1. Functiile si obiectul de cercetare al Sistemului Conturilor Nationale. SCN face posibila descrierea economiei nationale prin reprezentarea legaturilor ntre participantii la viata economicosociala a unei natiuni. Sistemul Conturilor Nationale ndeplineste urmatoarele functii: Permite elaborarea politicilor macroeconomice nationale, pe baza indicatorilor rezultati n urma ntocmirii conturilor nationale si a tabloului economic de ansamblu. Furnizeaza date si un sistem de norme comun mai multor parteneri. Elaborarea conturilor nationale permite informarea cetatenilor asupra mersului economiei nationale, asigura furnizarea datelor pentru anumite categorii de unitati si furnizeazadate comisiilor internationale pentru efectuarea comparatiilor. Asigura structurarea sistemelor de informare macroeconomicasi chiar microeconomica. Asigura armonizarea economiei si a activitatii de stat. Descrie sistematic interdependentele macroeconomice.

-

Sistemul Conturilor Nationale are un obiect de cercetare propriu si o metodade realizare a acestui obiect. Obiectul de cercetare al contabilitatii macroeconomice consta n reflectarea valorica a tuturor tranzactiilor din economie, precum si a patrimoniului national la un moment dat. Contabilitatea microeconomica are ca obiect de studiu entitatea economica apartinnd unei persoane fizice sau juridice, precum si relatiile ce se stabilesc ntre acestea si alte persoane juridice. Obiectul statisticii l constituie studierea aspectelor cantitative ale determinarilor calitative ale fenomenelor de masa, fenomene care sunt supuse actiunilor legilor statistice ce se manifesta n conditii concrete, variabile n timp, spatiu si de organizare socio-economica. Att contabilitatea macroeconomica, ct si cea microeconomica studiaza bogatia", la nivele diferite de reprezentare si tranzactiile sau relatiile ce apar ntre participantii la viata economicasi sociala. Contabilitatea microeconomica studiaza relatiile proprii ale ntreprinderii cu alte ntreprinderi sau persoane fizice cu care intra n relatii economice, financiare si sociale, n timp ce macrocontabilitatea studiaza tranzactiile dintre agentii economici ce apartin sistemului national si international. 2.Principiile Sistemului Conturilor Nationale Sistemul Conturilor Nationale fiind o stiinta economica de interferenta a contabilitatii, statisticii, informaticii, matematicii, economiei politice, macroeconomici, utilizeaza principii si procedee mprumutate de la acestea, nsa adaptate cerintelor sale de analizasi prelucrare. -Principiul partidei duble. Partida dubla se poate realiza prin fluxuri si stocuri. Conform primei interpretari (fluxuri), relatiile dintre doi agenti economici determina aparitia a doua fluxuri de sens contrar si de aceeasi marime, unul real, de la societatea furnizoare la cea beneficiarasi un flux monetar de la client la furnizor. Ecuatia partidei duble aplicata la nivelul unui agent economic pentru informatiile de flux este de forma: Cheltuieli Rezultat = Venituri (pierderi), iar la nivelul economiei nationale, ecuatia devine: Utilizari + capacitate de finantare necesar finante = resurse. La nivelul agentilor economici, fluxurile se refera la miscarile si transformarile bunurilor economice din patrimoniu n cadrul proceselor economice consumatoare de resurse si producatoare de rezultate si sunt redate prin ecuatia: Cheltuieli +/- Rezultate = Venituri (Pierderi) Pentru reflectarea tuturor operatiilor legate de transferarile bunurilor ca urmare a proceselor interne, dar si a tranzactiilor legate de relatiile cu mediul economico-social se utilizeaza dubla nregistrare. Dubla nregistrare deriva din dubla reprezentare si porneste de la faptul ca, pe parcursul miscarii si transformarilor bunurile economice, sunt privite permanent sub dublul aspect, si anume, din punctul de vedere al destinatiei, pe de-o parte, si al provenientei, pe de alta parte, sau ca utilizari si resurse.

Ecuatia nregistrarii este de forma: Debit = Credit, care nseamna, de fapt: Destinatie/investire/utilizare = provenienta/finantare/resursa. O tranzactie economica ntre doi participanti (subiecti) presupune patru nregistrari: doua nregistrari ce se refera la natura operatiei; doua nregistrari ce reflecta contrapartida financiara a acestora. -Principiul continuitatii activitatii Continuitatea activitatii la nivel microeconomic si la nivel macroeconomic asigura recuperarea cheltuielilor facute pentru desfasurarea activitatii, precum si obtinerea unor venituri suplimentare n vederea reluarii proceselor economice, dezvoltarii activitatii, acumularii, distribuirii si redistribuirii veniturilor la nivelul sectoarelor ce realizeaza servicii necomerciale. -Principiul interdependentei exercitiilor Normele IAS(Standardele Internationale de Contabilitate)explica principiul interdependentei exercitiului astfel: Veniturile si cheltuielile sunt contabilizate pe masura ce veniturile sunt sigur de realizat, iar cheltuielile, angajate si nregistrate n situatiile financiare ale exercitiului vizat" Conform prevederilor IAS nr. 18, veniturile sunt recunoscute n contabilitate n momentul n care sunt ndeplinite simultan urmatoarele conditii: -societatea a transferat cumparatorului riscurile si avantajele semnificative ce decurg din proprietatea asupra bunurilor; -societatea nu mai gestioneaza bunurile vndute la nivelul la care ar fi facut-o, n mod normal, n cazul detinerii n proprietate a acestora si nici nu mai detine controlul efectiv asupra lor; -marimea veniturilor poate fi evaluata n mod rezonabil; -costurile tranzactiei pot fi evaluate n mod rezonabil.

-Principiul permanentei metodelor Acest principiu presupune continuarea aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea, nregistrarea n contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor, asigurnd compatibilitatea n timp a informatiilor contabile. Utilizarea acelorasi metode de evaluare la nivel macroeconomic, de calcul al indicatorilor si de agregare permite comparabilitatea n timp si spatiu a indicatorilor macroeconomici calculati pe baza conturilor nationale. -Principiul necompensarii Principiul necompensarii nseamna ca elementele de activ si de pasiv trebuie sa fie evaluate si nregistrate n contabilitate separat, neflind admisa compensarea ntre posturile de activ si cele de pasiv ale bilantului, precum si ntre veniturile si cheltuielile din contul de rezultate.Aplicarea acestui principiu la nivel macroeconomic presupune necompensarea elementelor de activ cu cele din pasivul bilantului economiei nationale. -Principiul entitatii La nivel microeconomic, principiul entitatii porneste de la ideea ca orice unitate economica este separata patrimonial de alte unitati economice sau de proprietarii, actionarii, asociatii sai. In contabilitatea macroeconomica, principiul entitatii presupune reflectarea tranzactiilor ce au loc la nivelul economiei nationale si prezentarea bunurilor, drepturilor si obligatiilor din perspectiva patrimoniului national. -Principiul cuantificarii monetare Moneda este etalonul ce permite masurarea si comensurarea fluxurilor si stocurilor patrimoniale. Contabilitatea nu poate reflecta dect acele bunuri, drepturi si obligatii ce pot fi exprimate valoric. Si n SCN, n bilantul centralizat al economiei nationale sunt prezentate numai acele bunuri, drepturi si obligatii ce sunt evaluate, comensurate la nivel national. -Principiul costului istoric

Principiul costului istoric presupune nregistrarea unui element patrimonial n contabilitate n momentul intrarii sale n patrimoniu la valoarea de intrare la acea data, conforma cu documentele justificative. Costul istoric se exprima la valoarea de intrare a bunurilor n patrimoniu sau la valoarea nominala pentru creante si datorii. -Principiul prudentei Principiul prudentei presupune neadmiterea supraevaluarii elementelor de activ si subevaluarea elementelor de pasiv. Dupa cum se stie, elementele patrimoniale sunt nregistrate la nivelul costului de intrare (achizitie, productie etc.) care n timp devine cost istoric. La ncheierea exercitiului, elementele patrimoniale de natura activelor trebuie actualizate. -Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere La nivelul microeconomic, acest principiu presupune ca datele din bilantul de nchidere (Ia sfrsitul exercitiului financiar) trebuie sa coincida cu datele din bilantul de deschidere (la nceputul exercitiului financiar urmator). Deci nu se pot face modificari n bilantul de deschidere, deoarece datele din cele doua situatii trebuie sa corespunda din punct de vedere valoric. Deoarece bilanturile de nchidere sunt preluate si prelucrate la nivel national n vederea obtinerii bilantului centralizat al economiei nationale, acest principiu actioneaza la nivel macroeconomic direct. Nerespectarea lui ar duce la imposibilitatea asigurarii comparabilitatii n timp si la denaturarea indicatorilor micro- si macroeconomici determinati.

CIRCUITELE ECONOMICE SI COMPONENTELE LOR

Intr-o economie naturala au loc operatii economice si financiare intre participantii la procesele economice si sociale. In economia naturala, operatiile economice si financiare sunt reflectate sub forma tranzactiilor economice. DEFINITIE: circuitul economic reprezinta totalitatea tranzactiilor ce au loc intr-o ec nat intre agentii economici participanti.Circuitul economic este o retea de fluxuri intre un nr de poli determinanti ,avand urm caract: De la fiecare pol curge cel putin un flux si toti polii sunt legati intre ei direct sau indirect Fiecare flux are o valoare determinata de valoarea tranzactiei (valoarea unui bun sau serviciu) si s.n. flux monetar Suma tuturor fluxurilor de plecare=suma tuturor fluxurilor de sosire.

Un circuit este inchis atunci cand pt fiecare pol suma valorii tuturor fluxurilor de intrare=suma tuturor fluxurilor de iesire. Un circuit se poate transforma intr-un circuit inchis daca se considera un pol suplimentar si tranz ipotetice care pun in evidenta legaturile ascunse (modificarea stocurilor). Intre fluxuri si stocuri in cadrul unui circuit economic exista o corelatie importanta: Existent initial + fluxuri de intari= fluxuri de iesire + existent final COMPONENTE: Activ economice care constituie cauza tranzactiilor sunt: Crearea veniturilor prin producere de bunuri Folosirea veniturilor prin consumul de bunuri Utiliz veniturilor prin formarea patrimoniului=acumulare Angajarea,acordarea de credite

Ag economici (subiectele economice)=unitatile organizatorice la nivelul carora au loc activitatile economice; in SCN sunt numiti si unitati institutionale SCN grupeaza agentii ec in urm.s sectoare institutionale: societati,cvasisocietati nefinanciare , administratia publica , administratia privata , institutii financiare , societati de asigurare , gospodariile populatiei SOCIETATI,CVASISOC: obtinerea de bunuri si servicii nefinanciare destinate schimblui de piata resurse din veniturile obt din vanzarea de bunuri si serv nefinanciare INSTIT.FINANCIARE: finantarea-colectarea de resurse disponibile din ec si repartizarea lor catre sectoarele cu necesar de finantare resurse din venit obtinute ca urmare a angajamentelor financiare contractate sub forma dobanzilor si comisioanelor; ADM PUBLICA:producerea de servicii necomerciale destinate colectivitatii si efectuarea operatiilor de distribuire si redistribuire a veniturilor in ec .resurse din depuneri obligatorii sub forma impozitelor si taxelor. ADM PRIVATE:servicii comerciale sau necomerciale pt gospodarii..resurse din contributiile voluntare efectuate de gospodarii si din vanzarea serviciilor comerciale; GOSPODARII: consumul bunurilor si serviciilor cumparate de la celelalte sectoare institutionale si producerea de bunuri si servicii comerciale nefinanciare resurse din venituri provenite din munca prestata in alte sectoare sau in propriul sector. Obiecte ale activitatii economice sunt bunuri ,servicii ale factorilor si creantele (acestea nu se produc, nu sunt rez activitatii ec). CLASIFICARE TRANZACTII:

-Tranz de piata efective (vizibile) si tranz invizibile Majoritatea tranz se realizeaza prin intermediul pietei dar o serie de rezultate nu se realizeaza prin intermediul pietei deci nu dau nastere la tranzactii de piata. Daca se urmareste masurarea rezultatelor activitatii economice, este necesar sa se faca astfel ca si cand ar fi avut loc asemenea tranzactii (bunurile produse si nevandute in perioada respectiva se numesc tranz invizibile sau presupuse). -Tranz bilaterale si unilaterale. In cazul tranz bilaterale, transmiterii unui bun, a serviciului unui factor de prod sau unei creante ii corespunde o contrapartida. Tranz unilaterale sunt transferuri de bunuri,servicii, creante fara a primi in schimb un contraserviciu.Sunt curente si de patrimoniu .Transf curente se efectueaza sistematic: impozite (directe sau indirecte), contributii sociale, subventiile de exploatare si transferuri speciale(amenzi). Transf de patrimoniu intervin mai rar: mosteniri,cadouri,suplimentarea investitiilor firmelor de catre sectorul public. -In functie de sectoarele in care se cuprind subiectele economice:intrasectoriale (subiecte din acelasi sector) si intersectoriale (sub din sectoare diferite). -Tranz financiare si tranz de prestatii: schimbul unei creante pt o alta creanta se concretizeaza in tranz financiare (cumpararea de hartii de valoare cu numerar) Transmiterea unui bun sau a serviciilor unui factor in schimbul unei ceante si donarea unui bun.serviciu, creanta sunt denumite tranz de prestatii. EVALUAREA:exprimarea tuturor tranz in acelasi etalon monetar.Baza evaluarii tranz de piata este pretul pietei. 3. Modelele de prezentare a circuitului de ansamblu al economiei nationale. Un circuit economic se regaseste n orice societate, deoarece mentinerea vietii este legata de obtinerea de bunuri destinate consumului sau destinate acumularii n scopul reluarii continue si largite a procesului cu ajutorul caruia se

obtin bunuri si servicii necesare traiului si acumularii. In functie de modul de interpretare a productiei, economistii se grupeaza n trei mari categorii: economisti de orientare marxista, adeptii vechii contabilitati nationale continentale, adeptii actualului sistem al conturilor nationale. Unul si acelasi circuit poate fi prezentat, n principiu, n patru moduri: grafic, sub forma conturilor, prin intermediul unui sistem de ecuatii si sub forma matriceala. -Prezentarea circuitului sub forma de ecuatii Deoarece, n orice circuit nchis, intrarile de fluxuri trebuie sa fie egale valoric cu fluxurile iesite, pot fi construite ecuatii care exprima egalitatea ntre suma intrarilor si suma iesirilor. V=C+I; V=C+E; I=E; Cu toate ca ecuatiile sunt mijlocul preferat de prezentare in matematica si in teoria economica,odata cu cresterea numarului ecuatiilor,legaturile sintetice sunt greu de interpretat. -Prezentarea circuitului sub forma matriceala Matricea se prezinta sub forma unui tabel n care n capetele coloanelor si rndurilor figureaza sectoarele economiei (tabel sah) -Prezentarea circuitului sub forma gf. Circuitul real arata ca menajele pun la dispoz sect firme serv ale factorilio iar ac din urma furnizeaza menajelor bunuri de consum.Aceleasi rel bilaterale pot fi evidentiate si pe baza circuitului monetar.Astfel plata serv factorilor reprez venituri ptr menajele private si costuri ptr firme.Veniturile menajelor sunt utiliz ptr cumpararea de bunuri si servicii si reprez venituri ptr firme.In ac prez nu se tine seama de faptul ca in activ ec se creeaza patrimoniu.Daca menajele nu utilizeaza intregral veniturile ptr cumpararea de bunuri marimea neconsumata este economisita.Economiilor le corespunde partea din prod per care nu este destinata cons menajelor(investitii).V-C=I; V-C=E. -Prezentarea circuitului prin intermediul conturilor. In fiecare cont in partea dr apar fluxurile legate de incasari iar in st cele care exprima cheltuieli

AGREGAREA ACTIVITATILOR ECONOMICE IN SCN Activitatile economice se separa in patru grupe funadamentale: Crearea veniturilor prin producere de bunuri Folosirea veniturilor prin consumul de bunuri Utiliz veniturilor prin formarea patrimoniului=acumulare Angajarea,acordarea de credite

Pt a analiza fluxurile de venituri si cheltuieli (fluxuri de venituri) in SCN calculele macroec se bazeaza pe agregarea agentilor economici pe sectoare: sectorul firme, sectorul gospodarii, sectorul public.sectorul strainatatea. FIRME: toate sub economice care au ca trasatura principala faptul ca produc bunuri destinate pietei iar scopul activitatilor il constituie obtinerea de profit GOSPODARII:sector consummator-utilizeaza veniturile obtinute pt satisfacerea necesitatilor de consum SEC PUBLIC:sub ec (institutii publice) care produc bunuri publice (colective) pt populatie fara a primi echivalentul valoric. Se separa in unitati de asigurari sociale si organisme ale administratiei; STRAINATATEA: tranz cu alte tari. CONTURI DE ACTIVITATE ALE SUBIECTELOR ECONOMICE

Tranz ec efectuate de un sb economic in decursul unei perioade de timp pot fi incadrate pe grupe de activitati, ce duc la alcatuirea a 4 conturi: de productie, de venituri si cheltuieli, de modificare a patrimoniului, de finantare; FIRME Desfasurarea activitatilor economice a unei firme in scopul producerii de bunuri necesita: Cumpararea de mijloace de prod consumabile Cumpararea de mijloace de prod durabile Angajare de forta de munca Plata de impozite catre institutiile guvernamentale Plata unor dobanzi pt credite primate

Scopul activitatii desfasurate este obtinerea profitului. Aceasta se evidentiaza si in Contul de productie: Dreapta: valoarea productiei:valoarea bunurilor vandute-V,bunuri nedurabile ramase in stoc DS,bunuri de capital-Bcp Stanga: costul productiei+impozitele platite+profitul Cost: consumul intermediar,amortizarea,salarii

Impozitele indirecte: transferuri ale firmelor catre stat (taxa pe valoarea adaugata.taxa pe import). Subventiile de exploatare repr transferuri de venituri acordate de stat firmelor, in scopul sprijinirii productiei si al influentarii preturilor pietei. Pe baza datelor din contil de prod se pot calcula indicatori care stau la baza aprecierii activitatii unei firme VAB-se exprima in preturile pietei cand include IIN si la preturile factorlor cand nu include aceste impozite VABpp=PB-CI VABpp=A+Rm+IIN+D+Pr VAN-valoarea nou create (expr in preturile fact de prod) de o firma in perioada de calcul VANpf=VABpp-A-(II-SV)=VABpp-A-IIN EBE-excedentul brut in exploatare exprima ce ramane firmei dip ace se elimina IIN si elementele care repr remunerarea muncii=Rm(salarii);este practice profitul +amortizarea; EBE=VABpp-IIN-Rm ENE=excedentul net in exploatare-profitul intreprinzatorului ENE=EBE-A

Contul de venituri Dreapta:surse de venituri:prof din prod curenta+venituri din patrimoniul firmei+transferuri de la alte sub ec Stanga:directiile de distribuire a veniturilor:profit distribuit,impozite pe venituri.transferuri catre alte sub

-

V=Pd+ID+Td+VD=Pr+Tp VD=V-( Pd+ID+Td)=(Pr+Tp)-(Pd+ID+Td)

Contul de modificare a patrimoniului Dreapta;surse care duc la modificarea patrimoniului:economii.amortizare si transferuri Stanga:elemente de cheltuieli:investitii si transferuri catre alte subiect ec

Venitul disponibil obt de o firma se poate folosi pt consum sau pt investitii.Investitiile totale sau brute sunt formate din: Investitii pt dezvoltare care se finanteaza din venitul disponibil Investitii pt inlocuire sau de reproductie care se finanteaza din amortizare

SF(soldul finantarii)=(EN+A+Tp)-(Inc.c+DS+TPd)=(EB+TPp)-(Inv.b+TPd)

Contul de finantare Evidentiaza modificarile intervenite in relatiile de credit ale firmei, sintetizand modificarile intervenite la nivelul creantelor si angajamentelor) MENAJE Conform SCN gospodariile nu sunt considerate sub economice producatoare de bunuri economice Contul de venituri O gospodarie poate obt venituri din urmatoarele surse:din activitatea desfasurata ca angajat (salarii),din activ ca intreprinzator independent,din dividende pt actiuni,din transferuri curente sub forma de pensii, ajutoare de somaj Totalitatea veniturilor formeaza venitul brut Dreapta contului:toate veniturile din munca si patrimoniu:VP Stanga:transferuri curente platite+impozite directe+contributii sociale=I

VD=VP-I Contul de formare a patrimoniului Dreapta:economii+transf de patrimoniu Stanga: transf de part catre alte sub ec

SF=E+TPp-TPd Contul finantarii:idem firme

INSTITUTII PUBLICE Contul de productie y y Dreapta:vanzarile si transferurile unilaterale care gospodarii si firme de servicii publice (se evalueaza la costul producerii acestora) Stanga:costul producerii acestora format din cheltuieli cu consumul de bunuri provenite de la firme (productia intermediaraPI),amortizarea,remunerarea salariatilor,renta platita pt folosirea altor factori de productie VP=VAN+A+PI=VAB+PI Cpb=VAB+PI-Vsp=VP-Vsp

Contul de venituri Dreapta:venituri din participarea la activitatea firmelor-VI,impozite directe si indirecte si transferuri curente primate Stanga:plati effectuate factorilor de productie-P,transf curente prestate,consumul statului

E(economii)=(Vf+Imp+Tp)-(P+Td+Cpb) Contul de modificare a patrimoniului Idem firme SF=(E+A+TPp)-(Inv.b+TPd) Contul finantarii:idem firme

CONTURI ALE SECTOARELOR Contul de productie al sectorului firme Se alcatuieste prin agregareantuturor tranz legate de activitatea de prod a firmelor evidentiate in contul de productie al fiecarei firme y y y Dreapta:incasari din vanzarea bunurilor catre alte sectoare+investitii brute (bunuri de capital si stocuri) Stanga: cheltuieli produse intermediare si de investitii din import+amortizare+imp indirecte (subventii de exploatare)+VAN(remunerarea muncii+dob+profitul) VABpp=VANpf+II-SV+A=VANpf+IIN+A VABpf=VANpf+A VANpp=VABpp-A

Productie intermediara:bunurile nedurabile care au fost produse si consummate productive in perioada de calcul Produse finale: bunuri produse in sector care nu sunt prelucrate in cadrul perioadei de cacul Investitii brute:bunuri finale care au ramas in cadrul sectorului. Contul de productie al sectorului public Dreapta:bunuri publice livrate gratuit consumului public+vanzari de bunuri publice Stanga:VAB=CI+amortizare+VAN(remunerarea muncii+rente)

Contul de venituri al sectorului firme Dreapta:profituri din activitatea de productie si patrimoniu+transferuri curente primate=venituri brute (VB) Stanga:impozite directe+profituri distribuite+transferuri curente prestate

Dreapta-Stanga=venitul disponibil(economii)=VD VD=(Pf+Tp)-(Idir+Pf.d+Td) Contul de venituri al sectorului public Dreapta:impozite directe si indirecte (I)+venituri din patrimoniu si partici parea la activitatea economica (V)+transferuri curente primate(Tp) Stanga: transferuri curente (Td) catre gospodarii, firme,strainatate+Consumul statului-Cpb

Sold:economii E=(I+V+Tp)-(Td+Cpb) Contul de venituri ale menajelor Dreapta:venituri din munca si patrimoniu (veniturile factorilor)-Vmp+venituri din transferurile primate-Tpp Stanga: impozite directe+transferuri platite

Sold:venitul disponibil format din cheltuieli pt consum (Cpv) si economii(E) VD=(Vmp+Tp)-(Idir+Td) Contul de modificare a patrimoniului a sectorului firme Dreapta:Economii+amortizare+transferuri de patrimoniu primate Stanga: investitii brute in bunuri capitale (Inv.c)+investitii in stocuri+transferuri de patrimoniu prestate

SF(soldul finantarii)=Dreapta-Stanga

Pt sectorul public si menaje continutul contului este la fel ca la subiectele economice

CONTURI MACROECONOMICE PRINCIPII DE BAZA

Conturile macroeconomice constituie un sistem de conturi ce sta l abza calcularii indicatorilor sintetici si a analizei macroeconomice. Se deosebesc de conturile elaborate la nivelul subiectelor si sectoarelor pt ca urmaresc obiective specifice. Se analizeaza formarea,miscarea,repartitia si utilizarea veniturilor la nivel national. Se analizeaza interdependentele ce iau nastere intre fluxurile economice si ajuta la cunoasterea starii generale a economiei, a ofertei fortei de munca, a stabilitatii preturilor. ACTIVITATEA DE PRODUCTIE IN SCN Activitatea de productie este considerate activitatea care are ca scop obtinerea de bunuri (materiale si servicii) care sa satisfaca nevoile de consum ale societatii, ale exportului si acumularii, prin folosirea factorilor de productiei. In SCN bunuri=marfa (se tranzactioneaza pe piata)=productia de piata Exista si exceptii:serviciile statului, bunurile de capital din productia proprie, autoconsumul intreprinzatorilor si inchirierea locuintelor PRODUCTIA INTERMEDIARA SI PRODUCTIA FINALA Rezultatele activitatii de productie dintr-o perioada de timp pot fi folosite in aceeasi perioada pt a produce noi bunuri economice si,in acest caz, valoarea productiei respective este evidentiata sub denumirea de productie intermediara sau consum intermediary (CI).Partea care nu se foloseste in aceeasi perioada pt a produce noi produse se numeste productie finala. CONSUMUL FINAL, INVESTITIILE SI AMORTIZAREA Consumul final cuprinde valoarea cumpararilor facute de gospodariile private si rezultatele activitatii sectorului public care nu reprezinta modificari in marimea patrimoniului material al sectorului. Investitiile brute repr valoarea totala a investitiilor facute in economia nationala, respective in elementele sale structurate (ramuri, sectoare).Investitiile brute se pot separa in investitii de inlocuire, de reproductie a bunurilor de capital scoase din functiune si investitii pt dezvoltare sau investitii nete.

Modificarea stocurilor reprezinta diferenta dintre marimea stocurilor de la sfarsitul perioadei si cea de la inceputul perioadei. CONCEPTUL INTERN SI NATIONAL Economia nationala nu poate fi privita ca o simpla delimitare geografica In calculele macroeconomice, delimitarea e se realizeaza pe baza a 2 criterii:unul este valabil pt institutii iar celalalt se refera la persoanele care apartin de tara respectiva: -Ec nationala reprez totalitatea institutiilor ce au un centru de interes in teritoriul ec-intern=suma activitatilor desfasurate de ag ec din interiorul tarii. Intern=se refera la bunurile finale create de catre agentii economici care isi desfasoara activitatea in interiorul tarii, numiti agenti economici rezidenti, indiferent de nationalitatea lor. -Ec nationala repr totalitatea persoanelor ce au un centriu de interes pe teritoriul ec-national .National=se refera la bunurile finale create de catre agentii economici nationali, indiferent daca isi desfasoara activitatea in propria tara sau in alte tari

-

PROBLEMA PRIVIND EVALUAREA Baza evaluarii tranzactiilor, implicit a rezultatelor active economice o constituie preturile pietei. Pt bunurile care nu se real prin intermediul pietei evaluarea se face la costurile factorilor de productie Pp=pf + IIN Pt analizele macroeconomice care urmarec evolutia in timp, agregatele macro de rezultate se exprima nu numai in preturile curente ale fiecarei perioade,ci si in preturi comparabile sau constante.In acest ultimo caz, agregatul macro exprima marimea valorica reala, obtinuta prin eliminarea-din marimea exprimata in preturi curente-a influentei modificarii preturilor in decursul perioadei de calcul CONTINUTUL CONTURILOR MACROECONOMICE Conturile macroeconomice au ca scop furnizarea de indicatoro macroec utilizati in analiza macroec. Contul 0 -contul sintetic de bunuri o o Se elaboreaza numai la nivelul ec nationale In el se evidentiaza pe o parte dimensiunea si provenienta bunurilor material si serviciilor pe sectoare iar pe de alta parte utilizarea acestora in scopuri productive. Dreapta: CI+consum final+investitii brute (Inv.b)+export Stanga: valoarea productiei (PB)+import (Imp)+impozite nete pe produs (I)

PB+Imp+I=CI+CF+Inv.b+Exp Contul de productie -1 Se construieste la nivelul sectoarelor si p ansamblul economiei nationale o o o o o Dreapta: valoarea productiei (PB) Stanga:productia intermediara (pe sectoare)-CI Sold:VABpp-valoare adaugata bruta (p sectoare) sau PIBpp (pe ec nationala) VABpp=PB-CI-la nivel de sectoare PIBpp=PB-CI=la nivel national

Contul de creare a veniturilor (2) Evidentiaza pt fiecare sectoe si pt intreaga economie formarea veniturilor din activitatea economica si din patrimoniu o o o o Dreapta:VABpp sau PIBpp+Subventii Stanga:amortizarea+impozite indirecte pe produse si p import Sold:VANpf sau PINpf PINpf=PIBpp+Sv-(Am+Iind)=PIBpp-Am-IIn

Contul de repartitie a veniturilor (3) Evidentiaza repartitia primara a veniturilor o o o o o Dreapta:PINpf+veniturile factorilor incasate din strainatate (VFIS) Stanga:veniturile fact de productie platite strainatatii (VFPS) Sold:venitul national VN sau PNNpf=PINpf+SVFS=PINpf+(VFIS-VFPS) SVFS=soldul veniturilor fact de prod in raport cu strainatatea

Contul de redistribuire a veniturilor (4) o o o o o o Dreapta:VN+transferuri curente incasate de la alte tari(TCIS) Stanga:transferuri curenta platite atre alte tari(TCPS) Sold:nenitul national disponibil (VND) VND=VN+(TCIS-TCPS)=VN+STCS STCS=soldul transferurilor curente in raport cu strainatatea VND+A=VBD

Contul de utilizare a veniturilor (5) Evidentiaza utilizarea in interiorul tarii a veniturilor nete disponibile o o o o Dreapta:VN Stanga:consumul final format din consumul privat si consumul public =Cpv+Cpb Sold:economii E=VND-CF=VND-(Cpv+Cpb)

Contul de modificare a patrimoniului (6) o o o Dreapta:economii brute (EB)+economii nete (E)+amortizare (AM)+transferuri de patrimoniu din alte tari (TPSR); Stanga:investitii brute (Inv.b)+transferuri de part catre alte tari (TPRS) SF=(EB+Inv.b)+(TPSR-TPRS)

Contul de finantare a modificarii patrimoniului (7) Evidentiaza pe ansamblul tarii modificarile intervenite in nivelul si structura creantelor si angajamentelor financiare ale tarii Contul strainatatea sau restul lumii (8) o o Dreapta:export+venituri din active ec si din patrimoniu incasate di strainatate+transferuri curente din strainatate+transferuri de capital din strainatate+modificarea angajamentelor Stanga:import+venituri din active ec si din patrimoniu platite strinatatii+transferuri curente catre strainatate+transferuri de capital catre strainatate+modificarea creantelor

Acest cont se defalca p subconturi: y y y y Contul extern de bunuri material si servicii Contul extern al veniturilor factorilor si transferurilor curente Contul de capital Contul financiar

4. Calculul principalelor agregate de rezultate Produsul Intern Brut (PIB) Reprezinta expresia sintetica a rezultatelor activitatii economice produse n interiorul teritoriului economic ntr-o perioada, indiferent de contributia pe care au adus-o subiectii interni sau din strainatate. PIB masoara valoarea bunurilor si serviciilor finale, produse n interior ntr-o perioada de timp (de"regula un an sau un trimestru), respectiv este valoarea marfurilor si serviciilor produse n interior dupa scaderea valorii bunurilor consumate n procesul de productie (consumul intermediar). 1.Metoda de productie presupune agregarea valorii adaugate brute corespunzatoare ramurilor de activitate, evaluata la preturi de baza, si corectarea acesteia pentru a ajunge Ia preturi de piata.

PIB=SVAB+IP+TV-SP Valoarea adaugata bruta se calculeaza ca diferenta ntre produsul global brut si consumul intermediar. Calculul se face pe ramuri. Din produsul global al fiecarei ramuri (valoarea totala a produselor si serviciilor produse) se elimina valoarea consumului intermediar (valoarea bunurilor si serviciilor provenite de la alti producatori si utilizate pentru producerea de noi produse si servicii): VABi=PGi-Cii; Metoda se utilizeaza ndeosebi n situatiile cnd intereseaza contributia agentilor la productia de bunuri finale si serviciile. Metoda utilizarii productiei finale sau metoda cheltuielilor presupune nsumarea componentelor care exprima folosirea bunurilor si serviciilor care formeaza productia finala, respectiv: consumul personal (privat) (CP), consumul public (CPL), investitiile brute (IB) sau formarea bruta a capitalului (FCB), exportul net (EXN). PIB=CP+CPL+IB+EXN sau PIB=CF+FBCF+VS+(E-I). Metoda veniturilor consta n nsumarea elementelor care exprima compensarea factorilor de productie concretizata n veniturile primite de proprietarii acestora (sub forma de salarii, dobnzi, rente, profituri), n alocatiile pentru consumul de capital fix, amortismente si n impozite indirecte, impozite legate de productie si import, diminuate cu subventiile de exploatare si import. Compensarea factorilor de productie exprima platile efectuate de producatori n scopul asigurarii serviciilor factorilor de productie, a caror utilizare face posibila producerea bunurilor si serviciilor. PIB=R+EBE+IPRI-SE. Produs National Brut (PNB). Reprezinta valoarea bunurilor produse n perioada de calcul creata de catre factorii de productie apartinnd subiectilor rezidenti n interior, indiferent daca au fost create n interior sau n restul lumii. PNB are n vedere veniturile factorilor care au revenit subiectilor interni fata de PIB, care tine seama de veniturile factorilor create n interior. Veniturile factorilor create n interior, dar cedate restului lumii (dobnzi, dividende etc.) nu se cuprind n PNB, dar se includ, n schimb, veniturile factorilor create n restul lumii care revin subiectilor interni. PNB este, n primul rnd, un indicator care masoara veniturile si nu productia aferenta unei anumite perioade. Serveste ndeosebi n analizele care se refera la disponibilitatea, repartitia si utilizarea veniturilor. Este de asemenea indicatorul n functie de marimea caruia se stabileste contributia tarilor membre la bugetul UE. Produsul National Brut (PNB) este denumit si Venit National Brut, daca este evaluat la preturile factorilor, sau Cheltuieli Nationale Brute, daca este evaluat la preturile pietei. Mai este definit ca valoare curenta de piata, a tuturor bunurilor si serviciilor finale produse de agentii nationali ntr-o perioada de un an. PNBpp=PIBpp+SVABpp Produsul Intern Net (PIN). Este definit ca valoare neta totala de piata a bunurilor si serviciilor finale, produse de agentii interni ntr-o perioada determinata de timp. Daca PIN se exprima la preturile factorilor, el evidentiaza valoarea neta a produsului final din punctul de vedere al producatorului, iar la preturile pietei reflecta aceeasi productie, din punctul de vedere al consumatorului. Produsul Intern Net se estimeaza n mod obisnuit pornind de la Produsul Intern Brut, din care se scad alocatiile pentru consum de capital fix (ACCF): PINpp=PIBpp-ACCF Respectiv:PINpf=PINpp-IIN Produsul National Net(PNN).

Exprima valoarea neta a bunurilor si serviciilor finale, produse de agentii economici nationali ntr-o perioada determinata de timp. Se calculeaza pornind de la PIN, care este corectat cu soldul dintre veniturile din activitatea economicasi din patrimoniu ale agentilor economici nationali care si desfasoara activitatea n strainatate si cele ale agentilor straini pe teritoriul tarii (SVAES). PNNpf=PINpf+SVAES Evaluat la pretul factorilor PNN este denumit si venit national. Venitul National (VN). Pune n evidenta veniturile ncasate de proprietarii factorilor de productie n schimbul resurselor furnizate unitatilor productive din economie sau veniturile din muncasi din proprietate, care decurg din productia de bunuri si servicii n cadrul economiei, reflecta utilizarea veniturilor provenite din activitatea productiva pentru cumpararea de bunuri si servicii si pentru economisire. Marimea venitului national se calculeaza pornind de la fluxurile de venituri si de la fluxurile de cheltuieli sau aplicnd fie metoda nsumarii veniturilor factorilor de productie angajati n producerea bunurilor si serviciilor, fie metoda nsumarii cheltuielilor. In contabilitatea nationala, venitul national se estimeaza cel mai frecvent prin nsumarea veniturilor factorilor de productie. Venitul Personal (VP). Stabilirea venitului personal si ncadrarea lui n analiza fluxurilor din economie sunt determinate de faptul ca veniturile menajelor reprezinta sursa consumului de bunuri si servicii si al economiilor gospodariilor, deci are implicatii asupra dimensiunii cererii finale de bunuri si servicii de consum si de bunuri de investitii. Venitul Personal Disponibil al Gospodariilor (VPD) Reprezinta agregatul care masoara volumul veniturilor posibil de utilizat de catre populatie pentru satisfacerea diferitelor trebuinte. Indicatorul VPD se calculeaza diminund venitul personal cu elemente ale venitului national ce nu revin direct populatiei: impozitele si taxele platite de populatie catre guvern - IMP.Indicatorul VPD caracterizeaza mai bine disponibilitatile pentru consum ale populatiei si pentru economii.

5. Dinamica indicatorilor macroeconomici. Judecatile referitoare la evolutia si trendul economiei se exprimasi analizeaza n principal pe baza indicatorilor macroeconomici: PIB, PNB, VN etc. Pentru a evidentia corect s fidel modificarile intervenite n timp, volumul acestor indicatori trebuie sa fie exprimati n preturi comparabile sau constante. Indicatorii exprimati n preturi curente, n preturile perioadei de calcul, se mai numesc indicatori n expresie nominala, iar cei n preturi comparabile - n expresie reala. Pentru calculul indicatorilor n preturi comparabile (deci n expresie reala), este necesar ca din marimea indicatorilor valorici exprimati n preturi curente (indicatori nominali) sa se elimine influenta modificarii preturilor. n acest scop, se calculeaza indici de preturi (Ip), care exprima modificarea preturilor bunurilor ce compun agregatul respectiv. Indicele de preturi este utilizat, n continuare, la calcularea indicatorului valoric, n preturi comparabile, prin raportarea indicatorului n preturi curente, la indicele de preturi cel mai adecvat ca structura si modalitate de calcul. Recalcularea n expresie comparabila se poate efectua fie global, fie analitic. Astfel, pentru indicatorul Produs Intern Brut, recalcularea n expresie reala se poate efectua astfel: global, prin corectare cu indicele global de preturi sau deflatorul PIB, D: PIBcomp=PIBcrt/D pe componente, prin raportarea fiecarui element al PIB n preturi curente la indici de preturi corespunzatori sferei de cuprindere a fiecarei componente. Aceste calcule se efectueaza pe ramuri: PIBcomp=(VABcrt ind)/Iind P + (VABcrt agr)/IagrP + ...

unde: VABcrt ind,agr,...- valoarea adaugata bruta din industrie, agricultura, ...,alte ramuri n preturi curente IPind,agr,... indicii de preturi aferenti produselor si serviciilor create n fiecare ramura.

pe elemente de structura (productie brutasi consum intermediar): PIBcomp=PBcrt/IPC P CIcrt/ICIP unde: PBcrt - valoarea productiei brute n preturi curente; CIcrt - valoarea consumului intermediar n preturi curente;

IPiCi P - indicele de preturi corespunzator produselor si serviciilor incluse n productia bruta, respectiv n consumul intermediar. pe destinatii de utilizare finala a PIB: PIBcomp=CPcrt pv/ICPP + CPcrt/ICPL P + FBCcrt/IFBC P + EXNcrt/IEXN P unde: CPcrt pv - consumul privat n preturi curente; CPcrt pb - consumul public n preturi curente; FBCcrt - formarea bruta de capital n preturi curente; EXNcrt - exportul net n preturi curente; ICP,CPL,FBC,EXN indicele de preturi corespunzator bunurilor ce intra n componenta fiecarui element de utilizare a PIB

Dupa calcularea PIBcomp printr-una dintre metodele prezentate, se poate trece la stabilirea dinamicii (evolutiei) agregatului respectiv, prin calcularea indicelui produsului intern brut (IPIB): IPIB = PIB1comp/PIB0comp Se poate constatata ca acesta este un indice al volumului fizic al PIB", nefiind influentat de modificarea preturilor. De aceea, el exprima evolutia reala a produsului intem brut. Studiile privind evolutia economica, efectuate pe baza agregatelor de rezultate (n principal PIB), trebuie nsotite si de analiza indicatorilor globali pe locuitor. Acestia au o semnificatie deosebita, evidentiind marimea care revine n medie pe o persoanasi evolutia acestui indicator: PIBL=PIB/P , respectiv dinamica acestui indicator: IPIBL=PIBB1comp/P1 : PIB0comp/P0 = IPIB/IP, unde: PIBL - produsul intern brut pe locuitor; P - numarul mediu al populatiei (de regula populatia la 1 iulie a anului de calcul ca substitut de valoare medie); IPIBL -indicele produsului intem brut pe locuitor; IP-indicele numarului mediu al populatiei.

Produsul intern brut pe locuitor (PIBL) evidentiaza mai clar nivelul dezvoltarii economice dect marimea si evolutia produsului intern brut total. Dinamica PIB pe locuitor este mult mai semnificativa, caci coreleaza dinamica PIB cu dinamica populatiei. Este o cerinta, pentru dezvoltarea economicasi pentru cresterea nivelului de trai, ca dinamica PIB (masurata prin indicele real IPIB) sa o devanseze pe cea a populatiei (IP): IPIB > IP

6. Exprimarea n preturi comparabile. Masurarea inflatiei. Deflatarea indicatorilor economici.Deflatarea pentru stabilirea agregatelor n expresie realasi principalii indici de pret utilizati A. Deflatarea Deflatarea sau deflationarea semnifica transformarea unui agregat n expresie monetara, nominal ntr-unui real. Transformarea se realizeaza, ca regula, prin mpartirea agregatului nominal la un indice de preturi corespunzator. Metode: 1. Deflatarea unui agregat nominal cu o structura fizica: Transformarea agregatului nominal Ai(1) = suma din pi1*qi1 ntr-unul real Ai(0) =suma din pi0*qi0(i=1,m grupe) nu se realizeaza explicit pe baza expresiei pi0*qi0 ,ci prin mpartirea agregatului nominal Ai(1) la un indice de preturi ce masoara modificarea medie a preturilor bunurilor care compun agregatul respectiv.Indicele de pret adecvat, n acest caz, este o medie armonica ponderata a indicilor de preturi [pi1/pi0], ponderea fiind valoarea (pi1*qi1), deci un indice de preturi Paasche (IPP). Ai(1):IPP=suma i=1 la m din pi1*qi1 : (suma i=1 la m din pi1*qi1)/(suma i=1 la m din (pi0/pi1)*pi1*qi1)=suma i=1 la m din pi0*qi1=Ai(0) 2. Deflatarea unui agregat nominal fara o structura fizica. Daca se urmareste masurarea modificarii puterii de cumparare a unui venit (salariu, pensie, dividende etc.) pe baza evolutiei preturilor unui set de bunuri care urmeaza a fi cumparate sau care se cumpara uzual cu acea suma de bani, atunci deflatorul adecvat este indicele preturilor setului respectiv de bunuri -deflatarea porneste de la utilizarea, si nu de la crearea agregatului. Dacasetul de bunuri ce se intentioneaza a fi cumparat cuprinde cantitatile qi nseamnacavaloarea acestora este (suma din pi0*qi), n perioada de bazasi (suma din pi1*qi) n perioada curenta; indicele preturilor este de tip Paasche si, ca atare, agregatul real este: Ai(0)=Ai1(1):(suma din pi1*qi)/(suma din pi0*qi)

3. DefIatarea ca metoda de eliminare a modificarii preturilor dintr-un agregat nominal. Eliminarea componentei inflationiste se realizeaza prin mpartirea agregatului nominal la un indice de pret considerat drept o masura adecvata a inflatiei. Construirea unui asemenea indice se poate baza pe ideea ca se estimeaza factorul inflationist n cazul tuturor preturilor sau se recurge la un cos generalizat de marfuri si servicii. 4. Dubla deflatare este un procedeu special de deflatare aplicat n calcule macroeconomice cnd agregatul Ai(1) este diferenta (soldul) ntre doua agregate cu o structura fizica. Asemenea agregate sunt, de exemplu, Valoarea Adaugata Brutasi Produsul Intern Brut.Prin acest procedeu se ncearca deflationarea unui agregat-sold dupa regulile aplicate n cazul agregatelor cu o structura fizica. Aceasta ncercare nu reuseste deoarece agregatul-sold nu arc o structura fizica, deci nu poate fi evidentiat sub forma (suma din pi1*qi1).

Dubla deflatare este o metoda prin care se elimina din nivelul nominal al unui agregat n expresie valorica, care nu poate fi descompus direct ntr-o componenta de volum (fizica) si una de pret, variatia preturilor. Se aplica n calculele macroeconomice n cazul indicatorilor evaluati n preturi curente, care rezulta ca sold ntre doua fluxuri de bunuri. Aici se pot include valoarea adaugata bruta, produsul intem brut si exportul net. 5)Deflatarea n calcule macroeconomice Acest gen de deflatare se recomanda numai pentru Venitul National Brut (VNB) si pentru Venitul National Net (VNN), dar nu si pentru PIB si PIN, pentru care se va folosi n continuare dubla deflatare.

B. Indicele preturilor PIB IPPIB masoara variatia medie a preturilor produselor si serviciilor finale produse de subiectii economici interni. Mai este denumit si deflator PIB. Este un indice implicit de preturi, de tip Paasche (IPPIB(p)); deoarece nu se determina explicit pe baza cantitatilor si a preturilor reclamate de calcularea acestui indice, ci ca un raport ntre indicele PIB nominal (IPIBnominal) si indicele volumului fizic al PIB de tip Laspeyres (ILPIB(q)).(FORMULA IPPIB)

Alti indici de pret pentru masurarea inflatiei

Inflatia poate fi determinata prin excesul emisiunii monetare - inflatia prin moneda, de excesul de cerere solvabila inflatia prin cerere, de excesul de cerere nominala - inflatia prin credit, de excesul n costuri - inflatia prin costuri, mai rar din cauza insuficientei productiei - inflatia prin oferta. Cei mai utilizati indici statistici n masurarea inflatiei sunt: Indicele preturilor bunurilor de consum -IPBC. Acesta masoara evolutia de ansamblu a preturilor marfurilor cumparate si a tarifelor serviciilor utilizate de catre populatie intr-o anumita perioada (curenta) in raport cu o perioada anterioara(de baza). El considera principalul instrument de evaluare a inflatiei;

IPPI - Indicele preturilor productiei industriale. Acesta exprima evolutia sau schimbarile medii ale preturilor produselor fabricate si livrate de producatorii interni, practicate efectiv, n primul stadiu al comercializarii acestora. El este utilizat att la deflatarea productiei industriale evaluate n preturi curente, ct si la determinarea inflatiei n sfera preturilor cu ridicata; IVU - Indicele valorii unitare a exportului/importului caracterizeaza dinamica preturilor din contractele de export/import, extinderea variatiei preturilor marfurilor considerate reprezentative si permite deflatarea prin intermediul sau a indicatorilor ce caracterizeaza schimburile externe si chiar calcularea raportului de schimb"; ICV - Indicele costului vietii masoara care este costul la preturile pietei n perioada curenta, pentru mentinerea standardului de

viata atins n perioada de baza. El este calculat ca raport ntre acest cost ipotetic si costul efectiv (de consum) al perioadei de baza. Este utilizat, n principal, n determinarea salariilor, respectiv a veniturilor reale; IPAM - Indicele preturilor cu amanuntul masoara modificarea preturilor la marfurile vndute prin reteaua comertului cu amanuntul; ' ICC - Indicele costului constructiilor masoara modificarea preturilor n constructiile de locuinte; IPPA - Indicele preturilor produselor agroalhncntare masoara evolutia preturilor produselor agroalimentare pe piata taraneasca".Se utilizeazaatt distinct, ct si n determinarea IPBC; Evolutia cursului mediu de schimb leu/euro" poate fi utilizata ca o masura a evolutiei inflatiei. Metoda de calcul al IPC

IPBC=suma din Ip(p0*q0)/suma din p0*q0 Unde: (p0*q0)/suma din(p0*q0)=Cp Iar:Ip indice de pret al nivelului de agregare specific(pentru postul sau grupa de marfuri si servicii) Cp coeficient de ponderare specific(postului sau grupei de marfuri si servicii) Inflatia calculata ca ritm al IPBC este o solutie unanim acceptata ca modalitate de exprimare statistica.At.cand IPBC este calculat in

expresie procentuala,rata inflatiei este:Rinf=IPBC-100. Indicatorii specifici ai inflatiei sunt urmatorii: a) rata lunara a inflatiei sau cresterea preturilor intr-o luna t fata de luna precedenta t-1 Rt/t-1=IPBCt/t-1*100-100 b) rata medie lunara a inflatiei sau media geometrica a cresterilor lunare pentru o anumita perioada si exprima media

cresterilor lunare ale preturilor: c) rata inflatiei la sf.perioadei(anului)sau cresterea preturilor bunurilor de consum in luna decembrie a anului curent fata de luna decembrie a anului precedent:

Rt/decembrie=IPBCt/decembrie*100-100

rata anuala a inflatiei masoara crestrea medie a preturilor intr-un an fata de anul precedent,calculata ca un raport intre indicele mediu al preturilor dintr-un an si cel al anului precedent,determinati amandoi ca medii aritmetice simple ale indicilor lunari din fiecare an,calculati fata de aceeasi baza.

7. Conturile trimestriale.Avantajele folosirii conturilor nationale trimestriale Conturile trimestriale si ale sectoarelor institutionale

Definitie: conturile trimestriale reprezinta cea mai importanta sursa de informatii despre starea unei economii, fiind un sistem de serii cronologice trimestriale integrate, privite din punct de vedere contabil. Acestea ofera o imagine de ansamblu asupra economiei prin monitorizarea evolutiei acesteia, prin intermediul statisticilor etc. Ele reprezinta o relatie de calcul pe o perioada scurta de timp cu scopul de a oferi date pentru factorii de decizie.

Utilizare: principalul scop al conturilor nationale trimestriale este de a oferi o imagine a evolutiei economiei la un moment mai apropiat de timp decat anul, iar informatiile astfel oferite sa fie cat mai cuprinzatoare decat cele oferite de indicatorii individuali pe termen scurt. Astfel, CNT trebuie sa contina date cat mai actuale, coerente, exacte, detaliate, dezvoltarea economiei putand fi astfel urmarita si analizata.

De asemenea, datele trimestriale reflecta mult mai bine relatiile dintre variabilele economice si se obtin de 4 ori mai multe observatii decat in cazul datelor anuale. In perioade in care nivelul inflatiei este ridicat, se recomanda, folosirea datelor trimestriale, aceasta deoarece nu se respecta principiul omogenitatii preturilor in timp. Dispunand de serii de timp trimestriale ale unor indicatori macroeconomici se poate realiza o analiza in dinamica a acestor indicatori si a relatiei dintre ei, precum si o analiza a ciclurilor economice. Indicatorii trimestriali sunt calculati mai greu dect indicatorii individuali pe termen scurt, nsa ei ofera o imagine mai completa a starii curente a economiei. Indicatorii pe termen scurt cum ar fi indicele preturilor, indicatorii fortei de obtinndu-se astfel informatii despre aspecte specifice ale dezvoltarii economice. Dar pentru integrarea ntr-un ansamblu, cum ar fi cel al conturilor nationale, acesti indicatori nu sunt suficienti. De exemplu, n cazul unei tari care se confrunta cu

o diminuare a ratei de crestere a productiei industriale, pe lnga identificarea ramurilor industriale afectate (folosind un indice detaliat al productiei industriale), ar trebui cercetate si alte aspecte cum ar fi cererea sau exporturile mergndu-se

pna la venituri, economii si investitii. O critica adusa conturilor nationale trimestriale este ca PIB-ul astfel calculat nu reprezinta un indicator real al ciclicitati deoarece include activitati (n domeniul agriculturii, de exemplu) a caror evolutie nu urmeaza neaparat ciclurile economice. Astfel, se recomanda folosirea unui indice al productiei industriale ca indicator al ciclicitati. nsa conturile nationale trimestriale nu se limiteaza doar la calculul PIB ca unic indicator, ele oferind o reprezentare cantitativa sintetizatasi agregata a realitatii economice. Conturile nationale trimestriale ca serii de timp.O serie cronologica se defineste ca un ansamblu de date obtinute prin masurarea aceluiasi indicator ntr-o anumita perioada de timp. O astfel de serie presupune ca datele sa fie comparabile n timp, iar perioadele sa fie identice. Dispunnd de astfel de serii de timp, se pot identifica urmatoarele componente: tendinta (trend), componenta ciclicasi componenta sezoniera, cu scopul de a identifica modele de variatie cu ajutorul carora sa se poata realiza previziunea unor valori viitoare.

Metode de calcul:

SCN cuprinde sase rubrici principale de conturi evidentiind fenomene economice complementare astfel incat veniturile unor sectoare reprezinta cheltuieli pentru altele.Conturile utilizate sunt: contul de bunuri si servicii; contul de productie; contul de distribuire si utilizare a veniturilor; contul de acumulare; contul de patrimoniu; conturile restului lumii. Sursele de date utilizate pentru realizarea conturilor nationale trimestriale sunt: datele statistice obtinute in urma unor cercetari si statisticile administrative realizate de catre administratia publica.Se recomnda totusi folosirea cat mai adecvata a datelor existente pentru fiecare agregat. Aceasta presupune ca datele:

. Sa cuprinda informatii referitoare la indicatorul din CNT

. Sa acopere intreaga perioada . Sa fie coerente cu conceptele SCN . Sa poata fi utilizate intr-un model

Estimarile indicatorilor pot fi obtinute fie prin extrapolarea valorilor trecute ale agregatelor, fie prin utilizarea indicatorilor disponibiliint-o procedura de dezagregare in timp.

Metoda de extrapolare simpla:

se porneste de la ipoteza ca indicatorul y si agregatul z(ambii masurand acelasi fenomen economic) au aceeasi rata de crestere. .%zt=.%yt. Relatia de extrapolar este: zt+1=zt(1+.%yt+1) => zt+1=z0 .(1+.%yi) Este posibil ca nu intotdeauna sa avem egalitate intre ratele de crestere din diverse cauze, in aceasta situatie introducanduse un factor de corectie: zt+1=zt(1+.%yt+1) +Vt Se mai poate foloi si un model stichastic: zt+1=zt(1+.%yt+1) +et

Metoda de dezagregare temporara cuprinde:

Metoda de alunecare: se bazeaza pe ipoteza conform careia trendul trimestrial necunoscut poate fi descris printr-o functie de timp Metode de ajustare in doua etape: pp disponibiliatea informatiilor trimestriale.prima etapa: estimari preliminare; a doua etapa: corelarea estimarilor preliminare cu seriile anuale. Metoda de ajustare a seriilor de timp Metode optimale:valorile agregatului sunt direct obtinute din modelul de regresie trimestriala. Metode ale modelului dinamic:extind metoda optimala, folosind elemente dinamice Metode multivariate: introduc o constrangere contabila in cadrul etapei e estimari pt a se obtine estimari corecte.

8. Conturile regionale Cadrul generalConturile regionale reprezinta o versiune, la nivel regional, a conturilor economiei nationale. Fara nici o exceptie, ele recurg la aceleasi concepte metodologice. Construirea unui ansamblu complet al conturilor regionale presupune:

delimitarea teritoriului economic al unei tari; stabilirea tipurilor de unitati institutionale; respectarea principiului rezidential; alegerea metodelor de regionalizare. Teritoriul regional

Conform Sistemului European de Conturi (SEC) 95, teritoriu] economic al unei tari poate fi mpartit n mai multe teritorii regionale si un teritoriu extraregional. Fiecare teritoriu regional cuprinde:

regiunea, care face parte din teritoriu! geografic al unei tari; incintele zonelor libere, antrepozite si uzine aflate sub control vamal si care sunt situate n aceste regiuni. Teritoriul extraregional este constituit din parti ale teritoriului economic al unei tari care nu poate fi atribuit direct unei regiuni. El cuprinde: spatiul aerian, national, apele teritoriale si platforma continentala situata n apele internationale asupra carora tarile dispun de drepturi exclusive; enclavele teritoriale, adica teritoriile geografice situate n restul lumii si utilizate n virtutea unor tratate internationale sau acorduri ntre state, de catre administratiile publice ale tarilor (ambasade, consulate, baze militare, baze stiintifice etc); zacamintele situate in apele internationale,in afara de platforma continentala a unei tari,care sunt exploatate de unitatile rezidente. Tipurile de unitati institutionale

Pentru elaborarea conturilor regionale se disting 2 tipuri de unitati institutionale: -uniregionale -multiregionale.

Unitatea uniregionala este unitatea institutionala care are centrul sau de interes economic si care exercita cea mai mare parte a activitatilor intr-o singura regiune. Unitatea multiregionala este unitatea institutionala al carei centru de interes economic este situat in mai multe regiuni.In aceasta situatie se regasesc numeroase societati si unele intreprinderi fara scop lucrativ.Principiul general ce trebuie respectat in elaborarea conturilor

regionale este principiul rezidentei-alocarea in functie de regiunea in care isi are resedinta unitatea producatoare.

Metode de regionalizare.Contabilitatea regionala se rezuma la operatiunile unitatilor care sunt rezidente intr-un teritoriu regional.In ansamblu,regionalizarea se poate face dupa metodele ascendente,descendente sau mixte. Metoda ascendenta are avantajul de a face direct apel la sursele de date pertinente la nivel regional.Avantajul metodei descendente este de a garanta coerenta numerica intre conturile nationale si cele regionale.Cu toate acestea,ea prezinta si inconvenientul de a furniza estimari

care nu sunt calculate plecand de la datele directe,ci prin intermediul unei chei care se presupune a fi corelata cu fenomenul masurat.

Estimarea agregatelor regionale pe ramuri de activitate;calculul PIB regional

Echivalentul regional al PIB-ului este produsul intern brut regional(PIBR).PIBR este evaluat la preturile pietei,pe baza relatiei: PIBR=VABR+IP+TV-SP Unde: PIBR -Produsul intern brut regional;

VABR Valoarea adaugata bruta regionala; IP Impozitele pe produse,inclusiv taxa pe valoare adaugata; TV Drepturi asupra imprturilor(taxe vamale); SP Subventiile pe produse.

Metode si tehnici de evaluare a saraciei

Din perspective absentei resurselor, "saracii sunt persoanele, familiile si grupurile de persoane ale caror resurse (materiale, culturale si sociale) sunt atat de limitate incat le exclude de la un nivel de viata minim acceptabil in statele in care traiesc" Saracia absoluta situatia in care veniturile sunt mai mici decat un minim absolute stabilita intr-o maniera obiectiva (asociata de regula notiunii de subzistenta); Saracia relativa venituri mai mici in comparatie cu altii (persoanele sarace sunt identificate prin raportare la nivelul bunastarii intregii populatii); Saracia subiectiva venituri mai mici decat cele apreciate ca necesare pentru acoperirea propriilor nevoi;

Masurarea saraciei

-presupune existenta unor niveluri predeterminate si bine definite ale standardului de viata, numite praguri de saracie, pe care trebuie sa le atinga o persoana/gospodarie ca sa nu fie considerata saraca.

A. Pragul de saracie absoluta reprezinta nivelul minim al cheltuielilor necesare satisfacerii nevoilor fundamentale. In tarile dezvoltate, acesta este mai ridicat decat in tarile slab dezvoltate. Estimarea cheltuielilor minime necesare asigurarii consumului alimentar se face pe baza cosului de consum alimentar stabilit in mod normativ sau pe baza statistica. Estimarea cheltuielilor minime necesare asigurarii consumului nealimentar se face prin 3 metode: metoda calorica (fixarea unui prag energetic si determinarea nivelului cheltuielilor de consum sau al venitului necesar pentru atingerea acestei limite), metoda proportiei cheltuielilor alimentare (are la baza un prag caloric prestabilit si estimeaza mai intai costul unui cos alimentar ce asigura acest aport caloric), metoda normativa (presupune stabilirea unor norme de consum minim necesar de bunuri nealimentare si de servicii, apreiate ca indispensabile). In Romania au fost utilizate 2 metode de determinare a prtagului de saracie absoluta:

Metoda Bancii Mondiale o varianta a metodei proportiei alimentare

Metoda normativa aplicata in diverse variante pentru INS, ICCV B. Pragul de saracie relativa se determina ca o proportie din resursele materiale (in termeni de venituri sau cheltuieli) medii sau mediane. Pentru masurarea saraciei si identificarea saracilor se foloseste un nr de variabile instrumentale alternative: venitul per capita sau per adult echivalent, veniturile de consum ale gospodariei per capita sau per adult echivalent. C. Pragul de saracie subiectiva se bazeaza pe perceptia si autoaprecierea indivizilor cu privire la ceea ce inseamna venituri minime necesare pentru acoperirea nevoilor proprii. Pragurile astfel determinate sunt situate deasupra celor calculate prin metode absolute sau relative. 1. Metoda venitului minim. 2. Metodele Universitatii din Leyden: - principiul de identificare a persoanelor sarace este de a considera saraci pe aceia ale caror venituri nete lunare sunt mai mici decat veniturile lunare minime autoestimate; - utilizeaza un chestionar de evaluare a venitului IEQ (Income Evaluation Question);

-determinarea unei linii a saraciei bazata pe scor este asemanatoare dpdv metodologic metodei de estimare a saraciei dpdv al conditiilor de viata; Scalele de echivalenta sunt utilizate pentru transformarea gospodariilor in gospodarii comparabile, tinand cont de principalele caracteristici care le pot afecta necesitatile (ex: scala OECD, Van Ginneken) Indicatori ai saraciei

Indicatori specifici abordarii unidimensionale

a. Incidenta saraciei : Rata saraciei (RS) determina proportia celor saraci in totalul populatiei (masoara amploarea fenomenului): RS=q/n (n-marimea pop, q-nr persoane/ gospodarii ale caror venituri/cheltuieli yi sunt mai mici decat pragul de saracie z) b. Profunzimea (gradul) saraciei Deficitul de venit al populatiei sarace=suma necesara pt ca fiecare individ sarac sa ajunga la nivelul pragului de saracie;

Suma veniturilor suplimentare(VS) necesare indivizilor aflati sub pragul saraciei pentru a iesi din aceasta stare: VS=suma(i=1 la q)(z-yi)=(z-y(barat))*q;

Indicele de profunzime al saraciei PS=VS/zn=(z-y(bar))*q/zn=suma(i=1 la q)(1- yi/z)/n;

Indicele deficitului mediu de venit: I.V=(z-y(bar))/z

c. Severitatea saraciei reflecta gravitatea fenomenului Indicii cclasei Foster-Greer-Thorbeeke: FTGa= suma(i=1 la q)(1- yi/z)a/n; (a=0 rezulta FTG=RS; a=1 rezulta FTG=PS);

Indicele Sen: ISS=RS[I.v=k(1-I.v)*GS], k=q/(q+1), GS-coef de inegalitate Gini calculat pentru populatia saraca

Rata de saracire(GS) masoara gradul de saracire a unei gospodarii asociat unei fluctuatii a veniturilor acesteia:

GS=2k/10, k=2*(5-venit/ND), ND=nivelul venitului corespunzator unui trai decent al unei gospodarii standard.

d. Disparitati in distributia veniturilor. Coef de inegalitate Gini masoara gradul in care distributia venitului intre indivizi/ gospodarii in cadrul unei economii se abate de la o distributie perfect egalitara: G=1+1/n-2/n2y *(y1+...nyn), yiveniturile individuale in ordine descrescatoare. Indicatori sintetici multidimensionali Indicele dezvoltarii umane(HDU)-indice agregat ce ia in calcul speranta de viata la nastere, nivelul educatiei, standardul economic de viata.

Metoda "Totally Fuzzy and Relative" defineste o functie continua cu valori in [0,1] ce exprima gradul de apartenenta la multimea saracilor, al populatiei totale sau al unor categorii de populatie.

Analiza saraciei

Etape in masurarea saraciei

1. alegerea dimensiunii relevante; alegerea unui indicator al bunastarii(venit, consum-de preferat deoarece reflecta mai bine standardul de viata); 2. determinarea pragului de saracie 3. selectarea unui indicator de masurare. Masurarea si analiza inegalitatii prin: indicele Gini, indicele Theil, rata de dispersie decilica (raportul dintre media venitului/consumului celor mai bogati 10% si media venitului/ consumului celor mai saraci 10%), distributia venitului/consumului celei mai sarace x% populatii. Vulnerabilitatea foarte dificil de realizat deoarece pp anticiparea schimbarilor de venit/consum. Comparatia internationala a saraciei. Pentru compararea bunastarii a 2 societati trebuie luate in calcul atat tendinta centrala cat si dispersia. De asemenea, este necesara definirea standardului de viata al fiecarei tari. Se aleg atat moneda comuna, cat si unitatile de consum. 9. Determinarea si analiza principalelor proportii si corelatii macroeconomice Principalele variabile macroeconomice si corelatii dintre acestea

Orice program economic cuprinde un set de masuri politice destinat a realiza principalele obiective ale politicii macroeconomice, care - n mod obisnuit - sunt urmatoarele: cresterea economica, ocuparea fortei de munca, stabilitatea preturilor si mbunatatirea balantei de plati externe. Aceste obiective sunt cuantificate prin patru variabile fundamentale, denumite si variabile macroeconomice cheie, prin care se masoara, coreleazasi analizeaza performantele oricarei economii: ritmul de crestere a PIB; rata somajului, masurata fie ca nivel nregistrat la sfrsitul fiecarui an, fie ca nivel mediu anual; rata inflatiei, masurata fie prin ritmul de crestere a deflatorului

produsului intern brut - D, fie prin ritmul mediu lunar de crestere a preturilor de consum; soldul contului curent al balantei de plati. Cele patru variable-obiectiv permit evaluarea principalelor dezechilibre macroeconomice interne si externe, monitorizarea schimbarilor ce au avut loc n economie si formularea politicilor corespunzatoare n scopul atingerii obiectivelor viitoare. ntre cele patru variabile se stabilesc importante corelatii macroeconomice. De asemenea, ntre acestea si alti indicatori

macroeconomici exista conexiuni strnse.

-Corelatia dintre ritmul de crestere a PIB si rata somajului. Privita la nivel teoretic, legatura este clara: cnd o economie se afla n faza de recesiune, caracterizata prin scaderea ritmului de crestere a PIB (RPIB), rata somajului (RS) creste; cnd are loc expansiunea economica, RPIB creste, n timp ce RS scade. Aceasta corelatie inversa (negativa) este cunoscuta sub denumirea de legea lui Okun. Analizata n conditiile economiei SUA, legea s-a concretizat n urmatoarea relatie: RPIBt/t-1=3% - 2(RSt-RSt-1), unde RPIBt/t-1 ritmul de crestere al PIB in perioada t fata de perioada t-1 3% - trendul de crestere al PIB (tendinta relativa in timp) RSt/t-1 rata somajului in perioada t, respectiv t-1 Deci, dacasomajul ramne acelasi, IB va creste cu circa 3%. Pentru flecare punct procentual de crestere a ratei somajului, ritmul PIB va scadea cu puncte procentuale fata de 3%.De exemplu,daca RS creste n perioada curenta de la 6% la 8%,atunci RPIB real va fi de -1% Aceasta relatie are un caracter statistic, nefiind valabila pentru orice tara, ci doar pentru SUA. O asemenea relatie statistica se poate deduce pentru fiecare tara n parte, n functie de conditiile specifice ale etapei care o parcurge. -Corelatia dintre rata inflatiei si rata somajului Analiza seriilor de date statistice -n special a celor din tarile dezvoltate, pna n 1973, cnd s-a produs socul petrolier" a evidentiat existenta unei corelatii inverse, simple si stabile, ntre rata inflatiei si rata somajului. Cu alte cuvinte, ntre inflatie si somaj ar exista o relatie de compensare ce consta n aceea ca un somaj mai mic poate fi obtinut acceptnd o inflatie mai mare sau inflatia poate fi redusa acceptnd mai mult somaj. RIt = RIt-1+ALFA(RSt-RNS) Se observa din formula ca att timp ct somajul se mentine la nivelul sau natural, rata inflatiei nu se modifica. Corespunzator, daca rata somajului creste peste nivelul sau natural, atunci rata inflatiei va nregistra o anumita

reducere care depinde de parametrul ALFA. -Corelatia dintre ritmul de crestere a PIB-si rata inflatiei

Dupa cum PIB se calculeaza n preturi curente sau n preturi comparabile, se poate vorbi de evolutia nominala sau reala a acestui indicator. Evolutia nominala este redata de relatiile:

IPIBn=PIB1crt/PIB0crt si RPIBn=IPIBn-1

Evolutia reala presupune recalcularea n preturi comparabile (ale perioadei de baza) a PIB din perioada curenta, cu ajutorul

deflatorului produsului intern brut (D):

PIB1comp=PIB1crt/D, unde D=RI+1, RI-rata inflatiei, calculata pe baza deflatorului

Evolutia reala este data de relatiile:

IPIBr=(PIB1comp/PIB0comp)*(PIB1comp/PIB0crt) , RPIBr=IPIBr-1

Relatia de legatura intre PIB nominal, PIB real si RI este:

IPIBn=IPIBr*D, sau transferata in ritmuri:

RPIBn=RPIBr+RI+RPIBr*RI

-Corelatiile de baza ale cresterii economice

Indicatorul sintetic ce caracterizeaza cresterea economica l constituie produsul intern brut total sau pe locuitor, exprimat prin

volumul si ritmul sau de crestere. n aceste conditii, cresterea economica este definita ca un proces complex de sporire a dimensiunilor rezultatelor din economia nationala, pe baza combinarii si folosirii factorilor de productie directi: forta de munca, capitalul fix si consumurile de mijloace circulante materiale. Dezvoltarea intensiva a unei economii presupune cresterea PIB prin folosirea mai eficienta a resurselor existente de forta de munca, mijloace fixe si materiale. n schimb, dezvoltarea extensiva se refera la o crestere ce are loc prin sporirea volumului celor trei resurse.

10. Corelatii monetare.Principalele conexiuni ce se stabilesc ntre sursele de date monetar-bancare Statisticile monetar-bancare au nregistrat n ultimele decenii o ascensiune deosebita, odata cu ntelegerea si recunoasterea aspectelor monetare ale celor patru mari dezechilibre: inflatia, somajul, deficitul bugetar si deficitul balantei de plati externe. Analiza datelor monetare are ca obiectiv evaluarea situatiei financiare a tarii respective ntr-o maniera care sa faca posibila aprecierea optiunilor financiare ale autoritatilor nationale, n corelatie cu evolutia economiei reale.

Sistemul bancar este delimitat si repartizat n doua subsectoare:

autoritati monetare (de obicei banca centrala); bancile comerciale. Informatiile statistice de natura financiar-bancara prezintacteva avantaje majore: sunt disponibile la o perioadascurta de timp de la ncheierea perioadei de referinta, sunt prezentate de o factura detaliatasi contin un grad ridicat de veridicitate a datelor. Prin agregarea si consolidarea conturilor institutiilor bancare (la diverse niveluri) se obtin informatii privind emisiunea baneasca, baza monetara, masa monetara, creditul intern si rezervele internationale, permitnd, de asemenea, realizarea conexiunilor cu agregatele macroeconomice de rezultate, cu indicatorii bugetului public national si ai balantei de plati exteme. La nivelul bancii centrale se analizeaza emisiunea baneascasi baza monetara, n timp ce la nivelul bancilor comerciale se evidentiaza procesul de creare a monedei de cont (scripturala). n continuare, prin agregarea informatiilor furnizate la nivelul bancii centrale si al bancilor comerciale, rezulta ceea ce se numeste ( Situatia monetara", care reliefeaza volumul si structura masei monetare, a creditului si a rezervelor valutare ale tarii.

Bilantul bancii centrale

Emisiunea baneasca (EB) si baza monetara (BM) sunt agregate monetare ce se determina la nivelul autoritatilor monetare (de obicei banca centrala), avnd ca sursa de date bilantul bancii de emisiune. Prin functia de emisiune si, implicit, prin cea de creditare a economiei, banca centrala are un rol primordial si preponderent n creatia monetara, proces cu implicatii directe si indirecte asupra unor obiective economice importante: deplina utilizare a fortei de munca, inflatia, cresterea si stabilitatea economica.Ecuatia bilantiera este de forma:

AEe+CGe+CB=PEe+N+C+R+DGe+APNe

Banca monetara sau moneda primara este deci moneda emisasi controlata de banca centrala

prin care se alimenteaza sistemul bancar, astfel nct bancile comerciale au posibilitatea sa restituie (n bancnote) sumele depuse n conturile agentilor economici si ale populatiei.Baza monetara este postul de contrapartida cel mai important al totalului activelor nete ale bancii de emisiune:

BM- Suma activelor- Suma pasivelor nencluse n BM

Cele trei cauze determinante ale emisiunii monetare:

cresterea activelor externe nete (AENE); n acest mod, emisiunea baneasca este determinata de cresterea rezervei valutare prin credite externe si prin cumparare de valuta de catre banca centrala; cresterea volumului creditului guvernamental net (CGNE); apare n scopul acoperii deficitului bugetar rezultat ca urmare a existentei unui decalaj n timp ntre cheltuielile bugetare si veniturile atrase; n general, situatiile de dezechilibru financiar materializate prin deficite bugetare (DB) constituie premisa unui dezechilibru monetar, legatura cauzala ce poate fi exprimata prin relatia: DB=CB-VB=DELTA BM+DELTA DP Unde:CB - cheltuieli bugetare; VB - venituri bugetare; DELTA BM - cresterea bazei monetare DELTA DP - cresterea datoriei publice.

cresterea volumului creditelor acordate bancilor comerciale de catre banca centrala (CB), n scopul satisfacerii cererilor de lichiditate ce apar Ia bancile titulare ale unor solduri debitoare n raporturile cu alte banci, n cadrul pietei monetare. Situatia monetara.Situatia monetara (SM) arata

n ce mod economia, pornind de Ia baza monetara, si procura mijloacele de plata care constituie ceea ce se cheama moneda". Ea face sa apara relatiile financiare intre grupul de institutii bancare (banca centrala, bancile comerciale) care furnizeaza mijloace de plata n economie si grupul celorlalte subiecte economice (agenti economici, institutii publice, populatie).

Principalele corelatii dintre agregatele monetare

Corelatiile majore din domeniul monetar trebuie sa asigure simultan cresterea n termeni reali a PIB, a masei monetare si a creditului, reducerea inflatiei si stabilizarea n termeni relativi a cursului valutar.

-Cresterea mai rapida a masei monetare, comparativ cu rata anuala a inflatiei, confirma cresterea n termeni reali a stocului de

bani si continuarea procesului de remonetizare a economiei nationale. Aceasta tendinta are ca efect cresterea economisirii

si a creditului intern, venind astfel n sprijinul procesului de redresare si crestere, economica.

-Cresterea mai rapida a economiilor populatiei dect a masei monetare si a creditului neguvernamental. Aceasta corelatie

are ca efect pastrarea ncrederii n moneda nationala, aratnd implicit ca fortarea creditului si a masei monetare antreneaza

derapaje inflationiste.

-Cresterea masei monetare n sens larg (M2), mai rapid dect a celei n sens restrns (Ml) si dect a bazei monetare,

ntruct cvasi-banii (si n special economiile populatiei) au un caracter neinflationist.

-Mentinerea ratelor dobanzii pe un palier mai ridicat decat rata inflatiei si deprecierea monedei nationale(dobanzi real pozitive)

astfel incat sa fie descurajata pastrarea valutei.

Pe termen scurt,corelatia dintre cresterea masei monetare(RM)si ritmul de crestere a produsului intern brut(RPIB)trebuie

completata cu cel putin inca o variabila(modificarea ratei medii a dobanzii DELTA RD),astfel ca:

RMn=f(RPIBn,1/delta RD)

Unde RMn-ritmul de crestere a masei monetare nominale

RPIBn-ritmul de crestere a PIB nominal. Cu alte cuvinte, masa monetara creste odata cu cresterea PIB nominal si cu scaderea

ratei dobanzii. In termeni reali, corelatia devine:

RMr=f(RPIB,RI,1/delta RD);

11 .Ramura economica n alcatuirea sistemului input - output

Agregarea ramurilor.Agregarea ramurilor este o problema de baza pentru studierea legaturilor dintre ramuri, strns legata de clasificarea ramurilor economiei nationale, n general, si a ramurilor industriei, n special. Daca nu este posibil sa figureze n tabel un numar mare de ramuri, se procedeaza la unirea a doua sau mai multe ramuri, proces care se numeste agregare. Efectuarea agregarii ramurilor de productie trebuie facuta n functie de particularitatile specifice ale fiecarei ramuri. Ramurile agregate trebuie sa fie omogene. Omogenitatea productiei ramurilor poate fi determinata dupa anumite criterii care stau si la baza agregarii lor. Deci la agregarea ramurilor se folosesc criteriile urmatoare:

identitatea produselor fabricate; destinatia comuna a produselor finite; similitudinea materiilor prime consumate; similitudinea proceselor tehnologice folosite; asemanarea cantitativa a structurii pretului de cost al productiei. Alegerea criteriului de agregare se face n functie de principiul de clasificare adoptat la alcatuirea clasificarii ramurilor de productie; Atunci cnd clasificarea ramurilor s-a facut dupa destinatia

produselor, si agregarea trebuie sa se bazeze pe acelasi criteriu.Agregarea este de doua feluri: orizontalasi verticala. Agregarea orizontala nseamna agregarea produselor unor procese de productie paralele, care se afla n unul si acelasi stadiu de productie. Ea se bazeaza pe ipoteza ca produsele pentru fabricarea carora se consuma acelasi fel de materie primasi se afla n acelasi stadiu de productie au, de obicei, si aceleasi functii. La acest fel de agregare si gaseste aplicarea criteriul destinatiei produselor finite. Agregarea verticala are drept scop reunirea unor stadii de productie succesive, independente, reprezentate n productia diferitelor ramuri ale industriei. Folosirea agregarii orizontale sau verticale a ramurilor este determinata de scopul pe care l urmareste analiza economica. Clasificarea ramurilor pentru tabelul input-output are ca scop obtinerea de ramuri cat mai omogene in functie de care se organizeaza culegerea datelor si se face prelucrarea lor. Numarul de ramuri inclus in clasificare determina dimensiunea tabelului. Lucrarile statistice de stabilire a continutului fiecarei ramuri in functie de natura produselor trebuie sa cuprinda urmatoarele operatiuni:

1. alcatuirea listelor cu produsele si serviciile care se produc, se transporta sau se vand, se consuma productiv sau se acumuleaza in economia nationala, precum si a serviciilor care se presteaza sau se pot presta 2. gruparea produselor si a serviciilor dupa tehnologia de fabricatie, materiile prime folosite sau destinatia produselor finite 3. elaborarea, pe baza gruparilor alcatuite, a nomenclatoarelor de produse si a clasificarii ramurilor. Pornind de la firma, ramura e conceputa ca totalitatea firmelor care produc produse similare. Dar, firmele, de regula, fabrica mai multe produse, ceea ce face ca ramura sa nu aiba un continut omogen. Ramura, in acest caz, pe langa productia de baza care corespunde

profilului sau , produce si bunuri care nu corespund acestuia: produse extraprofil. In acest caz, ramurile obtinute pornind de la firme sau parti din acestea, trebuie sa fie supuse unui proces de eliminare a asa-numitei productii extraprofil, in vederea obtinerii unor ramuri omogene, numite si ramuri pure.

Prin ramura pura se intelege activitatea de productie care are drept rezultat produse de acelasi fel, indiferent de forma de subordonare si organizare a firmei.

Problema puritatii ramurilor este legata in principal de ramurile industriei care curprind firme ce desfasoara si o activitate industriala diferita de profilul sau de baza. In unele firme, productia care nu se incadreaza in profilul sau poate avea o greutate specifica mare, in altele poate fi neinsemnata. Gradul de marime al acesteia constituie o problema la alcatuirea balantei legaturilor dintre ramuri, intrucat denatureaza coeficientii calculati si deci legaturile tehnologice de productie dintre ramuri. In vederea obtinerii unor ramuri pure este necesar sa se cunoasca marimea productiei care nu corespunde profilului ramurii, a asanumitei productii extra-profil. Evidenta productiei extra-profil este destul de greu sa se tina de firme. In acest caz, pentru a se obtine ramurile pure , statistica pe baza unor cercetari selective determina greutatea specifica a productiei extraprofil in totalul productiei fiecarei ramuri. In functie de acesti indicatori, se elimina productia din afara ramurii din productia totala a ramurii date si se include la productia ramurilor corespunzatoare profilului ei.

Ramura de activitate

O ramura de activitate regrupeaza unitatile cu activitate economica la nivel local exercitnd o activitate economica identica sau

similara. La nivelul cel mai detaliat de clasificare, o ramura de activitate cuprinde ansamblul de unitati cu activitate economica

locale ce apartin aceleiasi clase (patru cifre) din clasificarea utilizatasi care exercita aceeasi activitate, asa cum este definita n

clasificare.

Ramurile de activitate regrupeaza att UAE locale producatoare de bunuri si servicii de piata, ct si bunuri s servicii nonpiata.

Prin definitie, o ramura de activitate constituie o regrupare de UAE locale ce exercita acelasi tip de activitate productiva,

independent de faptul ca unitatile institutionale de care ele apartin genereaza sau nu o productie de piata sau de nonpiata.

Clasificare:

Ramurile de activitate pot fi clasificate n trei categorii:

Ramurile de activitate producatoare de bunuri si servicii de piata (ramuri cu activitate de piata) sau bunuri si servicii pentru utilizarea finala proprie; Ramurile de activitate ale administratiilor publice producatoare de bunuri si servicii nonpiata (ramuri de activitate cu productie nonpiata ale administratiilor publice); Ramurile de activitate ale institutiilor fara scop lucrativ n serviciul gospodariilor populatiei producatoare de bunuri si servicii nonpiata (ramurile de productie nonpiata ale institutiilor fara scop lucrativ n serviciul gospodariilor populatiei). Unitatea cu productie omogena (UPO) se caracterizeaza printr-o activitate unica, si anume prin intrari de produse, un proces

de productie si iesiri de produse. Ramura omogena constituie o regrupare de unitati cu productie omogena. Ansamblul de activitati retinute pentru o ramura omogena este descris prin referinta la o clasificare de produse. Ramura omogena produce numai bunurile si serviciile descrise n clasificare. Ramurile omogene pot fi clasate n trei categorii: Ramuri omogene producatoare de bunuri si servicii de piata (ramuri de piata omogene) sau bunuri si servicii pentru utilizarea finala proprie; Ramuri omogene ale administratiilor publice producatoare de bunuri si servicii nonpiata (ramuri omogene nonpiata ale administratiilor publice); Ramuri omogene ale institutiilor fara scop lucrativ n serviciul gospodariilor populatiei producatoare de bunuri si servicii nonpiata (ramuri omogene nonpiata ale institutiilor farascop lucrativ n serviciul gospodariilor populatiei). Clasificarea ramurilor de activitate.

Clasificarea asigura identificarea tuturor activitatilor si codificarea lor nlr-un sistem unitar. Aceasta permite organizarea, rationalizarea si

informatizarea fluxurilor informationale economico-sociale, crearea facilitatilor de prelucrare pentm integrarea n sistemele national si

international de prezentare si analiza a informatiilor n CAEN (Clasificarea Activitatilor Economiei Nationale).

Activitatile economico-sociale sunt grupate pe cinci trepte (sectiuni, subsectiuni, grupe si clase), constituite dupa principiul omogenitatii, ca

totalitate de activitati care au anumite caracteristici comune, si anume:

Natura bunurilor si serviciilor prestate (componenta lor fizica, stadiul de fabricatie, necesitatile pe care le pot satisface); Modul de folosire a bunurilor si serviciilor de catre agentii economici (consum intermediar, consum final, formarea capitalului etc); Materia primasi procesele tehnologice utilizate

Modul de organizare

Modul de finantare a productiei. 12. Alcatuirea tabelului input output Consideratii generale

Sistemul intrari -iesiri cuprinde trei tipuri de tabele: -tabelele resurselor si utilizarilor; -tabelul ce leaga tabelele resurselor si utilizarilor de cele ale conturilor sectoarelor institutionale; -tabelul intrari - iesiri (TII) simetric.

Tabelele resurselor si utilizarilor sunt matrici pe ramuri de activitate si pe produse ce descriu, foarte detaliat, activitatile de productie internasi operatiile pe produs ale economiei nationale. n aceste tabele sunt prezentate: a) structura costurilor de productie si venitul generat de catre activitatile de productie; b) fluxurile de bunuri si servicii produse n economia nationala; c) fluxurile de bunuri si servicii cu restul lumii.

Tabelul resurselor cuprinde resursele de bunuri si servicii pe produs si dupa provenienta, facnd distinctia ntre productia internasi importuri. Tabelul detaliaza utilizarile de bunuri si servicii pe produs si pe fiecare categorie de produse. Diferitele categorii de utilizari distincte sunt: consumul intermediar (pe ramuri de activitate), consumul final, formarea bruta de capital si exporturile. Acest tabel mai cuprinde si detalierea valorii adaugate n componentele sale: remunerarea salariatilor, alte impozite fara subventii de productie, venitul mixt net, excedentul net de exploatare si consumul de capital fix.Doua entitati fundamentale leaga tabelul resurselor de cel al utilizarilor, cu conditia ca resursele si utilizarile sa fie evaluate in acelasi mod. a)Pentru fiecare ramura de activitate, se verifica urmatoarea egalitate:

Productia = Consumul intermediar + Valoarea adaugata.

b)Pentru fiecare produs se verifica urmatoarea egalitate:

Productia + Importurile = Consumul intermediar + Exporturile + Cheltuiala pentru consum final + Formarea bruta de capital

Tabelele resurselor si utilizarilor constituie baza tuturor tabelelor pe ramuri de activitate, mai ales a celor privind populatia ocupata, formarea bruta de capital si stocul de capital. Tabelele resurselor si utilizarilor cuprind ansamblul fluxurilor nregistrate n urmatoarele trei conturi:

contul de bunuri si servicii; contul de productie; contul de exploatare. Tabelul intrari - iesiri simetric este o matrice produs x produs sau ramura x ramura ce descrie detaliat activitatile de productie interne si operatiunile pe produs ale economiei nationale. Construirea tabelului intrari -iesiri simetric constituie o asamblare ntr-un singur tabel att a celor privind resurselor ct si a utilizarilor. Exista o diferenta fundamentala ntre un tabel combinat al resurselor si utilizarilor si un tabel intrari -iesiri simetric. De fapt, primul tabel leaga produsele de ramuri, pe cnd al doilea tabel este de tipul produs x produs sau ramura x ramura. Tabelul intrari - iesiri simetric utilizeaza pe linie si pe coloana fie un nomenclator de produse, fie un nomenclator de ramuri de activitate. Clasificarile utilizate n tabelul intrari - iesiri simetric sunt identice cu cele utilizate n tabelele resurselor si utilizarilor, ntruct nu este, de fapt, dect o transformare. Procesul de elaborare a tabelului intrari-iesiri, pornind de la tabelele resurselor si utilizarilor scoate in evidenta incoerentele si lacunele acestora din urma. In acest sens are loc un proces de feed-back, de la tabelul intrari-iesiri simetric catre tabelele

resurselor si utilizarilor. Tabelul intrari -iesiri simetric trebuie completat utiliznd cel putin alte doua tabele:

matrice detaliata cuprinznd utilizarile importurilor. Formatul acestui tabel este identic cu cel al tabelului importurilor care nsoteste tabelele resurselor si utilizarilor, mai putin n cazul n care se recurge la o clasificare de tipul produs x produs; un tabel intrari -iesiri simetric pentru productia interna. 13. Continutul tabelelor input-output. Tabelul statistic cuprinde un numar de randuri si coloane care evidentiaza volumul intrarilor si iesirilor. Partea principala a tabelului evidentiaza fluxurile de bunuri materiale si servicii produse si consumate n procesul de productie al diferitelor ramuri. Acest consum de produse este denumit consum intermediar. El nu cuprinde consumul de

fonduri fixe (amortizarea). Partea a doua a tabelului evidentiaza fluxurile de produse si servicii iesite din productie si intrate n consumul final, Partea a treia evidentiaza partea de munca vie si fondurile fixe folosite (amoitizarea), elemente care reprezinta asanumitele intrari primare si care se exprima prin indicatorul valoarea adaugata (veniturile primare plus amortizarea). Productia fiecarei ramuri se poate consuma in cadrul ramurii analizate, de celelalte ramuri de productie, de celelalte activitati din sistemul economic si prin export. Pentru toate ramurile, ecuatia va fi: Xi=SUMA(xij)+yi; i=1,2,...,n Aceste ecuatii de balanta arata ca productia fiecarei ramuri este egala cu consumul intermediar plus consumul final.

Fiecare ramura, pentru a putea sa-si desfasoare procesul de productie, trebuie sa consume produse din alte ramuri ale productiei, precum si forta de munca si fonduri fixe. Aceste consumuri (intermediare si primare) dau cheltuielile totale ale ramurii, respectiv cheltuielile cu consumul intermediar si cu intrarile primare. Matematic, pentru ramura 1 ecuatia va fi: Xi=x11+x21+ x11+x21+ +xn1 + T1 + F1 +xn1 = valoarea intrarilor de materiale

T1 = consum de forta de munca F1 = consum de fonduri fixe (amortizarea) T1 + F1 = valoarea adaugata Ecuatia valorica a cheltuielilor: X1 = SUMA(xij) + Tj + Fj Tj + Fj = Vj Tabelul se compune din patru cadrane Primul cadran format din n rnduri si n coloane evidentiaza fluxurile de produse si servicii dintre ramurile producatoare. Fiecare rnd (sau coloana) din acest cadran reprezinta o ramura determinata, aranjata ntr-o ordine data. Pe rnduri se evidentiaza livrarile ramurilor, iar pe coloane, consumurile acestora. La intersectia rndurilor si coloanelor rezulta o marime Xij care reprezinta valoarea fluxurilor de produse i livrate de ramura i ramurii j. Aceasta marime Xij se numeste intrare sau consum intermediar al ramurii j. Al doilea cadran n forma rectangulara nxF (F reprezinta elementele consumului final) evidentiaza elementele consumului

final pe ramuri. Elementele consumului final sunt: consumul populatiei, investitiile si exportul. Rn