ISTORIA

POPORULUI ROMANESC

DE

N. IORGA

TRADUCERE DIN LIMBA GERMANADE

OTILIA ENACHE IONESCU

-voLum LA. IVPARTEA i-iu

-EDITUR A CASE SCOALET,OR1927

Preps' 30 lei.

0

www.dacoromanica.ro

DIN PUBLICATIILE CAM COALELOR

ISTORIAPOPORULUI ROMANESC

DE

N. IORGA

TRADUCERE DIN LIMBA GERMANADE

OTILIA ENACHE IONESCU

VOLUMUL IV

BUCURE$T1

Apzimantul tipogralic Datina Romineasce, Valenii-de-Munte1927

0

www.dacoromanica.ro

Partea a aptea.

Trezirea, lupta i biruinta sentimentuluinational 1.

CAPITOLUL I.Desvoltarea culturala si luptele PrAnesti

In Ardeal.

Pe cand Brancoveanu In cunjurat de Romani siGreci, conducea In mod stralucit soarta Terii-Roma-neti ca Domn vasal fara putere militara, Austria41 alipise prin puterea armelor Ora Ardealulul.

1 I. Bibliografie asupra desvoltArii culturale ardeleano-romane :1. Bunea, Joan Inocenfiu Klein (1900) : o minunatA blograe a mare-

lui aparator din Scaunul episcopal unit pentru drepturile nationale.2. lorga, Istoria literaturii romOne, vol. III.3. lorga, Sate fi preofi din Ardeal (1902): star! culturale in Ardeal

panA la revolutia lui Horia; aceasta din urma e descrisA de N. Densu-sianu in Revolufia lui Horia (Bucuregti 1884).

4. Bunea, Vechile episcopii romane din Ardeal (1902): Istoria Bi-sericii ardelene pans la unirea cu Biserica catolica. Apoi se mai adaugA :Bunea, lerarchia Romdnilor din Ardeal ,si Ungaria ( 904) gi contributiide N. lorga in Analele Acad. Rom., XXVII, p. 1 gi urm. ; acelagl Is-toria Bisericii romane ; Istoria Romdnilor din Ardeal fl Ungaria.

5. Bunea, Episcopul Petru Paul Aron fi Dionisie Novacovici (1902):In descrierea activitatii acestor doi episcopi (unul unit, celalalt neunit) searata toata viata Ardealului cam Intre 1750 gi 1770 ; articole de Z. Pk-liganu, in Cultura creftind din Blaj.

6. Papiu Harlan, Istoria Romdnilor din Dacia superioard, vol. II(Viena, 1863): cuprinde cele mai de sama memorii asupra migcArii giluptelor Romdnilor la 1848.

7. Baritiu, Parfi alese din istoria Transilvaniel (3 vol., 1889-1891),

www.dacoromanica.ro

4 ---

Ultimul principe ungur al provinciei, tanarul Apaffyal II-lea, abdicase, si in pacea de la Carlovat(1699) chlar suzeranii turci, can pans atunci

publicate de Academia Romani; : o istorie pe episoade a Romanilor ar-deleni, in care sunt foarte instructive mai ales vol. II i III, unde bAtra-nul autor vorbegte de timpul sat'.

8. I. Lupag, Mitropolitul Andrei $aguna Sibiiu. 1911, ed. a 2-a); Ace-lagi, Istoria bisericeascd a Romeinilor ardeleni, (Sibiiu, 1918).

9. $t. Meteg, Istoria Bisericii Romdm,lor din Ardeal err Ungaria,Sibiiu, 1918.

10. N. Popea, Andreiu baron de $aguna (Sibiiu, 1879) : biografia ma-relui episcop, compusA de cel mai bun ajutor al situ.

11. Ilarion Pugcariu, Mit)opolia Romdnilor ortodocfi (Sibiiu, 1900):insemnata. pentru cea mai noun desvoltare a Mitropoliei neunite.

12. Eugen Brote, Die rumanische Frage in Siebenbargen (Berlin,1895), carte fundamentals a unul marcant membru al paitidului nationalroman (Pparuts gi in frantuzegte, italienegte gi romanegte).

II. Pentru romdrzeasca din Regat intrs in consideratie urma-toarele scrieri :

1. Aricetcu, Istoria revolufiei de la 1821 (Bucuregti 1874; 2 vol.): opovestire cam beletristica a migcarii populare din 1821, dar cu utilisa-rea traditlei orate, disparuta mai tarziu.

2. N. lorga, Domnul Tudor, Bucuregti, 1921 ; Izvoarele contemporaneasupra mifcarii lui Tudor Vladimirescu, Bucuregti 1121 ; Scrisori ine-dite ale lui T. VI., In An. Ac. Rom.", XXXVII, Bucuregti ; N. Constan-tinescu, Revolufia... din 1821, Bucuregti, 1921.

3. I. C. Filitti, Domniile romdne sub Regulamentul Organic, Bucu-regti, 1915.

4. Bibesco, Le regne de Bibesco (Paris, 1892, 2 vol.): o scriere apolo-getics; a fiu ui pentru tatal prey des batjocorit, cu numeroase documente.A t material in nou-tiparitele desbateri ale Adunarilor legLitoare, Analeleparlamentare ale Romania (Bucuregti, 1890 gi urm.).

5. Anal 1848 (Bucuregti, 1902 gi urm.): culegere anonima, care cu-prinde in cinci volume tot materialul pentru intamplarile din 1848 ; N.Colescu Vartic, Anui 1848, Bucuregti, 1898.

6. Acte i documente relative la istoria rend fterii Romania, publicatede D. A. Sturdza In conlucrare cu altii (1888 gl urm.; 10 vol.): pe langao cu'egere a tratatelor romanegti mai vechi, se comunica scrisorl, arti-cole de genets, broguri gi desbateri de-ale Divanurilor ad-hoc, din 1848pans pe vremea lui Cuza.

7. Xenopol, Domnia lui Cuza-Voda (lagi, 1903): Istoria Domniei luiCuza cu utilisarea multor acte inedite; cam seaba gi nu WA gregeli. SehotArise de catre Academia Romans o publicatie a hartiilor lui Cuza decatre D. Sturdza. N'a aparut nimic.

8. Xenopol, Istoria partidelor politice, Bucuregti.9. Aus dem Leben Konig Karts von Rumanien (Stuttgart 1894 -1900;

4 vol.), memorli alcatuite cu o mare precisie gi bogatie de material pebasa hartiilor personale gi a propriilor insemnari zilnice ale regelui (pana.in 18b1).

10. Treizeci ani de Domnie ai regelui Carol (editia Academlei Romane

viafa

pi

I,

www.dacoromanica.ro

_ 5 _sprijinisera pe TOlcoly, 'regele Ungar lei., impotrivaImperialilor, it lasara sa cada. Austriecil Insa seapucara sa dea o administratie frumoasa tariff cu-cerite.

Erau acolo trei natiuni recunoscute, dintre careLisa una, cea a Secuilor, decazuse foarte mutt;membrii el se plerdusera In cea mai mare parteIn randurile sarmanilor tarani $i prin urmare nurepresintau In veacul al XVIII-lea un insemnatfactor de putere. Nici cu toata cultura $icu toata bogatia mostenita, nu mai infatisau acumceia ce fusesera pana In veacul al XVII lea. Putincate putin ei uitasera comertul indraznet cugBlochii de peste munte, cu indepartatul Rasaritsi sfarsisera cu totul marele for rol de mijlocitori.Totusi stapftniau Inca o foarte buns parte din pa-mant, precum cele mai multe $i mai bune orase

tineau mortis la vechlle for privilegii, care, Im-preuna cu produsul adunat al munch tor, alcatuiautitlurIle for de drept. Nobilimea maghiara fust semutt slabita prin razboaiele lut RalcOczy, i randu-rile for se rarisera simtitor In timpul barbarelorcampanii turcesti. Cult', de sigur, nu erau, cu toate(Bucuresti 1887, 2 vol.): discursuri, scrisori, etc. ale regelui, cu regeste.Volum ii l-iu a fost publicat de D. Sturdza in frantuzcste si Imbogatit cuextrase din No. 9 si diferite mid publicatii diatom nice, supt titlul: Lerot Charles 1-er de Roumanie (Bucuresti. 1900-1904, 2 vol.; al 3-lea incoil).

11. Titu Maiorescu, Discursuri porlamentare (4 vol.; Bucuresti 1897pang In 1904): marele orator pane ca prefata la fiecare volum expuneri,care cuprind propriu-zis istoria contimporana a Romani&

12. lorga, Correspondance diplomatique roumaine sous Charles 1-er;Istoria rdzboiului din 1877-8.

13. Frederic Dame, Histoire de la Roumanie contemporaine (Paris,1900): lucrare interesanta, picanta, dar improprie sf revoltator de parte-nitoare pentru Rusia si anumite personalitati politice din Romania. 0 cri-lica zdrobitoare asupra-i de $t. Orasanu In Convorbit'i literare, 1900:Dame h raspunsecu insulte. Cf. si lorga, brosura D. Frederic Dame

1st. Romaniei contemporane (Bucuresti, 1900).14. Baicoianu, Geschichte der rumdnischen Zollpolitik (Munchen

1895); folositoare.

si

41

Sapit,

pi

www.dacoromanica.ro

6

Ca ici, colo se aflau $coli bune, $i unui calator Iiiapare un astfel de mare proprietar tot atat denecioplit ca un nobil din al XIII-lea veac". intmulte chestii apoi nu puteau merge uniti, pentruca In ce priveve credinta erau despartiti in Ca-tolici calvini $i ace$tia din urma aveau pre-caderea. Erau Insa viteji, mandri patrun$i deun simt de stapanire de neinvins. Pe Tanga a-ce$ti marl, bogati puternici, traiau insa, cao a patra natiune, dar nerecunoscuta, in nume-roase sate rau cladite, taranii romani. Pe pamantsasesc, ei duceau o viata Inca suportabila, $i multidinteln$ii erau proprietary; in comitate insa, in carestapania marea $i mica nobilime ungureasca, sta-rea for era aceia de iobagi, cari nu au nimiccarora stapanul li impune tot ce se poate inchi-pui. Starea for era, de sigur, cu mult mai neroro-cita decat a aservitilor tarani romani din Mun-tenia $i Moldova, $i aceasta explica deasa fugaa iobagilor In tare

Austria nu urmaria alt scop decat sa exploa-teze lumea$i In aceasta epoca mai ca n'ar fi fostcu putinta altfel. In defnitiv ea void, sa ob(ina InArdeal numai succes fiscal. Dar grija de venitulfiscului ducea, fire$te, la grija pentru birnici,ace$tia constau In cea mai mare parte din dps-

15. Sturdza, Chestia Dundrii (1900) : d material pentru apreclareaacestei chestii.

16. Pentru chestia agrara, lucrarile d-lui A. C. Cuza : Teranul claseledirigente 18J8); Despre popula(ie (lasl 1900). Cf. de acelasi : Eranoud generatia de la 1848 (Iasi 1898) i o disertatie de Chebap,Legea rurald de la 1864 (1902). Actele sunt adunate de Bibicescu giPana Buescu (toata bibliografia In Chebap).

17. Verax, Les Juifs de Roumanie (Bucuresti, 1903) foarte bogatk,mai ales In tabele statistice.

Eder, Notationes historicae : Manuscrisul fol. germ. 288 din Biblioteca Museului National din Budapesta. E vorba de Al. Barcsai dirkMarosnemethy. Am reprodus textulin Mdruntifuri istorice din Ungaria_

$igi

$i

r

pi

gi

yi(lahi,

$1

www.dacoromanica.ro

pretuitii cValahi,, cars, traind In Imprejurari maiomenoase, ar fi piatit, fait Indoiala, mai muttmai la vreme. Cu toate ace"stea nu era de gandito lege care sa fi adus o Imbunatatire a stariitaranimil. Caci numai cur indignare si cu nerab-dare, acum ca si In zilele Imparatului Rudolf siale Imparatului Ferdinand, purtau mandril, auto-cratii magnati ai Ardealului jugul german si cautauacum un pretendent la Coroana care ar fi pututInlocui pe un Apaffy Tokoly In calitatea deconducator national. Drumurile provinciel pe a-tunci nu erau Inca potrivite pentru miscarea unormai marl mase de trupe. Karlsburgul de la Alba-Julia nu domina Inca pe atunci campia. Dar si alteinterese reclamau fortele Casei domnitoare deAustria, $i astfel nu era decat o singura cale ca,pe basa vechii situatil, ramasa neatinsa, a Romanilor,sa se Inlesneasca o viata mai buns $i tot odata safaca din ei birnici mai cu stare. Acest singur mijlocconsta In aceia ca sa-i atraga de la credinta for.schismaticap la o religie reeunoscutei, pentru caapoi, mai tarziu, sa li recunoasca poate politiceste1 nationalitatea lor. Principii cal vini, fart sa se

gandeasca la o viitoare liberare, subjugasera cutotul Biserica ardeleana Intemeiata de Mihai Vi-teazul $i -i lasasera numai o umbra de viata. Chiarsupt Gheorghe Ralcdczy 1-iu, primul pe care -1 cu-prinse zelul de proselitism, episcopul roman nuera decat pentru eneamul. sau un .Vladica,, pecand Statul 11 recunostea numai ca superintendent.Tot asa de putin era pretuita credinta lui ca atare,In acel loc ; ba era vorba numai de un ,,rit gre-cesc, sarbesc gi valah", pe cand ca singura Bi-serica legala In Ardeal trecea aceia calving a printulul. Ingrijitorii de suflete roman' nu se mai che

7 -

$i

gi

www.dacoromanica.ro

-8-mau preoti sau popi, ca In vremea schismei, cianai suptire : pastori, gi superiorii lor, protopopil,capatara dupa modelul calvinesc privilegii foarteIntinse, aka Incat ajunsera oarecum neatarnati deepiscopul lor, el coborat In aceia0 vreme. Su-perintendentul era supus In orice privinta cepisco-pului drept- credincios'. Acesta din urma aveasupravegherea asupra Bisericii auxiliare de sit o-riental: el cerceta pe candidatul valah care voidsa fie superintendent, it recomanda printului careavea sa-1 numeasca In acest post scria punc-tele" i econditiile. pe care trebuie sa jure. Elputea sa apara In sinodul subordonatului sau, elinfluents oranduielile acestei adunari tinute odatape an, care urmaria o apropiere de credinta luiCalvin, i desradacina Para mila toate greelile"Bisericii greceti i ale vechii religii, introducea onoua oranduiala a sacramentelor, punea o margeneadoratiei icoanelor, ca ,ta si impute pretutindenilimba poporului, pe and, pe de alta parte, se ras-paldfau i scrieri de propaganda. Eptscopul, 5efulBisericii maghiare, era i cea mai Malta instantapentru jurisdictia bisericeasca valaha ; Inaintea luiaparea deputatia pastorilor gi aducea hotararilesinodale spre cercetare Madre. Acei Viadicicari nu aratau o deosebita ravna pentru Reformaerau crud pedepsi ti; aceasta tre buia sa li In vedereze,for i neamului lor, ca In definitiv ei nu inseamnaceva cleat prin voinra principelui. forest fu in-vinuit de o viata imorala pedepsit cu biciulca un hot de drumul mare ; Invatatul Sava Bran-

un prieten al Domnului muntean SerbanCantacuzino, un om respectat peste tot, care-4iputea urmarl genealogia pana la despotii sarbi icare ocupa cu .vrednicie Scaunul sau, fu rastur-

covici,

gi

gi -i

gi

gt

www.dacoromanica.ro

9

nat, judecat de sinod i aruncat In temnita, dincare scapa abia cand fu pe moarte.

Fata de o astfel de Biserica se putea vorbi cusortt de izbanda despre unirea cu o alta Biserica,care recunotea acelai "rite., 1 de la aceia carinu aveau o dogma puternica se cereau conce-siuni dogmatice, mai ales fata de Biserica de carenu numai ca Linea imparatul, dar pe care el osprijinia in toate chipurile posibile. Inca In 1692el dispuse ca preotii ortodoxi" cari vor primiUnirea sa se bucure i ei de plivilegiile acordateclerului catolic ; In 1696 aparu un catehism ca-tolic, pe care-1 publica lesuitul Baranyl, care aparuprintre Romani ca un apostol catolic. In anul, ur-mator se tinu un sinod general, care primi celepatru puncte not propuse Romanilor intaietateaPapei, Intrebuintarea panii nedospite, purgatoriuli filioque , dar stipula anume punerea pe ace-10 poor de egalitate a clerului sau cu clerulcatolic, scoli si toate celelalte drepturi pentru eisi pentru neamul romanesc 1, Episcopul de acum!=unit., Teofil, muri Insa curand, si urmaului sau,tanarut Atanasie Anghel, ii fa reservata organisareaUnirii. Acesta era un om multamit de sine, ca-ruia-i placea viata. vesela, juca bucuros i dadeatipul prelatulul roman ap cum if fasonase pa-rinteasca Ing,ijire a Calvinilor. Ca tuti Inaintasilsal,. el fu ales si confirmat In Bucuresti dupacanoane", Si cu acest prilej Intalni pe Branco-veanu, un aparator al ortodoxiei, pe strict orto-doxul batran Mitropolit Teodosie 1 mai ales pemarele represintant al dreptei credinte, pe Patriar-

1 Nilles, Symbolae ad illustrandam historiam Ecclesiae Orientalisin terris Coronae S. Stephani (Innsbruck, 1885), p. 165 i urm. Cf. lorga,Sate fi preoti, p. 170 Si urm.

www.dacoromanica.ro

1.0

hul de lerusalim, Dosoftelu, care-i dete toate sfa-turile povetele posibile ca sa-1 fereasca demolipsirea catolica. Dar aceasta nu folosi la nimic.Ba, din potriva, Indata dupa Intoarcerea saArdeal, el se Indrepta catre Curtea imperialaIn Aprilie 1698, primi un act asupra drepturilorcIerului unit ; apoi, la 7 Octombre, un al doileamare sinod romanesc accepts Unirea, in care nu-merosi partasi se recunoscura solemn ca umembrial acestei sfinte Biserici romano- catolice''. Cu-.rand dupa aceia urma o confirmare a privilegiilorpopilor din partea Tmparatului, .si, cu oarecare res-trictiuni, $i guvernul unguresc al Ardealului Isidete consimtimantul.

Trecura cativa ani pans cand schimbarea de cre-dinta, 4apostasia. lui Atanasie, fu cunoscuta depatronii lui din Tara-Romaneasca. Dar In anul 171el se duse In.persoana la Viena, Intra mai amanuntit In discutii In unele chestii privitoare la dogmasi depuse In scris confesiunea sa. Dupa aceia elfu numit episcop al credintei romane unite si tm-preunata cu sfanta biserica romana din Ardeal sipartile unguresti care tin de Ardeal", iar la Intoar-cere fu dus in procesie stralucita de functionariintreaga lui preotime In biserica din Alba-lulia, lausile careia protestara, ce-i drept, dusmanii schim-barii .de credinta petrecute, Insa fara resultat. Ata-nasie recunoscuse atarnarea de Primatul unguresc

ca sfetnic In grelele chestii dogmatice pentrumanuirea dreptului canonic, chemase la el pe un cle-ric catolic din Ordinul lesuitilor, cu tillul de teolog".Aceasta nu era de sigur prea compatibil cu autoritatea lui, $i tot asa nicl dispositia pe care o lua ca

1 Documentele se aflA in G. Popovid, Unirea Romanllor (Lugo],1901), p. 83 sl urm.

si

In

si

si

61,

p1,

www.dacoromanica.ro

11.

veniturile bisericesti ale Intregil diecese sa fie ad-ministrate nu de dansul, ci de ccuratori.. Titlul deMitropolit 11 parasise. Abia acum incepea Insa pro-priuzis marea lupta, cad acum trebuia sa se ob-tina indeplinirea drepturilor acordate poporuluiromanesc prin patenta imperials.

Bietul Atanasie nu era omul potrivit pentru asaceva; cat timp trai, toata administratia dieceseisale stete In manile Iesuitului sau, sfetnic $i stapan_El nu ceru nimic pentru dansul si era multumit cutitlurile care i se dadusera. Pe cand primejdioasarasvratire a lui Francisc Ralcoczy zguduia tot Ar-dealul, pe cand Romanii neuniti, adeca acei caritineau Inca de vechea credinta, recunosteau peun loan Tirca drept episcop al lor, Carmuirea aus-triaca nu crezu ca a venit Inca timpul ca sa In-treprinda ceva si In folosul Romani lor castigatinumai In directie religioasa. Atanasie, care poatenu era nici el singur neclintit In noua credintaprimita, muri in 1713, si atunci se gandira sa-i deaca urmas pe un strain cu totul catolic, care nutraise dupa un rit deosebit. In sfarsit loan Pa-tachi, care se cobora dintr'o familie nobila, ajunseepiscop roman unit ; el studiase la Roma, fuseseapoi mai multi ani misionar catolic In Ardeal, Insacu toatea acestea nu-si renegase nalia. Dar,odata cu numirea lui, Biserica greco-catolicapierdu insemnate drepturi. In primul rand Patachifu nUmit numai episcop pentru Romanii, Grecii,Rutenii Sarbii " din Ardeal si din comitatelece tineau de el ; apoi nou-numitul episcop catolical Ardealului, Martonffy, nu vru sa sufere langadansul In cetatuia Karlsburg pe cestalalt prelat ce

1 Nilles, o. c., pp. 409-411.

pi

www.dacoromanica.ro

- 12 -atarna tot de Papa, si din motive militare se da-

vechea biserica de aici a Voevodului Mihai.In sfarsit avura ideia sa dea celui de-al doileaepiscop unit al Romani lor ardeleni venituri dinGherla 0 din tinutul Fagarasului. Chiar In Fa-gara, unde era o frumoasa biserica romaneascazidita de Domnii munteni, trebui acum sa-si sta-bileasca Patachi resedinta ; el fu confirmat dePapa ca episcop al Fagarasului si prin aceastascutit tot odata de once subordonare fata de pri-matul unguresc. Patachi nu avu o vista mai lungsdecat Inaintapl sau ; Inca In 1727, dupa ce pas-torise regulat abia patru ani, fu dus la groapa.

Dintre cei trei candidati cari, dupa obiceiu, furspropusi Imparatului, Carol al VI-lea alese pe sin-gurul care era Roman, un fiu de taran chiabur,Joan Micu, care, cu toti cei treizeci de ani ai sai,se ocupa Inca de studiile sale la Tyrnau (SambataMare), unde lesuitii Infiintasera un colegiu pentrusch'smatici. El nu era nici preot, nici calugar, cumcerea Biserica de la un candidat episcopal. Curanddupa aceia, Micu fu Inaltat de imparat, dupa do-rinta sa si pilda episcopilor din Alba- lutia, cari eraude drept baroni, la rangul de baron Klein" KleinInseamna Micu antra apoi In manastirea de laMuncaciu pentru a-si face no viciatul, si fu uns aici.episcop In 1729. Acum 10 putea da el pe fataadevaratele sale intentii si cu toata puterea andnaturi energice, neInfrante, sa porneasca la reali-sarea lor.

Aceasta nu Insemna nimic mai putin decat cavoid sa prefaca in fapte fagaduielile Imparatului;el doria sa vada clerul unit pus de fapt pe ace-

picior cu cel catolic gi neamul romanesc Inaltatdupa dreptul ardelean la rangul de oatiune",

rama

Jagi

www.dacoromanica.ro

13

sa fie introdus ca o a patra natiune, pe langa celelalte trei mai vechi, in viata culturala i politica.Sprijinit pe actele din Viena, el crezu ca trebuiesa Inceapa cu drepturile politice, $i, fiindca nusocotia schisma ca existenta In Biserica sa, se-purta In curand ca singurul conducator al intregii,numeroasei, credincioasei i meritoasei populatiiromaneVi a Ardealului.

Se duse Indata la Viena, unde i se ascultara,ce-i drept, dorintile, dar numai pentru a le da pemana unei comisiuni dusmanoase din Dieta ar-deleana. Hotararea se amana mereu, pana candfu numit un al doilea comitet, care ajunse la opropunere neacceptabila. Drepturile istol ice si sub-jugarea traditionala furs scoase cu Indaratnicie laiveala in Adunare, cu demonstratii, rasete batjoco-ritoare i cuvinte insultatoare Impotriva pretentiiloracestui simplu popa roman, cu toate ca el Viaca neamul sau cse afla Inca de pe vremea luiTraian pe acest pamant, unde a suferit timp deo mie de anllia, 1 cu toate ca el insni, Inurma hotararii imperiale, era membru at Dietei.Cand iubita I tanara regina Maria-Teresa urmatatalui ei, episcopul roman se duse Inca odata laCurte ; de data asta Insa votbi mai raspicat caodinioara. El ceru pentru preotii sat portio Ca-nonica, iar pentru turma sa spirituala din sate,care represinta cea mai veche i mai numeroasapopulatie a tariff 2", numai doua zile .hotarate demunca pe saptamana ; afara de aceasta, Romani'trebuiau sa fie recunoscuti cu totii Impreuna cao a patra natiune". Dar regina Ii avea de aparatmotenirea Impotriva dumanilor straini, i de aceia

I Nilies, o.pp.

c., I, pp. 527-9.* Ibid., 518-9.

www.dacoromanica.ro

14

rugamintile lui se pierdura neascultate. AtunciKlein Incerca sa o iea pe un alt ton ; pentru casa dea mai mare greutate cererii sale, el se fo-losi de primirea solemna ce se pregatia calugaruluisarb Visarion Sarai, care propovaduia peste totprintre Romani desfacerea de Roma. Cand !rigael aparu din nou la Viena, fu amenintat cu In-chisoarea, si de aceia se refugie la Curie, pentruca, dupa o lunga lupta de aparare impotriva Curtliimperiale, a lesuitilor $i a propriului sau loctiitorIradator, sa demisioneze din demnitatea sa In 1751.

Suferintile lui si scopul lor, care, cu toate canedat nicairi pe fata, a fost totusi gacit de populatie,facura acum din loan Inocentiu Micu (Klein), decare mai inainte cei ce tineau de vechea credintase Indepartasera cu o groaza fanatica in timpulcalatoritlor lui de inspectie, un adevarat episcop,.un aparator, un patimitor si un martir al Intregiiromanimi ardelene $i chiar si al celeia din comita-tele vecine, unde episcopil sarbi din Banat casti-gasera acum Inraurire religioasa printre Romani.Taranii nici nu mai voiau sa auda de mantuitoa-rea unire dogmatica si Intampinau pe orice pro-povadu.tor cu dureroasa strigare: Episcopal nos-tru, episcopal nostru ". Peste tot domma, pe lungaaceasta nemultamtre politica si sociala, dorintadesfacerii de Roma, care nu adusese si nu puteaaduce celor apasati nicio indreptare a starii lor.Degeaba fu scapat de osanda de catre episcopulsau vicariul la Inceput excomunicat, Petru PavelAaron ; degeaba ajunsese el, potrivit ordinii, ur-maui lui Klein la Scaunul episcopal din Fagaras,chiar daca trebui sa -$i fixeze resedinta sateascala Blaj; zadarnic 11 sprijinira autoritatile cu de-plina lor putere. In ciuda tuturor acestor masuri,

-

www.dacoromanica.ro

15

Unirea paru, cel putin Inteun anume moment, cae atinsa de moarte. Un imitator al Sarbului Visa-rion, preotul Sofronie din Cloara, care de altfelabia putea ceti $i numai foarte rau scrie, dispu-nea ca stapan absolut de sufletele, pumnii si armeletaranilor din multe sate, Si In cursul Indaratniceilupte pe care Imparateasa o avu de sustinut cuputernicil ei dusmani din afara, ti fu cu neputintaCarntuirii sa lea hotaratoare masuri represive Im-potriva acestor profeti satesti. De altfel Sofronie,distrugatorul $i persecutorul, In ale sale cuvantari,memorii si petitii, nu vorbia atat de Roma $i deConstantinopol, de credinta crestina curata si ne-curata, cat mai mutt de preoti, cars nu trebuie saplateasca nicio dare, si de felurite apasari vechisi noua care n'aveau catusi de putin a face cuchestia religioasa si cu cele patru puncte", cuPurgatoriul $i cu primatul Papei.

Inca lin 1759 fu hotarat In taina, dupa sfatulcontelui Kannitz, Dionisie Novacovici, episcopulSarbiloru pentru Buda $i ccampille mahacene.,ca arhipastor bisericesc at Ardealului. In anul1760 veni supt Sofronie revolta impotriva im-pusei confesiuni romane , in 1761 sosi In pro-vincie, ca negociator armat, generalul Buccow $ireusi sa supuna pe cinvatatorul, revoltatilor, saduca pe Novacovici, .episcopul Budei, Campiilormahacene $i al Ardealului., la Brasov si sa-i deao resedinta statornica In satul Rasinari, In apro-pierea Sibiiului, intr'un bordeia taranesc.

Prin aceasta insa, tot nu era Inca hotarata ma-rea chestie, care, din nenorocire, Isi asteapta panasi astazi deslegarea. Dionisie, strainul, episcopulocarmuirii austriece, 4V1Adica Budanul., nu obtinuniciodata o autoritate recunoscuta peste tot; dupa

www.dacoromanica.ro

- 16 -aceia, ca si Inainte, conducerea de fapt a noiiBiserici create ramase pe manile protopopilor, oa-meni salbateci, traind In multe feluri de imorali-tati si mai mult fanatici, cari nu puteau uita peSofronie, fugit de curand in Muntenia. Ravagetainice circulara printre preoti si. taiani, in careera vorba .de o intoarcere a lui Sofronie cu aju-tor tatarasc, de marea Imparateasa a Rusiei, carepedepsise acum pe Poloni, persecutorli ortodoxieirutene, si care cu neinvinsele ei steaguri va curatisi Ardealul de paganatate", si In sfarsit de o groaz-nica revolutie, prin care trebuiau inlaturate in a-celasi timp impreuna si Unirea si iobagia. De fapt,se intampla ca recrutii, cari fusesera chemati pen-tru nou-intemeiata paza de granita romaneasca,refusara juramantul dupa ritul unit; ba chiar,luand cu ei armele impartite, se intoarsera In sa-tele lor. Cele mai aspre pedepse se .pronuntaraimpotriva taranilor cari voiau sa se strecoare printrecatorile de granita in principate. Dacadupa razboiul din 1768-1774, ar fi putut pastravre-o regiune oarecare la Dunare, atunci Austriaar fi fost de sigur In primejdte sa piarda aceastafrumoasa cucerire a Ardealului.

Trecura insa numaf putini ani dupa miscarea.Invatatorului, Sofronie, si iobagii romani, a carorstare nu devenise mai buns nici dupa inlaturareaUnirii, si cari cu toate decretele imperiale abiaaveau timp destul ca sa indeplineasca toate po-runcile asprilor stapani straini, gasira din nou un in-vatator" sangeros In taranul Nicolae sau Ursu Ho-rea. El se nascuse pe domeniul Coroanei, in Zlatna,unde stoarcerea arendasilor era deosebit de taresimtita de catre taranii liberi. 0 mare deceptie apopulatiei grabi catastrofa. Regimentele de grani-

Rusii,

www.dacoromanica.ro

- 17 -ceri fusera introduse Inca din 1761, $i cu iulealafulgerului se raspandise printre iobagi ye stea cade acum inainte va fi scutit de orice serviciu ca-tre seniorul sau feudal orice sat care se va a-nunta pentru servicii militare la autoritatile su-perioare, ca sa poarte armele pentru iubitulumanitarul Imparat, care-i visitase, acum, de douaon pentru a cunoaste personal pasurile supusilorsai. Cu armele impara testi, multi nadajduiau sadea o solutie tragica, dar definitiva chestiei ioba-giei. Pe basa plangerilor ridicate de proprietariide suflete unguri insa, inscrierea, care trezisemulte sperante, fu revocata. In numele Imparatuluilosif, liberatorul, ale carui acte falsificate le arataHorea, toata taranimea romaneasca apuca armelerazbunatoare si, timp de doua saptamani (Novembre1784), Ardealul apusean vazu groaznice scene deomor si pustiire, pe care razbunatoarea Nemesisle ridicase asupra represintantilor vechii nedrep-tati istorice. Executorii nporuncilor imparatesti",cari nimiciau totul si nu crutau cleat pe aceia,mai mutt femei, ce primiau printr'un nou botezecredinta romaneasca,, apoi nou-botezateledoamne nobile trebuiau sa iea de barbat pe cAteun etaran puturosz, infatisara in felul for start-gaciu si naiv urmatoarele cereri catre inaltii sluj-basi ai tarii : desfiintarea iobagiei in schimbulunui serviciu militar credincios al Romanilor, pu-nerea de slujbasi romAni sau germani pentru popu-latia romaneasca i inlaturarea suprematiei ungu-resti din viata sociala si politica. Imperialii nuerau prea grabiti sa rasplateasca nelegiuirile ta-ranilor cu aceiasi moneda, dar guvernul transil-vanean crezu ca trebuie sa porunceasca o masuracorespunzatoare din partea nobililor, dupa vechiulktoria poportaui romtinesc.Iv. 2

i

www.dacoromanica.ro

18

drept maghiar, represintantii culturii se purtaraintocmai dupa metodul valahx., condamnand ladecapitare vinovati gi nevinovafi, Intrebuintandteapa gi roata, afumand" pe prisonieri In pi vnite

aplicand peste tinuturi intregi, cu mii de locui-tori, cu copii cu tot, pedeapsa biciului supt su-pravegherea hirurgului". imparatul porunci sa seiea aspre masuri Impotriva rasvratitilor ; nu erauexcluse nici executii necesare, dar trebui sa re-cunoasca, Intro durere neputincioasa, ca vinovatde pustiirile taranilor, cari In felul ace sta 117dreptau catre Curte o noun petitie, era Insusiurmaritul gi ruinatul nemes, care pana atunci

tot asa gi dupa aceia nu aratase de loc corn-patimire omeneasca. Executia supt ocrotirea Car-muirii, ca rasbunare, fu de asemeni reprobata defilantropul Stapanitor cu cuvinte aspre Dar acumprivilegiatii cereau chiar restabilirea vechiului fordrept, pe basa caruia ei puteau sa Intrebuintezesabia fata de supusii for gi sa-i traga in teapa.Ei cerura despopularea satelor vinovate, izgonireaIn Bucovina a locuitorilor ramasi Inca dupa de-cimare, caci firea acestei salbatece natiuniD asascriau ei, care traieste in aceasta Cara, e deasa fel, ca nu poate fi condusa decat prin frica. 1.

Asa se aprinse din nou focul revoluliei, cu toatecontra-masurile ofiterilor imperiali si ale functionari-lor, precum si ale clerului roman de ambele confesiuni.Capitanii" chemara din nou cetele, care abia decurand aparusera cu caciula In mana gi cu inimilepline de durere pe buze" In fata comisiunii decercetare imperiala, la a carii porunca lasasera

1. N. Densusianu, Revolufiunea lui Horia (Bucuresti 1884), p. 349. Eo lucrare fundamentals, care utiliseaza, mai ales acte unguresti. Cf. intrealtele Corespondenta Bruckenthal, in Archiv fur siebenburgische Landes-kunde", 1903 si 1904.

st

si

si

www.dacoromanica.ro

- 19 -jos armele. Ei refusara hotarat o simpla amnistie,cad credeau Inca Intr'o dreapta pedepsire, nunumai pentru mici crime momentane, ci pentrucele marl, de sute si mil de ani. Desnadajduiti,luptara ei acum pe varfurile muntilor Impotrivacatanelor Irnparatesti ; In conducatorul lor, Horea,ei vedeau acum pe Craiul lor, din harul unui Dum-nezeu rasbunator. Straduintile celui de-al doileaepiscop sarb al Romanilor neuniti si dibacia mi-litara a soldatilor imperiali izbutira Insa, dupa maimulte mici ciocniri, sa restabileasca din nou

(Decembre). Horea, care void samearga la Viena, porunci cetelor sale sa se Im-prastie. Planul nu si-1 putu Insa implini, caci ala-turi cu tovarasul lui, Closca, el fu dus pe loculde pedeapsa din cetatuia Karlsburg, unde amandoi,fara a se plange, murira de groaznica moarte peroata, pentru libertatea natiunii lor subjugate.Crisan, al treilea cel mai destoinic conducator,raspunse cu curaj la toate intrebarile, explica faracodire dreptatea luptei sale si-$i dete singur omoarte barbateasca ; lesul sau fu decapitat gisfartecat. Mii de tarani, cari venisera ca sa $i do-bamdeasca prin lupta libertatea, vaz.tra aceastagroaznica pilda $i trasera dintr'insa o Invataturapentru viitor, dar nu In sensul urmarit de oficia-litate. Chiar la 22 August al aceluiasi an 1785lobagia fu desfiintata solemn de imparat ; asadar cei morti nu cazusera In zadar. Aceasta linucel putin pana in clipa cand obositul, bolnavulImparat, pe moarte, trebui sa retraga toate refor-mele sale In folosul claselor medievale privilegiate

sa restabileasca vechea stare de lucruri, in a-nul 1790.

Dar cea de-a doua cerere mai ales nu fusese

li-nitea insui

i

i

si

www.dacoromanica.ro

20

de loc tinuta In sama, fiindca nu se putea sa albao solutie ; aceasta era cererea de egalisare politicaa Romanilor, pentru care patimise odata Klein.Dupa moartea lui losif al 11-lea, Romanii, faradeosebire de credinta, cu amandoi episcopii forIn frunte, prin ceia ce s'a chemat apoi Supple.rlibellus Valachorum transsylvaniensium" , cad na-tiune nu cutezau spuna olicial incercarasa capete o stare mai buns ; dar memoriul for din1791 starni un strigat de revolta printre conduca-torii scriitorii unguri i sa0, i iara0 e tinuradiscursuri violente In Dieta ardeleana impotrivabarbariei -neruinarii valahe. Ca i mai nainte,nemultamitii gasira un stapanitor austriac bine-voitor, care pe langa aceasta nu era un losif, i pecare-1 apasau griji de razboiu. Nu ni-a limas indefinitiv din toate decat carticica, in care se cuprindplangerile, precum i raspunsurile pline de ura aledumanilor, din randul carora facea parte gi Eder,editorul acel:ii 'libellus}. Supt domnia lui Leopoldal 11-lea ajunsera din nou In us multe Incalcarii abusuri ale trecutului, gi astfel acest suflu cevenia din departare, pornit din marea Revoiutieapuseana, aceasta protestare literara, avri tot atatde puffin succes ca i marea jertfa taraneasca desupt Horea 1. Status et Ordines,, cu toate ca Innoua haina frantuzeasca, ramasera totu0 singuriistapAni, i tara abia scapa de primejdia, Incamai mare, de a fi unita cu Ungaria , cum se fa-cuse propunerea. in schimb se discuta din nou InDieta chestia taraneasca; Ungurii Si Secuii cerurape fata restabilirea starii de lucruri d'inainte de

' Cf. i Ferdinand von Zieglauer, Die politische Reformbewegungin Siebenbilrgen zur Zeit Josephs II. und Leopolds II. (Viena 1885);Hermann, Das alte und neue Kronstadt, II (Sibiiu, 1887).

sa-si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

21

losif, si in sfarsit se luara hotarari, pe care maitarziu le Incuviinta si Coroana In cea mai mareparte, si prin care numai foarte putin din reformabunului Imparat raposat mai ramase in picioarel.

Neamul romanesc avea nevoie, pentru o astfelde lupta in urmarirea drepturilor, de o pregatireculturala pe domeniul istoric. Dupa ce se vazusecat de putini sorti de izbanda avusera cererilepolitice, cu toata statornica simpatie, dar lipsitade elect, a Curti' din Viena, ei nu mai aveau acumnevoie de scrieri isolate stiintifico-polemice cadovezi de cultura, ci de o cultura cuprinzatoare,adanc inradacinata, in slujba unui ideal Malt, pentruca sa nu se lase inghititi in lungul timp de astep-tare de catre puternicii dusmani ce tindeau tot maisus, mai ales Ungurii. Ca rod at acestei recu-noasteri aparura in Ardeal, blagoslovita tara a U-nirii celor trei natiuni, pe acest clasic pamant aliobagiei, uncle nenorocitii de tarani evalahi. traiaude o jumatate de veac desalmati si despartiti indoua Biserici una na tram din propria-i forte,tar cealalta era legal numai ingaduita o culturapopulara trainica si o literatura tendentioasa infolosul trezirii nationale.

Inca din anul 1731 Klein, premergator luptelorpolitice pentru aceste idei, se ganclise la formareaunui monahism unit In diecesa sa bisericeasca ;In 1735 el vorbia de o noua insufletire a tipaririide carti, careia de mutt, nu i se mai da ingrijire.In sfarsit in anul 1738 el primi decretul imperialprin care i se acorda, in locul vechiului dome-niu episcopal, o noua resedinta; consistand dinBlaj si dependintile lui. Aceste venituri trebuiau

1 Zleglauer, 1. c., p. 473.

www.dacoromanica.ro

22

sa hraneasca totodata Inca unsprezece calugari,dintre cari doi sa functioneze si ca invatatori ; apoidouazeci de interni si Inca trei tineri, cari, dupace-si vor fi sfarsit studiile in Colegiile lesuite, sa-siIncheie studiile la Roma, unde erau si acum astep-tati,. Grigorie Maior, un viitor episcop, Caliani iCotore fura cele dintaiu trei vlastare ale neamuluiroman-ardelenesc, cari se adapara la izvoareleromane, si adusera cu ei, pe langa dragostea pentrureligia si dogma catolica, i glorioasele amintiri alecoborarii din Traian, precum si mijloace tiintificeca sa raspandeasca vestea cea buns a originii forromane.

Slabul, bolnaviciosul, asceticul Aaron, urmapllui Klein in toate domeniile, afara de acela al lup-tei impotriva nedreptatii, Isi caViga marl meriteprin grija pentru inceputurile scolilor primare sipreotesti. Cand .ajunse episcop la Blaj, nu erau Intoata provincia alte scoli .valahe. decat cele,foarte putin desvoltate, de prin manastiri. Acestemanastiri, In care agitatori primejdi4, In multe,din Tinutul transalpin lucrau pentru schisma, fu-sesera insa desfiintate in timpul tulburarilor luiSofronie, si tot In aceiasi vreme, supt conducerealui Dimitrie Eustatiade, un flu al preotului din*chef langa Brasov, care studiase la Chiev, fu ri-dicata pe o treapta si mai inalta scoala gortodoxa.din Brapv. Dar Inca din anul 1754 noii calugarideschisera in manastirea de la Blaj coala for ceacu trei grade. Aceasta era alcatuita intaiu.dinteoinstitu tie pentru toti cari volau sa-si Insu-pasca primele elemente, si care era gratuita. Ynal doilea rand, dintr'o scoala mai inalta, In care selnvatau obiectele de studiu din gimnasiu; in scurta

1 Nilles, 1. c., pp. 529, 533 si urm.

baietii

www.dacoromanica.ro

- 23 -vreme acest despartimAnt isi ajunse culmea prinsintaxa, retorica, poetics filosofie, care le incu-nuna pe toate, Intocmai ca In Colegiile iesuite,care li slujiau de model. In sfarsit treapta a treiaSi cea mai Malta o alcatuia un seminariu, care cutoate acestea nu proclucea numai preoti. Mai tarziu,episcopul mai Intemeie pe Tanga acesta din urmaInca un alt seminariu, care funcliona In manastireasa inchinata Sf. Treimi si case slujia exclusivla pregatirea de calugari pastori, sufletesti. *co-lard acestor doua mai Inalte institutii primira dupamoartea Intemeietorului burse episcopale, care liInlesnira frecventares institutului unguresc al car-dinalului Pezmany din Viena, i Grigorie Maior ob-tinu Inca o scoala mai Malta pentru Valahii. salIn manastirea Sf. Barbara din Capitala Imperiu-lui. Tipografia instalata In manastirea episco-pala dete la lumina numeroase cull, care slujirapropagandei, cultului moralisarii si care erauscrise intr'o buns $i curata limbs romaneasca.

Inca din anul 1777 un RomAn, i chiar unulcare se manifests ca scriitor in sensul directieinationale ,,romanea, Moise Dragq, lua conduce-rea nou-iniemeiatei diecese din Oradea-Mare pen-tru uniti pana acum fusese numai un vicariatal Scaunului apostolic , si aceasta noun Bise-rica ramase exclusiv minile Romanilor. Urma-sul lui Moise, Ignatie Darabant, Incuraja incepa-toarea cultura romaneasca simlitor mai mutt de-cat colegul sau blajean Bob, care era un om bo-gat, dar avea putin curaj si initiativa Si afara deaceasta pizmuia orice activitate intelectuala supe-rioara din jui ul canonicii lui rivalisau cuacei ce Incunjurau pe Bob; Samuil Vulcan, caredupa moartea lui Darabant ajunse urmasul lui,

si$:

i

si

it

sau._Si

www.dacoromanica.ro

24

straluceste Inca si astazi in amintirea nearnuluisau ca un prieten al invataturii $i al invatatilorsi ca un hotarat partisan al directiei nationale.

Idealul Imparatului-filosof losif fusese sa nive-leze contradictiile nationale, ba chiar deosebirilede nationalitate din provincia sa ardeleana $i sacontopeasca barbaria felurita In mantuitoarea cul-tura de Stat germana. Pentru a atinge acest scoputopic intemeie el scoli primare si crezu ca faceprin aceasta destul pentru inclinarea sa filantro-pica. Ca instrument pentru luminarea natiei ra-mase foarte Inapoiata, fu ales inteleptul carturarsi calugar Para cratare Gheorghe $incai, caretocmai se intorsese din Roma cu multe extraseistorice. clntaia scoala nationala romana., prima-ria schola natiOnalis balasfalvensis, fu intemeiatasupt directia lui, dar supt supravegherea episco-pului din Bkj, $i acestui director et catecheta"li erau saboraonate Inca si alte scoli normale dinTinutul romanesc ; prin aceasta d era de fapt,cum se $i numeste ocasional, director peste sco-lile Romanitor din Ardeal., asa cum mai era unulsi in artexata provincie a Bucovinei.'Trei sute descoll elementare pentru ridicarea culturli popularese Intemeiara in timpul functionarii lui, si elcompuse chiar pentru clansele cartile elementare,precum scrise Si cartile de scoala pentru asezamin-tele mai inalte: un catechism, un abecedariu (bu-coavna) germano-romanesc, o arftmetica si o gra-matica latina cu text romanesc adaus. Ba erachiar gata sa dea la lumina si un manual destiinte naturale, o elstorie a naturii sau a firii.,intovar4ita de un vocabulariu in latineste, roma-neve, neinteste si ungureste.

Trei episcopi sirbi avusera la inceput, unul

www.dacoromanica.ro

- 25 -dupa altul, conducerea nou-intemeiatei Bisericineunite. Lor li urma apoi pentru multi ani ca vi-cariu loan Popovici de Hondo!, care se amestecasesi in tulburarile lui Horea, si abia in anul 1810capatara neunitii un episcop roman in persoanabunului iubitorului de cultura Vasile Moga.Pentru aceasta Inca $i mai neglijata, dar si mainumeroasa valachica plebs se infiintara, pe langa*collie episcopate, gi scoli normale ale Statului,in fruntea for sta, In calitate de coleg al lui Sincal,Eustatiade, autortil primei gramatici ro mane i fos-tul secretar al episcopului Novacovici. Urmasul lui,Radu Tempea, tot un Brasovean, care pe langaaceasta se cobora dintr'o familie ae preoti cu dra-goste pentru scris, compuse si el o gramatica a lim-bii cindreptates a neamului sau. Tipograful Bartcapata privilegiul sa procure numai el ogle de

coal pentru aceste institutii neunite, $i scoasenumeroase scrieri relig'oase. Supt mult doritulepiscop se Infiinta un seminariu neunit in re-sedinta, care acum se afla la Sibiiu, si de aid ina-inte scolari neuniti primira burse, pentru casa -$i castige in Viena o cultura mai buns ca vii-tori directori de scoale.

In sfarsit prin aceste scoli normale se trezi sim-tul national si In populatia romaneasca din Bana-tul Timisoarei, care pans acum, afara de o slabsinraurire din partea Olteniei, traise 1i forme decuitura sarbeasca gi supt un cler sarb. Chiar di-rectorii, sarbi trebuira sa se gandeasca la prelu-crarea i tiparirea unui alfabet romanesc. Invata-torul preotul Tichindeal din Becicherec se facu.cunoscut prin traducerl din sarbeste, mai alesprin mult raspanditele sale fabule dupa DosofteiObradovici. Chiar din 1809 existau cateva scoli

$i

$i

$i

si

pi

st

www.dacoromanica.ro

- 26 -curat romanesti In Banat, dar ele stateau supt su-pravegherea Carmuirii, si nu a ierathiei sarbesti.Dintre cele trei scoli normale create In 1811, una,cea din Arad, fu acordata Romani lor prin buna-vointa Imparateasca. Ca gramatic se distinse Loga,un dascal de la pedagogiul din Arad, si chiar Sicei doi Teodorovici, tatal fiul, cari lucrara lavestitul dictionar romanesc din Buda (Lexiconuldin Bud ,), erau Romani banateni.

cCarturarii. cari iesira din aceste scoli preo-testi si de Stat nu puteau ajunge ca membriai natiunii" romane, nerecunoscuta politIceste,ci numal Ingaduita decat preoti, calugari sauInvatatori, astfel cele mai de sama personali-tati din vremea aceia Pura .condamnate la o acti-vitate un fel de viata foarte restranse, o sim-tiau aceasta cu amaraciune. Cand Bob Introduseclasa canonicilor, represintantii Anteligentei roma-nesti nadajduira o Imbunata tire a situatiei, pentru

putea urmari activitatea literara ; dar ei sevazura lnselati, caci episcopul nu suferia pe langael niciun orn ale carui merite literare ar fi pu-tut intuneca pe ale sale. Dintre cei trei cori-fei ai lumii carturaresti, cel mai In viasta, unnepot at episcopului Klein, Samuil Clain, dupa cestudiase In Viena, ajunse profesor la Blaj, dar tre-bui sa paraseasca aceasta functie, cu toate Camulti ani slujise episcopului Bob ca traducatorde scrieri bisericesti. La urma ajunse censor" al-cartilor romanesti la tipograf a Universitatii dinBuda, care capatase un privilegiu pentru aceasta,

muri aici in anul 1806. *incai, un minunat eleval Colegiilor catolice tin om neobisnuit de in-zestrat, care avea simtul propriei sale insemna-tali, si de aceia nu putea fi placut tuturora, preda

si la si

pi

pi

a-pi

pigi

pi

www.dacoromanica.ro

27

catva timp impreuna cu Clain la Colegiul St. Bar-bara, Intemeie mai apoi coli normale, insa la)urma trebui sa paraseasca acest post dupa dorintajignitului Bob, i nu-1 mai capata niciodata. Elhi silit apoi sa faca o munca de salahor Invatatululungur Kovachich In lucrarile de eruditie intreprinsede acesta, fu educator al copiilor unui neme un-gur i la sfarit ajutor al lui Clain, cand acestaprimi saracacioasa lui functie In Buda. Pe acestanu-1 putu Insa moteni, i astfel, ranit in inima,porni el ca un peregrin cerilor prin tan, fara sa.primeasca macar de la censura Invoirea de allpublica marea opera, i fara sa gaseasca mijloa-cele necesare pentru aceasta. El muri uitat in casaunuia din fotii sai elevi. Petru Maior fu poate celmai norocos din toti : fu protopop In ReghinuSasesc, se muta apoi la Buda i muri acolo carevisor" la 1821.Pe langa aceti trei barbati lucrau numai per-

sonalitati secundare. Unii dintre ei, ca loan Barac,Vasile Aron, erau functionari subalterni. i scriserapoeme populare care In cercuri modeste sunt ce-tite pans azi i au facut mult bine. Si dintre car-turari, unii Intrebuintara forma' poetica, ca sa ser-batoreasca inaltarea ocasionala a vre-unui prietensau a vre-unui protector. Unul dintr'Inii, loanBudai Deleanu", pe care-1 gasim la utina in slujbade ajutor de judecator la guvernul gall tian dinLiov, unde muri tarziu In veacul al XIX-lea,scrise supt inraurirea ideilor cfilosoficev din tine-reta .Tiganiada), o parodie epica, In care, pe langafoarte hazlia fabula-a unui vechiu razboiu tiganescsupt steagurile romaneti, se gasesc atacuri Inte-patoare Impotriva a tot felul de slabiciuni aletimpului, Inauntrul sau In afara poporulul sau: E

-

www.dacoromanica.ro

28

cea mai izbutita opera poetica a lntregii lui ge-neratii tinand seama $i de productiile literaredin Principate , o opera intelectuala bine croita,i de o valoare trainica. Dar astfel de productesunt numai exceptii. *coala ardeleana era prinexcelenta o scoala de eruditie, care lucra In douadirectii. Pe temelul mostenirii marilor cronicari siistorici din veacul al XVII-lea si sprijinita pe noilemateriale cu greu adunate, ea se silia sa reabi-liteze neamul romanesc si In al doilea rand cautasa ajunga aceiasl tinta pe calea Inca neumblataa cercetarilor lingvistice.

In ceia ce priveste .cercetarea istorica $i pole-mica, Clain cel dintaiu facu Incercarea, cu modes-tele sale mijloace, sa scrie o istorie generala a tutu-ror Romanilor din timpul Romanilor pana In vremu-rile sale, in felul sau limpede si curgator de a scrie.Au ramas insa numai fragmente, care au fost demai multe on prelucrate, niciodata insa complec-tate. *Inca% neobositul cercetator de biblioteci,lucra pana aproape de sfarsitul vietii sale la ocronica a tuturor Romanilor, Intrebuintand puter-nicul sau fel de exprimare, care nu nesocotestetot felul de atacuri si alusil polemice) fara sapastreze Insa masura si sa trezeasca simpatii; aicipentru prima oara, un Roman ardelean pretuiestemarele tres tit al Voevozilor de la Dunare si nuli tagaduieste $i lauda cuvenita. in sfarsit siMajor Incerca sa lamureasca in felul sau istoriaInceputului Romanilor in Dacia 1 si-i aclauga o cer-cetare asupra istoriei Bisericii romanesti.

In al doilea domeniu de cercetare, tot Clain si*incai au lucrat ; ei publicara Inca din 1780 la

' Istoria pentru tnceputul Romanilor In Dada (Buda, 1812 ; ceamai noun editie, 1883).

www.dacoromanica.ro

--29-Viena, pe latinete, 8lementa linguae daco-ro-manae sive valachicae', i in aceasta carticica ra-sare pentru Intala oara teoria conruperii limbiiromaneVi, care ar putea fi readusa la puritatea elLatina. Tot aid se propune pentru intaia oarascrierea ei cu litere latine dupa o ortografie latina.-Chiar inainte de 1770 Clain daduse proba de a-ceasta limba indreptata i de acest alfabet in ma-nuscriptele sale, mai tarziu (1779) !lite carte derugaciuni. Din acea gramatica aparu mai tarziuedite prelucrata de Sincai, numai supt numele lui,Si tot ce a scris apoi lorgovici, Roman banatean,In ale sale Observatii de limba romaneasca. (1799),el care totui pune problema Inteun chip mult maimodern, i Tempea i altii, acestea toate stau suptInraurirea acestui patriotic strigat de Indemn. Inacelai timpcarturarii" voira sa lucreze un dic-tionar, un mare dictionar, care sa convinga petoti strainii, netiutori sau pizmatareti, de caracterullatin at limbii. Marea opera fu Inceputa de multi,independent unul de altul, dar dupa Clain PetruMaior Intruni toate fortele ca sa ridice supt a saconducere monumentul acesta. Ei muri pe candse lucra la aceasta-opera, care trebuia sa cuprindalaolalta ortografia cu litere latine, traducerea cu-vintelor In mai multe limbi In sfarit etimolo-gia pentru toate acestea el nu era destul depregatit. Publicata de cei doi Teo3orovici, tata1 fiu, cartea aceasta, fundamentala, dupa a saintentie, pentru cultura nationals, Lexicon roma-nescu - latinescu - ungurescu - nemtiescu, quare demulti autori In cursul a treideci si mai multor anis'au lucrat", aparu In sfait In anul 1825. De fapte o opera monumentala, cu toate ca a avut nu-

o

si:

www.dacoromanica.ro

- 30 -mai o valoare trecatoare, cladita fiind pe prin-cipii false.

Pana la sfarsitul veacului al XIX-lea, afara deliteratura religioasa, n'au iesit de supt tipar decattratate latinesti si carti de scoala. Singura tipo-grafie romaneasca se afla in stapanirea lui Bob,care nu se putea Intelege cu represintantii noiidirectii. Acestia din parte-li erau lipsiti de mij-loace, si un puternic sprijin din partea .publi-culuib putin cult popi-tarani nu era de astep-tat. Veniturile nou-Intemeiatei tipografii universitareerau acordate Universitatii din Buda, si aceastacapata si privilegiul de a scoate carti .ilirice,,adeca tiparituri cirilice, pentru care chemara dinArdeal ca revisor si corector pe Clain. Acumabia slujbasul .valahz, putu sa-si tipareasca scrie-rile : Inceputul istoriei lui Clain aparu In primulcalendar romanesc din Buda, la 1805. Calendarulfu bine primit si chiar continuat, ba Petru Maioravu chiar curajul sa-si publice, sprijinit pe subs-criptii, doua din scrierile sale, .si mai tarzia sepuse la cale scoaterea marelul dictionar. Spiritulcel nou gasise o rapede raspandire.; din ce in cemai multi studenti mergeau la Buda si Viena. Inbogata colonie negustoreasca aromana se treziInrudirea de neam si, pe cand barbati ca Boiagii Roja Incercau sa strecoare arbitrar dialectulmacedo-roman in noile forme lingvisiice, oamenibogati daruira bani pentru binele Intregii marlmill romanesti si primira In schimb ca multamitaprefete si dedicatii de poesii.

Un energic om practic, Zaharia Carcalechi dinBrasov, Incepu ca .ferlegareditorsa publicela pomenita tipografie universitara carti romanestipe cheltuiala sa, si prin liste de subscriptii si

www.dacoromanica.ro

- 31 -

apeluri se pricepu sa faca a Inflori odata cunegotul sau literatura romaneasca. El reluaideia unei gazete romane0, emisa mai d'inainte deoculistul, profegorul universitar, gramaticul scrii-torul popular dr. loan Molnar (1789-1794) gi detraducatorul roman Teodor Racoce din Llov(1817-1820) ; el scoase foi volante despre peri-peible razboaielor europene i incepu In 1821 pu-blicarea unei Biblioteci romanetig, In care erausa intre o scurta istorie a Romanilor, o istoriea literaturii romanecti, o istorie universals, o ex-punere a istoriei Principatelor In epoca cea mainoun gi alte opere populare. Prin acestmodest om de afaceri a propait puternic direcliaculturala potrivit cu spiritul timpului.

si

$i

stiintifice

www.dacoromanica.ro

CAPITOLULTrecerea con*Iiintei nationale din Ardeal

In Principate.Pe vremea In care se Intemeiaza *collie din

Blaj, Principatele dunarene nu-si pierdusera ori-ce cultura intelectuala, ci din potriva continuausupt o mai buns organisare vechile scoli roma-nest', slavonesti si grecesti. In Academiile din Ca-pitale se invata chiar latineste $i mai tarziupe la sfarsitul veacului cepitropiiz din Iasi segandiau chiar la Introducerea unui studiu

Mai serios si la adoptarea noii metode de In-vatamant, mai libera, In locul vechiului papaga-lism obisnuit. Multi Mitropoliti isi atrasesera me-rite pentru invatamant, mai ales Iacov al II-lea,fiul unui taran ardelean, si Veniamin Costachi, o-drasla unei vechi si Insemnate familii boieresti.Amandoi statusera in fruntea Bisericii moldove-nesti. Veniamin, care-si administra Inca multavreme diecesa (t 1846) si fu cinstit ca un omsfftnt, traind dupa principii apostolice', avu no-rocul sa vada intemeiat in 1803, supt carmuireagenerosului Alexandru Moruzi, un seminariu teo-logic, intaiul In Principate. Constantin Mavro-

1 1-am descris viata intr'o carticicA, Viata faptele lui VeniaminCostachi (Bucuresti, 1904, In 16).

11.

stfinti-tic

st

f I

www.dacoromanica.ro

33

cordat ajunsese chiar la gandul sa intemeieze inBucureti prin lesuiti o mare coala latineascadupa modelul apusean. In multe orw marl i midse intemeiasera, datorita pa rechii de reformatori,dioscurii Grigore Alexandru Ghica i Alexandru Ip-silanti, inainte i dupa 1774, coli romane;rti, icii colo chiar vechi greceti sau neogrece0: inMoldova, dupa decreiul din 1769, n'au fost maiputine de douazeci i trei, jar stapanitorul mun-tean nu se arata mai putin zelos in aceasta privinta.

4Carturarii. mo1doveni si munteni, de aseme-nea, nu erau prea rani. Barbati ca Gheorghe Bog-dan, loan Cananau, Vasile Bal, Scarlat Sturdza,fratii Cantacuzino i tanarul Vacarescu mersera instrainatate, in Franla i Germania, pentru ca saltdesavareasca cultura potrivit spiritului timpului.Familiile boiereti 1i tineau bucuros dascali decasa straini, in loc de un .loghiotatos, grec, sauchiar alaturi de acesta. Premergatorul literar alSarbilor, care trezi spiritul sarbesc, Dosofteiu 0-bradovici, era inraurit de cultura germana i seindeletnici pana in 1783, ca dascal de -limbi mo-derne, in Moldova. Germani cum a fost KOnig, vlitorulconsul prusian din Iasi, Italieni ca abatele Panzini Iitalianisatul Raicevich, dar mai cu sama Francesi,ca de pilda Ledoulx, Nagni i o multime altii,c4tigara bani buni pregatind tanara generatieromaneasca la o noun viata. Chiar i boierii ga-sira in unele casuri placere In calatorii, care panaatunci li fusesera interzise. Asa Dudescu, un omde altfel foarte risipitor Si iubitor de parada,merse pe vremea lui Napoleon la Paris, ca savada stralucirea tanarului Imperiu universal. le-nachi Vacarescu nu uita niciodata petrecerea sa

3

www.dacoromanica.ro

- 34 -

in Ardeal pe vremea razboiului din 1768-1774 sicinstea pe care i-o fa cuse la Brasov Imparatullosif, plimbandu-se in sala de gassemblee* brat labrat cu inteleptul mare boier, ce vorbia italienestesi frantuzeste. Ceva mai tarziu, el se duse intr'omisiune secreta la Viena, si doamnele din rese-dinta imperiala se mirara de infatiprea straina side bogatele saluri ale nobilului rasaritean. PrincAgentie* se primira gazete europene de toatecolorile politice pentru inalta societate romaneascasi pentru strainii asezati in Cara. Carti de joc a-pusene, carate apusene, mobila apuseana, romaneapusene ajunsera din ce in ce articole tot maicautate In Ora moldo-munteana. Lunga si des- re-petatas sedere a ofiterlor rusi si austrieci in tim-pul nesfarsitelor, aproape neintreruptelor razboaiecontra Turciei zdruncinate era tot atat de vino-vata de aceasta mare schimbare, pe cat si ras-pandirea fatala a noului spirit, inceata, dar si-gura cucerire a Orientului de catre Apusul infinitsuperior. Se incepu cu formele exterioare alevietii, dar sfarsitul fu o deplina prefacere a vietiiintelectuale Si sufletesti. Domnii coboratori dinLevant, cars fusesera dragomani, cunosteau, ce-idrept, numai superficial cultura apuseana ; ei erautotusi minunat de potriviti pentru savarsirea aces-tei revolutii culturale care despartia Prin ipatele,in ce priveste moravuriie si moda, de Orient, sianume chiar in acel timp cand ele se desfaceaupe incetul si politiceste de Statul turcesc.

Dar aceasta prefacere a idealului cultural nuera de loc insolita si de o renastere a literaturiiromanesti. Numai neinsemnate produse. literare Inlimba noastra se gasesc in aceasta interesanta si plinade miscare epoca ; vrednice de insemnat sent ele cel

www.dacoromanica.ro

35

mult din causa raritatii lor. Cronicari se afla nu-mai In Tara-Romaneasca, pe and in Moldova,odinioara patria cronicarilor, totul tace de la 1774idainte. Cronicarii munteni, ca Dumitrachi Stolni-eul $i Vacarescu, scriu Intro limba foartestricata dau numai o povestire seaca, fara de41iCi0 insufletire. Pentru nou-infiintatele coli pri-mare nu se tiparira carti. Gramatica lui Vacarescu,care aparu in doua editii, cea din urma la Viena,e opera unui diletant nepractic. Cu toate ca ma-nuscriptul era probabil gata Inca din 1782, carteaa aparut abia in 1787, autorul este aa de ina-poiat, ca poate 1amuri macar originea limbiiscrise de el ; dupa dansul romani vor-bisera eitalieneVe. I Ca poet, ace14 batran Va-carescu a fost pretuit de sigur pe nemeritate maimult cleat a fost cetit priceput : de la el niyin de fapt numai cateva versuri de proba, foartegreoaie, din gramatica lui ; alto versuri, care sa-mana cu cele turceti, se gasesc in Astoria Impa-ratilor otomani., i acesta a lasat Inca vre-o catevamici productii de salon. Acum urma numai s'augasit bucati de o mai inalta inspiratie 1. Fiii lui, A-lexandru i Nicolae, i chiar la dcu, fiul lui Alexandru,nu-1 intrec de sigur, cu toate ca Alexandru presintaici i colo cate ceva dragala. Cand aparu gra-matica lui lenachi, boierul moldovean AlexandruBeldiman numara acum doua zeci de ani, vrastapasiunilor i a primelor dregatorii de Curte. Camulti contimporani de-ai sai, barbati i femei, eltraduse neintrerupt, In versuri mai mutt lungi,monotone, a la Delille, tot ce i placuse mai multdin lecturile sale ; el compuse chiar, cu fidelitateaprosaica a unui povestitor, o tragicomedie, o etra-

1 N. lorga, In Omagiu lul I. Maw, Bucureatl 1927.

lenachi$i

$inu -$i

coluni*tii

'n

pi

www.dacoromanica.ro

36

godieD o numi el a tulburarilor din 1821, pecare le traise si In care patimise si el. Multmai tanarul Costachi Conachi, nascut abia In1777, desvolta minunate Wei cu privire la pre-facerea culturala pe care o Incerca poporul sau;In cuvinte sanatoase el lua apararea adevaratetculturi spirituale, ceru mai multa ingrijire de des-voltarea launtrica a neamului si de inaltarea sen-timentelor, nu numai de limba de salon, de ghete,$i palarii. Pe lAnga acestea el mai era si un des-toinic inginer hotarnic, un cumpanit om politic, urtcunoscator at dreptului sl un desavArsit agricultor,dar in nenumaratele lui poesii de ocasie, care seadresau catre cei in viata si morti si calm foarteschimbatori prieteni prietene, el apare totusica un tanguitor jalnic, nevoias si prosaic fauritorde rime, caruia numai rare on pornirea poeticaIf vine din inima.

Alaturi de aceasta, literatura religioasa atinseo anumita inflorire. Multi barbati imitara pe ze-losul episcop de Ramnic, Chesarie, si continuaragreaua munca inceputa de dansul ; o Intreaga li-teratura sfanta si pioasa fu tradusa dupa originale,si aceasta activitate de traduceri ocupa multicalugari pAna departe in at XIX-lea veac. Mai suspomenitii Mitropoliti iubitori de cultura din Mol-dova adusera partea for de contributie la aceastarodnicaIntreprindere. to sfArsit, prin Ruteanul Paisieviata manastireasca fu asezata pe base mai bune,

manastirea Neamtului, unde el se stabili cucsinodulD sau de cenobiti, adeca hat' ai vietilcomune, ajunse un mare atelier de traduceri, co-piers i tiparituri de scrieri bisericesti at carorcuprins strict ortodox era turnat Intro limba mi-nunata. Veniamin Costachi era un discipol al ma-

$i

gi

www.dacoromanica.ro

- 37 -

nastirii Neamtului, chiar acolo Ii gasise el unrefligiu dupa fuga din casa boiereasca a parintilor.Pe atunci i cei mai buni calugari din vecina Mun-tenie 1$1 indreptau privirea asupra acelui vestitlaca slant, ca asupra muntelui Sinai, i apeptaunoua table de legi pentru tagma lor. Dar bine IntelesCa aceasta munca, foarte pretioasa pentru desvoltarealimbii, nu era patrunsa de spirit modern, i de aceiapeste anul 1821 nicl nu supravietui mult din viatacare se trezise pe vremea lui Paisie la Neamt cuIncetul decazu i aceasta manastire, ca. gi celelalte,In lenep vegetare a monahismului oriental.

Numai patrunderea curentului intelectual venitdin Ardeal putu sa trezeasca la o noua viata pecei adormiti, sa largeasca cercul de vedere al pa-triotilor i sa scuture nepasarea maselor. Dar oastfel de Intaurlre se izbi de marl greutati, cado comunicatie peste granita politica era aproapetotdeauna zadarnicita prin nesuferita carantina.Oranita politica, Inteo vreme cand provinciile tur-ceVi de la Dunare treceau drept patria ciumeii a intrigilor rusepi, Insemna o foarte marepiedeca. 0 alta o forma, de cand cu introducereaUniril In Ardeal, deosebirea de credInta. MaiInainte episcopii ardeleni erau hirotonisiti In Tara-Romaneasca ; multi dintre aceti episcopi erau deorigine transalpina, ca Dosoftei 1-iu, Meletie iloasaf. Domnul muntean era socotit ca ocrotitorulfiresc at Bisericii romaneVi de peste munti; i delapt Serban Cantacuzino ceruse odata lui Apaffyliberarea lui Brancovici, el trimetea episcopilordaruri i h acorda sate din Tara-Romaneasca.Cartile tiparite la Snagov, Targovite, Bucureti,etc., aflau aici o buna primire. Dupa apostasie"Insa, cartile romane0 din Cara de la Dunare nu

;

www.dacoromanica.ro

- 38 -mai ajungeau fara stavila In Ardeal si Indaratacum fiecare parte se temea de influenta eretica,si ocarmuii ea imperials opria chiar anume intro-ducerea de carti straine, aschismatice.. Scrieriromanoardelene de cuprins neunit Insa aparuraabia foarte tarziu, si tot asa ortodoxia acesteiBiserici ide credinta adevarata', traita In mijloculereticilor, dadea oarecum de banuit dincoace demunti. Apoi, prea mult fusese vorba pe timpul luiSofronie si mai tarziu de nestatornicia turceascasi de barbaria Tarii- Romanesti libere, Cu gand dea Impiedeca emigrarea, si aceasta ideie prinseseIn sfarsit acum radacini. Ce urmari mantuitoaren'ar fi putut avea pentru Principate primirea na-zuintilor unui Sincai sau unui Clain 1 In locul forcapata trecere .vre-un usuratec emigrat frances cuttotul neprega tit pentru aceasta sarcina. Pe de altaparte, mandrul Ardelean nu se gandia niciodata,nici In vremuri de cea mai grea apasare, lao emigrare In Cara fratilor Invaluiti Inca de Intu-nerec. Boierii treceau prin Ardeal ca printr'untinut strain, ggerman. sau unguresc, fara sa sefoloseasca de acest prilej si sa Invete a cunoastepe locuitori, sau sa li ceteasca macar cartile. Cand,prin silintile lui Carcalechi, care tipari si o lucrarea lui Beldiman, frumoasele si corectele produse aletiparului din Buda ajunsera la Bucuresti- si Iasi,lipsia aid priceperea pentru noile slove Introduseici si colo. Dar In scrierile lui Dionisie Eclesiar-hul acesta, un naiv calugar si un cronicarsters, ca si In acelea ale lui Naum Ramniceanusi acesta un calugar, care Insa apuca biruintanoului curent cetitul Ardelenilor n'a trecut fara

onsecinti; aceasta mai ales pentru ale celui din urma_0 adevarata prefacere fu Insa cu putinta numai

;

www.dacoromanica.ro

39

cAnd un om de dincolo veni incoace si adusevestea cea buns cu insufletite vorbe de profet.Acest barbat, Gheorghe Lazar, era fiul sarac atunor parinti foarte saraci ; Inva lase cu staruintasi castigase titlul de doctor, si aceasta era cevaneobisnuit la Romanii din vremea aceia. Fusesecatava vreme predicator la biserica episcopaladin Sibiiu, dar indura In patria Asa umiliri care -1amarara, si de aceia venise in- 1816 la Bucuresticu copiii unei doamne muntene.

Aici Invata el sa cunoasca boieri batrani, cars -sipastrasera Inca vechile virtuti, si unii din El,ca de ex. cinstitul Constantin Baliceanu, Invatatulculegator de proverbe lordachi Gilescu, GrigoreBaleanu si altii, erau In stare sa-1 si pticeapa;de oare ce se familiarisasera acum prin cetit cuscrierile lui Carcalechi. Dar Intalni si tineri bo-Jeri', cart tocmai se Intorsesera din stramatatesi a caror cultura se arata mai numai prin In-trebuintarea unei limbi straine si a hainelor demods straina. Lazar gasi Insa si camarila gre-ceasca de Curte a lui Voda-Caragea. Acesta eraun om egoist, nesatios, care daduse de altfel tad'si o carte de legi noua, toate ca nu prea deo-sebita de cea d'inainte. El sprijinia Malta scoalaelina, care dadea Romanilor unele cunostinti Inlimbs strains; inteligenta lui fiica, Ralir, se o-cupa si ea cu un teatru grecesc de dtletanti.Lazar se dovedi bun geomefru, si prin aceastacastiga Increderea boierilor. Prin intervenirea ocro-titorilor sai, el capata Invoiala sa predea gratuitaritmetica si geometria In cateva odai proaste sineincalzite de la manastirea Sf. Sava, pentru caastfel sa formeze ingineri hotarnici pentru masu-rarea moAlor boierimii. coala lui fu in curand

cu

www.dacoromanica.ro

40

foarte mutt visitata, $i voacea predicatorului na-tional afla un minunat rasunet In inimile tinere.In curand el preia si geografie, ba chiar filosofie,dar, pe Tanga acestea, cu toate satirele, cu toatediscursurile $i scrierile care-I insultau, ba chiar Inciuda denuntarilor, care nu lipsira, el vorbi sidespre marea Roma veche, despre trecutele timpuride vitejie romaneasca, despre starea nenorocita apresentului si despre un viitor mai bun, care trebuiacacerit prin lupta. Cand noul Mitropolit DionisieLupu Isi lua In primire Scaunul, Lazar castiga Incaun nou ocrotitor puternic, si acesti protectori ailui it dobandira nu numal libertate de predare Insensui dorit de el, ci $i o mica leafs 1. In Erdeli,tot un Roman ardelean, avu Lazar un ajutor, asaMeat el putu sa apara la Buda, In ochii lui Car-calechi, ca .director al Inaltelor scoale de stiintacelor romanesti*. El compuse acum carti de scoalapentru Invatamantul elementar : dna nu un Povcr-fuitor pentru gramatica, presintat de editort 1 dinBuda ca opera vestitului dascal, apoi un minunatmanual de aritmetica, si manuale de geografie,filosofie si istorie universala. Manuscriptul pri-mei carti de scoala pornise acum spre tiparirela Buda, and in 1821 izbucni revolutia grecea-sca pe pamant romanesc. Cand, dupa restabili-rea starii normale, Lazar se Intoarse, el era obosit,bolnav $i descurajat, $i el muri Rutin mai tarziu Insatul sau de nastere, Avrig. Ca vrednic urmas lasaIn urma pc loan Eliad.

in Moldova, aproape In aceiasi vreme, fiul pro-toiereului Gheorghe Asichi Inflintase o scoala a-saminatoare, de aritmetica practica, supt ocrotireaboierului Mihal Sturdza, si anume chiar In cuprin-

' Revista $coala romelna, Anul It, No. 6 (15 Octombre 1903).

www.dacoromanica.ro

- 41 -

sul foarte frecyentatei scoli grecesti renovate.Domnul, Scar lat Callimachi, era un om bland, $i elpuse sa se alcatuiasca de catre o comisie harnicao Conflica de legi care-i poarta numele $i careline sama atat de obiceiurile pamantului, cat $i,de hotararile dreotului strain. El era, ce-i drept,un bun patriot grec, dar totusi nu dete ascultareplangerilor prea-lnvatatului director de scoalagrec, Gobdelas. Asachi putu deci sa duca maideparte folositoarea sa opera : el vorbia romaneste,dar nu preda decat matematici, cu toate ca eraun poet plin de Insufletire si cu prilejul feluri-telor sale studii In strainatate visitase $i Roma $icantase cu entusiasm coborarea Romanilor din-fill cetatii vesnice.

In anul 1820 el e trimis chiar In Ardeal ca saatraga trei dascali pentru seminariul ,Veniamin ;venira Mamfi, Bob $i Vasile Pop, dar niciunuldin ei nu era un Lazar. Cu toate acestea, $i prinmijiocirea acestor personalitati de mai mica in-semnatate, spiritul cel nou pa trunse in Moldova.Trecu numai scurta vreme si acum ideile condu-catoare ale scolii din Blaj se gasesc in prefetelela traductrile bisericesti iscalite de fostul elevat lui Paisie, Veniamin Costachi. Tinerii din Iasivin ,la scolile din Bucuresti sa se adape din iz-vorul noli religii natIonale : unitatea, unitatea, fun-damentala, de cultura a neamului romanesc eraprin aceasta restabilita.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL III.

Luptele politice 4n Principate p5na-la anu111348..

Idei de reforme politice apar acum din nou, givechea directie rusofila Igi gasegte expresie In-Winsele, dar tot atat gi egoismul aristocratic, omai putin adanca inclinare pentru clasa teraneascagi In sfargit dorinta unei reorganisari in sens nou,national.

Astfel de manifestarl literare se gasesc chiarInainte de anul 1821, care Inseamna momentul

.hotarAtor. Un boier muntean anonim, poate unuldin cei dol frati Golescu, (Lithe cari cel mic, Dinu,publica descrierea unei calatorii In Europa centralagi In Elvetia, dedica lui Caragea, fugit la 1818 instrainatate, o scriere cu titlul : Starea Terii-Ruma-negti in zilele Mariei Sale lui loan Caragea Voevod,facuta cu cheltuiala saracilor, din ceia ce au maira mass. E o imitare a Dialogurilor Mortilor, In caretarani storgi se Intalnesc In cer cu apasatorii forgi Inviaza din nou tragicul trecut al napagtii bi-rurilor prin .cuvAntari patetice. Cand Caragea pa-rt si tronul gi porni spre frumoasa Italie cu milioa-nele sale cagtigate pe cale neobignuita, Insotit decele mai indreptatite blastame ale terii jafuite, bo-leti' munteni se Indreptara catre Poarta cu o jalbacare purta o suta patruzeci de iscalituri gi cerura

$i

www.dacoromanica.ro

43

ca !milli slujbai bisericeti i ai Statului, pe catse poate 1 slujbaii Curtis, i In sfarit i cea maiMalta demnitate, aceia a Domnului, sa fie redate-pamantenilor 1. Ambasadorul rusesc, In care nadaj-duiau sa gaseasca un puternic sprijinitor at acestor nazuinti, se pierdu, ce-1 drept, In nesfaritetratative la numirea unui urma at lui Caragea, darca sa asculte dorintile gpravoslavnicilor. din Tara-Romaneasca, pentru aceasta II lipsia timpul.

Cuvintele patrunse de o calda iubire de patrieale lui Alexandru Ipsilanti cazura pe pamantsterp ; cad, cu toate ea el se purta aa ca icand ar fi fost un trimes revolutionar recunoscutat Tarului 2, totui el era cunoscut boierilor cabeizadea i ca fost mare proprietar In Moldova,.unde, prin gratia i maestria de a jafui a tataluisau, capatase moia Broteni azi domeniu re-gal ; in jurul lui nu se adunara Inarmati cleatnumai aces 68psc Tpancot catre cars se adresase elIn primul rand. Aceasta se petrecu mai ales candrusofilii, printre earl marele Mitropolit Veniamin,yazura cum, cu toata sosirea fagaduita, trupele Imparateti nu veniau. Micarea izbucnise pe la sfar-itul lui Februar 1821, i Ipsilanti se indreptaseIndata pe drumul spre Muntenia. Urmaul lui Cal-limachi pe Scaunul domnesc at Moldovei era MihaiSutu, nepotul celui d'intaiu, un tanar doritor de lux,risipitor i stricat, care ca bun patriot grec trecula revolutionari, i, ca sa li uureze acestora bi-

' Cf. Hurmuzaid, X, Prefata, p. LXVII gi /st. lit. tom. to sec. atXVIII-lea, 11, p. 364. Cf. Insemnarile lipArite de mine In Rev. istoricd,.III, pe 1917, p. 4 gi urm.

' Cf. Insa Acte fi fragmente, II, p. 562, no. I : o scrisoare a Imo-rAtesel ruses% In care se vorbegte de ,,expeditia" din pAcate IntarziatAal lui Alexandru gi de o scrisoare increclintata lui, catre comandantabasarabean. Originalul In Biblioteca din Berlin, Colectia de autografe-Radowitz, No. 1915. Cf. fi Studii fi documente, VII, pp. 85-86,.no. 42.

www.dacoromanica.ro

44

ruintai pleca Indata In Rusia. Acolo era sigur canu va fi extradat. Domnul muntean, AlexandruS.itu, se Imbolnavise de o bucata de vreme, cutoate ca aceasta se tinuse secret, si, In Ianuar,murise. Aceasta grabi de sigur sosirea lui Ipsi-lanti, care pana acum tot mai taraganise. Atat InMoldova, cat si In Tara vecina, Caimacamii, in unirecu Mitropolitii, ca presedinti, luara conducerea a-facerilor CArmuirii, pe cand Poarta numi ca Domnmuntean pe Scarlat Callimachi Incredinta siadministratia celeilalte teri romanesti. Ca pedeapsa,Ipsilanti puse sa se ucida Turcii din Iasi, si nicairiIn calea sa nu gasi Impotrivire ; Inca din 24 Mar-tie, loctiitorii lui Callimachi se deciarara incapabilisa pastreze ordinea si parasira tara. Consulut ru-sesc si agentul austriac plecara In Ardeal. Insa,Inca Inainte de sfarsitul lui Mart, Ipsilanti isi puselagarul la Colintina, In margenea Capitalei mun-tene. De aid el void sa se indrepte cu ajutorulpopoarelor balcanice razvratite in spre departataMoree, unde zanganiau acum armele : voia sa aparaca restaurator al libertatii, In tuvarasia unor ca:pate aprinse, purtatoare de cocarde, varate Inuniforma ruseasca, si care umblau dupa prada,iubiau scandalurile si purtau steagul Crucii. CaleaIn spre aceasta Malta tinta li era Insa Inchisaprin deplina liniste care domnia peste Dunare,cad Turcil abia asteptau ceasul in care sa poatapedepsi pe rebeli, iar in Tara-Romaneasca el gasio neasteptata Impotrivire.

Inainte de sosirea sa teatrala, Alexandru Ipsi-lanti Intrase In legaturi tainice cu capeteniile deArnau$i ale Domnilur romani, cu capitanul lordachii un anume Sava, cel d'intaiu Roman din Vlaholi-

celalt Grec din Patmos. Acestia aveau puterea

- -

vadi,

si-i

www.dacoromanica.ro

45

sa stabileasca, cu totul dupa pofta lor, ordine sau.anarhie intr'o Cara, acum socotira ei potrivit sapregateasca terenul revolutiei inscenate de Greci, savare o spaima grozava in Turci sa provoace orascoala a militiei muntene, creata pentru luptacu cetele de haiduci tarani. Multi dintre acestipanduri, pe cari-i introdusese odata in loud

Carmuirea austriaca in Oltenia, fusesera unsprijin folositor Rusi lor in ultimul razboiu, unuldin comandantii lor, Tudor Vladimirescu, capatasechiar ca rasplata o medalie imperiala. dupa1812 el Iii pastrase titlul sau de comandir iavea dupa, ca Inainte, trecere la tovara0 salde arme de odinioara. Prin cumparare obtinuseieften dela Carmuire rangul de Sluger primise$i mica slujba de vataf de plaiu, prin care veniseIn mai de aproape atingere cu pandurii. Acestiaerau foarte nemultamiti, pentru pierduseraprivilegiile de pana atunci, pe basa carora se bu-curasera, spre deosebire de tarani, de scutirea dedari. Dar si In mandrul suflet at lui Tudor se-ingramadise o ura nestearsa In urma nedreptatiiIndurate si a mai multor procese pierdute la Bu-curesti ; si el, taranul instant mic slujbas, ad-vocatul la Viena al Glogovenilor pe langa cari cres-cuse la Craiova 1, omul scump la vorba cu pri-virea intunecata, facea parte dintre aceia cari nupot uita. Dupa moartea lui Sutu, lordachi, care-1facuse sa jure pentru ccausa. la Viena, 11 trimesecu cativa tovarasi acasa ca sa atate spiritele sacontribuie In acest fel la atingerea emarelui scope.El patrunse deci In Oltenia ca razvratitor, cu toateCa vorbia si de Insarcinari secrete ale Domnului,chema pe. cei de o stare cu el la o nadunare a

V. scrisorile lui tiparite de mine In An. Ac. Porn., XXXVII.

si

$i

si

ca-si

si

si

I

pi

pla-iegilor

pi

pi

sf

www.dacoromanica.ro

- 46 -

norodului", dupa modelul Sarbilor lui Caragheorghe,pentru liberarea carora luptase, alaturi de Rusi,vorbi de razbunare, puse sa Inchida pe slujbasiraspandi prin sate o proclamatie In care era vorbade felurita, de toll cunoscuta Indurata nedrep-tate, de boieri si prelati rai, de Greci ticalosi, deusurarea birului apasator, dar despre scopul ultimat miscarii nu se spunea nimic. Turcilor vecini li,date asigurarea ca motivul celor ce se vor Intamplanu se Indreapta de loc Impotriva prea-milostivului.linparat., de la care raiaua supusa mai degraba as-teapta mantuirea. Rapede se stranse In jurul acestuicDomn al poporului., care nu era nisi Grecnici de neam mares, toata militia olteneasca ; peTanga acestia se mai adunara multe cete de tarani,carora li slujiau ca arme uneltele de munca. Ele-mente anarhice de origine diferita, BulgariSarbi, cart luptasera peste Dunare, In Serbia, inrazboiul de independenta, se unira cu aceastamica oaste, care .numara in curand cateva miff deoameni. Se agita cu mult zel, si se prada nu maiputin zelos, dupa ce Tudor instala 'spray-nicii sal dincolo de Olt, pornira fara ordine Ina -inte, supt drapelul tarii, care fusese facut Incadin lanuar, adeca Inainte de moartea lui Sutu,pentru norodul romanese" I. Lipsia Once organi-satie mai severa ; tinta era Bucurestii, restul stateaInca ascuns In sinul until victor nesigur.

Aici Tudor ajunse Inaintea acelula care panaacum socotise numal ca un subaltern taran a-Bat. Existau oare printre boierii ramasi In Bucti-Testi si de acela cari stateau In legatura cu con-Aucatorul poporului? Aceasta abia se poate ad-

Aricescu, Istorla revolufiunii romdne de la 1821 (Craiova, 1874),1, p. 189.

i

i

i i

i, 1i

II

gi

www.dacoromanica.ro

47

mite, cad In toata literatura de mai tarziu, carea iesit din. cercul boieresc, Tudor nu e numit ni-caeri, nici macar Inteun singer loc altfel decAtcu cele mai puternice exPresii de hila. 0 esceptiefacea vioiul, idraznetul Filipescu-Vulpel. Dar Dom-nul Tudor" era de fapt in Capitala, o armata as-culta de daniui. De aceia boierii se resemnara nevoii absolute, $i chiar se perindara petitii, greoiu $inelamurit ticluite, la Turd si chiar la Rui, ca sa liaduca dovada ea Tudor, Impotriva caruia de altfelboierimea tr'misese de mai multe on Arnautii ei,nu e un instigator $i un raufacator, ci, intocmai casi ei, boierii arestati de dAnsul, un bun patriotcinstit, care nu cere nimic mai mult cleat desfiin-/area abusurilor si nedreptatilor grecesti. Totusivestea ea, in loc de Ruii asteptati, se apropiaude Dunare ostiri turceti, sfarama unificarea tre-catoare a sentimentului patriotic. Pe cAnd Ipsilantise retragea spre Targovite, adeca In directia dinspre granita austriaca, Tudor 114 drumul spre Pi-teti ; el se Intorcea spre plaiurile sale $i spre ce-tatea sa olteneasca, fara ca macar unul din prie-tenii bucuresteni sa -1 fi Insotit pe acest drum, caresamana a fuga. La intoarcere, amaratul Tudor ho-tart ca. oricine va prada va fi spanzurat, untanar capitan surer' aceasta soarta. Ceilalti, maiales strainii, gospodarii" din revolutia sArbeascai din razboiut ruso-turc, se despartira fara codirede asprul for comandant, care-i ducea zadarnicla o peire sigura, $i raspandira vestea purtarii for$i in lagarul celorlalti luptatori pentru libertate.Generaiul grec trimese atunci pe lordachi ca salea In sfArsit prisonier pe acest necredincios, care

Corespondenta lui Tudor cu acesta se publlca, pentru Comisia Isto-rica de la Casa *coalelor, de d. VArtosu,

1

gl

ai

www.dacoromanica.ro

48

41 mersese drumul sau, $i pusese cu dela sine pu-tere i fara rost sa ucida In timpul noptii, mie-lete, (tar pe basa statutului Eteriei, Ia care Tu-dor aderase, pe capetenia pandurilor. Cetele adu-narii norodului", afara de putine exceptii cei canse luptau pentru un ideal strain , se Intoarseradupa aceasta la saracacioasele for vetre, Incarcalide prada sau, cei mai multi, numai cu aminthiletor. Macelarirea Grecilor, a acelora cari nu sca-pasera grin fuga, merse regulat, potrivit ordinelorvenite dela Constantinopol, i chiar la 30 luniest. n. Reis-effendiul putea declara ambasadoruluiengles ca Alexandru razvratitorul nu se mai afiape pamAntul romanesc, bine curatit 1. Functional'turci porunciau la Bucureti i 14 i aparau penevinovati prIn presenta tor.

In Tara-Romaneasca aproape nu mai era niciunboier mare ; ei petreceau la Braov i In satele dinimprejurime. 0 parte din tovaraii for moldoveni,la vestea navalirii turceti, se retrAsesera cu teamala Cernauti sau in Basarabia. Dar in 14 ramaseseun mare numar din boierii mici ; ei nu favorisa-sera In niciun chip pe Greci, ba unii dintrilqiiatatasera chiar, cu mai multa sau mai putina iz-banda, impotriva strainilor, tinuturile Incredintatefor 2. Acevia nu numai Ca nu aveau a se teme denimic, dar puteau chiar sa ceara ceva pentru Carafor ca rasplata pentru credinta aratata.

Boierii munteni intruniti la Braov erau aproapecu totii filorui i nu doriau nimic mai cu aprtn-dere cleat sa fie cuniti, cu cfericitele popoare*ale Tarului Alexandru, caruia bunica lui, Ecaterina,

i lorga, Acte fi fragm., 11, pp. 585-586.' Manoiachi Draghici, Istoria Moldovei, 11, p. 119; Uricariul, XV,

pp. 254-256.

www.dacoromanica.ro

49 -

de liberatoare amintire, 1i lasase Inadins O. facaaceasta frumoasa cucerire. in aceasta dorinta semanifesta tot idealul for patriotic, care in tineretafor fusese oricum mai clay, mai nobil i mai se-met. Ei doriau cel mult, i aceasta numai In casulcand anexarea ruseasca s'ar arata cu neputinta,cand adeca marea Rusie ar trebui sa ierte totu0Turcilor varsarea a atat de mult sange cretinvinovat sau nevinovat, Ind2partarea .fiarei fana-riote* i, cu aceasta, progresipii acestia comba-teau i pe filo-grecul Pini, consulul rus, care .erael Insui Grec. in acest mic lagar -al radicalilorpolitici se vorbia de o delegatie la Curtea dinPetersburg, dar de acolo n'a venit niciodata In-cuviintarea ei, chiar daca ea va fi fost cum,ia ce-ruta. Cand In 1822 Turcii dorira sa auda de ladeputatii boierilor munteni chemati la Constanti-nopol propunerile for de reforms, acestia, de ise alcatuise un program complect de reforme 1,raspunsera, ceva cam surprinO, Ca nu aveau de fa-cut niciunul. Acest Principat romanesc obtinu faraosteneala ceia ce o parte din boierimea moldo-veana capgase prin agitatia ei i prin actiuneaei politica : domnia pamanteana, i aceasta eraintrodimerea -i pentru toate celalalte.

Afara de foarte putini, i anume dintre cei maineinsemnati, sari staruiau in Indatinata suzerani-tate turceasca, toti marii bola' moldoveni se tineaudincolo de hotar. Unii din ei,.cari stateau suptinfluenta Mitropolitului i a fratelui lui, *erbanNegel, voiau acelai lucru ca *i fugarii din Tara-Romaneasca la BraSov : prefacerea clubitei forpatrii* Trite provincie ruseasca de granita. Altiprieteni al Ru4ilor, cari se grupau In jurul foarte

' L-am publicat In Studii fi documente, XI, p. 185 vi urm.4

www.dacoromanica.ro

-- 50

bogatului Mare-Vistier lordachi Roznovanu, ar fivazut doar mai bucuros un protectorat rusesc, incare cas guvernarea terii s'ar fi exercitat de totiboierii fara deosebire de clasa. Din contra, miciiboieri din la$i $i din Tinuturi unde se atata contralaptuitorilor de excese greci, socotiau ca a venitceasul de a departs .pe Greci, de a pune un Domnde Ora de a introduce supt mai bunul regimal unuia .ca acesta o noun Constitutie pe basaoligarhica. La o intindere a inriuririi ruse$ti nu segindia de loc partidul acesta : mai curand i senazaria tocmai departe stralucitorul vis al neatar-naiii.

Inca inainte de_fuga generala, doi boieri uncitric venisera cu o lamurire la Pa$a din Braila$i protestasera, in numele intregului Principat, pen-tru credinta for catre Sultan, dar totodata-$i de-clarasera pe fata ura impotriva apasatorilortiranilor greci, cari la urma ajunsesera panaproducatori de nelinive. Cand, dupa cateva luni,in 0...tombre 1821, linivea fu restabilita supt su-pravegherea turceasca, supt regimul militar alSerachierului turcesc, cand se putea a$teptao regulare a starii de lucruri printr'u numire deDomn, fugarii din Bucovina trimisera pe simplul,dar trufa$ul boier Teodor Bal$ la guvernatorulambelor tari, Pa$a de Silistra, ca sa-i InmanezeIn reedinta lui o jalba. In acest act se ceru re-innoirea vechilor pri vilegii ale Moldovei, apoi in-departarea Grecilor din slujbe, o regulare a darilortarsi $i a venitului boierilor, convert liber $i, nuIn ultimul rand, un represintant national la Poarta.Cu privire la numirea unui nou Domn, se dete la-murirea ca pentru moment Principatul e preasarac ca sa poata intretlnea o Curte domneasca;pana sa ajunga in stare, Carmuirea sa fie incre-

si

$i

li

gi

li

www.dacoromanica.ro

- 51 -dintata unui Sfat de boieri marl, supt un bas-boier.

Acum insa la lagi exercita functia de Caimd-cam, In locul unui Domn, pe langa Paga, un Grec,Vogoridi, care gtia sa spuna multe despre origineasa negreceasa, ci bulgareasca, trada destulde lamurit intentia de .a se ridica la rangul dom-nesc. Balg comise gregala sa-i Impartageasca sco-pul misiunii sale, gi Caimacamul fu firegterevoltatde rail patrioti gi dugmani ai Turcilor fugari, cariprin lipsa for continua protestau Impotriva ocupatiei.El trata cu boierii mici, cari erau numiti In despretde cei marl : ciocoi gi cari prin ideile for progre-siste igi atrasesera numele de carvunari, carbonari.Acegtia trimesera acum din parte-li un arz, adecao jalba, catre guvernator gi cerura alegerea unuiDomn din Insagi natiunea moldoveneasca', caresa domneasca supt garantia generala a tariff. Incelelalte puncte amandoua petitiile se potriviau a-proape In -total, numai ea aceasta dea dou-a maicuprindea cateva cereri, ca de Oda redareamanastirilor clerului pamantean. Cand amandouadelegatule ajunsera la Silistra, Paga era acum pusin cunogtinta de faptul ca una din ele ascundeganciuri tradatoare, pe cand cealalta represintape credinciogii supugi ai Portli. Balg fu primaaga de rau incat la urma ajunse la parerea, camciudata, sa adereze la arzul boierilor mica. Nu multdupa aceia veni din Constantinopol, unde nu maiexista nicio ambasada ruseasca, porunca bole-rilor din, ambele Sari ca sa trimeata din mijloculfor o deputatie In cetatea Imparateasca. Mem-brilor acestel deputatii ii veni apoi invitatia sapropuna din mijlocul for un candidat la rangul deDomn. Astfel capata Logofatul lonita Sturdza Mol-dova, iar Grigore Ghica Muntenia. Ei domnira_pana la noul razboiu riiso-turc, pana in 1828.

si-gi

www.dacoromanica.ro

- 52 -Positia lor in cursul acestot ase ani nu fu

upara, cad mereu aveau O. se teams de o na-valire ruseasca. Rusia rupsese relatiile ei cu Poarta,i represintantii Tarului, functionarii administrativi,ofiterli i diplomatii, nu voira la Inceput sa recu-noasca pe Domnii numiti Para mijlocirea lor, peaceVi urma*i nelegali ai Grecilor favorisati; i chiardin Basarabia venira scrisori catre domnul lonitaSturdza, eful ocarmuirii moldovene.. Multi boierimars nu voiau sa se" Intoarca indarat pana cAndsteagul rusesc nu va falfai iarasi pe cladirileconsulatelor din 14 i Bucureti. Ei ramasera inArdeal, In Rusia i in Bucovina, se plimbara me-reu de ici pana colo, privind necontenit cu neincre-dere In jur, plictisind pe ocrotitorii lor, Ruii, cuplangeri nesfAtite, cautand pe langa aceasta totalte puncte de sprijin, care faceau impresia de cons-piratii sau tulburari. In anul 1824, blandul Sturdza,un boier incarcat de ani, foarte incult, dupa felulvechiu romanesc, dar nobil 1 iubitor de oameni,un barbat care putea vorbi i un graiu energic iputea lucra, trebui sa trimeata pe multi boierineascultatori, sprijiniti in actiunea lor de o puteremai mare, ca prisonieri politici In manastiri, sprepocainta. Grigore Ghica, un om mai cult , eranepotul Domnului cu acelai nume, decapitat in1717, se apuca In sfarit sa ocupe din nouScaunele episcopale parasite ; dintre acei cari-0pierdura atunci demnitatile lor fu i Mitropolitul,care, cu toate ca mai inainte un bun i serbatoritpatriot, se scoborl acum la cele mai josnice lin-gusiri fats de Rusia.

Domnii erau redui la sprijinul Austriei. Agentiiaustrieci, dupa biruinta Turcilor asupra revolutio-narilor, se Intorsesera indarat, i pana la 1828von Hakenau din Bucureti i colegul lui de la

www.dacoromanica.ro

55

ta$i avura de fapt mare trecere. in Moldova,Sturdza trebui sa se slujeasca de boierii miciaceasta nu o facea el numai din necuno$tinta, ci$i de nevoie , at caror $ef, lordachi Draghici, erafactotum at Domnului. Ace$tia Insa nu se mai mul-tamira in curand cu sentimental Ca au pentrumoment puterea, ci, Impin$i de spiritul nou $i deun patriotism mai inalt, cereau din potriva o re-forma trainica, -o Constitutie recunoscuta dupa mo-dehil celor apusene. Inca de la sosirea sa, In 1822,Sturdza fu primit cu un astfel de project. Alca-tuita din multe parti de origine diferita, compusaintro limba care Incearca sa exprime stAngaciucu vorbe vechi idei noua, aceasta Constitutiemoldoveneasca din 1822 cuprinde multe lucrurivrednice de luat in sama. Guvernul nu trebuiesa mai fie condus de acum Inainte de Domn,caruia i se pastreaza