Renasterea Sec.xv-xVI Buzila D.

16
produce o puternica revenire la traditiile antichitatii , cand personalitatea umana si opera personala reprezinta elementele primordiale in cultura. Noile descoperiri geografice largesc orizonturile, iar dezvoltarea artei se face pe coordonate rationale. In 1450, ia nastere la Florenta, sub patronatul familiei de Medici, Academia Neoplatoniciana, frecventata de personalitati ilustre ale culturii.

description

l

Transcript of Renasterea Sec.xv-xVI Buzila D.

PowerPoint Presentation

Stilul RENATERII

n timpul Renasterii, se produce o puternica revenire la traditiile antichitatii, cand personalitatea umana si opera personala reprezinta elementele primordiale in cultura. Noile descoperiri geografice largesc orizonturile, iar dezvoltarea artei se face pe coordonate rationale. In 1450, ia nastere la Florenta, sub patronatul familiei de Medici, Academia Neoplatoniciana, frecventata de personalitati ilustre ale culturii.

Leonardo da Vinci (1452-1512) Mona Lisa (Gioconda)Cina cea de taina

Artistii Renasterii au preocupari diverse, studiaza. Cultura capata o mare efervescenta, toate ramurile artei si stiintei sunt onorate de nume celebre, de "titani" precum: Leonardo, Giotto, Michelangelo, Raffael, Tizzian, El Greco.

Michelangelo Buonarroti (1475-1564)Capela sixtinaDavid Stilul arhitectural este de inspiratie greco-romana, opus celui gotic. Cladirile sunt reduse la proportiile umane si au orizontala bine accentuata sugerand stabilitate si forta. Motivul predominant este cercul, simbolul perfectiunii. Il regasim in deschiderile semicirculare, in cupolele circulare, in ceramica, podoabe (perla, camee), costum.

Basilica Sf. Petru arhitect sef Michelangelo - 1546 Idealul de frumusete este si el opus celui gotic. Primeaza omul voinic, echilibrat, intrupat in "lucrari ca Moise de Michelangelo sau Venus de Tizzian. Pictorii si sculptorii puneau in valoare vitalitatea, vigoarea trupeasca si forta gandirii creatoare, prin supradimensionarea siluetei generale si prin efectul de bloc masiv, dat in viata zilnica de vesmintele ample". Era preferat adultul, omul realizat, cu prestanta si incredere in sine, "cu miscari largi, linistite, nobile grandezza".

Moise de Michelangelo

Elementele costumului se orienteaza catre patrat si sfera, iar, pe cap, beretele si palariile subliniaza orizontala si cercul. Era la moda mantaua scurta tivita cu blana (cea lunga era rezervata invatatilor sau batranilor). Apar pantalonii bufanti, pana la genunchi si pliseurile. Culorile folosite erau cele de baza (rosu, albastru).Vemntul reflecta in continuare rangurile sociale. De exemplu, ranilor le era interzis sa foloseasc mai mult de 6 coi de pnz i nu alte culori dect negru si cenuiu.

Caracteristici generale ale costumului Materialele erau alese special pentru a mari volumele: catifea, matase grea sau stofa tesuta cu motive mari Hainele aveau manecile bufante, supradimensionate, iar talia era ingrosata intentionat Ciorapii-pantaloni ai barbatilor s-au deschis la culoare, pentru ca picioarele sa para mai puternice, Pantofii din piele aveau botul patrat. Costumul italian medieval . Femeile poarta in secolul al XV-lea rochii fixate pe bust, cu decolteuri adanci ovale sau patrate, taiate in talie, cu fusta ampla. Apare acum corsajul si fusta. De sub rochie se putea observa existenta camasii. Peste rochii se poarta mantii dublate cu blana. Bijuteriile erau mai ample, medalioane suspendate sau brose), fiind din ce in ce mai mult preferate perlele. In picioare se purtau pantofi cu talpa groasa. Pe cap, parul bogat, lasat uneori pe umeri, alteori prins intr-o plasa, accentuand masivitatea siluetei mascand gatul, era decolorat blond venetian sau roscat. Turbanul accentua sfericitatea capului. Bereta cu medalii si perle putea fi purtata orizontal sau aplecata pe spate, incadrand fata circular Accesorii: manusile, evantaiul de pene si batista, masca

Costumul barbatesc avea ca piesa principala tunica scurta, cu guler ridicat, de sub care se vedea camasa. Pe picior se purta pantalonul-ciorap, iar ca incaltaminte se purtau pantofii cu botul lat. Mai tarziu, in sec.XVI, apare jacheta scurta, cu revere matlasate sau imblanite, cu maneci ample. Pe cap purtau o calota simpla sau turbanul de stil gotic sau o palarie cu bor.

Costumul brbtescspaniol Cma cu guler i manete apretate i plisate; Jachet strmt, uneori vtuit, cu mneci lungi i strmte; Cap tip pelerin scurt din mtase; Vesta - proeminent, marcnd talia n form de unghi . Pantalonul era bufant, scurt, pna deasupra genunchilor Pe cap se purta o beret de catifea, cu penaj; Picioarele erau acoperite de ciorapi din mtase; Pantofii erau ascuii sau pentru clrie purtau cizme.

Costumul francez in secolele XV-XVI

esturile fine sunt fabricate in manufacturile de la Lyon sau de la Tour, nfiinate sub Ludovic al XI-lea(1466-1480), completate de dantelele de la Alencon si de bijuterii scumpe.

Costumul brbtesc pstreaz pelerinele mai scurte (gen capa) sau mai lungi, tunici scurte marcate in talie de un cordon, ciorapi-pantalon din stof sau piele i pantofi cu vrful foarte alungit, plrii nalte si uguiate. Apare vesta strns pe corp ncheiat cu muli nasturi.

Costumul feminin este strns pe bust i fixat mai sus de talie cu o centur, ornat cu pietre scumpe; Materialele folosite erau de obicei matasuri si catifele italiene. Faa a femeilor avea forma de inim, conturata de rulourile prului mbinate in unghi pe frunte sau de scufia mulata in acelasi fel. Gulerul era inalt, apretat, ridicat la spate n jurul decolteului. Fusta era susinuta pe solduri de un cerc de sarma in forma de roat.Costumul francez in epoca Renasterii (secolul al XVI lea)Sculptural, trupul era modelat ca si in Italia, in volume largi, regulate, cu contur rotunjit, gratios,dar si cu suprafete rigide sustinute ca in Spania de corset si sarme.Prospera si puternica, Anglia s-a impus mai ales ctre sfritul secolului in vremea reginei Elisabeta, pe plan politic prin victoriile asupra Spaniei si stralucind in domeniul literar prin opera lui Shakespeare.

n costumul feminin gulerul de dantela scrobita era enorm ca si fusta pe schelet in forma de roat. Talia in unghi era alungita nefiresc, fcnd sa apar picioarele scurte.Costumul in Anglia secolului al XVI lea

n locul catifelelor si mtsurilor italiene sau spaniole, cu motive esute, in Anglia se foloseau pentru rochii, haine, bonete sau mnui - broderii de mana cu motive figurative, flori, psri, presrate fr simetrie sau repetiie.

Costumul englez medieval Barbatii poarta: veste foarte scurte cu mneci, - pantaloni drepi, apoi bufani, din esturi in dou culori (pantalonii erau att de bufani nct au trebuit lrgite fotoliile in Parlament). - pelerina ornata cu perle Costumul german in epoca Reformei (secolul al XVI lea)Femeia ideala era gospodina, mama de familie, avand atribute vestimentare caracteristice: boneta in forma de scufita, strangand parul, decolteul decent acoperit de un guler-pelerina,(numit Goler sau Koller), sortul indicand activitatea menajera ca si cheile camarilor atarnate la brau.Mai de parte de centrele modei, si mai saraca, taranimea a pastrat o vreme mai indelungataformele si croielile deceniilor trecute, hainele scurte, pe corp, si ciorapi-pantofi-pantaloni.Vechea opinca inalta pana la glezne,cu nojite legate de picior ajunsese simbolul luptei pentru libertate a taranilor.

Costumul in Romania medieval

Se poate spune ca au existat patru etape in evolutia costumului medieval romanesc: prima- pana in secolul al XV-lea sub influente orientale si bizantine, a doua- occidentala, a treia- orevenire la formele bizantine adusa de fanariotii greci, iar de la sfarsitul secolului XVIII din nou de moda occidentului. Costumul voievozilor din neamul Basarabilor ni se infatiseaza bogat si stralucitor, format dintr-o jupana (rochie) ajustata pe corp, de culoare rosie, cu maneci stramte, cu guler larg si mantia ce se purta peste rochie. Pe cap purtau coroana sau boneta cu calota mai ingusta la baza si mai lata in partea de sus. Voievozii mai purtau o mantie eleganta, pantalon, ciorap mulat pe picior, cizmulite joase. Voievodul Mircea cel Batran (sec. XVI ) apare in pictura murala de la Curtea de Arges in costum ce se aseamana cu cel al cavalerilor cruciati. El poarta o haina scurta (tunica), ciorapi si pantofi. La genunchi are cusuti in fir de aur vulturi cu doua capete, iar pe deasupre poarta hlamida rosie cu bordura de aur, la fel ca tunica. Pe cap are corana cu trei ramuri.

Doamna tarii era imbracata intr-o haina scumpa si bogata, de tip bizantin. - Pe cap purta o coroana, iar coafura era de o mare eleganta, occidentala. - In urechi avea ca podoaba cercei mari de forma rotunda, stralucitori.

Are corsajul rigidizat cu fire metalice, carton sau balene, ca s exprime demnitate.

Rochia era fix pe corp n partea superioar, fr decolteu, talia prelungit n form de unghi. Bustul era aplatizat;

Fusta rochiei era susinut de un jupon, ancorat de cercuri de lemn ori din metal.

Toca de pe cap trebuia s acopere prul,

Ceafa trebuia s fie mascat de gulerul taler care va fi separat mai trziu de cma, devenind o pies independent.

Peste rochie se purta un mantou larg, cu mneci bufante.

Coafura consta n prinderea prului pe cretet, aranjat i susinut cu srme.

Costumul feminin