N. IORGADo

BASARABIA NOASTRAScrisd dupd 100 de anI dela rdpirea el de cdtre Rusi

VALEN1f-DIE-MUNTE

Editura i Tipografia Societatii Neamul Ronanesc"1912

Pretul : 2 LEL

r

www.dacoromanica.ro

STUDII SI DOCUMENTECU PRIME l'A

ISTORIA ROMINILORPUBLICATE DE

N. IORGA

VOLUMUL XXIV.

www.dacoromanica.ro

N. Iorga.

Basarabia noastraScrisä dup à 100 de ani dela rápirea el de atre Ru0

Editura §i Tipografia So-cietAtii NEAMUL ROMA-NESQ".=Välenit-de-Munte.

1912. a/. 134

.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL

Basarabia si cel d'intoitt veac al Moldova.

I. fnceputurt na(ionale i politice.

Deschidem aceastà carte, menitä s arlte viata curatromaneascl a BasarabieT timp de atitea veacuri Ora inanul nenorocit al räpiril, 1812, de care ne amintim astIzIcu durere adincA, dar nu ail sperante, la o suta de anrdupa aceastA pierdere nationalA, prin afirmarea until fapt,pe care impotriva mArturiilor istorice nicIun interes politic,nick) patimA anti-romAneasa si nick) slugarnia lingusirefata de stApini1 de astle nu-1 poate r5sturna : ca via(a isto-rica a aa-numitei Basarabil incepe cu Domnia Moldovei si seintdreste, se acopere de bogd(ie negustoreascd si de glorie rdz-boinicd prin aceastd Domnie.

Se §tie cl in anif 1360 un Voevod romin, pribeag dinMaramurAsul tot romAnesc, abia supus, in mindra lur au-tonomic patriarhaIA, regeluT Ungarid, trecu pe cursul Bis-triter Auril si inlocu), la Baia si in Tinutul sucevean dela munte 1 pe Voevodul, tot maramurAsean, care stApiniaacolo, §i tot de curind §i acela, dar in numele regeluT Lu-

De aceia i hotarele, pdstrate pana acum, atm Apus, nu catreRdsdrit, ale acestul vechiti Tinut. Pe uruad Domnia, In mdAura cládiracetAtilor, feicea Tinuturi noud: al NearatuluI, al Romanului, al Hlr-ldulul, al Imulul, deocamdata.

www.dacoromanica.ro

ineF:r.tertmlt NAPONALi $11 i'01.1iUg

dovic, Voevodatul Terif-MoldoveT, §i cl ii prefacu, duplmodelul VoevodatuluT muntean din Arge§, in mare Domnieneatirnata. Innainte de aceasta data patine de peste Prutnu sint pomenite in istorie : nicTo cetate, niclo vama, nicTundrum de negot, niclun Scaun de Vladica, decit numaT Inregiunea de miazazi, pe malul Duntirif.

Aceasta margene dunareana putea fi privitd insa ca altdPrecurn malul drept a fost de maT multe orT In strinsa

legatura cu Imparatta bizantina, apoT cu Taratul bulgaresc,de imitatie imparateasca, §i malul sting, Tinutul de de-asupragurilor marelut rid, ca §i acela de pe termul Mari! Negrepana la limanul NistruluT, a fost in legatura macar cu Bi-zantul, daca nu §i cu sal din Tirnova. AicT eraddoua cetati stapinitoare: a Dunarit §i a LimanuluT : Chilia,zisa maT de demult Lykostomo, dupa numele de GuraLupuluID dat bratuluT dunarean in mijlocul caruia era a§e-zata, pe un ostrov, §i Cetatea-Alba, pe care GreciT ad nu-mit-o pe rind : Asprokastron §i Maurokastron sad CetateaNeagra,.

Amindoua urmad in aceste part! vechea viata de negota Grecilor din cetatile de odinioara, In legatura cu Olbiala Rasarit §i cu cetatile dobrogene, Tomis, Kallatis, laMiazazi : Cetatea-Alba nu e chiar decit urma§a vechi1 co-lonil elenice Tyras, numita a§a dupa anticul nume al ape!Nistrulul. Pentru BizantinT ele ad fost turnur1 de supra-veghere fata de barbariT ce navaliad pe uscat §i fata deaeia cari se furilail In §eicele lor pe Matt, intocmaT cumWear' ma! tarzid urma§i1 lor, chiar '§i in ce prive§te sin-gele, Cazacil. De maT multe orl le aflam pomenite Inaceasta insu§ire. Cu timpul se facura §i manastirT, pentruIngrijirea cu preot1 a locurilor salbatece din vecinatate, a§acum la Dual-ea munteana maT mult pentru acest rost, alsfintiril preotimiT din partile noastre, pastrat, la Silistra,la Cerven linga Rusciuc §i la Vidin, episcopatele stravechl.Numele de Chilia e grecescul KekM.2, chili! pentru adapos-tirea sMguratecilor oamenT at luT Dumnezed cari petreceadaicT departe de oamen1 §i, Intre valurT, scutit1 de pornirile

MM.

mntocaitorli

sail

www.dacoromanica.ro

IIAAARA13IA $1 dEL D4N:11I6 VEAC AL MOLliOVEt §

lor prAdalnice : pe la sfirsitul veaculuT al XIII-lea un Pa-triarh de Constantinopol si-a aflat aid adApostul de ma-zilie si de atund echiliile, de la gura DunAriT ad trecutintre stApinirile PatriarhatuluT, tocmaT asa precum ma!tArziii Ismailul vecin a fAcut parte din apanagiile eunuculuTabisinian care pAzia in Targradul turcesc fetele ImpAratuluT.

MAndstirea din Cetatea-AlbA a putut cuprinde chiar peun episcop recunoscut, pe un Mitropolit trecut in ierarhiabisericeascl a RAsArituluI. El avea, in legAturA cu Chievul I,grija pArtilor rusest1 din sus, luptind pentru aceasta ob1A-duke duhovniceasca a lui cu Mitropolitul Rusilor-MicI, dincari se trag RuteniT sad RusneciT de azT, asezat, acesta, inCapitala regatulul trecAtor pe care-1 intemeiarl eT in Ga-litia, la Halicid.

Dar BizantiniT pierdurA aceste locurT in mina Tatarilor,cari, la jumAtatea veaculul al XIII-lea, se revarsarl, veninddin fundurT asiatice, asupra stepeT intregl si ajunsera pia,in pAretele de codri si de stincl al Carpatilor. Acest neamstApinitor, innarmat pentru cucerire si stoarcere in fiecareclipl, nu cerea supusilor clecit haraciii, tribut si produsulvAmilor pe care le stringea de-a dreptul dregAtorul tatar,ghiumrucgiul g DecT, dacA nu la Chilia, al aril nume semaT pAstra poate in War in listele de posesiuni ale Pa-triarhatuluT, mAcar la Cetatea-AlbA, acest cercetAtor al mar-furilor in trecere se infiint a. ca stApin adevArat al locurilor ;negustorl evreT, asezatT inteun cartier anume, se Imbulzirlca sA-§I tragA partea din cistig : medic! de acelasT neamse adauserl. Nu lipsiail nict cPersiT, tatar1; dec1 cu atitmaT putin Grecil, vechT oaspet1 pe aice. Pe la 1330 vamesulsi a1 luT chinuirl pe negustorul trapezuntin loan decTse fAcea pe atunci un des si insemnat negot cu acestTrapezunt de pe coasta de Nord, a Asia Mid, unde stAteaun ImpArat grecesc separatist si suferintile din partea

I G Popovid, Anul de la Martie in Moldova in tinipul luI Alexandra-ed-Bun, Bucure§ti, 1905, p. 17, nota.

I De la gliiumritc, xotiliépoov, commercium.

www.dacoromanica.ro

4 INCEPUTTIRI NATION tLE SI POL1TTC:t

pXginilor, tirirea trupulul sIü prin jidovime, taiarea capululde acesti locuitort at Cetiltif-Albe facura din cel ingropatpe ascuns, de-asupra Marit care parea ca-f tot aduce vestIde acasa, linga o fintina cu apa dulce si limpede, unSfint, loan cel NoU. El era sa ajunga indata ocrotitorulSucevet, al Moldover celei noua, care, prin acest negot, seridica, din ce in ce mat puternica i mat bogatit, acuma

Acel care piri pe loan ca propoveduitor i uneltitor detradare era un Italian. It putem arata i locul de pornire,asupra caruia tace povestea, scris'i in greceste i apoT pre-facutd in slavoneste, cum ni s'a pastrat pana azT, a vietiiSfintulut. Era de sigur Genoves. De la tratatul din Nym-phaion (126T) si de la ajutarea Paleologilor din Nicea casi se intoarca in Constantinopolul, stapinit mat mult decitjumatate de veac de Latinit unet ratacite cruciate birui-toare, Genovesit, cari calcasera astfel datoriile lor fata deceT de o lege cu digt, aveaii puterea negustoreasc i ceapolitica in legatura cu dinsa pe toata intinderea MaritNegre, de la Caffa, intemeiata atuncea de digt, pe pa-mint tataresc, pana la Samsun si Samastro pe coasta tra-pezuntina, de la Nistrul romanesc la Apus Net la PhasisulCerchesilor la Rasarit. Cu vremea, eT cautara sa se asezeca domni in cetatile acestea de catre not, supuind pe lo-cuitori consululut si cmassariulub, contabilulut, trimes1 dedinsit. Prin Chilia si Cetatea-Ahd, pe care eT le numiaaLicostromo i Moncastro (Maurocastro, Maocastro), et adu-ceail la dinsiT negOtul cel mare cu grine §i impiedecail pealtit, mat ales pe rivalit lor italienT in toate timpurile, peVenetieni, cari et avusera odinioara rosturile cele martpe aice, sa se impartaseasca de o hrana sigura si de unfolos mare, asa cum se plinge solul acestora in Genovala 1360, dupa ce, in anul trecut, doua corabit venetiene,

1 Viata lui Ioan s'a tipArit de episcopul Melclii. edec, in 1?eristapentru istorie, arheologie jilosofie, 111,*i in publicatia ru. ea...eh a luIlatimirschi Din istoria predieel sla% one in MoldoN a", Peter burg,1906.

r

I

www.dacoromanica.ro

B SABABIA SI CEL D,INTAid VEAC AL 1IOLDOVET 5

primite cu dwmAnie, fuseserl silite a se intoarce innapoT I.Un anume Dobrotici, decT fiul luT DobrotA, simbrias al

Bizantinilor in luptA cu Bulgarir si SirbiT, apor, se pare,prin fiica sa, cuscru impgr:qesc in Bizant, se foloside slabiciunea Taratulur din Tirnova, pe care, din jos,tot maT strasnic il stringeaii Turcil, pentru a se aseza incethtile de la Marea NeagrA, Kalliakra linga Varna, sicelelalte, al cilror Tinut ILIA dupA dinsul, cum obisnuia5Osmanliii a numi terile dupI stApinitorT, numele de Do-brogea (turceste : DobrugT-Ili). NumaT pentru gurile Du-nariT puteail &I poarte Genovesil cu dinsul lupta pe careInca de la 1373 o pomenesc socotelile coloniilor din acestepArtT : necontenit, timp de vre-o zece anT, OM la tratatuldin 1385, se trimet corAbil impotriva luT si a aliatuluTloan de Muazzo, fost guvernator de Tenedos in numeleGenoveT. In 1381 inca era consul stApinitor in LicostomoConrad Donato si in anul urmator stAtea in locul luT, cuobisnuitul masariLl si cu garda sa de orguxir, de sigur inmare parte Romini, ea in Calla 2, Ona Orzii13, Petru Embrone,iar dupa el vine, innainte de 1402, Nicolae de Fieschi :pentru corespondenta lor greceasa, pe care o purtail cuTrapezuntul, se platia un Grec anume, Antipa, care e po-menit, dupa iesirea din functie, la 1392. Se lucrase si lacetate, si cheltuielile cu castelul eraii socotite in 1403 lasurna, foarte mare, de 5.015 perperr, banT de aur bizantinT.Pacea cu Ivanco, fiul si singurul urmas al lul DobroticT,diduse, de altminterea, Genovel dreptul de a-sT aseza unconsul, cu loggia luT de judecata si biserica luT latina, si inCapitala acestuia. ye tAcute se recunostea astfel stApinireagenovesa la Licostomo, intru toate asernenea cu aceia dinpunctele asiatice insemnate mar sus, din Caffa inskr sidin Pera in fata ConstantinopoleT, unde podestalul era ca

I Thomas, Diplomlt trium cencto-leclutinum. 11, p. 57 si urm., n-1 31.Toate celelatte stirI, in cartea mea &will istorice asupra chiliet IliCetafil-Albe, Bucuresti, 1906.

2 Acolo trecu mai tdrzid si un ordsean din Chilia ca ostas.3 Jorga, Acte ;ri fraymcnte, III, p. 41 si arm,

www.dacoromanica.ro

.6 IncErtrrunI N tTIONALE I POLITICS

un al doilea implrat, in stare sI imprumute §1 sl §i im-plineasca pe cellalt 1.

La 1410 un notar genoves numära Cetatea-Alba intreposesiunile presente ale Genovet, de §i, cum vom vedea,Moldovenil apAruserl de mult supt zidurile cethtit °. Sepoate ca aceastAlaltä stdpinire sa fi fost luata, nu impo-triva ambitiosulut usurpator al malului MArit Negre, ciimpotriva Tatarilor chiar. Un act al regelut Ungariel po-mene§te in adevär la 22 Iunie 1368 pe cDimitrie domnulTatarilor,, Detnetrius princeps Tartarorum, care avea legaturtasa de strinse cu Bra§ovul, incit judele Iacob ceru §i cl-pätä scutirea de vaml, de tricesimä, in Ungaria intreagaa negustorilor WI (tmercatores domini Demetrii), etc.), carefagAduise in schimb a läsa sa treacl (ctransire,) pe la elBrasovenit fArl a raspunde vre-o tricesimä 3. NicAirt aiureadecit in Cetatea-AlbA nu putem a§eza pe acest (print ta-taresc,, poate judecind dupa nume cre§tinat, care vafi avut supt stäpinirea sa pat-file de jos ale Moldovel, dincolo0 dincoace de Prut.

in sfirsit, odatii cu imputernicirea Domniel muntene, cuMircea-VodA un noti stApin peste aceste locurt se ivi, si s'arputea chiar ca titlul de Domn sa-I vie, de la Bizant firefte, carecrea singur acest drept 0 care fdcu Despot qi pe cneazul Serbiel,dar tactual pentru aceste Tinuturl in numele cilrora se diiduse0 lid Dobrotici Despotatul. De la cet d'intaiii Voevozt, carise coboarA de la Arge§ la Cimpulung supt Nicolae Ale-xandru, fiul tut Basarab §i nepotul lut Tihomir, §i abiamat tarziii, cu Mircea insu§f, la Bucurestt §i Giurgiu, pedrumul de apä al Dirnbovitet, n'avem acte de danie Inpa'rtile rAsaritene. Dar, in acela§t an cind apare Dimitrie

1 Stirile, In ale mele Notes et extraits pour servir is Phistoire des croi-sades au XV-e siecle, Paris, 1899, I 0 In Acte fri fragments, III.

2 Remteil des historiens des croisades, V, Paris, 1895, col. 239 A.s Zimmermann-Werner-Miller, Urkundenbuch, II, p. 315, n-I 917.

Crestin era qi Soldanul",Sultanul Petru al TimirtLsenilor de la omuzIn 1410; Archiva istoria, 12, p. 12, n-1 284.

www.dacoromanica.ro

DASAIIABIA *I CM D'IN1Airr VEAC AL MOLDOVEI 7 -

.Tatarul, Braila era in mina tut Laicu-Voda, innainta4:§ul §iunchiul MirciT : si, aid, ni spune calatorul german Schilt-berger, prins de Turd in oastea cruciata de la Nicopolla 1396 §i intors acasa pe la not numal dupa vre-o doul-zed de anf, veniail corabit multe tdin 0g-innate, 1. CindNicopolul era al tut Laicu, care-0 a§eza pë atund, pentruscurta vreme, oamenit §i in Vidin, cind Silistra ajunse,prin 1389, a tut Mircea, care se intitula, de sigur ca fnlo-cuitor al tut .Dimitrie, fi nu al Genovesilor, si Domn pestepartite tatare§tt, mo1dovene§t1 , principatut muntean tre-buia sä rivneasca Marea. El si ajunse acolo in vremeacind Mirceall putea zice §i (Dorm pe amindoud margenileDundrif panel la Marca cea Mare', de §i Chilia genovesa dininsula a fost probabil crutata, pana in 1408 macar, cindera vorba a se face din ea basa unel expeditil ungure§t1impotriva Turcilor, chiar §i pentru folosul banesc ce puteaaduce Domnier. Dar Ivanco, care traia §i domnia si in1393, fusese inlaturat de la Dunare de Mircea in 1390,cind el se intitula cDespot al terilor tut Dobrotici,, cumface §i pana pe la 411.

2. Basarabia" fi Alexandru-cel-Bun.

intinderea principatulut Moldovel in partite basarabenetrebuia sa se sprijine decl pe o intreita biruinta : asupraTatarilor, asupra Genovesilor §i asupra lut Mircea, a cant!stapinire era a§a de bine intemeiata, incit Turcit, cari nu-miaa litoralul de la gura Chiliel in jos (taxa tut Dobrotict,,numira e tara tut. Basarab,, dupa cel mat cunoscut membruvechia al dinastiet, partea la Miazanoapte de gull, §i

acest nume al Basarabiel ca §i cellalt al Dobrogil se ras-pindi §i la alte neamurt §i in alte cancelarit, traind apot,cu alt cuprins, me§te§tigit introdus, §i pana in zilele noastre.Dar, pentru a trece dincolo de Prut cu o§tile, cu drega-torit §i cu boierii daruitt in cpustie,, trebuia raspingerea

I EdiVa Langmantel, p. 52 ; ed. Neumann, p. 92.

www.dacoromanica.ro

8 .BASARABIA* I ALEXANDRU-CEL-BUN

altut rival politic, care era §i unul national, anume a Rit.ilorrutent.

De fapt, intemeiarea Moldover prin expansiunea roma-neasca din Ungaria, crescuta cu prisosul de puter1 dinvaile MoldoveT §i SuceveT, nu e decit o mare biruinta asupraexpansiunit ruse0i mai vecla, care fu cu desiivirOre intaturatd.

Nu mat credem azT in ispravile luT Ivanco Rostislavovictprin veacul al XI-lea pe pamintul nostru, ca Birladnic, :critiCa diplomatic:a §i critica istorica ail dovedit grosolaniafalsificatului. Dar e fapt ca la jumatatea veaculuT al XlV-leafamilia de origine litvana a Coriatovicilor, <fii1 MT Ko-ryath), rusificatt cu totul odata cu cre§tinarea lor, a in-cercat, rascolind §i pe Tatarl, aruncati la 1349 asupra Po-lonieT, la 1352 asupra .SecuimiT, unde distrug cetatea dehotar Varhégy, sä invie suprematia politica ruseasca. Si nunumaT in Galitia, dar si in Maramura§, colonisat prin par-tile Muncaciulut, unde capatàl aguvernul cetatiT), cu Rus-necT, de cneazul, cducele, podolian Teodor, fiul lul Con-stantin, §i de fratele sail, Vasile '. Interventia lui Casimiral PolonieT, care se temea si pentru regatul lui si caresimtia marea insemnatate comerciala a GalitieT, unde facu,prin colonisare de oräsenT german!, din Lemberg §i Cracoviaportile catre negotul rasaritean al Caffet genovese, apofamestecul lid Ludovic de Ungaria, care poate de aceiacrea peste munti Voevodatul, innainte de toate anti-tata-resc, de pe apa MokloveT, puse capat acestor tendinte,unind Galitia cu Polonia.

Daca se iea in cercetare harta de astazT a BasarabieT-de-sus, in comparatie cu aceia a Bucovinel austriace, care

I NihElly, Dipldme mctramurefene, I, Sighet, p. 121 si urrn. Teodorajunse span de Beregh (ibid., p. 141) Mararnurasui a..culta de el (ergaipsum ducem extitisset") (ibid , p. 206). A chldit Win& tirca ru -caseda SI Nicolae din Muncacid (ibid.,. p. 601). La 1416 fete]; lui, Anuscasit Maria, nu era(' incA mkitate (ibid., p. 205) ; vaduva ha be chemaValha (ibid., p. 206).

www.dacoromanica.ro

BASMIABIA. §I CEL D'INTAIC VEAC AL MOLDOVEI 9

cuprinde .§1 cealalta parte a Tinutulut Hotinulut, §i cuaceia a Moldovet, unde se urmeaza Tinutul Ia§ilor, rasarde la cea d'intaiii privire un mare numar de sate ale ca-ror nume se ispravesc cu finale caracteristic ruse§tt, malo-ruse§tt : autt (Ba§cautt, Colincautt), vat (Nedoboievat,Lincovat, Pa§covat, Percovat), intt (Sobotinti), in (pelingd Hotin : Rubotin), eva (Coteleva), ova (Nagi-mova), eva (Cerleva), ovita (Voronovita). Numele ru-se§tt care nu inseamna o colonisare mar ales : ca Terebna,Camenca, §. a., sfnt relativ putine. Se vede astfel coloni-sarea cu elemente, noua §1 vecht, rutene de peste Nistru,colonisare care aducea dupa dinsa §i o inriurire politica.Regil din Halici5 vor fi avut-o, fara indoiala, intr'o masura§i in hotare pe care nu le mar putem recunoa§te. (Ducif )Podolier, din noua dinastie, incercail sa faca acela§I lucru,fara a-§t da seama insa a o putere nationall mat taredecit a neamulut lor, acuma obosit, li statea in M.P.

Bogdan, intemeietorul Moldovet, avea cu sotia sa, Ma-ria, un fiii Latco : numele e de origine ruseasca, dar el nulipse§te nict in Ardeal pe aceasta vreme. E sigur a injurul sati, pe linga elementele aduse din Maramura§ §i pelinga tirgovetit, straint, Sa§t, Nemtr, Armeni, din Baia, Si-retiii §i Suceava, cele trel d'intaiii ora§e ale Domniet celetnoua, vor fi stat §i Ru§1: numele de Stetco §i Stanislav arparea ca arata pentru cet ce le poarta aceasta obir§ie. Ceputea fi mat firesc decit, in aceste conditit, incercarea Co-riatovicilor, pe un timp cind rostul lor galitian disparea,de a pune mina pe aceasta Moldova de curind intemeiataprin indrazneala, vitejia §i instinctul politic al altora ? Cuatit mat mult, cu cit, dupa moartea lut Casimir in 1370,Rusia Ro§ie inviase.

Astfel, in vre-o legatura cu dinastia de Ora atunci, --ca sot al Anastasia (nume ruso-grec), fata but Latco -- cfuchemat, §i veni fall zabava, gata de Domnie lunga §imindra, pe la 1374 Iurg Coriatovict, frate cu Teodor §i Va-sile, ramas in Podolia, <la Smotrycz sad Bakota), impreuna

www.dacoromanica.ro

40 Is.sAnAsiks st ALEXANDRILCEL-BUN

cu alt frate, Alexandru '. Cronicele litvane stir' singure dedinsul : de chemarea, incununarea la Suceava si otravirea14 dupa ce noul rege polon, Ludovic al Ungarier, zdrobiseaceasta slaba reactiune ruseasca si ortodoxa : Strykowski 9i-ar fi vazut la 1575 mormintul, si anume la Vasluiii, inbiserica domneasca decT, cad aceasta e cmanastirea dezid, de acolo, co zi si jumatate de la Birlad,. De oare ce*tefan nu putea sa aiba grija impodobirii mormintuluiacelui print, strain de singele WI, pe care nici letopisetulteril nu-1 primise intre Domni, trebuie sä credem ca. evorba de alt cineva, si anume de Iuga, fratele lui Alexan-dru-cel-Bun, cad acestuia nu i s'a pus piatra de *tefan lamänästirea de familie a Radautilor. Otravirea ea insasi eIndoielnica, daca ea e privita altfel decit ca urmarea uneilupte pierdute, cad de Craciun in 1377 vedem pe Litvantmergind in Moldova si pierzind o lupta3.

Niel Iurg Coriatovici n'a fost decT (Birladean). in lega-tura insa cu acest loc din Strykowski s'a nascocit docu-mentul 14 din Birlad tocmai 4, prin care ar fi rasplatit,la 3 Iunie 1374, pe Iacsa Litavor (Litovoiii ?), cnamestnic,

titlu cu totul neobisnuit si neexplicabil la Cetatea-Alba,pentru ca ar fi batut pe Tatad la tVladiciii pe Nistru,(loc neexistent). Ar fi cel d'intaiii act basarabean, dacaI-am putea privi ca adevarat. Intru nimic insa nu s'aii in-laturat, si ea insumi nu sint adus sa inlatur, argumentelece am adus acum zece ani impotriva autenticitatii docu-

1 V. suma de informatiI nol si de interesante ipotese in George Po-povici, Anul de la Illartie, p. 11 si urm.

2 Archiva istorictl, II, p. 8.3 Analistul din Thorn, Scriptores rerum prussicarum,III,p 106; Intaitt

la G. PopovicI, 1. c., p. 16, nota.a De notat ca In traducerea sa Hasdeil lasase la o parte Vasluiul ei

ca el vorbia de actul acesta pe care-1 va tipari cu o alta ocasiune"adaugind a e ndin nenorocire WA, data" (p. 8, nota 1). Dar pestecltiva anI (1865-1873) 11 publick el en data, si cu data-I publicase InFoifa de ietorie li literaturd din lap', 1860, p. 41.

1

www.dacoromanica.ro

nASARABIA V CEL 1V1NTXIC VEAC AL MOLDOVEY 'it

mentuluf . De la Iurg a rAmas, de fapt, un singur lucru:limba malorusd §1 formularea ruso-litvand, §i ea insd in-dreptatd dupd modee ungure§tf, a actelor Domnief Mol-dove! s.

Vor rdminea de bund seamd necunoscute imprejurdrileIn care Domnif nof de Ord, Rominil, de singe §1 de lege,Petru al Mu§atel §i fratele sA5 Roman, a5 fost in stare aduce itara Moldovef) peste Siretiti, pAnd la Prut §1 la Du-are, ingdcluindu-i-se acestuf din urmd sd se intituleze la1392 (mare, de sine stAtAtor Domn, eil Roman Voevod, altell! Moldovef, de la muntf §1 pAnd la termul Mari! a.Aceasta ar insemna innaintarea pand la Cetatea-Alba, dar,dupa cit §tim pentru vremea ce urmeaza, nu Inca §i a§e-zarea in chiar aceastd cetate poruncitoare peste valuri. Inadevar Alexandru-cel-Bun, care isprdvi chiar de la inceputulDomnief sale conflictul cu Patriarhia constantinopolitana,facind-o sa recunoascd pe VIddica Iosif, ruda sa, ca Mitro-polit al MoldoveI, cu titlul de Cetatea-Alba, dar cu Scaunulin Suceava, acela§I tinar Domn al lini§tiI sigure §i al pAcifprevazdtoare trimese la mormintul Sfintuluf Joan cel NoUpe unul din boierif sdf, care, luind trupul muceniculuf, ilduse cu alaiii de o§tire pand in ora§ul de re§edintd, undese incepu indatd lucrul la biserica menita sa-1 cuprinda 4.Un atac impotriva Chilief, de care era nevoie pentru a seIntregi aceastd granita sudicd, fu poate pricina pentru careIuga, innainta§ul lul Alexandru, fu cscos ) 5 dupd o luptd,

1 Studii # documente, V, p. 590 10 urm. Cf Popovici, Ansi de la Mar-tie, p. 13, nota 1. A.daug ca nicl in Biblioteca undatiel Krasinski,unde am Intrebat personal ei direct, nu s'a putut at% originalul.

3 1. Bogdan, Cher die Sprache des ditesten moldauischen Urkunden,In JagiC-Festschrift", Berlin, 1908.

2 Recista pentru istorie, arheologie # filologie, VII, p. 366 ; Archivaistoricii, II, p. 18.

3 Vigo. citatä ; Ureche, p. 137.5 Bogdan, Cronice ineclite, p. 35,

www.dacoromanica.ro

42 IBASARABIAI §T ALEXANDRU-CEL BUN

dupA o infringere a sa, fArA indoialA, la 1399,. de MireeaDomnul muntean, care r AnA la sfirsit isi apArA Basarabia.

De la inceput mArturfile de boierT adause la daniile §ijurAmintele lul Alexandru il aratA stApin in Tetina de lavadul cernAutean al PrutuluT, in Ncamt, in Siretiii, in Do-

unde-si avea mosiile Mihail, in Somuz, o cetatea Somuzului nu cunoastem, dar s'ar putea sA fie vorba deo cetate de lemn ca la Baia vecinA ' , in HirlACI si nea-pArat in Roman, cetatea fAcutA la vArsarea Moldova inSir3tiii de unchiul sAii Roman. Alte cetAti nu se mat po-menesc, dar privilegiul din 8 Octombre 1408, pentru ora-senil din Lemberg, cari stribAteail tara aducind bogAtia §iviata cu din§ii, pomeneste, odatA cu cmarfa tAtAreascA,

deci din Caffa , a§a de folositoare Vistierici prin rubleletAtAresti ce lisa la vamA, intAiii vama Uctei(it-Albe, pe care,in locul Tatarilor, cu sail fArA consul genoves, o ridicaacuma Domnul Moldm el. Apoi pe cea de la Tiyhinca, cTi-ghiania), pe cea din Hotin, al cirii pirOlab vine in rangditpa al SuceveL al CetAtif-Albe, al Chiliet, dar innainte de-alNeamtulu12, cum vorbeste si de cele de la Baia si Trotu§pentru Ardeal si de la BacAii pentru Tara-RomAneascA,pentru (Basarabiap 3. AceastA presentA a vamesilor moldo-vent in Hotin 4, Tighinea si Cetatea-Albl, presupune si tine-rea una strajf rnoldovenesti acolo, in cuprinsul zidurilornouà ale celor doul cetAt1 §i al vechilor ziduri ge-novese ale cela din urmA. CAlAtorul rus Zosima, care mergeaprin 1420 la Constantinopol, pe calea hagiilor, mat dA un vadal Nistrului, unde se afla de-o parte vama moldoveneascA,de altA vama podolica a MareluT-Cneaz litvan Vitold, §i

Acolo erail Tatarii timirtasenI ; Archiva istoricd, p 12, n I 284.Miron Costin, in Arhiva istorkd, I I, p. 171. Mat tarzia ci ;Ong

ceI intre Vornica-cei-MarI ; ibid.3 Archiva istoricd, I , p. 130 si urm.

Pentru data, observatiile foarte drepte din I. Nistor, Die auswar-tigen Ilandelsbezichunyen dcr Moldau im XIV., AV. und XVI. Jahrun-dert, Gotha, 1911, p 25 In adevar pe acea Treme computul bizantin,anul de la Septembre, se obisnuia numal la Muntem

rohoi5,

I ',

d'intilid

1'i01110,

www.dacoromanica.ro

i3SATIABIA l CEL VEAC AL moLDoVEt 11

aniime Stinca-VArniT (cMitirevii CAiminii): de oare ce dru-metul venia de la Chiev peste Bug prin Brae law, trebuiesA credem a e vorba de punctul Otaculu (astAzT Atachial Rusilor), in fatA cu Mohilevul orT de Soroca. PuncteleSoroca astfel nurnitA si DubAsarT, numit asa dupAaceT cari trecea5 lurnea pe podul de dubase incredintatlor vor iesi la ivealA mat tArziii numaT.

tim insä din planul de impArtire a MoldoveT intre Po-lon! si UngurT, incheiat la Lublau in 1412, cA la aceastAdatA MoldoveniT, cari aveaii toatA tpAdurea dintre Prut

Nistru, se aflaii si in Chilia. Trebuie sA se inteleagl insA,nu vechiul Licostomo din ostrov, ci now cetate de pe ma-lul nordic, innAltatA pe aceastA vreme : regele Sigismundal Ungarier, care era si ImpArat, reserva, pentru sine,lAsind vecinuluT polon, Cetatea-Albl 9. In loc de Poloni,Cetatea-AlbA avu sa ri1sping5. insA, atunci cind, la moarteaInT Mircea, Tura trecurA DunArea munteanA, flota Sulta-nuluf insus1 (1420): cu citeva lunT innainte pretendentulDan, nepotul de frate al luT Mircea, debarcase aid, de pecorabia care-1 adusese din Bizant 3.

Chiar in anul urmAtor, avem pe cel d'intaiaaceste pur(T, Guillebert de Lannoy. El vine de la Camenita,unde fusese primit de Vitold, care tinea acolo, in preajmanoastrA, Curte strAlucitA, avind la sine si pe un Sultan tataradApostit in terile sale. cPrin pustietAtT mar!) trece el casA ajungA la satul Cozial), unde stA VodA Alexandru :csatul) nu e decit Suceava4. De aid, sfAtuit a nu intra inTurcia, uncle murise Sultanul, stirnindu-se rAzboiii civil,el apucA drumul CaffeT, coborindu-se intAiii la Cetatea-A1131,Moncastro pentru ItalienT, tot GenovesT Belgrad, Bia-

1 Calatoria, In culegarea d-neI do Khitrowo; in colectii rounanestI,la Haadeu, Archira istoricd, II, p. 49.

2 In Dogiel §1 alte colectiI de tratate.Epunerea, In Chilia i Cetatea-Albd, pp 80-1.C in loc de s, ca In scriptura

D'INTXIg

si-o

cidator in

slallonä.

www.dacoromanica.ro

ii IiIASARAI3iA. SI it.EX4NbRU-CEL-MIN

r

logorod (lBellegard)) pentru Polonf, pe lingg cari mastall aid §i ArmenT §i (Valahf). In vederea unuf no5 atacturcesc, ce se putea prevedea, Ghedigold, guvernatorulPodolief, un prieten al luf Alexandru, ridica lute I zidurfnoug, cu 12.000 de oamenf §i 4.003 de call, in cea mafmare parte, neapgrat, MoldovenT. Locurile era5 nesigure,§i hop, de tail, nu Tatar!, prind §i maltrateaza pe dru-met, care-1 iartg mgrinimos 2. Peste tref anf era sg soseascaintre aceste zidurf tarf insu§I fiul Impgratuluf bizantin, vii-torul loan al VIII-lea, care se intorcea dintr'o cAlgtorie inEuropa 3.

Sigismund rivnia pe atunci, dupà coborirea in Tara-Ro-mgneascg, la 1427, pentru a pune din no5 in Scaun pe vi-teazul sg5 ocrotit Dan, care lovi Giurgiul §i Silistra, stg-pinirea asupra Dundrit intregt. Pentru aceasta a§ezg pe ca-valerif teutoni af luf Klaus de Redwitz la Severin, §i totpentru aceasta calla sg. capete Chilia, pe unde trecuseinsu§f in fuga sa de la 1396, dupg marea intringere deSultanul Baiezid. Alexandru flcu decf un zggaz la gurariuluf §i izbuti sa apere de du§manif cre§tinf §i Cetatea-AIM'. 0 interventie litvano-ungureascg trebuia sg faca peAlexandru a primi pe Teuton! la Dungrea moldoveneasca 5.

Ca titlu de drept pentru cucerirea plAnuita de dinsul,regele Ungarief, suzeran al Terif-Romgne§tf,pe care o socotiaca o stApinire a sa, aducea reclamatiile luf Dan §i ale cBa-sarabenilor, sif. Sigur de inggduinta luf Vitold, sprijinitorulde pang atuncf al luf Alexandru, el aruncft pe Munteanasupra Moldoveanuluf pentru acest Tinut al Chilief. Biru-

1 Cf. Bogdan, Inscripfiile de la Cetatea-Albd # stapinirea Moldova'asupra a, In Analele Academie! Romine", BucurestI 1008, p. 341,nota 5.

2 Editia Poitvin; traducere romaneasc5, In Archiva istorictY,11, p.130.2 Phrantzes, pp. 118-9.2 Dupl materialele din Prochaska, Codex Witoldi, Chilia # Ceta-

tea-Alba, pp. 85-6.6 Ibid.

www.dacoromanica.ro

ilASARAPIA D'INTX10 VEAC AL SIOLDOVEY it

inta ramase insä a acestut din urma, care lasa pe Polonipentru Litvant qi se asigura astfel de catre un nod atacunguresc. Putu sI moara dect stapin deplin al acestor parp,locuite §i aparate de Romint §i chemate la o viata istoricade Domnia Moldovet

3. incerearea imer Basarabit moldovene01 osehite.

in aceasta Basarabie, acum moldoveneasca, fara insa ocon§tiintA deosebita, Cetatea-Alba 2, cu jupinit el, aveapoate 3 alta organisatie decit a ora§dor din launtru, cu§oltuz §i pirgart. In Chilia se p5strail Inca puternice sim-patit muntene, §i Ungurit avead prietent .pe aid, ca §i prinBraila, fiind un drum spre Ungaria 4. In sfir§it Armenit,Genovesil, Grecil erad mat bucuro§l de o stapinire italiana.Ca toate porturile, §i acestea erail mat putin ale uscatulutde care tinead, decit ale Mara care li dadea hrana.

Inca din 1435, Cetatea-Albä e in mina until obladuitordeosebit, calugar, poate vre-un fid de Domn calugarit, saüun nod Alitropolit de Asprokastron, §i Venetia se hotärisä trimeata acolo o corabie anume, care nu gäsi Insa des-tula siguranta sad destul ci§tig : vice-consulul Francisc Duodonu e 'pomenit mat tarzii15. Prin tratatul de impArtire aserif intre fratit vrajma§t, fit at lut Alexandru, Ilie §i Stefan8,

acesta din urma capAt5, la Septembre 1435, un apa-nagiu cu Vasluiul, Birladul, Tecuciul, cu motile pe Co-

cu Chilia Impreuna cu vama §i baltile et, dar feint'

1 Ibid.2 Notes et extraits,1, pp. 573-4, 581.8 Daca jupIniI" nu shit pircalabir.

Wawrin, Enchiennes cronicques, ed. d-reI Dupont sa6 a lul Hardy.Chilia trimesese i soil la Sinodul din Basel ; Studif i docurnente, 1.11,p. xxxm, nota 3.

5 lorga, Notes et extraits pour servir a l'histoire des croisades au XV-eeihle, 1, pp. 573-4, 681.

6 Hurmuzaki, 1 2, pp. 856-6, n-1 673.

1-id

6

fl CEL

vurluid,

www.dacoromanica.ro

48 INCERCAREA UNEI BASAIIABIT MOLDOVENESTY OSEBITE

Cetatea-Alba : locul de resedinta cell alese, fu insa, dupacit se pare, nu Chilia, ci Birladul, si une orr Vasluiul. Nuera o tara, ci numar niste veniturr, Stefan suindu-se la Su-ceava si Ilie coborindu-se la Vasluid1, dar culegerea veni-turilor in aceleasr partr indruma o stasiare a Moldova

Era si o nevoie de apiirare localei, fata de Tatar!, caH,pradind in 1439 Moldova-de-sus, se aruncara, in anul ur-mator, asupra Vasluiulur si Birladulur 2, necutezind sa ataceinsa, din causa legaturilor vechr cu Genovesir, Chilia siCetatea-Alba. La 1440 Inca, de frica acestor navalirr, seintaresc zidurile Cetatir-Albe: rugaciunea pircalabulur Te-dorca, poate t de Telicha), trebuie cetit : Telcra, dupaortografia genovesa, care da 6, prin ch saii ih: sa fie Tulcea ?

pomeneste ca Domn acuma pe Stefan, pe el singur, tea-lug rul, fiind inlaturat si Ilie neavind aice nicrun drept 3 :inscriptia e redactata in greceste si arata ca fata de Mol-dova de cultura slavona aid era o alta viata, orientata Inalta directie. Urmasul Jur Tedorca, trecut apor, daca iden-tificarea propusa de d. I. Bogdan se admite, in serviciulGenover si ratacind Ora tarzid supt alte cerurr, fu un Iur-ghicr, fiul lur Iurg deer, si ginerele Logofatulur Oancea4.

Inca din 1443 lupta dintre trail pornise iarasT, Inca marInviersunata : Ilie pierdu vederea, iar Stefan, ca pedeapsa,viata. Cea d'intaiii urmare a razboiulur nelegiuit fu o in-doita ciuntire a Tinutulur dintre Prut si Nistru : la Nordca si la Sud.

La 1433 regele Polonier, dind Sepenicul, 'retina, Chmie-lowul, dar nu Pocutia, recunoscuse lur Stefan hotarul de la&dal Poloc plinii la Mare5. La 1435, Ifie, nu numar ca pi-rasise drepturile capatate de straunchiul sad Petru, prin-tr'un imprumut cu zalogire de teritorir, asupra TinutuluT,

1 Chilia fi Cetatea-AlbrY, pp. 95-6.2 Bogdan, 1. c., d. 50.8 Bogdan, Inscripliile de la Cetalea-Albd, p. 311 §i turn.i Hurmuzaki, P, pp. 881-2.5 Ibid., pp 847-8.

www.dacoromanica.ro

13ASARAIIIA SI CEL VEAC AL MOLDOVEI 1.7

de peste Prutul bucovinean, al SepeniculuT, staroste eraatuncT Jurj 1 dar adAugise si rusinoasa peiriisire a Hoti-nulul, numgrat, algturT cu cetAtile recunoscute luT *tefan,ca unul din centrele acestuT teritoriu. MoldoveniT nu segrgbirg insa a executa acest tratat i impgcarea cu *tefanzgdgrnici cu desgvirsire indatoririle luate intr'un momentde restriste. Acuma insg, dupg orbire, Marinka, sotia po-long a' Jul Ilie, sili pe pircglabul hotinean Manuil a ceda,la 28 Februar 1444, in minile castelanulul de CracoviaPalatinulul RusieT cele treT cetatI2: dacg insg. Ong laSimpietru the va cptta mosiile de adgpost in ,Po-Ionia, eel doT dreggtorT regal! s dea innapoT depositul.Actul e datat insg din Lemberg, si intrebarea era dacg aceTce se aflail la fata loculul erag dispusT sà asculte de po-runcile unor pribegT ce nu erail sg se maf intoarcg inna-pot. Dar in 1450, cind ostI polone venirg sg sprijine causafiuluT maT mic al luT Roman si al Marincgl, Alexandre],Hotinul nu trebui sg fie cucerit, ca i Neamtul i Suceava 3.OameniT MarincAT pastraserg insl tot eT cetatile, i Manoilrgmase Inca multI anT in Hotin.

De fapt insä prin cedarea de atre Petru-Voda, alt fildin florl al luT Alexandru, Chilia intra in stApinirea Un-gurilor luT loan Hunyady, al cgruT sprijin sail a caruT in-gaduinta erail de nevoie pentru ca sg poata domni cinevain Moldova. Un frate vitreg al acestuia, Bogdan, tatgl luT*tefan-cel-Mare, trebui sä se indatoreascA a nu ataca acestloc de strail al cruciateT ungurestI la gurile DumlriT. Pg-zitoriT cetatil insg faceail serviciu Domnulul muntean, careera socotit pe acest timp ca un Voevod al mareluT Voevodardelean i apitan al regatuluT UngarieT. Prin acestI os-tas1 aT ocrotitoruluT, Chilia era astfel a urmasilor luT Mir-cea i Jul 1)an al II-lea. Din partea lor, in lupta luT Bog-dan cu AlexAndrel, pe care Polonil II aduserg, dar caresingur nu era in stare, la vrista si cu neajunsurile lul, sä

Studi p documente, XIX, p. n.2 Hurmuzaki, 11, p. 699.3 Dlugosz, la anest an.

2

1

IrorrAM

pi

nu-pl

www.dacoromanica.ro

fit INCERCAREA UNEI BASARAI3It MOLDOVENEFT OSEBITE

ramiie, regele Casimir §i sfetnicii sal, cu gindul la bogatiaCetatii-Albe, se pregatiaa serios sa (uneascä §i. sa intru-peze pentru totdeauna Moldova la regatul Poloniei, . In-tre sprijinitorii lui Alexandrel era §i vechiul credincios al,familiel sale, Manoil de Hotin, §1 un alt pircalab, pe care1-am a§eza la Cetatea-AlbA, Costea. Cind Bogdan-Vodaperi de mina nelegiuita a lui Petru Aron, totu§i fratelesail, cind acesta ajunse a stringe in jurul Au mai toataboierimea, Cetatea-AlbA, pe linga Neamt, ramase in grijaCpircalabulurD, §i acesta o pastra pentru tinarul Domn legiuitcare purta numele venerat al lui Alexandru-cel-Bun. Untimp Alexandrel avu, pe linga alte cetati, §i Vasluiul §i, ade-vdrat stapinitor basarabean, el hotara§te in 1452, asupra bal-tilor Botnei, pescariilor Nistrulur §i \Tama de la Tighinea '.Din partea lui insa, in 1454, Petru daruie§te mo§ii la Vas-luiii, la Brodul Calugarilor, la Leipmpa, care se infati§eazaacum intaia§i datP. Il vedem la 1455 Wind §i danii laNistru : prisaca Bileaca §i vadul Ro§cautii, luati de la Mi-drea lui Jumatate 3.

Alexandrel fu pang la sfir§it Domnul din Cetatea-Alba,unde muri, de otrava boierilor sAi, in 1455, anul cind pes-cad moldoveni din Cetatea-AlbA ocupara, fArA poruncl dela cineva, cetatea Lerici, la gura Niprulul, de la proprie-tarii ei genoves14. La disparitia sa, se pare ca. regelePoloniei se gindi, ca ruda, a cere pentru dinsul portul celbogat al Limanului. Nu-1 putu capata ; pircalab era atunciPetru, fratele Costei 5 ; innaintalul sAil Stanciul, care-§i pe-trecu aid mar toatA viata, orinduise sA se repare iarA§T zidurilefn Mart 14546. IndatA regele facu insA sa se dea MarinkAica despagubire Siretiul §i VolovAtul, la Prut, dar Tetina §iHotinul ramasera in mini moldovene§ti : soarta lor trebuiasa se hotarasca mai tarziil, cind Petru Aron VA face in-

' Chilia # Cetatea-Albet, p. 106.2 Orest Popescul, Citeva documente moldovene, CernAutI, 1895, pp. 8-9.3 Mianicki, Materiale, p. 84; traducere In Uricariul, XI, p. 10.4 Chilia # Cetatea-Albil, p. 116 §i urm.6 Pirvan, Alexilndrel-Vodit # Bogdan-Yodel, Bucure§tI, 1904, p. 101.6 Bogdan, Inscripiiile, p. 327 §i urm.

www.dacoromanica.ro

bAsArtAtak §1 CEL MINTAI6 VEAC AL MUM:IVEY 40

chinarea cerua 1 in 1457 se vede insI a Domnul Mol-dove! tot avea dreptul de a-§T pune starosti! in Hotin §1Cern Ault 2.

Vremea luT *tefan-cel-Mare venise. Citeva puncte cuprivire la Tinutul nostru mat trebuie fixate innainte de ainfatip partea lur in fastele celor ma! glorioase isprOvI mol-dovene§t1.

4. Organisatie .fri culturd basarabeand panel la pfan-cel-Mare.

DecT Basarabia in sensul de astAzI al cuvintulutcuprinde cloud cetAtt numat : Hotinul la MiazOnoapte §i laMiazAzi Cetatea-AlbA, care singurA presinta prin ea insA§To insemnAtate de negot. Hotinul are §1 varra : pentru mAr-furile ce vin pe drumul Doroholulut orT apuca pe acesta ;Tighinea e §i ea o vaml, dar ail zidurT : Vodä o arendeazIcuiva, care o (tine', apatind, prin aceia.§1 invoialä, afara delocurile scutite, §i alte veniturt, dincolo de ora§. AlexAndrel-VodA ni le arna Ia. 1452 : vamA in hotarele mo§iilor vecine,pripas de la vite, folosul de la pesariile NistruluI §i de labaltile alatuite de cursul Botne13. De sigur a Jot a§a,cu arendarea vamit §i veniturilor ora§ulut, era §1 la Hotin.Viata orA§eneascl se 'Astra numat la Cetatea-Albl.

ManAstirt lipsesc aproape cu totul pän't acurn ; se dailinsil pe aid veniturT de pescuit, de pripA§it, de vOmuit prinsate, precum §i mo§i1 cu prisAcT, mAnIstirilor de dincoacede Prut, ca Bislrita, ocrotita de neamul lut Alexandru-cel-Bun. La 1454 carale alugArilor de la Moldovita merg cdupgpe§te la DunAre ort la Nistru, prin vadul LOpu§net, prinal COlugArilor, al TutoreT4: mgnästirea avea de la un ste-

I Hurmuzaki, 112, pp. 65-7, n-1 52.2 Ibid., p. 674.2 Archiva Istoria, II, p, 141.4 Orest Popescul, pp 8-9.

www.dacoromanica.ro

20 ORGANISAVE t CULTURA niSARABEANA PADA LA §TEFAN-CEL-MARt

fan-Voda locul (Leontal la Nistru, cu prisaca, iezerele, fine-tele, moara si vadul la Nistru, pana la locul (uncle a sezutVilceal 1, iar de la $tefan, fiul luT Alexandru-cel-Bun, si dela Alexandre! (1445, 1449), jumatate din <lacul Covurulurin care se varsa apa Ialpugul ce vine de la Cahul,, cudreptul de a lua jumatate din pescuit si vama pesteluT §1cea de tpe uscat, 2. CalugariT de la Pobrata facead la Botna,uncle-1 zice Innalta, Visoca,, linga clacul de la ustia Biculull,

miere scutita de dijma §1 avead cin fata, pescaril la Nis-tru : la 1466 gäsim aid si eprisaca lui David' *. CeT dela schitul Varzarestr (?), in chiar aceste partT, stapiniail siprisaca luT Acibec) 5.

Cite unuT raze§ i se dad paminturT fr stapin, pamin-turf confiscate orT i se intareste mostenirea, cumparatura dela alti razesT. Astfel, luT Coman de Bezin, supt A!exandru-ce1-Bun6 stapiniT Bezinului orheian apar §i la 14367. Ale-xandru-cel-Bun mar dadu Gromobitna, si1ite la Nistru, luTVilcea si sotieT luT Olga; Stefan-cel-Mare, caruia-T ramaseseapoi, o schimba cu un sat sire tean, asezind aid pe fe-meia LucaT Ecobescul si o nepoata, fata lur Lazar Prodanescul 5. Tot Alexandru da SolotfeniT, in Lapusna °, undeaflam aptT (1638) pe nepoata luT Virnav §i pe fata luT Min-dad, Antimia 1°. Patru sate la Hotin (si Noua-Sulita) se recu-nose lui Ivanco Mihailas " , care nicT el nu era in frunteaboierimiT. $i feciorT de popä se intilnesc intre eel daruiti

1 Wickenhauser, Die Urkunden des Klosters lfoldatriza, p. 55.2 Ibid., pp. 61-3.

Archira istoricd, II, pp. 114-5,4 Ibid.5 Venelin, Documente romino-bukdreftl, 1840, p. 61.6 Uricariul, I, pp. 458-9 Urumqi: Ioan, Prodan, Nasta.sia, Oleana,

Magda Mica.7 V. Shull! i documente, XVI, p. 396 §i urm.8 Studa i documente, V, p. 211, n4 2; originalul, ibid , p. 386, n-1 2.9 I bid., p. 218, n-1 35.10 Ibid., p. 237, nota 1.11 Ibid., p. 397.

8

www.dacoromanica.ro

BASATIABIA V CEL D'INTX16 VEAC AL MOLDOVEI 21

de Alexandru-Voda in aceste parti : astfel un loc la Vilcov,pe vechr hotare, la Cgluggra, e dat, la 1428, luT Vilcu fiulpopel,Zaharia 1.

Supt Ilie se dg loc pe Ichil, la Cobilna, lur Dima, unul dinsfetnicil domne§ti 2 Ilie §i Stefan a§eazg la Cruglih linggHotin pe Iva§co, fiul la Balasin 3, t in vechile hotare). a Locdin pustie, dgruiesc ei, la 1436, lui loan Caute§, pe linglIli§e§ti, §i aid se face Poiana lui Caute§, apor satul Cguti§enT,Minas la urma§ii intemeietorului §i pana peste un veac 6: ecel d'intgiii cas bine cunoscut de colonisare. Lur Petru Dur-nea i se da movie, in 1450, de Bogdan-Vodd, la apeleGruiet §i Sacovgt, ape basarabene, cu <locuri de prisacg inpustie,, locurl de moarl, chlabnice), clocurl de finate),t dupg obiceiul priskilor) 5. Mar tgrziti, Stefan-cel-Mare vaface stgpin la Puhoiul in LApu§na pe Postelnicul NicolaeMatostat §i pe Gliga§ Melciul, §i cu acest prilej se in-seamng drumul ce ducea de aid, de la Prut, la Ceitwtniide lingl apa Nistrulul; in vecingtate era cocina Ggngu-roaii bltrinei, 6. Dar despre opera rnilitarg §i colonisatoareimplinitg de el aid, se va vorbi deosebit.

Pang aigi e vorba de vadurT §i de pescgrit, ici-colea, cucite o prisacg in valea BotneT orT a Lgpu§neT. S'ar credea mar sus de aceastg cpustie,, in partik de cgtre Sepe-nic, lipse§te rinduiala pgmintului dat la mAngstiri §i la bo-ierT, dar §i aid ggsim in veacul al XV-lea dovezi de lo-cuintg §i organisare, de fiinta curtilor boiere§ti cu morT §i(posade) (circiume) gra indoialg. Intra boieril Moldover la1435 aflAm astfel pe Vilcea din Lipnic, in pgrtile Hotinu-lui 7. Lingg Hotin. chiar, Alexgndrel int4rise, la 20 Iunie

1 Uricariul, XVIII, p. 1 si urm.8 Uricariul, III, pp. 114-5.8 Studir fi. documente, XIX, p. 11.4 Ghibanescu, S'urete fi izvoade, V, p. 181.5 Oreste Popescul, 1. c., p. 7.6 Uricariul, XVIII, pp. 32-4.7 Ulianilchi, Materials, p. 51.

www.dacoromanica.ro

22 ORGANISATIE SI CULTURL BASAIIABEANX PANA. LA FTEFAN-CEL-MARE

1453, cocina dreapta de la stramo§1,, pe care 0 avea cu-noscutul §i bogatul negustor Mihu Logofatul, cpe Raut), laProcopenI, ccu morI §i prisacr, §i, ceva mai jos de Raut,unde a ineeput fi, s'a intins eetatea noastrd Hotinul, <un satpe Nistru, cu numele Ra§covtiT, ce a cumparat cu dreptelesale mijloace,. Acolo fusese curtile lu1 Danila §i Budul §iera prisaca, pomenita, Bileaca .

De bunk seama atund se hotari §i brudina Dural-if §i aNistruluI, cea d'intaiii mai grea decit cea de-a doua '1.

E cu neputinta de admis sI se fi pierdut miile de do-cumente prin care s'a creat proprietatea raze§ilor din toatesatele basarabene. De fapt eI erail maI vechI decit Domnia,§i aceasta a recunoscut totdeauna, pe basa actelor schim-bate intre eI, dreptul lor de stapinire. Astfel la 1786 sestatornicia inteo anaforà acest principiu privitor la mo§iileSfintenT, Cornova §i Cocioaia din Orheiii : c ace1 raze§1,macar de §i n'ati avut scrisorT, ci numar ni§te zapise devinzare intre din§i1, carele Inca nefiind cuprinzatoare detot trupuI mo§iilor, insa Sfatul DivanuluI, razimindu-se pevechea lor urmata stapinire, ail hotarit ca o stapinire In-vechita nicIodata nu se poate sminti, §i Domnul Alexandruloan [Mavrocordat] ail Intarit anaforaua) 3.

1 Uricariul, XI, pp. 76-8 (dupa Ulianicki). Cf. Intlrirea lift retru Arondin 1455, ibid., pp. 79-81.

2 Ibid., IV, pp. 204-5 (forrnä din veacul al XVIII-lea).3 Ibid., XVI, p. 155.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL al H-lea.

tefan-cel-Mare si Basarabia.

1. Wan-eel-Mare 0 apararea Basarabiel de Turd.

Stefan fiul la Bogdan-Voda, venind din Tara-Romaneascapentru a birui pe Petru Aron la Dolje§tr §i Orbic §i a-1

inlocui In Suceava, la 1457, nu putu trimete la Hotin pir-calabul sail sail pircalabir sar, cacr el tinea cite dor infiecare cetate. Petru Aron, fugind, daduse cetatea Polo-nilor, §i cea d'inthiii grija a noulur Domn trebui sa fie aceiade a capäta din noil aceasta cheie a Nistrulur superior.Dor anr, cetatea fu incunjurata de ar la Stefan, taindu-i-seputinta de air capata hrana §i ajutor. 0 invoiall se facula Overchelautr (4 April 1459) cu comandantir din Rusia§i Podolia, cari se indatorira a face ca Domnul pribeagsa plece din Camenita, unde a§tepta ceasul prielnic §i sase adaposteasca la Smotrycz. In schimb, el, Stefan, nu vamar tulbura cetatea, ci-r va ingadui luarea vamir, pescuitulIn Nistru, adunarea de lemne §i tot felul de legaturr cuora§ul, care ramasese al Moldova . Numa peste trecerede citava vreme putu sa intre In cetate Goian pircalabul,sail starostele, dupa titlul polon, pe care-I aflam la 1466,fiind lnlocuit apor prin Vlaicu, unchiul lur Voda, frate cumama-sa.

La 1466, dupa ce mare§alul general polon, Loan Ryt

' Hurmuzaki, 113, pp. 126-7.

www.dacoromanica.ro

24 §TEFAN-CEL-MARE §1 APARAREA BASARA BIEr DE TURCI

winski, fusese la Stefan, Goian staroste de Hotin, cu ve-cinul Sendrica, din Dorohoiii, 0 cu Vlaicul 0 Iuga Vistierulse intilnesc in Ilotin cu arhiepiscopul de Lemberg, cu Pa-latinul Rusid, cu cel al Podolie care era 0 de Sniatyn,Colornea 0 Carapciii, si cu un trimes special al regeluIpentru all tinea, la Sf. Francisc, adunarea de impaciuire0 judecata de toamna, rämiind ca aceia de primavara safie dupa Sf. Gheorghe '.

in aceste 0111 de sus ale Basarabier rasarira indata cadusmani Tatari1 din Crimea, al* Hanului Mengli-Ghirat, celde-al doilea stapinitor acolo. Valle basarabene se umplurala 1469 de pilcurile iuti ale salbatecilor calarell. MoldoveniIli luara urma la intorsul cel rapede 04 putura ajunge, zdro-bindu4 0 prinzind pe Eminec, fratele Hanulul. Lupta sedadu linga satul Lipnic, al urtnasilor .luT Vilcea, in c dum-brava}, pe drutnul la vadul Otaculu13. Indata Stefan asezala Orheiii un nod pircalab de cetate, care la inceput nupoarta acest titlu 3. Acesta fu Gangur, a carul mama,t Ganguroaia cea batrinav, vazuram cl avea ocina acolo,linga. Puhoiul, pe Botna. Apoi la 1480 Vlaicul unchiul lulStefan, pazi la hotarul tataresc, venind de la Hotin, Orala 1486, 0-I urmeaza Grozea fiul lur Micota, iar apol (1492-3)iarasI Gangur 4. Pircalabul avea linga dinsul o ceata deluptatorT 0 din acestia, ca din Malusca si Neicea, dinCozma Razan 0 Dragus, inrudit1 intre sine, Stefan facea,lasindu4 tot ostas1, colonist1 a1 Basarabiel rasaritene, in pus-tiile vecine, pe malurile BiculuI 0 VisnovatuluI, unde totus1erad 0 vech1 stapin1 de Ocilla, ca, in casul de mai sus, Sul-tana si Marasa, mostenitoare a altor luptatorT pentru taratimpotriva Tatarilor,.

Mai grabnica i se paruse lui Stefan, de la inceput, intre-

1 ibid , pp. 700-1.2 Bogdan, Vechile cronia3 Uricariul, XVIII, p. 33.4 1. Bogdan, Documentul Rdzenilor din 1488, in Anatole Academia

Romine", XXX; Uricariul, XVIII, p. 479 §i urm.

www.dacoromanica.ro

STEFAN CEL-MARE I BASARABIA 25

girea hotaruluI de Miazgzi prin luarea Chiller. Cu atit maImult, cu cit Turcir, intetitI de ruda si ocrotitorul sad VladTepes, IT trimesesera, in aceia§I chi:4 cind oastea lor intraprin paclurile Teleormanulu1, corabille la Dunarea-de-jos,unde era foarte cu putinta 81 se incuibeze, distrugind co-mertul i izgonind linistea §i siguranta. *tefan li se facualiat pentru a-I impiedeca de a se aseza eI in cetatea a§ade rivnita §i a§a de folositoare. Deocamdatg, in aceastaincercare din 1462, el se alese, la 22 Iunie, numai cu acearand in picior care-1 flcu sä sufere toata viata. Dar la 26Ianuar 1465, dupä o cbgtaie, a ziodurilor care tinu o zinumal, capitani1 munteni dadura Chilia in minile pircIa-bilor nouluI stapin, Isaia si Buhtea 1.

Indata vedem carale mergind pe la Tutora si alte va-dur1 intr'acolo, aducind de la manastirI pine, miere §i cum-parind pe§te pentru calugarI §1 boierI 3. Doar din acestepartI scoteati fiiI lul Alexandru-cel-Bun tributul a 200 carade morun pentru regele PolonieI!

Cetatea-Alba pe atund se afla in buna stare de aparare,iar Lerici nu fu pargsit declt ceva maI tarzh13. Masud deprevedere se luasera pretutindenT, pentru ca. Inca din 1469flota turceasca aparea la <Saline,. adeca Sulina, parind cavrea sa se indrepte spre Liman 4. Intre zidurile cele tarI se'Astra ca un chezas pentru pacea tatareasca SultanulEminec, fratele HanuluT, care insa fugi hi 1473 2

Rgzboiul din 1475 al Turcilor impotriva luI *tefan se in-cepu pentru Chilia, pe care Sultanul nu void s'o lase inminile ulna astfel de om, §i cu acest prilej se ceru §i Ce-tatea-Alba 6 ZVonurile de atac in aceste part! nu se ade-verisera insa decit in Maiü, cind furl izgonill ni§te sangiaci

I Chilia # Cetatea-Albd, p. 122 si urm.2 Archiva istoricd, I, pp. 115-6.

Chum i Cetatea-Albd, pp. 129-30.Ibid., pp. 131-2.Ibid., p. 137.

6 Dlugosz, XIV, pp. 609-10.6

www.dacoromanica.ro

26 §TEFAN-CEL-MARE §I APLIAREA DASARADIET DE TURCT

de hotar, venitl de prin Dobrogea I : Caffa azu insl invara acestul an, loviturd grea §i pentru negotul Moldovef.Dintre prin§il genovesl ce erad indreptatl spre Tarigrad,o searnd furl aruncatl de furtund la Chilia §i dupg aspradating din acele vremurf el furl du§r la Suceava, ca robfaI Domniel 3. Ace§t1 rob! furl cerutl, precum §i cedareaChiliel macar, In 1476 ; dar §i data aceasta incercarile fa-cute cu Ienicerf §i galioane Impotriva celor cloud cetatf nuizbutird : nicf chiar dupa infringerea lul $tefan la Valea-Albd.din codril Neamtului §i imprd§tierea o§tiril sale. CeteleTatarilor intdid trecurd §i Prutul, la $tefdne§tf, fiind apolrdspinse nu departe de Suceava; urmarg o§tile Turcilorbiruitorl, care ajunseserd §i pAnd la Hotin, adapostul Doam-nel Maria lul tefan, fgrA sd intre insl §i el in väile basara-13ene unde nu se ascundea nimic care sd li poata atita am-bitia sad poftele 3.

Toatd grija se cheltui de acum innainte, Ong la grozavanenorocire a caderif Mr, pentru aceste cetatf : In 1475-6 lu-cre' la Cetatea-Albd me§teril cari dadurd poarta cea mare,supt piralabil eel nof Luca §i Haman said Harman 4. Dela 22 Iunie la 16 Julie 1479 se face intdrirea, cu zidurf depiatrd, a Chilie5. in 1479-80 Duma §1 Hrdman isprdvesc uncmur, in Cetatea-A1b16. Iar la 1482 arhitectul levantin loanPrivana zidia biserica Sfintuluf Nicolae din Chilia, puindu-1in frunte o inscriptie greceasc47.

Se §tie a in 1484 Sultanul a fost sifit de Ienicerf sdMed o campanie care sa li dea glorie, pradd §i rob! §i cd*tefan fu prins cu totul pe neprevAzute, el fiind cuprins inpacea recenta incheiata de Matia§ Corvinul cu Turcil. Pe

I Chilies # Cetatea-Alba, pp. 142-3.2 Ibid., pp. 1445.3 Ibid., p. 156.

Bogdan, Inecripliile, p. 330 0 urm,6 Acelml, Cronice inedite, p. 66.6 AcelatO, Inecripliite, pp. 336-40.7 Mentoriire Societitfil din Odeea, II, p. 484 0 urm.

www.dacoromanica.ro

STRFAN-CEL-MARE 0 BASARABIA 27

pa mint hasarabean se uni Hanul cu Wile Sultanului sitot aicr veni si Domnul muntean, Vlad Calugarul, care Inadin 1483 clutase a lua Chilia. Cetatea, uncle porunciaiiMaxim si Ivasco, fu cuceritA in opt zile, la 14 Tulle, IA-

cindu-se indata, cu ajutor de multe corAbiT, intAriri noul(de spre uscat §i de spre apl), si ridicindu-se din noil ce-tAtuia cea veche din ostrov, pe care, din motive strategice,Stefan Ina's! pusese s'o dArime la 1476 '. Numat doul zilese impotrivirA Gherman si Oanl in Cetatea-Albl, uncle seumplurl iute de salahorT santurile de opt picioare de adincT,pline cu apa Limanului (4 August). Rominil furl llsatI, iarnegustori! strain!, ca §i sateniT adapostit! intre zidurT, dus1 laConstantinopol si a§ezati acolo pentru ca sl ajute la info-rirea CapitaleT osmane. Oastea biruitoare se intoarse tot peuscat, pe la Chilia, si lul apoT, prin vadul Isaccii, drumulDobrogii. In marea cetate de la gura Nistrului rAmAseserlnurnaT c 200 de familii de pescarb ; in Chilia si maT putinllume de sigur. Din Tinutul inconjurAtor, unde se cultivagriul dupl mArturia izvoarelor, se facu cite o raià de hranlpentru IeniceriT asezati in Chilia ca §i in Cetatea-Alba. Unsingur sangeac, stind, se pare, in Chilia, ca Mc maT potrivitpentru supraveghere, avu in sea mA noua provincie turceasclde la Sudul MoldoveT. ImprejurArT pe care le vom arAta matdeparte facurl insA ca nictunul din satele romAne§tT sA nuse mar pAstreze §i chiar unele nume de ape, ca al laculuiCovur, sA se schimbe. Cel d'intAiii renegati rominT se ivirl§i el, §i unul din ace§tia, boier de neam, ajunse dregAtormaT innalt al Forth!, acel Sinan-Celebi, care merse la 1523in misiune la. Steflnitl-Vodl ".

Provincia Sultanului 41 indeplini foarte bine menireapentru care fusese intemeiatA. Bali-beg, fiul MT Malcociii,rAspinse un atac al luT Stefan asupra Chilief la CAtlAbuga,decl lingA lacul clruia i se zice astAzi Catlapug, in No-vembre 1485. Si orice mi§care a Turcilor impotriva luT

1 Istoria armata, I, pp. 150-1, 152.2 Hurmuzaki, ll5, p. 708 0 urm.; Archiva istoricd, I, p. 10.

www.dacoromanica.ro

28 §TEFAN-CEL-MADE §1 APXRAREk. BASARABIEI DE TDI1CT

§tefan fu sprijinitA de aid. din aceastd Basarabie, care dinnoil se fAcuse du§manA. Mare le Domn fu silit deer a-§1 face,in conditiile ce i se cerurA, pacea cu Sultanul, clutindapof rAsplAti iurea, cu ace§tI Turd din cetAt1 cari-1stAteail la indAminA, gata sA capete prin el pradA la cre§-

Nebunia 4mbitioasa a regehn Poloniei Ioan-Albert itdeschise iarA§1 drumul spre Pocutia strAbunnla

Dar pentru apArarea statornia de Otre Turd se intAride sigur atuncea LApu§na, iar pIrcAlabul de hotar se a§ezdla CiubArciti, vechia centru de UngurI husit1; aid pAzia la1526 FAtul §i peste noul an! Tom§a.

2. Basarabia Cu cele timpuri dupel moartea11,4 a;telitn-col-Mare.

Dupl moartea lul $tefan, in 1504, aceastA Basarabie pier-dutA se acu drum pentru top nAvAlitori1 pginT. Cind, la1511, tinArul fia al SultanuluI cuceritor, Selim, ginere alHanuluI crimlean, se ridicâ pentru stApinire impotriva ta-tAluI batrin §i nerAzboinic, el trecu de la Trapezunt inCrimea §i de aid in sangeacat, a§ezindu-se chiar o bucatAde vreme in Chilia, al cArn sangiac ii va fi recunoscutindath ; Cetatea-AlbA fu silithL insa prin lupt&' a primi peTataril pretendentulul.

Selim ajunse Sultan cum dorise, dar drumul de pradlnu se inchise cu aceasta. La 15i8 Tatarif lu1 Alp-Sultantrecurl pe la vadul Sarcifif, lingg care era de ceastAlattlparte a Prutuluf tirgul SArata, de mult nimicit prin ase-menea nAvAlirI. Pentru apArarea MoldoveI de ace§t1 du--man! fusese nevoie sa se creeze o Vornicie a Tern-de-jos,§i cel Vornic cu acest titlu e CarabAt ; VodA in-su§1, Bogdan, fiul luf tefan §i tatAl luI §tefAnitd, Domnuldin 1518, Meuse, din nevol militare, o noul re§edintA dom-

Uricariul, XVIII, pp. 116-7; Memoriile societhyit din Odesa, H, p.563; Arehiva istoried, I, p. 83; Chilia p Cetatea-Albel, p. 187; Banclini,In Analele AcademieI Romine", XVI, la urmä.

tini.

dintOifl

www.dacoromanica.ro

FrEPAN-CEL-MARE SI BASARAntA 20

neascd la Hu§T, unde *tefan-cel-Mare Inca zidise bisericd,de piaträ §i Curtr de locuintd. Tatarit furd, §i data aceasta.invin§t §i izgonitll. Peste opt ant, Sangeacul de Chilia §1Cetatea-Alba, erhasule), poate Feisullah, se tinea gata säl9veas9,1 Po Ionia g, daca ar indräzn i. sd alerge in ajutorulUngarieT, al cdrit ultim rege, Ludovic al II-lea, peria' insmireprile de la Mohacs.

Se cdrati rob! polont cu miile prin aceste vadurt, care,in dot ant numat, I526-8,. dadura un prisos la veniturt de30.003 de galbenT ; §i Domnit no§tri, ca Petru Rare§, eratipiritt fie dregatorir regal! cd se amestecd in acest uritpegot care dAdea Seraiului impAratesc §i Pa§llor osta§!slujitod §i femet din bielwg. Alt hot!, cre§tint, strinsurdde, Ru§T, Moldoveni, Polon!, se alcAtuird indata la Niprupentru rdsbunärt impotriva Tatarilor, dar §i pentru desbrd-careal in folosul lor insu§1, a prldátorilor 3. Ace§tia, sintCazacil, al cdror nume, ce insearnnä chaimanale), nu edecit o porecld tätdreased pe care eI o primird §i o flcurdglorioasd in ,analele jafurilor.

Cetätit Orheiulut in curind era sl i se dea o tovard§d.cdct supt Bogdan pentru pagubele fdcute la Orheiti se

cerea despdgubirT de la cdpitanul de Soroca , o stäpindchiar, in Soroca, pomenita in 1510 §i 1522 4, apol la 1532 5,pentru care Bogdan-Voda capdta mod de peste Nistru, tri-metind pentru aceasta la rege pe boierul *erpe. Prin aceasta§i prin cdpitdnia, Vornicia sad starostia, pomenita, a Twit-de-jos, cu oastea sa de Josenr, temeiul Basarabiet romlne§tfse mutase mat spre Miazdnoapte.

1 Isioria armatet, I, p. 21.9 §i urm.2 Chilia fi Cetatea-Albit, p. 183.3 Ibid., p. 184.4 Hurmuzaki, 112, p. 629; 11/, p. 719; Supt. III, p. 9.6 Coste, urrna§ al lui Peritschil; Studir fi docamente, V, pp. 211.3,

114 4.

www.dacoromanica.ro

30 13ASARAIMA buPi. moAntak mif TISPAN-CRL-MAttit

3. ftnprejurcir1 culturale.

Din actele privitoare la colonisarea <pustieT, si la schim-bArile de proprietate ale celorlalte TinuturT basarabene vomaduce citeva pentru a se vedea puterea si voiciunea vietiTromAnestr in aceste OW care in curind erati sA incerce astApini viata politicl a MoldoveT si ar fi stApinit-o de sigurfArA marea nenorocire din 1484 si fArA aceia care trebuiasA.-Y urmeze la 1 5 38.

cLa Pustienr, dincolo de Prut, supt Obreja, intre Troie-nest! si. intre Dobrenl, la Fintira supt Oboroceray, deertot dovezi de veche locuintA, <Stefan), poate cel Mare,aseazA pe Radul DrAculea, din care yin DrAculestiT cariaveail mosia si pe la 155o I. La Bilava lingA Hotin, mareleDomn dAruieste pe BilAii, colonisatorul 2.

Poate Basarabean sl fi fost si acel Dan Bolea, pircAlabde Hotin supt Stefan-cel-Mare sail indatl dupl aceia, fir'al luT loan CrAmeat si care lasA fil pe Baciul, Jurj Balca,s. a.3. Stefan cumpArA de la fiiT luT Fedco Starostescul,urmas de staroste la CernAutT, MacicatovtiT 6. Tot el dA Vo-vinestiT, pe Ichil, si o poianA la Suha luT Roman Ciurea °.

Dintre sfetniciT DomnieT, Iuga Vistiernicul cumpArA pentruPutna SerAuti1 (Hotin) 6. Neamul TAutuluT Logoatul avuseRAzina pe Nistru, care ajunge apol la Huhulea si ur-masiT 1u17.

In urmA, Bogdan fiul luT Stefan dAdu o sAliste pe RAut<in fata guru! IligaciuluTv, diacilor NicoarA si Circeia, alecAror rude vor trece apoT, la 1537, mosia luT Toader Logo-

1 Uricariul, XIV, pp. 148-50.I Ibid., p. 157.

Ibid., pp. 81-2.a D. Dan, Putna, p. 88.5 Uricariul, XVIII, p. 254 ci urm.6 Dan, Putna, p. 221.7 GhibAneseu, Surete fi izvoade, V, p. 126. Cf. Neamul Romelneec lite-

rar pe April 1912.

www.dacoromanica.ro

OTFAN-CEL-MARE 131 13/t§ARAbIA 84

fAtul, pe 24 de zlott tAtAre§t11. Ace last Domn inchinl4 Leonta,, pomenitl §i mat sus, iezer §i &IA, manastirt Vo-ronetulur, la 15132.

Dintre boierif tirnpulut, apor, copiif Iur Ivanco Hanco §inepotif luf Calian vind, la 1517, Solonetul,capatat de acesta,de la Stefan, Impreuna cu Cosacevtir, Trincintif, Strija-covtif, cu conditie de a sluji la cetatect noastrel, la Soroca;ltg Luca Arbure, Portarul de Suceava 3, pe care apt:4 ti-narul sA Cr Domn 11 jertfi.

Acesta, Stefan-cel-Tinlr, intlreste unur vechiii osta§ albuniculut §i tatalut WI Dragota Sl.cuianul, ginerele TAu-tulut, satul aruit de Alexandru-cel-Bun lut Iuban §i trecutlul Andreica Cordarul facatorul de coarde pentru arceorl de snit , de la care iea §i numele de Cordarent; inschimb §1 el dase un sat de peste Prut, unde aft fost viitd-,man! Calinian, Iachim qi. Lucacie, §i 380 de ANT tatarest14.La 1522 acela§1 dl voie alugArilor putnent a pescui trervoloace In Dunlre, Nistru §i la Iezer 8.

Serpe Postelnicul, cunoscutul rebel impotriva lut Steil-nita-Vodl, avea mosie la PuhAcenif Orheiulut §i la satulzis dupl numele slii Serpent, care furl apor unite intr'osingura stapinire. Le tinea pe la 1630 neamul Boul, si dinacesta apor Safta, care fu Doamna luf Gheorghe Stefan, siea pomene§te ca strAmo§ pe Serpe : de douA orT DoamnadArui, §i pe bant la urml, aceate mosit Jur Stamati Postel-nicul-cel-Mare 2, care adusese slujbe Jul Voda §i la Tarigrad.

La Piticent pe Cobile boierul era, supt StefAnitA, SimaVistiernicul, care vindea o parte, cu 320 de zlott WAITS!,Jut Roman Harnza : satul se nulnia dupl Toader Pitic, an-

1 popescul, pp. 39-40.2 VartolomeiA MAzareanu, Troronejta, ed. Marian, pp. 68-9, n-I 1.8 Studit fi documente, V, p. 550, n-I 1. Se maI pomeneste schim-

barea mail sat pe Prut de cAtre Isaico, fiul luI Ivanco Tudor, nepotulluI Dan Ceasnicul, cAtre acelasl; ibid.

i Archims istoricel, II, p. 86.8 Dan, Putna, p. 89.6 Studir fei documente, IV, pp. 274-5, n-I vm.

www.dacoromanica.ro

NPREJURXRi CULTURALk

terior luT Stefan-cel-Mare: el Idsa pe fiica Neaga §i aceastape Stanca Lupea Berheciii lua aid mo§ie cu 500 dezlop tdtdre§t1 ".

MaT tdrzia, la 1527 Petru Rare§ a§eza tintr'un loc dinpustie, in Chigheciti pe Ialpug, mar sus de gura RaduroaseT,in grAdi§tel pe Vitolt 3. Fatul de Ciubdrciti avea, pe atuncT,ca flu al luT Costea Posadnicul, §i el rudd al luT Calianboierul luT Alexandru-cel-Bun, satul SfarosiltI, la Orheiti. El§i surorile ii schimbd cu StoboreniT, luap de la zisul Sd-cuianul Cea§nicul, ginerele TäutuluT Logofát, care viclenisepe SteanitI. Tot atuncT se va fi ridicat Maxin Udrea asupraaceluia§1 Domn, §i i se iea partea din Starosilp pe care, la1528, Rare§ o dd luT Toader Logoatul. SI amintirn a Po-sadnicul fusese rob la Tatar! §1 scosese nepoata Magda,cu 5.000 de aspri

FrAtian pircIlabul, mort la 1 543-4 §i ingropat la Pobrata 5,avea CurluceniT Läpu§nef, §i soacra luT II cid m4ndstiriT Po-brateT 11. erbanca la Ciuluc o cumpArd, prin 1530-40, dela fecioril luT Gavril Peavetul, Nicoard Pdharnicul DoamneTluT Rare§7. La 1552 Cozma Gheanghea, pircAlabul de Ro-man, al Rare§izilor, §i sotia Anghelina tine* intre altele,BildutiT la Hotin, mo§tenirea luT Bi1iü, luatd pe 300 de zlotTtAtAre§tT de la Nastasia, fata Male!, §1 RavacautiT, de latAlexa Rjavenschii, fiul luT Coste, nepotul de frate al luTTeodor Ord§, nepotul de fli al Maru§cil, fiica PanculuT 8).

rdza§ir de la Tome§tiT Grecenilor §i altiT aratd acte dela Petru Rare7.

Stefan Rare§ dd apor tot luT Cozma Gheanghea Ora-labul tun loc de pustiii la Ciuhur, in Tinutul HotinuluT,

Uricariul, I, pp. 149-51.2 Ibid., pp. 153-4.8 Popescul, pp. 26-7.

Uricariul, XIV, pp. 78-80; XVIII, p. 112 si unn.Inscriplif, I, p. 59.

6 Studii i documente, VI, p. 75, n-1 9.7 Ibid., XI, p. 47, n-1 1.8 Ibid., VII, p. 74.

as

c1-1

1

www.dacoromanica.ro

STEFAN-CEL-MM1E §1 MSARABIA 83

pe imbe partile Ciuhurulur, care acurn se nurneste Rujint,II".Masia, confiscata un timp, se pare, trece apor de la GrigoreGheanghea Vornicul, fiul CozmeT, la loan Golae 7.

In ce fel a urmat colonisarea, se vede dupa hotarele demar tarziti : unele mosir- cse incep din Prut i merg pan'in Cahul", altele cse incep din Ialpuh i merg iarasr pan'in CahuI". Undeva se pomeneste Putul Razasilor 2. Puturr :al Cichitoair, al lur Stefan Bujac, arata ce s'a facutla asezarea in aceste partr ale troianulur i pustiulur. Unalt loc se chiama Biserica, dupa eladirea innaltata de colo-nisatorT 3.

Inca innainte de 1420, facuse Alexandru-cel-Bun, cumam vazut, schitul Varzarestr (?) 4. In aceste part1 duraseStefan manastire mare peste Nistru, Capriana, la 35 de chilo-metri de Chisinati 3. Mar tarzil Petru Rares, cu Doamnasi fiiI, daruia o Evanghelie la acest hram al AdormiriT, inOctombre 1544. Alexandru Lapusneanu era s'o inzestreze,la 1559, cu douasprezece mosir5. Pe urrna manastirearaci insa de pe urma cunor calugarT rar, lenesT, netrebnicrbur Dumnezeil si oarnenilor", i Antioh Cantemir-Voda, la1698, if facu mar mult rail inchinind-o Zografulur de laAthos, unde eraii ctitorT Stefan InsusT si fiul sati BogdanOrbul6. La 1559 Capriana avea decT satele Lozati, Prea-joltenT, Onestr, Sadova, BalicenT, LucenT, VornicenT, Du-menT, GlavasenT, Bisericanr, Purcanir-de-jos si vir la Cot-narT7. AstazT Inca manastirea pastreaza sese sate curat ro-manestI (Chipriana, Lozova, VornicenT, ScorenT,

Ghibitnesen, Sande i izcoade, V, pp. 226-33.2 UriCarini, X, pp. 63-5.3 Ibid

Venelin, Dommentc romino-bn1y(lrrV1, p. 61.5 Arhure, 1. c., p. 320.6 Munoriile societali1 din Odesa, an 1c441, p. 349 §i urm.; Uricariul,

IIT, p. 272 §i urm.7 Archira p.

3

intàiiI

sä-

Malcociii,

isloricil, 10.

5i

www.dacoromanica.ro

34 BASARABIA Dt1PAITMOAIITE4. LUI §TEFAX-CEL-11Akt

Condrita) §i pArtI in alte patru (endrenT, Todore§tT, Po-päuti, Parchina).

Ajungem astfel la ruperea din trupul Moldove a intre-guluT Tinut pana la Bic, precum §i a raieleT tighinene, lamarea loviturA din 1538 a SultanuluT Soliman al II-lea.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL al III-lca.

Asezarea Turcilor In Basarabia-de-jos i lupta Moldo-venilor pentru reintregirea terii.

. Mr?' 1?are s itrniasii soi : Tureif n .juimitatea de josa Basarahiei.

Expeditia Sultanului Soliman, fAcuta pe la Isaccea sicLacul Galben), II aduse pAnA la Suceava si päria la Ben-der, unde fAcu sA se aseze marmura amintitoare a faptuluiglorios a a calcat supt potcoavele cailor sal) pe neascul-tAtorul Voevod care indrAznise a sta impotriva puteriisale impAratesti '. Dar, la plecare, el nu lisa numai unDornn mai prost, pe Lacusta, fiul hi! Stefan-eel-Mare, numit$tefan si el insusi, dar o tara mai micA. Tighinea se pre-fAcu in Bender, a poartá), cAtre viitoare cuceriri in Polonia,§i noul hotar cuprinse, mai tarziii, si CiubArciul si CAusa-nit, cu tot Tinutul 'Ana la cursul Bicului. Raiaua celor douàcetilti de la MiazAzi se indoise astfel.

Locurile luate astfel de Turd nu erail prea bine locuite.Astfel in Mart 1535 Petru dtdea lui Tomsa de Ciubarciiica rasplata ChisinAul, tChisinAul-Mare?, sili§te pustie peBotna, tintre Dobra si vecinii , ca sA facà el satul,menit sA se prefacA numai prin mina strainului intr'unoras mare, dar care nu e decit in mai mica parte al nos-tru 2. In ce priveste originea nurnelui ChisinAii, nu e nicio

,Vemoriile societafil din (Mesa, XIII, pp. 263-4.2 Archira istoricit, p. 83.

si

Oale»,

11,

www.dacoromanica.ro

56 PETRI] RARE 1 UIRMASIY SX1

indoiall : §i el vine de la intemeietorul satuluT, de laGasim doar in 1610 pe un Lazar Chisänati intre boierifMoldova (numele vine din Chi§anea ; cf. flijdaii, din Hijdul,Codaii, din Coada, Buzad din BuzA) I. Si alte daniT aleRams pomenesc am vazut-o cpustia).

La 1568 se arata din Constantinopol ca hotarul luT FerhadCeaus, delimitatorul din 1538, e acesta : clinia, plecind dinmalul BiculuI, ar merge spre Vadul Iurdil pentru a trecede acolo la Geamene §i de la Geamene la Feriste Iurdir§i, suindu-se de acolo la punctul Alarica, ar merge suptdealurile vechiuluI Behan, pentru ca s ajunga la sAlaseleRominilor din Botna §i Medemieli. Ea s'ar prelungi apoTla Ciatal-Iusuf pentru a se indrepta pe urma spre izvorulBabagi ; de acolo spre Bosine si de-a lungul drumuluI celuTmare ce vine din Akkerman, ce-1 lasä la dreapta, la dealulde la Izvorul Pirchlabula Ar nil-T.1A de acolo catre laculVocurdina, trecind dupa. Botna si Cabarnica spre a ajungela Nistru) 2.

Dar boierif simtira o adinca durere pentru aceasta pier-dere, a doua zi dupa biruintile luT Stefan si celor do! ur-ma§T aI luT. Stefan cel noü, Lacusta, fu invinuit a el avindut tot termul de la Dunare pIna in muntI, precum siNistrul tot si, nearatindu-se in stare a lua innapoI ce sepierduse, cum era somat, se ridicara impotriva luI preten-dent!, Ora ce, la urrna, Turcul) din Scaun fu ucis.

§i in§tiintasera: c Daca nu veI capata innapoT acea partea teriT ce a luat-o Turcul §i nu te veT impotrivi aceluiaca s'o unestI cu obladuirea ta, sa fil incredintat ca,§indu-se un al treilea dusman, orfcare ar fi, care sit riv-neasca. Domnia, vom trece la dinsul §i nu te vom maTprivi ca Domn.) Si el, saracul, care avea aceiasT rana in su-

1 StudiT documente, VII, p. 369, n-I 22 Iorga, Documente i cercetdrt, p. 176. Numele sInt date asa cum le

cuprinde actul turcesc. 0 arnânuntit 5. cercetare geograticti, in comparatiecu harta lui Dimitrie Cantemir si a !WI Rigas, ar perinite o identi-ficare.

mo.

luT

Il

infdti-

fi

--

www.dacoromanica.ro

ASEZAREA. Turwtr..on iN HAskriAnIA-DE-Jos 37

flet, vorbise de foame §i lacuste, de lipsa banilor, de moartealur loan Zapolya, Craiul unguresc, de la care ar fi pututcere ajutor, §i se rugase a fi a§teptat dor anT' !

Urma§ul sail, Cornea, fid al lul Bogdan-Voda, care-§1zise Alexandru, incepu cu o navälire asupra Tighiner §iCetatil-Albe, prinzind macar oile din care se hraniali Ieni-cerir §i oprind pe negustorir turd aflatr in cale 9. 800 dealai-I turd furä batutl linga Cetatea-Alba, mahalalele Chi-lier arsera §i Sultanul le refacu apor, dupa ce capul rAs-culatulur cazuse supt secure la inceputul Domnier a douaa lur Pare, care merse pana la Tarigrad ca sä fagaduiascaaltfel de purtarr. i, chiar supt Rare§, vestitul negociator laPoarta Ieronim Laski, care §tia ce zace §i in inima lurVoda §i in a boierilor, putea sa asigure cä el (nu pot su-feri cu nicrun chip ca Ii s'a luat partea cea mar frumoasaa Moldover, 3. Cu atit mar mult, cu cit se vorbia ca §i Or-heiul va avea soarta Tighiner4.

Cit prive§te Hotinul, in 1538, el fu asediat de Polon!,vechr du§manr, pentru Pocutia, ar lur Rare§: loan Tarnawski,biruitorul de la Obertyn, incepu impresurarea la 18 Au-gust §i dupl doua saptaminr Moldovenir primiati conditiileregelur, pastrind insa cetatea. De n'ar fi fost oastea polonäacolo, e de crezut ca Soliman, care se pare a fi venit peaicea, ar fi facut cu Hotinul ce facu §i cu Tighinea 5. Ce-tatea rämase deer moldoveneasca pana ce o darui Despot,in .1562, lur Albert Laski pentru a i-o lua insa din mina.

Indata o arse, ca sa inlature banuielile de catre Turcr,Alexandru-Voda Lapu§neanu 6, fiul unel Basarabence, acea

1 Pentru unul din ace§tI pretenden0, ridicat de Spalarul Iurie, v.Archiea istoria, 125.

2 Chilia i Cetatea-AlInt p. 186 §i urm.8 Hurrnuzaki, III, pp. 215, 217.

Chilia i Cetatea-Albd, p. 323, n-1 mu saü Studi ri documente,XXIII, p. 46, n-1 XLV.

6 Istoria armatef, I, pp. 265-6.8 Iorga, Nouveaux materriaux, p. 85.

I1,.p.

www.dacoromanica.ro

38 YETPU 1IABE I unMA§II s

Anastasia, iubita luI Bogdan, care e ingropatä la mAnds-tirea Risca Cind Bogdan, fiul acestuia, fit mazilit de Turdin cursul uneT aventuroase cillatoril de Mire in Polonia,

tindrul Dornn dAdu Hotinul Polonilor 2.

Pentru Chilia i Cetatea-A1b5, pentru Tighinea, pentrupdminturile pierdute, chema la lupta strdinul Ioan-VoddDespot pe boieri, urmasi al Rornanilor), de si pe urmd,cind Ldpusneanu se adaposti la Chilia innainte de a plecaspre Tarigrad, acelasi Despot se rugd de pace pe lingd

mdretul i ca un tatd) sangeac al cet4I, din ntamul lufMalcociii

indatd, Inca de pe la 156o, se infatisard, si in lupteledintre Despot si Ldpusneanu, cu Durnitrascu Vi;nievietchi,nepot al unei fiice a kir tefan-cel-Mare venind din os-troavele NipruluY, Cazacif cpragurilor), Zaporojenir. LaChilia si la Brdila in ultimii anT a! luf Soliman se tineauseici anume pentru impiedeca de la pradd. Un sangeacde Cetatea-Alba aseza in Scaun pe acel nou Ioan-Voda,cdruia calugdrit prigoniti de dinsul, pentru banii birului sibanif rdscoalei, dadura numele de cceI Cumplit .

Acesta incepu cu incercarea de a scoate pe Polonii dinHotin. cari se puturd insd apdra. Palatinif de hotar trecurdapoi pe malul sting al Prutuluf intr'o campanie de rdsbu-nare, dupi care urmil un al doilea atac la Hotin. Numalcind Bogdan pribeagul trecu in Rusia Tarului si loan seinchind vecinuluT de peste Nistru, ostasii lui DobrosolowskipArdsird. cetatea.

Impotriva Turcilor, cari cereati un tribut mai mare, im-posibil, Domnul chemd atund pe Cazaci. Cu dinsiT batupe Munteni, cari-I aduceail un inlocuitor, pe Petru *chiopul.Cazacil mutara eimpul de lupta in Basarabia, lovind Tighinta

1 I nscripf it, I, p. 54.2 Archiva istoricit, I ', p. 76.8 Hurmuzaki, II 3, pp. 392, 394; 6t(pi. n 1, pp. 129 31,

a-T

ir

3.

www.dacoromanica.ro

WZ4RE1 TURCILOR IN BASARABIA-DE-JOS 39

Cetatea-Albei. Un indemn al partiduluf crestin intre boierfnu e insI de loc cu neputintA. Prin aceleasf l'inuturf depeste Prut venirA acum Turcif pedepsitorf al luf Cigala-Zade, renegatul genoves. loan pArAsi lagArul sAil de laHusi si, lingd CAtlabuga Jul tefan, pe malurile laculuf Ca-hululuf, chiar la ivizea Turcilor din vadul IsacceT, se dAduhipta. Roscanif, unde loan, trAdat de af sl, fu incunjuratsi silit, prin lipsa de apl, sl se predeie, erail asezalf prinlocurile acestea unde foarte de multä vreme satele roml-nest!, intAid pustiite, ail fost inlocuite cu cislele Tatarilor

Polonif furl pedepsitf pentru Cazaci printr'o ravAlire deTatarf, cari stAtead acum, ca garnisoang permanentA, incele douA cetatf din jos ca si in Tighinea. in schimb, la1576, Cazaci incercad sl se suie cu scarf pe zidurile Ce-t5 si Benderul if vAzu iarAsf in orasul deschis, lavarnA. Prada si cpetreCerea , lor pe aid urrneazA apof anpe an, intr'un timp cind el dail, dintre voinicif rominf af1A-tori la ef, Domnf Moldovef. La 1583, Benderul fu asediatin toata regula §i sangeacul luf, ucis, cum se intimpla in-data si cu vecinul Ad de la Liman. Cetatile arsera si in1585, si Hanul Islam-Ghiraf trebui sa alerge aid, unde i seintimpla si moartea, fiind ingropat in cmoscheia cea mare,de la Cetatea-Alba, Akkerrnanul turco-tatar. Se urrnâ asapana in vremea luf Mihaf Viteazul, §i expeditia lul Hidir-Pasa beglerbegul, care, prin Isaccea (Oblucita), Lapusna siHotin (Iulie 1589), ajunse Oa. la Sniatyn, nu izbuti sA dis-trugA aceastä plagA a Cazacilor. La 1583 ei prAdad iarrna-rocul Orheiuluf. Pentru Aron-VodA, prietenul hi! Mihaf, pecare Tatarif, venitb prin Bender, il cautasera in Iasf, silindu-1sa se rascumpere, ef asediarA din nod Tighinea §i in acesttimp cazu si Ismailul, Smilul, unde se gasira tunurf custerna luf Hunyady (22 Mart 1595). Cetatea-Alba nu fucrutata de acest nod avint de revanfcl cre§tina, in care

Istoria armatet, I, p. 323 si urm. Pe Cogilnic, la RoscanI, tocmaIpe locul lupteI din urma a lui Ion-VodA, unde se varsA SIngera InCogllnic", se judecti la 1594 rAztisiI din neamul luI FAdor Gug cu eeldin al luI Dumitru Rosca, maI vechiti (Uricariul, XXIII, pp. 41-2).

ai

O

www.dacoromanica.ro

40 PETItU BABES SI ORMASIL sXi

gindul, banal interesul politic, ca o mare parte a cltilor,erait romane01'. De alminterea numat la Tighinea ataculfusese al Cazacilor.

Hanul insust veni, tot pe la Bender, in toamna anulutacestuia, pe cind Sinan-Pasa trecea la Giurgiu impotrivalut Mihar ca st izgoneascd pe Stefan Rdzvan, inlocui-torul. Jut Aron, prins de Ungurit din straja sa dus inArdeal la inchisoare lungd cit viata 2 Era vorba sd se facildin amiudoud terile provinciT otomane si in tabdra tdtd-reasca, se si gdsia Ahmed, cumnatul Hanulut, numit ca san-geac al Moldovet intregT. El fu silit, in Octombre, sd seintoarcd : in fata hit rdsdrise, la Tutora, cu ostire polondaleasä, acel Hatman i Cancelariu loan Zamoyski, care aveaca supremä ambitie intinderea regatulut pdnd la Dundrea-de-jos i Marea Neagrd. Incd odatd, la 1596 Tatarit pdtrun-sera in Basarabia ca s pedepseasca printr'o pradd siste-maticd pe Mihat el insust : Hanul iernd la Cetatea-Albd 3.

Dar partea de Miazdzi a terit rdmasese totusT romdneascd,afard de Chilia si Cetatea-Alba, dintre care cea d'intAhlnu mat avea vre-o insernnAtate miIitar, iar cea de-a douanu se putea cuceri. Numele romdnestt periserd asa de putin,incit la 1760 inca se zicea : Cetatea-AIb i Tighinea, Bende-rulut i Akkermanulut la 1777 se mat intilnesc nu-mele de Srnil si Sacce 5. Hotinul avea, in 1581, 5.901 de ot(I 500 Birladul, Trotusul Bacdul nict 3.000), Ldpusna 2.84o,Soroca 5.000 ; Orheiul nu e trecut : se vede ca nu &ideaot Domnulut 6.

Chilia i Cetatea-Alba ; Hurrnuzaki, XI, Prefata; Istoria arnutt(t, I,p. 410 si urm.

2 Pentru un aderent necunobcut al WI Raman, Cobtila, N. Ghiba-nescu, Surete i izvoade, V, p. 125.

3 Istoria armatei, I, spre sfirsit.4 Documente Callimachi, II, p. 123.5 Documente i cercetarI, p. 165.6 Hurmuzaki, XI, p. 22 1 si urm.

Pang

ai si

si

0i

www.dacoromanica.ro

ASEZAREA TURCILOR IN BASARABIA-DE-JOS 41

Ca dovada de poporatia deasl din aceste pgrtl, iatA in-semngrile Vistieriel la sfirsitul veaculur:

In 1591, Soroca avea la bir 1714 terani cde istov", 204(Arad', 114 curtenl, 14 vcitcug, 193 de nemeA 48 de popi ;IIotinul, din aceste categoril : 1916, 232, numaT 77 de curtenT,cu 41 de vatali, 122 de neme0 0, 95 de pop ; Orheiul 2.657toamenf cu sArach, 380 de curteni, 226 de nenzeq1 popT

deosebi); Chigheciul vecin, 2.260 de teranT, 2 20 de sn-acT,268 de eurtenI, 50 de vita;a, 325 de nemeyi, 68 de popi ;pusna 1.538 si 288, 48 de &Arad la (Slobozia CeacWor,(Ceacirulur?) si 5 sracr, 42 de vAtasT, 501 curteni, 352 neme0,b9 popi

Num5rul eel mare al negustorilor armenT fäcuse sa se ri-dice in orase, ca i la Cetatea-AlbA, Ismail si Bender, bise-rid armenestr 2.

Si, in pgrtib de jos, urmeazá colonisarea. Ureche, sfet-nicul Petru Schiopul si pe urrra al lui Aron-Vodd, epi-tropul fiilor luT Ieremia MoviI, cApata de la acesta, inMart 1596, un sat dornnesc pe Ialpuh, BArbosir, tpentrua el slujit Domnier-Mele bine si cu dreaptA credintacind aü venit Razvan asupra Domnier Mel; cum si la altetrebr si slujbe a' Domnier Mele si ale terir) 3. El curnparaapoT de la nearnurile Puica si Grecul satul Puicent peRAut, cu «mitr, helesteie i morb, pentru 200 de talerl4.Drag-hid Bogza Logoatul, si el boier, inca de la BogdanDipusneanu fusese prins de Tatarr in 1574 la Putnaare intre alte mosir Stdpinestir pe Cahul, cu moarg., daniede la MIrica i DrAgllina, aroaba lur Stefan PircAlabului),care Marica-1 intiase.

Asa de puternic era elernentul bAstinas in aceste locurr,incit ronulnete seria pc la 1580 insag begat de Bender, si scri-

Ilurmuzaki, XI, pp. 218-9.3 Studit i documente, I-1I, p. 430.3 Uricariul, XIV, pp. 160-1.

Ibid., pp. 161-2.5 Ibid., XW1, p. 257.

(firl

luT

4

La-

www.dacoromanica.ro

42 PETRU HARES SI URMASII SAY

soarea luT e destul de interesantA pentru riispindirea gra-lulu! nostru ca s'o reproducern §i aid 1 :

tEU, Ali-beiii de Tighinea, scriii mult.r, viatA §i sA-nAtate starosteluT [polon] de Rascov. Dup' aiasta daU§tire dumitale ca sl §titT dumneavoastrA sA nu vA hienick) grijA, nide teama, de nemicA, ce sA hiti foartecu pace bunà de cAtrA noT ; c'am audit ca vA terneti.Atita doarA de vetT Mnui pre noT, atita, ace c'ammars de-am lovit neste sate de-am luat citiva robT,pentru ace c'aU fost vina lor, cAce c'ati prins nestespaheT [ cAlArT cu feude] de-al no§tri : decT, pentr'acellucru s'au acut aceasta. IarA de cAträ noT bine sA§titT a va sintem foarte cu pri'ntA bunl si stim prie-tensugul cel bun si vA sintem cu toatA inema §i cutoatA credinta. De-aiasta vA dam §tire. De la Domnul( slavoneste), amin.

i in cea carte ce s'aU scris roseste, sA cauti cum escris : tot este de folos, cAtrà dumneavoastrA, cu pacein toatI vremea. De-aceasta sA se stie.

i, altA, pohtesc pe dumneata ca sA-ml trimitT unpoloboc de horilcA, sA-rnI hie de Ilanul, cl este sAvie spre (sic) la Tighinea, §i ti-1 voia plAti cu ban!dumitale, nouA ; dar foarte te poftesc sl mi trimitT cu-rind, pAnA nu vine Hanul. i ml rog si-mi trimitT precest om al mieil. *i sA nu mi-1 zAbovestT..i-tT voia maitrimete carte roseascA dumitale, de verT sti de tot.)

De fapt Ali-beid scria pentru horilca Hanului : acesta, cabun Musulman, se opria numal de la bAutura vinuluT, care,acesta, era prevAzut in Coran. Starostele de la Rascov vafi fAcut inca de atunci un bun negot cu produsul velnitelorde pe mosiile Domnilor poloni, produs care gAsi totdeaunao bunà cAutare in Polonia. SA nadAjduim insa cl, dusmanTaT pAginilor, ccetele) din Hotin, OrheiU §i Soroca beail tot

1 Originalul,in Biblioteca Zarnoyski din Varsovia; edi0e, cu particu-laritatile scrisului, in Studif fi, documente, V, p. 391.

www.dacoromanica.ro

AgZAREA TURCILOIS IN BASARABIA-DE-JOS 43

vin de tard ! Pe atunci, la 1583, Ndddbaico e pircalabulde Orheid 1.

De cealaltd parte a cunghiulun) basarabean, inchis laNord prin vechiul zid gotic al ccheilor BiculuL., acum inruind I, spre Ldpusna, incunjuratd de codrir ChigheciuluI,at cAror locuitorI rdzboinicI se si .ivesc in marturil istoricepe acest timp, pdziad alte ccete). Inca din vremea lur Joan-Vodd-cel-Cumplit scrid din cBaistr) tradAtorir acestuia, Mur-gul Vornicul i SlAvild Hatman, pircllab al Sucever, pelinga Vornicul (Terir-de-Jos) Patea, pe lingd Ilie Mare-SpAtar, demnitate munteand, introdusa poate de loan insusr,

.Toader pirctilabul do Chiglacian.Inca de la intemeiere, Galata capata intre altele DrOga-

netif pe Cahul si parte din iezerul Cahulului socotit la Ti-nutul Chigheciuluf 4. Si mdndstirea Taziàü avea in 1595 laChighecid un sat, Taal-en!, si cdpitan nu se afla Inca acolo 5.

Starostele de Chigheciti apare insd pe atund, i pentruaceleasI scopurI : fost staroste era la 1598, cind Tinutul

avea un Mare-Vdtaf si al Husilor ua Vornic, Bar-bocce. La Ldpusna aflrun pe Vel VOtaful Bodeid la 1581 7.La 1588 se crease si o cdpitanie aid, la Lapuvia, dindu-seinfluentulur strain Camdrasul-cel-Mare Bartolomeid Bruti 8.

In orasul chiar care ddduse Moldover, prin Anastasia, fatA detirgovet de aide. pe Alexandru Ldpusneanu, se aflad dee!, pelinga pircOlab, ;i Marf-Vataji ar TinutuluI,precurn, in altdmargine,la Dorohoitl, pe lingO urednicr domnestr un hotnog,

Ilurniuzaki, XI, p 8993 ]poteba unct oripul ha tame in art icolul, altfcl frunto.., al lul Hasdeil,

'wroth's si de Arbure, /. c., nu SO rarinut pc niciun argument serios.8 Documentul 77 LXXII al Acadcmici Routine; berunalat in Studit

pi documcntc, V, p 71, n-o VIHurmuzaki, XI, p. 907.

6 Archira istoricd, , p 181.Studa yi documentt, VI, p. 15, No. 16. Poate c i biv staros-

tele "Df.mian, poincnit in ace1as1 act, ba 11 fast tot la Chigheciii.7 Gitsitn pe piredlabul Luca la 1655 si po chehaia Dumitru diacul

incl. din 1606; Studil i documente, VII, p. 373, 9, n-le 1-3.8 Hurmuzaki, pp. 95-6.

i

1111,

si

la-3ilor

www.dacoromanica.ro

44 PETRU RARE SI URMA§I! SAT

statea vgtahul, Marele-Vgtah pe la I 590 se nutniaii Mihal-cea §i Constantin, iar pircglabul un Toader Cehan, dinneamul cgruia eraii sa fie DomnI. Autoritatea lor nu inlg-tura insg pe a §oltuzulu! §i celor doisprezece pirgarT, indrept a pune pecetea cu crucea in mijloc §i inscriptia cPe-cete Lupo§ni, a.

Pircglab de Ciubarcia ggsim la 1559 ; pircglab §i hot-nog!, la 15921. CiubIrciul acesta basarabean fu, de al-minter!, Ong ma! trziü un insemnat centru catolic4. Insfir§it Tinuturile de grgnicerT fiber! la Prut, GreceniT §i Co-drul, se formeazd numaT dupg. i600 5.

*i la Orheirc, pircglabul apare din noii in luptele lu! Joancel Cumplit cu cetele tgtgre§tT, ca §i apo!, in Domnia tul-buratä de neobositI Cazac!, a lu! Petru *chiopul. Acumasint chiar do! tovarg§! : Cristea §i Danciul (i573-4), cgroraii urmeazg, se pare, Negrilg, iar, supt Petru, acel Pirvu carefu räsplatit de Domnul sgli pentru cg biruise pe nlvälitorTin urmgrirea lor peste Nistru, la Pereiaslavl *irul noil alpircglabilor se incheie ins g. peste putin. Pentru Tinut era unVAtag, cunoscut pe la 158o, Turbure, iar ora§ul i§! avea

1 ibid., V, p. 73, n-1 x; p. 74, n-1 xiv (documentul 27/LXXIII alAcademiei Romine).

Adaugim, pentru a intelege deosebirea dintre aceste dreg:11136i, in-semnarile urmatoare: Pircalabi de Cotnari, 1568-9, Studii iri docu-mente, VII, p. 370, 4, n-1 1. De Dorohoia, 1658; ibid., p. 371, 5, n-I 2.Vatari do Iasi, ibid., p. 372, 7, n-1 1. Pircallb la 131cail, un fi do dascal1718, ibid., p 369, n-1 1. Starosti de Putna si Agiud, 1620-1; ibid., VII, p.364. n-le 2-3. La 1655 li se zice pircalabi, ibid., pp. 364-5, n-1 6. Pit%calabi de Focsani, 1688, ibid., p. 368, n-1 15. Pireálabi de Tinut (la Su-ceava), 1650; ibid , VII, pp. 102-3, n-1 4. De alininterea Inca din 1552era si o trecatoare pircalabie de Iai, cu Bodeiü i Spancioc ca pIr-cälabi (ibid , VII, p. 74). Un Mare-Vatag de Vasluiii, 1598; ibid , VI,p. 141;n-1 7. Pentru Marii-Vatafi, v. idem , pp. 533, 548.

2 Ibid.3 Studii i documente, VII, p. 370, 3, n-1 2.4 Ibid., I-II, p. 102.5 Documente cercetdri, p. 47, nota 1.6 Am tiparit actul respectiv in ConvorbirZ literare, pe 1900, Crenica.

p

".

www.dacoromanica.ro

4EZMIEA. TURCILOR IN BASARAMA-DE-JOS 45

§oltuzulpe acel timp Pantea §i eel doisprezece pirgari1.LApu§nenii avead vite multe, §i astfel, cind Iancu-Vodä pusevAcAritul, dijma boilor, ei se rAscularA ridicind ca Domnpe Ioan-Vodä Lungul, care, cu Chighecenii lul, fu bAtutla Balota pe Prut 2

SA nu uitAm Renit sad Tomarova: el inlocuia de la 1538

ca port dunArean Chilia pierdutA.. Despot, in cAlAtoria sape DunAre, ii cercetA 3, §i vedem, la sfir§itul veacului, cumcare ale cArAu§ilor din Ia§l duc pe acolo mArfurile, intrecare yin de Malvasia, ale Evreilor din Constantinopol 4.

Mai sus, in Hotin, gAsim un pircAlab cu vAtahul sAil depu§carT), sad mai multi vAtafi cu pu§carif, §i dof manic!

sad vame§i. Soltuzul §i pirgarii eel doisprezece aratA la1603 cum Machidan din FAtcAuti §i rudele vind o mo§iela Dumeni ; §i ei avead deci, ca altil, din alte tirguri, acestdrept de mArturie la vinziri5. Pe la 1560 era culegAtor alveniturilor vAmil 10.000 de florinl pe an NicoarA,care fAcea §i negot de boi pe seama Dornniei. Despot ilinchise §i-I luA averea. Petru LApu§neanu, luind, cu ajutorpolon, Moldova de la Aron-VodA, tAcu vame§ pe AndreiDamao (da Milo), Grec tarigrAdean, imprumutAtor alde sigur, §i avem o parte din registrul Ail de vamA, incare se cuprinde §i ci§tigul de la bilciul, iarmarocul Hoti-nului, in sumA de 3.453 de taleri ; de la ctirgul d'intAidel iea 503 numai ; se pomenesc §i caravane din Constan-tinopol, Evrei veniti pentru cumparaturf, etc. Din acelea§1acte avem in aceia§1 epocA pe Hulub Trohin, care fáceanegot de bof §t de postavuri le§e§ti ori postavuri de Co-

1 Studil i documente, p. 74, n-1 xv (documentul 100/LV al Acade-mia Romine).

2 Istoria artnatel, I, pp. 343-4.3 Cf. si Sommer, Vita Despotae, ed.Legrand, Deux vies, Paris, 1889;

Hurmuzaki, II, pp. 424, 512.lielafille conierciale ale ferilor noastre cu Lenibergul, din Economia

Nationala", Bucuresti, 1900, p. 87.5 Uricarittl, I, pp. 157-8. La 1588, vataf1 erad Macsin, Danciul, Or,

linschi, Iurie, Dragsan; ibid., XIV, pp. 159 60.

WI,

www.dacoromanica.ro

4.6 PETI1U EARLS SI URMASIT sJ

Ionia 1 $oltuzul se zicea, poloneste, voit, §i avea doisprezecepirgarT : pecetea ar insemna un ostas cinchit ca de pindtsad ochire, cu cite o stea de arnindoul partile. Frail doug bi-sericr : una intre zidurT, iar cealaltà jos, in oras : ruinele celef

cu podoabe gotice, se vgd si azi in minunata ce-tate uriasg care, refacutg §i mgrita, farg indoiala de PetraRares, din piatra incadratä in caramida foarte rosie si tare,stgpineste pang departe largul curs linistit al Nistrului 9.In Maiil-Iunie i600 apArura aid ostasiT ILA MihaT Viteazul,arzind si sate intregT, ca cZelina din jos de Medveja), careera, dui:a o danie de la Petru $chiopul, a WI Birladeanul,Logoatul tgiat de Aron-Vodg. 3. c$i insumi Domnia Mea ,

scrie Ieremia, cimpreund cu boieriT si arhiereiT am fost inchisT tot acolo in cetate, unde si boieriT BälsestT [LupulBal§e Sulger §i fratiT luT, Grigorie Pilharnic si Gheorghiepire17iab de Or1icij si surorile lor Tudora si Antimia, fiit lulCirstea Bal§ biv Vornic si nepoata lor Tudosca, totT nepotisi stranepotl ai luT Bulhac §i aT luT Die Musteatä biv Pos-telnic], impreung cu noT Inca ail fost inchisT in cetate,,robindu-se chiar Tudosca de ccgtanele cele pgg-ine) 4.

Aid stgtu citeva luni de zile, izgonit de MihaT, VodgIeremia, si fratele saü Simion, cu familiile lor, care Doam-nele Elisaveta §i Marghita si copiii lor ramaserg aid pangla asigurarea, in iñoi, a 1ini§tif, supt paza ocrotitoare deostasT poloni neaseultgtorT si pretentiosin. $i, la intors,Domnul sprijinit de puternicul Zamoyski vorbe§te cu du-rere de pedeapsa teriT din partea pgginilor, de tprada TA-tarilor, cind am venit Domnia Mea in pgmintul DomnieT

cu Lembergul, p. 41 i urm.2 Shull! si documente, V, p. 81, n-1 uS (acte ale Mitropoliei (uin Ias,4,

la Academia RomIna).8 irricarinl, I, p. 159.

Ibid , IX, p 432. $i Grigore Dorm icl lua mo§ie aid, cu loc de rnoarl,In valea ce vine catral Cerlina" (ibid., pp. 152 8). Ierernia Intare§teVinzarea, fAcuta Ia Dumeni, la Ezerul-Alb", uncle aü kiezut Schinme",In Tinutul Hotinulni, de Tudosia fata litI Ioachim", ml Fedor Pit tirelul,In 1599 (ibid., I, p. 557).

6 Doamna luI leremia-Vodd, In Analele AcadendeI RornIne" pe 1910.

I Regal:We

pi

www.dacoromanica.ro

A§EZAAEA TURCILOR iN 13AS&RABIA-DE-10S 47

Me le, din cetatea HotinuluT, cu o§tile le§e§tI, atunce cindail umplut TatariT pAmintul nostru a Moldoveb 1

Cum eraii atunci cetAtile din jos §i satele, curat romlinWi,ale BasarabieT, afara de cetele rAtAcitoare ale Tatarilor dinjos, ni spune Francesul Francois Pavie, baron de Four-quevaulx, care sträbdtu intreg Tinutul la 15852:

t La gurile Dunn-4 se prind multime de moruni, pe carii-am vAzut vinzindu-se, onr, maI degrabä, dindu-se in darcu cite doT solizi (sous) din baniT no§tri bucata, dar a§ade marl incit fiecare putea inarca un catir. De aceianici nu fac pescuire a§a de mare, cu toate ca sint foartebunT de mincat, decit pentru a-T spinteca §i a li lua icrele...

De-a lungul acestuT mal, in maT multe locurT, am vazutfamiliT care-§1 schimbail sala§ul din vreme in vreme dupAAune : n'ad altd locuintl decit arute cu patru roate,foarte lungärete, in care ad maT multe caturT, §i la capAto moara de vint, cu patru pNra la §ese pinze, ca sd facIfaina, §i le trag, unde vreall el, mai multe pArechr de caTorT de bo1...

La §eptezecT de mile de Chilia intrarAm inteun rid fru-mos §i mare al Turcilor, anume Turla ; la zece mile insusul ei se afld ora§ul Akkerman, unde mergea ca sangeacacela ce gAtise cele doug. galiote. Pe riul acesta Turla, carecred sa fie cel ce se nurnia odatd Nistrul sail Tyras, sevad vara o grAmada de viet5t1 midi, care dimineata senasc ca ni§te viermT §i fug pe apd, la amiazi fac aripT §izboarA spre term §i la apusul soareluT pier : mi se pare cAam cctit intr'un istoric vechiii ca filosofil naturiT li zicelemere.

Akkerman e ora§ din Moldova, pe care Sultanul §i 1-a

supus acum 95 de anT, ci§tigindu-1 asupra Genovesilor ; ea§ezat pe termul riuluT Turla, avind la unul din aceste ca-pete o cetAtuie, cu multe turnurT, zid indoit §i §anturTadinci, dupa datina din vremurT, dar, precum se §i poate

1 I. N. Halippa, Truditi besRarabscoi gnbernseca ncenol arhivnot kom-missii, II, 1902, p. 231. §i urm.

2 Iorga, Acte fi fragmente, I, p. 34 0 urm.

www.dacoromanica.ro

48 PET111.1 RARE i IMMASIt SAl

bine alcatuita ; mahalalele sint cu mult mal marl decitorasul, i casele toate, de sus pana jos, tot de lemn, ne-gasindu-se piatra decit cu greutate mare. Acest oras sezicea odata Moncastro saü Cetatea-Alba, i aid a trebuitsa deprind mestesugul de drumet, negasind nici cai, nicTtrasurT, ca sA ma duel la Curtea Moldovei, incotroincarcind un car cu boT cu toate ale noastre si cu cevamerinde, cu atit maT de nevoie, cu cit nu se gasesc decitrar locurT pentru a le innoi.

Astfel, dupa o zi, trecuram de satul PurcarT ', care des-parte pamintul turcesc de tara MoldoveT, si de citeva altelocurT sarace, potrivit cu tara, care nu sint vrednice a s epomeni : asa de putin locuit si de putin roditor e acestloc, afara de pasunl, unde se afla foarte multe vite, boT,caT, ol i capre, pe pret mic de tot.

In lungul drumurilor merg totT cu frica mare de sprepartea unor hotT ce se zic CazacT, izgonit1 de prin Poloni a,Rusia alte terl vecine, cari, stringindu-se la olalta, sperietot Tinutul, i noT, cari n'aveam alt &alas decit sesurile sipadurile, eram silitT sa pazim toata noaptea ca sa nu fimprinsT pe neprevestite, i sa aprindem focurT marT ca st neaparam de frigurile cele foarte marT, cu pri vire la care numaT zic nimic, cacT nu mi-ar crede ceT cari, n:Tarasindtoata iarna odaia cea maT calda din casa lor, nu pot sa--,Tfaca o parere despre ce este in aceste OW de Miaza-noapte. Cea mai putina neplacere era pentru nol sa negäsim in fiecare dimineata, la trezire, cind voiam sa plecam,uzI 'Ana la piele de bruma foarte imbielsugata pe aicT,unif maT suptire imbracatr din ceata noastra isT pierdura un-ghiile, avind, pe linga alte nacazurr, si pe acela de a vedeape d. de Montallays bolnav de moarte, ajuns asa de slab,incit stomahul i se atingea de spinare, si n'aveam, ca sa-1ajutam, decit pine uscata i pastrama. Ii tiram cum puteam,cind pe jos, cind In car, si rideam une orT, cu toate nea-junsurile, de un om al d-luT Octavian, care, stiind putintel

r V. Chilia i CM-dm-ANY, p. 206, nota 1; aid, mai sus, p. 33.

§i

§i

plectit,

www.dacoromanica.ro

A§EtiLlIEA. TIJRCILOR BASXRABIA-DE-IOS 49

slavoneste (!), indeplinia pe iIngä noT rosturi de talmaciiisi de obiceiii de caraghios, jucind el singur comediT in careinf Itisa desavirsit cu glasul, fapta §i schimele treT, patrurolud de o data.

Prin sesurile acestea sint multe dud i locud, unde nipetreceam vinind in cale nesfirsite felurT. de pasarr, precum

padurile ni cladeati noaptea vinatoare, tot asa de pla-cuta, de mistrett si de ursT, pe cari-T asteptam din virfulcopacilor, cu arcele ce ni luasem fiecare de la Akkerman

claca s5lasu1 nostru era linga padurT, aprindeam de jurimprejur un foc mare, si puneam la mijloc caruta noastra,dormind noT pe saltele dedesupt.

In drum, calauzil nostri ne invAtara sa mincam o iarba cese gasia in mare imbielsugare, ale cariT for era5 asemeneacu ale cepel salbatece celef lungT, iar gustul ca al ustu-roiuluf, fara insä ca mirosul sa ramiie in guru orT sase intoarca din stomah, daca o stropiaT indata cu yin,care e asa de rar, incit noua, cad duceam putintel in ca-ruta, venia5 sa ni-1 ceara de foarte departe, cu rugatnintemare, pentru bolnavi.

Ace! putinteT oamenT pe cari-T vedeam locuind pe alo-curea aceast g. tara, sint pacatosT si saracT, imbracatI in pierde oaie §i, la picioare, in loc de inealtaminte, alte pieT sailmuschiii orT scoarta de copacT, legate si strinse dedesupt§i de-asupra cu o funie, asa incit, asa impiedecatT, mergea5cu greutate mare. A noua zi in sfirsit trecuram Prutul laTutora.,

Urmeaza intoarcerea, treT zile printre cimpii oarecum lu-crate, astfel :

tHotinul e un tirg mare, in josul caruia trece apa Nis-truluT, pe care aril numit-o maT sus, la Akkerman, Tuda ;pe thalul careia e o cetate mica, incinsä cu zidurT innaltede caramida, facuta ca din vechime i strajuita din toatepartile.

Tuda, care trebuie trecuta cu luntrea aicT la Hotin, des-parte tara Moldover de provincia Podolief, care e a rega-tuluT PolonieT, §1 cel ora§ unde se ajunge e Ca-

4

si,

d'intaiit

IN

www.dacoromanica.ro

50 PETRU RARE§ sl muusIT skt

menita. Pe aceste drumuri intilniam adesea cite douazecT,treizeci de call, ca acelea de mal sus, si pe fiecare dinele o fata ce se intorcea de la tirgul din apropiere : toatefuarte trumoase (belles extrêmement), desi gra meste-sug, cu forT in par, ca sa arate ea sint de maritat ;cumparam de la ele in treacat lapte, prepelite ce se zicin limba lor asa oua, cu care ele-si umpleail carutele'Ana sus, asezindu-le cu virful in sus si mergind i stindpe ele fara sa se strice (!).)

§i

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL al IV-lea.

Tatarlicul" i expeditiiIe turco polone din veaculal XVII-lea.

1. Lupte basar«bene py`iv« la JTasile Lupu. Cantemir Mirzaculsi Bugeaeul Nogailor.

Urmarea Imprejurarilor rgzboinice din vremea lui Miha.Viteazul fu asezarea statornicI a Tatarilor in Bugeacpentru ca st aibà paza noastrà i pentru ca sà impiedece,intru cit era cu putintg, návglirile, tot mai indrgznete, aleCazacilor, cari pradg. Soroca, ucigind i pe locuitori, la i6o1,cari se intorc in 1602 si se arata si in Dobrogea, la Cons-tanta, in anul urmAtor, cari ard i Ismailul si Isaccea la1604, cari se intimping la Dungrea-de-jos in 16o6, cari rgs-bat in 1612 Ong. la Varna si Mesembria, fgrä a mai po-meni isprAvile lor mai Urzii I. In schimb, la 1617 Turciiatacaii Rascovul de peste Nistru, i Schender-Pasa stauin tabgra de la Soroca, Ong ce se incheiè in vecingtatepacea de la Bussa sail Jaruga 9. Si tot la Soroca se incheièintre Radu-VoI i printul ardelean Gabriel Bethlen, chernatde Turci in ajutor, un tratat de aparare reciprocg 3.

Hotinul, cedat vecinilor i ocrotitorilor de peste Nistru

I Chilia i Cetatea-Albd, pp. 217-8.2 Analele Academie! Romine, XXI, p. 149; lorga, Gesch. des osmanischen

Reiches, III, p. 369.3 Studir documente, IV, p. cx.m.

www.dacoromanica.ro

tg LUPTE BASARAIIENE PXNX LA VASILE LUPU

fried de Constantin-Vodd Movild, cel scos de Turd in 1612,rämäsese, aproape neIntrerupt, in minile Polonilor, §i dupdce causa Movile§tilor, represintatd la urrnd de nenorocitultindr Alexandru-Vodd, du§mlnit §1 de Orheient 1, cari serdscoall de doud ort impotriva kit, fusese invin sd. cu de-slvir§ire, la 1616. In anul urmätor insd cetatea tu pärdsitdde Hatmanul Zolkiewski, §i piralabil lut Radu-Vodd Mih-nea, Iacomi §1 Iona§co, intrard Inca din iarna 'n cetate 9.

Lini§tea fu insa foarte scurta in pärtile acestea de pestePrut. Vintul aventurilor norocoase aduce in Scaunul Mol-dove! pe Morlacul Ga§par Gratiani, t Frinc, de lege §i( Frinc , de gindurt, care tintia la neatirnare, la cucerireaArdealulut, la Innaltarea printr'o sigurd prietenie cu cre§-tinit de peste Nistru. Iatä-1 dect ucigind pe Turcit din Ia§T,ca odata Aron-Voda §i Mihat Viteazul, §i aducind in taraInt pe acela§t Hatman Zolkiewski, inlocuitorul §i mo§teni-torn! politic al lut Zamoyski. Dar §1 acum erail la indaminaTataril §i Pa§a acestet granite, sprijinit in strdjuirea sa ne-adormitä pe Silistra la Dunare §i pe Oceacov la Nipru.Fara sä fi atacat Tighinea §i Cetatea-Alba, dupa plan, darocupind Hotinul, unde Gratiani facuse pircAlab pe AnnibaleAmati din Pistoia (la Galatt era c conte, Montalbano dinBologna) 3, Polonif ajunsera la Tutora, unde visail de onoua biruintd : vremurile erail !ma schimbate, §1 in curindtrebui sä se inceapa primejdioasa retragere spre Nistru(Septembre 1620). In drumul spre Hotin peri insa §i Hat-manul, de sabia unlit Tatar : in cetate, Moldovenit voiail saucida pe comandantul Italian, care fu silit a chema tru-pele din Camenita, ale starostelut Kalinowski4. De almin-terea nict Orheienit nu suferiati pe Ga§par-Voda, §i et ri-dicard pe un (Domni§or, dintre et, al cam! nume nu-1 cu-noa§tem, §i, odatd cu acesta, perira §i. unit capital-A de la

1 Baret, In Papiu, Tesaur, II, pp. 37, 62. El ar fi fost uniti cu Tatara,si i-ar fi Mut cumnatul domnesc, Visnievietchi, IMO Iasl.

2 Cronica lul Piasecki, p. 302; Uricariul, V, p. 220; X, p. 151.a Analele Academiel Romine, XXI, pp. 49, 106.i Ibid., p. 50.

www.dacoromanica.ro

TATARLICUL* ST EXPEDITIILE TURCO-POLONE 53

pe cari VodA strAinul II mustrA in sirbe§te : cSAavetl inimA curatA cAtre Domn !,

El o pAziaii atunci cind corturile Padi§ahului se ridicarlpe malul Nistrulul. Radu-Voda venise insu§l, din Tara-Ro-mAneascA unde tusese mutat, §i in locul lui Alexandru Ilia§,Domnul Moldova, care nu fAcuse pregAtirile dupl cuviintA,fu numit din nod Stefan Tom§a care se gAsia in alaiul im-pArAtesc. Prin stAruintile lul Radu §i ale umului sAil deincredere, Cretanul Vevelli, se incheiè la 9 Octombre 1621pacea de la Hotin. Ca o urmare a a, Polonii din cetate,

cari tinead gata pe candidatul lor la Domnia Moldova,PAtra§cu MovilA, fiul lui Simion, menit sA ajungl ma-rele Mitropolit Petru al Chievului, mintuitorul §i organisa-torul Bisericif Ru§ilor de Apus §i, prin aceasta, al intregiiBiserici ruse§ti, se intoarserA innapoi in Camenita cHo-tinub, spune textul tratatului, va fi restituit a§a cum 1-amgAsit acum cu oastea noastrA, Domnulul Moldova (Dedatoria de 100.000 de florini a Movile§tilor nu se maivorbe§te 3. Astfel se puturA scoate osta§iI moldoveni cariplziad de nAvAlirile prAdalnice ale joimirilor Craiulul inStefAne§ti la 41.10, locul dintre Hotin §i Prut fiind peatunci aproape nelocuit, macar pe margenile drumului cellamare. In 1629 Miron-Voda Barnovschi petrecea in Ilotin,cu grija certelor dintre puternicii sal vecini. Gel d'intAiiipircAlabi furl Gavrila§ §i Ciogolea, cArora ii urmA, supt Va-sile Lupu, Dumitru Buhu§, apoi Vistiernic 6.

De la 1630 innainte, dupa ce gindul Polonilor de a se

1 Miron Costin, p. 269; Colectia de docurnente Bielowski, pp. 355-7.2 Analele Academiel Romine, 1. c., p. 49.8 Cala torI, ambasadorl i misionart, din Buletinul SocietAtiI Geogra-

fice", 1898, semestrul II, p. 7 §i urm.; Cronica luI Naima, In Actefragmente, II, p. 60; Archiva istorica, p. 90 §i urm.

CithYtorl, etc., pp. 13-5.5 V. Uricariul, XVIII, p. 489 §i aid, rnaI departe. In fata Orhe-

iulul stateaa Irma TatariI, cad prädar4 Moldova in 1624; Studit # do-cumente, IV, p. CLI, nota 5.

Orheiii,,

3.

'.

piI,

www.dacoromanica.ro

54 EAPTE DASARABENE PANI LA VASILE LUPU

arza in Nord nu izbutise, se descbide in Basarabia altaproblema : aceia a partilor de Miazazi, unde o indrazneatAapetenie de TatarT, Canternir-Mirza, autA, timp de vre-ozece anT, in necontenita staruinta i lupta, sa intemeieze,impotriva Turcilor Silistrei, pe care o si capata pentru sineca Pasa, a Hanului din Crim si a Moldovenilor, un Statnoti, de amenintare, de stoarcere si de jaf. Ina din 1622cirmuitorul Marii, la gurile Dundrii) incepea prA-

daciunile sale, care-I duserA pAnA la Pocutia i Ora laBuzAti (1624). La 1625-6 se luarA la Constantinopol, darnumai de groaza Cazacilor rdsplatitorT, masurI impotriva

Hanul petrecu citva timp, trecind pe la vadul Bende-rulur, la Cetatea-Alba ; Tura pretindeall a ail mutat inadevar dincolo de Nistru cetele Cantemir.

In 1627 insA, odata cu expeditia lui Sacagi-Pasa la gu-rile DunArii impotriva Cazacilor, spaima Polonilor si a ce-lorlalti crestini din vecinatate, se intorsese. Numarul cCan-temirestilor,, oamenit saT, se socotia din partea turceascala 3.000 de ostas,i gata de lupta. Cantemir schimba peatunci i pe Hani. Tratatul turco-polon din 1633, incheiatdupa ciocnirea la Prut, in locul zis Cornul-lui-Sas), a Ta-tarilor cu Polonii, i dupa lupta acestora cu pa§a granitedunarene, Abaza, la Studenita, pe Nistru, prevazu in zadarizgonirea nefiind eine sa izbuteasca intr'o incercare asade grea. In locul firmanului de mazilire, el primi caftan sisabie de la Imparatul sail, pe care-I asculta numai atitacit trebuia ca sA se mentie, in margenile largi ale poftelor

indraznelii sale.TotusT, i prin stAruintile, intovArAsite de darurT potrivitebogate, ale noului Domn rnoldovenesc Vasile Lupu, care

nu mai era, ca innaintasul sl Miron-Voda, afirtatul, Ta-tarilor, Sultanul Murad se hotari sa isprAveasa. odatA cuaceste pradaciuni tataresti, care-l.faceail sl piard A. prin raz-bunarea neintirziatA a Cazacilor. Inlocuitorul lui Abaza, dis-gratiat i ucis, Murteza-Pasa, avea sa indeplineasa operade curatire. trebuira insa ani de zile pentru aceasta, desi Inca din 1634 un simulacru de strAmutare netrainica se

maluluT

luT i

luT

luT,

if

si

IT

si

www.dacoromanica.ro

ITATARLICULI §I EXPEDITHLE TURCO-POLONE 55

indeplinise. 0 clipd chiar Cantemir se infdtisI ca apdrd-torul credincios al intereselor otomane impotriva unut Hantrdddtor, Inaiet (1637). Acesta rdmase insd biruitor si iz-goni pe vechiul dusman, care prin Dobrogea, unde nu seputu tinea, merse, spre indreptAtire i cerere de ajutor, laPoartd. In lipsa Tataril rdmast se ucideati intre et, in-mormintindu-se in Cetatea-Albd trupurile hat Calga si Nu-redin, fratil biruitorulut. Pedeapsa cdzu atunci asupra lutInaiet, dar i asupra lut Cantemir, cari furd zugrumatt laConstantinopol unul dupd altul. Apot un fost Mare-Vizir,Mohammed-Pasa, numit in locul lul Murteza si al hit Che-naan, veni la Dundrea-de-jos ca sa inldture pe Cantemi-restb, Vasile-Vodd merse sd-1 intimpine in pdrtile Smi-lulu! (Ismail), innaintind apot cu oastea sa cu vecinulmuntean, Mate! Basarab, pdnd pe la Cetatea-Albd. Aceiadintre Bugecent Cali nu voird sd treacd innapot supt as-cultarea Hanulut, de care se temeati, furd primitt in Po-Ionia, fiind incepdtorir Lipcanilor de mat tdrziii 1

in ce hal Idsaserd Basarabia ni putem inchipui dupdconstatarea boierulut Teodor Ianovict cd cintre Nistru siPrut n'a mai rdmas o casa) 9. Domnia lul Vasile Lupu ainsemnat o lungd si binefácdtoare odihnd, asigurata de unDomn istet sit bogat, pentru Tinuturile basarabene, care-tdatoresc asa de mult. Cind fu chemat sd ajute la expeditiaturceascd din 1637 impotriva Azovulut, Vasile insust venila Orheiii si la Dundre 3. Biserica din acest tirg, a SfintulutDimitrie, inceputd i isprdvità de dinsul, in vremea cindavea lingd sine pe Doamna Tudosca fata lul Bucioc i pe fiullor loan 4, ca si cea din Chilia, a Sf. Nicolae, lucratd de

1 Chilia i Cetatea-AlM, p. 223 si urm.; Iorga, Studit asupra istoriefRominilor in secolul al X VIII-lca, din Noua Revistà Romina", pe 1900;corespondenta olandesl, in S1udi i documente,

2 Hurmuzaki, XV, p. 998 si urm.3 Studir yi documente, IV, p. ccv; Documentele Bistrird, I, p. 74, n-1

xcix (si in Hurmuzaki, XV).Facsimile al inscriptiei, in Arbure, p. 291. Mai e Inca o biserica'

ortodoxa i una armeneascA p. 290),

lur,

si

'

si

XXII.

(ibid.,

www.dacoromanica.ro

56 LUPTE BASARABENE PANI LA VASILE LUPU

la i-id Maid 1648 la i-id Maid 16581, o spun aceasta.Cetatile full intarite, si panI §i la Tecuciii gasim pe vremeaaceasta, la 1638, pircAlabI 9.

Pentru a se intelege insa insemnatatea economica a Ba-sarabie pe aceasta vreme de aproape douazed de ant li-nistitf, e de nevoie a infati§a organisarea militara, de teranffiber!, a urmari schimbarile in proprietate, intinderea boie-rimif capitaliste, macar in unele partf, pe ruinele razIsimifce nu putea raspunde birul in ban!. *i, data fiind in-semnatatea nationald a acestor conditir agrare, o desvoltarecit de mare se cuvine pe deplin.

2. Viafd romeineascd in satelc, cetii(ile fi tirgurile Basarabiet.

BoieriI marl cumpari intaid in partile hotinene, careavead pentru el indoita inlesnire ca erad linga Suceava §ica putead ingadui legaturf cu Polonia, unde Stroicestif,Movilestif, Birnovenif (Barnovschi), Gligorcea Craciun, nunumaI cA-§I avead prietenf, dar 41 capatara §i diplome deindigenat, ca nobill af regatuluI, cu drept de adapost §imo§i1 peste Nistru, cum le avea §i cite un Domn, ca Petru*chiopul.

Domnia 41 pastra pana tarziii locurile de la Nistru §iPrut, asupra carora ingrijia Marele-Stolnic 3. Altfel insä eatrecea satele domne§tf, cele de ocol ale tirgurilor, in sta-pinirea familieT domnitoare, care le impartia, dupa. datori1de recunostinta §i interese bane§tf, manästirilor §i boierilor.

Inca de la sfir§itul veaculuf al XVI-lea, Vartic, ruda, separe, cu infiuentul boier al Rare§estilor, capatase de la Ale-xandru Lapusneanu, cu intarirf de la ceflaltt Domnf, pang.la Ioan-Voda cel-Cumplit, sotul Maria! fiica pircalabulufde Hotin, Lupea Huru,sili§tea Andreicautif sad Bozovintil,§i el se intinsese §i in alte chotare domne§tb, ca Solonetul,

1 Ibid., p. 302.2 Ghiblnescu, Surete fi izvoade, V, pp. 203-4.8 Minn Costin, in Archiva istoricet, II, p. 176.

www.dacoromanica.ro

TATARLiCUL0 §I EXPEDITIILE TURCO-POLONE 57

intrind astfel in lupta cu razasif de acolo, Liciul din Sin-cautT, cu urice de la tefan-cel-Mare, Marco, Moise. SuptPetru *chiopul vedem pe acelasi Vartic nemesul trecindmosia Varticenii lui Gavrilas Logofatul al doilea, care tineape Mariuta, fata lul Simion Stroici Vistiernicul, pentru 66ode zlotT tatarestr I.

La 1578, Ivancu pisarul lesesc tinea Vistearca, intre Le-venti, Medveja, Varticautr si Preacautr, pe care o vinde ILAdani de la Hotin) pe 200 de zloti tatarest1 '.

Supt Iancu Sasul Gherman Hara Sulgerul si rudele seMil la Perhautir de la Nistru si Cupcici la Ciuhur 8.

Boierul lui Petru cliiopul, Pilipovseld, de la care se nu-mesc pang azi Pilipautif dorohoienr, avea, pe la Hotin, casela Mihalcautr'.

Intre noil proprietaa ridicati in aceasta jumatate a douaa veaculul al XVI-lea sint §i unii dintre razas1 chiar, §1preotiT inruditi cu el. Astfel popa Romp din tirgul Hoti-nulul iea, la 2 Septembre 1588, cu 200 de zloti tataresti,innaintea pircalabilor Gheorghe §i Francescul, mosiile Bir-novul, in parte, Ploscautir, Cotunul, de la rudele sale Druteanemesul si sora Achilina, caH le aveaii mostenire de la(moasa lor Tatia, din drese si intaritura de la AlixandruVoevocb 5.

Neamul Gale, Golaie, Basarabeni unul, Ieremia, pir-calab de Hotin sail staroste de Cernautl 6, fu tradatorul luiIoan-Vocla cel Cumplit avea peste Prut Rujintii pe Ciuhur,cu loc de moara, jumatate din satul de obb7ie GolaWii, culoc de moara pe Botna, Burnarestil, intemeiati de un Bur-

.1 Uricarial, XIV, pp. 151, 155 si urm. Iltizesii ucisesera niste Greci

supt Petru Rues, si de aceia li se confiscase mosia.2 Ghibanescu, Surete fi izvoade, V, pp. 334-58 Studa fi documente, VII, pp. 208-9, n-1 2.4 Uricariul, X, p. 1086 Ibid., XIV, pp. 159-60 i regest in S'tudiI fi documente, VI, p. 89,

n-I 1.6 Hurmuzaki, XI, p. XXVII.

\

www.dacoromanica.ro

58 \rink ncoiXNEAscIt

nar (Bernard) §i loc de moarg. pe Bic : ele trecurg la ml-ngstirea din Ia§1 a familia, Golia

Stroimtii stapiniaii proprietatl intinse, ca mo§tenitorT, multtimp cgzut1 in neinsemnätate politicg, al Stravicilor) defapt Stroici : flu al lul Stroe de odinioarg pe SimionStroici Vistierul 11 ggsim cumpgrind de la Ivancea diaculpolon mo§ia hotineang Grozentr, pe care o lasg apoI ne-potulur Miron Barnovschi, care fu Domn Nu §tim anumece avea peste Prut cellalt frate Lupu, care-§1 zise polone§te :Luca ; fiul sga Ionasco insg mo§teni mosia de la Volcinetul So-roc51, pe care, la risipirea iute a averil, o cumpärg unurmas al bgtrinulul Täutu, Milial Tautu, pircglab de Hotin 3.La Orheiii, Tilita fu vindutg, dupg moartea mama sale,Pgscglina, de acela§1 Iona§co mIngstiriI Sf. Sava din Ia§f 4.La Soroca in sfirsit satele Albe§tI pe Solonet, Balane§t1,Iong§estil pe Rgut trec, cu toatä- impotrivirea rgze§ilor, laArsenie lost treti Logoat, vre-un urma§ de Sorocean §i el,pentru 380 de galbeni de aur

Moviktii par sg vie si a din aceste pgrtr, care, prinrgscoale §i lupte necontenite, is1 aratg rolul precumpAnitorin istoria Moldovel pe la i600. cMosii) episcopuluI de RI-

apoI Mitropolit, Gheorghie, si al luI Ieremia, viitorulDomn, dgduserg mgnastiriI Voronetul, care avea, cum §tim,§i tbalta cu hotar, Leonta, la Nistru, satul Sublinti la Soroca.Ieremia4 lug apol ca dornnesc, alipindu-1 la Napgdova §iflgaduind aluggrilor un altul, care nefiind dat, Voronetulreintrg in drepturile sale, recunoscute §i de Doamna Iere-

Elisav eta ; supt Radu Mihnea apoI se inggdui \TAU-manulul s atragg strginl, cRusl, Le§1, Ungurenr, Muntenl,

1 Uricariul, IX, p. 140.2 Studil documente, XI, pp. 49-50, n-1 44.8 Ghiliãnescu, Hurete i izcoade, V, p. 174.4 ibid, pp. 172-5 ; Uricariul, V, p. 215.5 Ibid., pp. 259-61.

dAutT,

mini,

ii

a.

www.dacoromanica.ro

TATAILicuLa SI EXPEDMILE TURCO-POLONE 59

Sirbh, inteo slobozie Vascan Movill, pircMabul de Hotinin 1563, al Jul Despot, o ruda a luf Ieremia, si sotia Nas-tasia aveail Nelipoutif Hotinului, cumparat Inca de ta-tal s.11 i de Dumitru Movila Mare-Vatafpoate de Dorohoiil de la un Dinga pe 300 de galberifthtaresti, i dupl. Vascan ramasera in curtile de acolo ma-zilul Ionasco cu doua surorf 2. De la sotul ei, Ioan MovilaMarele-Logofat, avea Maria, mama Voevozilor IeremiaSimion, Iurcenif in Soroca, pe cari-f lasa Jul Alexe Mustata,ce all fost parcalab, - i banuim unde : tot la Hotin 3.

Mitropolitul Gheorghie cumpara de la urmasele luf LucaArbure din vremea luf ,5tefan-cel-Mare, jertfa luf Stefanita,pe urma caruia niciodata nu se mai ridica acest vechiilneam,Stanilestif FIotinuluf, pe care li-I da apof indarat ca

iea Solca Gheorghe Izlozeanul, pircalab de Hotin,tsocrul, ori ginerele Ieremiei, cumpara si el in apropiere,Coteleva, Sancautif, Margenintif, zis 0 Novo- Selqa,de la un Gheorghe i ginerele sail, Constantin Rosca 5. Cons-tantin-Voda Movila, inlocuind razesif, pe cari-f deposedase desigur, vinde unef rude de aproape, Chirita Paleologul i M--rical, vaduva luf, mosia Vasilcaul, c din ocolul tirguluf Sorocei),Cirisnovatul vecin, linga Troian si tnotiä fintinf, ; ele trecla manastirea GolieY, care mai avea part! din Stoicani, ju-matate din Stolniceni sail Poliribeni i chiar to poiana dinhotarul Sorocef), stringind astfel tirgul din maf multe 041;mai tärziil tot aid calugArif capatarl de la Alexandru Movila,ultimul represintant al dinastief, satul Vosca a. Get dof sot!ieail i Birecanif la Bic, in Lapusna, de la razes"' ce se co-

1 Iazgreanu, Voronepa, p. 51 si urm.2 Archiva istoricit, III, p. 202. Cf. Hurmuzaki, XI, pp. L-Lt. La 1587

Inca Dumitru MON ila avea Nelipoutil la llotin, pentru care mhrturisiala 1599 Gheorghe, pircalabul de acolo; &Ida' documente, VII, p. 209,n-le 5-6.

Archiva istoricd, I 1, P. 128.4 Strait ci documente, XXI, p. 281 si urm.6 Ibid., V, p 397.6 StudiI i docamente, VII, p. 211, n-I 15 Interesante nume de ra-

as1: Nistor, Doica, Draguta, Axinia. V. si Halipa, 1. c., Actele Chi-sinauluI.

(Movili14),

si

sd

ii3nsisqit

0

0

www.dacoromanica.ro

60 InATI itotaXNEAsa

boarA din strAmosI dAruitf de *tefan-cel-Mare insus1Maria Paleologa dAduse mAndstiril Pobrata si un sat laLApusna, CiocAnestif 2

Maria maica Movilestilor avuse din altA asAtorie, cuBalica, pe vestitul Isac Balica Hatmanul, care peri ca hainin lupta, pentru semintia luf Ieremia, cu tefan-Vodl Tomsa.Din mostenirea lui biruitorul dArui, pentru vre-o datorie debanT, Mareluf-Vames Manolachi, un Grec cel d'intAiiice se aseazA aid, intre urmasif vechilor ostasf colonisatorf ,

patru sate, Rogojenif, Vistiernicenif, fostf in 1525, prindanie domneascA, aI CAprienef 3, i Rosiecif pe RAut, inTinutul Soroclf, ccu vaduri de mon i cu bait! cu pestea,pe linga Muscenf la Nistru 4. De la dinsul va fi avut Solca,prin aceasta manoasa confiscare, Ustia la Orheiii, (pe malulNistruluf, unde cade Rautul in Nistru, 5. La caderea TomsefinsA, supt Moise MovilA, ruda lui Balica, el insusf si altfMovilestf 41 luara partea din marea avere ramasa farAstApin : prin dania la Pirlitf, in Soroca, pe care i-o fAcuMoise-Voda, la 5 August 1631, ajunse astfel stapinitor ba-sarabean Eustratie al treilea Logofat, vestitul cArturar, tra-ducAtor de nomocanoane, de cart! bisericestf i probabil siacela al luf Herodot °. Ir Miron Barnovschi, si el un Mo-vilA, dupA maica-sa, desfAcea din mosiile Bakal Racintilpe Nistru pentru a-f da luf Constantin Stircea 7.

Ca sot al Ilene!, fiica luf Ioan-Voda MovilA pretendentul,alt mare carturar al Moldovef, cronicarul luptelor i sufe-rintelor din acest timp i, pe de alta parte, si el un ucenical scolilor polone, un iubitor al rosturilor pe peste Nistru,unde gasi mai tArzia un bun adapost, Miron Costin ajunsemare stapinitor de pAminturf intre Prut i Nistru. Nu putu

Halipa, /. c., II, p. 230 0 urm.2 Studit i documente, V, p. 82, n-I 19.

Halipa, 1. c., I, p. 216.4 Uricariul, V, pp. 221-2. Cf. ibid., p. 378 0 urm.5 S. Fl. Marian, Condica Solcd1, p. 66.6 GhilAnescu, Surete # izvoade, V, pp. 156-7.

Uricarita, XVIII, p. 399 0 urm.

8

0

www.dacoromanica.ro

tTATARLiCULII F EXPEINTULE TURCO-POLONE el

sl smulgA LarionestiT (Soroca) mArastiril Sf. Sava, care ocApAtase de la Ienachi Postelnicul, proprietar si dinsul prinvre-o danie a Jul Stefan Tomsa 1. Miron cApatA insA si sta-pini in pace acest vast domeniu basarabean : Sanclutif,Rusintil la Hotin, CrAncAutir, Chipicica, CotujeniT, Zmun-teniT, ScobirceniT, Oprisenif, VaslAutiT, Sudarsca, Brazautir.Coselnita, BuzeniT, BArbova, CAcAceniT, Ba'rbuscaniT la So-roca, MAucAutil, Vepreuca, Tirobcenif, CucuietiT, MArcu-lestiT, Rogojenir, pe RAut, Davida la Orheiii, t de spre Ti-ghine, si am pomenit numaT acele sate la care e pomenitTinutul, in lista imenseT aver! teritoriale 2. NumaT tpentruplata datornicilor sAT si pentru comindul sAils), el lAsa, dupAimpArtirea celorlalte sate intre tref feciorT si maT multe fete,Davida, pe care maT tArziii eraii s'o usurpe Turcif benderliT,Coicenil pe Prut, la Tinutul IasuluT, si satul sorocean al MA-teutilor 3. Safta, fiica luT Miron, avea in Tinutul Iasilor, MA-lestiT pe Prut, SociT, Cirpitir, CAcAceniT, Cosernita si SilisteaTirlestilor, GirboviT, BuzeniT si Zmultenil la Soroca, in stirsitCArAimAnestiT, satul urmasilor luT CArAiman, la Vadul-luT-VodA pe Nistru, in pArtile OrheiuluT 4. Iar Maria Vistierni-ceasa, altA fatA a cronicaruluT, trecea in familia sotuluT, IlieCantacuzino, iar apoT, neavind copiT, in aceia a luT IordachiCantacuzino Deleanul, cBudele de la Soroca, in MovilAil),Usihlibif si alte mosif de dincoace de Prut 5.

Venind la altele din neamurile nota ce se ridicA la in-ceputul veaculuf al XVII-lea pentru o hegemonie politicAde citeva deceniT numaT, ptinA le rApun si pe dinsele GreciTsi boieril Teril-de-jos, maT apropiatT de DunArea intru toatestApinitoare,Grigorcea Creiciun, cetAteanul polon, clAdu Vo-ronetuluT TAistrenif si Hlinovul, 4ce se chiamA Cobulta,,

1 Studit iti documente, IV, p. 270, n-1 cu.2 Archiva istoria, III, pp. 281-3.8 Studa fi documente, V, p. 133, n-1 65. Cf. V. A. Urechià, Miron

Costin, Opere, regestele de clocumente.4 &rail fi documente, VII, p. 340, n-I 16.5 Ibid., XI, p. 80, n-I 144.

www.dacoromanica.ro

62 LUPTE BASARABEISE PANA LA VASILE Wird

din sus de Räut, pe care un timp le usurpa unul din to-varäsiT de rascoala aT luT Balica, Trifon Clucerul 1. GliengheaLogofatul, ruda prin sotia sa cu StroicestiT 3, avea Chelmestilin Hotin, linga VarticautT, un Toderasco VarticovicT eraInca pircalab de Soroca pe la 15803, iar Iurasco, fiul Hat-manuluT Vartic, si tratele luT Ionasco, ingropat la manas-tirea Galata, dadea acesteia satul hotinean MalitintiT4 , siel o dadea de zestre fete!, Safta, care lug pe Lupu Pra-jescul: ii vedem apoT pe acesta in judecata cu urmasiT On-ciuluT Motoc, aT PostelniculuT Craciun unuT Letea b.

Nicoara Preijescul, tatal LupuluT, era aid, §i in Dorohoiulvecin, un mare proprietar de foarte intinse mosiT razasestI,avind pe la 1617 Cotova pe Cainar, Visoca, da virful Cii-naruluT) mosie pomenita si in veacul al XV-Iea Criv-ceniT in Tinutul SorocaT, GozestiI in al OrheiuluT urmasTar lui Cozea , Vasienir pe Botna si acel Prajestl in La-pusna, din care se vadeste obirsia basarabeana a neamuluT 3.

Un Voruntar Prajescul Comisul i sotia Salomia, cariaveaa un singur flu, Savin, lasa fetelor, maritate cu GrigoreUreche cronicarul (Lupa), Torna Stolnicul CantacuzinoLupu Bucium, o suma de alte mosil basarabene, dintre careluT Toma-T vin Silistea pe Prub, luT Bucium CumceniT,tot la Prut, iar luT Ureche, pe linga VlasanestiT pe Prut,SträseniT pe Bic, la Läpusna, i Cruhlicenil, al pribegilorde la Cruhlicul hotinean 7. MaT tarziti Ureche ajunge saaiba. NegrilestiT, Balta, Genele i BritcaniT, in Tigheciul

smuls de la niste razg.§T al caror neam IT aveaInca din zilele luT Alexandru-cel-Bun.

1 MAzdreanu, Voroneful, pp. 55-7, n-le 2 3.2 I. Tanoviceanu, in Archira societdfil liternre din kqr,

p. 339.3 Inedit in 13iblioteca Fundatiei Zamoyski din Varsovia.4 Archica istoricd, p. 144.6 Uricarinl, XIX, p. 445 si urm.6 Studa Ri documente, XI, pp. 88-9, n 183. Totusi avern PrkjestI in

prtile BacAuluI (doul, sate) si ale Rornanulut7 Ibid., VI, pp. 535-6.

si aT

fillciian,

11,

51inlifireIII,

www.dacoromanica.ro

(TATAROCUL) §1 EXPEDIVILt TURCOPOLO/sit 68

Inca de la i600 gAsitn pe Capitanul) Donict incunjuratde razesi din Pitusca, Verpca, Sapoteni, Sitanesti, Gatesti,Paulesti, Varzaresti, dintre cari unil sint hotnogi La 1603era pircalab de Orheiil un urmas de razasi de peIgnat Ciogolea, incepatorul neamului uneltitor al Ciogo-lestilor, si el avea mosie la Sipoteni 9. Urmasul sail in 1609,Gheorghe, va fi fost din rindul acelorasi vechi granicericari cunosteat si fierul plugului si al sabiei Si tot dintreei se ridica Stetco, om de incredere al lui Stefan-VodaTomsa, care-I trimete si in misiune la principele Ardea-lului 4. Amintim cä la inceputul anului 1617 rasare intr'omanastire un Domnisor care-si zice fiul lui Ioan-Voda-cel-Cumplit i, lasindu-si mestesugul de Ora acuma, de diaccizmar, merge la Orheiii, capata ajutatori si se indreaptaspre IaT, unde ar fi incercat sa cistige pe Logofatul lulRadu-Voda, care-I da insa stapinului sail spre moarte 5.

Unii din pircalabii Hotinului, cum e Spatarul Costascosupt Vasile Lupu i Istrate-Voda Dabija, ori Toderasco,

ail si mosii prin aceste parti, unde ramin 6. Tot asa la So-roca era pircalab in 166o Dumitrasco, care avea de la sotiaAnita satul Iuganii, din mostenirea Varticestilor 7.

Tot din mostenirea tur Balica, Patrascu Costin Spätarulcapata, de la Moise Movila-Voda, Mateutii la Soroca, pelinga Baranca, Noua-Sulita, Preruda 8.

§i Bucioc avea mosii pe aice, vestitul Bucioc care muritras in tapa de Turd ca indemnator la rascoala al luiGaspar-Voda Gratiani si care maritase pe fiica-sa Tudosca

documente, V, p. 17, nota 4. Unuia-I zice: Leahul. Cf.

ibid., p. 21, nota 1.2 Ibid., XI, p. 74, n-1 109; Pirvan, In Conrorbirl literare pe 1904.

Ibid., V, p. 11, n-1 52..4 Ibid., IV, p. cxxxv, nota 5.6 Cf. Hegyes, in Trauschenfels. Deutsche Pundgruben, p. 148; cf. ibid.,

pp. 326-7.6 Ghiblnescu, Surete izroade, III, pp. 136, 292-3.7 Ibid., IV, pp. 220-1.8 Studa documente, V, p. 533, n-1 10.

aid,

§i

for,

Shull! fi

8

p

Ma-

7i

www.dacoromanica.ro

84 VIATX ROMINEASCI

dupa Vornicul Lupu, menit O. fie Vasile-Vodg. In zestreera satul AndreutiT, §i intr'un tgrziii Doamna Ruxanda sejudeca (1674) pentru niste vecinT cu Ilie Motoc, judecataacindu-se la Hotin de tefan-Vodg Petriceicu ', cu intre-barea pircglabilor de Soroca. Tot in foaia de zestre aDomniteT erail si GdozeniT in Tinutul SorocAT, pe cariRuxanda-1 vinde la 1669 luT Ilie Sturza Stolnicul 2. Costea§i Ilie Bucioc aveati mo§ie la Costesti (Hotin) cu helesta,moarg. in Ciuhur §i doc de moarg.), precum si pod pedubase la Prut, §i GgureniT, din las!: BuhusestiT, Canta-cuziniT mostenirl pe cel d'intgiti 3. Al doilea Costea BuciocmaT cumpgrg, la 166o, de la urmasiT luT Vasile Brgescul,Dumenil pe Prut (Hotin)4.

Din pAminturile familieT Sturza, biserica ieseang BärboiulcgpAta Urze§tiT SorocAT, cumpgratg de la Ilie Sturza Stol-nicul, si doug morT pe Rgut 2 De la SturzestT trec la Fi-lipestiT muntenT, prin cgsgtorie, intre altele, CAzdnestii dinOrheiii, maT tgrziii aT ginereluT luT Mateiil Filipescu, Ior-dachi Caramanliul 8.

Dumitru Buhq, a aril vgduvg fu sotia luT Dabija-Vodg,avea intre multele luT mosiT, pe Ciuhur BratesdniT, Talma-cinul pe Nistru (Hotin), s. a. 7.

Sd vedem acum intru cit neamurT ma! mid se impgr-tAsiati de stApinirea pgmintulur basarabean. La 1611, ra-zesiT Condrea fiul luT Petre Traistä §i Dota vind locul lor,cu prisacg, (la Bgtrina, la put), luT Nicoarg Uricar, aducin-du-se, din causa vecingtAtiT, §i mArturia mari1or-v1taj1 §i a§oltuzuluT §i pirgarilor de Lgpusna 8. La Ciripcgil §i Nico-

1 Uricariul, X, pp. 168-9.2 Ibid , XXIII, pp. 260-1.3 Ghilminescu, Surete fi izroade, III, pp. 288-90.4 Ibid., IV, pp. 164-5.5 Uricariul, IX, p. 1456 Studil fi docurnente, V, p. 408. Cf. ibid , p. 4107 ibid., VI, p. 77, n-I 21.8 ChilAnescu, Surete fi izroade, V, pp. 241 2-

www.dacoromanica.ro

*T&TARLI(UL 1 EXPEDITITLE TURCO-POLONE 65

resti (Soroca) stapiniail la 1618 Alexandra si Ghedeon, fiiilul Voicu fost Logofat-1. Tot pe timpul lui Vasile Lupu ca-patara mosie in Tinutul Iasilor peste Prut, la Dumestf sadTocsobeni, Gheorghe Kotnarski, pisarul lesesc si crotmis-trul domnesc, Roszczicz, cari-I trecura apoi lesuitilor dinIasi, facindu-si acolo si odaie de vite ; biserica ortodoxa, cia-dit de un boier, pusera ei sa o strice, tcà far' de stirenoastra s'a5 fostu facut pe mosie noastra, dupa marturi,De Hotin se tinea supt Movilesti §i satul ireutilor, caretrecu apoi, supt Vasile Lupu, in minile Neniului Vornicul".Ianachi Postelnicul cumpara de la urmasii Ulmanului, pro-prietar supt Ioan-Voda-cel-Cumplit, si de la Vasile Dagansatele Ulmeni in Läpusna, pe Botna, si Diecil, in acelasiloc ; sora sa Vambula si sotul ei, Hrizea, le tree apol totVornicului de gloata Neaniul, la 16444.

Gheorghe-Voda tefan aseaza la Pulbereni, pe Cogilnic,cu valea Namisnicul, pe Luca pircalabul sad de Lapusna

sotia Gherghina ; el aü si cvalea Buciumului, pe Tanusa.Luca ramine in aceste part!, §i la 1669 el era pircalab deChisina5. Morile trecura 6 apoi la neamurile inrudite Arbure§i Iamandi. Lapusna era aproape, si mai tirziii tirgovetii

fara drept dijrna6. In apropiere capata i biserica Sf.loan Zlataust din Iasi paminturi 7, precum §i satul Hance§ti,cu.rnosia Bolde sad Baloia §i Craiestii8.

Intre multele mosil ale lui Trod i-Dabja chiar §i ale Doam-nef Dafina Buhu§ era si Ustie, la Orheiii, data apoi Bir-novel, Zalucenii, Vitoltil s. a. 9.

In ce priveste pe alti boieri, un <om nod) intre ei, Duca

studil 7i doeutnehte, XI, p. 90, 186.2 Ibid., LIT, p. 86.3 Uricarinl, XIV, p. 98.4 GhibaneC11, Surete izroade, V, pp. 305-6.5 Uricariul, XXIV, p. 423.

Ibid.7 Ibid8 Ibid, p. 426.9 tittliT i dotumente, VII, p. 318, nota 1

5

luad

n-I

s/i

'.

si

www.dacoromanica.ro

56 vliTi nomKNEAseX

fost User-Mare, la 1624, avea Tesautil '. Tot pe atunci seridica la insernnatate si neamul unit! diac basarabean depe Cogilnic, Cogalniceanu, care primia de la Movilestisatul TAlaiestr, intrind in gilceava cu razasil de acolo unuldin el se chiama Pintece-Verde pentru silistea Calm&tuiul si dreptul de a face helesteil pe pirati 2 Totusi ef Ca-patara silistea, unde se aflail la 166o fill luT loan Cogal-niceanu, alt diac intre el Vasile si fetele 3.

In aceias1 epocA a lit! Vasile Lupu, in sfirsit, Cantaeu-zincti4 incep O. se implinte pe aid. Constantin Ciobanulzis asa poate pentru marele negot de oi basarabene cuTarigradul pe care-I facea, di de zes,re Logofatulig Tor-dachi Cantacuzino CheImestif, cari trec apor la fiul acestuia,Ionita A.

Constantin Stircea, pircAlab de Hotin, si sotia sa, fiicafostului Mare-Logofat Patrascu, ail mosie la Cotiugera, pePrut, pe care o vind aposi luf Iordachi Cantacuzino 3. Ur-masiT luI Iordachi insusl aveati pe la 1700, intre altele,Trifluti1 la Soroca, t cu pod in Nistru si cu vad de moarain Nistru,, Bojovita, Hlinaia, Marcoretul si Ilisautif, Tribi-sautiT, Dimidenii, Rasteul Buzovita, MandacautiI, (Bras-teile), Carlacaul, Romancautif, Chilimestil la Hotin, Pui-cestiI la Lapusna, tin tbraniste}, Ploscurenif in Tinutul Ia-silor c cu lo..: de helesteil in Ciuhru si cu mor1}, de laConstantin Ciobanul Postelnicul; NavArnitir, tot acolo, Stol-nicenil, Stingacenii, Zahaicanii, de la Vasile Macri, Halintilde la Varlan Bontas, Portorteasa, Razana de la ToaderCuza, si Telenestif la Orheiti °.

Pe la 1670 urmasil luI Grigore Cucora Stolnicul lui Petru

1 Ibid , XI, p. 74, n-I 1142 Uricariul, V, p. 187.3 Ibid. Cf. Istoria literaturii romins in secolul al XVIII-lea, I, p. 481

i urm.4 Ibid , XIX, p. 445 §i um. Pretenta ridied Insl §i un Vaailo

C trp ( ibid.).6 GhibAneacu, Sure& fi izcoade, V, pp. 315-6.6 Shair # documente, VII, p. 180 §i urm.

,

www.dacoromanica.ro

ITATARLICULy §I EXPEDITTILE TURCO-POLONE 67

Schiopul din care neamul Mätie i neamul Talincaerati impresurati la Salita, zisl apoi Oncluti, tpe RacovAtul-Sec, (Hotin), de Toderasco Iordachi Cantacuzino, care aveain vecinAtate Lislutii. In satele vecine insä, Cepelenti, Ru-jinti, MihIen1, Pascova, Onclutr, Hrinlutr, Hlinaia, seplstraii rAzesii 2.

insusi neamul domnesc cel noI, inrudit cu Blcioc, neamcare trAgea nAdejde s ajungl o dinastie, clutA infiglrddlcinile aid. Fratele lui VodA-Vasile, Gavril Hatmanul,Il dase fata dupl Andreies Medelnicerul, care avea mosiela Corjouti, ice-s pe apa Vilia, in Tinutul Hotinulub. Secredea cl Gavril flcuse sill rAzasilor, cad er se ridicadupà caderea Domnului, la 1654, cu tJavertean iuzbasa,fiul Tigancei, nepot lui Tetescul, stränepot lui LlzeanMihub. Se dovedeste insl cA mosia e cumparatl parte dela Grigore Pilipovschi i sotia Mitrofana, fiica VistierulutSolomon, parte de la neamurile GInsc, 126.spop,altele, iar parte e danie de la urmasii Iu Lozonschi Cl-mlras : Toderasco Vornicul, Iordachi Cantacuzino, Raco-vitä, pircalabul Stircea si Stefan fiul lul Soldan a.

La Minze§tI (Iasi) si pinA in drumul Miijilor, pe undemergeati carele cu peste (este si to balta cu pestel aproape)in aceiasi vreme a lui Vasile Lupu Plharnicul Frltimantrece proprietatea sa lui Voda, si acesta o dl Sohiici fatadin casl a Doamnel, (CACI slujitl *. Sohiica, poate fatldin casa si la Gheorghe Stefan, nu se asezl acolo, ci vindu

I El cuniparase de la Sinata, Mina, Tetaa, Olina, Fadorasco, Roman,Buhacia, Marco, Miros, Lupsa, Maxin vätaful fiul luT Vlaicul, de la ur-masiT Slavnei. GrozaveT, UideT, lui Cozuna i Vasco Bore vItafiT, luiLojea, In! Toader diacul si Roman diacul, de la Pava, Hopca, Gafa, Liciul,Vascan, Oant,a, Mica, &dm, Marusca, Dimca, Skuia, Mindrul, Armanca,Vasutca, Luchia, Petras.

2 Ghiblnescu, surete i izvoade, P1, pp. 60-2, 206 si urm.3 Urkarial, XXIII, p. 241 si urm. Nume: Mitrofana, Batco, Greaca,

-Sofrona, Mamunt, Bilae, Draghina. Vasile Soldan vinde i parteade la Vacota; ibid., p. 248.

4 Ibid., XII, pp. 278-9.

sl-sT

si

CorjAii

*a

si

i-ail

www.dacoromanica.ro

68 vIATI ROMINEASCA

locul luT Grumezea apitanul §i acesta cumpArä §i prinprejur, avind marturi pe Hariton apitanul, pe iuzba§aAndrei, pe Vlasie apitan de Soroca §i alti tvoinici) basa-beni. Mai trziä o parte de mo§ie barinul Dom§ei) fuvindut1 Doamnei lui Duca-VodA, Anastasia, nepoata sotieTlui Grumezea, dupa prada cea mare a Tatarilor, supt Vasile,cind se nirnicirl zapisele 2.

0 alta parte din Minze§tT fu dAruità de Vasile-VodAGaftoneT, cAci fost roabl §1 0 au fost mg.ritat dupA. IvanbArbierul de la Feredeti), dui:à care ea se mAritg. cu Gli-gorie Bra§ovanul. Ivan Turlic, sotul Gaftonei, fusese §i elslujba§ al Curti13. Mo§ia trece prin vinzare la Marele-Jit-nicer Necula 4, a cdruia sotie Alexandra era vAduva Gru-mezet §i mAtu§a Doamnei lui Duca. Ggngure§tii vecini ajungai lui Vasile Corlat Uricarul §i CAmAra§ul, pe doi boi cit50 de taleri8. i Rusul hotnogul avu apof parte aicIG.

La Glureni (Ia§i) era ruda lui Vasile, Iorga Postelnicul,care-o vinde apot lut Stamati Postelnicul, in judecatA, la1671, cu Galata 7.

In ce fel neamul lui Vasile-VodA intelegea sa plAteasclse vede, de altfel, din casul fratelui dornnesc GheorgheHatmanul, care-§i face case la Galati, pe locul dat deDoamna Marghita MovilA lui PanA Paharnicul de Covur-luiii §i nu se ginde§te a-1 plAti decit caproape de primi.,neala lui Vasilie-Vodl, uitind de fapt §i atuncea8.

in ce prive§te averile mAnAstire§ti, ele nu se inmultesc

' Ibid., p. 283 i urm.2 Ibid., p. 281 §i urm.3 Uricariul, XXIII, p. 233.4 Ibid , XII, pp. 289-90 cd urm.5 Ibid., p. 274 ei urm.6 Ibid., pp. 295-6.7 Ghibaneseu, Surete i &made, IV, pp. 285-5 i urm. Iorga avea)

o sorb. Alexandra, alta Zamfira i o nepoatà da (ibid., pp. 287-8).8 Ibid., IV, pp. 203-5.

i-al

Es

www.dacoromanica.ro

(TATARLiCUL3 SI EXPEINTIILE TURCO-POLONE 69

simtitor in acest timp. Avem chiar actul prin care la 1622Stefan Tomsa indeamna pe <vatarnanil si totr vecinit) deIa. Taistreni s'i Tirnauca Sorocer a se supune egumenulurde Voronet 1. Dobrovatul are judecata cu un Stefan Cuatupentru Fintina Cahova, la GrecenI2 in hotar, s. a.

Viata razeseasca. urmA : o gasim si in partile Hotinulul,alaturI cu proprietatea mare, care va decadea in curind.De obiceiii se ridicä insa, mai ales prin dregatorir, prin co-menzI militare, ca singurI stapinitorr, unif dintre razesIchiar, urmasI al vechilor neamurl. La 161o, razesit din Ca-bestg IlotinuluI i§I vind partea starostelig Onciul, innaintealig Dumitrascu ginerele lig Dobranschie din Lucavah a cu-noscutuluT vame§ Condrea §i a luI Dobrus soltuzul de Cer-nautl 8. La Hliniste §i NovocautI stapineste in 1637 Gheor-ghe Jora 4. La Costela si Solominca HotinuluI unuI Jora iiurmeaza Gavrila§ Vornicul §i Tuduri fost pircalab 5. qupa-neasa Grapina, Prodaneasa lasa. la 1639 cfiulub Vasile sifiiceI Ana RujavintiI si parte din Cerlica, cfiulul) LupuTalpa §i fiiceI IrMa Peribicautir §i 5ijcuii 8 Fetele TodosielOncioaia din Suceava vind la 1640-I la Lopatintl (Hotin) 7.Pe la jumAtatea veaculuI al XVII-lea Cazacul trece luI Ne-culal Salitrarul a patra parte din Molodova pe Nistru (Ho-tin), contractul facindu-se in Polonia la Studenita, cu mar-turf strainl. Fata lig NeculaI vinde apoI mo§ia luI ProdanDrAgu§escul, varul eI (1657) 8.

Un Avram de LuncenI, care lasa pe la 1650 averea fiilor

1 Uricariut, X, p. 134; /0"(III, p. 70. Pentru Moscora SorocAl, ra-zAseascA, ibid., p. 164.

2 Ibid., VI, p. 261.3 Ibid., XIX, pp. 7-8.a Studil fi documente, VII, p. 210, n-1 11.6 GhibAnescu, Surete fi izvoade, III, pp. 287-8.6 Ibid., p. 289 0 urm.7 StudiT fi documente, V, pp. 26-7, n-1 119.s Marturi: Savin CucoarA, Sanson, Toader Dodon, Liciul 0 a. Uri-

tarinl, XXIV, pp. 417-8.

www.dacoromanica.ro

70 VIATX ROMANEASCA

Toderasco i Criste, avea, prin cumparatura, i PilipautifPe la 1670 se aseaza. la Balcosestif Orheiuluf, pe apaRautului, neamul Sturzescul 2. Acest neam, care cuprindepreutf, are Ioc apof si la Cercelestr, la Sirbenf.

Prutul era margenit de ambele parg cu satele duMsa-rilor cari treceau pe calatorf 3. Pustiul) raminea numaf inmijlocul terif, (gra locuitorf i fr apa), doar cu cite o-rara cismea pierduta in acest --cbaragan, al aräusilor 4.Prada din 1648 a Tatarilor, oricit de grozava ar fi fostrnimicind tot «din Nistru Edna in munte, b ngadui insaterif sA se ridice.

Cit priveste orasele, luT Pavel de Alep protopopul de Or-heir( i s'a parut un Vladica. El vazu in oras strade poditecu lemn ca in Ias1, piraie ce se strecuraii pe margene, caazi la Bistrita si in alte orase ardelenestf, si micaü moriletirguluf, helesteul strabatut de un pod statornic i avind,ca si celelalte zece marT lacuri ale terif, iezatura facutä deVasile-Voda : tolosul helqteuluT 11 pretuieste el la 3.000 degalbenf pe an 6 In oras se urmasera pircalabf destoinicf,din neamurf de tail, cu priinta, ca Apostol sad Apostolachirfiul luf Ionascu sari Iondscuta Rusul, fost Mare-Logofat,

Surete i izeoade, III, pp. 293-5; V, p. 13 §i urm.2 Uricariul, XXV, pp. 262-3 Cf. ibid., pp. 264-8. Pe atunci la BranoN a,

CrAsnäseni, Singureni, Vsieti, Bogzesti (Orheiti), e neamul BAlan(ibid., p. 265). Si, p. 279 si urm. Miron si Sandul apar la 1686 cumarturi din Venjeni, Leuseni, Bodorceni (ibid , pp. 279-80). La 1765Tudosie sin Ermurachi Balan din Breanol a ot Orheia" (ibid., p. 287).

3 Pavel de Alep, p. 129.4 Ibid.6 Archiva istorielt, 12, p. 191; cf. ibid., II, pp. 14-5; Ill, p.232. !litre

cei rascumparati de la Tatarii pradalnici din 1648 e i Irina Paspalade IMO Hotin, pentru care un nepot. din neamul TalpA, dA 400 de-taleri; GhibAnescu, Surete i izvoade, III, p. 292.

6 P. 29.

1.

et

www.dacoromanica.ro

rATARLiCULD EXPEDITHLE TURCO-POLONE 71

care trAia in 1648 aid', cAruia-T urmA, tirziil (1655) unCatargiu, Gheorghe Postelnicul, un Matias Sturza (1657), unSava (1688), un Gavril fiul lui Darie Donici (1689). PircA-labul, aid ca i la Hotin, avea, de altfel, pe la 165o, §igrija stringerii birului de la z1ota.§0. DArile orheiene seadunaii deci supt privigherea pircAlabului, de mazili, <sottla mazi1ie ca Ionasco iuzbasa si Vasile DrAghinici din166o 9.

De cocolul, orasu1ui3 se tinea si vadul RAutului si satulPiatra-din-jos 4 si helesteie ca acel de la Furceni. In impre-jurimi locuiaü deci si ravodari 5. Hotnogi, (osta.§1 de frunte),sulgeri apar in zapise d. Ca pircAlab de Orheiti, NicoarADonici ell Seculut case si dugheni cumpArate si acute deel in mijlocul tirgului Orheiulur T. In tirg stAtea pe la1650, pentru schimbul de bani, i un geilbc7nar (sail ne-gustor de (iarbl galbenA, pentru vApsit ?) 9 Ca §i in ce-lelalte cetati de hotar, se aflail si negustori de rAscumpArarea robilor, ca Alexandru din Hotin, de la 1669 9. In Orheigmuria la 1665 Toader Pisovschi, si lingA el se gAsiail preotulde la biserica domneascA, apol Gheorghe Dinga si LupavAtaful de la dumnealuT rApAusatul RAcovit[A] Cehan Ma-rel[e]-Logoat 10'

Prin satele vecine trAiesc Vornici de gloatA, ca in Pop-se§tr, ciubotari, bezmAnarT, simpli vechi rAzAsi, din neamul

I documente, IV, p. 266.2 Ibid., V, p. 402.8 Canternir, Descriptio Moldaviae, p. 15.4 Midii i documente, XVI, p. 393.

ibid.6 Uricarild, I, pp. 151-2.7 Studif i documepte, VII, p. 377, n-1 11.$ Ibid., VI, p. 537.9 Ibid , V, p 27, nota 1. Apostolachi piralabul de Orheifi apare

si-in 1656; ibid., VII, p. 377, 11,n-1 2. Cf. si cumparatura lulNicoard.Donici, fost pircalab, la Pitusca, de la Gavril; ibid., V, p. 212, n-1 8.

10 GhibdnescuS'urete izvoade, IV, pp. 224-5.

§I

mat

fi

5

i

www.dacoromanica.ro

72 IAT.i ROMINEASC:i

Batu, Codad, Fatul. Popascul, MelesanuI, Sapoteanul, Gal-beneanul. Nume stravechl : Haraga, Rusa, Cotul, Andreica,Meräuta, Mihulet, Micul, Badea, Balan, Turcanul, Gribince,Balaban, Colunet, Costin, Albul, Bosie, Nicorita, Maties,Luchiana, Buzescu (Armas), Lelica, Raspop, Grajdeanul, nulipsesc. *i din neamul Sturzestilor locuia acolo un Jicnicer,pe linga Toderascu fiul lui Apostol si alti boieri fàrà slujbe

mazili, si se amesteca si cite un pribeag de peste Nistru,ca Iocanoschi sad Iablanoschi supt Duca-Voda. La 1668vedem pe Apostolachi biv pircalab i altiI facind hotar-nicie la Sircova, cu razas1 din neamurile Mulct, Saule, Boul.Coretchi, de la Prepeceni, Busauca, Tahnautt, U1icanI, Sa-mascani, Pereni, Horbenesti, Cinisauti, Olascani, Vitlubeni(aT luI Ilie Sturza Stolnicul, care avea de la 1665 si Sir-cova i PiscarestiI ').

Inca de prin 165o un Jora, Costachi, era Vel Orajnic7,(horonze, stegar) pe la Orheid, unde lua de la GligorePostelnicul Miclescu satul Dubeisarl, din care era sa. se facatin tirg 2.

<tirg de maI nirnica) pentru Dimitrie Cantemir 2,fusese mult timp un sat atirnind de biserica lul Balica,Frumoasa, a < Sfintilor Apostolip si de Galata, pe cindalte part1 de mosie intrasera. prin danii domnest1 in minabbierilor *. Tirgul se infiripase insa pe la 165o, avea unVornic si era supus Doamnei, dar in veacul al XVH-leafu scos din domeniul el si pus supt un pircalab 5. Era Incaun loc adaus Lapusner6.

I Uricariul, XVI, pp. 211-4. Ferlia e 100 de bol. V. §i ibid., p.233 §i urm Miron de SingurenI de la Orheift e r omenit intre oqa§Ila 1677; S1udi i documente, VI, pp. 30-1, n-1 64

2 Ibid , VI, p 538.8 L. c , (.,urbecula non magni momenti").

Halipa, / c., I, II, Ill. Danie a ha Duca-Vodd, 1666, atre MaderPostelnicul. Alt proprietar in proces cu Galata e liae Al Aza (ibid, II,p. 238 §1 urm.) Chirita dase rnosia Buicenii Galata dar nepotul sacsRamandt lui Ion4cut Logoffitul

5 Archira istoricd, I I, p. 171.lbid , p. 172.

\

si

(ibid.).

www.dacoromanica.ro

cerkrARLictiL1 sI EXPEDITIILE TURCO-POLONE 73.

Pe la 1650 Dumitrasco cra pircalab de Soroca si aveajudecata pentru Iugani cu Vartic Vornicul i cu viitorulDabija-Voda Cu privire la oras n'avem §tirl insa, si sintemindreptatiti a crede ca el se afla in decadere ; de almin-terea, asezat tocmal la margene, in buza pustilor cazacesti,el n'a putut avea nicIodat 1initea, deci prosperitatea Or-heiuluI ferit intre dealurr. Acte municipale de acolo, inorice forma, lipsesc cu desavirsire. Totusi el era cercetatadesea si de Dornnif can veniaü pang la apa cea mare ahotarului. Ultima oara cind Soroca vazu pe Vasile fu incercarea lui neizbutita. din 1653, pe care o opri vestea caSuceava a cazut 2. La Soroca erati, fireste, pe linga pir-calabI, si globnici i dabilarI3.

In noul razboi6 turco-germano-polon, de dupa despre-surarea Vienei, la 1690, Constantin Cantemir se plingeade prada Turcilor i Tatarilor, de navalirile neconteniteale «tilharilor), joimiri polont, «din sus), iar «de spre So-roca i Orhei6 de Cazad, Tara-din-jos de Tatari} 4. Ce-tatea fu cucerita spre sfirsitul veaculuf de Cazacii regeluipolon Joan Sobieski, supt colonelul Rapp, si se purta citevasaptamini, in 1693, lupta de Cantemir-Voda, impreuna cuTurcif until Pasa de Trapezunt 5.

Apo! Ra;.covul de peste Nistru adaposti pe Vasile-Vodafugar ° : in urma el fu chiar resedinta Domniter Ruxanda,vaduva a luI Timus IImilnitchi cel ucis la Suceava 7 ; ea pe-trecu aid multa vreme, de si avea mosii in Moldova, la

I Studit i documente, V, p. 85, n-1 36.2 Ibid., IV, p. cdr.u.3 Mazkeanu, Voroneful, p. 54, 11-1 10.4 Uricariul, Xl, p. 212.6 Cf. *i StudiZ i documente, III, p. 20; Acte ifray,nente, I, p.31, nota

1; p. 96. Se vorbeste si de un convoid de provisil oprit de Polonl laOrheia.

6 StudiT i documente, IV , p. CCL-I.7 El enise ca mire pe la Soroca; Iorga, Acte fragmente, I, p. 209.i

www.dacoromanica.ro

74 VIATA ROMANEASCA

De lenI §i aiurea. Ora§ul era plin de MoldovenT, cari, lavre-o greutate, se intorcead in tarl 1, Stefanita Lupu in-cercA sA-§T aducl sora de acolo cu sila 2.

in Decembre 1653 pAziad la Hotin stegarI §i iuzba§I 3.Lupte se dAdead necontenit prin imprejurimi, risipind ne-gustoriI. Vasile-VodA putu abia sA fie primit intre zidurl.Si multe acte de mo§ie perirA aid, spune un act contem-poran, ccind primineala luI Vasile-VodA> 4. ToatA Basarabiafu apoI prldatA la 1648. §i tara intreagA fugi la strigAtulde (Vin CazaciI» 5.

De §i acest razboid pentru Domnie nu atinse in SudRenii, locuitI §i plzitI numai de Moldovenl °, Troianul, Car-talul, pentru cA erad acuma turce§ti,--§i Chighecenif se tineadcu gred impotriva Tatarilor 7. In 1683 Hatmanul cAzgcescKunicki, cu pribegiI Ilie Motoc §i Savin SmucilA, unit! laChi§inAd, bAturA pe c Aga termuluI, §i merserl pAnA laCetatea-AlbA, avind o ciocnire cu Tataril lingl noua a§e-zare Tobac s. In 1686, Sobieski, marele rege polon, carecinsti Moldova de douA oil cu presenta luI costisitoare,luind cu dinsul §i pe Mitropolitul Dosofteiii, cu mom-tele SfintuluI loan celur Nod, cu odoarele §i cu ccArtile)MitropolieI, crezu §i el, ca multI altil, CA Bugeacule cheia Moldovel §i a DunAriI-de-jos §i porni sailprapadeasca oastea de foame §i sete prin acest (BArA-gall) al BasrabieI. Expeditia luI ajunse Ora caproapede ReanI) s, dar se mintui cu unul din .acele desastre

1 Studii fti documente, IV, p. cxxx §i nota 4.2 Ibid., p. ccuvm, n-I 8 si Miron Costin, p. 368.8 Ibid., V, p. 85, n-1 36.4 Uricariul, XVI, p. 359.5 Pavel de Alep, pp. 129-30; Archica istorica, 12, p. 191; cf. II, pp.

14-5; III, p. 232.6 Cantemir, i. c., p. 22.7 Miron Costin, in Archiva istoricd, I i, p. 172.8 Chilia fi Cetatea-Albd, p. 235 §i urm.9 Cronia, In Studi/ fi documente, III, p. 19.

www.dacoromanica.ro

ITATARLiCULI SI EXPEIMTIILE TURCO-POLONE 75

care faceati pe Polonf sa se gindeasca cu groaza la Mol-dova mincatoare de vieti..

Nevoia aparArif de spre Rasarit trebuia sg aduca in cu-rind si crearea unuf rost de pircalab de Cirligatura daPrut), in care afldm la 1665 pe Dubaii '; unul de Tutovachiar apare la 1661 9. La 1654 inca gasim pe ce1 de Hirlati(Constantin Macri) si Dorohoiti (Ionasco Bals) 3. La Galatiin sfirsit e pircalab la 1661 Toader Ungureanul*, care, im-preuna cu altul, se afla si la Putna, in 16595. La 1667 incgse aflàl un capitan de Covurluiil s.

La Lapwa pgzia in 1680 Carstian Capitanul 7, a cam):mentiune dovedeste ca nicl aici nu lipsiaü masurile de apararefag de Bugeacul pe care necontenit ii rascoliati luptele-Turcilor cu Polonif, cu Cazacif, cu Germanif, cad dupgcampaniile de la Neuhdusel i Lewenz, in care perira. multiRominf, ambitia regala a luf Enric Tökoly era sa inceapaun noti rAzboiti cu Imparatul.

Codrii" (ChigheciuluI) capatara in aceIasf timp un ase-zamint militar : prin 1740 se inthria dreptul Celor ce sevor aseza intre Codrenf de a fi (in mila si asedzare ce-am facut Domnie Me i cu ce1alt1 codri), cari, intre altele,nu erati supusf la datoria, suparatoare pentru niste ostasicalarT, a cailor de olac s. Se pare ca unul din privilegif eragostina mai mica : un lea la 20 de of, pe care-I aveatl inacest timp oamenif de Mancestfl, in Tinutul LApusnef

GhibAnescu, Seurete i izroade, IV, p. 51.2 Studi i documente, V, p. 30, nota 2.3 Ibid, p. 31, n-1 145.

Ibid, pp. 37-8, n-1 175.5 Ibid, p. 86, n-1 43.6 Uricariut, XI, p. 278. Cdpitanul (le Cour1ui Nicoard apare

In udil i documente, VI, p. 26, n-1 50.7 Ibid., V, p. 44, n-1 208.8 Ibid., p. 356, n-le 1072-3.9 Ibid, p. 371., n-1 1202.

§i

www.dacoromanica.ro

76 vIAT'i noMXNEAsci

De la un timp, (slujitorii de pe margine) dispdrurd, si (' ail

rdmas tdraniI). Dar piralabii 41 aveati Inca, la Orheiil,Soroca, Ldpusna, vechile cobiceie pircAlabestI de alte datel,,urmdrind vite de pripas, fg cind judecatI, si pAnd la <singe',luind gloabe, infrinind <furtusagurile care sa numdsc pot-logarib, asezind vornicef si poate si cluceri prin sate, luindin tirgurf <ccei 2 potronici pircAldbian.

Se simti insa nevoia de a intemeia peste Prut o Ser-ddrie ca acea turco-tätard. Atributiile nouluf dregator, care-sltinea hotnogI la hotare, iar apof namesnici, era sd pdzeascaasupra risipirii satelor, asupra furtuluT de caT turcestf si O.-tarestf, sd culeagd robiT, sd. judece trei zile pe an la tirgurf,sä comunice Domnief judeatile, strimbe, pe mizda sau prevoie veghetd), ale piralabilor. In sfirsit < toatd margine inseama si in purtarea de grija Sardariuluf sa fie), porun-ceste Grigore-Voda Ghica in April 1730. NumaT la Onitcani,tirg not'', Serdarul n'avea pircalabf lingd sine. Satele-i dadeailla numire cite o vulpe 1 Gdsim incd de pe la 1650 peSerdar, numit asa dupa turceste : el avea supt ordinele salecalarasf si ,era asezat da Orheid oil la Lapusna, 2

Supt Duca-Vodd, in anif cind am gäsit pe capitanul deLdpusna, Gheorghitd era Serdar3. Fdlciian de bastind, in-rudit cu toil boierinasii de pe Elan, fost ofiter polon, Con-stantin Cantemir insusl apare ca Serdar mai mult timp,pana la Domnie 4. El era poate de fapt Inca in acest rostla 168o, dar la 1681 se isalia : fost Serdar5.

3. XoI rosturi ost(iestY in Basaralna.

Aceastä noua alatuire militard impotriva Cazacilor lufBogdan Himlnitchi, lul Timus, luT Julie, fiii sal, lui Dorosenco

1 Studif fi documente, I I, p. 427, n-1 1628.2 Miron Costin, In Archira istorictl, II, p. 170.3 GhibAnescu, Surete Id, izroade, V, pp. 166-9.4 Shall 7i, documente, VI, pp. 34-5, n-1 74.5 ibid, V, pp. 44-5, n-I 209.

www.dacoromanica.ro

aTATARLLC11L) SI EKPEDMILE TURCO-POLONE 77

capeteniilor din vremea sa, Hanenco, Sircu si altiI, cruntivecini, ca si impotriva Tatarilor ce si-ar fi gresit sail pre-lungit drumul pe la noT, intri o noud nobilitne rdzboinica,ea era O. se manifeste din noii, revolutionar, potrivit cutraditiile Lapusnenilor i Orheienilor, trezitorI de DomnitinerI i nol in vremurile luI Petru chiopul, kit IancuSasul, Jul Alexandru Movila, luI Gratiani i Jul Radu Mihnea.

De o parte e banul dusrnanulul lor cu indreptarea careTura, un Duca-Voda. i Grecif luI ce1 bogati i lacomI. Amvazut cumparaturile la Prut ale Anastasiei Duca. La sfirsitdatoriile Jur Constantin Duca-Voda, fiul Anastasie, facura,la 1703, stapin la Minzesti si GangurestI pe Toma neguti-torul 1, j acesta-si adause pant, de la neamul Dintul si dela Toader Cuciuc fost capitan2; din partea luI, Vartic ca-pitanul 41 vindu partea din MinzestI luI Sandu. fiul Tome 3.

Adaugim ca, tocmai la sfirsitul veaculuf al XVIII-lea, amin-douä moiile trec la un simplu cvtori Vistierniceh, VasileOnofreiti 4, avind ca vecini manastirea Frumoasa, la Za-garancea, si pe Razoaia. la Coada Stincii 5.

Patin Vamesul, mare proprietar de mosif in vremea Ducal-Voda, avea lasindu-le ape' manastirli sale din Bucium,la Clatie i IJeretii pe Prut (la Lapusna), luatI de laIani, fratele altur vames, Trohin°. Inca din 1673 manastireaAgapia vindea, dupa stricaciunea de o§ti straine, orcaniIOrheiului, cu vecinI si cu locurI de helestie i cu sadnicintr'apa Nistruhth, pe 800 de le, altuf Duca, Vistierul7.

Se stie ca Duca el insus1 avea marl ambitil personale in

Uricariul, XII; pp. 290-8.2 Ibid , pp 298 i urm. Nurne: Nazaria, Horceag. Locuri: Movila

Hulpii, drumul Cantirilor, RAticica.s Ibid , p. 305 0 urm.4 Ibid., p. 309.5 Fiica Razoail, Elena, luA. pe Banul Dumitrachi Ghica din Bucu-

re01 (ibid , p. 315). V. mai departe.6 StU(lj i documente, VI, p. 58, 14.7 Uricariul, V, pp. 234-5

hi

hi

n4

www.dacoromanica.ro

78 Nof nosTuat osTX$E.Trr IN ilkSARABIA

aceste OIL El asezA departe peste Nistru, in locurT demult colonisate cu Moldoveni, un vice-liatman greco-slav,pe Iene Draghinici, dup1 ce fusese lust's!, la 1681, in Con-stantinopol pentru a face propunerea, primitA cu cea maimare bucurie, in vederea pAciT i rAspunderiT regulate detribut,a unei Ucraine incredin(ate lui, ca Hatman, urma alHimlnifchilor lul Dorwitco, Cazacl necredinciosT i caliclLa 1673 acest Iene Grecul din Rascov era numaT pisarulsi tIlmaciul Hatmanului cAzAcesc Dorosenco a. La 1683, inApril, insA, cIene Draghinici Hatmanub cumpArA mosiT laTicanovca UcraineT, de la Rusoaica Duducalca, avind eamarturT pe soltuzul orasului Ivan Goguma, pe un Ungur,Istoc Clucerul i ostas1, horodl> (horonji), sotnici, cApitanTsail polcovnicT 3. Domnul insusT merse la Nirnirov, unde maitArziti era O. se negocieze o pace ruso-turcA, luind cu sinepe Doamna Anastasia si ginerele lor muntean. La TicA-nAuca, in fata SorocAT, fAcu case domnesti cu beciuri depiatril i altele da Pestere lingA Buh, aproape de Nemi-rova>, unde avea, ca si in celelalte tirguri, de peste Njstru,(stupT, vac'', of, plugurT de boT, velnita de horila, de beresi de altele> i tabrica de mied din mierea domneascA aMoldoveT 4.

Mihalcea Hincul era un bogat boier basarabean, cu mosiTasezate in partile ChisinAului : el interneie, pe la 1678, ma-nAstirea de maice a Sfintel Paraschive, care-I poartl nu-mele 5; la 166o era Serdar 6.

Avea ca tovarAs pe Apostol Durac Serdarul. i el sta-pinià mosiT pe aice ; in adevAr Chiriac Durac, fratele lui

I Ambasadorl, misionarl, etc , pp. 1S-20.2 Archira H, p. 79.3 Siudj i documente, V, pp. 47-8.4 Nicolae Costin, in Letopisep, II, p. 22; Neculce, p. 216.5 Arbure, 1. c., pp. 321-3.

SIudi i documente, V, p. 34, n-I 161.

xi 1

istoria1,

3

www.dacoromanica.ro

(TATARLiCULD st EXPEDITULE TURCO-POLONE 79

Apostol, lAsase o vAduvA, Maria Medelniceroaia DurAceasa,care vinde ocina el din IvAnest1 la 16761.

Ca dinsit, doritorT de stApinire crestinA, polonA, cum chib-zuise mal innainte un Miron Costin insus1, era si neamulhotinean HAjdAil. Pentru Negrintif HotinuluI avurA judecatAIfrim HAjdAil i Miron Barnovschi, viitorul Domn, care sicApAtA satul 2 Ifrim HAjdAil iscAleste greceste, la 1622-3,cind colegul sI pircAlab de Hotin cumpArA, fiind de fatlSimion al ha Pilipovschi si Avram de LucAcent, satul do-rohoian PAltinisul 3. Mostenirea luf Ifrim cuprindea : la HotinPascAutir, Tulburenif, NegureniI, CitnicAutif saü HAjdaua,Nesvoia, Precutul, BelcAutiI-de-sus, Ocne Slobozia, Denjanii,Dolinenir, Cruhlicul, SendreniI, Dumenii, Costicenil, Fed-cAuti1, Sarbaca, HrusAutiI, TuliteniI, Tulburenil, Medveja,Glincenil, HancAutii, Cafienif, Brinzenif, Culicenif. A luTVartic (fata lul, Antimia, se mAritA cu Gheorghe HajdA5),la Hotin : Cris.inest1, Orsavinet, Cerlina-Mare, LucuceniI, Ze-lena, VolovAtul.

SA adAugim la acestI represintantI a.I nobilimiI rAzboinicenouA, doritoare de aventurI, innainte de toate pe terenulcl4sic al lupte seculare cu Turcul, neamul Murgulet : princAsAtoria uneI feme! din aceastA familie cu Chescu Por-tarul, ajunse la dinsul parte din LincAutr, la Soroca 4.

De aid, din aceastA, tovArAsie de rAzboinid nemultAmitIcl Duca nu Iipeste de Curte, pe LApusnenr i Orheienf,iesi, in 1671, rAscoala HinculuI, a luI Durac si ConstantinClucerul, de la care a rAmas vorba de impotrivire : cVod5.

1 Ibid, VI, p. 90, n-1 73. rentru. Lozinschi Durac sad Duratco,ibid, p. 94, n-1 1.0.1 Gligorcea Durac i Nicolae Lozinschie Durac, flu!

Postolachi Durac, in 1766; ibid, p. 104, n-1 151. Pentru GnimezeaLozonschi, ibid., XI, pp. 79-80, n-1 142; p. 81, n-1 151. pentru Lozens-chi Durac, ibid., XV, p. 205, n-1 72. Pentru Anita DurAceasa, ibid.,pp 309-10, n-1 40

2 Archica istoricd, 1, p. 191.3 Strait ci documente, II, p. 83, n-1 23. Se judecà apoi, supt Vasile

Lupu, cu Hilimon Zahul; ibid., n-1 26.4 Studil i documente, XIX, p. 28.

luI

www.dacoromanica.ro

80 NOl Ros Tinu OSTXSESTI IN BASARABIA

vra i Hincul ba,. Cetele rAsculatilor ajunserA pAnA la :

Domnul, Doamna fugirA in Tara-de-jos, Aga birului eragata sa recunoascd partidul biruitor. Dar in curind legiti-mitatea turceascl invinse. Cu Caplan-Pasa fugarul se in-toarce si bate pe rAsculati la ChisinAu ori la Iepurenr, inapropiere 1.

Totusi in Hotin ceilalti se mai tinurA incA, luni de zile.In Februar 1672 Stefan HajdAii, (Mare-CApitain i pir-cAlab de Hotin, HAbAsescul i Prodan stAteati inchisi incetate si intrati in legAturi cu Polonii pentru avea inajutor impotriva lui Duca-VodA. Vorbiall in numele luicHincul si a altor boieri din acea tarl cari se aflati in

arAtind c s'ar supune regelui Moldova ; se aratA gatasl tie cu banii lor ajutorul ce Ii s'ar trimete 9. HijdAu in-genunchia pentru ca sA adevereascA si mai bine curAtiaaindurilor sale.

LegAturile acestea cu Polonil indemnarA pe Sobieski larAzboiti mar indrAznet impotriva Turcilor, can veniaü acum,cu insusi Sultanul Mohammed al IV-lea. ca sA iea, in 1672,Camenita. cuib de intrigi impotriva Moldovel si pazA a va-dului hotinean. IIotinul fu ocupat, cu tunuri cu tot, bisericaprefAcut1 in moschee 3. Donin era insA cumnatul buT HAj-dlii, Stefan Petriceicu, care visa de reluarea cetAtilor Bu-geaculuI 4. In Iunie 1673 toatA boierimea era la Hotin, cuVlAdicii Dosofteiii, Teodosie, Serafim de RadAuti si Joande Husi

Peste citeva zile se dAdea lupta, i Rominii se rAtAciaii,cu Domni cu tot, dupA grosolana insultare a DomnuluiMoldovei, in tabAra crestinA. Cu atita insl nu se isprAvirAz1 oiul. Petriceicu putu s mai nAvAleascA in Moldova cu

Nicolae Costin, p. 7; Neculce, pp. 197-8; Documentde BistrifeI, II,p. xxv.

2 Studil i documente, IX, p. 146, nota 2.3 Archica istorica, II, p. 79.

4 Ibid., 1, pp. 25-6; Columna lul Traian, 1882, pp. 477-8; Chilia i Ce-tatea-Albd, p. 231.

5 Studir i doeumente, VII, p. 367, n-1 11.

a-I

Tags,

5.

www.dacoromanica.ro

TATARII ULI 1 EkPEDITULE TURCO tIoLONE 81

credincio§iT luT, dar iT fu cu neputintg s ràmIie. Turcilapgrurg din not", §i la anul §i in anil urmatorT, impotrivaPolonilor din Camenita, a Cazacilor din Cehrin, Ong cepacea de la jurawna (27 Octombre 1676) li asigurd cead'intgiii cetate §i ii inggdui a face Ucraina moldoveneascla luT Duca-Vodg. In aceste lupte la 1674 Nistrul se treceade Turd pe podul Mcut la Soroca §i intoarcerea trebuiasg se facI pe la Bender 1

Si cronica teriT scrie cDe la luarea CameniteT inceputara Moldove a se imputina §i a se pustii de marl asu-preale ce avea, cu de toate de zaharale multe, ce poartIin totr anir, de bagg in Camenitg, §i de schimburile o§tilorce le duc de le bagg in Camenitg, §i a Pa§ilor. Nu potajunge nice cu spusul, nice a scrie cu condeiul cit greil §icita robie, §i dentealte pagube, Mcindu-se sgracilor prencalele lor, plingere §i suspinurT. Lgsgm la giudetul Dom-nuluT §i DumnezeuluT nostru de mar! pedepse §i asuprele :den calele lor Tinutul Hotinul §i CernAutil §iTinutul Ia§ilor §1 Dorohoiul §i Hirlgub 2.

Revan§a polong de la 1686 innainte fu foarte slabg. S'aargtat cum Sobieski IV pierdu oastea in Bugeac. Cind venia doua oarg, in 1691, el se multgmi sg ocupe Bucovina deazT, cu mgngstirT cu tot, coborindu-se dincolo de SiretirtOng la Neamt, in radejdea ca la pace va putea dobindi,cu aceastä dovadg, Moldova toatg. Pacea de la Carlovgt,In 1698-9, iT restitui insg numaT Camenita.

Cu aceasta. adea inriurirea polong la noT pentru tot-deauna. Doar propaganda catolicg, care avea in serviciul eTpe IesuitiT din Ia§T, cu mo§ie basarabeang la TocsobenT salDumenT IIng Prut, unde, am vgzut, nu inggduiati a seclgdi biserica ortodoxg, de se Mcea, in veacul al XVIII-lea,supt scut polon, de ace§tT IesuitT, §1 in raiele, cadia neavindvoie nicl sä deschidg 1zile lor B.

1 Ibid., IX, p. 165, nota 2.2 Studi i documente, III, pp. 16-7.3 ibid., 1.11, p. 96, n-I xxvni.

6

pustiitu-s'ail

www.dacoromanica.ro

82 NO1 ROSTURI OSTX§EF1 iN B4SARA1iIA

Cit despre partida cre§tinä a Hotinenilor §i Orheienilor, inacest timp de risipl a elementelor räzboinice, ea gAsi dru-mul la Tarul.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL al V-lea.

Rusil si Basarabia In veacul al XVHI-lea.

i. Petru-cel-Mare partidul militar al Basarabenilor.

intre luptAtoriT luT Petru-cel-Mare erail doT din neamulHAjddii, care ',Astra sabia auritI a luf Petriceicu-Voda, Gheor-ghe Lupa§cu §i Vasile fiul ArmapluT Gheorghe §1 al An-temiel Vartic, frate al MarieT Bainschi, care mo§tenise, laHotin, satele NegureniT, PiI§clutiT §1 TulbureniT t. MihAillGanul, fiul luT Vasile Mirzescul <de pe Cogilnic, din Ti-nutul OrheiuluT, din satu de Horbani§,, se afla §i elintre pribegiT militarT la CutcAull peste Nistru in 1715§i lua acolo, cu zestre mare, de 2.000 de zlotT, pe fata lulIoan Luca sail Lupa§co Murgulet, <rohmistrul in oastea Lu-minatuluT mare§al regal domnul Liubomirski §i fiul rapo-satuluT de slIvità pomenire staroste moldovenesc la Cer-nAutT Nicolae Murgulet,. Iscàliaü pe zapisul de indatorire,pe linga <§lehticT) polonT, §i (din MoldovenT citiva tovarA§T),ca Banul Savin, Andronic Isar, Cirste, Ioan sin vätavRoman, 2.

Numele de Chigheciil al luT Apostol luptAtorul de la1707 Sn oastea luT Petru-cel-Mare cu alArimea luT moldo-vseneasa, aratd obir§ia luT 3. El aducea cu sine un pile in-

1 Archiva istorica, p. 514.2 lbid , III, p. 276.

Ibid., II, pp. 83-4.8

31

www.dacoromanica.ro

8i PETRU-CEL-MARE I PARTIDUL MILITNR AL BASARABENILOR

treg de Romint, cules de sigur in acele locurt uncle hide-lungata, necontenita luptd cu Tatarul a dat na§tere §i unulciclu intreg de poesiT populare, de ccintece bAtrine§th dincare se ridicd tipul hit Grue Grozovanul care se luptA cuHanul el insu§1, biruindu-T trufia tAtAreascd

2. Anexarea de Turd a Hotinulta.

Ina in lunie 1712 aflArn un Vel Cdpitan de Hotin PA-tra§co9. Peste citeva lunT, Moldovenit pArAsiail insd cetateaHotinulut, uncle eraü sd se mat intoarcd numal trecAtor §isupt steagul altora. Innainte de infringerea de la Prut atut Petru-cel-Mare, ale cdrul o§tt intraserd in Basarabia pela vadul Sorocet,In raiaua Benderulut, la Varnita cetAtir,supt coperi§ul unet case moldovene§tt, apt supt acela alunet noud clAdirT acute dupd datina noastrA, se odihni(leul nebiruib al Suediel, §i el rAmase acolo, pAnd ceTurcit, sAtut de cheltuielt §i de intetirt, ii silird a pleca, §idupd zdrobirea until du§man care dovedise totu§l cd el§tie sA scape. Putin timp dupd calabalicull de la Bender,care hid Moldovenilor din raift un oaspete gre5 de tinut,sosi §i regele pus de Carol in Polonia, Stanislas Leszczynski,care, venit de departe, fusese recunoscut §i arestat la Ia§1de Nicolae-VocIA Mavrocordat. El stdruia de Turd sA fiea§ezat in Scaun in locul vechiulut rege, prieten al R u§ilor.0 puternicd expeclitie, supt Abdi-Pa§a, ca Serascher, sepuse in mi§care, dar ea se opri la Hotin, unde Turcir in-trard. Moldovenit furl chematt acum ca salahort spre a intdri

uritele zidurt turce§tt de piatrA care cad astdzt in ruind,cetatea ce li se rApise.

Se incercA in ace§tt ant §i a§ezarea Turcilor in Soroca,precurn in Ldpu§na, lingd Chi§ind5, se incercase a Gaza-cilor Hatmanulut Steci5, apot a Tatarilor hit Geaun-Mirza

1 V. N. Iorga, Balada ronaneased, in ,,Cursurile de la Välenitde-Munte", II.

2 Studif 0 docurnente, V, p. 228, n-1 68.

cit

www.dacoromanica.ro

nu0i BASARABIA IN vEacuL AL XVIII-LEA 85

innainte de pacea din 16991. j pe aid, de anI de zile, sejaluia in voie. Pentru a se impopora din nod aceste lo-curl pradate trebuie sa se creeze o slobozie gospod laOrheid, al aril Vornic era la 1719 Stefan Gane 8.

Ca §i la Bender 0 in cetatile din Sud, Domnul 10 aveaaid represintantif permanent!, cari comunicaii TurculuT ve§t!de prin gazetele italiene §i francese §1 trägead in schimbcu urechea la ve§tile de la Poarta. Capuchehaiele eraii laHotin in 1723 do! GrecT : Diamandi fost Medelnicer §iIordachi fost al doilea Portar 3.

Un Pa§l, cu curtea sa : scriitor §i vistier, cadid, vame§,Ienicer1 i iamac14, Spahit cu Aga lor, inlocui pe modestulnostru pircalab. Lipcan! tatarT se intilnese de acum in-nainte in cetatea lu1 Stefan-eel-Mare §i a lul Petru Rare§.Tot! ace§tia cer banT §i darurT. (Obrazurilor §tiute, de lasuhaturb, ca i demnitarilor aratat! anume li se trimet

stofe, trasurI dupa moda ApusuluT, bautur1 < europene,.Si din nenorocire ace§t! stapinI no! se schimba des. 0

lista a lor s'ar putea incerca. Dam aid numa1 unele indi-catil documentare pentru dinsa. La 1721 era Pa§a la HotinAbdfo. Razboiul din 1738 cu MuscaliT aduee luarea ce-tali! i schimbarT dupa pace. La 1762 Meherned-Pa§a ajungela Hotin 6. In 1763-4 Hamza-Paqa e acolo 7. La 1764 Abdi-Pa§a de Hotin e mazilit 8. La 1768 Halil-Pa§a e dus laPoarta, 0 in loc vine pentru razboid IeTen-Husein °. Dupapacea din 1774, la 1777 mergea la Hotin Pd§a Soliman '°.

1 Chair; fi Cetatea-.1lb1, p. 240 10 urm.2 Studif fi documente, V, p. 101, n-1 103.

Ibid., p. 231, n-1 78.lamaci la Hotin, ibid., VI, p. 316, n-1 737; p. 330, n-1 842, 335, n-1 896.

5 Ibid., I-II, p. 96, n-1 xxviu.6 Documente Calliniachi, II, p. 284, n-1 118.7 Ibid., p. 83.8 Documente fi cercetarr, p. 38.9 Documente Callimachi, II, p. 491, n-1 115.10 Documente fi cercetdrI, p. 163.

St

8

www.dacoromanica.ro

86 ANEXAREA DE TWO A HOTINULIA

in 1786 e la Hotin Ismail §i, se pare, pleacg din BenderDuzla-Mehmed

Un noü rgzboiu aduce pe Rusi Ong la 1793. Peste trel-sprezece anT Pasa se intorcea : in Iulie 17971a Hotin Hasaninlocuie§te pe Bechir ; la Bender era un Hasan 8.

In i8o6 in sfir§it gäsim la Hotin pe Cara-Mehmed-Pasa §ila Bender pe Hasan-Pase. Mi fost §1 ce1 din urmg.

Granita raieleT Hotinulur era in urmg la Ciuhur 4. FugarTcdin raia de la Ciuhur, ggsim la 1762-35. De la LipcanirHotinulur a rAmas Podul Lipcanilor, in fata cu Radautil R.Lipcanf se introdusera §i in Moldova, si pe la 1760 it ve-dem umblind pe la Tinuturl dupg. mucarer 7.

Drumul cel nod, des bdtut de ostr, tunurT §i carg de pro-visir, la Hotin pornia de la Stanilestr, de unde se incepeasi drumul la Läpusna, §i urma. prin BoldurestI, Rezina, Risi-penT, Pod,ul-lul-Gherman, Ciuciulestf §1 Vasilautif-Marl

3. Rufil nciuditori fi element& militare din Basarabiadupii Petru-cel-Mare.

Pribegilor, drumul Basarabier li era acuma cu totul in-chis. El rnurira intre strain!, asteptind ceasul räscumpararil ,

prin Muscalr, dar nu pentru Muscali.La 1732 pribeagul Gheorghe Lupascu Hajdati, fiul Jurtefan §i al Alexandra fata luT Toader Petriceicu Vornicul,

nepot §i mostenitor de singe al luf tefan-Voda Petri-ceicu, Domnul teril Moldovel, eI, nenorocitul fugar din tara

1 Studif i documente, VI, p. 190.Documente Callimachi, I, p. 100, n-1 in. Cf. ibid., p. 11.3, n-1 LXIII.

3 Studif i documente, VI, p. 203.Documente Callimachi, I, p. 183, n-I Cxxix

5 ibid, II, p. 1036 Ibid., I, p. 188, n-1 cxxxv.7 Ibid., II, p. 123.

Documente cercetart, pp. 38-9.

8.

4

i

.

8

www.dacoromanica.ro

1111§I1 §1 BASARABIA fN VEACUL AL XVIU-LEA 87

pgrintilor, mo§ilor §i strAbunilor miet, ell care am fost odatgboier bogat, care acurpa sint pribeag in tara strainA, sarac§1 lipsit in a§a fel, at nu pot la batrinetele mele nict chiarsa las Dumnezeulut mica o pomana §i jertfa vrednica deel,, fagaduie§te, cdaca va da Dumnezeil ca Moldova sailjudetul Hotinulut sa scape de dqmanit Turd §i fiir miet,nepotit miet, neamul mied sa redobindeasca mo§iile §i sta-pinirile Ion), a face biserica Stintulut Gheorghe in DolineniTHotinulut §i a da Cruhlicul la Pecersca din Chievi. (SA .nupierdem nadejdea in Dumnezeii ca ne va ierta §i ca scumpaMoldova nu va raminea totdeauna supt picioare musulmane..MA rog luT Dumnezeti ca picioarele pgginilor sa nu calcepe mormintele strabunilor notri, §i, daca nu ale mele, macarale urma§ilor midi oase sa se odihneasca in tara stramo-§easca 22.

Dintre asemenea oament eraii de sigur §i Moldovenit eelinrolati in Polonia, unit ca husart, §i vestitt ca bunt osta§t 3.

Cind Ru§it patrunsera din notl in Moldova, din Orheiilse ridica not rebelt. Un act al ILA Grigorie Ghica-VodA, din1740, pomene§te pe tun talhar anume Ili§co Orheianul,carele din pamintent hainit, §i, el facindu-se capitande catane moschice§tt, radicind sabia impotriva patriet. suptcomanda Jut Constantin Cantemir ce-au fost brigadiriu laMoscal, facind mult ritIl ariT) 4. Cu generalul Miinnich semql uni, c§i all facut multa stricaciune terit §i banT dom-ne§tt Inca all luat, din slujbe), Gheorghe Isacescul, cgruiaca pedeapsa i se confisca satul Org§ent 5.

Spre Nistru incepusera sa se duca doritorit de paminturtlargi ; rgzboiul din 1739 11 aduse innapot, ca pe dot Curtentde Camara, rude ale egumenulut de F1ore§t16.

Archiva istoricit, I 1, p. 51 EA urm.2 Ibid.3 Ibid., pp. 55-6.

Uricariul, V, p. 261.5 Studif fi documente, V, p. 59, n-1 269.6 Ibid., XV, p. 65, n-1 22.

sail

I

www.dacoromanica.ro

88 11U§II NAVALITOIII

La I760 Lazif din Hotin provoacd tulburdrI care se in-tind 0111 la Mohildd 1. In Soroca insä, Tatara nu puturdpItrunde in nävalirea lor pradalnicd din 1758 B

4. incidedrf tdtdreM.

Geaun-Mirza, ajuns acuma beig turcesc la Oceacov siBender, fdcu, Inca din 1712, sd se dea Tatarilor unnog hotar, cuprinzind o bucatd de pdmint moldovenesc,de la hotarul luf Halil-Pasa si pänä la Nistru,, cele (cloudceasurIa de ldtime si 32 de lungime, dar numaI pentruintrebuintare, cu indatorirea de a rdspunde alimul §i wrul.

Si de aid horda innaintd tot mai mult, pe in .etul, inpaguba Moldova Un Domn energic si influent scoase peincalcdtorI cu sila §i fAcu sd li se darime cisla. Tataril serdsculard, supt conducerea Aadil-Ghiraf, fratele Hanulufmazil, Caplan. Cind insd cetele Hanuluf venird pe la Bender§i Moldovenif, MunteniI trecurd Prutul pe la Flciii, rds-culatul se supuse, inchinindu-se Serascheruluf, care-1 surgunila Iampol. Ca pedeapsd, Poarta hotdri sd se restabileascdhotarul luf Conferinta de la Ismail intre coman-dantif Ntirif biruitoare 11 intdri insi cele cloud ceasurI, baInca dreptul de a pd§una §1 ma! departe. i Neculce asi-gurd 3 a peste un an se gasira boierf, pornitf impotrivaluI Ghica-Voda, cari propuneag Tatarilor, dacä i-ar ajutasd-§1 faca un Domn dui:a plac, a pgiurui Hanului sd fie lockitdresc din Prut ineolo".

Incalcarile §i dupa aceasta, impotriva adausuluf, din anulHegiref 1126, a hotaruluf luf Halil-Pa§a, urmeaza. Un musaipcapata voie a intemeia o ci§ld §i o intinde in paguba boierilorvecini ; facindu-se, impreund cu satul vecin Ortac-Burng, dinraiaua Ismailuluf, vaeicf, adecd loc inchinat und moschel,

Documente Callimachi, II, p 251, n-1 452 Ibid , II, p. 627, n-I 16.3 P. 369.4 Vezi izvoarele In Chilia i Cetatea-Albd, pp. 246-9.

snl

luf

Halil-Pa§a.

O

www.dacoromanica.ro

RUSIf SI BASARABIA IN VEACUL AL XVHI-LEA 8t1

administratorul, multezemul acesteia, crutä §1 mat putin gra-nita moldoveneasc5. Divanul nostru se arAtA gata a plAtiel venitul moscheiT pentru ci§lA §i a lAsa §i pe ace§tT Ta-tart la locul lor, cerindu-li numaT craimala.), chiria pentrucase, iar pentru vite §i stupT uvtrul §i alimul 1

HotArindu-se astfel ccele doul ceasurT de spre Bender',MihaT RacovitA fAcu sAtenilor de acolo o situatie maT bura,sclzindu-li darea pe ol p.1nA la 2 parale de fiecare pecind ceTlalt1 dad un leti la To of , §i privilegiul se intAride Constantin Mavrocordat (c. 1740), care-1 Intim:le §i asupracoloni§tilor noT in aceastA regiune 9. Dumitra§co, fratele lulVodl-Racovitl, se uni insl, dupa cAderea acestuia, cu Aadil-GhiraT, cu czorbalele, BugeaculuT §i se ridicA impotrivaDomniel, p5gubind, spune, dupA iertare, hrisovul lur Grigore-VodA Ghica, §i Vistieria, pentru care §i vAduva sa Ilincatrebui sl-§1 vindA casele din Ia§1, precum §i viile din acestora§ §1 din Hu§13. Dar aceT cari ar fi fAcut agIduiala ne-legiuitA de a ceda Tatarilor Basarabia erail altiT : ginereleluT RacovitA, Iordachi Stolnicul fiul LupuluT un Basara-bean , verit sal primarT, Constantin §i Gavriil Costachi,Toader Costachi, ruda lor, loan Paladi §i fiul Toader §ilordachi Cantacuzino SpAtarul4.

Ni lipse§te actul MT Gavril-VodA Callimachi cu privirela hotarul tAtaresc. Dar in 1777-82, supt Constantin-VodaMoruzi, fostul LogofAt Nicolae Roset merse in numele Dom-nulut sa hotarasca Inca odata locul Moldovel de al Bugea-culul. Avem §i azr, in forma uneT notite mat tArzif, aceastahotarnica. De la Bender linia trecea pe la satul Hotarnicent,al vechilor locuitort de granitA, urma. Troianul Oa. la Be§-Oman, tlia drizmul ce merge la Tigheciii fi la Codru", se tineaapol de acest drum, atingea drumul ce vine de la Tigheciit laIalpovdr, continuA catre UlmenT §i Borze§tT, strAbAtea Valea-

1 Uricariul, 111, pp. 216-20.2 Studif # documente, VI, pp. 358-9, n-1 1090.3 Uricariul, V, pp. 263 §i urm.

Neculce, 1. c.

www.dacoromanica.ro

90 Natant TATAREsTI

Adincd §i movila Talmaciuluf, a Deliilor osta§f turd deindrazneatä avangardd , valea Verdesenilor, se apropiade Itcani §i Cattin, innainta spre Strasine§tf §1 Maxine, spreLarga §i movila Bur lei: insemnarea se opreste la satult Tatarvlb 1 Ca nume tdtdrestf mai gdsim Algära, Cara-gasf, Oteazbeiii, pe lingd numele rorndnesti, $easa, Ursul,Bosareanul. Dupd cloud-zed de an! insd, cind, la 1797, RhigasisT Mcu harta, hotarul atingea numaf localitAtf cu numestrain.

Dupd harta aceasta a hif Rhigas, facutä a doua zi dupd in-tdrirea celor (cloud ceasurb, hotarul Bugeaculul, necuprin-zind §i acest teritoriu de (cloud ceasurb, era la Nord, despre Tinutul Chisinduluf, urmdtorul : el pornia de la Orac-Mirza, ceva la Apus de obirsia riuluf Valea-Strimbd, undese intilniail Tinuturile Fdlciiii §i Chisinn cu Tatarif, treceaspre Rdsdrit pe la Caracuzà, pe supt Farladan, pe la Cara-Mirza, ce rdininea in Moldova, se ridica spre Nord, pandatingea cursul Biculuf, si urmdria aceastd apd pdnd la %%qt.-sare. Raialele Ismail, Chilia §i Acherman ramineati deo-sebite de pamintul Hanuluf 2

$i pe la 1760 Nicolae Cdpitanul de Greceni Mcea tho-tdritul Moldovef cu Benderiub a. Apor, in 1776, se scotea unilam pentru hotarul ccelor 32 ceasurb de la cadiul deBender 4.

De la alim se luau in 1762-3 6.000 de Id pe an §14.000de la usur 5. $i af no§tri aduc, de altfel, pagube la Tatar!:asa fäcu un Costin Ciudin, tom rdil), care furl (cal tatarestIa luf Can-Mirzea) pe la 1720 §i pierde mosia sa de la Te-sdutf °. Iordachi Cantacuzino chiar fu invinuit a a luat ofde la Hotin si le-a trimes la Ru§f : cadiul Brdilef veni s1-1judece, in 1739, la Iasi, dar il gdsi nevinovat7.

' Uricariul, III, pp. 170-2.2 Studil fi documente, VI, p. 589.3 I bid , XXII, p. 136.4 Documente )cri cercthYtl, p. 162.6 Documente Callimachi, II, p. 106.6 Studif fi docurnentc, XI, p. 81, n-I 152. Aka hotarnice§te Teodor

Caltnäsul ca fost pIrcilab; ibid., p. 81, n-I 154.2 Ibid., p. 83, n-I 161.

www.dacoromanica.ro

SUFI §I 13%SARA11A IN VEACUL AL XVIII-LEA 9/

4. Viap hotar cu Tatarit pe la juinatatea veacultaal X VII 1-lea.

SA nu se creadA cumva cA ajunsesem astfel robif Tata-rilor ; adesea era din potrivA.

LegAturile de iubire nelegiuitä cu Turcif se pedepsiatiaspru Domnul Moldova lua seama Tatarilor une cindniscaIva BosnegI if atacaii i p1gubia5 2 CeI din tribulOrumbet-Oglu, asezatf ma! aproape de Prut, n'ad voie sAtreacA decit pe podul de la ; altfel sint pus! in fiare

adusf la CApitanul de Codru, care-I dA spre pedeapsI mir-zaculuf lor 3. LApusna rAmAsese, fireste, a Moldove, si se ieadmAsurf de cite or! tirgovetil sint supArat! de Turcif vecinI, caritrebuie dusT tin fiare, la Bender. Nu se lasA fArd urmA-rire nici iamacif, recrutif, din Hotin cari fac necuviinte mer-gind la iarrnarocul din Botosanf b un emir tatar cares'a purtat rü pe la Putna e trimes in lanturf la Bender 6.Se intimpla chiar une orf ca hot! din Moldova sl prade

pAnA la Ismail T. Chighecenir piresc inimos pe TatarI 8.In cuprinsul hotaruluf celor douA ceasurI), boierf cu mosif,

Constantin Roset, de pildA, II luaii, regulat, veniturile °. Nu-mirea beslegilor, ofitert de politie turd, se fAcea, la Chi-

ca i la Galatf, unde se ziceaii Serdarf, cu cartea debeslegie a luf Voda 1°, pircAlabul gAlatean avea i dreptulde a aresta pe Serdar 11. Vedem pe Constantin Mavrocordatdind porund calimglilor si tusurgiilor de la Oraolu) si

1 Ibid., VI, p 225, n-1 127; p. 241, n-1 262; p. 330, n-1 846.2 Ibid., p. 222, n:1 406.8 Ibid.,p. 2 n-i 106.4 Ibid., p. 231, n-1 180.5 Ibid., p. 234, n-1 210.6 Ibid., p. 236, n-1 228.7 Ibid., pp. 245 6, n-1 313.8 Ibid., p. 242, n-1 274.9 Ibid., p. 242, n-1 27610 Ibid., p. 242, n-le 277-8.11 Ibid., p 244, n-1 293.

de

orf,

FAlciiii

*it

sisingu,

www.dacoromanica.ro

92 VI %TA DE HOTAR CU TATARII

cOronbetoglu, (alimul era de 5 parale la ling) 1. Tatarilcari arati pe loc strAin trebuiaii sA duel usurul la Chisi-nAti 3. Capuchehaiaua de la Iali-Agasi avea tot atita tre-cere ca si cele de la Hotin, Bender si Akkerman 3. Iar-licurile §i mehtupurile date de Han pentru a cruta pe a!WI de a da alimul- (ca la SAlcuta) sint atacate 3. Se cereBenderliilor varnA de cArutl nota si de peste 2, lenicerilorcunitA, iar ciobanilor gostinA, cu pecetT 6 Turcif cu dugherildin ChisinAii, Orheiii, LApusna dati c vamA , 7. Tatar! cari ucidun om cu parul cautA a impiedeca, de fried, prin ingrozirl sitfAgAduielt de oll si vac!, pe vAduvl de la pill 8 Chighecenilsint indemnat! a pin! pe Tatarl pentru suferintile de la el°.

Si Turcif rApitorl din cetAtt stiaii, macar de la o bucatAde vreme, de frica Domnilor Moldover, cari puteati, duplccanurr-nameA) (canun-nard, lege) '°, sA-r facA, prin trecerealor la PoartAz sl fie aspru pedepsitT.

CApitani! de Codru paziaii bine hotarul, si vedem peToader Goian, until din eT, insärcinat de Constantin-VodaMavrocordat a merge, cu Hoisan salahorul, la Hus1 pentrua prinde pe do! Lazi c zulumga, venit! din Bugeac si a-iduce la Bender pentru ispAsire H. Dacl satenf din judetullast trec in raiaua Hotinulut, Capitanul-cel-Mare de Doro-hoiti staruie la capuchehaiaua de acolo pentru intoarcerealor 12. CApitanul de Covurluiti avea acelas1 rost 13. Musulmani!

I Ibid., p. 243, n-1 287; p 245, n-1 312; p 288, n-1 541; p. 291, n-1

583; p 402, n-1 1508: p. 405, n-1 1528; p. 406, n-1 1534.2 Ibid., p. 245, n-1 312; p. 392, n-1 1386; p. 395, n-1 1420; p 400,

n-1 1471.8 ibid., p. 243-4, p. 286, n-1 556; p. 948, n-1 581.4 Ibid., p. 297, n-1 611.6 Ibid., pp 307-8, n-1 660.6 Ibid., p. 324, n-1 799; p 400, n-1 14757 Ibid., p. 348, n-1 1008.4 Ibid., p. 286, n-le 556-7.9 Pp. 245-6, n-1 313.19 Ibid., p. 375,n-1 1237.II Ibid., p. 212, n-le 23-4.12 Ibid., n-1 26.18 ibid, n-1 27. Cf. Tura in Letparna, p. 214 n-1 54.

www.dacoromanica.ro

BASARADIX tN VEACUL AL ?El/in-LEA sA

vecinI se maI piriail apoI unil pe altir, aruncindu-§1, ca la 1781ceI din Bender, aceiasI vinovatie de a fi incunjurat in loculMoldovir) si a fi suparat pe saraca me), care, ded, iesiamar crutata din aceste denunturI si rugaciun11. Se ajutasi cite un sarac de supt Turd, ca acela din tChisenov),care era dator unuI Bender lig in 1786 2.

Dar cislele innaintaii, scutite une or! de dajdir: la 1740una se aseaza chiar dincoace de Prut, pe apa Elanulur 3.Odäile (Chiurzilor) de la Soroca, Braicati, etc., cumpArate side la cAlugArI, furl insA arse cum se ardeail §i morile*,§i tciobanil turcesth ce sedeart tiarna si vara cu bucatele loraid in tarA), pu§1 la dajde b. Pentru o incercare de si-luire la Soroca, Vocla cerea sa se vie de hac vinovatuluI,

ucida 6.pe la 1760 se cstricaii cisle tataresth, ale MI Mambet-

Mirza, se fixa enezamul Tatarilor), se hotaraa araturileHotincenilor), se opriati de la cosit pe Ciuhur railenii, sechema Lipca-Agasi pentru cercetare Tataralor ce cosascla Tinutul Ias1), se intrebuinta Ienicer-Aga de la Hotinepentru nizam ca sa nu cosasca tin), se aducea capuche-haia cpentru scoaterea lucrurilor Turcilor hotinliII, cad ras-bateati, pentru fin, pana pe la Hirlati 7. In 1764 se capatade capuchehaiaua de Cisla-HanuluI porunca de a se scoatecisla luT Beiii-Mirza de la CostestI9.

TotusT une or!, chiar supt un Domn cu trecere si hotarit,se intimplati lucrur1 ca acelea pe care le scrie cu durere uncapitan de GrecenI despre ceI cdoI Turd din Volcanestr,de pe hotarul 'prat TurcestI : mergind la circiuma de s'ail

1 Uricariul, III, pp. 133-42 Studif i documente, VI, p. 195.8 Ibid., p. 213, n-1 33; p. 276, n-1 498.

Ibid., 286, n-1 555; p. 289, n-1 574; p. 291,n-1 584; p. 373, n-1 1220.6 Ibid., p. 290, n-1 576.6 Ibid., p. 290, n-1 580.7 Documentele Callimachi, II, pp. 117-81, 131.8 Docurnente i cercetart, p. 39.

huit §1

sa-1

$i

www.dacoromanica.ro

94 VIATA Us liOTAS CU TATARTI

imbatat, ad venit iarasT la mine, sa ma uciga, i, timplin-du.se la mine un mirzac in casa, i nevrind sa-T lase peTurd s intre la mine, ail facut pricini intre dIni1, i altaiat un Laz j o mina a unuT Tatar : ce ma rog durnitale[Vel Postelnic] sä ma ispravestT, sa lipsescu din capitanie,ca n'am cheltuiala sà pot satura Turcil de horilca,

Hanul era inlocuit pe la 1760 printr'un Bugeac-Caimacamsau Bugeac-Serascher 5 cu un cadid turc. Capitala luT bu-geceana, asezata aproape de Bender, intr'un ses nisipos,fara zidurT, avea pe la 1760 Inca 25-30.000 de locuitorT,pe cind Cetatea-Alba a Turcilor nu maT numara pe atuncTdecit 20.000 a. Pentru Tatar!, CivaniZ avead pe atund unsubas, care dadea stapinuluT 750 de leT pe luna, iar pentrucrestinT un Voevod *.

Ckla-Hanulu1, cu oile imparatesti, era un saIas tatarescmaT mic, fara zidurT ; acolo statea insä Serascherul, coman-dantul militar suprem al BugeaculuT 5. El primia de fiecarecasä un led si la fiecare sat o oaie, fara 500 de bol pri-mitT la alegere din partea Horde! si fara dijma grinelor°.Pe aid se intilniail prin 1760 pribegT, cu robT din neamullor, can ii dadead invataturf cu pri vire la lucrurile lor deacasä 7.

Cadif se aflail la Chilia, Ismail, Bender, Han-CislaTatarbunar 8. La Ismail, cu vechi zidurT rele §1 o garnisona

Studit i documente, VI, p. 308, n-I 662. La Galati 'rural, nem Indgearnie, se inchinail in cafenele ; p. 309, n-1 669. 0 odaie a AgMCasapbasa se intlIneste si la Tinntul Tecuciulni, pp. 363-4, 1139.

pastori" turd in Tinutul Birladulni; p. 366, n1 1155 Oanieniucisi de Tatarl la HilnAseatil de la Codrul Chigheciului", p. 370, n-11192. Tatar ucis Ia nol, p. 377, 1262; p. 409, n le 1535 6. Stri-cdciuni tataresti la Greceni, pp. 385-6, n-1 1322.

2 Documente Callimachi, II, pp. 111-2.a Peyssonel, Commerce de la Mer-Noire, Paris, 1787, pp 305*-64 Documente cercetarI, p. 78; Peyssonel, 1. c., p 305.5 Ibid., pp. 306-8.6 I bid., II, pp. 258-9.7 Midi! documente, XI, pp. 62-3, n-I 72.8 Ibid., p 77, n-1 xxvin.

Mara,

Alt!

n-1

cti

!.

si

11-1

pi

www.dacoromanica.ro

htiqlt hASARABIA IN VEAdt/L AL XVIII-LEA 95

de Ienicerr, stAtea un muteveli ' ; la Chilia, care era sä fiereparatl la 1750, un nazir 9. Akkermanul in decadere fualipit la Oceacov, al aria Pa§A trirnetea aid un muselim(sati muteselim) : pe lingI 15.000 de Musulmant erail §i4-5.000 de Armenr, Eyre! i Rornini, §i cel ce dà acestecifre adauga lAmurirea ciudat c Grecir n'aveau voie sase aleze ; ora§ul tinea irIC 40 de luntri §i un atelier dereparatie 3.

Nu departe de C5npnr, in margenea aper, erati satele(MArir), cu o poporatie- numar moldoveneascA,§1 se citeaz1 ca fAcind parte din acest Voevodat vasal alHanulur a§ezArile : Palanca, Purcarr, Sultan-Suvat, Cirbita,SAlcuta, Malcocr9.

PAO. §1 la Bender se spune cI numArul Moldovenilor,cu Armenir i Evreir, era mar mare decit al Tatarilor 9.

Nici aiurea de altfel arzArile turce§tr nu nimiciserä viataromäneascl; se pomenesc la 1740 satele StrA§eni (LApwa) 6,§1 Railenib, de la Salcuta (Hotin), etc., §i de aiurea, erailnumar Rominr 7.

Peste Nistru, la Baba:sari, proprietate a Hanulur, trAiatiRominr IntiiI, cu un polcovnic romin 9, §i Mohiläul avea§oltuz ca §i tirgurile moldovene§tr vecine : numele de Buraal celur de la 1740 II arltä natia 6. Aid veniail Moldoverdautind pielcele pentru cäciulf brumArii : podul pe Nistruse fAcea din noii la 18061°. La DubAsart functiona Insä

1763-4; Doeumente Callimachi, II, p. 110.. Un besleaga de Iasi acolo;ibid., p. 120. VezI si Documente l cereetarl, p. 36.

2 Ibid., p. 112; cf..Peyssonel, /. c., pp. 306-7. Cf. Kleemann, Reisenvon Wien fiber Belgrad bis Kilianova (1768-1770), Leipzig, '1773 (tra-ducere francesa : Neuchatel, 1780).

3 Peyssonel, /. c., pp. 304-6.Ibid., p. 306.

6 Ibid., pp. 304-56 Studii i documente, VI, p. 225, n-1 127.7 Ibid., pp. 303-4, n-1 642.8 Ibid., p. 377, n-1 1258.9 Ibid., p..379, n-1 1282.10 Documente i cereetfirl, pp. 85, 138.

r

Ialu-ChoPr,

4

1

www.dacoromanica.ro

96 VIATX DE HOTAD CD TATADd

,

in 1764 un Hatman armean sad grec, locuitoril fiind §iArmeni §i MoldovenT ' : locul luT se cumpAra cu 8.000 depia§tri. i tot Hatman i se zicea dregAtoruluT pus pestecre§tinT la malul MAriT, Iali (pe lingl Aga), §i celuT de CALI-§anT : eT plAtiaii 15.000 cel d'intAid §i numal 48.000 alcloi lea 2.

La Han se tinea obi§nuit un capuchehaie 3. La 1776gAsim §i pe eGrigori, vtori Portar,, SArdar de la Akker-man, *.

Fiecare Han nod primia de la Domnul MoldoveT o cArutAcu §ese caT §i 2.000 de techini in banT, iar de la al Mun-tenieT numaT o mie pe lingS carutA 5. Nuredinul de la Bacce-SaraT lua de la cel d'intAid 5.000 de leT din c baniT mieriT,, §i5oo numaT de la al doilea; Or-beiii, beiul de Perecop, 300§i 15o 5.

Balgi-ba§a ridica Inca, pentru Dan §i Calga, balgi-ba§-licul pAnA pe la sfir§itul veaculuT al XVIII-lea ; se adAugiadblAnT §i ernarfA de la negutAtoriT lipscanT, 2. Une orT inslse lua mierea in banT, 8.000 de leT bal-accesi pentru Mol-dova §i numaT jumAtate din aceastA sums pentru Tara-RomAneascA 2.

De blAnile §1 ceasornicele domne§tI se invrednicia pita§i chiatibul de la vama IsmailuluT 9. La Hotin se trimeteall§i cbroa§te cu tAst, 10. Se dAruiail Pa§ilor maT ales sticle deapl de melisa, pentru bAuturA n. CoroieriT tiganT stringead

1 Documente fi cercetdrI, p. 39.2 Peyssonel, 1. c., pp 241, 301. A se adaugi pentru Vizir, care lua 500

de la nbanii mieril" Moldovel, 1 000 de tel de la unul, 2 03), 2.400de la ceIla10; ibid., H, p. 262.

3 Documentele C'allimachi, II, p. 1054 Documente li cercetdrl, p. 546 Peyssonel, 1. c., pp 242 3, 256.6 Ibid., p 256.7 Documentele Callirnachi, if, p. 109.8 Peyssonel, 1. c.,p. 241.9 Documente fri cercetdrt, p. 78.10 Ibid., p. 13.11 Studit li documente, VI, p. 186.

www.dacoromanica.ro

RUSII St BASAIIABIA fN VEACUL AI. XVII1-LEA 97

corol pentru Pa§ii de la hotare $i munitiile ce veniad laChilia trecead apoi la serhaturl prin oamenii ispravnicilormoldoveni vecini pe carale mocane§ti ale terif.

Pentru a avea un exemplu, pe la 1760 Stolnicul Cogalni-ceanu era ispravnic de Läpu§na §1 Orheid, §i el facea conacePa§ilor la Chiperceni, Periseceni, Chi§inati §i Mereni, cheltuiellcu ei la Boldule§tI §i Navarnicl ; apor gatia o ccocie zugravitä,Sultanulur tatar, stringea griul de u§ur, trimetindu-1 la Tatar!,platia pe be§leagä, pe iazagid, pe tumbaci, ca §i pe capu-chehaielele din Bender §i Ci§la 3. Colegul saii de Soroca,Lupu Donici, gatia acelea§l conace la Träisteni, Bac§ani,Co§ernicl §i Raspopenl, plätia pe be§leaga §i pisar, bachiar pe capuchehaia de Hotin, pe linga Arnautf, imbM-tori, timira§I, etc. 4. In Cau§ani statea residentul domnesc, la1763 Medelnicerul Vasilachi5, pe cind la Ci§la era Ando-nachi : se trimetead acolo fierarI la Hanul, ceprägari, sa-häidacarI, hamamgii, se facead daruri de butce ; seimeni du-cead pe cite un consul frantozascu, 7. La 1763 CostachiSpatarul tocmia biserica din acest loc cu ban! domne§ti 8.Aicl erad sa se ispräveasca de altfel zilele energiculur §i iu-bitorulul de lumina Crim-Ghirai Hanu19.

In 1764 merg la Cau§ani : var pentru csaraiurile, Ha-nulur, cherestea §i grinzi de teid pentru acela§I scop,ruti mocane§ti, pentru Sultanul Bahti-Gherei, Mani pentruSerascher, §i chiar co pareche de ochelari) pentru Aga lui 1°.

Din partea lor, capeteniile tatare§ti facead daruri luI Voda,

t Documente i cercettltl, p. 56.2 Ibid., p. 49.3 Studir i documente, XXII, p. 110.

Ibid., pp. 111-1g.6 Documente Callimachi, II, pp. 118, 131.6 Ibid., p. 119. La Hotin Dumitrachi Portarul; ibid., p. 133.

Ibid.8 Ibid., p. 128. Cf. pentru petrecerea Hanulul acolo In 1763, ibid.,

p. 451, n-I 75; p. 463, n-1 83.9 Ibid., p. 493, riota t Pentru de Tott la Cau§anI, ibid., p. 653,n-1

45. i In 1758 Hanul statea acolo (ibid., p. 628, n-1 17).10 Documente i cercetittl, p. 36.

7

I,

c

cca-

4

7

www.dacoromanica.ro

98 VIAT1( DE DOi'AR CU TATARli

si la 1776 se aducea lur Grigore Ghica o sabie de la acestBahti-Ghirar Sultanul, pe cind de la un Vizir dungreanvenia un pesches de morun

Si la Chilburn se ducea cheresteaua din Lgpusna si Or-heir', din codrir Reziner, ca si din ar Scinteir j Vasluiulur:bolovanr, ccris-cusatlii), scindurr de teiI, testele de furcr,cofe, arelci, ba chiar arbunr de mangal, ca si donitele lu-crate de satenir nostri ; pgrig la Cetatea-Alba ea se tri-metea pe flotile de cite 12 plute2, cu plutasT si vatajr. Sipieile moldovenestr ajungeati pang in Crimeia3. (Aga griulubde la Chiustenge primia produsul secerisulur in Bugeac4.

Polonil propuseserg chiar Turcilor a face Nistrul navigabilanume pentru trimeterea de grie, ideie de care se vorbiaincg din 1568, cind un Florentin propunea aceasta regelui,cu singura conditie de a i se asigura un monopol de optanr2. Si printul de Nassau, in serviciul Rusier, se gindia laacest drum de apg, puind sa se fac i cercetgrr'.

Cgrgusir si mocanir nostri cu cargle erail asa de cunoscutr,incit Turco-Tatarir ziceati si ef : mocan-arabasi ( haraba)cgraus-arabasi 8. Negotul cu pestele urma, sit pescarir canegustorir nu erati Turcir, nicr Tatarir. Pe la 1795 pestelevenia pe Dungre cu caicele la cschelea Galatib, i, cadin Brates, se aducea cu cargle acolo, unde se culegeacmggeria, domneascg, din cbalta Ialpugulur, cum si de laalte baltr din Tara Turceascl 0.

Ibid., p. 49.2 Documente Callimachi, II, p. 109 Numele de Cetatea-A1b6. se aflä

alAturi. cu acela de Akkerman", in socotelile de pe 1763-4. Cf. nu-mele turcestI pentru lernnftrie, ibid., p. 111. V. si Peyssonel, 1. c.,pp. 200-1.

8 Ibid., p. 109.4 Ibid., p. 159.5 Ibid, pp. 201-2.6 Acte 0 fragniente, I, p. 14.7 Peyssonel, p. 306.8 Ibid., pp. 202-3.6 Uricariul, IV, p. 70 si urm.

si

sisi

www.dacoromanica.ro

nupf i BASARABIA iN VEACUL AL XVIII-LEA 99

Tot Romini erad aceia cari vindead pe la 1760 vinul deAkkerman 1. Sarea munteanä ajungea Oa la Rize, rivalaTrapezuntulu! a. TatariI fumati din lulele moldovene§t1 §ibead apà, cum am zis, din cofe acute la noT, exportindu-se pe an 8-9.000, cu cite 10-15 parale una ; ciutur1 se fa-ceati pentru el tot in Moldova. In sfir§it cele maI bunepaturI de pu§t!, din lemn de Rezina §i Scinteia, li se tri-metead dt la Ia§13 (cu cite 10-20 parale bucata). Cearlmunteanl, miere de peste Milcov se autati foarte mult,lina luindu-se Ins, ca §i brinza, ma! mult de la Cazaclinschimb, no! nu primiam de la TatarI decit §ele, sAhAidace 4.

5. Noile condip de proprietate ruralei.

La sfir§itul veaculul al XVII-lea proprietatea se schimbX.Neamurile vechT, din boierimea romuneasca militarà, sepierd : in curind ele nu vor maT juca nicIun rol. NAscutedin ruzboiii, se pare a nu se putead tinea gra dinsul.In loc räsar, pe urmele Cantacuzinilor, bogAta§iitarigrAdenl,cari, avind ban! in numerar, cumparl necontenit. DimitrieCantemir reproduce o stare de fapt cind scrie in Divanulsail despre ccel ce, de lipsa, mo§iile §i satele 41 vind §i,acmii, in mare strinsoare fiind, cu ieften pret le ye! cum-Ora 5).

Davidel, David rohmistrul, candidat de Domnie prin Po-lon!, I§1 mania tata dupa Postelnicul Toader Soroceanul,care avu pe obscuril fi! Vasile, Ionita §1 Mihalachi4. Fiullu! Mihalce Ilincul, Dumitralco, are un urma§ fArl niclunrost, Miron 7, ale Willi! fiice, Lupa §i Catrina, 'fete grace),

Peyssonel, /. c., p. 298.3 Ibid, p. 66.3 Ibid., pp. 110-4.

Ibid., pp. 438-9, 148, 450, 153, 192.5 V. editia i nota luI Hasdeti, in Archiva istoricel, II, p. 91.6 Studi i documente, V, p. 540, n-1 12.7 Ibid., VI, p. 234, n-1 209.

'

www.dacoromanica.ro

100 NOME CONDITIF DE PROPRIETATE RURALX

dupä moartea surorir lor Sinica, daii ni§te Tigani cschiti-§orulur flcut de mo§ir, §i pArintir no§tri la Tinutul LA-pu§nei, in eparhia Sfinter Episcopir a Hu§ulur, care" schit senume§te mAnAstirea HinculuI1,. Groze§tir din LApu§na, aIlur Nicolae Costin, trec la PAharnicul Gheorghe Turculet,§i el rudA de mare osta§, a lur Costa§co, dar care nu seridicA la insemnAtate 2. Bogatul Lupul Serdarul §i Vornicul,fiul Vorniculur Anastasie, care fAcea biserica Sf. Nicolaedin Chi§inthi si tinea in 1738-9 prisacA la Volcinetul Or-heiulur, n'are urma§r can s joace vre-un rol a.

Un singur neam pAstreazA o mare insemnthate. Pe Do-nice§tr i-am mar intilnit : cel d'intAiii din er chiar, diü alWI Done', 41 are o avere basarabeanA de la sotie, fiica lurApostol pircAlabul de Orheiti, pomenit mar sus. Si Nicolaede la inceputul veacului al XVII-lea tine pe o Basarabeancl,Lupa, fata lui Gligora§co Jora, care-I aduse in zestre Slo-bozia-lur-Du§cu, I§novatul, Pivnita ape apa Ivancer), pArtrdin Clbe§ti §i Pitu§ca, pe Bic, din BA1o§e§t1 §i Cli§ova peRAut, din Crivuleni (CrAulenr) pe Nistru, din Oni§canI

la precum §i din ZAMican1 pe Ciuhur, dinHru§ova §i Fiture§tr pe Ichil, din Tetcani, Ciofenr, Lopatna,PrisAcina, Mile§tr, Rispopeni, Pope§tr pe I§novAt, la LA-pupa, din BrAtceni §i Hajdenr pe Rthn, din SArAtenr, dinScurte§tr §i Hirtop. AceastA mare avere se imparte intreDarie Donicr §i fiii lui Gavril: Miron, Postolachi §i Nicolae,avindu-§I partea §i fetele, mAritate cu Macri §i Stefan CA-potici. Familia avea legaturr cu rAzA§ir din Turbure§tI, deunde era Apostol 2.

Constantin Donici, fiul lur Darie, rAscumpArl, pe la 1740,robr in Bugeac §i, cu ceasornice de aur in dar, aduceinnapoI pribegi 6. El muri in Soroca, §i vAduva sa, TodosicaCostachi, fAcea cumpArAturi la 17996.

1 Melchisedec, Cronica Hufulul, 1, pp. 304-6.2 Studit fi documente, VI, p 236, n-1 229.3 Ibid., p. 265, n-1 442; p. 364, n-1 1442,

Studit i docurnente, XVI,pentru Bezin, straveche movie, vi Garb-1evtI

6 Ibid., VI, p. 298, n-1 615 ; p. 305, n-1 647 ; p. 381, n-1 1299.8 Ibid , XV, p. 402.

Orheiil

www.dacoromanica.ro

nttsil §i BASARABIA fIX VECAUL AL XVIII-LEA .101

Ina la i8oi Mateiü Donici sta la IznovAtul OrheiuluI T.Donicestil acestia din Basarabia, Ancuta, Constantin,.avurA, pAnA la 1824 si Sipinti1 DorohoiuluI, erpenita deazl. La Orheig chiar, Ancuta pAstra atunci, la 1824, BrAne§ti1.La 1803, Manolachi Donici are ipoteniI, TAtArestif ; Matel,Isnovatul ; Constantin, Goianul §i Stanca, iar Catrina Ca-mincea Stolnicul Manolachi Donicl I1 cApAtase ceatAir.1 mosie prin proces cu ceata luI Savin diaconul, rAzAs1 2

De la Risca basarabeara pornesc 114ccineqti1, al cArornurne inseamnA si astAz1 un deal de lingA Chiin, undea fost mosia lor : Stolnicul Riscanu avea Vistiernicenir, Ser-canil, Tuzara, Vorote§tile la 1803. Banul Grigoras, proprietarla Risca si Siliste, se judeca pe atuncl cu o vAduvA dinIasl pentru Mana si Burhuta (Orheiri) 3. Toader se afIl laTohatin i Iordachi la Coriovul (conscriptia din 1803) 4.

Andronachi Vartolomeia Postelnicul avea pe la 1760 mosi1la Orheiii5, mo§tenite de la Iordachi, a§ezat in RAchitoasa6.De la Serdarul Vartolomeiil räscumpArA, la 1803, TodosieMalcociil si Veliscu CAlparid mosiile Untestr §i SAbienT, dinpArtile Iasulul 7.

Dintre Grecenl, din 'Anne noulul Tinut de la Prut, Nicolaeare la 1803 SAmAscani1.

incercAri de . a se lua mosiile rAzAsilor ca domne#Ipentru lips1 de documente nu lipsirl, dar §i pentru cele depeste Prut, ca DumbrAvita, CAtAne§enir, Rosiori1, GAuzenil,Ro§canil, Coscadani1, Bursucanil, se admise pe la srirsitul

1 Ibid., V, pp. 543-4. n-1 9 ; pp. 545-6, n-le 12-3.2 Uricariui, VI, p. 263.

Ibid., p. 253.4 Ibid., Vill.6 Studil pi documente, XVI, p. 400, nota 1.

Arbure, /. c., p. 35, nota.7 Uricariul, VI, pp. 251-2.

: din-

*i

8

a

www.dacoromanica.ro

102 NOME CONDITIT DE PROPMETATE IIUnALA

veaculul principiul a indelungata stapinire tine loc de actescrise 1.

Intilnim, ce e dreptul, mal trzii mo§il basarabene in minaDomnilor §i Doaninelor, dar mal mult prin mo§tenire §1cumparatura. Astfel, la 03o3, Doamna Zoe Moruzi are Pre-pelita, Copacenif, Pepenil, SingeriI, Dragäne§til. Maria Cos-tachi capata, de la vre-un Fanariot de la sfir§itul yea-culuI, intreg tirgul Baltile. Gasim pe Domnita Rala Calli-machi la Teline§tI. Alexandru Mavrocordat avea tot atundHance§til. Voda Constantin Ipsilant, un mare lacom deparninturI, pentru el insu§1 §i sal, e tboierul, de la Cu-Haut!, Pererita, Ru§caril, SirautI, Batalene§ti, Birnov §iParcautI, de la Ciuciulea §i Morile-lub-Osmache2 j Doamna,din neamul Roset, a lul Moruzi avea mo§ie la ZevedenilSorocal §i se judeca aid, la 1803, cu Paharniceasa MariaPanaitoaia 8, cu care se judeca §i pentru Singerenil dinTinutul Ia§ului Q. Avea loc §1 la Cacarezenl din Orheiti 5,

pe care o reclama ca a lor, smulsa de Alexandru-VodaMoruzi, capitanul Vasile Buciu§canul, Mateiti Ontila §i altilcu zapise de la Vasile Lupu 6. Domnita Catinca a lul Ni-colae-Voda Caragea era §i dinsa in proces cu Panaitoaia laTiplice§til Sorocal 7. Alt proces al el e cu Logofatul Con-stantin Bal§ tot pentru Tiplice§tl §i pentru Nistore§tr, dinacela§l Tinut al Sorocai 8. 0 fata a luI Grigore-Voda Calli-machi are gilceava apol cu podpolcovnicul rus SirghieLeontiev pentru Corlateni la Ciuhur Q. in sfir§it AlexandruMoruzi gase§te peste Raut locurI domne§tl la Schindere§tr§i aiurea tpeste Rautu,, linga Baltl, la Zevidelele, Heciul

I Ibid., IV, p. 333.2 R. Rosetti, Archiva Senatorilor din Chi7inatl, In Analele Academid

Romine" pe 1910, p. 54.a Uricariul, VI, pp. 255-6.4 Ibid., p. 256.5 ibid., p. 269.6 Ibid., p. 279.7 Ibid., pp. 258-9.8 Ibid., p. 260.9 Ibid., pp. 283-4.

a

www.dacoromanica.ro

Rti§li §I BASARA13IA IN VEACUL AL XVIII-LEA 403

Bilicenil SorodAT i, inlAturind pe PAharnicul IordachiPanaite, le cll. lul Dimitrie i Nicolae, fii1 sal, In 1804 1.Mihai-VodA Racovitl el insusi luase de la fratele DumitrascoStodolna Orheiulu1 2.

Domnil puneaii InsA une orl i pe boier1 sA gazduiasca<pastoril i bucatele Turcilor prietenb, ca la Vito hest! in1740 3'.

Iordachi Cantacuzino Vornicul are acum, precum vAzu-ram, de la Costinest1, Budele, cu ciarmaroculcu cvenitul poduluI si a luntrilor ce umblA preste apa,, pecare-I iea impotriva capitanulul de Soroca, asemenea cuacela al poduluf de la Silibria poate si al altor cprundur1 aleNistrulub, intre Hotin i Orheiti 4. El capata paminturi cutgitr pe partea luI Uraolu (Orac-Oglu) 5. Cantacuzini1 aveati,,la Lapusna,. i Iurestif, (pe Cogilnic, unde se hotaraste C13.TatArab 8. In 1780, alt Iordachi dA schimb Vadurelele laSoroca pentru o mosie a manastiri1Prooroculul Samuil, dinFoc$ani 2.

La sfirsitul veaculul al XV III-lea, Gherasim Cantacuzin0lasA nepotulul Ianachi i doul mosi1 la Hotin 8. Pe atunciacest Ianachi Cantacuzino da apol Puhoiul (la Orheii1)manastiril Neamtulul, care avea judecatA la 1801 cu Gri-gore Clucerescul, ce se zicea despoiat de aceasta mosiecind era tinAr, la Constantinopol 9.

Acest Ienachi cumplra apoI si cmosia rAzAsascAs Sto-icani, de la neamurile Goia, Leuca, Lazor, Spineni, RAz-mirita, Dode, Cudre, Tapusel, Fotescu, Jalba, Urechea-

I Ibid., pp. 251-2.2 Ibid., XVI,' p. 305.8 Ibid., VI, pp. 342-3, n-1 959.

I bid., V!, p. 271, n-le 482, 484; p. 282, n-I 539.6 Ibid., p. 392, n-I 4385.6 Ibid., XXI, p. 181.

Uricariul, H, p. 7.6 Studil ft; documente, VII, pp. 81-2.9 Ibid., p. 259, n-I 182.

§i

Movilaulub,

7

www.dacoromanica.ro

104 NOME CONDITII DE PROPRIETATE rasnALX.

nul, Lozanul, Glimpul, Bocsa, Bogza, Dorohan '. il vedemla 1787 si in posesiunea mosiilor Dumbraven1, CaprestI siPurcarestI, avind la Läpusna si Mändioaia si a1imänesti19,Singera, Calfa, Semogeni1, Berhoiul, Puhoiul, pe care learenda. la 1794, de frica rlzboaielor 8.' La 1773 si Pirjoltape Ciuhur era cantacuzineasc16. Tot atund Iordachi Spa-tarul dä kir Ienachi nepotul sail satul Ianutca (Ianuv) laHotin, intre oras si Ne1ipAut16, de la Ilie Smucilà, fiulSpAtarulur Grigore 6. Ienachi lua la 1781 in partile SoroceIsi Cosernita 7.

La sfirsitul veaculuI al XVIII-lea. Cantacuzinil aveaii.mosil : la Hotin, Tribiseuti1 si Hlinaia, Mandacautir, Rästeul,CorlacAul ; la Soroca : Triautir si Cosacintir, CacarAzeniI,MArculestil, Pridenif, Cucuienil ; Plosarenii si NAvArnetilla 148. Ionitä Canta tinea la 1803 Drojdiestil sail Lungape Raut (Soroca). 0 luase de la un Grecul, ginerele lulVicol Vartic, care avea judecata cu Gavril Vartic pentrualte doua sate la RAut, CAprest1 si Porcrest16.

Dintre familiile ihrudite, Ilie Neculce lasa la 1757 si sa-tele Ghenghest1 (Soroca) si Luacen1 (Hotin)1°. La 1803Ion, omonimul cronicaruluI, sta la Cojocareni.

Maria rAposatulur Ursachi Stolnicul mostenise pe la 1720

I Ibid., p. 239, n-1 118. In vecinatate CerisnovAtul, RacovAtul, Troianul,odaia luI Prodan, Perilipca, PripiceniI, drumul de la Vasilcall (ibid.).

2 Ibid., p. 240, n-1 122. Cf. si P. 255, n-le 164, 166, 168.2 Ibid., p. 255, n-I 167. La Cosernita avea movie si vataful Vasile

Boteanul (ibid., n-1 168).6 Ibid., p. 225, n-1 69.6 Ibid., pp. 225-6, n-1 71; p. 227, n-1 74.6 Ibid., p. 227, n-1 75.7 Ibid., p. 231, n-1 90. Pare a fi aceiasI ca si Cosmirca de la p.

232, n-1 97. Cf. ibid., n-1 100, pp. 235-6, n-1 105. Toderasco Bale eraatunci ispravnic. Pentru alte patru mosiI ale luI Ienachi Postelnicul,Ibid., lV, P. 343.

8 Uricariul, XVI, pp. 207-8.9 Ibid., VI, pp. 262-3.10 Studir fri documente, V, pp. 429-30.

www.dacoromanica.ro

nuvl §I BASARABIA IN VEACUL AL XVIII-LEA 105

MAnesti1 pe Bic, c Dancenif din cheile Visnovätului, si Fol-testif Lapusnei '. Vasile mazilul stApinia. pe RAutul SoroceiVistiernicii 2.

De la neamul lui Toderascu Vornicul Ianovicl, si malales de la al lul Ursachi Vamesul, s. a., capltarä Beilmtii,incepind cu Ioan Bals din 1702, Siräutii, VirlAnestii, Bir-novul, Vornovätul, Vasclutii, BliscicautiT, Rucsinul, Nada-bautil, Vorotetul, VasilautiT, Cerlina-Mare, Cerlina-Micl(Boricea), Birlestii, Lopatintil 3 Lupu Bals cpopria, la 1736mosia TArnovca a Voronetulul4, Thistrenil (Plopul) fiindsi ei usurpati de Dumitru Sturza Logoatul b Sturza pre-tindea cà mosia fusese < pustie si necAutatä de la mAnAstire,,iar el a acut sat, csi ail venit oamenil cle-acolo si s'ailinchinat la dumnealuT LogofAt Sturza, 6. Intre Ienachi siLupu Bals se face la 1742 un schimb, ce aduce Vladi-cina, in ocolul Hotinuluf, in minile celul d'intAiii, care avea,se pare, si vecini la Novosi1it17: in vecinItate ConstantinCantacuzino PTharnicul .tinea de zestre TisAutii, cici toateacestea erail vechi stäpiniri cantacuzinesti3. Pe la 1775, laVIAdiceni (Hotin) Lupu Bals schimbase cu fratele Iordachi,si Mihal Sturza-1 trecea aceastl Novosilitl sail NottA-Sulita 3.

La 1803 Nicolae Bals sapineste ClimAutii, Brinzenii; AlecuCorbul, Ciornoleuca ; Vasile Izvoarele ; Iordachi Frijenii,PinzArenil, OiseniT, Pelineil-Moldovent ; Constantin Litnbenii,Izbestea si PlhArnicenr; Teodor Pietroasa ; Vistierul Balsun tirg noel la aceiasI PinzArenl, colonisat, de sigur, cu

1 Uricariul, XIV, pp. 170-1.2 Ibid., p. 727.3 IL Rosetti, Archiva Senatorilor, III, pp. 90-2.4 MAzareanu, Voroneful, p, 57, n-1 4.6 Ibid., p. 58, n-1 6.6 Ibid., p. 68, n1 24.7 Pentru Novosilita si NAdabautI, v. si Studit fi docum.nte XI, p. 63,

n-I 74.8 Ibid., X1, p. 69, n-1 61.9 Uricariul, XVI, pp. 338-9.

www.dacoromanica.ro

106 NOILE CONDITII DE PROPRIETATE BURMA

EvreI de peste Nistru '. La 1809 Iordachi Bal§ lAsa §i Gre-ceni1 §1 Pelineil la GrecenI, precum §i Frumoasa, tot acolo,cumpAratl de la fondul religionar bucovinean : aid rAmineafiul sAii Iancu. Constantin Bal§ avea apor, la 1822, DAnu-tenit din Tinutul Ia.§1, Bu§nautir, Nedabautif de la Hotin,acestea din urma date de el pentru Orfanotrofia din Ia§12.

La I8o3,Iordachi Sturza stApiniA TrAistenil,Horodiciul; Sin-dulachi Sturza, ZAhAicenif §1 VAdenil ; Grigora§cu Chitcanil,PohribeniI, Bude§til, Bilaclul, TAr§iteiI; Miha1 Ciuciuienit, Co-tiujeniI, Bu§euca (Orheiii); Dumitrachi, Gliugenil, ZimbrAuanil§i Tiple§til-gospod; Grigora§, Ricea, CorlAtenil, Vasiliuti1-Mail, Tome§til, DondA§enil, Cobani1; Costachi, ZAhAicani1,SereteniT, CAzAne§tia, StingAceniT, HilintiI ; Constantin, Larga§i VIdde§tiI. Mihar Sturza, ca PAharnic, stApin la Borze§t1§i CrAsnA§enT, se judecl pe atund cu Sandu Luca §i alp!pentru GArde§ti1 Orheiulu18. La i8o5 se Invecinati IonSandu Sturdza, apoI Domn, la Trestiana (avea mo§ia de lasocru, Nicolae Roset) §i boierif din Cobila, Prilipca §i Bros-clut1 : Stroid, Bal§, Cuciuc 4.

Dintre Catargif, Petrachi e in 1803 la Poiana §i Caratova(din 1771) ; Nicolae la Cobila-NouA §i Petrachi la Cobila-Veche, Iordachi la Schitn1 Cunice, cu LipovenT, iar briga-dirul rus Ilie Catargiu la Telita. Acesta avea de lucru la1 8o8 cu fostul protopop Toma din Ciuciulen1 §i cu preotuldin sat pentru mo§ia orheiand IgnAteI, iar Petrachi Catargiupentru PerenT 5. Panaite Catargiu in sfir§it are Criste§ti18.

Ruseteltil stApinesc mo§i1 multe. in 1803, $tefan Roset ela Nemereuca, SpAtarul Roset la Co§ciugera, Iordachi la

1 Statistica din acest an.2 Uricariul, XI, p. 328 ci urm.3 Ibid., VI, p. 263.4 'Ruda fi documente, V, p. 536.5 Uricariul, VI, pp. 272, 283.6 Arbure, 1. c., p. 322, 352, nota.

www.dacoromanica.ro

RUSII SI BASARABIA IN VEArt.t. AI. XvIII-LEA 107

SArata, Vasile la Silistea. SpItarul Vasile cumpArl apo1 lamezat, din mostenirea lit! Panaite Nun Serdarul, BulAie§tif§i Jora sail Chitenil 1.

Ilie Costachi a fost cApitan de Codru 2 Vornicul Costachiiea de la Stefan Volcinschi, ill 1702-3, Curlucenil pe Prut(Ias1)2. La 1759 Gavrilitestil ace§tia, neamul costAchesc,cAutail sl iea mosia crAzesilor de Tome§tI de la Malur5,lingl satul Biserica al luf Stefan Roset §i PelineiI lul TomaLuca, in colatul Grecenilor), unde era cApitan Luptt Cos-tachi, §i impotriva incAlcAril lor se plingea §i Radu Raco-vitA, cu mo§II locale,tanume Tantil[a], pe lingA Troian, peCahull. : iese la ivealA atund hotarnicele cApitanuluf deGrecenl Gavril BAnarul (1751) §i a WI Iordachi Canta(1752)4. Se dovede§te cA Iordachi a cimpresurat pe nnos-nen!, 6. La MorozAnt (OrheiiI) avea mo§ie in 1763 Mano-lachi Costachi, intre rAze§i1 din Trife§a §i TrAistenT 6

Peste patruzed de an1 (conscriptia din 1803) Maria Cos-tachi are Heciul, Grigora§ Costachi Tiganca, RacovAtul §iGlAvAne§til, Mate!, fratele MitropolituluT Veniamin §i cu-noscut hotarnic, CArpineniT : se stie cA Mitropolitul insu§!se adAposti la ColincAutil basarabent 'in 1821. 0 CostachimAritatA cu PAharnicul Panait se judecA la 1808 cu rAze§ifdin Cioane§t1 §i MacinAutI (Orheiii), intre cari cApitanulApostol §i Ursachi GolAe, cu drepturI de un veac §i ju-mAtate 7.

Micleftii pAstrail pe la 1750 BAlbosif de peste Prut, lingAcari erail Podoleni1, a! luT MihaI-VodA RacovitA 2. In 1803

I Uricariul, VI, p, 270.2 Studit # docurnente, VI, p. 260, n-1 413.3 Ibid. VII, pp. 327-8, n-1 52.6 Uricariul, X, p. 62 si urm.6 Ibid.6 Nume: Moisgig, Julea sag JAlea, BArgan. Documente Callimachi,

II, P. 28, n-1 60.7 Uricariul, VI, pp. 270-1.8 Studii # documente, VI, p. 545.

www.dacoromanica.ro

103 'VOILE CONDITI1 DE PROPRIETATE RURALA

gAsim pe Banul Miclescu la TrifAut1 §i la VAsien1, pe VasileMiclescu la MihulenT, pe Iordachi la Gura Camincei 1.

Din familia Bogdan, inruditA cu Cantemire§tif, Dumitrachiare MimorAni1.

Dintre Pedeideftl, boier1 bir1Iden1, de Tara-de-jos, Constan-tin iea Tiple§ti1 SorocA1 de la un MalcociiI, cu schimb 2.

Neamul Ghica, nepotil luT Grigore-VodA, ajunge indatlsl aiM cele maI multe mo§11 peste Prut. Alecu Ghica e la1803 proprietar in LinclutI, Ciorna, Cobani §i Codren1;LogofAtul Ghica in Sevirova, Flore§t1, Ciutule§tI, Co§ernita ;Dumitrachi Ghica in MArcule§t1, Perepetca, Bahrine§tI, Bo-rodnicenr, VascAut1; Costachi Ghica in Ciornita §i Harbut-can! ; casa luf Iancu Ghica la Obreja §i Slobozia Doamnel ;Costachi la Stohnaia, cu plutele, §i Coropcenl.

La 1816 se arendail mo§iile, de pe sotia MAriuta Canta-cuzino 3, ale luI Costachi Ghica, §1 ele cuprindeaii : Leova,40u tirg, cu han, cu pivnitA de piatrA, cu zece dughen1boiere§t1, alte dughenI strAine, negutitore§t1, care plAtescbezman, i cu via pe dinsa, §i bAuturA boiereascA, asemenea§i cAsApiile boiere§tI: pe acest tirg se fac §i 18 iarmaroacepe an, ; apoI : Tigheciul, Copceiul, Cadanjicul, Harag41,Baimacli, Costangalia, Boroganii-de-sus, Chieciul, ChiosAllul-Mic, Jugmanul, Cobalicir, Baurcir, IenichioiI, Burciacul,LArguta, ChiosAlAul-Mare, SAdicul, clocul dintre TaraclAul-Greer pAnA la BArAgani1-TAtAre§t1,, Sasighioi, Huluboaia,Docutbal, Ciocurma§, Baimacliva-TAtAreascl, Taraclaul-TAtAresc, Lunce§tir, Be§tealicul 4.

Crupenschii, mid boier1, la inceputuI cArora e un ofiter

Statistica pomenitl.2 Uricariul, VT, p. 280.3 Ibid., p. 368 i urm.

Ibid , pp. 320-1.

www.dacoromanica.ro

RUSII p BASARABIA IN VEACUL AL XVIII-LEA 109

polon din a dOua jumAtate a veaculul al XVII-lea, aii la1803 Bumbata (Ionitä), Zamciotil (Iordachi), Vadul-Iuhur-luculul (Ioan). Iordachi cearcl a lua §i Buc1e§ti1 Orheiululde la loan PopAscul, rAze§ I.

Neamul Calmeifilor era chiar orheian §i avea ca ba§tinlCuizeuca Orheiulul : in mAnástirea Ciuhrulul s'ar fi odih-nind calugarita Pelaghia, adecä Doamna Ralita a lul loanTeodor-Vodl Callimachi, §i o fiicl a el, moartl innaintede dinsa 2. Aid pästra päminturi §i Maria Jicniceroaia, soraDomnulul 8.

La inceputul veaculul trecut familia Conachi avea mo§illa Hocine§tI §i VArzAre§tI in Orheii.14. Familia Cananda are,§i ea, Inca pe la 1803 Väsienii la Orheiii6, a kit $erban.La 1808 Ionitä Cananlill §i Pdharnicul Ion Cristescu disputlrgze§ilor Rutl §i $erbul Tätlranca §i Hritautif (Soroca)6.La 1817 Alexandru Callimachi schimba cu Vornicul Dimi-trie Jora, dindu-1 parte din Hogine§t1 la Orheiii, unde avea§i mo§ia Tapirida ; el stApinia, la Prut, §i bältile Lgpu§na§1 Lapu§nita T.

Un Razu §i Logofeteasa Ecaterina eraii proprietarl laCodre§t1 (Läpu§na), intre loan Che§cu §i CogAlnicenil de peCAlmAtuiii 8. Din neamul acesta Razu, Iancu era, in 1803,boierul la Drujenl, t RAzoaia> la $i§canl §i CogglnicenI, altilla Crlste§tI, Ciulucanl, Lalova.

Cdrpe0ii se imbogätesc in a doua jumätate a veaculul

I Ibid., VI, ri. 265.2 Memoriile societafit din Odesa pe 1884; cf. Documentele Callimachi,

1, p. xxr.* Ibid., p. 458, n-1 104. V. si [Al. Callimachi], Cartea neamulur

Calmair din Moldova, zis Callimachi, p. 17, nota 3.2 Uricariul, XIV, p. 277.5 Studit # documente, V, p. 545, n-1 11.8 Uricariul, VI, p. 277; conscriptia din 1803.7 Studir # documente, VI, p. 52, n-1 146.8 Uricariul, V, pp. 186-7.

www.dacoromanica.ro

'110 NOILE coNDITIt DE PrIOPRIETATE RURALL

numai ; pe la 1.760 Inc Satrarul Vasile Carp avea mosiiin Basarabia1. In 1803 Costin Carp e la Virtejeni, Vasilela Gvozdul, Cuhurestii-de-jos ; Iacovachi la Bahmutia, Greb-le§ti, Miclest1, Beliestr ; Toma la PAulest1 ; loan la MiclutI,RAden1, Borzestl ; Alecu la Ivance ; Ilinca la PAscani ; Iliela Furceni. Sotia until Carp se judea pe atunci cu unMAarescu pentru BocsagI (OrheiA) 2. Ruda CArpestilor,marele bogAtas Sandu Teodosiu, Medelnicer, e stApin laVadul Leal in 1803 8

Cazimire0ii se ridia iute : la 1803 if aflAm in Golesti §iZastiuca (a lui Petrachi Cazimir), la LohAnesti (a lut Panaite),luatA de la SpAtarul Constantin Crupenschi 4.

La 1763 IonitA Bapta era la Surile, unde avea ca aren-das pe mazilul Constantin StirbAt b. Din neamul lul, la 1803,IonitA avea Volofcenita, iar Stefan era tovarAs de stApinirela Mihuteni si Vadul-luI-VodA.

Banul Lazu iea mosie la PArcanele §i Pripiceni §i impartecu Costachi Ghica Solonetul ; Smaranda Lazu tine, la 1803,IchimAutii §i Suharna.

Un neam noii, de obirsie azAceascA, domneasa, trecutprin logofetie, e §i in 1803, familia Otero, din care loan areBoltunul. Ea va rAminea aice.

Carageet CAminarul §i SAtrarul loan aveaii in 1720 mosiipe la Tutora i Rezina 6.

Poetul Alecu Beldirnan stApineste in 1803 Iezerenil si Tet-cureniI.

Studil i documente, XVI, p. 398.2 Uricariul, VI, p. 282.

Statistica pomenitä.V. §i ibid. cf. Uricariul, VI, p. 254.

6 Mdzareanu, Voroneful, p. 63, n-1 15 §i urm.Uricariul, I, pp. 370-2.

3

8

www.dacoromanica.ro

rttV qf BASARAMA .111 VEACUL AL XVI1I-LEA 111

Dintre Grecil maI noI, gAsim la 1803 pe Ralet Vorniculla Do lna, pe un Sp Atar la Piatra, pe un Diboulu (Dib-oglu)la Pece§t1 §i Bo§cana, pe Mihalachi Manu la §amA§canI, peAndonie Zlota la Cem§Aut1.

SA adAugim pe Cujbl de la NApAdenI (Orheiii) (1770) 1,iar in 1803 pe Buznea de la $AtrenI, Crimenciuc, Iarova ; peMihalachi Grecu de la Pohoarne §i alt Grecu la Gura-CAi-naruluI ; pe un Paleologul la Glizen1 ; pe Meleghi la Cu-hure§til-de-sus ; pe un Codreanu la Ohrince §i DrAnceni ;pe un Anastasiu la Co§ernita ; un Clucer Ienachi la Ghi-de§tI, pe un Virnav de la Rogo§enI §1 altir la CurlucanI,DAncent ; pe Vasile Chiriac de la Pravile, pe Mitru de laDa§cova §i Ghilicen1, pe Cuciureanu de la ScAienl, peBantl§ de la BrAne§t1, pe Ciuhur de la GAlA§enI, pe unJora de la Tibirica, pe un Stavri de la Cuhne§tI. ApoI, totdintre boierina§I, pe un Arghirie de la NAvirnet, pe unGiosan de la MAnAile§tI. Pitarul Calmutchi are Glodenil,Vasile Coroiü BrAtuleniI, un Silion Va§cAutiI, un CerchezBoldure§ti1, vAduva Cocea Bumbata §i Ancuta $oldAne§til,un Hermeziu Bursucenil. StApinesc in sfir§it Stolnicul Zam-firachi Ciute§tiI, Slugerul Pascal Florintoaia, Todera§cu MA-cArescu BogliceniI, Evreul botezat Ilie Male§tiI, ToaderVirgolict Cruce§tir. Simpli boierina§1 de Curte ajung lamo§iI basarabene : $1trarul Reiman Neamt din oastea ru-seascA, are StetcaniI, Serdarul Vasile Onofreiil Tru§enif §iVAdenil, cApitanul Ianachi IzmanA, dintr'un neam dorohoian,Tuzora, Portarul Marcu, Voinova, ba§-ceau§ul Ion RusuJalabocul, Vornicul de Poarta Virgolici Cruce§ti1, JicnicerulSimion Hru§ova.

La 1804 se judeca, pentru Valea PArjoltul, Valea Rugi-noasa §i Valea Tariner (Orheiii), Paharnicul Toma Stamatecu vAtaful Iordachi Roadedeal, cu un Postelnicel §1 altil 2.TJn Ienachi PAun are proces pentru Negre§tI (LApu§na) cu

Ibid., XV, pp. 321-3.2 Ibid., VI, pp. 270-1.

:

1

www.dacoromanica.ro

412 NOILE CONDITI! DE PROPRIETATE RURALX

rAze§iI, intre cari un Chiosa, un Hincul, un Braill '. Ior-dachi Panaite Stolnicul reclamà de la Lupu Vierul §i alt1rázà§1 MAtA§enil, ArAmenif §i Valea Dropie, de la Sorocaunde §i acum dropiile trec peste v6.1 , §i el pirA§te §i peneamul Ro§ca, pentru VAscAut1, tot acolo 5. Proprietad maisint, la sfir§itul veaculu1, Vistierul Chira de la Liublenita ;Iordachi Tortu de la Timillutt. SI mal pomenim neamulStavill din care era sä se ridice mama luI Mihail Ko-gälniceanu 3. La Vadul Tire1, c de la Tinutil Sorocn, peapa Räutuluh, se a§eazI Iordachi Bogza 4.

Familia de negustorI a Manoleftilor avea pe la 1780 partedin Amedariu §i Micovatij, in Soroca 5. Neamul acesta sea§eaza in veacul al XVIII-Iea §i la Sirbenil Orheiulul 8. Trec§i unele famili1 mai mid din Bucovina ; in 1802 la Novo-selita satea Savin Volcinschi *Atrarul 7.

Cumplra §i vame§1, ca Gheorghe din Chi§inn, in 1803,la Valea-Adina din Tinutul OrheiuluT 8. Räze§1 se ceartäintre eI, ca Malcoce§ti1 cu Ifrime§til pentru mo§ia Golle§t1din Tinutul Ia§iI 9, or! Anastasia Buzdugan Medelnicereasacu Ecaterina BAntivaia Slugereasa, pentru Buc§a, Mili§,Cazecenif 10, tot de acolo, or!, in stir§it, rAze§i1 de Vantina(Soroca), intre cari un Carp, un Lo§ianu, cu acei din Hris-tic!".

1 Ibid., pp. 280-1.2 Ibid., p. 267.8 Studil fi documente, XVI, p. 398.* Aicl ei un DanovicI, un Ursachi Go1Ae, rAzA§iI ce sA trag din

neamul TAriI" (Halipa, 1. c., II, pp. 252-4).5 Studir fi docurnente, V, pp. 423-4.6 Uricariul, =V, p. 271.7 Studil fi docurnente, V, p. 269, n-1 28.8 Uricariul, VI, p. 249.9 Ibid., p. 259.10 Ibid., p. 260.11 Ibid., pp. 260-1.

www.dacoromanica.ro

T1I5I I BASAPABIA 1N1 VRACUL AL NVIII-LEA 11 3

Ci§le dupa datina turco-tatareasca i§i fac §i boierif, §1astfel gäsim, la 1803, a lui Racila, a lui Mateiti Ra§canu, alui Asian, a !Lir Lazar Grecul, a lut Giosan, a Serdaruluflordachi din Stolniceni, a capitanului Andrei Bu§ilä. Unsaegici din Tarigrad tine de aceia Bobleticif. Se pomenesc§i odal cu liuzi, ale saegiilor, ale Ru§ilor sail Sirbilor, caPetrovici, ale boierilor de peste Prut, ca Isacescul §i Me-

leghie.

averea manastireasca spore§te. Pe la 1770 §i mamas-tirea Neamtuluf i§i cere innapoi, cu toles, mo§iile Copanca§i Chitcanii, prinse de mult in raiaua Benderului '. Pe lingaMitropolie danif la : Ghizdita, Darcautf, Malcautif-Raze§f,Vasiliutii-Mici, Mirce§ti, Buciu§ca, Mance§ti, pe Iing Neamt,

posesiuni la : Sauca, Visoca, Sudarca, Pietroiul, Bulboa-cele, se intinde Sf. Sava, prin dania Catrinei Ba§ota, laTritetif din Orheiti §i (1803) la Horelcani, Girbova, Ario-ne§tii, Ungurl, Rughif la Soroca, Hana,§enii-Noi §i Petri-§oala, in Codru, apol la Hana§enii-Noi §i Petrivaia ; Bir-nova ierana stapine§te la 1803 Zerne§til (la Greceni) §iUstia. La Orheiii, (la partea cea din sus a Sercoveb, ma-nästirea Barboiulur se judeca, la 1804, cu Ilie Izba§a §iMoisie Fusul, impreuna cu ceata lor 3, §i ea are, pentruRaspopeni §i Ordaseni pe Raut, alt proces cu poru§niculZaharia Timircan §i aT lurt. Clirosul din Bucovina', fon-dul religionar, stapine§te, tot la 1803, in Tinutul Greceni Fru-moasa. Gasim apoi Cetatuia la Du§mani, la Dingeni, laBurdujeni, la Pietri§ul, la Hrinautii §i Fintina-Alba., la Napa-dova, Brancaii; Bogdana la Patru§enT §i Camenca ; Golia laOcolina, Vasilcati, Sanatauca, Cerlina, Zalu§ceni, Climauti, So-

1 Mai tarziü reluate de Turd, ele trec In 1812 la fiscul rusesc, cucare se poarta un procesi ispr&vit abia la 1845, cu lndatorirea Rusilorde a pläti ca despagubire 224.000 de ruble In argint; R. Rosetti, InAnalele Academiei RomIne", XXXII, p. 684.

2 Cf. Arbure, /. c., pp. 336-7; Studil i documente, VI, p.289, n-1 574;Halipa, 1. c., p. 289. V. si Uricariul, VI, p. 250.

8 Ibid., p. 252.4 Ibid., p. 278.La RIspopenI i Paharnicul Than Cartu, ibid., p.279.

8

2

c

www.dacoromanica.ro

114 NOILE CONDITIT DE PROPRIETATE RURALX

colul, Ra§cov, Honce§tI §i Chi§inail, la Trebujeni, Oxintie,IndärpniciI; Sf. Vinere la Bo§arnita, Zastinca, ConcenI§i Stra§enI; Sf. Spiridon la SingurenI §1 BaltI ; Dancul laLeu§enI ; Sf. Joan din Ia.§I la Lapu§na, Probota la RadenI ;manastirea FisticI la Volcine§tI, Rachitoasa la Salcea §iLämanova ; §i Pkpautif ad o mo§ie basarabeana 1.

Si in Basarabia se dadura mo§iI manastirilor grece§tIdin Rasarit : a Maicel DomnuluI din Ianina avea astfelMagura, care se arenda pe la 1810 tot la GrecI epirotI2.

Manastirile locale se inmultesc in acest timp prin darulraza§ilor osta§I. Gradi§tea sad Pe§tera, de la Nistru, e an-terioará danie din 1756 a luI Radu Racovitä. La 1703, unpreot Ilie inchina manastiril Bradice§tilor, de dincoace dePrut, schitul lapu§nean PojoreniI 3. cLa tärmurile NistruluI,unde iaste hramul Sfintului loan Crestiteb, era, Inca din1704, gmanastirea de la Hotin saü schitul de la Hotin ,

legat de Putna 4. La Girbovat linga Orheid Inca din C. 1730se pomene§te Arma§ul Constantin Carpuz. Zidirea manas-tiriI Tigane§tI, in acelea§I part!, de un Serdar Lupu Deicu,se avaza pe la 1741. Ceva mai noua zidire din Hirjaucae poate darul unuI preot din Calära§I. AlAturI cu un cä-lugàr din Probota SuceveI apare ca fundator la Dobru§a,in 1772-85, un altul din Curcova. Prin 1773 Iordachi Curca,Orheian, intemeiaza manastirea aceasta, zis,1 dupa dinsulCurcoval..Un Carp sail un Rusu, din 1775-84, ar fi ctitorl la Ta-

bora. Pe locul until om din SaharnenI face manastire inacest colt orheian, la 1776, calugarul Vartolomeid. Cala-ra§iI se prefac de un DonicI din Mohildii, Hagi-Marcu,dupa 1780. Un Pitar Soroceanu zide§te laca§ul cu acestnume, pe la 1785, §i urma§iI sal o imbogatesc. 0 vaduvade la CotiugenI da averea sa pentru Co§eleva, catre Soroca,prin 1790. In 1797 satul Pa§canI pe Ichil zide§te schitul

Pentru mkjile ce Voronetul lua de la Chilia v. si Mazäreanu, Vo-roneful, p. 78.

2 Studil i documente, XIX, p. 123 si urm.3 Melchisedec, Cronica Hufulul, I, p. 160.

Dan, Putna, pp. 221-2.

1

i

www.dacoromanica.ro

RUSI1 SI BASARABIA IN VEACUL AL XVIII-LEA 115

Reciul. RAzesit orheient din IsAcestt fac biserica si schitulSf. Nicolae de la Chirova. Altit, de la Branicent, innaltAFrumusica. Condrita exista la 1813.

Tot in acest timp apar mAnAstirile Lomata, din TinutulBa lg (1728), CosovAtul (1729), din Tinutul last, Rezina(I770), Caratura (1771) si Ciura, din Tinutul Orheiii, Ruda(1772) din Tinutul Hotin, .Soroca (1773) din Tinutul BAlg :ele sint azt desfiintate '. In sfirsit, la 1776 Grigore-VodAGhica dAdea ajutor pentru facerea bisericit caluggritelorde la schitul Rughil ot Soroca, 2.

In ce priveste averile lor, pomenim cA schitul Horodisteare mosia incunjurAtoare ; schitul HArbovAt, Slobozia-Hole-nestit, Capriana, cum s'a spus si aiurea un intins do-meniu, alcAtuit din mosia cu acest nume, apot din : PArcanele,Malcociul, Scorenit, Lozova, Vornicenit, MiclAusanit, Sadova,PArjoltenit, Ciorestit, Buda, Horodistea, Hirjauca (mosia cuacest nume) 2.

Rdeqii nu sint insä distrust. Unit amintesc prin numelelor alte vremurt. Astfel Varticestit, neamul Piliposchi aveatipArg in Orheiii si Ora la 1765 6. innainte de incepereacelut de-al doilea rgzboiii ruso-turc pentru Basarabia, gAsimincA rAzAst la Crimenciuc si Baling (Soroca) ; TimofteBlAnarul catA sl intre si el in stApinire 5. tefan cg-pitan de CAldArusa. se aflA la 1752 6, §1 el era amestecatintr'un proces pentru Hlinovoda (Ghizdita) 7. La Coresnitaera la 1756 un Ursachi, care avea si un tovarAs cmosian>

1 Arbure, 1. c., p. 321 0 urm.2 Documente fi cercetdri, p. 54.3 Pentru danil cAtre Dobrusa, Saharnena, aba, Arbure, 1. c., pp.

333, 335, 338. CApriana pierduse jumAtate din Vistierniceni, datA deDomnie la 12 Februar 1525 (Halipa, 1. c., p. 216).

4 Uricariul, XXV, p. 265 0 urra.; MAzAreanu, Troroneful, pp. 64-5,n-1 18.

5 Uricariul, VI, p. 264.6 MAzAreanu, Voroneful, p. 59, n-1 7.7 Ibid., pp. 59-60, n-1 8 0 urm.

www.dacoromanica.ro

'116 NOILE CONDITII DE PROPRIETATE RURALX

peste Nistru 1 in partile Iasului gasim la ZalucenT pe IAzesii Cirlig, pe capitanul de Tabara Ursul si fiul luT, Mi-halachi, e tot capitan , cumparator, mai tärziii, catre 1770,la Codresti si Codreni, pe Osmachi 2. Pentru. CdcarezenTla Orheiii se judecail la 1776 neamul Porcescul cu $tefanSava, feciorul pope Lupului, urmas de t mosancaz si carese cobora tot dintr'un ostas, Vasile Fustasul ; intre rude seafla §i un Razmerita 3. Pe la 1780, la Tozobeni (Iasi) erailpartasi neamul Mardare, coboritor din Ignat Alivanul,neamurile Musteata, Cujba, Rat, Meleghe, Ojog, Tatul, ca sitEzovitif) din Iasi 4. Pe la 1800 avea parti de mosie pe laHotin, ca ginere al luf Mihalachi Talpa, porusnicul IonitaOatul 5.

La Girlele Lapu§nei mosia trece, in 1802, de la $tefanBitu la Ilie Botez, care cumpara si la MirzestI si Cotilnicdin Orheiil 6. Tot a§a la 1804 razasii de Mitova sail $istacifSorocei Ienachi Oprea si Grigoras Macaveiii, cu tovaräsif,ail judecata. cu Armasul Petrachi Catargiu pentru impresu-rare la mo§ia Cobilele 7. La Floritoaia din Iasi sta neamullut Ghinda si cel inrudit cu dinsul, prin casatorie, al Slu-gerului Pascal Tuduris. La Chiriasa din Orheifi, porusniculIoan are o fatd, Maria, pe care o tura un teran MarinGis, a §i se cunund cu ea 9. Un polcovnic lordachi Hirjaile la Teplestil Sorocai °. La Costbstt neamul Bortestilor seimparte cu Pitarul Casian Soroceanul ". La Lohanestf stallraza§if Piraii §i popa Lupa, iar la Pulberenif de pe Cogilnic,din Tinutul LapusneT, fata a.traruluf Joan Arbure a facut

1 Ibid., pp. 60-1, n-1 10.2 Si aid se face mAsurdtoarea In odgoane. Uricariul, II, pp. 189-98 ibid., XIV, p. 116 si urm.4 Ibid., XV, p. 323-4 si urm.6 Ghibanescu, Surete fi izvoade, III, p. 291.6 Uricariul, V, p. 242.7 Ibid., VI, p. 191.8 Ibid, p. 192.8 Ibid., p. 193.I° Ibid., p. 196.11 Ibid., p. 201.

www.dacoromanica.ro

nu§iY §I BASARABIA IN VEACUL AL. X VIII-LEA 117

stApinA. mAnAstirea NeamtuluT 1 Si in alte pArt! rAza§il adjudecatA cu boierif ceT no!: la Iure§ti §i Manole§tI, in LA-pu§na, neamul MAmAligilor §i loan DecusarA, cu protopopulStavarachi din Chi§inAti §i cu PAharnicul Ienacachi Milo 3.La Verde§enif din Ia§T se judecA Vistierul Iordachi Bal§ cuPitarul loan Istiri 3. CAmAra§ul Alexandru Mavrocordat ieaapol, 'in 1807, la LApu§na mo§iile Valea NemesticuluT §iValea BuciumuluT de la urma§a SAtraruluT loan Arbuz, InstApinirea neamuluT cAruia era(' de vre-o sutA cinzed de anT 4.Cu trel ani innainte, Joan Volcinschi din Bucovina aveapArtT la Ghere§tT, Martine§t1, Potlogeni, TutovenT sail CA-rAbuseni de la Orheiil 5.

Si rAzA§iT intre ef, cum am maT spus, se tot ceartA pentruhotare : Vasilachi Sontul, de o parte, Postelnicelul SAlAvAstruHrAnaciii, Vasile CrAciun §i ceata lor la CAbAre§tf §i GaurenT,in Tinutul Ia§ultif 6; Cantire§til §i neamul Cimbru cu negus-torul Constantin BontA§, pentru part! la Scurte§tT §i BlendiT(Orheiii) 7 ; neamul Curagail cu neamul Cantir la TAtAre§t1tot acolo 9 ; protopopul din Chi§inAil Gheorghe Bagcul cuun preot §i altiT pentru Derened la Orheid 9 ; HArustiT cu

aItif asupra Singurenilor OrheiuluT 10 ; neamurile Istrati, LutAa. cu cApitanul loan Virgolid §i Vasile Nour pentru Lu-

tenT (Orheiii) ".Si la stir§itul veaculuf al XVIII-lea numele frumoase ro-

mAne§tI se gAsesc cu grAmada : Buhu§, Cucul, Rughina,Uliana, DumAnescul, PAnut, PrAjescu, MercA, GlIcA,Busuioc, BAdicul, Moga, Buzul, PAntiul, Erhan, TerchilA,

Ibid., p. 204.2 Ibid., p. 204-5.,8 lbid., p. 209.

Ibid., pp. 246-7.5 Ibid., pp. 248-9.6 Ibid., VI, p. 271.7 Ibid., p. 272.8* Ibid.

Ibid., p. 274.10 I bid., p. 277.

11 Ibid., p. 282.

Raciul,

1

'0

s.

www.dacoromanica.ro

118 NOME CONDITI! DE PROPRIETATE DURALX

Hirl AU, Sendre (acestia dof ca strAmosf), Budig, Hrizea,Cobilcea, Popea, Frate, Bozul, Zaml, OtavA, Fratian, Da-nielescul. Nume de familie, ca Stolnicel, BAran, amintescvechf dreggorif si rosturf pe care nu le mai imbracl ni-menf. Astfel par a trAi postramosif, de cari se vorbestebucuros de cdtre (mosanf) 1.

Cu toate inalcgrile, nevoile de banf, procesele, rdzesifse tin Inca la 1803 asa de bine cum se vede din insem-nlrile statistice care urmeazà. In partea de peste Prut ajudetuluf Iasf, if aflAm la Rddiu-Mare, Onestf, MAIAiestf,Botestif-luf-Veliscu si luf Stavru, Balotina, Bisericanif, Chilia,Cucuietif si in ocolul zis chiar (peste Prub : laVarzarestf, Pa-lAnestf, MinzAtestf, Cornestf, CondrAtestf, Ontestr, Hircestf,Cirnicenf, Mircenf. In Codru razAsf maf sint la Hanasenif-Vechf, pe linga fostif slujitorf isprAvnicestf de la Larga sifostil neferf de la Cania, MAcrestf si Capaclie. Abia ad ramas59 de slujitorf ispravnicestf, 258 de mazilf §i 32 Sirbi. Incolotot mo7if manastire§tf : ale Sf. Sava (flanasenif-Nof si Vetri-§oaia) si boierestf : Tigheciul, Cadintica, Copcuiul, Leova,Haragäsif af luf Costachi Ghica, nepotul luf Grigore Ale-xandru-Vodä. Se poate zice cd el a luat, poate prin vre-o do-na(ie a domnescului unclad, tot Bugeacul ; doar la Tocenf demai este Vornicul Teodor Bals. In locul mindrilor Codrenfde odinioard sint tot Went pe mosie sträinA, nemaf fiindnevoie de apdrare, dupl plecarea Tatarilor. Si prin toatesatele marele boier aduce pe orindarif jidovi : Iosif, Itic,Sloma, Aron, Soimul (!), Haimul, Marcul, Moisa, Pascal 2.

HotArnicenif, Tinut noil, de pe la 17608, alcdtuit din.

sate tdtdresti parasite, unde stall 135 de slujitorf is-prävnice§tf , tot grAnicerf, n'are boierf sad calugärf-Tot sate cu oanienI multf : cel maf mare numara 476 liuzf§1 cifra nu scade nicr pänd la 50. Numele sint strline in

1 Studil fri documente, XVI, p. 401. Asa se aminteste si vechiul soltuzde Chisinthi, Gheorghitä; ibid., p. 402.

2 Uricarial, VIII, pp. 254-5. Preotj si diaconi slut 17.3 Melchisedec, Cronica Hulnaur, I, pp. 97-8.

www.dacoromanica.ro

Buvf SI BASARADIA IN NECUL AL XV1II-LEA 119

parte : pe linga Geamana, Grad4te, Bujorul,, Mole§tif, Sg-ratica, Gangura : Saramirza, Mingiriul, Cainariul Finti-nariul), Cfadirul cortul), Oracul, Sghgidacul §eaua),Curuluiul, Caracuiul, CoFalie. De Ewer i haham1 sintpline satele 1. Ru§1 sint colonisap la Curuluiti.

La Greceni rg.z4iT stati in Vadul-luf-Isac §i Manta. Seadaug in atablä) fo§ti1 neferI de la Pelineif-Bulgar1, Gre-cent i Baurce, cef 29 de Sirbi, cef 74 de slujitor1 isprav-nicqt1 i numal 18 preop i diaconi.

Orheiul pastreaza impartirea luf in ocoale, disparute aiu-rea : al CogilniculuI, al Botnef, al Nistruluf-de-jos §i de-sus,apoI Bicovatul, Fata Biculul, Ichilul, Rautul-de-sus §i de-jos,Cula, Matienil, Cimpul, Nistrul-de-sus §i de-jos. Cu toatalupta indaratnica pentru a-1 desftinta, prin cumpararI sil-nice, prin cumpargrI ieftene, prin tagaduire de drept, prinfurt de acte, prin donatil domnetl, raz4if trgiesc totu§l :la Ciuciulenf, la Dragu§enl, la Galbana, la Secgrenf, la Lo-hane§tf, la Iorcenf, la Perenf, Costqtf, Bardar, Ulm, VA-sienf, Ruse§tI, Miletl, PojorenI, Negrqtf, Budii, Girlele,HoreV, Ialovenf, SuricenI, Puhoiul, Nisporeni, DurleM, Vo-losenI cherestea, loc putin, NeFanf, Bargiac, Varza-reV, Galqtf, Ro§canf. Apoi la Highidi, la Te1iäü, Cobilca,Recea, Zubre§tf, Poc§e§t1, Onqtf, M4cautI, Javrenf, Racu-1e§t1, Hirtop ; la Balo§e§tI, Vatic!, Isacova, PutinteI, Hol-boca, SasenI, Mele§enI, HotenqtI, OneFanI, Cornova, Na-pädenf, RadenI i Dereneit, la Morozenf, Ghetilova. Bravice,Brianova, BravicenI, GhermaneV, C1iova, CiQcàlteii1, Ve-rejenl. In sfir§it la Budgiul, Har4enf, Hirova, Bqenf, Min-dreV; Cucioaia, Ive§t1, Zgarde§tI, Ignatenr, Mawnl, Chi--telnita, BravicenI (Cimp), Sirota, CurlenI, ChipircenI, Bee§tI,Slobozia-Hodorogil, Susenif, Ciohorenif coloni§tf de peCiuhur Berezlogi, Cunizauca, Horghine§tI, Cacarezenf,Scortenf, Maucenf, OleFanf, Tareuca, LipicenI, Horodi§te,Jora-de-sus, cu plantatif de tutun Marcautf, Merenf,Oni§canI, Cobusca. In total aproape o sutii de sate razqqt1pe care am tinut sa le aratam anume ca sa se vada

Uricariul, VIII, pp. 256-7.

(=(= (=

www.dacoromanica.ro

120 NOILE CONDITit DE PROPRIETATE BrRALX

mai bine insemngtatea elementului romAnesc popular inviata terii.

Neap Arat cà sint, in Cosusna, Periskina, Bkioiul, Si-reteii i Buiucanii, ostasi de hotar, §i anume : 330 de slu-jitori serdgrestf si 50 ai polcovniculur de ChisinA6 ; in Speia,DubAsari, Cräuleni, Jora, Rezina si BAteni 604 slujitori ca-pitanesti, so de cpostelnicel si altii cu carp de iertare),numai 2 calarasi de Tarigrad, dar 412 preoti si 121 dia-conl. In tirguri sint : la Orheiil 565 de Sirbi, pe linga Mol-dovenil, Rusii i Armenii de acolo §i cer 18 cstrAini croi-tori, al lui Iancu Ghica, in Chi§inAil 44 de Armen!, bir-nici, pe linga 133 de Romini platitori de bir, iar, in acelasiora§ ca §i in Orheiii si Tirgul Teline§tilor, nu mai putinde 149 Jidovi.

Pentru Soroca (ocoale : Cimpul-de-jos, RAutul, peste-Raut,Nistrul-de-sus si de-jos), raza§ii se intimpina la Curesnita,la Hristici, la Jupca, Alcidariil, Bode§ti, Zahorna, Vadul-

Recesti, Chipesca, Sistaci, Cosmirca-de-sus, VAzAlAT,Malcauti, Tatarauca-Veche si Nouà, Rughii. Din acesti rä-zesi se ridica un capitan Paraschiv la Ràdulenl, un pol-covnic Anastasie Ciaca la Comirca-de-jos. Se adauge slo-bozia de cArthi§i Maimaroglu. La Somoleuca, la Rughi siCalarasluca unde e si schit sint liuzi, cum ailargap Stolnicul Vasile Leonard, apitanul Sandu. Nu-mArul mazililor (124), al ruptasilor (47), al ruptelor deVistierie (162) e relativ mare ; slujitoji ispravnicesti sesocot 129, capitanesti 398 (71 Rascov, 88 Vasilail, 14 Co-slut!, 33 Balti, 92 MovilAil), postelnicei s. a. sint 30, preop§i diaconi aproape 300, iar Evrel slut numal la Soroca 686.

Starea locuitorilor.

I. Osta.0 reize0.

Chiar §1 dupa intinderea proprietätii marl §i dupa incal-cArile Tatarilor, Basarabia nu era o parte saraca a Moldova

Tirif,

www.dacoromanica.ro

BUSTY SI BASA RAMA IN VEACUL AL XVIII-LEA 421

Din potrivg. La 1763-4 Lgpusna, Orheiul si Soroca reunitedgdeaii cea maT mare sumà de bir, 2.105 galbenT '. Desetinaproducea 7.040 de ugh! (galbenT), Hirläul unit cu Dorohoiuldind abia jumgtate 2. Pentru 1764 aduc LApusna si Orheiulla un sfert 1.210 de ughT, iar Soroca 380 3. In 1776, unsfert de bir la aceste douA Tinuturl unite din punct de'vedere fiscal era 7.056 leT la Soroca 5.450 4.

La 1777 numgrul birnicilor din GrecenT era de 2.840(22 preotT), din Codru de 1.108 (6o preoti), din Lgpusna-Orheiti, 25.960 (360 preotT, 700 negustorl, 112 velnite, 403poste), din Soroca 21.952, 216 de preotT, 84 negustorT, 72velnitT 2.

Asemenea oamenT stiri sg se ridice si impotriva DomnieT.(VorniciT si alt1 oamenT de fruntel cer, pe la 1740, tsg seschimbe orinduiala cit pentru oi, stupI, sl nu se puie lacisld, avind bucatele aceste dajdea lor osebitä, 6. Dar Voda.,hotgrgste cg masura sa, a cponturilor,, e ducru bun si drept,cum celor sgracT, asa si celor fruntas11, si nu Fe poateschimba. Numal ceT 12 SirbI din Tinut capdtA 'cut osebib 7.

Nu stim ce vor fi facut OrheieniT, dar oameniT de la Gre-cenT si Vadul-IsaculuT trecurg <in Tara Turceascg ,, silind peDomn sg li trimeatd carte de iertare 8 la (Voevoda de Renr, 9.Tot asa t breslasT, siimenT, cAlgrasil trecuserg. de la Ciuhurla Hotin '6. Se vld sgtenI de dincoace de Prut cautind pang.tgrziii rost maT larg deschis. Liudele de la Rosesta (Rosie-ciI) FglciiuluT trec pe la 1760 la Codrestil Orheiului ".

I Documentele Callimachi, II, pp. 84, 98.2 Ibid , p. 96.3 Documente fi ceAetarl, p. 33.4 Ibid., p. 47.6 Ibid., p. 159.6 P. 314, n-I 724.7 P. 315, n-1 725.8 P. 318, n-I 754.9 P. 318, n-le 755-6.,0 Pp. 318-0, n-1 757. Unirea celor treI Tinuturl In ce prive§te zlo-

tak}iI, p. 343, n-1 961.n P. 347, n-1 1000.17 Studit fi docuniente, XXII, p. 111.

www.dacoromanica.ro

422 OSTA§T §T RAZEST

Sate le de coboritorT a! vechilor ostas1 duceail o viatäslobodä, aproape autonoml. AtuncT, pe la 1740, vedem cäsAteniT din VirtejeniT SorocAI nu mai vreaü. sA maI tie pevornicelul lor dor nu li trebuie vornicel ca acela, i ar-

tarä este alt om intre diniI, i pe acela 11 pofteste totsatul sA fie vornicel>, i Domnul dA poruncA la cApitanul ce-taw sa facA pe voia lor 1. La Horodistea OrheiuluT cAlArasiTaveati 20 de south-12. NoT oaspetT de peste Nistru, ademe-nit1 cu south-1 de bir, veniaü necontenit, cAcT, la Hotin,altfel nu erati lAsat1 sa are 3. La Orheiti, VodA fAcu slobozie 4.SirbT se aflA la Grecen1 i Cahul 5. Vedem fugind niste oamen1de la Lapusna, pe cari VodA-1 intoarce cu iarlic de la Han.ScutirI atrag si alt1 locuitorT de peste hotar, adus1 de IfrimPrutenescul, cari se aseazA la BudAiti pe Cogilnic 6. Orheienifce tree din sate cimprAstiate> pe mosiI boierest1 sint in-g4duit1 de Domn1 a-s1 plati acolo anul de bir si a se in-toarce acasA 7.

Se maI adAuga i o situatie fiscalA si agrarl privilegiatA,si in cererea boierilor de la 1805 pentru veniturile dela teranT se specifica anume cä locuitoriT de lingA raielevor da numaT jumAtate i vor cApata loc maT intins 8.Totus1 in 1809 se cAlcarA privilegiile Grecenilor i CodruluTpentru gostinA, rAminind a da tot 2 banT de adaus pe oaie.

0 grupare *cad a celor treT TinuturT romAnestI ale Ba-sarabie1 se incercA pe la 1740, puindu-se toate treT suptautoritatea Serdarulur, dar Constantin-VodA MavrocordatcdeosAbi Tinutul Sorocel de celelalte Tinuturl> 2.

1 P. 365, n-1 1148.2 P. 375, n-1 1242.8 P. 368, n-1 1178; p. 396, n-11433; p. 400, n-le 1430-1; p. 410, n-11500.& P. 396, n-1 1434.6 P. 403, n-1 1515.6 P. 371, n-1 1208. Iarlic pentru fugarI i p. 378, n-1 1272.7 P. 377, n-1 1257.8 Uricariul, fl, p. 147.9 Ibid., VI, p. 470.10 P. 359, n-1 1093. LApu§na unitA cu Orheiul la p. 382, n-1 1304;

p. 397, n-I 1452.

a

www.dacoromanica.ro

nusil i BAS.ARAttlk IN VEACUL AL XVIII-LEA 123

Prin vAile Orheiulul pAsteati oile mazililor, ale Turcilorrailenl, ale Armenilor de peste Nistru, cu ciobanI de toatefelurile. Mirzacl veniaII sA caute, in codril plinI de lupI,cull si cornb pentru vinAtorile Pa§ilor Pe la Codru §iGrecenl se culegea prin pajistI cfloarea de plomAn gal-bAn), pe care o cerea si Doamna 9. A.7eahul cel mare eraplin de vite, bol, cal, ce treceaii spre Bugeac, minate depAstoril Tatarilor a. Codrenil aduceati yin din <Tara Tur-ceascA) §i cumpArail vite pAnä la ClusanI; pe Prut seiclveniaü sA cincarce pine) 4. LApu§nenif aveail si carA deimprumutat Domniel b. Morl ale rAzesilor, helesteie ale lor,topitoare de cinepl se vedeail pretutindenl. OlarI, ciubotarl,croitorl se ridicati din rindurile teranilor6.

Era o viatA arhaicA, patriarhala mai mult decit aiureain Moldova. Cu tot banul ce umbla in jurul lor, Inca in adoua jumAtate a veaculul al XVIII-lea Orheienif vindeailin schimb, socotind c 2 vaci cu viter bunb, dupa prerdluirede coamera buni si rAzAsb, drept 24 de le! §i (6 le!, ban!de arginb 7, iar 42 bof bunb, drept 30 de lel 8.

Temeiul vietil teranilor liberl ramasese pAnA tarzili inaceasta MoldovA mai* lupta. Prutul, Nistrul, hotarul bu-gecean eraii in seatha lor. Inca de la jumAtatea veacululal XVIII-lea gAsim apitanf, hotnog1 pretutindenT.

Capitanil de Cotman si Dorohoiii, cAlArasif de TabArA 6,cApitaniI de Chigheciii, de GrecenT, de Covurluiti pa-ziaü care se trecea pe dubase la TabArA 10 si la

Studil i doeumente, p. 374, n-1 1227.3 P. 375, n-1 1234.3 P. 375, n-1 1237.

P. 376, n-1 1247. Pentru vite, p. 390, n-1 1364.6 P. 393, n-1 1407.8 ibid., XVI, pp. 401, 403,7 Ibid , XVI, p. 400.8 Ibid., pp. 400-1.9 Ibid., VI, pp. 351-2, n-1 1043; p. 362, n-1 1123.10 Ibid., p. 222, n-1 99.

I

4

Prutul,

www.dacoromanica.ro

124 OSTA§1 §1 RIZES!

Fälciiü 1. La Soroca era acum un Mare-CApitan 3, care avea§i vadul Moviláuluf, iar la Chi§inAd un pircedab, in 1740,Mazarac:Ii 3, sad chiar do!.

CApitanul din Ciuhur capAtä pe la 1740 porunca de aa§eza be§lil <pentru paza ,margeni! §i de aplrare läcuito-rilor, de pricinele Turcilor ce träiesc acolo) 4. Cel de So-roca are 20 de <slujitor!) scutit19. La Orheid se a§eazg.50 §i tot so §i la Läpu§na6. 0 parte din ace§tt osta§! are§i grija Polonilor, acind zAboare pentru pierderile din cceiaparte) 7. Guvernatori! din Movilad unde e §i un namesnicde la Soroca §i Ra§cov ad de altfel cuvenita purtarerespectuoasA fatl de Domn §i dregAtorI 9. In sfir§it la Or-heid cApitanul ma! intrebuinta §i curierT, Imblätor!". Chi-§inAul are un Serdar, §i pe la 1740 i se dail 12 hotnogI,coamenl strain! din Tara Levascl), färg. bir 1l. La 1757 eraapitan de Soroca Leon Imboo (sic)" ; do! apitanT de BArAiac,eel de Räzina, de 13glAne§t1, Mdgura, Räsipen!, CAIdaru§ase pomenesc §i e!", ca §i imblatori! de Soroca 14 §1 CAIA-raif de Chi§inthl 35.

Ma! departe, alara§iI serdAre§t1 de Orheid §i ce! deHecid (i79) §i umblAtori! de Soroca, menzilgii! de Gangura,de RAzina, de Bäraiac, de TabA.rä, surugii1 de Soroca apar

' P. 213, n-1 32; p. 214, n-1 49. A facut i o biserick In Chi§inMi.3 Ibid., n-1 34; p. 220, n-1 86; P. 221, n-1 95. Dar i se zice : ph-

calab; ibid., n-1 94. Pe la 1740 capitan era Constantinachi. V. EA pp.223-4, n-1 119.

3 Ibid., p. 213, n-1 47; p. 234, n-1 211.4 Pp. 232-3, n-1 197.6 P. 364, n-1 1143.

P. 409, n-1 1560.7 P. 221, n-1 94.8 P. 296, n-1 608; p. 244, n-1 296; p. 279, n-1 519.9 P. 230, n-le 1634.10 P. 264, n-le 440-1; p. 372, n-1 1214." P. 358, n-1 1088..2 Documeste i cercetdri, p. 29.18 Ibid., p. 30.14 Ibid., p. 31.15 Ibid.

"

www.dacoromanica.ro

Bus!! 41 BASARABIA tN VEACUL AL XVIII-LEA 125

la 1763-4 1. CA1dra§1 se maI intimpinä pe acolo la Cetlina,Virtejan1, SgmAtäuca, Japca, Salce, Solocen1, Iarova, Ve-rijeni 2.

Pe atund, la 1762-3 pe linga cAlAra§il de Heciii eratiprivilegial1 la bir §i (§ese sate ot Soroca) 3. (Sate cu testa-ment) (Cu testea), se aflad §i la Orheiii, pe Rdut, la Cogilnic,§i ele toate dädeati la mucarer intArirea Domniet ,3.964 de bo1, socotiti cite 3 ban! noI capul 4. Birul loratingea suma de 2.704 ughT5.

Dupl un nal razboill cu Ru§iI, la 1775 eraii Vel CApi-tan! la Grecenf, Codru, Lapu§na, Orheiii, Soroca, Ciuhur,ca §i la Ia.4I, Ropce, Neamt, Agiud, Covurluiti, Dorohoiii, Te-cuchl, Cotmani 4. Cite 20 §i 30 de seimenI la Soroca, §i 20de Cazact (30 la Iarova, 50 la Vasilcni, 20 la RughT, 20la Vadul Ra§covu1u1, 15 la Volg.net §i la Vadul Nimereuca),30 de slujitorl la Ciuhur stail supt poruncile lor 7. La La-pu§na pAziail 30 de pantirI, supt Vel C4itan, 8o supt cl-pitanul de cA1ära§1 menzilgil, la Orheiii 30, fArä a ma1 po-meni pe 15o de a1ai-4 serddre§t1, tot! supt cdpitanO.Vel Serdarul avea supt el cAlara§1 menzilgif la BArAiac(no), la Gangura (8o), la Chi§inAii (no).

Condica de dreg-Mori! din 1776 inseamnä la GrecenT 30de slujitorI, cu chehaie, stegar §i ceau§, precum §i un vätafde carau§1 §i chiragil ; la Codru 12 slujitod cu zapciir deo-seb1 §i ace1a§1 vataf, la Upu§na §i Orheii.1 apitanil deJora, Cirjov, HotArnicen1, Hince§a, cu cAlAra§iI lor, cite30-40, §i ofiter1 ca maI sus, §i se adaug ceI 6o de la t Ciurlu)iar la Soroca : apitanil de CosAut1, VAscaut1 §i Soloncenf,

I Docwnente Callimachi, II, p. 94.s Ibid., p. 98. Acolo si. un ona din Iquil5fa" 0 un negnstor din Chi-

4indii.8 Documente Callimachi, II, p. 88.4 ibid., p. 92.5 Ibid., p. 98.6 Studil fi documente, XXII, pp. 14-5.7 Ibid., p. 18 0 urna.8 Ibid., p. 25. Cf. pp. 33, 40-1.

www.dacoromanica.ro

42(1 OF.T.sf v nAzEsf

cu steagur! de CazacI, la cari chehaia se zice sotnic,132 de tot! 1.

Capital-II, cu scutir! de crusumaturb), ca Opre, din 1796,gasim pang tarzig la Soroca 6. Asemenea mazill duceailzahereaua §i Oa la Galati, dupa porunca la! Voda 6. La1804 loan Canaria iea la Orheig parte din Ro§cani, §1 nu-mele batrinului, care arata originea proprietatii, e semni-ficativ : Stegarig 4.

In stir§it polcovnici, ca Iordachi fiul lui Mihalachi GreculCaminar, se mai afla in partile Orheiului §i la 1805 5. Chiarin ultimele timpur! se pastra un cCapitan de margine la Ti-nutul Sorocii) §i. unul din titular!, Sava, a§ezat la 1823, in1a§1, fusese intaig numa! ccavaful Curtii domne§tI), apof §iCavatba§a 6.

Ic! §i colo putem gasi insà ce fel boierirnea lucra pentrua ispravi cu raze§ii.

Dupä masura de stabilire legala a sari! teranilor prinGrigore Alexandru Ghica-Voda, §i Orheienii de re mo§iileboierilor sag usurpate de boieri1 ridicati dintre ei or! strain!,tmo§ina§ii, deci, dadeag 6 potronic! pe an de casä §i faceaticele 3 zile de vara §i 3 de iarna lucru pe mo§ie, pe lingadijrng.7. Mascuri! boiere§t! calcaii acum tarinile timprejura§i-Ion), cari-I ucidead a. Odgonul de 30 de stinjeni de cite opt palme 9masura tot in folosul boierului, §i cbatrinii, de pamint secontopiail in masurI mar!. Vatafii, vierii, me§terii Curtii eratiacuma domnii. Zapisele pierdute in razmerite ajutail Inca"-

1 Editia Rdwanu, Lefile boierilor iloldorenl, sail Uricarinl, XIX, pp.367-72.

2 Documente Callimachi, I, p. 473, n-1 150.3 Ibid., p. 475, n-1 157.4 Studii fi docuniente, XXI, p. 265. Alt rdzd§ e Moiqe Pierdevard,

ibid., p. 266.6 Ibid., VI, p. 172, n-1 126.6 Ibid., VII, pp. 86-7, n-le 43-4.7 Ibid., XVI, p. 398.8 Ibid., p. 399.9 Ibid., p. 400.

www.dacoromanica.ro

141.3§11 SI BASAI1A131A tN VEACIIL AL XVIII-LEA 127

Zapise imprumutate nu se dad innapol, cerindu-sein schimb cheltuiala ce ad cheltuit cu hotAritul mosiilor,§i, cind bietil oamenI o oferA §i aceia, de §i gindul nu ple-case de la el, boierul cu care sint 'tot la un bAtrin, vreasA i se vindI locul. Umbla sa ne instrAineze din mosiilenoastre ce ne sint batin i mostenire mOsilor si a Orin-tilor nostri) si, ca sA le scape, eL.. le dAdeail altuia, de lacare ccunoscusera mult bine, .

2. Tirgurile.

in ce priveste tirgurile, se vede tendinta boierilor, aDomnilor de a le desfiinta. Mortasipia la Lapwa ajungeastfel a Sf. Joan Zlataust din IasI 2.

Orheiul avea Sirbi3, 'Ppm! domnesti 4, negustorT rominf,cu afacerT destul de intinse, si prea putinI Armen!, deJidanI va fi vorba maI departe. Dupl datina cazaceasca,erail aid algrasf, cu trimbacI si pisarI 5, ba Inca si cocierI,cu vataf 6. Aid se 'Astra resedinta Serdarulul. La 1702 eraSerdar Darie DonicI, la 1722 Leca, la 1740 MazArachi, la 1753Constantin Proca ; apt pe la 1760 Iamandachi, la 1763Costachi Spatarul, la 1766 Nun fost Mare-PAharnic, la 1767Gheorghe Medelnicerul, la 1774 Vasile, la 1780 VorniculNicolae Bals. GAsim la 1785 pe Iancul Vel Spätar, carehotarniceste la BesenI, SpanciocanI, Cruhlic ; la 1793 peIancu Razu, la 1796 pe Postelnicul Iordachi Romanó. Dela 1793 Inca eraii, de altfel, doI SerdarI, si locurile le avead

1 Ibid., pp. 401-2.Ibid , XXII, p.10. Pentru rdzA§I de Lg.pu§na (1763), v. 0 docu-

mentele 104/XXX, 129 LXXII ale Academiel Romine; cf. DocumenteCallimachi, I, p. 458, n-1 100; p. 461, n-1 116.

8 Documente Ca1U,nachi, 11, pp. 98, 102.Studil fi documente, XV, p. 324, n-1 78.

6 Documente Callimachi, II, p. 133; Docuniente fi cercetitrr, p. 43 (0 laSoroca i ChiOnA5).

6 Studi i documente, VI, p. 336, n-1 855.

cgrile.

2

c

www.dacoromanica.ro

128 TklIGURILE

pe la i800 Vasilachi Caligari §i pe Joan Sturza, viitor Domnal MoldoveT

La 1724 Orheiul avea §i un pircalab, Torna, un vames, An-dronachi fiul luT Vartolomeia ; in ora§ locuiati Mardarie fostal doilea Sulger, NeculaI fiul lu1 Toader Orheianul, diacde Clmarl, apol vAtaful Andrei, Ion fost sotnic i Ar-meanul romascan Iordachi fiul Misire12.0rheienif erail scu-titr de a da cal de olac, in tarl §i pentru Chiev, orT daciohodarT, de ar treoe cu porunc1 imparlte§t1", grija fiinda apitanuluI 3. In stir§it, la 1795, in 26 Iulie, Alexandru-Vodà Callimachi dAdu, se pare, Orheiul in stlpinirea luTCostachi Bals, care flcu pe locuitorT bezmlnart, cfiind Or-heiul al slip, zice un alt act domnesc, din Maiu i8o64.In tirgurile basarabene ajunse astfel cu stlpin (asa era §iMovildul) nu se flcead case pe vatrl flrl voia acestuia,care avea §i puterea de a räscumpára, la vinzare, pe celein fiintä §i a vinde singur yin, rachiti, mied (sic) §i bere,precurn §i a tinea mesernita de came b.

Miron fiul luT Gavril DonicT si poate si Apostol DonicTfurl pircAlabr la Soroce. La 1737 era vorba ca aid sa se

1 La 1806 Alexandru Caraga; Halipa, III, p. 329. V, si procesul luIFilip Lascul din Pecistea OrheiuluI cu Andreill bAcalul din Ias1 (Uri-cariul, V, p. 190). CApitanI, stegari, N Atafl se athl rAspInditl prinsate (Studa fi documente, XVI p 408). GAsim i pe un Lazar biv CA-pitan, feciorul cAlugarului din Singureni (ibid., nota Un AlexandruAnastase biv Vel Serdar, Halipa, I, p. 377. V. si Uricariul, XIV, pp-111-3 si urm.; XVI, p. 235; XXIV, p. 425; XXV, pp. 271-2; DocumenteCallimachi, 11, p. 188; Studi1 f i docuniente, XVI, pp. 398-9, pp. 237-8,n-1 113; Documente fi cercetd A', pp. 62, 64-5; Halipa, I', pp. 240-1, 330-1,

2 Studit f i documente, XVI, p. 395.8 Ibid., VI, p. 347, n-1 998.4 Uricariul, VI, p. 276.5 Documente Callimachi, I, p. 484, n-1 176. Pe la 1760 se Intilnese

In pArt.ile OrbeiuluI i LapusneI BAIAsachi, Dafie si Ion Donicl, Serdarullamandachi de la Cirlig, Alexandru RAscanu, Durnitru Carp si Stol-nicul Carp, Arrnasul Mihulet; Studii i documente, XXII, p. lIt.

6 Ibid.. XVI, pp. 395-6.

i).

www.dacoromanica.ro

rtUVI §I EAEARABIA iN VEACUL AL EVIII-LEA 129

adune congresul de pace intre Ru§I §i Turd ' fnca de la1753 apare Vel Capitanul de Soroca ° : la 1756 avea aceastadregatorie un Chiriac 8. Cetatea Sorocat cuprindea insa. la1763 numaI osindiI, vinovatr, al caror emiclic, Intretinerea,era din mila DomnuluI*. (Isprgvnicia de margine a Tinu-tuluI Sorocar, fiinla Inca de la 1757 5, chid gasim In acestrost, ca subordonat al SerdaruluI Manolachi, pe Dediul Co-dreanu, §1 el intitulat : Serdar.

Aid, in Soroca se intilnesc prin 1730-40 numai cele maI ca-racteristice nume romane§tr : Attonie, Postid, etc. 6. Sot-nicul, adeca csotnicul de Cilzad de Soroca,, e Ionita, decI nuun adevarat Cazac §irava§ele le scrie Paval Cire§ 7. In 1760gasim pe Vornicul Andronachi §i sora Tudosca, pe Buzila,pe Nicoli Arm§ §1 doI Donid, Lupu §i Andreiii 8 §1 §timca din boierI aveail pamintud Ienacachi Milo, Dinu Canta,Stefan Sturza 9.

Un Sorocean cu spirit de Intreprindere, Simion Hasna§,care avea mo§iile Hasna§enr, pe Cobolta, Stane§tI §i Do-bo§enI (aceste doua in trecu pe là 1770 pesteNistru, §i unul din fiiI luI facea afaced in Simbirsc, Nejinsc,Ircutc §i Camciatca, iar un nepot numaI la Mohilau. $i,dupa ce-§I recapata. mo§ia soroceana, Clementie Hasna§ seduse innapol in Siberia '°.

In 1731 gasim la ChiOndzi, in tirgul facut pe locul cba-trInilorp Cazacul §i Moldoveanul, de la BuicanI ", pe Agapie

Acte fi fragmente, I, pp. 341, 349.2 Mazareanu, Voroneful, p. 54, n-1 10.3 Ibid., pp. 61-2, n-1 11.

Docuniente Callimathi, II, p. 128.6 Studir fi documente, I-1I, p. 331, n-1 vi; Melchisedec, Cronica Hu-

WO, I, p. 253.Studir fi docuniente, XVI, pp. 396-7.

7 Ibid., p. 397.8 Ibid , XXII, p. 112.9 Ibid., p. (13.10 R. Rosetti, /. c. III, pp. 87-8.11 Eraii i urrna§il lul Crahan, cu danie de la aefan-cel-Mare (Ha-

lipa, IT, pp. 233-4).

9

Hirl),

1

4

6

www.dacoromanica.ro

.6n TAB GU h Mir

Soltuzul, pc Vasile Varney], pe Vicol Vartic hotnogul, vornicTdin sate, tirgovet1 din familiile Popescu, Onascu, BudulUniT ctirgnvetl chisionenb de pe la 1750 ni sint cunoscup.Apartin familiilor Hincul, Costin, Budul, Palade, Borila,

Gratea, Filotie (cHilotoaia,), Bat, Spinu, Popa, Bo-can (si Bocaneasa), Sirbul, Batcu ; intre el e scriitorul cVa-sile sin Bt i starostele de blanari *tefan°. Cind el pleacaIn bejenie cla codru2, prin 1737-9, isT lasä marfa de holirca,tutun, bumbac tare, fier, ore; fringhiT, dohot, sare, arama,cciobote0. Sint oamenT dirjl, cu simt de puterea lor IT

vedem apdrind pe robil crestinT de la Tatar!, ce fug la el,puind in flare el singurT pe Turcil cell rid de fetele lor

Un ceaus, un vames stateag pe atuncl intre eT 5.Statistica din 1798 arata la Chisinati ArmenT, Eyre!, Sirbi.

GrecT, Lipoveni, dupd ocupatil: abagerT, bogasierT, blinarT,cojocarl, pitarT, birbierl, bacanT, cizmarT, cafegil, spoitorT,argintarT, croitorT, zalhanagiT, blibaracarT, mumgil, olarl,sahaidacarT, slicarT, vutcarl, rachierT ; intre el un singur Bra-ovean6 (la Orheiti, erail Meant, un cojocar, un cizmar ; la

dol cfurmagi(,7: b IcAnia o tine capitanul Alexe ;lipsesc Evreil). Mesteril de la Chisinail Iucraii i bulgaril fine".EvreT i ArmenT se afla aid Inca de mult 9 si de mult timpGrecT fusesera primitT intre locuitoril orasululo. De la un timp,innainte de 1809, se aseaza apoT la Chisinati SirbI de peste

Studir fa; documente, XVI, p 397.2 Studir cri documente, XVI, p. 402.

Ibid., VI, pp 264-5, n-1 442. Cf. ibid., p. 282, n-1 541.4 Ibid , p. 300, n-1 624. Cf. ibid., p. 301, n-1 630, p. 319, n-1 763.5 Ibid., p. 328, n-1 827; p. 339; p. 349, n-1 1025.6 Ibid., XXI, p. 416-8. Familiile sInt tot cele vechl romAneigl,

Gane, Nour, Calistru, Stancul, TrOtneanu, Bocan, Chiriac, Dobre,Bostan, Bogat-Noa, Tobultoc, Izmani (cApitan, poate de We de prin

Boto§anD. La Teline§tI, Cap-Mare, StavilA, Salcutian (trel elpitanl, undasal).

7 Pitarl.8 Docurnente Callitnachi, p. 130.9 Halipa, 1. c. 11, pp. 241, 297-8.sO Studir ft: documente, VI, p. 322, n-1 789.

:

9,

Telinestl

I

I,

Jimbeid,

si

ei

www.dacoromanica.ro

AbS11 i EASAEABIA IN VEACUL AL XVIII-LEA 134

Dunare), trecutI intre cruptele VisterieI, si scutill de gos-tina oilor, daca nu le aduc in tpamintul Moldovel)

Manastirea Galata pästra insa §1 dup a. ce liberarea orasulu!fu recunoscuta de Domnie, inlaturindu-se claca si adetiul,anume drepturI, ca acela de cintar, de bezmen: 40 de ban!de tot casarul, iar la iarmaroc 40 de ban! de taraba pentrunegustoriI strain!, apoI acela de a pune vinzatori! de came§i de bauturI, or! de a lua 9 banI de vadra de yin, 30 decea de rachia §1 horila g. Dar locuitori! Rominr, GrecI,

Armen!, cari aveaa privilegiu la desetina si gos-tina c§i oamenl boierestI §i orIce breasla ar fi,, dar nu§1 pribegiI de curind, lasatI in searna SerdaruluI, dadeaape an numar 5 leI in patru sfertur! si cpurtaa menzilul,,cu <cheltuiala musafirilor ce-ar trece in sus §1 in jos,. ApoIgrija aceasta se lasa apof in seama a I20 de scutelnici,Vistieria platind numal pentru Pa§! §i capugi-bas1 3.

In ce prive§te cirmuirea, vedem de la un timp, pe Ser-dad parasind Orheiul ca sa se aseze in Chi§inail. Un tasaul-polcovoI) cazac, Iosap. Palii o lucrase pe la i800 odata cafierar pe linga loan Cananati care era cSardar la Chisinaal 4.Inca din 1763-4 gisim linga Serdar si un besleaga, pentrupolitia Musulmanilor, 5 §i pe linga besleaga de Chisinaa,caruia-I corespund cer din Soroca si Movilaa, numa! in loculd'intaia era si un iazagia 6 Pircalab nu se intimpina, darnu pentru ca. aid n'a fost cetate, cad pircalabiile de orasese &if pe banI ca dregatoril civile, cu datoria de a stringebaniI sferturilor, ramlind pentru aceasta rasura in mina lor,cari pentru aceasta dadeaii la Chisinaa 1. ioo de leI pe an%

In sfirsit de pe la 1.700 inca negustorir din Rumelia lasa

1 Uricariul, VI, p. 469.2 Halipa, 1. c. II, pp. 280, 290 (o, 1795), 293, 294 i urm,

Studil i documente, Vf, p. 355, n-le 1065.6; p. 358, n-le 1086-7;p. 359, n-1 1096. Din condica de pe la 1740.

Studit i documente, XXf, p. 188..Documente Callimachi, I, p. 84.Mid , II, p. 131; Docurnente i cercethrt, p. 37,Studil # documente, VI, p. 392, n-1 1384.

Jictovi .§i

8

6

`.

,

www.dacoromanica.ro

32 LEGXTIflt SI vtATi Os NEW)

drumul Ia§uluT, pentru a lua un altul care pieacl de laReni anexat de Turd, dindu-i-se numele de Tomarov a,abia la 166o 9.

3. Legaturi i viap de negor.

Negotul e, fire§te, in asemenea conditif, vioii. Avem §tirfasupra luf la jumAtatea veaculuf al XVIII-Iea : se fac iar-maroace la Budele, pe Nistru (in dreptul MovilAuluf, 3, deSf. Arhanghelf ; la Mail 4, pentru care se iea i firman6.Be§leaga pAzia, §1 se cerea §i Pa§ilor trimete oarnenifpentru acest scop 6 Cacf nu odeta de la femef ru§inate §ilucrurf de furat se incaierail negustorf §i Turd 7. Oamenifdin Moldova merg (Cu chirie, pe la VasiIc45 pgra la tirgulcel vestit de la (Nijna,, Nijni-Novgorod B.

Pe la Soroca sint of §i stupf din bieI§ue. Go§tinade of din Grecenf da 350 de lef, cea din LApu§na 3430cea din Soroca 700 §i cea din Otheiii 1.500 10 Pentrusare, Turcif din Bender §1 Ismail yin 'Ana la Ocra ". i Turcil,de la Hotin, Armenif de la Horodenca, a starostelul deCaniev, trimeteail vitele la noI, ca §i Sirbil de la Movillii.

Vame§if de la cotace, a5 de lucru cu boa ce yin de pela Roman §i Boto§anf, cu horilca §1 postavurile, cu marfacnegustorilor cazaclif, cari aduc blAnurl din Rusia ". Se in-

Ibid., p. 372, n-1 1221; p. 374, n-1 1228.2 Archiva ronuTheascd, 11, p. 360.

Studii fi documente, Vl, p. n-1 103; p. 288, n-1 569.P. 229, n-1 150.

6 P. 367, n-1 1168.6 P. 297, n-1 613.7 P. 304, n-1 644; pp. 304-5, n-1 646; pp. 305-6, n-1 650. La Orheia

un Turc omorIt de Turd; p. 300, n-1 655.8 P. 223, n-1 113.9 P. 296, n-1 607. Cf. p. 297, n-1 613.10 P. 311, n-1 701. Dar dajdea mazililor pentru LApu§na, Orheia

Soroca e nurnal 54 ughT, aproape cit CernAutul singur (p. 328, n-1 832).1 P. b19, n-1 769.12 Pp. 246-7, n-1 321. Cf. Uricariul, II, p. 164.

.

3

a-st

22',

t)i

www.dacoromanica.ro

nevi §I BASARABIA IN VEACIIL AL XVIIII-LEA 133

timpla ca un pircalab de Orheid sa ajunga apoT vame§ laChi§inad $i la Movilad vame§ul culegea venitul pentruDomnul Moldovet 2

In veacul al XVII-lea pod era la Zagarancea, apoT maTjos, pe mo§ia Sf. Vinerf §i a raza§ilor OcenT 8, tpodul luTGotar). De Idea coamenilor rI §i altor navalirT, se hotari-sera intaid numaT podurT la Tutora, Zagarancea §i Gherman 4.Ma! tarzid insa b cpodurile imblatoare, se inmultird. $i laTeline§tI se facu pod de raza§1, pe la 1750.

Evreil alearga la noul citig, dupa ce nu maT incapeadin Polonia tulburata de lupte interne. Inca de la 1727 laSoroca stail §i Eyre! polonT, cu chaham jidovesc,, care(merge la otacele de la iarmaroc) sa iea ccurupca dupa latotT JidoviT din Teara Le§easca, precum li este obiceiul lorde vac, §i s aibi a lua §i de la meserciiT jidove§tT, pre

precum ii scrid cartile §i de la altT Dornnr,ET incep a patrunde in toate tirgurile, cu camata apoT §i

prin sate 8 §1 cu horilca lor : astfel cMorohaT §i Avram Ji-dovul ot Orheaiii), intovara§itT cu dof cre§tinT, aü §ese caldarTde rachiii, pentru care dad pe an camana 2 galbenT §1 6potronici : el pastreaza legaturT peste Nistru°. La Cau§anTse a§eaza altil, cu acela§T negot '°. Un Evred tine in corindapodul de la cvadul IaroveT,, care e al unuT boicr Ilie Vinintr'una altil din Ra§cov, de la Mohili, unde eraii insa §i

1 Sudi i documente, V , p. 252, n-1 379.2 Pp- 408-9, n-1 1557; p. 409, n-1 156

Uricariul, XII, p. 302.4 Ibid.6 Ibid., p.313.8 Ibid., XX, p. 139 ei urm. Nume: Picioroman, p. 142; Curcoi6

p. 14 .

7 Studi p, documente, VI, p. 426, n-1 1622. Pentru crupcA", coropc1ibid., p. 446, n-1 1688.

8 Ibid., p. 376, n-1 1246.9 P. 213,n-1 38; cf. P. 229, n-1 158.10 P. 244, n-1 292.n P. 220, n-1 76.

-obiceid,

1,

www.dacoromanica.ro

131 LEGATURI §I VIATX DE NEGOT

Turd salbatecI, §i din tirgurile holone 1 La Budele Sorocal,unde se tinea iarmaroc, 0 ramin a§ezatI pe mo§ie 2, ca §i inalte sate° §i in Chi§inad4. JidovI basaraben1 cer a fi lasatl sasteie pang. la Bacati 6. CeI din Orheiil erau in gilceava pentruban! cu hahamul a. Eyre! nu lipsesc nici la Lapu§na 7, §i capita-nul Sorocal e silit a scrie ce urmeaza : <Cum boiaril care! admo§iI la margine aü vindut toate vadurile Jidovilor, Inca§i altiI carif ad cite un petec de mo§ie la malul Nistrulul,cauta §i aceia sa puie orindar1 pe la vaduri, facutluntre de imblä in vad, pentru brudina, §i fac ce kli-1 voieJidoviI pe la vadurI, de sa petrec oamenI fel de fel pesteNistru. Pentru care se roaga sa se scrie carte Marie Salela ceI cu mo§iile, sal nu fie margine in sama Jidovilor ; ca,de nu sa va ridica aceasta, el nu poate da sama de mar-gine 2' Intrad §i prin sate, §i la Dingenil Lapu§neT un copilde jidov se facu teranul romin Ion a.

Jidovir apar de altfel §i ca orindarI in stil mare. Astfel<Solomon MoisaI Leibu, Jidov of Balt1,, iea la 1784 venitul,de bezmen, de dijma, de moara, (cum §i orinzile acestorsate §i cri§me cu pivnite ), cu 1.250 de lel pe an, pescuindin cele trel iazuri §i luind §i 5oo de vedre de vin, precum§1 drojdiile : <insa pe preotif ce or fi la aceste sate sa nu-1supere pentru dejma din piine, nici pentru bezman de case,cum nicl pe un dascal ce va fi, atit la bisarica din Co§er-nita, cum §i la bisarica din Solonet, cum §i la bisarica dinCiornita2".

1 P. 236, n-1 231; p. 244, n-1 298; p. 298, n-1 618.2 P. 246, n-1 319.8 P. 264, n-1 441.* Pp. 264-5, n-1 442.5 P. 381, n-1 1292.

P. 294, n-1 596.7 P. 298, n-1 615.8 P. 302, n-le 635-6.9 P. 387, n-1 4327.10 Ibid., Vd, p. 235, n-1 104. Despre Evrell cafi stria pentru potas

codril LApusneI, Radu Rosetti, Arhiva S'enatorilor, III, p, pentrusiliOea de la Orheiti,

si-ail

,

www.dacoromanica.ro

o

nti§if V BASATIABIA tN VEACUL At. XVIII-LEA 135

*i WA ce pärere avea despre Eyrel un cunosator foartebun al locurilor §i al lucrurilor, consulul frances Peyssonel :cTrebuie sa se !filature cu desavir§ire Evreir de la oricerost, pentru ca sint in aeeste terl de O Ma creclinta careintrece orice calificatie, '.

4. Biserica ,Bas'arabiei.

Bisericqte, Basarabia se tinea de trel diecese : cea desus alcatui de mar rnulte or! o episcopie a Hotinulul. La1765 se oferia Scaunul, cpreasfintita episcopie a Hotinulubcalugaruluf grec Neofit din Bucure§tI, fost cefimeriu, alCompanier grece§t1 la Sibiiii. Se apatase csinodicub §icencomiasticub patriarhal, precum §1 beratul impäratesc. *ila 1767 era vorba de aceasta numire 2. Pe vremea ocu-patier ruse§tf urmatoare episcopia de RAdauti clpata adausul:c§i de Hotin,, acesta fiind ,la 1773 titlul lid Dosofteiii, careera sa fie Intaiul episcop bucovinean neatirnat 3. Mar tarziiiin cursul ocupatier austriace, din 1788 pAna la 1791 func-tiona acolo episcopul moldovean Amfilohie, compilatoruluner Geografir §i uner Aritmetice, care se retrase dupitpace la Zagavia in apropiere de Hirlati 4. Inca la 1787 Amfi-lohie isalia episcop al Hotinuluf, dar sta acolo, la Zagavia,lingä staritul Daniil5.

Scaunul Hu§ilor avuse de la intemeiarea er, ca epis-copie basarabeana, dupa luarea de la Turcr a Bugeaculuf,supt Ieremia Movill, tot Tinutul din jos. Pastra insl in

I .0n doit absolument exclure les Juifs de tout emplol, parce qu'ilssont dans ce pays-la d'une mauvaise foi qui passe touts expres-sion"; 1. c., p. 215.

Contribufiunl la istoria literaturil romine, In Analele AcademieIRomine", XX% III, p. 187 ei urm.

Studil 0 doeumente, VI', p. 226, n-I 72.i Istoria literaturil romine in secolul al XVIII-lea, II, Istoria

Bisericil, II.Studil 0 doeumente, V, p. 64, n-1 291. Amfilohie era trecut la

milele doninest1 si In 1784-5, ibid., VI, pp. 181, 189.

www.dacoromanica.ro

136 MSERICA BASARABIEI

veacul al XVIII-Iea numal Soroca i Tinutul et . La 1734se Mead toate drepturile bisericestI la Soroca lul Teofilde Husl a. Avea astfel de drepturI si la DubasarI, i Patriar-

o hul de Alexandria, chemat ca arbitru, dgduse episcopuluI deHusl Inca de la 1715 Basarabia mijlocie. La Galati hotariaepiscopul de Roman, dar si aid avea de luptg. cu Proilayul,Vladica BrgileI si al olaturilor) 3.

La 1757, Constantin Racovita, tinind seama de faptul ca,(din neajungerea cheltuielil si din depgrtarea loculul satimpla de merg foarte rar episcopil la acel Tinut, pentrucercetarea noroduluI crestinesc si a eparhieI sale), daduepiscopuluI de IlusI Inochentie co bucata din locul gospodal tirguluI Sorocth, si anume intre mosia Vistierulul Aris-tarho, Liubenita, intre velnitile jidovesth de rachiil, intrecursul Nistrulul i mosia Cosautil, a luI Nicolae Racovita 1,precum i brudina nouluI pod de la Soroca, scos de suptstApinirea Capitanilor celor Marl i ispravnicilor carl luaupana atund pircalabia acolo 5. Cu vremea, prin schimb cuScarlatachi Sturza, care se mutn. In Rusia dupa razboiul dinI7g9-93, episcopia capatg. si CosautiI6. Prin aniI 1780 ease judeca pentru o parte din CiorestI, la Lapusna, cu Ma-eoveiestil, urmasiI luI Macoveiti fiul luI Taicu Sirbul ; si Bur-ghelestil erail amestecatI aice 7.

De pe la 1641 restul vechiI BasarabiT era al episco-puluI turcesc de Brelila (sail Proilav), Tomarova-RenIIsmail, Scaun pe care-I ocuph si Calinic ce ajunge Patriarb.Amintim apoI pe Daniil din 1765-78, care sfinteste bisericuta

1 Studif p documente, VI, p. 275, n-I 502.2 Ibid.3 Ibid., pp. 560-70 (pi dupl Melchisedec, Cronica Hu0lor,1, pp 1901 1;

Cronica Romanulut, II, pp. 28-9.4 Melchisedec, Cronica Hu)culul, I, pp. 250-2.5 Ibid , p. 252.

Ibid., p. 383 pi urm.7 Uricariul, XIV, p. 119 pi urm.8 Chilia i Cetatea-Albit; notele lui Calinic, in ,,Analele" citate, 1904,

p. 64 pi urm,

6

si

www.dacoromanica.ro

BUSJ SI BASARABIA IN VECAUL AL !MU-LEA 137

din CAusanT 1. Procesul pentru Dubasarr si alte douA sate dehotar pe care-I poartA la 1713 Orest de Husi cu Ioanichiede BrAila, se resolvi in favoarea celui d'intAiii. La 1771-3chiar al Husilor cApAtA, si cu voia lui Rumientov, tot Bu-geacul. De la 1777, cu loachim, seria de episcopT ar raialeTreincepe insA, urmind cu Chiril (1788-90, t dupl 1808). SAadAugim a la 18o8 Rusii fAcurA o episcopie de Achermanpentru Gavriil BAnulescu, iar apoi (1813), dupl. anexare,

cum vom vedea una a Hotinului i Chisiau1uT2.

in fruntea preotilor basarabeni erail protopopiT din Chi-sinAil, la 1793 Toma, de LApusna Orheiii p3 la 1764 StefanCoretchi, iar la 1766 Vasilie. In preoti me intrail i fruntasT alrnazililor, ca acel Ilie Coreschi, din neamul luT Apostol,care avu, pe acelasT timp, proces pentru Un iaz cu Doni-cestiT 3. Frail asa de pretuiti protopopir, incit unul din t..1Iua pe o fatA din neamul Donici de la Bezin 4. Un MihalachidascAlul apare pe la 17605.

In urma rAzboiului din 1789 si urmAtoarele, un preot spionrus, dar istet i harnic, cu gust de muna i pricepere ar-tiskia, Mihail Strilbitchi, cprotoiereil al stApinirilor Mol-dova si Valahie si al Basarabia), sail <exarh) al RusuluiA mvrosie, asezat de cuceritori la Iasi, se mutd, dupA cestAtuse un timp, la 1796, in MohilAti, spionind si tiparind,de frica represaliilor turcesti, la DubasarT, cu slovele tipo-grafieT metropolitane, unde lucrase pAnA atunci. Aid fAcuel sl aparA un Ceaslov pe care MoldoveniT de peste Nistru11 vor fi prima eu bucurie mare 6. Fiul si ajutAtorul &IdPolicarp aiunse podporucic rusesc.

Inscrina, II, pp. 14-5.2 Chilia i Cetatea-Albd, pp. 231-5.8 Dupg 1780 In Chi§inaii preotul Ioan §i preoteasa Lupa; &tail fi

documente, XVI, pp. 398, 399, 400, 401.4 Ibid., p. 400.5 Ibid., p. 401. V. §i Halipa, 1, p. 222; Melchisedee, Cronica Hufultd,

1, pp. 384-6.Picot, Michel Strabickij, Paris, 1005; Bianu §i Hodo§, Bibliografia

romind ; Istoria Bisericif, II, p. 191 §i urm., 232.5

II.

si ;

www.dacoromanica.ro

138 DISERICA BASARABIEt

Domnil aveail Inca biserici donme§t1 §i manästirl privi-legiate : csfinteI manastir1 de la Chi§inart,, foastd bisericddomneasca ', ii cla Grigore Ghica in Octombre 1740 de lavama ora§ulu1 2 oca de untdelemn §i o litra de tamiie peluna, precum §i scutirea tircovniculuI §i pos1u§nictilu1 2. Apor,in lulie 1741, o suta de le! din mortasipia ora§uluI §i 30de chile de pia, 20 de malaiii pe an din u§urul adus deTatari1 aice. Locul pe care era facuta, cce se nume§te Bui-canily, apartineaam spus-omanastiri1 Galata, pentru careqi biserica i se face mitoc.

1 Sf Nicolae, dárlmatä de Tatarl la 1711 0 refacutä de cunoscutulLupu Nastase Vel AgA.

2 Studit fi documente, VI, pp. 412-3, n-I 1670; pp. 417-8, n-1 1691.Pentru mortasipie, pp. 419-50, n-1 1700. CL Halipa, II, pp. 241, 243FA urm.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL al VI-lea.

Itttpirea Basarabiel.. Basarabenif qi Ru§ii in nizboaiele din 1768-74 qi. 1789-93.

Mazilil din partile rasaritene se dara cu Ru§i1 §i in 1769,§i vedem pe un maior muscal laudind in Octombre 1769 peLupu Giu§ca mazil, fost capitan, care cs'ad aratat cu maresupunere la porunca pre-puternicil linparatesiT noastre §i

Ora acum ad pazit marginea de n'aii lAsat neprietinul satreacA dincoace ca sa faca nicTun felid de stricaciune, . Elcere locuitorilor a se gati ccu totiT cu arme §1 calarT deaparure sa fitr pe linga Lupul Giu§cl, gata in tot ceasulpentru paza noroduluT cre§tinesc ce se afla pe margineaPrutuluT. *i, cind neprietenul se va ispiti a trece dincoace,sa facd vre o stricaciune teriT, cu totiT sa \TA aparatT bar-bAte§te, §i atunce supunerea voastra va fi cunoscuta de pre-puternica Imparateasa noastra,.

Dupa cucerirea de Ru§T, Hotinul paru a incepe o noulviata romeineascd. Rumientov primia intr'una cererf de lamazill moldoveni cad gasisera in actele lor batrine dovadaune stapinirT a stramo§ilor in raiaua de pang acum, §i cpol-covnicul Peitlig) dadea carp de proprietate in numele cSani-naril Sale), scriindu-se de catre Andreid Da§cbievicT, pisarul

I Uricariul, X, pp. 1211.

www.dacoromanica.ro

440 13ASARAIIENIT §i Bust!

romAnesc al cancelarieT generaluluI, care lua §i in arendAIn conditil favorabile, ca multAmitA, mosiile astfel dobindite.Intre rAzesil ce se certaa, se amesteca §i cite un Evreti alraialel, ca arendas, ca (Mosco Jidovul,. llie Herescul, dinfamilia care era sl dea un episcop Bucovinel austriace, fuasezat ca staroste de CernAutl, iar in Hotin intrarl pircl-labl, pe cari-I aflAm acolo §1 in Matt 1773 Unul din elpare sA fie Apostol pomenit la 1773 '.

Locuitoril SorocAl se bucurarA §1 eI (1772) de cucerire§i scrisera pentru a vAdi aceasta MitropolituluI Gavriil. Elvorbesc de (glugul cel gred a strimbAtAtilor care ne-atimincat pAnA la oase,, de abusurile ispravniculul Aga,om nelegiuit, despre hotArirea lor de a cAuta tea o scl-pare §i liman... slujba cea cu multA trudA §i primejdil arAzboiulur, §i dorinta de a li se lua din spinare tiranul 3.

In 1775, la pacea care dAdu, cu voia ImpArAtesei ocro-titoare, Austrier, fArA jertfa unei picAturl de singe, Buco-vina, boieriI cerurA de la Ru§l macar inlaturarea Tatarilorde pe locul de 32 ceasurl in lung §i doul in lat, ba chiarrestituirea Renilar, cu (citeva bAltl cu ostroavele lor, ce sintpe locul Moldoveb. El protestau contra raielei Hotinului §icontra anexArii partilor vecine la Bucovina. i, ca mi§catIde un gind profetic, scriati : (De are Poarta turceascaniscalva pricini cu AustrieniI, patria noastra nu-I datoaresl faca rafuiall intre dinsiI cu dezghinarea el, ce, duplcum noI de la inceput am cunoscut ocrotirea Otomani-ce§til Imparatil cu intregimea teril noastre, care acumintarit §i cu acest de pe urmA tractat, a§a §i Otomani-ceasca Poarta are datoria nedeslegatA sI pazeasca toatepronomiile noastre §1 volnicia cu desavir§it1 intregime, 3.

1 Cf. StudiI fi docurnente, XIX, p. 41 i urm. AndreI DascovicI capisar ot CernAuta" (In 1760), Strait fi docurnente, VII, p. 336, n-1 1.Pisarul de Hotin e pomenit i la 1774; ibid., p. 227, n-1 74 ; v. i ibidV, p. 417.

2 Ibid., XVI, p. 399.3 Uricariul, VI, pp. 372-4. Supunerea BasarabieT sudice (Reni,

Chilia, Acherman, Ismail; BrAila trece la BuzAti) cAtre episcopul deHus1, ibid , pp. 1,91-2 (10 Ianuar 1771). ,,Proilavul" 1A.sase ca urmas pearhimandritul Pangratie (ibid., p. 391). Cf. si ibid., p. 395 si urm.

Ibid., p. 458.

,

s'ad

1

www.dacoromanica.ro

11411IEA bASAIIABIFI

2. Razboiul din 1806-12.Anexarea.

In urma complicatiilor europene aduse de genialele ca-priciI cuceritoare ale lul Napoleon, un nod rdzboiti ruso-turc se incepu prin ocupatia Principatelor. La 19 Novembrest. V. i8o6 Hotinul fu luat prin surprindere, in treI ceasuri,de Cazaci1 ascun§1 prin §anturI §1 aceia§1, soartà o avu Is-mailul. Hotinul era plin de zaherea. 1 IarA§1 mo§iile mol-dovene§tI furl restituite vechilor stäpInT 2.

Teranir Incepura A se mute prin mahalele golite deTurd, §i Guvernul luä mAsurI ca sä nu scadä birul a Lo-cuitoril de la Chilia-Vethe §i Vilcov furl pu§1 in serviciulfloteI 4. Satele PogArnicenl, Va§covAt, Sili§tea §i Isacovaerail puse s gateascl, supt pazA de callra§1 de la Chi§inAti,silitra 5. Se gindiad Ru§i1, ca §i supt Patiomchin, s1 duella Nicolaiev stejaril Moldovd pentru corlbfile lor e.

Si in räzboiul de la 1788 mo§ille hotinene se intoarserI lacpame§cia aclecl la stapinr, 7. Turcit le luara apot indArlt 2.La Soroca gAsim un ispravnic romin, Portarul Nicodim 9.In fostul Bugeac, mAnAstirif Sf. Nicolae din Chilia, dad-matä de pe vremea lul Patiomchin, i se restitui mo§ia Calla-buga, cu doul girle, 1Ing satul Ga1ile§t1, §i se incepu re-paratia, pe care Turcif o IntrerupserA, ca s,1 fie reluatlprin staruintile protopopulut Panaite, doritor §i de §coalä °.

Studit documente, xxn, pp. 68, 85 i urm.Rosetti, Arhiva Senatorilor, 111, p. 31.

Ibid., p. 54.Ibid., p. 68.

5 Ibid., p. 78. Un Evrefi se presintä ca antreprenor; ibid., p. 80.6 Ibid., pp. 8!-3 Vistierul Roset gasia lemnul OrheiuluI prea moale;

ibid. Pentru padurile satelor, p. 81. Peutru ridicarea Turcilor dinHotin In 1806, Studir # documente, VI, p. 197.

7 Ibid., p. 255.8 Ibid , p. 455, Uricariul, XIX, p 553.9 Doeumente 0 cereetart, p. 71.10 R. Hosetti, Archive; Senatorilor, 111, p. 45.

iR.

4

&

www.dacoromanica.ro

442 Tammuz. DIN 180#3.12

in Novembre 1792 Hatmanul Ilie Catargiu facuse pod peNistru la Bender cu ghecet 1, cacr Rusir taiail si lemne inpadurile Orheiulur 2. Catargiu fu recunoscut ca general russi intrA in rindul supusilor Tarulur. El cumparase Perenirde la neamul Hinculur si adaugia si dupa plecare aceastastapinire 3.

Generalul Scarlat Sturza, care filcuse studir in Apus sifusese o bucata de vreme un indreptator in sens voltairianal invatamintulur moldovenesc, ramase si el peste Nistru,crescind pe fiul slit Alexandru, un om de talent, in asachip, incit facu din el un aparator fanatic al ortodoxiermoscovite si al Tarismulur absolutist. Intre Rusr ramase sinoul colonel Manole Bals de la Sirautr, care se aseza laDubasarl 4. Comandantul politier din Iasr, ofiter de marina,Dicescul, era dintre emigratir acestia 6. Un Alexandru Tautuse aseza la Odesa 6, iar averea lur basarabeanä o lug Di-boglu. In stirsit un Sturdza, dor Casimirr, un Bals si altirlcerura, si izbutira, sa li se restituie mosiile ocupate de Ta-taril Bugeaculur 7.

Dupa ocupatia ruseasca din 18o6 Hotinenir platira iarasrsferturr, 106.488 ler la cite treT lunr. t Venitul mosiilor Ho-tinulur, curse in Vistierie, fiind arendat la Evrer, cari in-selara si furl pusr la juramint B. Logoatul Costachi Ghica

1 Documente fi. cercetttrI, pp 65-6.2 Ibid., p. 67.a R. Rosetti, 1. c. p. 89, si despre un NicoritA, general-locotenent,

ibid , pp. 89-90. AltI Romini In oastea Tarului, Inteo notitA din ziarulSeara pe Maid 1912

4 Documentele Callimachi, I, p, 85, n-1 XLI. Inca maT de mult Inoastea ruseascA era un vagmistru Ion CreangA; R. Rosetti, Arhiva Se-natorilor, 111, pp. 42-4.

6 R. Rosetti, /. c., p. 49.6 Ibid., pp. 88, 90.7 Uricariul, XII, p. 197. DupA pace §i la Cetatea-Albl era un mu.

hafiz; el purta titlul de PasA, Ismail-Pa§a; Documente iti cercearl, pp.62, 78. $i muhafizul de Ismail era atunci un PasA, Bechir (ibid.). $i.Paw, de Bender e intitulat muhafiz; ibid., p. 78.

2 Ibid., p. 206.

www.dacoromanica.ro

nAIRE hAgARAMET ila

luä tvenitul horelcil ce intrA in tail, 1. Se unirl < olaturile,Benderului, CAmanilor, Achermanului §i Chi lief pentru a leIncredinta until singur ispravnic, polcovnicul ManolachiVirnav Mazilii din Orheiii ajutarA pe noii ispravnici a. Va-dul Sorocli fu iarMI strAbAtut de Cazaci ,Oarecare ne-multAmiri nu 1ipsiaii, cad un boierina§ din Orheiii fu ridicat§i dus la Ismail'.

Purtarea liberatorilor se aratA astfel inteo corespondentAcontemporang cNu se poate spune prin cuvinte cum sepoartA trupele cu locuitorif terif : pradA ma de cumplit,fncit nimeni nu mai e sigur de averea lul. Tara e datoaresA dea provisiile trebuitoare, dar comandantii le vind §ilocuitorif trebuie sl dea hrana saü ban! in loud Orl-eine nu mergea cu Ru§if era decretat in 1809 ctrAdAtorde patrie, §i taiat Divanul era rugat sA caute tin acestPrincipat un calAil, care este trebuitor pentru aducerea laIndeplinire a pedepsef cu moarte,. SpAtarul Iordachi Ca-targiu, intors din Paris, fu dus in cea mai mare grablpeste Nistru, bAtrinul Vistier Iordachi Roznovanu fu bItut§i tirit de barbA prin Divan pentru cl nu putea da 20.000de earl in zece zile, §i p Irtenitorir sAi amenintati cu cexe-cutie militarl,. Boierul Conachi era urmArit pentru eltrAsura luf cAlcase un ofiter beat. $i impotriva Mitropoli-tuluf Veniamin, adApostit la mArastirea Neamtului, ince-purl cercetArile 9. $i in acest timp maiestrul de dant lvanovarAta valsurile §i Radotinichin, uneltitorul grec, stAruia deboieri sl facl petitia de anexare la Tar 9.

I Shun! ci documente, VI, p. 201. i pentru desetina la OrheidHotarnicenl.

2 Ibid., p. 200.Ibid.Ibid., p. 203.

6 Ibid.R. Rosetti. I. e., p. 31.

7 ibid.a Ibid., pp. 31, 34-5, 63-4.9 Ibid., pp, 34, 63, 10 1 urm.

er°,.

6

°.

';

gi

www.dacoromanica.ro

445 rant:nut, DIN 4806-42

Mo§iile hotinene le luau"' in sfirsit, in arendd ofiteriT, intrealtiT chiar comandantul cetatiI Lange 1.

Gindul anexArif se vedea si din alte rtIsurT : DimitrieSulima tu numit episcop al BugeaculuT, si se asezarl acoloInca din Iulie i8ii miT de Bulgarr ajutindu-T Haznaua im-p5r1teasca all face si gospoddriile 2. ,AltiT primirl locurila Ibrac-Mirza in pArtile Hotarnicenilor, lingl drumul dela Bender la FAlciiii : veciniT in mijlocul arora voiaiI sase strAmute se impotrivira hothrit 3.

Cam s'a ajuns la incheiarea pAciT care ni-a smuts Basa-rabia aratä rindurile pe care le reproducem aicT, dintr'unstudiu publicat in cAnalele AcademieT Romine, pe 1910.

Dupl ce Cutuzov, comandantul-general rusesc, in§elindpe Turd cu o demonstratie la Turnu, fAcu pe generalulMarcov s treaa in ta;n1 DunArea la schela Petrosani,lIng Giurgiu, cu 8.000 de oamenT, §i aduse astfel prindereaintregil tabere a Marelur-Vizir Ahmed, care abia scApAinsus1 la Rusciuc (14 Octombre st. n. 1811), se incepu intreacest fugar nedestoinic §i generalisimul rusesc un nal .sifoarte serios schimb de vederi pentru pace 4. DragomanulAntonie Fonton merse la Vizir pentru a se intelege cudinsul, §1 indatä cercurile din Constantinopol furl instiin-tate. La inceputul lui Novembre, intro circiumä veche dinGiurgiu, stäteaii de vorbä cu privire la conditiT, Italinschi,Sabaniev §1 Iosif Fonton, IntAiul-TAlmaciil al AmbasadeTrusesti pe lingA PoartA, Antonie si Petru Fonton fiinddragomani §i Bobrov secretar, cu ceT treT diplomati turd:judeatorul militar Selim fiul luT Ibrahim, Hamid si Galib,

Ibid., p. 89.2 Ibid., p. 36.

Ibid., p. 46. Pentru Tiganii din Bugeac §i de la Nistru, ibid., p.46 §i urm.

4 Atemoiree de l'amiral Paul Tchitehagof, publiés par Charles Gr. La-hovary, Paris-Bucure§t1 1910, p. 374. Ostrovul Giurgiulul, unde era.A16.000 de Turd, fusese bombardat i luntrile turce§ti prinse de aleRu§ilor.

1

8

www.dacoromanica.ro

1t1.1)IREA DASARADIEY 44h

avind din partea lor ca interprep pe Grecil DumitrachiMoruzi i Apostolachi, dintre cari cel d'intAiii era socotitde unit ca inteles cu generalul Cutuzov. Rusi1 hraniaii peTurcit din ostrov fAra a-1 IiberA. Iar agenti1 strain! i bo-ierimea din BucurestI se desnadajduiail ca nu pot afla ni-mic despre mersul negociatia

Zvonul despre cedarea Basarabiet, prin care, fireste, seintelegea numat Bugeacul, apare insà chiar din Novembre 1.Luarea Silistret de un detasament rus nu grabi lucrurile :cetatea era aproape parasita. i Turtucaia fu ocupaa. PesteOlt, la Ciupercent, Ismail-beg se mentinea in fata geneTralulut Zass, si el trecu Dunarea innapof dupa un sir delupte linga Calafat, abia in noaptea de 13/25 Novembre 2.Vremea era blinda si se putea astepta Dar, tot la 25 alelunit, chiar represintantul saxon Ilubsch asigura cä Turci1vor ceda Moldova rasariteana pana la Siretiii 0, si el intAriaaceasta afirmatie adAogind doar ca Turcit vreaii sa pas-treze Dunärea-de-jos , la 25 ale luni14. Consulul Ledoulxdin Bucurestl credea, la inceputul lut Decembre, cà Rusitvor raminea in (Basarabia, intreaga, cu Ismailul, ba chiarcu Braila, i asigura c tratatul e i iscälit, asteptindu-sedoar ratificatia Sultanulut 2. Se gltiaii la Bucurestt luminatitcu czeul Marte care, alare pe vulturul imparAtesc, tine'nplisc Semiluna).

De fapt generalisimul trimesese pe Langeron i pe gene-ralul Print Essen la Rusciuc. Aid Marele-Vizir ii observaca e ru§inos ca cari stapinesc un Vert al globulut, scise certe pentru o.palmet de pamint, care niel nu ii este folosi-toare". El aratà ca n'are incredere in Napoleon, care i-ardistruge si pe Turd dupa ce Rusit ar fi fost distrust. Ba

Raport consular frances din 11; Hurmuzaki, Supl. 12, p. 641, n-1DCCCXXX.

2 Langeron, In Hurmuzaki, Supl., Is, p. 365.Hurmuzaki, Supt., 12, p. 645, n-1 nccccxxxvII.Raportul urmator.

6 Ibid., p. 647.

10

RuiI,

www.dacoromanica.ro

44(1 hXzriona. IAN ie.Ofj-i -vorbi de alianta defensivA a celor treT terl care (se ma! tinin picioare 1.! Turcia, Rusia, Anglia. SA nu maT deie dee! luTNapoleon un balsam de singe. (VA &Ai Prutul; nimic marmult; Prutul orT razboiul; am jertfit enorm OM acum ;Ismailul singur vä plate§te razboiul, §i mat avetT patru ce-tatf §i o stralucita provincie,. Cutuzov fu uimit de aceastafrancheta §i de aceasta prietenie ; Tarulul i se trimese ra-portul autograf al luT Langeron. A doua zi, acesta merseiar.1§1 la ordie, cu generalul Turceaninov.

Inca de atunci era vorba de mutarea Congresuluf laBucure§tf. Duca predarea, deosebit de onorabi1.1, a Turcilordin ostrov, incepura a sosi aid represintantiT Rusier. La 14Decembre Cutuzov intra in Capitala munteana, care-I pri-mia cu sunet de clopote, pe cind tunurile ruse§tT bubuiail.De fapt, el aducea pacea, ce fusese aproape incheiata laGiurgiu, prevazindu-se granita SiretiuluT In schimb pentruSerbia restituita in anume conditiT. Interventia directa, prinscrisoare autografa, a SultanuluT aduse insa pretentia de ase pastra pentru Turd Ismailul, Chilia §i gurile Dun irif.Ca multImita pentru concesiile anterioare, asediatiT din in-sula primiserA voia de a trece ca (musafir1,, la odihnl §1hrana, pe nialul nostru '.

La 15 sosiail §i ceT treT Turd, cu 70 de oamenT ca alaiii,§i cancelaria. Dunarea era deschisä pentru comert, §i Ru§ifluaa yarn I 5010 prin antreprenorT, la Zimnicea. Marcov,care nu maT avea de lucru, se intorcea spre Moldova. Pesteciteva zile Vizirul insu§f se indrepta spre Sumla, lasind inRusciuc pe Bo§neag-Aga. ltalinschi dadea un banchet co-legilor sM, §i sala desbaterilor se pregatia, cam incet. Sepästra acelal secret asupra stadiuluf negocierilor. De faptcetirn ca se altepta raspunsul TaruluT. Pe cind Bulgacov,§eful cancelarieT ruse§tf, facea sa se raspindeasca prin bo-ierul Varlaam vestea cä se a§teaptA numal ratificatia, careva fi data la iveall abia in Martie, Poarta nepierzInd nimic 2,

1 Ciceagov, pp. 375-6.2 Aceasta era vechia 61 nadejde. V. raportul saxon din 10 Iunie

1807: Occupd entièrement [le Sultan] dans ce moment-ci de la guerreuontre les Russes en Moldavie et Valachie, que son grand d6sir seroitde faire 6vacuer, les provinces lointaines n'attirent que faiblement sonat ention".

www.dacoromanica.ro

hAPinigi ItASARAIMA 443

la 30 Decembre st. v. Cutuzov primia scrisoarea impX.rhteascl prin care se refusa inthrirea tratatuluT din causaschimbärilor Introduse de Sultan1. De acum innainte nu semaf lucrI nimic la Bucure§tI, unde se pierdea vremea cucmarionete, umbre chinese, concerte, §. a., 2, pe cind tru-pele ruse§t1 se a§ezatl pentru iarnä. Atita doar spuneaüRusit ca generalul Hartinga 4 Sultanul e un om foarteintreg in hothririle luf ) 2, Congresul ajungea cindescifrabil,pentru consulul frances 4. Ru§if puseserA la mezat venituriledomne§tI pe 1812.

Astfel la 14 Ianuar 1812 se auzi cA,Inteo intrevedere "dela 13 seara, represintantif Sultanulul, cari aflaserl rAspun-sul TaruluT, art declarat cum ch sUipinul kr nu va phrAsicu niciun pret punctul shit de vedere §i a ef sint gata säplece. Atund numaT TurciT din ostrov, cgAzduitT, deocam-data ca musafirT, furl declarati prin§1 de rhzboiii §1 pornitfspre Rusia. Un curier anume fu expediat la Constantinopolpentru a cere, din partea implratuluf, un ultim raspuns, pecind Galib spunea lärnurit consululul frances ch cminciunae basa politiceT ruse§tf, §i auta sA. smulga dela el cevadespre intentiile luf Napoleon de a lupth cu Tarul pentruinvierea Polonief. Plenipotentiarul turcesc vorbia de rein-ceperea ostilitatilor §i incheia cu vorba de incredere: eDum-nezeti e mare, 2

Curierul trirnes la Petersburg, printul Volconschi, sosiala Bucure§tf cu inceputul luT Februar ; cel turcesc era opritla Rusciuc de sloiurf, Garnisona GiurgiuluT se inthria cudona regimente. Indatl Cutuzov rupea, fail vre-o in§tiin-tare, armistitiula. Si§tovul era ocupat de generalul Bulotov,oprindu-se mArfurT turce§tT c de mai multe milioane). Lan-geron sosia in Giurgiu, Marcov trecea in Oltenia. Si§tovul

1 Ciceagov, p. 375.2 Hurmuzaki, Supl., P, p. 657.3 Ibid., p. 659.4 I bid., Tainul Turcilor era de 135 de galbeni pe zi.6 I bid., pp. 663-5.6 V. §i memoriul luI Langeron, In Hurmuzaki, Supt. Is, pp. 69 378-9,

www.dacoromanica.ro

148 rastlottn, DIN 1806-12

fusese pr:Idat flr:t mill ; la Zimnicea ofiteril rusi isTliai si femeile Turcilor. Generalul Livin cera M5cinu1 ple-cind din Galati, pentru care se f1ceal planuri ca pentrutno,15. Odes $i in alte part! dobrogene se prlda dui:aputintd, Fora la Babadag, Bazargic, Mangalia ; Hartingdistrugea Silistra i Otrundea 0111 la Rasgrad 1 Cu ase-menea rrasuri se cauta grabirea curierulul, care tot nusosise. NumaT la 8 Mart seara, el era la Giurgiu, unde-sTincepea carantina. La 9 ale lunit, scrisorile luT sosiaii inBucuresti. Sultanul se arltase tnezguduit in hotAririle sale,.Un noü Trimes mergea decT la Petersburg. Era vadit cIse astepta primAva:a, si Napoleon.

La 10 Mart 1812, raportindu-se la o scl isoare anterioarà,din 14 Februar, Hitbsch, ainbasador saxon, scria astfeldt spre afacerea

(Din raportul mieii din 14 Februar Excelenta Voastrava fi observat hotdrirea Divanului dc a continua mat de-parte ostilitAtile contra Curti! hnperiale din Petersburg, maTbine decit sl facl o pace dlunatoare acestuT Imperiu. Cutoate lipsesc mice mijloace pentru a putca urmh rlz-bolul acesta, poporul musulman a refusat sl se impace cuvecinul sail cu pretul marilor jertfe ce i se cer. SultanulisT arltase dorinta de a se pune in fruntea armatei oto-mane, chiar dacI imprejurlri maT grele 1-ar retinea inaceastl CapitaIL

NicAir1 aiurea nu se vorbeste de o asemenea intentie aSultanuluT, nici despre sprijinul pe care i-1 &Idea opiniapublia turceascd in hotarirea de a nu instrilina nirnic dinteritoriul pe care el il privia ca flcind parte din Implratialui. De fapt insi infringerile de la DurOre producea5 oadine impresie in Constantinopol : un Arab fleu din paieun chip de om mort, ii asezl pe masa sicrielor de la omoscbeie i strigh in auzul tuturora el acesta e Proorocul

1 Ibid., pp. 380-1.

o

et-1

impar-

plait:

www.dacoromanica.ro

RAPIREA MSAIIABIEt 149

Mohammed insusl, care, uitind de al sal', nu maY e vred-nic, in moartea lul, decit de ingropare 1 Jar, cit priveste peSultan, el 41 avea spionil personall si in tabAra Viziruluts.

Sosirea unul curier din BucurestI e aratat5, in raportulluI Htibsch de la 26 Martic astfel :

If A sosit din Bucurestl un Tatar cu depesile plenipoten-tiarilor otomanI pentru Poarta. Mal multe marl Sfaturl deStat ail fost tinute ca s comunice nouth tile venite mem-brilor Ministeriulul. Se bänuieste in de obste cà cuprinsulacesta stirI este foarte prielnic pentru incheiereaaceastä veste, daca se adevereste, va face plIcere popo-rultd musulman'.,

Curierul acesta trebuie s5 fi fost trimes dapa sosirea r5s-punsuld din Petersburg. Tarul pregAtia ultimatul atreNapoleon, prin care cerea s:1 se retragä Francesil din te-ritoriile ce le ocupail in Germania, la granita sa (24 Mart).El filen deer, neap5.! at, concesia pe care Turcit o voiai demult : intelegind a pästra totusl vcchiul Bugeac, el InaTurcilor Gurile Dunaril.

Acesta e intelesul raportulul saxon dat mat sus. Un ra-port prusian din Petersburg spune la 20 Mart c5, pentrua cistiga de-a dreptul pe negociator I tura, s'a intrebuintato rnediatie sucdesa4,regele Suedia, c5ruia Francesil ii in-calcaser5 Pomerania, avind ccl mai mare interes la inche-ierea pad!. Aceste stlruinte le cunoastem si din scrisorile,citate, ale consululta Ledoulx. Agentul suedes Horn venisela BucurestY, cu Ufl curier rus, la inceputul hi! Mart ; elcercetase si pc ceI.tra Tura 4i pe Moruzi. Mergea la Con-stantinopol spre a vorbi cu ambasadorul suedes Palin, incorespondenta c5ruia se af15, de sigur, multe tirt nottadespre pierderea noastrà din 1812. Galib declard a nu

1 Hurmuzaki, XIII, p. 124.3 Ibid., p. 154.

1116. citat.4cte fragmente, 11, p. 479.

pAcir, ;Li

1,

i

www.dacoromanica.ro

150 raznolut. DIN 1806-12

crede ve§tile pe care le aducea despre lucrurile din Apusacest secretar ; el a putut rdminea impresionat insd de din-sele. Iar Moruzi, incl mai mult 1

Mai era o deosebire de vederT, cad, Ina de la inceput,nejiincl siguri de gindul lui Napoleon impotriva Rusiel el nuplea decit in April pentru a tinea la Dresda cCurtea sade regT, pregatitoare Sultanul insu§T jertfise Tinutul dintrePrut §i Nistru, fi el ftia bine cd altd oaste Ware niet de unde,nict cu ce o stringe. E vorba de Tinuturile asiatice de la Cu-ban, pe care le cereal!' Ru§iT §i pe care Poarta nu void sale deie. La inceputul luT April acel ambasador suedes laConstantinopol, Palin, spunea until coleg cä (nu despe-reazd de pace dacd Rusia n'ar voi sa persiste asupra acestuTpunct §i s'ar multämi cu o parte a MoldoveT, °. Si trebuiesä credern pe acest mediator al tratatului.

Ina. din April o treime din o§tirea de ocupatie, carenu ajungea nici la 40.000 de oanieni trebui sa plece pentrua lua parte la apdrarea impotriva lui Napoleon a terito-riuluT rusesc. Se evita trccerea prin Bucure§ti, pentru a seascunde evacuarea. Se luau mdsuri pentru intarirea Hoti-nuluT, pe unde FrancesiT §i TurciT, ba chiar Austriacii, cariincheiaserd cu Napoleon tratatul din 14 Mart, §i-ar fi pututda mina. Giurgiul, Si§tovul fura parasite. Se stringeadbanT, cari trebuiad sa atinga suma de 2.000.000, §i carutede transport din Principate, a cdror päräsire aparea pro-babild. 80.000 de boT, du§I de 40.000 de teranT, atita erapretentia stapinilor pe ducd 4. Generalul Comin6, GI-cc deorigine, vice-president al Divanului din Bucurc§t1, plecaspre casa 5. Tabacherea de 80.000 de leT, care se pregatiapentru Cutl.zov, infáti§ind biata tara prddata de el, care-I

Hurmuzaki, Sup/. 12, pp. 676-7, n-1 DCCCLXXX. Pentru aceastä interventie suedezA v. Ciceagov, 1. c., p. 378.

2 Acte i fragmente, II, p. 479, n-1 3.3 Ciceagor, /. c., p. 377.4 Acte i fragmente, II, p. 480, n-1 3; flurmuzaki, Sup!. P, p. 681;

p. 682, n-1 nccci-xxxviii,6 i bid,

'

1

www.dacoromanica.ro

111PIREA BASAR,BIEY 151

Intindea ramura de palmier a eroilor, fu pusl in lucru matrApede 1. Zvonul ca Sultanul va trimete un ambasador spe-cial la Paris pentru pregAtirea aliantel, produse §i el oputernicA impresie In a treia sAptAminA a lunit se spuneaIn lumea diplomaticA din Petersburg a s'ar putea ea Ta-rul esA fi consimtit a restitui tot ce cucerise asupra Turcilor"3.

Dar ambasadorul hit Napoleon, Andréossy, nu venisenict la mijlocul lut April, §1 nAdejdile diplomatiet parisienecl tratatul de alian1A, cuprinzind aceastA legAturl insA§T,ap A garantarea ntutuala a posesiunilor" i lupta impreunAcontra Ru§ilor, va fi incheiat Inca innainte de venircade cAtre Latour-Maubourg §i Ruffin, se dovedirA zAdar-nice Astfel cind, la 21 April, Cutuzov ceru plenipotentia-rilor turd o nota conferinta la re§edinta lut, Galib, cel

dintre din§it, nu putu spune altceva decit ca Poartaar voi sA restabileascA lucrurile in starea lor de mal in-nainte) ". Colonelul de Rochechouart, pe care el il trimise,dupA cererea Ru§ilor, la Constantinopol pentru un ultimraspuns, se intoarse la 26, dupa ce fusese oprit mult timpde Vizir, in non! lagar de la Sumla al acestuia, f1ra nick)lamurire 6. Se a§tepta Andréossy.

Acesta nevenind Poarta nu putea sd InlAture baza denegocieri pe care o primise in Novembre: ccdarca dintrePrut Nistru, afara de Basarabia de gurile Dundrit.

La 18 April, amiralul Ciceagov, care mintuise organi-sarea provinciet Camciatca, avea o audientA la Tarul Ale-xandru. Acesta, gata de plecare impotr'va Francesilor, i seplinse de incapacitatea bAtrinulur, moliulut §i stricatulut ge-neralisim de la Dunare Cutuzov. cPacea cu Turcia), a§a

1 Ibid., p. 685, 11-1 DCC( XCII.

2 Acts fragrnente, II, p. 479, n-1 3.3 Ibid., pp. 479-80.

Hurmuzaki, Supl. p. 683, n-I DCCCLXXXIX.

s Ibid., pp. 684-5.6 Hurmuzachi, Supl. 12, p. 685; Acts fi fragments, II, p. 480, n-I 3.7 D. Edouard Driault ImI atrage atentia cä instrucpe 1 s'ati dat

uumaI la sfirOtul luniI,

".

lul,

parliti 0

fi

I',

'.

°,

www.dacoromanica.ro

152 RAZBOIUL DIN 1806-12

relateaza arniralul cuvintele stapinuluI sü, 'nu innainteazA;in loc sa se apropie, ea pare sa se tot departeze. Exceseletrupelor noastre in Moldova §i Tara-Romaneasca aü exas-perat pe locuitorI, inclolenta §i intriga presidA la toate inpartea aceia,. Chiar atund misiunea de a aduce instructilnoua fu oferita Jul Ciceagov insu§l, care ar fi retusat-o,neputind lucra nicI ca superiorul, dar, maI ales, nici ca in-feriorul lul Cutuzov. A doua zi insa, el primi un ordinformal. Instructiile ce i se punead in vedere erad urma-toarcle : (SA. ispraveasca interrninabilele negocierI cu Poarta§i sa o invite la o aliantA ofensiva §i defensiva, sad' aitfelsà reiea ostilitatile cu toatA energia trebuitoare pentru a osili la aceasta in cel mai scurt timp, ; sa ameninte cu flotaMaril-Negre §1 cu o rascoala generalA a cGrecilor §i a tu-turor popoarelor care gem supt jugul otoman §i care sintlegate de noI prin conformitatea legiI lor, precum §i prinalte legaturl, ; sA se incerce, impotriva Francesilor, cu aju-torul floteI englese §i cu ingaduinta de trecere din parteaTurcilor, o diversiune la Adriatica ; csa se organiseze orlsa se mentie administratia in principatele MoldoveI §i Teril-Romane§tb, el, Tarul, cne mar putind s sufere grozaviile(de semblables horreurs) ce se facead acolo, dupa raportulce primise 1

Numit comandant in §ef al armatel Dunaril, al flotelMaril-Negre §i guvernator general al Principatelor Mol-dova §1 Tara-Romaneasca,, Ciceagov plea, luind cu dinsulauxiliarI cari-I puteati fi pretio§T. Boierul Sturza, ScarlatSturza, care, dupa studir in Apus §i o petrecere mar In-delungata in Moldova, se stramutase de mult la Ru§l §i,dn timpul razboaielor cu Turcil, li adusese marl servicilpentru ca sa ajunga prin el la liberarea sale', (eraruda prin femeia sa cu familia ha Moruzi, dragomanul PortiI,§i al caruI frate era ata§at atuncl la plenipotentiarif din Bu-cure§th, deci cu beizadelele Panaiotachi, din Constantinopol,§i Dumitrachi, de la Congres; Alexandru,.fiul luI Scarlat,

Ciceagov, pp. 359-60. In notg se citeaz g. cunoscuta vorba a WI Cu-tuzov despre locuitori! teerilor noastre: Li las ochil sa One.

teril

www.dacoromanica.ro

RAPIREA. BASAIRABIEY 153

etinlr de mare talent, care la o crestere aleasg. unia me-ritul rar de a vorbi i scrie desgvirsit cinci limbf, cu oelegantl usurinta», vestitul reactionar rusofil, care visa detriumful 'universal al unef ortodoxif mistice, intovargsa petatal saii. Functia de (director al cancelarief diplomaticepe linga generalul in sef al armatef din Moldova, o daduCiceagov, dupl recomaridatia cancelaruluf Rumientov, careera unul din ceI ce impiedecaserd Ora atunci incheiereapaci11, luf Capo d'Istria, viitor cancelar el insusi, i Inca. depe atunci representantul unef constiinte nationale grecestI,care se razima pe sprijinul Rusief si n'avea niciun fel deprietenie pentru Rominf ca popor 2. In sfirsit, in suita deGreci i renegatf a nouluI generalisim se ggsia si acel (co-lonel, Barozzi, fost consul rusesc in Venetia, care adusesein 1802 fuga liii Mihaiu Sutu, cu toatl Curtea si boierimealu1, ba chiar cu toatl gloata Bucurestenilor, in Ardeal, pen-tru a stirni astfel un razboiti intre Rusf i Turc13.

Nu stim ce tratat ar fi putut incheia ()null astfel servit.Gloria de a liberl pe Moldovenif de peste Prut din (crudarobie a paginilor, era insa reservata lul Cutuzov insusT.

La 2 Maid, tocmaf in ziva cind Ciceagov pleca din Pe-tersburg, Cutuzov, care simtise, prin scrisorile luf Rumien-tov, el i se iea situatia de comandant si misiunea de pa-cificator, ruga pe Galib arate care sint ultirnele con-ditil ale Portif, si in aceias1 zi se tinu o noul conferinta.Consulul trances era incredintat ca. Turcif, in ajunul ma-relul conflict militar din Rusia, vor cere intreaga restituirea provinciilor pierdute*. De fapt, cum nici nu se putea altfel,in lipsa unel invoielf formate cu Francesif si a siguran(ezunel hotarltoare biruinfe, ba incei a bunel lor credinte ab-solute, plenipotentiarif nu puturl face alta decit sä repete

1 Acte i fragmente, II, pp. 481-2.2 Ciceagov, pp. 361-2. Instructiile mai precise ale amiralului, in

Revue Contemporaine pe 15 Mart 1855 (nu mi-a fost la indemina).Ibid., p. 364.

4 Hurmuzaki, Supt. P, p. 688, n-1 Det..C2WIT.

sg.-r

pi

b

www.dacoromanica.ro

154 DAZDOIUL DIN 1806-12

ceia ce spusesera din Novembre 1811 pang in Iauuar 1812.Fara a intrebuinta vre-un secretar, Cutuzov se grabi a scrieinsult la Petersburg, §i, ca 81 fie sigur ca vestea va ajunge,el expedie dot curierl de odata Peste opt zile, cind Ciceagovera numal linga Ia§1, plenipotentiarit turd luad parte laserbarile pe care boierit slugarnict le dadura lut Cutuzov,oferindu-I tabacherea de aur §1 Wind luminatie §i artificitla Herastrail 2.

Ciceagov statu la Ia§1 numat citeva ceaiur13, a§a de gra-bit era sa iea asupra-§1 rolul de impaciuitor intre cele doulImparatit. Bucure§tenit aflad cu mirare, la 27 Maid, canoul venit e acum stapin in numele Tarulut peste Princi-pate, dar et nu §tiall decit din zvon ca pacea era Inche-iata, §i-§1 Inchipuiail ca Rusia nu va ci§tiga decit co bu-cata de parnint la Marea-Neagra,. Gal b declara cut venia

lntrebe ca cpacea nu era incheiata, dar amiralul Ci-ceagov pare a 0 dori mult (vivement); ni ofera restituireaacestor provincit ir'ind la Prut". De fapt insa, amiralul numat avea nictun rol: dupa insa§1 marturisirea lui, Cutuzov(spusese plenipotentiarilor turd sa iscaleasca preliminariilea§a cum erail, §i le expediè imparatulut, 5. cMica intrigapmirase pe Turci, cari primisera. Se aftepta dect numal rds-punsul javorabil al Tarulia, gi, cind acest rdspuns vent, paceaera gata. Ciceagov arata ca carticolele aditionale, trimesede cancelar prin ultirnul curier veniail prea tirzid : ce cuneputinta a face propunert noul potrivit cu articolele ace-lea) °. Marele-Vizir, caruia Galib if trimesese, din parte4,propunerile iscalite ale Ru§ilor, in acest sens turcesc 7, nuputea, In imprejurärile date, decit A primeasca §i el. La

I Ibid., p. 688, n-I DCCCXCV.

2 Ibid., p. 689.DupA raportul luI Fornetty din 16 Maid (ibid.), el ar fi sosit acolo,

nu la 10, ci la 16.p. 691.

6 Ciceagov, p. 379.6 Ibid., p. 394.7 Humuzaki, Supl. 12, p. 692, n4 DCCCC.

sA-I

2

. Ibid.,

www.dacoromanica.ro

RXPIREA BASARADIET 155

30 Maid in sfir§it Ledoulx al-Ma ca Agentul AustrieT i-aadus vestea, capätata de la Galib insu§1, cä pacea deti-nitiva a fost iscalita intr'o conferinta care s'a tinut ierb,

la 29 sail, cum se inseamna in actul insug al tratatuluTfatal, 28 Maid st. n. (16 st. v.) 1812 '.

Trimes indata. la Poartd, tratatul fu luat in oarecare dis-cutie, la care IA parte Bulgacov, §eful cancelarieT luT Cu-tuzov, care merse pentru aceasta la *umla §i apol la Con-stantinopol, in tainV. Fata de Frances!, Galib se scusa cuaceia ca fagaduielile luT Latour-Maubourg .nu se indepli-nisera, din nenorocire, la timp), cà parnintul cedat era< putin lucru, (peu de chose) §i ca, panä la terminul de eva-cuare, fixat la treT lunT, cevenimente fericite) ar puteaaduce schimbarT in politica otomana 3. La 6 lunie generalulHarting aducea §i la Ia§1 vestea paciT, spuind limpede cade acum innainte Prutul va fi hotar4.

Tratatul ajunsese la Constantinopol in opt zile. Sultanul,scrie Latour-Maubourg insu§T, interesat, 1-ar fi primit cudurere, multimea ins5, desgustata de infringer!, cu aplause 5.Poarta nu era multamita maT ales cu granita din Asia, §iAnglia chiar o intaria in acest sentiment6. Abia la inceputulluT Iulie osiati la Bucure§tI actele de ratificatie, pe careGalib le socotia cnecompletes>7. De fapt, negocierile urmarapang. in August, dar numaT asupra situatier SerbicT. La 10August, Reis-Efendi anunta ambasadelor schimbul ratifica-tiilor, facut in Bucure§t18. Ru§iT, cari se gindisera a intre-buinta presenta lor in Principate pentru a sili pe Turd lao alianta, fie §i printr' un niers indraznef asupra Constantino-

I Ibid.2 Nu Insa f1r §tiir4a lui Moruzi, care credea a, In vederea uneI

aliant(e, e cel maI bun lucru ce se poate face"; Ciccagov, p. 395.3 Hurmuzaki, /. c., pp. 693-4.4 Ibid., p. 695, n-I oCCCCI1r.6 Ibid., pp. 696-7.

Ciceagov, p. 398.7 Hurmuzaki, Supt. P, pp. 698-9, n-I nccucx.8 Ade i fragmente, II, p. 485.

www.dacoromanica.ro

456 NOILE CONIOTIT DE VIATX ALE II1S ;DAME!

pole!, orT pentru a patrunde in Ardeal impotriva Austriacilor,cu ajutorul Ungurilor nemultarnitT, trecura Prutul indärat1.Planul organisaril unel ()stir! romanestf pentru scopurf vi-itoare disparu si el 9.

Asupra cesiunil din 1812 nu se maI putea reveni. Basa-rabia &muse in stapinirea Tartan!.

(Prutul, din locul unde acest nil patrunde in MoldovapIna la varsarea sa in Dunare, apoI din acest loc, malul.sting al acestel ape pana la Chilia si la varsarea sa inMarea Neagra, vor face hotarul intre ce'e doua Imparatif.)Adeca : intre aceia care putea si ne pastreze intregf pentruunitate si neatirnare i aceia care nu era sa ni restituienicTodata ceia ce apAtase odata.

3. Node conditit de viatd ale Basarabiel durcreaHoldovit sAiate.

Se lua supt numele unuT Tinut tataresc teritoriul, detret orl maI mare, al Tinuturilor rornanestf de pestre Prut.Intelesul pur bugecean al Basarabief la sfirsitul veaculul alXVIII-lea reiese din toate actde". $i Rusil chiar o mar-turisiaü ficeail, saü ingaduiati, sa se intituleze is-pravnic al Basarabieh, cu venit de 143.000 de tel pol-covnicul greco-romin caruia-1 dadura administratia pesteBender, Acherman, Chilia si tot Bugeacul 4.

Ciceagov, pp. 396-7. Pentru frica unet pAtundcrI a Austriatilor InMoldova, ibid., p. 407.

2 Ibid., pp. 401, 402 si urm.3 Studi i documente, LP, pp. 139.4 R. Rosetti, Archira Senatorilor, III, pp. 9, 64. La Orheiil eI

aseaz1 pe Manolachi Dimachi i Grigore Bals, la Soroca pe ConstantinSturza i ,Petrachi Catargiu; la Hotin pe Alecu Ghica i lordachiLeon; pp. 13-4. MaI tarzia olaturile Bender, CAusanI, AchermanChilia" sint Incredintate lui Iordachi Sala si lonitA BAnulescu, in sfirsitlui Manolachi Virnav; ibid. Ca sames1 avem in Thsarabia pe unPAun, un Gafencu, un Vasiliu i un Grigoriu; ibid., pp. 14-5, 57.Serdarul de Orheiii, stind In Chiinü, e Ramandl; ibid. Cf. 0bid., p. 61 0 urm.

cind

www.dacoromanica.ro

nip In Ek SthAhIld 151

indata dupa pace, boieriT cerura, prin Constantin Balssi Costachi Ghica, a li se da macar privilegif ca ale celordin Bucovina si a se prelungi terminul de optare . La 26Octombre 1812, salutind pe noul Domn Scarlat Callimachi,er infatisa5 tara ccalcata, sase anT de fo§tf nesfirsite ro-sienestb, cslujind, muncind cu minile 1 cu dobitoacele, cupagubire din toate partil3,. Ca rasplata s'a luat din trupulMoldover cpartea cea mar buna si insufletirea hranerimputernicirea, mar mult decit jumatate de tara, inteun cu-vint tot cimpul i inima terib, cizvorul vitelor), tsuhaturilelargb, cchelerul terib, cinsufletirea alisverisulur vitelor,, celmar mare Tinut ce se numeste Orheiul sa6 Lapu§na ,, alSorocer, Hotarnicenif, Codrul, Grecenir i o mare parte,cea mar multä parte, din Iasi , (cad acea ramasa se so-

coteste intru nimica,. Ba chiar Hotinul si Bugeacul, Ta-tarlicul de si s'a5 deslipit de la 6 vreme din trupul pa-mintulur Moldover, dar, tot intru aceiasr stapinire aflin-du-se, a pre-puterniceT Imparatif,era indemanarea si adapos-tirea pamintenilor in inlesnirea vietuirilor i intru a hranerIndestulare si a vitelor pa§une. Ca dovada a bogatief partirrapite se arata ca ea dadea la zaherea din cele roo.000de chile de Stambul grI6 arnaut si grid thrall 120.000,fata de 80.000 ale partif de dincoace, acolo fiind (Tinutu-rile cu plugurb, ccimpul si plugarib, locurile de grid si orzfata de cele de popusohl, ce aü ratnas. La mumbaiaua oilorse dadeau din partea pierduta 35-40.000 §i se cumparail alte80.000, pe cind restul putea scoate doar alte 40.000. Din300.000 de oca. de unt ale capanulur tarigradean Tinuturilecdeslipite daü 140.000 fata de 160.000 de dincoace de Prut ;de la ele se luau cele 4-500.000 de oca s1ü §i cervis pentruConstantinopol, fata de cel mult 100.000. Din birnici s'adpierdut 80.000 de 0atnenf, cu multimea cslujitorilor ce pa-zia5 marginea Nistrulub : din birul de 1.695.000 de ler al terif,s'ail luat 625.000 si 225.000 rasurr, si 5.000 gostina, 55.000pe or, 31.000 pe stupT, ro.000 vadrarit, 110,000 la vamf,

3 /bid., pp 37-8.

si

www.dacoromanica.ro

INWLE bt V1ATA ALR hASAttARIEI

6o.000 la ocne, pentru exportul de sare peste Nistru sivinzarea la ciobani si all! locuitorT ; 40.000 la vama holercef.Se vindeail acolo peste hotar 15.000 de bol de negot,cu io galbenT capul, 15.000 de vacT cu 5, 5-6.000 car cu15 ,fatä de 5.000 bor si 5.000 vacT de dincoace. BietiloamenT nu §tiaii sà ceara alt g. indreptare decit, pe linggvoia de a-§T aduce tpIne si vite, de la mosiiie BasarabieT,alipirea, in schimb, la Moldova a Tinuturilor muntene fArg.Ialomita 1. ,

Inca la 16 Iulie 1814, boierif rg.ma§f supt Turd isT argtailPortif vechea credinta, cstruncingrile care rgzboiul trecutaü pricinuit noug de ob§tie), paguba cstrAmosestilor noastremo§if, de la care am avut toatg hrana vietuiriT casglor noas-tre, §i (strimtorirea multa cu schimbarea hotarulub. Inaceste tglasurr de umilintg, 8 e ceva mai mult decit ng-cazul pentru imputinarea averif, inchiderea drumurilor sischimbarea conditiilor de viatg de Ong. atunci.

Si, intocmaT ca boierif cu mo§iile judeca misiunea cato-licg a MoldoveT in 1814 : Foametea saii lipsa e ce ne strim-toreazg mar mult, §i e teamg c vom mar avea s'o suferim.Pricina de apetenie e desbinarea (smembramento) undjumAtlIT a terif, §i anume a celef ma! roditoare, dincolo denut Prut, pang la Nistru, pe care ail luat-o Ru§if in con-ditiile Oa. De aid venise biel§ugul vitelor de Mee fel, agrinelor, a cereT, a mierif §i, din vremea cind ail luat-oRu§iY, ail inchis negotul, asa cg nimic sail prea putin lasa aie§i pentru aceastglaltg. Moldovg, §i aceia cu pret foarte mare>3

Si, cind Rusif pargsirg cit mar ramasese din Moldova, con-sulul frances putea scrie : Cred a nu ma in§el spuind elRusia are toarte putinT partisan! in cele doug provinciT.Vexatiile §i exactiunile revoltgtoare pe care autoritatile ru-se§tT savirsit in ultimele clipe, lasa amintirT prea amarepentru ca Moldovenif §i Muntenif sä poata dori Inca in-

1 Uricariul, IV, p. 343 qi2 Ibid., III, pp. 227-31.8 Studir fi documente, I-IT, p. 170.

CO.NbITIY

le-ail

unn.

18

www.dacoromanica.ro

hXmink bLs Twat

tqarcerea lor, 1. Cind se tliè noua granitA, Cazacii trebuiapAzeasca pentru a impiedeca pe teranT de a veni din-

coace de Prut ".Cele d'intaiti trupe mse§tI fur garnisoanele din Hotin,

Bender 0 Ismail, supt Harting, Orsengo asAtoriti amindoicu Moldovence cu Repn inschi 3. Flotila dunAreana dela Ismail era incredintatä unuT maior Papadopulo, Grec culegAtail in Moldova 4. Cirmuirea Basarabiel n'o ha sena-torul Mila§evici, care statu citva timp, in toamna anului1812, la Chi§inäil, apor la Mohilail, organisind carantine, cigeneralul Scarlatachi Sturza, care de mult i§1 vinduse ave-rea pentru a se a§eza p'este Nistru, sfetnicul WI eraMate Crupenschi, pe care un raport consular il nume§tetun miserabib, lein niedertrachtiger Mensch) 5 §i o scri-soare contemporanä: gun ponegritor tàrä talente, 6 CU-tuzov, ca generalisim, avea controlul. Noul regim inceputprin ciuma 7.

(Prostia guvernatorului Sturza i multamitä ei, nemAsu-, rata lAcomie a feciorului de boier de aid Matei Crupenschi,care i s'a dat ca vice-guvernator, 0 a ispravnicilor ceatirra de el ail. dat frIul slobod la toatà samavolnicia, apà-sarea §i nedreptatea §i fac Guvernul rusesc in acea partecu adevArat odios. Cine pllte§te bine, are dreptate acolo,precum era odatä aid 8., tActele.arb itrare i contrare pleif,

ca oprirea exportuluI cruineazA cu totul pe proprie-tad), scrie consulul fiances 9. Peste 3.000 de terani aii tre-cut dincoace in urma rad administratiT a autoritAtilor ru-

.Documente I. p. 341: n-1 mt.2 Ibid., p. 342, n-1 xvit.

Ibid.Ibid., p. 352, n-1 xxv. i fondul sdratAiI publice pierdu juin&

tate din veniturile sale; Doeuntente Callintachi, I, p. 220, n-1 cLxvtit.6 Ibid., p. 153, n-1 cl; p. 340, n-1 xvi; pp. 349, 353.6 Radu Rosetti, Arehiva Senatorilor, III, p. 4.7 Ibid., p. 155 *i urm. 344, n-I xvili.

Ibid., p. 161.9 Ibid., p. 354, n-1 xxvt.

§i

1 Calliznachi,

tM

sa

b

www.dacoromanica.ro

NOILE CONDITI1 DE VIATX ALE hASARAI310

se§tr'. Din Moldova se urmAriati aceste imprejurne cu *uninteres dureros §i, cind sosi la Ia§r, in ziva de 29 Ianuar1813, vestea Mitropolier noun, ea produse o impresie api-sntoare. (Boierir), scrie acelaV consql, tsint cu atit marnemultArnitr, cu cit scot de aid incheierea cn Prutul epierdut de-acum pentru totdeauna pentru Moldova §i pu-tina nAdejde a uner restituirr a pierit cu totul. PierdereaPrutulur e insàl peirea Moldoveb '2. Cazacir apnrurn iarn§rpe mal pentru a opri exportul cailor, pe care frig bac§i§u111 fAcea cu putintn §i mar departe 3. De Mu] noilor stApinr,carenda§iT m4ilor din Basarabia le pnrnsesc, §i boierirsint foarte incurcati, de oare ce aColo nu pot vinde nimic§1 voie sn aducn nimic dincoace2. De frica uner con-fiscArr din partea Portif, care ceruse imperios ca fiecaresa-§1 fixeze situatia s, unir se gindiail a cumpAra mo§ir inBucovina pentru a putea impune apor ca supu§1 austriecr5.Negotul se oprise, cursul banilor crqtea 6. Exportul degrine §i vite, ingAduit o clipn, fu oprit iarA§T 7. Unir boierr,ca Dracachi Roset, incetaii plAtile. i consulul urmeazn cuconstatnrile sale defavorabile noulur regim : Afarn de pu-tine exceptir, top se supun cu cea mar mare neplAceresceptrulur rusesc,3. Fugarir se tot inmultiaii, §i ofiterr ru§1veniaü sn-I caute la nor, unul din er gnsindu-§1 §i moartea 9.Si Turcir se gindiaii, se pare, a face cetAtr noun la Herta,RAdnutt, StefAnqtr, Stinca §i Melia '3.

Boieril cari declarasern in scris cä trec la Ru§T, intrealtir Constantin Mavrocordat, se hotnrirn sn rnmiie, §i Ru-

1 Ibid., p.355, n-1 XXVII.7 Ibid, p. 165, n-1 cx,3 Ibid., p- 165, n-1 cu.4 Ibid., p. 355, n-1 XxvIf.6 Ibid., pp 167-8, n-1 cxiv ; pp. 356-7, n-1 xxx.6 Ibid., p. 476, n-1 cxxii.7 mid, p. 178, n-1 cxxiv.8 lbid., p. 179, n-1 c\ xv.

Ibid, p. 184, n-1 cxxix.10 Ibid.9

AEO

n'aii

www.dacoromanica.ro

RAPillEA BASARA1310 1-61

sia invinuia pe Domn ca el lucreaza In acest sens 1. In-data Poarta dadu porunca de a, vinde toate acele depeste Prut stramosesti , pentru ca, cdupa, deosebitepoliticestf pricini, hid de cum nu este iertat, urmarea in-tr'alt chip. Boierif obiectard ca peste Prut nu se pot aflabuni cumparatorf, c acolo' â1 ramas numai de aceia cariail dincoace doar patru-cincf .mosif mai mid cerura unnal termin i de 'un an sail sese lunf numaf. Altfel ei aratailca vor trebui a se 'desparti fig de parintf, fratf si alterudenif), o ramura asezIndu-se la Rusl (5 Novembre 1815 2).

Cererea boierilor de a se ingradui de Poarta zabavazarif bunurilor de peste Prut nu fu insa primita ; in NOvembresosia la Iasf porunca unei neintirziate vinzarf sail a stra-:mutat-if in noua provincie ruseasca, si boierif, de frica unefconfiscarf a unef parti din mosiile lor sail a celellalte, nutiaiI ce hotarire ar putea sa, ieie, cu atit mai mult, cu cit,

lipsind cum am spus banit §i trezindu-se spiritul de spe-cula, nu se infatisa niciun cumparator 3.

Se facu decf in Moldova :tin ccomitet asupra desfaceriilocuitorilor celor din, a dreapta Prutuluf de averile lor dinoblastia Basarabief *. La 14 Ianuar, stil nofl, terminul destramutare se ispravi in Stirsit ; numai Joan Bals §i Cons-tantin Paladi trecusera supt Rust', pe lingal vre-o 200 deboierf mar de jos, de boierinas1 si, oatneni, de conditie in-ferioara, la cari se adauga fireste cei, ce se stramutaserade mai multa vreme5. Mai talrzi intre dvoreni aflam insape Constantin §i pe Stefan Ghica, Vasile Roset, ConstantinCanta, Joan Sturza, Panaite Cazimir, Dinu Rusu, membriaf neamurilor Basota, Stamo, Casimir, Dicescu, Milo, Ras-canu, Pruncu, Rusu, Rale, Iarnandi, Vartolorneiii, Leondari,

' ibid.. p. 187, n-1 cxxxiv.2 Uricariul, IV, pp. 189-94.3 Ibid., p. 191, n-1 cxxxix.Negustorl arcleleni de grine apar la 1814

In Basarabia; ibid., p. 213, n-I cLxn. Cf. §i ibici, p. 215, n-1 uxii; pp.216-9, n-I CLxvi.

4 Uricariul, XVI, p. 299.6 V. lista In Halipa §i R. Rosetti, II. cc,

11

viri-

ti

www.dacoromanica.ro

462 NAME CONDEpt DK VIATI ALK nAsknAnivr

Teodosiu, Panaite, Bantls, Virnav, Stamati, BusilA, Bo-descu, Buraclà, Cerchez, Balasachi, Kogalniceanu, Ciuhoreanu, Gafenco, Tuduri, Catichi, Buzne, Soroceanu, Lazu,Herrneziu, Savu, IsAcescu, Buzne, Manole, Murgulet, §. a.Sultanul multAmi deer printr'un firman pentru credinta arl-tatA, clat care de fapt se arAtase vechil pa'ril, vechil datine 1.

* *La 1826 Guvernul rusesc arata lämurit cA nu inglduie

vinzArl §i schimbdrI de mos'il boiere§tI in Basarabia 9.In mijlocul acestor cingrozirl, cind se vindeail averile penimic, In perspectiva confiscAril de Rusia, incepurA sA umblediIrtiT cu iconomiel, viclenil legale, pentru a ma putea: fifricA scApat ceva. Astfel era sA pi Ira Mitropolia InsT tre madmosiT basarabene. Cel cu care fAcuse aparentul schimb alrno5ief M1rcest1 de lingd ChisinAd si altor doul, I3uciuscasi CrAulenI, pAmintud late §1 roditoare §i cu sate linglNistru si cu trecere de podurI pre aceastA apb, toate treladucind 20-35.000 de lel pe an, era Serdarul IordachiVartolomeiii, dintr'o familie basarabeanA cunoscutA. Dargeneralul Harting, noul guvernator, bpi in 1813 &Mimi:NIde mo§iI bisericesa si Curtea ii aproba la 1814 ; schimbulfu csfArmat decI la 1815.18.

Cind se vindurA Manta §i Vadul-luMsac, venirA lamezat Moldovenl §i cnegutitoril greci de la Ismail,. Se in-fAtiseazA insl §i terara, (pentru ca sA scape de nume depodanT §i sA se fa:A pamecith, oterind 229.500 de lel. Facatund <un complot, ace cu banb, refusindu-li imprumuturI§i zAbovind chiar plata, cuvenitA lor, pe zaherele. Arvonade 12.000 zAbove§te astfel, dar eI se oferA a plAti §i dobinda 3.

* *Rusia iertA birurile pe trel an! §i recunoscu provisoriu

privilegiile, datinele §i legile cprovincieb. Totu§1 multI dinlocuitod trecuret indatet hotarul. Un comisar imperial merse

1 Ibid., p. 136, n-1 my/.2 Radu Rosetti, 1. c., p- 683.3 Uricariul, I, p. 259 i urm.

.Documente Callimachi, I, pp. 5-5-6, n-1 265.a

scu

*

www.dacoromanica.ro

RXPIREA I3ASAIIAIHEi

deer in,13asarahia Ina din primavara anulut 1816 pentrua cerceta pricina nemultämirilor : el trebuia sg. inareascAdrepturile tuturor claselor, cleric!, nobilt, n'egustort, popor.Implratul Alexandru insust scrise exarhulut Gavril, reco-mandindu-I a face ca scrisoarea sl se ceteascI prin biserict

In sfir§it, Inc . din vara anulut 1813 Sturza fusese inlocuitprin generalul Harting, pomenit §i mat sus 2. Abia trecuserldot ant de la anexare, §i carbitrariul, apdsdrile, aceail denevoie o anchetl; generalul Gais sosi pentru aceasta laChi§indil in Maid 18143., In 1816 Consilierul de CurteSvinin, din comisiunea de organisare a Basarabiet, veniala Ia§T sä intrebe cum se cirmuiad odatà judetele moldo-vene§tt anexate 4. Harting era sd ramfie numat comandant,In locurilte civile numindu-se fit at terit5. In 1817 legAturilecu Moldova furl iardst IngAduite6.

in 1818 Tarul InsuT veni s vad d. noua coblastie). Pentrl;a-I primi dupl cuviinta, Guvernul ceru de la boiert, ne-gustort §i altit 15.000 de galbent T La Chi§inAd §i el dAdea,pe basele datinet nationale), noua orinduire administrativla Basarabiel, privit ca (parte a principatulut Moldove!,orinduire care, chiar in textul rusesc, se zice romänestecA§AzAmIntuld,. jumittate din articole shit redactate roma-ne§te. Limba nativä cmoldoveneascl), clegile i obiceiu-rile moldovene§th se confirmd 2.

Se recunoscura prin A§ezamintul normativ ea start : cle-rul, dvorenit (nobilit), boierina§it (cde la Vel SAtrar in jos,),mazilit (in cari se *pierd urma§iT claset precedente), (stare

Uriectriul, V, pp. 60-2.3 Ddcumense Callimachi, 1, p. 356, n-1 xxvw.3 Ibid., I, pp. 204-5, n-1 un.

ibid., p. 366, n-1 p. 368, n-1 n.u.6 ibid., p. 363, n-1 may.6 Ibid., p. 375, n-1 L.2 Documente Callimachi, I, p. 289.

Uricariul, XII, pp. 497-8.

a XL ;

5

.168

5

www.dacoromanica.ro

164 NOME CONb.111 DE kgAll ALE BAS .11AhIEt

de locuitort cu privileghib, rupta§if (§i curma§it pArtiT du-hovnice§tb), negustorir cu tirgovetil cetlaltY, teranil,Tiganil

Jidovit. DvoreniT capla §i privilegiile corespunzAtoaredin Rusia. Scutirea de pedepse corporale, de cdArile haz-neleT §1 ob§te§tb, de o parte a go§tinet, desetinel §i vl-drAritulut sint drepturile claselor superioare ; maziliT dadinsa o dajdie §i iead parte la chavalele pAminte§tb §i ladijme, cde o potriva cu cel pro§tt sAtenb, cu indatinatelenorme la desetinA ; negustorit sint asimilatt, pAstrindu-li-seInsA hrisoavele, cu ceIlaltt din impArAtie.

Teranit dad birul, havalelele, pentru o§tI, po§te, drumurT.Pentru int rebui ntarea pamintulut I m paratesc raspund < adeti ubin banT : dijma, un galben de familie §i jurnAtate de burlac,go§tina, desetina, vAdrAritul, pogonaritul tutunulut. Cel depe mogt boiere§tt dad aceste dijme numat, restul privindpe proprietar.

Tar cJidovit ad sa fie inpArtitl printre tagma negutito-rilor, a tirgovetilor §1 a lucratorilor de pAmint, dui:a in-dAminA

Si Tiganif 1Aie§1 rAmaserA, ImprAstiindu-se prin toatA Ba-sarabia, cu cArutele lor obi§nuite. Strimtoratl de Cirmuireacea noul, el se cinchinad, insa cur \rola sAT primeascA,pAnA ce, bine inteles, dAdeati de lucrul cart nu se potriviacu datinile lor de vagabondA libertate A§a-1 vAzu marelepoet al romantismulut rusesc aventuros, Pu§chin, §i InfA-ti§A viata lor de slit atecA poesie in acel poem traduscu pietate §i iubire de colegul §i prietenul sAü DonictTiganii, in care §i eroul, Alecu, poartA un nume moldo-venesc.

La 1824 Ina tjudecAtoria politiceascA a oblastiet Basa-rabieb avea pecete romaneascl ". Acte romAne§tI apar §ipe urmA.

Partea de capetenie si in Crestomatict d-ruluI Gaster, It, p, 219 siUrm.

3 Studil i documente, XIX, p. 18.8 Studi p documente, V, p. 545, n4 12.

'.

www.dacoromanica.ro

RXPIREA BASARARIEI 1n5

Noua episcopie a Chi§inaulur si HotinuIuY I1 intindeapAstoria i asupra satelor romiine01 de peste Nistru. PentruCetatea-AlbA si Bender era insA ajutor al Rominului Ga-vriil BAnulescu care mai trimetea cArtT pe la diaconiteledin Cimpulungul WI de nastere si cerea a fi ingrdpat la CA-priana, scoasA de el de supt epitropia Zografului 1820,un Rus. TotusT Gavriil pAstra legAturile cu Moldova, depildA cu mAnAstirea NeamtuluT i primia de acolo cirtidin nod tipArite, ca, in 1817, Psaltirea, trimetind si el, princAlugArul Mamant, un Ceaslov de la ctipografiia Mitro-poliel ChisitOuluip si ajutind pe NemtenT in cererea loredupA documenturi, spre a li se restitui mosiile basarabene

Rusul Dimitrie Sulima, care fusese sfintit de dinsul ktGolia in 1811, presida si Consistoriul din ChisinAd. AcestVIAdicd de Acherman, ajuns urmas al lid Gavriil (OraIn 1844), n'a oprit cultura romAneascA, servitA prin abece-darele, catehismele, invAtAturile pentru cblagocini,, celecarhieresti) si cdespre datoriile cAlugArilor), prin Psalti-rile, Mineiele,; Molitvenicele, Slujbele iesite din noua ti-pografie de la ChisinAti. i al treilea ierarh, Rusul Iri-narh, a iubit mAnAstirile romAnesti, stind mult, pAnl fumutat, in 1859, la Camenita, in chiliile de la Hirjauca.NumaT fostul episcop de Urfa, la Ural, Antonie, incepuopera, osindia de Dumnezed §i uritl oamenilor, a desna-tionalisArii prin cuvintul Domnului.

PAnA si legAtura catolicilor din Basarabia cu cei dinMoldova fu oprita : un ucaz II clAdu in seama episcopulutde Camenita 1

SA urmArim la sfirsit citeva din neamurile romAnesti ase-zate in Basarabia.

Dintre CantacuzinT, Iordachi, fiul Vistierulut lordachi, seasezA in Basarabia, csupt ocirmuire al Ei ImpArAtesti MA-riri a Rusiel), si vindu prin consulatul din Iasi mosiile din

1 Studit fi documente, VII, p. 309.2 Studit fi documente, p. 203, n-I CLVI. La 1867 foaia biseri-

ceasca din Basarabia tie pub1ic i rornaneyte.I-II,

www.dacoromanica.ro

166 NOILE CONDITII DE VIA.Ti ALE BASARABIEI

pamintul Moldavviel, rAmas in ocirmuire Preqnnallei Otlio-manice§ti Portii, 1 Serdaral lordachi Gantacuzino avd apor,la 1814, judecatl cu fratele ramas in Moldova,: Nicolae °.In Basarabia träia §i fratele ma1 mare, Aga Constantin 6.

Tot in 1813 e judecata pentru Chelme§ti lutre Banul.TheCanta §i tel Sturze§tI, Dimitrie, Sandu §i Gheorghe °. CasaJul Mihal Sturza se judeca apol cu Vasile Roset pentruMarsinita §i Noua-Sulitl (Hotin) 5. La 1814 CostAche§tif seimpart in ce prive§te mo§iile Gura Tigheciului §i Botu§ca

Tinutul Codrului, precum §i Cote§tii, Tiganca §i TigAneir B.La 1825 Vistierul Bal las i Frumoasa, cunit 5. cu mo-

§iile Grecenil, Pelineir §1 alte hotare ce sint la un loc inTinutul Grecenil, 7. Elisaveta Shimonahia Bal§ tinea la 1829in Basarabia : Tocenii (Codru), cu sili§tile Codaie§ti, Bu-ciumenT, Corda§oaia, Värne§ti, *ornane§ti, Berlane§t1, Va-sillutT (Hotin), Vozile sail Izvoarele (Soroca), Peripcina(Orheiii) 8.

La 1813 se afla intre supu§if ruse§ti §i un Vasile Ruset °.Dintre boierii mat mici gAsim pe Andonie Paleologul, &ILlul Pavel CAminarul, venit cu Grigore Alexandru-VodaGhica din Constantinopol 10.

Procese urmeaza §i dupl 1812 : intre Bibiri §i Rose-te§ti, din neamul Banului Iordachi, la SAsenif din Orheiii.Tot la 1814 fratii Casimir, Petrachi §i Panaite, ieati dela Pitarul Gheorghe Soroceanu <Novosclita, cu locul numitGropile, satul Birle§tii §i alte OM din Cotujeni, MAndl-

Ibid., VII, p. 121, n-1 69.2 ibid., VII, p. 216. n-1 192.s Ibid., p. n-1 199.4 Uricariul, V1, p. 284,6 Ibid., p. 297.6 Ibid.7 Ibid.,' p. 281.s Ibid., XV, p. 363.9 Documente Callimachi, 1, p. 508, n-1 198,10 Ibid., p. 531, n-1 246,

in

26.J,

XVI,

-

www.dacoromanica.ro

AXPIRE BASARABIAI 467

caul! §i alte, din Tinutul HotinuluT, 'in 1820 o parte dinchotarul tirgulul Sorocel, din partea de jos,, ajunsa, prinzestre, de la tata, Vornicul Iordachi, in seama VorniceselElena Roset, se vinde manastiriT Golia Iordachi DonicTarena abana la 1816 9.

Spatarul lonita Ba§ota se hotarise sa ramiie in Basarabia,§i astfel el capata prin schimb de la Grigora§ Sturza Vis-tierul : in Tinutul ImuluT Papornita, Nicorenil sail Ochiul-Alb, Recea, CorlateniT, Duda§eniT gra sat maT toate ;de la Ioan Virnav Banul doT batrinT, din IalovenT pe I§-novät la Orheiii, zestrea sotieT luT, Marita Dimachi ; de laVornicul Dimitrie Bogdan, Volnicenil (Hotin), Ghizdita,Valea-Tarigradului, Pustiul, (cumpArat de la Cosma Pus-tiul, danie de la Grigorie Ghica-Vodä, (Soroca), MimoreniT,Tahnautif, parte din Holboca (Orheiii), Soltoaia (Ia§I), Tar-te§tI, Cupceni (GrecenT) (cu plata in opt anT) 4.

Sandu Teodosiu, polcovnic rus, acuma, dadu provisif Ru-§ilor §i, umblind in zadar dupa baniT lul, ajunse §i priso-flier de razboirt al contingentulut german din oastea luTNapoleon". In schimb fu flout asesor de Colegiu §i la dinsulse adresail boieriT, ca Bal§e§tiT, in afacerile lor de pestePrut 6. Cu titlul acesta de asesor de Colegiu 7, el statea laVadulenT 8.

Do1 frati Scortescu, Grigore §i Filip, se facura supu§T ru-se§tI §i cel poarta titlul de secretar de Gubernie 9.

La Chi§inati sta in 1826 Filip Scortescu, a cam! mama,Glafira, era calugarita in Moldova

I Ibid., V, p. 210:2 Ibid., p. 220.$ Documente Callimachi. 1, p. 522, n-1 226.

Uricariul, XIV, p. 298 si urm,5 Documente Callimachi, 1, p. 499, n-1 188.6 Ibid., pp. 551-2. La 1818, Teodorachi tiul luI Constantin Bals visi.

team% pentru afaceri Basarabie, ibid.7 studit documente, VI, p. 117, n-1 210.8 Ibid., p. 120, n-le 225-5.9 Uricariul, XVII, p. 245.1° 6(udiI i documente, VII, p. 351, n1 34,

fri

www.dacoromanica.ro

168 NOME CONDITa DE VIATI ALE DASARABIEI

Procesele pOmenite urmara Inca multa vreme, cu advocat1ru§1, cari scoteati cu ingrijire din jalbele boierilor moldoven1tzugravelile cele aprinse §i siloghismosurile cele de critica, '.Cu acest prilej reclamantil mergeati pana la Petersburg,aducind de acolo csaminturI de, curechid care ad venit dela Noua-Zalanda, §i ctulume de vulpe de Lensca §i de Mo-tuna, de vulpe neagra, 3.

in Iunie 1821.Mitrotio1itul Venia min, pribeagr, merse §i laChi§inaii 8. Dupa 1821 mai trece din cind in cind pesteNistru o vaduva care vrea sa se marite, ca aceia, care,1asindu-§1 t mobilele, in stil apusean la Ia§T, se marita inBasarabia cu Vistierul Catargm : ea tinea ca om de afaced§i-1 trimetea §i. in Moldova, pe un Frances <Mosin Jan, 4.

Sfetnicl impArate§t1 furl numiti de la incgput Banul Di-mitrie Ri§canu, Banul Ba§otA, Nicolae §i PO.rachi Catar-rgiu 5. t Sovetnicb mar erail la Chi§inati in 1822 Botezatnl,Cazimir, Leon, dar §i secretar al Sfatulul Chiricae.' IntredregatoriI basaraben1 gasim in sfir§it §i pe registratorul de iColegiu Costachi Ciorneid in 1826 T.

Ca sentimentele de iubire pentru tara de la care fuse-sera des1ipit1,, pentru croaba) Moldova a Turcilor nu pe-riserA, dovede§te o induio§Atoare scrisoare particularA, dela Chi§inad, din 1839. BAtrini1 tinjiati dupa drepturile lor §ibunele prieteni1 vesele, ba chiar §i numar dupa qubele de,iarna, de urs §i ianocb, din cblagoslovita Moldova, 8.

I Studif fi doeurnente, V1, p. 1120, n-1 227. Procesul lul N. Carp,care vine la Chisinati.

2 Ibid., p. 121, n-1 2-0.3 Studif fi documente, Au, p. 117, n-1 210.4 Studif fi documente, V, pp. 165-6, n-1 126.6 Uricariul,- XIV , p. 303.6 Ibid., VI, p. 340.7 Ibid., XI, p. 360.8 Studir fi documente, XIX, pp. 18-9. 0 scrisoare din Chisinän, 1817

la Academia ppmingi v, Documente Callimachi, I, pp. 542-3, n-1 261,

www.dacoromanica.ro

RAPIREA BASARABIEI 169

Dar inrudirile cu Ru§if incepeaii. apitanul de stat-majorVi§nevschi iea pe M aria Andrie§, sora Medelnicerului Ma-nolachi, cpame§cic din Basarabia) §i el se judea apot cuIftimie Stamati Slugerul, care tinuse pe Zoita Andrie§, moarala 1816 Ru§il incepurd sa se a§eze indata, §i cldirile Sta-tutut dädeaii tirgurilor a1t1 infciti§are g.

* *

Am dovedit ca nu e ogor, monument, a§ezamint local,neam vechiii in Basarabia care sl nu fie al nostru, singeromtinesc, faptA romäneascA, gind romänesc. i, totu§1, Ru§iterail sä declare, cu prilejul rApiri! noul din 1877, c Ba-sarabia a fost luatl in 1812 de Rumientov §i Suvorov, erotpopular!, casupra une! poporatit musulmane, tätAre§ti, träindsupt corturt §i reprodusl destul de credincios azi prinodio§il Cerches!, 3.

Llsam cele doul plrerf fatl in tata.

1 Uricariut, XII, p. 238 0 urm.Fiul lul Iftimie pare a fl CAminarulIordachi din .1836 (ibid., p. 261).

3 Documente Callimachi, 1, p. 235, n-1 amia. ProprietariI depeste Nistra 11 ceruserA InnapoI terana, de mult timp mutag din-coace; R. Rosetti, 1. c., p. 39 0 urm.

2 pupa Le Nord, Uricariut XII, p. .165 i urm.

*

www.dacoromanica.ro

EPIL 0 G.

fntdia generacie dupd anexare n'a scris. Nu se scria nicacasd. Ce rdma.g in Moldova turceascd, Beldiman, proprietarde mosie in Basarabia, Conachi, jignit de Rw in cursulocupatia, n'ad gdsit un vers, un rind de prod pentru a plingepatria sfasiatd 0 a face sd se intrevadd o speran(d.

Tineri cari se ridicard supt stdpinirea cea noud, intr'unmedia politic plin de amintiri moldovenesti, intr'o lume ordse-neascd in care, afard de oaste 0 de funefionart, strdinul erao apariOe rard, putin cam ridiculd pentru injositoarea sa pa-timd de hrdpire, pentru aplecarea smeritd spre lingusire, pentrubefia jocul de cdrfi care-i mingliad mingiie via(a pandazI, pand la cinovnicil era at nuvelelor lu cedrin, aceia fluse rusinaii de kc de singele lor, de graiul lor,de japtele strdmo-filar kr. Alexandra Hajdaa, nascut cu un an innaintea ane-xdrif, dar in Rusia i dintr'un neam desferat de multd vreme

tatal odd vorbia scria pokneste purtind uniforma Tarului,0 mama sa era Evreica publicd intr'o revistd ruseascdVestitorul Europa", poesii populare basarabene, pe care le stu-diazd apoi din punctul de vedere al insemndtdril lor istorice.El infdfiseazd tot in ruseste scene din Moldova ruseascd, precume Judecata la Serddria de Orheid". In trecutul Moldova afldprilej de nuvele istorice, in care e vorba de strdbunul sdic Pe-tniceicu- dar de vremea cea mare a 10 Stefan. De cloudorl, la 1837 0 1840, vorbqte la scolile din Hotin avindin acest Tinut, prin opera de restituire a Rusilor, mosia Cristi-nestif, unde se si mutd ca sd ardte ce a insemnat pentru Rusiavechea Moldova, mat luminatd decit Guberniile Tarului, 0 achema pe at sat la noile biruinfi ale cullurii,

pi 1 i-t

si ,

1i

www.dacoromanica.ro

472 BASARABIA NOASTR

I Crescut in Basarabia, Constantin Stamati, ruda tinui Mi-tropolit al Moldova care venise dintre feranii Bistrifet arde-lengti, qtia ruseqte bine qi avea elder un rang in mica nobilimede provincie a oblastia" cela noud. A fost dincoace de Prut,visitind i iartnarocul de la Folticeni, s'a incdlzit la vederea strd-jerului moldoveanu din oastea cea nouil, a stat in legclturl cuKoydniceanu, incepdtorul una tnintuitoare miqcdri de culturdna(ionald, a fost, printr'o poveste de sat, until din colabora-torit Dacia literare", menite sa proclame tin mare principiu deunitate romdneascd in suflete ci tendinte, dar n'a trecid definitivhotarul pentru a se impdrti de o viafd mai liber. Stind intre alha de acasd, el a imbittrinit paptic puind in versuri paginf decronicd qi povestiri din basme, dind un veqmint ronidnesc, tineorl fericit,,vedeniilor romantismului apusean fi ale cella rusese,supt inriurirea acelui mare poet de violen(d geniald, Puschin,care qi-a afiat insusi la Chiqindii succcse de iubire imbdtilloareqi tin sfirqit innainte de vreme.

Menit scl fie orner rus, pentru care qi primise creqterea ge-nerald qi speciald la Petersburg, Alecu Donia, urmaq al ye-

chiului neam de Basarabeni pe care-I cunoaqtem bine el erafiul lui Dimitrie qi nepotul ml Andronachi eel incercat in tilcu-legilor nici nu putu sd se impace cu via(cs de garni-soand, nici, dupd ce o pdrdsi in 1834, nu putu sd-qi afle mull(dmirea in visdri poetice la moqia pdrinteascd, Stinca. Se cd-sdtorise la Iaqi, la 1835, cu fiica tut Costachi Roset-Bdldnescu

indatd, peste Prut cei tra jraft, lordachi, Andro-nachi qi Petrachi, el trecu in Moldova, unde, in ceasurile libereale ocupa(iilor sale de magistrat, dada o forma romdneascdfabulelor lui Crilov innainte de a ajunge insult un fabulistneimitabil prin simplicitatea expuneril qi mlddierea versului.Cea d'intdift lucrare a sa la Iai fu o traducere din Tiganii"lut Puschin, pe care o inchind cneazului basarabean A. N. Can-tacuzino.

In Basarabia nu se mai ivi de acum innainte decit un singurscriitor en caracter local, loan Sirbu, care-qi tiparia, inriuritfireqte de Donia, la Chiqindit, in 1851, Poesiile", de tot slabe,dar i Fabulele", in care, cm toatd nesiguranta forma, se in-

ldsindu-sisi

www.dacoromanica.ro

ianLon

tilneste umor i viatd, ba cite odatti si o pornire de duioasamelancolie ca aceia care-1 face th cinte mind ofilit pentru cde fri strdindtate .

Fia de nobil ea .si Donic, Oiler rus ca dinsul, avind casi fabulistul marl traditif de culturd in familia sa, dar ne-asämcinat ma plin de invdftiturd, de talent scinteietor, de ge-nial giciril adevdruluf stiin(ifte, dar si al cladiril construc(iilorde indrazneatd ipotesd romanticd, Bogdan Hajdali, Hasdea,trecu Prutul in vremea cind armele Europe, in serviciul Tur-del amenintate, dar si al Austria gala de anexarl, hotdraitasupra soartel rerilor noa.stre, si el incepea in Moldova,indatd numal o parte a Romtiniel, marea carierd dominatoarein lucrurile spiritulal care se cunoaste de top.

Numal in ultimele tintpurl alt fia de boier, dintre eel decurind deslipill de Moldova, alt Muir din aristocratia veselda Basorabiel, d. D. C. Moruzi, a dovedit prin RominilRuii", prin romanele Instrdina(il° si Pribegl in (ara rd-pitcl" an mare talent de scriitor, pus in serviciul celei mai'Wile cause qi ajutind innainte de toate legàturile sulletestidintre Moldova ruseasccl si Romania in care s'a contopit cubucuria entusiastd a unul mare sacrifidu rdmasi(a vechil Mol-dove.

0 constiin(d basarabeand,cind dureroasti,cind plind de speran(e,saa atinsti in treacdt de aripile bucuriel, lipsia med. Hasdea nue Basarabean, fiind innainte de orlce el instO a doua zi dupdsosirea in Iasi fare propunerl constitu(ionale i pregdteste revistede erudifie istoricd filologicd. Din partea Rominilor de din-coace, fiul lut Asachi, Dimitrie, mergind prin Basarabia inCaucas, vorbeste, ee e drept, de thteanul basarabean care eamindrie apasd incd cdciula furcdneascd pe oda self scinteiosi siodihneste ostenitele sale brate In cinga mijlocultti sda grafios",dar aclauge, resentnat, cd aristocratia, clirosul, ostaqul 0 tocdecelelalte aa luat caracterul unel alte na(il", cum a vdzut si lamasa guvernatorulul general Teodorov, pe care n'a uitat sd-1visiteze. Unul din oaspefl si-ar fi ardtat fatil de oaspete pare-rea de rda cd supt obldduirea Tar uluf nu se mai' pot bate Ti-

:

gi

si

fi

www.dacoromanica.ro

174 tiASAIIABtA No Avila

ganii i mojiciia 0 nu se mai poate fierbe rachid la velnifd'

Tinuturile basarabene Cahul, Bolgrad si - .(Matre

care numai eel d'intaid pastrase caracterul romanescfurd date Moldova la 1836 , dupd zdrobirea 1?u,sier la Se-vastopol, numai pentru ed Austria rivnise la stapinirea intregiiDacii i pentru c Europa avea nevoie de libertatea gurilorDuntirii pe care nici sMpinirea turceasa n'ar fi garantat-o.Poefi cintd intrarea ostilor noastre là 1857, dupit ce se&Wu o solufie chestiei Bolgradului, oral de colonistt bulgari,pe cari Tarul nu voia sd-1 pzard. Alecsandri se intilnestecu Gheorghe Sion in glorificarea zilei care niVadea iardfi 4.17mintul care avut". .De un rdsunet in sulletul unei poporafilamestecate coplesite de prejudectifi nit ni se vorbesteEmil in teritoriul cedat ftird a se aminti hriipirea de la 1812nu mai pufin. de 83 de sate bulgtiresti, cdrora li se dadurti in1858 i 1861 intinse privilegii, care fiiceaft din ele un 'Mat inStat, avind doar annmite leg4turi cu Minis! eriur de Finanfe. Carepresintanfi cti noilor Moldoveni cari se gindiaii numar la pds-trarea scidirilor favorurilor de care se bucuraserd supt Rap,vcrbiad, pe un Rogea, ?tiun i Pandelachi Croitorul,LaztirGaliardi, Timofte Sacalov si deputatul coloniilor bulgaredomeniilor Statului" Dintitrie Vasiliev Romovgl

Se infelege deci cum in aceste Tintdurl, la 1878, cindTarul Alexandru al 11-le impuse, impotriva celor mai firestidatorii de recunostin(d, stergerea ultimelor clause ale tratatuluide la Paris prin reluarea celor trel judge, nu s'a produs aceamiscare de impotrivire care s'ar fi putut astepta din parteaunel poporacil omogene cu sentimente nafkmale innitlfate princulturii. Ca o afacere de Stat ispravit ceia ce ca o afacerede Stat se incepuse.

explicafia o gasim usor :miscarea, me pornia.de la tre-

Impresit de ealtltorie in terile Ca:mama:a prin Basarabia1*, 1858.

2 Chilia r Celatea-Albet, p. 265 fi;ii urin.

IsMatl

i

insa.

Capt

Crimeia,

leaen

yi

vi

si

sn

C

www.dacoromanica.ro

hiamod 415

-zirea Co i.i4e rominetti, de la fritarirea culturii noastre caresd naviikasca triumfal i fn donbeniul politice, facind auce-rirI asupra &kora sa nu se poald rtveni fard mdcar o luptderoicd. Era numal o urmare a biruinfel efentere pe care o cig-tigase acel poporanisnt" care ittbgte poporul" ca o clasa cudrept la buna-starea materiald i la vn arnestec In viataStattdul, fara a se inchina sulletulul sari fntreg, din care arscoate bucuros macar prejudecatile" religioase. Curent iute, darsterp jap de desvoltarect Inceata ii sigurd a realiteitilor na-tionale, el a nirnicit acfiunea, aid ii peste Prat, a unor oamenlde cultura d-lor Zamfir Arbure qi C. Stere i a pus chiaranume margenl actiunil, de o marinimie farei pareche intre Ro-mint a d-lul V. Stroiescu.

Un talentat artist iepan, nascut $i crescut in Basarabia, d.State Dragomir, descriind in cuvinte miscatoare cele ce s'adpetrecut in ziva despartirii celel din irnà, ni del insa tirnt"ngiietoare despre pastrarea atmosferd rontaneftl din epocanoastra pand la cintecele Ia modd atund care se cinta qi astazifi ne asigurd cd gindul ii vorba romaneasca in Basarabia nusint pierdute"

Dupa revolutia rustascd pentru Constitutie, in Basarabia s'adivit fol roindnegI ; ti clerul s'a amestecat in aceasta neastep-tata ntifcare, dind la iveala carp de slujbei orl de cetire bise-riceasca pe moldovenqte i rdspindind revista de predict Lu-mindtorul", care cerea delunde, in era de teroare a VladicalCiceagov, sa nu-i mal trimetem schimbul, cad ar fi compromi-

Peste citeva turd totul s'a risipit ca un frumos miragiuin pustia.

*

In alteptarea vreinilor cind viata romaneasca din Basarabiava porni de la toate arnintirile el peatru urrnori toatedrepturile nationale, nu numal umane, incheicm aceasta cartecu un indemn calduros spre acea munca inccrdata gi bine orin-duitd care singurd poate grabi sosirea acelor vreml.

Frumoasa carte se chiamd Din Basarabia" 7i a apdrut la hie in1908.

fillor.

a-ft

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL.Pagina.

CAPITOLUL 1-1t.BASRABIA. SI Ch.L D'INTAICI VEAC AL MOLDOVEI.

Inceputud nationale i politiceBasarabia" i Alexandru-cel-Bun 7

Incercarea unel Basarabil ruoldovenest1 osebite 15Organisatie i culturd basambeanA panA la Stefan-cel-Mare. 19

CPITOLUL AL II-LEA.STEFAN-GEL-MAHE SI BASARABIA.

$tef-m-cel-Mare i apararea Basarabiei de TurcI 23Basarabia in cele d'intai5 timpuri dupl. moartea luI $tefan-cel-Mare 28imprejurArl culturale 30

CAPITOLUL AL III-LEA.

ASEZAREA TURCILOR IN 13ASARABIA-DE-JOS I LUPTA MOL DO-

VENILOR PENTRU REINTREGIREA

Petru-Rare i urmasil saI 33

CAPITOLUL AL IV-LEA.TATARLICUL4 SI EXPEDITIILE TURCO-POLONE DIN VEACUL AL

XVII-LEA.

Lupte basarabene pana la Vasile Lupu 51Viata romAneasca 56Nol rostud ostasestl In Basarabia 76

CAPITOLUL AL V-LEA.RUSII St BASARABIA IN VEACUL AL XVIII-LE%.

Petru-cel-Mare i partidul militar al Basarabenilor 83Anexarea de Turd a Hotinultil 84

Teal!.

1

.

www.dacoromanica.ro

PagIna.

Ru§ii nMalitorl 861nalcarl tAtarWi 88Viata de hotar cu TatariI . 91Noile conditil de proprietate rurall 99Starea locuitorilor: Osta§I §i razesi 120Tirgurile 127Leg:null §i liata de negot, 132Biserica Basarabiel 135

CAPITOLUL AL VI-LEA.

RAPIREA BASARABIEI.

Basarabenii si Ru§11 139Razboiul din 1806-12 141Noile conditA de viata ale Basarabiei 156Epilog 171

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro