Nicolae Iorga - Oameni Cari Au Fost. Volumul 2

download Nicolae Iorga - Oameni Cari Au Fost. Volumul 2

of 403

  • date post

    04-Mar-2016
  • Category

    Documents

  • view

    96
  • download

    1

Embed Size (px)

description

Utila pentru lucrarile de grad

Transcript of Nicolae Iorga - Oameni Cari Au Fost. Volumul 2

  • lorgaoameni cari au fost

    * *

    ,-

    tle c.

    A 1"tEli.t

    1,

    1- t

    ,I

    i.-

    f F ic!Giritkr-A7k.Ajl''I

    C;)

    4-44: ,

    r1PI 7,4t_,;

    N. II

  • Ilustratia copertei : P. Vulccinescu

  • n. iorgaoameni cari au fost

    **EDIT1E INGRIJITA $1 NOTE DE

    ION ROMAN

    1967EDITURA PENTRU LITERATURA

  • NICOLAE DOBRESCU

    Soarta rea lovecte ci mai departe in puterile ci spe-rantele unei generatii intregi, care desigur ca mai arede indeplinit o misiune.

    Primesc, in momentul cind se tiparecte aceast foaie,prea tirziu ca sa pot lua parte ci eu la punerea in pa-mint a elevului meu iubit ci colaboratorului meu in ati-tea privinte, vestea mortii, inainte de patruzeci de ani,a bunului, cinstitului ci harnicului profesor de Universi-tate Nicolae Dobrescu.

    Fiu de Oran, numai el ctia prin cite greutti a tre-buit s'a' treac pentru a-ci insuci o mare cultura. Bursieral Universittii din Bucurecti, a facut solide studii inApus.

    .

    L-am facut, pe rind, profesor la Teologie, membru co-respondent al Academiei. Acuma il ingropam.

    Sracul Dobrescu, care spunea, plingind, ca.' nu me-/it'd atita suferintk ca unul ce numai bine a fcut tutu-rora 1

    La foaia aceasta 1 a lucrat in vacanta din 1907, cindI Neamut rometnesc (ma.),

    3

  • toti ma" parasisera, facind i bandele de expeditie alaturide mine ; la cursurile de yard a alergat intre cei dintii.

    Acum s-a ispravit.1Daca este dupg moarte vreo simtire, prietenul plecat

    tinar dintre noi se va ruga, aiurea, pentru dainuirea pu-terilor noastre i pentru cresterea lor cad, dupa ati-tea pierderi, am famas asa de putini !... 1

    13 iulie 1914(IV)

    ANDRE FAURE

    Intre cei cazuti la Ypres 2 e i profesorul, loarte tina-rul profesor Andr Faure.

    lienit la noi dupa terminarea studiilor sale in patrie,ca sa" ocupe un loc la Liceul militar din Iasi, el a prinsdraga aceasta lark impartasind idealele noastre cele maiinalte i cele mai cinstite. Nimic din viata noastra nu1-a lasat indiferent, i glasul lui s-a auzit la intruniripublice iesene intru glorificarea Romaniei.

    Pe crucea ce-i acopere mormintul de modest si devo-tat erou va trebui cindva ca o mina* romfineasca sa adaugeun Dumnezeu sa-1 ierte", care-i va tinea cald acolo jossub pamint.

    23 novembre 1914'(IV)

    I Nicolae Dobrescu (1874-1914) a publicat o biografie a lu1Antim Ivireanu1 i numeroase studii vrivind istoria biserici1din Romania.

    Oras in Belgia, unde s-au dat in repetate rinduri, intre1914 i 1918, violente lupte fntre armatele franceza i germana.

    6

  • UN PROFESOR : VASILE BURLA

    Si eu am ceva de spus de3pre Vasile Burlii, de carema leaga si o veche datorie de recunostinta ce nu sepoate uita. Era dintr-un neam de razesi din Bucovinasi, in aceIe convorbiri cu elevii, pe care le zugravesteasa de viu d-1 Sadoveanu, el nu uita sa spuie ca nu enumai un adevarat roman, ci un coboritor de boieri prin-tre romani. Invatase la Viena si se prinsese de dragostepentru filologia de maruntisuri, foarte indrazneat, insa,uneori in constructii, a anilor 1860. Venit ca profesor inIasi, el nu putea sa se gaseasca mai bine decit in socie-tatea Tunimii". Ii placea acolo calitatea culturald a oa-menilor, sinceritatea lor, lipsa lor de afectatie si acelrespect pentru traditia de gluma si petrecere cu yin bunpe care o adusesera membrii conducatori, crescuti ca siel in universitati germane.

    Convorbirile literare, care se intemeiasera atunci, in-demnau la scris. Un mare razboi filologic se incepuseintre stiinta de diletant a lui Cihac 1 si intre stiinta deuimitor autodidact a d-lui Hasdeu.

    Pentru originea unui cuvint se dadeau strasnice lupte,in care Cihac a stiut totdeauna sa pastreze masura, dacanu sa cistige biruinta. Burla s-a amestecat in discutie,tiparind citeva articole foarte bine informate si cinstitmuncite, dar ale caror rezultate nu erau totdeauna de-finitive.

    El le-a strins mai pe urma intr-o brosura de Studiifilologice. Ca profesor de limba greceasca, el a dat cevamai tirziu o ingrijita prelucrare a gramaticei lui Curtius,carte grea, desigur, dar care e totusi pina astazi cea maibuna din care se poate invata greceste.

    , Alexandra Mac (1825-1887) autor al Dtctionantluietimologic daco-romdn (1870-1879).

    7

  • Sfgrimarea cercului iesean al Junimii" lgsg pe Bur lgsingur. Activitatea lui stiintificg inceta, cu toate cpina la sfirsit i-a plgcut sg ceteascg mult, fie si pentrua nu scrie niciodatg ce-si pusese in minte. Familie n-avea.Despre societatea noastrg, el avea pgrerea rea pe care oau de obicei bucovinenii. Nici in coala nu punea maretemci. Desigur cg, asa de cinstit cum era, el a dorit ssvirseasca ceva ca profesor. Avea i tiinta, si iubirea.Ii lipseau insg alte doug insusiri, care pot pa'rea secun-dare, dar fdrg care cele dintii rgmin sterpe, anume : rng-sura si consecventa. Era sau prea bun, sau prea aspru,sau prea vesel, sau prea trist, si se schimba adesea.

    Ochiul pgtrunzdtor.si crud al scolarilor vedea aceasta,pe vremea mea cel putin, Burld nu rnai avea o ade-

    vratii i depling autoritate. Faptul cg-i plgcea a vorbi,a glumi cu copiii can nu intelegeau ce se cade si nu secade, nu-1 ajuta sa fie ceea ce s-ar fi cuvenit dupg rnultele sale insusiri. Cind i se pgrea cg pierde terenul, ellovea. Si a doua zi ii pgrea rgu, i nemgrginita, lui bu-ngtate invingea astfel. Pentru citeva vorbe nesocotiteciteva din atitudinile revolutionare pe care scoala so-cialist le-a pus la modg in Iasi, unde ele se vgdping astgzi, cel ce scrie aceste rinduri a fost exclus dininternatul liceului de la Iasi. 0 rudg, la care cgutasemadgpost, rn-a aruncat pe stradg. Si atunci acelasi directorcare mg izgonise rn-a primit ca un pgrinte i, fuggduin-du-mi reintegrarea, a zgbovit-o inadins pentru ca s stauin casa lui, in biata lui cas de boem, goalg, fgrg rin-duialg, si ca s mrminc la birt hrana pe care o pluteael din biata lui leafg mincatd de multele datorii carei-au fost nenorocirea. De atunci el n-a uitat pe elevulneastimpgrat i nesupus, care stia carte si i se prealui ca nu e rgu la suflet !

    Cind rn-a vgzut intiia oarg om isprgvit, mi-a sgritin git. Bucuria lui n-a fost sAg cind a stat in capulmesei fostului sgu scolar. i acum citeva sgptgmini el

    si

    ni,

    ni

  • imi scria Inca o scrisoare in care lega trel lucruri carema induiosau deopotriva : visurile lui tiinti1ice, un stu-diu despre ortografie, grija pentru Inca un elev bun, einestie cit de neastimparat i acela (el zicea insa ca nu),

    amintirea vechiului elev fara astirnpar din alte dati.Despre el ca despre putini altii, se poate zice vorba

    ce se cuvine oamenilor foarte buni, care au avut gre-seli, din care nici una n-a fost un pacat decit doar fatade dinsii : Durnnezeu ierte !

    1914

    EMIL GIRLEANU

    Emil Girleanu s-a stins, minat de o boala de rinichicare de un an de zile Ii distrugea. S-a stins visind desanatate, de bucurie si de munca. S-a stins cu mintealimpede si luminoasa, cum 1-am gasit, acum citeva sapta-mini, pe patul de spital, intre flori, privind afara razede soare, vorbind, glurnind i zirnbind, cu masca grozavaa rnortii pe fata.

    Nu e aici locul sa vorbim de marea pierdere pe careo sufere literatura noastra careia i-a dat pagini clasiceca nobila simplicitate a stiIului i adincime a sirntirlisincere. Nici de sentimentele ce ne pot misca astazi penoi, aceia cari, odata, eram tovarasi buni la SZimiincitorul.El s-a gindit in ultimele clipe si Ia noi, fiincica, in noapteain care se lupta, la Cimoulung, cu moartea, chipul luinu rn-a parasit o clipa in visurile grele care ma framintau.

    Dar, daca astazi exista aceast foaie, dna a pututV. Burtd (n. 1840) a murit fn 1905. Extragind articolul din

    0 luptil Mantra, N. Iorga I-a datat cu anul aparitiei volumului.

    9

    si

    A-1

    1

  • face ceva pentru progresul moralit5tii i idealului in aceas-t5 tark o mare parte o are Girleanu. El rn-a indemnatdin rAsputeri s incep, a crezut in biruintk s-a zbtutcit i-a fost cu putinta noi i familiile noastre incheiam

    benzile de expeditie in casa cu chirie din strada Bu-zest i, doar cind n-a mai putut spera, a rasat numaiasupra mea urmarea acestei lupte, pling de atitea greuttisi de atitea sacrificii.

    Nu c5 avea chemarea unui militant politic. Era preapoet pentru aceasta, prea visAtor. Nici n-a scris in foaieun singur rind de lupt5. Dar idealismul lui a simtit fru-rnuseta acestei indraznete incerc5ri, i astfel secreta-rul de redactie" Emil Girleanu legat numele de celedintii luni ale silintilor noastre spre bine pe aceast calea gazetei.

    Durerea noastr se adauge la aceea care va fi strinsinimile tuturor celor ce 1-au cunoscut, la vestea mortiilui asa de premature.

    1914

    SPIRU CARPUS

    Pierdem in tingrul jurist Spiru Carpus, care a incetatdin viald la Jena, unde fdcea solide studii de economiepolitick pregtindu-si rabdator o tez5 pe care si-o alesesecu iubire, pe inc unul din tinerii raliati in toat5 cinsteasufletului lor la miscarea noastr5.

    Carpus era si un ziarist de chemare : a fost mult timpcorespondent al foilor romnesti de dincolo, si nu sintdecit trei luni de chid tip5ream un folositor articol depolitica' extern pe care, cu citeva rinduri asa de mo-deste, ni-1 trimesese.

    10

    si-a

  • Meat c' se due tinerii cei buni, si eil r5min. in asade covirsitor numrir, ceilalti !

    1914

    DIMITRIE ANGHEL

    Poetul Dimitrie Anghel care a murit la Iasi, de minasa, intr-o tragedie care poart pecetea neindurat a sortii,a fost unul din marii virtuosi ai poeziei romnesti, darmai ales unul din cei mai marl maestri ai prozei noastre,in care a pus mldiere, coloare, milt talent, foarte multmestesug i uneori Inca mai mul