Monografie comuna Draganu judetul Arges

Comuna Drăganu, județul Argeș

Intocmit, Ilie Ruxandra

~ COMUNA DRĂGANU ~

Judetul Arges

I. DATELE LOCALITATII

Adresa: comuna DRAGANU, judetul ARGES

Telefon: 0248/663310

Fax: 0248/663365

E-mail: [email protected]

Cod postal: 117380

Atractii turistice: Pensiunea Timpuri Vechi, Pensiunea Padurea Verde,

Islaz Sipote.

Persoane din primarie:

Primar: MARIA AURELIAN

Viceprimar: ENACHE ION

Secretar: POSTALIU ADRIANA

Contabil: RADU MARIA VIORICA

CONTACTE - telefoane

Primăria Drăganu: 0248 663310

Post Politie Drăganu: 0248 663309

Scoala Drăganu: 0248 663244

Dispensarul Drăganu: 0248 663243

mailto:[email protected]



II. DESPRE LOCALITATE

Prezentare generală a comunei Drăganu

Istoric

În contextul localităţilor componente, cea mai veche atestare documentară se

consemnează în cazul satului Drăganu. Acesta este atestat documentar iniţial în hrisovul

emis de curtea domnească a lui Radu cel Mare la 9 martie 1502, prin care întareşte

Jupânilor Radu şi Petre printre altele... "şi a trei parte din Drăganu, pentru ca, acestea

toate, le sunt vechi şi drepte ocine".

În hrisovul lui Alexandru Mircea din 14 ianuarie 1570, prin care se întaresc mai

multora, ocine moştenite sau cumpărate în Păiseşti, sat desfiinţat şi reînglobat în satul

Bascov, se menţionează şi hotarul "Drăganilor".

Satul Drăganu este cunoscut în Evul Mediu şi prin comerţul pe care-1 făcea în

Transilvania. Astfel în 1549 valoarea comerţului realizat cu Braşovul, se ridică la 560

aspri.

În harta emisă în 1835, este menţionat şi satul Drăganu care avea 54 de familii,

pentru ca în 1861 să se înregistreze 154 case şi 160 familii.

În 1941 comuna Drăganu era formată din 9 sate, înregistrandu-se o populaţie

totală de 2358 locuitori şi un număr de 562 gospodării. Pe sate situaţia numărului

locuitorilor şi a gospodăriilor se prezintă astfel: Drăganu-Olteni 645 locuitori - 155

gospodării, Băceşti 174 locuitori - 141 gospodării, Bascovele 213* locuitori - 52

gospodării, Dealul Cotmeniţei 172 locuitori - 43 gospodării, Dumbrăveşti 202 locuitori -

53 gospodării, Măneşti 375 locuitori - 79 gospodării, Prislop 180 locuitori - 45

gospodării.

Date geografice

Comuna Drăganu este situată în partea central-vestică a judeţului Argeş la circa 20

km de oraşul Piteşti.

În componenţa sa intră 4 sate:

Dumbraveşti,

Drăganu-Olteni,

Băceşti

Prislopu Mare.

Se învecinează cu comunele:

Merişani la nord-est şi est,

Bascov la sud-est,



Băbana la sud,

Cocu şi Cotmeana la vest şi nord-vest.

Teritoriul comunei este traversat de drumul naţional DN7 - Piteşti - Râmnicu

Vâlcea.

Suprafaţa totală administrativă este de 3523 ha, iar vecinii comunei sunt:

Situaţia comunei faţă de principalele localităţi şi zone şi fata de principalele

căi de comunicaţie:

• 20 km faţă de municipiul Piteşti, reşedinţa judeţului Argeş;

• 43 km faţă de municipiul Râmnicu Vâlcea;

• 12 km faţă de staţia C.F.R. Bascov pe linia Piteşti-Curtea de Argeş;

• distanţele între localităţile componente sunt sub 1 km, iar distanţele dintre acestea şi

centrul satului de reşedinţa sunt următoarele: 4,50 km Prislopu Mare, 5,20 km

Dumbrăveşti, 1,50 km de la extremitatea satului Drăganu, 8,0 km de satul Băceşti.

Cele 3 sate: Dumbrăveşti, Drăganu şi Prislopu Mare, s-au dezvoltat paralel cu râul

Bascovului, de-a lungul drumului naţional DN 7 (E81) Piteşti - Râmnicu Vâlcea, ce se

constituie în principala cale de acces în comună.

În satul Dumbrăveşti DN 7 face joncţiunea cu drumul comunal DC 212 spre

Merişani.

Satul Băceşti s-a dezvoltat pe coasta dealului Cotmeana, la o diferenţă de nivel

faţă de celelalte 3 sate de circa 90 m, pe un drum comunal neclasificat. Gruparea satelor

constituente se realizează în zona mediană a comunei pe direcţia nord vest-sud est.

Legăturile între ele şi comunele învecinate se fac uşor, datorita DN 7 cu excepţia satului

Băceşti.

Satele Drăganu şi Prislopu Mare prezintă o structură lineară uşor tentaculară,

satul Dumbrăveşti are o structură tentaculară, iar satul Băceşti se încadrează în categoria

satelor împrăştiate prezentând mai multe trupuri, adoptat formelor de relief.

Clasificarea localităţilor pe ranguri, în funcţie de importanţa în reţeaua de

localităţi şi rolul teritorial conform sectiunii a IV-a din P.A.T.N. - reţeaua de

localităţi

Drăganu-Olteni, reşedinţa comunei - rangVI;

Băceşti - rang VII;

Dumbrăveşti - rangVII;

Prislopu Mare - rang VII.

Comuna Drăganu are pe teritoriul său administrativ 2 monumente istorice.

Toponomia localităţilor constituite:

• Băceşti - toponim format prin derivare, cu ajutorul sufixului colectiv "eşti" din

eponimul "Baciu" ( la origine, apelativ cu sens de "cioban care conduce o stână"),

indicând prin sufix, organizarea socială pe baza de obşte a aşezării.



• Drăganu-Olteni - toponim compus pe baza apelativului "Drăganu" ,1a origine

apelativul "drăgan" (specie de plantă), apelativul slav "dragă" - rale.

• Dumbrăvesti - toponim topografic format pe baza apelativului "dumbrava" şi

sufixul colectiv "-eşti".

• Prislopu Mare - toponim topografic compus din apelativul "prislop" cu sens de

umăr de deal ceva mai jos decât dealul însuşi şi determinativul "mare" raportat la aria

geografică pe care s-a construit aşezarea.

Specificul arhitectural:

Arhitectura populară specifică aşezărilor din platforma Cotmeana, casele vechi

sunt, în general, joase construite din bârne de stejar, pereţii fiind fixaţi pe temelie masivă

din acelaşi material. Planul format din tindă şi odaie este predominant la toate casele. În

cazul caselor cu foişor de tip vâlcean sau argeşean, foişorul este dispus asimetric şi

prezintă un acoperiş în 3 ape supraînalţat în raport cu acoperişul în 4 ape al apei. Stâlpii

de lemn de la faţada (sala şi foişor) sunt de regulă simpli, fără ornamentaţie.

Noile construcţii din cărămidă utilizează trama veche, păstrând foişorul cu stâlpi

sau calcanul de cărămida sau beton, susţinând arcaturi de diferite forme.Sala dezvoltată în

lung, este ritmată de goluri mari şi mici, alternative, respectiv în platbande profilate şi

arculeţe "în plin cintru".

Portul popular, cântul şi dansul, se integrează, prin dominanţa caracteristicilor

tradiţionale, în aria culturii populare din zona Argeş.

Relief

Comuna Drăganu este una dintre cele 93 comune ale judeţului, este caracterizată

printr-un relief deluros, cu o suprafaţa totală de 3523 ha.

Din punct de vedere geomorfologic teritoriul comunei Drăganu aparţine

Platformei Cotmeana, parte integrantă a Podişului Getic.

Morfologic, Platforma Cotmeana reprezintă o câmpie înaltă fragmentată de-o

reţea densă de văi, aparţinând sistemelor hidrografice Vedea şi Argeş.

Principalele forme de relief din cuprinsul teritoriului comunei Drăganu sunt

reprezentate prin complexul de vale ale pârâului Bascov şi dealurile înconjurătoare.

Caracteristica principală a reliefului o constituie adâncimea fragmentării a căror

valori sunt cuprinse între 60 - 80 m în nord-vestul perimetrului şi 100 - 120 m în sud-

estul acestuia.

Valea Bascov, care drenează întregul teritoriu al comunei, îşi are obârşia în

cuprinsul Platformei Cotmeana, la sud-est de satul Pieleşti, la cota de 600 m.

În cadrul complexului de vale a pârâului se disting ca forme de relief albia, lunca

şi versanţii.

Albia pârâului este bine exprimată , cu maluri înalte de 2 - 3 m.



Lunca are o dezvoltare restrânsă, cu lăţimi cuprinse între 150 - 300 m, prezentând

un relief cvasiuniform, cu înclinare spre albia pârâului.

În cuprinsul acesteia se distinge prezenţa unei terase cu înăţimi de 5 - 10 m faţă

de albia pârâului, pe suprafaţa căreia se găsesc majoritatea gospodăriilor ţărăneşti

aparţinând satelor Dumbrăveşti, Drăganu şi Prislopu Mare.

Versanţii văii Bascov sunt înalţi şi abrupţi, cu pante cuprinse între 15-40 %

fragmentaţi de o reţea densă de organisme torenţiale, mai principale fiind: Valea Certelia,

Valea Mare, Valea Bâlea, Valea Berislova, Valea Dara, Valea Bunei, Valea Vidroiului,

Valea Garniţa etc. Acestea exercită o eroziune puternică atât de suprafaţă, cât şi de

adâncime, determinată de valorile mari ale pantelor longitudinale (3-10 %) şi de natura

litologică friabilă a formaţiunilor geologice.

Se semnalează prezenţa unor fenomene geodinamice în cuprinsul versanţilor,

reprezentate prin rigole, ogase, ravene, prăbuşiri, surpaturi şi alunecări de teren. Acestea

din urmă ocupă suprafeţe restrânse pe versantul drept al pârâului Bascov, pe teritoriul

satului Dumbrăveşti. Sunt alunecări de mică adâncime (0,5 - 2,0 m) ale căror cauze se

regăsesc în totalitatea factorilor fizico-geografici şi al celui antropic.

Cauza principală a alunecărilor de teren o constituie acţiunea combinată a

gravitaţiei şi a apelor de infiltraţie, în strânsă legătură cu natura litologica argiloasă a

formaţiunilor de la suprafaţa terenului.

Factorul, antropic facilitează declanşarea şi extensiunea acestor fenomene prin

acţiunea de defrişare a zonelor expuse şi în general prin modul de exploatare a acestor

terenuri.

Dealurile sau platourile ocupa suprafeţe restrânse. Prezintă aspect neted, de

câmpie înalta, cu altitudini cuprinse între 500 m în plaiul Oii şi 450 m în dealul

Prislopului, având lăţimi medii de 150 - 200 m.

Hidrografia

Reţeaua hidrografică este reprezentată în principal la pârâul Bascov, în regim de

scurgere temporar. Este alimentat preponderent din precipitaţiile care cad în bazinul sau

hidrografic, regimul sau hidrografic fiind puternic influenţat de repartiţia în timp a

acestora.

Apele mari care se produc de regula în lunile martie, dar şi în alte luni ale anului,

nu inunda terenurile agricole din lunca sau gospodăriile populaţiei, pârâul având pe toată

lungimea perimetrului maluri înalte de circa 2 - 3 m.

Văile pe care le primeşte din cuprinsul perimetrului prezintă regim de scurgere

intermitent, cu caracter puternic torenţial, fiind alimentate în exclusivitate din

precipitaţiile care cad în bazinele lor hidrografice.



O caracteristică principală a întregii reţele hidrografice o constituie scurgerea

solidă cu valori ridicate, determinată de intensitatea proceselor erozionale de pe

versanţi şi albii.

Clima

Pentru caracterizarea climatică a teritoriului comunei Drăganu s-au utilizat

valorile elementelor meteorologice de la staţia Piteşti, fiind cea mai apropiată.

Temperatura aerului (media lunară şi anuală 1962 - 1992)

1 II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An

-1,6 -0,2 3,6 9,9 15,1 18,6 20,3 19,6 15,9 10,0 4,8 0,3 9,7

Data medie şi extremă a primului şi ultimului îngheţ (tmm <= 0°C).

Din punct de vedere climatic zona Drăganu se încadrează ăîn zona temperat

continentală, caracterizându-se printr-un regim termic moderat faţă de câmpie cu

precipitaţii medii anuale de peste 700 mm.

Populaţia

La recensământul din 7 ianuarie 1992, satele componente ale comunei aveau

următoarea populaţie:

Satul Nr. locuitori Pondere

Drăganu Olteni 632 30,8

Băceşti 325 15,9

Dumbrăveşti 549 26,8

Prislopu Mare 542 26,5

Populaţia comunei este relativ bine distribuită pe cele 4 sate componente,

neexistand diferenţe foarte mari, poate cu excepţia satului Băceşti care are numai 325

locuitori (15,9 % din totalul populaţiei comunei.

La nivelul anului 2007 satele componente au următoarea componenţă:

Satul Număr

loc.

Număr

case

Băceşti 317 125

Drăganu-Olteni 601 217

Dumbrăveşti 519 169

Prislopu Mare 549 176



Observăm că faţă de 1992 proporţia locuitorilor a rămas aproximativ aceeaşi,

însă se remarcă o tendinţă de scădere a numărului de locuitori.

Infrastructură

Alimentare cu apă

Comuna Drăganu dispune de reţea de alimentare cu apă care acoperă 75% din

suprafaţa comunei. La aceasta sunt branşate 350 de gospodării. În satul Dumbrăveşti a

fost realizată reţeaua şi urmează branşarea gospodăriilor.

Canalizare

La nivelul anului 2009 nu există sistem centralizat de canalizare şi epurare a

apelor menajere. Pentru realizarea acestei utilităţi publice a fost realizat studiu de

fezabilitate. Acesta a fost depus spre finanaţare pe Programul Operaţional de mediu,

iar proiectul a fost declarat eligibil. Urmează ca în perioada 2010-2012 să fie

implementat proiectul.

Alimentare cu energie electrică

Gospodăriile din comuna Drăganu sunt racordate la reţeaua de joasă tensiune

în proporţie de 100%. De asemena la nivelul comunei este sistem de iluminat public

automat.

Managementul deşeurilor solide

În comuna Drăganu se realizează colectare deşeurilor de la comunatorii casnici

şi persoane juridice. În judeţul Argeş este în curs de implementare proiectul

„Managementul deşeurilor solide în jud. Argeş” prin fonduri ISPA. Comuna Dăganu

face parte din parteneriat. Proiectul implică realizarea unor platforme de depozitare şi

colectarea selectivă a deşeurilor.

Alimentare cu gaz

În comuna Drăganu nu există sistem centralizat de alimentare cu gaz, locuitorii

folosesc pentru încalzire lemnul.



Reț ea telefonică

În comuna Drăganu exista 2 reț ele telefonice prin cablu: Romtelecom ș i

RDS&RCS. De asemenea pe raza comunei există acoperire a reț elelor de telefonie

mobilă naț ionale: Orange, Vodafone, Cosmote.

Sănătate

În comuna Drăganu există 2 cabinete medicale individuale deservite de către 2

medici de familie ș i un asistent medical.

De asemenea există 1 farmacie deservită de 1 asistent farmaceutic.

Învăţământ

Comuna Drăganu dispune de următoarele dotări materiale şi umane:

3 grădiniţe cu 61 copii înscrişi şi 3 cadre didactice;

3 şcoli (învăţământ primar şi gimnazial) cu 166 elevi înscrişi şi 15 cadre

didactice;

În ș colile din comună sunt predate 2 limbi străine: franceza ș i engleză.

În ultimii ani s-au realizat investiţii la şcolile din comună pentru modernizarea

infrastructurii de bază.

În comuna Drăganu există un Cămin Cultural Drăganu.

ONG-uri

Pe raza comunei Drăganu activează FUNDAȚ IA COMPARTIR, ONG ce are

ca obiectiv activităț ile recreative pentru tinerii (copii) din comuna Drăganu ș i nu

numai.

Economia

Comuna Drăganu face parte din zona de influenţă a municipiului Piteşti. Profilul

economic pentru satul de reşedinţă Drăganu are funcţiunea economică agricolă cu

principalele ramuri, care sunt: cultura cerealelor, creşterea animalelor şi pomicultură.



Procentul agricol faţă de suprafaţă totală este de 31,39 % iar păşunile şi fâneţele

de 18,08%.

Terenul arabil şi livezile ocupă un procent de 13,31 %.

Pe suprafeţele agricole se cultivă în mare parte grâul, porumbul, cartoful.

Din analiza bilanţului teritorial se observă că din totalul de 3523 ha, 405 ha sunt

ocupate cu terenuri arabile, 64 ha de livezi.

Zootehnia a cunoscut o curbă ascendentă în ceea ce priveşte numărul de animale

cât şi al producţiei de carne, lapte şi lână.

Deoarece comuna dispune de 1866 ha teren împădurit se consideră că pădurea

reprezintă atât potenţial natural cât şi economic valoros.

Cu toate acestea, pe teritoriul comunei, economia forestieră este puţin dezvoltată.

Deci activităţile mai importante de pe raza comunei sunt legate de agricultură,

pomicultură şi creşterea animalelor.

Activitatea industrială este nesemnificativă, pe teritoriul comunei

nedezvoltându-se nici o ramură industrială importantă.

Sunt totuşi o serie de societăţi comerciale cu răspundere limitată mai importante,

pe care le memorăm după cum urmează: S.C. Dream S.R.L. - staţie PECO, S.C. Siblani

Oii S.R.L, - staţie PECO, S.C. Racriţa Service, moară, toate în satul Drăganu.

Deasemeni pe teritoriul satului Dumbrăveşti există o cabană şi un han care va

trebui modernizat şi dotat cu servicii superioare pentru o mai bună deservire a turiştilor.

S.C. Pitan Impex S.R.L. - Piteşti are o secţie (atelier) de prelucrare lemn la

Dumbrăvesti unde lucrează un număr de 10 salariaţi.

În satul Băceşti firma S.C. Matocader S.R.L, deţine o fermă zootehnica (fosta

C.A.P.) cu un număr de 100 viţei, iar saivanul care a aparţinut C.A.P. - ului este în

conservare.

Deoarece satele comunei Drăganu sunt traversate de drumul naţional DN7 Piteşti

- Râmnicu Vâlcea, majoritatea au ca dotări staţii PECO, magazine şi restaurante. La fel şi

în satul Prislopu Mare dotările se compun din 5 magazine, un restaurant şi o staţie PECO.

Activităţi turistice în comună îşi desfăşoară activitatea un han cu 12 locuri de

cazare. De asemena sunt proiectate 2 pensiuni care vor defăşura activităţi turistice şi de

agrement. În comună se poate practica turismul de tranzit.

Monografie comuna Draganu judetul Arges

Documents

Transcript of Monografie comuna Draganu judetul Arges