si o intret,ine lipsa unei camesus, apare inaintea noastra, in salbatecele scene, ca ale bolse-vismului contemporan, din care se alcatuieste miscarea egali-tail., prigonitoare pentru once rang, orice distincie, a lui JohnCade. Teribilul sef e de pa'rere cl, cmagistratai trebuie sa fieplugari si deci noi sa, fi in magistrat;i» 2 Doar .x Adam a fost ungradinar 3»... cGura mea,, striga el, f va fi Parlamentul Angliei 4;.

Cand lord Say, nobilul, patrioticul, activul lord Say e adusinaintea rebelilor, i se fac capete de acusa0e din scoala degramatica pe care a Interneiat- o astfel de cuvinte abomina-bile cum nu le poate suferi ureche de crestin" , din cuvintelelatinesti pe care le citeaza jos cu el, jos cu el : vorbeste

1 In actul al II-lea, scena a 2-a, York va expune pe larg lui Salisbury elWarwick, Intr'o disertatAe genealogicg, dreplurne sale la coroana. AceastalAmurire e, fireete, tAcuta In vederea publicului neetiutor.

2 Let the magistrates be labouring men, and therefore should we bemagistrates; Henry VI, partea a 2-a, IV, 3

3 Adam was a gardenei; Void.4 Ibid., IV, 'I.

851

1atineste" 1 , din tipografia, din moara de hartie ce a tntemeiat.In zadar li pomeneste el de nevinovatia lui4 de tot bin ele ce

a facut:Say. Obrazul asta-i palid c'at pentru voi veghiaiu.Cade. Da-i un pumn in ureche, si se face iar rosu.Say. De mutt ce-am stat In jetu-mi sA judec pe saraci,

M'a prins si oboseala si-atatea boli ce am.Cade ii flgaduieste pentru aceasta a hemper candle" si

ajutorul toporului". TJnul din multime striga la biata victima:Ce tremuri, ma,9". i Say raspunde: Paralisia, nu frica maface'. Iar sentinta lui Cade e aceasta: Nu, ci da din cap lanoi, parc'ar zice ca suntem de-o smut'. 0 sa vad de-i va stacapul mai tapan in prajina ori ba. Luati-1 si taiati-l." Fatl, deasemenea judecatori desvinovatirea e zadarnica, si deci farafolos s'au cheltuit in aparare cuvinte ca acestea:

Ci spuneti-mi un lucru in care am jignit.Cersit-am eu avere ori cinste ? Spuneti voi !Mi-s lazile cu aur furat umplute oare ?

i ma imbrac eu care luxos, sä ma vedeti,i cui, ca sa-mi doreasca moartea, i-am facut raul ? 2

Dar aceasta gloata, nu este o ostire. E de ajuns sa apara untrimes regal oferind iertare, si iat'o strigand, dupa datini: Godsave the King ! Daca-i mustra, Cade, ei vor zice: Cu Cade m er-gem, cu Cade", dar la o noua mustrare declaratia va fi: CuClifford ! Mergem cu regele si Clifford". Astfel capetenia temutdde panä atunci va fi parasita de Englesii din veacul al XV-lea,ca Tudor Vladimirescu la 1821 de pandurii sai. Va muri mi-serabil 3,

Dar York vine. Ia zadar se sacrifica noul regent, urmas allui Gloucester, Somerset. Warvick, Salisbury aduc in triumf pecandidatul bor. Se va da lupta pentru tron-

Partea a treia o continua. York a biruit. El vine la Parla-

2 Away with him, away with him: he speaks latin.2 IIT, 7.3 De relevat aceasta Intrebare cu talc a lui Cade: Poate oare acel care

vorbeste cu limba unui dusman sa fie un bun sfetnic ofi be (Can he thatspeaks with the tongue of an enemy be a good counsellor, or no 2); IV, 2,

Mont, ()alp& trönul, sileste pe Henric sh-1 declare urmasul ski.Dar Margareta nu se lasä bgAuth; ea nu va fi regina unui sotfara putere si mama unui print farg. drept. Credinciosul CliffordIi va urrahri dusmanii, ca sa li stAnga neamul. i asifel vomvedea injunghind pe nevinovatul fiu al lui Yolk, Rutland, si,cand tatal insusi e prins, regina..1 musträ sus pe deal, si, chndflerul ucigasului il strgbate, ea tine sa inmoale In sange siarma ei.

Acum Warvick proclamh tege pe cel mai mare fiu al celuimort, Eduard. In numele lui, pentru coroana lui se va purtarazboiul, si thnärul va birui. Il vedem ase2at pe tron, ispravindun proces al unei vaduve, Elisabeta Grey, prin petirea ei siinaltarea pe un iron menit unei princese de Franta.

Acum, din invidie fath de inaltarea neamului acesteia, o noug,ccalitie contra Coroanei se formeaza: Warvick, care negocianunta pe MO regele frances, Clarence, fratele lui Eduard, inascuns si noul Gloucester, cellalt Irate, conduc sau atatg, penemultamiti. Henric, fugar, va fi prins de niste vanatori, dus laTurnul Londrei, liberat de partidul reginei, restabilit, apoi gonitdin nou. In ultimele framântgri, Warwick e ranit de moarte,printul de Wales prins si jertfit, ca Rutland odimoard. Desprelupte, In care nu odath rasuna strighte ca acelea din actul alII-lea, a treia scena :

Atunci panahntul udat cu-al nostru shnge...Imi voiu ucide calul ca sa nu pot fugi.Ce stam noi oare-aice ca niste femei slabePlhngandu-ni peirea, child turba dusmanul 9Ce ne uitgm de parch aici e tragedieJucata de actord ce se prefac glumind 9Ci eu stau In genunche si Domnului de susIi jur ca niciodata nu ma voiu opriDecht cand moartea ochii Imi va Inchide, sauImi va sorti norocul clipeala rásbungrii.

Henric moare de mana asasinilor, ca un martir, recomandan-du-si sufletul lui Dumnezeu si cerhnd iertarea lui pentru lap-tasi. Biet rege de nimic, al carui nume inseamna piesa numaipentru ea, el Inseamna si perioada istorica din al carii miez eae luata! Ce om bun si drept, care nu stie sa lucreze potrivit

:53

cli sentimentele lui ! Le§ina la vestea mo#ii lui Gloucester, alcarui cadavru se si vede cand usile se dau In laturi 1.. Il plangeIndelung, pana ce Margareta-i spune: cPe mine plange-rna!* 2.and i se arata capul lui York Infipt In crenelele cetAii lui,el striga Ingrozit:

Opreste-M rasbunarea, Doamne, nu-i vina meal 3.

De aceia i se interzice de cpartisanii, lui a lua parte la lupta:Regina izbuteste, mai bine cand lipsesti 4.

Cand ceasul hotarator vine, el se doreste mai bine mort:0, de-a§ fi mort, de-ar vrea Domnul s5, fie-asa!Caci ce-i aceasta lume decat nacaz si plans 6!

Ar vrea sa fie un cioban care, ar duce par alb Intr'un mor-mant linistit", caci ca umbra spinului si a tronului este. i,and ai lui fug, Henric se roaga a fi luat si el, nu ca i-ar flteama, dar regina lui a apucat acea cale si el nu poate sa ra-maie In urma ei:

Zau, iea-ma si pe mine, iubite Exter, iea-ma,Nu ca 0, stau mi-e frica, dar !mi e drag 0, mergUnde-i e drag reginei sä mearga s....

Figura lui Henric n'a suferit nicio schimbare. Cel menit mu-ceniciei pe lume Isi joaca rolul dupa tipic. i tot asa far& ac-tiune dramatica, Ma desfasurare a propriei sale personalitAi,färä Intarirea unora din elementele ei si dispariVa treptatä acelorlalte apare, in Richard al Ill-lea, pregatit de mai Inainte,prin me3Aiunea Indusmanirii copiilor lui York In ce privestesuccesiunea tatalui lor ca rege , monstrul care va succedapalidei figuri a lui Eduard.

1 III, 2.o Ibid.2 Whithold revenge, dear God's not my fault.

(II, 2.)' The queen hath best success when you are absent.

(II, 3.)' Would I were dead:if God's good will were so,

For what is in this world but grief and woe?(II, 6.)

6 Ibid.

304

Deocainclath el e Inca numai un print ambitios care On-deste, hotarat a IntrebuinO, toate mijloacele pentru a-si satis-face teribila anabitie. Imprejurarile par a-1 indemna In acestsons, caci multi nobili nu sufar rapedele noroc al rudelor re-ginei Elisabeta si Clarence a lost, MA., motiv aparent, aruncatIn temnitä.

Iata corpul regelui Henric dus la mormant de lady Ann, Ricalui Warvick ucis de el, Gloucester, vaduva lui Eduard printulde Wales, victima a aceluiasi sangeros Wail, nora lui Henrical VI-lea, pe care aceiasi sete de omor 1-a jertfit. Cu o miscarepe care nici Intfun chip gustul nostru n'ar admite-o Intfo piesacontemporana, Ricard opreste alaiul si peteste pe Ana, hotarat,de altfel, s'o lepede, s'o arunce In bratele mortii, Indata ce in-teresele lui vor cere alta alianta.

Richard. Null. Invata buza en despret, caci e facutaPentru sarut, o Doamnä, dar pentru despret, nu.

0 va castiga, si strigatul de triumf al fiarei e de un mare cinism:

S'a mai petit odata asa vre o femeie,S'a castigat vre una In acest fel al mieu ?0 Ann, dar, despre-aceia, n'o voiu tinea prea mult.Cum ? eu, care bärbatul si tatal i-am ucis,S'o capat In suprema ur'a inimii sale,Cu blastaraul In gura, cu lacrimile 'n ochi,Cu marturia urii ce-i sangera alaturi,Avand In contra-mi Cerul si cugetul, si piedeci,Iar eu niciun prieten spre a ma ajutaDecat pe Dracul Insusi si ochiu-mi care minte...Si s'o castig pe dansa si lumea pe nimic !Aha...Cum a uitat de iute pe printail ei viteaz,Pe domnul ei, pe Eduard, pe care-acum trei luni,La Tewksbury 'n mania-mi eu 1-am sacrificat ?Un cavaler ea dansul, asa frumos si bland,Pe care firea lug* din larg 1-a fost croit,Mar, viteaz, cuminte, de sigur, drept regal,Cum niciodata lumea cea vast/ n'avu altul,Si-acuma sa-si coboare spre mine ochii ei,Ce 1-au vazut pe dansul In blande zori de aur

8t&

$i a Mcut sg, plânga, o vgduvg ca ea!Doar nici pe jumg'tate n'as face eu Intreg!Spre mine, eel cu trupul schilod, cum sunt fgcut...

Si, pentru ca toatä vechea tragedie sa incunjure pe criminalulde plgcere, iatg cg, rgsare si regina Margareta In vesnica ei rg-tgcire, cu blgstgmul pe buze:

Si, dupg multe ceasuri prelungi de suferintl,Sg mori, nefiinci mama, sotie, nici reging...

RIndul lui Clarence a venit. Va fi 'leis, va dispgrea In butoiulde yin de langa chilia lui de Inchisoare; si ce teribile preziceriIl zbuciumg pe acela care nu poate crede totusi cg, arestarealui neasteptatg, ciudatá, de sigur trecgtoare, Il va duce la acestcapat :

Pgrea cl pgrasisem acest termSi mg 'mbarcam sa tree In spre BurgundiaSi In tovargsia mea sta GlocesterCare din cgmara lui ma Indemna sg, mergPe bord, si ne-am uitat spre Anglia,Si pomeniam atatea fimpuri greleIn cursul luptelor lui York cu Lancaster,Ce ni-au cgzut asupra. Si, cum mergeamPe lunecosul coperis de scanduri,Pare 05, Glocester s'a 'mpiedecat: cgagnd,El m'a ciocnit; cum stam sä-1 tin, picgiuIn apele clocotitoare-a' Mgrii.0, Doamne, ce grozav e sa te 'neci !Ca zgomot strasnic Imi suna'n urechi !Ce mai vedenii de urgtg moarte!Pang zgriam raii de epave triste,Atatea raii dekoameni mancati de pesti In fund,Bare de-argint, mari ancori, perle multe,Nepretuite pietre si scumpe juvaiere,Zácand uitate toate tocma 'n fundul apei,Si unele In capete de mo4i, si 'n loculUncle odatg ochii stäteau, se strecurase(Ca 'n rgs fata de dgnsii) strglucitoare pietre,Ce se uitau cu poftg, la mglul din adAncSi isi rgdeau de tLate ciolanele zvarlite...

855

Eduard, bolnav, e pe pragul mormantului. Ricard §i-a luat mg.-mile. Rude le reginei vor cadea; prinse tot aqa de pe nepre-vestite ca Glocester, ele vor fi asasinate. Apoi qi lorzii, cafi sebucura de aceastä executie, vor avea aceasta, soarta contraalteptarii lor. Unul spune:

E greu. lucru. O. mori, o Doamne, and nu eqtiNici pregatit, nici gandul nu ti-a umblat acolo.

Iar lord Rivers striga mandru calailor 01 acestea:Eu, Richard Rate liff, lasa sa4i spun aceastä vorba:Th vei vedea cum astazi sfar§eqte un supusPentru-adevar, credin0., pentru loialitate 1

Ithgele a murit. CetAenii din Londra vorbesc despre ce a foststapanul lor. El a lasat doi copii, fragezi, frumorli, blanzi, istc4i,carili vorbesc despre ofice alta decat despre ce-i amenin0. Ricardaresteaza Intain pe moOenitor §i. cauta a apata fii. pe fratelelui. Iata-i glumind In Turnul Londrei, unde totuqi este-o umbracare-i sperie, a unchiului Clarence, dispärut a§a de tainic.

Se va lucra pe langa Increzatoarea multime pentru a se aduceo schimbare de Domnie. I se spune despre Eduard ca a fost numaiun bastard. 0 solie, cu mairul In frunte, e Indreptata spre Ricardpentru a oferi o coroana pe care se face a o despre0i. Pe candcomedia se Indepline§te ci ducele apare In griji adanci alesufietului satt, sfatuindu-se cu doi calugari, pe and Elisabetaqi. Ana merg spre Turn, unde sunt copiii, Ricard iea masurilesale pentru ca gadele Tyrrel stt ucida pe cei doi fii ai lui Eduard,dormind fara grija, ImbrWcati.

i ai domnit tu, Deamne, cand s'a Mout aceasta", va striga,la vestea teribila, mama nenorocita, MO, care sta altä femeietragica, Margareta, §i. aceia care are cea mai grea soarta, de afi maica ucigaqului, ducesa de York. In acest moment, el seivecte, cerand pe sora tinerelor sale victime, fiti in ce termini:

But in your daughters womb I bury them,Where, in that nest of spicery, they shall breedSelves of themselves, to your reconforture!

Elisabeta va fi destul de slaba pentru ca sä accepte aceastäoroare...

357

Dar ce-i p.a. lui Ricard de toate aceste dureri!Constiinta-i un cuvant pentru fricosi,Gäsita ca a tie pe eel tare 'n respect:Ni-i constiinta bratul vanjos, si lege spada!

Ii va pan Ins . de rascoala, de ivirea lui Henric de Richmond,desemnat ca urmas de catre Henric al VI-lea, si la Bosworth se vahotari, nu numai o lupta, dar si o cariera tragica. Ricard, carenu e un misel, ci un aclevarat ostas, cade mai simpatic decum iesise la iveala , cerand un cal si cu. pretul regatului au:

A horse, a horse! My kingdom for a horse II

In Richard 11, care apartine Inca Intaii perioade, figura erouluie mult mai tragica, fiindca, avem a face cu un om fara deose-bita vinovatie, ajuns pe tron MIA vre-o usurpatie din partea luisau a Inaintasilor, dator deci a guverneze Ora, chiar daca aravea un sentiment de slabiciunea sa, dar care, din potriva, eadanc strabatut de importanta sacrei misiuni regale; tanar, falamama, fara frati, MIA prieteni, fara favoriti si partisani, caderealui trebuie, neaparat, a zguduie puternic.

i, in loc sa avem a face de la inceput pana la sfarsit cuacelasi om, nici mai bun, nici mai ran, ba chiar, ca In dasulceluilalt Ricard, vadind la capät calitati, de ostas, de luptatorpe care nu le puteam banui cand a aparut Intaia oara, Ricardal II-lea creste ca figura de la siguranta unei Domnii oarecare,cum e in primul act, prin zbuciumul luptei pentru coroana, panala o nenorocire pe care n'o stim dad, a meritat-o, si /Ana lasfarsitul sau prin crimä.

Adversarul au, Bolingbroke, sufere si el o astfel de trans-formare dramatica in cursul piesel. La inceput el are o ceartade onoare cu Thomas Mowbray, inaintea regelui, care nefiind,ca un Alfons spaniol, neputincios In fata vasalilor sai, intervineenergic pentru a opri un duel la Curtea sa si rostecte sentin0care trimete In exil pe amandoi litigantii. Din acest exil dorulde casa rechiama pe viitorul pretendent, si incettil pe incetulnemultarairea publica, neastamparul feudalilor fara, ocups4ie lidau calitatea unui sef de ascoala.

'TV

t V, 9.

358

In curand Bolifigbroke se va uni cu contele de Northum-berland; el va forma o armatg pentra a revendica tronul. Vreasg ramaie In targ, ca O., nu mai rgsufle suflarea-i englesg innori strgini" 1; vrea/s5, rgmaie ca domn.

flip cum e, Ricard inspirg lug respectul:4i, totu0, ca un rege prive§te: uite ochiu-i,Ca ochiu de vultur viu 0 rgspandind lumina.

Va Infrunta, va blastama, va arunca teribile amenintgri, in fatabi-etei lui regine care plange, mteptand clipa cand se va intoarceIn Franta pgrintflor ei. Va da luptg, va fulgera 0 In Infrangere0, adus Inaintea biruitorului ka ggsi superbe accente de in-

3/dignare:Veni-va suferinta, copiii nengscutiSimti-vor ziva asta ca ghimpe'n carnea lor.

Rams singur, el va fi dat curand pe mana uciga01or. Ultimelelui cuvinte sunt totu0 ale unui Suveran, si el Incheie astfel:

Mount, mount, my soul! Thy seat is up on high 2Piesa e lucratg 0 In amanunte cu un vadit progres asupra

celor precedente. Pentru IritMa oarg, vom ggsi un cadru de naturgen drumurfle din Glostershire, dealuri nalte sglbatece 0 cgiaspre, neegale, Intinzandu-se cale de mile Intregi 0 obosind pedrnmet 8 Ceva care face sg se prevadg descrierea SavernuluiIn Henric al IV-lea :

Pe cursul iutelui Savern,Care, speriat de-a'lor priviri, Insangerat,Fugi fricos Intro tremurgtoare trestii4i-ascunse capu-i cret In malul cel scobit,Pgtat de sangele vitejilor ostali 4.

-Afarg de putine exceptii 5, comparatiile 'sunt alese 0 multe

1 And sighed my english breath in foreign clowds; III, 1.2 Suie, suie, sufletul mieu; sllaeul ti I sus, In cer.8 These high wild hells and rough uneven ways.

Draw out our miles and make them wearisome.(II, 3.)

5 Partea I-m, I, 3.5 V. jocul de cuvmte cu John of Gaunt (de Gaud) ei gaunt, mlnufA, II,

1, Aiuna 0 vorba de atatea lacrirui beat sapA un mormAut, III, 3,

359

sentinte" deosebit de impresionante. Asa end se spune despreultimele cuvinte ale murinzilor:

Dar se zice ca limbile celor co morSilesc la ascultare ca o adanc' armonie '.

Mai citam aceste caracteristice de stari si atitudini sufletesti:Nacazul care roade nu poate-astfel muscaPe omul care-si rade de el si-1 iea In glumä.

Cel ce mai mult nu are sä spuie, este mai mult ascultat.

Mai tare 'nsemnat e sfarsitul decat via4a Insäsi:Soare'n-apus si musica la capät,Ca ultimul gust al celor dulci, mai dulci la urma sunt a.

iata aceasta stralucita opositie Intro miseria noptii si puri-tatea zilei:

C'atunci and ochiul cel scormonitor din ceruriS'ascuncle dnpa glob, dand raze altei lumi,Atunci talhari si hoti umbla in larg, ascunsi,Ucid si prada 'n jur cutezator;Dar, and, de dincolo, din josul globului,Aprinde soarele pini mandri 'n rasariti.-arunca, prin ofice ascunzis lumina lui,

Atunci omor, tradare si pacate grele,Smulgandu-se de pe spinarea lor vesmantul noptii,Stau goale, tremurand de-a lor vedere Insasi 3.

Henric al IV-lea e format din don& par0 ca si (Mocedades delCid», pe cand In Henric al VI-lea" piesele alcatuitoare erau trei.Daca Insá se observa ca, Ricard al II-lea insasi, In care se vor-beste si de neplacerea pe care i-o face lui Bolingbroke purtarea

2 II, 1.2 II, 3.3 III, 2. Comparatia cu ploi scurte 0. lungi:

Small showers last long, but sudden storm are short,(II, 1.)

ori cu iarba mica t;si cea mare :514all herbs have grace, greet weeds do grow apace.

(III 4.)

$i

860

destrgmatg a fiului WI, cuprinde Inceputul mgririi viitoruluirege, atunci avem toate elementele unei trilogii. Vom vedeamai departe el ultimele doug dra me pot fi considerate ca for-mand o alta en Henric al F -lea, plesa Inchinata acestui des-trgmat chiar, ajuns un mare rege de luptg 0 cucerire.

Paftea Intgiu din cHenric al IV-lea, are un sens tragic, darnu prin ce face regele Insuci ori ce se face cu dansul, cgci ca-valerescul Bolingbroke de odinioarg e acuma un om bgtran,bolnav, visand de cruciata pentru iertarea pgcatelor si incapabilde a face altceva decal sg, mustre pe fail petrecgtor, algturide o reging care plange, lucruri aca de bine cunoscute ta-narului print de Wales, !neat le va parodia In eercul deprava-Vlor sau ucuratecilor lui tovaraci. Va vedea cum ducmanii in-terni se gatese sg-i atace coroana, va asista la lupta ce se dgpentrn apgrarea ei 0, In a doua parte, se va stânge desperatea nu 0-a putut face eglgtoria la SfAntul Mormant. 0 icoanamai 0earsa decat a lui Henric al VI-lea Insusi.

Moctenitorul trgiecte In compania unni Poins, unui Pistol, darmai ales a lui John Falstaff, marele tip de comedie care Inmana lui Shakespeare ajunge, ca betia, lupgvia, desfranarea,minciunile 0 lalitatea lui, una din marie figuri ale comedieiuniversale 0 ocupg In ambele bucati ale lui Henric al IV-lea"un loc disproportionat chiar cu scenele de drama, care nu mai suntscoase In relief prin acest fond comic, ci par une ori coplesite dedansul. Tu 0ii", spune el cinic, cg In stare de nevinovgtieAdam a cazut, 0 ce trebuie sä fad, bietul Jack Falstaff In zi-lele ticalociei ? 1

Tovaracii pradg pe pelerini, pe negustori 0 petrec apbi printavernele cunoscute poetului Insusi en banii dobanditi astfel :Henna de Lancaster e In mijlocul lor camaradul Hall, de carenimeni nu se sfiecte, care insultg 0 e insultat, In aceastä In-trecere cu armele, fgrg alegere, ale spiritului celui mai grosolan.Falstaff Il Intreabg ce-i place, II socoate 0 pe dansul Intro ceice trgiesc supt raza Dianei" 0 furg cu complicitatea ei, !litremoonsmen, lunateci. <0 sg fie spanzuratori In Anglia cand vei fitu rege ?), spune patriarbul acestor peqteri, sir John. Mid veifi tu rege, nu care cumva sg spanzuri vreu-un hot." Doar e eel

1 WI 3,

361

mai comparativ, mai ticalos (rascallest), mai dulca prinVsor 1".E tocmai vorba de o noul lovitura, la care Hall" e poftit ili

el de prieteni. Instinctul opreste pe cel care-si simte totusi san-gele regal, si. el e facut sa-si prezica aici chiar viitorul. Nn vamerge, dar, spre a-si bate joe de frica lui Falstaff; ii va Intindeo cursa. Cu un singur Insotitor 41 va ataca, pe el si intreagabanda, la Impartdrea prazii, pe care, evident, o vor lua ceidoi pentru sine. Schimbarea de haine, o masca-i vor face denerecunoscut. Si, cand desonoranta farsa" va izbnti, Falstaff,care se Infatiseaza cu o sabie anumita zgariata ca sä marturi-seasca, despre o lupta cumplita, va fi Infruntat en dovada ade-varului. Cat despre aceia Lisa, camaraderia de carciuma vacontinua, si Falstaff va fi complice al printalui Inteo parodiea durerii parintilor lui, rolul regelui fiind luat, pe rand, de sirJohn, care recomanda sa pastreze dintre toti prietenii, de Fals-taff, In care sunt calitati" 2, si de Mostenitorul Tronului hist*,care, fireste, 1i cunoaste mai bine tatal In apucaturi si in vorbe.Iar, In schimb, Falstaff Ii vorbeste astfel: Tu, fiu de rege! Daca.nu te gonesc eu, batandu-te, din regatul tau en o sabie de lemnsi nu man pe toti supusii tai Inaintea ta, ca pe un card degaste salbatece, sä nu mai am par pe tata. Tu, print de Wales!"

Dar din aceasta rnsinoasa toropeall ceva o sä trezeasca peacela care e menit a fi un mare rege. Vremea conspiratiilor siluptelor interne a venit din non peutru Anglia. Worcester stadarz Inaint9a batranului rege slabit, dar acela care va ridicasteag de rascoala e tanarul Henry Percy, In jurul caruia se vorstrange toate nemultamirile: a lui Mortimer, a socrului sau, by.-tranul gel' galic Owen Glendower, O. a altora.

Percy e o teribila fire de entusiast agresiv, MIA liniste, far&odihna, fara. Impacare, rapezindu-se drept spre moarte. I se ziceHotspur, spori fierbinti", si-si meritä porecla. I-i scarba de micetartar care nu doreste lupta, si el Infatiseaza hohotind de raspe nobilul

... curate), cochet Imbracat,Ferches ca un mire si cu barbia de curand secerata,

' I, 2.2 II, 4.

362

Argtand ca miri§tea la seceri§,parfumat ca o muiere.

Iar Intro degete el -tine frumos0 tabachere din care iea neincetat,Infundg 'n nas §i-o tot iea de la el 1,

pe cflnd se carg mortii la capgtul unei lupte. Nu-i trebuie iu-birea soiei, cgci nu e vreme de a§a ceva, ci nasuri crunte §icoroane stgrgmate" 2; numai gata de plecare, pe cal, Ii va spune

o iube§te.In mijlocul petrecerilor lui nebune, printal de Wales a ras

de acest adversar §i de scenele ridicule ale rodomontadelor luipgng §i In intimitatea easel 3. Dar, cand tronul e amenintat §imo§tenirea lui In pericol, el nu mai prive§te cu aceimi ochi peomul esturilor Ii va sta Impotriva :

Doug stele nu tin miscarea 'ntr'o sferg,Nici nu poate Anglia sg fie Domnie 'ndoita :A lui Henry Percy qi-a printului de Wales 4.

Ti va sta impotrivg §i-1 va birui; a§a fgggduie§te solemn regelui.Si se tine de cuvAnt; In luptg singularg, Hotspur cade scAldatIn sAngele lui, blgstgmand.

Odatg mort Percy, dramatismul rivalitgtii Intre cei doi Hen-rici dispare, de §i Northumberland, cu Scotienii, continua luptacontra regelui, al cgrui sfar§it 'se apropie fgrg ca el sg devieprin aceasta mai interesant. Vgduva lui Hotspur e fiica luiNorthumberland, care vrea sg rgsbune pe furtunosul erou. Inpgdurea de la Yorkshire, cand apar osta§ii regelui, aducandprin intriga §efului lor Imprgstierea frä luptg a rebelilor, se

arhiepiscopul de York, Hastings, si alii cari In curgndvor peri de sabia calaului.

Atentia bate Insg In altg parte. Printul de Wales, Invingg-torul, nu Intelege a face paradg cu isprava sa. El se va Intoarce

1 I, 3.2 I care not for thee, Kate, this is no world

To play with mammets and to tilt with horses;We must have bloody noses and crack'd crowns;

II, 3.3 II, 3.4 V, 4.

Si

ca

alit qi

363

la viata de odinioara. Va regasi aici pe Falstaff, care a niers§i la oast& contra lui Percy, ducand- hrana pentru praf, bun&de umplut o groapa ca §i cei mai buni oameni muritori 1" §i

care, la urma, s'a facut odios luand in spinare spre batjocura,pentru a defila Inaintea unui public trivial trupul patruns desabie al lui Hotspur. Sir John e la carciuma lui obi§nnith, laBoar's Bead, pe a carii ospatarita a fagaduit s'o iea de sotie,§i el isi rade de oamenii dreptatii, veniti sa,-.1 aresteze pentrupacatele lui.

Printul e Inca atras In acest cerc, pe care-1 prefera curtenilor.Dar el se simte schimbat dupa, serviciul pe care 1-a adus tataluisau, Coroanei Angliei.

Nu crede ca-s acela ce alta dat' am lost 2,spune el lui Falstaff. §i, ajuns rege prin disparitia tatalui sax,el o §i dovede§te.

Pana aici poetul a avut scarba de luptele civile, carora In-chipuirea sa li da o noua viata:

Acesti protivnici ochi,Ce ca §i meteorii din cerul tulburat,De §i de o fiinta si dintr'un lut facuti,S'au Intalnit daunazi in luptele interne,In incheierea crud' a macelului civi13.

Vechea lui conceptie, despre fatalul mers al lumii, 1-a poso-moat nu odata, ca atunci cand vorbe§te astfel despre ce arft dad, s'ar putea prevedea viitorul:

De s'ar vedea aceasta,Cel mai fefice tanar, vazand ce cale-apuca,Cu ce primejdii vremea se duce Inainte,I-ar §i Inchide cartea, ar sta jos §i-ar muri 4.

De-odata el se aprinde de entusiasmiil luptelor din Franta,

1 Partea 1-in, IV, 2.2 Presume not that I am the thing I was.

MO' Henry /V, partea 1-iu, I, 1.4 Partea a 2-a, in, 4.

364

pe care le incepe noul rege si dg ceia ce admiratorii au numit oepopeie 1.

Este o epopeie dad, se 1?ine sama de invocarea, iniValg, acorului cgtre Musa de foc care sa se aerie In eel mai luminoscer al invenVei"; de recomandatda cgtre inchipuirea cetitorilor:

Gaud 4i el la cuvantu-mi de cai, Ii i vedetiIntipgrind pamantul cu mandra lor copitg 9.

De fapt aici se opreste elementul epic si la descrierea, deseori citata, a cutarii tabere, a cutarii lupte. i nu e nagear odrama, o desvoltare, en elemente de logica pasionala introdusede poet. Mergem de la discutiile episcopului la pregatirile deluptg, la debarcarea de la Honfleur, la scenele de la Calais, lalupta de la Azincourt, urmand cronica mai de aproape de cuma fost urmatä In Henrie al VI-lea 3". i nedibaciile sunt si maimarl decat acolo, facandu-se ca, farg inten.Ve comicg, princi-pesa francesg Caterina, care va deveni sotia lui Henric al V-leainvinggtor, sa vorbeasca i In franOzeste cu confidenta ei Alicesi CU Insusi victoriosul mire.

Dar ceia ce rgsare stralucitor, potrivit cu legenda patrioticgenglesg, cu sim01 publicului, care vedea in acest rege ce vedemnoi In Mihai Viteazul, ba, supt unele raporturi, i supt tefan-eel-Mare, e marea figura regala a lui Henric al V-lea.

1 Avem an Henry V anterior, de T. Hughes.2 Henry V, Prologul.3 Altfel istoria e dubios cunoscutA de Shakespeare, desi une ori alusii la

faptele ei fac datArile posibile: astfel eand, In Henry VI2, III, 1, se vor-baste de sAlbatecul Morisc", in relatie cu revolta lor din Spania; In ace-iai mentiunea Sultanului cu 52 de regate IV, 7 ori a lui MuradcAruia-i urmeazA alt Marad; i Barbarosa Bargalus, the strong Illyrianpirate, In partea a 2-a, IV E vorba de muti" de la Curtea Sultanului(turkish mute), de tributul tureen', ba chiar de luptele lui Soliman-cel-MAret en Sufiul persan; Merchant of Venice, 11,1. Henry V, 1, 2; Henry IV',III, 2. tin ,,fencer to the Sophy" In What you =it, III, 4. Preotul loan",Marele-Han, in Much lam about nothing, II, 1. Un emperor of Russia" InMeasure for measure, III, 2. Am semnalat greseala de a face din Henric alVI-lea la suire un bArbat In floare (in partea a 2-a, IV, 9, se recunoaste cAera numai un copil de noul Macchiavelh apare ca un cunoscut aloamenilor din secolul al XV-lea: Gloucster ar Intrece pe Machiavel; HenryVI, partea a treia, III, 2); ,,Alençon that notorious Machiavel" (V, 4 dinpartea

piesA

lum),

1-iu).

365

De la /nceput, el anunta maret Intreprinderea pentrn care Iratrai §i din care numai mort se va Intoarce, dupd ceasul de-plinei biruint,i, recuperärii integrale:

M'oiu ridica acolo ala de glorios,Twat voiu orbi ochii la toti-acolo 'n Frantal.

Opunerea pretentioasa a Francesilor samana doar cu gestulcui ar voi sa Inghete soarele facandu-i vant cu o pana de coco§ 2.

Dar, ca §i §tefan al nostru, un contemporan, de altfel, Henri()nu se trufe§te. El strabate necontenit tabara ca un camaradne§tiut. Corul, care intervine §i aici, spune:

Acum, oricine va priviRegalul capitan al cetelor sarace,Mergand din straja 'n strap, §i din cort In cort,Sa strige: Lauda pe capul lui §i slava!Cad merge necurmat de-§i cerceteaza oastea,Li spuna ziva-bunä, bland zimbind,Zicandu-li lor: frati, prieteni, consangeni 3.

Mad i se vorbe§te de rege, el se roste§te moderat: Eu cred c/iregele e un om ca mine; viorica-i miroasa bine ca §i mie; ele-mentul i se arata ca §i mie; toate simturile lui an numai con-ditii umane 4". Mateo, miserii Bunt Inchise, a§a de putin com-pensate; In persoana lui:

Asupra regelui! Vietile §i sufletele noastre*i. datorii §i grija de femei, copii qiPacatele asupra regelui le punem,§i tot trebuie sa suferim.0 soarta grea, unita cu marirea,Supusa la suflarea oricarui nebunatec, a carui mintsNu poate simti alta decat vartejul ei!Ce nesfar§ita pace de suflet regii pierd,*i. cei de rand o au !§i. co an oare regii, qi n'ar avea ceilalti,Decat ceremonia, ceremonia 'n toate ?

1 Henry V, I, 2.2 IV, 1.a V, Corul.4 IV, 1.

866

ce esti tu, o yang', ceremonie ?Ce fel de zeu esti tu ce suferi si mai multDurerile umane decat Inchinatori-ti ?Ce-ti e dobanda ? Ce e venitul care-I ai ?Arata-mi- deci valoarea, o tu, ceremonie:Ce-i sufletul din tine, pe care-I adoram ?Esti altceva tu oare decat loc, grad si forma,Cerand groaza i frica In oamenit ceilalti ?Si deci ai fericire mai slaba tu, temutul,Decat ei ce se tern,Si ce bei oare 'a 10014 ornagiului dorit,Decat al lingusirii veninl?

Mai la urma Shakespeare are 0 comparatie din viaia albi-nelor 2, si el stie ca, Guvernul, ca si musica, pretinde ca paxtilesa, se armoniseze 3 ceia ce decide e cased : Daca nu e bung,causa, regele Ins* are o grea socoteala de facut, cand toateaceste picioare si brate i capete, rupte Intfo lupta, se vor unilaolalta, la judetul cel de pe urrna, i vor striga toate : Ammurit 4n cutare loc, unul injurand, altul chemand un medic, unulgandind la sotia lasata, sazad in urn* altul la datoriile lui,ate unul la copiii 1sai färä Ingrijire", caci, dad, datoria ori-carui supus e si a regelui, dar sufletul fiecarui supus e al lui"

Si ce rugaciune eroica poate fi mai plina de evlavie, depacatelor, proprii si ale altora, de ravna ca ele sä fie

ispasitt de calda dorinta ca arnintirea lor sa nu rapesca uneiarmate Intregi biruinta pentru care se jertfeste decat aceastaa lui Henric al V-lea:

0 Doamne-al btaliei, soldatii Intareste-i!Nu-i da 'n puterea fricei i lea-Ii de la eiUn sirat de socoteala, daca acei din fa-tgi,Sraulg inima dinteinsii. Nu astazi, Doamne, nu,Nu astazi te gandeste la acel vechin pacatCe I-a facut odata, luand coroana, tatalAm pus trupul lui Ricard acuma In mormant

I, 2.2 IV, 18 lbtd.* BT, 1.

Si

-,

4.

simtul

am varsat asupth-i mai mult plans poclitDecat din el iesira de sange grele picuri,

dau pe an pomana, la cinci sute calici,Ce Isi intind o man& uscata 'n once ziSpre cer, ca sa se ierte al sangelui pacat,4i am cladit lacasuri douä, cu tniti, solemniSlujbasi can tot canta: sa fie iertat Ricard

IX. Comediile care se atribuie fasei a doua arata de sigur unprogre4 In ce pnveste mestesugurile scenice, Inodarea si des-facerea sforilor, vivacitatea si teatralitatea lor, dar ele stintca unele ce Intrebuin0aza, obisnuit hmbagiul prosei, i acestae singular totdeauna, trivial adesea, cu toatä intrecerea In vorbede spirit si Intepaturi, inferioare in ce priveste acele compa-rAii 2, acele cugetari filosofice, acea putere epica de a descrie,care erau, mai mult decat tehnica, Insukdrile de capetenie alegeniului shakespearian.

In cea mai cunoscuta si mai des represintata, i asthzi, dinele, The merry wives of Windsor, Nevestele vesele din Windsor",se exploateaza, In randul IntMu, tipul, bine primit de public,al lui Falstaff. E vorba mai ales, de 7a un capat pana la altultot de bietul nevirtuos gras cavaler" (the poor unvirtuous fatknight3). El e acela care strica vanatul 4, care Imbata pe pas-nicii gospodari, care trezeste indignarea lui Shallow, care pro-voacg, vorbaria lui Slender, care sta sa fie judecat el, omulatator jude.to Inaintea lui sir Hugh Evans, Velsul. El se ada-posteste la Page, el r5sneste la sotia lui, el scrie rävasul dedragoste lui mistress Ford cealalth din <Nevestele vesele,el li d Intlnini. Ii vedem prins asupra pacatului de a facecomplimente, de catre gelosul Ford, care s'a prefacut In MasterBrooke, ca sa afle presupusele secrete ale mincinosului cavaler,apoi pus In panerul cu tot felul de rufe murdare i aruncat InTamisa, ca un cAel f6ra ochi, dupa propria-i marturisire; Ii re-

I Ibid.2 Se repetd, In Much ado about nothing, III, 2, comparatia hainei de

care viseazA copilul3 Merry wives of Windsor, IV, 2.4 Asupra unei amintiri din patanide poetului Insmli v. Darmesteter, o. c.,

p. 12 §i urm

Si

gSsim, la a doua Incercare, imbracat, pentru a scapa de aceiasiurmarire, in haine care trebuiau sa-i dea asamanarea cutarii ba-trane groase, crturreas i prezicatoare, si Ford Ii ciomagestesi in aceasta calitate, iar, la urma, in padurea plina de maruntedivinitati aeriene, el apare, persecutat i urmarit cu facliile de aceiacari s'au strans acolo, Imbracand vesmintele feeriei, anume ca

strice i aceasta de-a treia i ultima Intrevedere amoroasa.Ace lasi om pentru care onoarea 0 un cuvamt care, cuaceasta conceptie, se gaseste mai bine pe lume dec5,t a1i cafijudeca altfel: scrisoarea lui catre Mistress Ford, In care'Pse in-fatiseaza batr&n, dar vesel i iubitor, plin de simpatie, zugra-vecte deplin pe vechea noastra cunostinta, pe care eine o vedela intervale, de la o piesa la alta, o primeste cu mai multinteres.

Inca de aici se vede intentia de a crea i alte tipuri in acestgen, deosebite de ale clownilor, cari sunt acolo numai pentrua-si improvisa glumele, prin aceia cä ele Infaticeaza viciul cinicsi zglobiu, care se Incanta, de vorbele ca si de faptele lui. Astfelacel Slender care s'a hotarat ca niciodata, sä nu se ImbetecAt va tral in societate onesta, politicoasa/buni", en acei cafian frica lui Dumnezen, si nu cu canalii de betive.

De oare ce intriga, cu acele prinderi repetate ale unui amo-rezat batran, ridicul, i, pe alaturi, soarta fiicei lui Page, petitade mai multi, e cu totul inferioara, neformand macar o actiune,de oare ce vine de-a dreptul de la teatrul popular al Italienilor,se Ingramadesc personagiile si scenele cornice. Toti sunt comici,afara de nevestele care pregatesc pacalelile lui Falstaff, afarade biata Ana Page si de Fenton, amorezul ei cel sincer si serios,care, venit c pentru zestre, ramMe legat numai de farmeceleiubitei si care-i vorbeste asa:

Petindu-te pe tine, mai scumpa te-am gasitDecat auru'n bare ori si in pungi cusute,Si-acuma fericirea ce 'n fine s'a Inchis,0 cer numai pe-aceia 2.,.

Poesie se mai Intampina si In scenele finale, undo, cu toatestim farsa ce se ascunde supt decoral de superstitie popplara,

Henry IV", V, 1.2 Jfl, 4

66g

§i

cA

8f:it)

de feerie velsa", ne interesam totusi la acele zine de mairnulte colori,

Petrecaton la lima i umbre-a' noptii,

care pisca pe fetele de tara ce nu si-au ingrijit vatra, pe aceleacare s'au culcat fär sa, se inchine si strabat padurea la lu-mina licuricilor i vorbesc fara sa poata cuteza s 11 raspundacineva, caci alttel ar mun '

Inc() lo avem hazul, intraductibil si de o esenta interioara, aljargonului vels vorbit de Evans, al limbii stricate cu care seface inteles doctorul frances Cams, nepotnvit povatuitor pentruaceiasi biata Ana Avem examenul, trecut Inamtea mamei sale,al tanarului Page, arum Evans fácut lectia de latineste 2.Sa nu uitam de jupaneasa Quickly, care nujloceste pentru barn,fara deosebire, pasiunile tuturora i In care recunoastem figuraspaniola a Celestinei, popularisata In Anglia printr'o traducerEr'.

X. Celelalte comedn unele tragicomedn rechiama Indata Inunnte piese spaniole contemporane. In Mult zgomot pentrunimic", avem o casa de la Mesma, a unui guvernator, Leonato,care, cu fratele, Antonio, cu fiica sa, Hero, si cu nepoata, Beatricea

care se lauda ca prefera sa auda canele ci latrand la ovioara decat pe un om care Jura ca. o mbeste", prirneste pedon Pedro de Aragon si pe curtenn lui, Intro can unul din ceimai viteji e Claudio, abia Intors de la batalie. De o parte, caactiune secundara, va fi biruinta iubiru asupra hotararii luatede Beatricea, ca si de curteanul aragones, tot asa de sigurnu se va insura, Benedict, in rnijlocul unui bal, printeo inocentaconvorbiie purtata, intentionat, alatun de &visa, despre nedrep-tatea ce face inchinatorului ci, ea va fi castigata pentru des-pretuita dragoste. De alta parte e mbirea dintre Hero si Claudio,in calea careia iese o conspiratie, urzita de Joan, fratele bastardal lui don Pedro, ai carui agenti simuleaza escaladarea ferestiifiicei curate a lui Leonato de un amorezat, pentru ca in plina

IV, 4Like urchins, alphas and fairies, green and whiteIV, I. Scena a fost imitata la poi de poetul basarabean Staniati,

mutand.o In epoca Fanarlotilor.3 In Much ado about nothwq, RI, 4, un orn din popor intrebui4eazil ca-

r autul palabras.

1-a

stri-

370

bisericg, la ceasul nuntii, Claudio s'o acopere, inaintea tatgluiIncremenit si convins, de cele mai crude insulte. Ca si in Romeosi Julieta", un Franciscan dg planul pentru Impacarea lucrurilor,ca Si acolo, Hero se va face moartg; ca si acolo vom vedeapresupusul mornrant al eroinei, cu flori si inscriptie; dar aicideslegarea nu va vend totusi din conditiile date: Claudio, de siaflg moartea fetei, nu-si schimbg tonul, ba el rade chiar demosnegii Leonato si Antonio, cari fgra dinti can vrut sg-i mustenasuh. Prinderea inselgtorilor, de politie, care i- a admit vorbindcontra stgpanirii, dg, masinal, solutda, si ea se ingrcuie Inca prinideia, nefireascg, de a face pe Claudio sg creadg cg-si repara,pgcatul, nu luand pe Hero, care mai e socotitg de el ca moartg,ci numai pe o varg a ei, latru toate asemenea cu dansa.

In Cum vl place" (As you like it), numitg, asa dupg cuvantulcare se adreseazg la urmg publicului, e o atmosferg ca i'n Love'slabour's lost. Suntem iargsi in plin domeniu al fantasiei, si intriganu existg, aproape, lgsand loc capriciului. Duce le anonim dineine stie ce vag Tinut trances a, tost inlocuit de fratele sgu,usurpatorul Frederic, si in retragerea lui tocmai in pgdurea sal-bated, a Ardenilor I-a intovargsit, nu numai propria lui fatg,Rosalinda, ci si prietena si vara acestuia, fiica lui Frederic, Celia.Aici, in pustietatea frumoasg, apar fel de fel de figuri de fantasie, caOrlando, putintel cam nebun, poate prin leggtura fireascg dintreacest nume si nebunia pe care o dAdea amintirea poemului luiAriosto , Orlando, fiul mai mic al lui Roland des Bois, pe carefratele 1-a lgsat acasg, la targ, necrescut, pgrasit si care uimesteCurtea prin insusinle lui de luptator. Iubirea pentru Rosalinda1-a dus aice, si aceastä iubire o urmärim prin meandrele capri-ciului poetic. Apoi Jacques melancolicul", cu filosofia lui misan-tropicg, asa de originalg, batranul cavaler credincios Adam,pgstorii cari se zbuciuma supt nume mitologice, facandu-si versuridupg, ultima retet1 a modei. Avem a face cu un fel de vasta 0,variata Aminta" a lui Shakespeare, in care o imaginatie fdreireche a facut ce ar fi fost imposibil simplului talent de descriptie alunui Torquato Tasso.

In caracteristicul cadru al comediei spaniole ne gasim insa cuTwelfth night sau What you will (ce vreti"). Ca in Comedia in-curcaturilor", si aici un naufragiu ce desparte doi frati, cafi samängasa de bine !neat poi fi luati tnul drept altul, si de aici toate

pa"-

371

zapacehle quiproquourilor. Dar aici unul din ei e cavalerul Se-bastian, iar cealalta e o fata, Viola. Sosita inainte de dansul, ease imbraca in vesmant de paj pentru a fi necontenit MO du-cele pe care-1 iube§te, Orsino de Iliria. Si, cum, in CEA doi no-bili din Verona", femeia care se bucura de iubire e pusa saaduca, in haing de barbat, daruri iubitei aceluia care ei ii estedrag, tot a§a 0 aici ca purtator de mesagii amoroase catre fru-moasa vaduva Olivia, rebell la toate rugamintile ducelui, apareceasta, Viola, care a devenit tanarul 0 frumosul copil de casa

Cesario. Dar Olivia se indrage§te indata de acesta 0 i-o vade§teintr'o delicata §i emotionanta scena; la urma,. ea 10 va are to-tu§i, in mijlocul confusiilor, partea, caci Sebastian va rasari cuaceiasi dragala§ie, dar, in plus, cu toata dispos4ia de a se lasaiubit. Un unchiu al Oliviei, Tobia, va da o amintire de Falstaff,-§i cavalerul menit vaduvei de acesta, Andreiu, e din aceiasi fa-milia

0 piesa care se socoate de unii critici ca ar apaAinea faseiintaiu, All's well that ends well (Totul e bine care so sfarse§tebine"), are legaturi en cetirile lui Shakespeare din vechea poesieepica francesa a evului mediu: e vorba de un conte de Roussillon,de Gerard de Narbonne. Tot cadrul e frances, cu un .biet regebolnav care e lecuit miraculos de o fata nevinovata §i ne§tiu-toare, fiica unui medic, detinatoare accidentalä a unui secret,Elena, cu o expeditie italiana la Florer0. Eroul, Bertrandde Roussillon, e un mare viteaz 0 vanator de femei fara scrupul0 aril rusine. Cum Elena, tovara§a lui de copilarie, ocrotitamaicii lui, batrana contesa, n'a cerut ca rasplata de la regedecat casatoria cu tanarul care-i e drag 0 acela e Bertrandinstiqi, el refusa, din motive nelamurite, intro care §i. raspingereapentru o mesaliant,a. Neputand resista regelui, trimete acasape Elena, nevasta de care nici nu s'a atins. Ca o noua Geno-veva, ea se supune, pentru a pleca apoi, supt pretextul unuipelerinagiu la Sfantul Iacob de Compostela, pe urmele lui. Ilva gasi la Florenta intrand ca un invingator §i va alb, ca iu-birea lui urmare§te pe o fata de acolo, a unei vaduve. Cum, inbatjocura, Bertrand li spune ca ea, Elena, va fi de fapt sotialui numai cand va avea pe deget preVosul inel de familie §i vapnrta copilul in sinu-i, cea despretuita capata de la cea adorata0 inelul 0 substituirea ei in locul acesteia la intrevederea

372

malt doritg de- Bertrand. De si acesta neag i aventura flo-renting, ceia ce face din el o figurg nelogicg, i antipaticg,lucrnrile-se lamuresc inaintea regelni i dreptate se face in sfgrsitElenei. Tipurile de femei ea, Florentina, bgtrana contesg, suntfoarta simpatice, cu toatele.

Measure for measure, Mäsurg, pentrumäsurg", e o tragicomedie,.de fapt chiar o tragedie 1. Bunul duce al unei ten oarecare si-apgrasit pe un timp Scaunul pentru a nu fi silit sa pedep-seascg prea aspru pgcatele unei lumi stncate. Un neindurgtordusman al conruptiei, Angelo, Ii va Ina locul, si de la inceputel cosAndeste la moarte, pentru o leggturg nelegitung, pe Claudio.Acesta are o soil, Isabela, menitg cgluggriei, i ea Isi pärgseste.mgngstirea pentru aNincerca sg-si mAntuie fratele. Angelo re-fusg intgiu, apoi cere Isabelei singurul sacrificiu pe care ea nu-1,poate acorda. Fratele e intgiu si el de aceastg pgrere, apor do-rinta de a-si scApa viata il face sa, vorbeascg si altfel. Nu s'arggsi o solutie dacg Angelo n'ar fi iubit de Manana, pe care elnu vrea s'o stie, ea va inlocui ea si In piesa precedentei peIsabela, care astfel se va pgstra curatä Toate acestea mci n'arfi fast de nevole insg, cgci ducele a aflat de afacere si el n'arfi lgsat si cadg, securea pe ggtul lui Claudio,

XI. In aceastg plesg singurg se intalneste ceva din strglucitele,calitgt,i de forma ale vechmlui Shakespeare, cgruia si nu cutotul MIA dreptate i se reproseazg acumularea comparaVilor

sentintelor". Doar in Mult zgornot pentru nimic", compa-ratia ispitei cu Ineidirea pestelui :

Cea mai pläcutä parte din pes-cuit sg veziCum pestele cu-aripg de aur bate-argintulDin ape si cu pofta de nadg a muscat 2.

In As you lace t, ducele cel rästurnat vorbeste frumos de tot cepoate da natura, in local elementelor pe care le infatiseazg so-

,cietatea

$i-aceastg viat,' a noastrg far& de leggturiGaseste gram in arbori, cgrti in raul ce curge,In pietre sfat si 'n once lucru up bine totu§i 3.

1 Un model de Whatstone, In Stapfer, Drames et poelnies antiques, p. 43.2 Mach ado about nothing, III, 3.3 As you like it, II, 1.

373

infatisarea color sapte vraste ale omului in aceia*i piesa efoarte framoasa In All's well which ends well" sunt idei despre1egaturile unei vremi cu alta.

Nu-mi mai Pisa viata, cand nu-i ifleiu in lampa,SA fie gluma celor mai tineri, ce privescOnce nu-i nou ca sill sia' calor judecAti.Sunt doar ca pana pusa in palarie, iarCredinta-li 'ngenunche 'naintea unei mode 2,

chiar despre libertatea arbitriuluiAdesea este leacul la rele in noi chiar,Si noi pe cerul insusi 11 credem c'a JucratCa el ne-a lasat liberi si doar mai da avantDin urma cand cu pasul incet suntem zabavnici

In tragedia anahsatA la urmA, problema insasi a vietii i ainorth in legatura cn faptul ca tanarul Claudio Ii asteaptasfarsitulpreocupa, chinuie sufletul poetului. Dupa cate o corn-paratie noua i puternica, precum e aceasta.

Juvaierul din cale ne-oprim si 11 culegem,Cad. 1-am vazut, dar ceia ce ochiul IVA vAzutCalcam pe el si gandul la dansul nu-1 avem 4,

el gaseste cea mai frumoasa inspiratie In reflectiile asupra mariiIntrebAri a sensului existentei si a valorii ei.

Suntem in stapanirea unor puteri care nu ne-au creat pentrunoi insine

Cerul face cu noi cum facem cu faclele noiNu le aprinde pentru noi insine 5.

Inaintea lor poate suntem de o potriva ca i cele din urmafapturi, care au si ele bucuria vietii i chinul strasnic al peirii:

Bietul gandac (beetle) pe care noi cAlcam,In suferinta carnii se chinuie atataCa un urias cand moare 6...

Si

§i

.

374

Si In convorbirea din temnitg Intre Isabela, care cautg a-siconvinge fratele cg, fat& de nimicnicia vietii, prin moarte nupierdem nimic, si Claudio, care totusi preferg once viata mortiifArg sens, cea d'intgiu zice:

De pierd viata, eu pierd un lucruPe care doar nebunii vreau sg-1 tie: esti un sufluSupus la toatg 'nraurirea vremiiCe poate ceas de ceas acest läcas al tguSA ti-I atingg; esti jucAria mortii,Cgci te trudesti sa scapi de ea frigind*i totusi fugi intr'una cgtre dansa. Nu esti nobilCu toate potrivirile ce porti,Din ce-i mai jos iei hrana. Si nu esti nici viteaz,Caci te tot temi de furca plapandg si usoargA unui vierme. Ce e mai bine, ti-i sa dormi,Si somnul chiar ti-1 cauti, In timp ce greu te terniDe moarte, care nu e. Si nu esti nici tu insuti,Caci ai fiinta 'n mia de fire care vinDin praf. Si fericire poti zice ea ai tu,Cand ce nu ai intfuna te lupti a cApAta,Si ce ai, uiti? Nici singur nu poti zice ca esti,Cgci firea ta se schimba in felul cel mai straniuDupg miscarea lunii. De esti bogat, sgraq esti,Cgci, ca magarul, care se pleacg tot supt aur,Iti duci o bogAtie greoaie cat un drum,Si moartea-ti iea povara...

§i iatg rgspunsulDa, si sa mon, si 'n ur r" sg mergi nici nu stii undo,SA zaci In Inchisoarea cea rece, mucezind;Miscarea ta cea caldg, simtitg, sg, ajunggCeva 'nchegat, si mmtea care se bucuraSA fie 'n mandre valuri scAldata, sA se-asezeIn locuri unde ghiata cea tare 'n coaste-i doamng;S. fii inchis In vantul cel orb si sg. te-arunciNeobosit In sila-ti jur Imprejurul lumiiAcestei' atarnate, sau si mai fioros,Mai ran ca tot ce gandul mai vag si mai rebelInchipuieste 'n suflet... 0 nu, e prea grozav!

375

viata de pe lume mai greU impovAratA,Pe care vrAsta, lipsa, durerea i sclaviaLe-arunc' asupra noastra, e inc'un paradisPe langa ce ne temem in moarte

Cugetarea moderna flu e mai adanca si nu poate afla unlimbagiu mai elocvent.

XII. Inca din Comedy of errors" Shakespeare se apropie de sa-hiectele antice, tratandu-le deocamdata MIA nicio nota specialkpotrivita locului i timpului , ba chiar in Visul unei nopt,i devarA" ducele Teseu al Atenei se intalneste cu toate fantasma-goriile feeriei velse".

In perioada a treia, aceste subiecte antice revin. SA vedemintAiu cum se infatiseaza cele care nu sunt luate din aceaepocA romana a carii energie i hotariare trebuiau sa alba unfarmec deosebit pentru col mai mare poet al faptei.

Troil i Cresida 2, ar insemna, daca titlurile lui Shakespearear corespunde cuprinsului, tragedia legaturilor de iubire dintrefiul lui Priam, Troil, i sclava greaca, prinsä in Troia, Cresida,nume care se Intampina i aiurea in teatrul aceluiasi autor.De fapt, vedem pe un Troll amorezat, care preferA pe iubitalui i Elenei insei, cu toata faimoasa frumuseta a acesteia;vedem pe un Pandar, unchinl tanarului viteaz, mijlocind, faranicio nota coming., intalnirile dintre el si aceia care o urml-reste cu don't ei; pe o Cresida care face ceva mai tarziu, intr'oforma care de sigur nu e aceia a mArturisirilor din tRomeoJulieta,, asigurArile de iubire IAA de acest cavaler al vechiiepopei homerice. Dusmanii, cari strang cetatea vor cere pe fataindiana` IVA din mijlocul lor, i strada din Troia va discuta,ca i chestia Elenei, i aceastalalta chestie, a restituirh Cre-sidei. Troil e plin de durere, dar el nu poate impiedeca o ma-sued pe care o impun Imprejurarile; se desparte de Cresida,inaintea careia iese toti Grecii, fara deosebire de vrasta, pentrua o saruta pe rand. Diomede se va apropia de alma, §i In cu-rand aici, in tabara greceasca, va fi Inca o legatura tanara.Troll n'o poate ingadui, si iatA-I sosind la corturile incunjurato-rilor pentru a oferi lupta rivalului

I III, 1.4(Cressid» in An's good Ir hat ends good, II,

Si

i...

si

1

sau.

t 4

376

Dar poetul nu pune mare insemngate se vede bine printratarea in fuga, prin lungile zahavi, prin marile intreruperipe aceasta actdune, imprumutata din povestirile medievale re-sumate de Caxton si Lydgate, in englezeste, si a caror origineeste in. Dares si Dictys, fabulosii povestitori ai razboiului Troll],asa de familiar Intregului ev mediu, asa de interesant pentrutoti scrirtorii, din Apus si din Rasärit. Cum teatrul era atAt demult Mout pentru un public care era o multime, cum figurilefliadei tradusl de Chapman in acest timp, la 1598, siale falselor izvoare privitoare la razboiul troian, pe care le-amcitat, eran in mintea atn,tora, el s'a simt;t dator, oarecum, sa leInfof4eze "intr'un cadru oarecare si fn jurul unei intrigt care fn eainsa0 n'are o prea mare insemnatate.

Vedem astfel pe toate tipurile stravechiului epos, si intuitialin Shakespeare 1-a prins intfun adevar cum ni-1 da, nouá o cu-nostintä cu mult mai deplina si mai adanca a vremn 2 IataAgamemnon, "6"tvo,,i &vap6w, catre care in pur stil homeric se adre-seaza Uhse

Tu, mare comandant, tu, nerv si os al Greciei,Tu, inima a ostn si suflet, tu, duh singur,In care si puterea si mintea tuturorSe 'nchid 3,..

Menelau cel nenorocit in inbire apare ntimai in alusnle altora.Dar iata acest UhisB, §i aici cu minte multb.'", iatà Nestor cudulcele gram; iata Ahile, suparat in cortul lui, care va iesi deacolo desmintindu-si insa caracterul cunoscut, fiindca va ucidepe Hector dupa, o biruinta a acestuia, in momentul cand stade-o parte mra arme, iata Aiax cel trufas si zgomotos, indignatde orice trufie nu este a lui, iata Enea, destul de vioiu aici, casi. in toata traditia medievalä, venind 'din Virgil, si iata Hector,care, in cea mai frumoasA scena, merge la moarte in ciuda pre-vestirilor si instiintariloi profeticei surori Casandra, smulgan-du-se din bratele Andromacai si ale parintilor säi. Nu lipsesteca element comic de si Cresida ins5si stie a glumi cu Ale-

' Stapfer, Drames et poemes antiques, p. 360. Cf. §i. ibid., pp. 201 §i urm.239 §i urm.

' Dar Hector citeaza pe Aristotel (II, 2)3 I, 3.

377

xandru nici Tersit, care aici apare, nu numai vredmc de des-prat, ca in Homer, ci intr'o ignobila caricaturA.

Mid Hector sfideazA, el spune, dupA datina feudalA parcA,avem Inaintea noastrA provocarea din Camoens prin insultareadoamnelor englese

CA doamnele din Grecia parlite-s si nu fac0 tandurA de lance '.

Dar de obicem atmosfera e in chip uimitor aceia care trebuiesl fie. Doar unele eomparatii frumoase sunt de o delicatetA pecare lumea va cunoaste-o mai tarziu nurnai, ca In aceste patruversuri

Mai slab sunt decAt lacrima femen.Eu sunt mai bland ca somnul, mai sfant ca nestnntaSi mai putin Vteaz ca fata 'n noapte,Mai nedibaciu ca un copil bobletic

Si stilul eufuistic se recunoaste cand se vorbeste as tfel deCresida

Patul ei e India, acolo stA mArgAritar.Intro al nostru Ilium si unde &Ansa staSA zicem ca e valul sAlbatec rascolit,

suntem negustori si-acest- plutas, Pandar,Speranta de 'ndoiala, convoiu i barca noastra 3.

Dar e o conceptie antica aceia a necesitAtii de ordine care seaduce in fata lui Agamemnon cel care MIA dAnsa a fAcut caostile sä incremeneascA zece ani inaintea Troii .

Asculta ce galceava urmeazA. Se 'ntalnescProtivnic once lucruri, i apele inchiseInaltä peste termun umflatele lor piepturi

globu-acesta tare II moaie 'n goana lor.Puterea stapaneste atuncea slAbiciuneaSi fiul aspru face O. cadA tatAl mort,Puterea Drept ajunge ori Dreptul ca Nedrept(CAci intro ele jetul Justitiei s'aseazA).Pierd numele lor si-astfel Dreptatea se si duce.

2.

Ca

!hal.

Atunci orisice lucru se 'ncheie in putere,Puterea in vointa, vointa 'n pofta eieSi pofta, Inpul cel obstesc,Avand acorn in sprijin si eoie si putere,Pe toate le ea face o prada pentru ea,Mancandu-se la urma pe sine ' ....

i tot din fume?, lin Plutarh, tradus pe Englesi dupa Amyot, eafi si neteda deosebire, repetata, dintre merit si demerit, !neer-cate 'n prirnejdie :

Fineta din metalu-acesta nu se atlaCat soarta te iubeste. Atunci viteaz, misel,Cumintele, nehunul, audstul si cel prost,Cel tare si cel slab de fire par o apa,Ci'n eant si in furtuna, cand crivat bate tare,Alegerea, cu-o larga si. tare izbitura,Sufland in toti, goneste lumina inainteSi ce are masura sau rost prim sine, sta.Bogat in insusire si fara de amestec.

Tar batranul Nestor adauge .

Norocul raspingandu-1,Un om isi da masura. Caci, Marea find lina,Atatea barci usoare cuteaza a porniPe sanu-i ce le rabda, si-si fac o cale-a lorAlatun cu acelea ce s'ar /Area mai mandre.Dar vie Crivat lute spre a baga'n turbanPe Thetis cea blajina, si numai ce-o sa veziPa barca cea cu coaste puternice taindMunti nalti de ape intre cer umed si 'ntre unde,

A§a-i si eitejia, puterea ei ce'mpartein vijeha soartei...

Ca un parfam de Antologie se desface din versuri melancolice .ca acestea

1 4, 3.

Caci tirnpu-i ca un ospatar bine crescutCare 'nut strange mama acelnia ce pleaca

378

379

'n bratele-i intinse de parc'ar vrea sg zboareStrange pe-acel ce vine I...

Ba chiar in aceasta afirmare a puteni sufletului, a toate birui-toare :

Nici turn de piatra, nici zidul de aroma,Nici bulevardu'nalt, nici 1anul greu de fierPuterea sufleteasca nu pot sg o omeasca.

Cand trecem la Timon din Atena, o piesg tgrzie si ea dupgun mai vechiu izvor engles 2 -, nu mai ggsim din anticitatecleat mentiunea cetatli tutelepciunii, senatori aparand-o la capatcontra unui Alcibiad care din cel istoric are numai neastarnparul

spiritul de rebeliune, si nume latine pentru personagii asa-zise-grecesti. Fondul e general urnan : un bogat binefacator i risi-pitor, care dg oricui cere Si chiar cui nu cere tot ce trebuiepentru satisfacerea nevoilor ca i pentru hritnirea capriciilor-Masa intinsg, pungg, deschisa, man g. care cauta alte mani pentrua le umplea. De-odata contabilul, slugg credincioasa, singuraslugg credincioasa, observa el nu mai sunt bani, ea, datoniles'au ingramadit. Dar ce-i pasg lui Timon I El stie bine ca totce a dat prietenilor de ocasie II asteaptg oricand la dansii. Sice desilusie cand la cererea lui de mornentan ajutor fiecare ga-seste un pretext pentru a se da inlaturi, pe cand nicinnul dintrecreditori nu uita presinte poliele, asediand in casa luiprimitoare pe avutul ruinatI Va da un nou ospat, in care oas-petii vor veni laudand din nou, cu poetii i pictorii in frunte,pe acela care, se vede, n'a ajuns la capgtul aurului sau, la capatvor gasi apg fiarta in vasele scumpe. i de-acum inainte Thnonva sta In pustiu, sgpand parnantul si batjocurind pe toti oa-menii dupg incercarea cu aceia cari 1-au närasit asa de rusinos;in zgdar yin la el, dupg cate un credincios i cunoscut din vre-muri, i senatorii, cari, nu stim pentru ce, cred cà acest bonvivant, care, clack n'ar fi asa de onest si asa de filosof, ar me-rita sa fie pus alaturi cu Trimalchion din romanul de decadentaromang al lui Petromu. Va muri intro copacii pgdurii, dupa cea spus ea reserva fostilor sgi con cetateni doar funii sa se span-,

1 M, 3.Povestirea 1w Paynter (1565); Stapfer, Drames et parnes antiques, p. 360:

Timon e InfAtipat ibul., p. 347 pi urm.

Si

si

sa-si

2

380

zure si cetirea misantropicului sau epitaf dat in chiar piesa _faräresort tragic.

Si ea n'are mgcar o valoare moralg adeväratg. CAci Timone acela care, impartind, färg nevoie, fgrg discerngrrant si farascop, o avere pe care n'a muncit-o hici crescut-o, pregeite0epe nerecunoscgtori si se poate zice ca el s'a Ricut plata prinspectacolul Insusi al acestor Mei care lucreazá asa de harnicsg zdrumece mancarile strAme.

XIII. Cu Iulzu Cesar ne gäsim insa, chiar de la 1601, In domeniulInaltei tragedii cu subiect istoric, cu sens politic si cu valoareeticg.

Toate faptele sunt luate, fara esceptie, din Plutarh. Citareaunui pasagiu din Comentariile" lui Cesar ' nu dovedeste cu-noasterea unui nou izvor, el putând sä fie luat toarte bine dinPriscian sau alt gramatic, la scoala de latineste pe care a ur-mat-o Shakespeare tângr. Poate dacg poetul ar fi rgsfoit pagl-nile in care Cesar insusi vorbeste, rolul facut acestuia ar ftmai mare.

Cgici, si aici, titlul insealg. Cesar apare relativ foarte stersIL vedem intgiu indirect prin convorbirea dintre cei doi tribunicari anuntg scena triumfulm, co trece inaintea noasträ. Apoiel se lupta cu prevederea dramei de la tidele lui Mart). In dis-cutia cu sotia sa Calpurnia Se lasg convins a im merge la Senat,pentru ea atunci cilnd lucru cu totul anacronic, punctulsgu de onoare", element luat din lumea germanicg medievala, vafi atins, el sg, raspinga ideia cg i-at fi frica si sä inearga intredusmanii pe cari-i bgnuieste, pentru a cgdea supt loviturile lorrepetate, furioase. Tot ce mai stim despre dansul vine din convor-birile Intro celelalte personagii, din spusele lui Casca, mai ales.Si dupg moartea lui piesa urmeaza mai departe päng la luptade la Philippi.

Cine are cultul republicanismului fanatic se poate bucura delarga parte facutg lui Brutus , eclecticul retor Cicerone apare,intfo lumina dubioasa, o singurg clipg, ca omul care nu poatelucra, in trufia lui, cu nimeni. S'a observat cg Shakespeare,dependent, in nalvitatea ca si in ignoranta lui, de izvorul ce i

1 Paul Stapfer, Ley trage'dies romames de Shakespeare, Pans 1883.

s'a brodit, t intrebuintat, nu o vat& a lui Cesar, ci una aBrutus. Fiul de adoptrune, prietenul mai ianar al lui Cesar face-inthiu inamtea noastra o cinstita, si dureroasa crisa de constrintapana sa se decida a distruge in germene regalitatea ce se ri-dica pentru superioara valoare umana a lin Cesar. Sotia sa,Portia, lima lin Caton, ireductibilul revolutionar de moda veche,hotaraste indreptarea Jul. El loveste en indarjirea cui are desters i ceva din propria lui hinta. Apo], tolerant, va lasa peAntoniu sa vorbeasca in piata pubhca, langa sicriul celui asa-smat, multamindu-se a infatasa rece, abstract, ca o teorema,motivele actiunii sale. Fara simt pentru nevoile politice,,el vaintrunta pe Casiu cel aplecat la dilapidari, si in pagubamilor, prin aceste frumoase cuvinte .

Ca, zau, mai bine-a§ bate in bani inima mea,Din picaturi de sange mai bine-as face drahmeDecat sa smulg lescaia din mama, de sarac.

Once mai bine decat astfel de purtariMai bme sa, fiu cane si sä latru la 4una,Decat Roman de ast fel '.

Si, la urma, luptand viteaz, se va jertii, prin eroica sinucidere,pe campul de lupta insusi unde a cazut ceia ce pentru dansuleste dreptatea.

Atentia tragicului s'a oprit insa mai mult asupra lui MarcuAntonin. Viteazul soldat, pe care nu-I vedem Inca vitios, nu emci o natura superioara, ca a lui Cesar, nici represintantul untilnobll principiu de viata pohtica i morala ca Brutus. Dar Sha-kespeare si toata epoca sa n'aveau admiratia pe care veaculal XIX-Iea a inceput Intam s'o alba pentru omul de geniu, si,in afara de Anglia lui, de vechea lui Anglie eroica, Shakespearen'are tendinti politico, iar moralitatea lin nu e lipsita, cum s'aobservat, de anume complesente. nu fata de puterea Insi, cifata de energia care o urmareste. i, Inainte de toate, il far-meca miscarea, actdunea. Cum acestea se gasesc intrupate InAntonin, ei bine asupra lui Antoniu se va opri el mai mult.

Niciun discurs de mester al politicei nu poate fi mai dibacrudecat acela de la sicriul lui Cesar, In care Brutus atinge toate

'

lui-

IV, 5.

311

382

Icoardele inimn omenesti pentru a trezi dibaciu simpatia popu-lara, farm rasbunatoare a multimilor in favoarea omului care acazut asa de rapede:

leri Inca al lui Cesar cuvant putea sa steie, -In contra lumii toate, acum el zace-aioi,Si nimenea, nici cel mai sarac nu-i da vre-o cinste.

,i mai maret avant de poesie Infatiseaza toate urmarile pe carele va avea pentru Roma, pentru Itimea toata crima savarsitaImpotriva omulni care sprijinia ordinea pe umerii lui:

0, iarta-ma, tu zdreanta de hit 1nsangerata,C'am fost prea bland si pasnic cu macelarii tailTn esti ce mai ramane din omul cel mai nobilCe a trait vre.odata in valul vremilor.Vai de mana aceia ce a varsat ast sang&Piecat pe rani, acuma eu li proorocese

Pe ranile ce-si casca a' lor mute guri rosii,Cerandu-si glas si linaba prin acest graiu al mieuBlastamal o sa cada pe-a' oamenilor trupuri,0 furie interna si crunt razboiu civilVa coperi intreaga Italia in urma-i,Si sange, si. ruine atat vor fi de-adese,Si groaza de tot felul asa de-obisnuita,Incat mamele insesi zimbi-vor doar vazandCopiii ce de mana ostasilor s'or rupe,Si mila se va pierde de-atatea rautati,Iar sufietul lui Cesar, ravnind la rasbunare,Cu Ate langa dansul, veni-va cald din Tad,Va sta intre hotare cu glas de stapanire,Strigand- cSaliti,, si canii de sange-o sa-i Alta,Incat aceasta fapta grozava va duhliPamantul tot cu ciocli urland dupa 'ngropare...

iata-1 pe acest adanc cunoscator al sufletului popular ara-cum Cesar a imbogatit Roma cu prazile aduse, si nu

itandpe sine:

Si, and a plans saracul, el, Cesar, basusi plange, cum a lasatcate saptezeci si cinci de drahme pentru fiecare cetätean,,cuma pus la dispositia poporului gradinile sale. De acusat, nu acusape nimeni, si refrenul tot ramane : cBrutus e un om onorabil,.

383

Dar multimea striga sg, se distruga casa lui Brutus, ea aclanuàIn vorbitor al doilea Cesar, let him, be Caesar.

Se pregatesc proscriptiile, i intrevedem Inceputul razboiuluicivil pentru puterea altui Cesar nou care se ridic5, Octaviu.

Antonin si Cleopatra" a fost scrisa cativa ani dupg IuliuCesar" si face parte din aceleasi tragedii cu larg si variat spec-tacol. §i aici toata inforraatia este de la Plutarh, i, de care ceea poarta din loc in loc povestirea, actiumia dramatica la Sha-kespeare va fi ea insäsi neasamanat de schimbgtoare si de zbu-ciumata.

E vorba, fireste, de ultimul timp din cariera, de brutal si am-134ios ostas, a lui Antoniu. In precedenta piesa, care-1 infatiseazg,

asa de mult, el apare cum 1-am vazut, miscat de omorul luiCeh, prevenitor o clipb 110 do ucigash lui, apoi, cand e ingä.-dii1t a Vorbi langa corpul marelui sau prieten, Intaiu inealzit detoate arnintirile pe care le poate trezi cariera acestuia, pentruca apoi sa strecoare, intretinand multimea f1r sa aiba aierul, totce trebuie pentru ca s'o arunce furioasa asupra lui Brutus siCassius, contra cgrora in sfarsit, ca priceput i viteaz ostas, elda lupta 'n care se va hoari de soarta Romei

Aspecte care nu se pot concilia doar pentru aceia cafi, cuanumite scopun de unitate, Imputineaza natura, reducand-o laun contur drept, la c coloare push' odata pentru totdeauna, pecand aiii lasa a se desface o mai adevgrata icoana de totaldin tusele" de coloare suprapuse cu muchea cutdtului. Lucrullui Shakespeare e de (west fel, si, deci, fisionomia erador sai, alui Antoniu mai mutt decat a oricgrui altuia, pentru motive carese vor vedea, nu se desface pe deplin decat atunci eand s'aadaus si ultimul element de coloare.

Vedem pe Antoniu intaiu langa Cleopatra, satisfãcandu-i patimade aprinsä Orientala si servind de obiect, iubit poate, chinuitde sigur, al unui capriciu care nu se sfieste de nimic si nu seda Inlaturi fata de orice suferinta omeneasca. El pleaca la Romapentru 4 urma chemarii pasiunii sale de putere, de dominatie.Dupa p explicatie cu Octaviu, In presenta lui Lepid cel fàràorientare i farg caracter, Antoniu se apleaca, la pace si primesteca sotie pe Octavia, sora, care si-a pierdut de curand barbatul,a tuvrarasului de care se simte asa de puternic stapanit, cum

ci

Insets.

384

i-o va spune indata it un prooroc. Dar, cu toata aceasta legaturapolitica, el nu va putea sa uite pe Cleopatra. Va merge s'o aflala Alexandria, unie aceiast viata de placeri ii asteapta. E, dinnon, prins" ca pestele 'n undita. Ii vedem deocamdata la Misen,.petrecand cu asociatii sal triumviri si cu tanarul Pompeiu la omasa, de un admirabil realism, din care si chibzuitul, receleOctaviu iesi cii mintea Rutin impainimita.

Din Alexandria el trebuie sä se smulga, dupã cateva zile detericire 7n sensul säu, pentru a face marea incercare, de carenu poate scapa, cu un rival pe care ar avea, cum este el, mo-tive de a-1 despretui si de care totusi e asa de puternic dominat.Se da lupta de la Actium, Cleopatra find de fata Se da luptaasa cum ea o voieste, pe apa, cu tot sfatul prietenilor, al vechilorcamarazi, i regina Egiptului, plecand, da semnalul catastrofei.Desperarea lin Antoniu e adanca si splendida, i, cand va vedeacum pnmeste Cleopatra pe tnmesul lin 03taviu biruitor, pe oshiga, o distrugatoare manic va cuprinde pe acela care si altfel

avea ceva de rasbunat contra perfidei fernei inselätoare Darpeste putin el se va impaca pentru a merge la o noua, batahe.la o noua infrangere, la/ o noua tradare a doamnei i stapaneisale. Atland de smuciderea ei mestesugita cad deocamdatae un simplu zvon , ci se va arunca in sobia lui. Ca ultimamangaiere, ridicat en fannle pana la fereasta mausoleului-ce-tate unde ea s'a ascuns, asprul ostas o va vedea Inca vie, ple-cata cu mila asupra unei nenorocin care s'ar parea ca n'arealta, ongine decat patima pentru dansa,

De fapt i fara Cleopatra Antoniu nu putea ispravi altfel Inmanitestarile asa de deosebite ale omului care e pe rand sta-panit de o lene de Sultan depravat sr de o harnicie de Romandin vremile Republicei, de o fatala lipsa de energie si de unneastampar furtunos, este un element de unitate- in setea luide a cuceri, de a stapani, de a gusta, de a poseda. Aceastasete n'o poate tinea in frau i mci nu cauta a o face, nu i-arplacea s'o incerce. Se da Intreg, pana l nimicire, dar nu panala desgust ispitel, ortcare ar ji aceia, care i se presinta.Unasul nu simte ca el e acela care poarta jugul, i in satisfac-tiile sale are o bucurie de zeu atotputernic, pentru care lumeaintreaga a fost facuta.

In cuibul faraonic, Imbalsamat cu parfumunle subtile ale gre-

385

conrupte, in Egiptul Ptolomeilor, el nu vrea sa, stie deRoma, de lumea Intreagl:

SA piarA Roma toga. In Tibru; vastul arcAl tarelui Imperin s cada! Stan aici.Imperiile tuna' Pamantu-acest do lutHrAneste om i vita, dar frumuseta vieiiEste BA fac' aceasta (ImbratiseazA pe Cleopatra ').

In fata Octaviei el va fi un bun sot iubitor, delicat chiar, cuajutorul liricei Inflorite a lui Shakespeare:

Antoniu. Lumea si datoria cea mare vor face une oriSA m despart de la sinu-ti.

Octavia. Iar euSta-voiu la zei In genunche, rugandu-iPentru norocu-ti.

E de ajuns Insa ca icoana Cleopatrei sa rasara In mintea aceluicare un moment n'a mai vazut pe sotia lui legitima pentru cael sa, spuie:

De si am flout casatoria pentru pace,Placerea mea-i Inca la Rasarit 2...

Din toata inima se va parasi, pe rand, voluptatii, luptei, des-nAdejdii, sperantelor renAscute, setei de moarte. Un taur furioscare se_ arunca undo se misca In fata lui steagul rosu al ispitei.

Afara de Octaviu si de blanda, supusa Octavio, afara de cead'intaiu sotie a lui Antoniu, Fulvia, care moare la Inceput MIAs'o fi descoperit altfel cleat prin teama pe care o inspira, dedeparte, unui bArbat deprins s'o asculte, alma, de Lepid, lascomensal la o masa undo n'a adus nimic, apare cate un Ahe-nobarbus, vechiu ccomiliton. al §efului sari, care-1 iarta i atuncicand, In crisa suprema, se vede parasit de dansul. 0 naturacinstita, i pAna la ultima Incercare, s,i credincioasa, care, inteunmediu ca al Romei de decadenta, se mai poate mira

CA adevAru-i dator sa tad, 2...

ciatii

886

Multimea fug, aceia care, ca si 'n alte piese ale lui Shakes-peare, asemenea corului antic cgruia nu trebuie sg-i fie corn-parat Insusi corul lui Shakespeare preggteste fapta, o !lite-teste, se bucurg ofi se indigneazg de dânsa, o aprobg ofi oosandeste, aceia nu e romand, ci egipteand : vulgul greco-orientaldin Alexandria, cu oarnenii de Curte, cu sclavele confidente, cusupusii robi, gata a muri färg parere de ran pentru stapang, cuvrajitorii si preziatorii, cu teranii fellahi, ca acela care aducereginei cosul cu smochine In care se ascunde uciggtoarea aspidg,recomandand, cu o nuantg de ironie, se pare, acesteia O. nuse lase atinsg de dintii veninosi ai micii aducgtoare de moarte.§i aceasta aratg ca', de kii. soarta lui Antoniu e urmgritg pangla moarte, autentic, istoric, dupg obiceiul poetulvi naiv, cu do-rinta mare de a fi cuprins intro carturarii timpului sgu, lumeace se are in vedere e aceasta, a Orientului si deci piesa e maimult Cleopatra si Antoniu" decgt cAntoniu si Cleopatra".

Critica a observat 1 cg regina Egiptului, cu spiritul ei politicmostenit, cu ambitia ei proprie, en pornifile ei dominatoare, nuapare mai de loc Yn tragedia shakespeariang, care YnfAtiseazgcu atgta relief si in colori asa de vii femeia, rnarea femeie, la-coma, capricioasg, cochetg, contrazicatoare si totusi perfect logicg,amorezata si totusi pe deplin stapana pe sentimentele ei, cre-dincioasg iubitului si totusi gata a primi oricand magulirilealtuia, fie si ale unui simplu ofiter roman, ale Cesarului celuinon , ea care a avut de la celalt Cesar pe fiul ei, Cesarion. Seuitg insg un lucru: cg in starea Egiptului de atunci si din punctulde vedere politic marea putere a urmasei Ptolomeilor era siputea fi tocmai aceasta.. Iat'o deci jucandu-se In voie cu Antoniu, fiincleä aqa-i placesi fiindcg, macar fatg de un om ca dansul, calculul li aratg ca,asa e mai practic, tiindu-1 de ram si cand nu-i pasg de moarteaFulviei (ma mi-ai face si miel, si and aratg durere pentruaceasta, dandu-i rgset and plânge si and e voios lacrimi.Panterg orientall cu miscgrile feline, ea se consumg totusi depatima pe care nu vrea s'o &ate, si, la plecarea lui Antoniu, odatg1ce nimeni nu s'a strecurat In locul lui, ea tanjeste dupg dansul.Musica o nignggie si o finbata pe aceia care era deprinsg, cand

1 V. Stapfer.

387

cel puternic era langa dansa, sa nimeasca lumea prin fastul eilegendar:

Barca 'n care sta era ca un tron aprinsArzand pe ape; pupa ei, aur curat,Purpurg panza; si-asa de aromita, !neatVantul cadea amoros insusi in cale-i; lopeti de argint,Cara loviau la sunet de flaut, facandApa bätuta sa vie pe urma thr iute,Parc'ar fi vrut de bataie. Cat despre dansa,Ce sa-ti mai spun eu, saracul, caci staSupt baldachin din tesutul de aur cel scump,Cum sede Venus In care vedemInchipuirea ca 'nvinge natura; de-ambele partiTot copilasi Imbracati frumos, ca voiosi Cupidoni,Cu evantalii de multe colon, al carora vantParc'aprindea frageda-i fatA, dandu-i racoare:Astfel stricau ce dresese.

Asa vorbeste Ahenobarbus, iar Agrippa, care n'a vgzut pezina cea cu mani fragede ca floarea, flower-soft hands, exclaim&la aceasta descriptie:

Noroc de Antonin!Ahenobarbus. Fete le ei dela Curte, ca Nereide,

Ca ale Mani Sirene, In ochi-i Mau...Mani fragede ca floarea"... Mani pe care tremurand le-au sg-rutat regii", va spune ea 4110.01. i totusi aceleasi mani ame-ninta cu moartea pe bietul vestitor care nu spune destul deiute dad, Antonin acolo, In Roma, departe, este ori ba sanatos:

Imi vine sa te' bat pang, nu spui.Ci, daca, zici el e In viatg, bine!De Cesar i-i prieten, de nu 1-a prins captiv.Arnnc asupra ta In ploaie aur

i-amestec perle scumpe 'n ea.

Prefacatoria, rasfatul, un simt sigur al propriului intones, uninstinct tenace de a se mentinea In orice conditii dna deaceia de a lua loc, umill, batjocurita, ureitli 0 fi. In atitudine

-,

388

urdtd, dupa alti robi, in alaiul unui euceritor care e prea putinoni ca sa fie prins si el de farmecele inaintea carora nici ceimai pnternici oameni, Eii tocmai aceia, n'au resistat, suntInsusirile marii vrajitoare de barbati. Moare, tinand la piept aspida,ca mama adormita cu pruncul ei la san 0 o spune insäsi,care se vede asa; moare frumoasa si frumos, fara o picatura desange, RUA o crispatie pe feta, filosofand poetic asupra inaltariisufletului, nu catre un Dumnezeu care judeca, ci In mijloculnaturii cu care se confunda.

Sunt foc si aier celelalte elemente:Le las vietii mai joase 1

In Coriolan actiunea e cu mult mai simpla. Si aici informatiae data de Plutarh, si poetul nu adauge nimic de la dansul, darnu mai e vorba de o mare perioada, bine cunoscuta, din istoriaRomei mergand catre Imperiu in mijlocul gloriilor mondiale,gm Incat de la sine sä se alipeasca elementele subsidiare, cinumai de un episod, de ma caracteristic si dramatic episod, dincele d'intaiu timpuri ale Republicei.

Se stie povestea lui Coriolan, conducátorul roman impotrivaVolscilor, impodobit en numele pe care 1-a capatat de la ce-tatea cncerita de dansul, care, Intrand In conflict, el, patricianul,en plebeii pentru o Impartire de grane, e silit sa paraseaselpatria sa pentru a se Intoarce apoi, rasbunator, impotriva ei sia fi oprit, In momentul cand sa-si serbeze tristul triumf, de apa-ritia rugatoare a mamei si a sotiei, care mai ales cea d'in-taiu 41 biruie.

Urmandu-si izvorul, Shakespeare da povestea Intreaga El ieape Coriolan din clipa cand se luptä contra duemanilor Romei0-1 trece prin toate peripetiie carierei sale /Ana dincolo deaceastä silita retragere care e pentru dansul o catastrofa mo-ralä, anulandn-I politiceste, pana la moartea sa In exil, pradasetei de pedeapsä a acelora pe cari-i ajutase fail a-i duce Insapänä 1a resultatul pe care-1 crezusera, cu un astfel de sef, sigur.

Vedem astfel pe patricianul care sta de la Inceput impotrivarevendicatiilor furioase ale plebei, pe comandantul care stie säintoarca inapoi o armata capabila de a fi intoarsa inapoi numai

I V, 2.

389

prin siguranta pazii, pe Inving&torul care refusa orice räsplatg.Mai t&rziu II vom Int&Ini In piata publicA, unde candidatul deconsul se sc&rbeste sa vorbeasca unei multimi despretuite, stà-ruintile lui prefäcandu.se In insulte, iar acestea InclArjind 0mult pe adversarii, Intetiti de tribunii lor, cari m&ntuie jude-candu-1 si trimetandu-1 In exil. Va merge, nu eine stie undo,Intl.' an colt de lume, ci drept la Volsci, la dusmanul pe care 1-ainvins, la Aufidius, va sta la pragul usii dincolo de care acesta,nestiutor de cine-1 cauta In haine ponosite, petrece; i se va In-credinta cu totul, se va late lege cu dansul pentru opera deräsplatä, singura care-1 tine viu, cAci de-ai sAi a uitat pentrucatva timp; va lua asuprl-si jumatate din armata Volscilor.Restul e ca In povestirea lui Plutarh, din care sunt luate In-tregi situatii istorice si discursuri Intregi.

Poetul n'a avut hot6r&ta intentie de a crea tipuri, care de lasine räsar la atingerea lui cu o traditie istoricA uncle acestetipuri Isi au numai originea. E Roman Coriolanul sbn 2 E Ro-manul patrician dintr'o vreme cand aceasta Insemna nu numaio marturisire politicg, dar si o credinta religioasa ? Nu tocmai.Dar e cr splendid& naturl de energie, de agresiune, de luptä In-darjita si continua. Dupl ideile antichiatii, a duce str6inul contracet&tii de nastere e cea mai Ingrozitoare crimg.; pentru Shakes-peare ea ail& o-- Indreptätire. Omul superior, eroul de agiunebiruitoare e faspins de mediul in care soarta 1-a facut sA tralasca,0 aceasta-i dA drepturi: prin trecerea sa la dusman, prin por-nirea sa pedepsitoare el nu face cleat sa le exercite. Oprirealui de Volumnia, de Virginia, e un sacrificiu, un greu sacrificiupe care-1 face. Din aceast& renuntare Coriolan pare a iesi sc&zutsi zdrobit, spre marea parere de rAu a zugravitorului acesteinaturi exceptionale.

Maul lui, voia lui, WI ce-1 stapaneste. Imi place mai multsgri servesc eu chip& placul mieu, decat sti, li poruncesc dupgal lui." *i., cand i se core s'a fac& dup. gandul si voia altuia,el se Impotriveste; cand In lupt&-1 inving legile si aparltorii lor,el prefea, ceia ce niciun Roman n'ar fi flout, mice Inainteasupunerii: Lumea", striga, el, nu se ispräveste la Roma". Eaici un individualism pe care Renasterea 1-a zeificat, dar carenu exista In acea antichitate Ins&si pe care Renasterea Incercasi pretindea s'o !Envie.

390

Volumnia, mandra aristocrata, care vede pe fiul ei Inainte dea vedea interesele de viata ale Romei, fie si numai ale Romeipatriciene, e mai putin Romana cleat sotia lui Coriolan, Virgilia,en re nu vrea sa paraseasca, o cEpa, macar, casa atata timp cat

stie sotal In lupta. Menenius Agrippa, cel cu apologul celebruc .re plebeienii retrasi pe munte, apare 'ntr'o lumina speciala,din causa nevoii lui Shakespeare de a-si avea pretutindeni unchip caricatural, si el devine astfel un mijlocitor care se Imbul-zeste, un pacificator nechemat, un vanitos care merge la Co-riolan devenit dusman al Romanilor pentru a negocia tz,4 carecrede ca nu se poate sa nu fie recunoscut de garda si primitde fostul sau protejat", pentru a so Intoarce apoi jignit de ras-pingerea soldatilor si de neascultarea generalului si a declarasententios ca de acum Inainte nimeni nu mai poate opri peri-colul peirii.

Bine carActerisat printr'o geniala intuitie e poporul roman.Cel din vremea lui Cesar, amestecat cu tot felul de straini sistricat prin Inläturarea de la o viata publica activa, e capabilnumai de tulburari usoare, cu omoruri la coltul sträzii, acestalalte Inca puternic si mandru, bate legator si bun. Admira, pe ge-neral si de hatarul lui iarta si asprimea de ton a patricianului,trebuie toata perfida Intetire a tribunilor, cari lucreaza. ca An-tonin la capataiul lui Cesar mort, pentru a-1 duce la masuriImpotriva mantaitorului de daunazi al ostilor romane.

XIV. Cu Hamlet suntem fn domeniul legendei istorice, veche,foarte veche, de vreme ce o pomeneste un cronicar nordic, SaxoGrammaticus, Inca din veacul al XIII-lea. Subiectul Intrase 'n cerculcunostintilor publicului engles, dupa ce editia din 1514 a cro-nicarului produsese o imitatie francesa, a lui Belleforest, trecutaapoi si In englezeste. Se represintase chiar, la 1587, o dramaHamlet, care n'are nimic a face cu capodopera de analisa sufie-teasel a lui Shakespeare Insusi.

Tema, Imprumutata, cuprindea povestea unui rege danes asa-sinat de fratele Ban, care-i iea tronul si sotia, a fiului cre-dincios al celui mort, care, afland, simuleaza nebunia pentru apregati pedeapsa, In urma careia el Insusi piere. Tot restul vinede la Shakespeare insusi.

Hamlet, fiul de rege, duce viata obisnuita a curtenilor, Iftga

391

un Horatio, un Guildenstern, uu Rosenkrantz, un La erte, bgietivioi i veseli, cafi stiu sa se bata. bine si sunt gata sá Incruci-seze spadele pentru ca sä rasbune o ofensa. 0 revelatie41 smulge din aceste obiceiuri ale tineretei sale, indicandu-i omare si grea datorie. Pa terasa castelului din Elsenore a rasgrito stafie, a pgrintelui sau: tacuta NO, de paznici, lui ea-i vor-beste, pentra a-i spune ca are de razbunat un omor, cacibatranul rege n'a perit de muscatura unui sarpe cand dormia,ci a fost otravit, en veninul ce i s'a turnat In ureche, de insa5ifratele care acum Ii inlocuieste, in sala de tron i In iatac.

Hamlet trebuie s rdsbune. Asa cum 1-au inteles cronicariipovestitorii :.nteriori, el o si face. Nebunia lui prefacuta e unmijloc pentru a insela pe vinovati. Ea face parte dm agiuneainsdfi, care fara acest mijloc de acoperire a preparafivelor arfi imposibila.

Shakespeare gaseste Insa prilejul, autat in War cu altesubiecte, de a face din acele eugetari filosofice asupra vieii imortii, asupra binelni i rgului, asupra marilor probleme eticeham* temeiul unei drame, unei mari drame, a neputintei deactiune din causa bielsugului insusi al unei eugetari care nu maiatarna de vointä. Cetitor al lui Montaigne, marele poet englese pätruns el insusi de indoielile acestuia i le trece asupra eouluitragediei medievale danese.

Deci Hamlet, de la eel d'intaiu pas innainte, e oprit In locde ceia ce se intampla, inlauntrul lui. Acolo se petrece adevdratadramd. Nu in afarg, pentru ea in acea lume exterioard el rdtdmtenumai maOnal, jard a treii, cum rataceste, en un scop In afar&de infatisarea sa materiala, i spectrul de la Elseneur. Tot cetrdieste in jurul lui e un simplu cadru on i o piatrd de incercarea paralisiei de care e atins sufletul eroului. Nu e niciun alt perso-nagiu principal deceit Hamlet, qi Hamlet trebuie cdutat in singurdcon0iinfa lui.

Intaiul gaud al lui Hamlet e la moarte, caci ii da sama faraa fi Incercat ca lui Ii lipsese puterile unui rasbunator. Ii opresteinsä un Incloit frau: acela al religiei, care nu ingaduie mmaruiall pune capat zilelor, i aceia al indoielii fata de ceia ce poateveni dupa moarte, indoiala care rasarise i in convorbirea dinInchisoare, Intro Isabela si fratele ei, in (Masura pentru masura,;

teribill

si

Apoi :

392

0, de-ar putea aceasta came sa se piardaTopindu-se ca prefacuta 'n mug.0, daca Domnul vesnic n'ar fi hotarat0 lege contra mortii de sine, Doamne, Doamne 'I

S. mori, sa dormi,SA dormi, sa visezi poate...

Frica)de ceva dui:4 moarte,Necunoscuta tara din care niciodataDrumet nu se intoarce 2...

Va trebui deci BA caute prin viat,5, drum atm tinta sa, pe caresimte totusi cA n'o va putea atinge. E asa de covarsit de in-demnul 1nsusi, fncat nu vede drumul care poate duce la tel. 0nespusa urA i se aprinde 'n suflet contra unchiului ucigas, usur-pator si pangaritor, dar ce-1 doare si-1 umileste mai mult, ce-1face a se sdzbi mai tare este incestuoasa terfelire a maicii sale:

UsurAtate, numele-ti: femeie !Abia o lunA; ,nu-i veche Inca 'ncaltAminteaCu care ea nrma trupul lui tata bietul,Ca Niobe, in lacrAmi; de ce ea, tocmai ea

0 Doamne, si o vita, ce n'are 'ntelepciune,Si ar fi plans mai mult O. iea pe unchiul mien,Al tatei frate, Insa cu dansul sgmanandCat en cu Hercul doara; atata doar o lunA.Nici sarea lacrimii ei falseN'a fost pent din ochii durerosi,*i. ea s'a maritat... Ce blastamata graba:SA fugi asa de into 'n cAmasa de incest!

In sinatul neputintei sale NO, de ce i se cere, Hamlet, care re-sista la once ispitl din afara: petrecerie obisnuite, datoria fatade tara amenintatA 7-- e vorba de un rAzboin cu cutare din Nor-vegia,iubirea fragedA a Ofeliei nevinovate, ajunge a veclea toatalumea mai rea de cum este, a o cnprinde 'n aceiasi pornire deurA ori a o infAsura 'n acelasi zAbranic al unei nimicitoareironii.

1 1, 2.

393

- Nimic bun n'are 'n lume o realitate, sau, daca anume lucrurisunt fn domeniul curat al idealului ineexistent, orice incercarede Indeplinire dovedeste nimicirea asteptarilor. Virtutea e vesniccalcata In picioare, fiindca asa trebuie sa, fie, ma e logic sinormal:

Caci, In badäränia acestui timp de bani,Virtutea catre viciu iertare va O. ceara,Plecata sa cerseasca, iertare pentru bani 1

Opheliei ii striga sa iea pe un prost si in femeie vede un mijlocprin care si cel cu minte tot Yn halul prostnlui ajunge: Ori, devrei neaparat sä te mariti" caci el a trimes-o la manastire".-\--, iea pe un prost; pentru ca oamenii enminti stiu prea binece monstri faceti din ei" 2. Si el se gandeste, la capatul tuturorconsideratiilor sale, dacg, binele si raul sunt altceva decat fan-tome ale mintii noastre: Nu e nimic, bun sau ran, pe care sänu-1 fi facut astfel cugetarea noastra" 3.

Pe rege nu-I va ncide 'n rugacinne, facandu-se a vedea Inrugaciunea Insäsi o predica pe care o are Inlauntrul sail 4. Pfinde o hotafire pedepsitoare, cuteaza el sä se arunce Impotrivamamei sale, careia-i striga astfel:

Tu esti regina, soata nnui frate de sot,o, de n'ar fi asta! tu esti si mama mea.

Nu vei pleca de-aice pana nu pun oglinda, In care-o sa se vada In cuget tot ce ai5.

Spectrul apare din non pentru a-i arata singura directie incare trebuie sa loveasca:

Cum ce ? Priveste-acolo, priveste cum se duceTata, asa cum era vin;Priveste cum se duce, acum chiar, prin portal.

Plin de sangele lui Polonius, pe care 1-a sträpuns dupa tapi-terie, ca pe un guzgana, crezand ca a dat de regele Ins*ascuns pentru ca sa, asculte convorbirea teribila dintre mama

$i

III, 4.I III, 1.

311,2.° III, 3.5 III, 4.

394

si fiu, Impovarat de amintirea Opheliei care s'a lasat, nebuna§i desnadajduita, a fi prinsa de apele iazului, el merge spre In-clestarea cu Laerte, fiul, fratele venit pentru satisfactie si, lup-tand unul en altul cu sabja In mama, Hamlet capatä curajul dea da lovitura asasinului Incoronat nurnai dupa ce a vazut peregina otravitä din cupa menita lui Inn*, numai dupl ce asimtit In vinele lui acelasi venin strecurat prin varful sabiei.

Moare brusc dupa o brusca, ispasire, lasand nedeslegata mareaIntrebare a dramei, care, plecand de la o datorie de vendetta,a pus Intrebari asa de mari, !neat solutia lor definitiva, probata,admisä de toata lumea, n'o putem da. Eroul si personagiile pusetoate numai pentru a-i scoate In relief starea de spirit iese pepoarta mortii, numai pentru ca tragedia trebuia sä OA unsfarsit pe care nu-1 an totdeauna problemele. Si acea stare despirit a lui Hamlet a ajuns, orice ar fi provocat-o, asa de sta-pan/ pe noi, Incat acest sfarsit artificial nu ni provoaca atatanemultämire, pentru el toate actiunile, cele de la Inceput ca sicele Intretesute cu dansa, ni sant acum de un interes secundar.

Ophelia e o mare figura dramatica nedesvoltata. Ea aparenumai pentrn a fi intrebata asupra inbirii en Hamlet §i pentrua se Intreba ea Insasi; ea n'are ragaz, cum n'are drept sa iu-beasea In adevar, si nu stim dna, la melancolia unei dulci ne-bunii, analisata ea o arta unica, dand ilusia unui alt sistem decugetare unde logica a disparut cu totul, a contribuit mai multraspingerea lui Hamlet sau durerea pentru moartea lui Polonius.Laerte, fratele -care plead, In Franta pentru studii Ii vorbe§te:

Laerte. Despre Hamlet si gluma veil luiSocoate-o doar o rasfatare 'n sange,0 viorica 'n tinereta firii,De-o clipa, nu de-o viata, nu 'ntemeiata, dulce,Mireaznal doar o clipa ce se scurge,Si nu mai mult.

Ophelia. Mat.Laerte. Atat sa crezi,

Caci desvoltarea firii nu naste isolat,Ci 'ntocmai cum si templul acesta se desvolta,Si slujba din Mantra, din minte si din suflet,Mai mare se tot face. Poate asfazi te si iubeste.

:395

Nici patg i nici pazg nu poate panggriVirtutea voii sale, dar trebui sg te temiDe cumpAna mririi, cgci voia nu-i a lul,Ci e supus el insucti la cum este ngscut.El nu poate, cum a4ii, de pret mai mic, ar face,S6, cearg pentru dansul; de cum el ui-a alesAtgrng siguranta i sIngtatea terii.

astfel se cuvine sg fie' ingrgditDe glasul i vointa acelui corp In careEl este cap. De-aceia, dad spune ca-i e§ti draga,Intelepciunea-ti cere crezi numai atatCat faptul ca §i locul lui ca particularPot da flint& vorbei; qi nu este mai multDecat intreaga voie a Danemarcei lasg.

lui Hamlet, care-i spune, in treacgt ; Te-am iubit dadvas,ea-i 0.spunde:

De fapt, Doamne, m'ai fgcut sg cred a§a

StArile interne ale lui Hamlet fiind farg plan din parte& luiShakespeare, coiAinutul Insuqi al tragediei, celelalte figuri toate,cum pierd din farmecul lor cand sunt aqa de pure ca Ophelia,pierd din tragica lor rgspundere cand poartg teribila rgspun-dere a regelui i reginei. Ei pot apgrea astfel une on i ca vred-nici de oarecare iertare, poetul n'o interzice cu totul.

Iat6, regina. In War i se vorbe§te de nebunia lui Hamlet pecare ar fi provocat-o o iubire nesigurg de izbandg:

Mg tern ea e pricina acea mare:Moartea tatglui san i prea-grgbita-ni dsgtorie.

De-aceia va Indura vorbele de foc ale lui Hamlet, de-aceia seva ruga de iertare Inaintea lui, de-aceia ne va Induio§a, easoatg necredincioasä, complice la omor, prin eealaltd Insuqirede mama aqa de nenorocitä :

0, nu vorbi mai multiCuvintele-ti ca sgbii imi intrg in urechi.Nu vorbi, duke Hamlet 2...

Si

sA-1

Si

t fit, 0.2 III, 9.

396

Mustrarile de cuget au cazut in acelasi timp asupra regelui,caruia nici rugaciunea nu-i poate ajuta, caci e nevrednic dedamn:

Cuvintele imi zboara, dar cugetul mi-i jos:Cuvinte fara cuget nu pot spre cer A mearga.

si-I auzim pe acela care va recurge la o noul crima numaipentru a scapa de cea veche, rngandu-se:

Nu e destula, ploaie in cerurile dulciSa spele-aceasta mama, facand-o ca zapada ?*i. ce e 'n rugaciune decat puterea dublä.De-a fi oprit in cale pang, cat n'ai cazuti, de-ai calut, sa capeti iertare '.

Polonius e un bun tatä, cuminte sfatuitor al fiului plecat instrainatate, duios ingrijitor al purtarilor lui; e pentru Opheliaun parinte simtitor, Ingrijit de onoarea casei sale; e credinciosregelui sail si moare aducamd, In socotinta lui, un serviciu esen-tial reginei.

*i. totusi el e In piesa un personagiu ridicol. Pentru ca un'un asemenea personagiu nu i se paruse pana atunci lui Sha-kespeare ca poate lipsi din teatru, el joaca rolul de amestecnecerut si adesea putin necesar, rolul de important, care, ce edrept, nu o face din vanitate, ci dintr'o amabililate care nu eserviism, ca al lui Menenius Agrippa In Coriolan. Dar, pentru caPolonius sa apara altiel, mai trebuie ceva.

Shakespeare nu era un invatat, de si ar fi voit sa fie astfel;nu era un curtean, de si statea In societatea lor si primia, in-tamplator, ofensele unor nobili Ingamfati. Astfel trebuiau sa-ifie tot asa de antipatici grabitul curtesan ca si produsul pedantal Universitatdi cu categoriile si cdistinctiile, sale.

Polonius a studiat la Cambridge ofi la Oxford. A jucat acoloun rol in thliu Cesap.... gGrozav vitel,, so capital a calf, spuneHamlet 2, cu obisnuitul gest de despret care copleseste pe ba-tram, dar nu-I descurajeaza, 00, la lovitura de sabie in dosultapiteriei. El face observatii de dictiune, de stil3, si, and flu!

1 ibid.' 11, 2.3 II, 2.

897

de rege aduce o trupg de actori ca sg joace Inaintea unchiuluiOm piesa asgaangtoare cu crima lui prin care vinovatul trebniesA se vAdeascg, eruditul nu uitg sä fnsire cl In teatru auntaceste genuri: tragedie, comedie, istorie, pastoral, pastoral-co-mic, tragic-istoric, tragic-comic, istoric-pastoral 1. Nebunia luiHamlet o explicg el astfel, doctoral:

Doamng, mg jur cg nu fac mestesug.CA e nebun, e drept; e drept si e pAcat;Si e päcat cg-i drept: figura este proastg.Dar s'o lgsgm, cgci nu vreau nicio artg.Deci OA numim nebun; acuma trebuiesteSI si afigm acestui efect causa lui,Ofi, si mai bine, causa defectului ce e,CM defectiv efectul din causg purcede:Asa rgnagne si-astfel aceia ce-a rgmas2.

iatg si altg lgmurire a aceleiasi boli; In stadiile ei:Ckut-a In tristetg, apoi In post cku,Iar mai tArziu In pazg, apoi In slAbiciune,In usurintg mare si-astfel, prin declinare,La nebunia 'n care se chinuie acum,Iar noi, noi stgm si-1 plgngem 8.

Sens nu e In aceste cuvinte goale, pe cat sunt de marete, dareste ce admirg si Ia nenorocitul print cand strigg:

Da, e si nebunie, dar si metodg 'ntr'Insa 1,.

XV. Nu poate fi o deosebire mai mare decat Intro Hamlet 0Othello, cu doi ani numai mai nou.

Aid lirismul ca si filosofia an dispkut. Elementul comic enumai In persoana lui Brabantio, acel senator, acel magnificodin Venetia cgruia Maurul i-a luat fata, prin farmece, credo el ,cl prea e urat si necioplit nairele! si care se plAnge Inaintealumii care-si tgde de el ca de Shylock cgruia i s'a furatJessica , ca si fnaintea dogelui pentru ca, la urmg, chemgnd,

' Ibid.2 11, 2.3 Ibid.4 II, 2.

$i

308

spre dovedirea faptulni, pe Insaqi acea ffic, Desdemona,vada ea aensta se da, dupa datoria ei de sotie, de partea bar-batului.

fárl, comparatii, fara monoloage, fara disertatii §i di-vagatii, pie. *, al carii cadrn italian chiar cu discursuri du-cale, cu ed te de Senat, cu demnitatea solemna a Signorieien interventia seniorilor noptli" e mai real cleat In altele,duce logic i sobru pang la capat desvoltarea unei singure pa-siuni, i a unei pasiuni obisnuite, elementare, general-umane.

In casa Ini Brabantio, Manrul, primit ca amic, povestitInaintea frumoasei, bunei, purei Desdemona viata lui de neno-rociri, de lipsuri, de aventuri, de primejdii i biruinte : sclavvandut, sclav fugar, ostaq de aventura, liberator al cutarni Ve-netian de urgia Turcilor undeva prin Asia, apbi comandant deoaste i cel mai pretuit general al Republicei. Ea ajunge a-Iinbi pentru aceasta, numai pentrn aceasta.

0 spnne el 1nsuqi:

Ea m'a inbit pentru primejdia mea,Iar eu pe dansa caci a 'mparta0t-o 1;

o spnne i ea:En 1-am iubit pe dansu 'n mintea mea,

cinstei lui, ispravilor vitezeLi-am Inchinat qi sufletu-mi §i soarta.

De aceia 1-a urmat. De aceia merge cu el in Cipru, unde aremisiune de a Impiedica, o navalire turceasca. De aceia primerlteincruntärile din sprincene, insultele, strigätele i chiar loviturilelui. De aceia se multamekite a plange i a canta, a canta, Inajunnl mortii celei mai nevinovate, cbalada salciei); de aceia,In convorbire en tovarap ei, Emilia, ea nu va admite,Ympotriva a7gumentelor glumete ale acesteia, ea o femeielipoate In§ela barbatul, fie si pentrn Imparatia lumii.

Manrul, el e un Antoniu einstit, dar tot aga de elementa l. eaacesta, mai pasionat Insa §1 mai Win lacom, avand delica-

tete, nobleta partii de sange arab dintrInsul, cum, 4n schimbare furioasa patima de rasbunare 141 ucidere a Negrulni. Nu-itrebnie mult pentru ea o vorba aruncata 'n treacat sari tre-

I 3.

sl

!nail%

qi

ultima-i

I,

t

809

zeasca bänuiala kti. aceasta sa se prefaca /lite() oarba pornire' de rasbunare, careia Desdemona, inabusita 'n perne, Ii va cadea

victima.i., pentru a strecura acea picatura a banuielii care.si va face

drum este Iago. Acest confident, de a arui discre.O.e ci devo-tament nu se Indoieste Othello, uraste pe stapanul sau pentrnca-1 socoate capabil de a face curte Emiliei, pentru a a datlocul de locotenent al sau lui Michele Cassio, pentru a invidia-1tortureaza, dar Inainte de toate pentru a a uri e rostul vietiilui si pentru a spiritul lui negativ mnlatura orice piedeca dincalea manifestärilor mil sale. Virtutea", spune el, fieacl Innoi insine suntem asa ori asa". i nici In forma exteri lazacare e reputatia nu credo: Reputatia este o Inchipuire zadar-nica si foarte falsä; adesea capatata fara merit si pierduta fail,dreptate , nu V-ai pierdut reputatia daca nu te socoti insutipagubas`.

Mintea lui istea0 li va arata cuM sa loveasdc. Pe Cassio-1va amesteca In societatea unor petrecatori si, ca pe un nein-cercat, 11 va Imbata; locotenentul comandantului suprem va ur-marl cu sabia pe un Rodrigo, vechiu suspinator dupa Desdemona,pe care el, Iago, 1-a oprit de a-si face swill and a aflat deizbAnda Maurului, de acum Inainte dusmanul lui de moarte.Trezit de scandal, Othello vine si scoate din slujba pe ajutorul sau.

Acesta nu poate trai fara reabilitare si, dupa sfatul lui Iago,el se va adresa Desdemonei, ale aril legaturi cn generalul leajutase, fiindu-i astfel pe dreptate simpatic. 4i acum ago vasemnala convorbirea celor doi, va adaugi cuvinte Inglimate, in-tetiri rapede retrase, pana va ajunge la acusari precise, la re-velatii brutale din presupuse visuri ale lui Cassio. and Othellovorbeste acum aspru noii sale satii si aceasta cauta a-i usuradurerea de cap cn o naframa luatä de Maur de la o vrajitoaresi careia el Ii atribuie puteri misterioase, Emilia, sotia lui ago,o culege si o da soOlui, care de mult doria de dansul. Naframava fi lasata In odaia lui . Cassio, aratata ei daruita liber deacesta, pe and glasul lui Iago o va adaugi la probe" In spi-ritul Maurului gelos.

Acesta va ajunge la un complot pentru uciderea vinovatilor.Iago va aOta pe Rodrigo contra lui Cassio, care fusese pus co-mandant In Ciprn In locul lui Othello : daa acela e ueis, Des-

400

demona poate rgmânea MO Rodrigo. Intfo cursg, Cassio cadsen piciorul tgiat; Iago pedepse§te" ncigAnd pe incomodul cora-plice care e Rodrigo. Rämgne executia Desdemonei, i Manrul oindeplinefite.

Pripit ca totdeauna, sfgr§itul nu vine, ci cade. 0 fulgergtoaredestginuire a Smiliei adnce jerfirea ei de Iago, dar i luminarearninii hli Othello. Acesta se ncide en pumnalul. Cgt despre lago,un gand delicat al poetului nu pedepse§te pe acela cgruia niciopedeapsg nn-i este destulg: el va fi dus Inaintea unor judecg-tori a egror sentintg fiecare e liber s i-o Inchipuie cum vrea.

E cea mai 4eatralcl din tragediile lni Shakespeare.

XVI. Dnpg unele pgreri, Regele Lear e anterior lui Macbeth, dupgaltele trebnia a§ezatg intgiu aceastglaltg din tragediile 'n careeulmineazg talentul lui Shakespeare. Oricum, Macbeth este cu multsuperioarg §i in ce prive§te constructia unitarg, färg nimic deprises tnteinsa.

In Rego le Lear", nn se face alta decgt se aduce pe scanduripovestirea tantasticg dintr'un vechin poem medieval care faceparte din literatura francesg a Angliei. Am analisat mai susaceastä povestire in care se redg legenda, fara o verosimilitatede care acea epocg strging de cerintele logicei, de nevoile ra-

nici n'o cerea.La acest subject Inat din sufletnl altor vremuri Shakespeare,

potrivit en simtirea i engetarea timpului sgu, face adausuri,care nu snnt totdeauna fericite, adansnri pe care le cnlege dinelementele castigate pang atunci pentru personalitatea sa.

Lgska la a parte faptul c medievalul cantgret, al regeluinenorocit care-ui imparte parnanturile Intro doug fete destul denereennoscAtoare §i nepioase pentru a-I izgoni apoi färg miläqi care lasg MA, partea ei de moqtenire toemai pe cea de-a treia,a cgrii iubire e adevgratg, nu §tia nimic despre Hecate, despre.barbarul Scitv, despre Jupiter 10 luno, despre Apolon i Aiax(a ckui pomenire ara'tg eg s'a trecnt acum de Troil i Cre-sida 1v). Dar familiarisarea poetului de la Inceputul veacului alXVI-lea cu subiectele din istoria eroicg a Angliei istorice Ii face

' Tot asa de la vremea mal nouil yin cunostintile de astronomie, porno-nirea ochelarllor, I.. a.

c

thurii,

401

sa dea ca sotd ai princeselor Goneril si Regan pe un Albanysi un Cornwall, sa creeze 'roluri de capetenie pentru Kent, slu-jitorul credincios si dupa ce-si ascunde numele si calitateaal regelui sau, pentru ducele do Glocester, care va pastra si elsentimentele cuvenite stapanului sau de odinioara.

Introducerea a cestor personagii aduce Inca, una. Tragedia luiLear se ispräveste de fapt cand regele, dupa ce a Incercat a-siadaposti la Goneril, apoi la Regan suita de cavaleri vanatori,bautori si petrecaton, raspins pretutindeni pentru desordineape care o provoaca, si nu numai peutru atata, se cufunda, inmijlocul celei mai tefibile furtuni, zguduitoare a lumii, in um-brele, spaimele si nalucile intunerecului. Ni mai trebuie un illcItl;ispäsirea pe care, imperios, sukletul nostiu o cere dupa ce i s'auinfatisat toate aceste orori care ele ridica inaintea noastra, nutipul, neexistent, al mosneagului, ci icoana suferintilor sale,care swat de sigur nemeritate, cluar daca, nepastrandu-se naivi-tatea orig;nalului poetic, nu putem gasi nici noirna ideii !rise Side ImOrtire, nici motivele pentru care ea se face In folosulcui ascunde supt vorbe mafi o nesinceritate evidenta si In daunacui evita, din respect de tata si din respect de sine, frasa m;n-cinoasa.

In loc, ni se infatiseaza un razboiu, acel razb9tu pe care-I voiauneaparat, cu trambitile, steagurile si victimele- lui, spectatoriiobisuuiti cu o anume scoala. Goneril si Regan sunt odioase, nunumai pentru purtarea lor fata de tata, ci si pentru alto vino-vatii pe care le-a adus, pentru a creste impresia, poetul. Glou-cester are un flu bastard, Edmund. Acesta vrea mostenirea tataluisau, cat mai rapede, si-i trebuie ca, inainte de a o capäta pinalte acte de cinica inventiune, de nerusinata, tradare, sä scapede fratele sail, flul legitim al ducelui, Edgar. 0 scrisoare inven-tata, pe care o Incunjura, si o Intaresc mestesugite calomnii, Iiserveste pentru a-si atinge tinta. In curand Edgar e un pribeag,un fugar, ratacind prin bálarii si mlastini, uncle da ilusia nebu-nisi saracului Tom", iar batranul tata, privit de st6pAnu1 bauea un vanzator, a fost orbit, si el merge pe stancile de-asupraMarii, doritor de a-si afla In valuri un sfarsit, care ar fi pentrudansul alinarea, mantuirea, la bratal acelui asa de nenorocitEdgar, päreche In ce priveste pietatea filiala a Cordeliei luiLear. Edmund e duce de Glocester si, cum sotul Gonerilei, care

.

.

402

avuse oarecare simpatii si pentru arogantul las care e sluga ei,Oswald, murit, ea si-I voieste Inlocuitor al acelnia pentru aIntalni In cale-i ca rivalg pe Regan, de si ea nu este Inca vgdavg.

Contra acestor ngparci, care nu se dau inlgturi Inaintea nici-uneia din relele ispite, apare, albg, luminoasä, de o nevinovatieIngereascg, Cordelia, acum reging a Franciei, dupg ce alt petitor,dacele de Bargundia, se reträsese inaintea perspectivei de a nuprimi nicio zestre. Fortele celorlalte doug surori, care uitg oclipg discordia dintre ele, se unesc pentru a resista. In lupta,de si s'ar pgrea, de si s'ar astepta ca puterile Binelui sg izban-deascg si sanctiunea vinavgtiei de atatea feluri sg dada, Cordeliae invinsg, si ajunge, cu parintele sgu Impreung, in manile aceloracari nu o vor cruta. Cand, la capatul inutilului duel dintre Al-bany, luminat asupra planurilor extra-conjugale pe care le-aformat sotia lui, si Edmund acesta e ucis ii cele doug femeicriminale se otrgvesc, se face intrebare despre cei doi regaliprisonieri, se afla cg un cglgu a zugrumat pe Cordelia, iar Lear,rechemat la Intelegare. dupg ce pedepseste pe ucigas, vine sgmoarg, de desperare i obosealg, inaintea noastrg..

Aceasta nu e o Impacare, a carii nevoie, cu sau far/ teoriilevechiului filosof grec, r-simtim totusi. S'a Incercat o explicatie

ca si pentru Hamlet, dacg nu pentru Othello, unde sanctiunealipseste, si ca si pentru Macbeth, cum vom vedea, in schim-bgrile sufletesti ale poetului Insui, devenit, o bucatä de vreme,melancolic §i sumbru, desilusionat, pesimist. E insg o intrebaredacg acela care pang atunci fusese asa de obiectiv, care seuitase asa de complect pe sine, cufundandu-se In subiectul sgu,ar fi fost in stare a manifesta astfel de presupuse schimbgri internsale sale. i una si mai importantg e daca o asemenea vgdirenu s'ar fi oprit la coloratura dialogurilor, la umbrirea persona-giilor, Ia caracterul excursurilor lirice si filosofice, si ar fi pututajunge a determina, mersul Insusi al actiunii. i, poate, dacgn'avem a face cu un simplu hasard, aceastg notg vine mai multde la public, de la acel public care nu mai avea bucuroasa In-credere din timpul triamfului Elisabetei asupra neInvinsei" fiotespaniole si care, Intfo vreme de bruscg schimbare, se preggtiade ultima cling de strälucire socialg, supt urmasul regelui Iacob,tangrul Carol Liu, §i sotia sa francesg, Henrieta, Inainte de aincepe capitolul de Intunerec si de sange al Revolutiei.

d,

403

Intorcandu-ne la Regele Lear", observam Inca odata c 'nog-peagul nu exista ea tip, ei numai ea situafie. Aceasta situatie odadea fabula poetic& de pe vremuri; daca Insa Shakespeare aIlesvoltat-o, qi a desvoltat-o magistral, aceasta se datoreste pre-ocupatiel, aratata Intaia oara mai serios In Hamlet", a poetuluiscu psihologiile anormale : Hamlet Insusi, Ophelia i, Intru catva,

Polonius, iar, ca obsesiune maladivä, regele torturat de mus-trarile cugetului.

Lear e la Inceput nebun numai pentru ce-i cari-I iubesc, carise ingrijesc de ce-1 asteapta i can se indigneaza de hotararea.desantata pe care a luat-o. Invinuit ca jin tie sa se poarte,'Kent spune:

Fie Kent badaran,Cand Lear e nebun. Ce vrei sa taci, o tu, batrane ?

Iar nebunul Curtii, necesar si pentru distractia Indátinata aunui asemenea public, Ii strecoara, dupa ce i-a spue cafacut mame din fetele lui": Da, eu sunt un nebun, tji nu estinimica".

Indata Insa el nu se va' mai putea recunoage pe sine, va pierdeentimentul personalitatii sale, cel d'intaiu pas catre rätäoirea.

mintii: Ma cunoaste cineva aici ? Nu e Lear. Lear se primbla,oare asa ? El vorbeste asa 9 (Mali lui unde.s? On Ii slabeste cu-nostina, on Ii atipeste discernamantul Dorm sau sunt treaz ?De sigur nu e asa ? Cine-i acel care-mi poate spune unde sunt ?".Esti umbra lui Lear", raspunde bufonul. cAm vrut s'o aftu.Pentru ca, dupa semnele de stapanire, cunotin i ratiune,mai ca m'as fi convins cam ca n'am fete.Nebunul. Care vreausa faca ascultator pe parintele lor. Lear. Cum te chiama patine, frumoasä jupaneasa ?".

Nu trebuiai sa fii batran inainte de a fi ,cuminte", spunesfátuitorul glumet care, apasand asupra ranelor dureicase, facesa, se piarda simtirea lor. i pentru, Intaia oara cuvantul donebun rasare pe buzele Insesi ale acelui care n'a fost Inca iz-gonit In furia deslantuita a elementelor: O, sa, nu nebunese,sa nu nebunesc, Doamne sfinte! Tine-ma intreg: 0, nu nebunesc!".

Cand i se da ultima loviturá, el ameninta:

si-s

C

404

Voiu face astfel de lucruri...Ce pot sa fie, nu OW; dar ele or sa fieSpre 'nspaimantarea lumii '...

Turbarea vijeliei il va zdrobi *lima 'ndata; privelistea infloratoaranebunii zgribulite a lui Edgar despre care aflgm cu parerede rgu ca se preface va desavarsi desggrdinarea ratiunii lai.Cu fiori in par ca Ophelia el va duce in largul campuluiluminat de fulger flacarg fantastasticg a halucinatiilor lui. Asu-pra acestor stari de suflet, asa de interesante totusi, trebuie samarturisim insg ca Shakespeare s'a oprit mai mult ca diletantfle psihologie decat ca autor dramatic.

VXII. In Macbeth nu se va Intalni acest defect.Avem a face, nu cu complectarea unor vagi stiri poetice, ci

on atenta, supusa reproducere a unor pagini de cronica, dincompilatia de istorie englesä pe care am pomenit-o si maiSnainte. Un filolog, James Darmesteter 2, s'a ostenit sg mate

cetia. de sceng cum a fost imprumutatg si reprodusa, exac ,autentic, povestirea cu toate aparentele de adevar. Ce nu soafla la capitalul regilor Duncan si Macbeth e luat din alta parteit ateleiasi compilatai si vulgarisaii.

Dar nu numai cg desvoltarea apartine in propriu poetului sit'ca. ea este de o esceptionalg vigoare tragicg, ci sensul insusial figurii lui Macbeth e interpretat intr'un chip cu totul original,a b grandioasa creatjune.

bate, find figurile care in cursul acestei perioade au rgsaritIn niintea lui Shakekspeare, ne putem astepta sa intalnim siaici- tin suflet omenesc lucrand dupa alte noime decat cele obis-fillite, un cas curios si emotionant de psihologie. Macbeth e incronica numai un thane ambitios, cgruia vrajitoarele intalnitein caIe i-au prezis la capatul unei stralucite caliere coroanainsgsi a regilor Scotiei si care merge drept la tinta intrevazutaastfel, prin uciderea regelui Duncan, si se tine pe tron prinomorul lui Banquó, prin distrugerea intregii familii a lui Mac-duff, pentru ca, la urmä, potrivit cu preziceri ale acelorasi zinerele, sa piara in lupta-i desperatg, cand ostasii impodobiti cucrengi par a ft padurea de la Birman care Inainteaza spre cas-

,

1 II, 3.2 in opera citatil de Mai =lite ori.

405

Iola! lui puternic din Dunsinane. Evident ca, nimic din acestedate nu se va pierde in prelucrarea poetica. Banquo capätachlar un mai mare relief el i. fiul sau Fleance, care scapa,de sabia ucigasilor, pentru ca de la acesti Scotieni de sangegalic erau sa piece însii predecesorii noului rege a4 Anglieicare si apare in fantasmagoria ultima, a vrajitoarelor IacobI-iu, care, ruda (mai de departe a raposatei Tegthe Elisabeth sipersonagiu nu prea simpatic i MIA multe avea AmbleLi de asemenea sprijinuri.-

In tragedia shakesperiana, viteazul criminal, tfsbrpattatul crud.apare in mantie hamletica. De fapt intre 0 si print* Dane-marcei e aceastd deosebire: cel din urma capata pé M su-pranaturale o misiune pe care n'o poate indeplini decatiatimcicand alte crime ale vinovatului indreapta, mans, lui pedepSitearecontra regelui;- Macbeth, si el avand o misiune de lifdtiplinit,de si una nelegitima, iar nu o misiune de ispasire, dar si el dinordinul unor misterioase puteri supranaturale, savarseste fapta,1110 ttumai pentru a vddi apoi cd el nu era facut pentru dam.

Ca sä loveasca 1-a Inclemnat in randul Intaiu sotia desprecare cronica stie numai ca era piing, de ambitie. 0 vedein ati-taud de la inceput, indata ce-i ajunge la cunostinta, ce-au spuSbizarele femei cu barba, care, lasand in inima lot Macbeth sa-geata lor, au disparut in aier. Ea afla cum ca, sot,ului ei, thanulde Glamis, i s'a prezis ca va fi si de Cawdor ceia ce, carasplata a biruintilor castigate, i se si acorda indata, de catreDuncan, si ca la urma, va fi rege, pe cand lui Banquo, care In-trebase, cuprins de curiositate, care va fi partea lui, i s'a pusin vedete cä semintia lui va domni 1. Ceia ce pentru dansul eInca numai o vaga ispita, e pentru dansa o chinuitoare necesi-tate. Se va desface de sexul ei" cuvantul engles, asa, deenergic e: unsex pentra a-I sili sa loveasca. i ce bucuros arface-o ea insasi, daca o trasatura a femininitatii ce a mai ramasIn ea nu i-ar fi trezit inaintea ochflor, cand e vorba de a seomori un batran In somn, imaginea propriului ei tata dorraind:

V. dialogul dmtre ei doi despre vititoare:Banquo. Pamantul are bulboane cum apele le au.

Acestea-s dintre eIe; unde-an petit acuma?_Macbeth. ln aier ii acelea ce trup aveau s'au due

Ca abuni n vazduhuri. 0 , dac'ar fi ramasl

lilt,

ealtthl,

De n'ar fi sgranatCa tatgl mieu In somnu-i, as fi fAcut eu fapta...

rgu n'o parg c s'a facut. Va Inv 54a pe soVil ei curlys. ascundA crima si cum sg profite de dansa, ii va argta ctdegettil i alte victime, va explica linitit color de fatg cl zgu .duirie criminalului sant numai vechi accese de nervi ale M.-La zbuciumgrile cgrnii lui torturate, ea opune linitit cugetarea;i: Suntem Incg tineri In faptg". Si, dacg, la urmg, o vom vedearAtazind noaptea i frangAndu-si mAnile n primblgri de som-nanbulg, In care cautg a se curgti de sangele lipit de acumInainte de pielea acestor mAni, nu e resultatul unei acVuni nor-male a sufletului. Foarte impresionantg, aceastg sceng nu apoate necesarg Inteo drama 'n care sufletul lui Macbeth e acela,care se desfAsurg In funct,iune de responsabilitate 'naintea noa-stra, Si tot asa de superflug e vestea, venitg putintel inainteacatastrofei finale, a mortii aceleia pe care boala putea s'aomoare i fgrg sl ni se spuie noug, oricum farg sg fie pusglegaturg cu ispgsirea asteptatg i soarta acestei teribile femei?

Pentru ca oroatea crimei lui Macbeth sg aparg mai deplineau introdus elemente din cronicg pe care naratorul le pusesdaiurea. Thanul de Cawdor n'a ucis numai pe ruda sa, pe re-,gele sau, dar i pe oaspetele sgu. Primirea lui Duncan In cas-telul viteazului sam cgpitan e InlAtisatg Insgsi In ,asa fel, !neatsi mai mult sg fie crescutg groaza pentru cele ce se vor In-tAmpla Indatg:

Duncan vorbeste:

Castelul gsta are-un loc frumos; vAzduhalCu dulcea lui suflare 11 recomandg multSimirii delicatd.

Banquo Intgreste:acest sol de varg,

LAstunul din biserici, gAseste tot asa,De vreme ce sglasul 4i place, cA suflareaDin ceruri cu mireazmg II chiamg. Nu-i un co40 frisg, o &Ida prielnicg, In caresa nu-si spAnzure cuibul, ca leaggn pentru pui,

locul nada dAnsul cloceste si ramane,Aratg dulce aier...

'n

406

Bi Mil

t

Bi

407

Inca Inainte de sosirea regelui, Macbeth se ingrozise de cee chemat a face; el rugase noaptea sg Infäsure fapta, de teri-bila obsesiune a cgreia nu poate scIpa:

Ving, noapte deasg,Prefg-te 'n cel mai negru fum din Iad,Ca rana sg n'o vadg prin ,vre-un ochiu de senin...

Acura Duncan e In sama lui, persoana lui e Indoit de saw& aceluicare-i e si supus si oaspete si pe care vorbe bune, mnitgmiricalde, darul unui diamant vin sg-1 Indatoreascg si mai mult. Si,totusi, Impins de o putere pe care n'o poate opri si de aceiacare pare a fi, jos, mandatara insgsi a acelei puteri, el pleacgtiind In mAng sabia, al cgrii mgner i s'a nazgrit oferindu-i-seporuncitor pentru ucidere. Si el se roagg acum pgmantului sg-iacopere mersul spre crimg:

Tu, tare si solid pgmgat,Sg n'auzi pasul mieu, pe care drum se duce,Mei pietrele din cale si ele ar vorbi...

VI iese din odaia uncle a oprit viata omului pe care trebuia sg-1respecte mai mult, urmgrit de toatg cruzimea mustrgrilor decuget covarsitoare. N'a putut spune amin" odatg cu aceia cari,treziti din somn la trecerea lui, au murmurat un cuvânt de ru-gAciune, si simte cum el, care a ucis In somn, nu va putea saaibl niciodatg somnul:

Nevinovatul somn,Somnul care cgrpeste haina ruptg a grijei,Moartea miscgrii zilei, baie a grelei munci,Balsam de rainti rgnite, alt drum al firii mariSi hränitorul mare la serbgtoarea vietii...

Isi dg sama ca mama lui ar putea Inrosi mgrile farg a se curgtisi se blgstgmg pe sine in fapta impusa lui:

DecAt sa stiu de fapta, n'as mai sti nici de mine!Totusi rolul si-1 joacg, asa cum i-1 dicteazg sotia. Afarg, natura

Intreaga pare a se ridica, revoltatg, Impotriva lui. Unul din ceieari vin la rege, Lennox, o spune:

A tost nelinistitg noaptea; unde am stat,Zburg, si cop 'n aier si, precum mi se spune,

408

Se auziau afara sinistre tanguiri,Ciudate voci de moarte si profetii grozave,De chinuite focuri, de 'mprejurari confuse,Din nou chemate 'n vremea cea trista: bufnitaStriga intreaga noapte, parca pamantul totParea cuprins de friguri si se cutremura.

Macbeth, care a pus sabii sangerate Panga pazitori i i-a muruitcu sange, ca si cum ei si-ar fi ucis la betie stapanul, se face afi trezit din somn de tipetele celor infiorati de ce-au vazut,sabia lui ucide pe acei cari puteau roarturisi. i, totusi, cand secoboara in sine Insusi, acelasi gearnat de supt ibtolerabila, stri-vitoarea povara se ridica

De-as fi rnurit nainte de-aceasta cu un ceas,Ce viata fericitat Caci din acest momentNu e in toata lumea de-aici nimic serios:E jucarie totul. Muri faima si mila,S'a tras vinul vieii si doar de-a ramas bolta.

Fiii celui jertfit sunt fugari. Aproape e insa Banquo, pe care-Idenunta ca primejdios profetia vrajitoarelor. Manat orb din omorIn omor, Macbeth 11 va da in ascuns pe mama ucigasilor. Dealminterea, ce e moartea fata de ce sufere el:

...Mai bine cu cei morti,Pe earl, pentru pace-roi, la pace i-am trimes,Decat cu chinuirea minii sä zaci ma,In toinl neodihnei....

Dar, and vechiul prieten zace mort in sant, la banchetul re-gelui el vine, umbra provQcatoare, si se aseaza pe scaun. Unfior unic 11 da tragedia shakespeariana and Vinovatul vede ra-sarind inaintea lui acela de care se credea pentru totdeaunasapat:

...A fost odata vremeaCand, dacari sfaramai capul, un om puted muriSi se sfarsia: Acuma ei se ivesc din nouCu douazeci de rane de moarte 'n teasta lorSi ne gonesc din jeturi...

Apoi, cu toate scuturaturile sotiei Ingrozite, el urrneaza astfel,vorbind celui nevazut:

§i

409

Tot ce un cm indrazneste, 'ndraznesc.Apropie-te ca urstil rusesc cel mai salbatec,Ca rinocerul, ca hircanul tigru,Iea oriCe fat& alta, si nervii miei cei tariNu tremura. Ori fii din nou in viataSi chiama-ma la o lupta cu sabii,Si, dad, tremur, poti sa-mi spui atunciCa-s un copil nemernic. 0, fugi, grozava umbra,Inselaciune talsa, o fugi 1!

Frica lui cauta din nou o chszasie la vrajitoare. I se spune,cä va domni, orice s'ar face contra lui, 'Ana ce doar padureade la Birman se va pune in miscare si tronul i-I va cere unulcare (nu s'a nascut din femeie).. A trebuie aceasta ca sd se fiein picioare. Odata ce-o are, de la acele puteri care i-au Meatnenorocirea, el se va putea lipsi si de sprijinul cumplitei in-demnatoare. Si numai la urma, cand totul se darama In jurullui, cand asupra-i cu crengile padurii vin ostenii acelui fiu atlui Duncan, care n'a fost (nascut,, ci smuls cu fierul din ma-runtaiele maicei, el izbucneste In acele condamnari ale existentei,care-i preciseaza caracterul:

Stinge-te, candela scurtalViata-i o umbra ce merge, ca un actor sarman,Ce-si poarta zbuciumat un ceas pe scenaSi-apoi nu-1 mai auzi; e o povesteSpusa de-un idiot; piing de zvon aprins,Si nu Inseamna nimica.keep a fi obosit acum de scareSi-as vrea faptura lumii sa fie nimicita...

XVIII. Ultimele piese sigure, In intregimea lor sigure, ale lui'Shakespeare arata prin caracterul lor superficial si decorativ, prinneverosimilitatea spectacolelor pe care le infaticeaza, ca sunt inlegatura en anume serbatori si petreceri, cu anume zile mari"ale ,societatii englese contemporane, intocmai cum o parte, ceamai mare parte din arta aceluiaci fimp e In relatie imediata-cu situatii si evenimente sociale asamanatoare.

' In, 4.

49.0

In Cymbeline se Intalneste un amestec intro povestirea dinBoccaccio cu privire la cei doi negusteri cari discuta despre vir-tntea soiei, rämasa acasa, a unnia dintre acestia, pentru cartagadnitorul sa mearga In eetatea unde se afil aceasta, sg, pa-trunda 'n casa ei, In odaia ei de culcare, inchizandu-se 'nteco-lada, pentru ca sa observe toate lucrnrile de acolo i pe Insäifrumoasa femeie care doarrne i s poata descrie, dovedindu-siastfel biruinta, farmecele ascunse ale acestet,. i, pe de altg,parte, se intalnesc amanunte: femeia nedreptatita de sot, me-nita morii, dusa fn pnstiu, paräsita acolo, care amintesc asade popnlara povestire, primal 'n toate literaturile, care e Ge-noveva de Brabant".

Cymbeline e un rege britanic din vremile lui Cesar. Are, dupace un curtean vilat i-a luat, en multi-ani in urma, cei doi fii,ea unica mostenitoare, o fata, Imogena. Regina, a dona sotie alin, are si ea nn fin al ei, jucator de carti, vanator de femei, indis-cret lamuritor al tuturor chestiilor, laudaros predicator de so-

pe care ar vrea sa-1 pregateasca pentru tronul sotului eidandu-i de nevasta pe Imogena. Aceasta ins& s'a hotarat in altaparte, ea a luat In taina pe un tangs crescut imprenna en dam,:Posthumus.

Regele afig, si izgoneste cu mastrari pe acesta. Fata lui ra-mane ,expusa brutalelor insistente ale fiului reginei, i aceasta,rgspingandu-1, Ii declara limpecle ea nu valoreaza nici cat im-bracamintea celui izgonit. Aceasta cere o rasbunare, i Omanilrasfatat i conrnpt o si pregateste.

Posthumus insusi ii va da prilej. A mers la Roma si aici, cain numele lui Boccaccio, Incepe discutia despre virtute. Un Ita-lian, Inachio, nu credo 'n euratia i fidelitatea Imogenei. Prinmestesugul pe care-I cunoastem acuma, el izbuteste a capatastiri care zdrobesc pe nenorocitul sot surgunit. El cere (loci unuicredincios sit pedepseasca pe vinovata en moartea.

El se margeneste a o duce, imbracata barbäteste, la nn port,,de unde se poate uni, pentru a merge si ea la Roma, en solulroman care a venit sa cheme la lupta pe Cymbeline. In stan-eile de pe malul MATH ea da, Msg., de un batran care nu e decattcurteanul de odinioara al regelui si de doi tinerl frumosi i vi-teji, traind din vanat, cari sunt fratii Inii ai Imogenei. Fara a

luta,

411

se cunoaste, o tainicl legatura de iubire cuprinde de la Inthiavedere pe lustrei tineri.

Finl`reginei, afland de fuga Imogenei, vine acum, setos dergsbunare. intra in lupta cu unul dintre vangtori, si In curandacesta-i aduce capul. Dar la salasul lor aft& pe Imogena ador-mita fiindca a gustat dintr'o otrava cu efect trecgtor ca aceiacare Incremenise pentru cateva zile pe Julieta.-E vorba ca am-bele trupuri sg fie Ingropate de-odatg. Dar iatg ca Romanii yin,si iata c. Imogena, desteptandd-se, Incepe a plange pe acelacare dupg haine i se pare a fi sotul ei Insesi. Dar ea va Into-árasi pe strgini.Lupta Intro ai lui Cymbeline i soldatii trimesi de Cesar are

loc. Biruie Englesii. Se ieau prisonieri: Posthumus ca i tangrulcopil de msg. In care s'a prefacut Rica de rege. Intro cei caris'au dislins sant cei trei solitari de pe malpl Mgrii. Cercetareapentru rasplatire i pedeapsg lamureSte totul. Regina nu maie de fata pentru a se Invenina : cu patin timp Inainte, la ca--patul jälaniei pentru fiul,ei pierdut, ea a murit.

Cum se vede, nu numai o indoita, dar o intreit4 influentaitaliana, romanica. Pentru c toti acesti singurateci, toataaceasta viata In mijlocul naturii salbatece, toate aceste vangtoriapartin genului la modg, pastoral O. aventuros, pe care, maimuit decat Aminta §i Pastor Fido In literatura italiana, 41 repro-sintg In cea spaniola Diana lui Montemayor.

Aceiasi nerealitate unita cu acelasi nepotrivit amestec al unorrealitati quasi-istorice Si geografice, de si In masura mult maimica, aceiasi legendg fara stil de legendg se Intalneste In piesanumita, cu satt farti, indreptatire, Povestzre de iarna ((Winterstale.).

S'a spas di ea Infatiseaza acelasi subiect de gelosie caOthello, cu 6osebire ca aici spiritul Impacat" al lui Shakes-peare a ggsit un final de multamire generala san quasi-generalg,de larga reconciliare i ispAstre, care contrasteazg cu umbrelestrabatute de lividele fulgere ale urii In marea tragedie a Ma:a-rab-1i din Venetia.

De fapt, piesa Inatiseaza doug conflicte, pe care le leagg nu-mai filiatia personagiilor i nevoia de a da, la sfarsit, acea im-presie de revenire st de refacere.

De o parte, Inteo cetate din Sicilia, regele Leontes &du-

L

si

412

ieste pe regele Polixene din Boemia, o Boemie de care des-parte numai Marea, ceia ce u'ar fi imposibil daca se gandestecineva la vechea Boernie, al carii rege victorios fanda la MareaBahia. un Cralovet, care a devenit Konigsberg. Oaspetele vrandsa plece, regina-1 retine in termini cari se par prea caldurosisi prea familiari rsotillm ei. Fara ca Yago 0, intervie, banuialaa Intrat Intfun suflet care insa, neavand sangele african al luiOthello, nu poate da un caracter gelosiei sale. In chip copilarescel va privi indelung pe tanarul On fiu ca sa vada de-i sambaIn adevar. La urma, dupt plecarea lui Polixene, boala lui Leontesso Intareste Inteatata, Inca pune pe regina 'ntr'o Inchisoarede unde-i vine vestea ca a munt. Fetita pe care a nascut-o,Hermione, e data pe mama cui trebuie s'o ucida. Lipsit deingrijirea trebuitoare, s'a prapadit si Mostenitorul. In palatul si-cilian e acum Intaiu tristetA, apoi mustiare de cuget, un strigatdureros catre expiatie.

Ne stranautam apoi In acea Boernie. Ccl ce luase pe fetita segandeste a o parasi pe malurile ei, In tare Ini Polixene. Aceastase si face, si un pastor culege, ca filca lui Faraon pe Moise Incosulet,u1 lasat pe Nil, pe aceasia Perdita. In ladita-i cu stofescumpe si. aur. Aducatorul e mancat de un urs; furtuna Ineacape tovaräsii sai. Fata de rege &este ca o teranca, asa de gin-gasa, Ins& si cu asa de alese gusturi' 0 descopere Florizel, fiulregelui Boemiei, si, de acum intfacola, spre casa pastorului Im-bogatit, i-s drumurile.

Iarasi, dupa pagini de Genoveva, ajungem la pastoralele demoda spaniola. Iata serbatoarea tunsului oilor, in care se ames-Jena im tip prins din viata vie englesä, vanzatorul de panglici,balade 1 si alte maruntisuri prm iarmaroace, iar, pe alaturi, si.Rangas emerit. Cu acest prilej, Florizel vrea sa se cunune cu.Perdita.

Regele intervine, se face recunoscut, sfarma legatara si pleacaindignat. Florizel nu se lasa, tottsi; schimband de haine cu vi-cleanul coropcar, care va pronto, si de aceasta, el se gateste afugi in Sicilia vecina. Un vechiu nobil din aceasta prinde pri-lejul si, denuntand fuga, lui Polixene, 11 face sa plece, cu acestCamillo Insusi, spre termurile siciliane. Aproape In acelasi timp

2 As he had eaten ballads (IV, 3). A ballad in print a' life (ibid.).

,

413

.ajung, ciocnindu-se, tanara pareche si urmaritorii, covarsind, deemotie pe Leontes. §i, astfel, se recunoaste fiind de fata pas-toral si acel nobil de malt plecat din tara sa situatia fiecaruia

Ar ramanea numai regina, in afara de fiul regal in adevarmort si de victimele ursului si naufragiului. Prietena ei, Pau-lina, vorbeste necontemt lui Leontes despre dansa si-1 face sa-ifagaduiasca a nu se insura MO, voia ei. Apm, dupa scenele so-sirilor, dupa ce regele si-a recunoscut fata, ii duce pe toti savada la ea acasä statuia moartei facuta de marele mester GiulioRomano (1)1. §i statuia se insufleteste asa de mult, !neatLeontes ii cade In brate.

Bucati duioase nu lipsese nici in Cymbthne, ca atunci candImogena adoarme:

Ocrotirii voastre ma 'ncredmtez, o zei.De duburi si de zburatori .ai noptiiPazeste-ma, aj uta- ma 2.

Ici-colo elemente de poesie, despre flori (IV, 3), etc., se in-tMnesc in aceastalaita piesä. Iata cum Florizel descrie jocufPerditei:

In joc, doresc sa, fii0 und' a Mani, ca sa pota fi astfel.Atat, nimic mai mult: Incet-Incet sa misti,sa nu faci alt pe lame 3.

,-XIX. Din singura poesie, capricioas.55 zglobie, diafana, e tesutapovestea din Furtuna (The Tempest).

Este si o intriga de piesa istorica, in care, alaturi de reglinapoletani, cart de fapt au domnit, Alfons (Alonso; Magna-nimul) si Ferdinand, de un usurpator milanes, Antonio, care arcorespunde lui Ludovic Maurul, este, in locul nepotului detronatsi menit mortii al acestuia, un Prospero, legitim duce de Milan.§i, acesta find un Invatat in sensul medieval al cuvantului,cunoscator de taine, dispuitor de forte oculte, puterile lui nestramuta In legenda, In acea lagenda galica din care si pans.atunci poetul stiuse a trage- atata folos.

I V, 2.2 ir.3 IV, 3.

414

Prospero, pus Intr'o luntre cu flea sa 'Miranda si pArlsit va-lunlor, nu perise. FacultAtile sale de vrajitor, ca si nevinovatiafrumOasei copile, II scapa. Ajunge 'ntr'o insula pnstie, uncle nus'a pomenit alt om decal o princesa africanA, Sycorax, caremoare lasand un oribil fiu, icoana tuturor monstruositatilor, iz-vortil tuturor viclilor, incapabil de a osebi soarele de luna si cuatat mai pntin binele de ran, Caliban.

Prospero nu poate dumesnici pe sclavul nascut, pe anarhistulimbecil, dar si-1 aserveste, puindu-1 sa taie lemne, sa fact foal!,sa indeplineasca tot ce e mai aspru si grosolan In viata. Dacase impotriveste de fapt, cum totdeauna e Impotnvitor in gaud,va fi intepat de puterile nevAzute, _intepat necontenit, de miide ori, &ILA, un sealn al lui Prospero.

Si acesta a liberat dintr'o scorbura pe cel mai usor si maiputernic din silfii zburatori, pe Ariel, care, venind la chernareastapanului, caruia-i st1 la indemana cu termen, clupa invoiall,se lamureste insusi pe sine astfel:

Sa Int tie, stapane, solemn stapan; eu vinCa sa, lucrez pe placuli: de e vorba sa zbor,SA 'not, sA tree prin flacan, sa calaresc pe sus,Avand drept cal un nour '.

1si poate inchipui cineva ce este insula prin care se zbeguieatotpnternicia Icii Ariel. Cahban o defineste astfel:

Nu.ti fie frica; insula-i pima de zvonun,Sunete, arii dulci care dau desfatare far' a rani,Une ori mii de cantari feluriteZamzet nrechilor dau: adese ori glasuriCare, atunci cand din somnul adanc m'an trezit,Fac sa adorm iar'asi, si atuncea, in somn,Para: In noun se face o poarta, si vadMari bogAii care stau sa zboare si, iar treaz,Strig sa' visez alto visun 2.

Prin Ariel Prospero face sa naufragieze IMO, insula lui vasulpe care se alill dusmanii lui tati, stransi printr'o ciudatA in-tamplare. Silful Ii desparte dupa invatatura ce are: de-o parte,

1 I, 1.2 III, 2.

415

printul Uttar, Ferdinand, se amorezeaza, la cea d'intaiu vederede Miranda si aceasta de dansul, de si se spune c sunt i blietimai frumosi, dar ei Ii ajunge si-atata". Singura Incercare-i vafi sa munceasca, si el muncl grea eu manile, la care-1 ajuta,compatimindu-1, Miranda Insasi. Iar, de alta, e Alonso, e fratelesau Sebastian, e Antonio. Batranul curtean cinstit, Gonzalo<dupa Gonzalv de Cordova), filosofeaza asupra unei fericite so-cietati, egalitare fara munca, asemenea cu aceia din Utopia luiThomas More, care a dat i subiectul.

In Republica as vrea ca prin contrariuSI se indeplineasca toate: niciun fel de negotNu as primi, nici numele de dregatori.N'ar fi litere-acolo: bogat, sarac,Niciv fel de serviciu; contract, succesie,Avers de pamAnt, dijma, vie, nimic;Niciun metal, nici grail ori vin, uleiu,Niciun fel de lucrare, ci toti neocupati,Da, toti, chiar i femeia, insà curata, buna;Niciun fel de domnie.

Beb: i totusi te vezi rege!Gonz. Pe toate le-ar produce natura in comun,

Fara vre-o osteneala: tradarea, felonia,Spada, sulita, tun, cutit, alte unelte,Nu le-as avea; natura ar produce ea,Din propria-i putere, bielsug i bunatate,

s'ar hrani sarmanii nostri nevinovati.Seb. N'ar fi casatoria Intro supusii tai ?Ant. 0 nu ar-fi niciuna: pungasi si. ticalosi!Gonz. Act guverna cu-atata perfectie, japane,

De as intrece vrasta de aur...

Cum se vede, Sebastian viseaza coroana lui Alonso, fratele sap,pe care ar voi sa-1 ucida. i altii se leaga, cu Caliban ca saprade i sä omoare pe Prospero, a carui magie insa-i poartaprin balti qisi rade de ei.

Când pedeapsa e gata, Prospero se vadeste ca ducele deMilan care se credea mort. Miranda va fi regina la Neapole.pentru desavarsirea spectacolului, in clipa cand Ariel Isi recapäta

Gonz.

Si,

,

416

libertatea, Iris, Ceres, Iuno apar coborandu-se din cerurie lorIn insula fermecata.

Impaciuire" In aceasta piesa dupa pesimismul" si desna-dejdea din celelalte 2 Ar ajunge declaraVa de nimicnicie din acesteversuri, asa de parivite cu ce crezuse Shakespeare chiar de laInceput, si cu atat mai mult dupa ce Montaigne cazuse In ma-nila lui:

Ca si cladirea fará temeiu a acestei vedeniiTurnuri cu varful In nofi, palate splendide,Temple solemne, globul cel mare el irsusi,Tot ce avem de mostenire s'ar pierdeSi ca acest nesubstantial spectacol s'ar duce,Far' sä ramaie in liana ceva. Suntem din stofaDin care e visul, si viaa-rd scurtaE 'ncunjurata de somn...

XX. Critica recunoaste agazi ca apartinand lui Shakespearenumai unele pg4i din Henne al VIH-lea. i

In adevar, In totalitatea ei aceastalalta istorie" cuprinde elemente care nu se potrivesc cu feint de a serie al lui Shakes-peare, cu atat mai mult, cn cat, alcatuita dupa moartea Elisabetei,cum se vede din epilog, ea ar trebui sa Lica, parte dintr'o vremeIn care spintul poetului era pe deplin format.

Se incepe, contra procedeelor de constructie shakespeariene,cu un prolog in care se face o neobisnuita critica a pieselor con-temporane, aratand ca In aceasta, Impotriva modei, va fi vorbade lucruri triste, Inalte si active, pline de rost si durere". Astfelde nobile scene, de ochiul Incepe a plange.

In piesa Insäsi se amesteca, in masura cu mult mai marecleat id repertonul autentic, mai multe a ct,iuni: judecata luiBuckingham, apoi a reginei Ecaterina de Aragon, dupa aceia a

, lui Wolsey Insusi, in sfarsit a lui Cranmer. Si aceste-aciuni auacelasi caracter, afara de cea din urma, care e dusa pana lacapat: o catastrofa politica rasunatoare.

Domnia lui Henric al VIII-lea are de fapt, in istorie un ca-racter tragic, prin cea d'intaiu resoivire, nu tarsa primejdie si lupta,a chestiei religioase, prin stabiirea anglicanismului. De -oare ceconflictui trebuie sa dureze Inca, el trebuie sa, fie foarte viu in

417

mintea supusilor reginei Elisabeta. Cum, in Istoriile" cu subjectmedieval, sensul istoric, card se ascunde si supt räzboaiele in-terne cu caracter dinastic, este In frAmantarea secularh, dintreCoroanh si feudalitate, noua tramantare dintre catolici si pro-testanti, dintre deosebitele nuante ale protestantismului represinthsensul istoric al evenimentelor petrecute si supt Heriric al VIII-lea.

din acest pullet de vedere era in aceasth epoch, luath, intotalitatea ei, un moment doosebit do tragic si interesant princaracterul superior al personagiilor amestecate IntrInsul: tra-gedia Mariei Stuart. .

Autorul operei de care este vorba aici se gtmdeste insä numaila scandaloasele si tine ori criminalele aventuri conjugale ale luiHenric, si dintre ele alege pe cea mai putin dramatich, despartireafar& apel la esafod a regelui de intaia lui sotie, fiica lui Ferdi-nand Catolicul si a Isabelei, mätusa lui Carol Quintul.

In acest cadru chiar, niciunul dintre actori ne e In de ajunscaracterisat. Henric al VIII-lea apare pentru a se aprinde, la opetrecere, de dragoste pentru Ana Boleyn, iar, mai tarziu, pentrua sanctiona sau opri hota'rari judechtoresti in procesele deschisede ambitia sau de strichciunea lui. Momentul hotarator Intre elsi Ecaterina, care ar fi fost in adevär zguduitor, e evitat. ReginaInshsi apare numai pentru a suferi si a se stinge. Nici mareapersonalitate politica, a lui Wolsey, poticnindu-se pentru o prd..pastioash cadere, n'are relieful ce i s'ar fi putut da.

Totusi ici si colo Shakespeare apare. Arath sh i se fi dat sce-nele de explicatie tragich. Ceva din energia lui Insufleteste pro-testazile manrlre ale lui Buckingham. Acconte de adanch psiho-logie cum le .stia gasi el se recunosc In plangerea Ecaterinei.

Domnule, domnule,Eu sunt o biath femeie, cu mult prea slabhFath de viclenia-ti. Tu esti bland, dulce 'n graiu,

locul cu deplinh phrere 0-1 Insemni.Asa de dant si pasnic, dar inima ta estePlinh de aroganth, de nil si tulle.Prin soarth si favoarea cui Ai este sthpanIncet al trecut trepte de jos, si-actima staiUnde toath puterea a ta e, si ouvinteI'V stint la Indemana pentru oritiice Vrei.

Si

Si

418

0 comparatie din acelea cu care suntem deprinsi se Intalnegiein despärtirea de lume a celei care §tie a, In parasirea §i umi-linta la care e osandita, va peri-

Ca 0 crinulCare-a fost odata stapan al campului §i-a InfloritImi voiu pleca en fruntea si vein pefi 1.

Ori, In alta parte:Acei ce 'mblftnzesc cai salbateciNu-i primbla cu blandeta ca sa-i faca supnsi,Ci pun zabala aspra In gura si dau pinteniPana-i deprind a merge.

Tot acelasi stil apare la caderea lui Wolsey,i, cnd cade, cade ca Lucifer,

Ca sa nu se mai ridice.Ce frumoase sunt recomandatiile cardinalului, lovit de du§mani0 parasit de regele pe care-1 tinea supt tutela, In actul al 111-lea:

Amtat, cand voiu fi de toti si voiu dormi

In marmura cea rece si muta, undo 'a veciNa s'a vorbi de mine...

Apoi-

Fii drept, si nu te tome,,

Si nicio alta tinta sä n'ai decftt a terii...Pentru ca nerecunostinta Suveranului sa fie astfel Infierata :

De-a§ fi servit pe Domnul din cer in jumatateMacar cleat, pe rege, el nu m'ar fi lasatBatran si gol in maim vrajma§ului acuma 2.

Ceia ce aminteqte, ea ton, recomandatiile, de o nobila mora-litate, ale lui Polonius ettre fiul san care plead, intre straini:

mai ales aceasta: fii drept fat& de tine,*i-atunci vor veni toate ca noaptea dupa zi;Atunci nimärui altui nu vei putea fi fals 8.

1 H.i 111.

6 Hamlet, I, IL -,- In flenric al Y1.11-lea, sant 0 scene populare impre-slonaute, dar ele pot fl fi de Imprumut.

Si

419

Taming the shrew nu e trecuta in uaele cataloage crono:ogiceale pieselor lui Shakespeare. E o comedie vioaie, electrica, deun comic franc, asamanator cu acela din fabliaux sau din Boc-caccio, mai tarzin, la, un veac si mai bine de distanta, din ye-selul scriitor 'venetian, numai piper, care e Goldoni.

Dona, fete: una, Bianca, de care se tine un amorezat pe care-1va si laa, Lucentio, si altii doi, bogati, pe cafi-i va inlatura:Gremm si Horatio. Casatoria ei e usoara, dar ea are o ma,mai mare, Ecaterina, si aceasta, The shrew, are un caracter di-ficil; intru nimica nu-i e sa batjocureasca si chiar sa bata. Dinfericire pentru Lncentio se va gasi un amator pentru teribilaferneie, Petruchio. El va suferi la Inceput toate razand, cu nnaier de multumire nail* pentru ca, pe urma, clnd se va fixa,cu ori fara voia expresä a logodnicei temute, zina nuntii, el saapara tarziuz zdrentos, nepregatit, ca sa faca scandal in biserica,sa-si iea n4vasta cc sila, pe aceiasi martoaga pe care a venitel, s'o tie flamanda, s'o impiedece de a se odihni dar cu zim-betul pe buze, ca si cum i-ar fi gandul numai in ce chip sa-i facamai multa ciuste , aducand-o astfel sa spuie dapa el ca, unbarbat e o femeie, ca soarele e lima) ca e urat ce nu-i placelui, in toate, si in modele ei, pentru ca apoi, acasa; uncledupa intermezzul, tot asa de zgomotos hazliu, al color doi tatiai lui Lucentio Bianca s'a maritat, sa faca pe jandarmul siprodicatorul altor femei, ea, The shrew de odinioara.

Shakespeare n'are aceasta intentie comica si, chiar and o are,n'o poate realisa, cu aplecarea spre tragedie a spiritului sac.Afara de aceasta el n'ar fi gasit nume italiene ma de accep-tabile (gasim si Bentivolii, Biondello) 1, nici o asa de buna cu.-nostinp a imprejurarilor Italiei medievale, cu caracterisari caacestea: frumoasa Padova, hranitoare a artelor", roditoareaLombardie, placutä gradina a marii Rani", Pisa renumitä pringravi cetateni". E.$i afar& de aceasta avem bune mentiuni descriitori clasici (Aristotele, Ovidiu, Virgil) si citatii din e0.Lucentio e presintat ca unul care a facut studii la Rheims: degreaca, de latinä, de alte -limbi", de =mica, de matematica.

Cind se pomeneste de Griselida, e vorba si de Lucretia,

' Cnvinte italiene: tni perdomate,baccare, galliasses (olliazze), mercatante.' Odata vorbe4te (III, 4) de Bacidul, Aeacides.

420-

ceia ce ne-ar trimete la recentul poem al lui Shakespeare, alcarui Tel de a scrie 11 amintesc doar doul singure compara0isi annme:

De [ii foc mic creste prim vantul mic,Dar vantul eel salbatec distruge foc si totul,

Ca muntii pentru vant,Ce bate fära preget, dar nu-i poate clinti.

Altele stint, Mesta, motivele care ne fac sa nu putem vedeain Titus Andronicus o drama a lui Shakespeare, fie si, cum credanume critibi, una din cele d'intaiu.

E In adevar tot ce poate fi mai absurd si mai oribil, maiabsurd In oribil si mai orilbil in absurd. Subiectul contra obi-ceinrilor lui Shakespeare, care vrea totdeauna sa fie cat maiantentic, e nascocit pe de-a 'ntregul. Un general roman, carea trecut prin atatea lupte si a pierdut mai mult ca o dazingdin fiii sai, se Intoarce de la o victorie contra Gotilor, tarandIn triumf pe regina lor, Tamora, Insotita de fiii ei, Alarbus,Miron, Dumitru, Esi.. de un amant, Maurul Aaron. Un moment,popornl vrea sa-I faca Imparat, dar el cedeaza drepturile salelui Saturnin, care doreste sa ieie pe fiica rivalului sail Lavinian,care iea apoi pe Basian, fratele lui Sgturnin.Imparatul tratatIn aceasta calitate WI acel simt fin de adevar istoric caredeosebeste pe Shakespeare , se casatereste cu Tamora. Introaceasta si Lavinia incepe o teribilä rivalitate, din care foastaregina a Got,ilor lose ir vingatoare. Pentru a-i pedepsi crimele,tot la Ch4i fuge singu a o lrasla ramasa In via 0. a lui TitusAndronicus, Lucin, case ajunge, de fapt, a fi ridicat pe scut, laurma, ea stapanitor al Romei

In acest cadru imposibil se petrec cele mai Ingrozitoare omo-mi. In cursul chiar al serbatorilor pentru hiruinta, e jertfit pealtar Adarbus. La vanatoare, undo se Intind. curse Tamorei, eaucide pe Basian si da pe Lavinia, dupa sfatul Manrulni, fiilorei, cari o batjocuresc, Ii tale apoi limba si manile, potrivindasa !neat fiii lui Titus Andronicus, care, la o mania, a ucis peuntil, sa apara ca viuovAi. Tatal cauta sa-i scape si pentruaneasta se supune a i se tala un brat: dar Indata dupa aceastai sb WI= capotelt dOpIlIbr . t1 lose tinftndu.le In mrtnil, iar La.

421

vinia poarta gura ei mane, lni tdiatd. I se cere sa-si facg orang, cu cukitul tinut In dinki, In asa fel !neat In aceastä ranasg poata curge toate durerile tragediei.

Vedem apoi cum TaTmora naste Tmparatului un copil negru,leit ea Aaron, cum se face o substituire cu unul alb, cum, laaparikia lui Lucius, Tamora stäruie de Titus Andronicus, carese face nebun, sa-1 opreasca de?--a ataca Roma. Titus ucide pefiii, descoperiki ca ucigasi, ai reginei barbare, apoi pe Lavinia,pentru desonoarea el, ca odinioarg centurionul Virginiu al le-gendei; Saturnin injunghe pe Titus, dar i pe Saturnin, Lucius.

totusi, pukintel Inainte, se varsd lacrimi asupra unei mustiucise, care, poate, are tata si mama!

Numele lui Shaliespeare a putut fi pus In legatura cu o ase-menea opera numai pentru ea ea imitg anume parki din scrisulautentic al lui. Maurul aminteste pe Othello, Titus Andronicusnebun pe regele Lear, Lucius pe Coriolan. Si din poemul Lu-crekiei pare a se fi luat inspiiakia pentru singura scenä dulce,aceia in care Tambra chiamg pentru iubire pe Aaron:

Inhitul mieu, Aaron, de ce ma privesti trist,Cand once lucru 'n lume voios se 'nfakiseaza ?Cand päsari melodie revarsa 'n once colt,Cand sarpele colac sta In soare luminosSi frunzele la vantul ce vine se clatesc,Facand o umbra deasa pamantului suptSupt umbra lor cea dulce sa no oprim, Aron,

cand ecoul rade de canii latratoriSi ascukit rdspunde la cornul care suna,Para, o vanatoare noul s'ar fi ivit,SI stdm i latratura lor sg li-o ascultam,Iar, dupa lupta care asemenea ar fiCa lupta Intro prinkul pribeag i 'ntre Diddna,Cand i-a surprins furtuna fence de atunciSi li-a Intins de-asupra al grotei covirtir,Noi, prinsi In brake, ceasul sa ni-1 petrecem dulce

somnul cel de aur odihng sa ni dea,Pe cand i cani i cornuri s,i pasarea cantandSd, ni fie ca glasul de doica pentru prune,Cand spune arii blande ca aducl somnulImmi

nr, a

Tn

.

ole

Si,

sari

422

Perk le, print de Tir, e vech8a pov6ste medievala a lui Apol-lonius. Vedem pe Antioh-cel-Mare, traind incestuos en frumoasalui Biel, pe Pericle, care, venind In petite, descopere oribilataina, si, pentru a scapa de prigonire, fuge In bane /Ana InPentopole, uncle cu fiica lni Simonide, Thaisa, are o fata, Ma-rina, pe aceste doua, femei pierzandu-se Intfun atac de corsari,pentru ca In chip miraculos, prin destainuirile Marinei, ea fiedescoperite de Pericle.

Atatea lucruri rasping ideia unei paternitäti a lui Shakes-peare: citatii spaniole 0 altele. Alaturi de comparatii frumoase:

Cum Indraznesc plante-a privi la car, de uncleAu hrana lor,

gasim atacuri contra ordinii de lucruri stabilite, asa cum nuse afia la Shakespeare. Astfel cand se explica In ce chip pe-tree pestii In apa.:

Ce ? Ca oamenii pe uscatCei mari mananca pe cei mei.

Sau. Este un peste In plasa ea dreptul until om sarac In lege'.Unii cercetatori cred _ca. sz,ena recunoasterii Marinei e demni

de Shakespeare. E scurta 0 superficiala. Ea n'ar fi vrednica degeniul marelui poet, genin care ar fi trebuit sa fie acum des-voltat, caci mentdunea unui Ardelean 1 trimete la vremea po-pularitätii europene a lui Sigismund Báthory, deci dupa 1595-6.§i aici Insa pasagii ca acela despre mnsica sferelor * arata ocunoastere a scrisului shakesperian.

1 A murit micul Ardelean care era ,cu micul bagaj ?"' V, I.

OUPRINSUL VOLUMULUI II.Pag.

I. Inceputurile renaeterh (urnanismului) pe teritoriul frances . 1II. Lnpta pentru umtafea Bisericii: .Imitatia lui Isus Hristos . 12

III. Umanistn italieni . . . - . 28IV Literatura spaniolA a veacului al XV-lea, . . 82V. Lirica ei romanul de aventurA ale Renastern italieno 46

VI. Poesia francesit a veacului. al XV-lea . 64VII. Poesia francestt a secolului al XVI-lea . . . 81VIII, Prosa italianA a veacului al XVI-lea: Macchiavelli 106IX. Prosa francesA In secolul al XVI-lea: Comines

si Rabelais , . . . . , . . . . . 126X. Prosa frances4 In secolul al XVI-lea: Calvin si Montaigne . 147

XI. Prosa spaniolA In secolul al XVI-lea. Cervantes. . . 160XII. Poesia liricA spaniold In secolnl al XVI-lea . . 185

XIII. (Comedia spaniolA). 1. Para la Lopo de Vega . . 202XIV.

25 2. Lope de Vega . . . . 214XV. 3. De la Lope de Vega la Calderon 233

XVI. Trei poems epice de la sfAreitul veacului al XVI-lea1. (Gerusalemme liberato a lui Torquato Tasso . . 258

XVII. 2. (Lusiaziia lui Camoens. . . . 266XVIII. 3. (Fairy Queem a lui Spenser . . 293XIX. Shakespeare ei literaturile romamee . 302

. .

. .

.

.

.