ISTORIAPOPORULUI ROMANESC

DE

N. IORGA

TRADUCERE DIN LIMBA GERMANA

DE

OTILIA TEODORU-IONESCU

VOLUMUL II

0

BUCURESTI

EDITURA CASEI SCOALELOR"1522

Partea a treiaEpocade neatarnare si de semi-atarnare fag

de ImpAratia turceasca. Statul razboinicde terani liberi 1.

CAPLTOLUL I.

Luptele de neatarnare a1e Domniei Terii-RomSnestiimpotriva Ungariei,. Intemeiarea Domniei Mol-dovei, Cele mai vechi start de lucruri In ambele

State si cele d'intaiu masuri de organisare.

0 noun era se deschide pentru neamul roma-nese prin unirea Voevodatelor de la Olt, mainainte despartite, si prin intinderea Statului astfelinjghebat asupra tinutului cnezesc de la Dunare.

Acest proces a durat aproape doua sute de ani.In acest timp cade intemeiarea unui nou Voevo-

(tat, nord-rasaritean, acela al «Terii Moldovenestio,

Ca izvoare narative pentru aceasta perioadd intrA in considera-ie slavone publicate de 1. Bogdan (v. vol. I, bibliografie):

Cronica dela Putna" si Cronlca dela Bistrita" ; apoi o prelucrare.care se chiamA Cronica moldo-polond", pentru ca a Post compusdla Iasi de catre Polonul Nicolae Brzeski, pompoasele lucrdri ale luiMacarie si Eftimie pentru epoca Raresilor si a lui Aiexandru La-pusneanu si in sidrsit compilatia romaneascd a cronicilor vechi,4)e care o alcatui in veacul al X VII-lea Grigore Ureche, in Kogal-niceanu. Letopisete, I, in edi Picot (Chronique d'Otcrai, Paris 1877-9)-si in noile editii, de C. Giurescu (in publicatiile Comisiei istoricea Romaniei"), si de I. N. Popovici (Bucuresti 1911); critica in Iorga,

Cronicele

-4lupta pentru neatarnare impotriva Ungariei si in-tamplator si impotriva Poloniei, cand e vorbade principatul, vecin cu ea, al Moldovei. Apoi viiiluptele mai insemnate impotriva inaintarii puteriiotomane a-tot-cotropitoare: supt Soliman al II-learesulta, ca urmare a biruintilor castigate de Ro-mani, a infrangerilor indurate si a sleirii prici-nuite de luptele norocoase Ai nenorocoase lega-tura noun de vasalitate cu Imparatul pagan. Con-stituirea launtrica si viata politica se prefac in-cet, dar adanc, supt Inraurirea noilor fapte ce in-tervin cu inceperea raportului de vasalitate de pe-la 1550. La incordarea de puteri care trebuia des-fasurata pentru a apara libertatea si credinta cres-dna impotriva epigonilor barbarilor iea parte siRomanimea ardeleana si e in schimb rasplatita cu,not privilegii politice; dar si aici recunoastereasuzeranitatii turcesti are urmari pagubitoare pen-tru populatia romaneasca, care pana acum adu-cea servicii militare.

istoria literaturii romeine in secolul at XV 11I-lea, vol. II, Excursuri). Material documentar pentru starea lduntrica se gase$te incolectiile aratate tot acolo; pentru evenimentele externe, volumele I $1 11 (in mai multe parti) din Colectia Hurmuzaki". Dintrecercetarile speciale intra In consideratie nnmai urmdtoarele:

1. D. Onciul, Originde principatelor romcine (Bucuresti 1899).2. 1. Minea, Studii asupra FAgara$ului, asupra lui Vladislav-Vodd

$i relatiilor cu Imparatul Sigismund (1914, 1915, 1920).3. N. Iorga, Studii ,i docurnente, Ill, Prefab;: schiteazd istorla

Terii-Romanesti band la jumdtatea veacului al X VI-lea.4. D. Onciul, Titlul lui Mircea-cel-Bdtran ,i, posesiunile lui, in

,,Convorbiri literare", 1901-1902 ($i In brosurd aparte). Cu prilejul.explicArii itlului de stapAnitor al lui Mircea se poveste$te pe scurttoata istoria munteand pand in veacul al XV-lea : autorul schimbdunele din pdrerile sale anterioare si trateazd pentru Intala oard inlucrdrile sale perioada de dupd Intemeiarea Principatului ; Mirceacel-Beitran (Bucure$ti 1918).

5. 1. Bogdan, Vlad Tepe, (Bucuresti 1896). Descriere clard a carierei acestui protivnic muntean al lui Mohammed al 1I-lea.

6. N. Iorga, Studii asupra Chiliei ,i Cetcifii-Albe (Bucure$ti 1900)..In legdturd cu istoria locals a celor doud porturi ale Moldovei la.

5

Basarab («Bassaraba., Basaraba ; cf. nume caTalaba, Tancaba, in Tancabesti), carpaticul .portaral Alpilor., e cunoscut prin nume, legaturi de ru-<denie, printr'o infrangere ramasa fara urmari si obiruinta care-i inchide cariera si inseamna totodataun punct decisiv in istoria Romanilor. Dar nu nis'a pastrat de la el niciun ravas, niciun hrisov ;tovarasii lui credinciosi se coborira necunoscutiin mormant. Nici chiar legenda populara nu si 1-ainsusit, si numele nu i-a Post vesnicit prin durarea.altei manastiri sau altei biserici decal a celei.domnesti» din Arges.

Ca stapan at unui teritoriu romanesc era Voe-Nod si era numit de sigur de ai sai si Domn;acest titlu .dominus., gospodinu poate sa-1 filuat pentru a-si face cunoscuta nazuinta de a nu re-cunoaste nicio suzeranitate straina, si aceasta s'apetrecut probabil pe timpul ultimelor tulburari ar-delene, in zilele marii rascoale a Sasilor. Tinu-tul peste care stapania Basarab se chiama pentrudansul fireste .Tara-Romaneasca», caci supusiisai nu cunosteau doar in vecinatate, unde porun-

Dunare $1 la Mare se povesteste toata istoria Moldovei din veaculal XV-lea $i in parte si at XVI-lea ; la sfarsit o bibliografie a tutu-ror izvoarelor si a lucrarilor de a doua mana.

7. I. Ursu, Relatiunile Moldovei cu Polonia pawl la moarlea luitefan-cel-Mare, 1504 (Piatra-Neamt 1903). Mica lucrare precisa,

documentata.8. N. lorga, Documente romeinegi din Archivele Bistrifei, I. Ca

prefata se cid o istorie a Moldovei pe basa corespondentei zilnicelatine si germane de acolo.

9. Al. Lapedatu, Radu-cel-Frumos (in Gazeta Transilvaniei pe 1901),Vlad Calugdrul (in Cony, literare, anul 1933 ; si in brosura aparte) ;a doua lucrare e o monografie desa'varsita. Ambii Domnii a carorviata e descrisa au domnit in Tara-Romaneasca in veacul al XV-lea.

10. Colectia de studii asupra istoriei Dreplului a lui G. Popovici,:aflatoare odinioard supt tipar, cuprindea de asemenea mutt despreistoria mai veche a Moldovei.

Alte lucrari, mai marunte sau de un subject mai restrans, se aratain note, la locul lor.

_ _

-6ciau regi, cleat tot o Tara Ungureasca. 1, de canalniciun alt Voevod nu-i mai sta In vecinatate ca umcompetitor. Precum odinioara «Imparatii Bulgari-lor si Grecilor. de pe malul drept al Dunarii pri-visera toata tara «Romeilor» ca mostenirea for fi-reasca si Constantinopolul drept capitala lor, totasa si Basarab nu va fi recunoscut nici spre Miaza-noapte, nici spre Rasarit hotare firesti, de nestra-mutat. In oarecare masura el se simtia ca repre-sintant al nationalitatii romanesti, caci toate tinu-turile care fusesera in sfarsit parasite de usurpatori,,cel putin toata tara scapata de Tatari trebuiasa i se cuvina lui de drept. In scrisorile sale catresupusi si in actele de danie, el nu vorbia desigur deck numai de «mila lui Dumnezeu., care -i,daruise si munte si vale : formula «Dei et regisHungariae gratia. sau «Dei et Regiae Maiestatisgratia» nu apare, de altfel, la urmasii sai cleatIn astfel de acte care puteau ajunge supt ochiiregelui sau ai functionarilor sai, daca nu erau,chiar redactate de ei si numai in vremuri candinteresul politic cerea crutarea vanitatii straine.Dar in niciun hrisov slavonesc nu se gaseste vreuna din acele formule; niciodata prin urmare n'arecunoscut un Domn roman fata de supusii satun alt izvor al puterii sale decat «mila lui Dum-nezeu..

Aceasta «mila» o merita Domnul ca principe-f drept-credincios., caci Romanii erau si buni cres-tini, paziau cu sfintenie posturile si serbatorile,aveau si episcopi cari li hirotonisiau preotii ; daracesti episcopi, cari sunt numiti de Papa in and

' Cf. titulatura nepptului sau Vladislav, in Hasdeu, Xeyr.c-Voclii,facsimilele ii.

-7-1234 gpseudo-episcopi»1, sunt, asa cum reiese foartelamurit din raporturile bisericesti transilvano-ro-mane din veacul al XVI-lea z, numai superioriiunor manastiri primitiv lnzestrate, in care nu dom-nia o regula hotarita a vre-unui Ordin calugaresc.Staretii sau cei mai batrani ai acestor sihastrii dinmunti isi adausera numele de vlaclicei, si de eiascultau popii de sat, cari in nicio privinta nuse deosebiau prea mutt de turma for teraneasca.Putina for Invatatura, cartile Tor, propria for con-sfintire primiau acecti orladici" sau episcopide la episcopii de pe malul drept al Dunarii, undeexistau Inca orase 'n care puteau trai clerici su-periori.

Oranduirea Bisericii bulgaresti 3 stabilita de Va-sile, ucigatorul de Bulgari, ramasese in fiinta sidupa restabilirea Taratului: conform acesteia aveaudrepturi metropolitane asupra tinutului invecinatepiscopul Silistrei, unde residase chiar si Patriar-hul, si cel al Vidinului. Pe Tanga Tarul Ionita segaseste un episcop de Vidin, si s'a aratat si mai susca se daduse voie .Alanilor» romani prin mijloci-rea episcopului de Bitzina-Vicina in Dobrogea,la Dunarea-de-jos, sa treaca fluviul si sa sestabileasca in imparatia greceasca. De aici urmaca la Romani s'a incetatenit ca limba bisericeascavechea slavona, obisnuita in Biserica bulgareasca,impreuna cu toate cuvintele si intorsaturile salegrecesti. Dar limba Bisericii era in evul-mediutot odata si limba de cultura generala, si Statul laintemeiarea sa o adopta fara de incunjur. Cul-

1 I, p. 60, no. 69. Cf. cartea mea 1.storia Bi-sericii ro»uinegi, I, p. 14.

2 Iorga, Sate si preoti ; cf. Bunea, Vechile episcopii rontane;t1(Blaj 1901).

3 Geller, In By:antinische Zeitschrift, II, p. 22 urm.

Zimmermann-Werner,

ei

-8tura slavona a carturarilor terii aduse cu sine fap-tul ca cele mai vechi hrisoave privitoare la afa-ceri launtrice sunt scrise slavoneste si ca aceastalimba straina a evului-mediu ramase aproapeexclusiv in us prin cancelariile domnesti pana inveacul al XVII-lea 1.

Dar nu numai prin aceasta inrauri influentasud-dunareana in regiunile de la Miazanoaptepana la capitalele carpatice ale Voevodului. Limbahrisoavelor romanesti din veacul al XIV-lea nu sedeosebeste absolut de loc de aceia a documente-lor bulgaresti contimporane ; ba chiar ortografiahrisoavelor slavonesti ale Terii-Romanesti dinveacul al XIV-lea e in totul asamanatoare cu ceaobisnuita la Bulgari in aceiasi vreme. Obiceiurilede cancelarie sunt aceleasi : titulatura; context sidatare stint intocmai in ambele teri. De la cruceacu care incepe primul sir pana la monogramul dejos, zugravit artistic cu chinovar in litere caligraficaruncate, totul e aproape identic 2. DregatoriiDomnului roman se chiama ca si la vecinii bul-gari boieri, bolearin, numele for de cinste e japansau pan ; si aici se impart in boieri «marl» siemici.. Ca si la neamul vecin se gasesc si dincoace,printre acesti sfetnici ai Voevodului, un Logofat, unVistiernic si un Vornic, adeca Marele-Cancelariu,Tesaurariul si Maiordomul3, dregatorii care, afara

Cf. articole'e lui I. Bogdan si D. Onciul in Omagiu Iui Titu Maio-rescu', 1900. Disertatia de la Universitatea din Agram (1903) a d-luiOle Barbulescu trateaza soarta alfabetului cirilic la Romani ('rad.romaneasca in Revista p. ist., aril. filologie. 1902-1903). NIoua carte aacestuia : Fonctica al fabetului cirilic in lextcle romanc (1904) cu-prinde putine lucruri folositoare pe langa multe naivitati. Scrierileulterioare ale aceluiasi stint supt critica stiintifica.

2 Cf. facsimilele din Hasdeu, Negru-Vadci, cu acela al scrisorii unuiTar separatist din Vidin in Archiu fur slar;sche Analogic, p. XVII,546. V si acelca din Anal. Acad. Bomane, VIII.

8 Dvor, Curtis', resedinta Domnului.

gi

-9poate de cea din urma, au fost toate imprumu-tate de la falnicul Bizant, printr'o imitatie stan-gace, dar pretentioasa, in Preslav, Prespa si Tar-nova'. in veacul at XV-lea se mai gasesc ala-turi: Stolnicul, Paharnicul si Comisul, dintre caredregatoria dintaiu exista si la Bulgari, pe candPaharnic e format din cuvantul romanesc pahar,iar Comis pare sa fie numai o prefacere bulga-reasca a Itap,ir-ului bizantin (latin. comes) 2. Apoimai apar in aceiasi epoca la curtea munteana unStratornic, comandant de oaste, si un Chucer,ambele numiri imprumutate, precum si un Spatar,al carui nume vine de acolo ca avea indatorireasa mearga inainte, ca si Maresalui german, cuspada (spata) domneasca 3. Inca din veacul alXV-lea se stabili foarte probabil si cubiculariul,cu numele bulgaresc de Postelnic. Numirea deBan pentru boieri pe cari-i gasim IntamplatorInca din veacul at XI V-lea 4 la Curtea domneasca,fu luata de la Unguri, odata cu Banatul insusi.Prin urmare, sapte din cele zece mari boierlimuntene au fost mostenite de Romani de la ceid'intaiu imitatori ai Bizantinilor, cum o dovedescnumele for si comparatia cu documentele sud-dunarene 5.

Pentru a ni explica aceasta puternica influentapolitica nu e nevoie, cum s'a aratat si mai sus, sa

Cf. diplom.le lui Mircea, al saselea Domn al Terii, in Venelin,Acte utaite-liutficireyi (in ruseste). apoi in Miletie-Agura, Sbornicul"din Sofia, anul 1893 ; Hasdeu, Archiva istoricd, 1, pp. 9/-8 ; 12, pp. 341-2 ;Bogdan, .Doc. si regeste, )1. 5; Bet. cu Ilra>ovul, p. 6; Bogdan, linhrisov a tut Illircea-cel-Thitrin, in Analele Acad. Romane-, an. 19 3.

2 Bogdan, Doc. regeste, p. 17; Rel«tiite, p. 22.3 Ibid., p. 33:; .Doc. si regeste, p. 23 ; Hasdeu, Arch. ist., II, pp. 5-6.

66, /3.Hurmuzaki, 12, p. 342.

5 Cf. Jireeek, Gcsch. (ler Butgaren, pp. 385-7.

i.

10

ne gandim la vre-o stapanire, prin nimic dovedita, acelui d'intaiu sau al doilea Imperiu bulgaresc asu-pra termului dunarean din potriva. 0 astfel destapanire nu s'ar fi intins in niciun cas pana incuiburile Carpatilor, unde cei d'intaiu Voevozi na-dajduiau un viitor, iar ca ocrotiti ai imparatilorslavi unii ca aceia n'ar fi residat in coltul acesta,cel mai departat. Tarii separatisti din Vidin aiveacului at X[II -lea erau vecinii nemijlociti ai tinu-tului Olteniei, care prin ocuparea Severinului, pela 1300, intrase pe deplin in posesiunea DomnilorIntregii «Vlahii,. Mihail, fiul lui Sisman, care in-temeie noun dinastie din Vidin, acelasi Mihailcaruia-i cazuse mostenirea ocrotitului ungurescSfentislav, poate prin bunavointa si ajutor un-guresc, se tragea, dupa un cronicar bizantin, dinsange «cumano-bulgaresc,. Nepotul sau Alexan-dru lua de sotie pe fiica lui Basarab, si fiul celmai mare al lui Basarab se chiama tot Alexandru,ceia ce pare sa arate legaturi de familie mai vechi'.

La inceputul Domniei lui Mihail din Tarnova, Ba-sarab e aliatul sau ; cand soli ceasul luptei caretrebuia sa hotarasca intre dansul si puternicul si am-bitiosul Craiu vecin at Sarbilor, atunci cand acestavoia sa se salte ca imparat al Rasarituiui, Mihailporni impotriva dusmanului sau prin «Panonia,, caretrebuie sa insemne Banatul unguresc de odinioara,si, dupa pierderea luptei dela Velbujd-Chiustendil,

Mai Su,. Cf. $i, ca finale, numele Strasimir (tatbl lui Alexan-dru) si Tihomir-Tocomerius (tatal lui Basarab). Insusi Basarab eun nume foarte rbspbndit la Romani, pe care it gbsim in Banat $iin Tara Hategului, ba chiar la Tiganii moldoveni din veacul alXVII-lea. Cr. pasagiile date in Sate gi preoti, p. 165 nota 1 si Hur-muzaki, 12, p. 593; ibid., p. 53; lorga, Studii asupra secolului atXVII-lea, p. 52. Vezi si articolul Basaraba" in Magnum Etymolo-gicuat al lui Hasdeu.

11

In anul 1330, printre invinsi se afla si Basarab 1.Cand acesta din urma adause trupele sale la aceleaale stapanitorului Bulgarilor, el n'avea planuri decucerire: nu nazuia la nicio intindere a posesiuniisale la Dunarea sarbeasca, ci- si implinia numaidatoria de ruda a lui Mihail si de vecin credinciosal lui. Nou-Intemeiatul Stat romanesc era Incaprea slab pentru a visa fapte de intindere si pentrua se amesteca in atat de desele tulburari balcanice.

Voevodul nu castigase Inca hotare sigure pentrumosia sa, nu ridicaSe Inca cetati de aparare si nu-siadunase Inca un tesaur pentru intreprinderi maimari. Puterea lui nu era mult mai mare decat aceiaa oricarui alt Voevod roman regional, de si, cumvom vedea, prestigiul sau ii ingaduia straluciterelatii de familie in Ungaria si bogatia lui se va-deste prin podoabele puse in mormant odata cumembrii familiei sale ; tinea scaun de judecata laale sale descensuspoate ca acesta a fost intelesuloriginar al cuvantului descdlecat, descalecdtoare,cum e numita intemeiarea terii; la vremuri deprimejdie el dispunea de puterea armata a popo-rului sau si ridica vre-o cateva dari mai mici,care 11 hrisoavele secolului al XIV-lea si al XV-leasunt trecute 'n acordarile de privilegii. Lui ii apar-tinea dijma din tot ce in genere alcatuia putinabogatie a terii ; pe langa aceasta tot ale lui erauvdrnile pe oi, porci si albine, ale caror nume leintalnim in hrisoavele slavone numai in tradu-cere bulgareasca. Din samanaturi i se platia adare care se chema pe romaneste cabldrit (sla-

I Analele sarbesti in G/asnicit/ din Belgrad, intaia serie, vol. I,III, Spoenenic III, 1901 ; Glasnicul Museului din Serai3vo, VI, an.1894 si Zaconic-ul Tarulul Dusan, urmasul biruitorului dela Velbujd,Pre fatA.

12

voneste cablarstvo, dupa masura obisnuita la grane,&MN, cubulus, la Sasii ardeleni «Kilbeiv 1.

Dupa cum in Ardeal se lua tributum de vino,tot asa si in tara Voevodului transalpin se platia0 taxa pentru plantarea si cultivarea vitei, vina-riciul sau vinariciul domnesc. Din izvoarele de maitarziu reiese ca birnicii pentru darea taxei pevin erau impartiti in grupe locale; aceste cer-curi purtau numele de popor, iar expresia in-seamna la inceput orice grupare de terani liberiin vederea unei anumite ocupatii 2. Apoi se maiplatiau judecatorului acestuia suprem amenzi,gloabe, pentru tot felul de greseli si crime. Cnejiisatesti sunt Indatorati sa-i daruiasca la intrareain slujba un cal 3. In sfarsit fiecare avea indato-rirea sa ingrijeasca el cu hrana si mijloace de ca-latorie pe oamenii domnesti, ceia ce se chiamapodvozi, podvoadefiecare din aceste cuvinte maiau Inca un inteles special, pentru not nu tocmailamurit. Acestea sunt drepturile unui Domn, carein limba de Stat bulgareasca se chiama slujbasi dajba, ceia ce corespunde cuvantului reditusintrebuintat in actul de danie pentru loaniti, prinurmare si cuvintelor utilitates et servitia, si totasa numirilor romanesti venituri si slitjbe.

Cu toate aceste venituri domnesti culese deperceptorii domnesti (birci, mai tarziu birari), deadunatorii de amenzi (globnici), de juzii de sat saujudet (sudti, judeti) si de slujbasi in genere (pra-vitele) tot nu ajungeau prea multi bani WO inVistieria din Arges. Voevodul, stapanul suprem

2 Vezi .51 lorga, Dtoria lui 11.1.Iiai Viteazul (din ,,Coavorbiri Lite-rare" pe 1904), p. 109.

2 Cf. Studei ,i, Doc., V, cap. viii, x .51 p 170, no. 2.8 Bogdan, Cnejii, in Anal. Acad. Rom.", an. 1903, pp. 34-5.

13

al terii, era insa dupa conceptia orientala izvorultuturor drepturilor de proprietate, si astfel oriceschimbare de posesiune a pamantului trebuia safie intarita si de dansul, ba intr'o danie de pa-manturi Inca in anul 1490, la o schimbare intam-platoare a proprietarului, se inseamna ca dar pen-tru Domn un «cal bun" 1. Abia mai tarziu se in-troduse Indatorirea generala a unei contributiiin bani, dar in Tara Fagarasului, care apartineaVoevodului transalpin ca feuda ungureasca si careera organisata dupa felul obisnuit in principatulliber, Inca pana foarte tarziu se fac cumparaturi,in care pretul se plateste in boi, cai sau oi2. inveacul al XV-lea se pretuieste o bucata de pamantcu «un cal bun, doua cupe, doua linguri si ocingatoare de argint»3. Cand Domnul daruiesteunei manastiri ceva din veniturile sale, el vorbestede venituri ca : «400 de cable anual din judetulJales, 35 burdufuri de branza» sau, nedefinit, de :branza, miere si un numar de bucati, ((mad. saucmiciD, de postav pentru imbracamintea calugari-lor4. Aceasta stare de lucruri dura pentru teranulroman Inca multa vreme, asa incat o gasim chiar sipe la inceputul veacului al XVII-lea: in contraGtelede vanzare se trecea, ce-i dreptul, pretul Intr'oanume suma de bani, dar monedele nu erau to t-deauna la indemana; se chemau din potriva adesea«oamenii buni. ai satului ca sa hotarasca valoareaproduselor naturale oferite in loc de bani, ceia ce

' Hasdeu, Arch. ist., I', p. 6.2 Dupa izvoare inedite, precum $i dupd materialul publicat de N.

Densusianu in Columns Iui Traiand $i separat in Monumente pen-tru istoria terii Fagdra$ului" (Bucure$ti 1683), in opera mea Sate§i preofi, p. 143 $i urm.

3 Hasdeu. Arch. ist., 1', p. 70 ; cf. HI, p. 192.' Ibid., 1', p. 19.

- 14 -se chema a biciului. Se ajungea pe calea aceastala resultatul ca se dadea un bou, o vaca cu vitelsi un cojoc pentru un ducat, un alt cojoc pentrudoi bani de argint si o mosie arata si samanatagata pentru un alt ducat 1.

Bani batuti veniau mai numai de la «vami» si erauplatiti de negustorii straini. Intemeiarea principa-tului Terii-Romanesti inlesni prosperarea oraselorsudice sasesti din Ardeal, dintre care Sibiiul (Her-mannstadt, Nagy-Szeben) socotia Tara Oltenieica tinutul sau comercial exclusiv, iar Brasovul(Kronstadt, BrassO) pe aceia a Munteniei ; dar nunumai pentru a exporta de aici ieftenele produsenaturale in terile cu mult mai inaintate ale Apu-sului, ci si pentru a pu tea calatori, dornici decastig, pe noile drumuri comerciale spre bogatulOrient, tara mirodeniiior mult cautate si scumpplatite. Negustorii sasi, cari intretineau legaturicu orasele termului dalmatin, ce apartinea Incaregelui, precum si cu Viena si cu orasele mari ger-mane, dobandira de la regii Ungariei privilegii,in virtutea carora putura face comert iinistit sisigur in tinuturile «transalpine». Cel mai vechiudocument cunoscut pana acum al unui Domn ro-man e privilegiul comercial din 20 lanuar 1368,care Invoieste 13rasovenilor «vechile for libertati .

Dintr'acesta, cum si din confirmarile acelorasidrepturi si dintr'un act de danie pentru o manas-tire domneasca 3 se pot recunoaste caile corner-

1 Ibid., p. 71.2 kb anticrlis in Terra no3tra Transalpina habitis' ; Zimmermann -

Werner- biller, II, p. 336-_,07, no. 908; Hurmuzaki, XV, p. 1, no. 1.Cf. lorga, Istorta comertului, I. p. 39 si urm.; St. Metes, Relaiilecomerciale ale Terii-Ronianeli cu Ardealul. Sibiiu 1921.

Bogdan, Doc. regeste. p. 22 si urm.; Rel. cu Braocul, p. 3 giurm. ; Hasdeu, Arch. ist., 1', pp. 19-21.

gi

15

ciale de pe atunci ale noului principat. Trei erauinsemnate. Cel d'intaiu ducea de la Brasov pestelocurile de vama Rucar si Dragoslave la Campu-lung, unde locuia vamesul domnesc; acolo rama-sese Inca neclintita vechea organisare, conformcareia conducerea orasului era in manile cgrafi-lor., comites, straini, catolici 1. Din Campulung,uncle negustorii brasoveni trebuiau sa plateascatricesima, a treizecea parte din valoarea marfu-rilor lor, care porniau spre Sud catre Giurgiu,aflator la sfarsitul veacului al XIV-lea in stapa-nirea lui Mircea 2, pentru ca de aici sa treacapeste Dunare. Un alt drum scutit de vamaaici se platia numai pentru marfurile aduse dinOrient, la intoarcere, dupa o taxa hotarata du-cea spre infloritorul port dunarean Braila. Din Si-biiu negustorii mergeau prin pasul Turnului-Rosuspre Calafat, care represinta locul de trecere pre-ferat in Banatul oltean si tot odata statiunea devama (schelea).

Din spre Miazazi veniau in Tara-Romaneascanegustorii din Grecia, cari faceau afaceri bune silaudau tara ca isvor de imboga tire rapede 3, si pelanga ei, in numar nu mai pu tin mare, Inca simai intreprinzatorii cunoscatori ai tuturor limbilorposibile, cetatenii din Dubrovnic-Ragusa, portulslavo-italian dela Adriatica. Inca din anal 1349 eitreceau prin Serbia, pe care o cucerisera cu totuleconomiceste, peste Dunare, spre .tara lui Basa-rab., adeca in Tara-Romaneasca de pe ambele

Cf. inscriptia de pe mormant a lui Laurentius, comes de Lon-gocampo", 1300, in lorga, Studii doc., 1-11, p. 273, no. 1 si descrie-rea de catAtorie a lui Sparnau si Tennstadt in 1:55, la lorga, Actefragm., IiI, p. 1-2..

1 Hasdeu, Arch. ist., 11, pp. 93 -7.9 Ellisen, Analehten, IV, Lipsca 180, p. 223.

1

st

16

maluri ale Oltului, numita astfel dupa numele in-temeietorului d.

Asa intrau in tara din Ardeal monede regaleunguresti cu crinul Angevinilor, francesul flos, deunde-si primi numele florenus, precum si dinari,aspri, de mica valoare. Din terile de peste Du-nare aduceau Slavii si Grecii perperi (hyperperi)bulgari si bizantini si aspri cu alt tipar. Asprii,<asprii de argint», ramasera pentru locuitoriiTerii-Romanesti un fel de moneda nationala candse platia in moneda adevarata cu bani gata (slay. :aspri gotovi). In veacul al XI V-lea si at XV-lea,monedele ce se bateau in Ardeal pentru Domniimunteni si care aveau mai mult o Insemnatate po-litica decat un curs zilnic 3, se chiama perperi §io dare de mai tarziu parparit, dupa aceasta mo-neda imperiala-rasariteana. Expresia obisnuita insa,ban, se nascu de sigur din monedele care erauin circulatie in Banatul Severinului si in alte pro-vincii unguresti cu acest caracter 4.

De aceste imprejurari li era dictata Domnilormunteni din primele timpuri activitatea for politica.Cetati, afara de capitala, n'aveau ; orase locuitede straini erau putine, numai de-a lungul drumu-lui comercial ; ele nu erau incunjurate de niciun zid ;niciunul afara de Campulung nu se bucura delibertati orasenesti vrednice de luat in sama, si

2 Miklosich, Mon. Serbica, p. 146.2 Hasdeu, Arch. ist., 1', p. 6, an. 1490: pretul de vanzare in

aspri".3 Cf. D. A. Sturdza, Ubersicht der M iinzen, Viena 1874, in 8°,

editie separata din ,Numismarische Zeitschrift" a Karabacek;Fischer, Beitrag zur Miinzkunde des Fiirstentums Moldau, din Jahr-buch des Bukowiner Landesmuseums", Cernauti 1C201; Bogdan, Bel.cu Bravorcit, p. 377, Doc. gi regere, passim ; Szabo, Szekely Okle-veltar, Ill, pp. 90-3 (cf. Cony. literare, XXXV, p:95, no. 1).

Cf Hasdeu, Magnum Etymologicum, supt Ban" si C. Moisil,in Cronica numismatics, an. 1921.

lul

=,

17

din punct de vedere al productiei nu aveau nicicea mai mica insemnatate, fiindca intr'insele nulocuiau decal negustori-maruntisari de fabricatestraine. Banul era foarte -rar si curgea mai numaiin Vistieria Voevodului, care in anumite casuri siimprejurari trebuia sa plateasca tribut vecinuluimai puteraic. Cultura, eel putin in manifestarileei mai im.alte, fusese imprumutata din tinuturilevecine de Miazazi : nu exista Inca o Biserica na-tionala, sunetul clopotelor nu tulbora Inca singu-ratatea muntilor si pacea adanca a campiei cugibe casute rasfirate.

In tot casul, sa cucereasca, sa ieie statornic in sta-panire ceva asezat In afara de hotarele lor, aceastanu o puteau Inca Voevozii din Arges dar pentruapararea-i proprie tara era parca intr'adins facuta.La Nord se Inaltau munti de nestrabatut, cu foarteinguste stramtori, dominate de stanci innalte : cufranghil trebuiau scoborate masinile de razboiu, sinumai micii cal ai satenilor gasiau pe aici cara-rea. La Miazazi insa se revarsa Dunarea si selatia in mlastini, care amenintau sa inghita pe °ri-ce nepofitit. Pe' langa aceasta mai rasari in loculvechilor juzi sau cnezi, cari mai dainuiau in con-ditii modeste ca sea de tinuturi mici sau caskijbasi ai Domnului o noua boierime plina deviola proaspata sj tanara, tacoma de fapte marl

viitor. Aceasta era formata din vechi falai' deproprietari, adunasera pe incetul paman-tithe prin cumparare2. Foarte numerosi, mai ales

Banatul d_svo.tat mutt mai timpuriu, ei nu erau

' It veacul al XI V-lea si XV-lea (pAnA la 1425) se numesc judete'eDales, Motru si Jiiu ; Hasdev, Arch. ist., 1', pp. 19-20, 98; 1. Bogdan,On hrisov, p. 6.

2 V. lorgP, Constatciri asupra vielii agrare la Romani, in Studiifi doe., XIX.

Istoria poportani ronitinesc. 2

;

iu

to

18

Inca destul de puternici si bogati ca sa poata alcatuio primejdie pentru autoritatea Voevodului, dartotusi destul de puternici si bogati pentru a pu-tea alerga cu propriile for mijloace, in mijlocul te-ranilor liberi cari-i intovarasiau in expeditiile forde prada, sa lupte supt steagul Domnuluivultu-

cu crucea in pliscimputriva dusmanului dela Nord sau de la Sud, de la Rasarit sau de la Apus,gi sa -1 invinga.

Regele Ungariei, Carol Robert, acum bine ase-zat in sea, nu era insa convins de aceasta. PeSasi ii invinsese, in Bosnia avea un loctiitor cre-dincios ca Ban .al terii cu Serbia pare sa fi statin relatii bune, intr'o vreme cand toata lumeabalcanica se unia ca sa impiedece, insa fara suc-ces, formarea unui nou Tarat cu nazuinti de in-naltare. In Angevin se trezise vechiul vis al pre-decesorilor sal din stinsa dinastie pe r.uineleStatelor ngsigure prin tinereta for sau slabs debatraneta ale Rasaritului shismatic el voia sa intemeieze o Ungarie imperials de forma latina sicatolica. De multa vreme Basarab nu mai mar-turisise prin. nimic atarnarea sa de Statul ungu-resc: niciun omagiu si nisi un creditus» nu maivenise dela dansul. Acum, dupa groaznica infrangere dela Velbujd, dupa moartea Tarului Mi-hail in nenorocita lupta, toate acestea se tre-zira in constiinta regelui. 0 mare oaste, cu elinsusi in frunte, navali in Tara-Romaneasca pen-tru a ataca fara de veste Argesul §i pe batranuldomn al muntilor, care se odihnia acow 'de har-tuielile razboiului. Basarab insa se furisa din cui-bul sau, Si inflamanzitul Si ratLcitorul dusman iitrimise soli ca sa-i propuna pace. iretul Voevodprimi probabil tot ce i se ceru, dar la intoarcereasuzeranului sau regal el se ivi prin salbataciunea

rhl

;

:

19

muntelui, pentru ca prin bucati de stand prava-lite din Ina ltime sa salute sfaramand pe Unguri,cari inaintau incet si cu greu. Regele insusi abiascapa de moarte si nu se mai intoarse niciodataincoace: cucerirea din 1334-35 a Severinului el o so-cod chiar ca o satisfactie a ambitiei sale jignite r.

Basarab pare a nu-si fi ispravit zilele pana in1352. Aceasta data e insemnata pentru savarsireaJul pe cimentul proaspat al Bisericii Domnesti dinArges, inaltata de fiul si urmasul sau. Mormantuldescoperit de d. Virgil Draghiceanu in parteadreapta a acestui lacas, inaintea altarului, mormantde piatra groasa, nn poate fi decat al lui : mortulzace in atirudinea care i s'a dat la ingropare. Pecapul care arata sa fi fost zdrobit el poarta o,diadema de margaritare mici ; un vesmant dematasa rosie era imbumbat pe piept cu nasturide our avand ca sterna terii crinii imprumutati re-galita tii vecine ; cingatoarea se inchidea cu unjuvaier in care pe crenelele unui castel doua figuri,un .:avaler si o doamna, isi stateau in fata, pe candjoi s'ar crede ca o figura din fabula a fost schi-tata, dupa moda francesa, inspirata din vechea poe-sie medievala, de artist. Totalul acestor podoabearata o Domnie bogata si mandra peste o taracare n1 invata .atunci cele d'intaiu elemente aleci vilisatiei sale 2.

Oricum, Rege si Voevod, amandoi nu mai su-pravietuira mult faptelor de razboiu descrise. in-anul 1342 Ludovic 1-iu, un barbat neobisnuit de

loan de Thitrocz, Cronica ungureasca a veacului XIV-lea, InSchwandtner, Scriptores ; apol numeroase mentinni in documen-tele ungnresti adunate 'n Hurmuzaki 1. si Katona, VIII, pp. 642-643.Cf, lorga, Luptu pentru stciptinirea Vidinului, InConvorbiri literare,Dis(X1V, 11-1 n.

2 eercetarile asupra descoperirii s'int resumate de d. Gh. 1. Bra-tianu, in Revue archeologique pe 1922.

20

vioiu si doritor de fapte, plin de o ravna francesa_pentru cruciate si planuri imperiale, urca tronulunguresc, pe care-I privia numai ca un punct desprijin pentru aspiratii mai inalte : in Polonia, pa-tria mamei sale, in Italia, de unde i se tragea_neamul, in Peninsula Balcanica si in tot Orientul,unde izbucnisera razboaie pentru libertatea Sfantu-lui Mormant, peste tot el voia sa savarseasca fapte-marl. In anul urmator, cand acesta veni in Ardealca sa oranduiasca din nou lucrurile si sa asigure-granitile 1, Alexandru, fiul, si mai tarziu urmasul,lui Basarab, se presinta noului stapanitor.

Dar prin aceasta nu se stabili o pace trainica, cadtoti boierii romani cari erau nemultamiti cu forma-rea unui nou Stat, toti fiii de Voevozi cari nu pu-teau Inca uita Domnia strabunilor Ion, se dusera Ia.el ca sa-i marturiseasca toata credinta for fata de-.Coroana ungureasca si Biserica romana infatisatade dansa. Acesti d'intaiu fugari romani din motive-politice, acesti pribegi: un Nicolae, un Stanislav,un Ladislau (Vladislav) si fiul Carapciu, un «A-.prozya., un Neagu si altii Inca primira titlul de«comites» si pamanturi chiar Tanga hotar pentru a_rasplati aceasta darnicie prin intrigi impotriva par-venitului din Arges si a familiei sale, cum si prin.serviciu in oastea regelui Odata e trimes laAlexandru episcopul de Oradea-Mare ca sa trateze asupra pacii, si in sfarsit Domnul «Transal-pinei. avu cinstea de a fi numit, de pilda in 1355,in tot casul insa nu si patru ani mai tarziu 3, in

Cf. Iorga, despre Cronicile supt Arpadieni, In Revista istoricalpe anal 1922.

2 Aceasta stare de lucruri results din comparatia scrisoril paOle de Ia 1345 (Hurmuzaki, I, pi,. 697-698, no. imi)cu privilegiile demai tarziu ale regelui pentru pribegii din Tara-RomantascA (ibid.,1', pp. 98-100, No. Lxxvi: p. 183 si arm). Cf. Die Rechtslage des ehemaligen tozburger dominiums, Brasov 1882, adaus, p. 3.

3 Hurmuzaki, I, pp. 37-38, 69.

1

21

(doe umentele regale .Voevodul nostru transalpine.Se pare ca lui Alexandru, dupa moartea intaii

sale sotii, care-i nascuse un fiu, Vlaicu, si care afostjudecand dupa numele acestui fiuo prin-cipesa sarboaica sau bosniaca, i s'ar fi propus decatre insusi regele o noua casatorie. In anul 1370se pomeneste ca vaduva, a lui Alexandru si mamaa doua fete acum maritate, o Doamna Clara, careLinea de credinta catolica ; aceasta casatorie nouatrebuie sa se fi incheiat prin urmare cam pe la anul1350, si, fiindca Vladislav (Vlaicu), fiul vitreg al(Carel, numeste pe capitanul sau Ladislau de Doboka«consanguineus», poate ca rudenia fusese prile-jita de aceasta a doua casatorie a lui Alexandru.Ladislau e aratat insa ca un fiu al unei «Lanus Meis-.sterP, si .meister», crnagisterp e un titlu onorificcare fu dese on acordat nobililor romani din Un-,garia In vremuri mai vechi. El este un nepot al.banului Myked, al carui nume aminteste pe ro-manescal Micul si la acestea se mai adauga ca.Myked ca Ban urma in slujba lui Laurentiu, careavea si el proprietati in comitatul Dobocai. 0fiica a lui Alexandru a fost maritata cu Ladislau,ducele de Oppeln, din neamul regal polon al Pias-tilor si Palatin al regatului unguresc ; mormantulei se afla odata la Oradea-Mare

Mai insemnat insa decat urcarea in Scaunul Terii-.Romanesti a unei femei de neam unguresc ar fi fostpentru intarirea relatiilor pasnice dintre puter-nicul Rege si Voevodul care nazuia tot mai susinapoierea banatului de Severih. Dar asa cevan'avu loc ; din potriva, in cetatea de la Dunareurmara unul dupa altul trei Bani, pe cari-i numiCarol Robert. Acesta era rodul biruintei din 1330.

Dupd Karacs lorga, in Revi3ta istorica- pe 192 ), pp.19:1-20).

'.

22

Alexandru, sau, cum ii suna numele pe piatratde mormant, .Nicolae Alexandru. muri la 16Novembre 1364 si, inmormantat la Campulung;adept al Bisericii ortodoxe, el zace, prin in-grijirea sotiei sale catolice, in manastirea roma-neasca zidita de dansul, si nu in aceia a strai-nilor 2. El nu luptase si nu invinsese, ci numai-pierduse, cu toate ca neatarnarea de fapt a teribfata de vechii vecini regali de la Nord, fata de-cei sudici, «imperiali., bulgari si de cei noi, regali,.sarbesti, la Sud, ramase neatinsa. Regele Ludovic-era prea mult ocupat cu marile sale planuri italienepentru ca sa se poata gandi la intinderea hotarelorlui reale pana la Dunare si, cand, dupa multpierdere de sange si de bani, se gandi iarasi la.interesele serioase ale Ungariei, el gasi In «Tarul.-Stefan Dusan, stapanul termului Dunarii si as-pirant eventual la Bosnia, o piedeca neasamanat:mai puternica pentru propriile-i visuri de Im-parat. Inca din anul 1356 aparu in Serbia umBan unguresc cu osti, si Ludovic insusi, in calitatede «capitaneus. al Papei in lupta impotriva schis-maticilor, anuntase o mare campanie regala impo-triva acestui Stat vecin: totusi el se incaiera rashin Dalmatia, voind sa smulga aceasta tara Ve-netienilor, si abia dupa trei ani Serbia fu ata-cata. Urmasul lui Dusan trebui, ce-i drept, sa.cedeze ceva din marea mostenire a raposatuluiImparat unic al natiei sarbesti, si in BosniaVoevozii fura si ei plecati supt jugul ungurescprin puterea armelor. Dar nu mult dupa aceia sedeschisera pentru Ludovic noi prespective mai

1 ,Alexandre de Basserabm la Philippe de Mezieres, un contemporan ; lorga, Acte ;t: tragmente, I. n-le 1-2.

' Onciul, ()rid. price., p. 1b2; Hasdeu, Magnuilz Eiymo/ogic tin>.111, col. 2554, sau Ne-gt ti-Coda, p. cciv.

t,

23

frumoase in Apusul german si italian ; indemnuride cruciata rasunara ademenitor la urechealui, siputredul Orient crestin, relativ Inca neorganisat,fu .para sit in neputinta-i nelinistita.

Insa acest` foarte inzestrat suveran isi castigamerite marl si rata de Ungaria. Nu numai caimpuse Ardelenilor noul drept regal in locul privi-legiilor pe jumatate uitate si al drepturilor usurpate,ci mai facu si din Nordul muntos o cetate pentrucel mai insemnat avanpost al regatului. El esteadevaratul colonisator al cetatuii carpato-maramu-rasene ; prin el abia se nascu pentru vechii «hos-pites» unguri si germani posibilitatea de a ajungela o inflorire economica. El stranse mai intaiu popu-latia romaneasca gasita acolo in jurul steaguluiregal, pe care voia sa-1 duca mai departe, panala infloritoarele vai ale fostului regat rutenesc dinHaliciu, gi acest fapt 11 va fi ajutat nespus de multin planurile ce-si faurise ca mostenitor al regeluipolon, a carui fiica ii era mama. Numai un suverande talia aceasta se putea in sfarsit gandi la in-frangerea Tatarilor «transalpini.' cari luptasera cuBasarab impotriva lui Carol-Robert si chiar cu elsi cu 13ulgarii impotriva regelui sarbesc, asa darla subjugarea paganilor «negri» cari stapaniauroditoarele vai de la hotarul Haliciului pana laDunare. Carol Robert trimisese odata, in 1324,in timpul presentei sale 'n Ardeal trupe in «pro-pria Cara a Tatarilor., dar nu se stie daca elese si putura mentinea in aceasta situatie destraji 2, si cu aceasta incercare poate sa fie inlegatura rugamintea pe care o adresa el Papei in

Sa nu fie inca de atunci un inceput de organisare romaneascain viitoarea Moldova?

Zimmermann-Werner, I, pp. 288.9, no. 427. Cf. Revista istoricape 1922, p. IS si urm.

24

anul 1332: doria sa fie numit episcop de Mil-cov capelanul sau «Vitus de Monteferreo,) 1.

Toate acestea stau in stransa legatura si al-cAtuiesc conditia pregatitoare pentru formarea uneinou principat romanesc in regiunea Siretiului pela 1360. Stapanirea ruseasca in Galitia si Lodo-meria se stinsese Inca inainte de suirea pe trona lui Ludovic. Mai degraba Cara se impartia in chipvesnic schimbator intre regele polon, ce venia dinspre Rasarit, intre puterea litvana, care se intindeain spre Sud-Vest, si intre Tatari, cari hoinariauin vecinatate, luand tributuri. Populatia tinea decredinta ortodoxa, findca era alcatuita din Rusi,anume din Ruteni : ea ura pe Poloni, fiiridca acesteatineau de o credinta straina, pe care i-o impu-neau, si nu privia prea dusmaneste pe acei Tatari,cari se multamiau numai cu dari in bani. Rusiichemara in anul 1341 pe pagani, pentru ca prinpradaciuni sa-i ajute in drepturile lor, dar regelepolon smulse o biruinta acestor salbateci rival). Inanul 1342 Ludovic ajunse intr'o varsta foarte fra-

geda rege at Ungariei si se folosi de aceasta si-tuatie ca sa razbune si sa mosteneasca pe fratelesau ucis, stapanitorul Neapolei. Inca din cele d'in-taiu timpuri ale Domniei sale, el se duse in Ardealca sa oranduiasca din nou situatia, dar totusi nu-mai dupa ce petrecuse linistit doi ani deplini inVisegrad. In acest timp se ridica Voevodul depana atunci at Romanilor maramuraseni, «Olaci deMaramorisio>>, acelasi poate cu Bogdan care sisupt regele Carol Robert se aratase nesupus si fa-cuse necesara o trimetere a < primatului» tern

1 Hurmuzaki, 1. pp. 622-623, no. 496.2 Am admis candva ca Voevodul Bogdan, fiul lui Micul, cu care

in 1335 tratase Primatul, nu era attul decat Bogdan din Mararnuras.

25

Razvratitul gasi tovarasi Inca si printre Ro-manii din munti. Aceasta se petrecu in iarna lui,1342 spre 1343 ; Bogdan pierdu, bine inteles, Voevo-datul sau recunoscut de rege ; dar impotriva lui,care-si gasi probabil sprijin si la Litvanii din taraHaliciului, regele nu putea sa ieie masuri energice.Cand in 1344 Ludovic veni 'n Ardeal, el nu se dusedecat la Brasov, pentru a primi in persoana oma-giul mult mai insemnatului si mai vechiului rebel«transalpin» 1. Pentru asigurare mai bine a graniteirasaritene, regele numi «marchisD, capitan demargene pe un ofiter, Andrei, fiul lui Latcu, careintrunia, ca nimeni altul inaintea lui, demnitatea decomite al Secuilor cu aceia a unui .gereb. sa-sesc in Brasov unde ceva mai inainte apare cutitlul de (comes. un Solomon si cu aceia deconte maramurasean. Ba el era tot odata si comesin Satmar si primia dupa ca tiva ani, drept cea maimare rasplata, si Voevodatul Transilvaniei 1.

in anul 1349 aparura Lituanii, cu ajutorul, tot-deauna sigur pentru ei, al Tatarilor, pentru a ras-pinge pe Poloni, cari ocupasera toata Sara Rusi-lor Mici. Ludovic al Ungariei, ca mostenitor in-dicat al regelui Casimir, alerga a doua oara inArdeal, pentru ca sa zadarniceasca prin presentasa la granita planurile dusmane ". Veni !Ana lasasescui NOsen (Bistrita), poate si mai departe,

Cdci in aceasta vreme, afara de Tara-Romdneasca, Voevozii cazuseraprea jos ca sa ne putem gandi la on Voevod transilvdnean, adecdla un conducator de sat. Afard de aceasta, Bogdan, fiul lui Mi-cul, trdia in afard de Ungariaa, $1 Maramurd$ul nu era de faptconsiderat Inca in aceasta vreme ca apartinand Ungariei. Toatecelelante pared nu se pot sustinea fatd de aceste cloud argumente,Cf. Mihalyi, o. c., 1, p. 11-13. 14 ; cartea mea Sate si preoti, p. 134§i Bogdan, Originea Voevodatulut, p. 7.

I. de Knkiillti (Thirtiez) $1 Zimmermann - Werner - Miller, II, p. 18no. 600.

Cf. Mihdlyi, I, pp. 26-27; Zimmermann - Werner - Muller, II, p. 73.' V. Revista Istorica pe 19.3, p. 21.

isi

t

t

- 26

dar in acest oras comercial it intampinara cneziimaramuraseni cu plangeri impotriva lui Bogdan sia ajutoarelor sale. Regele orandui, ce-i drept, camosiile ocupate de razvratiti sa fie inapoiate, dartot nu se vede prea bine ce s'a intreprins de faptimpotriva acestui infidelis notorius de catre con-tele Andrei sau de catre propriul sau nepotloan, fiul lui luga, si de catre noul Voevod al «Vla-hilor maramuraseni ': primul proprietar isi pierdumuffle, fara sa fi incercat a impiedeca aceasta.

In anul 1352 incepe din nou razboiul cu Tatariipentru mostenirea regilor rusi. Paganii patrund prinpasurile Carpatilor moldovenesti pana in Cara Secui-'or si sfarama cu totul cetatea Varnegy («Orheiu),care inainte slujise ca aparare a granitei impotrivaPecenegilor2. Ludovic veni cu o numeroasa cava-lerie ca sa razbune ocara : in lunie 1352 el lipsiadin regat, si poruncile pentru Ardeal, prin careregele nu trecuse, sunt date de regina Elisabeta 3.In Septembre totusi invingatorul Tatarilor se in-torsese la Buda, dar supt conducerea nou-numi-tului Voevod ardelean tot mai continuara micilehartuieli in «partes orientales.

In cursul acestor lupte biruitoare, Bogdan de-veni, de buna voie sau silit, un supus credinciosal Coroanei, §i un cneaz maramurasean, Sas (Sasul),poate fiul lui Dragon, primi intaiu de la Andrei si,apoi de la insusi regele, pe langa titlul de Voevod,si o bucata de pamant «transalpin. In fata tinu-tului Bistritei, unde inca din vremuri vechi existacolonia saseasca Moldvabanya, «orasul Molda', atMoldovei; tot asa se pusese o garnisoana regala in

1 Mihalyi, 1. c., p. 26-27. Andrei ramase in Bistrita pana la starsitu! anului ; Zimmermann-Werner-Muller, II, p. 73.

' Hurmuzaki, I', pp. 32-33.3 Zimmermann -\\ erner-Miiller, II, p. 87.

27

«cetatea Neamtului» pentru a pazi trecatoarea, iarin regiunea Milcovului regele voia sa ingrijeascade restabilirea vechiului Scaun episcopal 1: Incadin 1347 facuse el pe Papa sa-i numeasca unuldin capelani ca episcop.

Galitia si Podolia erau tocmai atunci linistitesupt stapanirea batranului rege polon ; Tatarii,imprastiati in mici horde, isi pierdusera putereafor de resistenta ; Ungaria-si recapatase in partedrepturile de suzeranitate la Sud de Dunareasarbeasca, si la Apus, in Bosnia, Alexandru alTerii-Romanesti ca si cel bulgaresc isi petreceattin pace cei din urma ani ; indemnurile la cru-ciata erau pentru moment uitate in mica RomaNoua de la Avignon. Atunci, in acest timp delancezire, «terra moldavana isi scutura jugul strainal regelui unguresc : putin numerosii «Olachi» deaici voiau sa imiteze pilda batranului Basarab.Un dustpan al lui Bogdan, fiul unui anume Gyula,rasturnat de el, Dragon, e trimes de catre acel «co-mes. sau Voevod Andrei, sa linisteasca tulburarile ; aceasta se petrecea pe la 13602. Bog-dan insusi intelese ca venise pentru el vremeain care putea sa joace un rol mare. Sas murise, sifiul sau Bale (Balita) veni din Ungaria, unde slu-jise regelui, ca sa iea 'n primire mostenirea parinteasca ; Intalni aici insa pe «notorius infidelis» deodinioara, fu batut si fratii sai cazura in lupta.In anul 1365 regele multami pe «credinciosii salvasali» Bale «maistrul» si pe fratele acestuiaDrag cu bunurile confiscate ale familiei lui Bog-dan ; mai tarziu ei ajunsera la demnitati inalte in

1 Ci. Hurmuzaki,I,pp. 622-3; 1'. pp. 31, b2-33, apoi 4-5, 7-8, 8-9 $ipovestirea urmatoare. Episcopul nu-si 1uA insA niciodatA ScaunuLhi primire $1 servi regelui numai ca sol in regiuni depArtate.

2 Allhalyi, o. c., 1, p. 37 si urm.

23

patria lor, si familia for pastra pana la sfArsitulveacului al XV-lea situatia pe care o avuse Andrei'.

Urmara mai multe expeditii de razbunare ale-Ungurilor, dar fara sa se fi ajuns prin ele la cevaserios. Pentru Polonia, care-si intaria tot maimult situatia 'n Ga litia, intemeiarea acestui nou micStat-tampon, care putea sa impiedece atacuri un-.guresti si sa contribuie la descompunerea lumiitataresti, nu era un eveniment nedorit. Bog-dan nazuia spre neatarnare ; pe monedele saledar ele au fost atribuite si until urmas omonim fi-gureaza numai numele de Bogdan Voevoda Vd.Moldaviensi[sr, capul de zimbru cu steaua intrecoarne o sterna care nu era necunoscuta in.Maramuras si, alaturi, ca podoabe, semiluna sio roseta, pe cand reversul micului, rotundului bancle argint arata doua pumnale3. 0 astfel de decla-ratie de neatarnare pe moneda nu putea fi batuta.in Ungaria, si de aceia se facu aceasta in Polonia.cu invoirea stapanului terii, si foarte probabil inLembergul care-si incepuse de scurta vreme cari-era stralucitoare.

Pentru principatul Terii-Romanesti, care voiasa-si insuseasca in numele romanismului toate ti-nuturile liberate ale cTransalpinei., alcatuireaunui Stat de concurenta, a unei separatiste Tara-Romaneasca a Moldovei" in jurul Baii, era insaun f apt putin placut. Poate ca Alexandru, daca n'arfi fost asa de batran, ar fi protestat si ar fi cerutpentru dansul aceasta bucata de tan tatareasca ;in tot casul putea face astfel trebuie s'o pre-supunemtanarul, neobositul si priceputul sau fiuVladislav (Vlaicu).

Ibid., passim; cf. Sate si preoti, pp. 137-139.2 N. Docan, in ,Analele Acaderniei Romane", pe anii 1906 5i 19)9.' Sturdza, . .

29

Dar se intampla altfel, caci incurcaturile cese ivesc in Peninsula Balcanica dusera la o finis-

Alexandru Basarab 5i Doamna he, cltipd o frescd refacutd pe la 1820 in.Biserica Domneasca de la Arges.

tits convietuire intre Domnul din .Tara-Roma-neascax si celalt Voevod gi «gospodar de la Baia,

30

Woyewoda muldaviensis" ', care domnia peste onoun cValahie», si catre aceste imprejurari trebuieinainte de toate sa ne indreptam.

In anul 1365, pe aceiasi vreme cand Bogdan de-veni Domn in «terra moldavana., regele ungurescse pregati de un mare razboiu de nimicire impo--triva noului Voevod din Transalpina, care nuplatia mai bine decat tatal sau veniturile Coroa-nei. Poate ca se gandia sa faca odata cu aceastasi inceputul .recuperatiei. Moldovei. Osti le deJupta ale regatului se adunara la Timisoara, intinutul comitelui de Keve si Crasov (Caras), deunde apoi trebuiau sa navaleasca in Severin, pecare, pe cat se pare, II recastigase Vlaicu, Ex-peditia era sa inceapa pe la sfarsitul lui. Fe-bruar, si. in primavara Ludovic primi vestea,pentru el catusi deputin neplacuta, a mortii Ta-rului Alexandru. Acesta daduse in ultimii ani ti-nutul Vidinului ca stapanire apanagista unuia dinfill sai, Strasimir, pe care-I avuse cu o principesagreaca, pe cand un alt fiu, pe care i-1 daduse oEvreica botezata, fu recunoscut ca urmas in Tar-nova Ungurii Isi man festasera insa de multe ori,Inca din veacul al XIII-lea, intentiile for asupraVidinului, si Ludovic ralca pe urmele inaintasilorsai arpadieni. Cu Vlaicu, Voevodul Terii-Roma-nesti, care se declarase de sigur gata sa dea aju-tor si tribut, pentru ca si pentru dansul era cevade castigat in Sud, se incheie numai decat pace,sit pentru a castiga mana !Opera in Bulgaria apu-seana si a lega trainic si pentru totdeauna inte-.resele unguresti -de acelea ale Domnilor «transal-

caracteristic faptul ca Inca in veacul al XV-lea Voevodul-v )rb.tVe mereu de mvalanicelea sale gens, terra, castra, dominia, ter -rigenae. V. Hurmutaki, It, pp. 295-297.

31

piniu, Ludovic lua in favoarea vecinilor sai o ma-sura cu totul noua, indrazneata. El uni parteacea mai mare a Terii Oltului cu castelul Faga-ra§ului, numi tinutul, dupa noul sistem trancesducatus de Fogaras §i cu clansul darui pe .Tran-salpin». Acesta primi bucuros darul, imparti taraputin populata Intre boierii sai, carora nu mai aveace sa li daruiasca In principat, ss crea acolo starsde lucruri care au ramas Inca 'Ana in veacul alXV111-lea o icoana credincioasa a vechii vieti ro-manesti, sociale §i politice.

Reca§tigarea Bulgoriei de la Vidin .din motivede drept» merse foarte rapede. Vidinul era ocupatnumai de cativa sefi iazigi de acestia luptara §iin 1330 la Velbujd in randurile Bulgarilor, de

seu lazones» dusmanosi : la inceputullui 1unie orasul apartinea acum regelui unguresc,care duse in captivitate onorabila pe «Tar» ss pesotia sa, o fiica a Clarei si a lui Alexanaru. Toataprovincia ajunse acum regala. ss catolica ; in Vi-din fu pus un capitan, ss Franciscanii, can Incain 1324 lucrau fara preget la convertirea sufle-telor in Rasaritul schismatic, in locul vechilorDominicani 2 a pre di ca to r » , aparura 'n suita cuce-ritorului. Din acea parte a Banatului de Severinpe care si-o mai pastrase Ungaria, adeca de laMehadia, Orsova, etc., 'Ana la comitatul Keve-Caras si din coltul nou castigat de la Sudul bu-4arei se forma un nou Banat, cu Vidin drept capi-tala, ss acesta era o fortareata mutt mai buna ae-ca t slabul Severin.

Inainte titlul de dux era intrebuintat numai pentru principiisau membri ai familiei regale.

2 Cf. W. Schmidt, Roma nocatholici per Moldariam episcopatus et rel.romano-catholicae res gestae (Budapesta, 1887), p. 14, nota 5: cf.Studii gi doc. 1. Prefab;; apol Abraham, in revista nolona iKwcrtal-nik hystorycznis, anul 1902.

1,

Philistei

atleini

32 -

Ludovic apucase a fagadui participarea sala cruciata predicata de noul Papa Urban alV-lea, si acum parea ca pregateste din Vidin ointreprindere mai mare. larasi se raspandi printoata Europa indemnul la lupta impotriva Turci-lor si Saracinilor, si, tocmai in zilele cand Ludo -vic ajunsese stapan pe Vidin, regele Petru al Ci-prului intreprinse cruciata sa in Egipt, de pe urmacareia castiga Alexandria ; un alt sef de cruciata,contele Amedeu de Savoia, fagaduise din parte-iImparatului grec, ruda sa, ajutoru-i personal im-potriva Osmanlailor, iar acest nefericit .basi-leus., care nu mai stapania deck asupra capi-talei sale si a catorva tinuturi desmembraterestut apartinea acum emirului Turcomanilor dinCasa lui Osman, veni iarna prin Vidin, dupace acesta fusese cucerit, la Curtea puterniculuiFrances care carmuia Ungaiia, si se intoarse in-darat pe aceiasi cale, prin Vidin. Ludovic Ins&ceru Venetiei corabii ca sa impiedece fuga Turci-lor in spre patria for asiatica.

Cu toate aceste pregatiri nu se putu ajunge laun succes trainic. Vrajba si lipsa de increderesincera reciproca grabira sfarsitul fara glorie alexpeditiei. Imparatul grecesc fu prins la. Varnade Sisman, stapanul Parnovei, cu al carui Tatafusese in cearta mai indelunga, si trebui sa seinvoiasca a mai ceda si din putinul ce maiavea. Amedeu veni in Rasarir, unde zabovi tin anintreg, numai ca sa-§i libereze rudele si sa smulgapentru moment Turcilor cateva porturi, ca, depilda, Galipoli, Din Avignon regele unguresc primisfatul, bun, ce-i drept, din punct ,de vedere cato-iic, dar putin crestinesc, sa nu libereze prea ra-pede pe ereticul ortodox din Constantinopol dinmanile Turcilor cari-I amenintau. Din Cipru porni

33

au cavaleri ai crucii in felul piratilor ca sa faca pra-daciuni pe coasta siriana.Ludovic al Ungariei veni laVidin in anul 1366 ca sa-si serbatoreasca aniversarabiruintei si sa acorde terii cucerite o organisaredefinitiva. Sisman pierduse din pricina unui altcompetitor la stapanirea bulgara, despotul Do-.brotici, coasta Marl Negre de la Varna pana lagurile Dunarii, de oarece acesta se folosise pro-babil de razboiul lui Sisman contra Cruciatilorpentru a da aceasta lovitura ; in schimb acum elvoid sa puna mana macar pe Vidin §i nu se sfiisa-si aleaga ca ajutor in acest scop pe Turci : inprimavara lui 1368 incepuse acum razboiul Bul-garilor pentru recucerirea Vidinului.

Ludovic ceru vasalului sau din Arges, care-1recunostea ca .dominus naturalis et gratiosusz.trupe si provisii si nu in mai putina masura sfatulasupra acestor not intamplari incurcate. .Layko»Transalpinui fagadui tot ce i se ceru, si regele sepregati si el de razboiu cu Bulgarii si Turcii, carise apropiau in numar mare si erau bine primitide populatie. Ungurii si 4( Vlahii. venira la Vidinsupt conducerea personala a regelui, dusmanul fubatut cum trebuie si cu acest prilej se distinseLadislau de Doboka. Cu aceasta primejdia dis-paruse.

Dar pentru Domnul muntean era ispititor sa vadaacest mare si frumos ora§ ocupat supt ochii saide straini, de inchinatori ai unei alte credinte, siindata dupa plecarea regelui Vladislav el patrunsein Vidin, favorisat si de localnici. Aceasta insa,:nuinsemna altceva deck un razboiu impotriva Unga-riei, la care Vladislav isi gasi un aliat In Dobro-tici din Varna. Ludovic intreprinse in anul 1369

1 Zimmermann - Werner - Muller, 11, p. 306, no. 508.

lstoria pop ortui romdnesc ,IL

-34-un indoit atac pentru a frange cu totul puterearebelului. In vara regele se indrepta spre Seve-rin, pe cand nobilii ardeleni supt Voevodul forpatrunsera. in Muntenia prin pasul Buzaului, pentrua pune rapede mana pe a doua capitala a lui Vla-dislav, pe ccastrumx Dambovita. Domnul Irma iesidin capitala sa, Argesul, pentru a intampina pesuzeranul de pana atunci.. Ambele intreprinderidusmane detera gres. In primul rand oevodulArdealului fu raspins de parcalabul domnesc Dra-gomir, iar teranii pregatira fugarilor in munti oprimire la fel cu aceia pe care o incercase Carol-Robert in anul 1330: conducatorul acestei neno-rocite expeditii fu adus indarat ca les sangerat.Dupa vestea acestei nenorociri regele nu-si maiincerca mai departe norocul, si de atunci Vidinulnu mai apartinu, ce-i drept, Romanilor, dar nici Un-gurilor. Strasimirfu din nou asezat aici si duse inviata-i toata o umbra de Domnie. Vlaicu insa carmulca mai inainte, ca Domn de fapt, neatarnat, Voe-vodatul sau de mostenire, Banatul cucerit si du-catul pe care-1 avea cdin mila lui Dumnezeu siaceia a regelui unguresc».

Trai pana la 1377, poate chiar pana la 1382sau 1385, si, ca barbat iscusit, dibaciu socotitor,cu sange rece, se folosi de orice prilej ca sa-simareasca si sa-si intareasca Statul. Regele ungu-resc cauta fireste sa-si impace in primul randambitia, dar inainte de toate el slujia intereseleBisericii romane, singura mantuitoare. Acum InsaVlaicu recunos.cu pe episcopul transilvanean caarhipastor al clerului sau ceru un sufragan.Prin numirea unui oarecare Grigorie Argesul a-junse Inca din 1369 Scaun episcopal si episcopulpurta titlul de cepiscopus Severini, necnon par-twin transalpinarunt»; cum vedem, in primul rand

pi-i

35 -

e numit Severinul, ca Zara de curand castigata, incare Domnul muntean nu era, in teorie, decat Banat regelui unguresc 1. Prin aceasta se castigase sisimpatia, nu de prea mare pret, a Papei, care-iscrise lui Vladislav ca si parintelui sj buniculuisau si-1 indemna la schimbarea credintei 2.

Cu Strasimir Vladislav sta In bune relatii; Do-brotici ii era IA vechiu aliat, iar de Sisman n'aveade ce se mai teme. Craiului Vucasin, noul *sta-panitor al Sarbilor, ii daduse de sotie pe sora savitrega Anca, si nu lipsa de osti ajutatoare ro-manesti (dar din Tesalia) fu de vina ca regele afost cumplit batut la 1371, in lupta contra Turci-lor Tanga Maria, la Cirmen, pierdu viata.Lazar, urmasul lui Vucasin, mostenitorul de acumat gloriosului Dusan, era insa prea slab pentru ase putea pune temeiu pe dansul.

Inaintarea Turcilor trebuie sa fie nelinistit desigur pe Domnul roman, dar el singur nu-i puteaataca, si chiar regele unguresc renunta la prega-tirile unei cruciate impotriva lui Murad I-iu, caci IIlipsiau bani si sprijin si era si prea mult ocupatcu feluritele sale interese ca rege al Ungariei sjPoloniei aceasta a doua coroana regala o purtadin 1370. Vladislav asteptase un ajutor din partealui Ludovic, si, cum aceasta nu se intampla, elincheie Inca din anul 1372. pace cu cemirulv tur-cesc. De aceia, cand mai apoi regele planui iarasiun razboiu sfant, el trebui sa-si apere granitile im-potriva Romanilor. In anul 1374 se vorbia in Un-garia chiar de o «alianta* intre Romani si Turcisi de o cedare a cetatii Nicopole de catre cei din

Sirul episcopilor de Arge5 ajunge Ora In 1505, $l chiar in 1644mai e numit unul. V. Stud ii $t doc., Prefata, pp. xxlit-v; apoi insem-iarea mea din Convorbiri literare, 1904, April.

2 Cf. lorga, Intemeierea Alltropolitlor, din ,Analele AcademieiRomine" pe 1913.

36

urma celor d'intaiu. La capat, izbucni Inca odatat,§i tocmai din aceasta pricina, ultimul razboiudintre Vladislav si Ludovic. Uri document un-guresc pomeneste in 1376 ca Ban de Severin peloan Trentul probabil un recuperator in spe,dar atacul nu izbuti, §i Vladislav muri cum dom-nise : neatarnat 1.

Odata Domnul muntean igi arata prietenia fatade vecinul regal prin aceia Ca jura pe SfinjiiStefan, Ladislas §i Emeric, ceia ce trebuie sa fisunat placut episcopului catolic din Arge§, darpentru aceasta .el nu ramanea mai putin tinindaratnic schismatic. Fiului sau Rada ii dete desotie o principesa care, judecand dupa numele de-Callinichia, era de sange grecesc 2. De alts parteChirata, fiica Tarului Alexandru, era Inca din 1355sotia fiului de Imparat bizantin Andronic 2. Pe Tanga.acestea Vladislav a organisat ca §i tatal sau Ale-xandru Biserica romaneasca In felul ei vechiu, pastrat 'Jana astazi.

Pentru Romani existau propriu-zis numai doua.feluri de clerici : popi §i eful unei manas-tiri se chema tot popci, dar, cand aceasta manas-tire avea o insemnatate mai mare, atunci staretulei trecea in ochii poporului drept vladica, episcop;se putea Intampla ca §i un episcop strain sa-§1i cautat refugiu in terile romane§ti, §i, daca el

ajungea staret de manastire, atunci titlul de epis-

Pc3tru toate acestea v. I. Minea, Din trecutul stdpinIrti roma-nesti asupra Ardealului, pucuresti 1914, si mai ales Urmasii luiVladislav 1 si politica ortentald a Ungariei, in Convorbiri lite-rare" pe 1916 sl editie separata. Mormantul lui Vladislav pare a fifost la Tismana, unde pe la 1840 se vedea frica o piatrA cu sternafl)rilor de crin. V. liWista !storied pe 1922, pp. 12i-7.

2 Arch. ist., I, p.20 ; cf. Stefulescu, Tismana, ed. a 2-a, 1903, p. 162 ;:I >rga, Operele Jul C, Cantacuzino, p. 24.

3 Acta patriarchatus, I, pp. 432-433. Cf. Jiret2k, Gesch. der Bulga-ren, p. 321 qI nota 9.

vIddici.

37

cop era pentru el si mai indreptatit 1. Dar totiacesti episcopi cari residau la niunte in mici bi-

Rama, *le lui Basarab-VodA, In mormintul de la Arges.

1 In veacul al XVI-lea Inlalnim un vlAdicA in Tanganul ; in alun episcop Antonle in Arges; Arch. ist., 1, pp. 35, 105. Cf.aVlolea

38

sericute de lemn cu caleva chilii pentru calugarterau pentru Biserica rasariteana ca si pentru ceacatolica a Apusului numai pseudo-episcopi, carsnu furs recunoscuti de nimeni decat de popii de-sat si ale caror nume nu sunt trecute in nicio listaierarhica, slavona sau greceasca.

Aceasta nu-i .ajungea insa lui Alexandru pentruvaza politica a Statului sau, si, spre a pune sta-vila latirii Bisericii latine, Voevodul avea nevoiede alte forte decat acelea ale .vladicilor rurali.Pentru a capata episcopi adevarati el se puteaadresa Patriarhului neo-bulgar din Tarnova sau ce-lui vechiu-bulgar din Ohrida, mai bine Inca Patriar-hului din Ipec, cel investit de cimparatul. Du-san, arhipastor spiritual al Taratului sarbo-romeic,si in sfarsit Patriarhului ecumenic din Constanti-nopol. Tot greul, sta intr'aceia ca. prin recunoas-terea suprematiei spirituale a vre-unui patriarltse subintelegea intro oarecare masiira si aceiaadinastului laic corespunzator.Vlaicu totusi socotica, oricum, cel mai putin primejdios e tot Bizanti-nul indepartat 1. De altfel timpul de atunci era priel-nic pentru Patriarhii constantinopolitani, can toc-mai isi redobandiau, cu toata decaderea Impe-riului, ici si colo drepturi pierdute sau inve-chite. Strasimir, cumnatul lui Vladislav, era in,cearta cu fratele sau Sisman, si nu era un prie-ten al Sarbilor ; aceasta o dovedi si prin aceiaca se desfacu, in ce priveste afacerile bisericesti,de Tarnova, Ohrida si Ipec si recunoscu pentrucasul cu episcopul grec Marcu in satul ardelean Feleac, Sale-

preofti, p. 319 $i urm. si mai jos. Privitor la episcopil deStreha'a v. Bianu, in Anal. Acad. rom." pe 1904.

Patriarhatul din Ohrida fusese intenifonat restabilit de Bizantini Inca din 1272; Jire'oek, Geschichte der Bulgaren, p. 274; Gelzer.Patriarchat von Achrida (1902). Pentru amanunte studiul nostrudin A.nalele Academie' Romanem pe 1913 despre intemeiarea Bisericilor romanesti.

pi

aur:

clin

"Bra

ul lu

i Bas

arab

-Voi

d in

mor

mA

attn

de

_la

_Arg

e5

--39Vidin, cum i pentru Sofia, cucerita pe scurtavreme in 1371, suprema(ia Scaunului constantino-politan 1. Chiar despotul sarbesc loan Ugliesa,

rivalul lui Vucasin, reparase de altfel vina luiDusan impotriva ierarhiei §i subordonase din nou

1 Acta l'ctriarchattco. I. ;51 ; cf. Jirecek, o, e, pp. 338-339.

40

tinutul sau usurpat vechiului Patriarh al intre-gului Rasarit european 1. La ocuparea Statului deHaliciu in sfarsit regele Casimir, «cu cnezii si boieriisai din tara ruseasca., ceruse tot de la Constan-tinopol consfintirea Mitropolitului de acolo, dinHaliciu, anume Anton 2.

Inca din anul 1359 Patriarhatul, dupa ruga-mintea staruitoare a Voevodului Alexandru si cuInvoirea Imparatului, care sta in bune relatii cu«marele Voevod si Domn (a5)0.i.irtiO al Ungrovla-hiei., se hotari sa numeasca un Mitropolit pentrunoul Stat de la Dunare. Tara n'avea preoli in-vatati cari ar fi putut nazui la aceasta cinste, asaincat Alexandru ceru ca ariztaps6,.: pe un prelat vecin,pe care-1 avea probabil in posesiunile sale du-narene si poate-1 si gazduise une on : acesta eramitropolitul lachint de Vifzina sau Vicina, de lagurile Dunarii, otas cercetat de negustori apuseniInca de la sfarsitul secolulni al X111 -lea 3, dar undede sigur nu era nicio resedinta episcopala pro-prie. Poate ca el era urmasul imediat at aceluiacare, ceva mai inainte, negociase pentru primirea«Alanilor. in imparatia bizantina. Lui i se acordatitlul de Mitropolit at «Ungrovlahiei», si, fiindcaunia si demnitatea de exarh singura pe carevoid sa i-o acorde Ecumenicul iar tara in celedintaiu timpuri se alcatuia mai numai din plai-furl 4, el mai capata. titlul .E!apy.0c T6)1) 1C)ATIMirl,

Dar in ultimii sai ani lachint avu nenorocut saatate impotriva-i pe stapanul sau, Patriarhul,poate filndca se arata un prea slab aparator al

1 Ibid., p. 560 51 urm.2 Ibid., pp. 577-578.8 Gh. 1. tiratianu, In Bulletin de l'1nstitut pour l'etude de 1'Eu-

rope sud-orientate ", 1 122.Shiy. planina ; cf. cuvantul plonfnyg In povestirea luptei din

1359" dintre Moldoven1 51 Polon', in Dtugosz.

d :§. I

41

ortodoxiei fata de politica Inteleapta a VoevoduluiVladislay. El fu chemat la Constantinopol ca safie supus la o ancheta, dar ref usa aceasta, pe motivde batranete. Totusi, dupa cererea sa formala, etrimes la Patriarh, ca sa fie numit Mitropolit,preotul Daniil Kritopulos, tot un Grec, care purta-fitful de dikaiophylax al «Marii Biserici. si seafla- in Tara-Romaneasca pe Tanga «fratele, sau

Inc le bratare din mormintele de la Arge.

lachint. Aceasta-i paru insa prea mult Ecumenicului,si astfel Daniil, In calugarie Antim, primi numaio «parte a Ungrovlahiei,, fiind pus anume ca a-jutor pe langa colegul sau si trebuind sa fagadu-iasca ca nu va nelinisti pe superiorul vicino-ungro-vlahic. Abia mai tarziu, datorita unor not in-curcaturi in viata politica a principatului, se crea

al

42

pentru Antim, sufraganul fara Scaun de pana acum,o noun situatie hotarata 1.

Dar cu aceasta tot nu exista Inca o scoala pentrupreotii si carturarii bastinasi, si principatul, carenazuia sa se Inalte, avea tot atata nevoie de dansaca si de o ierarhie bine stability a clerului. AcestiGreci nu se ingrijiau decat de ei in§ii, si Pa-triarhatul n'avea de sigur pofta sa intemeieze unnou camin pentru ingrijirea culturii slavone. Aceastase savar§i mai de graba pe o alta cale.

in tot Rasaritul erau vestite manastirile gre-cesti. Acest exemplu II imitara in veacul al XIII-leaBulgarii, cari avusera In Biserica for o stapaniregreceasca: asa se na.scu stralucita comunitate «Im-parateasca» de caluga.ri din RA lo si un numar debiserici cu chilii pentru. monahi langa Capita la,Tarnova. Sarbii de asemeni, cu un mai inalt simtartistic, primit din Apus, isi durara, mai ales Inveacul al XIV-Iea, frumoase manastiri bogate Inmijlocul unor campii infloritoare, rodnice. Pe vre-mea cand Imperiul lui Dusan mergea sere deca-dere, traia si lucra In tara cneazului Lazar unmare cuceritor pe alt taram ; «popa Nicodimobisnuia sa cerseasca bani dela puternicii lumiipentru ca sa. Inalte, pe pamant bastinas sau Interi straine, lacasuri de Inchinare in pustie. Prinsilintile sale se ridicara In tinutul Jiiului, pe temeliide stanca, in pacea sfanta a impunatoarelor in-naltimi acoperite de brad ale Carpatilor, mareamanastire Tismana, inchinata Maicii Domnului, simai mica Vodita, peste care patrona Sfantul Anton,ocrotitorul pustnicilor. Cand aparu ziditorul demanastiri sarb, domnia Inca in Arges Vladislav(VIalcu) $i, pe Tanga multe danii de sate din partea

1 Acta patriarchates I, pp. 383 si urm., 522 si urm.

43

cneazului Lazar, pioasa fundatie Vodita mai capatade la marele Voevod muntean ogoare §i paduri,drepturi de pescuit in Dunare, precum si darurianuale in provisii i haine §i, in sfarsit, ceia ce seintampla de obiceiu, salase, adeca familii de «Ati-gani. (Tigani), vechi oaspeti adusi de Tatari, cafierari si lautari.

Radu §i sotia sa Calinichia urmara pilda tatalui

Inele §i juvaiere din mormintele de la Argot.

lor, si tot asa si Dan, fiul cel mai mare si urmapilui Radu, care in tot casul lua bani §i dela «popi.,inainte de a-si face udaniile.. Toti acesti Domnirenuntau cu prilejul acestor danii pentru intaiaoars la unele drepturi pe care le aveau peste tot in in-treaga Tara-Romaneasca stapanita de dan§ii.Astfelse nascu un fel de «mana moarta. In acest codin Rasarit, dupa cum de altfel se petrecuse aceasta

-

1 r

\Er . \ ' "e....,

' trp

if

77:

- 44 -§i dincolo de Dunare. Nimeni nu mai putea de-acumcalca pamantul manastirii, fie pentru a-si pasteturmele, fie pentru a imparti dreptatea. Niciunstrain n'avea dreptul sa construiasca mori sau safaca si ca vanda yin. Fratii, cari se impartiau in«carturarim in ale scrisului, caligrafi, diaci ai can-celariei domnesti, si in 4,(impli.', dintre cari ceidin urma lucrau pamantul si ingrijiau de toatecele materiale, aveau dreptul sa-i aleaga «egu-menul. : acesta era stapan absolut in cuprinsulmicului Stat calugaresc, unde se canta, se scria§i se lucra spre lauda lui Dumnezeu 2. Amandouamanastirile fura apoi unite, si de atunci porunciasupra Tismanei ca si a Voditei acelasi urmasal meritosului «popa. aducator de cultura 2.

Radu si Calinichia avura doi copii, Dan siMircea, cari poarta ambii nume vechi romanesti.Pana aici, de oare ce existase numai cate-unrnostenitor, chestia urmarii la tron nu deveniseactuala ; acuma insa fiecare din frati void Domnia.Mircea o p3seda intaiu, fu insa invins si alungatde Dan. Biruitorul se amesteca in luptele internecare sfasiara Ungaria dup . moartea, in anal 1382,a marelui rege Ludovic : invecinatul Banat ungu-resti lupta pentru pretendentul napolitan Ladis-las impotriva lui Sigismund de Luxenburg, sotul

1 Cf. ibid., 1, pp. 140-141.2 Cf. Archiva istoricd, V, pp. 26-27.3 Clasupra f unclad' managtinlor romane$ti Hasdeu.Archiva istoricd,

1', pp. 17, 19-23; III. p. 192; liasdeu. 1st. criticd, p. 127 $1 urm. In acestlimp Manastirea Thmneasca" din Campulung era numai o biserica,poate inca fara calugari; Cozia, din Banatul Olteniei, $i Cotmeanaan fost intemeiate de stapanitorul de mai tarziu, Mircea. Bistrita,Su aceasi regiune a Carpatilor, isi datoreste intemeiarea ei unei pu-ternice familii de marl boleri localnici. V. mai departe.DespreNicodim cf. Ruvarac, in firchiv fur slavische Philologie", vol. XI.Descried de manastiri romanestl avem pentru Siagov 51 Brebu,de Mandrea (Bucuresti 1930. 1902). pentru Cozia de P. Antonescu(Literatura $i arta romans" ; editle separata. 1903). Pentru Arge$'v. mai jos.

- 45 -tinerei regine Maria, una din cele doua fiice lasatede Ludovic. «Lin mare numar de Valahi. ajutanemesilor unguri razvratiti printre acestia trebuiesocotiti si boierii lui Dan, care patrunse in tinutulcetatii Mehadia (cMyhald.). Ca si :bunicul sau na.-zuia si el la stapanirea Se verinului, si cetatea acazut poate in maniie sale, caci printre protectoriipiosului .popa. din Tismana apare si Banul Lu-caci, care nu era investit de catre Coroana un-gureasca 1. in Octombre 1385 traia si intaria Incahrisoave Dan ; pe la anul 1387 era acum stapanitorMircea Ambitiosul sau frate se refugie la Sisman,Tarul Bulgarilor,care mai tarziu, dar nu in anul 1393.2,puse sa-1 omoare, poate pentru a face pe placulTurcilor 3.

0 noua perioada incepe pentru Tara-Roma-neasca cu acest viteaz si iscusit organisator care eMircea.

' Cf. Hurmuzaki 1', pp. 300.301, 320 $i urm., 303; Hasdeu, Archivesictorica, It, p. 20 ; cf. lorga, Lupta pentru stapdnirea Vidinului, p.993; Minea, Urmafil lul Vladislav 1, p. 17 $i urm. din editia separatA.

2 V. Minea, Urma$ii lui Vladislav 1, p. 22.Cf. Hasdeu, I. c.; analele bulgAresti publicate de 1. Bogdan In

Arch fur slay. XIII; Litzica, in citatul Omagiu Malorescu, mai mutt dupA Onciul, Originile principatelor. Cf. Studiidocumente, Ill, p. iv Minea, 1. c.

Philologie,

qi

:

ft

CAPITOLUL II.

Adevitrata organisare a State lor romane*ti de catreMircea in Tara-Romaneasca si de ciltre Alexandru-cel-Bun in Moldova. Certuri launtrice intre preten-

dentii la coroana domneasca. Lupte cu Turcii.

Cand Mircea lua in dibacele sale mani putereaunica, necontestata, pentru a o manui, aproape

totdeauna cu noroc, timp de treizeci de ani in-cheiati el fu numai o singura data invins §ialungat, Si nu recunoscu niciodata un alt suveran,ci apare totdeauna ca dominus" al terii sale,granitele erau Inca peste tot deschise, spre Nord

spre Sud, asteptau stramutarea de catreun nou Domn cu nazuinti de inaintare. Abia inanul 1387 principele-consort Sigismund lua inman sa franele puterii in Ungaria, dupa §apteani de anarhie. Indata ce unifica din nou Ungaria,11 asteptau lungi §i grele razboaie cu Turcii, pentruindepartarea carora el avea absoluta nevoie defortele Voevodului Terii-Roma.ne§ti. Dincolo. deDunare muri pe la 1385 Dobrotici din Varna, §iurma§ul sau Ivanco avu numai o scurta Domnienainsemnata, al carii sfar§it nu se poate hotarimai de aproape. Si p.= din Tarnova se aratanedestoinic sa tina piept Turcilor. StraOmir din

ca si si-si

47

Vidin traia mereu in umbra neputintei sale. FostulBan bosniac Tvrtco, care-si lua titlul de Craiu,era de fapt mult mai mult rege al Serbiei, cum

spunea, decat piosul, slabul Lazar, caruia-iera menita moartea de martir pe campul de luptaimpotriva paganilor. Inca din 1386 sau 1387 -pa-trunsera in Serbia soldatii gloriosului batran Sulta-nul Murad, si, fiindca cei doi frati Tani bulgari secodisera sa dea ajutor impotriva vecinilor crestini,se facura tot odata pregatiri si impotriva lor.

Prinoipii slavi din Peninsula Balcanica invinsera,ce-i drept, la Plocinic (1387) o oaste turceasca,dar aceasta nu sta supt comanda Sultanuluisusi, care avea atunci de aparat interese mai in-semnate in Asia. In anul 1389 crestinii incercaradin nou la Cosovo norocul, ce li parea favorabil :aici cazu temutul Murad In una si aceiasi sange-masa zi hotaratoare ca si Craiul, dar de maniucigase, care-i rapira placerea biruintei. Inca maidinainte aparusera Turcii in Dobrogea ; la Du-nare, la Silistra si Nicopole, ei luasera prins peSisman pusesera din nou, supt conditii grele, cavasal, in Tarriova, pentru a doua oara cucerita.In anul 1391 tanarul Sultan Baiezid intreprinse onoua campanie impotrivat Statului din Vidin. Apoifu din nou pace, Nicopole si Silistra fiind redatecrestinilor, dar pentru a fi atacate iarasi fara veste debegii turci de hotar. Totusi Mircea era Inca in anul1390 Despotul terilor Iui Dobrotici si stapanitoral Silistrei" tinea acolo capitanii sai 1; un andupa aceia i se smulse acest avanpost de peste

1.Hurmuzaki, 1', p. 322. Hrisovul din 0387" s'a dovedit a fi de orr-gine mai tarzie. V. Chilla Cetatea-Alba, pp. 61 -62 gi Minea, I.c., p. 16, nota 30.

isi i

in-

pi

48

Dunare, cand Sultanul porni in persoana cu razboiuimpotriva lui 1.

in anal 1393 Bulgaria hi potopita, capitala dinnou ocupata, fara a mai fi de data aceasta resti-tuita, ci prefacuta intr'un morman de ruine; ul-timul Tar, pus la inchisoare, muri acolo, pa-rasit 2. Sultanul merse apoi in Asia ; Mircea sefolosi de aceasta lupta pentru a navali in Bul-garia turceasca. La intoarcerea lui Baiezid insa,el fu atacat in propria-i tarp de insusi Sul-tanul ; totusi la Rovine pe Dunare, in valea mlas-tinoasa a Jiiului, Turcii fura WO, si principilsarbi Marcu si Constantin, cari urmasera de ne-voie pe stapanul for pagan, cazura in lupta nedo-rita. Dar, dupa biruinta, prea slab fiind, Mircease trase indarat, lua cu dansul tesaurul ingramaditla Arges si se refugie peste muntil, a acelasi regeSigismund, impotriva caruia abia de cativa ani, in1390, incheiase un tratat formal cu regele polonsi pretendent la coroana Ungariei, Vladislav Li-tuanul3. Sigismund iarasi nu uitase din parse -isa treaca nume not in in vechile liste ale Ba-nilor unguresti din Banatul de Severin si doriafara indoiala sa imite ca un cuceritor pe CarolRobert sau Ludovic- cel- Mare4. Acum insa primejdiaamenintatoare spulberase toate aceste ganduri,

1 Analele turcesti; In traducere lating de Lenuclavins, In germang deNoldeke. Zeitschrift der deutschen Morgenlandischen Gesellschaft',XV, p. 332, in ungureste de Thiiry, Torok Tortenetirdk. Cf. Chiliaqi Cetarea-Alba, p. 65.

' Jirt6ek, Gesch. der Bulgaren, p. 346 si nrm.; Iorga, Geschichtedes osmanichen Reiches, I.

8 Hurmuzaki 1', la aceasta data. Cf. povestirea dupA anale sar-besti si cronici turcesti la Jiretek, Zur Wiirdigung der neuent-deckten bulgarischen Chronik fArchiv fur slavische Philologie,XII, pp. 539-539) si Chilia gi Cetatea-Albd, pp. 65-C6. Apoi Phran-tzes, pp. 82-83.

Cf. Minea, Principatele romane si politica orientalcl a impd-ratului Sigismund, Bucuresti 1919, p. 17.

4

49

caci dela 1391 Ungaria Insasi indurase jaful na-valirilor turcesti, iar dupa fuga lui Mircea, in ce,tatea domneasca din ses, a Dambovitei, domniaun oarecare Vlad, care era sprijinit si totodatasupraveghiat de o garnisoana turceasca. La 7Mart 1395 regele Incheie cu Voevodul fugar untratat la Brasov, ca sa cucereasca din nou granitaDunarii pentru crestinatate 1.

Dar lui Mircea i-ar fi stat deschisa tot atat debine calea spre Moldova pentru a scapa de Turci.Pentru a intelege de ce n'a folosit o, de ce inacest timp de lupta peutru neatarnare si viata nuputea sa alba loc nicio actiune unitara a celor douaprincipate romanesti, de ce acestora, dupa o scurtaviata, li ramase inchis viitorul si le ameninla ottandava stare de vasalitate, trebuie sa privim maide aproape Intamplarile din Moldova.

Bogdan, intemeietorul Statului, muri curand silasa doi fii. Cel mai mic e numit intr'o cronicarimata romaneasca,. mai tarzie, dupa insemnarimai vechi, «Fedor BogdanoviciD 2: el nu e identiccu «dux Chodor, care in 1397 isi avea propriiisai «homines, in Cara Voevodului *Man, adeca intoata Moldova 3. Fiul cel mai mare a lui Bog-dan si al s.otiei. sale Maria 4 se chema Latcu

acesta un nume unguresc si avea de sotiepe o anume Ana. El atarna cu totul de regelepolon si pentru a-i face pe plac primi cu multa

Cf. Chilta si Cetatea-Albd si pe Tanga acensta o notita de N.Iorga in Convorbiri literare", 1901, pp. 475-476, asupra unui pasagiu

,Mon. Hung. Vaticana".2 Vezi n&tele urrnatoare.3 Duels Chodor homines in terra nostra existPntes": Prochaska,

Codex diplomaticus Vitoldi, p. El era strain de dinastia Mul-dovei, spailinand nearnlui Coriatovici. V. mai jos.

' Dosoftei, Mitropol.tul Moldovei in veacul al XV1I-lea, in insemna-rile sale istorice verificate d spa pomelnice biserke0 pierdute, re-date si in Bianu si Hoios, Bioliograto romand, p. 2E5.

Isforia popOrtatii ronvinesa. 4

din"

'

<a.

50

bunavointa pe misionarii franciscani, cari Interne-iara in 1370 un episcopat catolic la Siretiu, cadpana acolo se Intinsese puterea Voevodului mol-dovean.

. Cand Latcu rnuri, domnia in Statul vecin polon ostare anarhica, de oare ce Casimir murise si regele.ungur Ludovic numai cu marl greutati putu do-bandi mostenirea. Pe de alta parte se ameste-cara in cearta si Lituanii, care pretindeau Ga-litia pentru ei. in aceste imprejurari gasira siMoldovenii prilejul unei schimbari de dinastie sial unei certe intre pretendenti, cu toate ca ar fiavut ceva mai bun de facut. Capitanei si mattes,adeca .viteji. sau cavaleri de obarsie maramu-raseana, cari poarta nume de acolo ca: Dragos,dela care vin .campii lui Dragos,, Grozea, Mihai, Iva-n's, Roman, Costea, ca si Domuncus (Dominic), pe alcarui nume o legenda it pune in legatura cu in-ceputul Principatului 4, Andras, Jurj 2, - toti aces-tia gasira acum ocasia dorita de lupte viteze. Totasa si boierii de origine moldoveneasca, un Nia-tedul, un Dragoiu, un Costin, un Oris sau Oras,cari judecand dupa nume apartineau cu totiielementului bastinas 3. Dar in nott-intemeiatul prin-cipat Baia-Campulung-Radauti, cu margenitul luicuprins si cu populatia-i rara, pe langa funda-torii .unguresti, cari venisera odata cu cuceri-torul, se mai gasiau Inca si terani liberi prin pla-iuri si prin vai, in sfarsit si colonisti sasi in Baia,

Bandini, p. 305. Cei trei frati Domucus, Volcha si Dragos por-nesc Is vimitoare de zimbri fabula cautd stl explice sterna teriiintocmal ca si nenumitii fii de Dome ai Inuit mai cunoscutei po-vestiri pe care o redd cronicarul contimporan Ureche; Kogalniceanu.Letopiselc, I, p. 131, nu editiile noun Popovici si Giurescu. Cf. R.Vuia. in Analele Institutului de istorie nationals" din Cluj, I. 1922.

' Cf. Jurj Pogan, nobil din Maramurds. la sfarsitul veacului al XVI-lea,lorga, Documentele Bistrifei, 1, No. 2, sau Hurmuzaki, XV.

3 Cf. hrisoavele veacului al XIV-lea si al XV-lea in Orest Popes-eul, in Archiva istorica si in Hurmuzaki, 11, apendicele slavon.

51

Sasca si alte localitati, precum si Armeni sauNemti In Siretiu, in partea rasariteana chiar ca-petenii rutene, care se salasluisera Ia granita ye-chiului Stat rusesc. Ca Rusi trebuie sa socotim peun Stetco, apoi pe un Stanislav, daca nu pe un loanStravici (Stroici), care puse sa i se faca si o pe-cete cu legenda latina I. Doamna lui Latcu eraprobabil o Ruteana, ruda a lui Vladislav lagello.Unor astfel de oameni Ii se paru momentul po-trivit sa inlocuiasca la Domnie pe strainul.parvenit cu un principe lituan de vechiu sangenobil. Asa ei chemara si .adusera la ei» spunecronica lituana 2, pe cneazul lurii Coriatovici ;acesta se tragea din aceiasi familie care dadusepe ducele Alexandru Mihail.din Galitia, loctiitorulregelui polon, si pe «dux Teodor : acesta dinurma castiga doinnia asupra Rutenilor din Caramaramuraseana in aceleasi zile 'n care se in-temeia principatul Moldovei 3. Langa numitul pre-tendent Ia coroana Moldovei, sot al Anastasiei,fiica si mostenitoarea lui Latcu 4, care disparu cu-rand, poate printr'un omor 5, aparu un altul, a-nume -*fan, care se chiama prin urmare tot asaca si nepotul lui Bogdan, dar care nu trebuie con-fundat cu acesta 6. El si muri curand dupa a-

Prochaska, I. c.Letopisiec Litwy, \Vilna 1827, p. 50, citat in fiasdeu, 1st. cri-

tics., p. 90. Cf. Minea, Principatele ronidne politica orientald.p. 50 si urm.

3 Toti erau frati. V. Blsilovics, Brevis notitia fundationis Theo-doll, etc. (Capvla 1804, 2 vol.).

Cf. Iorga, Condtrille, etc., in Analele Acadeniki Rornane pe1913. p. 20.

5 Ct. stirea la Stryjkowski si in Hasdeu, Arch. 1st., II, pp. 7-8,;asupra locului de ingropare al Jai Pun intro mAnAstise de aitfeloecunoscuta, in apropiere de ['laded. Falsificatul provost de acealsta,4a Hasdett Foi(a de istorle, Main 1860, pp. 67-68, si 1st.critic& p. 89, nota) a fost pe deplin lamurit de mine in pretata Iavol, V din Studii Fl doc. Cf. insA G. Popovici, in Prinos -Sturdza-[Bacuretiti 1933) si in opera sa citath anal sus.

V. Mihaly', pp. 26-27.

ci

(in.

6

''

52

ceasta, poate chiar fara ca sa fi fost macar recunoscut: cel putin numele lui lipse§te din toatelistele de Domni care se gasesc in cronicilemai tarziu 1.

Doi fii ai acestui prim Stefan poate, dar aiunei principese catolice, Margareta sau Muptafiica ea insasi a lui Latco, anume Petru gi Stefan,se certara dupa aceia intre ei pentru Domnie,cu care prilej represintanti ai regelui unguresc dintinuturile gatitiene luara partea lui Stefan, ca fratemai mare ; tot4 prin mijlocul unei curse el la-teza copacii, asa incat ei se prabusira peste oasteaprotivnicului, care inainta cu greu prin paduri,Petru, fiind cel mai istet, castIga biruinta 3. Salimbarea de dinastie din Polonia, care se petrecuin mijlocul tailor mari greutati, ajuta lui Petru, fiulMusatei, sa-si intareasca pusitia si sa de vie casi Latcu «dux terrae Moldaviae,, la inceput chiar«din mila lui Dumnezeuz. in anul 1384 se vedecum el daruie§te. bisericii calugarilor predicaturidin Siretiu, zidtta de mama sa, dreptul de a ri-

Din potrivA Iiitele cuprind pe un Costea, despre care insa nu-se poate spune dacl tine de familia lul Latcu sau de noua dinastie.turf' se casatorise probabil, clupA cum am spus, fiica lui Latcu,Anastasia; aceastA cAsatorie ramase ?ma fa copii. Melchisedec,In An. Ac. Rom.", VII; lorga, 1st. lit, rom., II. p. 532, no. 1; rioz.k,Die Inschriften aus der Bukowino, I. Viena 19J3, Radautz, no. via ;lorga, Studii doc. VI, pp. 626-627.

' Ea se numeste intent] blisov al fivItli el Roman, din 1392, Murata; Onciul, In Rev. p. 1st., arch. si fil.", VII, p. 36J. Intriun althrisov fnsS,al celuilalt fiu, Petru:IViargareta; Studii doc., p.'mix; Cony. ht.', April 1104, In cronica interns cuvinteleMufatingl inseamna tot asa: foul Musatei; BogCIPn, Vechile croniti,p. 143. Tot Stefan se chiama si fiul unei sum.' a. lui Petru, Roman.s1 Stefan; Onciul, I. c.

a Asa se poate impaca povestirea lui Dl'igosz despre o expediPresunuA ca ar ft avut Inc In 1359. la care se referA $1 un pa-

sagiu din Vgata arhiepiscopului Olesnicki de Callimachu:, cu site stir'interne. chiar d,cumentare. Cf.izolowskl. Poczatki Molduvii i wy-prawa KuzimierzaWielkiego, r. 1359,in Kwartalnik historyczny*, 1Y,brosura a 2-a, 18510, si 1. Bogdan fa Cony. literare" XXIV, p. 538 oi

de

si

1-11.sinii-

ca

or

tie

- 53 -dica gpensatorium., adeca veniturile cantaririi mar-furilor t. Trei ani mai tarziu se crestina ducelelituan lagielo ; cu numele de Vladislav el lua Incasatorie pe regina Hedviga, iiica mostenitoarearegelui Ludovic, mort in 1382, Si odata cu ea cas-tiga coroana polond. Indatd dupa aceia Petruse duse la Lemberg, Intalni acolo pe noul stapa-nitor gi ca gWoyevoda moldaviensis. depuse Inmanile Mitropolitului de Chiev juramantul de cre-4dinta catre Vladislav, «marele principe moste-nitor at Ruilor., caruia ii fagadui ajutor armatimpotriva oricui 2. «Capitaneus. Giula, «marscal-cus. Dragoiu ceilalti boieri fara tin titlu anumit,ca Stentel sau Stanislav, Intaresc prin juraman-tul for pe aceia at Voevodului for 3. In anul 1388Petru, in unire cu fratele si co- regentul sau Ro-man 4, Imprumuta pe foarte stramtoratul saulipsitul de ajutor suzeran gruda. cu 3.000 debani de argint genovesi ; pentru casul and achi-tarea nu va urma la termenul hotarat, regele-iamaneteaza tot Tinutul Haliciului.

Bine Inteles ca In niste timpuri atat de neli--nistite, banil nu fund Inapoiati, cum nici nu era in-tentia ambelor parti, fiind vorba numai de o ce-dare .de teritoriu in forme gconventionale., caaceia care dadu Hohenzollernilor, tot pe atunci,Marca de Brandenburg. Dar in locul Haliciuluisdepartat Petru capata dincolo de. «vechea gra-nita* a terii sale districtul Sepenicului, at *ipin--tului, care, cu ale sale ggorodi., Intre care se

I Sadok Baracz, Rys dziejow zakonu kaznodziejskiego w Polsce,Lemberg lb61, II. p. 499: pasagiul e tiparit gi in prefata mea la

doc.",2 Hurrnuzakl, 1. facsimile dupa originalul aflator in Arhiva Prin-

cipala din Moscova.3 Ibid., p.297.

Pomenit In calitate de coregent gi in 1386 o marfurie off-ciala intro neintelegere); Czolowski, Pomniki Lwowa, I, no. 350.

si

gi

si

Studii qi

OA

pi

54

cuprindeau Czeczyn-Tetina (aproape de Cernautide azi) si Hmilov, poate si Hotinul, fu organisatintr'o starostie dupa felul polon : vamesii polonia§teptau acum pe negustori in Colomea, capitalaPocutiei, si vechiul balciu de granita fu stramutatde la Botosani la Sepenic si satul vecin Lentesti 1.in spre munte, unde pana departe de tot In GalitiaIntampinam trainice denumiri de origine curat ro-maneasca pentru cele mai munte varfuri Si undesatele de colonisare romaneasca abunda, pana siIn districtul Sanok noile hutare> nu erau de foeun tinut strain.

Prin mijiocirea lui Petru se- incheiara apoi le-gaturi cu Voevodul vecin al «terii basarabene),.al terii lui Basaraba. Astfel venira in Polonia Inc&din 1389 doi boieri, comites, ai lui Mircea, Ma-nea si Roman fiul lui Fierea, adeca Fierescul, si sta-bilira, In unire cu boierul moldovean Dragoiu, punc-tele in virtutea carora Domnul for trebuia sa deiemana de ajutor regelui polon impotriva Ungariei,iar pe de alta parte trebuiau sa i se acorde Dom-nului roman o§ti in lupta contra aceluiasi Statsi «ajutor prietenesc» contra altora. Nu se iscaliinsa niciun act solemn, si in anul 1390 aparura in.Suceava, noua cucerire si noua Capitala a lui Pe.tru, Roman si un oarecare «Radius Gadky pro-babil Banul Radu Gotca,cu conditii foarte trufasedin partea lui Mircea, care-si credea acuma asigu-

actele de imprumut in Akty Zapadnoi Rossii, I, p. 22; romarteste 11 Arch. ist., I, p. 177; apoi fagaduiala lui 1V3SCU, fiul luiPetru. 1419, ca va retroceda tinutul Sepeuicului ; Hurmuzaki,P,8.0-821; cf. si nI3 66i si 6S2. in sfarsit randuiala targului din 1579.in Arch. ist., p. 172, dupa Zubrzycki, Kronika miasta Lwowa,p. 204. Cf. si parerea diferita a lul G. Popovici in Omagiul Maio-resets, p. 476 si urm. $i Conv. lit.", XXXIV, p, 432, precum si studiile sale de drept.

V. d-ra Kasterska, in Bulletin de .11nstitut pour ]'etude de]'Europe sud-orientale" pe 1922.

pp.

Cf.

Ii;

55

rata granifa de Miazazi a teritoriului. Razboiulimpotriva Ungariei trebuia sa fie incuviintat si desfetnicii poloni, si motivele vor fi ara tate de mainainte Voevodului Mircea sa fie imputernicit a in-cheia tratate cu Sigismund, chiar si in numele regelui,si sa se stabileasca opedeapsa pentru acela mat.atnitcare ar nesocoti aceste 41014101A11119

Nv*tliruvemiPstipulatii. Se hotari unnou terrain pentru re-dactarea actului defi-nitiv, si astfel resultsapoi tratatul solemn din1390, care fu confirmatpe bass unei egalitatidepline in 1391. Mir-cea cupata printr'insulfagaduiala ca, in cas deresultat fericit al arme-lot impotriva lui Sigis-mund, i se va adaugila ducatul Fagarasului,de fapt ne'smai stapanitde el, dominium Amlas(Omlas, Hamlesch), caree asezat Intr'un inflori-tor tinut romanesc depeste Olt, si Domnulse intituleaza mandru.Ffogaras et Omlasdux

Numele lui Petru nu e pomenit in tratat :el nu era doar un aliat, ci numai Voevodulregelui, si succesele reginei Hedviga impotriva

cea mai buns editie a tratatulul in Zimmermann-WernerMaller,pp. 612-643, no. 1245. Pentru chestia Amlas.ilui v., acuma in iron,

Minea, Urma$ii lui Viadtslav p. 5 nota 2.

Mircea I-iu (Jet BA trail° ca time)'.

IL1,

..-

56

Ungariei In tinuturile disputate ale Galitiei tre-buiau sa-i Intareasca si mai mutt credinta,masul acestuia, Roman, urma, ce-i drept, exemplullui Petru, dar, cand izbucni un razboiu intre Vladis-lav si varul sau, «fratele. Vitold, Dornnul moldoveanse arata sovaitor.

De altfel acest Roman era un om intreprinzator :chiar fratele sau stapanise Cetatea Neamtului sipusese a se cla di alaturi marea manastireNeamtul f. Roman, la randu-i, Intemeie, acolounde Moldova se varsa In Siretiu, un oras nu-mit dupa dansul «targul Voevodului Roman» sausimplu Romanul 3. Titlul sau, Intr'un timp ca acesta,cand Sigismund al Ungariei Incepu sa observemai de aproape Imprejurarile transalpine si intre-prinse chiar calatorii it Ardeal, suna foarte solemn§i pretentios : «Mare Voe vod si Domn de sinestatator (sarnoderfavni), din mila lui Dumnezeu sta-panitor (obladad) al Terii Moldovenesti de la plaiuri(ot planini) pana la Mare. 3. Aceste hotare ale teriisale le pastreaza actul omagial din Suceava, 1393, incare Roman e pomenit cu titlul, acordat de catre rege,de «mostenitor. al terii sale, care aici se chiama Ingeneral «Tara Romaneasca.4.

Curand dupa. se nnarea acestui act In care Romannu fagaduia un ajutor armat mai departe decatpana la Cracovia si Poloni", prin urmare nu lin-potriva Lituanilor si nici a Cavalerilor OrdinuluiTeutonic, el fu scos din Scaun si luat prins de Via -dislav : nepotul sau Ivascu ba poate si boierul sauValcea savarsira fapta si tarara spre Polonia pe cape-tenia for Impreuna cu fiii sai Alexandru si Bogdan '.

Hasdeu, Arch. ist., p. 140; Iatimirschi, Manuscriptele dinNeamt (ruseste).

2 Hasdeu, Arch. ist., p. 18.3 Ibid. ; Onciul, is Rev. p. ist, arch. si HI.", VII, p. 367.

Hurmuzaki. p 8i6.5 Mid , pp. 820-322. Cf. Minea, Principatele ronidne $i politicarientald, p. 47.

P,

P,

I',

57

Acum In sfarsit dusmanosul frate mai mare, Stefan,ajunse Domn at Moldovei din mila regelui polon.

De la 1391 Mircea, Domnul Tarii-Romanesti, nuaratate prin nimic ca el ar fi aliat cu Polonii, cutoate Ca luase In casatorie pe o. «sore a regelui,-dupa Intelesul litvan, adeca o ruda, poate o vara alui, asa incat fiii sai ii erau anepsii, adeca nepotilui Vladislay. Acum Voevodul din Arges inclinamai mult de partea Ungurilor, si anume din clipaIn care Sigismund luase asupra-si apararea gra-nite' dunarene impotriva Turcilor cari Maintain.De alts parte regele polon vedea In Sultan un aliatfiresc Imotri a nesuferitului cumnat, asa meatsoli purcesera spre Adrianopol, pentru a punela tale un atac comun Impotriva Ungariei. Mirceafu Invinuit Ca ar fi tradat aceste tratative nouluisau protector, si el scrise din Giurgiu, unde se aflaIn August 13942, cuceritor «al mai multor oraselurcesti., o scrisoare indignata, pentru a sfaramaaceasta Indoiala de cinstea lui.

Totusi dupa cateva luni Baiezid aparu ca sapedepseasca pe dusmanosul vecin pentru atacutsau, si, dupa ce izgoni pe Mircea, nu gasi un maibun favorit pe care sa-1 poata pune Domn la Du--nare decat pe acelasi Vlad, care In anul 1396mentioneaza binefacerile aratate lui de regelePoloniei si-i jura credinta acestuia, legitimul mos=tenitor at Ungariei, in felul vasalilor, ca subditus.La o astfel de umilinta nu se injosise pan atunciniciun Domn al Terii-Romanesti a.

Sigismund nu putea ingadui stapanirea acestor doi

' Cf. asupra acestui fapt Beckmann, Der Kampf Kaiser al,g-.munde gegen die werdende Weitmacht der Osmanen, Gotha 1:-,02.Pdrerile lui Beckmann nu-ml par insa a ft in intregitne drepte.

2 Scrisoarea e nedatata: FidecAnd diva cuprins si dupd ti:111 Voe-vodului, I i94 pare sd fie data cm mai probabild. V. Hurmuzaki,1', pp. 829 826, No. 654.

8 Ibid. pp. 374.375, No. 316.

58

protejati polono-turci, Stefan si Vlad. Inca pe lasfarsitul anului 1394, daca nu mai din vremeultimele luni ale acestui an bantuia razboiul turco-muntean chiar Tanga. hotarele Statului sau , regeleungur isi aduna ostile si voia sa goneasca in per-soana pe Stefan din Moldova ; i§i taie drum prin.pasul Secuilor spre capitala Voevodului, care, ba-tut' la «Hindov. probabil «Hirlov., Harlautrebui sa :enunte la lupta. Harlaul pare sa fieorasul pe care el si 1-a ales ca a doua resedintapentru partea rasariteana a terii sale, si, daca.presupunerea e dreapta, acesta ar fi orasul dom-nesc in care Stefan recunoscu suprematia Unga-riei 2, totusi numai pentru ca indata dupa aceia, la 6.lanuar 1395, Stefan sa jure solemn credinta Polonilor

ajutor impotriva oricui, bine inteles si a luiMircea, Domnul muntean ; la 3 Februar Sigismundera In Ardeal, iar la 2 Februar inaintea CetatitNeamtului, pentru ca douasprezece zile dupa a-ceasta sa dea diplome din Brasov 3 : legatura intreaceste fapte, in lipsa de alte stiri, ramane nesigura.

In anul 1395 regele veni si in Tara-Romaneasca_acum turceascei si inainta liana la Dunare,

wide izgoni pe Turci din Nicopoia-Mica, Turnul;Iltl putu insa pune maim. pe Vlad ; ba, din potriva,acest vasal turcesc dete marelui ,,Crain ", pe andacesta se intorcea, o lovitura simtita 4 in munti1de la Posada, din judetul Muscelului, lovitura de

-Hindev" in vechea cronica slay ona, in Bogdan, Vechile cronicip. 143, si tot eqa pe piatra de mormant a lui Stefan la RAclauli (inscriotia utiliseazA insa Cronica), la Kozak, I..c., cap, .,Radautz".

2 Hurmuzaki. p. 333, no. 273; pp. 362, 414.3 Ibid., p. 817; Uljanicki, pp. 8, 9; Uricarinl, Ill, pp. 70-71.

Minea. Principatele romiine si politica oricntalO, p. 54.4 Amintita in multe acte ale regelui, in Fejer; pe cele mai multc

le reda $i flurmuzaki, Apoi cronica lui loan de ThurOcz, iiiSchwandtner. Cf. China si Cetatea-Albil, p. L6. Apoi paw gille dirrZimmermann-Werner-Mtiller, Iii, Si notita din _Convorbiri literarc,1001, p. 10;5.

si

'

12.

le

If,

59

care insusi Basarab n'ar fi avut sa se rusi-neze 1.

Printr'o stralucitoare oaste de cavaleri alergatiin ajutor din departatul Apus supt comanda unor-marl seniori de sange regesc, prin propriii sat°stash pe cari-i aduna in numar mare pentru o cam-panic hotaratoare, si nu in ultimul rand prin par-tisanii munteni ai lui Mircea, nadajduia Sigismundsa se libereze in anul 1396 de vecinatatea tur-ceasca. Vlad fu batut de Voevodul ardelean Sti-bor 2, Strasimir fu scapat de suzeranitatea tur-ceasca de catre regele insusi, termul stang atDunarii ajunse pentru cateva saptamanl in sta-panire ungureasca, dar in Septembre marea bi-ruinta a Sultanului, care alerga ca .fulgerul lalocul primejduit, ingrozitoarea infrangere a cres-tinilor la Nicopole, nimici toate aceste sperante 3.

in anul 1397 Stibor vent din nou pentru a redalui Mircea Tara-Romaneasca, si de data acastaizbuti sa prinda pe usurpator in cetatea Dambovitei 4..La recucerirea oraselor dunarene Silistra, Nicopolesi Vidin, chiar in acelasi an, insusi Baiezid trecu Du-narea, probabil in padurosul judet Teleorman, daro inaintare printre dusmani, cari pandiau de jutimprejur pe poteci numai for cunoscute, se arata.cu neputinta. Atata timp cat trai invingatorul dela.Nicopole, Mircea ramase un dusman de neinvinspentru Turci : in 1399 el dadea hrisoave din Giur-giu si in 1400 se pomeneste de o biruinta a lui

Pentru date v. Mmea, 1. c., p. 15 si urm. Numai in lunie Sigis-mumd e langa Brasov, ,ar la 6 Julie in Marainuras. Abia in August11 gasim la Dunarea banateanfi, in Septembre in Sibiiu (itid.). Dartrupele lui an putut fi la not Ina din Main.

2 G. Wenzel, S.,tihor Vajda, in Disertatiile Academiei maghiare", Budapesta, 1874, p. 96 si urm.

Cf. mai ales Kohler, Die Schlachten von Nicopoli unit Warna(Breslau, 1892).

4 Wenzel. I, c.Hasdeu, Archiva istoricd, 1, p, 97.

5,

Corepurtata asupra unel parti a ostirii turcesti carese intorcea dintr'o expeditie de jaf din Ungaria '.

Cand Baiezid fu batut §i prins, in anul 1402, deinarele Han tataresc Timur, iar Statul turcesc pareaaproape de o naruire totala, Mircea tot nuera Impacat cu Turcii, Inca si de data aceastaiii Implini el datoria de represintant al intereselorcrestine la Dunarea-de-jos 2. Din cuibul sau demunte se grabi Inteacolo, pentru a se Impar-tasi si el din prada cucerita de altii. Ca Si dansulcontinua razboiul, o arata presenta-i in Giurgiu,uncle in 16 Septembre 1403 incheie un al treileatratat cu Polonii, pentru putea mai bine urmariscopurile S. Regele unguresc avea destul de furcain tinuturi mai departate cu rasvratitii, si nu Inultimul rand cu aceia cars -i disputau luarea Instapanire a mWenirii fratelui In Boemia, si deaceia Ungurul nu se Ingriji mai multi ani de zilede aceste parti gtransalpine,.

0 conlucrare a Muntenilor cu Moldovenii ar fiPost acum iarasi fireasca. Dar aici, odata cu con-solidarea Statului romanesc mai tanar, se ridicase,din potriva, un rival, care dupa moartea lui Mircease arata chiar cel mai tare si tindea fireste lastapanirea de fapt asupra intregului pamant ro-nianesc.

S'a spus si inainte ce fel de elemente gasi, laintemeierea Statului, descOlecatorul maramurasean.Manoasa tarn nu era cumva nelocuita. Stapanitoriide mai nainte, Tatarii, disparusera 'n parte inpustia natala i lasasera. in urma numai cateva

' Iorga, Acte fi fragmente, 1111, pp. 4-5. Cf. Chilia gi Cetatea-Alba, p. 63.

1orga, Notes et extraits, 1, p. 116. Cf. acelakii, articolul dinCony. lit.% an. 1901, n. 4i3 si urm.a Hurmuzaki, pp. 824-825.

si

'I',

61

insure care, ca 'Mara i, Tatari mid, se: asezaseraIn sate proprii, precum Timvrtasenii, sau In anunfesuburbii ale oraselor domnesti si in apropiereaeetatilor, supt sultanii lor, pe romaneste: soldanimai tarziu of am euvantul si ca nume de famine.Numele pagane ca Ciabalai, Boris nu disparura, inonce cas, cu totul, dar cei mai multi ramasi aicise botezara si se chemara de acuma Petru, Toa-der, Toma, Fillp, Filimon, Lucaciu, etc., ba chiarcel din urma principe a lor, neatarnat, din acesteparti purta la 1308 numele de Dumitru. Dupaobiceiurile stramosestl ei traira si mai departe inbordeieinca in veacul at XV1lea acesti '1 atara§icrestini numatau cinci sute de salase (door) intoata Cara si, alaturi de biruitorii lor, luptaucu credinta impotriva ramurilor libere din propriullor neam '

Bastinasii se alcatuiau In clasele de jos ale po-porului mai numai din Romani : o populatie ru.-teana nu se afla decat In orase si prin partileanexate; toate elementele straine prirmsera stam-pita romaueasca si nu se mai puteau recunoastedupa origine. Dar nu exists nici cel mai slab motivpentru ca sa admitem o Inraurire a popoarelorvecine asupra vietii sociale a locuitorilor. terii.Bogdan, cuceritorul, gasi In tam Mulduvei ", in-tocmai ca si urmasii sai in tinuturile castigate maitarziu, numai terani liberi, precum erau si cei dinprincipatul Terii Romanesti. Cea mai buna do=vada in aceasta privinta ni-o da libertatea, panafoarte tarziu pastrata, a teranilor din Campulung,din apropiere de Baia, cea d'intaiu capitala a terii. Cain toata Tara-komaneasca, acesti tarani eraua§ezati

1 Cf. Hasdeu, Archiva Istorico, 11, p. 12; r, p. 103. 121; 124, 142,180; Relcheisdorffer, Chorographia Moldaviae, in Paplu, Tesaur,111, p.. 137; Zimmermann-Werner-mi.iller, 11, p. 314, no. 917. -4

ln sate razlete si, ca in tot tinutul de nationa-Mate romaneasca, existau Si aici in fiecare sat sauparte din sat, pentru linistirea neintelegerilor, jazi,

dupa o expresie imprumutata din Galitia, sechemau si veitdmani1.

Ale domnului erau direct toate tinuturile de-*erte, toata pustina, din care daruia bucatidupa plac manastirilor si boierilor. in teorie insael poseda, ca si vecinul muntean, proprietateasuprema asupra intregii teri supuse iui politiceste:orice schimb de proprietate trebuia sa capete in-tarirea lui pentru ca sa fie recunoscut ca legal.Fiecare locuitor al cterii sale moldovenesti, datoraVoevodului o dare in natura, pe care carturariio numiau slavoneste deseatinci, pe and si aici ex-presia populara era thjmei. Astfel la termine ho-tarate i se aducea la Curte dijma din marile siechile podgorii dela Harlau si Cotnari si dijma depe ceara care se aduna la Targul-Frumos dininfloritele tinuturi de colnice ce straluciau deun verde minunat 2 ; ba chiar dela fiecare carciu-.ma i se da o taxa. Toate acestea se chemau dare,pe slavoneste dan. Tot printre dijme trebuiescsocotite si sulgiul, darea pentru vitele taiate, ne-cunoscuta mai de aproape, Afara de acesteateranii mai erau indatorati sa gazduiasca pe

Domnului si sa ingrijeasca de mersul for mai-kleparte, posad, podvod, sa -i faca slujba de sta-feta, a merge in fold (dupa ungurescul zsold),precum si sa-i transporte cu carale for vinul si altevenituri de-ale lui 3. Daca se rataciau animate,

Cf. de ex. Ilasdeu, Archira istoricd, 1, p. 83; Stwelii yi Pc. V, p.3., no. 3; p. 399; Xenopol, Casa -Vodd, 1, p. 415, nota 7 $1 mai ales1. Bogdan. Crts-iii.

Hasdeu, Arcbire id/erica, 11, p. 102-4, 113./bid., p. 153.

cari,

sau

s1 i/4u/.sluj-

bapii

53

atunci proprietarul la gasirea for trebuia sa pla-teasca Domnului o taxa, numita pripas.

Pentru a lovi cu pedepse grele pe cei ce paca-tuiau impotriva vietii si libertatii omenesti, pentrua aduna amenzile si a ingriji de culegerea veni-turilor, Voevodul isi Linea slujbasi, cari pe limbade cancelarle slavona se chiama ureadnki. In parteluati, ei se numesc globnici, depgubinari, ace§tiadin urma urmarind faptele imorale, pripapri, etc.

Dar toti acestia aduceau la Curte, ca si inTara-Romaneasca, numai produse naturale : oarenda in bans a unui boier este echivalata odata,de pilda, cu douazeci de boi. Aici ca si dincolo,bogatia terii consta. In of si albine, numai ca, inloc de porci, Moldovenii cresteau mai bucurosboi, in cirezi maxi, pe intinsele for mosii. La acesteizvoare de bogatie isi avea si Voevodul parteasa, dar Domnul moldovean lua inteo mult maimare masura decat vecinul sau dela Miazazibani dela negustorii straini. Treceau prin Mol-dova lui doua, ba In curand trei drumuri comer-dale Intre Polonia si Levant, anume marele drum-ctataresc,, spre Caffa, cel- (moldovenesc. spre.Chilia si Moncastro si cel muntenesc spre Brailasau Giurgiu'. Astfel curgeau in Vistieria domneascamulte ruble rusegti gi grosi din Galitia, bani deour «frAncesti* sau .tataresti. (zloti, moneda ceamai raspAndita In vremea veche), si bani de argintdin Caffa, ianuini de acolo ceva mai tarziu sianai rar ducati unguresti, ughi, §i dinari din Ar-deal, In sfIrsit si aspri si iperperi rasariteni,cad totusi nu pot fi socotiti ca monede obisnuite.

Cu aceste mijloace financiare mai bogate, cu nu--merosii straini, cari roiau din Ungaria, din «Rusia*,

I Cf. mai sus.

;

64

pin..Grecia*, din tara basarabeasca si chiar dinOltenia t, pe mo§iile de§erte ale Domnului, alemanastirilor §i boierilor, cu putinii, dar puterniciiboieri de obarsie diferita, strict supusi Voevodului, .

se putea face mult mai mult deck cu mijloacelece stateau la indemana Domnului muntean. Tara,eu. numeroasele ei orase si cetati, dititre carein vremea veche fiecare-§i avea comandantul mlitar, propriul parcalab, de si acest titlu nu estedat decal unora, era minunat pregattta pentru oncelupta.

Invecinata Tara-Romaneasca nu era pentruDomnii Moldovei altceva decat mostenirea. luiBasarab si atarna de acest intemeietor numaiprin amintire istorica. La titlul. pompos al luiMircea, Roman raspunsese cu titulatura sa nu maimodesta. Inca intre anii 1360-1370 nu exista delaHaliciu pana la Dunare un alt episcopat cleatacel at Domnului din Arges, si de aceia Patriar-hul recomanda nou-numitului Mitropolit de Ha-liciu sa se indrepte, in ce priveste sfintirea epis-copilor sai, catre Iachint al Ungrovlahiei. Dar si.Statul moldovenesc void sa-si aiba episcopi ne-atarnati. Dupa ce in Tara Romaneasca Nicodimintemeiase manastiri, in tara vecina se gasiauclerici destoinici, dar §i in Moldova Inca din vre-mea Voevodului Petru fu-ridicata in linistea sigur4a muntilor, chiar langa vechea cetate. a Neamr-tului si supt a ei ocrotire o. intaie manastire, Incare piosul ctitor 1§i afla mormintul. Cut and (WOaceia se 1nalta pe malul rapedului rau Bistrita un

Vezi asupra tinutului Olteni in Sudul Moldovei, Chiiia 9r Ce-taiga-Alba, pp. 94-95, dar numele poate sa se tragic si din atrommtcylOltea. Slobuzii, lucari de rcfugiu pentru straini, Rit$1 sau Grec.e,sutatdese on numite in hrlscr vele veacultu al XV-.ea. V. de ex. lorga, ts-riti 9i documente, V, pp. 393-394 $i V. A. Uret.hia, in An. Acad. Horn.", IX..

65

lacas stint cu acelasi nume, si chiar din anul1395 sunt pomenite aceste doua tioviAptcc: a MaiciiDomnului si a Sfantului Dumitru intr'o notita aPatriarhatului bizantin 2. In calitate de ctitor (wctrop)spiritual al ambelor manastiri apare mai tarziu,intr'un documegt ce porneste dela el, losif, desprecare se spune aiurca .ca ar fi ruda (aurevijc) cuDomnul Lui ii revine chiar si meritul dea fi introdus viata manastireasca cu toate cerin-tile ei culturale.

Pe acelasi losif it trimise Petru sau urmasul saudar mai probabil cel Haliciu, uncle,dupa vechile drepturi ale acestei Biserici, trebuiasa ajunga episcop de Cetatea-Alba (Moncastro).Cu toate ca portul apartinea Genovesilor, stapaniiMarii-Negre, el isi aseza de fapt Scaunul aici.Poate ca Roman stabili in orasul intemeiat dedansul un al doilea episcopat pentru un anumeMeletie. Dar acesti episcopi sarbi" din scoala luiNicodim nu erau de loc placuti la Constantinopol,de oare ce se atinsesera acum succesd asa de fru-moase In aceste tari, si de aceia Patriarhul Anto-nie numi din parte-i un .Mitropolit legitim pentruMavrovlachia sau Rosovlahia, cum numiau Greciiprincipatul. Acest Mitropolit, Teodosie, fu alungat,si tot asa pafi un al doilea, anume leremia, carela parasirea Moldovei afurisi pe Domn, pe boieri,pe clerici si pe toti locuitorii. Stefan, pentru aimpaciui lucrurile, trimise pe protopopul moldo-yean Petru la Nil, urmasul lui Antonie : acestavol sa-i acorde demnitatea de exarh, si el o siprimi. Dar tara nu vru sa recunoasca putereaexarhului, si nici Mitropolitul de Mitilene, tot inacelasi an 1395, ba nici Mihail, episcopul de Bet-.

Miklosich-Muller, II, p. 241.lstoria poporului romanesc.

5

tariff".

d'intaiu!a

66 --i

leem, care resida de fapt in Moldova, din 1397,nu avura un mai bun succes. A bia in anul 1401,supt noul Domn Alexandru §i un nou Pattiarh, sepuse capat indelungatei neintelegeri. Printr'o stra-lucita solie Domnul impaca pe §eful Bisericii rasa-ritene ; o comisie de cercetare fu apoi trimeasa inMoldova, gi aceasta dete dreptate lui losif. leremiaramase in TArnova, unde pastoria din 1394, iarAlexandru puse sa se aduca cu alaiu moa0elemartirului loan-cel-Nou din Cetatea-Alba la Su-ceava, unde, langa biserica acestui sfant moldo-vean facator de minuni se stabili noul Scaunepiscopal al lui losif: episcopatul sau se chema laConstantinopol Tijc MoX8o6Xtxxiac, spre deosebire deBiserica Ungrovlahiei 1.

Stefan avea aderenti in Cara, §i prin fratele so-tiei sale, boierul Mihail, care ocupa demnitateade capitaneas moldaviensis" 2 §i e numit caintaiu printre sfetnicii principatului, 41 asigurasecredinta catorva boieri. Aceasta nu impiedeca totu§imoartea sa prea timpurie, care insa nu trebuie desigur puss inainte de 1400. Dupa moOenirea luiumbla Domnul captiv din Polonia, Roman, precum

i fiii sai, dar i nepotul lui Stefan, flu! Voevo-dului Petru, lvwu, care, pentru casul and ar fiPost recunoscut ca emo§tenitor al Tarii-Romane§tiD,era gata sa iea asuprali tot felul de indatoririfata de Coroana polona 3. Dar Iva§cu I111-§1 putuatinge tinta dorintilor, cu tot ajutorul cavaleresc al«viteazului* Costea Valqin (cRomanul.); unicul fiu

1 Miklosich-Mtiller, II, pp. 223, 241, 248-244, 256-251, 278-280, 281,283, 359-361, 494-495, 519, 528-583; Viata Sfantu lug, citatA in Chilia0 Cetatea-Albci, pp. 79-80. Cf. N. lorga, Istoria Bisericii, 1, pp. 49-51.

2 Cf. Hurmuzaki, P, p. 817 ni Prochaska, CodesWitaldi, p. 43.8 Hurmuzaki, P. Apendice slavon, p. 820 qi urm. Despre o ucidere

a lui Stefan In Harlan, dupti, tiparirea corecta a inscriptiel sale depe mormant de Sosak, 1. c. nu mai poate fi vorba.

67

at lui Petra n'a ajuns Domn al Moldovei spre fo-iosul regatulul polon. Roman mud, fara sa se poataspune hotarit daca a mai ivat pentru a doua oarsDomnia. Inca in anul 1400, pe cand Ivascu faceafagaduielile sale regelui, un fiu at lui Roman, caruiaIn hrisoavele tatalui sau nu i se spune pe name,un fiu nelegitim sau un flu mai mic, cu numelemaramurasean de luga, ajunse Domn in Suceava.

Ca martori in actele sale de danie nutneste elIn primal rand pe fratii Nexandru si Bogdan :acestia totusi nu-i erau in realitate de loc devotati.Iuga pastra pe boierii predecesorului sauafarade Mihail --- si tot cu acestia isi incepu i Alexan-dra, Inca din primavara anului 1401, singur, adecafara de tovarasi, Domnia, punand prin aceasta capatpentru mai bine de treizeci de ani razboaielorcivile schimbarli Domnilor 1. Dupa o cronica cedateaza de pe vremea fiilor lui Alexandra, prici-nuitorul acestei schimbari a fost Domnul Tarii-Romanesti, care printed) expeditle razbolnica luala sine" pe luga 2. Volk el prin aceasta sa In-lesneasca lui Alexandra Domnia ? Cand ne gandimca In cel d'intaiu an dupa ,suirea pe tron (1400)noul Domn are lamp sine In calitate de coregent pefratele sau Bogdan, nu e usor sa o credem 3.

Alexandra, and se urea pe tron, era Inca tartar,un anume Costea apace ca principalul sfetnic

Rurmuzaki, i, c.; up brisov al lulIuga, In Archiva romaneasca,II, pp. 14-15; an al &Ilea In fievista pentru 1st , arch. filologie, 11,PM-4,715: flikloolch-Mikller, IL, p. 43; Bogdan, Cronice inedite, p 85.

' Bogdan, 1. c. ; cf, gi asupra toturor acestor xela ii moldo-polooeNiemczewski, Untersuchungen fiber das polnische Oberhoheitsrecht.fiber die goldat4, Lipooe 1872 Ui J. Relaliunile Moldova ,cuPolonia, Piatra-Neamt, 1900.

3 Documental inedit din 29 Innis 1400 In Bibl. Acad. Romansnu poate fi trecut la anal 1401, ehiar ui numai pentru simplul motivcA data e foarte cetet scrisA. Cf. Chilia Cetatea.Albd, p. ig. Exist/1

an altul din Februar (An. Acad. Rom ,1903,partea 1, pp. 62 -64).

si

Cf.

thee,

si

gi

pi

4,a

-68-al sau. Domnul §i acest tutor al sau se supuseraIn anul 1402, Inca din luna lui Martie, suzerani-tatii polone §i jurara credinta regelui vecin, care era§i stapanitor al Ru§ilor. Dupa cateva luni insa sedete marea lupta a neamurilor dela Angora, incare nenumaratele horde tatare§ti cruzimea luiTimur ca§tigara biruinta asupra organizatiei defier a Turcilor lui Baiezid. In timpul tulburarilorcare urmara, Mircea, Domnul muntean, porni Incaodata la Dunare, pentru a Impinge mai departeinlauntrul fostului Imperiu bulgaresc hotarul mo-§iei sale, spre folosul Statului sau cu tendinte deInaltare. Din partea regelui unguresc, care traiaIn Imprejurari extrem de grele §i care, mai alesla Miazazi, parea sa fie cu totul intrecut de con-curentul sau Ladislau, nu era de a§teptat niciunajutor, nicio inlesnire in aceste lupte, iar in Rasaritnn se afla acum decat o singura mare Putere cre§-tina, §i aceasta era Polonia. In expeditia sa de cu-cerire 1, Mircea innoi din Giurgiu tratatul sau, uitatde zece ani, cu regele Vladislav 2. Pe cand Sigis-mund, In sfar§it biruitor asupra supu0or sai ras-vratitt, Intreprinse in anul 1404 o noua expeditieIn Boemia. Alexandru al Moldovei merse In Po-dolia, la Camenita, wzata In fata Hotinului sau,pentru ca sa intareasca aici personal prin juramantcredinta sa vecinului regal, care-i cedase Tara.Sepeniculuide aceia In lista celor de fata apare§1 castelanul de Tetina (Czeczin) s.

Abia in anul 1406 putu Sigismund at Ungariesa apara la granita de Sud a Statului sau rauaparat. La Severin ilintampina, In Novembre, Mircea,Banul tarii, §i de sigur ca aici au cazut amandot

CL Hurmuzaki, p. 429, No. 953.2 Hurmuzaki, 11, p. 824.$ Ibid., p. 826, No. 654.

si

1 I'.of

69

la o invoiala verbala, ca sa- si mentina aceste regiuniImpotriva Turcilor slabiti 1. In anal 1408 Sigismund

propuseVene-tienilor sa In-treprinda u nrazboiu comunimpotrivaTur-cilor : o flota aRepublicii tre-buia sa vinala Licostomo,Chilia lui Mir-cea, ca sa tran-sporte de aicitrupele unga-ro - romanestila Galipole 2.Din potriva, cuun an mai na-inte, la 1407,Alexandrujura in Lem-berg, pentruIntaia oara nuca ,,Voevodmoldovean.,cica Ist5pan altarii moldove-nestiv, j u r a-mantul decredinta suze-ranului polon3.

Inc urandAlexandru-cel-Buu, dupe un stihar. Mircea ga zdui

(,#) Q 71 CE{ 11-105, PX

VEC 0,4

un fiu al lui Baiezid, pe fugarul Musa, care cu aju-, Has-eu, Archiva istorica, 1, p. 98.2 Ljubio, Listine, in Mon. Slavorum Meridionalium, V, pp. 136-1388 Flunnuzaki, I', pp. 827-828.

V

...

- 70 -torul lui incepu in 1410 impotriva fratelui sat' Soli-man un razboiu cu succes, ce-i drept, schimbatoare,in timpul carora isi gasi Inca odata refugiu in Tara-Romaneasca. In sfarsit In Februar 1411 Musa ajunsestapanitorul Imparatiei otomane, si timp de cinciani de zile Domnul muntean avu un prieten intemutul vecin de alta data dela Miazazi. Dar tocmaide aceia deveni el din nou dusmanul Ungurilor.

De cealalta parte, Polonia incepuse un razboiucu Ordinul teutonic, si Sigismund, ca vicariu al Im-paratiei romane, in curand caImparat roman ales,lua partea Cavalerilor, pe cari-i sprijini si cu osti.In aceste imprejurari Domnii romani ajunsera aliatipretiosi pentru Poloni, si in lupta hotaratoare de laTannenberg (1410) luptara fapt si Moldovenisupt steagurile polone invingatoare 1. Dar si dupaaceasta biruinta si pacea ce-i urma, cu Ordinul,atitudinea lui Mircea si a lui Alexandru, tinandsama de purtarea noului Imparat, ramase de mareinsemnatate pentru regele polon. Ca egospodarydominos, cum se numeste chiar in 1407, Alexandru,care imprumutase vecinului o mie de ianuini deargint, incheie In 1411 cu Polonia un tratat, care,afara de deosebirea ca se pastra vechea titulaturade «domnul nostru. pentru regele polon, cu-prindea aceleasi conditii cu privire la darea deajutor reciproc ca si noul tratat al lui Mircea curegele Vladislay. Ba chiar mai mult : pentru casulCand banii nu ar fi inapoiati, se fagaduia Dom-nului moldovean de sine statator cetatile Sniatinulsi Colomea cu intreaga tara a Pocutiei, tot asacum fusese mai nainte supt Petru cu Tetina,Hmilovul si tinutul Sepenicului 2. In sfArsit, dupa

' Script. rer. prussicarum. IV, p. 57.Hurmuzaki, P, p, 829 tratatul cu Mircea, ibid., pp. 472-473.

No. 391. Cf. I. Nistor, Die moldauischen Ansprtiche auf Pokutien, dinArchly fur Osterreichische Geschichte" vol. CI.

i

Cr..

- 71 -scurta vreme Alexandru se si casatori cu Rangalaa treia sa femeie, dupa, poate, catolica Marga-reta si ortodoxa Ana,o «sora. a Jegelui polonsi a «fratelui» sau litvan Vitold 1. Inca din 1410exista o biserica latina in vechea capitala Baia,uncle se gasia si un nou episcop catolic2. Catde serios era insa socotita prietenia din parteaPolonilor, o arata mai bine clausa tratatului dintreSigismund si Vladislav, semnat la Lublau in 1412,in care se prevede o eventuala impartire a Mol-do vei, in casul cand Alexandru ar refusa impara-tului ostile sale impotrlva Turcilor. Dupa acest act,Ungaria trebuia sa capete jumatate din padurilede fagi dela 1V1iazanoapte, apoi tinutul Barladuluipana la Dunare, In sfarsit jumatate din facia depa.mant dintre Prut si Dunare, cu Cetatea-Alba,pe cand tot restul, cu Iasii si Chilia, era menit re-gelui polon 3.

De aici vedem cat de departe se intinsese suptcarmuirea inteleapta a lui Alexandru tara moldo-veneasca, acum aproape neatarnata ; marele visde stapanire at tatalui sau Roman devenise prinel o realitate, o realitate cu adevarat temeinica.Moldova era acum tara care, in adevar fara raz-boaie, fara varsari de sange si jertfe omenesti,se intindea de la munti pana la Mare, datoritanumai unei cuminti si iscusite politici de pace.Tinutul Sepenicului, pe care odinioara boierii luiStefan voiau sa-1 jertfeasca, era acum bine sta-panit si se gasia in stare de aparare, caci in fie-care «gorod. rusesc de odinioara sta cate uri

Cf. Hurmuzaki, p. 834 $1 Studai fi documente, I-II, p. XXXIUM.

2 Ibid., dupit Schmidt $1 insemnarile lui Eubel, in Rom. Quartal-schrift, 18J8. XII, p. 108; Bandini, p. 244. Cf. $1 I. C,. HUH, DinArchivele Vaticanului, I, Documente BisericWi $i «Bulletin de l'In-stitut pour l'etude de I'Europe sud-orientalea, 1, pp. 155-157.

8 Mai in urma tratatul i fost publicat In Prochaska, pp. 229 -230.

12, t;41

- 72

parcalab. Nu in neputintade a plati frumosii argintigenovesi, ci Intrebuintand acest prilej pentru o ce-dare onorabila el pierduse In folosul «fratelui,moldovean, Inca de la tratatul din 1411, Pocutia,aceasta frumoasa tara cu sute de sate.

Despre fratele Bogdan sau despre si mai pri-mejdiosul frate Iuga, dus In Tara-Romaneasca,nu mai e acum nicio vorba. Boierii sunt cu totiistrans uniti in jug ul unicului Domn. In spre Sudprincipatul a trecut peste Iasi, Vasluiu, Barlad, 'Anala Chilia, la gurile Dunarii si pana la Cetatea-Alba pe linia Nistrului, s1 acestea ii sunt grani-tile firesti. Dapa 1410 Genovesii cedasera Domnuluisi stapanirea politica asupra acestui din urma port,iar Chilia era, sau colonia de pe mica insula du-nareana, mostenita dela Dobrotici prin mijlocirealui Mircea, «Vechea Chine. (EschiChilia), sau altanoua, intemeiata pe term, care slabia simtitor in-semnatatea staparii muntene asupra gurilor Du-narii. Spre Rasarit Statul lui Alexandru ajungeapana la Nistru, si toate vadurile, la Hotin ca si laTighinea, erau is manile Voevodului.

Marile drumuri comerciale erau acum stabilite, siele Pura mutt folosite. Cara armenesti si nem testimergeau din Lemberg la Caffa, in Tara Tatarasca,la Cetatea-.Alba si la Braila, precuin si spre Tara«Munteneasca», adeca prin Giurgiu la Turci, siInca din 1407, Alexandru fixase taxele vamalepentru negustorii regesti 1. Afara de ,,reysae mol-davienses", In mult visitatele balciuri din Sniatyn,din nou-castigata tara a Pocutiei, aveau loc Siconventiones Wallachorum": a cestia aduceau acoloproduse naturale, pentru ca sa iea in schimb grosi,«sexagenae., «fertonesD, ba chiar ruble de argint,

7 Acta Zapaditoi Rosii, I, pp. 30-32; 1-lasdeu, Archiva istorica, I, pp.130-132.

73

on palarii, haine, arcuri si sabii 1. In acelasi fel sefixara in 1412 veniturile vamii dela Bistrita cu Voe-vodul ardelean Stibor. Din aceste hotarari se vedeca se importa in Moldova postav de Ypres, deLiov (Lemberg) si Colonia, in schimbul carora seexportau productele naturale mai sus pomenitesau .marfurile tataresti*, deci coloniale 2. Priningrijirea de manastirile mai vechi NQamtul siBistrita capatara o administratie comuna prindurarea de not Ricasuri sfinte in Moldovita si Po-brata (sau Sf. Nicolae din Poiana), din aceiasiregiune muntoasa, prin intemeiarea unei Mitropolii,careia-i fu subordonat de aici innainte Scaunulepiscopal at garii-de-josh din Roman, se pusebasa unui avant cultural al tarii 3. Acest intinssi bogat domeniu de stapanire aparea mai ca unregat, si numele stapanitorului sau straluceste prinveacuri ca acela al unui batran si intelept regelegendar.

In curand aceasta Valahie Mica" chiar si vroisa intreaca pe cea mai veche, Valahia Mare",

cu atat mai mult, cu cat cei din urma aniai lui Mircea se scursera fara nicio stralucire siel trebuia sa fie bucuros ca-si poate pastra po-sitia pe termul stang al Dunarii. Inca din 1413Musa fu batut de energicul Sultan at Asiei", fra-tele sau Mohammed, si ucis in fuga spre Dunareamantuitoare. Acesta era inceputul luptei dintrenoul stapanitor otoman si ambitiosul Muntean,care se amestecase in afacerile launtrice ale pu-ternicului Stat vecin.

Cf. Arcla. ist., 1. c ; Czolowski. Pomniki, II; Iorga, cuLembergul, 1, Bacuresti 1900 ; Nudii sl doc., XXIII, pp. 293-294.

2 Hurmuzaki. 12, pp. 491-493 $i lorga, Docum. Bistritei, I, pp. iv%,fli.rmuzaki, XV, pp. 7-8, n-I 9.

2 Bogdan, in Cony, lit., an. 1903, p. 353 si arm.

si

Relatiile

74

Mircea Incerca, ce-i drept, Inca odata sa ieaparte la lupta pentru coroana turceasca §i ada-posti la sine, nu numai rasvratiti impotriva luiMohammed, ca pe agitatorul politic §i ereticulBedreddin, ci si pe un pretins frate al nouluiSultan, pc Mustafa, care-i aparu ca un Musainviat. Cu ajutor muntenesc 1§i incepuse Mus-tafa cariera in 1415, iar doi ani dupa aceia el traiaca fugar In Salonic, apanagiul despotului Andronic,cand acest oral fu asediat de o oaste turceasca.In timpul luptei for cu Turcii, chiar Si Venetieniitratara. cu «Mircea Voevodh pentru o alianta Darin curand Insusi Mohammed aparu la Dunarea-de-jos ca sa se rasbune ; de data aceasta insa, cum-panind bine imprejurarile, el nu mai incerca aceiace nu reusise Innaintasilor sai : nu se mai gandi sacucereasca Tara-Romaneasca, pentru ca sa castigeimparatiei sale o noua fa§le de parnant, sau macarsa puna un Voevod credincios In locul aceluia care-IInfruntase cu Indrazneala. Nu, el vazu foarte bineCa este cu mult mai u§or sa puna un zagaz acesteinot vieti colcaitoare, §i de aceia dete porunca sase intareasca in presenta sa cetatile cucerite delaDunare si din Dobrogea. Astfel ajunse Giurgiul,cel ridicat de Mircea', In manile unui comandantturcesc ; la gurile fluviului, la Isaccea, ba poate *iin leni-Sale (leni-Sala), Osrnanlaii i§i pusera straji.Tara invecinata insa, care nu era bogata in cetati caMoldova lui Alexandru, lancezia alaturi, fara ocro-tire, expusa la toate poftele pradalnice ale pustii-torilor de meserie, ce pandiau din cuiburile lor.

Trebuie sa admitem ca Mohammed n'a uitatNicopoia-Mica, cea prevazuta odinioara de tatalsau cu o puternica garnisoana, §i ca Turnul" lui

1 Wavrin, Anchiennes cronicqucs, Descrierea campaniei din 1445.

75

Baiezid strajuia iarasi termul sang al Dunarilpentru Turd. In sfarsit un cronicar turc povestesteea osti turcesti ar fi aparut in Banat, iar .prin-cipes» ai tarii li-ar fi dat ostateci drept chezasie acredintei lor, cu care prilej chiar Si Severinul arfi fost cucerit. Aceasta nu este de necrezut, cacimacar intr'un alt punct se mai intemeiase o cetate.

Dupa povestitorii turci ai acestor Intamplari,Mircea ar fi platit Invingatorilor sai acum pentruintaia oars tribut pe trei ani, ba chiar li-ar fi datpe unul din fiii sai ca zalog al credintei. Acum, sestie ca tanarul fiu al lui Mircea, cel de-al doileanascut al sau, Dan, a slujit intaiu in oastea tur-ceasca, i aceasta ar fi o confirmare a faptuluica supunerea din 1417 era deplina 1. Cand princampania personala a Sultanului Mohamned umi-lirea lui Mircea fu desavirsita, Voevodul «Tarii-Romanesti» atinsese acum o varsta considerabilade citiva ani, Inca din 1413, el luase de asociat pefiul sau Mihail 2, care traise de asemenea o bucatade vreme la Constantinopol. Mircea muri in ceadin urma zi a lui Ianuar 1418, lasand dupa dansulpe acest fiu gi asociat al sau Intr'o positie extremde grea, fara ca el sa fi avut mijloacele deajutorare prin care sa se poata mantui 3.

In vremea aceasta Sigismund al Ungariei, Impa-ratul fara de preget, era ocupat in Apus. Rudapolona, un .unchiu. al lui Mihail, care in anul 1414trimisese la Arges pe iucele lituan Sigismund Ko-

I et. cronicarli turci to traducerile lui Leunclavius IsIbldeke:Chalkokondylas, pp. 77-80 ; Dukas, p.201 ; Acte venetiene, In Ljubi6,Listine VIII, p. 218; lorga, Notes et Extraits, I, p. 247; Acte sifragmente. III, pp. 6-7. Cf. lorga, Chilla Cetatea-Alba, p. 68 $iurm.; Gesch. des osmanischen Retches. 1, pp. 362, 375. Dan co-mandase si trupeie romanestl de ajutor ale lui Musa,

2 Hasdeu, Istoria critica, p. 133.8 Cronicile sarbest1 dau data mortis. Cf. St udii fi clot., III, pp. iniv.

-

Il

gt

gi

pi

al

76

rybuth 1, era prea departe pentru ca sa poata in-terveni in afacerile muntene, ap cum o facuse inMoldova. Ce-i drept, Turcii nu-§i detera la in-ceput in mod fati§ osteneala de a ridica un pre-tendent impotriva lui Mihail, dar din Constanti-nopol, unde-j gasise de catva timp adapost celde-al doilea fiu at lui Mircea, din nenorocitulConstantinopol al sarmanului nevolnicului Im-parat bizantin, porni o corabie, care aduse pe acelDan la cAsprokastron. (Cetatea-Alba), §i acolorebelii munteni ateptau pe viitorul for conducator.Alexandra al Moldovei oferi lui Dan ajutorul sau,§i astfel izbucni in Tara-Romaneasca, intocmai cadouazeci ani mai innainte in Moldova, *i cum fu-sese casul chiar la Munteni innainte de Mircea,vrajba frateasca pentru Coroana. Cu tot ajutorulunguresc ce-i veni din Ardeal, Mihail fu batut §iucis de Dan, care chemase in ajutor §i pe Turciidunareni2; aceasta se petrecu Inca in anul 1420.

Era un bun prilej ca sa porneasca Si impo-triva Cetatii-Albe, care se potrivia minunat capunct de sprijin pentru stapanirea asupra partiiapusene a Marii-Negre, §i a§a, spre marea spaimaa lui Alexandru, bogatul port fu asediat in prima-vara anului acestuia de lacomii epagani.. Pentruca sa se apere macar pe viitor de un eventual atacat Turcilor, cari stapaniau in Tara-Romaneasca,Alexandru, cu toate ca Dan ii datoria lui in primulrand tronul 3, puse me§teri din Podolia sal inta-

.Relaiiile ea Lembergul, 1, p. 7; Studii documente, XXIII, p. 293.2 Cf. Bizantinii citati mai sus, Cronica ungureasca at iui Thurocz.

1V, cap. 17, precum si Analele sarbesti, un hrlsov al lul Mihail, inEugel, Geschichle der Walachei, p. 1b4, !iota, care trebuia sä fierep rodus si in Zimmermann-Werner-Miiller, IV ; alte doud in Bogdan,Relatiile cu Brasovul, pp. 6 -7; Documente, pp. 6-8.

8 Voyage de Guillebert de Lannoy, ed. Serrure, 1840; Potvin, 1879;Webb, in Archaeologia, XXI, 1826. Cf. de altfel Chilia CetateaAlbci,pp. 82-84.

§i

gi

fir

77

reasca precum se cade portul sau, Cetatea-Alba. Inschimb insa in anul 1421 Ardealul fu cotropit decete pradalnice turcesti i.

Energicul Sultan Mohamed Insa muri Inca 'nvara anului 1421. Fiul si urmasul sau Murad, otire de stapanitor tot atat de energicadarul dea stapani statea chiar In sangele salbatec al luiOsman, avu In primul rand sa-si apere mo§te-nirea impotriva .fiului lui Baiezid., Mustafa, ocro-titul de odinioara al lui Mircea ; §i un al doileaMustafa, un frate a lui Murad, se ivi in Asia capretendent la tron. Apoi, ca sa pedepseasca. peBizantini pentru sprijinul dat acestui frate, el In-treprinse asediul Capitalei lor ; curand dupa aceia,in anul 1423, fu atacata Moreia. De alts parte,Imparatul Sigismund, cu toate incurcaturile sale 'nBoemia, gasi Inca timp sa trimita spre Dunarea-de-jos pe Florentinul Pippo Span, un general careInca In 1419 adusese multe pagube Turcilor InBanatul Timi*oarei. Dan se adapts acestor notImprejurari, antra in conditii de atarnare fats deUngaria §i astfel avu tot odata ocasia sa-si aratein stralucirea biruintii insusirile militare §i fireacavalereasca.

Razboiul la Dunare incepu chiar in anul 1422.Dan §i Pippo trecura peste apa la Silistra §i seIntoarsera biruitori ; tanarul impar a t bizantinvorbi, In timpul presentei sale 'n Venetia, de suc-cesele ungaro-romane 2. Prin aceste atacuri de sigurbraul de cetati de pe termal stang fu atunci dinnou cucerit, §i acesta e un fapt insemnat.

Totusi, Indata ce Sultanul avu mana libera, sepuse stavila acestei porniri. Un anume Radu, porec-

I Inscriptie murald In Brasov, Quellen der Stadt Brass6 (Kron-stadt), IV, p. 1.

' Notes et extraits, I, pp. 349-350.

- 78 -lit Prasnaglava, primi dela Turci mijloacele de a-si1ncerca norocul, si se proclama Domn. Atacul paruasa de primejdios regelui unguresc, incat el insusiveni in 1425 la Dunare. Lui Dan i se deters, ce-idrept, osti de ajutor, dar in Maiu 1426 el fu doboratde puterea covarsitoare si trebui sa fuga 'n Ar-deal Alexandru era banuit ca ar fi inlesnit aceastacucerire a tariff vecine de catre Radii si el poartain anul 1428 titlul de: estapanitor a toata Taramoldovalaha' 2, ceia ce nu se poate explica numaiprin titlul grecesc al Mitropolitului sau.

Dupa intamplarile din 1395, Sigismund veniacum pentru intaia oars iarasi in Tara-Romaneasca,pentru a nu avea aid de vecini pe Turci. Fiindcaajunsese abia dupa multa intarziere la Brasov, Mol-dovenii, cari innaintasera acum pana la Braila, seintoarsera indarat. in primavara lui 1426 pasurilefura trecute si, in Maiu, Radii era si alungat lasprijinitorii sai. Giurgiul fu intarit mai bine de Un-guri, iar, ca razbunare pentru rusinea suferita,Dan dadea iarasi tarcoale pe termul turcesc, inapropierea Silistrei.

Cu aceasta Sigismund era iarasl stapan in Ba-natul Severinului. Mostenirea raposatului despotsarb, Stefan (mort in lunie 1427), si-o insusise inparte Sigismund si pusese un comandant ungur incetatea dunareana a Belgradului. Regele BosnieiInsa recunoscu ca mostenitor al sau pe cumnatullui Sigismund. In anul 1428 lupta Sigismund, careavea si Romani si Litvani In oastea sa, iarasi cuTurcii, cari incercau sa-i smulga tinuturile sar-besti 3. Pentru putea pastra granita duna-

Cf. sf Onciul, in Enciclopedia romans, art. Radu Prasnaglava, incare se mentioneaza hrisoave mai vechi de la Radu.

2 Hasdeu, Archiva istorica, It, p. 121.Cf. Katona, XII, p. 501 si urm., ¢i celelalte izvoare date in Fes-

sler, II, p. S75-375.

a-si

'

3

79

reana, Imparatul chema pe vechii sai prieteni, Ca-valerii Teutoni, ci dete comandantului lor, Klausvon Redwitz, Inca Intre anii 1428 ci 1430, cetateaSeverinului impreuna cu «conducerea monetarieici ocnelor din Ardeal.1.

Pentru a avea ci in coltul opus o puternica gar-nisoana gata de lupta, Sigismund voia sa alungepe Moldoveni din Chilia ci sa incredinteze cetateaCavalerilor Banului Klaus. Alexandru trebuia saispaceasca prin pierderea tronului banuiala trezitaimpotriva-i, Si pentru infaptuirea acestui gand Si-gismund ici asigurase; data nu ajutorul Polonfei,totuci macar pe acel al puternicului duce litvanWitold ; Litvanul voia astfel sa merite acea co-roana regala pe care o ceruse de la Sigismund.

Se pare ca imparatul n'ar fi avut numai intentiasa inlocuiasca prin una din creaturile sale pe ne-suferitul Voevod, ci ca i-ar fi trecut chiar prinminte sa imparta tara cu ceilalti vecini, conformtratatului din 1412. Dan, pe care Turcii it alun-gasera Inca odata in 1428, veni iaraci in tara ci

orni in 1429 cu o puternica oaste sa-ci recuce-reasca «vechile graniti basarabene', ceia ce dealtfel nu izbuti fats de puternicul Alexandru.Dar armistitiul ungaro-turc din 1429, moartea luiWitold In 1430 ci izbucnirea de not tulburarieretice in Boemia zadarnicira in sfarcit toate ma-rile planuri ale lui Sigismund. Fara sa fi savarcitceva temeinic la Dunare, mult preocupatul om Icifauri alte teluri, pentru ca sa be atinga ci pe aces teatot atat de putin2,

1 Archiva Ordinului Teutonic din Konigsberg, Raftul VI, 24. Cf.Minea, Principatele romline ,fi politica orientalci a bnpiiratului Si-gismund, la aceastb. datit.

2 izvoarele in Prochaska, 1. c.; In Lewicki. Codex epistolaris saeculidecimi quinti (Cracovia 1891, 1894; 2 vol.); in Pesty, A sziirenyiBanscig ; in Voigt, Gesch. Preussens,VII; In Deutsche Reichstagsaktensi in Codex diplomaticus patrius. Mai de aproape se ggseac date InChilia ,Ti Cetatea-Alba. Cf. gi Hurmuzaki, 1', p. 583.

80

Positia Domnului moldovean ramase asa darneclintita ; si el trai zile mai fericite de batrinejadecat vecinul sau de mai nainte, Mircea. In primulrand peri in necunoscute lupte launtrice dusmanulsau, Domnul muntean Dan, si situatia pe care ocrea moartea lui ingadui Moldoveanului sa joaceun rol insemnat. Cu toate ca Vladislav al Polonieiit luase supt paza Si ocrotirea sa, impotriva pof-telor de cucerire ale lui Sigismund, relaliile luicu acest Stat nu mai erau totusi asa de stranseca mai nainte, si mai ales dupa despartirea sa deRyngala, intamplata in 1421'; in schimb el gasi inSwidrigaillo, fratele lui Witold, in cestalalt schis-matic, care nu nazuia la favoarea imperials, unbun prieten vecin. Cu Turd' i Tatarii intrain bune relatii asigura astfel granita rasari-teana sudica a tarii sale. Astfel deci ajuta elunui boier muntean, Aldea, care se da drept fiulmarelui Mircea, sa obtina mostenirea lui Dan, §ispre magulirea ocrotitorului sau moldovean luaca Domn numele de Alexandru. Acest Alex-andru muntean se duse la imparatul turcesc,ii ceda cetatile dunarene si-i mai trimise la Curte

douazeci de fii de boieri ca ostateci 2. Pentrua-I izgoni, Sigismund trimise pe un alt fiu al JulMircea, si anume pe unul adevarat, care fusesecrescut din copilarie la Curtea imparatului, darcare facuse odata o incercare de fuga in sprePolonia chema Vlad si fu poreclit din causacruzimii sale Dracut. Din Nurnberg veni Vlad laTargoviste, noua sa capitala, unde-1 gasim la in-

Actul de despartenie, latineste si slavoneste, in Hurmuzaki, 12;corpul de ajutor din Moldova luptA si in 1422 impotriva CavalerilorTeutoni; Dlugosz, XIII, p. 301.

2 Bertrandon de la Brocquiere. Cf. Bogdan, Relatiile cu Brapvul,p. 32; Documente, p. 51; (edi(ia Schefer), p. 190. Cf. Si St. Nicola--escu, Documente slavoromane, Bucuresti 1905, pp. 2(9-220.

11

i

si-ti

1

81

ceputul anului 1432 in lupta nelntrerupta cu Ale-xandru-Aldea.

Pentru a pune capat tulburarilor, Sultanul ho-tart sa-§i trimeata beglerbegul din Europa Interile dunarene. 0 mica oaste Incerca sa vina inMoldova, gasi !Lisa pe Domn bine pregatit si fucu desavar§ire batuta. Grosul ogtii insa alungape Vlad din Targov4te si patrunse arzand §iparjolind pana in Tara Barsei. Alexandru-Aldease gasia In suita stapinului sau, si-§i mai con-tinua cativa ani Domnia. In anii 1433 §i 1434 apa-rura Turcii iara§i in Tara-Romaneasca, de sigurinsa numai ca sa-1 apere impotriva lui Vlad, carese intorsese, dar abia in 1436 se ajunse la o mareexpeditie impotriva acestuia din urma, pe care-1sprijiniau §i Ardelenii. Cateva saptamani Turciipustiira cumplit Zara Si la intoarcere luara cu

pe langa multi alti captivi, pe cat se pare§1 pe noul Voevod. Acesta izbutise sa ucida peAlexandru, dar avea si destula mladiere, §ireteniesi agerime ca sa indulceasca toate acusatiile ri-dicate impotriva-i. Din inchisoarea castelului dinGalipoli se intoarse el iara§i de-a dreptul In Scau-nu-i domnesc .§i in 1438 Insoti pe Turci in ex-peditia for de pustiire prin Ardeal 1.

Vlad poarta titlul de duce de Fagara*§i nu-i lipse§te decat acela de Ban al Severinuluipentru ca sa apara de-o potriva cu tatal sau Mircea.In realitate insa puterea sa nu se poate asamanadecit cu aceia a lui Mircea din ultimii lui ani.Ungariei nu putea sa i se Impotriveasca, iar ora-§ele dela Dunare se tineau, ca §i mai nainte deel, de Turci.

Nici cu celalt principat romanesc insa, cu Mol-

lzvoarele se gasasz. in Stuclii §i docurnente, III p. urm. CVBogian, 1. c., p. 23 si unn; Documente, p. -.0 $i urrn.

§i

8

dansd,

Amlap,

xi sf

- 82

dova, lucrurile nu stateau mai bine. Inainte ca, in1432, sa se treaca norocos peste primejdia unei co-tropiri turcesti, Alexandru navali in Polonia, pentruca sa lea 'n sfirsit In stapanire Zara Pocutiei, i i sei izbandi aceasta. In vremea lipsei sale, ingriji de

afacerile tariff fiul sau Ilie, naseut din casatorialui Alexandru cu o Moldoveanca, Ana sau Neacsa 1.Dar, curand dupa intoarcerea sa, in iarna (I-iu la-mar ?) 1433, on mai curand 1432, batranul erou alpacii inchise obositii sai ochi, iar parintescul sausceptru, care carmuise in tihna, se prefacu in ne-rabdatoarele tinere mani ale fiilor sai trite° ascutitasabie a razboiului fratesc. 0 perioada a Atrizilorcazu, sangeroasa si intunecata, asupra infloritoareiMoldove, $i in tara bunului blajinului patriarhse vorbia acum de Domni alungati, de frati orbiti,de rude ucise si otravite si de necontenite navaliridusmane. .

Aceasta napaste fu ajutata si de Imprejurariledin Polonia. Cand Alexandru muri, Inca domniaaici batranul lagello, care acordase solemn ,ne-potuluiz sau Ilie, la prestarea juramantului In anul1433, daca nu Pocutia, cea de curand luata, totusicel putin Intreg tinutul Sepenicului 2. Curand dupaaceia Stefan, un fiu natural al lui Alexandru, fugiIn Tara-Romaneasca, unde fu primit de Vlad, carevedea in Ilie ca si in tatal acestuia un dusman.Cand el, Inca 'n anul 1433, izgoni din Scaun pefratele neiubit, batranul rege Vladislav primi faramita greutate juramantul de credinta al biruito-

' Dlugosz, XIII, pp. 451 -462; Revista p. ist., arch. fi fil., VII, pp.370 -371 ; Ursu, 1, c., p. 49; Stud ii fi doe , VI. p. 652 si urm. G. Po-povici, Anul dela Marge in timpul lui Alexandru-cel-Bun, Bucuresti19)5: Onciul, Datele cronicelor moldovenegi asupra anilor de Don-nie ai lui Alexandru-cel-Bun, In ,Analele Academtei Romane", Bu-curesti 1905.

2 Hurmuzaki, pp. 580-581.

pi

I',

83

rului, cu toate ca Ilie, care se refugiase la dansul,era casatorit de multi ani cu Marinca, o soraa sofiei lui Vladislav cel tanar, fiul regelui. Rudaapropiata, Ilie luptase, ce-i drept, impreuna cu tatalsau impotriva Poloniei, si numai dupa un intregan plin de dusmanii necontenite se hotarase aoferi omagiul; *tefan facuse fara indoiala acelasilucru, dar trasese foloase mai mari 1.

De altfel Stefan nici nu se gasia intr'o situatie caresa-1 constranga la o supunere neconditionata : incun-jura t de boierii tariff sale, cunoscand tulburariledin Litvania vecina, el ceru in primul rand sase declare anume, prin acte regale speciale, ier-tare pentru toate cele intamplate si recunoastereaCa Cara Sepenicului face parte din Statul sau ere-ditar. Aceasta a fost si acordat; numai Pocutiaafara de un singur sat hi pastrata de rege, si§tefan nu primi, ca tatal sau, titlul de gospodar",ci numai vechiul, mult mai simplul si mai umilultitlu de Voevod. Dupa ce comandantul Haliciuluiaduse la Suceava aceste acte, Stefan presta infata lui juramantul de credinta si se mai indatorala omagiu personal, de indata ce regele sau fiiisai vor pasi in tam 10r ruseasca 2.

Curand dupa aceasta muri batranul rege si lasadot fii de tot nevrastnici. Pe cand noul stapanitorpolon se afla Inca supt epitropie si jucandu-se co-pilareste cu sceptrul sau, Ilie, ale carui rugamintide liberare din inchisoarea castelului Sieradz sepierdeau, din causa trecutului sau, neascultate indietele polone, fugi in Moldova, unde cu trupestraine si localnice incepu iar lupta pentru iron.Totusi dupa cateva bataiii fratii incheiara in Au-gust 1435 un tratat care acorda amandurora ace-

Chilia $1 Celatea-Alb?, pp. ;;,02-303.Hurmuzaki, P, p. 842 urm.gi

84

lasi titlu de: «Domn tarii moldovenesti ; conformacestuia, Ilie isi culegea veniturile din partea deMiazanoapte a tarii, iar *tefan din tinuturile Vas-luiu, Bar lad, Tecuciu, Olteni, Covurluiu si Chilia.Capitanii din Podolia ai regelui polon mijlociseraIn mod patriarhal aceasta invoiala, si regele furecunoscut ca ocrotitor al tratatului. Me, repre-sintantul in afara al acestei indoite Domnii moldo-venesti, inoi dupa aceia, Inca in 1435, juramantulsau, iar in anul urmator veni in persoana la Lem-berg pentru a se inchina cu solemnitate maresuveranului sau. El nu fagadui numai un tributanual, un dar de boi, de cai, de stofe de purpurasi card de morun,era intaia oara and un Domnmoldovean facea aceasta, ci, pentru a indreptavina tatalui sau fata de Poloni, jertfi de buns voiesi toate drepturile sale asupra tinutului Sepenicului,cu Tetina, Chmielowul si Hotinul 1: acesta era in-semnatul resultat al sfortarilor sale razboinice 2.

Pe cand Moldova cadea intr'o asa de adancaatarnare formala fata de Polonia, iar din pustiitaTara-Romaneasca neobositul Viad Dracul era tAratde Turci la Inchisoare, muri, dupa atatea stra-lucitoare, dar zadarnice fapte, pe care nu le poatesavarsi decat un om ambitios cu mijloace putine,dar cu titluri marl si cu pretentii uriase, ImparatuLsi regele Sigismund. Supt ginerele si urmasul sauAlbert toate silintile ce se facura pentru a seizbandi ceva Impotriva Turcilor, cari navaliau dintoate parlile, ramasera fara un resultat vadit :in 1439 Sultanul putu urmari nestanjenit de nimenicucerirea Serbiei, insemnata cetate Semendria

Hurmuzaki, P: v. anexa slavong, 51 Dlugosz, la anul 1456.' Actele in anexa slavona din Hurmuzaki,12. Cf. Chilia Cetatea

Albet, p. 93 Si urm. Atarnarea de vasalitate a Moldovei de Polonia 0.recunoa5te llie $i in 1439.

I0.-

85

cazu In adevar In sangeroasele sale mani. Pentrua mari si mai mult haosul si pentru a slabi si maibine crestinatatea din aceste parti, veni si moarteaprea timpurie a tanarului si energicului principe.Regelui polon i se cadea acum mostenirea inainta-sului sau Ludovic, oferita impreuna cu mana va-duvei lui Albert, si fara zabava aparu el, In pri-mavara anului 1440, In Ungaria. Dar aici stareaanarhica ajunse asa de departe, incat trebuiInca multa lupta pana ce Vladislav sa-si poatalua cu drept cuvant noul titlu. De fapt aceastase Imp lini abia in 1443, cand regina Elisabetamuri, inainte de a doua casatorie, a ei silita cunoul venit, si pentru Vladislav nu mai existadecat un singur rival: acesta era insa un rege Inleagan, fiul postum al lui Albert.

Totusi Vladislav chiar si acum nu era decat inaparenta stapan pe puterea regala. Caci, pe candse dadeau aceste lovituri de spada pentru rege,regina si regalul fiu, un om de origine umila se'Maltase, prin mari merite catre patrie, crestinatatesi cultura, daca nu pana la treapta cea mai Malta,totusi pana la cea mai mare faima. loan Hunyadiera un .01ah,, un Roman din Ardeal, un .viteaz,,din sange de Voevod si in timpul celor cincisprezeceani In cari intreprinse campanii contra Turcilor,el stapani, nu numai toata granita sudica, ci siprelungirea ei transalpina. Tot ce se Linea deaceste cruciate de aparare aparfinea acestui ca-valer al Crucii, iar Tara-Romaneasca si Moldovaerau insemnate avanposturi in lupta impotrivaTurcilor sau Tatarilor, cari intemeiasera un nouHanat in Crimeia si de acolo cutreierau desertelecampii ale Podoliei. Printr'insul se restatorniciin oarecare masura unitatea in simtiri si in faptea neamului.romanesc, Intrerupta timp de un veac:

- 86

aceasta se infaptui prin steagul crucii, purtat deun vanjos brat romanesc.

Corbul de pe armele Hunyazilor si porecla deCorvinus, pe care familia o capata abia supt re-gele Matias, fiul acestui cavaler loan, nu sunt mar-turii Indestulatoare ale unei origini transalpine".Un lucru este Insa sigur, ca in anul 1409 existao familie romaneasca, ostasi de meserie, care sealcatuia din fratii Voicul, Mogos vi Radu, fillunui anume Sarbul", dintr'un alt Radu, fiul Sar-bului" cu o alta sotie, si din loan, fiul lui Voicul,care loan numara pe atunci cam la douazeci deani, cum si dintr'un alt frate mai mic, caruia i sezicea tot loan. Voicul capata atunci dela regeleSigismund, caruia-i sluji ca viteaz", adeca naulaemiles", o movie in comitatul Inidoarei. Pana foartetarziu loan cel mare nu, se distinse prin nimicdeosebit de tovarasii sal de-o vrasta. Si acestiaerau in cea mai mare parte Romani, iar elementulromanesc, care cazuse asa de jos, incepti din nou,in timpul necontenitelor razboaie cu Turcii, cartamenintau la cele doua hotare, sa joace un rolsi sa se urce mai sus pe scara politica vi sociala.Vremea Voevozilor neatarnati, a cnejilor temuti,trecuse de sigur, dar, cand nu era an fara expeditiide pustiire ale neimpacatilor dusmani pagani, alenelnvinsilor dracones musulmani, cand soldatul demeserie trebuia sa fie de paza la toate trecatorile,totdeauna la panda, atunci stralucitoarele banderiadin vremea mai veche, cavaleria de parada a An-gevinilor, nu alcatuiau mijlocul de aparare potrivit.Tot mai des furs trimesi cValahii, in tinuturilepaduroase si de stand, pentru ca aici, invincibiliprin cel mai mare curaj si tot odata cele mai pu-tine cerinti, sa lupte cu viclenie si indaratnicieimpotriva asiaticilor achingii turd, impotriva sal-

87

batecelor csentinele pierdute) otomane. Castrelevechilor timpuri pecenego-cumane, care de multavreme zaceau aproape parasite, fura din nou Intarite, si alaturi de ele, districtus olachicales,in judete pline de soldati fura asezati Romani de-airegelui si elemente fugare, care Ora sisera mosiilenobililor sau ale Bisericii, precum si Sasi si iobagi.Vechile .libertatesv ale Romanilor, calcate in pi-cioare de Ludovic-cel-Mare, fura din nou chematela viata de Sigismund 1. Sapte judete din cesteaale granitei militate, care se intindeau de la Poarta-de-fier a Murasului pana la Severin si Orsova, secreara in al XV-lea vec ca sedes 2.

Prin aceasta iobagii romani simtira si mai greuapasarea proprietarilor de pamant, si In lipsa lip-paratului, in remuri de cea mai mare primejdieturceasca, ei se unira cu ceilalti tarani aserviti, cunenobili maghiaricu totii supt inraurirea razvrati-toare a husitismuluipentru ca in comun sa-si castigelibertatea cu armele, menite altui dusman, ceva maicrud. Conducator de partea romaneasca este unoarecare Mihail capetenia intregii puteri taranestiinsa, Voevodul acestei jacquerii, un Ungur, Pauldin Vajdahaza, isi iea un titlu neobisnuit, rasunator:.vexilifer universitatis regnicolarum hungarorumet valachorum huius principatus Transylvaniae >,stegar al tuturor taranilor unguri si romani dinprincipatul Ardealului". Pe varfuri de munte, acolounde din cea mai adarca vechime se adunau Ro-mani la nedei si targuri, se incheiara tratate cunemesii si cu Sasii, cari castigasera de partea forsi .clasa mai Malta a Secuilor liberi, neatarnati.

Hurmuzaki, 1', p. 491, no. 404. Pentru familiile voevodale roma-nest' $i situatia acestei categorii v. amanunte in Iorga, Istoria Ro,nuinilor din Ardeal .i Ungauia, I, Bucuresti 1915.

3 Hurmuzaki, 11', p. 12.

;

88

Ce cereau bietii oameni salbataciti e lesne degacit: ei voiau sa-si plateasca darile numai inmoneda mai mica, obisnuita la ei, si nu cu aurulbogatilor, care li lipsia; voiau sa li se recunoascaprin lege dreptul de a se putea stramuta in schim-bul unui terragium, ca drepturile teranesti mos-tenite sa nu li fie' atinse de seniori, ca sa nu-imai sileasca la dijma porcilor si albinelor, ci castapanii sa se multameasca doar cu un numar hota-rit de zile de claca la camp sau la moara, cu o darede ovas si turte, ca sa nu poata fi dusi cu silala lucru in mine, ca sa li se ingaduie plantarea sicultivarea vitei de vie, ca pagubele pricinuite dearmatele in trecere sa nu ramana nedespagubitesi ca ei Insisi sa se poata infatisa ca martori Im-potriva nobilului. La inceput, Indata dupa biruinta,li se incuviinta totul. Dar in curand not fortedusmane se adunara, care smulsera ostii nume-roase, dar rau conduse si prost inarmate, condi-tii mai grele: darea de un florin de our pentrufiecare plug cu opt boi si pentru orice numarcorespunzator de vite, plocoane anuale, o zi declaca pe saptamana, recunoasterea jurisdictiei se-nioriale la curtea nobilului sau a superintenden-tului bisericesc, plata in termin scurt a terra-gium-ului, pentru a capata dreptul de stramutare,indatorirea de a purta armele pentru aparareatarii; amnistia pentru cele petrecute, pe langacare cel ce va rupe aceasta invoiala, in casulcand e nobil, e indatorit sa dea satisfactie, peand taranul trebuie sa plateasca gresala cu capul.Despre un sfat anual de oameni buni si batrani,care sa se adune sus pe munte pentru a cercetadaca s'au pazit cumva conditiile «Infratirii,, des-pre acest cuminte si naiv parlament nu mai e a-cum vorba. Amnistia fu in sfarsit solemn pecetluita

89

cu sangele celor chinuiti sl executati. 0 protestarenoun, sangeroasa, impotriva acestul fapt nu se ri-dica decat abia dupa un veac de pasnica si du-.reroasa rabdare 1. Ocrotitii venetici, Inzestrali cuprivilegii, pusera din nou calusul de fier in gurasangeranda a stapanitului epopulus» al terii ;ogoarele paraginite isi capatara iarasi vitele demunca.

Rascoala, care-si gasise cei mai multi partasiprintre Romani, nu izbuti si sluji numai ca sa Im-piedece prescrierea sancfionatoare a nedreptatii.Dar aceiasi oranduire military a imparatului Sigis-mund dete posibilitatea de a ajunge la faima unuimare numar de e m il ite s >> romans $i de evitezivalahi,, cari, cunoscatori ai trecatorilor, ai desi-surilor de padure si ai malurilor mlastinoase ale rau-rilor, erau mai potriviti decat oricari altii pentruvesnicul razboiu de harta cu Turcii, ce stateaula panda. Actele de danie cu care se rasplati pri-mejdioasa lupta de ani de zile ni-au pastrat maibine numele acestor luptatori pentru Ungaria sicrestinatate decat partenitoarele sau prey scurteleinsemnari cronicaresti ale terii. Intre acestia suntmembrii familiei Bizere, cari erau Inca amestecatiin luptele impotriva lui Dan I-iu, neamul Ciorna,din sinul caruia se lua pe la 1450 si un Ban de Se-verin, apoi Musna, Chendris, Candea, cei mai vi-teji din Banat, din tara Hategului Si din tinutullnidoarei.

De oare ce tara se bucura de o desavarsita a-narhie supt marele, dar totdeauna departatulImparat si rege, «vitezii> si solii for romanise amesteca in afacerile terilor vecine. Viad Dra-cul isi petrecea vremea cand in Tara-Romaneasca,

1 Hirmuzaki, 12, pp. 615 i urm., 621 i urm, 636, No. 536; cf.111, pp. 120-123.

90

cand In proprietatile sale transalpine, pe care ile confirmase puternicul protector. Aid cauta elbani §i soldati, In schimbul carora dadea pamantnoilor boieri fagara§eni 1. La dansul, in princi-patul sau romanesc disputat cu invier§unare, dacanu chiar §i in Moldova, ale carli relatii cu Unga-ria in aceasta vreme nu sunt destul de cunoscute,veniau ca sa c4tige leafa, prada, pamant §i glo-rie boieri din Fagara§, nemoi din Hateg si ta-rani- din tinutul dimprejur 2.

Ambii cOlah lanos,), cel mare si cel mic, cari-§ilncepusera cariera military supt familia Chak, suptFrancisc de Csanad, episcopul de Agram, si apoi,intre 1433-1435, supt ducele Milanului 3, poate safi gasit de lucru si la .Voevodx. §i Invatara aici,in necontenitul razboiu din cetatile dunarene im-potriva gpaganilor», marele mestqug de a seImpotrivi puterii turce0 dupa aceia0 metoda delupta. Banii jafuiti sau cei primiti ca leafa ei iiimprumutara tesaurului regal, care avea nevoie side cele mai modeste sume, iar in schimb luptatoriicapatara ca amanet mo0 regale, la a caror ras-cumparare nici nu era de gandit, §i astfel patrun-sera in sinul nobilimii ardelene. Dupa 1435 ei a-junsera apoi rapede la vaza §i putere 4.

In fata necontenitelor asalturi turce§ti, putinnumero0 Cavaleri Teutoni din Severin se retra-sesera, poate abia numai dupa moartea protec-torului lor, Imparatul care-i chemase. Probabil innumele unuia din proprietarii legitimi ai tinutului,

Studii ¢i documente, 11, pp. Lxiv-xv; Bogdan, Retafiile cu Bravo-vul, pp. 39, 40, 44-45; Documente, pp. 59. 61.

Hurmuzakl, 1 2, pp. 592-594, No. 436; p. 590, No. 49x.3 Bonfinius, 111, cap. iv, p. 304, din ed. de la 169J.4 loan cel mare insotise pe Sigismund in expeditiile lui im-

periale si in cele din Boemia ; diploma din 145s, in Hurmuzaki, 112,p. 30.

'

51

91

al Voevodului muntean, cei doi frati «Olah. i§iluara pe sama apararea tarii Severinului si adu-sera mici trupe proprii de calarime pedes-trime la Severin, Orsova si Mehadia. La Apusmica for putere de sine statatoare se alipia deposturile din Caras, Keve Si Belgrad, a caroraparare era incredintata unui intreprinzator Ragusa n,Franco de Talovaci. Elisabeta $i Albert, noua pa-reche regala, recunoscura fapta, platira insa ntimaio foarte mica parte din cheltuieli Si, de oare cefratii luara pe a for socoteala restul, ei capatara caamanet not domenii ale Coroanei. In acelasi timecei doi loan de Hunyadi furs numiti In chipsolemn Bani de Severin. Cand, ceva mai tarziu,izbucni razboiul intern pentru tron, Banii aju-tara pe «regele polon. impotriva mult mai puter-nicilor baron', urmarind tot Inteo vreme si luptafor cu Turcii din Bulgaria, .i aparara asa de binegranita, Meat, in aceste vremuri de tulburari, co-mandantii Sultanului nu gasira niciun prilej sa senapusteasca biruitori in Cara anarhiei. Din maim.lui Vladislav iarasi capatara ei pe Tanga vechileproprietati, altele noua. in anul 1"41 loan celmaredespre fratele sau nu se mai vorbeste deaici inainte, fara sa-si paraseasca situatia in Ba-natul Severinului, era si Voevod al Ardealului,dupa Ladislau de Chak, i comite de Timisoara,comes temesiensis, ca urmas al «markgrafului. luiSigismund, vestitul Italian Pippo. Prin aparareaBelgradului impotriva Turcilor, cari incercau saintinda mai departe granitile de Miazanoapte aleSerbiei cucerite, printr'o incursie norocoasa, incare batu in interiorul noii provincii turcesti pecomandantul ei suprem, Isac-Pala, isi dobandiseloan aceasta positie stralucita 1.

Cf. flurmuzaki, 12, pp. 462-463, 651-652, 664-665, 671, 678-679.I

gi

92

Prin biruinta sa din 1440 loan din Inidoara nuimpiedecase numai o navalire turceasca in Un-

garia din spre Serbia,acum pe deplin cuce-rita, ci deschisese o erade lungi ci grele luptede aparare a tuturorgranitilor ungurecti im-potriva puterii osma-nice in continua inain-tare ci daduse crectini-lor putinta de a pa-trunde si ei peste ter-mul sudic al Dunarei.

La 1441 In Tara-Ro-maneasca, pe care oavea 'n sfarcit In stapa-fire asigurata, domniaVlad Dracut, dar ca va-

sal al Turcilor, cu cari impreuna patrunsese la 1438in Ardeal. In Moldova, relatiile dintre cei doi fratiImpacati, Ilie ci Stefan, erau Inca pacnice. Celd'intaiu ducea o viata putin stralucita 'n Suceava,in mijlocul obicnuitelor afaceri de carmuire; celutdin urma-i cazuse sarcina, mai grea, sail apereposesiunile din .Tara-de-jos impotriva Tatarilordin Cram, cari, de o bucata de vreme, de sigurin urma atitarilor turcecti, se pusesera iarasi ininiccare. in anul 1439 veni ci Ilie la Vasluiu, ca saapere principatul comun de o navala tatarasca, dardupa plecarea lui hordele salbatece se napustirain tarn ci patrunsera, fara a intampina resistenta,pans la Botocani in Decembre 1440, pe cand Hu-nyadi avea de lucru cu begii sarbi ; o ceata deTatari veni sa arda Barladul ci Vasluiul : inter-ventia regelui ungaro-polon la Poarta avu numai

OM @ORNOil

! ET _mixto

IN

!:

i

ogarLdr..:

93

putin efect 1. Stefan pusese a se intari din nou,de catre un mester strain, Cetatea-Alba, care-i eraincredintata 2.

In anul 1442 Murad trimese pe begul sau de laDunare, Mezed, prin Tara-Romaneasca in Ardeal.El veni, batu la Sant'Imre garnisoana iarii sivoia, prin Martie sa se furiseze cu prada prin pa-surile apusene. Regele «polon, al Ungariei selupta tocmai impotriva Cillyilor, dar Hunyadi putualerga spre locul primejduit ; dupa obiceiul curat«valahic, astepta el cu ai sai castrenses la Poarta-de fier a Carpatilor. Turcii fura batuti si raspinsiindarat in tara. Cand ei cautara apoi trecatorilein spre Tara-Romaneasca, aflara si aici o primireputin prietenoasa din partea lui Vlad Dracul. Dupace Sultanul pusese la inchisoare pe fiii lui Vlad,ca pedeapsa pentru vina tatalui, veni spre toamnainsusi beglerbegul Rumeliei cu o mare si bunaostire, gasi insa inaintea sa, ca si predecesorii saipe timpul lui Mircea, o tara pustie, si, cand voia,mergand de-a lungul Ialomitei, sa navaleasca inArdeal, intalni pe Hunyadi si suferi o infrangerehotaratoare. Restul barbarilor fu urmarit pana laDunare 3.

Indata dupa cel d'intaiu succes al sau Hunyadiincheiase tratate cu Voevodul din Tara-Roma-neasca si cu cel din Moldova, prin care se garantaregatului unguresc suzeranitatea asupra principate-lor romane, si marchisul banatean era indatorit lasprijinirea lor militara. In anul urmator restauratorul

Cron. dela Bistrifa, In Bogdan, Cronici inedite. Cf, Chilia Ce-tatea-Albci, pp. 98-99.

2 Jlemoriile Societalii din Odesa (ruseste), vol. II, XV ; cf. Cony.lit., XXXV, pp. 247 si urm., 4t9 si urm.

3 Cronici sarbesti, venetiene si unguresti, povestirea lui Wavrin ;critica si indicarea mai de aproape a izvoarelor in Huber, Kampfe derUngarn gegen die Tfirken, Arch. f. OW. Gesch., LXVIII, an. 1885; apollorga, Studii documente, III, p. xiii urm.

1 vi

ri si

- 94 -State lor crestine subjugate intreprinse o stralucitaexpeditie in Serbia, unde voia sa puna pe GheorgheBrancovici, despotul refugiat in Ungaria. La in-ceput erau sa se apuce drumul prin Tara-Roma-neasca, mai apoi insa se alese ca mai sigar celprin Belgrad, si totusi Vlad se alipi cu 20 000 deosteni, boieri si terani liberi la steagurile ocro-titorului sau. Voevodul moldovean insa nu aparu:el a vea destule lucruri grozave de implinit In CaraJul. Se pare de fapt ca Hunyadi ar fi incheiat si custapanitorul, mutt mai insemnat pentru scopurile sale,at Moldovei-de-jos, un tratat analog: prin aceastacastiga *tefan curajul sa se declare independent sisa nazuiasca la Domnia intregii tari. In Maiu 1443el se gasia In capitala sa Suceava, si nenorocitulirate fu orbit, dupa mods bizantina si turceascaacelasi lucru se intamplase de pilda in 1438 fiuluide despot Gri gore. Doamna lui, Marinca, fugi si detePolonilor ei cetatile din tinutul Sepenicului i.

*i la marea expeditie din 1444, prin care Hunyadinadajduia sa supuna si Bulgaria, deci sa incunjureStatul unguresc cu un brau de teri tributare si sacastigepana la detinitiva izgonire a TurcilorliniaBalcanilor, si la aceasta campanie nu lua parte de-cat Vlad Dracul. La Nicopole el se uni cu oasteaungureasca care inainta supt insasi comanda rege-lui. El se impartasi si din bucuria biruintei si din,durerea nenorocirii dela Varna, in care cazu tana-rul si prea cutezatorul Vladislay. Ca Vlad s'ar fifolosit de acest prilej ca sa iea prins la Intoarcerepe binefacatorul sau, nu e prin nimic dovedit 2.

' Cronica Orli si documcntele in Htumuzaki, I13. Cf. Chilia fi. Cola-tea-Atbd, pp. 100-101.

2 Cf. mai ales povestirile lui t:e Palatio, in Lewicki, Codex epistolaris,i a lui Beheirn, in Quellen and Forschungen our vaterandischen Ge-.schichte, Literatur and Kunst (Viena 18-.9). Bogata blbl.ografie e dataIn lorga, Studii ,si documente, III, i In Notes at extraits, J. La acestea

- 95

Dupa marea infrangere dela Varna, nu toll aceicari nazuiau la alungarea Turcilor din Europa isipierdura speranta lor, care tocmai stralucia Inca atatluminos. Duce le Burgundiei trimisese mai de 'nainteIn Levant corabiile sale echipate in Venetia, impreunacu acele ale Papei, ca sa impiedece asteptata fugaa paganilor in Asia. Aceasta flotila, acum fara tel,veni cu vitejii cavaleri francesi prin Marea Neagra,in care Turcii nu-si stabilisera Inca puterea lor, spregurile Dunarii si sub cursul apei, ca sa cautepe disparutul rege Vladisiav sa iea parte lanoua expeditie ungureasca din 1445. Dupa ce cru-ciatii aflara vestea mortii regelui, ei incheiara untratat cu Vlad Si Hunyadi, pentru a-si IncercaInca odata norocul impotriva Turcilor dela Du-nare : la dreptul vorbind, acum ei nu mai cutezausa incerce o mare expeditie primejdioasa, ci numaicucerirea termului drept si stang al Dunarii, pentrua descatusa astfel Tara-Romaneasca din lanturileturcesti. Aceasta nu reusi insa cleat fata de ce-tati mai mici sau mai putin intarite, ca Turtucaia

Giurgiul, pe cand la Silistra si Turnu toate in-cercarile detera gres. Nici venirea in persoana alui Hunyadi la Turnu, Nicopoia-Mica din timpullui Sigismund, nu ajuta intru nimic, dupa cetrecu de forma Dunarea la Rahova, oastea cres-tina se imprastie 1. Cu toate ca Hunyadi fu alesin 1446 regent al Statului unguresc, el nu-si inoiatacurile impotriva Osmanlailor. Vlad lncheie pacecu acestia din urma predete Inca si pe BulgariiCarl se refugiasera la dansul, in numar de 12.000.

se mai adaugd polemica mai noua dintre A. Bruckner, Geschichte derpolnisehen Literatur, cativa 1nvdtati unguri in Szazadok", 1901, cariutiliseaza scrisori particulare ale adversarulul alte piese justifi-cative. Cf. si Mitteil. des Instituts fiir astern Gcschichtsforschung, 1909.

Wavrin, Scrisoarea lui 1. de Zredna, Schwandtner, Scriptores, II ;Btudii documente, 1-11, pp, xxv xxvu.

si

si

si,

si

gigi

§i

- 96 -Aceasta supara pe guvernatorul unguresc, care

nu voia sa priceapa situatia de nesuferit a ocro-titului sau de pana atunci. La sfarsitul lui 1446el porni spre Tara-Romaneasca; in timpul marilorserbatori de iarna Vlad fu invins si, impreuna cufiul sau mai mare si tovaras de Domnie, Mircea,ads'. In locul lui fu numit Domn-vasal un Vla-dislav, fiul lui Danciul nepot a lui Dan I-iu.

in acelasi an insa Roman, fiul lui llie, ucise, desigur cu ajutor polon, pe unchiul sau, usurpatorulStefan. Acesta, dupa o scurta si necunoscuta lupta,se refugiase in Tara-de-jos; aici fu prins, decapitatde calau si lesul sau fu depus la Manastirea Neam-tului (13-16 lu lie 1447), In straduintile lui dea pune mans pe sangeroasa coroana a bietei tarimoldovenesti, Roman isi gasise un ajutor in sotulsurorii sale, Domnul muntean Vlad Dracul,tocmai de aceia nu putea el fi pe placul lui Hu-nyadi. Acum puterea regatului ungur era destulde mare pentru a pune Moldova Domni dupavointa sa. Din Ardeal veni un oarecare Petru,care se insurase cu batrana sora a lui Hunyadisi acordase Brasovenilor un privi.legiu comercial:el izbuti sa raspinga pe rivalul sau, care si murila 2 lulie 1448. Dupa moartea lui Roman, al caruifrate Alexandru numit de mama sa Po lona ;Olechno era foarte tanar, putea noul rege alPoloniei, Casimir, sa primeasca omagiul lui Petru ;aceasta se si -intampla curand dupa aceia, inAugust 2.

Abia acum porni Hunyadi spre Varna ca sa

1 Cf. Studii doe., III, pp. xxviixxviii si Hurmuzaki, I', p. 758,,n°. 6A. Cf. C. Kogainiceanu, in Convorbiri literare" pe 1923.

2 Acte slavone, publicale de 1. Bogdan in An. Acad. Rom.", XI;Hurinuzaki. 1"; Dlugosz si Cronica moldoveneasa ; Chilia CetateaAlbd, pp.I 01-102; lorga, Istoria lui &efaii-cel-Mare iBucuresti 1904),.p. 41-2 si aici, mai departe.

in

i

gi

pi

pi

pi

pt

97

rasbune rusinea indurata. Sarbii erau multamiticu situatia caggata in 1443 si nu mai aveau poftade marl Intreprinderi. Do-nnul din Tara-Roma-

Vlad Tepe (dupd portretul de la Ambras).

neasca nu se mica si trimise ocrotitorului saunumai trupe de ajutor. Din nou campania se in-cheie cu o infrangere, la Cosovo, cea de trista

7

- -

Its .

98

amintire. La Intoarcere, invinsul erou .lancu, fuprins de Gheorghe Brancovici; dupa toate acesteneizbanzi si umilinti, Hunyadi se intoarse in Ar-deal si pedepsi si pe Roman pentru indiferenta-i,retragandu-i feudele cisalpine 1.

Totusi, nicio schimbare de Domn nu avu locIn Tara-Romaneasca, si Vladislav trebui sa se mul-tameasca cu plangeri Impotriva purtarii Guverna -torului Acelasi Guvernator gasi Insa prilej, si nunumai odata, sa intervina in Moldova.

Bogdan, un fiu nelegitim al marelui Alexandru-cel- Bun, botezat dupa numele fratelui lui Alexan-dru, se ridica dupa sfarsitul Domniei $i vietiifratelui sau vitreg, Petru. Dar Petru venise dinArdeal, daduse Sasilor de acolo libertati corner-ciale si, pe de-asupra, ca sa inlesneasca planurilede cruciata ale lui Hunyadi, ii cedase insemnata cetate Chilia. De alta parte, Polonii trimisera ca ur-mas at lui Roman, care sa starpeasca pe toti usur--patorii nelegitimi, pe tanarul Alexandrel (pentrumama sa polo-.,a si pentru prietenii sai din Polo-nia : Olechno). Atunci Bogdan recunoscu ca trebuiesa jure credinta regentului ungur, daca vrea saaiba ajutor, si-si indeplini planul la 11 Februar§i la 5 lulie 14462: In cel d'intaiu din aceste im-portante tratate, Bogdan fagaduia .cinstitului sauparintes ca nu va recunoaste nimanui vre-odataaceasta calitate, ca va ajuta pe regent cu oasteasi-i va oferi un loc de refugiu la vreme de nevoie ;In al doilea mai adaoga Inca o clausa, prin careasigura Tarii-Romanesti, careia i se Incredintase

' Acte slavone publicate de I. Bogdan in An. Acad. Rom.", XI; Hur-muzaki, I ; Dlugosz gi Cronica Moldovei ; Chilia fi Cetatea-Alba, pp.101 -1112; lorga, lstoria ha Stefan -cel -Mare (Bucure0 1904), pp. 41-2i mai jos.' I. Bogdan, in An. Ac. Rom.', XI, pp. 55-8.

,99Chilia, stapanirea ei pasnica, atat timp cat ii vafi pe plac lui Hunyadi. La prima data Bogdan eraalungat de Poloni, cad tintiau o anexare a Mol-dovei la Roman, peste Siretiu; in lulie el se aflain Suceava, in Septembre Incheia un armistitiu,dupa care urma un atac neaVeptat at armatei re-gale. In anul 1451 razboiul incepu cu not puteri, §i,pe cand Bogdan se afia la Reuseni, aproape deSuceava, el fu surprins §i ucis la un ospat de unal doilea Petru Voevod, efiul lui Alexandru»care Petru purtase numele de Aron. Alexandrel ruvol sä imparta tara cu acest usurpator, se luptncu clansul mai multi ani, se puse supt ocrotireatiugureasca jura, foarte umil, credinta etataluisau lanu Voevod, ; dar, invins find in 1455, elcauta un adapost in Cetatea-Alba, unde acesttanar vitios mud, ucis de propriii sal boieri.

Astfel, intreaga tara ramase celui de-al doileaPetru 1.

Rare on cumparat un principe Domnia cuatat de marl umilinte ca acest nenorocit fiu atlui Alexandru-cel-Bun. El §tia ca Hunyadi nu 1 vaingadui, dupa ce-i ucisese pe protejat dupa ceizgonise pe Alexandrel, care se legase fats deguvernatorul Ungariei prin juramantul de credinta.Oe aceia cauta Inca din 1455 sa capete ocrotireapolona §i o primi definitiv in 1456. Ca rasplatafagadui osti contra Ordinului Teutonic, 400 de ca-Orel' cu lanci casa-numite bronnych', apoi boi pen-tru acelasi razboi baltic ; pe langa aceasta, sa cedezeMarincai, vaduva lui Ilie, Siretiul gi Volovatul,mai dadea nadejdea ca i-ar putea adaugi odata Ho-tinul Tetina; se mai indatora sa Inzestrezepe fiica Marincai si sa predea regelui pe fugarii

Chilia Cetatea-Albd, p. 103 urm.; Istoria lui $tejan-cel-.Mare, r. 43 si urm.

si

si-a

$isi

$i

si-i

Si $i

qi §i

100 -

tatari cari se aflau la el, precum §i pe ducele ruseseMihail. Fagaduia sa sfarame orice legaturi va fiavand cu altii, §i ins4 Hunyadi era atacat, cadtratatul vorbia i de Tinuturi cedate, la a carorrecacerire Petru se indatora, §i aceasta aminte§tedestul de limpede Chilia 1.

Mai urtneaza apoi §i alte injosiri. Tanarul Sul-tan Mohammed i§i stabilise in 1453 repdinta 'ntConstantinopol, dupa ce maturase de acolo cu sa-bia grecismul decazut. 0 mareata demonstralie aflotei turce*ti avu loc in 1454 pe Marea Neagra.In anul 1455 imparatul pagan al Rasaritului cut*,lui Petru sa- i raspunda fara intarziere 2.000 degalbeni ungureVi ca tharaciui. Fricosul Voevoctcaru sfatul Mitropolitului Teoctist §i al boierilor §i,apoi el, cel amenintat de Tatar', urat de Ungurt

i parasit de Poloni, trimise din Vasluiu pe MihulLogofatul la Sultan, ca sa-i duca asigurarea catbanil vor sosi, de oare ce marele stapanitor atcAsiei *I Europeiz nu se multamia numai cu ju-ramantul fall al vasalului sau, ci cerea galbeni buni..In schimb, Sultanul era sa porunceasca alor saia primi bine pe negustorii moldoveni, pomenindanume infloritoarea Cetate-Alba 2.

Aceasta solie, cea d'intaiu solie moldoveneasca,.indreptata, cu privire la un tribut, din Mol-dova catre un stapanitor turc, afla pe Sultan laSarcanbeglie, re§edinta europeana a begului ana-tolic de Sarucan 3. In acest timp Despotul sarb.ratacia fugar prin Ungaria; Belgradul fu asediat,.§i Inca odata Hunyadi alerga spre liberarea pu-ternicii cetati.

1 Hurmuzaki, I', pp. 65-7, 667-668, 675 i urm, Cf. Parvan, Alexandrel-Vodd ,ci Bogdan-Vodd (Bucure0 1904'.

2 Revista istorica pe 1924, p. 105.3 V. lorga, Privilegiul lui Mohammed al 11-lea pentru Pera (din;

Analele Academiei RomSne "), XXXVI, p. 81.

- 101

Inainte de ali aduna fortele,e1 lua masuri ca sase asigure de tarile romane. Vladislav-Dan fu a-tacat probabil Inca din 1455', $i, cu toate ca a-vem de la el un document $i din April 1455,1$i pierdu curand dupa aceasta data Domnia2. inlocul lui veni cel mai mare dintre fiii lui VladDracul, care traise ca ostatec la Sultanul Murad§i la Curtea turceasca $i invatase ace)lo cruzimea§i voluptatea Orientului musulman.

I Cf. Chilia qi Cetatea-Atbd, p. 101, (TA Diplomatarium rao-samun de Geleich.

2 V. Bogdan, Vlad repef, notice cronologice.

CAPITOLUL

Apogeul puterii Statului roman luptator in timpuflDomniei de cinzeci de ani a lui Stefan-cel-Mares.Domnul Moldovei'.

Stefan, fiul ucisului Bogdan §i nepotul lui Alexan-dru-cel-Bun, al batranului Voevod al Moldovei cuo Domnie intr'adevar regala, venise din Tara-Ro-maneasca trimis de noul Voevod de acolo, pusde curand in Scaun de catre loan Hunyadi, VlaldTepm caruia ii datorete prin urmare Domnia.

I Vezi in intregime lorga, Istoria lui Stefan -cel-Mare.2 in luna Maiu, Mord data 11445) scrie din Moldova, din Vasluiu, un Voe-

vod Stefan, si s'ar putea bAnui ca acesta era fiul ucisului Bogdan, viito-rul Stefan-cel-Mare. Acest Stefan face cunoscut Brasovenilor ca ,,el eVoevodul acestei tan", adecd al Moldovei, dupd ce a sfarsit luptele cufrat2le nostru Petru, Voevodul care venise cu many dusmand asupraApoi cere vesti despre loan Voevodul", care curand dupd aceia pornspre Tara-Romaneascd. Stephanus Vayv[o]dda de Moldva... Noveritis meesse Wayvodam in isto regno, videlicet in Moldwa, licet retroactis tempo-ribus, non multum elapsis, in guerra seu discordia quam gerebamus cumPetro, fratre nostro Vaivoda, sinistra manu mihi invadente, non modicumpersequebamur vosmet ipsos. Nunc, Dei per graciam, sumus in regnonostro pacifice. Quare Vestras Universitates petimus... quatenus, quod ci-ves aut hospites vestri, civitatis et provincie vestre, videlicet Barza, ali-qua dampna sew iniurias et mutilactiones membrorum in suis mercimoniiset in negociatione suarum rerum nostro in regno... passi fuissent..., vo-litmus satisfaccionem impendi... Item intunc petimus Vestras Amicitias etFraternitates quod, si auditis vel audivistis aliquam famam..., renuncietis...Scripta in Moldwa, in civitate Wazlo, anno in praesenti post festurrrWrbani Pape feria 6 a." Hurmuzaki, XV ', p. 32, no. Cf. pentru a-ceasta si actul din 1444, ibid., p. 31, no. 4. Autorul e, de sigur Stefan, fiutlui Alexandru-cel-Bun.

1.111.

III.

",

.

103

Sprijinit de ofiterii poloni din vecinatate 1, prede-cesorul sau, miselul Petru Aron, un fiu nelegitimal lui Alexandru-cel-Bun, incerca sa se mai men-tina, dar nu reusi. La 1-iu April 1457 era Inca InSuceava ; imediat dupa aceasta, la 12 April, Stefanbirui la Doljesti (in .Hreasca), apoi la Orbic,si Petru fugi spre singurul coltisor ce-i sta des-chis, spre Polonia.

Dar eVoevodul loan, eroul roman si al Intre-gii crestinatati, nu mai era in viata si nu se maiputea bucura de schimbarea petrecuta potri vit do-rintii sale. Ii fusese sortita cea mai frumoasam-arte de soldat : in betia triumfului, dupa ce va-zuse niandrele steaguri ale Sultanului disparandde pe zidurile Belgradului si pe acesta luand ca-lea intoarcerii, murise. Pentru Ungaria si pentruTarile Romanesti, ba chiar pentru toata lumea rasa-riteana fu un ceas insemnat acela in care se 'n-chisera obositii ochi ai marelui luptator contraTurcilor.

In patria sa, Ungaria, incepu o noun epoca delupte mile, pana cand in sfarsit copilul regal La-dislau putu da dovada ca afacerile domniei nuerau pentru el. Mai trecu catva timp, pana candMatias, fiul mai mic al lui Hunyadi, primi coroanaUngariei, datorita meritelor tatalui sau ; dar acestmare rege Matias, oricat de stralucitor se presintain istoria Ungariei, nu avea puterea sa-si stapa-neasca ambitia si el nu vazu, ceia ce loan Valahul"stia prea bine: ca pentru Ungaria totul atarna desuccesul In apararea contra Turcilor. isi irosi Inzadar puterea ca sa cucereasca tari austriace, boemesau transalpine. In Tara-Romaneasca Vlad, fiulDracului", se arata numai ca un slab diletant latragerea in tapa a dusmanilor, supusilor si ani-

' Hurmuzaki, J2, pp. 675-7, no. 516.

1.04

malelor 1. Spiritul lui Hunyadi trecu insa, macarpentru catva timp, asupra acelui tartar fiu de Don-incare smulse Moldova din manile slabe ale lui Pe-tra Aron, domni minunat, printr'o inteleapta cum-panire ca i prin lupte curagioase, imprejurarilevremii, *i, iuptand impotriva soartei, Ii intarzie celputin fatala Innaintare, astfel !flat, dupa o puter-nica Domnie de o jumatate de veac, putu lasa ur-ma§ilor o Zara neatarnata, mare, bogata. Puterni-cul lui brat ridica in sfar§it sceptrul cazut inWalla al batranului Alexandru.

I. Ca sa-i pricepem caries, trebuie sa cunoa--tem, neaparat, fortele interne ale tarii.

Pana acum era obiceiul sa se numeasca nou-in-temeiata Moldova : cValahia Mica. 2; acum, dupalunga *i minunata Domnie a lui Alexandru, *i cutoti cei douazeci de ani de lupte interne §i deanarhie, ce trecusera, Cara lui Bogdan, ,,Bogdania"Turcilor §i a unora dintre Greci, nu mai merits omai slaba pretuire fat/ de «Romania. de Miazazi.In toate privintile Moldova era mai puternica decatmai vechea §i mai decazuta Tara-Romaneasca",fat/ de care ea se ridica tot mereu pe primul plan,prin lupta continua In folosul ei gi al Intreguluineam.

Daca asamanam Curtea until Vladislav Dan ona unui Vlad Tepee cu aceia a Moldoveanului Ste-fan, fie chiar §I in primii lui ani de Domnle, se vedeimediat superioritatea Moldovei. Boierii muntenisunt putin numero§i ; cei mai multi n'au niciuntitlu , aproape toti sunt numiti cu numele for de

2 0 poesie a lui Martin Beheim asupra lui Vlad a fost descoperita.de d. Gr. Conduratu .1 publicata in 1903 ca o disertatie la Lipsca. Inacel4 an ea a apArut in Archiv ffir Siebenbilrgische Landeskunde".

2 Lannoy, Schiltberger ; Acte polone in Chilia si Cetatea-Alba, p. 80,nota 3.

105

botez si. urmeaza unul dupa altul fara vre-o norma.Asa apare, intr'un document al lui Vladislav, in-taiu un Dragomir Udriste, probabil maim dreaptaa Voevodului, apoi un Vornic si la urma un Lo-gofat; dupa ti vin patru boieri cu numele de bo-tez si numele parintelui, doi Spatari, Vistierul, Pa-harnicul, Stolmcul, Comisul §1 Stratornicul, dintre

Stefan-cel-Mare (dupl. Evanghelia de la Humor).

cari la niciunul nu se canoaste familia din care facparte'. Inti'un hrisov al lui Tepes se afla doiboieri fara dregatorie, apoi Vornicul, Vistierul, Stol-nicul, Comisul, Paharnicul, Stratornicul si Logo-fatu12. Daca luam insa un hrisov deal lui Ste-

' Hasdeu, Arch. ist., I', p. 142.I. Bogdan, Viad Tepees, p. 75.

106

fan, se vad aparand in el numerosi boieri man-dri, a caror origine se poate urmari foarte binein actele precedente privitoare la imprejurarile in-terne sau externe, si la multi se dau si numelede familie. Fireste ca ordinea ierarhica e Inca pu-tin desvoltata, cu toate ca legenda atribuie batra-nului Alexandru originea unei clase boieresti inMoldova si formarea unui Sfat normal, conformceremonialului i, dar indata dupa Domn urmeazacastelanii, apoi marii demnitari militari, ptircalabiide Hotin, Cetatea-Alba, Neamt, Roman si Orheiu,apoi curtenii: in fruntea tuturor Vornicul, pe urmaSpatarul, Vistiernicul, Postelnicul, cubiculariul Voe-vodului, Paharnicul, Stolnicul, Comisul, dupa careabia apar laolalta, intr'un fond fara nume, totiboierii nostri moldoveni, mari $i mici"2. Ordineacurtenilor ramane totdeauna aceiasi, acea a par-calabilor se schimba putin, §i in comparatie cu odanie a lui Stefan din 1463 resulta ca rangul sititulatura corespund numai in parte cu cele obis-nuite pe timpul lui Alexandru, ca dupa aceastaepoca se mai fa: complectari, iar meritul de a lefi introdus revine lui Stefan 3. El a desfiintat uneleboierii mai vechi, ca, de exemplu, cea de ploscar,

i in ultimii lui ani dete un loc de cinste, punan-du-1 chiar de-asupra Spatarului, fostului pascalab,actualul Portar de Suceava, care mai tarziu, dupamoda polona, fu numit si Hatman 4.

Printre boierii munteni, multi, de sigur, erau dede origine transdunareana : fugari, cari, dupa sub-jugarea Statului bulgar si sarb, sau dupa asedie-rea Bizantinilor in stralucitoarea, dar saraca for

1 Ureche, ed. KogAlniceanu, pp. 137-139 ; cf. ed. Giurescu.1 Documentul din 1472 in Orest Popescul, p. ii.3 Cf. Popescu, o. c., p. 19 ; Hasdeu, Arch. ist. I', p. 154 ; Studii si

doc., V, pp. 385-6. V. .i I. Bogdan, Doc. 10 Stefan-cel-Mare si Re-vista istoricci pe 1922, p. 81 si urm.

4 Studii si doc., V, p. 387.

- 107 -

Capita la, Isi parasisera patria. Dupa nume nu pu-tern deosebi, bine inteles, pe Sarb Bulgar, darintr'un Sarandino sau Sinadino, ca si intr'un Ca-loiani, recunoastem numai decat Greci ; afarade un Harvat, Horvath (Croatul, Arvatul") insa,elemente straine mai din Nord, care se pricep maibine la razboiu decat la intrigi §i masinatii trada-ware, nu sunt represintate. In Moldova, din potriva,gasim in randul boierilor pe langa Unguri sau Un-gureni, cum e, de exemplu, Comisul *andru, multiRuteni : Dajbog, daca nu latco Hudici (tiul lui Hudeapoate), Vistiernicul luga, a cardi fiica, Sofia, se,chiama si «Sobtea. 2 ; Germanul Hermann, Hramanjoaca un rol mare in Moldova secolului al XV-lea 3;dintre Greci insa nu gasim decat in anii mai tar-zii pe Vistiernicul Kirakola 4.

Marii boieri moldoveni iese la iveala peste tot camartori in documente, cum si prin faptele for raz-boinice ; boierii mid apar insa numai rare ori..La bogatie i insemnatate in Stat ajunseseramai cu sama aceia carora Voevodul ii daruise

mo0i intinse in «pustie., adeca in locurilefara de stapan, de care aici se gasiau Inca des-tule. in Tara-Romaneasca, din potriva, nu avuse

nicio descalecare (descensus) din tinuturi stra-ine: «Marele-Voevodat. at unui Basarab crescusedin launtru In afara. In parte l muntoasa, care aduselocuitorilor numele de Munteni" Si tarii for denu-mirea de Muntenia 5, erau multi boieri, dar totierau numai niste saraci boierinasi, niste hobereaux,

1. Bogdan, Document' Regeste, bla alfabetica.Popescul, o. c., p. 14.

3 Cf. Chilia si Cetatea-Albd, la acest nume. Cf. si articolul lui 1. Bog-dan asupra pietrei coinemorative din Cetatea-A1N, Cony. Lit., and1900 si studiul din Analele Academiei Roman', XXX.

4 Hasdeu, Arch. 1st., 11, p. 116.5 Cf. si Hurmuzaki, 112, p. 549.

1 si2

pi

mosii,

lo:

108

proprietari de origine teraneasea ai unei mici bu-cat' de munte sau de ogor, cari se deosebiau nu-mai in slaba masura de taranii invecinati cu ei.Aid pustina", pustia t ebuia cautata la Dunare.Dupa cc Voevodul muntean puse mana pe acesthotar, el socoti ca e mai cuminte, in loc sa daru-iasca, precum se face in Moldova, tinutul desertboierilor sai, cu dreptul sa iea dinti'insul in sta-panire atat cat voiau $i puteau, sa se primeascain aceste slobozii Greci Sarbia, etc., adeca totfelul de fugari, sa sala§iuiasca, cu privilegii in-tinse, mase intregi de terani bulgari, de sigursi sarbi, asa cum s'a intamplat supt Vlad Dracul,Radu-cel-Mare $i Mihai Viteazul 1. Boierii, asa cumli aflam aici, erau prea slabi pentru a fi un sprijinStatului, dar destul de tari pentru a-i inrautati si-tuatia, prea ambitiosi, prea numerosi, prea stripslegati cu taranii pentru ca sa traiasca pasnicisupt sceptrul Voevodului. De putin folos la apa-carea terii, erau primejdiosi pentru o desvoltarelinistita, mai ales de cand numarul for devenisemai mare si ei absorbisera pe noii veniti. Daoare ce dreptul nescris al pamantului la poporulroman ingaduia oricarii rude de sange cadereaurmarii la tron, ei isi facura din mostenirea Co-roanei sportul for exclusiv, ruinator pentru Caragi oameni, pe cand, supt Stefan $i urmasii sai,marii boieri ai Moldovei luptau pentru apararea

intinderea hotarelor patriei lor.Un cronicar de mai tarziu, care traduse in ro-

maneste vechi insemnari slavone cronicaresti, isiincepe povestirea despre tefan-Voda cel mare

2 Studii doc., 111, pp. XXVI, XXVIII,XLII ; Hurmuzaki, XII, anul1598. Numele de Vlasca pentru o mare parte a sesului DunArii nu e datde catre Bulgarii asezati aid si primit si de Romani, cum credeam °data,ci vine din cancelaria" slavonA a vechilor stapanitori romani de pe maluldrept, de la Silistra.

si

si

pi

-109§i bun cu vorbele: egatindu-se de mai mari lu-cruri sa faca, Stefan -Voda nu cerca sa a§eze tara,ci de razboaie se gati: ca au impala o§tii salesteaguri §i au pus hotnogi §i capitanho. Pe vremealui *tefan cuvantul hotnogdupa ungurescul hadncigyna era cunoscut Inca, §i el fu introdus desigur abia in veacul al XVI-lea de catre capitaniigarzii ungure§ti a Domnilor ; cdpitan apartine, ce-idrept, vechiului vocabular, dar in izvoarele contim-porane nu inseamna un grad militar. Oastea marelui*tetan nu era de fapt astfel organisata cum o arataUreche in veacul al XVII-lea.

In primul rand ea se alcatuia din boierii mari§i mkt', cari cu totii trebuiau sa faca serviciulmilitar erau chemati direct de catre Domn lao anumita data. Ei veniau de la curtile for 2, careerau in parte intarite cu turnuri §i ziduri inalte,cum o tradeaza Inca urme prin partea de Miaza-noapte a Tariff-Romane§ti ; calul, haina osta§easca

armele erau ale for ; cele din urma se alcatu-iau din suliti, mciciuci sad, cuvinte pe carele-au imprumutat §i Sa§ii ardeleni. Marii dregatori,sfetnicii Domnului, parcalabii erau tot odata §icomandantii unor astfel de cete de boieri. Afarade aceVia din urma, dupa biruinta, mai bine zis.dupa ospatul solemn ce urma acesteia, sau dupainfrangere, cetele de boieri calari, care se potasamana cu banderiile ungureVi, erau lasate acasa'pana cand primejdia ameninta din nou tara.

Pe langa boieri luptau insa §i alte trupe, carein cronicile slavone se numesc adecamilites, sau voinici gi hansari 3. Viteni (milites)erau numili din mila domneasca, dupa intoarcerea

Ureche, p. 152.2 Dvor, slay. curte.3 Pentru originea slavA balcanicA a cuvantului se rosteste d. V. Bogrea..

gi

si

.viteji»,

gi

'

110

din razboiu, ca rasplata pentru merite militare.Situatia for se asamana cu aceia a ungurestilormilites curiae si de aceia se mai numiau $i curteni(curte, curia). La inceputul veacului at XVI-Ita nu-marul acestor equites aulae ori-farusati dupa sis-temul lui Stefan, se ridica la 3.000.. Leafa nu cs-patau, dar erau rasplatili prin daruire de mosii,care se numiau curtenie §i erau svuse la o anti-mita dare '. Ceilalti erau o dispositie asama-natoare exista mai tarziu in yea :u1 al XVI-lea inTara-Romaneasca sau oameni cari erau scu-titi de anumite dari, cari purtau numele deosebitde nsari, In Tara-Romaneasca Rosi si trebuiausa se presinte cu anumite arme supt steagurileimpodobite cu chipuri de sfint', sau tarani liberi,voinici".

Boierii cu flii for formau numai o mica panedin oastea moldoveneasca ; curtenii §i Masaninu erau nici ei prea numerosi. Clrosul ostii desupt steagul Voevoduiui i1 .forma insa populatiataraneasca : de la plug si de la turma veniau eicu ob'snuita for imbracaminte stramoseasca, pas-trata pana azi ceiciula de piele neagra de miel,in Moldova foarte tuguiata, camap groasa, suc-.manul cafeniu sa i cojocul, itarii strimti si lucretiti de la genunchi in jos oucaji groase de. pielecusute una de alta, opinca, alcatuiau acea uni-forma" de munca si de r.zboiu, care parea Le-silor inbitori de podoaba ceva cam nearatoasa,-gin:hisa,. Parul unduiat si inelat, fata energica,och1 marl, mai mult negri sau caprii, dadeau insa'taranilor, mai mult decat aurul sclipitor si colo-iatele haine de parada, o infatisare militareasca,

Reichersdorf, Chorographia Moldaviae, in Papiu, Tesaur,111, p. 138.Sprava rycerska, in Arch. ist., 12, 110; Studii doc., V, p.

6, no. 70. Cf. ibid., pp. 6-7, n-le 26, 33.

pi

t

'pi

1.1.1

aceia a unor soldati indaratnici, de reinvins. Ceimai bogati si bogatii insemnate nu erau cevaneobisnuit In vremea aceastaapareau pe propriiifor cai, mici animale robace si supuse, care cu ohrana de nimic puteau duce mult Ia munca. elenu li trebuiau fiilor plaiurilor sau ai dealurilor inva-lurate; dintr'o franghie oarecare isi faceau unfrau, si aceasta montura Ii era de ajuns. Dreptarme Ii slujiau aceleasi ghioage cu care paziauturmele, coasele si securile cu care secerau, siaceleasi topoare trebuiau sa crape si lemne si ca-pete ; arcele, cu care vanau pasarile, lintiau siasupra dusmanului, si din ramuri 4i Impletiau miciscuturi. Pedestrimea se alcatuia numai din taranisi pastori, si Inl2untrul tarii tot ei trebuiau, pentrua Inchide drumurile dusmanului, sa doboare co-pacii din paduri si sa ridice piedeci, sa arda sa-manaturile si satele si sa prefaca astfel mijloacelede cultura intr'o pustie ocrotitoare. Aceasta eraarmata moldoveneascP, temula in afara de hotarele tarii, dar de neinvins inlauntru, chiar §i dupao infrangere: oastea batuta 4i deschidea totu§rdrum cum am vazut-o In timpul nostru la Buri

in cete ce fug rapede, fiecare din ele Infalisandpopulatia unui sat sau a unui tinut, si dupa po-runca Domnului se adunau iarasi la un loc anumitsi la ceasul hotarat ca oaste randuita 1.

Taria acestui puternic sistem de aparare statea,cum s'a accentuat de mai multe ori, in taranulliber. El era atat de folositor, si Statul era introatat de mare masura cladit pe umerii lui largi,

' Pentru aceste im?rejurari militare v. mal ales descrierea imprejura-rilor in Tara F6gArallui, Ia lorga, Sate si preoti, p. 143 si urm.; des-criel ea lui Gplski; raportul medicului venetian Matei de Mil-arm in Hur-muzaki, VIII, a. 15)2, p. 37. Mai ales lorga, Istoria armatei, I .i ge-neralul Rosetti, in Analele Academiei Romane" pe 1925.

112

Mat nimeni nu cuteza sa-i atinga libertatea. Dupatoate prefacerile care se petrecusera in Ora dela izbutita aventura a lui Bogdan, intemeietorul,se gasiau in Moldova doua feluri de tarani. Ba§-tina*ii, pe cari cuceritorii Ii aflasera aici, 1§i pas-trara ogoarele §i stetera ca mai nainte supt juziisau vcitchnand for ; la Curtea Domnului nu seInfati§au decat cand apelau la o instanta maiinalta in certurile for pentru pamant ; fata de a-cela§i judecator suprem erau raspunzatori pentrucrimele savar§ite. Domnul lua i dela dan§ii dijma.In «pustie. insa manastirile §i boierii capataserapamant i cu invoirea Domnului wzasera colo-ni§ti straini : ace§tla se gasiau in primele timpuriin aceia§i situatie fata de Statul care cerea dari,dar pe langa aceasta mai datoriau §i proprieta-rului de pamant o anumita claca, iar dupa invo-iala i alte servicii i plocoane. Pe mo§ille ma-nastire*ti, egumenul avea drept §i asupra vami-lor domne§ti, asupra morilor i a papnilor §i exer-cita Inca i drepturi judecatore§ti.

Acum, pentru taranii 134tina§i ace§ti straini,cari erau uniti cu ei din pricini politice, se chemau vecini, pe cand ei insi*i se bucurau de o si-tuatie mai inalta : in Tara-Romaneasza numelefor e mosneni, urma§i ai intemeietorului satului,§i for li corespund In Moldova rcizei sii (de la raza,in intelesul francesului, rayon ; ct. de la ogradaograd4, de la cuvintul slavon pentru «loc»: me-gte§i). Dar In aceste bune vremuri de o armonicaviata laolalta, in care clasele nu se priviau cu du*-manie, In care Cara era tare prin unitatea ei, de lacel mai de jos taran pana la cel mai Inalt, inco-ronatul Domn al taranilor , chiar §i strainii 1§iaveau libertatea datatuare de curaj.

lobagi, oameni neliberi, erau numai Tatarii Dom-

113

nului, cari la danii erau daruiti odata cu pa-mantul; apoi, poate, taranii ruteni si roman' dintinutul Sepenicului si al Pocutiei, reluat de la Po-loni, si In sfarsit toti fugarii din tari straine.Astfel se jaluiesc Secuii, in 1493, ea, daca pribe-gesc In Moldova sau Tara-Romaneasca, trebuiesa se dea ca iobagi Domnului de acolo 1. Maitarziu, astfel de straini fara patrie erau luati ca«tigani ai Domnului, si intrau in mole impreunacu toti urmasii for 2. Dar, in acesta vreme, nicitiganii pomeniti in hrisoave nu erau propriu-zisrobi de casa, pentru Ca nu puteau fi vanduti in-dividual, ci numai cu intregul salac §i pentru caerau Intrebuintati mai putin in gospodaria casei,ci mai mult la munca de camp ca si iobagit3.

In Tara-Romaneasca, din potriva, boierii erau nu-merosi, traiau mai mult Ia mosiile for si ca situ-atie erau prea aproape de taran ; autoritatea dom-neasca li era prea departe, si starea clasei mun-eitoresti era simtitor mai rea decat in Moldova,si aceasta inferioritate a principatului mai vechiuse mai arata Inca si In alte cateva privinti.

Tara- Romaneasca nu avea Inca o capitala sta-tornica. Argesul fu intrebuintat, ce-i drept, dintimpul lui Mircea si Mihail, fiul lui Mircea, sichiar de Dan al II-lea si Vlad Dracul ca resedinta,dar cel din urma coborl mai jos pana la Targo4viste, si urmasul lui, Vladislav-Dan, da acte tot

Se Woywodis dictorum regnorum in iobbagionem dederunt ; Hurmu-zaki, 11', p. 345.

1 lorga, Documente relative la familia Callimachi, I, pp. 247-8.3 Hasdeu, Arch. ist., I, p..121. Cercetarile Iui C. Giurescu, foarte amAnun-

site si patrunz6toare, inchegate intr'un puternic sistem, dar ale caror conclusiinu le putem adrnite, slut cuprinse in memoriile sale despre Rumani" IaAcademia Romind si in cartea sa postuma despie boieri. Opinii de di-letarfsm indraznet se dau si in cartea lui G. Panu si in aceia a d-luiR. Rosetti despre situalia claselor muncitoare la noi. Cf. brosura meaConstateiri istorice cu privire la viata agrarei a Rominilor, Bucuresti1908 (din Studii si documente").

I

11.4

din acest oras. Prietenii Turcilor, cari urmaradupa el la tron, venira la Bucuresti, cetatea depe Dambovita", unde se gasiau aproape supt ocro-tirea puternicii cetali Giurgiu. Insemnatatea ve-chilor jadete, ca cercuri de impartire ale tarii, dis-paruse si un alt inteles nou nu capatara : in do-cumentele de intarire ale Domnilor positia satelorse determina numai dupa apele ce curg prin apro-piere. Tinutul de peste Olt, din potriva, tot maitrecea Inca drept o unitate ce se sprijinia pe unalt trecut, si Domnii scriu «boierilor olteni» maimult povatuind decat poruncind 1. Dupa ce la in-ceputul veacului al XVI-lea cetatea Severinuluicazuse in manile Turcilor, in Craiova sedea unBan, care avea ca si Domnul cea mai innaltajurisdictie si de fapt punea sa i se poarte inainteinsignii domnesti si un steag propriu, grapa 2. Au-tolitatea centrala bisericeasca ducea o viata sa-racacioasa In imprejurari intunecoase, asa incatnici macar o singura veche si neindoielnica insem-nare nu ni-a ramas de la Mitropolitii Tarii-Roma-nesti 3. Chestia episcopilor sufragani Inca tot nuera lamurita. Antim, numit .episcop at unei part'a Ungrovlahiei», mai tarziu .al partii din spreSeverin», n'avu curajul sa vie de fapt din Cons-tantinopol in diocesa sa, si, cand muri, nu i sedete niciun urmas4 : abia supt cel de-al pa-trulea Radu-Voda, la inceputul veacului al XVI-lea,veni in Cara un prelat strain, grec, si abia acumse luara masuri pentru a organisa Biserica mun-

' Bogdan, Documente si Regeste, p. 58 ; Relatii cu Brasovul, p. 88.2 Cronica lui Constantin Cdpitanul, editia lorga, p. 165.2 V. lorga, Istoria Bisericii, 1.4 Miklosich-Mtiller, 1, 11, passim. Ceva nou asupra M1tropolitilor mun-

teni in Bogdan, Doc. si regeste, p. 306 §i urm., in Intemeierea Mi-tropoliilor de N. Dobrescu si in recentul studio al d-lui C. Maiinescu,in Analele Academiei Romine pe 1924. Cf. Revista istorica pe acelasian, pp. 148-51.

115

teana. Afara de ctitoriile lui Nicodim se Inteme-iara numai doua manastiri Insemnate, amandouala ses, Snagovul si Tanganul, dar din care, la dreptulvorbind, niciuna nu se poate asamana cu cladirilecontimporane din Moldova'. Din aceste manastiri,vechi si noi, n'a pornit nicio miscare culturala desama: scrieri slavone caligrafice de origine mun-teneasca sunt necunoscute si, cand compilatorulveacului al XVII-lea cauta material pentru istoriamai veche a principatului, el nu gasi decat, Incateva manastiri mai vechi, abia niste saracacioaseInsemnari, cu care nu se putea Incepe mai nimic.

Cu totul altfel stau lucrurile In Moldova. Dom-nii erau aici credinciosi obiceiului, pe care-1pastrara pana mai tarziu, sa cutreiere odata pe antoata Cara, sa mearga de la o manastire la alta,$i chiar sa poposeasca pe cateva zile In orasele marisi mici, in podgoriile domnesti, ca la Cotnari siHusi. Dar capitala statornica a principatului ra-mase din vremuri vechi pana dupa 1550 Suceava,unde se cladi o puternica cetate2. Tara era im-partita In finuturi, judete, care la sfarsitul veaculuial XVI-lea, supt Petru erau In numarde douazeci si doua3. In fiecare capitala de judetputerea domneasca era represintata prin vatasi,cari se bucurau de scutirea de dari4, si In anu-mite casuri printr'un boier de rang mai Malt. Deel mai Iineau si locuri libere pentru refugiu, s/o-

I Cronica oficiala' a Tarii-Romanesti in Magazinul istoric, IV, p.234 ; despre Snagov o brosura a arhitectului G. Mandrea, Bucuresti, 1900,cu ilustratii.

V. asupra sApAturilor intreprinse acolo de Romstorfer, Jahrbuch desBukowinerLandesmuseums, scrierea sa de total, tradusA si complectatA ded. Al. Lapedatu (Bucuresti 1910), si o expunere cuprinzatoare a resulta-telor, de acelasi. Lui Romstorfer ii datorim o bunk lucrare ilustratAasupra cetatii Neamtului.

3 Hurmuzaki, XI, p. 219-220, no. CCCLII.4 Ibid.

..hiopul,

1

si

116

bozii §i ocoale, unde orasenii Isi pasteau vitele,adunau lemnele asezau

Biserica era trainic organisata din timpul 1111

Alexandru-cel-Batran. In frunte sta mitropolitulSucevei si supt el episcopul din .Cetatea de jos.,Romanul'. La aceste doua episcopate Stefan mai.adaoga, Inca inainte de a fi relnoit, In anii 1479pana la 1480, vechea biserica a manastirii dinRadauti si Inainte de a fi pus sa se acopere cupietre not mormintele stramosilor sai2, untreilea episco?at, cel din Radauti: In 1463 el nufiinta Inca, pe cand in 1472 este acum pomenit 3,iar In 1480 acelasi episcop loanichie e numit chiarIn mai sus pornenitele inscriptii funerare4. Astfelorganisata Biserica moldOveneasca nu mai atarnade Patriarhul constantinopolitan, care In 1439 sub-scrisese la Florenta unirea stricatoare de sufletecu Apusul, cu toate ca Mitropolitul Moldovei Da-mian si protopopul sau Constantin fusesera defats la acel act 5. Un anume Teoctist luase la1451 mostenirea .schismaticului, Damian, si acestTeoctist isi primise poate puterea spirituala de laPatriarhul de Ohrida, ramas drept-credincios, descrisoarea prin care Stefan Insu0 cere aceastafavoare trebuie socotita ca un falsificat6. Lana.

V. Studii si doc., V, p. 386, no. 1.2 Melchisedek. in Analele Acad. Romane, III, p. 267 -270; D. Dan, Ra

t/anti; Kosak, 1. c.8 Wickenhauser, Putna, p. 159.

Cf. Studii si doc., V, p. 386, no. 1. Cf. Uricariul, XVIII, p. 58 si urm..Mai inainte, din zilele lui Alexandru-cel-Bun, sedea aid numai un egumeafoarte bogat, care veghia asupra vechilor morminte domnesti.

5 lorga, Notes et extraits, II, p. 10 si nota 1 ; cf. Hurmuzaki, I', laanul 1435, negocierile Papei cu Mitropolitul Grigore. Asupra conciliului sibrosura francesd a lui C. Auner, 1910.

6 Traducerea pe romaneste a unei corespondente care a fost copiatais manastirea Ralo de Grigorovici, in Magazinul istoric, I, pp. 277-278;originalul in Glasnicul sirbesc, VII, p. 177. Cf. Bogdan, Vechile cronici,p. 251, no. 14 ; Jiredek, in Byzantinische Zeitschrift, 1904, p. 200.

Isi

§i

1

117

Mitropolitul Teoctist i episcopul de Roman, Ta-rasie, apar Intt'un hrisov de danie din 1463 Inca*i cei patru .popi,, cars stateau in fruntea ma-rilor ob§ti calugare0 din Moldova: Teodor dinBistcita, care ca stares al celei di'ntaiu manastirimoldovenegi precede ca rang pe ceilalti, loasaf,din Neamt, Anastasie din Moldovita §i Stahiedin mai noul laca dumnezeesc de la Pobrata. Inanul 1466 Stefan incepu, supt pioasa Inraurire amarelui Mitropolit Teoctist, cladirea unei multmai frumoase manastiri, in amintirea unei mariizbanzi a politicei sale. Patna, in Bucovina deazi, fu tarnosita solemn Inca In 1469, la care faptaluara parte peste §asezeci de membri ai cleruluimoldovean. loasaf din Neamt primi conducerea.acestei mari a§ezari de rugaciune §i supt dansulun calugar necunoscut, folosindu-se de vechile In-semnari de la Bistrita, asupra lui Alexandru-Olechno (cel tanar) §i a familiei lui, Incepu Incorecta limba sloveneasca o cronica a tarsi mol-doveneW, in care, ca un contimporan ce este, neinformeaza i despre intamplarile norocoase §i ne-norocite din timpul lui Stefan. La Neamt §i in altemanastiri, manile dibace ale Invatatilor frati cudar artistic scriu neintrecutele manuscripte sla-vone cu frumoase chipuri de sfinti ' In star*it Inorice loc mai Insemnat se ridicara biserici *i ma-nastiri de mana meVerilor apuseni, probabil i

ruso-poloni, i prin aceste semne de multamire,care se Inaltau spre cer pentru biruinta totdeaunadaruita, I*i capata Moldova cele mai frumoasevechi cladiri arhitectonice ale sale 2.

II. Istoria politica a lui Stefan, in ce prive§te

I Cf. lorga, Istoria literaturii romine in secolul at XVIII-lea,11, p.531 Si urm.; Istoria literaturii religioase panel la 1683, i9,14.

2 N. lorga i G. Bali, L'art romain ancien, Paris, 1922.

118 -

tam insasi, lai gaseste lamurirea in cele precedente.

Oricum, o mare primejdie exista la inceputpentru Moldova lui Stefan. Ungaria trai subLadislau Postumitl numai pentru luptele sale laun-trice ; mult-inzestratul sau urmas, Matias, fiulbatranului Hunyadi, avea de deslegat in primulrand alte chestiuni, in lupta cu Imparatul german,doritor de titluri. Chiar Tara-Romaneasca, asa deascultatoare mai inainte, scutura jugul unei su-zeranitati nefolositoare; Vlad cel nou, care jurasecredinta Ungariei, indata dupa moartea ocrotito-rului sau Hunyadi, incepu acum sa nelinisteascape vecinii ardeleni, unde se adapostia din poruncaregelui o rudd a sa, poate fratele ucisului Voe-vod Vladislav-Dan, si de unde se ivi impotriva-ica pretendent un fost calugar cu numele de Vlad.Dupa suirea pe tron a lui Matias, salbateculDomn muntean isi permise groaznice crime fatsde Brasoveni : tinutul for fa pustiit, negustorii sitrimisii for trasi In teapa, fara ca el sa fi pututpune mana pe rivalul sau Dan. Matias trimise inprimavara lui 1460 pe acel fiu de Domn cu multiboieri, ca sa alunge pe etiranD ; totusi Vlad in-vinse si puse sa ucida pe dusmanul sau cu ceamai mare solemnitate, dupa metoda sa favorita.Tinutul Amlasului fu pustiit si pe Tanga acestea isiasigura printr'un tratat cu Turcii ajutorul acestora.

Polonia nu facu nicio incercare sa readuca pePetru Aron, si atacurile lui Stefan in provinciilemegiese ale regatului ramasera fara raspuns. Lao !noire a juramantului de vasalitate nu era,pentru moment, de gandit, si astfel, fara de maxijertfe, Moldova ajunse iarasi neatarnata. In sfarsitla 4 Aprilie 1459 Stefan incheie in lagarul saude la Nistru un tratat cu ofiterii de la hotar, prin

11.9

care renunta la recucerirea momentana a Hoti-nului, ocupat de Poloni, si fagaduia omagiul sauIn casul cand regele ar veni in Rusia; in schimbi se promitea ca Petru Aron nu se va mai apropiade patria lui de odinioara ' Pe partisanii aces-tuia din urma ii iertase, si astfel aproape totiboierii lath se gasiau de partea noului si tana-rului Domn 2.

In acelasi tratat Stefan vorbeste de un amenin-tator razboiu intre Poloni si .pagani., supt cariprobabil se inteleg Tatarii. Peste tot insa in Eu-ropa se pregatiau pentru o mare expeditie derecucerire impotriva Turcilor, pentru o razbunare azilei de la Varna, si anume supt conducerea unuiPapa care statuse in prietenoase relatii cu loanHunyadi si care, ca humanist, vedea in stapa-nirea barbara asupra pamantului clasic al Eladeio rusine pentru timpul sau. Pe cand Piu al II-leapregatia marta sa flota cruciatael insusi muri infata operei sale, putin timp inainte de pornireadin Ancona, se trezi si in inimile Domnilor dela Dunare iarasi iubirea pentru Crestinatatea ca-reia si ei ii apartineau. Vlad chinuia acum pentrudistractia sa zilnica prin tragerea In teapa, inlocul Sasilor sau a Romanilor ardeleni, mai bu-curos pe Turci. Dupa ce se impacase cu Matiassi fagaduise solemn sa iea de sotie o catolica un-guroaica, Turcii dunareni voira sa-I ademeneascaprin vorbe dulci, ca sa puna mana pe el. El veni,ce-i drept, pentru propusa regulare de granita si

cu el, de forma, tributul cerut pe trei anisi pe langa aceasta cincizeci de baeti si cincizecide cai, dar de fapt era incunjurat de o mica oaste,

1 Hurmuzaki. 112, pp. 126-127.Ibid., p. 132. Cf. pp. 683-585 si p. 75. no. 94; pp. 67-68. Mai pe

larg in lorga, Istoria lui .Stefan -cel-Mare, Bucure§ti 1904.

athase

120

care lua la fuga pe begul de Nicopol sl ocupaprinteun atac fara veste Giurgiul.

Urma un intreg sir de mice navaliri, si resul-tatul fu ca in iarna anului 1462 din toate ceta-tulle turcesti de pe malul Dunarii nu ramase nears decAt Vidinul. Ba chiar, fugarind pe un anumeMehmed-Pala, el ar fi patruns ark de antic inTara Turceasca, !neat chiar locuitorii marelor orasede resedinta ale Sultanului, care atunci, se gasiain Moreia, se ingrijira de siguranta for si o luarala fuga 1.

0 mare expeditie personals o pregati Moham-med al II-lea pentru anul 1462 impotriva rebelului,

daca tinem sama de marimea numarului trans-mis la care se rid'ca armata adunata de Sultan,capatam impresia ea el n'ar fi urmarit numai ob-tinerea unei schimbari de Domn, ci sa puns sta-panire trainica pe tara, cum se facuse mai naintecu Serbia, Bulgaria §i curand dupa aceia cu Bos-nia. Aceasta era de altfel politica obisnuita a cu-ceritorului Constantinopolului, Si de aceia de dataaceasta el nu aducea in suita sa niciun neinsem-nat si plecat pretendent, can ar fi facut-o fara indoiala in celalt cas.

Totusi primele incercari ale armatei Sultanului,care nunlara peste o suta de mii de soldati Silucratori, nu furs insotite de biruinta. Turcii pu-tura, ce-i drept, trece linistiti Dunarea la Nicopol :niciu corabie romaneasca nu intampina puternicelegalere eimparatesti., si drumul spre Targovistesta deschis. Dar cand ici, cand colo, in noptileintunecoase, pe la stramtorile greu de trecut, pela apele ce iesisera din matca, in scurt: peste tot

Cronica venetianA, in lorga, Acte si fragm.,111 1, p. 12-14 ; scrisoarealui Vlad insqi in Bogdan, Vlad Tepef, pp. 78-82, §i povestirea precisaa Bizantinului Chalkokondylas.

pi,

121

unde numarul luptatorilor i§i pierde insemnatatea§i biruinta surade celui curagios §i cunoscator allocului, neobositul Vlad aparea cu cetele lui decalari, spaimantand, macelarind ,§i retragandu-seca fulgerul. Groaznica priveli§te a musulmanilortrai abia de curand In feapa se infati§a falni-cului cuceritor §i de sigur ca nu-§i gre§i efectul.in sfar§it Turcii nu gasira In Tara pe care apara-torii insa§i o pustiisera cu totul, nicio hrana, §ica de obiceiu ciuma izbucni In naprasnica gloatacare suferia de foame. Spre norocul lui Mohammedaparu Radu, fratele mai tanar al lui Vlad, odini-oara o renumita frumuseta barbateasca a hare-rnului imparatesc, §i-i fagadui sa slujeasca punc-tual §i ca supunere imparatului, el §i cu partisaniilui, numai daca ar capata mijloacele ca sa sepoata sustinea ca Domn. Cererea fu primita cu ceamai mare milostivire, §i puterea turceasca se re-trase pana la Dunare fara sa fi intins de faptgranitile Statului.

Vlad se straduise Inca din vreme dupa ajutorunguresc, §i Matia§ socotia sa faca doua lucruricu o singura lovitura: in primul rand void sascape Tara-Romaneasca de o ocupatie turceasca§i apoi sa puna in Moldova, In locul mandruluiStefan, care uitase sa-i faca omagiu, care serazboia cu Vlad, acum credincios, pentru vechile,,granite basarabene" din vremea lui Alexandru§i care In 1461 onorase Cara Secuilor cu o expe-ditie de prada 1, pe Petru Aron, care dupa tra-tatul din 1459 se oplo§ise in Ungaria. Dar panaas sosirea lui se petrecura lucruri insemnate. Flotaturceasca se duse la Chilia, pentru a lua in sta-panire cetatea §i odata cu aceasta gurile Dunarii.

1 Cronica moldoveneasca.

122

Unguri cu tunuri bune paziau cetatea, dar Dom-nul Moldovei nu uitase drepturile istorice ale ta-riff sale asupra Chiliei §i cu drept cuvant vedeain acela§i timp in stapanirea acestui punct o ne-cesitate geografica pentru Statul sau. De aceiaalerga el spre teatrul razboiului, pentru ca even-tual sa c4tige prada pentru dansul. Pe cand stasupt arme fats de vecinul sau §i cauta sa-§i Intindahotarul de Miazazi in dauna acestuia, Stefan adu-sese in sfar§it, la 2 Martie, §i regelui polon demutt fagaduitul omagiu 1, dar fara sa-i cedezevre-un tinut oarecare. In lunie se afla acum suptzidurile Chiliei, dar i Vlad alerga din parte-i, Inpersoana, pentru apararea insemnatului port. Ina-inte de sosirea lui, Stefan fu ranit la picior §ise retrase ; Turcii, Inpintati de neizbanda dinTara-Romaneasca, o pornira in spre Rasarit. lz-bavit In sfaiIit de ace§ti dumani, energicul §i totatat de crudul Tepee, cavaler cretin, se In-toarse Impotriva fratelui nevrednic. Acest slaba.-nog desfranat avea de partea lui pe cei mai multiboieri, carora li placea tocmai un astfel de Domn,§i pentru ca el pusese mana pe locul for de ada-post, poate in manastirea Snagovuitii, pe familiileoVenilor. Chiar supu0 nemultamiti trecura de ne-voie din mijlocul tovaraOlor Jul Vlad supt scep-trul pe jumatate feminin al aceluia. Biruitorul dela Chilia insa fugi furios §i arzand de razbunarein Ardeal, unde mai nainte pricinuise atatea ne-norociri.

Aceasta se petrecea In August, iar in Septem-brie regele Matia se *i gasia la Turda. El tri-mise supt comanda lui Giskra o a vangarda, caretrebuia sa patrunda impreuna cu Vlad In Tara-

' Hurmuzaki, 112, pp. 694-695, no. 521 ; pp. 696-697. no. 522 ; pp. 698-699, no 523.

123

Romaneasca. Acesta, bucuros si vesel, urzind totodata dracesti planuri de razbunare, veni pana lapasul Rucarului si, pentru ca sa impace si pe Sultancu intentiile sale, trimise pe aici o scrisoare luiMohammed, cu fagaduieli fabuloase ; chiar si Ar-dealul i 1-ar pune la Indemana, data i s'ar iertagreselile fata de imparat ! Astfel de oferte min-cinoase erau pe vremea aceia ceva zilnic; chiarsi Alexandru insusi, ocrotitul Turcilor, juraseUngurilor ura neimpacata impotriva paganilor.Oricum, o astfel de scrisoare nu trebuia sa ajungasupt ochii regelui unguresc, dar poste prin silin-tile lui Radu sau ale Sasilor, atat de antic jigniti,tocmai aceasta se intampla. Momentan expeditiase Intrerupse, si Vlad, in loc de a urca tronul Ta-rii-Romane0, intra Intr'o inchisoare ungureasca,in care, chinuind animale nevinovate, petrecu maimult de zece din cei mai frumosi ani ai vietii sale 1.

Urmara acum cativa ani, in cari Turcii I§i de-savarsira cuceririle in Bosnia si Albania si da-dura Statului for o granita puternica In spre Apus ;acesta si fusese totdeauna marele vis al ambi-tiosului Sultan Mohammed, sa patrunda prin Italiace-i sta In fata pana in inima Crestinatatii ! AIdoilea Hunyadi, caruia Coroana ungureasca nu-icompensa toate virtu file tatalui, cauta, ce-i drept,sa alunge pe guvernatorii turcesti din Bosnia si

Scrisoarea in Conzmentaria Pit II (editia din 1614), pp. 296-297. Cf.apoi gtirile venetiene in Acta extera ale Academiei ungureVi. Critica inChiliasi Cetatea-Albti, pp. 121-130 ; Studii si documente, III, pp. XXX-XXXII. Pentru cariera lui Vlad inainte de 1462 vezi lorga, articolul : Lucrurinow)" despre Vlad Tepe.s, in Cony. Literare" din 1900. In intregime, asupralui cartea lui I. Bogdan, Vlad Tepe.s si naratiunite germane firusefti asupra lui (Bucure0 1896 , cu diferite versiuni ale legendei luiTepe, redactate in nemtqte rnsete cu portretele lui Tepq. Acumcitva timp a fost publicata pe cheltuiala Acad. Rom. in facsimile broprapopularA Von dem Dracole Wayda, dem grossen Tyrannen, gedrucktzu Augspurg durch Mattheum Francken". Cf. mai sus.

Tepes,

si si

si

124

Intreprinse In acest scop In anii 1463 si 1464 douaexpeditii acolo In Bosnia : cele doua Banate bosniaceIntemeiate in acest prilej, atunci, nu avura bineinteles o Indelunga existenta si nou-numitul regeal B )sniei, Nicolae Ujlaky, un batran tovaras albatranului Hunyadi, nu domni de fapt niciodata.

i In 1465 regele unguresc veni in partile de Miaza-zi ale Statului sau, iar In Novembre era la Sava '.In acelasi timp it preocupau Insa si incurcaturiboeme si austriace : si pe langa aceasta mai eravorba si de o motenire a trecutului, la care nu-i

enia asa de usor sa renunte.Stefan star sa se foloseasca de aceste impre-

jurari. Frumosul Radu era o personalitate ridicula;el Isi datora existenta aproape numai favoareiocrotitorului sau si, fiindca aceasta nu-i putea ajuta,pierdu In urma unui atac pregatit cu dibacie Chilia,unde in lanuarie 1465 parcalabii moldoveni Isi.exercitau iarasi slujba for 2.

Matias raspunse abia In 1467, si fu nevoie Incade o provocare a Domnului moldovean pentru ahotari pe rege la un atac impotriva Moldovei. Prinpolitica sa de marl aspiratii, Hunyadi ajunsese unaspru apasator al supusilor sai, cari trebuiau sa-iplateasca dari grele, fara sa tie unde se duceaubanii lor. Cu aceste stoarceri de bani era nemul-Omit mai ales Ardealul, unde guverna ca Voevodun German din Austria, comitele Johann de Posing§1 de Sankt Georg. Comitele sas Roth Indemaa peVoevod sa se proclame rege si Stefan; care aflade aceasta, fagadui bucuros ajutorul sau. Ostilese si adunasera cand Matias, insotit de o puter-nica armata, alerga incoace, pentru a Ina busi ras-coala. El izbuti lesne, sl s'ange curse numai supt

1 Gelcich, p. 624.2 Chilia fi Cetatea-Albii, p. 129.

125

securea calaului. Johann, care gustase numai ca-teva saptamani crnstea regala, se lass lini§tit safie despolat de Voevodat §i nimeni nu ridica glasulca sa reclame impotriva omorurilor rapede savar-site. Acum, dupa ce totul intra iar in faga§ul obi§-nuit, Matia§ porni din Bra§ov spre pasurile ce duespre Moldova, cu toate ca din pricina rapedeluisfar§it al rascoalei, nu se alipise de rapt Inca niciooaste moldoveneasca de ajutor la rasvrat.tii dinArdeal. Matia§ era obi§nuit cu campanii de iarna,§i de aceia nu se urni din loc inainte de juma-tatea lui No vembre. El gasi drumurile inchise cucopaci taiati. §i puse sa i le deschida in grabade la Trotu§ merse spre caul Siretului, urma cursullui pana la Roman §i dadu prada flacarilor inta-riturile de lemn ale acestui ora§ ; apoi de-a lungulapei Moldovei, mandrul biruitor ajunse in sfar§itin Decembre la Baia. Stefan, cum se asigura dinpartea Ungurilor, facuse propuneri de pace, sufe-rise insa un refus §i gasi atunci un mijloc maibun sa scape de du§man. In puterea nog' miide tarani patrunsera in Baia §i la lumina micilorcase de lemn ce ardeau se desfa§ura o lupta In-daratnica: dupa astfel de lupte fiecare din part'poate sa se laude cu biruinta. Un lucru e insasigur, Ca Matia§ renunta la intentia de a inaintapana la Suceava, ca parasi cu o graba care sa-mana a fuga primejdiosul pamant at Moldovei §ica a purtat patru ani de zile In spateein spinadorsi2. fierul dureros at unei sageti evalahe. caamintire a biruintii sau a infrangeril dela Baia 1.Voevodul Moldovei nu facu niciun jurainant decredinta, nici nu se sfii macar sa jigneasca dinnou pe rege printr'o navalire in Ardeal §i nu-§i

Bonfinius. Cf. Dlugosz i Cronica Moldoveneascd. V. Gh. I. Bra-tianu, In Revista Istorica", VI, p. 216 si urm., si P. P. Panaitescu, ibid.,VIII, p. 47 si urm.

;

126

gasi asImpar [Yana ce nu avu in mani pe PetruAron, pentru ca sa-i rateze capul cel slab §i am-bitios. Pen tru multi ani departatul Apus tintui lua-tea aminte a regelui unguresc ; el se lupta acolocu principele polon Vladislav pentru moVenirearegelui husit al Boemiei. Abia in 1475 el fu slobod,de altfel la timpul potrivit, pentru ca sa se poataaTesteca In incurcaturile Rasaritului

intre acestea Stefan, cu toate cio:nirile onsionalece avu cu Tatarii, cari cercetau regulat regiunilecre tine din apropierea tor, Indreptase §i spre Tara-Rornaleasca ; cel putin in tratate el introdusese demutt, ca mijloc de scusa, pe Tanga boala intampla-toare, navatirea Tatarilor.

Aici era de nevoie sa c4tige mai intaiu o gra-nip tare Si statornica, sa inainteze la Rasarit §ila Apus pana la linia Siretiului de jos, sa cuce-reasca §i cuprinsul judetului Putna, care apartinuseVoevodului Moldovei Inca din zilele lui Alexandru-cel-Mare 2, §i sa arda §i sa rada din temelie toatecetatile §i porturile din apropiere, Craciuna de lamunte ca gi Braila.

in al doilea rand trebuia pus in cetatea de peDambovita, in locul guvernatorului cretin autonomal imparatului turcesc, un prieten, un bun §i viteazcretin. Dar §i aceasta era cea mai mare neno-rocire pentru puternica desvoltare a energicului,dar nenorocitului popor romanescacest principenu putea fi nici fiu, nici ruda §i niciun dregatoral celui din Moldova §i cu atat mai putin ar fiputut Domnul moldovean insu§i sa iea Cara pesama lui ; cad un stravechiu obiceiu de nedesra-

Cf. Chilia Cetatea -Alba, pp. 130-131, 270-273 si partea cores-punzatoare din Istoria lui Stefan -cel -Mare.

2 V. Generatul Rosetti, in Revista istorica, X, p. 186 0 urm.

§i

pi

127 -

dacinat, sfantul obiceiu at pamantului, cerea canumai membri ai vechii dinastii, numai scoboratoriai celui d'intaiu Voevod sa poata avea in manalor puterea, §i din neamul lui Mircea numai unsingur barbat avea chemarea sa domneasca. §i acestsingur barbat, cazut aproape in nebunie, sta ininchisoare la Buda si tragea in teapa soared, pecand Stefan trebuia sa se slujeasca de tot felul deoameni nevreclnici, epigoni pe atat de necredin-cio§1, pe cat de netrebnici, de frico0 §i de stricati.

Inca. in 1469 era votta despre un razboiu imi-nent intre Moldoveanul care nazuia sa. se inalte§i intre slabanogul Muntean, a carui neputinlaademenia la cuceriri. AceSta asmutise pe Tatariimpotriva lui Stefan; dar ei fura sfaramati in Au-.gust la Lipnic, in Basarabia de astazi, iar aparitiacorabiilor turcqti pe Dunare nu avu niclun succesfata de Stefan. Du§maniiie mai intarziard catevaluni din pricini necunoscute, abia In iarnaanului urmator, in Februar 1470, Braila fu nimi-cita de Stefan printr'un atac neWeptat. Aceastaera o grea to vitura pentru Radu, care inainta panala Buzau, pentru a da piept cu dumanul, dar nuajunse nici =car la lupta. Turcii se pregatiauatunci de un atac asupra insulei Negroponte, iarpaguba ocrotitului lor, care-i lovia pe ei destulde greu, o lasara nerasbunata. Yn acei4 vremeisbucnise lungul greul razboiu dintre OsmanlaiSi rivalii lor asiatici, Tatarii puternicului §i ener-gicului Uzun.Hasan, §i in 1473, dupa o Intalnirenorocoasa la Sod (7 Mart), Stefan alunga pe Radu,care navalise in Moldova, iar pe boierii lui puse sa-iucida. Fugarul se indrepta catre begii dela Du-nare, dar probabil ca All-beg, cel temut de cre§-tini, sau fratele sau Schender ei erau fiii luiMihaloglu nu se aflau in re§edinta lor. Birui-

si

si

si

128

torul nu-§i putu duce insa la capat opera, caciRadu se intoarse, intari cetatea Craciuna §i Mol-doveanul ceru mijlocirea Le Olor pentru lamurireasituatiei.

Apriga supraveghere reciproca a celor doi ve-cini tinu in tot cursul anului 1472. Radu se in-formeaza cu teama de Stefan, cerceteaza rela-tiile lui cu Secuii, cari, pentru a-i preveni expe-ditiile de pustiire, ii platiau dijma §i dadeau a-jutoare militare. Tinutul Putnei se gasia acum, ca

supt Alexandru-cel-Batran, in stapanirea asi-gurata a Moldovenilor, and de la Milcov, adecadela granita munteana, incepu a treia expeditieImpotriva Tarii Romane§ti. Aceasta se petrecu intoamna lui 1473, cand dupa o biruinta asupra luiUzun Turcomanul, Mohammed al II-lea ostenit seintorcea In capitala sa imparateasca din Europa.Zece zile de la plecare, avu loc lupta de la Cursul-Apei (Ramnicul-Sarat), Si ea insemna o biruinta alui Stefan; cinci zile mai tArziu, acesta intalni iarpe Invins la §anturile cetatii Dambovita. Radufugi, lasand in urma prada dumanului tamilia §icomorile sale §i in tanara domnita Voichita-Mariacuceritorul afla mai tarziu pe viitoarea sa, atreia sotie. Un anume Laiota, care luase numeledomnesc de Basarabel avea §i un fiu, care erabotezat Basarab si pe amandoi, pe .senior.§i pe .iunior., cum I§i spuneau §i cum erau nu-miti 1, li intalnim cu cativa ani mai nainte In Ar-

1 Star si mlad, senior .5i iunior. Intr'un hrisov al lui Basarab-cel-Ta.-nal-, care fu dat pe cand cel Batrin mai traia inca, cel d'intdiu vorbetedespre Japosatul" sau tata. Acesta ar fi un temeiu ca sa admitem oalta legatura de rudenie intre cei doi Basarabi. Dar hrisovul s'a pastratnumai intr'o traducere mai tarzie, aka ca nu se poate trage din el oconclusie signra. V. Cony. Lit., 1903, 1 Maiu. De altfel Basarab cel Ta-nar se numWe pe dansul fiul lui Basarab, un alt Domn cu acest numedecat pretendentul nu se gasete in acea vrerne. V. lorga, Istoria luiStefan, pp. 327-329, si Motogna, in Revista Istoried, X, p. 123.

i

gi

gi

pi

129

deal, la Sighipara, fu pus ca Domn ; iii trageadrepturile dela tatal sau Dan al II-lea, caruia nu-isamana insa de loc. Indata dupa aceia azapii Mi-haloglilor de la Dunare, ducand cu ei pe Radu,patrunsera pans, adanc in Moldova. Cu toate acesteaMoldoveanul gasi mijlocul sa rapuna viata dqma-nului sau ; Basarab insa, fara a Intreba pe binefa-catorul sau, i$i cagga favoarea Sultanului §i In-soteVe In 1474 pe Turci in expeditia for din Asia '.

Prin aceasta impacare cu puternicul sau vecinde la Dunare, cu stapanitorul cetatilor de pe tarmulstang al fluviului aceasta era de altfel o nevoiepentru orice mediocritate care ar fi luat in ma-nile sale sceptrul Tarii- Romane0 Basarab sedespartise de Stefan. Acesta nu-i ierta fapta,nu i-o putea ierta, caci, atunci cand in Bucu-re§ti statea un vasal turc, granita paganilorg ina-inta 'Ana la Milcov. 0 armata moldoveneasca trecuiara§i micui rau de hotar, cu toate amenintarilepe care Turcii Inca de mai nainte i le aruncase luiStefan. Domnul Moldovei era, ce-i drept, Inca du*-man regelui Ungariei, dar cu viteazul §i aproapeneatarnatul Vice-Voevod al Ardealului Si cu Se-cuii sta in bune relatii. Pe cand deci Moldoveniipradau cetatea Teleajenului, Ungurii coborara de lamunte, fura, ce-i drept, intaiu batuti, dar invinseraintr'o a doua ciocnire, la 20 Octombre 1474 ; ocro-titul for §i acel a lui Stefan, Basarab-cel-Tanar,obtinu astfel pentru cateva saptamani Domnia a-supra Tarii-Romane0.

0 urgiul era a§a de aproape de capitala tariipe jumatate subjugate, incat atot-puternicul All-beg

I Ramusio, Navigazioni e viaggi, 11, p. 67; Bogdan, Rela(iile cu Bra-fovul, pp. 18-i 9. Pentru toate celelalte Cronica Moldoveneasca. Cf. Chiliafi Cetatea-Albci, p. 132 si urm. ; Studii si Documente, III, p. XXXIVsi urm. 0 destul de Nina' monografie asupra lui Radu-cel-Frumos e aceiaa d-lui Al. Lapedatu din revista Transilvania, anul XXXIII (1902).

9

pi

130

afla in curand prilej sa puie din not). in Scaun peBasarab cel-batran, Domnul recunoscut de Sul-tan, si iarasi azapii jafuira peste granita, pedepsind.

Pe langa acesta un trimes al Sultanului, careacum pusese un sfarsit glorios razboiui asiatic,ceru ca de obiceiu tributul pe anii tre 3uti si Ina-poiarea Chiliei ; el fu insa fireste raspins 1. Stefanramase In Vasluiu si lua acolo toate masurile deaparare.

Mai Intaiu chema la dansul pe boieri si intreagaCara, pentru ca impreuna cu curtenii si hansarii saapere, luptand, neatarnarea tuturor si bucata maimare sau mai mica de pamant moldovenesc a fie-caruia. Secuii celor doua Scaune tributare, Odor-heiul si Ciucul, au fost de asemenea pofti ti ; dacasi lesescul dominus a trimes un corp de ajutorramane nehotarat. Printre Ungurii micii ostiri insaInca nu se afla crudul erou Vlad Dracul, carelicastigase de scurta; vreme libertatea si era setosde sange omenesc.

PA' la lagar total fu parasit si ars din temelie,«fiecare I§I darama propria.i casa., pentru aflamanzi pe dusman. Chiar in toiul iernii celei aspreaparu Soliman-Pap E mucul (Hadam-Soliman) cuo puternica armata, si el Cara cu sine si pe nevolniculBasarab-cel-Batran. Pe cand cete mai mici ase-diara Chilia si Cetatea-Alba, el Insusi inainta 'Anala tabara intarita din sus de Vasluiu, unde Stefansta de mai multe saptamani neclintit. Tinutul pecare ochiul nu-1 putea cuprinde cu multele luidealuri, cu paduri Intunecoase, ape adanci si in-tinse mlastini si pe Tanga acestea vremea o ne-gura deasa domnia si invaluia totulfacea pentru

1 Dlugosz. Cf. actele la Gelcich, in Hurmuzaki, II', si in Monum. vati-cana Hung. historiam illustrantia ; citat in Chilia Cetatea-Alba, p.138 si urm.

§i

- 131 -

niste straini orice orientare cu neputinta. La 10lanuar 1475, in faptul zilei, Moldovenii detera Tur-cilor binete supt forma de nenumarate sageti dinnevazutele si intaritele for locuri de panda. De-prinsi cu frumoasele campii de lupta pe intinselesesuri ale Sudului, dusmanii batura in retragere, sifura de ajuns cateva lovituri zdravene din parteapedestrimii ca sai puna pe fuga. Calarimea isifacu apoi datoria si acoperi tot tinutul pana la.vadul. din Oblucita (Isaccea) cu lesurile vitejilorfii ai einvincibiluluio Sultan. Printr'un strasnic postde patru zile cu pane si apa si prin fagaduintasolemna de a inalta o noun biserica spre lauda luiDumnezeu, hotaratorul luprelor, sarbatorira biru-inta smeritii tarani. Despretuind banii oferiti pentruliberarea numerosilor captivi, Stefan puse sa-i-traga in teapa pe toti, marl si micimare mesterin acest sport era doar qfratele. Vlad 1 dreptpedeapsa ca ei, bogatii, venisera in saraca luiTara'.

Dupa lupta dela Podul lnnalt, Basarab-cel-Ba-tran.se intoarse, pe cat se pare, in Tara-Roma-neasca si incerca sa goneasca dintr'insa pe Turd%Cel putin s'au trimes la Buda doua steaguri(Rennpanyer") Cu o cruce rosie $i «la maner ocruce de argintD («an dem Schafft ain sylbreinKreutz,), smuise de Basarab dela un cfals cres-tin 32. Din Suceava Stefan adresa o scrisoare cir-culara catre toti stapanitorii crestinie cel dintaiu

I Izvoarele principale pentru lupta sunt : Cronica moldoveneascA, Dlu-gosz, povestirile din Acta extera, V, p. 300; Columna lui Traian, VII,pp. 423 -4; si noul material in lorga, Acte ci fragmente, Cf. Chi-lia ,si Cetatea-Alba, pp. 139-140 $i Istoria lui Stefan, p. 153 si urm.

Basarab-cel-Tanar fusese la Stefan ; dar scrisoarea din Bogdan,Doc. si regeste, pp. 86-7 (cf. Relatiile, pp. 133-4), e de la o data maitarzie. V. Istoria lui ,Stefan, p. 187.

8 Jacobi Unresti Chronicon Austriacum, in Colecfia lui Hahn, 1,1824,.p. 527 $i urm., tipArit in lorga, Acte fi fragmente, III".

III'.

132

act de felul acesta care a pornit dela Curtea mol-doveneasca ; el lamuria in putine si energicecuvinte starea de fapt si cerea ajutor. eCand amvazut marea oaste, ain pornit cinstit cu trupul sicu armele noastre si ne-am Impotrivit lor, si cuajutorul lui Dumnezeu cel atotputernic am Invins.cu vartosie pe acest dusman al nostru si al In-tregii crestinatati, si 1-am distrus ; si 1-am calcatIn picioare

Raspunsul Sultanului nu se lasa mult asteptatin aceasta vreme a celei mai marl faime turcesti.0 flota puternica fu pregatita pentru a lua c.1asalt tot ce s'ar mai gasi Inca In mani dusmanepe tarmul Marii Negre si a cuceri In Intregimepentru puterea turceasca acest lac aproape inchis.Mohammed al II-lea, incunjurat de o puternicaoaste, astepta In Adrianopol isprava galeongiilorsai. Numai dupa biruinta lor, voia, el sa purceadain persoana pentru a distruge si ultimele urme alemicilor State crestine nesupuse.

Stefan cauta ajutor la vecinii sai dela Rasaritsi Apus, la prieten si la dusman totdeodata. Re-gelui polon, de la care ceru cativa ostasi apusenipentru siguranta porturilor sale de Miazazi, nu-adusese Inca personal omagiu acesta tocmai deaceia si pregeta si trimise pentru moment Sulta-nului nepasa tor fata de astfel de mljloace numairugaminti si amenintari care nu spuneau nimic-Stapanitorul unguresc, cu totul dimpotriva, pricepuarum ca pentru viitorul Statelor sale ar cantarimai greu o cetate la Dunare decat o intreaga pro-vincie din Apusul departat, in slaba legatura cuUngaria ; el se Intelese cu competitorul polon privitorla mostenirea lui Podiebrad si hotari sa intrebuin-

1 Acte fragmente, 111', pp. 91-2.

;

0

- 133 -

teze totul pentru apararea granite' dusmane ame-nintate de Turci. Dusmanul de odinioara din Mol-dova nu trebuia lasat jertfa razbunarii turcesti,si in locul tradatorului Basarab-cel-Batran, cu caretotusi indata, din motive de oportunitate, se In-cheie pentru moment un tratat cimpotriva Turci-lor., faces sa se puna in Tara-Romaneasca unbun crestin, ca un 4capitaneus. al regelui ungu-resc. Propunerile lui Stefan fura primite rapede,fara multa cumpanire ; la o scrisoare din 12 Iulie,raspunsul soseste la 15 August. Stefan fagaduiseca eva implini tot ce erau datori predecesorii sairegelui unguresc,)un fel discret de a trata chestiasuzeranitatii, si primi in schimbul acestei poli-tete prevenitoare, caci mai mult nu era sa fie,fagaduiala unui ajutor indestulator in ceasul pri-mejdiei. In Tara-Romaneasca trebuie sa domneascade-acum crudul, dar viteazul Viad. Intre Stefansi Vlad sa fie aceleasi hotare ca Intre Alexandrusi Mircea pe vremea Imparatului Sigiqmund ;deci Chilia, pricina razboiului fratricid din 1462,ramAne Moldovei. Apoi, Stefan mai capata ca locde adapost in Ardeal, pentru casul and 1-ar pa-rasi vechiul sau noroc Impotriva paganilor, cetateaCiceu (CsicsO), in partea de Miazanoapte Rasarita tarii, nu departe de leaganul maramurasean alprincipatului Moldovei. mai tarziu i se darui si oa doua cetate : Cetatea-de-Balta (Kiikiillovar), InArdealul apusean, In sfarsit Secuii primira poruncasa vina In ajutorul Statului vecin, de si numai Innumar mic.

&and tratatul acesta se incheie, trecusera acumdoua luni de cAnd Caffa, margaritarul Euxinului,cel mai bogat emporiu de comert al Francilor siin de ob§te al cre§tinilor, zacea in aceste parti cao localitate goala, parasita ; pe puternicele Intari-

134

turi, pe care le Inalta.sera Genovesii, se plimbatoacum lenicerii imparatului Mohammed, autocratulRasaritului. Principatul vecin al Sfintilor Teodori,Cara Mangupului, unde stapaniau, de si pe un micteritoriu, desooti din sange itrparatesc, cu cartStefan era inrudit prin a doua sa sotie, Maria,mai fa ingad it pan in iarna, si atAta vreme semai bucurara Inca de viata si membrii familiei dom-nitoare. La Dunarea-de-jos venira Intaiu catevatrupe bulgaresti, dar fury raspinse de la Chilia.Se mai Incerca si un al doilea atac, si de dataaceasta chiar si impotriva Cetatii-Albe, la intoar-cerea biruitoarei armade, Incarcata de prada. To-tusi dusmanii erau asa de ocupati ca Imparta cfts-tigul §i sa se bucure de cele agonisite, incat nuavura timp sa intreprinda ceva serios, si batranutsi podagrosul cuceritor al Constantinopolului ra-mase in stralucitorul salt lagar, fara sa se miste

Cu acestea insa, primejdiosul joc in care tefartera prins, nu se sfarsise Inca. Ce-i drept, incepuin sfarsit si regele Matias sa se agite: el veni laSabat, pe Dunarea sArbeasca, si puse stapanire peputernica si insemnata cetate, fara ca temututAll-beg sa-sl fi putut dovedi faima razboinica fatade un astfel de protivnic. De aici e trimes tanaruldespot Vuc impreuna cu Inca neimbatrAnitul VladTepes, caruia i se iertasera acum toate pacatele,spre bogatul in mine de argint oral bosniac, Sre-bernica, si Tepes gasi prilej sa arate ca Inca nuuitase sa traga cu propriile sale man' In obisnui-

lzvoarele in Vigna, Codice diplomatico delle colonie tauro-ligurtdurante la Signoria di San-Giorgio, in Atti della societa ligure distoria patria, VI, VII (Genova, 18b8-1873) ; Acta extera ; Makuscev,.Monumenta Slavorum meridionalium (Varsovia 1874); partea a doua inGlasnicul din Belgrad, a II-a serie, XIV-XV ; Teleky, A hunyadyak koramagyarorszagon, Pesta, 1852 -1857; Lewicki, Hurmuzaki, II Acte ftfragmente, Dlugosz, etc.; mai de aproape in Chilia fi Cetatea-Albd, p..140 si urm Cf. Istoria lui $tefan, p. 164.

f35

ta-i teapa prinii, ranitii $i lesurile pa ganilor 1.Pentru noul an, care tocmai Incepea, era prega-tita o mare expeditie in vechiul stil hunyadic, cuosti numeroase i formidabile masirii de razboiu:in prospectul raspandit peste tot at marelui regelaudaros, Romanii ardeleni, cari mai mult cleatoricari alti osteni se disting in luptele impotrivaTurcilor cad au luat parte totdeauna cu tatal re-gelui cu Insasi Maiestatea Sa", erau aratati ca la2.000, apoi moldoveanul ncapitaneus" aparea cu12.000 de calari, 20 000 de pedestri «si tunuri din

Domnul Tarii-Romanesti, Basarab sauTepes, cu 8.000 de calari si 30.000 de pedestri2.

Din toate acestea nu se alese nimic. Numaipribegii sarbi ai regelui, Vuc, Iacicii si cativanobili, batura Inca odata pe All-beg la granita deMiazazi. Matias era retinut de marile sale prega-tiri de casatorie cu principesa neapolitana Bea-tricea, curand dupa aceia izbucni din nou ve-chea vrajmasie cu Imparatul Frederic. impotrivaTurcilor luptase el acum pentru cea din urma oarsin viata sa.

Din partea aceasta deci, Stefan n'avea nimic denadajduit decal Indemnuri goale si exploatareaeventualelor sale succese. Noile asigurari din Po-Ionia erau tot asa de Para valoare, venind delaun rege de talia lui Casimir. Puternicii «Franci.din Apus : Venetia, Florenta Sanctitatea Sa Papadin Roma, catre care ereticul se indreptase, ru-gandu se cu staruinta, erau prea departe gi aveaunevoie de fortele lor pentru ei insii." Dupa intam-plarile dela Nicopole, Varna si Ancona, numai vi-

Lucruri nou'ci despre Vlad Tepef,in Convorbiri Literare, anul 1900,cu o scrisoare latina referitoare la acestea.

Ibid. ; Acte si fragmente, III', pp. 101-102 ; Istoria lui Stefan, p.352, No. 11.

sisi

si

si

- 136 -

satorii mai credeau prin acele parti In putinta unorsuccese mai marl i'mpotriva Turcilor de neinfrant.Astfel venira deci neimpiedecati din spre Rasarit,sfaramand supt copitele cailor lor Cara pustiita siarsa, salbatece cete de Tatari iuti ca fulgerul ;din spre Miazazi sosi insusi batranul Imparat pa-gan cu o. oaste uriasa, pentru a pune capat exis-tentei neatarnate a acestui suparator Stat militarmoldovenesc si pentru a desavarsi in Suceava,ceia ce incepuse cu douazeci de ani inainte la Cons-tantinopol. Tarator sta bietul Basarab la picioareledomnului celor doua continente, si supusii sai des-chisera stapanilor turci drumul spre capitala luiStefan. In sfarsit se apropie si o flota turceasca,pentru a pregati Chiliei si Cetatei- Albe soartaCaffei si a Mangupului.

Dar nici de data aceasta atacul asupra portu-rilor bine intarite nu izbuti ; la Miazanoapte si laMiazazi Tatarii, de si jafuira dupa plac, nu se pu-tura impotrivi eroului moldovean si fugira cu prinsiisi cu prada lor. S'a presupus ca boierii erau acumosteniti de aceste lupte nesfarsite; aceasta se po-triveste poate pentru cativa : ei stiau ca in oastealui Mohammed se gasia un fiu al lui Petru Aron,un tartar si nevinovat pretendent, care fagaduiasupt sceptrul sau Domnie blanda si anarhie noro-coasa. Taranii, ale cator sate arsesera de manaTatarilor, sarmanii tarani cari stateau din prima-vara supt arme si nu aruncasera samanta peogorul nearat, din care trebuia sa Incolteascapanea pentru ei si familiile lor, Pura ingaduitipentru cateva saptamani, si acum parabira si eioastea. Stefan sta singur cu capitanii sai si cur-tenii lefegii ; el nu putu inchide drumul spre re-sedinta sa si trebui sa se retraga dincolo de Siretiu,pana supt zidurile Cetatii Neamtului. In padurile

137

pe pe coasta muntelui, la satul zis apoi Razboieni,pe Valea Alba, facu el ultima incercare pentrurnantui tara; fu insa eslrivit), coplesit adeca de mul-timea dumanilor (26 lulie 1476). El nu fugi sprePolonia, care nu-i trimisese niciun ajutor : muntiipropriei sale tari 11 ascunsera $i-locrotira mai bine.

Ora$e, cetati $i sate tura arse $i distruse, darin felul acesta nu se facea rost de hrana pentrunenumaratii razboinici iafuitori, $i faamei ii urmamoartea foametei : ciuma. Furtuni priincioase Mol-dovenilor sfaramasera $i nimicisera in MareaNeagra galerele cu provisii pe Tanga acesteachiar flota cealalta, care se afla la gurile Dunarii,suferise a$a de mult, That porturile moldovene$tiramasera neatinse. Stefan se intoarse curand Invai, razboiul de harta, pe care se pricepea sa-1duca tot a$a de bine ca $i Vlad Tepe$, fu con-tinuat cu deplin succes supt conducerea sa. Insfar$it Mohammed capata prin informatorul sau,Basarab, vestea, nedorita, ca Stefan Bathory, co-mandantul regal unguresc, se apropia de hotar cuVlad ca sfetnic ajutor : Dunarea a fost trecutaInteun chip putin faimos $i Moldova ramase, cumfusese mai nainte, Statul liber al puternicului Stefan.in cursul aceluia$i an el patLunse impreuna cu o$-tile ardelene in TaraRomAneasca pentru a lnla-tura pe nevrednicul Basarab ; dupa. ocuparea Tar-

BucureVii Lira asediati dupa cateva zilecuceriti tara supusa jura pentru a doua oaracredinta crudului

Cand Basarab se intoarse cu Turcii dunareni,Vlad fu batut ucis in imprejurarl necunoscute

I Izvoarele cuprinse in aceleasi culegeri ca pane aid. Pe langa acestea,cronicile moldovenestI si o povestire italiand in Columna tut Traion, VII,pp. 376 -380; lnscriptia dela Razboieni, in Analele Academiei Romane,VII, pp. 171-172. Cf. Chilia Cetatea-Albci,p. 147 si urm. ; Studiidocumente, III, pp. XXXVI-XXXVII.

Tepe$ 1.

a-pi

gi

pi

pi

gi

goviptii,pi

pi

pi

133

noua. Prietenul Turcilor insa isi pastra tronulnumai pana in 1477, cand fu alungat In Ardeal decatre Stefan, care-§i rasbuna In sfar§it, §i de catreBasarab-cel-Tanar, fiul sail cu acela§i nameTimp de doi ani apoi, ace§ti doi Basarabi, cartsamanau foarte bine, purtara un razboiu de familie,furandu-§i reciproc sotie, bunica si fiica §i incar-candu-se de ocari. Si tanarul Basarab arata in-chinare spre politica tepei, §i de aceia primi caultima binecuvantare din gura respectabilului sauparinte porecla de Tepelus, micul Tepes. In cu-rand Stefan putu suferi tot atat de putin ca §i petata pe acest fia, sprijinit §i el de Turci. Litreanii 1479 si 1482 el puse sa i se asigure granita de laDunare §i de la Mare intaiu prin Intarirea Chilieisi apoi prin a Cetatii-Albe. De aceia Turcii, hra-paretii si razbunatorii achingii ai Mihaloghlor,cari in 1479 trecusera dincoace de raul de hotarin Tara-Romaneasca $i fusesera sprijiniti de cBasa-rab-cel-Tanar, nu intrebuintara drumul prin Mol-dova, ci cautara trecatorile care duceau spre Ardeal,unde Bathory- i zdrobi C.1 totul la Campul Panii(KenyermezO). In anul 1481, Tepelu§, care se bu-cura de mare trecere la sprijinitorii sai si in prin-cipatul sau nu era nelinistit de niciun rival, socotica a venit vremea sa smulga Chilia slabitului Domnal Moldovei: chema intr'ajutor pe Turcii dunarenisi pregati un atac. Lua insa o alta cafe si pustiiMoldova apuseana pana in tinutul Bacaului 2.

Dar n'avu noroc. Pe cand chiar se bucura desuccesul viitor, muri marele Sultan Mohammed silasa doi fii, frati invrajbiti, intre cari se isca acunio lupta apriga pentru stralucita rnostenire a ener-gicului tata. Netrebnicul imitator a lui Tepe§ nu

1 Istoria lui ,Stefan, pp. 188-189.

2 Ibid., p. 196.

139

numai ca fu nevoit sa ramana acasa, dar chiar §iaici primi visita lui Stefan, care-§i avea acum manile libere. Cateva saptamani dupa moartea Sul-tanului, stapAnitorul Moldovei patrunse dintr'o-parte §i Bathory din cealalta in Tara- Romaneascft,iar la 8 lulie 1481 Tepelu§ fu cu desavar§ire ba-tut, cu toate ca-§i alesese o buna positie la hotar,langa Ramnicul-Sarat §i atacase cu o mare incre-dere In sine 1.

Stefan adusese cu sine, ca Domn ccre§tin. alTarii-Romane§ti, pe un oarecare Mircea, pe care-1numia .fiul» sau. Dar acesta nu-0 gasi partizani,§i Viad, calugarul de odinioara, care-i facuse §i luiTepe§ zile amare, fu proclamat Domn de Unguri §i de catre o partida de boieri. El merse laDunare, dobandi din partea fratilor All beg recu-noa§terea §i sprijinul lot, urmari pe Basarab, carefu ucis la Glogova, in cel mai departat colt apu-sean al tarii, de catre boierii olteni, Si, dupa ce qinenorocitul Mircea I§igasi moartea, ramase el Domnpeste toata Cara Ungrovlah!ei. Insu§i vecinul dinMoldova 11 sprijini impotriva lui Basarab, de lacare la 10 Mart 1482 smulse, printr'un atac alfiului sau Alexandru, cetatea de hotar Craciuna,pe Milcov

In sfar§it Stefan avea In puternica sa manatoate cetatile de Miazazi, Inca nu cum se cadeintarite, §i-§i putea socoti stapanirea asigurata,mai ales ca la Turci bantuia razboiul civil. Cuatat mai dureros fu el atins, cand In 1484 Inviri-gatorul Sultan Baiezidal II-lea relua planul de a

Cronica Moldoveneasco, inscripfia bisericii innAltate innaintea a-cestu! f apt, in Archiva Societeitii tiin f ifice si literate din Iasi, VI,.pp. 475-476; Kozak, Inschriften, pp. 114-115; izvoare straine in Chilia

Cetatea-Albd , pp. 152 -154; Studii documente, III, pp. XXXVIII-XL._2 Bogdan, Relatiile cu Brafovul, p. 114; Studii documente,

pp. XXXIXXL; Istoria lui Stefan-cel-Mare, p. 199.

1

sifi

2.

111,

140

castiga Marea Neagra si se pregati sa atace per-sonal, cu o foarte mare flota cu u puternica ar-mata, Moldova si toata crestinatatea nord-rasari-teana. Amenintatul Domn nu primi niciun ajutor dela vecini, cu toate ca aceasta lovitura ii izbia si peel, $i In modul cel 'mai simtitor pe Poloni. RegeleMatias innoise cu putina vreme innainte armistitiulsau cu noul stapan al lumii turcesti, caci lui ii stateape inima mai cu sama cucerirea Austriei. Bunul

slabul de anger lagelon din Polonia nu avuseInca multamirea sa vada ingenunchind solemn lapicioarele sale pe mandrul si otelitul prin biruintegi Infrangeri ostean de la Suceava i, pana candnu se Implinia aceasta, el nu void sa trimita peunul din tinerii sai fii in ajutorul indaratnicului siprefacutului Moldovean. Cat despre Vlad Mun-teanul, nici nu face macar sa mai vorbim. Stefannu dispunea de o cavalerie grea si nici de Ian-cieri bine disciplinati, iar flota moldoveana se al-catuia numal din barci, care nu se putea masuracu galerele de moda venetiana. Astfel ajunse deciBaiezid la Dunare, se uni aici cu nenumaratelecete tataresti si cu Muntenii lui Vlad, si la 14 lu-lie, dupa un asediu de opt zile, lua cu asalt Chi-lia. La 4 August se predete Si Cetatea-Alba, si laintoarcerea-i pe Dunarea- de-jos, in vingatorul Sul-tan se putea fali ca prin cea d'intaiu cetate aveaIn mana lui ccheia i poarta intregii tan moldo-venesti, precum $i a Ungariei si a intregului basindunareanz, iar prin cea de-a doua echeia poartaintregii Polonii, Rusii, Tatarli si a intregii Marii-Negre'. Amandoua fortaretele aduse intr'ostare mai bung si se dete fiecareia imprejur o1ntinsa bucata de raid, care trebuia sa procurehrana garnizoanelor turcesti 1.

' Scrisoarea Sultanului, 2 11 ?) August, in Acta extera, VI, pp.

fura

(=

gi

gi

141

Nemultamit cu ata.ta, Sultanul nu doria matpu tin cleat detronarea Domnului moldovean, pentruca sa-§i procure la granita sa de Miazanoapte-siguranta deplina. El insa parasise politica deanexare a tatalui sau, si un Domn ca Vlad alTarii-Romanesti ar fi fost de ajuns pentru pre-tentiile sale in Moldova. Un astfel de candidatturcesc se gasia acum de fapt intr'un via star aldinastiei moldovene; el e numit de protivniculsau cHronetv, «Hruetv, sau cHromoty, si el erapoate mai sus pomenitul Alexandru, fiul lui PetruAron, care statea de mai multa vreme la CurteaSultanilor. Cu acesta aparu in tara in 1485,beglerbegul Rumeliei. *teat], a carui capitals fu-sese iarasi pradata, merse acum pentru a douaoara in Polonia §i presta in sfir§it regelui la Co-lomea mult jinduitul juramant. Acesta innainta intovarasia fiilor sai in spre Pocutia, pe cind Dom-nul se intorcea indarat cu un corp de ajutor po-Ion, si In scurta vreme igi mantui tara de dus-mani. Totusi o noua expeditie de pustiire urmasupt comanda suprema a lui Ischender Mihaloglisi a unui nou beg dunarean, des pomenit maitarziu ; acesta era Balibeg, fiul lui Malcociu ; in No-vembre ei fura batuti la Catlabuga. In primavaraurmatoare, Turcii aparura iarasi si patrunserafoarte adanc in tara, pans la *cheia pe Siretiu ; dedata aceasta insa pretendentul fu, nu numai invins,ci §i prins si decapitat, si prin aceasta Turcii §i Mun-tenii pierdura pe favoritul for contra-Voevcd1.

36-37 ; Makuscev, II, pp. 134-136, no. 14 ; dupa scrisori contimporane pierdute, Cambini, in Sansovino, Historia Universale de' Turchi, editiadin 1654, fol. 166 V °," Modus epistolandi eximii medicine doctoris,etc. loannis Ursinii Cracoviensis, capitolul XXII, si in Chilia Ceta-tea-Albd, pp. 279-281, Cronici moldovene si italiene", in Acte si Frag-mente, III' ; Cronica turceascA in Leunclavius, Historiae. V. lorga,opera, mentionata mai sus, asupra celor doul cet5ti, p. 153 si urm.

1 Cronice moldovenesti si turcesti ; Lewicki, II, p. 332 si urm. Cf. Chiliaci Cetatea-Albd, pp. 167 si urm., 283 si urm.

pi

142

Polonii incercara la inceput o legatura cu Tur-cii, cum facuse vecinul for unguresc, dar nu-§i.atinsera tinta, de oare ce probabl cereau cu preamulta insistenta retrocedarea porturilor cucerite.In sfar-Ot prinsera inima §i incercara o recucerirea ambelor e ch e i §i porti., dintre care mai alesCetatea-Alba ii interesa. Fiul regelui, loan Albert,se lupta in Septembre 1487 cu un succes destulde bun impotriva Tatarilor din de§ertele .cAmplibialogrodense) de peste Nistrul-de jos, cari dela 1475 erau vasalii Sultanului turcesc §i apara-tori ai Cramului tataresc. Mai presus de toatePolonii cereau mereu cele doua cetati ale noiiraiele, dar cu toate ca nu le capatara, regele,fara sa mai faca vre-o jertfa, lncheie totu0 cumare bucurie In primavara anului 1489 un tratat 1.

Astfel deci, de acum inainte Polonii erau ca §iUngurii prieteni ai Sultanului Si la un ajutor al lor,pentru izgonirea paganilor din Moldova-de-jos, numai era de gandit. Mai mult Inca: atunci cand, In.anul 1490, regele Matia muri, un fiu al lui Casimir,Vladislav, solicita Coroana ungureasca, pe careo purtase odinioara unchiul sau cu acela0 flume.Cu niciun chip Stefan nu voia sa ajunga intr'oastfel de situatie ; el nu putea rabda aliati prefa-cuti §i sprijinitori ai intereselor turce0i la toatehotarele sale. De aceia el se declara pentru con-curentul german al lui Vladislav, regele Maximi-lian ; i§i aminti tot odata, pentru Intaia oara, de im-prumutul polon, neplatit Inca din vremea mareluisau strabun, §i ceru pe basa acelui tratat Pocutia.Inca din 1490, In timpul lui Casimir, folosindu-sede tulburarile din regatul vecin, el ocupase aceasta

' Acta extera, VI, p. 134 §i urm ; Weinreich, in Script. rerum prus-sicarum, IV. Cf. Chilia Cetatea-Alba, pp. 169 §i urm., 296-297. Cf..alte mentiuni polone, in Revista 'storied, an. 1921, p. 117 §i urm.

si

143 -

Pocutie. Pentru ajunge acest scop, el se hotarala un pas, pe care pana acum in ruptul capuluinu 1-ar fi facut: acest ultim representant al raz-boiului slant impotriva barbarilor pagAni, urma, de§i cu mare sila, pilda putin crestineasca a veci-nilor sai pe cat de prudenti, pe atat de Iasi si plati,ca si un Petru-Aron si Vlad, tribut Turcilor.

Acestia it cerura drum liber spre Polonia pen-tru ei si pentru tovarasii for tatari, iub.itori deprada ; la aceasta nu se putea el fireste hotarA,cu toate ca noul rege polon, care In 1487 it aju-tase foarte putin, inoi pacea cu Baiezid. loan Al-bert, un romantic visator, care croia bucuros lamarl planuri primejdioase, lasa orice scrupul la oparte si in anul 1497 porni ca dusman impotrivaMoldovei.

In prima vara nobilii si vasalii poloni fura yes-titi ca regele planuieste o expeditie impotrivaTurcilor, pentru a restabili din nou granita cres-tina la Dunarea-de jos. Si astfel se adunara suptsteagurile sale spre ajutor si mangliere crestina-tatii. Alexandru, ducele Lituaniei, fratele nouluiIntreprinzator de cruciata, batranul si bolnavulmare maestru al Ordinului Teutonic si Inca multialtii, cari stiau on poate nu stiau marea taina.Pe drum, acestia din urma fura hraniti cu vestiplasmuite despre mari succese asupra Turcilor siTatarilor ; In Polonia chiar se raspandise zvonulca Chilia si Cetatea-Alba ar fi acum asediate.Abia cand solii Moldoveanului, dupa ce intreaga)tire trecuse granita, fura luati prisonieri pe pro-priul for pamant, se cunoscu, fara a se gasi vre-oexplicare la aceasta, ca regele cs'a sculat cu ma-nic, impotriva lui Stefan. In timp ce acesta dinurma, Inca prea nepregatit pentru a raspundeindata jignirii, se retrase de la Suceava la Ro-

a-pi

144

man, capitala fu asediata mai multe saptamani infir; dar aceasta fusese a§a de bine Intarita imanii din urma, incat cu toate sfortarile nu puteafi luata. Spre Miazazi dumanul nu putea 1n-nainta atat timp cat Domnul moldovean ii sta incale cu oastea sa adunata in graba ; ce ar fi In-semnat insa o retragere din Moldova, aceastagtia regele polon tot atat de bine ca toti veciniisai. De aceia primi propunerile de mijlocire pecare le presinta Voevodul Ardealului, Dragffy, uiivlastar al Drago§izilor din Maramurt §, trimis destapanitorul unguresc pentru liniOrea SaOlor. Intratatul de pace se convenia ca armata sa nu facanicio paguba la Intoarcere. Numai ca aceasta ar-mata, ca de obiceiu pe atunci, nu avea destulemijloace de hrana, §i de aceia prada ca sa poatatrai. Pentru pedepsirea celor de doua on de reacredinta, Stefan aparu de-odata In adancurile ne-umblate ale padurilor bucovinene, unde cu uILveac Innainte mai fusese Inmormantata o oastepolona ; vechiul joc incepu din nou Si, supt copacii ce se pravaliau, cazu stralucitoarea cavaleriea regelui polon, falnica §leahta, pe cand sagetiletaranilor curgeau ca ploaia. Sosirea unei trupe deajutor sfar§i cu o noun Infrangere la Lente0, Si iriszadar se lupta tanarul §i ambitiosul rege cu soartamai puternica, razbunatoare. El trebui sa fuga, cucativa cavaleri risipiti, cari adusera acasa din bo-gatul for echipament numai .cai raniti §1 plato*egauritez,, pe cand din pedestrime nu scapara demacelul taranesc decat numai cateva mici cete.Aceasta fu ziva de la Cozmin, ziva Sfantului Du-mitru 1497, care ca noaptea de Craciun de odinioara, din 1467, la Baia, arata vecinilor creViniai Moldovei ca aici nu era o Cara de luat 1.

Cronicile polone : Miechowski, Wapowski ; Naker, Cronicarul Ordi1

o

pi

145

Acum si Turcii puteau patrunde in vole in Po-Ionia, si In anii 1497 0 1498 venira de fapt cetelelui Balibeg, pentru ca sa se bucure de prada po-doleana si ruseasca. Chiar si Stefan aparu in 1498In fata Liovului.. La 12(18) lulie se facu in sfa -sit prin mijiocire ungureasca o noua pace. Dedata aceasta nu mai e vorba de nicio suzerani-tate din partea Poloniei sau Ungariei, de data a-ceasta nu se mai cere vasalului moldovean casa nu poata incepe un razboiu Inchzia o pacefara invoirea lui dominus" al sau. Acum el esteinsusi un dominus", care se indatoreste numaisa nu mai favoriseze dusmaniile turcesti indrep-tau impotriva Statului polon. In schimb i se fa-gaduiepe din partea lui Vladislav ca $i a lui loan-Albert ajutor $i in sfarsit se pune la cale, impo-triva Osmanlailor si a proteguitilor lor, o mareintreprindere comuna, in care Ungaria irebuia sase Indrepte Impotriva flului urmasului lui Vlad;iar Polonii prin Oblucita (Isacea) Impotriva inte-riorului Imparatiei turcesti

Dar la aceasta mare lupta a popoarelor nu s'aajuns, cum si era de asteptat, cu toate planurilede cruciata care asurzira din nou Europa. Din Po-Ionia nu se intreprinse nimic; Boldur, comandantullui Stefan, patrunse Inca din 1499 in provincia tur-ceasca, chinuitor de stramtoritoare, de pe terito-riul moldovenesc si ataca cetatile ; Ungurii se har-tuira putin in 1501 la granita bosniaco-sarbeasca.°stile turcesti de pedepsire pasiau in vremea a-nului Teutonic; Cronica moldoveneascl; in Acte si Fragmente, Ill. Cf.Chilia si Cetatea-Alba, pp. 174 si urm.; 303 si urin.; Istoria lui$tefan-cel-Mare, p. 227 si urm.

Hurmuzaki, 11 , pp. 421 si urm., ;39 si urm., 719 si urm. Despre ex-peditiile turcesti, v. D:aril ale lui Santa) in Tortenelmi Tar, XIV ,in Ar-kiv za povjestnicu jugoslavensku, V, sau in noua editie, complectavene iana. Ceva nou cu privire la aceasta, in Acte si fragnz., Ill' si inApenlice la Chilia si Cetatea-Alba, Acte din Konigsberg.

10

si

gf

146

ceasta din biruinta in biruinta, iar cre0inatateapatreda de atata goliciune sufleteasca se desbinadin ce in ce mai mutt. Pe cand din Ambele partise incepura not negocieri cu Sultanul norocosin cuceriri, se trezi din nou In batranul Stefandespretul fata de slabanogii regali din vecinatate,0 mania sa se indrepta impotriva aceluia careii tinea pe nedrept motenirea sa, Pocutia. El pa-trunse in Cara, cum o facuse la o vrasta tot atatde Innaintata marele Alexandra §i declara solilorregali, la plangerile lor, ca el va pastra aceastacucerire legaia ad gutur suuml

Ioan-Albert murise de curand §i Stefan se fo-losi de schimbarea de domnie prin care Alexandruajunse rege, pentru ca sa intareasca stapanireamoldovencasca in «tam sa, Pocutiaz. Populatiaruteana de lege ortodoxa, care era rau chinuitade slujba§ii gt de nobilii proprietari poloni, cautascapare in masa supt steagurile sale §i Itipta cuel impotriva Polonilor.

Cuceritorul puse peste tot In tars, la Sniatyn,Colomea Haliciu boierii vame0i sai (1502).in acela0 timp in Tarul Moscovei, Ivan, cu a caruifamilie *tefan ramase strans Imprietenitcu toateca, prin intrigile Tarinei Sofia, Dimitrie, nepotul luiIvan §i al lui *tefan, fusese Inlaturat de la mo§-tenire in favoarea fiului Sofiei 2, Alexandru, careera doar ginerele lui Ivan, gasise un aprig dupnan.Astfel, pentru moment, regele nu putu Intreprinde.nimic impotriva Moldovti. Cu toata protestareasa la Tatari ca Sultanul ar fi cedat Intreaga Mol-dova vasalului sau pagan, nici macar unul nu se

Ulianicki, pp. 225-227.2 Karamzin, Geschichte Russlands ; piesele justificative ale lui Kara-

mazin in Acti otnosiesties Rossii, §i Uricariul, Ill; cf. insa Hurmuzaki,II p. 493, no. 393.

gi pi

147

lasa asinutat impotriva lui Stefan t. Chiar politicaregelui unguresc paru Polonilor prea impaciuitoareca sa fie sincera binevoitoare fats de ei.

Din aceste not osteneli razboinice Stefan seIntoarse In Moldova sleit si greu bolnav : podagra

pe langa aceasta, vechea rang de la picior, oamintire a luptei de la Chilia, din 1462, ii prici-nuiau dureri marl. In zadar furs chemati vestitiIncercati medici din Venetia, Nurnberg si din O-rient. Flacara vietii se stinse in batranul trup, Siastfel adormi, In mijlocul unei pact agonisite prinsange, la 2 Julie 1504, cel mai mare dintre Domniiromani 2.

' Hurmuzaki, 113, p. 508, no. 405.2 Cronica moldoveneasca, Insctiptia de pe mormant In-Welchisedek,

Analele Acad. Rom., 1. c. , Kozak, Inschoften, p. 84. Pentru rSzboiul cuPolonii, materialele adunat! in Hurmuzaki, 11', 0 lstoria lui Stefan, p.248 si urm. Cf. Ursu, .Ftefan-cel-Mare, Bucuresti 1925.

p1

pi,

pi

CAPITOLUL IV.Deaderea Statelor militare romane*ti dupg

moartea lui Stefan-eel-Mare

Moartea eValahului. fu un mare evenimentpentru toata Europa rasariteana, pentru viitorulprincipatelor romane insa fu chiar hotaratoare.Despre o cearta pentru mostenire nu pc tea fivorba, caci, doua zile innainte de izbavirea sa,muribundul poruncise sa fie dus pe campul unde,dupa un vechiu obiceiu, boierii alegeau pe noii forDomni, §i, Insusi luptand cu moartea, pedepsi demai nainte cu moartea pe aceia cari, dintre nu-mero§ii copii ai lui Stefan, celui de tFei on casa-torit §i pe langa a :easta foarte zburdalnic, ar Dvolt sa aleaga pe un alt Voevod decal pe celmai mare, Bogdan, cel preferat de tatal sau, hutfetei Inca in viata a lui Radu-cel-Frumos. Astfelse savarsi deci alegerea lui Bogdan intr'o minu.-nata armonie 1.

In Polonia traia un alt fiu al celui acum raposat,anume Petru, a carui mama era o epescarita.,adeca sotia unui mare negustor de pe-te,Harlau, el insusi, dupa traditie, fusese in tineretasa .pescarb. Pe acesta regele polon 11 putea alalaImpotriva lui Bogdan, care era amestecat in val.-

1 Hunnunki, VIII, p. 40.

dirt

149

ma$agul din Poculia. La Cuitea turceasca apoi,traia ca zalog at vasalului tributar din Moldova

Tfiul lui Alexandra : acesta din urma 1$i lasasedrepturile de mo$tenire ce i se cuveniau ca In-taiului nascut al lui Stefan, fiului sau, numit dupabunic tot *tefan. De partea aceasta era $1 maiprobabila o interventie straina. In sfar$it, chiar $iDomnul cu ganduri du$mane al Tarii Romane$ti,Radu, fiul $i, din 1496, urma$111 lui Vlad, un prie-ten at calugarilor un ziditor de biserici, un cu-cernic $i neputincios slabanog1 Intru nimic asa-manator strabunului sau Vlad Dracul avea la.clansJ1 pe un mo$tenitor moldovean", $i Inca nunumal unul, ci chiar doi un Roman $i un Tri-taila, care, acesta din urma, ca pretendent, luade sigur un nume calenclaristic mai frumos. *i a-fara de aceasta raman Inca cu totul nepomenitidoi principi moldoveni", cari asteptau In Ardealceasul intoarcerii for in tara $i in favoarea caroraregele Ungariei i$i Linea gata o$tile, ca sa le tri-mita in Moldova gimpotriva Turcilor2.

Bogdan, un tartar de douazeci $i noua de ani, niedescris de medicul venetian at tatalui sau ca un ommodest, dar viteaz, vrednic de marea sa mostentre:-.modest° quanto una donzela e valente homo'. Mo-dest, poate ca era $i totu$i nu prea, caci 1$i in-chipui sa-$i poata aduce acasa ca mireasa, inschimbul cedarii Pocutiei, pe sora regelui polon,reginula Elisabeta, cu toate ca era a$a de tareranit la un ochiu, final pastra totdeauna poreclade Orbul. Vitejia tatalui sau o moVenise el desigur : vedem cum porneVe in persoana la luptaimpotriva Poloniei, $i spre amintire impunge cu

Turcii ii pomeniau ca un bun judecator cutreierind in carutA tara sa ;Leunclavius, c. 675.

§1

iii

it

:

150

nerabdatoarea-i lance In poarta Liovului de ne-cucerit. Pe vecinul muntean, care- i navalise intarn, it intoarse Indata Indarat, si ar fi facut ceiace obisnuia sa faca Stefan in astfel de casuri,.daca un prea venerabil prelat, un scoborator atCraiului sarbesc, noul Mitropolit al lui Radii, Maxim,n'ar ti indemnat la iubire frateasca pe Domnii de:acelasi neam 1.

Dar insusirea de capetenie a marelui mort,dreapta judecata a imprejurarilor, inteleapta cum-panire a posibilitatilor, aceasta lipsia cu desavar-sire uratului cavaler Bogdan. Politica pe care eta dus-o fata de toll vecinii sal, din potriva, a datin cele din urma grey.

Lui Alexandru, regele Poloniei, el li ceru o mi-reasa frumoasa, care nu se putea hotari niciodatala o astfel de casatorie. Dar pentru a se natricu sperante desarte, renunta el la Pocutia, Isiretrase garnisoanele din cetatile de acolochema indarat dregatorii din orase, $i, afara de-acestea, se mai obliga Inca sa-i tina viitoarei salesotii un mare alaiu de slugi preoti poloni, bachiar un episcop. Iata insa ca dupa cateva lunide zile, In August 1506, suveranul polon muri,iar "fratele urmasul acestuia, Sigismund, caruiai se reservasera in anul 1497 posesiunile lui Ste-fan, se arata ca un dusman hotarat al Moldovea-nuiui $t a unei incuscriri cu schismaticii moldo-veni, barbari. In timpul alegerii lui Sigismund,Bogdan, ca un moVenitor al perfidies tatalui sau"navaleste in Polonia, sea din nou in stapanire Po-cutia incearca sa puna mana pe cetatea Camenita. Urmeaza negocieri pana In 1509. Elisabeta,

' Cronica moldoveneasca, in diferite redaclii, la Bogdan : Vechile cronici, cronica moldo-polonci; cronici inedite, cum in traducerea romaneascA a lui Ureche, din veacul al XVII-lea. Pe Tanga acestea Viala.lui Maxim" in sarbeste, tradusA 'n Archiva istoricti, Il, p. 65 si urm_

gi

gi

gi

si

-- 151

nu vrea sa stele alaturi cu dansul pe saracaciosultron al Moldovei. Bogdan se plange Papei, trecepeste noua granita §i pustie§te cumplit tinutul ga-litian, cucerind Rohatinul §i innaintAnd 'Ana laLiov ; el se intoarce indarat cu clopotele pra-date §i cu ob§ti Intregi de Ruteni drept credin-cio§i, pe cari-i wan in locurile lui de§erte.Comandantul polon Kamenie:ki insa it urmare§tein propria-i tara, ii rasplate§te pustiirile §i seintoarce indarat cu prada, de sigur nu fara sa fi!tat §i ceva Moldoveni.

Polonii, incurcati In vrajma§ii moscovite, erau maimutt deck satui de suzeranitatea for moldove-neasca ; In 1507 I§i trecusera dreRturtle for de supre-matie Ungariei, §i acum regele unguresc fu chematca mijlocitor. Dupa o indelunga cearta se ajunse laun tratat, care cuprinde ca punct mai insemnatanularea contractului de casatorie Bogdan I§igasise acum o sotie moldoveanca §i prevede unarbitraj unguresc cu privire la Pocutia (10 Mart1510). Dar acesta nu s'a pronuntat niciodata.

In cursul acestor ridicule lupte pentru o mireasaIndaratnica, Turcii ca§tigasera tot mai mult teren.Chiar in anul 1504 amandoi principii romani furschemati cla Poartas. Radu, care nu era un om cu-ragios, dadu personal ascultare chemarii §1 se In-toarse indarat, dupa risipise banii cu po-cloanele. Bogdan Inoi prin influentul sau boier,loan Tautul, intaiul sau sftqrric, omagiul lui PetruAron §i al lui Stefan, §i Sultanul raspunse printr'untact de gratieD, prin care i st acordau not privi-legii. Dupa §tiri de mai tarziu, printr'i isul se asigura pastrarea creJintli, deplina autonomie a terii,apararea ei impotriva tuturor du§manilor, libera

' V. Studii si documente, XVI, p. , no.

--

ce-gi

152

alegere a Domnilor, instalarea unei legatiuni mol-dovenesti la Constantinopol (capit-chehaialac)dat un asifel de represintant la Poarta trebuiesocotit totodata si ca un zalog incapacitateajuridica a Turcilor de a dobandi proprietati mol-dovenesii si de a cla di moschei, dar tot odata §i untribut de 4.000 de galbeni turcesti, patruzeci desoimi, giriffakhi, cari aveau toarte mare cautarela Currea oricarui stapanitor musulman, si patru-zeci de iepe moldovene§ti 1

Tara- Romaneasca dupa aceia indura tot maimulte umiliri ; pe cand Bogdan prada bisericile ca-tolice din Galitia, Turcii dunareni smulg lui Raduin 1507 posesiunile de la malul flu viului, de undepana atunci el* luase vama, it rapesc pe But-garii refugi4 la dansJI printre ei de sigur simulti Romani, §i-1 silesc la Inca o calatorie la Con-stantinopol. Dupa ce bietul om fu invins si de ca-tre Moldoveni, muri in 1508. impotriva Ungurilor,cari voiau sa aduca in Cara pe un firs al lui Ba-sarab-cel-Tanar, Danciul, neamul Mihaloglilor,caruia i era de multi ani Incredintata paza Du-narii, izbuti puna pe tron pe un nou stricat,Mihnea, un pretins flu al lui Tepes, cu care sa-mana sl prin cruzimea halna, prin placerea d[a-ceascl de chinuri omenesti. Mihnea .cel rau. ucidepe multi dintre bo'erii sai In anul 1510, cand Bogdanincheie pace cu Polonii. Boerii ramasi in viata Ilalunga to Ardeal, unde Danciul si unul din Sarbiide la Curtea lui Radu, Dimitrie lacsici, II u:id.Prin m la lui Mehmed-beg, fiul lui All-beg Mihalo-glu, e pus acum in Scaun un copil, Vlad-cel-Ta-nar, Vladut.

Caprinsul c dat in N. Costin", Letopisete, III, p. 432. Cf. Ureche,p. 179, care cid ,,zece pungi de tani", 5.000 de galbeni, si pune in le-gaturd toatA povestea cl lirii bisericii dig Bdlinesti, de cAtre Tdutul, cubanh primului tribut, cari i-ar fi fost ddruiti.

.$i

sa

1

-153De acum innainte pan tarziu incolo, istoria

Tarii-Romanesti e stapanita de dol factori: pede o parte, atotputernicii Turd dunareni, iar, de alta,de nenumaratii i prea nesupu0i boieri feodalisati,cari se cearta nein :etat intre ei pentru unul sau.altul dintre ,,fiii de Dome, cari tocmai se afla din-colo de Dunare sau de Carpafi. In diferite regiunispar acam puternice familii feodale, care intretinaceasta mid are sAngeroasa §i netrebnica, o atata0 o conduc. Incepe sa se vorbeasca despre bo-ierii buzoieni, despre boierii din Slatina, dar maiales despre boierii olteni. Aici, In Banatut roma-nesc, traif sc patru frail: Barbu, PArvu, Danciu §IRadu, cari poseda pamanturi intinse §i sunt incus-criti cu familii de seama ; o sora a tor, Neaga, areun copil cu un Basarab, probabil cel tanar. Cutofu' sint evlavio0, ca raposatul Radu, cumparabucuros moaVe de sfinti din peninsula balcanica,Innalt1 manastiri for li se datore0e fundareamanastirii B.strita 0 se bucura de o vaza carenu se poate asarnana de loz cu aceia a Domnilorridicati de ei. In anul 1499 cel mai mare dintre'all, care sta la §es, in Craiova de curand in-tintata, era numai Barbu din Craiovaz., dar Incade la Inceputul veacului al XVI-lea, e cel d'inta'uboier §i RBan al Craiovei*, cu toate ca regeleungures: I0 pastreaza Inca Banul sau in Severini cu toate ca Domnii mai vechi trecusera drep-

turile Severinului asupra Ramnicului de pe Olt,Noul-Severin. Banii Craiovei sunt luati numai dinaceasta famil e, 0 orice Domn care se atinge deacest obiceiu 10 p'erde indata scurta putere §itotodata viata.

Ada i se I itampla lui Vladut. Pdrvule0ir" gi,Banovetii" chemara pe prietenul Mohammed de laNicopol; dupa o lupta in care cazura multi boieri

154

din oastea tanarului Domn, acesta insusi fu prinsdecapitat in Bucuresti, .csupt un pars, la

lanuarie 1512. Acum fu pus in Scaun, poateprin mijlocire moldoveneasca, nepotul cParvules-tilors Neagoe, numit dupa mama-sa Neaga, darca Domn falindu se cu numele tatalui sau, Basa-rab 1. Sot al unei principese sarbefti, nepoata Mi-tropolitului Maxim 2, un carturar Inzestrat cu multsimt artistic, el urma politica pioasa a lui Radugi merits de sigur mai mult decat acesta numelede .cel mares, daca prin aceasta ar fi sa se in-teleaga numai recunostinta Bisericii. El e.ctitoruivestitei manastiri de la Arges : ea e $i singuraopera a domniei lui de noua ani, care tine panaIn Septembre 1521.

Ce se petrecea Insa In puternica Moldova lavremea aceasta ? Valurile turco-tataresti Iarmuiaula granitile lui, si nu numai odata Bogdan avusa se teams de soarta vecinului sau muntean, dacanu de una mai aspra. Pe and Selim, fiul Sulta-nului, smulgea Chilia Cetatea-Alba, numita acumAkkirman, din mana comandantului slabului §i ba-tranului sau tats, §i, in unire cu cumnatul sau, fiulHanului tataresc, umplea de zgomot acesteBogdan nu era o clipa sigur de existenta sa. Dupa ceSelim ajunse Sultan, se duse in Asia, pentru ca salcapete aici, daca nu chiar titlul de Padisah, moste-nirea Sudanilor si Califilor. In vremea aceasta Mol-dova Indura, intocmai ca Si Polonia, necurmateienavaliri pradalnice ale Tatarilor lasati de capuilor, carora li se daduse raiaua din Moldova su-dica toata Dobrogea. Nu nurnai Cara dintreN stru si Prut, ci si cea pana la Siretiu la

Acta Tomiciana, II, p. 94.2 V. si Convorbiri Literare, 1903, p. 435 Si urm.

regiuni,

gi 2n.gf

si

gi

si,

- 155 -

Miazanoapte, pang la Hotin si Dorohoiu fu siste-matic jafuita, $i numai asa cate o buseala la in-toarcere nu era de ajuns ca sa indeparteze pentruviitor pe acesti pradalnici musafiri. Chiar in timpulstralucitelor sale serbatori de nuntd in anul 1513,nacajitul Domn avu pe Tatari ca oaspeti. In April1517 Bogdan muri, Inca foarte tartar, la Husi perPrut, unde petrecea poate in acest timp de pri-mavara, ca sa asigure granita rasariteana.

Batranul Logofat Tautul disparuse, si cel mai pu-ternic boier moldovean era acktm Arbure Hatmanul..Acesta lua epitropia tanarului bastard, abia denoun ani, al lui Bogdan, anume Stefan, pe carefatal, dupa pilda data de Stefan cel mare $i in-telept, pusese sa-1 aleaga ca urmas in presenta sa.

Tanarul Stefan nu putea face la vrasta sa opolitica proprie, si tot ce se petrecu in vremeaaceasta la Moldova este opera lui Arbure. In timpulnesigurantei continue pe care o pricinuiau Turcii,se iscali un nou tratat solemn cu Polonia rn nu.mete lui Stefan $i in acela al fratelui sau mai mic,Petru, la anul 15171. Catre 1522 in sfarsit, Stefan,ajunse singur stapan pe actele sale si aceasta searata in curand prin fapte, care fac-poate cinstecurajului sau, de loc insa priceperii si inimii sale.

Prin nedreapta si provocatoarea sa purtareStefan pricinui o conjuratie a boieritor, cari voiausa aduca pe Petru in locul fratelui sau. Ucideriurmara acestor uneltiri, si printre cei loviti fu si.batranul Arbure. Urma o expeditie impotriva ostiicelor rasvratiti, cari se $i stransera laolalta :Voevodul birui, iar sirurile pribegilor in spre Po-lonia si Ungaria fura cu atat mai dese. Dusma-nul de frunte al Domnului, Nicoara Serpe, ceru

1 Hurmuzaki, II ', p?. 261 Si urm., 287 si urm

1.56

regelui polon eliberarea lui Petru, cel mai in vrasta,care ca pretendent poarta numele de Rare$, celspan"1, altul deck cel care traia supt paza in Pru-sia ; el trebuia acum sa iea Domnia Moldovei.

Pe atunci era de trei ani Sultan al amandurorcontinente acel Soliman care este vrednic de pusalaturi de cele mai marl personalitati ale istoriei,barbatul In care se nascuse In sfar$it Turcilorun imperator. In anul 1521 el cuceri Belgradul$i-$i deschise drum spre Ungaria, in 1522 aparusuit zidurile cetatii loanitilor, Rodos, $i wise ca-pat acestei stapaniri fiance in Marea Mediterana;in 1523 pregati iioua expedilie la Dunare, care$i fu intreprinsa in 1524. Astfel, pe cand Osman-laii faceau pregatiri pentru stapanirea ambelor ma-luri ale marelui fluviu, Moldovenii nu gasiau cevamai bin de facut decat sa umble in cautareaunui alt Domn, slabindu-$i astfel puterea for delupta. In Tara- Romaneasca insa lucrurile stateau$i mat rau.

Basarab murise Inca din Septembre 1521, $i ur-ma$ul sau fu ca $i la Bogdan un copil ne-vrAstnic. Acest baiat, pretentios numit de invata-tul sau parinte : Teodosie, capata ca epitrop pe

sau Preda, asupra caruia trecuse, dupamoartea lui Barbu, demnitatea de Ban. Dar bo-ierii din Buzau" gasira un Domn mai desto'nic Incalugarul Dragomir, care se numi Vlad2. Inteolupta Preda cazu, Parvu Craiovescul ii urmain dregatorie situatie politica. El ceru ajutorullui Mohammed-beg, care tocmai se Intorcea 'de laocuparea Belgradului, astfel Teodosie fu resta-biltt in Bucure$ti. Patriolii munteni erau prieteniai cre$tinilor $i alesera acum un boier din Mun-

Explicarea d-lui V. Bogrea.2 Cf. §i Convorbiri Literare, 1902, p. 284.

si

unchiul

$i

- 157

tenia ca nou anti-Voevod, caci Vlad fusese ucis,Acest «Domn de la Afumati., din partite Ilfovuluirfacu cunoscut supu0or sai ca el e gRadu Voevod,fiul marelui Radu Voevod.. Dupa mici biruinti $io infrftngere hotarfttoare, Radu fu alungat In Ar-deal. 0 incercare de a se Intoarce de aici cu aju-tor unguresc nu izbuti, §i chiar sosirea, numai pen-tru moment hotaratoare, a Voevodului ardelean,.Ioan Zapolya, nu avu nicio urmare. In cele dinurma Radu facu propuneri Turcilor : acestia va--zura ca Teodosie, oaspete al for in Constantino-pol, era de neintrebuintat, §i de aceia numiia in1523 ca Domn al "tariff-Romane§ii pe un anume-Vladislay. De Si sprijinit la inceput de Pftrvule§ti,el fu in curand izgonit de ei insu§i. Noul Do-anse chiama tot Radu, cu toate ca multi ani, ca.boier, apare numai cu numele Badica ; Turcii ade-menira pe acest nou pretendent la ei deters.In loc de steag lovitura de moarte. Din nou seisca razboiu intre Radu §i Vladislav ; amandoi fura.poftiti de Sultan la Constantinopol $i aici, pe la1525 primi In sfftrsit Radu de la Afumali titlulde Domn, sprijinit de Turcii dunareni §i de boieriicraio%e§ti. Cu un an innainte insa Severinul ca,-zuse In manile Turcilor.

In modesta cronica a faptelor lui Steran-celTftnar trebuie sa se insemne si o biruinta asupraTurcilor pradalnici, cari se intorceau din Polonia._Dar, pe and marele Sultan isi aduna toate fortelesale de luptft, ca sa dea decazutului regat al Un-gariei ultima lovitura, Stefan nu gasi altceva maibun de facut decat sa inceapa cu Radu o ceartaarmata pentru fiica cea mai mica a lui Basarab

pe cea mai mare nu voia s'o iea niciunul dindoff. Stefan Invinse, ce-i drept, dar tot trebui sa secasatoreasca, astfel, cu singura dintre Domnite care

pi- i

-158mai era libera. In primavara sosi porunca turceascasa se ingrijasca de proviant si osti ajutatoare pen-tru razboiul impotriva regelui Ungariei; acestadin potriva ruga staruitor sa nu se dea urmarecererii. Ambii Domni romani, cu toate ca Indus-

niti, stiura sa se sustraga in acelasi ch:p dinaceasta incurcatura: niciunul din ei nu aparu pecampul de lupta, unde, luptand pentru cinsteanumelui sau, cazu, odata cu Statul, cel din urmadintre monarhii Ungariei. Steaguri romanesti nufalffra in marea zi de nenorocire de la Mohacs,.din 29 August 1526, si poate ca niciunul dintrecei doi Domni nu pricepu insemnatatea mareluieveniment 1.

Pentru a se folosi de noua stare creiata aparuca nou Domn moldovean, dupa moartea lui Stefan,Intamplata Inca din 14 lanuarie 1528, Petru pes-carul.

Astfel ajanse iarasi pe trcnul Moldovei un omambitios si staruitor. Petru se deosebia de tatalsau numai prin aceia Ca la dinsul setea de cu-cerire intrecea once alt motiv de actiune. Indata.ce vedea numai undeva o granita prost aparata,.ori sa fi fost numai chemat de vre una din parti-dele care se gasiau undeva In razboiu civil, elera gata cu puternica sa oaste moldoveneasca,cu toate ca nu o conducea nici pe departe asade bine ca Stefan. El era cu adevarat un vesnic-neobosit fauritor de intrigi, iar in nenumarateleite pe care le urzi siretenia sa se vazu la urmael Insusi prins. Cand el mud, Cara avea In cea

lzvoarele principale cunt Cronicile moldovenefti §1 Acta Tomiciana.Pentru relatiile Moldovei cu Turcii Tatarii : Chilia fi Cetatea-Alba ;pentru istorie : Studii documente, 111, §i lorga : Prptendenti domneftiIn secolul al XVI-lea, Bucuresti, 1898.

ma

1

sift

1.59

mai mare parte, din viva lui hot ire mai ingusteca innainte; ea era prinsa in lantul cetatilor tur-cesti ca si Tara-Romaneasca, si consideratia unuiDamn moldovean scazuse mult.

Si totusi dupa lupta dela Mohacs i se oferi unprilei, cum nu mai fusese altul innainte; de a seamesteca in vecina jars ardeleana, unde ca mos-tenttor al lui Stefan-cel-Mare stapania acum 1 Ci-ceul, daruit In 1475, cum si castelul adaogat cevamai tlrziu, Cetatea-de-Balta pe ungureste

numita dupa dui Kukullo, ce curge peacolo unde-si avea slajbasii sai in Reteg (ti-nutul Bistritei) si, printr'o randuire a regelui Lu-{lovic, ridica un venit de o mie de florini anualdin insemnatul oral sasesc bine intarit, Bistrita2.Ardealul nu luase parte la lupta hotarltoare im-potriva Turcilor, pentru ca Voevodul de acolo, carede multa vreme trecea drept urmasul posibil alregelui fara copii, voia sa-si economiseas,:a for-lele pentru szopurile sale personale ; ambitiei a-cestui Voevod, loan Zapolya, care inza din zilelelui Ludovic al 11-lea, privia tara sa ca un regnum, ca unthud aproape neatirnat, nu-i stateau In cale decit.drepturile, castigate printr'un act familiar, ale re-.gelui roman Ferdinand, care luase in casatorie pe.sora lui Ludovic. Bine inteles, Inteleptui Sultan:Soliman se hotarl pentru micul dinast, care setragea dintr'un neam mic, si recunoscu ca crege

pe omul care pentru Austriaci si prieteniifor ramase totdeauna numai Janos Weyda", sau:scurt Weyda".

Numai ca Zapolya era prea slab pentru a seputea sustinea singur ; se incredea insa prea watinsi in protectorul sau turc pentru a-1 putea vedea

' Chilia Cetatea-Alba, p. 271 gi urtn.Hurmuzaki, II', p. 510, no. CCCLVIII.

lanop,

si

1<i:1-

kt-111i:war,

160

bucuros inarmat, lInga dansul. Pe de alta parte-Fcrdinand trebuia sa dobandeas -a prin lupthregatele sale, Ungaria $i Boemia, tocmai Intr'ovreme cind intreaga putere a numeroase [or pose-siuni austriace era intrebuintata pentru marileplanuri tnedievale ale fratelui sau, Itnparatul Ca-rol V. In sfarsit, Sultanul nu se simlia Inca destulde tare ca sa ocupe sa stapaneasca dintr'o data.o provincie crestina asa de Intinsa.

In Ardeal insa traiau sute de mii de teranipastor' romani, cars, cu toata situatia for umila,erau in stare sa salute cu bucurie un Domn din.neamul lor : Valahh", scrie un cunoscator diplomat,.pos_cla o mare parte a terii usor s'ar putcauni cu Moldoveanul, din pricina limbii for comunel"..

De vreme indelungata Secuii erau obisnuiti cunavaliri moldovenesti, dar cu fratia de arme.romaneasca cu suprematia Voevozilor vecini..Foarte amestecati cu Valahii" ardeleni, sau celputin traind foarte aproape unii de altii, ei nuputeau fi de loc ca gand dusmanos fata de o cu-cerire moldoveneasca a Ardealului, acelasi di-plomat polono-ungur recunoa0e In mod apriataceasta. Afara de aceasta, abia trecusera zece anide cand fusese Inabusita in sange miscarea terani-lor din Ungaria, «cruciata, Secuiului Gheorghe.DOzsa, impotriva nobitimii care-si ingramadia totmai multe drepturi : aceasta miscare 1 i gasisesfarsitul chiar in Banat; si este stabilit ca teraniroman' din comitatele vecine cu Ardealul luasetaparte la revolta laraneasca 2. Duca izbanda claseiprivilegiate teranii furs tratati si mai aspru, in

Et aliqui Valachi possident binary' regri pattern, c,11 Levi de causa,propter linguae societatern, ills adhaererent" ; Mon. Hung. Hist., XVI, pp.-147-152 ; Hurmuzaki, II', pp. 306-307. no. CLXXI.

2 V. cn bun articol de S. S. Secula, in Arch. soc. t. i lit. dinVIII, p. n25 si urm., unde este d.itt si bibliogafia ungureascA.

§i

§i

§i

§i§i

§i

§i

pi

kW,

-161 --

basa unor not legi ; aceasta nu sluji de sigur lalinistirea spiritelor, asa Incat sosirea unui Domnat taranilor liberi, cum era vecinul moldovean, tre-buia sa fie primita numai cu urale de catre Un-guri, Secui si Romani totodata. Ca loctiitor al re-gelui Romanilor, Rams, daca si-ar fi dat acest titlu,ar fi fost sigur si de supunerea cetatenilor ger-mani din cele sapte Scaune sasesti.

Petru urma la inceput cu privire la. Transilva-nia singura politica ce fagaduia roade, aliantacu Germanii. Inca din 1527 venira la el doi soliat lui Ferdinand, dintre cari unul ii aducea faga-duiala ca insasi Bistrita ar putea fi cedata Inschimbul unor servicii credincioase. Dar Indafadupa aceia lucrurile luara alts Intorsatura, cactFerdinand disparu de pe campul de lupta. Zapo-Iya afla tot mai mult sprijin si iubire, si in sfar-sit aceasta fu hotarator pentru Domnul Moldo-vei Sbliman Insusi purcese din Constantinopolla 10 Maiu 1529, pentru ca sa linisteasca turbu-rarile unguresti, adeca sa ajute cRegelui lanos. laintarirea Scaunului sau. La cererea formals a luiPetru, Zapolya ii Incredinta eca amanet. orasulBistrita, dar cu conditia ca el sa-si castige sausa-si impuna recunoasterea Sasilor localnici. Pre-vestita prin navaliri In tara Secuilor, marea ex-peditie a Moldovenilor incepu In lunie; chiar la22 ale acestei luni partisanii sari ai lui Ferdinandfurs cu desavarsire batuli In Sudul provinciei suptzidurile Feldioarei, unde isi pierdura si artileria.Printr'o revolts a boierilor, pe care o alatase poatesi vecinul din Moldova, Domnul Tariff-Romanestiis! pierduse In lanuarie 1529 tronul si viata, siurmasul sau Basarab nu gasi nicio recunoastereIn tam In Mart Turcii dunareni, cari stateau suptun nou guvernator, in locul exilatului Mehmed,

11

- 162 -

adusera pe principele Moise, un fiu al lui Vladis-lay, care ca Domn actual nu mai urma politicanesigura a tnaintasului sau cu privire la afacerileardelene, ci, supus poruncii turcesti, trimise ca-teva osti impotriva Brasovului, Para sa savar-seasea insa ceva de sama

Dupa victoria sa, Petru cerea Sasilor bistritenicastelul sau Ungura (Balvanyos) orasul sauBistrita, dar dupa o prealabila Intelegere cu Uni-versitatea Saxonilor, care ra masese rieinduplecatalata de Zapolya $i partisanii lui, ambele ii furyrefusate. Cu strasnice arnenintari, ca li va jefuiTiara si ca-i va sfasia in patru pe locuitori, ba chiarca-i va frige" cu femei gi copii, se napusti dinnou Moldoveanul impotriva supusilor sai neascul-tatori. Oastea aparu in fata z durilor Bistritei, pus-tiind total, dar totusi nu putu trece peste zidurileladaratnicului oral, pe cand Domnul in persoanaavu un succes ceva mai bun la asediul Brasovu-lui. Cu not amenintari, pe cat de spaimantatoare,pe atat de goale, Petru se intoarse in toamna in-darat. Atacul anuntat pentru anul 1530 nu avuinsa loc'. Nimeni dintre Bistriteni n'a fost fript,Petru se multumi cu ne!arnurite drepturi de su-zeranitate si cu tributul anual at orasului .sauDardelean. Prilejul priincios pentru castigarea Tran-silvaniei trecuse, i Petru se intoarse acum sprePolonia.

Studii si documente, III, pp. XLIX-L Hurmuzaki, XI : socoteli arde-lene si adnotarile fAcute dupd cronicile Asesti, de Kemeny, DeutscheFundgruben, 2 vol. si 1 volum de complectare, pe care 1-a scos Trau-schenfels. El mai public I si actele din Arhivele din Viena, pe care le-a pu-blicat de curand Fr. Schuller, in Archiv fiir siebenbiirgische Landes-kunde, vol. XXVI, XXVIII si XXIX. Cf. §i I. Ursu, Petru Rares, Bu-curesti 1924.

Dupa acte inedite din Arhivele de la Bistrita, in Documentele Bistri-fei, I, p. XIX si urm. Cf. Hcinrich Wittstock, in Trauschenfels, Maga-zin, N. F., 11 ; Wenrich, in Arch. fiir siebenb. Landeskunde, N. F., vol.III ; R. Schuller, ibid., XXIII; Albert Berger, Regestele actelor bistri-tene, 3 fascicule in Programul Gimnasiului local.

gi

pi

I

- 163

Bogdan nu daduse de fapt Indarat Pocutia, darprobabil ca retrocedarea urmase In timpul mino-rita;ii tanarului Stefan. In primal timp 'tip sui-tea sa pe trop, Petru, oaspetele de ani de zileal regelui polon, care stiuse sa-1 ocroteasca defuria nepotului sda Stefan, se arata foarte Inda-toritor fata de Statul cu care pe la sfarsitul a-nulut 1527 Incheie un tratat In conditiunile obis-nuite '. Dar chiar In 1528 el cere de la PoartaIn cu viintarea si fu bin e-In teles scurt ref u zat casa poata navali In Polonia, din causa sustrageriitarii lui de mostenire, Pocutia. In acelasi timp si-muleaza fata de regele Insusi prietenie sincera, $iin dieta de Piotrikow cere printre altele sa fie aju-tat pentru Implinirea haraciului turcesc a. In anul1529 Moldoveanul e ocupat in Transilvania. Incele d'intaiu luni ale anului 1530 Domnul Tarii-Romanesti, MJise3, care Incepuse sä descapata-neze boieri un Inca neingaduit joc sangeros ,fu izgonit, dar se intoarse Indarat cu ajutor sasescsupt Marcus Pemflinger, apoi supt episcopul ar-delean si Stefan Mailat, vittorul Voevod. Dar ur-rnasul sau Vlad castiga in August o biruinta ho-taratoare la Viisoara: Moise $i Banul sau din Cra-iova isi gasesc moartea in lupta, iar Mailat cadeIn manile biruitorului. In curand acest nou Vladapare ca ginere si aliat al lut Petru, si aceasta im-prejurare lamureste In oarecare masurd biruintadin August 1530.

Pregatirile Jul Petru impotriva Poloniei nu ra-masera o taina nici pentru Constantinopol si nicipentru Ungaria. Chiar in August se ceru regeluiInapoierea Pocutiei, dar aceasta rugaminte fu fi-

1 Tiparit Si in Hurmuzaki, II 3.2 Hurmuzaki, Supl. II L, p. 18-19, no. IV.' Cf. I. Ursu, in Analele Academiei Romone, XXXV , XXXVI.

164

reve refusata. In Septembre Moldovenii patrunl-sera In Cara reclamata, $i intocmai ca supt *tefan-$1 Bogdan izbutira fara multe greutati sa restabi-leasca evechile granite.. Abla dupa multa galceavase decise dieta polona la recrutarea unti o$tiripentru a izgoni pe navalitor, ba Inca se a$teplapana cand sosi un raspuns favorabil de la Sul-tanul, la care se trimisese un sol special. AtunciIn sfar$it Ion Tarnowski lua comanda asupra uneiputernice armate $1 o conduse spre Pocutia, carein cdoua zile' ii cazu in mana, cum spune comu-nicatul oficial. Furios, Incerca nerabdatorul Voevodsa iea innapoi ttara say, stranse $1 el in putinezile pe langa curtenii sal multi boieri $1 o gra-mada de tarani inarmati, dar avangarda o$tirisisale fu invinsa de catre Polonii mai bine disciplinati,mai grew Inarmati $i prevazuti cu tunuri mai bune,pe care se $i pricepeau sa le nianulasca. Dupatrei zile, la 22 August 1531, ins* Petru Induraaceia$1 soarta la Obertyn de atunci un glorioscamp de bataie, a card nume se raspandi in toataEuropa prin informatiile de biruinta polona. Stea-gurile sale, $i turce$ti cre$tine, tunurile ca$ti-gate la Feldioara lagarul sau fura jafuite, o$-tenii sai tura macelariti in fuga ; el insu$i purtatrei rani pe trupu-i istovit, in ardea plin dedurere neimpacatu-i suflet.

in Polonla nu mai conteniau chiotele de bucuriepentru aceasta prima biruinta de nedesmintit, pecare o repurtasera asupra barbarilor de Miazazi,atat de adesea on combatuli fara de succes, iarautorii de ziare", precum $i preotii rivalisau prinentusiastele for ridicari in slava. Totu$i stapanireaPocutiei ramanea contestabila, cu toata risipade vorbe frumoase ce se facu. Petru aduna deciSarbi, Turci Tatari, incercati soldati de meserie,

si$i

care

pi

- 165 -

*earl. erau mai potriviti la navalirl in tinut straincleat taranii moldoveni, $i trimise cateva cete inCara sa de. moVenire. Polonii raspunsera acesteivisite In acela$i fel, $i la retragerea acestor oaspe %iMoldovenii gasira prilej de razbunare. Mijlocireadui Zapolya, ceruta de amandoua partite, folosifoarte putin ; de partea sa Domnul nu void sarecunoasca nicio viva chiar biruinta din 1531o explica Inteun chip cu totul particular : Sa nufie prea mandru Craiul de biruinta lui", zicea el,cad n'a capatat-o cu Insa$i puterea sa, ci numaicu norocul, care se schimba adesea : n'a biruitregele, ci Dumnezeu, Care a vrut sa pedepseascape Domni pentru increderea prea mare In sine".De sigur razboiul ar fi izbucnit din nou dacaImprejurarile ardelene n'ar fi reclamat iara$i toataatentia lui Petru.

In anul 1532 porni ve$nic-biruitorul Sultan Im-potriva despretuitului $i odiosului salt duman,Casa de Austria : dar el nu merse mai departede Guns. in aceia$i vreme e trimis in ArdealAloisio Gritti, ca sa cerceteze la fata locului Im-prejurarile de acolo. Fecior din flori al unui doge,acesta ajunsese un Levantin desavas$it intruniape Tanga viclenia Francilor orientali Indraznealanebuna uria$a putere de inchipuire a unui a-venturier insarcinat.

Se vorbia cu ingrijorare de faptul ea MesserAloisio-Pa$a ar vol sa se arunce ca rege at Un-gariei in lozul lui «Weyda. $i al «Germanului.,§i ca el ar fi hotarat Moldova pentru prietenulsal din Constantinopol, un cumnat de haremal Sultanului, cunoscutul Stefan, nepotul eroului,pe cand pentru Tara-Romaneasca aparea ca unpotrivit guvernator cretin unui din tinerii fii aiimputernicitului Imparatesc. Adevarate sau nu,

§'

si

166

aceste zvonuri silira pe cei interesati sa lase lao parte toate planurile ambitioase si sa se ingri-jasca mai bine de ceia ce aveau pana atunci iresta panire.

Tratativele cu Polonii durara cu obisnuita ta-raganire ci In anul 1533. In anul urmatorcare era mai mult de cat oricand In favoarea Sul-tanalui §i se simtia acum acezat bine In Scaunutregesc, veni iaraci. El se Infati§a foarte trufas ; baInca In Tara-Romaneascaacolo in locul lui Vladcel Inecat se ridicase un alt Vlad, un fost .Virp-tila din Slatina.puse chiar sa ucida pe un boier,care nu-I slujise destul de rapede la trecere siatata pe etern-nemultamitii bcoeri de aici, impo-triva acestui nou Vlad, care urmarl insa pe intri-ganti pana in cortul mandrului Italian si-i de te-parte pe mana calaului, parte paznicului din ce-tatuia Poienari, o fundatiune a lui Tepee. In Ar-deal Gritti arunca in spinarea Voevodului EmericCzibak vina acestei rele primiri de peste muntisi puse de aceia sa-1 omoare. Dar aceasta eraprea mutt. Framantatul Ardeal totu§i nu samanaInca cu Tara-Romaneasca ajunsa subjugara: Indraz-netul fu inchis In Media§

Aici astepta el in zadar ajutorul Impacatului,.Vlad, care i-ar fi putut sta la Indemana, dar carenu se clinti. Cu atat mai zelos I§i oete Petru os-teneala pentru liberarea Imputernicitului Impara-ratesc. Vrednic rival a lui Gritti in cruda sireteniede Oriental, Moldoveanul alerga spre Medtas, a-demeni la el pe inchis, II trada apoi fara scruputrasculatilor, cari in curand Ii aratara drumul sprecerul pedepsitor. Despre cei dot fii a odraslei dedoge, cari fura Incredintati bunului Rarec, nu semai auzi nicicand ceva.

Dupa aceasta fapta de razbunare vechile relatif

Gritti,

167

ale lui Rares cu Turcii si cu regele for unguresc,incepura sa se clatine putin. El nu rupse,e-i drept,prietenia cu Zapolya, dar primi sa fie visitat side trimisii regelui Ferdinand, care voia sa facauitata Feldioara. Cu acestia incheie el la 5 April1535 un tratat, In care, pe Tanga primirea obisnui-telor clause, se mai fagaduia din partea imperialilorun ajutor banesc de 6.000 de ducati pe an, iar dina Moldoveanului refusul unui mai mare haraciu laPoarta si a calatoriei la. Constantinopol. Printr'unact din luna lunie i se intarira solemn lui Petrutoate stapanitile ardelene. Pe cand Voevodul duceamai departe cu Polonii, acum prin mijlocire impe-rials, vechiul joc al tratativelor, iar momentulpotrivit trimitea cete pradalnice In Statul vecin,Zapolya afla in sff'rsit de aceasta noun schim-bare de front Indreptata Impotriva-i si pedepsi pefalsul prieten prin aceia ca in 1536 ii smuLe Un-gurasul.

larasi se trezi acum in Petru cbrinta de cuce-rire a Ardealului. Turcii ii lasara sa faca ce vrea ;Ferdinand Inst -i era aliat oferi In 1537 chiar ce-darea foarte insemnatelor feude maramaresene,Muncaciu si Hust; de Zapolya nu mai avea a'um satiny nicio sama. Petru rugase pe regele apostolic sanu numeasca deocamiata un nou Voevod In Ar-deal, «pana cand eu nu ma voiu int cu MariaVoastra prin soli sau in scris asupra unor anumitelucruri tainice, care privesc binele Tani §i care arh in deosebi potrivite sa impace aceasta provincieardeleana cu Maria Voastra si sa o pastreze MarieiVoastre'.

Dar, tocmai in clips in care interventia armataa Voevodului ar fi putut prod:ice ceva de sama,Craiul polon se pregati de o expedi tie personalsimpotriva lui Petru, din pricina pentru ca

.

la

P cujiei,

168 -

printr'o stralucita biruinta sa intunece vestita faptaa generalului sau Tarnowski. De acum incolo sepuse cu tot d:nadinsul pe lucru Impotriva Vala-hului", care imprastia in Oral lui juraminte, ru-gaminti si amenintari. poloni primira in Au-gust porunca de a se intoarce fara zabava acasa,si o paternica. oaste regala patrunse pana In Ga-litia totusi vidicarea In masa, care se porni ininatacabila tara vecina, zadarnici biruinta nadaj-duita.

Sigura nereusita a oricarii ofensive impotrivaMoldovei se arata dupa cateva luni si in tristasoarta ce lovi pe comandantul polon Nicolae Sie-niawski. El se apropie cu numerosi si mandri ca-valeri, ca sa continue neizbutita expeditie a re-gescului sau stapAn, dar intr'o intalnfre ca Mol-dovenii, dupa ca. jafuise numai un colt de tara,ei pierdu la 1 Februar 1538 nu mai putin de2 000 de tovarasi. Supt condi 'life pe care le puneau,Polonilor li era absolut cu neputinta sa sileascala pace pe acest vecin rau, cand capatara un a-liat hotarator in marele Imparat at Rasaritului,care Inca din lulie porni marsul sau spre Moldova,pe cand o noun oaste polona inainta spre Hotin.SoPman nu venia pentru a sustinea interesele po-lone acestea ii erau cu total indiferente cipentru a urmari scopuri proprii. Pentru a fi sigurpe toata granita nordica, el avea nevoie si inMoldova, intocmai ca in Tara-Romaneasca, de unsclav crestin fara insemnatate si de un sir de cetali turcesti de sprijin. De a.,:tia void el sa inla-ture pe Petru, sa puna in loc pe cumnatul lui,Stefan, sa intinda in spre Miazanoapte mai de-parte raiaua celor doua porturi si prin aceasta sa-sicreeze un al doilea Giurgiu la Nistru.

Cine i se putea impotrivi Sultanului in aceste

Trimisii

;

i69

parti? Frica impaca, ce-i drept, pentru moment peZapolya si Ferdinand, dar Polonii, cu cari Petruinche e In cea mai mare graba pace, cedandu-hpc vecie" Pocutia, Polonii, multamiti In sfarsit,cari triumfau numai asupra dusmanului invinsse bucurau de provincia recastigata, dar nu segandiau si la intregul ei viitor, de-acum Innainteamenin(at, nu ascultara de staruitoarele Indemnuri,de rugamintile desnadajduite ale lui Petru. Pa-rasit de boierii sai deplans numai in tacere decatre tarani, Petru nu putu strange nici macarpentru apararea tarii o o5tire, ca marele sau tata.El fugi la Hotin, fu Insa raspins de trupele polone,acum cuibarite aici rataci, apoi sarman ba-tran parasit, prin neumblatii munti ai Moldovel,frangandu-si plangator manile innaintea icoanelorfacatoare de minuni de prin manastiri si cersind

codru de pane de la tarani. In sfarsit In Septembre se putu furisa printr'o trecatoare In Ar-deal, oameni buni it primira, $i ajunse la cetateasa, Ciceu1. Aici Insa, asediat de episcopal Marti-nuzzi, imputernicitul lui Zapolya, Domnul fu prins§i iarasi inchis ca prisonier politic.

Sultanul porni de-a dreptul asupra Sucevei,primi Inchinarea baierilor, puse In Scaun pe cum-natul sau Stefan Turcul. ca Voevod crestin, itIncunjara cu 500 de leniceri, anexa toata jumatateasudica a Basarabiei de azi puse sa se cladeascala Tighinea de aici Innainte Benderul turcesc

puternica fortareata, pe a carii poarta sta scrisca nein vinsul imparat a supus Moldova, ca a a-runcat In tarana si a calcat in copitele cailor saipe begul neascultator.

Acum abia vazura boierii moldoveni, cari serasculasera Impotriva Domnului lor, ce gresalafaptuiszra si ca In oarba for dorinta de Innoire

in

.o

pi

p1

pi

pi

170

nu pacatuisera numai fata de Domnul tor, ci §ifata de Cara §i de propriile for interese In Ti-nutul smuts se gasiau doar §i mo§li boiere§ti, careacum erau pentru totdeauna pierdute I De-acumincolo ei facura viata de tot amara .Turculuiblasat in Suceava, cu toata garda sa de Ieniceri..Acest slabanog, care nu cuno§tea decat viatadin Constantinopol, acest cumnat de harem atSultanului, care nu se putea a§tepta la niciun aju-tor de nicaieri §i Inca intr'un an in care lacustelepustiisera totul ele ii adusera chiar porecla deLeicustel trebui sa goneasca garnizoanele tur-ce§ti din cetatile de curand cucerite §1 sa. impie-dece zidirea Benderului ! De trei on i se ridicaraimpotriva prin intrigile boierilor, Domni rivali, carspretindeau ca au de tata pe slavitul Stefan sauPetru cel plans de tarn. in sfar§it apucara caleacea mai sigura pentru a scapa de dansul. Con-jurati patrunsera In cetatea Sucevei §i diva ca-teva momente un sangerat Si nevinovat le§ dom-nese fu zvarlit In fata gloatei. Cornea PortarulInsa, fiul lui Bogdan, fu acum chemat t nu-mele de Alexandru, ca Domn stapanitor at Mol-dovei.

Polonii if recunoscura fara zabava, dar recu-noa§terea unui rege, care de obiceiu I§i parasiavasalii tocmai la ananghie, nu putea sa Intareasca§ubredul tron at unui Domn ales printeo conjura-tie. lncursiile pe care Cornea, urmand sfatul re-gelui polon, le intreprinse impotriva tuturor cas-telelor turce§ti vecine, ca Oceacov, Cetatea-Alba,Chilia, Bender, nu erau de sigur nici ele mijlocul ceimai bun ca sa i ca§tige fa voarea Sultanului. Elavea, ce-i drept, cativa boieri de partea lui, darmulti dintre ei erau, din pizma sau din alte rr otive, impotriva' acestui par,venir, iar taranii n'aveau-

_

171

alt nume in gura decat pe acela al bunului sb.nelacomului Petru, fiul poporului.

Acesa si veni In adevar, dupa arata po-cainta In scrisori catre Sultan, scrise In sarbestede sotia sa, fiica de Despot Elena si, dupa ce, lacererea lui Soliman, se infatisa personal Innainteicu frumoase pocloane, gesturi smerite si vorbe-dulci si prefacute. Ei n'are sa mai fie de- acum in-colo un atajator, ci tin supus loctiitor al hi-paratului; ca pedeapsa pentru trecutul sau are saplateasca un tribut mai mare si, intocmai ca odi-nioara gturcescul. sau nepot, are sa tina ienicerila Suceava acestea toate le fagadui. La catevaluni dupa poposirea si straduinta sa in capitalaturceasca de a capata tronul Moldovei, vent dinUngaria insemnata veste plina de urmari ca ire -gele taus. nu mai este printre cei vii. Raposa-tul lasa insa de la tanara sa sotie, fiica regeluipolon Isabela, pe care o luase abia de scurtavreme in casatorie, numai un flu nevrastnic, loanSigismund. Pentiu Soliman era mai d'innainte ho-tarat ca acest copil In fasa, pe care binevoia sa-1numeasca Stefan, trebuia sa ajunga, cum ar li volt -osi tatal sau, rege al Ungariei si doria totodataIntarire momentana a partidului german, pentru casa-1 poata umrli dupa cuvimta. Dar pentru a punecum se cuvine In scena expeditia lui, el a vea nu-mai decat nevoie de vasali credinciosi la granitadisputatului regat ; acestia insa trebuiau sa f etotodata si oameni mai de isprava decal fusesecumnatul" Stefan L a cu s t a'. In Tara-Roma-neasca, in vara lui 1535 i se Intamplase lei Vlad-Vintila un accident politic de vanatoare si ca ur-mas pusera boierii olteni, in ale caror pa duri seintamplase fatala vanatoare de cerbi, pe un calu-gar din manastirea Argesului, care, din pricina drep-

- -

172

turilor sale presumptive la cuca domneasca, fusesedus cu sila la manastire. Ca boier purtase numelePetru, la manastire se numia Paisie, ca Domndete obi§nuitul nume domnesc Radu, dupa pre-tinsul sau parinte Radu Voevod, bine Inteles .celMare. ; spre deosebire de alti Domni cu acestnume, el fu numit Radu Paisie sau Radu Caluga-rut. in anal 1539 boierii se ridicara §i Impotrivalui supt $erban, Banul Craiovei ; totu0 el fu adusIndarat de Turcii dunareni si drept rasplata a-cepia primira In 1540, dupa ce fiul lui Radu, Marcu,facuse pentru tatal sau o visits la Curtea din Cons-tantinopol, Insemnatul port al Brailei, singurul punctcare mai amintia bogata stapanire teritoriala de odi-nioara de la Dunare §i totodata singurul loc care In-gaduia un drum liber la Dunare §i deci si la Mare 1.

Acum mai sosi Inca §1 vestea ca Stefan a fostinlocuit prin ghainulv, adeca tradatorul Alexandru,§i ca Moldova se afla In adevarata revolta. Deaceia, fara de za bava Petru capata steagul Im-paratesc, trupe Imparate0 Si intr'o audienta so-demna fu numit pentru a doua oara Domnat Moldovei. Mandru de «biruintav, el alerga la//mare §i-§i vesti prietenii en a ajuns iara§i ceiace a fost, ba Inca §i mai mult cleat atata v. Tara seuni cu el §i un partid de boieri trecu de la inceput laklansul ; cella' ti, cari isi vandusera Zara Sultanului siucisului favorit al acestuia, fura prinsi, §i noua suirepe tron a Domnului se petrecu atat de norocos,incat sangele nu curse decat supt sabia calaului,de care cazura capetele lui Alexandru si ale to-vara0or lui. Inca de pe la sfar§itul lui Februar,batranul §i incercatul stapanitor se gasia iara§i in

Cf. Chilia Cetatea-Alba, p. 323 cu [Tunusli adecA Mihail Can --tacuzino], 1attopEct Maxicc;, Viena 1806, cap. XLVI.7-4;

isi

- 173 -

Suceava si putea pune la cale intoarcerea fami-lief sale din Ardeal.

Dar starea politica a tarii lui era acum cu totutalta; Domnul nu mai putea sa provoace ca mainainte pe protivnicii sai ca un Indraznet cavaler.Incercarea de a rascumpara Tighinea din maniiecelor ce o Intarisera, cu bani Imprumutati din Po-Ionia, nu izbuti. Caci Polonilor, cu toata asigurareaturceasca protivnica si propria-i protestare, li eracu neputinta sa se mai Impace vre-odata din inimacu vechiul si cunoscutul tulburator al pacii, pe careacum nu-I vedeau bucuros aparand iarasi la ho-tarul lor. In astfel de imprejurari ei refusara scurfsi cererile de bani. Regele, care trebuia sa pla-teasca tribut Tatarilor, n'avea sume de Imprumutat.In Ardeal Petru nu gasi decat dusmani pe fata sauIn ascuns, iar cetatile lui de acolo la Bistrita nickca se mai gandia acum li fura rapite. Chiar in1541 trecu el Carpatil ca sa arate Sultanului re-cunostinta pentru cinstea acordata, si Mailat, carefusese odata prisonierul unor osti romanesti, cazucu acest prilej in manile Domnului: prin fag- u-inta unei libere treceri Isi momise Rares ca de obiceivavictima. Independentul Voevod din Ardeal, carenu recunostea niciun rege si nicio regina, fu decitrimis la Belgrad Sultanului, care tocmai pornise lalupta In Ungaria impotriva «Nemplor,. Pe and.acum imperialii turci si germani se luptau, adeva-ratul stapan in Cara Ardealului era regentd Mar-tinuzzi, «fratele Gheorghe', episcop Si vistiernic.Cu acesta Rams se galcevi neincetat din pricinacetatilor ; abia In 1544 Ciceul si Cetatea- de- Balta,fura daramate din temelie $i numai dupa aceia ti-nutul for fu predat dregatoriior moldoveni. Petrutrebui sa fie din inima recunoscator si pentru atat,.dar de acum el nu mai era decat until din nume-

174

ropii proprietari straini din Ardeal pi drepturilelui asupra acestui pamAnt pierdusera Insemna--tatea for politica.

Greu apasat de imprejmuirea gi paza turceasca,cum pi de pierderea unei insemnate parti din tamsa, Petru mai fusese Inca silit sa trimeata la Poartaca zalog pe fiul sau cel mai mare, pi nefiind in stare sastoarca din saracita pi pustiita Zara tributul marit,trebui sa mai auda amenintarea ca va fi chemat.1a fiecare trei ani la Constantinopol pentru Innoi-rea omagiului. De aceia el auzi cu deosebita bu-curie vestea ca in sfarpit creptinatatea, adeca Im-periul roman creptin de natie germanA, se pregatiasa izgoneasca pe Turci din Buda cea ocupata din1541. Petru intra numaidecat in tainice legaturi cuconducatorul ales at cruciatei ungurepti, markgrafulJoachim de Brandenburg pi In Martie 1542 incheiecu el un tratat, prin care se Indatora la serviciide spionaj, la aprovisionarea armatei creptineafara de acestea la fapte imposibile, ca prindereamarelui Sultan. In lunie, cand pregatirea expedi-tiei era cu mult inaintata, el imprumuta markgra-fului, in calitatea lui de capitan al Imperiului, In-semnata sums de 200.000 de galbeni ungurepti, cariniciodata n'au fost innapoiati 1. Ca de obiceiu Voe-vodul luneca pe povarnipul vorbelor necumpatatecu totul exagerate, pe care dm neprevedere le spu-nea fata de agentli poloni. Dar toate acestea nudusera la altceva decal probab.1 la un nou tratatcu regele Ferdinand. Si, cand, la inceputul anului1543 pi un om foarte putin indraznet, ca Radu

Actele in Papiu, Tesaur, p. 13 §i urm. ; cf. Iorga, Acte fi fragmente,1, pp. 108-110, Si H. Traut, Kurf. Joachim II. von Brandenburg and derTiirken feldzug vom Jahre 1542 (Gumersbach 1892), precum §i prefata lavol. X Si XI din colecfia Hurmuzaki. Pentru rAzboaiele lui Rare§ cu Po-lonii vezi Studii de lorga, In Convorbiri Literare 1901. Cf. §i VeressEndre, Izabella Kirdlyne (Budapesta 19 12).

gi

gt

gi

gi

'

175 -

din Tara-Romaneasca face o astfel de legatura,prin care fagaduieste chiar ajutorul sau armat im-potriva cnecredinciosilor Turd si Tatari), trebuiesa vedem de sigur si in aceasta un merit al ne-stamparatului Moldovean.

Cand in Septembre 1546 acesta muri, Cara -iera linistita si propasia in pace. La dreptul vorbind,el devenise tot atat de putin prieten al Polo-nilor pe cat de putin ramasese sluga credin-cioasa a Turcilor, dar se aparase intr'o oarecareanasura fata de cei dintaiu prin intemeiarea uneinot starostii in Sepenic, fata de cei din urma prinreconstruirea cetatii Soroca. In Tara-Romaneascaizbucnisera Inca din 1544 lupte launtrice Intre Radusi un al patrulea Basarab, care e mai bine cu-noscut supt numele de Laiota ; acesta, venit cu hai-duci si pribegi din Banatul unguresc, invinsese,dar la urma tot fu batut si ucis de Turci si Ta-tari. Dapa cate va luni, in Martie 1545, dupa ceRadu fusese chemat la Poarta si de aici surgunitin Egipt, tara primi direct de la Constantinopolun nou Damn: Mircea, efiul lui Radu', un cumplittiran.

El ucise dintre pribegi pe toti aceia cari fura asade neprevazatori !neat sa se Intoarca Indarat si sase piece stapanirii sale, cu totul doua sute deboieri, si pe de-asupra, dusmania celor rama§i instrainatate incercandu-1 in fiecare an prin navaliri,iar el fiind in totdeauna biruitor asupra slabelorcete, isi putea procura necontenit marea placerea sangelui omenesc varsat. Aceasta era foarte in-grijitor pentru boieri, mai putin pentru tara apa-sata de ei, indiferent Insa pentru Turci si tot asapentru Moldovean, care in 1546 dete chiar de sotielui Mircea pe cea mai mare fiica a sa, Chiajna poatevaduva lui Vlad inecatul. Cand socrul muri, gi-

- 176 -

nerele carmuia, Mind la capete, Tara-Romaneasca;aceasta Insa era pe deplin stapanita de Turd, cu.totul In atarnare de Constantinopol.

Aceia§i soarta avu §i Moldova, cea Inca destubde tare Pe atunci, numai trei decenii mai tarziu,cand un Domn cmuntean, din neamul mladios alacestui Mircea Ciobanul se urca In 1547 pe Tro-nul tarii vecine. Aceasta rapede cadere a tarsi 10Stefan-eel-Mare §i a lui Petru cel nestamparat,cere o lamurire.

Petra lasase trei fii, dintre cars niciunul nu po-seda bunele sale insu§iri. Unul, Constantin, traiaca ostatec la Constantinopol ; cel mai in vrasta,Hie, era in tara la moartea tatalui sau §i astfel faales Domn de boieri, fara mare greutate im-prejurarile din 1538 sluj.sera ca invatatura. Cumulta mandrie scrie el vecinilor lui ca Dumnezeu§i boierii, ccu invoirea Mariei Sale imparate§ti,de credinta pagana, II facusera urma§ al tatalui .,ceu voiu §ti,, mai adauga el, csa-i pastrez mo§-tenirea §i sa IntAmpin pe cel bun cu bunatate,pe cel du§man cu du§manie,.

Aceste bune intentii nu avura insa nicio trai-nicie: §i Hie fusese la Sultan, §i el cunoscuse inConstantinopol splendoarea bogatei §i straluci-toaret vieti de capitals In apropierea puterniciiCurti imparate§ti, unde se revarsau zilnic boga-tiile §i stralucirea intregului Orient. Fata de a-ceasta totul ii aparea in Moldova saracacios §ifara gust, §i de aceia i§i omora timpul cu petre-cerile in tovara§ia favoritilor sai turci de ambelesexe. Altceva nu-i trecea de loc prin cap, §i, candin 1550, primi porunca sa navaleasca in Ardeal,unde Martinuzzi facea politica. imperiala §i trime-tea in curand in Polonia pe respectata sa doamna,regina, cu fiul ei, el incredinta indeplinirea acestet

177

sarcini fratelui sau Stefan. in artul urmator, si a-nume in Maiu, llie parasi de buna vole Domniaasupra Moldovei, care nu i convenia catu§i deputin, lass ca loctiitor chiar pe acest Stefan i

se duse la Imparatul sau, care, odata cu acorda-rea numelui de «drept credincios. : Mohammed,ii incredinta §i guvernamantul Silistrei. Nu multdupa aceia mull aceasta nenorocita creatura de-generata in imprejurari intunecoase, noun necu-noscute.

Stefan, de §i mai putin stricat era Si maitanar , era o tot atat de mare seca tura, si prinaplecarea sa spre aventuri de dragoste o ade-varata pacoste pentru familiiie boierevi. Incolo,toa a activitatea lui este cu totul nein.)emnata.in 1552 el merse In Ardeal, dupa purunca elm-parateasca.. Aici avea comanda Italianul Castaldo,un meter urzitor de intrigi, pe deplin in staresa se masoare cu un astfel de vecin. Pentru allasigura hotarele fata de visite dusmane, el se gandisa inlocuiasca pe cei doi prieteni ai Turcilor, Mircea§i Stefan, prin Voevozi buni imperiali§ti §i alesedintre numero§ii pribegi ce-i stateau la indemana§i printre cari se gasiau $i efii de Domn,), pentruMoldova pe un anume Alexandru sau Aron1, pen-tru Tara-Romaneasca pe un anume Ilin care capretendent i§i lua numele de Radu de sigur iarun «Radu, fiul lui Radu -cel- Mare. In cel din urmadintre principate avu Castaldo un frumos succes,dar nu de lunga durata. Mircea fu alungat de Raduin toamna lui 1552, dupa ce acesta din urma ca§ti-gase o batalie mai mare, dar chiar in primavaratiranul alungat fu adus indarat in Ora sa de Turciide la Dunare. In Moldova insa, cu toate ca Ste-

' V. N. Iorga, Mciruntisuri istorice culese in Ungaria (Budapesta1904), p. 15 si urm.

12

- 178 -

fan fu ucis de boierii mai batrani, cari se vedeauI ilaturati de cei tined si prea tineri, nu veni laDomnie alesul lui Castaldo, Alexandru, ci un altul,care se chema mai innainte Petru Stolnicul si-sidatora, se crede, viata unui pas gresit al nebu-nului *tefanita-Voda. Si acest Petru a fost, ce-idreptul, gazduit catava vreme in Ardeal, dar petron ajunge cu ajutorul regelui polon, caruia-ijura st el solemn credinta aceasta era acumnumai o goala formalitate.

in Alexandru Lapusneanu isi gasise in sfarsitMoldova, data nu si Turcul, un exemplar cores-punzator lui Mircea Munteanul. Ca si acela, desi nu intro asa de mare masJra, era si acest fiual femeii din Lapusna un prieten al mortii si alchinului, cu care se indeletnicia necontenir fatade nenorocitii sai supusi. Matte mii de nenorocillpacarost trebuira sa ispaseasca cu viata usoarafor vina, altii pierdura lumina ochilor, pentru casa nu mai poata nemeri drumul ratacirii. Ca Mircea,si acest at doilea tiran, in iubirea sa de dreptatenu facea nicio deosebire de rang si de o potrivase ingrIjia de pastraca linistii in tara: preoti ca-zura supt ochii lui ca tradatori fata de «mates-tateaA domneasca, si mirosul sangelui boieresc ga-dila delicatu i nas de cunoscator. De altfel Ale-xandra era un um bolnav cu ochii rosit it chinuiao «scaturigo quaedarnD , si boierii ramasi Inviata vedeau in aceasta o pedeapsa a Ceruluipentru nelegiuirile sale.

Modelul lui, Mircea, nu stete de altfel multin Scaund muntean. Pentru o vina care nu ni ecunoscata, el fu atacat in 1554 In Bucuresti deosti turcesti si moldovenesti si, pe cdnd capitalaardea, Domnul se duse in exilul in care stete a-proape patru ani. Urmasul lui, un fiu de data

179

aceasta un fiu neindoielnic al calugarului Radu-Voda, se chema Patrascu i, pentru ea era un omsimplu, catusi de putin laudaros, iii pastry acestnume amintitor al trecutului lui modest. Toti bo-ietii, chiar si acei cari se compromisesera mai tarecu Mircea, aflaia la dansul o ptimire parinteasca.impreuna cu vecinul cu totul de alts faptura,merse el la 1556 in Ardeal readuse pe reginaIsabela in capitala ei, unde ramase de atunci

o:rotita de Turci si de vasalii lor. Catresfarsitul anului urmator, Domnul abia de curandInsurat pregt ti un nou atac in Zara vecina, ()s-tile lui trecusera acum granita supt boierul cuinfluenta mare, Socol, cand Patrascu mud. Dupa oincercare zadarnica a lui Socol de a ajuta luiRadu Hie sa iea din nou Domnia, Mircea fu in-vestit pentru a doua oars de catre Sultan cu cin-stea de Domn al Tarii-Romanesti si incepu inprimavara anului 1558 noua-i Domnie Cu o groaz-nica baie de sange.

In acelasi an fugi din Moldova, unde planurilesale fusesera descoperite, un anume Iacov Basi-likos, pana acum un oaspete iubit al Voevoduluitemut urat de toata lumea, cu care se pretin-dea Intudit prin Doamna Ruxanda, o fiica a luiRarer. Acesta, un barbat Inca tanar numara-abia treizeci cinci de ani , era foarte frumos

descria neinchipuit de elocvent marimea stra-mosilor sai, pe cari-i urmaria pana la miticul He-racle, intinderea cunostintilor sale, Innalta situatiea prietenilrr protectorilor sai i faptele marl pecare void sa le savarseasca in viitor. Era desigur o personalitate neobisnuita pentru mult de-cazuta si, In comparatie cu Europa apuseana, a-fara de Ungaria Polonia, Inca barbara Moldova.Stapanind cu focosii sai ochi pe ascultatorii cu-

1ut,pi

pi

pi

pii

pi

pi

180

riosi, povestia bucuros ca el, lacov, se scoboaradintr'o veche familie greceasca §i ca e inrudit cuImparati, eroi legendari si zei din Olimpul pagan,ca tatal sau, ucis mi§eleste de catre Turci, a fostun marchis de Samos si ca el mo§teneste drep-turi de stapanire In Paros. Apoi trecea la carierasa in tarile de cultura ale Europei, en tusiasta deantichitatea greaca si de forma ei moderns §ipovestia cum a luptat In Franta pentru marele irn-prat Carol at V-lea, cum a compus descried delupte, cum, ca om peste fire de Invatat, ( a mes-ter in toate stiintile, a fost de drept chemat saincunune cu lauri ambitiosi poets, cum e foartepretuit, stimat si admirat in Prusia de puterniculduce Albert si in Po!onia de cutare sau cutarealt nobil, care se distingea prin spirit larg §i dra-gostea pentru stiinta. Nu vorbia nimic de §ederealui la Montpellier, ca student, de legaturile cu ofemeie, de amorul care-1 facuse a parasi Franta,Imprejurari pe care le relateaza un izvor frances 1.Boierii, cars -1 ascultau cum povestia, isi ziceauca frumosul strain, purtat prin Jume, foarte Inzes-trat si bland cum era, ar fi un mai bun Dompentru Moldova decat bolnavul Alexandru cuochii rosi §i cu mani Inca si mai Inrosite. El in-susi nu stete mult la cumpana sa-si dea consim-timantul la aceasta alegere tainica, §i curand dupaaceia fugi.

In Brasov i§i tipari genealogia, In care sustineadrepturile sale asupra tuturor tronurilor domne§ticu putinta. Apoi se ascunse in Cara Zipsului, laKesmark, la Albert Laski, cu care avea comunaceiasi nepotolita pofta de aventuri si aceia§i dra-goste catre legea protestant,, asa cum era pro,-

' lorga, In Revista istorica',II, §i Motogn,, in acei4 revista, X.

181.

povaduita acum $i in Polonia. Inca in anul 1560Intreprinse un atac asupra fostului sau protector,Alexandru, dar, inainte de a fi atins hotarul, mica-iceata fu impra$tiata de gloatele PalatinatuluiRusiei, chemate la arme. Acum interesantul co-mediant puse sa se imprastie vestea ca vestitullacob Despotul nu mai este printre cei vii $i ca,otravit de dusmani cu inima impietrita, el seplimba acum supt chiparosii campiilor elisee, in-tretinand dialoguri divine cu inteleptii si eroiianticitotii clasice, cu cari cu totli el era mai multsau mai putin Inrudit. Multi crezura aceasta siplansera pe nobilul plecat din lumea aceasta, peand el insusi se framanta neinchipuit de mult inpretinsul sau mormant. Se intelese din nou cuLaski fagadui cetatea Hotinului cu bogatul sauportorium, cel mai insemnat in Moldova aceleivreini. Se incunjura de tot felul de tovarasi deaventura, chema in jurul lui pribegi din Statul saude mostenire moldovenesc $i chiar navali in Mol-dova. La Verbia pe Jijie (1b61), Alexandru, cutoata paza lenicerilor, fa atat de strasnic batut,incat nu se mai opri din fuga-i nebuna pana laChlia, de unde sangeacul 11 trimise la Constan-tinopol.

Acurn incepu biruitorul o Domnie cam ciudata,caci o atat de multa marime inteun cadru micstarneste de obiceiu rasul. Vii, daca cel putin el in-susi ar fi luat toate acestea in serios, ar fi de-venit poate eroul unei miscatoare tragedii; stra-lucitul Despot insa era prea mult actor si traiaArea putin in lumea reala. Ce nu void el, de candi$i gasise o basa pentru planurile sale? In primulrand doria sa se incunune cu o pretioasa co-roana in presenta represintantilor trimisi de toateCurtile vecine mari si mid, caci el era doar $1

si.i

182

mostenitorul Imp ratu lui bizantin, capetenia fireascaa acelei roupx,oxpazovgil UXk, liberatorul Inascut alpoporului elenic! Apoi, pentru ca sa serveasca pe-binefacatord sau, imparatul Ferdinand, si sa aparaca restaurator patriae, nazuinta lui tindea Inca sasmulga cetatile ardelene, ca atare, nu ca gramezizadarnice de ruine, etanaru1ui» usurpator de acolo,si se gasira in Ungaria st oameni cari sfatuirape imparat sa-i incredinteze lui Voevodatul intregiiteri de peste Carpati ; trecea doar drept credin-dos, puternic si cuminte! Mai departe, cu mareata-iideie despre o putere suverara, era cu nepu-tinta sa indure mai departe pe Turci in Moldovade Miazazi si tot atat de cu neputinta sa se ex-puna ca un Voevod de rand unui control pagandin partea Sultanului. Ce mandra suna chemarealui, pe care o indreapta catre ccuragiosii si raz-boinicii lui boieri»: el li aminteste de originea lorromana si- i saluta ca scoboratori tai vitejilor ro-mani, cari faceau sa treinure lumea intreaga». Cuastfel de tovarasi era el sigur sa recastige celepierdute si sa calce in Imparatestile-i picioareheracleice pe miseii barbari turci: cscopul mieu',scria el, cnu este altul decat ca Dunarea sa de-vina granita tarii mete, Moldova, si ca eu sa fiuzi si noapte in lupta cu necredinciosii si blasta-matii Turci». Si nu numai tanarului transilvaneanvoid el sa-i zmulga Cara, ci si celui transalpin,bolnaviciosului si nevrastnicului fiu al lui Mircea

acesta din urma murise Inca din 1559, odih-nind pe lesurile victimelor sale , acestui Petru-Voda, pe care-1 ocrotia o mama temuta. Dartoate acestea erau numai pregatiri, numai uneroic preludiu: piesa trebuia sa se siarseasca cumarea apoteosa a Heraclidului ca imparat al la-

183

tregului Rasarit crestin, in aplausele inmarmuriteale Europei apusene, care cugeta umanistic.

In realitate insa faptele urmatoare purtara tcatesemnele unei nenorocite existence pamantesti. loan-Voevod acesta-i era numele de stapanitor, pecare-1 scria bineinteles cu cerneala de purpura,tot asa dupa cum si pe monede punea sa fie in-fatisat cu coroana pe frumosul sau cap loanVoevod deci, e vindex et defensor libertatis pa-triae., «patronus Moldaviae., prim' steagul tur-cesc de intarire, pe care-1 talmaci representanti-for stapanitorilor straini ca un fel de ordin orien-tal al Lanii de aur, plati tributul numi pe san-geacul de Chilia si Acherman «tata 1 saw). Dupaun razboiu de hotar impotriva Tarii- Romanesti,.el se oftri sa iea de sote pe o flica a lui Mircev,o sora a noului Domn, in timp ce negocia si cuVoevodul din Chiev si cu Palatinul Cracoiei,Martin Zborowski, pentru o casatorie potrivita.Pe cand apoi chema in Moldova savanti cari 1admirau, pentru ca sa intemeitze Universitati la-tine, pe cand introna un episcop al credintii ade-varate, un socinian, se nascu, fara ca el sa bagede sama, o conjuralie generala : Tomsa, poateun Barnovschi, fu chemat ca drept- credincios Voe-vod pamantean si iscali p-oclamatia domneascaraspandita in Cara Cu veneratul nume de tefariVoevod". Trupele straine ale Grecului si ereticu-lui Pura atacate si nimicite, usurpatorul insusiinchis fn Suceava si acolo asediat de Domnul celnou cu boierii lui qi cu ajutor unguresc, probabilsi muntenesc. Amestecul unei vestite capitanii deCazaci Dumitru Visnievietchi, care se tragea dintr'osora a lui Petru Rare, Maria, si prin urmare pu-tea presinta si el drepturi la Scaunul moldovenesc,ramase fara succes, si curagiosul sef al eroilor de

184

la Nipru, ai cavalete§tilor Tatari cre§tini, cari, in-tocmiti din membri ai tuturor natiunilor, tineaupaza la granita rasariteana in spre pustiu, cazumi§ele§te in aceasta expeditie, care fu Intreprinsapentru a ca§tiga o coroana ce-§i pierduse Inca demult stralucirea. In ce prive§te pe Despot, acestai§i apara viata el nadajduia poate sa-§i poatapastra §i tronul princiar cu o indaratnicie vred-nica de admirat, dar, parasit de toti, invrajbit demult cu Laski, tradat de §eful Ungurilor sai 1, trebuila urma sa cedeze §i, ie§ind calare din cetate inhaine domne§ti, juca precum se cuvine §i actulal cincilea §i suferi sfar§itul sangeros (4.5 No-vembre 1563)2.

Pana in Martie al anului urmator Stefan se men-tinu ca Domn ratacitor, cand biruitor, cand invins,in lupta cu Turcii, cari. Inca din Novembre 1563patrunsesera cu Alexandru in tars. Cativa boierierau Inca de partea lui, dar Cara, taranimea fucu totul nepasatoare de soarta-i. La urma fugiin Pulonia, unde se socoti ca unui usurpator mol-dovean i se cuvine pedeapsa polona cu moartea,atunci cand ea e ceruta de un ceau§ turcesc. Doiboieri 11 insotira in aceasta moarte neglorioasa.

Pe altii ii trimese in mare nu-nar dupa clansulpe lumea cealalta furiosul Alexandru, daramatorulHotinului, §i anume la acel faimos ospat care setermina fara de oaspeti. Cu aceasta insa cazu in-cetul cu incetul intunerec desavar§it pe ochii cariprivisera Inca sclipind aceasta drama alittatoare.Ici §i colo scobora (ate odata din munti un ne-rabdator Hu de Domn, cu tarani, ciobani §i haiduci,

V. Motogna, in Revista istoricci, 1. c.V. asupra lui Despot, lorga : Nouveaux materiaux pour servir a

Phistoire de Jacques Basilikos l'Heraclide, dit le Despote (Bucuresti1900) si un articol mai recant in Kwartalnik historyczny din Liov.

1.85

pe cari 5i-i caOgase cu bani nemte*ti, imperiali ;era insa totdeauna raspins. Dar impotriva pedepseiJul Dumnezeu, apeptata de boieri, §i care pro-gresa mereu, nu era nimic de facut, si asifel cru-dul tiran muri in 1568 ca un om foarte nenorocit.

Fiul si urmasul lui, Bogdan, era un Inca foartetanar om, dedat mai mull decat se cuvenia Dia-cerilor. In Tara-Romaneasca, chiar In anul mortii IuiAlexandru, fu scos din Domnie tanarul Petru; §i va-rul sau, Alexandru cel Nou, apu case cu mans energicaiomnia. Urmand sfatul favoritilor sai, fratii Ivavugi Albu din Gole§ti, el urmari pe boierii partidei o-puse. In vremea aceasta Bogdan nu gasi ceva maibun de facut decat sa se ocupe cu casatorii in fa-milie : una din surorile Iui ajunse sotia unui boier detan, pentru celelalte cauta partide In Polonia, dincare pricina se produse multa nemultamire §i se tre-zira multe pofte de razbunare. Domnul Insusi petimana fiicei lui Tarlo si, pe cand era in visits din-colo de Nistru fu atacat si ranit de iubitul des-pretu t al unera din surorile lui (1572).

Turcii nu stetera mult la indoiala .sa-i dea unurmn loan, cel cunoscut supt numele de Ar-meanul, si tot odata ca bun musulman si bogatgiuvaergiu In Constantinopol, §i care traise in

-fragEda-i tinereta la Curtea moscovita §i para-sise acolo o sotie §i singurul Jul copil, ireceaInca. din 1561 drept fiul Iui *tefanita si mqte-nitor legitirr at tronului moldovenesc. Acum elfu ridicat in Domnie si condus la Iasi, noua Ca-pitala, de catre Alexandru at Tarii-Romane§ti.

El calca pe urmele batrAnului Lapusneanu caprigonitor sistematic at boierilor, dar etara.,racii, it iubira cu toate acestea, sau poate tocmaide aceia. Uri atac at Jul Bogdan, cu ajutor leescparticular, fu raspins. Dar vecinul, care cauta un

csa-

186 -

toe pentru fratele sau cel eschiop., Petru, it in-tampina acum ca dusman pricinui Inca dela inceputul anului 1574 caderea. Lui loan i seceru un tribut rnarit el refusa cu indaratnicieaceasta si avu curajul sa lupte, cu un puterniccorp de Cazaci, si pentru demnitatea de Domn.De doua on Petru Schiopul, fratele lui Alexan-dru Munteanul, fu raspins, ba si Benderul siA chermanul furs pustiite de loan si ajutoarele sale.

cele din urma, fara sa fi aparut beglerber-gul Rumeliei, chemat la Dunare, loan fu Impre-surat datorita tradarii catorva boieri si trebutsa se predea la Roscani. In ziva urmatoare (11 lu-nie) fu sfasiat in bucati de doua camile.

Statut liber at Moldovei si al Tarii-Romanesliposeda popria-i cultura, pe care o primise dela p abusitele State din SucLil Dunarii si care luaiermai ales in tiara cea dintaiu, o desvoltare de sinestAtatoare pe pamant nou: aceasta se poate spunecu drept cuvant despre caligrafie, arta ornamen-tala si Inca; de si in mai mica masura, si despreliteratura. Cu pierderea neatarnarii peri si aceastainnalta cultura slavona, acest caracter al unor vre-muri mai bune, mai bogate si mai sigure. Dar eanu disparu de-odatacum se petrecu de altfel sicu vaza politica a Statului printCo naruire ra-pede, ci pe incetul, printr'o scadere aproape ne-observata, pana cand din amandoua nu mai ra-mase altceva decat unele aparitii singuratece, carenu stateau in nicio legatura cu noua viata.

Teoctist, marele Mitrocolit al lui Stefan, care-1Incoronase si-i statuse intr'una in ajutor cu sfaturibune, murise in anul 1477, dupa ce timp de doua-zeci si cinci de ani pastorise Biserica moldove-neazca. Dupa cativa urma$i mai molt neinsemna ;i,

;

pi-i

In

187

ca Gheorghie, Teoctist II, David ai Teoctist III,ajunse cap at clerului moldovean Grigorie, care fu-sese multa vreme egumenul manastirii Pobrata.El avu aceasta innalta demnitate pe vremea luiPetru Rarea, care restaura Pobrata, Isi alese a-ceasta manastire ca loc de astrucare puse sase scrie acolo urmarea la Cronica tariff. AceluiasiDomn cu infatisare regeasca, mare, dar ne-astamparat i se datoreate cea d"nta u expu-nere slavoneasca intr'adevar literara, prevazutacu toata podoaba de eruditie, a istoriei unutDomn moldovenesc, ai anume a lui, pana laintoarcerea din Constantinopol : imprumutand dela cronicarul bizantino-bulgar Manase tnijioa-cele sale de expunere, intorsaturi de fraza, corn-paratii gi citate, calugarc 1 Macarie de la Neamt,mai tarziu episcop de Roman, scrie aceasta ingri-jita lucrare pentru stapanul domnul sau, care,ca sot al unei fiice de Despot, atia sa pretuiascaastfel de lucrari insemnate. Invata tura sa Insa, Ma-carie nu Si -o datora educatiei Trite° manastirestrains din Balcani, unde lumina culturii se stin-sese supt Turd, odata cu inradacinarea saraciei§i cu injosirea oricarii vieti nationale. El era maicurand un discipol al celui de-al treilea Teoctist,care-1 precedase ca arhipastor la Roman at caredaduse o noua stralucire vechiului lacaa de laNeamt. Aceasta pilda buna iricuraja pe Eftimie,urmaaul lui Macarie, la Neamt. Innainte de a seamesteca in tulburarile politice ale timpului, de asprijini pe un pretendent Impotriva crudului A-lexandru al de a fugi In Ardeal, unde datorita eru-ditiei sale mutt vestite capata un Scaun episcopalpentru Romanii de aco'o, nout egumen continuasedupa puteri imbielaugata biografie domneasca,dupa tipic, a lui Macarie, pana lui dibace des-

-

si

si

si

si

pi

188

crise. cu cerneala bine platita faptele tiranului dinLapu$na, pe care el viitorul lui dusman IIinfati$eaza ca viteaz gi nou", arata ca vir-tuos si pios, al carul fel de a domni se deose-be$te in bina de acela at desfranatilor mi$eilor

ai lui Rare$. Lapu$neanu a fost $i el ctitor demanastiri, pentru ca, tinand sama de marile pacatede care se facuse vinovat fata de cer, avea ne-vole de multe generatii de calugari, ca prin ru-gaciunile for sa se curate In fata Atotputernicului.De aceia rasari In patria clasica a manastirilordin strimtele vai ale Carpatilor Slatina, un noulaca$ dumnezeiesc, pe care Domnul cel .viteaz2.fdia de propriii sat supu$i puse sa o Inalte dupamodelul Pobratei dibacele mani ale me$terilor sa$idin Ardeal. Aici, la Slatina scrisera mai departeanalele jarii cele mai bune talente literare. Insfar$it chiar bunul Petru Schiopul dura cu multacheltuiala de bani in preajma noii capitale, la$ul,o manastire, care dupa suburbia Constanunopoleifu numita Galata $i el chi verriisi aceasta ctitorie asa cu mo$1i Tigani, pentru ca astfel calugarti sase poata jertft numai lui Dumnezeu. Supt Petrutrala Inca in pustnicie, uitat, Isaia, episcopal de Ra-dauti, fala carturarilor din Slatina: supt loan celCumplit", nu tocmai milostiv fata de calugaripreoli, acest Isaia fusese des intrebuintat in sollidin prictna cunoVinjilor sale $i alcatuise Inca depe la 1560 o compilatie a analelor '

1 in anal 1566 compuse o compilatie asAmAnatoare, pe basa diferiteloranale, trimisul polon Nicolai Brzeski, in limba-i maternd, ca trecere devreme, pe cand petrecea in Iasi. Edith in Arch. ist.,Ill; Bogdan, VechileCronici (Bucuresti 1891) si Cronici inedife (Bucuresti 1895) ; acolo laBogdan se gaseste adunatA intreaga istoriografie veche slavond a Moldovei,afard de Cronica lui Azarie, care a fost publicat tot de el in Analele Acade-rniei Routine pe 1909. Cf. lorga, Istoria literaturii religioase a Romanilorpdnd la 1688 (Bucuresti 1904) sau Istoria literaturii roma' nefti, I(Bucuresti 1925).

$1-1

fiisi

si

si

189

Dar un discipol al lui Macarie, Teofan. care,prigonit in vremea sa de Voevodul loan, fugi inArdeal 1, era Inca Mitropolit al Moldovei poatefi socotit, cu ucenicul sau Azarie, cronicarul luiPetra *chiopul, drept cel din urma represintantal invataturii slavonesti in acest principat roma-nesc normativ 2.

Biserica munteana se ga si Inca multa vreme la-te() stare de neorganisare. Cele mai multe ori, s'aupastrat numai numele Mitropolitilor In epometnice.-nesigure 3. Ca si .Mitropolia moldoveneasca, ceamunteana fu si ea *supusa, dupa Consiliul dinFlorenta, la care de altfel nu trtmisese niciun re-presintant, Patriarhului din Ohrida scrisoareafalsificata a Patriarhului catre Stefan -cel -Mare po-meneste pe Mitropolitul Ungrovlahiei, Macarie,care mai e numit si in timput certei dintre pre-tendentii basarabeni 4.

Abia supt evlaviosul Radu, de sigur clupa sfa-tul Mitropolitului Maxim, o mladita de Despot, fuchemat din Grecia un vestit om slant, pentru aincepe reforma clerului muntean. Nifon era unBarb trebuise sa se retraga in fata stapanilorturci din Scaunul sau de Patriarh at Marii Bi-serici" din Bizant, fiind Invinova tit de marturiefalsa pentru a intra in sta panirea unei mostertiri,Din surgunul sau de la Muntele Athos, cel bo-gat in manastiri, Radii ii chema la sine, si el lua

I Doc. Bistrifei, II, p. 115.2 Asupra acestora cf. Iorga, primul excu s din Istoria literaturii ro-

nainesti in secolul at XVIII-lea sau 1st. lit. rom., I.0 istorie a Mitropoliei muntene nu exist Inca pang acuin. insemna-

rile de nume la Lesviodacs, Istoria bisericeasca pe scurf (Bucure01845) pot ajuta intr'o oarecare masura pe cercetator. Cf. lorga, IstoriaBisericii, VAlenii-de-Munte 1908, 2 vol.

Bogdan, Relafiile cu Brasovul, p. 253. 0 noun editie a acestei o-pere, la care se adauga textul original slavon, a aparut pe urma: ecitata dese ori in aceasta carte.

§i

pi

pi

fi

190

atunci masuri de organisare. Scaunul Mitropolitu-lui fu stramutat deci de la Argq la Targovi*te,pentru a aduce astfel pe archiepiscop iara0 inpreajrna Voevodului domnitor ; peritru intaia oara

cu recurioaVere din partea puterii lase' se a-.daugara, de fapt, §i in mod legal Mitropolituluidoi episcopi sufragani u iul resida inRamnic §i purta titlul de episcop al Noului Se-verin, celalt avea supc carja sa tara rasariteana

lua re edinta in Buzau2. Un calugar strain,muntenegrean, Macarie, care $. nise in tara suptMitropolitul Maxim, primi Insarcinarea de a tiparipentru intaia oara carti biterice0, bine intelespe limba slavona. Totu0 lui Nifon nu-i fu datnorocul sa vada aceste prime tiparituri romane§ti :el se amestecase prea mult in ceva cam libereleafaceri de viata §i iubire de la Curtea evlaviosa-lui, dar §i iubitorului de viata Domn §i de a-ceia i se dete sfatul caute aiurea un loc deadapost. Curand dupa aceia el muri intr'o manas-sire de la Athos, regre tat pentru sfintele sale in-valaturi §i fapte. Radu ii urma curand in mormant,§i primul produs al simplei tiparnite romane§tiaparu supt Domnia unui principe caruia ii eramai drag sangele decat cerneala: Mihnea. In tim-pul Domniei lui Vladut, urma acestui d'intaiu Li-turghieriu §i un Octoih, pentru a ajata cel putinnevoia cea mai grabnica de carti bisericesti. Dupaaceia se pare ca Macarie ar fi fost ales Miiropo-lit ; in tot casul acesta este numele Mitropolituluidin timpul lui Basarab al 1V-lea, Neagoe sprijini-

V. diaconul N. Popescu, in Analele Academiei romane" si Romansky,Mahnreden des walachischen Wojwoden Nirgoe Basarab, Lipsca, 1908.

Pentru delimitarea diecesei lui in secolul at XVI-lea Inca v. Re vistaistoricii pe 1923, p. 124 si urm.

3 V. Bianu Si Hodos, Bibliografia romanii ; Hodos, in Anuarul tipo-grafiei Minerva (Bucaresti 1902), in Convorbiri literare, 1902 si infine in ,Prinos Sturdza", 19J3 ; lorga, Istoria literaturii religioase.

si

dinti'insii

sa-si

:

gi -gi

9,

I

191 --

torul clasic al Bisericii in principatul Tarii-Roma-ne gi.

Neagoe apucase *i el cele din urma zile triste,pe care Nifon le petrecu in Tara Rocnaneasca. CaDom se arata neobi§nuit de darnic fats de Bi-serica *i slujitorii ei, satisfacu insa aceste incli-nari ale sale din nenorocire mai mult prin cons-tructii §i daruri in Rasaritul european sau asiatic,unde pe Muntele Athos, In Siria Si la MunteleSinai existau din vechime manastiri vestite in In-mea toata. Dar i in Para 4i ve§nicl el numeleca pricepator in ale artei, ca intaiul iubitor deopere frumoase de arhitectura, s :ulptura si ple-ura, prin innaltarea unei mare te manastiri la Ar-gq, care trc buia sa ofere orwilui o despagubirepentru pierderea Mitropoliei. Vechea zidire fu in-iaturata i din manile unor iscusiti meVeri strainidin Orient ra sari o minunat de frumoasa cladire dinblocuri de piatra, prinse in zbanturi de fier, im-bracata cu marmora, cu sapaturi de ghirlande aurite,care incingeau de doua on toata biserica, tocmai catin brau de frumuseta, cu o dragalaa tinda, doi-sprezece stalpi frumo0 dupa cei doisprezece a-postoli", cu tcepte elegante *i cu turnuri svelte.Nita aceasta cladire kii prin aceia a noii catedraiedin Targo v4te se lua el la intrecere cu 'Main-tapl sau Radu, care inaltase tot ap, din piatra§i marmora, lacwil domnesc de ingropare dinpreajma oraplui de re edinta 1, Sf. Nicolae din Vii,§i it intrecu. Fu un stralucit §i neobiouit spec-tacol de trainica amintire, cand in ziva de Santa-Maria cea Mare a anului 1517, in presenta intre-gului cler muntean, insu*i Patriarhul constantmo-politan, trei Mitropoliti greci, sari venisera cu

1 Asupra mormintelor de acolo v. LApiklatu in Convorbiri literare,XXXVII, p. 433-34.

192

dansul, si primul egumen, protos-ul de la MunteleAthos, tarnosira biserica de la Arges1.

In felul cum pricepea Neagoe viata, nu era de-loc o necesitate povestirea rnicilor fapte, in mareparte pacate, din care se alcatuieste viata unuiom. De aceia ceru el chiar oaspetelui sau (1517),.seful manastirilor de la Athos, dupa ce se in-torsese acasa, sa-i ofere o legenda a SfantuluiNifon, scrisa In original in limba greaca sau sla-vona, dar pregeta de a pune, ca Rares, Pe uncarturar al Bisericii sale sJ avea doar pe Ma-carie sa continue cronica tarii. Si chiar el In-susi era in stare sa scrie frumos cu avant re-toric, cum o dovedesc pretioasele sfaturi lasatemicului sau fiu, Teodosie, menit unei soarte ne-norocite. aceste putine pagini el nu apare pu-mai ca un compilator, care expune intelepciune bise-riceasca, ci si ca un om cu adevarat bun si bland.

scrie el: Iar, de-ti va mai prisosi venit dinvenitul Domniei, acel venit sa nu gandesti ca estecastigat de tine, ci iar l-ai luat de la saraci gide la ceia ce sant supt biruinta ta, care i-a datDumnezeu supt mana ta". Sau: csa nu fie ade-sea-ori paharul tau plin de sange de om, caci deacest sange trebuie sa dai seama innaintea JutDumnezeu, daca IL versi fara mila. 2.

Dupa dansul insa decaderea veni foarte rapede,§i iara4i istoria Mitropoliei, a intregii ierarhii bi-set icesti §i a culturii slavone se scoboara la o sim-pla insirare de Mitropoliti. Cand supt Radii Pai-

1 Legenda Sfantului Nifon s'a tiparit in traducere romaneasca in Ar-chivele istorice, 1' ; dupa o alta copie o scoase separat C. Erbiceanu,in 1888. E data si intr'o redactie a Cronicii oficiale a tarii din veacul alXVII-lea. Un bogat voh!m ilustrat de lux asupra bisericii de la Arges,renovata in vremea noastra de un arhitect frances, a fost publicat cuacest prilej de Tocilescu.

Am refacut putin citatiile, fiind vorba de o simply traducere din sla-voneste. Din Invcitcitun am dat o noun editie la Valenii-de-Munte.

§i

in

Asa.,

{93

sie Si Mircea Ciobanul (1545-1547), apoi suptDoamna Ecaterina, o Levantine de religie ortodoxa,Si fiul ei Mihnea, Intre anii 1568 Si 1589, aparuraiara0 carti slavone pentru bisericile romanegi,Si anume un Sbornic, un Octoih, altul mic, o Psaltire,un Triod Si un Evangheliar. Tiparitorul locuia in Bra-sov. Acesta, diaconul Coresi, nu-i de sigur unGrec de na§tere, ci un Roman,-un pribeag din vre-mea lui Mircea Ciobanul, *1 in publicarea unorastfel de carti pentru Vala hi" Sa§ii brwvenivedeau un nou izvor de caOig. Dar acela0 Co-resi lucra Inca la doua tiparituri romane§ti, la oPsaltire Si un Eva ngheliari u, Si de la el porne§te astfelun intreg Sir de astfel de lucrari romane§ti, puseIn slujba propagandei germane Si ungure§ti, pen-tru ccredinta cea adevarata' ' Nu lui insa i se cu-vine meritul de a fi Ingrijit traducerea scrierilorsfinte Si a cartilor liturgice din slavone§te : inparte lucrul acesta fusese facut Inca de pe vre-mea Husitilor, cand peste tot se propovaduia cu-vantul lui Dumnezeu In limba poporului, de catreun necunoscut preot din unghiul maramure§ano-bistritean 2: In acest chip se alcatuira Psaltirea roma-neasca, care a ajuns pans la not chiar in maimulte manuscrise (Psaltirea de la Scheia, publi-cata In 1889 de I. Bianu), Evangheliarele Si Fap-tele Apostolilor (date la lumina de I. Sbiera, dupe

V. Nerva Hodn In citatul Prinos Sturdza ; Hodcl Bianu, inBibliografia romans §i lorga, Istoria literaturii, I, ed. a 2-a, unde §ibibliografia mai noun asupra chestiunii.

2 Incercarea d-lui Al. Rosetti de a infirma aceste conclusii nu e de locconvingatoare : limba acestor vechi manuscripte e vadit mai veche decata Intaii scrisori romane0i pastrate, a lui Neac§u din Campulung (data inHurmuzaki, XI, nota la inceputul socotefilor Bra§ovului in BraevulRomdnii). lar, dace .Sa0i luteranl au Crezul cu filioque, ca §i Psal-tirea de la Scheia, nu vedem cum poate sä fie fixate inca din cele d'intaiumomente ale primirii Reformei luterane de Sa0i ardeleni, in prima juma-tate a secolului al XVI-lea, o opera vasty de traducere care n'avea mar-genile inguste ale unui Catehism. V. Rosetti in Graiu si Suflet, II.

13

t

fi

si

qisi

194 -manuscris). Coresi schimba numai ici colo in-vechita foarte aspra limba a acestor traduceridin veacul al X V-lea, care trebuiesc socotite ca fiindcele mai vechi venerabile monumente de limbsromaneasca. Lucrari not se adaugara, ca o tab-cuire a Evangheliilor, prelucrata dupa ungure§te,un Molitvenic un Liturghieriu, care acesta dinurma n'a fost Inca gasit. Drept Catehism protes-tant servi Christliche Priifung" din Sibiiu, alcatuita§i tiparita in 1544 dupa originalul german lute-ran 1. Alti Romani §i chiar straini urmara pilda luiCoresi i Imbogatira aceste inceputuri literare. InOraVie aparu in 1582 §i partea Intaia a unei not

foarte frumoase traduceri a Bibliei.

Toate acestea inseamna Insa §i pentru culturaromaneasca Inceputul unei not epoce.

V. Al. Rosetti, in Romania, 1924.

§i§i

§i

§i

§i

Basarab at IV-lea Neagoe, dupa pictura din Biserica Episcopal A de la Arge.

1

Pece

tea

lui P

etru

-Voc

la (

Rad

u) P

aisi

e.lui Petru-VodA (Radu) Paisie.Pecetea

TABLA ILUSTRATIILOR

1

TABLA DE IVIATERII

TABLA ILUSTRATIILORPag.

Alexandru Basarab si Doamna lui, dupa o fresca refacuta pe la 1820in Biserica Domneasca de la Arges . . . . . . 29

Rainasitile lui Basarab-Voda, in mormantul de la Argeq . . . 37Paftaua de our din braul lui Basarab-Voda, in mormantul de la Arges 39Inele si bratare din mormintele de la Arges . 41

Inele si juvaiere 71 11. 43

Mircea I-iu ( cel Batran" ca tartar) . . 55

Alexandru-cel-Bun, dupg un stihar . . 69

loan Corvin de Huniadi . . . . . . 92Vlad Tem (dupa portretul de la Ambras) . 97

Stefan -cel-Mare (dupa Evanghelia de la Humor) . 105

Basarab al IV-lea Neagoe, dunk pictura din Biserica Episcopala de laArges . . . . . . . . 195

Pecetea lui Petru-Vocla (Radu) Paisie . 197Pecetea lui Petrascu-Voda . . . 199

Alexandru Lapusneanu, dupa fresca din manastirea Slatina . 201

.

,

. .

.

Pecetea lui Petra,cu-VodA.

I0 i 4 , , . 6 . L

'E 7: 4 N I k 4 s Y- ... ....

.-:.=, 'Fs' ''''' / 1.

ti *; t:;. ..-i R:s,6 ,.-;14 , ,-, \, , P".7,.. :7 - "7.. gal .174-APIr. ', p ' i. ' 1,

,

.i- A. ,y, A q . .-,--e,.-- ).),,1 '/-' -- 7.;;\ 7" \

leIv '. . ''''*.' lit.,,,,,..::...,...,;:,=4.A

it::

to -_P I gd

..:.1 ' 4, ,i',i). 2:$ -' e;4?' °' -'-'' a ''

o.

1 :41:1t 'IA' ' ' '-I Vb11.fil ...1 ' '4' '

e:

'.--... :1

. 91a f A

I

I

, .. i "1'5' iF 4:1 ',... al

-.... J.': /7. -

7 1.4;V:4.- 'Feri.) 1. i-p

..,,r 1 c rittfal w Ni -- Ir: 44 t '.N.. ''4'

s'

...0.1.',"*. ,.i.., - jr .1. 1 :I .: k.N '',t4, 7 N ir Lt

1 A L..41Pi: ...I P' .3 6.- -r . -..4a

4 . ...

,...: ! -;--,,. -t- :7. , '''' '.... . ...-.. ; .-4,4411.1....g-k-- :::i..t.-a--"-. -=

-- '

. -' '';'Y'J F-

nipu

uxa

.

Ale

xand

ru L

apup

eanu

, dup

a fr

esca

din

man

gstir

ea S

latin

a.

y

\._ \A

StWkAk MUA'Ai kriatif

107, /1**01 41g

J.: a\ ,-wa=-----'4.vii*e..-J_____

fiiiiimiwl, ir,../fli-iy-=:.

1.

NI: .i.1111.11.0

Alexandru LApusneanu, dupA fresca din mAnAstirea Slatina.

,1 .__:......L.:vi; 1 ; 11411111r I, , 1 [ 1 iN ,11 ,

01 . ri:11

1

* ,:l.

0 __ :,,_ 1

do1,111 I i .,

[,,..- .

0

------

'- . - ....,

cN

I, "ilk -.. *

It -

U.---.:.---S-7.

TABLA DE MATERIIl'ag,

Partea a treiaEpoca de neatarnare $i de setni-atarnare fats de imparatia

turcease5. Statul razboinic de ferani liberi.

CAP. I. Luptele de neatarnare ale Domniei Terii-Romane0 itn-potriva Ungariti. Intemeierea Domniei Moldovei. Celemai vechi start de lucruri in ambele State si cele d'in-tAiu masuri de organisare. . . . . . . 3

CAP. II. Adevarata organisare a Statelor romane0 de Oh!Mircea in Tara-Romaneasca de catre Alexandru-cel-Bun in Moldova. Certuri launtrice intre pretendenfii lacoroana domneasca. Lupte cu Turcii. . . . . 46

CAP. III. Apogeul puterli Statului roman luptAtor in timpul Dom -niei de cinzeci de ani a lui Stefan-cel-Mare. DomnulMoldovei. . . . . . . . . . 106

CAP. IV. = Decaderea Statelor militare romane0 dupA moartealui Stefan -cel-Mare. . . . . . . 148.

si