N. IORGA

slim gfillill[siiVol. II

(de la 1599 pang in zilele noastre)

Steagul in Dresda: uVitejia direapta ,a biruiasc:

BUCURESTITipografia Cultura Neamului Rornlinesc"

1919

!Ruin

r

'71

-1

.

f.

'T=

ISTORIAARMATEI ROMANESTI

DE

N. IORGA

Vol. II(de la 1599 pans in zilele noastre)

BUCURESTITipografia Cultura Neamului Romineso"

1919

CAP. I.

RAZBOAIELE CU MERCENARIALE DOMNILOR ROMINI

(1599-1611)

I.

Luarea Ardealului (1590).In Octombre MO Mihai Viteazul trece In Aidcal

i -1 ocupa Intreg afara de ceta016 exterioare, Oradea-Mare, Satmarul, Hustul, care ramaserg, In rialnile Ger-manilor , dupe, resultatul fericit, dar smuls totusiprintr'o lupta care n'a fost usoara, cu trupele ardelene,mai pui4ine la numar si strinse In grabs, din elementeipopulare mai ales, nu profesioniste, dar de un spirit-unitar si cu o Insemnata constiin0 de superioritate

Asupra acestei lupte de la *elimber, ling& Sibiiu,avem destulp marturii contimporane, care se Intro-gesc, armoniendu-se, afar doar de unele stir' cu-prinse In cronica ungureasca, mai ales In forma eimai tarzie (data de Wolfgang Bethlen, In secolul atXVII-lea abia), stiri care se explica foarte usor printendirqa operei si prin caracterul pe care calla deci61-1 dea marii si hotaritoarei Infringeri a nobilimii ar-delene, In cea d'intIiu lupt4 ye care Mihai a dat-o incimp d,eschiv- fi impotriva unei oftiri deprinse a se bate.dupd voile sisteme apusene.

Este Intalu scrisoarea lui Mihai Insusi, al aril cu-prins 6 urmatorul 1:

,,*i-a rasbunat In sfirsit data Maria Ta jignirile deatitea on aduse, nu stiu de Ardeleni sau de Craii lor,

1 lorga, Scrisori VAlen1i-de-Munte, 1912, pp. 97-8 (orginalul In Hurmuzaki, III 1, p. 339, no. CCLXII).

6Mariei Tale i Itntregii Case de Austria, prin mine, la.28 ale lunii frecute, cu fiord. Cad. gardinariul 1 Ba-thou mi-a ieqit fnnainte la padurile Sibiiului In cfmpcu toate rindurile terii, mai ales cu oaste de strInsura.ci teraneasca, neavind oaste cu Plata. 4i, pentrudupa ce prea-luminatul domn nuntiu al Papei 2 a starruit Yn de ajuns, ci de prism, pentru pace fntre cola,/doua tabere gata acuma de lupta, el n'a vrut cu nici-un chip s piece din tail, de qi era print, fntrat fara.drept, qi a se dea fn laturi fnnaintea dreptului Ma-riei Tale, ci se 'Alicia ca va cerca norocul cu armele.Ci eu, cu credinta In Dumnezeu, cel mai mare ras-bunator al calcarii de juramInt, qi razimat pe drop-tatea Mariei Tale, m'am luat la lupta cu el.

i acela, despoiat ae toata tabara lui, a fost puspe fuga de mine, cu toata oastea lui, nu farg, mare.durere a sufletului mien pentru risipa singelui varsatde la citeva mu de crectini, cazuti de amIndoul par-tite. Astfel Ja 1-iu Noiemvre, In ziva Tuturor Santilor,am luat ffi stapfnire ca biruitor Balgradul, ScaundCrailor Ardealului.

Acestea am voit, sa, le dau de Mire Mariei Tale princhiar ctafeta mea ; celelalte le voiu face cunoscutMariei Tale mai pe larg cu supunere In curind, prin.nicte fruntaci ai Ardealului qi Terii- Romanecti. Dum-nezeu sa to tie la -multi ani pe Maria Ta biruitorfericire.

;13. Balgrad, 4 Noiemvre, anul Domnului 1599.Al Mariei Tale comb, .

Mikail Voevod."Biruitorul recunomte astfel ca armata ce-i statuses

In fata avea caracterul unei multimi adunate In pripa.

1 Asa scria Mihai cuvintul: cardinal.2 Malaspina.

Ca,

in,

7de un print pe care nepriceperea lui politic/. gi ne-clestoinicia lui military II facuserl 0, fie surprins. Elpomenegte interventia ImpAciuitoare a nunciului pa-pal Malaspina, In care Ungurii vedeau un ambitiosde lnnaintare, dor' a-.0 capb.ta, qi prin mijloculValahului", favoarea Imparatului german, i se adauge6, aceasta interventie, pe care, a doua oars, Mihai oi opri, trimet,Ind Tnnaltul cleric, far/ a-i Ingadui saise mai Intoarca, In dosul trupelor sale, unde el InsuqiIi lasa,se fiull a fost chiar de prisos", Se vorbeqtede somatia de plecare flcut/ unui st/pinitor farldrept, del, dad, Sigisniund lacJaeiase o Invoiala cuImparatul cedindu -i tara, eI nu putea s'o reiea nicipentru sine cum totui a facut-o , i on atit maiputin pentru tInatul cardinal Andrei, vkrul s/u.

La srirqit se anunt1 sosirea tafetei" rom/neti cuvestea biruintei.

MArturisirile acestui emisar, un popa Stan", leavem In mai multe forme, conseranate In rapoartelegermane ale timpului despre batalia din ArdeaP.

Mihai, spune solul, a simulat o expeditie pests Du-n/re ca sg, scape de Incunjurarea pe care i-o preg5,-tiserk spre a se putea mintui de dinsal gi a Incheiatratatul ardelean on Turcii, Andrei Bathory qi Dom-nul moldovean Ieremia Movill. A f/cut astfel In voiemari gatiri 2.

De aceia trupele se string la Bucureffi, gi nu aiurea.Atit de mult izbutete Domnul sa Inele pe acei asupracarora sta Bata s se rapada., melt ei Ti permit s/aduca de la ei, din Ardeal, Secui, pe cari-i nemultar-

1 .KAurtzes Verzaichniiss aun des waltachiachen Abgesandten Re-lation, Hurmuzaki, HD, p. 339, no. ccmai; pp. 340, 344 gi urm.364-5; HP, pp. 331-2.

2 Lind& dem Schein als wan er uber die Thanauw in der7ur_ggen Landt fallen wolte.

min adinc Tapirea de sfatuitorit lai $igismund a ve-ebilor for libertati ea ,ostavi vi erani.

Odatit oastea strInsg ea acei haiduci, Unguri pe-deattri, Unguri calari, Cazaci, Po lout In platove de ca.valeri, eu acei boieri vi gloata de iserani de cart vorpomeni Indata one izvoare , el trace lute la Ploevti.

Fara piedeca, pe o vreme minunata ca de prima-varg, pe sept innalchni pe care de 'nnainte se ingrijise ale oeupa, pentru a nu se risipi, dupg stravechea da-ting, copacii eodrilbt 'patriot asupra lui', cgpitanulava de iubit de ostavii sal, cu cari se legase vi prin-tr'un non juraniint, cerut tuturora, antra prin pasulBuzaului, poposind tarasi dupg alt izvor intaiuIn livezile Secaiului Beldy, o ruda a Domnilor mun-tent din neamul lui Mihnea-Voda, s, fiind chiar fratecu acesta. Era hate() zi de Marti, 9 (19) Octombre.

A doua zi se opria supt Brasov, unde ni spunInseranarile de amnia ale color de acolo i se oferiItalia supunerea condiVonala, dad, va Invinge, pentruca pe turn& sa, se fad, Inchinarea deplina. Ba Incase scrise cardinalului In aceasta forma, pentru a-1minti vi mai mult : Joate got In pace, dar nivtePoloni se zice 0, ar fi la Buzau; ci nu stria; iar, deva fi ceva, se va scrie" $.

Cit statu Mihat In aceste parci, data au fost,ca la Prejmer, pradaciuni, le-au facut, marturisesetot Ardelenii cetelor Sirbilor, Bulgarilor, Cazacilor,Ungurilor Invii, dar nu dupa un ordin al Voevo-dului, dorit, din potriva, de a face Ca, In schimbulprovisitlor datorite, populatia sa nu fie supgrata, Intru

I( Did., pp. 364-5.2 Cf. Iorga, In Anatole Academiei Romine ", XVIII, p.. 5.8 Wolfgang Bethlen, Historia, IV, p. 347.

9nimici. Aici se supun Secuii, venind la el in numgr deopt mil.

Se trece apoi prin Pgdurea Dracului, prin Feldioara,.arsg, In drum, prin Mggherus (care nu scapg, nici el),prin ercaia si Fggaras, unde este un conflict cu caste-lanii, prin Carta, cu vechile ruine ale abatiei medie-vale, prin Gusterita. La 17 (27) trupele lui Mihai segasesc In luncile Sibiiului".

Popa Stan n'a spus on acei prin can aflam zi-sele lui n'au transmis cg, oastea de cgpetenie s'a-oprit aici, ca sa vie cellalt corp de luptgtori ptin pasul"Turnului-Rosu. Cronica romaneascl a timpnlui unvenerabil document -de final* asupra cgruia vom maireveni adauge, in forma ei scurtg si precisg. In-semnatul amanunt al Intrarii, supt conducerea luiRadu Buzescu si Udrea Banul, a ostilot Craiovei siale Jliului, cu ale Mehedintilor" II.

Aflam si din raportul muntean despre amesteculiui Malaspina, care se presintg In tabgra Ronfinilorcu doi fruntasi din armata dusmanului ; Moise Sze-kely, menit a fi peste putin el Ins* print ardelean,

i Melchior Bogathy (din Bogata). I se anuntg luiMihai el Intro Imperiali si Andrei s'a Incheiat o In--telegere. El raspunde ca n'o cunoaste, dar In sinuslui" sint scrisod care-i poruncesc 0, atace. Un -ar-mistitiu macar i se core : el II acordg numai penoaptea de la 17 (27) la 18 (28), si, elnd a douaoars, Malaspina se presinta din nou, II pune, In toateformele respectului, la poprealg.

1 CAci se jurase (Mihai) cl acestea nu se fac pe voia lui, darnu poate opri multimea de ostai furiokAd, Aiurea: SeriumToivodae mandatum ut desisterent". In al treilea loc: Ne-minem laedens, imo neque pagum, quia alimenta dederant suf-ficientes" ; Chronicon Fuchzioluptno-oetardinum, II, p.146 i urm.Cf. Trauschenfels, Fundgruben p. 118.

2 Magazinul isloric, IV, p. 293.

10

Din rIndurile ungureti ins& i alto cuvinte veniserldupa trimesul romAnesc cleat aceste propuneri

de Implcare. Andrei, spune Popa Stan, se arata, gata.O. Infrunta, cu cit avea, pe ciobanul", pe plcu-rarul" cel nedestoinic In lupta i cu aceia0 Muda-rogie ca odat5, regele Carol Robert al Ungariei fat1de Alexandra Basarab al Terii-Romaneti In 1330 ,s& -1 arunce dincolo de munti. Mihai rIspunse c6.4 vaarata ce poate pacurarul".

Cronicile ungureti afirmg, Intregind cunotinta.acestor discutii, c5, s'au facut, de o parte gi de alta,cu tot atit de patina sinceritate, oferte, c6, s'au lag,tiat preteiAii. Andrei, la Inceput, ar fi cerut plecarea.navAlitorului, despagubiri pentru stricgciunile Meat,Incheierea unei nou& Invoieli Intro cele doua ten,Dup5., ce se Incheie armistitiul pe o singura noapte,Szek6ly i Bogathy ramilnd ostateci de la Unguri,iar de la ai notri mergind Preda Buzescu i Gri-gorcea Logofatul, a doua zi Mihai triplet aceste ce-reri: Andrei s se supuie Imparatului, s dea o mita.de mii de florini, s nu mai vorbeascl de drepturiasupra Terii-Romaneti, s5, uite tot ce s'a petrecut.acuma 1.

Lupta se Incepe, dup& fireasca raspingere a poma-tiei, prin -atacul dui Mihai In strigatul repetat In trekrinduri, de Isus, la ceasurile 9. Intr'o jumItate de.ceas cardinalul, care, In vemInt de purpar5 se me-zase pe un deal ca 0, vad1 apedea risipa a barba-rilor", Intoarce calul i fuge, ca sa, Be apoi ucis, tn.muntii din sere Moldova, de ciobanii secui la cari au-tase un adapost. Ai lui resista, pan& la ceasurile patru.Erau, spune gi emisariul muntean, In cea mai mare.parte oameni din popor strini In graba," 2.

i Bethlen, 1. c., pp. 876-82.2 Maister Thail Landtvolkh in der Eill zusamben gebracht.11-

11

Vom vedea uncle se poate afla nu Intr'un izvorcontemporan si direct descrierea amanuntita a ac-telor din care se compune lupta. In versiunile pc--vestirii preotului Stan se arata numai c Voevodu)avea la 30.000 de oameni, iar cardinalul abia 6.000,sau, cum se spune aiurea, 7-8.000. Dintre acesti dinurma cad 2.927 numarati, iar o mie slut prinsi; dintraceilalti se scoot 200 de morti si 200 de raniti. In,prada se gasiau patruzeci de tunuri.

Mai avem si o descriere poetica populara a expe-ditiei Intregi. Neprecis In ce priveste tatalia Insasi,Vistierul Stavrinos, reclamat da. Rominii m3cedonenica unul dintre, ai tor, presinta intrarea lui Mihai inArdeal ca o adevarata imigratie a unei Datil Intregi,avind in frunte pe Doran cu familia lui toata si enaverile. Andrei somase cindva pe vecinul, pe va-saint" sau sa piece, si el se supunea acuma po-runcii, cautind doar sa treaca la Imparatul, suzeranullui eel adevaxat. E pretextul invocat de Mihai fatkde propriii sai soldati pe cari si altfel a stiut sa-iIndemne si sa-i ispiteasca pentru a li distiga catmai devotat sprijin.

Toata desfasurarea evenimentelor, planul lui Andrei,strimtoarea lui Voda, trecerea muntilor si Innaintareaprecauta in umbra tor, inclierarea decisiva, cu mo-mentul in care Ungurii credeau a biruinta apleaca,de partea tor, se infatiseaza scurt si cuprinzator astfelin graiul plin de vlaga al vechii cronici muntene I;

Tnteaceia Mihai-Voda se veseli, si de grab& trimisade-si strinse toate ostile, si purcese la Ardeal, asupra.lui Bator Andreias. Trecind muntele, descalecara In,lunciie Brasovului, si acolo venira t4 Brasovenii degse inchinara la Mihai-Voda, cu daruri scumpe. Iar

1 Magazimil istoric, IV, pp. 292-4.

12

Vihai-Voda, dacg, vazu ca, i se Inching, cetatenii, seveseli si trimise la Radu Buzescul si la Udrea Banul,

sara si ei cu toate' stile Craiovei si ale Jiiului-cu ale Mehedintilor, s iasa cu ele Innaintea lui Mihai-Voda, catre luncile Sibiiului. Iar Bator Andreias, dacg.Into lime de Mihai-Vodk ca. au intrat cu toate stileIn Ora In Ardeal, el degraba strinse toate ostile ctpurcese si el catre Sibiiu impotriva lui Mihai-Voda, sifacu cant, si razima oastea lui Bator Andreias de catrazidul Sibiiului. Iar ostile lui Mihai-Voda Inca-se strInsera toate si toti boierii, ci pusera tabarg, lasat la Vestim. Deci, chid fu la 'Octomvrie 17, Miercuri.se aratara strajile lor, si se vazura, ostile unele cualtele. Iar, daca vazu Bator Andreias cum Mihai-Voda-este gata de razboiu, el foarte se Ingrija tare, si voiatuncea sg, se sfatuiasca, de pace. 0 ! nepriceputaminte onieneasca, city, vreme fu de a tocmi tara, sia face pace, si nu vru ci vru.sa tocmeasca, cind nufu nici de un folos; ea, trimitInd unri la altii pentrupace, iar mai mare vrajba facura, ca daca se vazura..

ei navalia spre sfada, si pace nu puturg, tocmi,ci se gatira si se lovira unii Cu altii, la Octomvre 18,Joi. Fu razboiu foarte tare pana seara, si facura Incaa-i tnvinge Bator Andreias, cu Ungurii, dar apoi biruiMihai-Voda cu Muntenii; si mult singe se versa siMune trupuri ramasera pa cImpii Sibiiului. Bator An-dreias, daca vazu ca-i perira voinicii si se sparse.oastea, si fu izbinda lui Mihai-Voda, el tare Incepu ablastama pe Ieremia-Vodk caci scorni pe Mihai-Vodaasupra-i, puse tara, ci Craia si se alese cu pu-inei voinici si pleca a fugi s scape In Tara Leseasca.

Deci dobindi Mihai-Voda Scaunul de CAR) si tot Ar-dealul c1 toata Tara Birsei si toti Secuii. Deci sezuMihai-Voda In Scaun In Balgrad, Octomvrie 26, lutezi Luni."

si

cetatii

de-si

as

cattle,

13

Un om Imparatesc, trines de mult, Inca, din vara,de capitanul din Satmar, Mihail Szekely, pentru a.vedea ce se, petrece In Tara-Rornaneasca, Joan Dartrahi, a lasat i el Inca o povestire, care Intregeste sim-titor pe celelalte 1.

Darahi admite ca Andrei somase la plecare pecinul sau prin Toma Csomortany.

Mihai fusese, de altfel, Instiintat din vreme ce pri-raejdie it paste. Secretarul sau de ungureste, Strbo-RomInul ardelean loan Rat, caruia era 0, puie, faArdeal abia, sa i se taie miuile din cot si picioarele-de la genunchi, destainuieste ce vrea,Valahul". Se opresc solii lui Intorsi din Praga, PetraGrigorgvici Armeandl i Stefan Petnehazy. Acesta,asa i se iea scrisoarea arhiducelui Matthias, eel

-d'intaiu Inghite ravasul Imparatesc.Se fac deci acele pregatiri, perfect ascunse, pentru

a preveni pe dustman prin ofensiva. Se simuleazaatacul peste Dunare; se vorbeste de corabiile duna-rene ce se vor lua. Se dau 20.000 de galbeni Secuilor,

Cardinalul cearca. sa, Inlature o lovitura carp -i parea veni numai de la Imperiali, de la Basta, capitanuldin Ungaria Superioara, din Carvia. Mihai e rugatprin seful sirb Gheorghe Palaticca dea atestatul decredinta cretina care ar putea sa Impiedece actaunea,El se i da, dar trimesul are ordin sa, nu mearga matdeparts decit Casovia. Cind va veni al,t emisar arde-lean, Pancratiu Senyey, el va fi primit noaptea fatabara de la Ploiesti, pentru ca tot noaptea sa i sedea drumul.

Izbitura cade fulgerator. Si de la cei d intain pa4i,se afla dovada Incercuirii planuite : scrisoarea lui An-.drei catre Ieremia: sa vie la Oituz, cu M ldovenii icu Cazacii.

Ilurmuzaki, III r, pp. 423 4, ap i p 427 tia m

ye-

sl,

Jmperialilor

14

Raportul lui Darahi urmarete acum pe Mihai ioastea lui. Si el descrie aceasta oaste, pe care altfeln'am cunomte-o printr'un izvor de 1ntaia mina.

1.100 de ostai. unguri, 1.000 de pedestri qi calari;23.000 de lefegii, pedestri i Cazaci,Moldoveni; 8.000 de haiduci. Apoi Roii de Cara,foarte frumoasa oaste", alcatuita tot din boieri 1.

sfirit, afar de Secui, de boieri, de gloats,de pare& venise toata. Romfnimea ", afar& de cei.6.000 de haiduci sos4i cu Baba-Novac prin Turnu-Roqu 2 maciucile (machokas, In textul latin), cu armafor caracteristica i cu

Mihai li-a promis leafa pe patru luni. Se adaugevorbindu-li, li-a spus cad pang acum au fost cu-

"tare i cutare", jar de acum vor fi domnul cutare idomnul cutare". Si era, asigura Darahi Insui, atitalubire a ostailor pentru el, inclt Ungurii stateau gata

atace In numele lui Tara-Ungureasca In care li se-aflau femeile, copiii, parinW 3.

Pentru a citiga pe Ardeleni, chemindu-i In tabarasa, Voevodul vorbeqte de Andrei ca de un usurpator,de el Insui ca de un chip 1mparatesc". Cad eu,'Tara-Romaneasca i Coate stntem ai Mariei Sale; cevrea, fad, deci ca qi cu al sau; fia chiar, dad, aqa vafi vrind Maria Sa, sa le dea qi unui Tigan, numaiss caute a fi de folos pentru cretinatate".

Asupra luptei Ins* Darahi da qi el amanuntul ca,,de dour on oastea Voevodului la aripa stInga a fostpus& pe fuga,".

1 ,,Pulcherrimum item rosonum, ut ipsi vocanl, exercitum'universitatis boieronum."

2 Bethlen, IV, p. 366.8 ,,Nam tantum in its amorem sui fecerat, ut, in gratiam

plus, unus in militibus non erat qui vel contra patriam cha-xissimam, ubi potioris partis suorum militum, Hungarorum,

calari: Sirbi,

,

ca,

sa

In

suligi.

15

Ni s'a pastrat si o stire despre rgsunetul pe care1-a a vut la Turci expeditia lui Mihai. Aflgm astfePcg, vestea trimeast la Constantinopol de Mahmud Sa--tirgiul ar,ta fuga" lui Mihai In Ardeal cu 15.000de osiafi qi patruzeci de tunuri, farg, a se ti In cedirectie. Pentru a-1 opri, cardinalul Andrei n'a pututstring decit don 4.000 de c6Agre0.

*i vedem pe urmg si In ce fel InfAiseazg VoevodulInsusi trecerea muntilor, printr'o scrisoare slavong,-Indreptatg, probabil, cgtre Mare le-Vizir. El oterg paceTurcilor, dacg Tara-Romaneascg, uncle va expedia%data, trupe cu nobilii ardeleni Moiso Szekely, Senyey,Bodony, Sibrik In frunte e lasatg fiului sau. Deciel tnt,,elege sg rgmlie in Ardeal, si se spune apriat Irkraportul venetian, care dg, impresia produsg .de ne-asteptatul eveniment In cercurile Po4ii: cucerind elcu sabia lui acele provincii ale Ardealului, ajunge a li fiacuma Damn neatirnat" $. La Constantinopol era temereca nu cumva biruitorul sa atace Buda.

Din partea Ungurilor Infrfr4i tirea imediatg lip-seste. La cfteva zile numai (20 Novembre), SigismundForggch scrie din Cluj, care se supusese acuma, mar-turisind cg, dupg ruperea leggturii dintre elementeleostirii lui Andrei, multi dintre ostasi nu s'au opritnici la Baigrad, nici la Cluj, ci mergea care unde-1duceau ochii". Iar, In ce priveste resistenta localg

imposibilg si din causa ridicgrii, pretutindeni, ateranilor romani contra apgsatorului stapin de pingconiuges, liberi, parentes et bona erant, non libenter arma su-merent."

' Hurmuzaki, 1111, p. 531 (raport venetian din 13 Novembre),i 112- 2, pp. 440-1.

2 Avendo egli conquistato colla sua Spada quells provinciedella Transilvania, ne viene ora ad essere libero padrone" (ibid.,III 1, p. 533).

16

atunci acela era mai bun bucuros care putea.mai curind sa-si piece capu 'hnaintea lui". Stapin pao armata de 25.000 de oameni, Mihai nu Intimpina.nicairi un dusman. Prada e ass, de mare, incit pentrua o duce an trebuit douazeci qi dour, de card, de po-vara. i el stie sarsi Intrebuinteze succesul: Tara-Romaneasca o pazeste cu Unguri, iar Ardealul cuiRomini, ceia ce e foarte cuminte". Opositia se reduce.la protestarile murmurate ale nemesilor, cari ar vrea,mai bucuros, in numele Imparatului, o sluga, din celscare fac focul la Curte" 2.

De o mare important, e raportul cardinalului Ma-laspina'.

Prejatul roman, foarte Ingrijit sa puie in relief pro--pria sa personalitate si sigur de talente diplomatice-extraordina,re., arata intaiu, In chiar cuvintele lati-nesti care au fost intrebuintate, ce i-a spur 1a- 1nceputcardinalul: Nebunul asta, se gindeste sa, fuga, dar eun'o sa-i ingaduiu, Si nu ma Indoiesc voiu sfasia pepcinele acesta" 4. Andrei provoaca pe Mihai, vorbindu -i,i de Imprejurarile nasterli lui, dintr'o legatura pe.care Biserica n'a binecuvintat-o : fiu de curva"...

Mihai, din parte-i, rabda; el ateapta In loc tarepe Secui, zice legatul, de sigur ins& ostile oltene.

Nu-i past, de pagubele suferite de ai sai In citeva.harte, far& Insemnatate. In curind, la venirea aju-toarelor cardinalul vede ca s'au cam schimbatlucrurile" 5.

Aturici !neap staruh4ele pentru impacare ale tri1 V. lor Istoria Rominilor din Ardeal II, capitolul respectiv2 Hurmuzaki, III', pp 360-1.3 Ibid., III', p. 511 el urm.I I to nebulo meditatur fugam, sed ego non permittam, at

non dubito me devoraturum istum canem."6 "Mutat i un poc la faccia dells co e

'

ca

mesului papal, care e primit in tab.ra romAneascA deo suta de ostasi cu sulite apoi de Mihai incunjuratde toad Curtea, 1.000 de oameni cAlari. Se dau toateindreptatirile Voevodului pentru Intreprinderea lui. Nuse uith indemnul la plecarea din Cara lui de moste-'nire, pe care, de la inceput, i-1 dase rAul vecin. Searata Si scrisorile prinse cAtre Ierernia,, intArindu-seastfel In &ma puncte esentiale spusele lui Darahi.Malaspina are naivitatea de a credo ca Rominul arpleca data i s'ar da o sump, oarecare de bani. Bapoate ar fi trecut impAratul? cum si alt izvce., ospune, reproducind cuvintele de Inselare ale lui Mihai.

Lupta ar fi inceput cu sfidarea artileriei ardeleneycare trage de tr.ei ori, in plin. Cavaleria lui Andreiizbuteste a pun In neorinduiala oastea romAneasca,pe care Malaspina ar fi vazut-o cu ochii lui fugind, plug.ta curtea Voevodului Ins*" 1. Dar Mihai, cu,?.200 de

azaci, Poloni Secui, restabileste situatia, ,cu ceamai mare vitejie i indrazneall, prin pericolul la cares'a expus" 2. Kornis tradeaz atunci la prins"adeca, nu farA, bAnuieli asupra credintei sale, Andreifuge, mai ales c, de si artileria-1 apArA In fats, Si-bienii nu-1 sprijina cu tunurile for din spate..

In sfirsit legatul asigura c. dupA, lupta Mihai i-arfi cerut mediatia si ar fi revenit asupra cererii, affindde fuga cardinalului. Aceasta trebuie sA se inteleagadoar in .sensul 0, el a crezut un moment in putinta

Et io, che era presente, non solo vidi fuggire la fanteriala cavalleria, ma anco i carri che portavano le artiglerie e la,

supellettile di Michele e gl' istessi cavalli che erano riservatiper la sua persona."

2 "Con grandissimo valore e temerita, per it pericolo_ a cheegli s'espose." El ar fi avut 48-50.000 do oameni (27.000 deelita), iar cardinalul 15-16.000.

2

17

Si

Mihai: s,e

I

e

la

@i

18

unei a doua lupte, pe care voia s'o evite prin mijloacecare-i reugisertt Si pang aid ca sl Incurce pe vrajma.li.

In afar& de notele contemporane ale Saeilorscurteqi sincere , versiunea ungureascdr a luptei de la e-limber s'a Inchegat mai tirziu numai pentru ca, dupdSimigianus, dupe, SzamoskOzy qi dupe, alte izvoarepoate, sd, se presinte, complecta gi In cele din urmd,amanunte, pe paginile compilatorului din veacul alXVII-lea, Wolfgang Bethlen.

La Mihai erau trupele pe care le cunomtem : seadausesera 1.200 de Cazaci, reveniti la dlnsul dupdce trecuserd la dugman 1. El aseazd astfel elementeledisparate ale puternicii lui otiri : la stinga Baba-Novae cu Haiducii, la dreapta Slrbii caldri, la mi.*,Gheorghe Mak6 cu Ungurii. Pe ling, Cazaci, Mihaiare cu el foarte multi Way* romIni 2, Curtea fa-langa", MO, Vodd, o mie de Secui ca strajd, boierii,(Roqii, Mdciucile) qi, firete, In fund gloatele.

Clt privegte fortele cardinalului, ele se compun dino mie de cdldreti ai lui Moise Szekely, din abia 300de Poloni (cavalerie grea cu platoe), din pede4trii ora-qelor saseti, din cei 600 de soldati aleqi ai alba-qtrilor", din calare0i gardei i din contributia comi-tetelor. La aceti Unguri se adauga In ultimul mo-ment trupele, In mare parte romaneti, ale Banatului:din Lipova, din Inau, din Lugoj, din Caransebeq (gicu Francisc Lugassy, Lugojeanul, nobil cu nume ma-ghiarisat) i Secuii din pdAile Arieului i Murd-qului: Rominii se afld i ei tot In acest centru al otii,care pazete pe cardinal. Pentru a.se micqora ruqineazdrobirii se aiirmd. ad din cei 9.000 de oameni abia5.000 erau soldati adevarati a.

I Trauschenfels, o. c., p. 51.2 Ingens Valachorum equitatus" ; Bethlen, IV, p. 396 fji urm.8 Ibid., p. 389 $i urm.; SzamoskOzy, ed. Academiei Maghiare,

III, p. 324.

19

Iata acum in ce fel se desfkura lupta. Doua co-horts polone incep, din lagarul romanesc, atacul, pecind tunurile lui Mihai trag, dar ran, peste capeteledumanilor. Indat4 desertiuni se produc din partea-Ungurilor. Trece la Mihai i Rominul .Daniil Zalasdy,crescut in familia Torok, Haiducii lui Baba-Novac dau.o puternica lovitura, pe care o respinge Lazar Istvan.

E acum rindul Ungurilor lui Mak6, din centru, caritirnesc companiile lui Lazar, ramas Insui pe cimpul

de lupta. Moise Szek6ly incearca un contra-atac farasucces. Numai Petru Huszar oprete debandada. Laizbitura lui trebuie vii intervie Mihai insufi, deci partearomaneasca a Wit-H. La vederea navalei lui ca laCalugareni in sufietul generalului insui al lui An-drei, acum fugar, se petrece procesul de qovaire care-1mina pe acest Romin de singe (Corni) linga stea-_gurile romanecti.

De fapt, lupta era astfel citigata. Dar desperareaas puteri efilor ramai credincioi causei cardina-lului. Pe ling& Moise i Huszar se string in aceastafalanga a ultimei sfortari un Stefan Tahy li alt Ro-min de singe, care fusese i auxiliar a Domnilor-notri, Andrei Barcsai (Birseanul). Izbutesc a patrunde-pang la tunurile lui Mihai i a le prinde. Rominii

aripa sting& a otirii, se retrag pe un deal pa--duros. De aid pomete arja cavaleriei polone, i la'vederea el Polonil lui Andrei se desfac din rindurileUngurilor. In zadar la apusul soarelui Nagy face sa,se dea o ultima salva de artilerie, in semn de sfidare.Ni se vorbete i de sfaturi in timpul noptii, ce pri--vesc la posibilitatea unei revanqe. Ce-a fost atunci,ni -o spune Forgach.

Ca informator ardelean trebuie relevat i anonimulpe care incai 1-a gasit in colectia de manuscriptea lui Hevenessi.

20

Foarte precis, el cunoaste o solie din 25 Septembre-a lui Mihai catre cardinal (Vistierul Damian si altboier) pentru a-i cere sa fie lasat a trece prin Un.-garia catre Irnparat, apoi o alts, solie, a lui MihalceaBanul si a lui Gheorghe Rat.

In ce priveste lupta, iata cum presinta el oasteacardinalului. In prima linie 1.000 de calareti ai luiMoise Szekdly si lui Toma Csomortany. Apoi la aripi1.600 de pedestri cu tunuri. La aripa dreapta FrancisTorok, la stinga Lazar Istvan si pedestri din Brasov.In alt rind calaretii lui Stefan Csoky, lui Petra Huszar,lui Stefan Tahy, lui Zalasdy si lui Bogathy. Apoi oasteacomitatelor, comandata de Senyey si Tholdy, Ravazdy,Bodony si Baltazar Kornis. Gaspar Kornis si Sibrik co-manda curtenii, In numar de 2.000; la aripa alti 2.000de pedestri, la spate alti 600. N'ar fi lost, de toti,mai mult ca 9.000 de oameni.

Moise ataca;, In asalt piere Lazar, vechiu ostas alregelui polon Stefan Bathory, Kolbas (RomInul Cal-baza din Urmenis) si altdi. Nobilii, Curtea duc mai de-parte atacul biruitor. Mihai restabileste lupta. La dinsanu mai ieau parte insa, Moise si Benedict Mindszenty

Asa, s'a luat Ardealul de Milii. '

I Notam EA cifrele greite ale unui Prejmerean despre pierderi (Quellen der Stu& Brand, V, p. 434): 2.040 de Romfni, 3.027'de Unguri, 350 de Sari.

IL

Lupta pentru Moldova.Cele spuse aa cum le-am interpretat de nun-

.ciul Malaspina despre grija lui Mihai ca nu cumva s&-afle i dupg, victoria lui o noun oaste ardeleang, cA.cicardinalul Andrei Ii opusese numai o parte din pute-rile ce putea string, se adevereqte qi prin anumiteconstatAri, cuiese In cronicele ungureti, despre 'pre-senta la Odorheiu a Sirbului Palatici i mai ales despreexpeditia de prada in Ardeal a lui Stefan Bocskai,viitor print at terii i chiar rege al Ungariei rasculatecontra Imparatului, care Innainteaza. cu 2.000 dehaiduci, prada satele Gilaul, mai veche regedinta prin-ciara, Feneg, precum i MAnaturul i suburbille pro-priu-zise ale Clujului 1.

Facind Intrarea In Alba-Iulia Fili stralucitorul sautriumf, dupe, datina neamului sail mai mult dectt dupadatina terii cucerite, Mihai se grabeste a merge laBrasov (28 February' pentru a primi aici de la tri-inesul Sultanului, Aga Huraia, un steag pe care aveatot interesul s-1 considere ca Insemntnd infeudareacu provincia turceasca a acestui Ardeal ; Petra itn ill

1 Beth leo, 1. e., pp. 439, 462-5.2 Czack, In Quellen der Stadt Brand, V, p. 377.

22

infeodat deosebi en Tara-Romaneasca. Cu acest prilejpentru a impune Turculni ca si Sasilor, Domnul dadaun stralucitor 'spectacol militar, Insirind 7.000 de oa-meni si facind O., se dea cu tunurile la, sosirea AgaLLa 16 Mart 1600, el se Intorcea in Capitala lu I.

()stile cele multe se gasiau fmpaiIite In cvartire,pe socotQala nobililor si a oraselor, si, cum bani nu_sosiau de la totdeauna pretentioasa, dar si totdeauna.ieftena Viena, mercenarii Isl. luau, pe finga IntreVnerea.neaparata, si ceva din solda neplatita, crescindu -seastfel nemulOmirea, provocata si de atitea alte mo-tive, contra cuceritorilor. Dace Secuii fusesera Indata.trimesi acasa, gloatele for fiind eel mai neastImparatelement de tulburare contra nobililor de oriunde, dacese licentiasera si contingentele comitatelor, 1.500 deUnguri iernau In Tara Birsei, Cazacii erau la Uroiuling& Deva, Sirbii prin deosebite locuri, pe la mosii;Mihai pastrase pe linga sine numai o parte dintreRomlni, pe cei o suta de beslii turci $i pe naimitii.cei cu doi on trei cal".

0 lista de plata, scrisa in romaneste ni arata In-treaga compositie a acestei ostiri.

Ea cuprinde pe Cazaci: ai lui Branetchi, Valaoschi,Ocesalschi si Rastopeea: 2.917 calareti, cei pedestri18; Ungurii lui Grigore Mak6, 916 calareti; Moldoveniilui Mirza, inghelachi Si ai hotnogului Lupul, 1.452calareti; Sirbii lui Petco si Necula capitanii, 1.608;calareti; besliii sirbi ai lui Marco hotnog, 40 de call-reti; drabanVi lui Jivco Rosul, Mirda Janos, Nedelco.

1 Symigianus, pp. 203-9; Quellen der Stadt Brasso, V, pp. 286-8 rTrauschenfelF, pp. 118-9, 152.

2 Duorum ant trium equorum stipendiariosg: Symigianus,.pp. 200.3. Cf. Ili Bethlen, I. c., pp. 491-5.

23

si Radul cApitanii, 4.000 de pedestri, i ai lui JiveoNegrul, Mic14us Capitanul Dumitru hotnogul, 2.010;tunarii cei vechi ai lui Mihai, cei ai lui Andrei, dra-banii de la Poarta", drabanii unguri" 200 , ailui Francisc Thiiry; cei 120 de calareti ai lui Sibriksi Ivan Brancovipi,plus comi eii, stegarii, sichireasii"de la tunuri, satirgiii, sichireasii de la leagane"altii, de cei cu left marunte"

De aspru cu toti oamenii sai ca Tudor Vladi-mirescu mai tarziu, si cu acelasi resultat final fa0de vitejii jafului , de si era In stare a oslndi pecineva ca la Brasov, pe urma, In Iunie pentrupiste cirese furate, Mihai trebuia, s crute totusi peacesti aspri i desmatati profesionisti ai razboiului,avind nevoie de ei pentru exped4ia pe cars o pre-gatia in Moldova.

Ce voia el acolo ? Singura pedepsirea unui vechiudusman, rasbunarea, cum a pretins, a uciderii, a tra-gerii In leapa, de Ieremia Movil a vechiului sau tova-Ta contra Turcilor Stefan -Voda, Razvan ocupareaunei teri spre care-1 indemna instinctul lui de Ro-min ? Se pare ca, mai mull decft atita.

De atita timp, el avea legaturi cu cneazul din Ostrog,Constantin-Vasile, ortod9x, IntrEqinind rel4i cu Bise-rica greceasca din Statele Sultanului odata fusesepe acolo Nichitor Dascalul, ucis de Poloni pentru unel-tiri politico, iar acuma soaise abia Chiril Lukari, vi-cariu patriarhal la Constantinopol , ocrotitor aldascalilor de greceste, ca acel Palamed, cIntare4u1 lui

1 ,Analele Academiei .Romine, XX, pp. 468.9. Cf. ibid., pp. 471.2.2 "Se socii sui, Stephan', mortem, Vaivodae moldaviensis,

armis ulturum"; Symigianus, p. 203.

si

siI.

si

,

I,

24

Mihai Insusi', si, mai presus de toate, Busman as-onus al regalitAii polone, cataliee 2. Prin acest prie-ten firesc al aciunii sale, marele ,ostas se InOlesese,

spune un izvor contsmporan, reprodus de Beth lenArdeleanul , si eu alVi multi cari erau In Poloniade legea rasgriteang,". i radejdea lui era sa, desfacg,unitatea, factice, a acestei Polonii Inarcate de Tinu-turi rusesti si sg, atragg, la sine partile cu care aveaca legaturg, religia 8. In complotul care nu si-a produsresultatele ultimo, dar, de existat, a existat farg, In-doiald, !litres cumva si, acel nou stapinitor de laMoscova, acel rival al regelui polon, care era BorisGudunov, usurpatorul de pe tronul Resilor rasariteni 4.

i fa45. de Ieremia se intrebuinta acelasi sistem deInselare ca si fatg, de Andrei Bathory. Un agent apu-sean al lui Mihai merge,:In Mart Inca, la Curtea Dom-nului Moldovei, pentru a propune o casatorie tareuna din fetele acestuia si Intro Nicolae-Voda Petrascu,fiul lui Mihai si inlocuitorur lui In Tara-Romaneasea.Si, stiindu-se cg, Sigismund, fostul print ardelean, e laSuoeava, undo petrece cu pomp si zgomot, i s'ar fi

1 Despot-Vod1 petise pe copila de sapte ani a lui ConstantinIorga,Houveatix mate'riisux pour servir a Phistoire de Jacques Ba-silikos i'llerazlide, Bucureeti 1900, p. 60 nota.

2 Cf. si Hrusevschi, Culturno-nalionalni ruh na Ucraini v XVI-XVII vile, Chiev-Lemberg 1912, p. 89 si urm

I Inclinari ad se complures qui in Polonia religionis graecaeerant, non ignoraret. Et non unius ant alterius provincial indeiactura timebatur, sed totius regni Poloniae eversio, cum nonobscuris argumentis appareret Michaelem regtium peters" (Beth-len, 1. c., p. 499). I .s'a atribuit lui Mihai si intentia de ase face rege in Ungaria: Ad cuius coronam aspirabat et cuiusputiundae spe (regis nomine interdum ab assentatoribus voci--tad et ab braim-Balsa regis titulo salutari gaudebat) vehe-retur, prima opportunitate invaderet": Symigianus, p. 209.

a Ibid.

25

vorbit si acestuia, Insurat cu o princes& austriaca,de eventualitatea unei casatorii cu Florica, fiica Voe--vodului ' Inca din Mart-April regele Poloniei stia depregatirild lui Mihai si, plingtndu-i-se de dinsele, elafig, de la acesta ca se simte primejduit prin unelti-_rile is Poarta ale Moldoveanului si ale lui Ioan Za-inoyski chiar ; doi soli poloni mersesera In Ardeal cudoleante In aceasta privinta 2. acum acelasi Mihaivenia cu asigurari asa de formate si cu asa de ma-gulitoare propuneri Orice ar fi crezut Ierernia, el fuprins total nepregatit, aflandu-se insusi In Trotus, lanunta unei rude S.

Exped4ia moldoveneasca porneste la Inceputul luiIMaiu, cu un numar de trupe romanesti si secuiesti4,care se poate socoti numai, Intim cltva, duparile BistriOnilor contra greutAilor de cvartiruire 6. SeInseamng, acolo trecerea In Moldova a Secuilor Mura-ului si a Haiducilor, In numar de 6.000, a Sirbilor lui

Petcu Odobasa, 1.000, a Ungurilor, Polonilor si Cazacilor,cu Moise Szek6ly, 3.000; orasul a dat 2.000 de oa-rneni cu Vornicul Dragos 8. In Sruntea trupelor ungu-resti stateau cei mai influenti si mai respectAi dinefii lor, un Stefan Csaky, impunator batrin, si vi-

leant Moise Szekelv, apoi Pancratin Senyey.Acestor ostasi numerosi si deprinsi cu biruinta

Trauschenfels, o. c., pp 164-5; Queilen, V, p. 288.2 Hurmuzaki, Supt. IP, pp. 583-4 (no. ccexi). Cazacii lui Pro-

,copie Saracovici se jurau regelui c n'au de gind sa primeasciofertele Munteanului; tibick, pp. 586-7, no. cccxii.

8 CL Symigianus, p. 203.4 Ar fi fost cu Mirza 6.000 de War' pedestri; ibid., p. 207.6 Hurmuzaki, XH, p. 955, no. mum. Cf. Symigianus, p. 203.8 In %rill statuseri 500 de beslii, 2.000 de Sirbi, 2(0 de oa-

ineni ai lui Francisc Logassy, 400 de Cazaci.

Si

Vinge-

ci

26

Domnul Moldovei nu li putea opune neavind oasts%proprie decit cele citeva sute de Poloni pe care ile lasase ling& dfnsul acel ocrotitor care-I asezase intScaun la 1595, puternicul, hotaritul si priceputul Can-celariu si Hatman al Poloniei, loan Zamoyski. 200,de calari poloni trimesi In cercetare furl talati. Ceice paziau Suceava nu vor Intirzia s'o predeie i.

Cronica romaneasca, si mai sus citata (a Buzes-tilor), pomeneste o lupta la un loc anume Jastea",un razNiu mare, oarecita vreme", in care multiMoldoveani si Leasi perira". Deacii Moldoveanii dea-der& dosul a fugi, si Leasii asijderea, pang se apro-piar& de cetatea Hotinului. Deacii iar se oprir& a da.razboiu. Mihaiu-Voda Ii pripi. Et, dace, vazura ca vorperil toti citi scapara se Inchisera cu Ieremia-VodAIn cetatea Hotinului 2."

Lui Ieremia, deci, nu-i ramase decit sa iea ca fugardrumul Hotinului, unde stia call poate afla scaparea,,si sa lase in urma a se pustii complect pamintul teriisale, asaincit, de fapt, citeva zile ai lui Mihai trebuirA.sa se hraneasca numai cu buruieni S.

In scrisoarea lui de la 3 Maiu, data Inca din Su-ceava, Ieremia Movill anunta ca o parte din oastea.dusmanului sou e la Brasov, Voevodul Ins* gatindu-se a veni intfacolo pentru a intra pe la Oituz,pe cind una din despartirile armatei lui va patrundepe la Bistrita si Ceremus, iar alts, cu Nicolae-VodaPetrascu si tutorii lui, pe vadul Rimnicului 4. Pest&trei zile cererea de ajutor catre Poloni, facuta noaptea,

1 Pentru predareap. 286,

2 L. c., p. 297.3 Hurmuzaki, Supl.i Ibid., Supl., II 1,

CApitanul (ed. lorga,

ei de Stanislas Trezka, Szamoskozy, HI,

II', pp. 595-6, no cccxvni. V. $i mai jos_pp. 596-6, no. cccxvni. Dupli Constantiap. 94), trecerea for se face pe la Focsani.

27

e desperate. Iar la 18 din aceiasi lung Ieremia recu-noaste retragerea, infringerea in cursul ei si oprirea fnHotin dupg dorinta celor din jurul sau, de si el Insusiar fi vrut sa tread, la Camenita'.

Din partea lui, Mihai era la Prejmer, cu 5.000 deamen; Ia 2 Maiu; la Brasov In ziva urmatoare. La,RIsnov 3.000 de oameni din avangarda pradau. Fara,zabavg, Voevodul se indreapta spre granite, pe careo trece pripit, cu 2.000 de ostasi, dupa, 6 Maiu 2, La.11 II vedem scriind din Roman, cu vestea ca ostasii,mor de foams" $.

El nu merse ins, !Ana la biotin, spune Ieremia, ci seretrase la o mil, Innainte de puternicele ziduri, Cudouasprezece turnuri 4, I,sind, ca pentru asediu, 2.00ade pedestri si 200 de calari 3. Pang Ia sfirsitul luniisi acestia erau sa se ratraga, fara sa fi asteptat ve-nirea tunurilor grele, si Zamoyski se Intreba data nue o curse pentru ai sai, data nu se cautg un alt vadsau dacg, In EMIR,/ nu s'a ivit vre-o primejdie inArdea16.

WA cum biruitorul expune Insusi biruinta sa. Triteascrisoare din Suceava, 16 Main, el vorbeste aca catrecomisarii imperiali: va Instiintez ce bun noroc mi-a.dat Dumnezeu: spre binele crestinatatii si spre folosulImpgratului am luat Tara aceasta cu ajutorul lui Dum-

I Ibid., p. 597 yi urm.2 Quellen, V, pp. 288-9 Chronicon Fuchsio-Lupino-Oltardinum,

II, p. 155 ei urm. La 6 (16), dupit cronica romiineasca (Magazinutistoric, IV, p. 296 )

3 Hurmuzaki, XII, Is. 900, no. mccLiv. Cf. p. 920, no. mcci.xxxiii.Platter von den Paumen".

4 Ibid., p. 942, no. mcccxxiit.k Ibid., Supt. II 1, p. 604, no. cccxxiv.-6 Ibid., p. 603 1 urm.

28

-nezeu. Mai mare dugman decit acesta n'am avut.Dumnezeu mi-a dat Cara In mina". Iar la 20 Main,de supt Hotin, undo cltigase lupta la 25, stand acolo,patru zile 1, el adaoga cele ce urmeaza: Moldova,care a lost razvratita, de la un timp Incoace fats, decreqtinatatea 1ntreaga, am luat-o, slava Domnului, azisupt stapInirea noastra. Pe Domnul ei, Ieremia-Voda,-cu toata oastea lui, 1-am gasit peste Nitru, batutu-1-am qi, trecind in Tara Lefeasca 2, cea mar bun partedin oastea lui s'a Innecat In apa, cu cari era siprintul Sigismund, dar i el noaptea, cu toata pri-mejdia ce ameninta pe multi, a fugit dincolo de riu.Care izbinda s'a ciqtigat pentru Dumnezeu, pentrucretinatate i pentru noi. *i dumneavoastra Inca sava bucurati, sa, multamiti lui Dumnezeu. Va dam de-Fitire ca, rfnduind Wile la hotarele (et-U., fara nicio za,bava qi noi vom veni In mijlocul vostru3."

De la Hotin, Mihai merge la Iai, Capitala cea noun-a Moldovei. Aici tine, la g Iunie, Sfat cu boierii, iipune la juramint, aeaza, ca loctiitor pe Marcu-Voda,fiul lui Petru Cercel gi deci propriul sau nepot deTrate, ii di ca sfetnici prinaipali_pe Banul Udrea, peVistierul Andronic Cantacuzino, pe Sava Armaul qipe Negro Spatarul 4, i, in acelai timp, cauta all lega'tara, dind ecutire de bir pe mai multi ani locuitorilor din.pdrfile pradate, cu indatorirea de a face luptd de ostafi.Baba Novae, cu Sirbii, e trimes, la 4, sa ocupe partite

1 Ibid., IV 1, pp 72 -2, no. LIX. Cronica Buzestilor spune a Mi-hai-Vocid Incepa a bate cetatea, si o Mull trei zile, iar, dacdvazu MihaiNod4 cd nu o va putea sparge, puce paznici Impre-jarul cetdtii si se Inturnd In Moldova, In Scaun, In Iasi"; p. 297.

2 La Bethlen, IV, pp. 490-9, se pomeneste o incursie In Po-cutia.

8 Ibid., XII, pp. 909 (no. MCCLXIII), 912 (no. mccuix).4 Cronica Buzestilor, p. 297.

29

de jos, smulse nu de must timp de la Turci, Tinuturila-Benderului, Chiliei 1 Cetatii-Albe 1.

Indata dupa aceasta, la 24 Iunie era Inca laIasi 2 rechemat In Ardeal de vestea sosirii pleni-pote4arului imperial, dr. Pezzen, Mihai se Intoarce,In Ardeal. Sta cinci zile la Brasov, si la 1-iu Iulie iea.drumul spre regedinta sa obinuita.

1 Ibid., XII, p. 951, nota 1; IV 1, pp. 72-8, no. LIN. V. mai ales:.Incolis oppidorum et possessionum per milites igne in nihilumredactorum ad sex annos libertas data est". Cf. ibid., XII, p.951, no. mcccuni: Der Herr Waida hab vier Spanschafften jnnder Moldau gegen Bender, Killi. Akerment auf vill ..Tkr Zinss undSteuer frey gelassen, dann sie jnn der Treu bestendig bleiben".

V. pentru lupte gi Chronicon Fuchsio-Lupino-Oltardinum, p.155 i 'um, V. gi Quellen, V, p. 288 urm. (se dd ca datd aluptei Marti dupa Pentecostd, 1-iu Iunie st. n.).

2 Hurmuzaki, III1,1a aceasta data. Laza la Suceava comandantpe tingurul Kaptury.

ci

-

Lupta cu Basta : Mirislau.Inca din timpul petrecerii In Moldova Voevodul

anuntase ca gindu-i sta, acum la cucerirea cetatilorbanatene Amaze Inca, de i Sigismund Incercase a lelua prin aisediu, In mlnile Turcilor: Lipova, Inaul, Timi-,oara, chiar i Oradea 1. Pentru aceasta se spune ea.el ceruse Imperialilor 1.000 de calareti germani, 2.000.de husari, 500 de muschetari ". Erau O. vie mai multi,

dar contra lui.Caci complotul nobilimii ardelene pentru izgonirea

lui era acum alcatuit. Gasim planul Intreg In niqtemarturisiri de spioni unguri la 21 Iunie 8. Magnatii dinj urul Voevodului Intrebuintasera chiar expeditia dinMoldova pentru a Intra In legatura, cu fostul for sta,-pin i en Ioan Zamoyski. Ultirnele hotarfri fury luateacolo, supt Hotin. In memorialul sail din 1601, Mihaia,sigura, ca era vorba chiar ca Mako, initiat In complotcu Szek6ly i cu Sibrik, sa.-1 Impuqte prin tradare .

In August, supt cuvInt ca se gatete lovitura contra1 Hurmuzaki, IV I, pp. 72.3, no. La; Symigianus, p. 226.2 Hurmuzaki, XII, p. 955, no. MCCL.3 Ibid., p. 947, no, MCCCXXXII.4 Hurmuzaki, IV 1, sau Papiu, Tosaur ; traducere In Iorga, Seri-

ori domne)ti, p. 114.

81

Timioarei, Mihai alma& adunarea intregii otiri a'provinciei la Oratie intaiu, se pare, i apoi la Sas-Sebes. Dar nobilii, in loc sa vie acolo, pretexteaza lipsade furaj pentru cai i se string la Turda, unde seformeaza raped o tabara, care crescu pang la 12.000de oameni, cu patru tunuri 1.

Mihai, din parted lui, trebuise, in ultimele timpuri,Insemne o slabire a otirii lui, neregulat i nein-

destulator platite. Din Moldova Inca trimesese acasape fiul sa,u. In cursul calatoriei militare prin aceastalard, unele elemente se desfacusera, de la el : Ieremia

oferia zece zloti pe luny, calarilor, ase pedetrilor

32

La 10 Septembre nobilii publicara, declargia for'contra lui Mihai. Razboiul Ineepuse. Indata o sama de,.Sasi, ca acei de la Bistrit,,a, tradeazL Se desfac chiar-unii dintre curteni si beslii.

Soarta era sa, atIrne de la botarirea capitanului im-perial din Ungaria-de sus, Albanesul Gheorghe Basta,.vechiul rival al Voevodului pentru stapinirea Ardea-lului. Conform ordinelor precise de la Curte careIns a-1 poruncise a sprijini pe Mihai , el Innainta spreArdeal, pe la Satmar si pe la Maitin. Ladislau Pete,comanda vangarda. El e acela care a innodat celed'intaiu lekaturi, In calitatea lui de Ungur, cu acestirebeli. Basta, care primise o solie de la Mihai, cumTom vedea , se hotarf, la capatul unui dramatic Con--siliu de razboiu, O. faca acelasi lucru.

Lupta o cunoastern din trei izvoare mai ales. Dou..vin de la Basta si de la ofilerii lui, al treilea e o cronies.ungureasca din acel timp.

Achille Tarducci, ofiter In trupele imperiale, socoate-ca, atunci eInd sosi la Turda, pentru odihna unei sin-gure zile, Basta avea 6.000 de oameni, en opt tunuri,,iar In NO. statea Domnul cu 20.000 de pedestri i12.000 de calari, avind si 27 de tunuri ',

Mihai Incercase pacea cu nobilii, trimetIndu-li umcleric catolic si pe pastorul calvin din Alba-Iulia, caritrecura imediat de partea unui dusman pe care-1 do-riser, asa de mult. Lui Basta-i adresa, o somAie pe-care o presinta Petru Armeanul, atragindu-i atentia.a de izbinda sau neizbinda acestei actiuni samavol-nice Ii atirna capul. Basta raspunse degajat i despre-

I Alta atiri contemporane dau 10-12 000 de oameni lui Mihai.20-30 000 rebehlor (Hurmuzaki, IV', p. 135, no. cxxin .

33

tuitor : in puterea unei vechi faime, pe care se simtiaIn stare s'o mai apere, ba poate s'o si Innalte, somape Valah" sa paraseasca, fall, zabava, Cara, pe carea venit s'o iea In numele Imparatului. Cel jignit astfelfacu sa se traga, In mijlocul noptii, tunurile In semnde sfidaie.

Alesese un be ca, data, la Calugareni : acelasi spAiuIngust, acelasi sprijin pe dealuri, care trimet o limb&fntr'acolo, aceiasi apa taind drumul. Dar Basta, expe-rientul general venit din Flandra, n'avea orbul entu-siasm al lui Sinan, compatriotul sau de lege turceasca :el hotad retragerea si sili si pe Unguri, cari credeauca onoarea nu li permite a pieta, sa admits o retra-gere, strajuita. In coada de solidele lui trupe germane.Mihai incepu urmarirea, si se vazu oprit brusc de nouaformatie a lui Basta.

Asezarea ostii lui pe drumul care duce, la Alba-Inlia caci el alergase krabit, fail a mai astepta pefiul sau, care, `cu 6.000 de oameni, RomIni, Sirbi, Un-guri, se framinta in munti, unde avu, la 12 si 14 Sep-tembre, Rugg, Bran si pasul Buzaului, dour, eiocnirinenorocite ea pasii tradatori ai Brasovului ', pe RaduBuzescal, care veni pe la Sibiiu, pe Delimarcu, cu 2.000de Sirbi, si contingentul moldovenesc, de 1.000 de os-tasi, al Armasului Sava, oprit Inca grin muntii Secui-mii, e data astfel : la dreapta, cavaleria, spre apacare, venind din munta, strabatea locul ingust ; spremunte, infanteria ; 500 tie pedestri, fara tunuri, In a-vangarda.

Din partea lui, generalul Imparatesc avea la mijloc3.000 de Germani pedestri, Intro reiteri, Wart silesieni,In numar de 1.500; innainte, la dreapta stosese 300

I Hurmuzaki, IV1, p. 139.3 Piutosto un tagliare the combattere." Ad usul la Hurmuzaki

IV 2.

3

34

de muschetari, spre munte erau ]ante si infanterieungureasca; alts infanterie ungureasca, si la* la stinga,spre apa.

Lupta e schitata pe scurt: locotenentul-colonel deRadowitz ataca o grupa de 3.000 de calareti-ai luiMihai, pe cind Basta cade asupra infanteriei. A fostmai mutt un mace[ decit o lupta '." De la biruitori arfi cazut abia patruzeci de ostasi, acelasi fiind numarulranitilor. De dusman ar fi petit 10.000 de oameni dinoastea lui Mihai, iar 20.000 i-ar fi ucis in cale sateleungurestr.

Lupta ramine astfel neexplicata in ce priveste hota-rirea si partea adusa de fiecare dintrb protagonistipentru a o face sa se ispraveasca in folosul sat).

0 intelegere deplina o putem afla numai In aceledestainuiri ale lui Basta insusi, pe care Je-a pus inBoris Italianul Ciro Spontoni, In asa-zisa Historia dellaTransilvania (1638).

Dupe, ce ase pomenesc negocierile pe care si dinTarducci le putem cunoaste igdestulator 2, se aratacercetarea vrajmasului facpta de unul din ofiterii ger-mani ai lui Basta. Rothall; prin doi-prinsi din aceastaceata afla Mihai de apropierea omului care venia sadistruga edificiul intemeiat prin vitejia si istetimealui. tsi pierde firea de minie: plena di rabbia e dt gransdegno.

De la Turda, generalul din Casovia se coboara, faragraba, spre Alba-Iulia. La 16 el se afla amnia in ses,cu 18.000 de oameni, Ardelenii formind avangarda. Unsingur popas pe Muras, la Ujvaros. In ziva de 17 el

1 Bethlen, ly, pp. 591-2: Traucchenfels. p. 138; Hurmuzaki, XII,F. 1034 i urm.

2 Hiatoria, pp 103-7.

33

Cede satul Mirislgului si, in stinga, piedeca riului. I sespune ca la Mihai sint mai putin de 40.000 de oameni.

Ochiul lui Incercat descopere indatd si cealaltd pri-rnejdie, mai mare poate dectt superioritatea numerica

prisosul artileriei la Mihai, care avea dougzeci si.septe de tunuri: tgria locului. Asezarea lui era asade tare si asa de prielnicg, incit n'avea nevoie s seteamd de nimic, oriclt de puternicd si de solidd arfi fost oastea din fats'."

De altfel, in harta Ardelenilor lui Stefan Csaky cucei 1000 de calari poloni ai lui Mihai, acestia biruie,Trebuie s se dea un ordin strict de a se opri oriceIntreprindere aventuroasa, pe sama proprie. Se cautdnumai a se raspinge Polonii, ceia ce se face prin dougregirnente germane: al colonelului Pezzen si unul sile-sian, garnisiti cu 500 de muschetari, cari trag si cu.pirche, ce iese la ivealg pentru a Infrunta, intre celedoug focuri, cavaleria; sese tunuri de cimp sprijind-atacul, care reuseste. Cind. insg, In lumina foculuicare arda Mirislaul, Inca. data Ardelenii, husarii por-nesc Inter) miscare rgsbungtoare, Mihai insusi inter -vine, si ei sint bltuti si ucisi pang la unul. Bastavede atunci ca nu se poate face nimic definitiv inacest loc: el se Ingrijeste deci de apgrarea trupelorsale, ocupind dealul cu biserica si facind transee Intreriu si sat. Atunci numai se presipta Petru Armeanul,Incercind, in momentul suprem, o Impacare.

Tunurile lui Mihai patruzeci dupg acest izvorcare, am vazut, provocasera oastea in cursul noptii,erau foarte bine servite, data aceasta, supt conducereaunui mester italian, Vincenzo din Mantova. A trece

Erano gl' alloggiamenti suoi di maniera forti et in cotivantaggioso sito, the non potevano in modo alcuno hal, erepaura di qualsivoglia, benche potente, essercito" (p. 109).

pi

stints

35

vadul pentru a Ineepe lupta i se pare tot mai multlui Basta lucru cu neputinta. El resists, la orice inter-ventii In aceasta privinta.

R.etragerea Incepe deci, cu 12.000 de pedetri, 8.000de calari, trei tunuri marl, douasprezece de cimp.

0 furie salbateca prinde cu thata ovairea con-vtiintei sale fats, de juramintul facut acelui Irnparatal carui steag umbria tabara duemana 1 pe Mihai.Uncle fuge cinele de Italian ? Nu tie ca-1 ajung euoriunde 2?" *i urmarirea porpete cu cea mai marefurie i cu tot atita neorinduiala s". Cavaleria, Cazaciisint in frunte.

Totui ordinea de bataie a Voevodului nu era aceiaa unui simplu viteaz" lipsit de cunotinta adinca aJazboiului. La dreapta spre riu el purse pe Cazaci iarchebusieri calari, cu doul companii de lante poloneei moldoveneeti: Baba-Novac comanda aici. In mijlocsta, Mihai InsuO, cu boierii ei cu nobilii ardeleni ra-mai credincioei causei sale. La stinga, spre munte, totcavalerie, dar cu doua eete de infanterie: Secui, Mun-teni, Sirbi, Moldoveni qi ceva tunuri. Numarul Secuilorde pe dealul cu vii, pe cari,. dupl. Infringere, erausa-i macelareascp set* de rasbunare, In mijloculnoptii, in chip tradator, nobilii , e sOcotit aici la2.000: aveau archebuse.

Basta desfaura, trupele sale in forma lunara": pedrumul Albei-Iulii, la dreapta, infanterie ardeleana iungureasca (aceasta, a lui). cu lantele rasculatilor,Csaky find in frun tea lor. Urrneaza, In rind, alti pe-deetri ardeleni, dar Intariti cu cavalerie silesiana

I Stavrinos o spune expres (Papiu, o. c., I, p. 311), ca qi Me-morialul Just* al lui Mihai.

2 ,,Dove fuge questo cane italiano ? Non sa. egli the per tuttol'arriverb?" ; p. 145.

8 Con grandissima furia e con non minore disordine"; ibid.

87

In convingerea generalului, Ungurii Ardealului trebuindtotdeaona Incadrati cu oaste mai solida si mai ex-perienta. La stinga, spre Mihai, douS conipanii de lanteardelene, cu cavalerie ungureasca, a lui Valentin Pre-postvary, flancati de un escadron de infanterie ungu-reasca si ardeleana, dar si cu cavaleria din UngariaSuperioara,, comandata de Ludovic RakOczy si de reiterisilesieni. Basta se afla, aici, si dupe, el vine infanteriagerman& a lui Pezzen. In centru sta., reserva de patrucompanii de cavalerie germana, ale lui Rothall: inmijloc, steagul. Patine le tunuri sint asezate pe deal.

Cavriolo, pentru lauda caruia In special scrie istoricullui Basta, iea initiativa fericita care va decide lupta.Yam a o distruge superioritatea de artilerie a lui Mihainu era nicio perspective de izbindd ; a le ataca, piirea onebunie. Totusi ea se Incercd.

Cu 300 de muschetari Cavriolo Innainteaza spretunuri, a caror paza fuse incredintata unor Secuisi Sirbi. Cind Mihai intervine cu lantele, Basta trimeteIn sprijin cavaleria greoaie, cu platose, foarte multcretaite de Domnul Insusi, mult ceruta si Intrebuin--tata si in razboaiele lui, a reiterilor silesieni. De pedeal Secuii trag pripit. La capltul unor grele sfortari,Silesienii ajung sa, prinda tunurile, indreptindu-le contra,ostirii insesi pe care trebuiau s'o *pers.

Partida era pierdutd. Mihai nu voi s'o admita Inca.La atacul dat contra aripii lui stingi de Ardeleui, in-cunj urati de infanteria germanAinipotrivirea avuaceiasiindrdzneald f' furie ca fi atacul, fi biruin(a ar fi lostpoate indoielnica in aceasta parte, did escadroanele in-/anteriei dusmane stateau foarte tart, in bund ordine, dacdnu le-ar fi improKat artileria cucerital" .

I Ma ru Qostehuto da nemici con pari ardire la furia, e sarebbeper aventura stata dubbiosa la vittoria da questa, parte, essendothe gli squadroni della fantaria nemica stavan saldissimi e inordinanza, as sbaragliati non gli avegse l'artigliaria conquistata."

38

Acum abia Basta vine sa culeaga roadele miscatilorizbutite. El ataca, la aripa dreapta si la centru, Mihaastdtea acolo fnsuqiin cea mai frumoasd orinduiald sicu obifnuita lui vitejie" 1. Baba-Novac se lupta 7a dreiiiptaminunat" (mirabilmente) contra lui Ralcoczy si a in-fanteriei unguresti si ardelene, susOnute de reiteri..Dar Domnul nu mai avea o nadejde, si. el crezu sdpoatd scapa m dear oastea, intreagd Med, pentru ca,supt munte, cu osta0i lui Patrafcu, ai lui Sava, sd fn-cerce din nou norocul.

Desfacu astfel de pe sulita steagul si-lpuse insin, line, inima. Incunjurat de cavaleria polona, rupsrindurile Valonilor. .Ajuns la Mulls, el trecu apa innot,pe minunatul lui cal iubit. Pe malul celllalt it sarutape frunte dadu drumul. La spatele Tui mAcelul in-cepuse, In neorinduiala care cuprinsese pe invinsi. Ci-frele lui Tarducci se repeta aid : 40 de pierderi de o.parte, de Alta 18 000 (!) deljertfe. 143 de steaguri furasculese pe cel mai nenorocit din cimpurile noastre delupta.

La aceasta expunere bogata, Ungurii Ardealului aude facut adausuri in cronicele lor, mai ales in ce pri-ve?te situafia in ziva de 17, innainte de retragerea lddiBasta.

Se mentioneazi si o alta solie de frnpacare : a luiAndrei Postelnicul si a lui Luca Trausner 8. Mad apoistiri ca acelea de mai sus despre operatiile militare deo parte si de alta, se arata astfel orinduire a lua

I Dove stava la sua persona. con bellissimo ordine e con l'on.tdi naria bravura."

2 suo generale standardo di bianco, damasco ov' era dipinto.un corvo sopra verde ginebro, ch'havea nel rostro vermiglia dopli-cata croce.s E cea d'intaiu descnere a unui steag romtinesc.

3 Bethlen, IV, pp. 570-3.

unind-o,

sau s

fntuia

II

39

Basta : 300 de catafracti (calari cu platose) si 1.500do oameni de cavalerie usoar5. ungureascg, In fatA. La.stinga, 2.000 de 5ecui ai Mura.suluil. pedestri, si con -tingentele Clujului si Bistritei; In reserva, la rindul aldoilea 2.000 de cavaleristi unguri, cu Csaky, Pete, Mak&Al treilea rind presinO, 1.500 de Silesieni; la dreapta,2.000 de Unguri, cu Bankay si Sebastian Moly; lastinga, 4.000 de Germani pedestri cu pusti. Basta staaici cu 100 de Valoni alesi si douasprezece tunuri. Laspate, spre Muras, Secuii Ariesului; ,la stings, cu tu-nuri, Secui de pe Mulls si mii de terani I.

Din partea lui, Mihai avea In Trunte 4.500 de curtenisi Cazaci-, cu Francisc Lugassy si Stefan Tahy. Rindulat doilea it fOrmeazA 1.000 de pedestri secui, cu Senyey,Bodony, Barcsay, avind tunurile in mijloP. Al treilea rindare 4.000 de Romini, de Sirbi, de Secui, cu Petcu odo-basa si alta parte a tunurilor. La stinga (in sinistro acieicornu) e Mihai, cu soldati amestecati, avind cu ei restalartileriei. La capAt, Gheorghe Farkas, cu 3.000 de alarisecui, cu gloat& romaneasca si de terani din Ardeal,plus 800 de curteni pedestil 300 de calari sapinescpeste Nistru, la Gombos 9.

DTA o ciocnire cu Cazacii, Basta vede pe ai luiMihai pornind la ocuparea definitiva a tuturor dealurilor :atunci Incepe el zetragerea.

In ses, .Mihai Incearca a. invaluire, asupra careia tauizvoarele imperiale. Ea nu izbuteste. Restul e confus.Aiudenii, vecinl, numara numai 11.000 de mortil.

1 Sirnigianus, Historia. p. 231 ii. urm.2 Bethlen, IV, p. 575. El socoate oastea lui Mihai la 25.600 de

cameni, cu 32 de tunuri (p. 586).a Ibid., pp. 591-2. Pentru partea lui Mihai, p. 588 qi arm.

Ultimele lupte ale lui Mihai ViteazulIn momentul cind ajunse a parasi Ardealul, Mihai

Viteazul nu era silit la aceasta printr'o presivhe a ?meiarmate invingatoare capabila de a-1 termini i, in cas deingeiduire, a-1 distrugel

La Mirislau 1 el aruncase in lupta, cum s'a aratat,numai 0 parte din trupele sale, i poate ca victorian'ar fi fost a lui Basta data Domnul romanesc ar fiavut la IndemIna i trupele sale cele mai vechi, celemai bune si cele mai credincioase. Avem pentru a-ceasta i marturia cuiva care, cunoscator al metodelorde lupta din antichitate, initiat la Padova ,in culturaRenasterii i ucenic al marelui rege polon Stefan, eraIn masura sa judece, Joan Zamoyski, Cancelariul polon.Acela care era sa aistruga, printr'o lovitura norocoasa,Intreaga situatie a vechiului sau duman, i in chipdefinitiv, spune, In adevar, despre batalia din Sep-tembre: Trupele n'au ajuns Inca din Moldova" (ai luiUdrea, ai lui Baba.Novac, ai lui Mirza, ai lui Deli-marcu), nici din Muntenia" (ai lui Sava Armasul i ailui Radu Buzescu, trecuti pe la Sibiiu, dar fara noroc).

Intregiri, cu gestul lui Mihai care ofteaza spre cer", Mindcu mina pe sabie el strigd cA-ai v a purta dreptul rAzboip", Inraportul, pus aiurea 6661 la locul situ, Hurmuzaki, IV], p. 146,no. cxxx.

41

Secuii, de asemenea, pe cari punea mult pret n'aupututcsosi la lupta din lipsa, de timp." Si el adauge:Dintre aceia chiar cari se afla ling el, Polonii sin-guri, se pare, s'au batut putintel ; tot,i ceilalti fi pil-rasira; s'au ucis putini oameni linga apa Murasului '."

Cit priveste pe invingatori, ei n'aveau nicio cohe-siune si nicio disciplink si, pe linga aceasta, o nein-credere desavirsita despartia Statele unguresti ale Ar-dealului de Basta, care se astepta ca aliatii pe caridaduse un moment numai ura Impotriva Valahului"sa se intoarca Impotriva lui, chemind innapoi pe acelSigismund care se afla in oastea, tot mai apropiatasi mai amenintatoare, a lui Zamoyski. Se spune ex-plicit in izvoarele contemporane ca fortele ungurestisi de sigur si contingentelo orasenesti ale Sasilor s'auImprastiat, farm a mai pomeni de mercenari, cari petoate drumurile terii isi cautau singuri plata, si ras-plata. Oastea de tarn, calareata si pe jos, se impra4.tiefoarte si se razleteste", anunta comisarii imperiali1 MihaiSzek6ly si David Ungnad Q. De aceia si, in ce pri-veste po unii, de frica Innaintarii polone si a planurilorlui Moise Szekely venit pe la Bistrita In sprijinul cau-sei, po care o repudia numai In aparenta, a Jostuluisau print , odata en o foarte Inceata patrundere spreRasarit, de la Sibiiu la Fagaras, de aici la Porumbac

Vladeni, pe cind Mihai still-Igo in voie o noua, os-tire la Risnov S. De aceia negocierile prin Radu Bu-

1 Hurm'izaki, Sup/. II, vol. I, p. 639(2 Das siebenburgisch Lmdtvolkh zu Ross und Fues rich gar

,sehr zerstrat und von einander komen ; ibid., IV 1, p. 139.8 La 25 Septembre Basta e la Sibiiu (ibid, p. 140; cf. $i p.

141, p. 142, no. cxxvm); tfan Csaky la FAgAras, ibid., p 143.Pentru venirea, pe la Bistrita, a lui Moise, la care se unesc Csakyei Pete, ib d.; cf. si pp. 143-4. Licentiarea for%elor banuitului

efan Bocskai, ibid, p. 144. Lagbrul de la Porumbac (30 Sep-

i

i-i

41

zescu Clucerul, cu acela care fusese invins, dar nicmai era invinsul. De aceia discutarea serioasa a unorcereri din partea lui cum e aceia Ca, in schimbul noului,juramint Sc a predaril unor scumpi ostateci: sotia,fiul iubit, fiica, s, i se cedeze in Ardeal, ca locuri de-refugiu, dar, de fapt, ca puncte de sapinire, cetAide o asa de mare importan0 militarA, in aceastllegatura a lor, ca Fggarasul, Gurghiul si Veciul'. Nise spune expres ca unii sfatuitori ai Voevodului, ca.Zelestey, ii recomandau inceapa o noua. lupta

i Zamoysk). insusi spune: Ardelenii, simtindu-iputerea, nu mai staruiau stt ramlie in rascoala,: dinpotriva, cautau sa, fact pace 8." Era sigur acumanici mica nobilime, nici trupele unguresti din Un-garia Superioarl chiar nu vor merge, eventual, contra,lui Sigismund 4.

Mihai ajungea astfel pentru Basta un prgioscare nu refusa de loc, in cinstea suiletului sau, jurat-odata pentru totdeauna, sa joace- accst rol. La Risnov, eladunase, pe lingl cei 3.000 ai lui de la Fag5,ias, peBaba-Novac 6 cu 4.000 do pedestri, pe Sava cu 1.000de pe Delimarcu cu 2.000 de cAlari sirbi, si3.000 de Secui, tar& a pomeni de ce putuse scapa dincetele, batute la Sibiiu, ale Buzescului G. Avea astfel oarmata de 16.000' de oameni, peste care era deplintembre , p. 145. Pentru VIAdeni, ibid., pp 150-1, no. cxxxiv..Pentru presents Jul Mihai Ia Rit3nov, raportul citat al lui Za-moYsk

3 Ibid., p. 147 Cf. i ibid., pp. 146-7, no. cxxXI.2 V. Memorialul lui Mihai cAtre Imptiraf, 1. c.3 L. e.

Hurmuzaki, IV1, p. 154. V. mai sus, p. 83.6 Vestea trAdArii lui, proiectate, mu pare a fi adevArata (v..

Hurmuzaki, 1V1, pp. 118-9, n-le CKXXI-11.Ibid., p. 438.

.1 Ibid.

s 1..

calari,

e

ca.

auxidiar,

43

staptn, tot asa de ascultat si de iubit ca odinioara.Cu acestia el se hotari a pune stavila tnnaintariiZamoyski, ale carui intentii, a carui hotarire le sim-tia, de la inceptft, fara gres.

Cancelariul si Hatmanul polon nu cucerise Moldova,ci o ocupase numai, fara a Intilni vre-o impotrivire elinsusi a Incunjurat cetatea Sucevei caci Mihai che-mase trupele sale moldovene4ti ca si pe cele muntene,lasind acestui dusrnan Moldova, cum lasa Turcilor' Tara-Romaneasca, numai sa-si alba, toate puterile pentrumarea ciocnire cu Ungurii revoltati. La 6 Septernbre

vst. v., trecind Nistrul la Colodrubca Zamoyski scrieastfel : Am trecut MIA vre-o greutate trupele pesteNistru; nicio Impotrivire nu s'a Intilnit. Cred ca dz,q-manul nu va voi sa se fntulneascd cu mine aici, in Mol-dova, .i ma tem. set nu ma sileasca a merge in Ardeal,caci trebuie, data aceasta, sa punem definitiv lucru-rile in rinduiala '".

E sigur ca planul polon a fost rasbaterea in Ardeabpe la Oituz. Zamtlyski afla la Roman vestea luptei de-la Mirislau, dar resultatul ei trebuia sa-I indemne simai mutt a executa acest gind.

Mihai se hotar4te atunci .yi izbutege a-i Include Oituzul.Sebastian 'Moly arata la 3 Octombre ca trecatoarea

e pazita de 4.000 db pedestri de-ai Voevodului cu cevatunuri si suggereaza, tntrebuintarea lui formal, fireste cu ajutoarele cuvenite, care i-ar fi putut da biruinrafi contra unei armate proaspete, condusei de un generatala de experitnt, In aceasta direcOe 136 moment,

V. mai intiliu ibid.. p. 143.2 Ibid., Supt. 11, vol. 1, p. 637 si urn. Cf. Miron Costin, p. 258.3 Hurmuzaki, /. c., p. 635. no. ccc'u.. Polonii se temeau de

vre-o curse (ibid., pp. 637-8, no. CCCALII).4 Ibid., IV 1, pp. 149-50, no. cxxxtn.

lui

.

i

44

Mihai mai trimese la Oituz 2.000 de mercenari, pecari Ins& fu shit apoi a-i ceda fiului, innainte de a.sti ca acesta va trebui el o spune cu indignares-1 rascumpere" pe dinsul, cel aka de credincios siasa de nedreptatit '. Ii trebuiau macar Inca 1.000 deostasi din Ungaria Superioara cu halebarde (Copien) 2.Si la 7 Octombre el recomanda celor acum Impacgicu dinsul, dupa ce-1 ranisera in inima, sa alerge laBrett, caci altfel vor pierde Ardealul, cum va pierdeel la Turci, la Tatari, gat4i de iernatec la dinsul Intiara, Muntenia. Si adauge, Intr'o InOleapta cumpanaa lucrurilor omenesti: Usor este sa, se Inceapa orisicelucru, dar este greu a se duce la capat si greu a seIntoarce iarasi Innapoi s."

Asuora celor care s'au petrecut pe urma, cind acumZamoyski raminea sa treaca In Ardeal doar prin pasulBuzaului, pentru ca dusmanul sa aiba totdeauna in-naintea ochilor puterea MaiestAii Sale Regelui" 4, s-cautam Intaiu marturia scrisorilor Insesi ale lui Mihai.

Concep0a lui politica se vede Inca din cele spusela 6-7 Octombre, cind se afla In mur4i", prin RadioIuzescu. Sa aratat", spunea emisariul, cu supuneremare" forme conventionale obisnuite In Orient sifall, vre-o iniemnatate deosebita In fond . ,.gata de

1 Der hat sich mit groszer Submission sich willig in Alleswas man ihm auf sein po9tulata geantwort ergeben; lamentirtgleichwol, er habe urn die Christenheit nicht verdient alsotractirt zu werden; er woll aber dorumb Eur Majestat and derChristenheit nicht untrey sein, ob ihn wol die Hendt nicht nochgar auf den Ruckhen gebunden sein, dass er sich nicht anderssterzaigen Ittinte"; ibid,, IV 1, p. 157.

2 Ibid., p. 154. Cf. ibid., pp. 155.6, no. (..xxxvui.2 Ibid.: Ei ist gering alle Sachen anzufangen, aber schwar

zum Endt vnnd zueruekh zubringen".4 Raportul citat.

45

toate cele ce i s'au raspuns la cererile lui; dar seplinge totusi ca n'a Ineritat lap de cregincitate sa fietratat astfel, dar, cit despre aceia, nu vrea s fie ne-credincios fata de Maiestatea Voastra si de cresting.-tate, chiar de ar fi sa i se lege minile la spate,caci nu se poate arata altfel".

Mihai semnala ca Turcii fac cetati intaresc adecgtGiurgiul , ca locuitorii Terii-Romaneti fug in munti.back nu se iea nicio masura de oprire a lor, se vapierde, odata cu Tara-Romaneasca, basca si scutpentru Ardeal" ', aceasta provincie insasi 2.

La 7 Octombre 3 Voevodul vorbeste de-a dreptul,printr'o scrisoare a lui catre comisari, aratind c&Polonii sint la Trotus si di yin Tatarii cu siguranta,pentru ietnatec, fara ca el sa aiba cu ce-i opri, dacanu se da ajutorul pe care I-am aratat mai sus. Casa -1 grabeasca, el adaugia si stirea, falsa, dar manila aface impresie, ca putina oaste care e cu mine, seImprastie" .

Peste cinci zila, tocmai cind trecu muntii spre vechealui Lard, Mihai arata ca Turcii au ajuns la Bucuresti,fiul sau find adapostit la Tirgoviste. Armata lui Za-moyski se afla innaintea Buzaului, pe care-I ase-diaza". Cu Cancelariul se gaseste Sigismund Bdthory

dovada ca se pastra planul interventiei armate InArdeal , Ieremia Movila si acela care pcina aici era

1 Welches ein Vormauer unndt Schildt von Siebenburgenst" ; ibid.

2 Ibid.3 La 26 Septembre (6 Octombre , intr'un act de donatie, Mihai

spunea, din gura Teleajenului", pe undo ra Muse, ca se Oltacum cu stile In gura Teleajenului, ca sA dea razboiu cu Lesiisi cu Moldovenii, i cu Tatarii si cu Turcii" I. B gdan, In Pri-nos Sturdza, p. 168).

4 "Das wenig Volkh wasz bey mier ist, sich verlaufft" ; ibid.,pp. 155.6, no, cxxxvin. Cf. atitudinea plina de nencredere si urtia lingurilor din Ardeal, ibid., p. 159.

46

-candidatul la tronul muntean, ca unul ce inrudiade aproape cu Mihai Dumittascu, fiul luiPetru Cercel, care era s1 ajunga apoi un biet priso-nier la Marienburg Dack la vestea ca el se apropie,Turcii s'au retras, dusmanii crestini ,,Ii stau drept infata." 2, acolo, pe apa Cricovului, de unde e datata siscrisoarea 8. Pentru a-i Infrunta cu succes, ii trebuiaafarl de arme din Brasov, 2.000 de infanteristi cuhalebarde si chid. Bute de c5.15.ri. Cu atit mai mult fi-era de nevoie o cavalerie mai grea, cu cit umblau raznaprin Ardeal nu mai putin ca 1.500-600 de husarilugiti de supt steagurile lui.

Astfel se ajunse, dar flra acest contingent necesar,la lupta de la Naieni.

0 povesteste Mihai astfel, in, scrisoarea lui de la 13.a doua zi dupa o lupta care luase proportii maxi $i, fardun neasteptat incident defavorabil, ar fi putut duce ladistrugerea prin surprindere a Intregii ()sari polone simoldoveneiti : Aceasta am vrut 16. vg, fac stint dum-neavoastra (comisarilor imperiali) pana acum zilnics'a facut hart, in cete, dar azi toata oastea a venitasupra noastra, si ne-am luptat de dimineata 'Anaseara. Seara, a trebuit sa, se tragA innapoi, si notiarasi ne-am tras In tabara noastra." El incheie ce-rind din nou 3.000 de intanteristi si 2.000' de reiteri

i aceste tiri/le complecteaza a doua zi cu aceiasi_desperat1 rugaminte sa, nu fie uitat si cu asigurareaca de la Gherghita, pane unde pti,trunsesera, Turcii s'au

1 V. Prinos Maiorescu, p. 154 urm.2 Der Feind ist mier gleich vor dem Gesicht"; Hurmuzaki,

4V p. 161 i urm.8 Ex castris iu valle Kirko positis."' Ibid., p. 164, no. cm..iv.

se..

insusi, acel

-silesieni

qi

ca

47

'Mors la Bucuresti, dar nu se stie daca s'au Indreptatde acolo spre Duran. Eu si Cancelariul lesesc, cuSigiimund si Ieremia-Voda, stntem numai la doua miledepartare; ai miei se hartmiesc zilnic cu ei i." La 19-Wile erau supt Ploiesti 2, gatindu-se o noun si decisivalupta.

Cea mai buns descriere a celei d'intain e data InIlemoriile lui Basta, care ignoreaza pe cea de-a doua.

Mihai ar fi avut nu mai putin decIt 15.000 de oa-xneni, Intro cari 4.000 se Romini" (forti Valachi).Planul sau era sa, calla pe neastertate asupra dupla-nului, pe care-1 stia nepregatit si Jara straji" 3. BabaNovae, pus In fruntea avangardei, are aceasta misiune.

El strabate into padurile muntelui In timp de noapte.Afla In zori de ziva la 13, cum s'a vazut, pe Po-Joni adormiti Inca si fara nicio Instiintare. Impotrivireacare se face din partea lui e, deci, fara, nicia rindu-iall. Domnul Insusi intervine cu o parte din ai sai,,cInd se pare di, zapaceala e la culme. Avangarda luiSigismund fuge.

In acel moment Insa apare In spate oastea proas-pata a lui Moise Szekgy, deplin cunoscator al locurilorsi oamenilor. Cu cinci mii de oameni alto izvoareIi dau si mai putin , el se strecurase supt- ochii luiBasta, facIndu-se a trece In Moldova, si acuma el veniasa smulga fostului sau stapin si capitan o biruintahproape definitiv cistigata. Aceasta aduse retragerea lidMihai.

sa vedem acum ce se spune din tabara polona, In.care Heidenstein singur are informatii ca acelea de mai

I Ibid, p. 167 i urm., no. cuvi.2 Ibid., pp. 172 3, no. um.n..al Senza guardie"; p. 126.

48

sus, dar WA a pomeni interventia lui Moise Szekely. Ra-portul lui Zamooyski vine in rindul intaiu. De la Roman,undo se afla la 25 Septembre aceste date le avem dinalt izvor , el ajunsese la Trotus- In ziva de 1-iu Oc-tombre, trecuse Milcovul)la 5 si plecase de la Buzaula 8'. La Naieni Baba-Novac apare pentru o recu-noastere, pe end trupele regale se scurgeau fara grabscatre Ploieti. Cancelariul recunoaste ea, Mihai insuiSind Inca in munte, la un moment dat, Polonii slutprinsi Intro doua focuri. Dar scaparea din aceasta si-tuatie grea s'ar fi facut fail, vre-o interventie a luiSzek6ly si a insotitorilor sai, Polontil Iacob Potockisi Moldoveanul Stroici col tinar. Cazacii1 aruncindu-sefara ordin, ca o cavalerie descalecata, ar fi scos peRomint din gura Naienilor, ucigind pe multi, pentruca apoi, cu alto elemente, sa cucereasca dealul, In-naintind pans la satul Sahateni. Mihai ar fi urmatlupta si a doua zi, dar e silit prin harte a se retragein regiunea viilor,, spre antul de la Ceptura. N'ar fiputut sa ramiie nici acolo, supt necontenita bataie atunurilor, i ar fi fost redus deci a se infunda iaraiin munte.

Povestirea nu se tine; indoita falsifioare, i in daunaVoevodului i in dauna auxiliarului propriu, SecuiulMoise, e evidenta. Ca sa. explice pentru ce nu st'a MTcercat nicio urmarire, se aduce Innainte lipsa de apa,care ar fi tinut oastea pe loc trei zile , lute un Tinutcare numai de aceasta nu duce lipsa. Inca, o zi se sta.linga apa Cricovului, si numai pe urma Polonii leandrumul spre Ploiesti, cu gind sa, treaca, apoi, cu saufara Impotrivirea lui Mihai, la Tirgovite 2.

I Iorga, Scurtd istorie a lui illihal Viteazul, pp. 97-8. Cf. xa-portul polon de la Teleajen (Iolason"), in Hurmuzaki, 1112, p. 371i urm.

2 L c.

49

Un raport anonim de la Teleajen catre nn prin-cipe" care poate fi Sigismund socoate la 7.000 nu-marul Cazacilor; lupta are loc la apa Sagesben", ceiace inseamna girla Sghtiteifilor. Cu oarecare nesigurantgin cronologie lupta fiind push, la 15 , se presintaamgnunte asupra ei: atacul la strimtoare 11 dau, dupgo recunoatere de archebusieri poloni, din partea luiBaba-Novac ese companii de calgreti, pe clad pe-detrii stau in desiul viilor, aparati de tranqee. Ca-zacii descalecati erau numai o mie, cu doug tunurimici; la ei se adauga unul din ginerii lui Ieremia,printul Vinievietchi, descendent dintr'o flea a lui te-fan-cel-Mare, cu trei sute de ostai i ceva aventurieri.Cavaleria grea rgspinge in sfirit pe generalul sirb,ucigindu-i 400 de oameni i prinzind patruzeci i doi.Mihai avea ins,, in ziva de 15, 40.000 (!) de oameni,afar& de gloatele teraneti.

Am ajuns astfel la lupta a doua, cea mare i ultima,data pe linia principalg de aparare a Terii-Romaneti,

la Teleajen.Din preajma ei sint doua scrisori ale lui Mihai. Una

de la Retesz", probabil Rateti, cere din nou ajutor,aratind ce speta de cretini sint Polonii 1. Cealalta,fgra indicat,ie de loc, spine ca Polonii an Innaintaten o mill i mintuie aa: Nu pot sta tot Tafel tarp,i cu Turd i cu Poloni" 2. Era prevederea unei fa-fringeri pe care n'o mai aflgm din gura lui, caci ur-ingtoarea-i scrisoare e din drumul spre Viena, de laHglmagiu, cum vom vedea mai departe. In Memorialulsgu catre Imparat, el spune, iargi, ca n'a putut sg.resiste, in acelai timp, i Polonilor 1 Turcilor i Wirdlui Moise Szekely.

1 Ibid., pp. 194-5, no. CLXVII.2 Ibid., pp. 195.6, no. CLXVIII.

4

50

Zamoyski semnaleaza pentru lupta de la 20 6, Mi-hai fi pregatise pcsitia ca pentru pagini. De fapt elimita aezarea lui Stefan -cel-Mare la Podul Innalt. cumo imitase la Calugareni, cum fncercase a o imita laMirislau. Statea !rite padure, avInd innaintea infan-teriei, care era multa, apte tunuri man, iar cavaleriala aripi. Ca fn vechea zi glorioasa din 14.75, ovreme posomorita, cu zarile pline de neguri.

Am bagat de samg", spune Cancelariul, lamurin-du-i biruinta, ca, toata iretenia se sprijinia pedure, unde erau ascunziuri i care era cea mai marepiedeca de fnvins pentru trupele Mariei Sale Regelui."Iarai Cazacii se dell pentru a Inlatura greutatea decapetenie, 1, dna ei gasesc tin vad mai sus pe cursulapei, fi urmeaza, infanteria i voluntarii fn stInga. Prinapa, pang, la brill, experientii ostai ai Niprului tree1 fmping In urma infanteria Voevodului. Apoi grosulotirii se pravale de pe Innaltime, Wind tale noua-zed de tunuri" Si Impratiind multimea amestecatkde Unguri, Romlni, Moldoveni, Slrbi i Poloni".

Soarta campaniei era astfel decisa.

Dintre celelalte izvoare polone, Heidenstein urmeaz5,pe acela a carui biografie a scris-o, si din aceiai sor-ginte, sint, de sigur, i alte amanunte, ca pregdtireaprim artilerie a atacului cciacesc ygi neizbInda unei incer-cari de lovitura la spate din partea 7 eservei luiAcesta ar fi lasat 7.000 de rnorti pe cImpul de lupta,14.000 ar fi fost ucii In retragere, Polonii pierzinddoar cinci oameni...

Cea mai intinsa povestire e aceia din Miron Costin,care, cum se tie, intrebuinteaza pentru aceasta parte,In care-i lipsesc amintirile personale, pe cronicarutpolon Piasecki, dar care pomenete i spusele oamenilorbatrini, contemporani cu faptele ci, alaturi cu hrono-

pa-

Mihai.

51

graful leesca, care e izvorul aratat mai sus, i unhronograf" care ar putea fi partea ce ni lipsete Inmanuscriptele cunoscute din Cronica munteana, aa-de precisa, a Buzetilor.

Oricum, acelai povestitor care Incepuse !mum IndIn chipul cel mai grosolan faptele dar, cind credeca Simion Movila a trecut Milcovul i ca s'a dat olupta la Movila Caiatei 1, amintete un atac moldo-venesc, ulterior, care s'a produs la timpul sau, qi-slut utilisabile tirile lui despre expeditia lui Mihai InMoldova, cu haiducii cari pazesc retragerea lui Ieremia-Si Infringerea for la Verbia, pe Jijia, unde moVila mor-tilor poate fi aceia de pe vremea lui Despot, pre-cum si despre Nemtii" cari apara Hotinul, are Inacest moment tiri de cea mai mare Insemnatate.

Nu vom crede ca Mihai avea cu dinsul, la Teleajen,`60.000 de oameni, noaste ungureasca, munteneasca,

qi Nemti Inca avea, putini". Socoteala armateilui Zamoyski, cu 30.000 de oameni, Intro cari aa-nu-'ita quartiani i trupele strinse de regele SigismundSuedesul pentru cuceri moqtenirea In tara deebIrie, gi cu 10.000 ai Moldovei, oaste de tarn ", eexacta ; nu se- uita nici contingentul polon specialadus de ginerii lui Ieremia. Se insista cu dreptateasupra importantei celor 4.000 de husari, cavalerieBrea, tot in her, temeinica oaste foarte, i nefrInta,ales de Wile cum slut ale noastre i muntenetia.In linia de lupta, aripa dreapta o are Petru Laski,cu cavaleria, i ace&ti husari; la stinga se afla Dom-nul Moldovei, sprijinit pe o sama de Poloni ; la mijloc

Zamoyski Insugi, cu pedestrimea i tunurile, ae-zate, dupa o practica noun pe aceste locuri, in batide pamtnt".

1 Et ce+ete numele altfel ei se arata rusinat de ce iese. V. simai departs.

Sirbi,

-e

52

tiS'i aici se spune cum vadul a fost gasit mai susde locul unde atepta Mihai, pentru ca apoi aripa.dreapta sa, treaca stoluri dupa. stoluri".

Mihai face atunci anturi de apasare, la rindul sail,.i, dupa obiceiul vltejiei sale, ataca in fruntea cad-riniii 1. Nu-1 impresioneaza Infatiarea Cancelariuluicu toata, oastea i husarii lui Laski. i au statut.acolo un razboiu mare atunci pentru vad. Singur Mt-hai-V odd ca tin leu in fruntea reizbotului. i an tinutrazboiul ctteva ceasuri, pana an sosit si husarii." icronicarul, care-i cunoagte ceva mai tirziu, li descrie,.cu aripite for de vulturi, cu pieile for de pardos peumeri sau macar, in lipsa, cu scoarte de ceste tux-ceti", cu placile de fier in frunte i pe pieptul tai-lor celor marl, friji" (frisoni) de cei nemteti, sauturceti, tari de sa poarte poveri, sa poata birui apurtare tarul" ; in treapadul calului", ei IndreaptAspre dusman sulitile de opt coti, ,,cu prapure pin, Inpamint" : ca un zid stau la razboiu".

Adaugindu-se bataia artileriei lui Zamoyski, la eeld'intAiu vad, contra pedestrimii romanesti, minata ast-fel in bratele cavaleriei dumane, lupta se hotaratecontra Voevodului. Ai au cazut toata pedestrimea luiMihai-Voda, cu toata, armata" (adeca tunuA1e), pemina lui Zamoyski".

Dar nici la Teleajen n'a fost o catastrofd, o risipd..Retragerea se lace in regular: Insa nu de tot In risipa,ce cu. tocmeala, intorcindu-se Mihai-Vodd unde erckgreul". Asfel se ajunse panel. la Tirsor. Iar biruitorul,supt cuvint n se primesc juramintele de supunereale boierilor munteni, sta trei zile pe loc, ILA a In-

1 In Memorial, pentru a Imbuna pe ImpArat, el pretindeam vAzut cA la MirislAu n'a facut-o, n'a avut inima s'o tackavind pe Imperiali In fatA.

53----

cerca o adevarata urmatire. Si el pierduse cam totatItia ostaqi ca qi Mihai : vre-o mie.

Zamoyskj era hotarit Ins& a nu merge mai departs.Aceasta fnnainte de toate pentru cei era fncredin(at, dinasigurdrile ce i se dadusera, ca lucrurile din Ardeal, res-tabilirea lui Sigismund, merg de acuma singure.

Atunci renuntea la candidatul sau muntean qi, Ici-sind urmarea rdzboiului fn sama Movileftilor, admise pevechiul doritor al moftenirii lui Mihai, pe Simion. i totatunci se Incheie qi contractul In aceasta privinO,fratii indatorindu-se a da fiecuze un tribut anual de40.000 de galbeni, a Intretinea 3.000 de sold4i po-loni platit,,i pe trimestru, husarii cu 25 de florini In-Tara-Romaneasca 14i cu 18 In Moldova, Cazacii cu 20qi 15 ; cetAile vor avea garnisone lecteti, qi pentruinstalare Simion va plati ajutatorilor sai, odata pentrutotdeauna, un dar de 80.000 de florini.

El n'ar fi avut prilejul sa-1 facti, daca dumanii s,ide acelai singe ar fi lucrat numai cu puterile for icu cele naimite de la Zamoyski. Ceia ce a hotarit a Josttrddarea boierilor munteni, satui de Domnul vefnicelorlupte # indiferenfi la gloria lui 0 a lor.

Aceasta se vede din cele doua fitiri privitoare laultima lupta a lui Mihai pe pamintul terii sale, laArges, undo se retrkgese, aa cum dupe, Calugarenicautase un loc de concentrare la Stoieneqti, pe acelasicurs al Argeului.

Ieremia Insui o descrie aa 1: La 25 trovembre afost acum ling, Arges o lupta cu dumanul. Acesta,avind aproape 9.000 de oameni, a fost cu totul batut.A fugit cu putini dintre ai sai, dar s'a trimes indatafig urmarirea lui, i se nadajduiete a ispravi cu dinsul,

1 Httirmuzaki, Supl. II, -vol. II, p.-651.

51

cu ajutorul lui Dumnezeu, ca sg fie Domnul laudat.`'"Miron Costin stie !mg bine ce s'a petrecut acolo..

i data aceasta, Mihai incercd lovitura de la Naieni.Avangarda trimeasg in aceasta misiune era coman-data, de Udrea, care, din 7.000 de oameni, comandk4.000. Pe Simion II Incunjurg ins boieri cari still.cgrarile. El Insusi previne- atacul, strecurind pe ai sa l%ziva si noaptea, prin locuri ascunse". Ajungind Inzwi de zi, sileste pe Udrea all scoate oastea lacimp". Trebuirg Insa trei asalturi pentru a-1 fringe,stnumai a patra oarg au purees In rasipa castes.Udrii".

Domnul Ins* era, ca si la Ngieni, in munte. Ci,.data, i-au dat Stire Udrea de rgsipa sa, au Inceput ficeilalti a -i parelsire Cu to(ii." Udrea insusi plecg genun-chiul innaintea lui Vodg Simion.

Totul era pierdut. Peste citeva zile numai Mihai seafla la Belus, cu abia 300 de oameni', mai mult cg-pitani, intro cari Miron credo cg poate Insemna peMirza, pe Gesty si pe Rat. Win Oradea-Mare el lug.drumul Vienei 2.

JumAtate de an dupg aceasta prilejul rgsbungrii ise presinta, la Goroslgu.

Imparatul II ascultase si se Meuse a-i recunoastedreptatea. Cad acum ceia ce Mihai prevAzuse era otristg realitate pentru politica Imperialilor. Dieta dinOctombre-Novembre a Ardelenilor preggtise aducerea1nnapoi a vechiului print unguresc, jar cea din Cluj, InFebruar 1601, pe vremea chid urmau la Viena negocieriInselAtoare, In vederea instalgrii arhiducelui Maximi-lian, Indrazni, supt conducerea lui Csaky actul hotg-rItor. Smulgindu-se din mina Polonilor si a lui Ieremia,

1 Hurmuzaki, IV 1, pp. 200.1, 203.2 V. Istoria Rominilor din Ardeal, I, pp. 210-1,

55

de la Botosani, Sigismund Bathory veni la Bistr4apentru ca la stirsitul lui Mart 0, se dea forma legalgnoii sale stapiniri.

Mihai to rugat atunci s se Impace cu Basta,ceia ce facu la Casovia. Indata el stringe trupe nounpentru revansa de care-i doria, mai mult ca de price,sufletul. La Maitin, uncle odata soldaAii lui Basta seunisera cu fortele Statelor ardelene, el se Inicififa cel

avind aparenta conducerii. Basta sosi pe unnanumai, pe la Satmar, fara sa aiba puteri mai moltsdecit cei 10.000 de oameni ai Voevpdului, caci unraport frances socoate la 18.0QP armata Intreaga 2. Inaceasta armata erau si 2.000 de Silesieni.

Armata lui Mihai nu cuprindea Insa pe. vechii si bunifostasi. Baba-Novac, prins in Ardeal, fusese ars pe rugIn Cluj, Impreuna cu un preot al sau. Zelestey, SavaArmasul fusesera supusi chinurilor: celui d'intaiu i sesfarimasera bratele si picioarele pentru a fi apoi arun-cat in ocna; Sava fusese inchis Inter) temnita ca aceia 2.In loc, Mihai avea Cazaci din Podalia, haiduci, 600 deMoldoveni si ceva Sirbi, Munteni de-ai lui aproapede loc s.

Sigismund strinsese o caste mult mai mare. La IasiInca el avea cu dinsul 10.000 de lancieri poloni si16.000 de curteni moldoveni supt comanda boieruluiBucioc. Cu acestia iesi Intru Intimpinarea lui MihaiInca de pe cind el rasarise abia la Dobritin.

Razboiul era consiftrat ca un duel !titre Bathorrsi Intro Voevod. Asa-1 presinta cronicele ardelene. i

Hurmuzaki, XII, p. 1211 ci urm.2 Trauschenfels, o. c., p. 177.3 Hurmuzaki, 171 p. 260, no. pcxvin.4 Ibid., p. 245.

d'intaiu,

i

56

ele ne ojutd sa vedem cd Mihai se pregatise de o mareopera de rdsbunare.

In adevar, Inca din Maiu venise vestea In Ardeala Banatul Craiovei s'a ridicat Impotriva lui Simion,aducInd In locu-i pe Marcu -Voda. Pretutindeni se striglDomnia lui Mihai 1." Se afla ca la 31 Maiu boierii deacolo, Buzestii, an batut cu totul pe Moldovean, izgo-nindu-1 peste Milcov, si ca, Ieremia a trebuit sg, chemepe Tatari2. Intors, el e batut din nou si minat prinmlastini, peste cadavrele de oameni si cai.

Pe de alta parte, Secuii se miscau pentru Mihai; Si-gismund hotarlse uciderea, cu familia intreaga si dart-marea casei, aceluia care ar fi macar bAnuit ca tinela Voda 3. In sfirsit la Bistr4a vor aparea haiducicu teribilul slu rival*. Romtnii din Fagaras plecaserapentru Mihai, iar, dup& lupta, RA si Mirzea, cu altihaiduci, vor ocupa Aiudul, vor antra in Osorheiu Osscosi de acolo, vor prAda, indraznind chiar a Oda laFAgaras pe Moise Szekely, care avea cu el doar 700de calari" 5.

Cele d'intaiu harte furl deschise si castigate de sin-gurele trupe ale lui Mihai. Doua sute de haiduci de ailui bat, In momentul cind ai lui Sigismund InnaintauIncrezator de la linlAu spre Apus, 600 din acestia siucid 200 dintre dinsii 8. In scrisoarea sa de la 30 Iulie,Basta Insusi spune ca. pe Voevod 1-a trimes cu tru-pele de avangarda 2.

1 In omnibus siquidem locis Michael publicatur"; Trauschen-tels, o. c., p. 171.

2 Ibid.8 Ibid.6 Ibid., p. 182 0 Chron. Fuchtio-Lupino-Oltardinum, p. 187 fit i

-111111.

5 Ibid.6 Hurmuzaki, PI', p. 261; XII, p. 1201, no. mccuciu.7 lbid,J.1 0, p_268.

57

Basta sili pe principele ardelean s5, se retragg ; Inacelai raport catre Curtea din Viena el spunea caera hotarlt s6.-1 aduc5, la lupta cu once pret, chlardata ar fi fost sa-i treaca Innainte, Intl. Ind In Ardeal.Esent,ialul era de sigur a se impiedece sosirea ajutoarelorturcefti, care fuseserd cerute, cu insistenta, de Sigismundi.

La 3 August se daciu batalia. Izbinda fu nesiguraOrd la ceasurile cinci, pana catre seara, spun altii.Atunci Ungurii, surprini, furl izbiti Innapoi,Intrio re-tragere desastroasti. Pierduser1 Coate tunurile, cinzeciii trei la numar.

Mihai vorbete astfel, scurt, In misiva lui careImparatul: Cu ajutorul lui Dumnezeu, la 3 ale lunii,i-am atacat, i-am lAtut tare, li-am luat toate tunu-'rile i steagurile 2". Un singur cuvint despre Basta, iacesta, in propriul WI raport, abia-1 pomenete. Im-paratul, In raspuns, atribuie succesul vitejiei tale qi alui Gheorghe Basta" 8.

Dar din toate pIrtile lui Mihai i se punea In Emma,marele, fulgerltorul succes. Becte-Paiia din Erlau spune:pupa, infrIngerea lui-igismund de afurisitul Mihai...,.cel foarte viclean i ra.u*". 0 descriere francesa con-temporana marturisete a lupta a fost ciqtigata deVoevod ei de Basta": armata lui Sigismund a fostInt.liu rupta de Valoni, 1 pe la cinci ceasuri MihaiVoevod, de o parte, i Basta, de alta, au Incercuit-o 8".Simigianus vede In cavaleria