A CADEMIA ROMANAMEMORIILE SECTIUNII ISTORICE

SERIA III TOMUL V MEM. 5Imminel'

TREI CALATORI IN TARILE ROMANESTICARONNI, REY, KUNISCH 51 ORIGINEA

LUCEAFARULUI" LUI EMINESCUCOMUNICARE FACUTA

DE

N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIES ROMANE

CVLTVRA NATIONALAB U C U R F S T I

9 2 5

I f

1

If

if*

www.dacoromanica.ro

)TECH Merl torA

n J2C.

7 9/,49,2

0 ci 6q4,(.4

9349 6Vgi

Jr?' 4. 7v111,/eftf4u.t.

smicirvoLit

11

c??

a-cti l/k/

`111

vl '1. g

' 2. e ;. 'act/Q--- Ct

Cl, f (A(91 ) , '

---.

q0? 14-(/'?-2

www.dacoromanica.ro

TREI CALATORI IN TARILE ROMANE*TI,CARONNI, REY, KUNISCH, BSI ORIGINEA

LUCEAFARULUI" LUI EMINESCUCOMUNICARE FACUTA

DE

N. I ORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

,Fedinta dela z Maiu 1925

De curand, in studiul pe care 1-a publicat in aceste #Anale d-1 Marcuasupra romantismului italian in legatura cu cultura noastra, s'a dat oscurta analiza a povestirii extraordinar de intelegatoare a lui Caronni,calator in Ardeal la inceputul secolului trecut.

Cum lucrarea aceasta pe care am gasit-o intaiu citata de editorul uneiadin cartile lui Domenico Sestini despre not 1) e foarte rara 2), cum ea aremai mult decat un interes literar si filologic, cred bine sa public notelepe care le-am luat la cetirea ei.

Caronni in Dada, cu subtitlul sau, #Mie osservazioni locali, regionali,antiquarie sui Valachi specialmente e Zingari transilvani, la mirabileanalogia della lingua valacca coll'italiana, la nessuna della zingara collealtre conosciute, con un rapporto su le miniere pii ricche di quel Prin-cipato, publicatie de 93 de pagini, mare in 8, iesita la Milan in 1812,cu o dedicatie catre contele Mihail Eszterhazy, sambelan al arhiduceluiRainer, e desigur una din cele mai rare si mai curioase carti privitoarela Romani.

In ultimul rasboiu, acestnumismat, Felice Caronni, care faced catalogulmuzeului de la Hedervir, Witzai, in serviciul caruia sta de douazeci de

2) V. analiza mea in Arhiva soc. tiin(ifice ;i literare din Ia#, V.2) Afara de Biblioteca Academiei mai aveh un exemplar anticarul Polak din Bucureti.

r A R. Mentorale 8ectiunii Istorice. Seria III. Tam. V. Mem. 5.

. .

-

www.dacoromanica.ro

2 N. IORGA 144

ani, facand opt calatorii din Italia in Ungaria 1), fu luat de niste magnatisi dus in Ardeal, care, cunoscut in treacat Inca dela 179o, ii placeprin muntii lui verzi, bucurandu-se, spune el, de aceste frumuseti dinprimavara pans in toamna.

Trece, pe la Ciucea, Uiedin si Gilau, unde Mecenatele sau, loanEszterhazy, vicepresedinte al Dietei, are proprietati, la Cluj. Petrecela sotia guvernatorului, principesa Salm din Viena, care vorbeste siitalieneste, si afla uneori pe arhiducele

Romanii sunt pentru el partea cea mai muncitoare si utila si ceamai numeroasa* din populatie. Caracterul fizic frumos al for it irnpre-sioneaza, si-i descrie amanuntit (si la preoti). Nu sunt schilozi si contravarsatului este un procedeu indatinat 2). Observa ca opincile sunt asanumitele cioce din Abruzzi. Se citeaza si harta Tarii Romanesti tiparita,cu un chip de Roman pe dansa, la Viena, de capitanul Ruhedorf : Sene vede l'immagine assai ben espressa nella vignetta di ornato alla bellis-sima carta geografica della Valachia, edita non a molto a Vienna dalsig. di Ruhedorf, capitano del genio, ch'io pure conobbi gia tempo diguamigione in Milano*.

Se dau obiceiurile la nunta, papa la raspandirea fructelor uscate sinucilor, observandu-se ca datina e romana, cu citatii din Virgiliu siCatul; in sfaturile catre mireasa el intrevade antica Dea Suada. Carpa, lascherpa, se pune pe masa, odata cu izvodul zestrei 3).

A vazut femeile servind pe ceilalti la masa si mancand apoi in picioaresi urmand a cauta de bucata, ie. Vin la rand datinele la nastere: iesireaa patra on a cincea zi, la camp. A vazut insus o mama spaland la fantanacopilul nascut in dimineata aceleiasi tile, cand lucra la cucuruz 4). Nu seinfasa pruncul. Se descrie leaganul prins de grinda on razimat de zid,purtarea odraslei pe cap de-asupra unei perne, in covata de pane saude rufe, pe cand manile torc, on prins la san in traista, pe cand aceleasiharnice mini spall pelincele. Deprinsi a juca in iarba, copiii umbla innoun -zece luni, in singura camasa care li se rupe pe trup (crede ca pevremea turceasca haraciul se dada ()data cu imbracarea izmenelor).

Pastoria e legata cu furtul de vite. Aceinsi oameni aduc insa lui Caronniinapoivalizapierduta. Se ucid lupii dintr'o izbitura de ciocan ; si calatorul

1) Pp. 5-7.') P. 9.S) P. II.') Pp. 11-2.

-

Maximilian. .

-

www.dacoromanica.ro

145 TREI CALATORI IN TARILE ROMANESTI 3

a vazut insus o lupoaica oferita astfel Palatinului la vanatoare 1). Se facunii si hoti, cu ciocane si hanger, in munte, sub un harambasa. Odataau pradat diligenta Vienei. Niciun fel de osanda si chin nu-i sperie.

Preotii sunt ignoranti si interesati. Curtea-i sileste sa invete la

4 N. IORGA 146

Hrana e din pane, ierburi fierte, ceapa si usturoiu, papricb, slanina,uleiu de in. Carrie numai la sarbatori. S'ar fi mancand si vidra din iazuri,vanzandu-i-se blana. E la mese numai un blid si numai un pahar.

Ca organizatie, judele de sat are puteri mari. Bogatii vin pe urma :femeile ingoapa sub vre un copac banii.

In danturi e o amintire antics si o asemanare italiana. Ospatul de zilemari, cu participarea unui intreg grup, e alla romana.

Babele si farmecele se intrebuinteaza la boli. Se dau si unele leacuri,cea dintaiu insemnare de medicina populara 1).

Dupa ce se vorbete de numarul admis de casatorii si de vaduviapreotilor, se descriu datinele de inmormantare. Sub capul mortuluise pun mere, pere, alte fructe, doul manunche de ierburi mirositoarecSe cere iertare i la cei mai rai duvnan.i. Se and cantecele plangatoare.Bocitoarele fac in drum functia de praeficae. Florile dela cap se pa-streaza ca bune de leac. Se insists asupra pomenei. Candele se pun insicriu uca in vechile vremi 2). Tanguirile periodice la mormant nu seuita. Ziva mortilor este i ea infatipta cu obiceiurile stravechi.

Dupa Lucius, Del Chiaro i Grisellini se da apoi vocabulariul, caretrebuie sa arate neinteleasa inrudire*, l'inconcepibile afinitd a celor doualimbi, romaneasca si italiana, cuprinzandu-se si dialectul lombard alautorului. Se apaza materialul pe impartiri logice si, unde Banatulspune altfel, se dau variante. Sunt si legaturi de cuvinte. i numismatulfixeaza ca latina rustics e la originea ambelor limbi, cea italiana veninddin inlaturarea prin barbarizare a formelor clasice. Colonistii militarinu puteau aduce in Dacia alt graiu 3). Pronuntia romaneasca a ramas,incheie Caronni,

147 TREI CALATORI IN TARILE ROMANESTI

In treacat e vorba si de Muzeul Bruckenthall). Se promiteau si figuri,cari lipsesc.

II

Inca mai necunoscuta a ramas in istoriografia noastra o interesantacarte franceza, a lui William Rey, Autriche, Hongrie et Turquie, aparutala 1849 in Paris. Si aceasta desi o parte din materialul ce cuprinde amai fost publicat in oBibliotheque Universe lle dela Geneva in anul1848, Maiu, sau in acela al aparitiei volumului.

Autorul e un Elvetian, 4deprins cu institutiile liberale, dar foartefelurite, din cauza multiplicitatii guvernelor din tara sa *. A calatorit,spune el, fara prejudecati politice sau morale, a luat note si acum publicape acelea care-i par mai putin vestejite.

Incepe din tara sa chiar pe drumul catre Bavaria, tara de bigoterien,chinuita de patima unei arheoldgii copiate pe fereastra, &scolareste.Viena-i pare ingramadita de reaua administratie, care doreste un orasmic cu inteleapta cugetare, usor de supraveghiat si izolat de plebe prin-tr'un zid gros*, de unde ura intre cei din cetate si cei din suburbii.In palat, un rege al Bavariei nu si-ar pune nici pu-blice sunt meschine on de rau gust, afara de catedrala Sfantului Stefano.Locuintele aristocratiei apar inabusite din lipsa de spa.tiu si pline delucruri disproportionate si urite. Comertul se aseaza in case cu aparentaintunecata si de nimic. Nu-i plac calatorului nici cluburile, nici tea-trele. Otelele nu mai pot cuprinde clientela. Regulamente natangeimpiedeca vadirea masselor. Lumea de toate clasele e aspru tratatade acest ucenic al lui TOpffer. 0 inalta in ochii lui numai religiaRevolutia vieneza se explica prin elementele cari o dau : studentul cucalaria calabreza, muncitorul platit un florin pe zi in ateliere nationaleca acelea dela Paris.

Drumul pans la Pesta e descris cu simt pentru pitoresc si pentruamintirile istorice. In capitala Ungariei el intalneste o imensa increderein sine, o furie de a intrece Viena, o pasiune pentru luxul fara socoteala,o aristocratie spirituala si vie ca Francezii lui Bayard*, ousted la fataca Spaniolii lui Filip al II -lea*, un public gata sa se bats salbatec pentruorice motiv, fie si o reprezentatie de teatru. Caracterul national mixtsi inconciliabil al deosebitelor elemente ce compun populatia Ungarieie bine prins si tare subliniat. Se citeaza izvoare si se dau statistici.

1) P. 69, Pp. 8ox,

,

.

.

lacheii*. Edificiile

,

- muzicii:

7

.

-

.C.

_

I I I

;

5

www.dacoromanica.ro

6 N. IORGA 148

Despre Romani, natie cazuta foarte jos, dar si mai jos in Cara libera,unde taranul sta in bordeie si se hraneste din mamaliga, arzand iarnatrunchiuri Intregi din care o parte ramane afara, se spune ca au Incasemnele descendentei lor. Carul cu boi, in care roata fara fiare, acoperitaInca de scoarta, surprinde, ii pare calatorului ca o ironie sangeroasaaruncata vremilor noastre civilizate. La Cluj afla insa un Oran, taietorde lemne, care, prizonier,pe vremea lui Napoleon, Base luni in Franca,vorbia ash: Francezii Imi dadeau yin bun si-mi ziceau camarade si une-ori si domnule; e poporul cel mai vesel si cu care e mai bine sa traesti.(le meilleur a vivre). De altfel si Ronnanul din Valahia nu afla penimeni in adevar simpatic decat pe Francez.*

Dar limba areabia uncuvant slay la suta*,siin sufletele cari se resimtde cele cincisprezece veacuri ale robiei, se afla unele ramasite ale uneivechi civilizatii sau conruptii, in care s'ar banui originea romans* (sementioneaza... fardul, pe care-1 critics acel capitan german deprins aface lectie satenilor la usa bisericii).

Fara legaturi cu acesti Romani din Ungaria, Rey condamna pe aceaboierime bucuresteana care *a speriat ad litteram pe toti strainii ce auprivit sub glantul de sociabilitate de deasupra, imitatie franceza*. Casa-toriile cu divort ii par inferioare ca morals poligamiei musulmane.Ceva mai jos ar fi suprimarea oricarii societati omenesti, cel putinasa cum au cunoscut-o anticii si modernii 1).

Pagini de istorie, pline de impresii personale, duc pang la o nouncalatorie pe Dunare, redata in note zilnice. La Essek afla un Francezcare face comert de doage, trimise pang la Galati si Braila pentru a luadrumul spre Marsilia si Bordeaux 2). La Belgrad printul e pazit de Turci,Vuccici sta tinteo casa putin sInatoasb si locuinta buns n'are decat unscat us neamt. La Panciova, Grecii se suie pe vas sa-si faca socotelile.I se pare lui Rey ca vede insurgenti sarbi pusi in teapa de Vuccici. 0atentie deosebita e acordata productiei de grane a Banatului.

La Timisoara, centrul acestui comert, soseste ape un maldar de fancu umbrela in mans si totus muiat pans la E o Alexandriea regiunii. Clima, in toate cazurile, e nesanatoasa: o fabrics de friguri.

prin sate populacia ar fi murind rapede. La Arad, cu aparenta de sat,Rey afla un cofetar din Grisonii Elvetiei sale, stabilit de doua decenii

1) P. 156.2) Pp. 107-10.

'

piele.

-

S.";

Si

www.dacoromanica.ro

149 TREI CALATORI IN TARILE ROMANESTI 7

si cercetat de nobili. Si in alte uvillasses* se afla, cu aceeas profesie,oameni din Engadina si Val Bregaglia 1).

Navigatia pe Tisa, lucrarile si planurile lui Beszedes de a aduce in eaprisosul Dunarii, de sub Pesta, intereseaza enorm pe acest om practic.Trecand pe la Bazias, el vede Romani lucrand la incarcarea carbunilordin Oravita, superiori celor englezi: slabi, storsi, abia ajung in duzini,si cu chiote, sa faca lucrul ce 1-ar face doi marinari italieni 2).

Portile de Fier sunt larg descrise si nu se uita nici mustele columbace.La Orsova nimeni nu poate intreprinde ceva fara voia administratiei aus-triace. Carantina e un adevarat chin. Rusii in acolo, la Orsova, un consul,pentru legatura cu Serbia; el apare ca stapan. La Mehadia se observaurmele roman; lui Szechenyi administratia militara nu-i ingaduie aclad' un otel modern. In Ada-Cale, Pasa sta

8 N. IORGA

Tara, in general, uValahia, nu merits o experienta: spun si ualtii cariau vazut -o 1). E ucampia plina de oasele uscate ale lui Israel* din Biblie.Ce pot putinii aboieri, caldurosi patrioti*?

Boierul ar avea aplecari spre cultura, dar caracter si e 4un sen-timental apatic. aE prea tarziu sa se emancipeze taranul si sa se facerdin el om, si vecinii sunt prea rai si prea grabiti ; religia e preotulOran, betiv. Se descriu intrigile strain: anexarea la Rusia pare iminenta..Nici ideie de a scapa de dansa nu s'ar putea forma.

Revenind la boieri, autorul ii descrie tidolatri pentru modele, obi-ceiurile si chiar limba Parisului; in societate e buns primire, sincerersi acele ucharmes excessifs* cari inseala asupra fondului; moravuri catin timpurile rele ale imperiului roman, sangele insus fiind viciatdesfranarea e unaiva. Fara a fi vazut pe podgoreni, califica pe taranide frumosi si foarte rezistenti.

In loc s caute si alte aspecte ale unei vieti nationale in plin progres,Elvetianul se ocupa de rolul cetatilor dunarene in luptele dintre Rusisi Turci, de sansele celor dintaiu de a lua si pastra Constantinopolul,de aspectul gurilor Dunarii si de mijlocul de a imbunatati navigatia pebratul Sulinei.

La Constantinopol se vorbeste de mosaicele Sfintei Sofii, descoperiteun moment, la reparatie, de arhitectul elvetian Fossati, cunoscut personalautorului : uEvanghelistii si Apostolii, Fecioara de-asupra altarului prin-cipal, Mantuitorul avand inainte-i pe imparatii Constantin si Iusti-nian 2). Fossati ar fi luat cOpii, pe care avea de gand sa le pu-blice.

Descrierea societatii ambasadorilor e precisa si .spirituals 3). Se vor-beste si de uo muzica pe jumatate barbara, pe jumatate furata, in operesau in arii de dant, muzica bine cunoscuta in Levant sub numele devalalub 4). Rey a vazut si pe hogea, preceptorul Sultanului Abdul-Megid 5).La Brusa afla un negustor de vinuri din Basel. La Smirna, unde EnglezulBorrel studiaza muntele si Englezul Edwards scoate ziarul francez.

151 TREI CALATORI IN VIRILE ROMANESTI

de Smyrne* 1). Autorul a mai fost ()data acolo in 1843, apoi in18452).

III

In timpul rasboiului Crimeii ceeace se vede prin pomenirea ar-matei de ocupatie in Bucuresti, a Climacamiei lui Alexandru Ghica,a prezentei la Constantinopol a emigratilor italieni, unguri si poloni,un strain, de o speta putin obisnuita in ce priveste cultura si caracterul,putinta de a intelege si pretui o alts vieata nationals, foarte deose-bita, a strabatut, in calea dela Viena la Constantinopol, teritoriulmuntean 3).

Nu cunosc alte scrieri ale lui Richard Kunisch, care-si publics abiain 1861 Bukarest und Stambul, Skizzen aus Ungarn, Rumdnien und derTfirkei, retiparita in 1869, tot la Berlin, sub titlul

10 N. IORGA 152

Calatoria se face cu trasura proprie sau cu dilig enta. Caruta de posts*sperie la prima vedere pe drumet* si deci prefers sa iea cu chirie o ade-varata si mai scumpa trasura, cu saisprezece cai si patru surugii, caritot timpul poarta conversatie cu animalele lor, suduindu-i intamplator,ne asigura Kunisch, care a invatat binisor romaneste, si de cafeaua ceo va bea Dumnezeu mane dimineata*.

Drumul, dupa o ploaie, e grozay. Sase alti cai trebuie sa se adauge sise ajunge la Bucuresti abia in saisprezece ceasuri. Casele de posts, bietecocioabe, nu ofera nimic decat mamaliga cu ceapa si apa proasta. Liniade telegraf, o inovatie, indreapta singura, prin tinutul in care satul nue o realitate prea vizibila.

Bucurestii, vazuti de departe, samana cu un Alger. Amestecul celor15.000 de case pentru 120.000 de locuitori, strabatut de turnurile a osuta patruzeci de biserici, impresioneaza. Inlauntru insa ao gramada desate unul peste altul* (ein Hagen zusammengeschobener DOrfer), cu da-ramaturi in toate partile, si in Lipscani, ziduri fara acoperis, pivnitifara ziduri, cu straziin care se balacesc porci si latra cani, cu preotimurdari si tigani lenesi, cu pepeni verzi deschisi in piece, cu femei cin-chite turceste la porti. Alaturi insa, o Capitala foarte rafinata* (fiberfei-nerte Hauptstadt) in care Arnautii scanteie din aurarii in coada calestelor,palatele-si intind fatadele, magazinele expun cele mai scumpe produseale modei celei mai noi, gradinile de vara aduna in fiecare sears unpublic doritor de petrecere. Bucurestii n'au o strada pe care sa poti trecepe ploaie fara pericol, in trasura on pe jos, dar orasul are opera italiana,spectacol francez si romanesc.* Pentru lumea care stie ca e necuviinciosa face si cea mai scurta cale pe jos*, este soseaua, cu trotuarele siboschetele ei, cu cele doul muzici, cu paza ulanilor calari tiind lancecu stegulet.

Dar autorul stie ca aceasta Valahie* e o Rumunien, ca locuitorii, deo veselie nebiruita, iubeti si zambitori, pasnici, nu betivi, fac partedintr'un neam de origine latina, cu un glorios trecut eroic si asteaptatvremea izbavirii lor*. Puterea Turcilor nu irnpiedeca pe curierul dinStambul de a fi cercetat la Giurgiu si la Galati. Iata Divanul. El impune.*In Germania avem nespus de multe din lc _tie fruinusele figuri de jurnalde mods, care despereaza pe pictor prin iipsa lor de idee interioara:aici se vad pretutindeni capetele individual formate, cu contururiprecise, cu expresie personals. Taranii ca si Linistita si solemnaeste tinuta tuturora, cumpanita vorba lor, ceva din spiritul batranilor

1

il-

boierii.

I '

www.dacoromanica.ro

153 TREI CALATORI IN TARILE ROMANESTI

Romani pluteste asupra adunarii Ne-a cunoscut bine in saloanelede pe la 1854-1859, pe can le descrie amanuntit. Iata vizita la un boierdintre aceia cari peste Orient dau un giant francez. 40aspetele* e in-tampinat cu

72 N. IORGA TS4

In oras se petrece langa Cismigiu, unde s'a instalat trimisul turcesc,in casele lui Costachi Ghica 1). In Cismigiu chiar e, seara, defilareaelegantelor 2).

Pe strazi se desfasoara bogate alaiuri de inmormantare, ca a ofite-rului superior pe urma caruia merge Alexandru Ghica insus, cu corpuldiplomatic, Mitropolitul Neofit, boierii si toata oastea de 5.000 de oa-meni (trei regimente de infanterie, doua de cavalerie, artilerie fara tu-nuri), soldati solizi si disciplinati ca Prusienii, fiind imbracati dupaalbumul trimis de printul Albert de Hohenzollern, care strabatuse Tara,dar veseli ca niste Romani si sprinteni ca niste Francezi3). Lumanarileluate din Lipscani si din Ulita Frantuzeasca sunt in manile tuturora.

Kunisch a asistat si la o nunta in familia domneasca. A privit la baluldin ajun, a admirat bogata corbeille adusa punct la miezul noptii, apastrat amintirea nodurilor de gateala legate cu panglici albastre si rosii,a fost poftit si la adunarea dela Curte a doua zi, dupa ceasurile opt deseara, si in biserica i-au luat ochii gateala de our a miresii, odajdiile ba-tranului Mitropolit. A baut sampania finals, si poate a jucat si el polo-nezao.

Atata stie din tara. Caci, pe urma, intors la Giurgiu,pe cale dorobantiidin alaiu refuza mancarile de frupt si hangiul le scade din socoteala,el vede pe vas numai Kammerfrauen care sporovaesc, boieri cari-sitree vremea cu jocul de carti on politiseaza, oameni din popor in-demnati la cantecul muzicantilor evrei sa joace hora pentru curiozitateastrainilor, cel mult si cutare flick nascuta in Paris, a unui Spaniol cu oFranceza, care, casatorita cu un frumos, dar ordinar tanar roman, dupace el servise in armata franceza, merge sa-si ingroape visurile in Galati.Acest oras insus ii apare in plina transformare, cu anizerabilele baratci*din Ulita Domneasca, pline de

155 TREI CALATORI IN TARILE ROMANE$TI 13

Nu i-a placut de satele sarace si murdare, de bordeele sub-pamantene;n'a cunoscut si partile de sus, upodgpria. Dar, ca toti strainii, s'a indragitde naivitatea, de copilareasca spontaneitate a Tiganului care anu plange*.

Din ce a vazut si auzit despre neamul tuturor ratacirilor el a creattipul frumoasei fetite Anita, care se lass iubita de un tanar boier mare,dar paraseste casa bogata de lane Cismegiu, leapada hainele de mods si,numai in camasuta-i scumpa si in pantofii cusuti in aur, alearga sa gaseascain gropi vieata libera si marnaliga cruda* a obisnuintilor seculare.

Prin Tigani si pe alaturi de ei, of la el de zburatorul care cauta pe fetelevisatoare, de inelele de par de cal cu care se leaga iubirile populare, devrajile cu cari se castiga inimile.

tie si de vechile obiceiuri la nunti, cu seimenii in rosu cari fac pepetitorii, du piramida infasurata in panza alba ce se duce la bisericainaintea miresei*, cu usa deschisa numai la cerere, in schimb pentrudarea numelor si un prezent, cu panea, branza, bautura ce se pune,la intors, pe capul mirilor, o baba varsand in calea for apa bielsugului.A descris obiceiurile moldovenesti in nuvela-i franceza La belle Flo-

de cautat.*tie de Miazanoapte si de frumoasele legende populare, despre care

aerie: Ce povesteste mama copilului, ce-si spun fetele la tors, ce-sispun taranii la sarbatori, ce trece din generatie in generatie si e indatinatin orice bordeiu, aceea ni da mai sigur cheia la fiinta interioara a unuinear decat mestesugitele versuri ale celor cari-si scot hrana din o sutade izvoare 2)*.

De-a dreptul din popor a prins el si cele doul povesti pe carecu un deosebit talent literar le-a stiut reds, in pagini de toata fru7museta.

Intr'una e vorba de ufrumoasa fara trup* pe care o cauta feciorul de-cioban caruia i s'a daruit de ursitoare, pe langa toate darurile sufletului

i trupului, si implinirea oricarii dorinti. Iata-1 in urmarirea celei dinpalatul de diamant care data pe an, inainte de Anul Nou, se scaldsin lacul de smarald, fara sa lase urme. 0 cauta, o &este, o doreste sicapata prezenta ei, rama'nerea ei, buna ei intampinare, ospatul la careserveste, iubirea si imbratisarea ei, fara sa poata capata un singur lucru:

1) Wie ich sie bereits in einer in franzosischer Sprache veraffentlichten Novell e-(la belle Florica) geschildert habe; p. 207, nota.

2) P. 180.

rieal),-

-

-_

1...

. ..

www.dacoromanica.ro

14 N. IORGA 156

prefacerea ei in femeia vie pe care o vrea. Si de aceea, intors acasa,intre atata bine imparatesc, la casa unde o domnita-i e sotie, el moarede ravnirea ce nu poate fi implinita.

Mai interesanta, de cel mai mare interes, fiindca e vorba de origineacelei mai frumoase poeme din literatura noastra, e cea de-a doua poveste.

Imparatul care nu-si &este ginere de sama fetei celei frumoaseii da o cetate de our si argint cu flori de pietre scumpe in gradini, dar cusapte 'ache la poarta, cu balaur de paza si cu fereasta de catre lure;inchisa.

Un tanar fecior de imparat ravneste la farmecele ei, de cari a auzit dinzvon. Cana calea si i-o arata, ca si calul iute ca gandul, Sfanta Miercuri,cu sfatul de a nu se opri in Valea Dorului. Cum insa acolo i se vrajestecurti si livezi ca ale lui, el se coboara, si aude frunzele soptindu-i de boalaparintelui. intoarce ca sa vada ca a fost inselat. Sfanta Vineri ii spuneca are a se feri de Valea Desnadejdii si-i da o floare cu care-si poate thermiubita. Pomii negri ai vaii oprite it ispitesc insa, si un corb ii spune cegrea cale ar mai avei de f acut. Iar se intoarce, si Sfanta Duminecaadaoga darul unei pasari care trebuie lasata sa zboare in sus cand dom.,nita va plange o lacrima. Astfel sfatuit, fara ochi in Valea Dorului,fad urechi in Valea Desnadejdii, petitorul ajunge la cetate si ucidebalaurul, strapuns si strivit sub pietrele aruncate asupra-i. Cu floareavie el va momi pe fata Imparatului, satula de florile moarte pe carele coase in ghirlande, cu pasarea lasata sa se ridice pana la fereasta,deschisa de fetele curtii, caci altfel, la venirea primaverii, stapana forstated sa moara, el va da mijloc de fuga celei intemnitate in atatasplendoare.

Dar iata ca pans atunci si cerul isi trimisese petitorul.Z.neul muntelui a aflat si el de frumuseta ce se ofileste in preajma-i

El se face luceafar si lumineaza fereasta in sfarsit deschisa. Patrunzandpe raza, el e acum un tanar print si o cere.Ma dor ochii, si la soarelede unde-ti vine lumina as orbi, spune imparatita. Ridicat din nou inslavi, Lueeafarul pazeste toata noaptea cuibul iubirii lui. Cu seara cevine el cade in ploaie, ca s apara iaras tanar print si pretitor mai sus deomenire. 0 va duce pe cea care se teme de focul soarelui iri adancurilemarii.Mi-e frig acolo, e raspunsul. Pentru a o avea, e o singura cale,marturiseste fata: sa-si lase nemurirea. Toata noaptea un curcubeupazeste asupra curtii,iar el, duhul ceresc, va merge la Dumnezeu sceara a fi iertat de nemurire.

,

Se

.

www.dacoromanica.ro

157 TREI CALATORI IN TARILE ROMANESTI 15

Cand tocmai iubitii, scapand prin fuga ca vantul, ca fulgerul, cagandul apoi, de patimasa urmarire a I mparatului se lass in voia simtiriilor, celalalt se afla Innaintea parintelui ceresc pentru cea mai mare jertfa.Si Dumnezeu ii spune ce este omenirea cu care rugatorul vrea sase confunde: spuma pe varf de valuri, stea cazatoare stingandu-sein drum, gand ce tine numai o clips. Dar spiritul ceresc vrea izbavireala nernurirea lui, si o afla.

Din cer, cade o lacrima de lumina pentru jalea privelistii celeilalteiubiri. Luceafarul vrea insa si o pedeapsa, o pedeapsa contra celei pecare si-o voia sie insusi si nimanui altuia. Ce e fiul de Imparat,strainul adus de intamplare ? Ca sa desparta parechea legata prin iu-birea fericita, o bratara cade, si femeia, ispitita, alearga dupa dansa.De sus o piatra se desface ca o cetate de mare, grea ca tot plumbul

antuluSi, fiindca povestea are mai ales grija fiului de Imparat, el va plange

trei zile si trei nopti pe acest mormant al iubirii lui. Pe urrna seva duce in Valea Dorului sa-si caute adapostul zilelor din urma.

E, cum se vede, povestea .Luceafarului. lui Eminescu, scris cativaani dupa aparitia cartii lui Kunisch.

Lucrul acesta-1 spunea, cum Imi atrage atentia d-1 I. San-Giorgiu, d-1D. Caracostea, in numarul din 16 Noemvrie 1924 al revistei 4Adevarulliterar si artistic*, traducand de fapt cuvant de cuvant textul lui Kunischsi atragand atentia asupra redarii de Eminescu a povestirii celor douabasme (intaiul flea episodul Luceafarului*) in Fata din grddina de oursi Miron fi frumoasa fdrd trup. D. M. Beza a adaus lamurirea verbala elinformatia initials vine dela d-sa, care a studiat tema aceasta si in totBalcanul, iar d-sale i-a fost data de dl. M. Gaster, care o expusese Inca din1883 in Literatura populard roma& D-1 Gaster insusi aflase taina delaEminescu chiar, care o si notase, redand numele lui Kunisch numaiprin initiala in manuscriptul 2275 bis al Academiei, adus inainte ded-1 Caracostea.

Pretutindeni e vorba numai de editia din 1861, ignorandu-se ceadin 1869, care a servit lui Eminescu, fiind aparuta in vremea cand elera la studii in Apus, ass incat nu poate fi vorba de o zabava in colabo-rarea temei.

Numai cat povestea e mai cruda si mai vulgara decat poemul care suieinnapoi din avantul fulgerator al dispretului pe acela care a vazut ce sunt

I

-

-

-

-

www.dacoromanica.ro

0 v41 .41 13. g g .4 =CZ 4 4-, 4.4E v 0) ,_,4-, 0 (CZ

...., 0 0 g.., - >al ,03 L.

Ez

0)v ,E (-4co Ri ci)

S7-4 CI., . 0

(CZC.) 0 44' CI

14,0 4 Z

:1-1 a) z 6.,O 0 ,c7-16 2-,Astfel vs1...,E.5

)ca 1-,to - '4.Cl".-( .) coa) a),__, 0 0 0CL, 0 -, a) u) L.

patimau) deziluziaO at ..O )aS 0 CA+ CUg (.. CO g-.. 0insus ^'.co- d E 0

o .c- 44g Ci) E4_, 4-, g g

.-C',1coO ni'

O t-i-( - 1...,L., at a) na -,4-4 LI-,4.j ,..1 4.)

L., atu).. ,i) 71 -,-

3030 qcs

0 0)CL. co c.)g Q a.)O