Muzica secolelor XVI-XVIII

7/21/2019 Muzica secolelor XVI-XVIII

http://slidepdf.com/reader/full/muzica-secolelor-xvi-xviii 1/9

Universitatea „Dunărea de Jos”, Gala iț

Facultatea de Istorie, Filosofie i Teologieș

Interferen e culturale în societatea româneascăț

Manifestări muicale în ara !omânească i MoldovaȚ ș

"secolele #$I"#$III"

%ect& dr& 'armen (le)andrac*e

(ndreiu Mi*aela !amona

(nul +, masterat"istorie

0



Manifestări muzicale în ara Românească i MoldovaȚ ș

-secolele XVI-XVIII-

Odată cu stabilizarea domina iei otomane în Principatele Române încă din secolul alț

XVI-lea muzica orientală a început să influen eze cultura muzicală românească! "ipurileț

de muzică orientală i-au făcut sim ite prezen a în special cu muzica de ceremonial de laș ț ț

cur ile domne ti! #n biserica ortodo$ă românească domina muzica de forma ie bizantinăț ș ț

%reacă i slavonă! &ceastă muzică orientală a devenit cunoscută românilor atât prinș

intermediul muzican ilor otomani 'erau i%ani turci i din raialele dunărene( al roabelor ț ț ț

din Orient aduse pentru a deservi doamnele de vi ă nobilă dar i cu a)utorul mercenarilor ț ș

cre tini i otomani 'an%a)a i în mod frecvent în a doua )umătate a secolului XVI i înș ș ț ș

număr tot mai mare în secolele XVII-XVIII de către pretenden ii tronurilor la domniaț

celor două ări române ti desemna i de Poarta otomană(! *enurile muzicale orientale auț ș ț

influen at atât %usturile muzicale ale moldovenilor i muntenilor dar i atitudinea acestoraț ș ș

în fa a momentelor de cumpănă a acelor timpuri!ț

Influen a isericii iantine&ț

i totu i ori%inea muzicii de artă se %ăse te în biserică dar i muzica e$istentă în bisericaȘ ș ș ș

românească avea rădăcini străine! #ncepând cu secolul al XVI-lea clericii învă a i aiț ț

lăca urilor sfinte din Moldova i Muntenia doreau să înlăture din predicarea slu)belor dar ș și a activită ilor obi nuite + du,ul înstrăinării! &ce tia doreau ca slu)bele să fie în eleseș ț ș ș ț

de credincio ii români! &stfel prin toate eforturile depuse cu mi)loacele de la acea vremeș

au reu it să traducă unele te$te sfinte din %reacă în limba română! +.nul dintre ace tiș ș

clerici ieromona,ul /ilotei sin &%ăi ipei din sfânta mitropolie a .n%ro-Vla,iei în

prefa a lucrării sale dedicată domnitorului Ioan 1onstantin 2asarab spune3 !!!4ț prorocul

i împăratul David, în psalmul 46 zice: «Cânta i cu în elegere». i iaste dumnezeiascăș ț ț Ș

socoteală a Măriei ale, cum ceale ce se cântă în !iserică, nu numai să se cânte, ci să se

i în eleagă de ascultătorii pravoslavnici cre tini...»."ș ț ș # #n )urul anului 5657 de)a

ma)oritatea cântărilor biserice ti se re%ăseau transcrise în limba română iar ieromona,ulș

&ntim Ivireanu ,otără te să introducă în mod definitiv în cântările psaltice din stranăș

5 Poslu nicu Mi,ail *r!ș $storia musicei la români. De la %ena tere până&n epoca de conslolidare aș

culturii artistice. 8ditura 1artea Românească 2ucure ti 59:;ș , apud! 1atalo%ul manuscriselor &cademieiRomâne p!5<< de =! Ionescu i >! ?odo p!55!ș ș

5



limba română! #n Moldova @omnitorul Vasile Aupu '5B7<-5BC7( care avea educa iaț

desăvâr ită în *recia a ,otărât ca într-un cor din strană să se cânte în %rece te în cinsteaș ș

2isericii Patriar,ale! Pu in mai târziu în perioadă odată cu versificareaț 'saltirii de

Mitropolitul @osoftei al Moldovei în biserică încep să apară primele prefaceri române tiș

din %reacă i slavonă! =ub @omnia lui @uca DVodă 'septembrie 5BBC -mai 5BBBEș

noiembrie 5BB; -50 au%ust 5B6:E noiembrie 5B6; -:C decembrie 5B;7( acesta dore te săș

tipărească 'saltirea în versuri pentru cei care nu tiu slavone te dar a)un%e să fie tipărităș ș

după a doua cădere de la domnie în 5B67! Referitor la cântăre ii din biserica română -sec!ț

XVI- ace tia a)un% să fie cunoscu i peste ,otarele ării! +@omnitorul Moldovii &le$andruș ț ț

'n!m Aăpu neanu-5CC:-5CB5E 5CB<-5CB;( cere fra ilor din AFov să-i trimită patru tineriș ț

cântăre i ca să-i înve e %lasurile cântărilor %rece ti i sârbe ti făcându-le cunoscut că iț ț ș ș ș ș

din Przemiszl i-au sosit în acela i scop tineri cântăre i! 1eea ce denotă că psal iiș ț ț

moldoveni erau foarte iscusi i în music,ie i erau cunoscu i i de popoarele vecine cariț ș ț ș

trimiteau tineri să înve e cântările %rece ti i sârbe ti pe atunci în uz în biserica noastră!ț ș ș ș :

Pentru a or%aniza pe ace ti cântăre i Mitropolitul Varlaam al Moldovei înfiin ează la Ia iș ț ț ș

o coală de predare a muzicii vocale biserice ti! O sută de ani mai târziu în 56B9 laș ș

litur%,ii începe a se cânta pe rând în limba slavonă %reacă i în română! &ceastă situa ieș ț

îl determină pe protopsaltul 1onstantin Mitropolit al Moldovei să desc,idă în 56;0 o

coală de muzică pe propria-i c,eltuială la 2iserica =f! >eculai din Ia i! +Aec iunile leș ș ț

preda cu %lasul după auz fără note iar elevii săi cântau foarte corect!7 & adar muzicaș

bisericească nu era întru-totul or%anizată iar interpretarea se făcea după auz i nu dupăș

notele muzicale 'prima lucrare savantă despre muzică apărută în prima )umătate a

secolului XVIII ce cuprindea i %rada iiGnote a fost a lui @imitrie 1antemirș ț Cartea

tiin ei muziciiș ț G (ita!&i&musi)i dar era tipărită în limba turcă( fapt ce adus la

transformarea în timp a psaltirilor asemenea cântecelor populare! &ceste sc,imbări s-au

făcut după placul i sim ul românesc al dascălului +sim cu atât mai nealterat i mai sincer ș ț ț ș

'cu cât purtătorul era mai incult(!< Odată cu traducerile de te$te din biserică vine iș

în ele%erea i sim irea celor cântate fapt ce va primi o e$presie cât mai românească de-aț ș ț

lun%ul trecerii timpului!

: Poslu nicu Mi,ail *rș op.cit., p! 697 Poslu nicu Mi,ail *rș op.cit., p! ;0!< Onciul *eor%e $storia muzicii. *vul nou până în prezent vol! II "iparni a 2ucovina 2ucure ti 5977 p!ț ș

:77!

:



Muica de ceremonial"meter*aneaua i taulc*aneaua&ș

#n )urul anilor 5<00 adică în era de or%anizare a Principatelor române ti în Occident seș

vorbea de o importantă manifestare muzicală!

o,annes OcH%,em '5<50G5<:C-5<96( i osuim des Prez '5<C0G5<CCș D5C:5( faimo iș

compozitori ai colii /ranco-/lamandeG colii Olandeze ai secolelor XV-XVI au avutȘ Ș

compozi ii polifonice care au servit ca model mai bine de o sută de ani! Prin secolul XVIț

Roland de Aassus '5C7:G 5C70 D5C9<( tot activ în coala de muzică /lamandă compuseseȘ

de)a vreo :000 de lucrări muzicale aducând stilul polifonic la o formă desăvâr ită! #nș

=pania era celebru "omas Auis de Victoria '5C<; D5B55( care alături de *iovani Pierlui%i

de Palestrina '5C:C -5C9<( din Italia compusese cea mai curată muzică reli%ioasăE în

*ermania se face remarcat Martin Aut,er! &stfel până la 5;00 &pusul crease tot ce se

poate crea vizavi de muzică cât i instrumentele i ustensilele necesar dezvoltării acesteiș ș

arte! #n România până-n perioada lui "udor Vladimirescu nu se poate vorbi de o

or%anizare muzicală iar dacă facem referire la muzica de ceremonial armată aceasta nu

putea fiin a deoarece nu e$ista o intensă or%anizare militară!ț

Pornind de la instrumentele muzicale care nu erau perfec ionate acestea erau nepotriviteț

pentru a contribui la or%anizarea unui ansamblu armonic! @e pildă trâmbi ele tobeleț

buciumele sau cornul erau utilizate pentru a acoperi z%omotul mul imii sau pentru a daț

semnal de război! +>emuzicalitatea acestor instrumente e confirmată de istorici în

sărbătoarea intrării lui Mi,ai Viteazu în &lba-Iulia la 5 >oemvrie 5C99 când opt

trâmbi a i de ritul turcesc înso i i de opt timpane de aramă lovite de oameni anume pu iț ș ț ț ș

intonau o melodie producând un fel de armonie barbară i discordantă!ș C @e re%ulă orice

sărbătoare sau ceremonial al cur ii trebuia să fie înso ită de manifestare muzicală cuț ț

tobe flaute sau fluiereE asemenea i în timpul ospe elor dar înafara încăperii la distan ăș ț ț

mai mare de meseni muzica trebuia să se audă!

Muzica de ceremonial apărută la începuturile statului Otoman a trebuit să fie adoptată

fără tă%adă de domnii români mai ales că era considerată un cadou al Por ii! =ultaniiț

doreau ca noii domni ai Principatelor române să fie condu i de-a lun%ul drumului lor deș

la 1onstantinopol la cetatea de scaun cu alai comform obiceiului turcesc! Me,ter,aneaua

sau tubul,aneaua constituită la început din muzican i turci an%a)a i de curte cântau dinț ț

C Poslu nicu Mi,ail *rș op.cit., p! C<B!

7



zurnale trâmbi e tumbelicuri i zurnale! + Pe timpul domniei lui 1onstantin 2râncoveanuț ș

la 5B99 mai sunt i surlari adică care cântă din surle sau mai bine zis dau din surleș B

#n paralel cu a a-zisa muzică ostă ească se afla me,ter,aneaua care avea acela i rol!ș ș ș

@enumirea provenea din limba persană +!!!mi,- mare me,ter-mai mare me,ter- efGș

muzicant militar me,ter-basF- eful musicei militare domne ti me,ter,ane- musicăș ș

militară o ceată de musican i! #ntre stea% i domn era una bella musica de trompeteț ș

%ermane i tobe turce ti care făceau un z%omot oribilș ș 6 &ceastă muzică cuno tea douăș

tipuri3 pe cea turcească i pe cea moldovenească sau românească! .neori mai purtaș

denumirea de tubul,ana sau muzica enicerilor! Me,ter,aneaua era sub ascultarea lui

Me,ter 2a a i era constituită din tobe îmbrăcate în ro u %eamparale i un fel de oboiș ș ș ș

cu sunet foarte strident! "ubul,aneaua era condusă de un islam-ceau -tambur ma)orș

+care purta un toia% lun% îmbrăcat cu ar%int i cu o mul ime de ,asdrame tumberlicurileș ț

erau de obicei două unul acordat în sol i unul acordat în do! Repertoriul lor muzical seș

compunea de obicei din >ubeluri 'cântece vesele mar uri( Pestrefuri 'preludii uverturi(ș

Manele 'cântece melancolice i de amor(!ș ;

Mai târziu apare o muzică cântată cu instrumente de suflat cu importante elemente

italiene! &sfel cu trecerea timpului românii deprin i a sufla la aceste instrumenteș

formează i ei o me,ter,anea la serbări nu de pu ine ori cânta i me,ter,aneauaș ț ș

turcească dar i cea moldovenească! #n scurtă vreme toate or%aniza iile militare au doritș ț

să aibă o me,ter,anea proprie! &ceastă muzică era utilizată pentru 3+a( instalarea în

domnie a domnitorilorE b( predarea caftanului împărătesc trimis din arin%radE c(Ț

sărbătorile 1răciunului 2obotezei Pa tele =f! *,eor%,e E d( sfin irea mitropoli ilor ș ț ț

întâmpinarea soliilor străine!!!9! 1eremoniile au în componen ă două păr i una reli%ioasăț ț

' se cântă din litur%,ii în func ie de sărbătoare( i una împărătească formată dinț ș

meter,anea doar după ce s-au tras tunurile cu foc mărunt- aici lăutarii câtă la masa

domnului alături de trâmbi a ii cur ii! #n orice caz această stare de re%res din societateaț ș ț

românească de atunci a trebuit să a)un%ă la final deoarece spiritul occidental începuse

să- i facă sim ită prezen a în adoua )umătate a secolului XVIII atât în Muntenia cât i înș ț ț ș

B Poslu nicu Mi,ail *rș op.cit., p! C<;!6 Poslu nicu Mi,ail *rș op.cit., p! C<6!; Poslu nicu Mi,ail *rș op.cit., p! C<;!9 Poslu nicu Mi,ail *rș op.cit., p! CC0!

<



Moldova- muzica ostă ească începuse să se alinieze i să se or%anizeze condusă deș ș

standardele apusene lăsân a adar în urmă me,ter,aneaua i tulbul,aneaua!ș ș

Inter-re i, instrumenti ti i instrumente muicale&ț ș ș

Muzicienii din teritoriile române ti a secolelor XVI-XVII i prima )umătate a secolelor ș ș

XVIII n-au fost persoane cu pre%ătire muzicală specială pentru că au dobândit

capacitatea de a cânta la un instrument de la alte persoane Derau mai de%rabă muzican iț

sau interpre i! &ce tia sunt men iona i în diferitele documente istorice ca fiind lăutariț ș ț ț

care erau fie din rândul robilor i%ani fie din rândul oamenilor liberi! + @ar se pare că nuț

to i i%anii erau autoriza i 4să facă muzicăJ ci numai cei provenind din rândul ursarilorț ț ț 50

&ce ti ursari erau răspândi i în localită ile ării Române ti i ale Moldovei fiind %ăsi i înș ț ț Ț ș ș ț

special la intersec iile drumurilo mari sau aproape de locurile unde se or%anizau târ%uri!ț

Ai se spuneau ursari deaorece făceau să )oace ur ii cu sunetul tamburinelor! i%anilor ș Ț

lăutari bărba i din toate neamurile le era permis să circule prin ară dacă ac,itau anumiteț ț

ta$e începând cu vârsta de 5C ani! &ce tia erau or%aniza i sub supunerea unui cneaz înș ț

secolul XV în secolul XVII a unui vătaf'în ara Românească răspundea de ei un mareȚ

arma iar în moldova un mare ,artman( i abia în secolul al XVIII-lea a unuiș ș

+buculba ăGbuliba ă!ș ș

1ea mai vec,e men iune în documente despre un lăutar se află într-un document emis înț

cancelaria Petru cel "ânăr '5CC9-5CB;( sub tutela marelui postelnic @in%a sub denumire

+=toica alăutar! #ntr-un document emis în 5C60 de cancelaria lui 2o%dan Aăpu neanuș

apar al i doi lăutari sub tutele aceluia i boier +Ruste alăutar i +"empea alăutar! + #nț ș ș

ma,alaua =caunele din 2ucure ti apărea men ionat la :; septembrie 5696 @umitruș ț

lăutar cei zic âra!Ț 55+ #ncepând cu veacul al XVII-lea pe lân%ă lăutarii i%ani încep săț

fie men iona i i al i muzican i pământeni sau străini adu i din ările Române dinț ț ș ț ț ș Ț

teritoriile otomane sau preovenind din &rdeal! #n vremea lui &le$andru Ilia '5B:;-5B:9(ș

la ; decembrie 5B:; este men ionat ca martor într-un document un anume 4 =toicaț

trâmbicerulJ5:+ #n 566C în vremea domniei lui &le$andru Ipsilanti to i muzican iiț ț

străini din ara Românească formau a a numita 4muzică evropeneascăJ! 8rau muzican iȚ ș ț

sârbi cazaci un%uri i nem i care făceau parte din corpurile de lefe%ii străini aflate subș ț

50 >ea%oe 1laudiu Muzică i societate în ara %omânească i Moldova +#-&#/-0ș Ț ș 8ditura Istrios2răila :00; p! 500!55 >ea%oe 1laudiu op.cit ! p!50<!5: >ea%oe 1laudiu op.cit ! p!555!

C



comanda marelui arma !ș 57 & a cum am mai amintit muzica lăutarilor era nelipsită de laș

sărbătorile domne ti!+ >u cunoa tem din epoci anterioare muzică lumească alta decât celș ș

mult cea a lăutarilor! Mai ales când încep să domine la noi în ară vederile din orient aț

fost cu neputin ă de a- i înc,ipui că i al i oameni din cercurile bur%,eze sau aritocrate săț ț ș ț

se ocupe mai îndeaproape cu muzica s-o înve e s-o profeseze imediat i-ar fi lovitț

sur%,iunul castei!!! #n sc,imb nu se putea concepe o festivitate în familie D tristă veselă-

la care să nu participe muzica lăutarii!5<

Pentru unii străini călători în teritoriile române ti liniile melodice lăutăre ti nu le erauș ș

foarte pe plac în sc,imb altora li se păreau fascinante! Instrumentele muzicale folosite în

muzica secolelor XVI XVII XVIII i cele folosite de lăutari apar ineau ca i astăziș ț ș

tuturor cate%oriilor de instrumente cu coarde de suflat de percu ie! Printre cele maiț

importante35( de suflat- flautul fluierul %emănat cavalul zurnala tulnicul cimpoiulsurla cornul trâmbi a etc!E :(cu coarde- vioara lăuta c,ermanul cobza ,arpa balalaicaț

lira etcE 7(de percu ie- toba timpanele daraiaua tumbelicul cimbala etc!ț

@upă ce s-au mai specializat unii dintre muzican i începuseră i ei să- i fabriceț ș ș

instrumentele necesare! +Aăutarii ne spune 8rasmus von Keismantel 'militar %erman iș

%eneral al armatei suedeze( cântau atât de frumos 4 dintr-o scripcă făcută de ei cu trei

strune i apoi o citeră vec,e de lemn!!! dezacordatăJș 5C Instrumentele folosite într-un

taraf de lăutari erau cobza vioara naiul odată cu venirea la domnie a lui &le$andru

Ipsilanti '566<-56;:( a fost folosit i ambalul! Mai erau folosite i instrumente deș ț ș

provenien ă turcească c,itara turcească tamburul violina i c,emanul! #nstrumenteleț ș

occidentale au fost introduse abia în ultimele decenii ale secolului XVIII i primeleș

decenii ale secolului XIX

Des-re cântecele de altă dată&

@intre cele mai vec,i melodii ale culturii muzicale laice române ti se pot enumera doinaș

i balada! @oina a fost men ionată încă de la începutul secolului XVIII în Moldova dupăș ț

relatările lui Keismantel! 2alada în sc,imb s-a răspândit în cultura populară în secolul

57 >ea%oe 1laudiu op.cit ! p!55<!5< Onciul *eor%e , $storia Muzicii!!! op.cit ! p!:76!5C >ea%oe 1laudiu op.cit ! apud! 8rasmus ?einric, =c,neider von Kiesmantel +urnal de campanie pe anii5650-565< în Călători străini vol! VIII p!75B p!506!

B



XVI mai era denumită i cântec bătrânesc! #n mediile culte ale cate%oriilor socialeș

privile%iate aceasta a cunoscut mai multe forme 3 balada de curte sau cântecul feudal

balada eroică sau cântecul de vite)ie i cântecul ,aiducesc! &ceste manifestări muzicaleș

au avut rolul de a scoate la iveală anumite moravuri domne ti i boiere ti dar i pe celeș ș ș ș

ale oamenilor simpli!+@e pildă comform obiceiului în zilele de sărbătoare sau la marile

petreceri boiere ti i domne ti se auzeau lăutari cântând 4cântecele domnilor trecu iJ3 cuș ș ș ț

nume bun i cu laudă celor buni iară cu ocară celor răi i cumpli iș ș ț 5B 1ântecul bătrânesc a

avut un pronun at caracter social i a reflectat diversele frământări ale societă iiț ș ț

române ti! /aptele de vite)ie ale elitei boiere ti erau preferate în cântecele lăutarilor- stauș ș

mărturie balada căpitanului Mi,u sau cea a căpitanului Iona cu'o tean de încredere înș ș

armata lui "om a al II-lea al Moldovei '5B55-5B5C 5B:5-5B:7( precum i cea luiș ș

1onstantin &%a 2ălăceanu i alui 1onstantin 2râncoveanu! Prezente sunt în periaodă iș ș

cântecele cu subiect moralizator i tra%ic cum ar fi Dcel despre uciderea postelniculuiș

1onstantin 1antacuzino din 5B:7 despre sacrificiul lui 2râncoveanu 565< sau despre

*ri%orie al III lea *,ica 5666 cântate de lăutarii din Moldova i ara Românească!ș Ț

1ele mai multe cântece scoteau în eviden ă starea de nemul umire a popula iei fa ă de ceiț ț ț ț

afla i la conducere iar cântecele ,aiduce ti erau cele mai reprezentative! Aăutarii cântauț ș

aceste balade -Miul 1obiul 1orbea *ruia >ovac Ior%u Ior%ovan Iancu ianu prin

târ%uri i ,anuri aprinzând câteodată spiritele celor care au luat calea ,aiduciei sauș

pribe%iei sătui de abuzurile celor de la conducere contra poporului liber sau pe cei sătui

de starea de nesi%uran ă provocată denumeroasele războaie!ț

@espre caracteristicile muzicii române ti a veacurilor XVI-XVIII se poate afirma că n-aș

avut la bază ori%inalitatea! Pornind de la cântecele biserice ti sau laice acestea au fostș

urmate de a lun%ul desăvâr irii lor de influen a orientală! #n orice caz faptul că s-a sim itș ț ț

acestă influen ă i nu doar în cultura muzicală ne-a a)utat să ne dăm seama că era nevoieț ș

de fabricarea unei identită i cu specific românesc!ț

.iliografie/

5B >ea%oe 1laudiu op.cit ! p!55B!

6



2O2.A8=1.1! 1ăutarii no tri. Din trecutul lor ș "iparni a >a ională eanț ț

Ionescu L1o! 2ucure ti 59::!ș

>8&*O8 1laudiu Muzică i societate în ara %omânească i Moldovaș Ț ș

+#-&#/-0 8ditura Istrios 2răila :00;!

O>1I.A *eor%e $storia muzicii. *vul nou până în prezent vol! II"iparni a 2ucovina 2ucure ti 5977!ț ș

PO=A. >I1. Mi,ail *r!Ș $storia musicei la români. De la %ena tereș

până&n epoca de conslolidare a culturii artistice. 8ditura 1arteaRomânească 2ucure ti 59:;!ș

;

Muzica secolelor XVI-XVIII

Documents

Transcript of Muzica secolelor XVI-XVIII