MPO Sinteza Pentru Examen

7/31/2019 MPO Sinteza Pentru Examen

1/33

este determinata de faptul ca intreprinderea de productie industriala dispune de un complex de factori de

productie, in anumite raporturi cantitative si calitative astfel incat sa se realizeze in conditii de eficienta maxima , obiectivul stabilit.

Caracteristiciile intreprinderii determinate de unitatea tehnico productiva sunt :

1)- omogenitatea procesului tehnologic in toate subunitatile de productie de baza -

2)- unitatea productiei fabricate in intreprindere

2.1 pt intreprinderi caracterizate prin omogenitatea procesului tehnologi, unitatea productiei se caracterizeaza prin procesul tehnologic

este asemanator se folosesc aceleasi masini si utilaje cu aceasi destinatie tehnologica, muncitorii au aceasi profesie si grad de calificare2.2- pt intreprinderi cu productie neomogena - exista intreprinderi care au subunitati de productie specializate in realizarea unui nr foarte

mic de produse sau componenete ale acestora.

Ex ista 3 variante de organizare:

a)- in fiecare subunitate de productie de baza se realizeaza o singura operatie tehnologica pt toate produsele ce se fabrica

( ex in tesatorie : sectia de vopsitorie, sectia de filature, sectia de tesatorie )

b)- toate subunitatile de baza ale intreprinderii contin toate fazele procesului tehnologic.

c)- existenta in intreprindere a 2 feluri de de sectii de baza

o sectii de baza in care se realizeaza o singura faza a procesului tehnologic

o sectii de baza in care se realizeaza faze de process tehnologic pentru un singur tip de produs

La infiintarea intreprinderii se stabilesc pentru aceasta: obiectul de activitate, sediul social, denumirea, ansamblul de resurse necesare

( financiare, materiale, umane)

Caracteristiciile intreprinderii determinate de a acesteia sunt:

a) poate decide asupra produselor sau serviciilor care pot fi oferite pe piata

b) poate decide asupra activitatii de management , care vor fi utilizate

c) poate decide asupra modului de utilizare a resurselor financiare si a modului de impartire a profitului

Intreprinderea este organizata pe baza principiilor de rentabilitate si de eficienta economica

Caracteristiciile intreprinderii determinate de a acesteia sunt

a) dotarea cu mijloace de productie proprii

b) functioneaza pe baza strategiei si tacticii stabilite de conducere pentru realizarea obiectivelor propuse

c) poate fi desfiintata, reorganizata sau poate sa-si schimbe obiectul de activitate sau sediul pe baza hotararilor luate de organele care au constituit-o

d) isi desfasoara activitatea pe baza autofinantarii

e) trebuie sa cunoasca foarte bine piata de desfacere , in vederea realizarii integrale a productiei.

Sectia de productie e o veriga de productie, distincta din punct de vedere administrativ in cadrul careia se executa un produs, o parte a

acestuia sau o faza de proces tehnologic. In functie de felul proceselor tehnologice care se desfasoara in cadrul sectiilor de productie avem

a) sectii de baza - - sectiile in care se desfasoara activitatea de baza a intreprinderii (unde materiile prime, materialele sunt transformate in produsefinite, ce reprezinta obiecte ale activitatii de baza)

b) sectii auxiliare

c) sectii de service

d) sectii anexa

1


2/33

Caracteristicile structurii de productie si conceptie de tip tehnologic sunt:

a) organizarea sectiilor de baza se face dupa principiul tehnologic. ( denumirea sectiilor de baza e data de procesul tehnologic care se desfasoara in

cadrul lor)

b) in sectiile de productie exista locuri de munca universale, iar functionalitatea lor e asigurata de personal de inalta calificare.

c) amplasarea locurilor de munca se face dupa principiul grupelor omogene de masini

Avantajele acestei structurii

- permite relizarea unei varietati mari de produse.

- locul de munca este incarcat complet

- are grad mare de flexibilitate datorita caracterului universal al locului de munca

- aceasta structura e specifica productiei de serie mica si individuala.

Dezavantaje

- transportul intern in intreprindere e f ridicat datorita faptului ca fiecare faza tehnologica se realizeaza in alta sectie.

- deoarece locurile de munca trebuie sa se adapteze la fabricatia unei varietati mari de produse, timpul de reglare a utilajelor e mare

- raspunderea pentru calitateaproductiei e mica

- produsele au un ciclu lung de fabricatie

- exista stocuri mari de productie neterminata

Caracteristicile structurii de productie si conceptie de tip obiect sunt:

a) organizarea sectiilor de baza se face dupa principiul obiectului de fabricatie

b) in fiecare sectie se fabrica un singur produs sau componete ale acestuia. (denumirea sectiilor data de produsul care se fabrica in cadrul

lor)

c) locurile de munca sunt specializate in realizarea unei singure operatiuni sau un nr. mic de operatii

d) amplasarea locurilor de munca se face sub forma de linii tehnologice specializate in fabricatia unui produs sau a unor componente

e) aceasta structura e specifica productiei de serie mare sau de masa

Avantaje:

a) asigura organizarea liniilor de productie in flux cu eficienta ridicata

b) permite o crestere a specializarii in productiec) volumul de transport intern e redus

d) durata ciclului de fabricatie si costurile de productie sunt reduse.

e) stocurile de productie neterminata sunt mult reduse

Dezavantaje:

a) structura de productie are o flexibilitate foarte redusa

b) nu este eficienta decat pentru productia de serie mare si masa.

Centrele de cost ( standard) sunt specifice sectiilor sau atelierelor de productie.

Obiectivul sefului de sectie sau atelier este acele de a produce o cantitate de roduse in conditiile unui consum minim de resurse materiale sau de

munca vie. Normele de consum sunt stabilite prin standarde de consum , iar obiectivul sefului de atelier/ sectie este de a minimaliza abaterile dintrecosturile reale si cele standard. In aceste centre eficienta si eficacitatea acestuia se exprima prin indicatori masurabili

2


3/33

Centrele de profit sunt centrele in care responsabili trebuie sa gaseasca cele mai bune corelatii intre costuri si incasari. ( ex linia de productie

sau un magazine de produse finite). Obiectivul este stabilirea profitului rezultat din activitatea desfasurata ( Pr = V Ch). Profitul se defineste ca

diferenta dintre:

- Cifra de afaceri pe de o parte

- Suma costurilor de productie ale produselor vandute si ale chelt. de desfacere ( distributie) pe de alta parte

Obiectivul centrului de profit se poate exprima - in valori absolut

- in procente , in functie de cifra de afaceriBugetul unui centru de profit poate fi descompus in:

- bugetul produselor

- bugetul de cheltuieli

- bugetul de profit sau al marjei

Centrele de afaceri au ca obiectiv realizarea unui volum de productie sau vanzare dinainte stabilit , in vederea maximizarii cifrei de afaceri

Este cazul unui department de vanzari, a carui responsabil nu are autoritate asupra nivelului preturilor, dar care trebuie sa respecte tariful stability de

catre conducerea societatii Responsabilul centrului nu are controlul nici a cheltuielilor de distributie de aceea el trebuie sa se incadreze in bugetul

alocat pentru cresterea nivelului vanzarilor.

Productia de masa se caracterizeaza prin

a)- fabricarea unui nr mic de produse, in mod neintrerupt si in cantitati mari sau foarte mari.

b)- specializare inalta atat la locurile de munca cat si la nivelul intreprinderii

c)- deplasarea produselor de la un loc de munca la altul se face cu ajutorul benzilor rulante , conveioare sau planuri inclinate

d)- locurile de munca sunt amplasate in succesiunea operatiilor tehnologice sub forma liniilor de productie in .

La productia de masa se preteaza f bine procesele de productie automatizate, cu efecte deosebite in cresterea eficientei economice a intreprinderii.

Productia de serie se caracterizeaza prina) specific intreprinderilor care fabrica o nomenclatura relative larga de produse, in mod periodicsi in loturi de marimi mare, mijlocie si mica

b) gradul de specializare a locurilor de munca e mai redus , el difera in functie de marimea seriei de fabricatie

c) deplasarea produselor de la un loc de munca la altul se face cu ajutorul carucioarelor , electrostivuitoare ( mijloace cu depasare discontinue pt

serii micii) sau cu mijloace cu depasare continua pentru serii mari si mijlocii

Productia individuala se caracterizeaza prin

a) fabricarea unei game f mari de produse in cantitati reduse uneori chiar unicat.

b) repetarea fabricarii unor produse se face la intervale de timp nedeterminate, uneori nu se mai repeta

c) utilajele folosite au un character universal

d) personalul are un grad inalt de calificare

e)deplasarea produselor de la un loc de munca la altul se face bucata cu bucata sau in loturi mici de fabricatie, cu ajutorul unor mijloace de transport

discontinue.

f) amplasarea locurilor de munca in sectii se face conform principiului grupelor omogene de masini.

3


4/33

Organizarea productiei in flux este conditionata de permanentizarea executarii unei operatii sau grup de operatii pe anumite locuri de munca

ale fluxului tehnologic

Unde - Q volumul de productie ce trebuie fabricat dintr-un produs

t - norma de timp pe produs pentru o anumita operatie

Ft fondul de timp al utilajului care executa operatia

) Metoda de organizare a productiei in flux se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi.

a) procesul tehnologic este divizat in operatii egale sau multiple din punct de vedere al timpului necesar prelucrarii unui produs Stabilirea

unei succesiuni rationale a acestor operatii

b) Repartizarea acestor operatii pe anumite locuri de muncaspecializatein realizarea lor

c) Amplasarea locurilor de munca in ordinea impusa de succesiunea tehnologica a operatiilor sub forma unor linii tehnologice in flux.

d) Trecerea produselor de la un loc de munca la altul se face;

pt linii in flux sincron trecerea se face in mod continuu, avand la baza un ritm reglementat de lucru.

pt linii in flux nesincron tecerea produselor se face in mod discontinuu , avand la baza un ritm liber de lucru

e) procesul de productie se desfasoara in mod concomitent pe toate locurile de munca ale liniilei de flux. Locurile de munca de pe

liniile de flux difera ca numar in functie de durata operatiilor pe care leexecuta.

N(m) Nr locuri de munca pentru operatiunea i

ti durata operatiei i

T marimea tactului de productie ( intervalul de timp la care ies de pe linia in flux doua produse finite)

f) deplasarea produselor de la un loc de munca la altul se face cu ajutorul unor mijloace de transport adecvate , cu deplasare continua

functionare automata sau mecanica

g) executarea unui anumit produs sau a unei game de produse asemanatoare din punct de vedere constructive , al gabaritelor sau a

procesului tehnologic.

Liniile de productie in flux cu functionare sincronizata- reprezinta forma superioara de organizare a productiei in flux. In acest caz produsele tr

de la un loc de munca la altul in mod continuu pe baza unui tact de productiebine determinat Acest lucru e posibil pentru ca duratele opeatilor su

egale sau multiple cu marimea tactului de productie.

i de productie.)

Neajunsurile care apar sunt:

1 )pentru locurile de munca al caror operatii au durate mai mici decat restul locurilor de munca, procesul tehnologic se intrerupe., utilajele nu mai

functioneaza

2 ) pentru locurile de munca al caror operatii au durate mai mari decat restul locurilor de munca. Apar locuri inguste si stocuri de productie

neterminata.

Masurile care pot fi luate sunt:

1) la locurile inguste , care s-au creat , pot fi repartizate lucrari de la alte sectoare sau se poate organiza lucrul la mai multe masini a municitoril

insuficienti calificati.

2) la locurile de munca unde apar stocuri de productie neterminata , se poate tece la schimburi nelucratoare, daca nu exista utilaje care sa preia o par

din stocuri.

4


5/33

Carcateristicile liniei de productie in flux cu nomenclatura constant sunt

1)sunt specifice productiei de masa , cand se produce un singur fel de produs in cantitati f mari la acelasi proces tehnologic.

2) locurile de munca au o specializare ridicata ,executand un nr. Foarte mic de operatiiale procesului tehnologic

Carcateristicile liniei de productie in flux cu nomenclatura variabila sunt1) se fabrica mai multe feluri de produse, dar care au proces tehnologic asemanator. -

2 ) aceste linii de productie se adapteaza usor la schimbarea nomenclatorului de produse.

3) sunt specifice productiei de serie

Carcateristicile liniei de productie in flux cu nomenclatura de grup sunt

1)specifice intreprinderilor cu nomenclatura / gama larga de produse asemanatoare din punct de vedere al fluxului tehnologic sau configuratie

2) locurile de munca sunt dotate cu masini si utilaje capabile sa prelucreze diferite grupe de produse

3) utilajele necesita reglaje minime.

Aceste tipuri de linii de productie se caracterizeaza prin faptul ca livreaza pe unitatea de timp o cantitate de produse egala cu marimea ritmu

de lucru. Sunt specifice productiilor de masa si serie mare.

Ritmul de lucru reprezinta cantitatea de produse care se executa pe linie pe unitatea de timp.

Aceste tipuri de linii de productie se caracterizeaza prin faptul ca : cantitatile de produse pe care le livreaza, sunt executate la intervalle de tim

neregulate .

Pentru asigurarea continuitatii procesului tehnologic se creaza stocuri de productie neterminata Transportul produselor intre locurile de munca se fac

cu mijloace de transport , a caror viteza nu sunt corelate cu duratele operatiilor tehnologice

Tactul de productie reprezinta intervalul de timp la care ies de pe linie doua produse consecutive.

T tactul de productie

t fond de timp al liniei pe o perioada determinata ( ore)

Q productia ce urmeaza a fi prelucrata in perioada de timp stabilita



Q productia ce urmeaza a fi prelucrata in perioada de timp stabilita

i marimea intreruperilor in cadrul regimului de lucru ( minute)

K coeficient programat de utilizare al timpului de lucru

5


6/33



A, B, C cantitatile de produse din fiecare tip de produs ce urmeaza a fi executate

b- coeficient de transformare din produsul real B in produs reprezentativ A

c- coeficient de transformare din produsul real C in produs reprezentativ

Kr coeficient de corectie care tine seama de timpul de intrerupere in functionarea liniei pt reglarea utilajelor cand se schimba produs

fabricat.

ntA,,ntB,ntC - norme de timp unitare ale produselor A,B,C

Norma de servire a unui lucrator reprezinta de masini pe care acesta le poate servi concomitent in cadrul regimului de lucru . Norma de servi

( Nsi) ia valori egale sau mai mari de 1

Nsi = 1 - daca masinile nu au timpi de lucru automati.

Nsi > 1 - daca masinile au timpi de lucru automati

tai e timpul de lucru automat al masinii la operatia i

toi e timpul de ocupare al muncitorului la operatia i

Numarul de muncitori care lucreaza pe linia de flux depinde de marimea normei de servire

ti durata operatiei i

Nsi norma de servire

Nmi numar de muncitori

Gama reala de fabricatie reprezinta ansamblu operatiilor destinate fabricarii unui produs

Exemplu : Avem produsele P1, P2, P3

P1 A,B,D ,E

P2 A,C,D,B

P3 B,E,D,F

Gama fictiva de fabricatie a unui lot de produse -reprezinta ansamblul operatiilor tehnologice destinate fabricarii unui lot de produse.

Exemplu gama fictiva a lotului de produse P1,P2,P3 e formata din ansamblul operatiilor A,B,C,D,E,F

6


7/33

Sistem prod- sincron reuseste sa elimine in intregime transportul intern , datorita modului de amplasare a locurilor de munca si a depozitelo

intermediare de productie neterminata

Sistemul agregat presupune in cadrul procesului tehnologic a unor zene si sectiuni diferite , ceea ce va permite fabricarea concomitenta a un

produse de tipodimensiuni diferite In prima parte a sectiei se executa operatii comune tuturor produselor care se fabrica iar in cea de a doua par

exista mai multe benzi rulante specializate fiecare pt executarea unor operatii specifice unui anumit tip de produs . Operatiile specifice fiecarui produ

sunt executate manual si sunt asamblate de ambele parti ale benzilor rulante Fig 4.4 / pg 99

Operaii pentru executare A,B,C

7

Containerprodus A

op

6op7

op8

op9

op4

op5

op12 op

11

op13

op14

op15

op16

op1

op2

op3

Containerprodus B

Containerprodus C

Pr. A

Pr.B

Pr. C

Containerde materii

prime imateriale

op.

1

op.

2

op.

3

op.

4

op.

5

Container

de produsefinite

CN 1 CN 2 CN 3 CN 4


8/33

Veriga de productie este un utilaj, grup de utilaje, instalatie,atelier sectie de productie, sau suprafata de productie care prin natura procesul

tehnologicconcura nemijlocit la realizareaproductiei unei unitati industriale

Metoda verigilor e utilizata pentru amplasarea locurilor de munca dupa principiul grupelor omogene.

Amplasarea locurilor de munca se face astfel incat in centrul suprafetei va avea loc un trafic intens pe distante scurte , iar la marginea suprafetei v

avea loc un trafic intens pe suprafete mari.Metoda verigilor opereaza cu conceptul de

Etapele de realizare a amplasarii locurilor de munca sunt :

a) Intocmirea tabloului verigilor - stabilirea verigilor de productie pentru fiecare produs ce urmeaza sa fie prelucrat pe utilajele , careurmeaza sa f

amplasate

b) Intocmirea tabloului intensitatilor de trafic e tabloul triunghiular , ale carei coloane si linii vor purta denumirea locurilor de munca ce urmeaza a

amplasate . La intersectia lor vor fi marcate verigile de productie , corespunzatoare produselor ce vor fi prelucrate

c) Analiza posibilitatilor de amplasare

d) Amplasarea locurilor de munca

Din grafic se obtin urmatoarele date

La o productie de volum mic fabricatia manuala este mai eficienta pentru ca inregistreaza cele mai scazute costuri iar la volum mare de productie ce

mai eficienta este fabricatia automatizata rigid

Se observa ca Sistemul flexibil de fabricatie devine eficient doar in cazul seriilor scurte sau medii de fabricatie

Pentru trecerea la fabricatia produselor de la loturi mici la loturi mari de fabricatie se foloseste Metoda tehnologiilor de grup.

Produsele care se fabrica in loturi mici sunt incadrate in anumite grupe de fabricatie pe baza unor caracteristici constructive sau tehnologice .

Din cadrul fiecarei grupe se alege un produs sau o piesa care grupeaza cele mai multe din caracteristicile produselor/ pieselor din grupa din care fa

parte.. In functie de acest produs se va elabora tehnologia de fabricatie pentru intreaga grupa. Apoi se alege utilajul si se proiecteaza echipament

tehnologic. Avantajele metodei :

1)se pot folosii masini si utilaje specializate de mare randament si trecerea la fabricatia produselor pe baza metodelor de organizare a productiei in flux.

2) se pot folosi echipamente tehnologice specifice unei clase de produse / piese

3) influenteaza - marimea ciclului de fabricatie

8

0,5 1 2 3 4 5 6 7 8

5

1

ul

ar

Sistem rigid de fabricaie

automatizat (linii de flux)Zona de profit a sistemului flexibil de fabricaie

Sistem cu adaptilitate manual

Volumul

produciei

Sistem flexibilde fabricaie


9/33

- folosirea capacitatii de productie

- cresterea nivelului productivitatii muncii

- scaderea costurilor de productie sunt necesare mijloace de transport mecanizate si/sau automatizate

Repararea - este lucrarea efectuata in scopul mentinerii in stare de functionare a utilajelor, prin care se inlatura defectiunile constatate

functionare si se realizeaza inlocuirea totala sau partiala a acelor componente care au o durata mai mica de functionare in comparatie cu altele

Sistemului de intretinere reparare pe baza constatarilor consta in stabilirea datelor de oprire a utilajului pentru intrarea in reparatie , precum

si continutul acestora in urma supravegherii atenta a utilajului in timpul functionarii de catre personal specializat. Astfel se poate stabili starea tehnica

utilajului . Toate informatiile obtinute vor fi trecute in fisa utilajului

Astfel in fisa se vor trece: - felul defectiunii constatate

- data intrarii in reparatie

- felul reparatiei ce trebuie efectuata

Avantajele folosirii sistemului de intretinere reparare pe baza constatarii sunt

- cunoasterea din timp a datei intrarii in reparatie a utilajului

- felul reparatiei ce urmeaza a fi efectuata

- comandarea din timp a pieselor de schimb necesare activitatii de intretinere si reparare.

Dezavantajele folosirii sistemului de intretinere reparare pe baza constatarii sunt

- Nu permite eleborarea unui plan de reparatii pentru o perioada mai mare de timp

- Apar greutati in comandarea si confectionarea pieselor de schimb si in folosirea rationala a fortei de munca.efecte nefavorabile asupra calita

reparatiilor si a costurilor aferente acestor activitati.

Caracterul profilactic al acestui sistem consta in adoptarea unor masuri de intretinere si control prin care sa se previna posibilitatea aparitiei unuzuri premature a utilajului., care poate duce la scoaterea din functiune a acestuia mult mai inainte de perioada normala de functionare Metod

urmareste mentinerea in functiune a utilajelor o perioada mai mare de timp.

Caracterul planificat al acestui sistem consta in faptul ca lucrarile de intretinere si reparare pe care le detine acest sistem se efectueaza la da

calendaristice stabilite dinainte , cu motivarea corespunzatoare

Reparatiile se efectueaza in mod periodic, la intervale de timp bine determinate si urmareste prevenirea uzurii excesive si a aparitiei avariilor

Metoda standard de reaparatii consta in faptul ca : fiecare utilaj / instalatie intra in reparatii la intervalle de timp dinainte stabilite Felul, volum

si continutul reparatiilor ce se vor face au un caracter standard potrivit unei documentatii tehnice, indiferent de starea tehnica a utilajului in moment

intrarii in reparatie.

Avantajele metodei : Reparatiile utilajelor se fac pe baza unei documentatii bine intocmita, este usor de aplicat, are eficienta ridicata pt intreprinderile

care au in dotare un numar mare de utilaje.

Dezavantajele metodei este nevoie de un volum mare de timp pt intocmirea documentatiei necesare aplicarii metodei, costurile reparatiilor su

ridicate nejustificat la utilajele la care se efectueaza reparatia , desi starea tehnica a acestora nu o necesita

9


10/33

Sistemul de reparatii preventiv planificat contine urmatoarele categorii de interventii tehnice :

- intretinerea si supravegherea zilnica a utilajelor

- revizia tehnica Rt

- reparatia curenta de gradul I si II Rc1 si Rc2

- reparatia capitala RK

Activitatea de intretinerea si supravegherea zilnica a utilajelor- se efectueaza de catre muncitorii care lucreaza pe utilajele respective sau de catr

muncitori specializati . Prin aceasta activitate se urmareste inlaturarea micilor defectiuni ale utilajului fara schimbarea de piese.

Revizia tehnica cuprinde operatii care se executa inaintea unei reparatii curente sau capitale.Prin aceasta activitate se urmares

determinarea starii tehnice a utilajelorsi stabilirea operatiilor ce trebuiesc fectuate in cadrul reparatiilor curente si capitale. In aceasta perioada se p

faceoperatii de reglare

Reparatia curenta este o lucrare care se executa in mod periodic in vederea inlaturarii uzurii fizice prin inlocuirea unor piese componente s

subansamble uzate. Reparatiile curente in functie de intervalul de timp dintre doua reparatii succesive si de valoarea pieselor / subansamblelor reparat

sau schimbate sunt de 2 feluri :reparati curente de gradul I Rc1 si reparati curente de gradul II Rc2

Reparatia capitala e o lucrare de interventie tehnica efectuata dupa expirarea unui ciclu de functionare a utilajului . Are drept scop mentinerea i

functiune a utilajului pana la expirarea duratei normate de viata a utilajului. Reparatia capitala este cea mai complexa interventie tehnica. Este

activitate cu caracter general deoarece sut supuse procesului de intretinere , verificare si reparare o gama f. mare de piese si subansamble care intra

componenta utilajului. Reparatiile capitale se efectueaza atunci cand nu mai sunt asigurate randamentul, precizia si siguranta in functionare a utilajulu

In intreprinderi se mai pot efectuta si alte interventii tehnice

1) reparatiile accidentale se efectueaza la intervale de timp nedeterminate , datorita caderilor accidentale ale acestora.

2) reparatiile de renovare se fac la utilaje care au trecut prin mai multe reparatii capitale si au un grad de uzura fizica avansat. Se fac lucrari dmodernizare.

3) reparatiile de avarii se efectueaza atunci cand utilajele se defecteaza datorita utilizarii sau intretinerii proaste a acestora.

Pentru a intocmi o structura a unui ciclu de reparatii trebuie sa stabilim mai intai numarul de interventii de acelasi fel.

s

- Dcr durata ciclului de reparatii

- Dit durata de timp intre doua intervalle de acelasi fel

- Nti (la puterea s ) numarul de intervalle de acelasi fel.

Ciclul de reparatii reprezinta timpul dintre doua reparatii capitale , inclusiv durata unuia dintre ele , de obicei ultima.

Structura ciclului de reparatii reprezinta numarul, felul si succesiunea diferitelor interventii tehnice in cadrul unui ciclu de reparatii

Inlocuirea unui utilaj scos din functiune cu altul nou presupune alegerea tipului optim de utilaj care il va inlocui. Aceste utilaje cu caracterist

tehnologice asemanatoare difera prin costurile lor de achizitie, costurile de intretineresi durata lor medie de viata

10


11/33

Relatia costului mediu de achizitie , intretinere si reparatie este

m numarul de achizitionari ale utilajului

n - numarul de ani de folosire a utilajului intre doua achizitionari

Ai cheltuielile de achizitionare a utilajului la achizitia i

Cij Cheltuieli de intretinere si reparare a utilajului in achizitionarea i si anul j de functionare

Alegerea momentului optim de inlocuire a utilajului se determina cu ajutorul relatiei

Cn+1 - cheltuieli de intretinere si reparate a utilajului in anul n+1 de functionare.

A - cheltuieli de achizitionare a utilajului la ultima achizitie.

Cj - cheltuieli de intretinere si reparate a utilajului in anul j de functionare al ultimei achizitii

= 1 / ( 1+d) - unde d procentul de taxe si dobanzi acumulate folosit in scopul actualizarii cheltuielilor.

Metoda de reparatii pe subansamble consta in faptul ca la intreprinderile care au un numar mare de utilaje de acelasi fel , se creaza un stoc dsubansamble in stare de functionare. Aceste subansamble vor inlocui subansamblele defecte/ uzate din cadrul utilajelor ce urmeaza a fi reparat

Subansamblele defecte inlocuite sunt apoi reparate si intra in componenta stocului de subansamble functionale ale intreprinderii Aceasta metoda d

reparare scade foarte mult timpul de reparare a utilajelor , timpul de oprire a utilajelor si creste durata de functionare al utilajelor

Reparatiile pe principiul liniilor de productie in flux se foloseste in situatia in care utilajele trebuies demontate de pe fundatia lor si transportate

atelierele de reperatii ( in cazul reparatiilor capitale)

Sistemele de organizare a transportului intern difera dupa gradul lor de regularitate

In intreprinderile cu productie de serie mare si de masa fluxurile de transport intern se desfasoara pe baza unor grafice de transport , intocmite p

perioade mari de timp.

Exista transport pendular

Transport inelar

Transportul pendular se efectueaza atunci cand deplasarea materialelor se face intre 2 puncte constante

Acest tip de pransport poate fi de 3 feluri.

a) Transportul pendular intr-o singura directie - mijlocul de transport se deplaseaza incarcat de la depozit la sectie si se intoarce descarcat la depozit

b) Transportul pendular dubla directie - mijlocul de transport se deplaseaza incarcat atat de la depozit la sectie cu materii prime , cat si cu produssemifabricate de la secie la depozit

c) Transportul pendular evantai - presupune existenta unui singur centru de expeditie si a mai multor centre de destinatie. Acest sistem poate fi in

sinpla sau dubla directie.

11

D S

D S

D

S1

S2

Sn

S1


12/33

Transportul inelar se caracterizeaza prin faptul ca mijlocul de transport pleaca de la un punct de expeditie si trece pe la mai multe

puncte destinatie, intorcandu-se la punctul de plecare, parcurgand astfel un traseu circular. Sistemul de transport inelar poate fi de mai multe

feluri.

- cu flux aproximativ constant

- cu flux crescator

- cu flux descrescator

a) Sistemul inelar cu flux aproximativ constant - mijlocul de transport pleaca de la destinatie incarcat , pe traseul de transport descarca si

incarca aproximativ acceasi cantitate de materiale la fiecare punct de destinatie , intorcandu-se cu aproximativ aceeasi cantitate de

incarcatura la punctul de expeditie din care a plecat.

b) Sistemul inelar cu flux crescator - mijlocul de transport pleaca de la destinatie gol si incarca in mod succesiv de la fiecare punct de

destinatie cantitati variabile de materii prime si materiale astfel incat se intoarce la punctul de expeditie plin

c) Sistemul inelar cu flux descrescator - mijlocul de transport pleaca de la destinatie plin si descarca pe traseu cantitati variabile de materii prime si

materiale ajungand gol la punctul de expeditie plin

12

D S2

Sn

S1

D S2

S3

S1

D S2

S3


13/33

13


14/33

Relatia de calcul pentru determinarea necesarului de mijloace de transport pentru :

a) sistemul pendular in simpla directie este

b) sistemul pendular in dubla directie este

Q cantitatea de materiale transportate

K coeficientul de utilizare al capacitatii unitare de transport

ti timpul de incarcare al mijlocului de transport

td timpul de descarcare al mijlocului de transpo

ta- timpul de asteptare al mijlocului de transport pe durata efectuarii unei curse

tc timpul cursei mijlocului de transport

Ft fondul de timp disponibil al mijlocului de transport

Qi - cantitatea de transportat din produsul i

Dmi distanta medie de transport pentru produsul i

V - viteza medie de deplasare a mijlocului de transport

14


15/33

q - capacitatea unitara de transport a mijlocului de transport

K - coeficientul de utilizare al capacitatii unitare de transport

tdi timpul de incarcare descarcare a mijlocului de transport

Ft fondul de timp disponibil al mijlocului de transport

Ciclul de productie este un indicator de baza in activitatea unei unitati economice.

Durata ciclului de productie ) reprezinta intervalul de timp necesar obtinerii unui produs finit, din momentul intrarii in fabricatie a materiilor

prime si materialelor pana la efectuarea controlului final de calitate si depozitarea produsului.

Structura duratei ciclului de productie este data de relatia :

Dcp durata ciclului de productie

tpi - timpul de pregatire incheiere pe produs

Dct - durata ciclului tehnologic

tpn durata proceselor naturale

ttr - durata operatiilor de transport intern

tCTC durata operatiunilor de CTC

ti timpul de intrerupere

Perioada de intreruperi este formata din intreruperi intre schimburi

- intreruperi in cadrul schimbului

Intreruperile datorata regimului de lucru apar in cazul unitatilor :

- care lucreaza cu saptamana de lucru intrerupta ( sambetele si duminicile libere, sarbatori legale)- in care activitatea se desfasoara intr-un numar mai mic de schimburi decat cel maxim .Ele pot fi de 8 ore ( 1 schimb), 16 ore ( 2 simburi a cate 8

ore), sau 18 ore. ( 3 sch/ 6 ore)

Intreruperi in cadrul schimbului sunt datorate organizarii productiei

- pot fi consecinta lucrului pe loturi ( piesele asteapta la un loc de munca, pana cand se executa operatia respectiva la ultima piesa)

- pot aparea in situatia necorelarii capacitatilor de productie ale diferitelor verigi de productie

Prin pregatirea productiei se intelege ansamblul masurilor de creare si asimilare in fabricatie a unor noi produse modernizarea celor aflate

deja in fabricatie si de utilizare a celor mai perfectionate tehnologii si metode de organizare in productie.Asimilarea in fabricatie a noilor produse se

poate realiza in trei moduri

- dupa conceptie proprie

- pe baza unei licente de fabricatie

- dupa model de referinta

Asimilarea dupa conceptie proprie- consta in valorificarea posibilitatilor proprii de cercetare si proiectare a noilor produse.

Avantajele principale ale acestui mod de asimilare sunt :

- valorifica resursele proprii de cercetare si proiectare

- se fac economii legate de achizitionarea unor licente de fabricatie.

15


16/33

Asimilarea in fabricatie pe baza unei licente de fabricatie consta in achizitionarea de documentatie tehnica de la alte intreprinderi cu profil

similar din tara sau strainatate. Avantajele principale ale acestui mod de asimilare sunt :

educerea duratei de asimilare in fabricatie cu durata de timp necesara elaborarii documentatiei noilor produse.

- asigurarea, o perioada de timp, a asistentei tehnice de catre firma producatoare a produsului.

- cheltuieli reduse cu publicitatea, datorita faptului ca noul produs asimilat este deja cunoscut pe pietele de desfacere.

Asimilarea dupa modelu de referinta se foloseste mai rar. Modelul de referinta este un produs , se considera punctul de plecare in activitatea

de proiectare a noilor produse . Noul produs trebuie sa elimine toate elementele de uzura morala a modelului de referinta retinand numai acele

caracteristici de performanta ale acestuia

Prin pregatirea productiei se intelege ansamblul masurilor de creare si asimilare in fabricatie a unor noi produse modernizarea celor aflate

deja in fabricatie si de utilizare a celor mai perfectionate tehnologii si metode de organizare in productie.

Pregatirea productiei cuprinde doua etape :

a) pregatirea tehnica , care cuprinde la randul ei :

- proiectarea produselor

- pregatirea tehnologica

- executarea, incercarea,si omologarea prototipului si a seriei zero

b) pregatirea material organizatorica

Etapele activitatii de pregatire tehnica sunt :

- proiectarea produselor

- pregatirea tehnologica

- executarea, incercarea,si omologarea prototipului si a seriei zero

Prin activitatae de proiectare a noilor produse se urmareste determinarea formei, a dimensiunilor si a caracteristicilor calitative a produselor

care urmeaza sa fie asimilate in fabricatie

Proiectarea noilor produse cuprinde mai multe etape :- elaborarea temei de proiectare si a studiului tehnico economic

- elaborarea proiectului tehnic

- elaborarea desenelor de executie

Tema de proiectare cuprinde date referitoare la :

- denumirea produsului

- destinatia produsului

- conditiile de utilizare

- caracteristicile constructive si de calitate ale produsului

- parametrii de exploatare, cantitatea in care se va produce.

- termenele de proiectarepe faze.

R.69) Studiului tehnico economic se elaboreaza concomitent cu tema de proiectare. Acest studiu prin continutul sau arata necesitatea necesitatea,

oportunitatea , urgenta si rentabilitatea asimilarii noului produs.

Studiului tehnico economic cuprinde date referitoare la :

- cerintele pe piata interna si externa a noului produs

- necesarul de resurse materiale

- posibilitatile tehnologice de fabricatie

- caracteristicile tehnice si de exploatare ale noului produs comparativ cu ale produselor similare existente deja pe piata.

16


17/33

Proiectul tehnic cuprinde urmatoarele lucrari principale

Intocmirea calculelor necesare dimensionarii noului produs si Stabilirea formelor geometrice ale pieselor componente.

Alegerea materialelor din care va fi realizat noul produs.

Efectuarea calculelor tehnico economice justificative pentru solutia constructiva aleasa

) Pregatirea tehnologica cuprinde proiectarea unor procese tehnologice noi sau perfectionarea celor existente, atat pentru productia de baza a

intreprinderii cat si pentru procesele auxiliare sau de control tehnic de calitate.

Pregatirea tehnologica se compune dintr-un ansamblu de activitati dintre care amintim

a) elaborarea procesului tehnologic pe faze de proces tehnologic si in cadrul acestora pe operatii.

b) alegerea utilajelor necesare si stabilirea regimului lor de lucru

c) stabiliea echipamentului tehnologic pentru desfasurarea procesului tehnologic

d) elaborarea normelor de timp de munca si de consum a materii prime, materialelor, combustibil, energie.

e) proiectarea tehnologieie necesare CTC ului

Conditia principala care se cere indeplinita , in cadrul pregatirii tehnologice , o constituie asigurarea unitatii procesului tehnologic in totalitatea sa.

Pentru executarea unui podus, ,se pune problema alegerii acelei variante de proces tehnologic, care are cele mai multe avantaje din punct de

vedere economic in comparatie cu celelalte.

Alegerea variantei optime se face in urma analizei economice pe baza unui sistem de indicatori

Analiza pe baza indicatorilor in expresie naturala , ia in considerare urmatorii indicatori. :- normele de consum de materii prime , materiale, combustibil si energie.

- felul, cantitatea , complexitatea si valoarea noului utilaj si a echipamentului tehnologic necesar.

- volumul de munca necesar

- complexitatea procesului de productie necesar.

Costul tehnologic e o notiune conventionala pentru ca el nu cuprinde toate categoriile de cheltuieli ci doar suma cheltuielilor care depind

de o anumita varianta tehnologica.Costul tehnologic unitar se poate obtine prin scaderea din costul unitar al produsului a acelor cheltuieli ,care nu

sunt influentate de felul procesului tehnologic.

Structura elementelor pe cheltuieli a costului tehnologic este urmatoarea :

- materii prime si materiale

- combustibil si energie

- salarii, CAS-UL, cota de protectie sociala pt muncitorii direct productivi

- cheltuieli de exploatare a utilajelor ( reparatii, lubrefianti)

- amortizarea utilajelor

- exploatarea SDV urilor

- cheltuieli comune de sectie si generale ale intreprinderii

17


18/33

Cheltuielile care compun costul tehnologic se impart in doua grupe: Cheltuieli variabile si Cheltuieli fixe ( conventional constante)

Cheltuielile variabile sunt cheltuielile care isi modifica volumul in mod direct proportional cu cantitatea de productie fabricata . Cuprind cheltuielile

cu - materii prime si materiale auxiliare directe

- combustibilul si energia tehnologica

- salarii directe

Cheltuieli fixe (conventional constante) sunt cheltuielile care nu-si modifica volumul proportional cu schimbarea volumului productiei.Cuprind

cheltuielile cu: salariile personalului administrativ si iluminatul si incalzirea cladirilor

Relatia de calcul al costului tehnologic unitar este

V cheltuieli variabile pe unitatea de produs; Cc cheltuieli conventional constante; N - cantitatea de produse fabricate -

Reprezentarea grafica

Relatia de calcul al costului tehnologic totalr este:

V cheltuieli variabile pe unitatea de produs

Cc cheltuieli conventional constante

N - cantitatea de produse fabricate -

Reprezentarea grafica

18

Ctu

Ctu 1

Ctu 2

N 1 N 2 N

CtN

CtN

NN


19/33

Cc1, Cc2 cheltuieli conventional constante ale celor doua variante tehnologiceV2 , V1 - cheltuielile variabile ale celor doua variante

Relatia rezulta din egalarea relattilor de costuri tehnologice unitare pt cele doua variante

Cantitatea critica este acea cantitate de productie pentru care costurile tehnologice ale doua variante tehnologice sunt egale.

In reprezentarea grafica sunt prezentatte cele 3 posibilitati

19

Ctu 1 = Ctu 2

Ctu

Ctu 1

Ctu 2

V1

V2

N1 Ncr N2N


20/33

- pt o cantitate de productie mai mica decat cantitatea critica deci varianta tehnologica optima e I

- pt o cantitate de productie mai mare decat cantitatea critica deci varianta tehnologica optima e II

- pt o cantitate de productie egala cu cantitatea critica ambele variante sunt bune

Metoda analitica consta in intocmirea tabelului de mai jos

In tabel se calculeava costurile unitare pentru cele doua variante tehnologice si reies posibilitati

- pt o cantitate de productie mai mica decat cantitatea critica deci varianta tehnologica optima e I

- pt o cantitate de productie mai mare decat cantitatea critica deci varianta tehnologica optima e II

- pt o cantitate de productie egala cu cantitatea critica ambele variante sunt bune

Vi cheltuieli variabile pe unitatea de produs in varianta i

Cci cheltuieli conventional constante in varianta i

N i - cantitatea de produse fabricate in varianta i-

Ncr- cantitatea de productie critica

Prototipul este unul sau mai multe exemplare din produsul care a fost asimilat, executate in vederea supunerii unor incercari sau probe,

pentru a se constata daca au fost respectati parametrii si indicatorii tehnologici proiectati.

20

Ctr

Ctr 2

Ctr1 = Ctr2

CtT1

N1 Ncr N2 N

V1

Vn


21/33

In urma omologarii primare se trece la executarea seriei zero,

Executia seriei zero are ca scop verificarea mentinerii performantelor produsului precum si obtinerea unor informatii referitoare la andundanta si

fiabilitate

Omologarea reprezinta activitatea de confirmare , pe baza de incercari si probe la care a fost supus prototipul sau seria zero, a faptului ca

produsul corespunde cu cel proiectat

Omologarea primara verifca daca noul produs corespunde documentatiei pe baza careia a fost intocmit .Se verfica calitatea daca alegerea materialelor din reteta de fabricatie a produsului au justificare tehnico economica

Omologarea finala are ca scop verificarea mentinerii performantelor produsului precum si obtinerea unor informatii referitoare la andundanta

si fiabilitate

Anduranta - Capacitatea de a rezista la eforturi fizice; rbdare: Rezisten mecanic (a unui motor)

La incheierea activitatii de omologare se incheie un proces verbal in care sunt trecute :

- denumirea fazei de omologare

- denumirea produsului si principalele sale cracteristici

- constatarile comisei si eventualele propuneri de modificare a tehnologiei de fabricatie.

Strategia economica se defineste prin ansamblul obiectivelor pe care si le propune spre indeplinire conducerea unei unitati economice, al

activitatilor care trebuie executate si modul de alocare a resurselor economice.

Elementele componente ale strategiei sunt : - sfera de activitate- desfasurarea resurselor

- caracteristica distinctiva

- sinergia

Elaborarea strategiei de dezvoltare presupune parcurgerea urmatoarelor etape

- formularea misiunii

- evidentierea punctelor slabe si forte

- descoperirea oportunitatilor si pericolelor in dezvoltarea organizatiei

- identificarea locului organizatiei in cadrul mediului ambiant

- stabilirea obiectivelor si optiunilor strategice

- alocarea resurselor materiale, financiare si umane

- formularea strategiei de dezvoltare.

Misiunea reprezinta ansamblul de orientari fundamentale privind :

- produsele si serviciile pe care unitatea economica le ofera segmentului de consumatori carora li se adreseaza

aria geografica unde intentioneaza sa-si vanda produsele ,

- tehnologia utilizata

21


22/33

Pentru realizarea acestei etape in elaborarea strategiei de dezvoltare se foloseste studiul diagnostic.

Identificarea punctelor slabe si forte este realizata prin diagnosticarea activitatii intreprinderii in toate domeniile functionale , prin folosirea metodei :

Matricea de evaluare a factorilor interni

Pentru realizarea acestei etape se aplica analiza diagnostic a mediului ambiant a acelui ansamblu de factori tehnici si tehnoloici , manageriali

, demografici, social culturali , politici,si guvernamentali

Evolutia acestora poate determina pericole sau oportunitati pentru intreprindereInstrumentul care evalueaza pericolele si oportunitatile in dezvoltarea intreprinderii este Matricea de evaluare a factorilor externi

Aceasta etapa reprezinta sinteza celorlalte etape ( formularea misiunii, evidentierea punctelor slabe si forte , descoperirea oportunitatilor si

pericolelor in dezvoltarea organizatiei, identificarea locului organizatiei in cadrul mediului ambiant,)

In aceasta etapa se prezinta obiectivele, optiunile strategice ale organizatiei , resursele necesare , termenele de aplicare a strategiei

Aceasta activitate se poate face pe baza a patru criterii

- compatibilitatea

- consonanta

- avantajul aplicarii

- fezabilitatea

a) Compatibilitatea - o strategie e compatibila atunci cand corespunde cu scopurile si politicile formulate de organizatie.

b) Consonanta trebuie sa existe o concordanta si un acord intre strategia adoptata si tendintele care se manifesta in mediul inconjurator.

c) Avantajul aplicarii - consta in asigurarea de catre noua strategie a unor elemente in plus fata de alte unitati economice concurente. resurse

superioare de ordin material

personal cu calificare superioara

o pozitie mai buna pe piata

d) Fezabilitatea noua strategie de dezvoltare sa poata fi aplicata intr-un timp cat mai scurt.

Capacitatea de productie - reprezinta capacitatea maxima ce poate fi obtinuta intr-o perioada data , de o anumita. calitate si structurasortimentala , in conditiile folosirii intensive si extensive a mijloacelor de productie

Factorii care influenteaza marimea capacitatii de productie sunt :

1)numarul de utilaje existente in intreprindere si marimea suprafetelor de productie ( influenteaza in mod direct marimea capacitatii de productie)

2) normele tehnice de folosire a utilajului de productie si a suprafetelor de productie. Aceste norme sunt de doua feluri - de utilizare intensiva

- de utilizare extensiva

3)sortimentul optim de fabricatie.

22


23/33

Norma de utilizare intensiva- reprezinta productia ce se poate realiza intr-o unitate de timp , pe unitatea caracteristica dimensionata a unui

utilaj sau suprafata de productie. Ex. in siderurgie ( Norma de utilizare intensiva poat fi exprimata) tone fonta ce se obtine pe un mc de volum al

unui furnal.

)

Metodologia de determinare a normei de utilizare intensiva presupune urmatoarele etape :

1)se stabileste luna din anul precedent , in care s-a obtinut productia maxima.

2)Din cadrul acestei luni , se aleg 10 zile consecutive , in care normele de utilizare intensiva au fost superioare mediei din aceasta luna.

3)Se face media aritmetica a realizarilor obtinute in aceste 10 zile.

4)Norma de utilizare intensiva astfel obtinuta se compara cu normele obtinute de alte unitati industriale cu rezultate remarcabile din tara saustrainatate, in functie de care se stabileste apoi marimea normelor astfel calculate.

Aceasta metodologie se aplica in siuatia in care structura sortimentala a productiei ramane neschimbata fata de perioada anterioara. Daca aceasta se

schimba , se va lua in considerare productia echivalenta a perioadei de varf , calculata pe baza structurii productiei din perioada, pentru care se

calculeaza capacitatea de productie.

)

In intreprinderile in care produsul se obtine in urma prelucrarii succesive la mai multe masini, utilaje sau instalatii, capacitatea de productie

la nivel de intreprindere este data de capacitatea verigii conducatoare

Veriga conducatoare poate fi -

- subunitatea de productie cu ponderea cea mai mare in manopera intreprinderii

- subunitatea de productie cu ponderea cea mai mare in valoare mijloacelor de productie a intreprindeii.

)

Calculul capacitatii de productie a intrprinderii incepe cu calculul capacitatilor de productie a grupelor de utilaje sau instalatii

Pentru asat trebuie mai intai sa se determine :

- timpul disponibil de functionare a utilajelor sau instalatiilor

- norma de productie a utilajelor pe unitatea de timp sau norma de timp a produselor fabricate.

Timpul disponibil de lucru se calculeaz n mod diferit, n funcie de regimul de lucru al utilajelor:a) la utilajele sau instalaiile cu funcionare continu, timpul disponibil se determin cu relaia:

unde:

Td timpul disponibil;

Tc timpul de lucru calendaristic (24h * 365 zile);

RR timpul pentru reparaii planificate.

b) la utilajele care lucreaz cu sptmna de lucru ntrerupt, timpul disponibil se determin dup relaia:

{ }

unde:

Td timpul disponibil de lucru;

Tc numrul de zile calendaristice din an;

TL timp liber, datorat smbetelor, duminicilor i srbtorilor legale;

TR timpul pentru reparaii planificate, exprimat n zile;

ns numrul de schimburi lucrtoare;

ds . durata unui schimb n ore;

p procentul de ntreruperi admisibile.

C ) la utilajele i instalaiile cu funcionare sezonier , timpul disponibil se determin pentru perioada ct funcioneaz uti lajul sau instalaia

23


24/33

Capacitatea de producie la aceast categorie de utilaje se determin n mod diferit dup cum utilajele: - elaboreaz arje;

- permit stabilirea unei norme de utilizare intensiv;

- permit stabilirea unei norme de timp pe produs sau a unei norme de producie n unitatea de timp.

a) pentru utilajele i instalaiile din prima categorie, capacitatea de producie se calculeaz cu ajutorul relaiei:

unde:

Gmp greutatea materiilor prime care sunt introduse n instalaie la o singur ncrcare;

Kp coeficientul de transformare din materie prim n produs finit;

Td timpul disponibil de lucru al instalaiei;

ds durata de elaborare a unei arje.

Utilajele i instalaiile specifice acestei categorii sunt furnalele, instalatiile chimiceb) pentru utilajele i instalaiile pentru care se poate stabili o norm de utilizare intensiv, capacitatea de producie se poate determina dup relaia:

unde: I indicele (norma) de utilizare intensiv;

d timpul disponibil de lucru al utilajului;

K caracteristica dimensional a utilajului.

c) la utilajele i instalaiile pentru care se cunosc normele de producie n unitatea de timp sau norma de timp a unui produs, capacitatea de producie

se determin cu ajutorul a dou relaii:

unde:

Td timpul disponibil de lucru al instalaiei;

np norma tehnic de producie a utilajului.

Din cele dou relaii rezult c norma de producie i norma de timp sunt marimi invers proportionale.

Produsul reprezentativ poate fi produsul cu cea mai mare norma de timp sau produsul care se fabrica in cantitatea cea mai mare.

Coeficientul de echivalen a unor produse reale cu un produs reprezentativ se calculeaz raportnd normele de timp ale produselor reale la

norma de timp a produsului reprezentativ;

Aceast metodologie este specific industriei constructoare de maini.

In acest caz, capacitatea de producie se calculeaz cu ajutorul relaiei:

unde:

P0 - producia realizat n perioada precedent;

- procentul de cretere a productivitii muncii n perioada considerat fa de perioada precedent;

- ponderea factorilor intensivi n creterea produciei, pe seama productivitii muncii;n m1i -numrul de utilaje din veriga conductoare, din grupa de utilaje i, pentru anul pentru care sen=1 determin pacitatea;n moi -numrul de utilaje din veriga conductoare, din grupa de utilaje i, pentru anul perioada precedentan=1

tdi - timpul maxim disponibil n anul pentru care se determin capacitatea, pentru grupa de utilaje i;

tei -timpul efectiv de lucru al utilajelor din grupa i ale verigii conductoare, in perioada precedenta - este un coeficient de simultaneitate al ncrcrii utilajelor, ale crui valori se difereniaz n funcie de tipul produciei existente la un moment dat.

Astfel: = 0,88 pentru producia de unicate i serie mic;

24


25/33

= 0,92 pentru producia de serie mijlocie;

= 0,96 pentru producia de mas.

n multe uniti de producie industrial, o mare parte din procesul de producie se desfoar pe suprafee de producie: turntorie, secii

de montaj etc.

Pentru aceste uniti de producie, capacitatea de producie se determin

dup relaia:

unde:

S mrimea suprafeei de producie;I norma de utilizare intensiv a suprafeei;

Td timpul maxim disponibil de lucru al unitii de producie.

Norma de utilizare intensiv (I ) din relaia de mai sus, se calculeaz pe baza realizrilor perioadei de vrf cu ajutorul relaiei:

I = Pv / Cs * H * S unde:

Pv reprezint producia perioadei de vrf;

Cs reprezint coeficientul de schimburi din perioada de vrf;

H numrul de ore lucrtoare dintr-un schimb n perioada de vrf (se obine prin nmulirea numrului de zile lucrtoare din perioade de vrf cu

numrul orelor lucrtoare ntr-un schimb);

S suprafaa verigii de producie.

Coeficientul de schimburi se determin dup relaia:

Num rul de muncitori din schimbul de baz

Cs = Numarul total de muncitori / Numarull de muncitori din schimbul de baza

Se consider schimb de baz, schimbul cu cel mai mare numr de muncitori.

n acest caz, capacitatea de producie se determin pentru fiecare linie n flux n parte, dup relaia:

unde:

ds durata schimbului, n ore;

tir timpul ntreruperilor reglementate, n minute;

T mrimea tactului de producie al liniei, n minute

Gradul de utilizare a capacitii de producie este un indicator de mare importan n stabilirea volumului de producie ce va fi prelucrat

n unitatea industrial. Acest indicator se determin cu relaia:

unde:

Gn gradul de utilizare a capacitii de producie;

P producia care urmeaz a fi executat ntr-o perioad considerat;

Cpma capacitatea de producie medie anual pentru aceeai perioad de timp.

Gradul de utilizare a capacitii de producie poate fi determinat

n cazul n care att producia ct i capacitatea de producie medie anual sunt exprimate n aceleai uniti de msur;

sau, dac exist un ansamblu de produse care se msoar n uniti de msur diferite, se poate folosi exprimarea valoric.

Transformarea produciei sau capacitii de producie n uniti valorice, se poate obine pe baza relaiei:

unde:qi cantitatea din produsul i, exprimat n uniti fizice;

pi preul mediu unitar al produsului i.

Capacitatea de producie medie anual este un indicator care ine seama de numrul utilajelor intrate sau ieite din funciune, precum i de

utilajele modernizate n cursul perioadei considerate.

25


26/33

Astfel, capacitatea de producie medie anual se determin pe baza relaiei:

unde:

Cpe capacitatea de producie existent la nceputul perioadei considerate

Cpi capacitatea de producie intrat n funciune n aceeai perioad

Ti numrul lunilor de funcionare n aceeai perioad, a capacitilor intrate n funciune

Cpm capacitate de producie modernizat n cursul perioadei

Tm numrul lunilor de funcionare a capacitilor modernizate

Cps capacitile de producie scoase din funciune n cursul perioadei;

Ts numrul lunilor de nefuncionare a capacit ilor scoase din funciune

Producia posibil reprezint volumul maxim de producie ce poate fi realizat de veriga de producie cu capacitatea cea mai mic.

Deficitul de capacitate reprezint diferena de capacitate dintre capacitatea de producie a verigii conductoare i capacitatea de producie a

unei verigi de producie cu capacitate de producie mai mic dect a verigii conductoare.

Relaia dintre aceti indicatori se poate exprima cu ajutorul formulei:

Pp = Cp - D

Pp producia posibil;

Cp capacitatea de producie, dat de mrimea capacitii de producie a verigii conducatoare

D deficitul de capacitate al locului ngust.

Producia care urmeaz a fi executat P, conform comenzilor primite de la clieni, poate fi mai mic sau cel mult egal cu producia posibil.

In concluzie, corelaia dintre capacitatea de producie, producia posibil i producia ce urmeaz a fi executat poate fi dat de relaia:

unde:

Pp producia ce urmeaz a fi executat;

Pp producia posibilCp capacitatea de producie, dat de mrimea capacitii de producie a verigii conducatoare

Balanele de capacitate sunt instrumente de msur a gradului de ncrcare a utilajelor de producie i a deficitelor i excedentelor de

capacitate.

Balana capacitii de producie la nceputul anului se ntocmete la nivel de ntreprindere, exprimnd, cu ajutorul ei, mrimea deficitelor sauexcedentelor de capacitate. Un exemplu de ntocmire a unei astfel de balane poate fi ilustrat n tabelul

26


27/33

Din tabelul de mai sus rezult c necesarul de capacitate a fiecrei subuniti de producie este dat de mrimea capacitii de producie a verigii

conductoare. Excedentul sau deficitul de capacitate a subunitilor de producie care nu sunt verigi conductoare este dat de diferena dintre

necesarul i existentul de capacitate a acestor verigi. Producia posibil ce poate fi realizat n cadrul ntreprinderii este dat de cea mai mic

capacitate de producie existent a unei subuniti de producie. Gradul de utilizare a produciei posibile (Gpp ) este dat de relaia:

P productia care urmeaza a fi realizata

Pp productia posibila

n vederea elaborrii msurilor tehnico-organizatorice de mbuntire a folosirii capacitii de producie, se impune fundamentarea mrimiirezervelor de capacitate.

Acestea sunt de trei feluri: - rezerva potenial de capacitate

- rezerva potenial extensiv;

- rezerva potenial intensiv.

Rezerva potenial extensiv se determin cu ajutorul relaiei:

unde:P volumul produciei ce urmeaz a fi executat

Td timpul maxim disponibil al utilajelor

Te timpul produciei realizate n perioadele de baz coeficientul de simultaneitate a ncrcrii utilajelor

In cazul utilajelor care au specializare tehnologic, dimensionarea capacitii de producie se face prin stabilirea gradului de ncrcare a

acestora. Pentru aceasta se stabilete pentru fiecare grup de utilaje necesarul de maini-or pentru prelucrarea tuturor produselor i disponibilul de

maini-or pentru fiecare grup de utilaj n parte. Comparnd cei doi indicatori se poate determina deficitul sau excedentul de maini-ore sau

deficitul sau excedentul de utilaje. n mod concret, un plan de ncrcare se prezint sub forma tabelului 12.3.

n completarea planului de ncrcare se consider c ntr-un an calendaristic exist 52 de duminici, 52 de smbete i 6 srbtori legale, n care

regimul de lucru al intreprinderii ar putea fi ntrerupt.

Nr crt

Denumire indicator UMCantitatea de fabricat Norma de timp pe

produs1 A BUC

B BUCC BUC

QA ntAQB ntBQC ntC

2 Necesarul de masini ore Nm-h = Qi *ni

i = A,B,C

3 Procent de indeplinire a normei In

4 Necesarul de masini ore tinand cont de procentulde indeplinire a normei

Nm-h/p = Nm-h/In

5 Numrul de utilaje existente Nne6 Fondul de timp calendaristic Fc = 365 24 Nne7 Fondul de timp nominal total TN = [365 (52 + 52 + 6)]Nne8 Timpul planificat pentru reparaii TR 9 Timpul disponibil al utilajelor TD = (TN TR)Nne10 Coeficientul ncrcrii utilajelor Cin = Nm-h/p / TD11 Excedent sau deficit de maini-ore E/D = (Nm-h/p TD) (ore-main)12 Excedent sau deficit de maini E/D = E/D ( masini-ora) / Timpul disponibil al utilajelor

27


28/33

Indicatorii de capacitate medie anuala sunt

capacitatea de producie existent la nceputul anului

capacitatea de producie ieit din funciune n cursul anului

capacitatea de producie medie anual.

Creterea gradului de utilizare a capacitii de producie este o important rezerv de obinere a unei producii suplimentare cu aceleai

mijloace fixe, economisind, n acest fel, importante resurse financiare destinate investigaiilor pentru suplimentarea mrimii capitalului fix al

ntreprinderii. Exist trei grupe de posibiliti de mbuntire a gradului de utilizare a capacitii de producie:

posibiliti intensive;

posibiliti extensive;

posibiliti mixte.

1_ Posibilitile intensive sunt incluse acele msuri de cretere a volumului produciei pe unitatea de timp i pe unitatea caracteristic a utilajului.

Dintre acestea pot fi menionate posibilitile:

- de reducere a timpului de lucru prin modernizarea tehnologiilor existente;- de automatizare i mecanizare a proceselor de producie;

- de folosire a unor mijloace moderne de producie etc.

2) Posibilitile extensive de mbuntire a utilizrii capacitii de producie se refer la creterea volumului produciei prin mai buna utilizare a

timpului de funcionare a utilajelor. Se pot enumera aici:

= reducerea timpului de meninere n reparaii a utilajelor;

= reducerea timpilor de ntrerupere n funcionarea mainilor;

= mrirea numrului de schimburi lucrtoare etc.

3) n grupa posibilitilor de ordin mixt se pot include msuri:

- de cretere a cointeresrii forei de munc pentru o mai bun utilizare a mainilor i instalaiilor;

- de cretere a calificrii muncitorilor;

- de eliminare a locurilor nguste etc.

) Indicatorul cheltuieli materiale maxime la 1000 lei productie marfa - pune in evidenta nivelul cheltuielilor cu materiile si materialele fata de

valoarea productiei exprimata in preturi. Relatia :

n n

unde :

Cmi cheltuielile materiale pe unitatea de produs i

28


29/33

qi - cantitatea din produsul i

pi - pretul unitar al produsului i

) Indicatorul cheltuieli de productie la 1000 lei productie marfa - exprima cheltuielile care s-au efectuat pentru obtinerea unei productii de

1.000 lei exprimata in preturi. Relatia

n n

unde:

qi - cantitatea din produsul ipi - pretul unitar al produsului i

ci - costul unitar al produsului

Cheltuielile se impart in doua categorii cheltuieli materiale

- cheltuieli cu munca

Din grupa cheltuielilor cu materialele fac parte :- cheltuieli cu materii prime, materiale de baza si auxiliare

- cheltuieli cu combustibilii

- cheltuieli cu apa si energia

- cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe

- alte cheltuieli materiale

Din cea de a 2a categorie fac parte :

- fondul de salarii

- CAS-ul, si cota de protectie socila

- Alte cheltuieli cu munca vie

Din grupa cheltuielilor cu materialele fac parte :

- cheltuieli cu materii prime, materiale de baza si auxiliare

- cheltuieli cu combustibilii

- cheltuieli cu apa si energia

- cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe

- alte cheltuieli materiale

Din categorie cheltuielilor cu munca vie fac parte :

- fondul de salarii- CAS-ul, si cota de protectie socila

- Alte cheltuieli cu munca vie-cheltuieli cu cercetarea

o Cheltuieli cu deplasarea in interes de serviciu

o Impozite

o taxe

o amenzi

o penalitati

29


30/33

o cheltuieli pt asistemta tehnica

o cheltuieli pt expertize tehnice si contabile.

) Toate cheltuielile ocazionate de desfasurarea procesului de productie (cheltuieli cu munca vie si materializata) reprezinta costul de productie

al unei unitati de productie industriala. Dimensionarea costurilor de productie conduce la elaborarea unei sectiuni a planului de dezvoltare economico

sociala a intreprinderii industriale numita Costuri de productie Aceasta sectiune cuprinde urmatoarele planuri principale

1) cheltuieli maxime de 1.000 lei productie marfa

2) cheltuieli materiale maxime la 1.000 leiproductie marfa

3) costul productiei marfa industriale

4) cheltuieli comune ale sectiei de productie

5) cheltuieli generale ale intreprinderii

6) costul unitar al produselor

7) planul de reducere a costurilor pentru productia marfa comparabila :

Cheltuielilor comune ale sectiei de productie evidentiaza cheltuielile ocazionate de desfasurarea activitatii in sectiile de productie.

(Exemple :1) cheltuieli cu intretinere si functionarea utilajelor cuprind cheltuieli cu:

- revizii tehnice, reparatii curente si intretinerea utilajelor si mijloacelor de transport

- reparatii capitale la utilaje si mijloacele de transport executate cu forte proprii

- amortizarea utilajelor si mijloacelor de transport

- uzura, repararea si intretinerea SDV-urilor cu destinatie speciala

- energie, combustibil, si alte materiale pentru scopuri tehnologice

2) cheltuieli generale de sectie cuprind :

- salariile personalului de conducere si administrativ al sectiei.

- CAS-ul si cota de protectie sociala

- amortizarea cladirilor si celorlalte mijloace fixe- cheltuieli de cercetare, inventii, inovatii din interiorul sectiilor

- cheltuieli cu protectia muncii

- cheltuieli cu protectia mediului.

- cheltuieli pentru prelucrarea informatizataa documentelor din cadrul sectilor

- alte cheltuieli generale

3) cheltuieli administrativ gospodaresti cuprind

- cheltuieli cu furnituri de birou

- cheltuieli de detasare, transferare si deplasare

- reparatia si intretinerea cladirilor si a altor mijloace fixe din sectii

- alte cheltuieli administrativ- gospodaresti

4) cheltuieli neproductive cuprind :

- pierderile din intreprindere din cauze interne

- pierderile din casarea mijloacelor circulante ale sectiei.

- lipsurile la inventar ale mijloacelor circulante.

In categoria cheltuielilor comune ale sectiei de productie sunt cuprinse patru categoriide cheltuieli

1) cheltuieli cu intretinere si functionarea utilajelor

2) cheltuieli generale de sectie

30


31/33

3) cheltuieli administrativ gospodaresti

4) cheltuieli neproductive

In cadrul planului cheltuielilor generale ale intreprinderii sunt cuprinse acele cheltuieli, care asigura conditiile generale pentru desfasurarea

neintrerupta a procesului de productie.

Cheltuielilor generale ale intreprinderii se impart in in trei grupe.

- cheltuieli de interes general

- cheltuieli administrativ gospodaresti- cheltuieli neproductive

Cheltuielile care compun costul unitar al produselor se impart in doua grupe:

- cheltuieli directe

- cheltuieli indirecte

Costuri care intra in componenta cost unitar al produselor sunt

- costul de sectie

- costul de intreprindere

- costul complet

Cheltuielile comune de sectie se repartizeaza pe produs pe baza unei chei de repartite.

Cu ajutorul acestei relatii ( chei) se obtine cheltuiala comuna de sectie pe produs.

Cheltuielile generale ale intreprinderii se repartizeaza pe produs pe baza unei chei de repartite

Cheltuiala generala de intreprindere pe produs . se obtine prin inmultirea cheii de repartitie K2 cu costul de de sectie pe produs.

Costul de sectie se obtine prin adaugarea la cheltuielile directe ale produsului a unei cote de cheltuieli comune de sectie

Costul de intreprindere se obtine prin adaugarea la costul de sectie a unei cote de cheltuieli generale ale intreprinderii.

Costul complet reprezinta suma dintre costul de intreprindere si cheltuielile de desfacere ale produsului.

Cheltuielile de desfacere cuprind:

- cheltuielile de transport si de incarcare descarcare, de la depozit la locurile de predare ale produselor catre clienti

31


32/33

- salariile lucratorilor ce presteaza aceste activitati

- cheltuielile de ambalare

- cheltuieli cu prezentarea produselor la targuri si expozitii

- cheltuieli cu editarea unor materiale promotionale.

Cheltuielilor de desfacere pe produs se obtin prin aplicarea unui procent dinainte stabilit asupra costului de intreprindere unitar.

Daca la costul complet al produsului se adauga procentul de profit se obtine pretul produsului.

Pretul de vanzare-se obtine prin insumarea la prt a taxei pe valoarea adaugata.

Relatia de calcul al reducerii costului complet pe fiecare produs

Unde : - q1 si q0 - cantitatea de produse din perioada de plan si de baza

-c1si c0 - costul complet al produselor in perioada de plan si de baza

Ep reducerea absoluta pe produs

unde:

q1 - cantitatea de produse din perioada de plan

c0 - costul complet al produselor in perioada de baza

Erp reducerea relativa pe produs

unde:

- q1 si q0 - cantitatea de produse din perioada de plan si de baza

-c1si c0 - costul complet al produselor in perioada de plan si de baza

Et reducerea absoluta pe total productie

unde:

q1 - cantitatea de produse din perioada de plan

c0 - costul complet al produselor in perioada de baza

Et reducerea absoluta pe total productie

Ert - reducerea relative pe total productie

Pentru determinarea economiei la cheltuielile materiale ca urmare a aplicarii unor masuri tehnico organizatorice se foloseste relatia

unde :

Nc0, Nc1 - norma de consum inainte si dupa aplicarea masurii

P - pretul unitar al materii prime

Q - cantitatea planificata de produse.

32


33/33

Economiei la fondul de salariipe baza reducerii normei de timp in urma aplicarii unor masuri tehnico - organizatorice

unde:

Nt0, Nt1 norma de timp a produselor inainte si dupa aplicarea masurii

S - salariul tarifar orar al operatiei pt care s-a redus norma de timp

Q - cantitatea planificata de productie

) Economia la cheltuieli conventional constante:unde :

CC - volumul cheltuielilor conventional constante

Q0 SI Q1 - volumul productiei inainte si dupa aplicarea unei masuri tehnico organizatorice.

Termenul de recuperare a cheltuielilor ocazionate de aplicarea unor masuri tehnico organizatorice.

unde :

C cheltuielile efectuate cu aplicarea unor masuri tehnico-organizatorice

cp0 , cp1 - costul unitar al produsului inainte si dupa aplicarea masurii

Q - cantitatea planificata de productie

Ca - cheltuieli de achizitie a utilajului folosit in aplicarea masurii.

na - procentul de amortizare anuala a utilajului

MPO Sinteza Pentru Examen

Documents

Transcript of MPO Sinteza Pentru Examen