FACULTATEA DE ARHITECTURA SI CONSTRUCTII ORADEA

EVOLUTIA FORMEI URBANE

FRANTA - RENASTEREA sec. XVI.- XVIII

S.L DR. ARH. ANDREI LUNCAN

RENASTEREA IN FRANTA

ESTE REZULTATUL IN PRIMUL RAND AL IDEILOR SI PROGRAMELOR CULTURALE ALE CARMUITORILOR DE CEL MAI INALT NIVEL (REGI , MINISTRI , CARDINALI , CATEVA DIN MARILE FAMILII NOBILIARE )

CULTURA FRANCEZA A SEC. XVI. NU ESTE UNA A ORASELOR CI , APARTINE CURTILOR REGALE ,CA O CONTINUARE A ORDINII MEDIEVALE

REZULTATUL ESTE O CULTURA NOUA ,RENASCENTISTA SAVUROASA , FUNDAMENTATA PE :

RENASTEREA ITALIANA IN FORMELE SALE ,

PE CLASICISMUL GRECO-LATIN IN CONTINUTUL SAU,

SI PE MOSTENIREA FRANCEZA IN SPIRITUL SAU

OTTO BENESCH -

THE ART OF RENAISANCE IN NORTHERN EUROPE

CHARLES VIII. LOUIS XII. FRANCOIS I.1483 1498 1498 1515 1515-1547

HENRIC IV (cel mare - REGE al NAVARREI) MARIA DE MEDICIS1589 1610 1610-1622 (regenta)

LOUIS XIII (cel drept) ANA DE AUSTRIA 1610 1643 1643 1651 (regenta)

LUDOVIC XIV (cel mare/regele soare) LUDOVIC XV (cel iubit)1643 1715 1715 -1774

CARDINALUL RICHELIEU CARDINALUL MAZARIN1622 1642 1642 - 1661

(primul ministru din 1624) (primul ministru din 1642)

NICOLAS FOUQUET JEAN-BAPTISTE COLBERT1615 1680 1619 1683

FRANCOIS MANSART ANDRE LE NOTRE1598 - 1666 1613 - 1700

SEBASTIEN LE PRESTRE DE VAUBAN ANGE JACQUES GABRIEL 1633 -1707 1698 - 1782

NAPOLEON I NAPOLEON III1804 -1814 ; 1814 1815 1852 - 1870

CHARLEVILLE (PE RAUL MEUSE)

CHALEVILLE CETATEA INITIALA REALIZATA PENTRU CARLOS DE GONZAGA, DUCE DE NEVERS SI

MANTUA REPREZINTA UNUL DIN PRIMELE EXEMPLE ALE RENASTERII ITALIENE CARE SE MANIFESTA IN FRANTA

PRINCIPIILE LUI ALBERTI SI MAI ALES CELE ALE LUI PALLADIO CAPATA EXPRESIE IN PLANIFIFICAREA URBANA A NOULUI ORAS

PIATA DUCALA ,ULTERIOR PLACE ROYALE ESTE SI ASTAZI IN CENTRUL ORASULUI

PLACE DUCALE

REIMS

PLACE ROYALE REIMS

1756 -1760

CONTINEA IN PRIMA FAZA O STATUIE A REGELUI LUDOVIC XV

FACEA PERTE DIN PLANUL DE RECONSTRUCTIE AL ORASULU

SE DESCHIDE O NOUA CALE REGALA (ASTAZI RUE DE COLBERT)

ACEASTA LEAGA PLACE ROYALE SI CEA A PRIMARIEI

ROUEN SIMILITUDINI CU LILE DE LA CITE PARIS

ROUEN RUE DES FAULXSTAREA CLADIRILOR

ROUEN PIATA REGALAUN ABIL EXERCITIU TEORETIC CARE STABILESTE O RELATIE ORDONATA

INTRE STRAZILE EXISTENTE SI NOILE SPATII

NANCY PLAN DIN 1645

PLAN GENERAL AL NANCY REMODELAREA URBANA DIN SEC. XVIIIA. PLACE ROYALE B. PLACE DE LA CARRIERE C. HEMICYCLE

1. ORASUL MEDIEVAL 2. ORASUL NOU SEC. XVII 3. PARCUL PUBLIC X-X NOUA AXA PRINCIPALA TRANSVERSALA

NANCY - PLACE ROYALE SI PLACE PLACE DE LA CARRIEREWORLD HERITAGE SITE DIN 1983

NANCY - PLAN PLACE ROYALE (PLACE STANISLAUS)A. PLACE ROYALE B. PLACE DE LA CARRIERE C. HEMICYCLE

PALATUL LUXEMBURG - HEMICICLUL

PLACE DE LA CARRIERE

PALAIS SI PLACE ROYALE (STANISLAS)

FANTANA LAMPHITRITE DE GUIBALFERONERII REALIZATE DE JEAN LAMOUR

FANTANA LUI NEPTUN

BORDEAUX

RAUL GARONNE

BORDEAUX PLACE DE LA BOURSE(PLACE ROYALE)

BORDEAUXPLACE ROYALE (PLACE DE LA BOURSE)

ANTICIPEAZA PLACE VANDOME SI PLACE DE LA CONCORDE DIN PARIS SI ROYAL

CRESCENT DIN BATH

CREEAZA O RELATIE SPECIALA PRIN CELE DOUA AXE MAJORE NORD VEST SI SUD

VEST CU ORASUL CARE EVOLUASE SPONTAN SI ORGANIC

STATUIA SE GASESTE IN AXA MAJORA COMPOZITIONALA SI DESPARTE CELE DOUA DIRECTII DE FUGA IN LUNGUL

NOILOR STRAZI DESCHISE

RENNES

RENNES PLACE LOUIS XV (PLACE DU PALAIS) SI PLACE DE LOUIS LE GRAND (PLACE DE LA MAIRIE)

ESTE CONSIDERATA CEA MAI ARMONIOASA PIATA DEDICATA LUI

LUDOVIC XV

DIALOGUL DINTRE CELE DOUA PIETE SE REALIZEAZA PRIN INTERMEDIUL UNEI

SUCCESIUNI DE PASAJE

PIATA PRIMARIEI ESTE DIVIZATA IN DOUA DE O STRADA TRANSVERSALA SI CONTINE

PATRU RANDURI PARALELE DE ARBORI MENITE SA ECHILIBREZE VOLUMUL EDIFICIULUI PRINCIPAL SI AL PIETEI

ESTE UNUL DIN PRIMELE EXEMPLE IN CARE VEGETATIA ESTE UTILIZATA CA UN

ELEMENT DE ARHITECTURA SI DE URBANISM COMPOZITIONAL IN

INTERIORUL ORASULUIU

PLACE LOUIS XV (PIATA PRIMARIEI)

PRIMARIA

OPERA

PLACE LOUIS LE GRAND (PIATA PALATULUI)

PARIS CAPITALA REGALA A FRANTEI

PARIS EVOLUTIE INTRA MUROS

LUTETIA PLAN IPOTETIC RECONSTITUIT(denumirea romana a PARIS )

AXUL MAJOR DE COMPOZITIE (CARDO) RUE ST JAQUES ESTE

CONSERVAT PANA ASTAZI

A. FORUMULB. ARENAC. TEATRULD. TERME

PARIS 1180-1223 INTRA MUROS

AXA ROMANA INITIALA CARDO SI DECUMANUS SE REGASESTE SI ESTE CONTINUATA PE DIRECTIA N-S CU UN NOU POD CARE FACE LEGATURA INTRE ILLE DE LA CITE

SI ZONA SUDICA

INTRE ZIDURI EXISTA SUPRAFETE CONSIDERABILE PENTRU

CULTURI CARE VOR FI PROGRESIV OCUPATE DE EDIFICII

PLANUL SCHEMATIC AL EXTINDERII ISTORICE CATRE VEST A PARISULUI

a. ILLE DE LA CITE b. ILLE ST LOUIS c. LOUVRUL d. GRADINILE TUILLERISe. AMPLASAMENTUL ARCULUI DE TRIUMF f. LINIA MARILOR BULEVARDE

g. BASTILIA 1. PONT NEUF 2. PLACE DAUPHINE 3. PLACE DES VOSGES 4. PLACE DES VICTOIRES

5. PLACE VANDOME 6. AMPLASAMENTUL PLACE DE LA CONCORDE

PONTE NEUF

ILLE DE LA CITE COLTUL DE N-V PE CARE VA APAREA MAI TARZIU PLACE

DAUPHINE

SE REMARCA EXISTENTA CATEDRALEI NOTRE-DAME ,A

PARCULUI PE ZONA PE CARE SE VA CONSTRUI PALAIS ROYALE (DUPA PLANURILE LUI LEGRAND) ASTAZI

PALATUL DE JUSTITIE

IN VARFUL INSULEI TERENUL ERA MLASTINOS

CONSTRUIREA PONT NEUF VA CONTRIBUI ATAT LA LEGATURA

DINTRE MALURILE DE N SI S CAT SI LA RIDICAREA TERENULUI UNDE SE

VA CONSTRUI PLACE DAUPHINE

PLACE DAUPHINE SI PONT NEUFPLANUL LUI TURGOT 1734 1739

IN ZONA SUPERIOARA N-E SE REMARCA VECHIUL POD MEDIEVAL EDIFICAT IN

INTREGIME (CONFORM MODELULUI ITALIAN MEDIEVAL) SI CARE CONTRASTEAZA CU

NOUL PONT NEUFRENASCENTIST

PLACE DAUPHINE SE CONSTITUIE IMPREUNA CU PONT NEUF INTR-O

COMPOZITIE AXATA PE STATUIA REGALA PE DE O PARTE SI GARDINILE COUVENT PE DE

ALTA PARTE

LILE DE LA CITE

PALATUL DE JUSTITIE

PARIS - CONCURS 1765PIATA CU STATUIE IN ONOAREA LUI LOUIS XV

SE PROPUN MODIFICARI MAJORE : UNIREA ILLE DE LA CITE CU ILLE ST LOUIS SI CREEAREA UNEI REPLICI SIMETRICE A LUVRULUI ,DESCHIS ,PE MALUL STANG CATRE SENA ; NU SE MANIFESTA NICI UN INTERES SAU RESPECT PENTRU PLACE

DAUPHINE

PLACES DES VOSGES (INITIAL PLACE ROYALE)

ESTE UN PROTOTIP DE PIATA REZIDENTIALA ,IN INTERIORUL CAREIA

CIRCULATIA ESTE EXCLUSA ,EA SE REALIZEAZA PERIMETRAL

SPATIUL INTERIOR ESTE AMENAJAT CA UNA DIN PRIMELE MARI LUCRARI DE

SPATII CENTRALE CU GRADINI PUBLICE PEISAGISTE DIN FRANTA

PE CONTUR AU FOST ULTERIOR PLANTATE PERDELELE DE ARBORI CA SI

COMPLECTARI ALE LUCRARILOR PEISAGERE

PAVILIONUL REGINEI

PORTE SAINT DENISE

PLACE DE VICTOIRES 1687 JULES HARDOIN MANSART

ORGANIZARE CIUDATA FARA O RELATIE INTRE SPATIUL RENASCENTIST SI STRUCTURA

URBANA DIN VECINATATE

PIATA A FOST CONSTRUITA PENTRU A ADAPOSTI STATUIA LUI LUDOVIC XIV LA PROPUNEREA MARESALULUI DE LA FEUILLADE

PLACE VENDOME 1670-1720 PROIECTATA DE JULES HARDOUIN

MANSART

ESTE UNUL DIN CELE MAI DIFICIL REALIZATE PROIECTE -50 DE ANI

INITIAL REALIZATA PENTRU A ADAPOSTI O NOUA STATUIE A REGELUI

LUDOVIC XIV CARE PERFECT PROPORTIONATA PENTRU DIMENSIUNILE PIETEI ESTE DISTRUSA

IN TIMPUL REVOLUTIEI FRANCEZE

NU EXISTA DATORITA PROBLEMELOR DE RELIZARE O LEGATURA INTRE RIGOAREA

DEOSEBITA A PROIECTULUI URBAN AL LUI MANSART SI CLADIRILE FINALIZATE TARZIU

IN 1810 SE RIDICA COLOANA LUI NAPOLEON CARE COMEMOREAZA BATALIA DE LA

AUSTERLITZ ,EA ESTE INSA DISPROPORTIONATA SI MASIVA IN CONTEXTUL PIETEI 44 m.

INALTIME

HOTEL RITZ

COLUMNA LUI NAPOLEONCOMEMORAND BATALIA DE LA AUSTERLITZ

LOUVRE LA DEFENSEAXA ISTORICA A PARISULUI

1200 1990

LA DEFENSE 2015CONTINUARE 2006-2015

LUDOVIC XIV REGELE SOARE

ARCUL DE TRIUMF AL CARUSELULUI

LOUVRE SI TOPIDE

TUILERIES LE NOTRE

PLACE DE LA CONCORDE

OBELISCUL - DOMUL INVALIZILOR

GRAND PALAIS

PETIT PALAIS

PODUL ALEXANDRU III

HOTEL NATIONAL SI DOMUL INVALIZILOR

AVENUE DE CHAMPS ELYSEES

GRADINILE TROCADERO SI PALATUL CHAILLOT

CHAMPS DU MARS

PIATA TROCADERO SI EIFEL

CHAMPS ELYSEES

AVENUE GRAND ARMEE SI DEFENSE

PORTE MAILLOT

PORTE MAILLOT PALAIS DES CONGRES

BOIS DE BOULOGNE

LA DEFENSE

LA DEFENSE ESPLANADA PARVIS SI ARCUL SUNT CAPATUL AXEI ISTORICE ASTAZI

INCEPE IN 1958 CU TURNURILE ESSO

IN 1990 SE FINALIZEAZA ACCUL CU CONCERTUL LUI JEAN MICHEL JARRE

1990 ZONA SE BLOCHEAZA

1992 SE DESCHIDE LINIA DE METROU LA DEFENSE

SE REIAU IMEDIAT INVESTITIILE SI APARE PROIECTUL LA DEFENSE 2015

SUPRAFATA OCUPATA 314 000 MP

72 TURNURI

14 TURNURI PESTE 150 M.

150 000 LUCRATORI

3,5 MILIOANE MP. DE BIROURI

CEL MAI MARE BUSSINES DISTRICT DIN EUROPA

VIZITATORI ESTIMATI ANUAL PESTE 4 MILIOANE