monografie bozovici

of 210 /210
1 MONOGRAFIA LOCALITĂŢII BOZOVICI Prefaţă Printre locurile care aduc atâta istorie din secole de multă vreme trecute, este şi Valea Almăjului. Oamenii de acolo s -au fălit întotdeauna cu meleagurile unde s-au născut şi unde îşi duc traiul. Dacă viaţa i-a trimis şi prin alte ţinuturi, mai apropiate sau mai depărtate, pentru ei amintirea locurilor unde s-au născut, unde au copilărit, nu s -a stins niciodată. Oriunde îşi duc traiul, indiferent de câtă vreme lucrează ori au familii le prin alte regiuni, mereu îşi spun cu mândrie nedisimulată că sunt almăjeni. De aceea, se reântorc periodic, cel puţin de două trei ori pe an, în Valea Almăjului, măcar la marile sărbători creştine sau cu diverse aniversări. Revin acolo unde s-au născut poate instinctiv, ca să mai simtă încă o dată sub tălpi, glia pe care au călcat prima oară. Dacă se spune despre român în general că este ca iepurele care se întoarce totdeauna pe coasta dealului unde s-a născut, atunci la almăjeni, această comparaţie este, probabil, mai aproape ca la alţii. Dar, mai este o vorbă prin Almăj, mai ales la Bozovici : cine a mâncat o singură dată brânză friptă, ori supă de tăieţei cu brânză prin ea, dacă nu va rămâne acolo, atunci măcar va reveni. Spiritul locului, este mai prezent ca oriunde, pentru că oamenii de aici, bozovicienii, au împrumutat odată cu naşterea lor, ceva din farmecul locurilor care -i înconjoară, acel amestec de blândeţe şi măreţie al naturii. Dacă Lucian Blaga a spus că Banatul reprezintă barocul etnografiei româneşti, atunci cu siguranţă că s -a referit şi la Caraş, iar de acolo implicit la Valea Almăjului. De aceea, acel cărăşan cu duh, care a fost sculptorul Ladea, după ce a stat o vreme la Timişoara, a spus: ,,O fi aci Mitropolia Banatului, dar eu aşa simt că Bănat numai în Căraş mai este !” 1 Scriitorul Virgil Birou a fost impresionat de poveştile auzite de la bătrânii din partea locului. Asta l-a făcut probabil să spună: ,,Almăj, Almăj, ţară cu zâne prin poiene, cu foc nespus în inimă şi cu flori pe ii...” 2 Cu certitudine că Bozoviciul este localitatea generic pentru Valea Almăjului. Dar, nu din acest motiv, studiul monografic de faţă este dedicat acestei aşezări. În principal, motivaţia de bază a acestui demers este legată de lucruri subiective, fireşti la oricare dintre noi, pentru că, prin natura lui, omul este subiectiv. Unul dintre autori nu este bozovician decât, eventual 1 Virgil Birou, Oameni şi locuri din Căraş, Editura Facla, Timişoara, 1982, p. 19. 2 Ibidem, p. 159.

Embed Size (px)

description

banat

Transcript of monografie bozovici

MONOGRAFIA LOCALITII BOZOVICI Prefa Printre locurile care aduc atta istorie din secole de mult vreme trecute, este i Valea Almjului. Oamenii de acolo s -au flit ntotdeauna cu meleagurile unde s-au nscut i unde i duc traiul. Dac viaa i-a trimis i prin alte inuturi, mai apropiate sau mai deprtate, pentru ei amintirea locurilor unde s-au nscut, unde au copilrit, nu s -a stins niciodat. Oriunde i duc traiul, indiferent de ct vreme lucreaz ori au familiile prin alte regiuni, mereu i spun cu mndrie nedisimulat c sunt almjeni. De aceea, se rentorc periodic, cel puin de dou trei ori pe an, n Valea Almjului, mcar la marile srbtori cretine sau cu diverse aniversri. Revin acolo unde s-au nscut poate instinctiv, ca s mai simt nc o dat sub tlpi, glia pe care au clcat prima oar. Dac se spune despre romn n general c este ca iepurele care se ntoarce totdeauna pe coasta dealului unde s-a nscut, atunci la almjeni, aceast comparaie este, probabil, mai aproape ca la alii. Dar, mai este o vorb prin Almj, mai ales la Bozovici: cine a mncat o singur dat brnz fript, ori sup de tieei cu brnz prin ea, dac nu va rmne acolo, atunci mcar va reveni. Spiritul locului, este mai prezent ca oriunde, pentru c oamenii de aici, bozovicienii, au mprumutat odat cu naterea lor, ceva din farmecul locurilor care -i nconjoar, acel amestec de blndee i mreie al naturii. Dac Lucian Blaga a spus c Banatul reprezint barocul etnografiei romneti, atunci cu siguran c s -a referit i la Cara, iar de acolo implicit la Valea Almjului. De aceea, acel cran cu duh, care a fost sculptorul Ladea, dup ce a stat o vreme la Timioara, a spus: ,,O fi aci Mitropolia Banatului, dar eu aa simt c Bnat numai n Cra mai este ! 1 Scriitorul Virgil Birou a fost impresionat de povetile auzite de la btrnii din partea locului. Asta l-a fcut probabil s spun: ,,Almj, Almj, ar cu zne prin poiene, cu foc nespus n inim i cu flori pe ii...2 Cu certitudine c Bozoviciul este localitatea generic pentru Valea Almjului. Dar, nu din acest motiv, studiul monografic de fa este dedicat acestei aezri. n principal, motivaia de baz a acestui demers este legat de lucruri subiective, fireti la oricare dintre noi, pentru c, prin natura lui, omul este subiectiv. Unul dintre autori nu este bozovician dect, eventual1 2

Virgil Birou, Oameni i locuri din Cra, Editura Facla, Timioara, 1982, p. 19. Ibidem, p. 159.

1

prin alian matrimonial, dar sunt destule fire care au dus la acele coarde sufleteti specifice, pentru ca s determine munca pentru o astfel de lucrare. Poate c sunt acele diminei cnd soarele nc nu rsrise, dar, alturi de un bunic btrn, bgam coasa n fnul nc fraged; poate c sunt poienile strjuite de colibele care erau martorii tcui ai trecerii timpului, colibe n care se adunau fagurii ncrcai cu mierea albinelor, sau adposteau urda i caul oilor pzite de atta amar de vreme prin prile astea; poate c este chipul copilului meu, care s-a nscut la Bozovici i astfel a dobndit pentru totdeauna ,,statutul de almjan; poate este nostalgia dup povetile optite lng vatra colibei, despre znele jucue pe lun plin; poate este cte ceva din toate astea. Un alt motiv, secundar, este de natur profesional. Tentaia pentru o astfel de lucrare era de mai mult timp, dar am crezut c va rmne la simplul stadiu de proiect ratat, pentru c ateptam apariia acestui studiu monografic din partea altui autor. Dar anii au trecut, i pentru tot ce s -a spus mai sus, i nc pentru anii petrecui la Bozovici n faa copiilor de atunci, elevii de alt dat i majorii de azi, oameni mplinii ca adevrai almjeni, am co nsiderat c merit efortul de a pune pe hrtie trecutul, mai ales, al Boz oviciului, pentru ca cei ce ne urmeaz, s tie de unde vin, ca s poat fi mndri i s mai pun o crmid la dezvoltarea acestei comuniti care este n localitatea Bozovici. Pentru realizarea acestei lucrri s -au folosit n primul rnd lucrrile aprute pn acum ale altor autori, dar pe diferite subiecte: grniceri, date geografice, informaii innd de istoriografie general, etnografie i folclor, date cu caracter religios. Aceti autori i lucrrile lor vor apare la momentul potrivit la bibliografie i n notele de subsol. Oricum le dat orm mulumiri pentru ce au scris, deoarece ne-au ajutat la elaborarea acestei lucrri. n afar de acestea, au fost folosite informaiile din documentele de arhiv din fondul Arhivelor statului-Filiala Caransebe, Filiala Timioara, Arhiva Mitropoliei Banatului, Arhiva Bisericii din Bozovici, documente de la Muzeul Banatului Montan din Reia. De mare importan pentru noi au fost informaiile oferite de localnici cu privire la diferite aspecte: date meteorologice, economice, administrative, culturale, religioase, nvmnt, sntate, obiceiuri, tradiii, etnografie, plus documente inedite (hri, fotografii de epoc, costume populare). n acest sens, trebuie s aduc mulumiri tuturor celor care ne-au ajutat. i vom enumera n ordine alfabetic : preot Cherescu Ion, preot Grecu Vasile, profesor Jurchescu Marin, primar Miclea Aurel, familia Miculescu Delia (profesor) i Vasile (medic), Plea Efta, profesor Smeu Ion, Smeu Petra, Smeu Nicolae, Spravil Franz, unea Ana, inginer2

Voin Leonard, direciunea i secretariatul Liceului teoretic E. Murgu din Bozovici i regretatul profesor Ota Verindeanu. Avnd experiea lucrrilor tip monografie, subliniez nc o dat, c acestea sunt mai greu de realizat dect o lucrare de specialitate. Munca este mult mai complex, i ntotdeauna exist riscul, asumat anticipat, ca s fie scpat ceva, chiar dac este un simplu amnunt. Apoi, o astfel de lucrare, nu este, i nu poate fi niciodat la zi- pentru c din momentul n care a trecut doar o sptmn, deja s-au schimbat cteva lucruri, dar mai ales s-au adugat. De aceea, oricnd altcineva, dup o vreme, poate s mai adauge cteva informaii, i n mod firesc acestea sunt bine venite. Intenia autorilor a fost s adune ct mai mult din ce se cunoate pn acum, pentru a oferi locuitorilor Bozoviciului i tuturor celor interesai, o lucrare despre istoria acestei comuniti, despre oamenii ei, pentru c, prin tot ceea ce au fcut de a lungul vremurilor, merit din plin. Prof. Nicolae MagiarPrefa la ediia a II-a Apariia celei de-a doua ediii a acestei monografii a devenit o necesitate pentru c de la publicarea ei n anul 2006 au mai fost gsite o serie de materiale, n primul rnd de arhiv. Acestea se refer n special la partea de administraie dar i la cadrul geografic, economie, istorie. Era destul de firesc acest lucru avnd n vedere c o comunitate, viaa unei localitii, fie ea ct de nensemnat este ntr -o permanent micare. Reacia pozitiv din partea cititorilor a fost benefic pentru aceast a doua ediie deoarece ni s-au oferit alte materiale (informaii, fotografii) necuprinse n prima ediie. De aceea trebuie s mulumim cu aceast ocazie celor care ne -au sprijinit n demersul nostru: inginer profesor universitar doctor Alimpe Ignea de la Timioara, geologii Dan i Olgua Pomrjanschi din Bucureti, profesor Nicolae Ioana, profesoara Delia Miculescu, Nicolae Smeu Lacu, inginer Leonard Voin din Bozovici. Nu n ultimul rnd s-au fcut corecturile necesare la unele cuvinte sau propoziii. Toate adugirile de text i fotografiile (n text i anexa foto CD) au mrit volumul monografiei cu apr oximativ 30 de pagini. Reia, 1 februarie 2008. Profesor doctor - Nicolae Magiar Liceniat n Relaii Internaionale Studii Europene - Eduard Magiar -

3

CADRUL GEOGRAFIC. n partea sud-estic a judeului Cara Severin, se afl depresiunea Almjului. Aceasta are un caracter intramontan, i este aezat n mijlocul Munilor Banatului, respectiv ntre Munii Semenicului (1449 m) la nord i lanul muntos al Aninei i Munii Almjului (1226 m) la sud. Depresiunea are o lungime de 30,75 km, n linie dreapt de la dealul Cocou -rava, punctul cel mai rsritean, i pn la Strajia, (opotul Nou sau Buceaua), unde este punctul cel mai apusean.. Limea vii msoar 12,75 km n linie dreapt, pornind de la ieirea prului Lighidia din muni sub Cracu Morii Bozovici i pn n partea sudic, sub poalele Rtchinecii-Bnia. Suprafaa Vii Almjului, dup cadastru, este de 1144 km ptrai sau de 114.481 hectare. Din aceast suprafa, numai 14726 este cultivabil, adic 12,87 %, restul de 87,13% fiind acoperit de pduri, poieni, fnee i izlazuri. 3 n centrul acestei depresiuni este aezat comuna Bozovici, depresiune care mai este cunoscut i sub denumirea de Depresiunea Bozoviciului. Din punct de vedere al localizrii strict geografice, localitatea este la 45 de grade latitudine nordic i la 22 de grade longitudine estic, i la o altitudine de 250 de metri. Depresiunea Bozovici este bine conturat n cadrul monta n i este delimitat la nord de culmile Babine, Pojaru, Cnincea Mare, toate3

Liviu Smeu, Contribuii la istoria Almjului, Editura Litera, Bucureti, 1977, p. 16.

4

aparinnd grupei Munilor Semenic. Aceste culmi domin depresi unea printr-un abrupt de 50-150 m. n sud sunt culmile ce se desprind din Vrful Blidaru i Rdcina. Localitatea Bozovici este ncadrat de Munii Almjului i Aninei, avnd n apropiere dou nlimi muntoase distincte : Gosna, la poalele creia este i poiana cu acelai nume, i Bigrul, acolo unde se afl cunoscuta cascad i punctul care este marcat pentru trecerea paralelei de 45 de grade. n depresiunea cu acelai nume, Bozoviciul, ca i celelalte aezri ale vii Almjului, a putut s se extind ca aezare pentru c depresiunea are fundul destul de plat. Comuna Bozovici se ncadreaz n categoria comunelor mari, avnd o suprafa total de 19.642 ha. (Dup unele date suprafaa este de 19.640 ha). Fondul forestier este generos, respectiv de 11.458 de hectare. n judeul Cara Severin, comuna Bozovici ocup o poziie central -sudic i are urmtoarea delimitare geografic : la nord comunele Caraova i Vliug, la nord vest oraul Anina, la sud vest comuna Lpunicul Mare, la sud comunele Dalboe, Bnia i Rudria, iar n est comuna Prigor. Prin localitate trece rul Mini, principalul afluent al rului Nera, care trece prin imediata apropiere a comunei Bozovici. Cile de acces s pre Bozovici sunt exclusiv rutiere, principalul drum fiind DN -57 dinspre Anina i Reia. Se mai poate intra n Bozovici i dinspre Iablania, deviind de la E-94 (Timioara Bucureti), pe DN-57B, iar dinspre sud, de la Dunre, de la opotul Nou prin Dalboe, se ajunge la Bozovici pe D .J.-13. n aceste condiii localnicii care vor s cltoreasc folosind trenul, au cea mai apropiat staie de cale ferat la Anina, la 34 km, iar alta este la Iablania la 46 km distan. Dei Anina este mai apropiat, totui bozovicenii prefer mai ales grile de la Iablania i Bile Herculane. Mijlocul principal de deplasare din comun spre alte localiti este automobilul sau autobuzul. Din punct de vedere al cadrului natural unde este amplasat comuna Bozovici, acesta este deosebit de complex, datorit unui parcurs geomorfologic foarte ndelungat, i care astzi ne las impresia unei stratificri foarte armonioase, n valuri succesive de descretere a altitudinilor de la 1200 la 800 metri, pn la baza ,,cldrii depresiunii (200-250 m) pe care o ocup propriu-zis aezarea. De o parte i de alta a Miniului, este complexul de terase desfurate ca un evantai. Dac urmrim straturile altitudinale, nregistrm mai ales toponimicele ce pot interesa i studiul lmbii romne, plecnd de la zonele de joas nlime spre culmile nconjurtoare.4 Astfel, zonele de cmpie sau de lunc sunt cunoscute sub4

Ada Cruceanu, Un veac de cnt coral la Bozovici, Ed. Modus P.H., Reia, 1998, p. 8 . (Volum coordonat de Ada Cruceanu).

5

denumiri precum Ograda, Popovacea, Zvoi, Zvoiana, Vrstura, Lunca Stulului, Tramnicul, Lutariul, Sltinicul, Lunca lui Ivan, Nercnului, Nemeasc, Molei. Aceste denumiri de sorginte antroponimic, acoper zonele unde se practic agricultura. n zona de deal, care nu depete 400 metri altitudine, acolo unde este adevrata ,,moie a localnicilor, ntlnim denumiri precum Dealul Agreului, Lighidiei, Runetei, Coranea, Susuionul, Paragin, Pojarul, Cninia, Crstul, Bclanul, Brinecea, Babiul, Zgrade, Dealul Bozoviciului. Aceste denumiri sunt foarte interesante pentru caracteristicile evoluiei graiului local, ele fiind locuri specifice pentru culturile de pomi fructiferi i fnee. ntre toate dealurile care nconjoar Bozoviciul, Crstul (a crui denumire vine de la Crist), supranumit i ,,Dealul Calvarului are o semnificaie aparte pentru localnici, cel puin din trei motive: pe vrful lui, la 340 metri nlime, sunt trei cruci de piatr, aezate acolo n secolul XVIII de ctre comunitatea catolic; de pe Crst aste o panoram complet i impresionant a localitii i n gener al a Vii Almjului; de muli ani, pe vrful dealului Crst se adun localnic i, mai ales tineri, n noaptea nvierii i aprind focuri mari la miezul nopii. Poienile au i ele denumirile specifice locului: Poiana Cismarului, a Opretilor, a lui Ienea, a lui Ciosa, Lizvarul, Strneacul, Pdijelul, Gosna, Zbl, valea Poneasca, Zgradea, Soacea, Craitea, Sancea, Dealul Lung, Rugina, Tria. 5 Acestea sunt suprafee unde oamenii au fnee i aa numitele ,,moii cu pomi fructiferi. Tot aici s -a dezvoltat un sistem specific Banatului, acela de organizare a gestiunii familiale pe domenii de producie, stagii de locuire i grade de vrst (sau alte raporturi de familie), aa numitul sistem al slaelor- sau uneori cu denumirea de colibe, dedicate n zon, mai ales pstoritului (oi i vite). 6 Locuri dragi pcurarilor bozoviceni sunt strungile. Acolo ei uit de necazuri, n mijlocul naturii. La strungile Gura Golmbului, Lizvar, Gos na, Pdijel, Lighidia i Zbl, cntecul trgnat auzit n ceasul de btaie a inimii muntelui, red plasticitatea i tulburtoarea lume a codrului. 7 Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei Bozovici se ntinde pe mai multe forme de relief: munte, piemont, depresiune. Din munii Almjului, spre vest se desprinde culmea pe care se afl vrfurile Curmtura Bniei i Tlva Blidarului (896 m). n aceti muni ai Almjului au fost puse n eviden trei suprafee de nivelare. Sprafaa Almjului, de vrst pretortonian ocup interfluviile cele mai nalte. Suprafaa cu caracter5 6

Ibidem, p. 9. Ibidem. 7 Dnil Sitariu, Valea Almjului, file de istorie i credin, Ed. Tmpul, Reia, 2003, p. 14.

6

piemontan, de vrst sarmaian-pliocen inferior, are 550-700 m altitudine i se desfoar sub forma unor culmi prelungi, uor nclinate periferic. 8 Depresiunea Almjului s-a desprins ca un golf, n timpul miocenului din fosta Mare Panonic, apoi n vremea pliocenului, datorit micrilor postorogene, s-a compartimentat ca depresiune, iar umplutura este din pietriuri, gresii calcaroase, calcare cu Lithotamnium i argile nisipoase. 9 Depresiunea Almjului mai este cunoscut i s ub numele de ara Almjului, Depresiuena Bozovici sau a Nerei. n linii mari, limitele ei coincid cu limita dintre rocile cristaline, care alctuiesc munii i dealurile din jur, i depozitele sedimentare miocene n care este scu lptat depresiunea. Relieful depresiunii este alctuit din c ulmi prelungi, perpendiculare pe Nera, mai dezvoltate n partea de sud. Altitudinea culmilor este 400-450 m n est i de 300-350 m n partea de vest i formeaz un nivel de eroziune care reteaz formaiunile sedimentare. Sub nivelul de eroziune se etajeaz apte terase, unele dintre ele trecnd i n lungul afluenilor. Ele sunt mai dezvoltate pe partea stng a rului Nera, accentund i mai mult asimetria depresiunii raportat n acest ru. 10 Vetrele satelor principale, localitile Bozovici i Prilipe, fac parte din Depresiunea Bozovici, adic au aprut i s -au dezvoltat acolo unde au fost condiii care s le permit extinderea, pe cnd ctunele Valea Miniului i Poneasca, aezate n cadrul montan, au trsturi cu totul diferite. Zona montan a comunei n care se dezvolt ctunele se caracterizeaz printr -o mare energie de relief datorit vilor adncite puternic i n profil transversal, n form de V. Acesste caracteristici se grefeaz pe roci dure din grupa calcarului sau a cristalinului, versanii sunt abrupi dominnd valea cu 150-200 m uneori. Platoul calcaros pe deasupra c heilor Miniului este destul de accidentat, dnd forme carstice specifice: doline, lopiezuri, abrupturi, chei i cascade.11 Zona piemontan, care face racordul ntre zona montan i depresiunea propriu-zis, se caracterizeaz prin altitudini de 200 -450 m, avnd aspectul unei prispe uor nclinate i secionate de vi n culmi paralele ce coboar spre depresiune. Ctre zona nalt, limita este dat de abruptul calcarelor din platoul Leordisului, 1160 m, i vrful Pucaul Mare, cel mai nordic punct, 1000 m. n lungul acestuia relieful coboar aproape vertical, de la 800-900 m la 650-700 m, unde ncepe prispa cea mai important din punct de vedere al aezrilor umane. Depresiunea8 9

V. Sencu, I. Bcnaru, Judeul Cara Severin, Editura Academiei,, Bucureti, 1976, p. 23. Ibidem, p.43. 10 Ibidem, p. 44. 11 Ada Cruceanu, op. cit. p.10

7

Bozoviciului (Almjului sau Nerei), este una dintre cele mai tipice depresiuni intramontane din ar, drenat prin mijloc de valea rului Nera ce o strbate de la un capt la altul. 12 n mare, formele depresiunii se desfoar n dou planuri: primul este cel al luncii, al teraselor joase, iar cel de-al doilea, al culmilor alungite perpendicular pe Nera. Elementul morfologic principal al depresiunii l constituie terasele. Acestea au fost studiate de ctre Grigore Posea i V. Grbacea, care au distins cele apte terase dezvoltate n lungul vii Nera i pe unele vi afluente ale Nerei (pe valea Miniului, n amonte de confluena cu Nera, unde, de altfel, este amplasat actuala vatr a comunei Bozovici). Procese de eroziune sunt destul de puternice pe partea d reapt a rului Nera, pe versanii vilor Lighidia sau a celor din nordul satului Prilipe, fiind reprezentate de eroziunea aveoloas sau cea n adncime (iroire, rovenare i torenialitate).13 Aici defririle i punatul intensiv au declanat procesele de degradare, facilitat de valorile ridicate ale fragmentrii pe orizontal, energiei reliefului i declinitii versanilor. Pentru locuitorii comunei Bozovici, un deal, o vale, o lunc, un munte, un pru sau o pdure, exprim conotaii speciale, mai a les din punct de vedere religios sau legat de agricultur. Aceste denumiri sunt legate de amintiri din perioada copilriei sau dintr-o anumit perioad a vieii a fiecrui locuitor.

12 13

Ibidem, p. 11. Ibidem.

8

CLIMA Este bine cunoscut faptul c pentru a putea fi populat n condiii normale, o anumit zon are nevoie i de condiii climaterice adecvate. Depresiunea Almjului, nu departe de paralela de 45 de grade, se bucur de un climat temperat continental, cu uoare influene mediteraneene n anumite perioade ale anului. La Bozovici primele observaii cu caract er meteorologic au fost fcute n ianuarie 1954 de ctre pdurarul Strin Dionisie de la Ocolul Silvic Bozovici. Intrevalul de timp supus acestor observaii meteorologice era de 4 ore pe zi. Din 1962 durata observaiilor s-a mrit la 14 ore pe zi, iar din 1975 toate msurtorile i observaiile meteorologice se fac permanant, adic 24 ore zilnic. Staia meteorologic de la Bozovici este considerat de interes zonal. Aceasta este ncadrat cu trei tehnnicieni meteorologi, cel mai vechi dintre ei este Plea Efta, care lucreaz acolo din 1970, fiind i eful staiei. ncepnd din anul 2005, pe lng platforma standard meteorologic, a fost instalat i o staie meteo automat. Pentru caracterizarea climei de la Bozovici mai trebuie luat n considerare i factorul relief. Un exemplu este faptul c temperatura medie anual scade pe msur ce relieful crete n altitudine. Astfel, n Munii Almjului ea are valoarea ntre 6 -9 grade Celsius. n luna ianuarie n aceiai Muni ai Almjului, valorile medii de temperatur sunt cuprinse ntre -2 i -4 grade Celsius. Staia meteorologic9

din Bozovici, prin toat activitatea ei particip la efectua rea de prognoze meteo pe durate scurte i medii n sud-vestul rii. Pentru zona microdeprsiunii Bozovici, ca o component fizic i economico-geografic a depresiunii Almjului, prin poziia i prin condiiile fizico-geografice locale specifice depresiunilor intramontane, se individualizeaz anumite caracteristici ale pricipalilor parametri meteorologici. Astfel, frecvena componenilor sud vestici, vestici i nordvestici ai circulaiei generale atmosferice, distribuia reelei hidrografice i alte trsturi ale cadrului natural duc la conturarea unor delimitri climatice locale, cu caracter de topoclimat. De aceea, n zona depresiunii, valorile medii anuale ale temperaturii anului variaz n jurul a 9 - 10,4 grade Celsius, iar sumele anuale ale cantitilor de precipitaii czute pe raza comunei Bozovici ajung la valoarea de 700 mm, aceasta datorit n mare msur frecvenei mari a maselor de aer umed care se produc n partea posterioar a ciclonilor ce se formeaz i se dezvolt n cadrul frontului p olar.14 Dinamica aerului din aceast zon este determinat n cea mai mare msur de contrastul boarei - orizontul creat n cadrul circulaiei generale a atmosferei ntre cele dou mari compartimente geomorfologice. n general se reine caracterul turbulent al vntului n sectoarele nalte ce nconjoar depresiunea i intensificarea lui pe direcia principalelor vi ce coboar spre colectorul principal, Nera. Din datele obinute pe baza observaiilor meteorologice pe parcursul celor 52 de ani de msurtori (1954-2006), interval n care s-au nregistrat valori ale elementelor meteorologice att orare, zilnice, ct i luanre i anuale de diferite mrimi, meteorologii de la staia din Bozovici caracterizeaz zona Vii Almjului cu un climat temperat continental cu uoare influene mediteraneene, adic veri clduroase i ierni geroase. Astfel, mediile zilnice ale lunii iulie au valori de 27 grade Celsiu, iar amplitudinea maxim absolut n jur de 30 grade Celsius. Mediile zilnice plurianuale scad n luna ianuarie pn la - 4 grade Celsius, cu excepia intervalelor de ger cnd valorile ajung ntre -20 grade pn la -25 grade Celsius. Potrivit msurtorilor i observaiilor meteorologice fcute la Staia meteorologic din Bozovici, cea mai mare valoare a temperaturii aerului a fost de 36,3 grade Celsius n 26 iulie 1965, iar cea mai mic s-a nregistrat n 15 ianuarie 1980 cnd mercurul termometrului a cobort la 26,6 grade Celsius. n termeni populari, Bozoviciului i se mai spune i polul frigului din Banat.

14

Ada Cruceanu, op. cit., p. 12.

10

Perioada la care temperaturile medii zilnice ncep s fie pozitive, este n jurul datei de 11 februarie, iar cele negative la mijlocul lunii noiembrie. n ceea ce privete durata de strlucire a soarelui, valoarea medie anual variaz ntre 1700-1850 de ore. n decursul anului, sumele lunare se schimb, oscilnd ntre 50 -70 ore n luna decembnrie i 260 de ore n luna iulie. Fracia anual de insolaie depete n general valoarea de 45% cu valori minime n decembrie (20-25%) i valori maxime n octombrie (6070%). Cantitatea de precipitaii constituie una dintre cele mai importante caracteristici ale climei i totodat una dintre verigile p rincipale ale circuitului apei n natur. Apa provenit din ploi i topirea zpezilor constituie rezerva de umezeal a solului, necesar plantelor n perioada de vegetaie, alimenteaz rurile, fiind considerat i principala surs a evaporrii. n aceste condiii masele de aer umed asigur cantitatea de precipitaii necesar zonei. Depresiunea Almjului, nconjurat din toate prile de muni, este marcat de izohietele de 700 i 800 mm. n semestrul cald, ntre 1 aprilie i 30 septembrie cad n medie n jur de 450 mm de ap, ceea ce reprezint 65% din cantitatea anual de precipitaii. n semestrul rece cade restul de 300-350 mm ca urmare a predominrii regimului anticiclonic. Potrivit datelor meteorologice, repartiia precipitaiilor atmosferice pe luni, ntre 1954-1970 a fost astfel: luna cea mai ploioas a fost luna mai, cu o medie de 83 mm, iar cea mai slab n precipitaii a fost martie cu 40 mm. Media anual n aceast perioad a fost de 666 mm. Din prezentarea acestor valori rezult c precipitaiile atmosferice au un caracter continental, rolul conveciei termice din semestrul cald fiind evident. O excepie de la valorile medii normale s-a nregistrat n 30 iulie 1971, cnd pe parcursul a 24 de ore au czut 128,3 mm de precipitaii. Nu se cunoate cantitatea de precipitaii care a czut asupra Bozoviciului n noaptea de 13-14 iunie 1910. Atunci a fost o rupere de nori i rurile Nera i Mini au ieit din matc brusc i violent, urmrile fiind catastrofale: 14 bozoviceni au fost necai, sute de animale luate de puhoaie, poduri i podee, case, colibe, grajduri. Aceste mari inundaii au rmas nscrise pe crile vechi ale colarilor, pe cele bisericeti, n calendare, dar mai ales n memoria popular a localnicilor, cu denumirea de ,,potop.15 Viteaza vntului are o medie anual de 3 -4 m pe secund, cele mai frecvente vnturi fiind din direciile nord-vest i sud vest. Perioada de calm este destul de mare n raport cu alte zone din Banat, la Bozovici fiind de 66,1 %.15

Liviu Smeu, op. cit., p.122.

11

Viaa comunei Bozovici este legat mult de reeaua hidrografic din zon. Apele care dreneaz depresiunea Bozovici aparin bazinului hidrografic al Nerei, tributar Dunrii. Aspectele hidrografice i cele hidrometrice reflect conlucrarea n timp a factorilor interni i externi, precum i ritmul de dezvoltare imprimat de acetia arterelor hidrografice. Hidrografia comunei Bozovici, reprezentat prin ape subterane i ape de suprafa, marcheaz existena pnze lor freatice la adncimea de 5-10 metri, n cea mai mare parte bazinele hidrografice din perimetrul comunei fiind situate n regiunea cu ape subterane, n roci poroase, permeabile, argile i nisipuri. Importante pentru alimentarea populaiei sunt izvoarele din depozitele de terase.16 n primul rnd, pentru bozoviceni, este rul Mini, care strbate localitatea chiar prin mijlocul ei. Acesta i are izvorul n apropierea oraului Anina, n zona calcaroas a Munilor Aninei, sub Dealul Culmea (977 m), i are o lungime de 27 km (dup unele surse 24 km) i o suprafa a bazinului de 24 km ptrai, (dup alte surse bazinul de recepie este de 244 km ptrai). 17 Este cel mai important afluent al Nerei, dar p n la vrsare, mai primete urmtorii aflueni: prul Poneasca, cu o lungime de 13 km i cu un bazin hidrografic de 55 km ptrai, apoi izbucul sau cascada Bigr, cu o lungime de 1 km, rul Tria cu o lungime de 8 km i cu un bazin hidrografic de 24 km ptrai, prul Bozovici de 11 km i prul Lighidia de 9 km. Prul Agre de 12 km lungime se vars n Nera, ru care este cel mai mare din zona localitii Bozovici. Nera (cunoscut i cu alte denumiri ca Nergana, Nercni, Nergnul, Norgniul) este colectorul ntregii reele hidrografice a comunei Bozovici. i are izvoarele n Munii Semenicului, la altitudinea de 1440 metri, sub Vrful Piatra Gosnei. Are o lungime total de 131 km i un bazin de recepie de 1361 km ptrai. Intr n Valea Almjului pe la Pta. Din cauza rocilor moi (depozite miocene), valea Nerei n zona comunei Bozovici are un curs destul de sinuos, cu o albie minor de circa 20-25 metri, i este mrginit de anini i slcii. 18 n apropierea Bozoviciului, n lunc, se face confluena Miniului cu Nera. La vrsare n Nera, debitul mediu multianual al Miniului este de 3,26 metri cubi pe secund. (dup calculele fcute n perioada anilor 1964-1972).19 n afar de aceste ruri i pruri, pe fundul ogaelor mai curg priae care nu au un curs permanent, n funcie de anotimpuri i volumul de precipitaii. Apele care dreneaz teritoriul comunei Bozovici au o deosebit importan n economia local, n alimentarea cu ap, pentru irigaii i16 17

Ada Cruceanu, op., cit., p. 13. V. Sencu, I. Bcnaru, op., cit., p. 65. 18 Ibidem. 19 Ibidem

12

industrie. Pe rul Tria s -a construit un baraj care alimenteaz comuna Bozovici. Acest baraj are un volum de 250. 000 mteri cubi de ap.20 ntreaga comun se alimeteaz cu ap potabil din pnza freatic de la baza teraselor sau dealurilor. n afar de acest aspect, rurile i prurile de pe raza localitii sunt o ofert frumoas pemtru amatorii de pescuit i de scldat n zilele clduroase de var. Din punct de vedere pedologic, formarea i evoluia solurilor din comuna Bozovici a fost determinat de multitudinea factorilor fizico geografici care au acionat asupra lor. Perimetrul comunei este situat n zona solurilor brune de pdure aflate n diferite stadii de dezvoltare. Repartiia solurilor n cadrul comunei este n general rezultatul schimbrilor bioclimatice legate de distribuia altitudinal a reliefului, cele mai importante categorii fiind: soluri brune, acide; -soluri brune i brune podzolite; -soluri brune; - soluri brune podzolite - argiloase; -reudzinele;soluri brune pendoghizate local; - soluri brune ghizate; -soluri aluviare i aluviuni.21 Pentru localnici, pmntul comunei Bozovici este adevrata bogie, i cel de la lunc i cel de deal, depinde ce cultiv pe el. Pentru ei, condiia esenial a pmntului este ca s fie ! Au motenit din generaiile trecute n nefiin aceast iubire necondiionat pentru pmnt, ca o garanie pentru supravieuire i bunstare. Pmntul era n fond singurul bun de care puteau s fie siguri n faa naturii, c nu-l vor pierde. Din punct de vedere al vegetaiei, depresiunea Bozovici face parte din subetajul pdurilor de fag, care este considerat ca o ultim unitate zonal a munilor. Formaiunile vegetale ntlnite aici au permis delimitar ea, pe direcia sud-nord, a urmtoarelor componente: -vegetaia din imediata apropiere a rului Nera (plopul tremurtor, salcia i aninul negru); vegetaia ierboas (sulfina, coada oricelului, clopoeii, piuul rou, specii de trifoi, etc;) vegetaia forestier (fag, molid, brad, corn, alun, plop alb, tei, arar, frasin, cer i uneori mesteacnul). Vegetaia forestier a constituit din totdeauna o mare bogie a localnicilor. Frumuseea vegetaiei, diversitatea ei, fondul coloristic deosebit, au atras la Bozovici pe botanistul german Johan Centurius von Hofmansegg din Brauschwieg s vin la Bozovici n anul 1794 unde este bine primit de cpitanul Stoicevici, pentru a studia lumea vegetal a munilor nconjurtori. 22 Aezarea geografic, diversitatea formelor de relief, clima ca i evoluia peisajului biogeografic se rsfrng asupra eterogenitii20 21

Dnil Sitariu, Satul almjan, Editura Gordian, Timioara, 2005, p.70. Ada Cruceanu, op., cit., p.14 22 Dnil Sitariu, Satul almjan, Editura Gordian, Timioara, 2005, p. 79.

13

componenei i repartiie i elementelor faunistice n cadrul acestei zone. n lunci, pe dealuri, prin pduri, n raza comunei Bozovici animalele ntlnite sunt: veveria, prul, vulpea, iepurele, cerbul, cprioara, lupul, mistreul, ursul brun, rsul, jderul, bursucul, etc. La fel de bogat este i fauna psrilor din pdurile de fag i de amestec: ierunca, ciocnitoarea de munte, cucul, buha, huhurezul, corbul, uliul, cocoul de munte, fazanul. Fauna apelor curgtoare este i ea destul de bogat, compus fiind din specii de diptere, trichiptere, pleocoptere i efemesoptere etc. Rurile i prurile din zona comunei Bozovici au o hidrofaun destul de redus ca numr de specii, dar cantitativ este destul de mare. Specia caracteristic sectoarelor de curs superior ale apelor de munt e este pstrvul indigen. Alte specii de peti care triesc n apele din zona Bozoviciului sunt: cleanul, scobarul, mreana, boiteanul, zglvoaga, moieoaga, etc.23 Dac pmntul comunei Bozovici are attea bogii la suprafa, nic i subsolul nu este mai prejos. Pe lng varietatea formelor de relief, exist i o diversitate mare a formaiunilor geologice care conin numeroase substane minerale utile. Unele au fost descoperite i exploatate din secolul al X VIII lea pn n prezent. Cele mai importante zcminte care se gseau i se mai gsesc n subsolul comunei Bozovici sunt: crbunele lignit n straturi groase de 1,68-1,80 m; aur filonian cu 24 grame; aur filaton; minereu de fier; argil smeietic pentru colorani; isturi cristaline; isturi de gnais; pirit; mic argiloas; granit; azbest amfibolic etc. Nu toate aceste bogii s -au exploatat permanent, sistematic i n acelai timp. Se remarc nc din secolul XVIII unele lucrri ce indicau mineritul aurului n Almj nc din vremea romanilor, fie prin gurile de exploatare, fie prin cernerea nisipului din toate rurile i praiele de aici. 24 Un sondaj geologic de prezentare a bogiilor subsolului din Almj s-a fcut n 1884-1885, prin lucrrile lui L. Roth V. Telegd. Societatea U.D.R. Reia a fcut ana liza de laborator a straturilor carbonifere din Almj n anul 1913. Un alt sondaj s -a fcut n anii 1919-1924, pe baza cruia s-a publicat lucrarea dr. tefan Chico. n anul 1937, geologul prospector de mine George Cuglicof din Rudria a prezentat preturii din Bozovici rezultatul cercetrilor sale, cu privire la bogiile subsolului din Almj, n special de pe raza comunei Bozovici. 25 Prospeciuni geologice se mai fac i n prezent, cele mai recente au fost23 24

Ada Cruceanu, op., cit., p.15. Jeno Szentklaray, A Cenad eghyhazmeghei Plebaniac Trtenete, ( Istoria parohiilor din dioceza Cenad ), vol. I, Timioara, 1898, p. 488. 25 L. Roth von Telegd, Der Gebirgetheil Nordlich von Bozovics im Comitate Karaso-Szoreny ( Partea muntoas spre nord de Bozovici, n judeul Cara-Severin), Budapesta, 1885, p. 479-499.

14

fcute n vara anului 2004, de ctre o echip de geologi Dan i Olga Pomrjanschi din Bucureti.

ISTORICUL LOCALITATII Preotul Coriolan Buracu, care a fost i preedintele Societii culturale ,,Astra i al ,,Cultului eroilor din plasa Bozovici, scrie c denumirea de Valea Almjului este cunoscut nc din secolul al XI-lea.26 n aceast vatr de civilizaie, comuna Bozovici are un istoric bogat de-a lungul secolelor. nainte de a detalia datele care se cunosc pn n prezent, iat care este etimologia cuvntului Bozovici. Att n tradiia local ct i dup unele date cu caracter tiinific, denumirea localitii vine de la cuvntul ,,boz, o plant care, se pare c cretea din abunden n zona actual a comunei Bozovici. Cunoscutul filolog Iorgu Iordan, fcea o asociere n 1952, a denumirii de Bozovici cu cuvntul de origine maghiar ,,bozo sau ,,bozovo, adic locul unde crete planta ierbacee care are denumirea tiinific , respectiv latineasc, de ,,Sambucus ebulus. 27 Printre localnici mai circul legenda potrivit creia, la umbra tufelor de boz pteau oile unui cioban btrn i orb. Acesta a cobort cu tot avutul lui de la Poiana Pdijel i le -a spus fiilor care l duceau de mn: ,,Taic, aici s v aezai, c urii i lupii nu vin ca s v26 27

Coriolan Buracu, Din trecutul Almjului i al Rudriei, Editura ,,Astra, 1932, p.2. Ibidem, p. 17.

15

omoare oile. Aceast legend este redat de profesorul Liviu Smeu, care , la rndul lui a preluat-o de la brigadierul silvic Ilie uvei din Prilipe, la vrsta de 78 de ani, n 1945. 28 Din punct de vedere strict istoric se pornete de la doi factori eseniali, care favorizeaz apariia i dezvoltarea unei comuniti umane: condiiile geografice i contactul cu alte comuniti sau civilizaii. Materialul arheologic i numismatic aflat n zon, tradiia local, literatura istoric medieval, cercetrile istorice pn n prezent ale mai multor iubitori ai trecutului, ne-au ajutat s reconstituim cronologic i ct mai complet istoricul comunei Bozovici. Se cuvine s menionm aici, anticipat , seria de autori care au lsat, fiecare n parte cte ceva despre istoria Bozoviciului, sub toate aspectele ei (politic, social, cultural, religios, material): Liviu Smeu, Dnil Sitariu, Coriolan Buracu, Vasile Popovici, Ota Verindeanu, Dumitru Jompan, Virgil Birou, David Blidariu, N. Danciu-Petniceanu, Ovidiu Bozu, Marius Bizerea, Alimpe Ignea, Gheorghe Jurma, Ada Cruceanu, Valeriu Leu, Iosif Bcil. Epoca strveche este atestat prin ciocanul de piatr leifuit gsit la Bozovici (Lonetea ) n 1966 de ctre profesorul Marin Jurchescu i predat la Muzeul de Istorie al Banatului din Timioara.29 Datarea este din neolitic. Cu certitudine c n pmntul pe care l-au locuit oamenii n aceast epoc mai sunt i alte vestigii, dar ele ateapt s fie c utate de ctre oamenii de meserie, adic de arheologi. Perioada daco -roman a coincis cu o dezvoltare n primul rnd de natur economic din moment ce avem mrturii ca cetatea roman de lng cimitirul catolic, 30 (obiectiv arheologic necercetat nc), o piatr cu inscripie roman aflat la ,,cetate. Aceasta a fost predat la Muzeul de Istorie din Timioara. Acolo a fost vzut de ctre inginerul Vasile Sperger din Bozovici, de la nr. 819, decedat n 1970 la vrsta de 83 de ani. Piatra funerar are urmtoarea inscripie : DMM / FL /GURAS / IIDEI / TIO / EX / N / PAIMVR / XIT / ANN / XXXII / MIL / NXXI / AEL / HABIBIS / TIFETHB / M / P. 31 Alte mrturii din aceast perioad s -au gsit pe raza cimitirului catolic, cu ocazia sprii decantorului de scurgere de la marginea rului Nera n anul 1960. Obiectele gsite sunt crmizi i mortar de tip foarte vechi. Informaia a fost oferit de ctre doctorul Olaru Iosif, mult vreme director al spitalului din Bozovici. 32 Croniacrul de la Mehadia, Nicolae Stoica de28 29

Liviu Smeu, op.cit., p.179. Ibidem, p.26. 30 Jeno Szentklaray, op.cit., p. 35. 31 Liviu Smeu, op. cit., p.27. 32 Ibidem.

16

Haeg, scrie n ,,Cronica sa c sus, la munte, ar fi existat urme de zid i crmizi vechi. Istoriografia maghiar menioneaz tot n raza cimitirului catolic existena unei ceti medievale din secolulu al XVII lea, de asemenea un punct arheologic asupra cruia specialiii urmeaz s se pronune. Toate aceste urme materiale ne confirm faptul c zona comunei Bozovici a fost locuit nu numai din timpuri strvechi dar i n permanen, din moment ce obiectele gsite sunt din perioade care se desfoar cronologic din punct de vedere istoric. Pentru secolul IX exist prerea c, atunci cnd au venit ungurii pe la 895, au gsit n Valea Almjului un neam romnesc organizat n districte , cu un cneaz n frunte, cneaz care era asculttor fa de porunca ducelui Glad. 33 n acest sens dovezile continu i n evul mediu, pornind de la cel timpuriu pn la ultima faz, cel trziu. Profesorul Marius Bizerea de la Universitatea din Timioara scrie n ,,Ghidul turistic al judeului Cara Severin, c localitatea Bozovici dinuie n Valea Almjului cu mult nainte de venirea ttarilor n anul 1241. 34 n hotarele Banatului Severin, n secolul XIV, este menionat ntre cele opt districte romneti i Almjul, i este cert c nu putea lipsi din acest inut localitatea Bozovici. n schimbul aprrii hotarului de est al Ungariei, locuitorii acestui district au primit mai multe privilegii din partea regalitii maghiare prin diplomele din anii 1457, 1552 i 1609. 35 De la sfritul secolului al XIV lea i nceputul celui de -al XV-lea se pare c dateaz n Almj ,,vatra satului btrn sau ,,arina, ca aezare locuit n mod premanent i rsfirat nspre munte sau prin poieni. Dintre aceste ,,vetre ale satelor btrne sau ,,arini, vor lua natere satele almjene n secolele XV-XVII. Pentru Bozovici constituirea s-a fcut din aezrile de la Cusec, Tria, Jidovini i Pdijel. 36 Perioada feudalismului dezvoltat ne ofer mrturiile scrise despre localitatea Bozovici. Nu avem niciun motiv s ne ndoim c ntre cnezatele sau aezrile stabile din districtul Almj, amintite n documentul din 1430 de ctre regele Sigismund al Ungariei, este i al Bozoviciului, iar printre cei 504 rani liberi, 32 de grniceri i 26 de curieri 37 despre care se scrie, sunt i bozovicenii.

33 34

Coriolan Buracu, op. cit., p.3. Dnil Sitariu, Satul almjan, Editura Gordian, Timioara, 2005, p.74. 35 Liviu Smeu, op. cit., p. 20. 36 Ibidem, p. 21. 37 Victor Motogna, Banatul romnesc n prima jumtate a secoluli a l XV-lea. Epoca lui Sigismund de Luxemburg, ( 1395-1439), n ,,Revista Institutului Banat-Criana, an. XIII, mai-august 1944, Timioara, p. 458-459.

17

n a doua jumtate a secolului al XV -lea, i mai ales la sfritul lui, turcii ameninau tot mai des i mai puternic hotarele de sud -est ale Ungariei, adic zona ce cuprindea i Almjul. n aceste condiii, pentru a -i asigura suportul financiar i militar, regalitatea maghiar a fcut conscripia aezrilor din Almj. Aa apare prima meniune despr e localitatea Bozovici Ca atestare documentar, potrivit istoriografiei maghiare, anul este 1484. Atunci este pomenit ca proprietar al localitii i ca trimis al lui Matei Corvin n zon, Lazarus de Bohowitz, sau Lazr de Bozovici. De la numele acestuia se pare c ar deriva i denumirea localiti Bozovici. Lazr de Bozovici avea i funcia de vicecastelan i subprefect al cetii Caransebeului. 38 La 1484 se druiesc mai multe moii, sate din Valea Almjului, lui Iacob Grliteanu i fratelui su Chiria c Nicolae. Tot atunci se amintete cine erau vecinii lui Grliteanu: tefan de Moceri, Vasile de Bnia i Lazr de Bozovici ( Lazarus de Bohowith) numit i Almjeanul, un om preuit de regele Matei Corvinul, pe care l-a numit ca ajutor de Ban de Severin ntre anii 1484-1489.39 tim acest fapt pentru c la primirea actului de donaie din partea regelui au fost de fa i vecinii mai sus amintii. 40Dup o alt surs, n perioada ct a fost ajutor de ban, la Caransebe, pe Lazr de Bozovici l gsim cu denumirea de Lazr de Halmj.41 La Nicolae Iorga numele lui Lazr de Bozovici l mai gsim i cu denumirea de Lazr Almjanu, ntr-un act din 1489, cnd, n calitate de viceban al Severinului, elibereaz un act de proprietate lui George Gman. n acelai act apar i numele fiilor lui Lazr de Bozovici.42 De altfel, denumirile de Bozovici n documentele medievale sunt diferite: 1484-Bohowyth; 1551-Bozowyth; 1591-Bozowitt; 1690/1700-Bovics; 1774 Bosovics (Pesty, Szoreny II 3236, 1829 Bozovich), Bolovich (Nagy 202) 1840 Bosovich (Fenyes VI 204), (dup Coriolan Suciu, Dicionar al localitilor din Transilvania, vol. I, Editura Academiei, Bucureti, 1967, p. 100.) Dup ali autori apar alte denumiri: Bozovici, Bozoviciu, u. Bozowyth, Bozowytth, 1591 Bozovitti, Bozovics, cu ct. Poneasca (Ponyszka), cm., cott. Cara -Severin (KrassoSzureny) vm.) cerc. Bozoviciu (Bozovicsi J.), loc.3984, ro. 3557, cli. Germ., ig., ung., avr., i srbi, par. Gr. or. (c), p. n loc. (n care nregistrm prescurtrile utilizate de autori : cm.=comun mare; cott.=comitatul; vm.= varmegye; j.=Jaras; loc.= locuitori; cli. =ceilali; C.= Caransebe; P.= pota), (cf. Sivestru Moldovan i Nicolau Togan, Dicionarul numirilor de38 39

Ada Cruceanu, op. cit., p. 18. Coriolan Buracu, op. cit., p. 5. 40 Pesty Frigyes, Szoreny bansag es szoreny varmegui torrtenete, (Istoria Banatului Severin i a judeului Severin), Budapesta, vol. II, 1874, p. 32. 41 Patrichie Dragalina, Din Istoria Banatului Severin, Caransebe, 1899, vol. II, p.156. 42 Dnil Sitariu, Satul almjan, Editura Gordian, Timioara, 2005, p. 74.

18

localiti cu poporaiune romn din Ungaria, Sibiu, 1909, Editura ,,Asociaiunii, p. 34 (retiprit 1919); - C. Martinovici N. Istrate, Dicionarul Transilvaniei, Banatului i celorlalte inuturi alipite, Cluj, 1921; - N. Istrate, Indicatorul comunelor din Ardeal i Banat, Cluj, 1925). 43 Proprietarii asupra localitii Bozovici se schimb pe parcursul secolelor. Astfel, n anul 1551, Petru Popovici care era Ban de Severin, printr-un ordin dotal, a donat satul Bozovici, familiilor Lazr, Bokos i Laczugh. 44 Apoi n 1555 apar ca proprietari la Bozovici Lazr Gavril din familia nobilului Almjanu, tefan i Ion Vaida castelani de Caransebe. Pentru anul 1576 exist informaia c proprietar n Bozovici era Francisc Basarab, tot cu funcia de castelan de Caransebe. 45 Despre proprietile din Almj tia i principele Transilvaniei, Sigismund Bathory, pentru c n anul 1591, trece Bozoviciul n proprietatea fiscului princiar, adic a statului. 46 n anul 1598 sunt menionai ali proprietari n Bozovici. Este vorba despre Lazr Mihai, Fodor Peica i Ion Basarab.47 Ungaria nu mai poate apra Banatul de invazia turceasc, astfel c n 1552 acesta, n frunte cu Timioara, cade sub dominaia otoman. La nceput Almjul nu era ocupat i depindea de banul Caransebeului i Lugojului, dar pltea anumite dri ctre paa de Timioara. Documentele mai consemneaz faptul c Mihai Viteazul, n drumul su spre tabra rsculailor de la Vre, n 1594, a trecut prin Bozovici, cluzit fiind de ctre Ion Popovici. 48 Din anul 1658 procesul de frmiare i mprire a pmntului din Valea Almjului ia sfrit pentru c ocupaia turceasc devine direct pn n anul 1687. Turcii i-au extins administraia i asupra Almjului. Sediul acestei ocupaii, i al beiului, era la Bozovici. Ctre el ranul almjan trimite drile, adic acel ,,caragiu, reprezentnd jumtate din produsele pmntului, i ,,ispenjelul, adic darea dup locul de cas. 49 Pentru a-i pstra credina ortodox, locuitorii din Bozovici trebuiau s plteacs nc o tax pe lng cele amintite mai sus. Dar inutul Almjului se bucura totui de alte privilegii. O asemenea concluzie se poate trage din evenimentul care a avut loc n anul 1605, cnd,

43 44

Ada Cruceanu, op. cit., p. 18. Ibidem, p. 22. 45 Dnil Sitariu, Satul almjan, Editura Gordian, Timioara, 2005, p.75. 46 J. Szentklaray, op., cit., p.479. 47 Dnil Sitariu, Satul almjan, Editura Gordian, Timioara, 2005, p.75. 48 Ion Georgescu, Baba Novac, Editura Albatros, 1980, Bucureti, p. 33. 49 Andrei Ghidiu, Ion Blan, Monografia oraului Caransebe, 1909, p. 258.

19

n ,,Cetatea Almjului a fost semnat un tratat de pace ntre solii turci ai sultanului Ahmet I i solii mpratului Rud olf al II lea.50 n raport cu perioada dintre anii 15521658, Almjul cunoate o dezvoltare economic mai pronunat. Aa se explic faptul c n anul 1688, generalul austriac Iacob Sternbach, 51 aflat sub comanda generalului Veterani, are trupele cantonate la Bozovici, i intervine pe lng Curtea din Viena ca s nu aprobe restituirea pmnturilor ctre vechii stpni. Odat cu alungarea turcilor din Almj de ctre austrieci, Bozoviciul schimb un stpn turc cu altul, mai hrpre, cel austriac. Din anul 16 89 austriecii cantoneaz n satul Bozovici o armat condus de generalul Herberville. 52 Pentru anul 1697 avem informaia c generalul Eugeniu de Savoia a rmas la Bozovici toat iarna pentru a se odihni. 53 Stpnirea turceasc n Banat se termin oficial n urma pcii din 21 iulie 1718, de la Passarovitz, ntre turci i austrieci. Va urma ocupaia i stpnirea habsburgic, sub administraia creia va rmne pn n 1872. n urma pcii de la Passarovitz, Banatul este mprit de ctre guvernatorul Claudiu Florimund Mercy n 11 districte. Cel din sud-vestul provinciei cuprinde Orova-Mehadia-Almjul. n fruntea centrului administrativ de la Orova era un Verwalter (prefect), iar cele dou subcentre de la Mehadia i Bozovici, numite i ocoluri, erau conduse de un (Untervelwalter) subprefect sau obercneaz.54 Urmrile ocupaiei austriece au fost negative n primul rnd pe plan economic. Pentru bozoviceni sunt vremuri grele pentru c pmntul, adic bunul lor cel mai de pre, este socotit proprietatea coroanei ausr iece i este mprit anual de ctre conductorii satului, pe familii, adic de cneaz. Armata austriac de la Bozovici fcea rechiziii de cereale, furaje i animale n mod discreionar. La toate aceste abuzuri se aduga darea pentru rzboi, darea erarial precum i robota. 55 Bozoviciul devine un centru tot mai important n valea Almjului, mai ales din punct de vedere militar i economic. De aceea, autoritile sunt interesate i de starea drumurilor. Folosind robota obligatorie pentru locuitori, din ordinul administraiei din Timioara a nceput n anul 1722 lrgirea i amenajarea drumului care lega Bozoviciul de Pta -BorloveniMehadia. Lucrrile sau efectuat sub conducerea inginerului locotenent50

Francesco Griselini, Istoria Banatului timian, Bucureti, 1926, p.69. i Nicolae Stoica de Haeg, Cronica Banatului, Editura Academiei, Bucureti, 1969, p. 142. 51 Liviu Smeu, op. cit., p. 24. 52 ara Almjului, cercetpri monografice realizate de echipa Institutului Social Banat Criana n anul 1939, Editura Mirton, Timioara, 2003, p. 33. 53 Dnil Sitariu, Satul almjan, Editura Gordian, Timioara, 2005, p.76. 54 Liviu Smeu, op. cit., p. 30. 55 A. Ghidiu, I. Blan, op. cit., p. 258.

20

Ktencka.56 Pentru a scoate din izolare cele 83 de case din Bozovici, verwalterul Roll, face n 1736 un raport prin care cere construirea unei osele care s fac legtura ntre Bozovici i Oravia. 57 Pentru prima poriune de drum au lucrat bozovicenii mpreun cu ali almjeni, respectiv s -a construit drumul dintre Bozovici i Gura Golmbului, de-a lungul vii Miniului pe o distan de 18 km. La Gura Golmbului s -a stabilit i un cordon fix de control pentru a se putea supraveghea toate intrrile i ieirile din Bozovici i din Valea Almjului n general, n direcia Oravia i Anina.58 Un alt drum spre Stncilova i Moldova Veche s -a deschis pe o poriune de 30 km. 59 Toate aceste lucrri de amenajare a drumuurilor s -au fcut exclusiv cu munca locuitorilor din zon, lucru care le-a nrutit n mod deosebit viaa. Aceast situaie i-a determinat pe muli dintre ei s apuce calea haiduciei, micare ce se va amplific a foarte mult mai ales n perioada rzboielor austro-turce dintre anii 1737-1739. Mai mult de att, localnicii au preferat s treac de partea turcilor n conflictul armat cu austriecii. Pentru a potoli populaia revoltat, austriecii au luat msuri nc dup pacea cu turcii, i au cons tituit, de fapt au reactivat, corpul aa numiilor ,,pliei, localnic i semi-militarizai, care erau folosii pentru a stvili fenomenul haiduciei (n zon cunoscut sub numele de lotrie) i cu scop antiotoman. Ei erau de dou categorii, plieii de hotar i plieii de sat. La Bozovici era una dintre companiile de pliei. Aceti pliei mai aveau i sarcini de cordon militar i de carantin. Creterea constant a importanei corpului de pliei a determinat pe mprteasa Maria Teraza (1740 -1780) s mreasc numrul acestora. Organizaia lor a devenit o adevrat instituie cu caracter semi-militar i foarte necesar n aceast parte a imperiului. Pornind de la aceste realiti, mprteasa a dispus ca s se zideasc la Bozovici, comun de centru n Almj, o cazarm. Scopul acestei cldiri era ca s cazeze plieii n timpul instruirii i serviciului. Construcia acestei cazrmi s-a fcut ntre anii 1745-1750, 60 prin robota bozovicenilor i a satelor almjene. Vechea cazarm din Bozovici are o istorie strns legat de locuitorii Bozoviciului. Cldirea avea locuine pentru cpitani, locotene ni, sublocoteneni, cadei, plutonieri, furieri, felceri i preot. Pe lng acestea se adugau 15 camere mari i 3 mai mici pentru soldai. La intrarea n cazarm era o camer de gard i una pentru arest. Avea dou nivele pentru dou56

Coriolan Buracu, Cronica istoric a Almjului, n ,,Revista Institutului Social Banat-Criana, an VIII, 1941, nr. Ianuarie-aprilie, Timioara, p. 46. 57 Dnil Sitariu, Satul almjan, Editura Gordian, Timioara, 2005, p.76. 58 Liviu Smeu, op. cit., p. 31. 59 Nicolae Stoica de Haeg, Cronica Banatului, Editura Academiei, Bucureti, 1969, p.167. 60 Liviu Smeu, Almjul grniceresc 1773-1872, Editura Litera, Bcureti, 1980, p. 14.

21

companii de infanterie, dou pivnie i grajd pent ru 17 cai. Stilul arhitectural era de inspiraie german. 61 Corpul de pliei se bucura de anumite privilegii pentru serviciile prestate, ca de exemplu, erau scutii de bir i robot. Ei erau subordonai cneazului, cneazului suprem sau obercneazului din Al mj, care reprezenta puterea politic n toat zona, n acest sens fiind investit de ctre Curtea imperial de la Viena. n memoria localnicilor a rmas numele obercneazului tefan Srbu, care, datorit iubirii pentru satul care l pstorea, a lsat o pagin deosebit n istoria satului Bozovici, loc unde a murit n anul 1749. El s-a remarcat prin simplitatea i decena cu care a trit i a vegheat la treburile luntrice ale Almjului, dup obiceiul pmntului. Acest corp al plieilor, ca instituie, a fost premergtoare celei militare grnicereti, care va fi introdus mai trziu, n anul 1773. Aceast decizie a curii imperiale de la Viena, a fost determinat de mai multe cauze: pericolul permanent din partea turcilor, cu care habsburgii aveau grani n zona unde era districtul ce cuprindea i Almjul; ntreaga zon era locuit din totdeauna numai de romni ortodoci, i astfel riscul unei mutaii demografice era foarte mic; recrutarea tinerilor recrui se putea face cu uurin avnd n vedere c ei aprau propriile pmnturi; militarizarea zonei de grani cu romni din partea locului aducea mari economii imperiului pentru c grnicerii nu erau pltii cu bani ci cu anumite privilegii, n primul rnd din domeniul agrar, n special acel pmnt primit n ,,folosin venic. Acest lucru a fost legiferat, aa c fiecare familie sau gospodrie grnicereasc avea garantat proprietatea celor 24 de jugre de pmnt, n ,,folosin venic. Le era garantat pstrarea religiei ortodoxe. Erau obligai s poarte haina grnicereasc 182 de zile pe an, pentru ca restul timpului s poat lucra arina, i ,,vor fi de lips la cile lor cum se stipula n Constituia confiniar din anul 1807, capitolul IV, punctul 92. Dup ce n 1767 Curtea de la Viena militar izase satele bnene de la Marga-Caransebe-Orova, mai rmseser de trecut la acest statut cele din Almj. Era necesar acest lucru pentru c zona era un adevrat tampon ntre Biserica Alb i Jupalnic. Un asemenea considerent politico -militar l-a afirmat chiar mpratul Iosif al II-lea n cunoscutul su ,,Jurnal de cltorie, scris chiar n Almj, la Bozovici, n 17-18 mai 1773: ,,Desigur c militarizarea Almjului ar fi un lucru foarte indicat i problema a fost rezolvat n acest sens 62 Dar la nceput, conductorii satelor, reprezentnd61 62

Liviu Groza, ntre Orient i Occident, Restituiri istorice, Ed. Europa Nova, Lugoj, nr. 10, 1999, p. 38. Ion Negru, Contribuii la cunoaterea Banatului ( Jurnalul de cltorie din 1777 al mpratului Iosif al II .lea) , n ,,Revista Institutului Social Banat-Criana, Timioara, anul XI, 1943, iulie august, pp. 102103.

22

voina locuitorilor, s-au opus cu hotrre militarizrii, spre surprinderea mpratului, cruia, i-a spus direct, cneazul suprem sau obercneazul Dobromir Hrcila din Bnia, n faa cazrmii din Bozovici: ,, Nu vom, nu; mcar dou porii s pltim, dar militari nicidecum.63 n ,,Jurnalul de cltorie mpratul Iosif al II-lea scrie: ,, n urma anchetei intreprinse de noi printre romni, ei au declarat cu toii c nu sunt dispui s devie militari i c prefer s fie colonizai din nou.64 Aceeai opoziie s-a manifestat i dup militarizare, cnd a luat amploare fenomenul lotriei. Iniial colonelul Hiebel a propus msuri dure, dar s-a opus generalul Papila, i n final s -a fcut o concesie n premier, n sensul c s-a dat cel dinti decret de graiere a lotrilor, haiducilor, acel ,,General-Pardon despre care a scris amnunit Nicolae Stoica de Haeg, pentru c a fost popularizat prin circularele bisericeti difuzate de protopopul Mahadiei: ,,Mehadia, la 18.IX.1788, circulara nr. 12:....A lor mrire, premilostivul mprat, prin al su comesari de bun neam, excelena sa domnul de Vacso, la toi lotrii i fietecr uia Graie s-i dea, cu milostivire au poruncit.....Pentru aceasta, ca fietecare lotru, din zioa publicaii, pn n 12 zile la Graie s va primi. i ntr -acestea vremi, adec n acele 12 zile, nimenea nici o vtmtur mai puin mpotriv s nu fac. Dar fietecine care ar vrea s vin la Graie, s se arate nti la preotul su, apoi preotul s mearg la protopopul su i protopopul s mearg cu lotru la vicepan i aa va primi Graie. A 2 lea: La toi lotrii facem de tire c, de nu vrea ei s primeasc aceast premilostiv mil, i pn n 12 zile nu va veni s primeasc Graie, tot pe aceia care pe urm s vor prinde, ndat i fr nici o zbav sau ntrebare, spre moarte osndit va fi. i fietecare s tie, cine va descoperi pe lotru i-l va da judecii, mcar de ar fi ortac cu lotru, nalta rnduial au fcut ca s capete 50 sau 100 de galbeni, fr de sfial va cpta, cum arat mai sus. Care aceast rezoluie a lor pre nalt mrire au aezat. Pentru aceasta, binecuviinniile voastre v ntiinez i v poruncesc cu aceasta. Spre auzirea tuturora n bisric de multe ori s o publiiruii i s nu treac parohielnicii votri fr sftuire. ntre altele, datornic ntiinare pentru preamilostiva Graie s-mi facei n grab de tire. Cu acestea rmn i snt n Lugoj, 1 Sept. 788. Ios. Ion. Sakabent, m.p. episcop. 65 n urma acestui decret de graiere s-a produs acel eveniment comentat i de protopopul Mehadiei n Cronica sa, cnd a mediat predarea unor lotri din zon, i acest lucru s-a finalizat n biserica din Bozovici.63 64

Nicolae Stoica de Haeg, op. cit., p. 196. Liviu Smeu, Contribuii la Istoria Almjului, Editura Litera, Bucureti, 1977, p. 41. 65 Protocolul cu circulare din biserica de la Bozovici, vol. I, aflat n prezent la Muzeul de istorie al Banatului Montan din Reia.

23

Cu toat opoziia localnicilor, dei mpratul le -a fcut o serie de promisiunu, pe care ei le-au refuzat, n anul 1773 se nfineaz Confiniul militar al Almjului, cunoscut i sub numele de Grani. Pn n anul 1780 compania de grniceri de la Bozovici avea un efectiv de 566 soldai i 446 soldai socotii semi-invalizi.66 Comandantul divizional al companiilor de la Prigor i Bozovici avea sediul la Bozovici. Pentru grniceri erau recompense depinznd de urmtoarele situaii, n timp de pace, n timp de rzboi, sau dup serviciul militar. Legislaia prevedea amnunit statutul, obligaiile, avantajele, hainele, hrana, ce le puteau primi grnicerii. n perioada cnd grnicerul i fcea serviciul militar obligatoriu n grani, la cordon i alte slujbe militreti, el primea 4 creiari pe zi, suma putnd fi trecut la scderea din bir s au i se pltea n numerar; iar familiei i se ierta din bir 12 zloi pe an. 67 Hrana ce trebuia s o primeasc grnicerul cnd era n tabr, precum i n perioada serviciului militar din grani, era prevzut n aa numita ,,Limitaie, unde erau trecute cantitile necesare pe o sptmn (carne de vit, viel, oaie, fin de gru pentru chifle).68 Poruncile dela Orova sau Bozovici n satele din Almj erau aduse de clrei recrutai n contul robotei, i fceau acest lucru prin rotaie. n timp, aceti clrei potali au fost angajai permanent i pltii de ocolul silvic Bozovici, care se ngrijea i de achiziionarea cailor, de harnaament, de furaje, apoi de echipamentul i de hrana clreilor. 69 ndatoririle militare ale grnicerilor n timp de pace se socoteau dup satisfacerea stadiului militar sau a perioadei active de instruire, care, a fost fixat, n evoluia timpului i dup mprejurrile plitice, de la 1 la 3 ani. Vrsta normal de ncorporare a recruilor era de 20 de ani, potrivit constituiilor confiniare, iar ndatoririle militare ale grnicerilor n timp de pace erau pe o perioad de 10 ani. Dup vrsta de 50 de ani cei care mai puteau purta arme se numeau ,,glotai. 70 Grnicerii au fost obligai s ajute i la construirea drumului dintre Bozovici i Anina, poriunea celor 20 km deprtare de Bozovici, pn la locul numit Valea Miniului -Zbl. Preotul catolic din Bozovici, Iosif Mayerhofer, descrie revoltat cum au fost silii grnicerii s lucreze la acest drum: ,,n acest timp populaia a avut mult de suferit; pe de o parte anii ri, foametea, apoi pe de alt parte maltratarea muncitorilor cu bti aspre i aruncarea lor n strad n plin iarn, unde petreceau noaptea friguroas. Fiindc lucrarea mergea ncet din cauza66 67

Liviu Smeu, Contribuii la istoria Almjului, Editura Litera, Bucureti, 1977, p. 43. Liviu Smeu, Almjul grniceresc, 1773-1872, Editura Litera, Bucureti, 1980, p. 25. 68 Ibidem, p. 27. 69 Liviu Smeu, Contribuii la Istoria Almjuui, Editura Litera, Bucureti, 1977, p. 37. 70 Ibidem, pp.25-26.

24

foamei muncitorilor, la ordinul maiorului Sarici, ei erau biciuii. La despicarea stncilor erau accidente dese, multe mortale, pentru c oamenii erau nepricepui i mnuiau dinamita la detunarea stncilor fr nici o instruciune i fr s tie cum s se protejezeze.71 n anul 1787 apare legea grnicereasc ,,Sistemul Verandung, ce modific organizarea regimentului grniceresc, i Almjul devine ,,cerc militar n frunte cu un maior sau cpitan, cu un sublocotenent i un stegar, cu sediul la Bozovici, unde era i sediul Companiei a II-a a regimentului, de care aparineau satele Bnia, Grbov i Prilipe. Tot n anul 1787 a rmas n Bozovici pentru o noapte arhiducele Francisc, nepotul mpratului Iosif al II-lea, n drumul lui de la Sasca la Mehadia. 72 ncercrile turcilor de a mai reveni n Almj se repet n anul 1788, atunci cnd bozovicenii mpreun cu haiducii almjeni au reuit s i alunge pe turcii lui Iusuf paa, care au reuit pentru o perioad scurt de timp s cucereasc depresiunea Almjului. De aceea, generalul Andrei Hudic, comandantul trupelor imperiale din Banat, a dat ordin ca dou escadroane de husari s ocupe Bozoviciul pentru ca s poat fi prevenit o nou ocupaie turceasc.73 Cele dou companii din Prigor i Bozovici vor forma avanpostul armatei, acionnd de la petera lui Veterani deasupra turcilor de la Dunre, ca unii ce cunoteau munii din acea parte. n vremea rzboiului dintre turci i austrieci din anii 1788-1791, s-a ajuns la un moment dat la o grav epidemie de dizenterie. Pentru a se face fa situaiei, cazarma din Bozovici a fost transformat n spital. Nicolae Stoica de Haeg ca preot militar a fost chemat de urgen de ctre colonelul Hiebel la Bozovici. n ,,Cronica sa, Nicolae Stoica de Haeg scrie: ,,Eu la Bozovici cu bolnavii n spital mult lucru aveam; 5 sobe [foioare] mari, pline de bolnavi, mbrcai, unul lng altul jos culcai, fr de aternute, nemaifiind nici pae, nici fn de-a le aterne. Boala dizentrii (: cursura gre), pduchi albi negris; piept, faa de pduchi nu s vedea. n toate zilele doi, trei mori, apoi cu grosu cte 10 i 12, cu caru duceam i-i odihneam. Cerui de la oberteru 8 muieri din Bozovici cu peptine s-i piptine, i-mi // deter. Vro 10 zile peptenai, ci din oale iar sus eiiau. Ce s fac ? 3 cazane cerui; mi deter. n 3 cuhne vatra mare eu nsumi le -am spart, czanele am aezat, pline cu ap, foc le-am dat. Jos, n curtea casernii prjine am pus i ncepnd a-i dezbrca, cpeneagu, reclu apoi dndu -le acestea, altele, dintr-o sob ntr-alta, i opream i-i curam, sobele des mturam. Cerui s-mi aduc cronovet (: boabe de molete) de la Bogltin, 4 cai cu sarcini71 72

Ibidem, p. 30 Dnil Sitariu, Satul almjan, Editura Gordian, Timioara, 2005, p. 79. 73 Ibidem.

25

aducndu- mi, sobele afumam, c mare putoare era, ct nici feldcerii nu sta, ci fugea. Eu ngenunchind a-i spovedi i cumineca, macar c m pzeam, muli pduchi acas duceam, n 3 sptmni, oprind i peptennd bolnavi, pre mori petrecndu-i74 Apoi s-a nbolnvit i cronicarul, dar a scpat cu via. Luptele cu turcii au devenit tot mai nverunate. n august 1789, regimentul romno-ilir nr. 13 s-a deplasat de la Bozovici la Globu Ru apoi la Tople , pentru a interveni mai uor contra turcilor care atacaser din nou la Mehadia. Pentru compnia din Bozovici, este n aprilie 1790, ordinul s supravegheze de la Cladova, n jos, pe Dunre, ieirea paei din cetatea Ostrovului, mbarcarea lui i a celorlali turci din cetate. 75 Pentru c n zona militar grnicereasc din Almj populaia local era exclusiv romneasc, ofierul de canton trebuia s fie romn, ca s se poat nteelege foarte bine cu localnicii.Un exemplu este ofierul de canton de la compania din Bozovici n 1836, Alexandru Otnoga. 76 Prin intermediul unitilor militare grnicereti se inea i legtura cu populaia n ce privea tirile de pe front, mai ales n perioada rzboaielor napoleoniene. n acea perioad populaia a avut de suferit din mai multe puncte de vedere: economic, pentru c mare parte din resurse erau ndreptate spre necesitile de rzboi, apoi prin faptul c trebuia s ntrein i rniii, inclusiv cu pansamente. Dar cea mai mare suferin au ndurat-o participanii direci, adic ostaii nrolai n armata austriac. n toat perioada rzboaielor cu Napoleon, toat partea brbteasc cuprins ntre 17 -40 de ani a fost total mobilizat. Cele dou companii de grniceri de la Prigor i Bozovici, care aveau un efectiv de peste 1000 de oameni, au fost cuprini n batalionul I ,,de linie al regimentlui grniceresc i, conform Ordinului Consiliului aulic de rzboi nr. 19.146 din 9.VIII.1793, au plecat spre frontul Rinului. Acolo au stat pn n 1796 i s-au distins la aprarea localitilor Weissenburg. Aici au luptat n cadrul corpului de armat de sub comanda arhiducelui Carol I. 77 Apoi grnicerii almjeni vor lupta n nordul Italiei contra lui Napoleon Bonaparte n btliile cele mai importante. La Arcole (15-17 septembrie 1796) ei au luptat alturi de croai i austrieci, sub conducerea generalului Robert.78 n btlia de la Rivoli (14 -15 ianuarie 1797) din nou grnicerii

74 75

Nicolae Stoica de Haeg, op. cit., p. 259. Livu Smeu, Contribuii la istoria Almjului., Editura Litera, Bucureti, 1977, p. 60. 76 Liviu Smeu, Almjul grniceresc, 1773-1872, Ed. Litera, Bucureti, 1980, p. 28. 77 I.E.Woerl, Geschichte der Kriege von 1792 bis 1815,(Istoria rzboiaielor dintre 1792-1815), Freiburg, p. 7. 78 Ibidem, p.18.

26

almjeni sunt n lupt alturi de croai i austrieci, dar acum sub comanda generalului Vukasovitz.79 Campania lui Napoleon Bonaparte din nordul Italiei n anul 1800, mpotriva Austriei, gsete grnicerii bozoviceni nc o dat n lupta de la Marengo (14-15 iunie 1800). Ei au luptat ntr-o armat de 14.000 de soldai, condus de generalul Auffenburg. 80 La campania din 1805 grnicerii particip alturi de grnicerii romni de la Orlat i Nsud n armata de 30.000 de oameni condus de generalul Mack. Prima mare btlie la care au luat parte a fost la Ulm (18 septembrie 1805).81Apoi vor fi prezeni i n celebra ,,btlie a celor trei mprai la Austerlitz n 2 decembrie 1805. Acolo vor lupta n cele 15 batalioane austriece, sub comanda direct a arhiducelui Ferdinand. 82 Pn n 1809 grnicerii vor avea un scurt rgaz de pace, timp n care Curtea imperial elaboreaz Constituia confiniar din 1807, cea care garanteaz ,,folosina venic a celor 24 de jugre de pmnt i posibilitatea de a-l transmite, pentru fiecare comunion. Nu ntmpltor se face aceast constituie n plin perioad de rzboaie cu Frana, pentru c, n felul acesta era un fel de recunoatere a sacrificiilor pe care grnicerii le -au adus pentru interesele Austriei n cei 31 de ani consecutivi de serviciu de Grani, timp n care au dat 13 lupte cu turcii i 85 de lupte cu francezii. 83 Necesitatea de a crea o baz militar, economic i politic n inutul de Grani, a determinat Imperiul Habsburgic s elaboreze Constituia confiniar din 7 august 1807. Aceasta era legea fundamental a Graniei Militare i s-a respectat cu strictee pn n 1872 cnd s -a desfinat Grania. Versiunea romneasc a acestei Constituii a aprut la Buda n 1808, cu litere chirilice, i are titlul ,, Legi sau ornduieli fundamentale pentru grania militariceasc. Are 60 de pagini care cuprind decretul semnat de Francisc al II-lea, o ,,Intrare, apoi textul cu 7 capitole i 155 de articole. 84 Legea cuprinde oraganizarea politic, social i economic a comunitii familiale grnicereti, avnd la baz dreptul sau tradiia veche romneasc. Scopul urmrit de legiuitor a fost subliniat de la nceput, chiar n prefaa legii: ,,Toate inuturile Graniii Militriceti rmn nesmintite n chemarea lor cea mai dinainte, spre slujbele obteti dinluntru i din afar. Grnierii dup chemarea aceasta snt ndatorai Chesaro-Crietii Mriri a face slujba79 80

Ibidem, p. 19. Liviu Smeu, Almjul grniceresc, 1773-1872, Ed. Litera, Bucureti, 1980, p. 47. 81 Carol Gollner, Regimentele grnicereti din Transilvania ) 1764-1851, Editura Militar, Bucureti, 1973, p.137. 82 I.E.Woerl, op. cit., p.32. 83 Liviu Smeu, Almjul grniceresc, 1773-1872, Editura Litera, Bucureti, 1980, p.47. 84 Liviu Smeu, Contribuii la Istoria Almjului, Editura Litera, Bucureti, 1977, p. 76.

27

militreasc n vreme de pace i de tabr, n ar i afar de ar, dup ndreptarea prea naltelor porunci i a ajuta ntru cele de lips spre inerea Graniii din luntru. Pentru aceea stpnesc pmnturile sale cele pre drept pentru sine i pentru urmtorii lor, ca o adevrat i de apururea motenire folositoare.85 Redm cele mai importante pasaje din capitolele acestei Constituii pentru c sunt semnificative pentru viaa grnicerilor din Bozovici pe parcursul celor aproape 100 de ani ct a fost Gra nia n Almj. Capitolul I prevedea ,,Despre dreptul n bunurile nemictoare, sau stttoare, adic: casa de locuit, grdina de lng cas i pmnturile sau ,,moia. Era precizat i suprafaa locului de cas i a grdinii, adic un jugr cadastral, echivalentul a 1600 stnjeni ptrai sau 5775 metri ptrai. Pentru suprafaa de ,,moie la care avea dreptul un comunion, aceasta era de 24 jugre, din care 18 ca artur i 6 ca rt (adic loc necultivabil). 86 Capitolul II vorbete ,,Despre dreptul grnicerilor de a se d eprinde n meteuguri, n negutorii i n tiine. Un grnicer avea dreptul ca s fac nego, inclusiv cu turcii, dar s nu fie numai negustor, la fel ca i meteugar. Copiii grnicerilor aveau drepturi mai multe la nvtur, mai ales pentru a deveni preoi. 87 Capitolul III scrie despre ,,mprtirea cii. n acesta era prevzut n amnunime organizarea gospodriei, respectiv a comu nionului. Acest comunion era condus de brbatul cel mai n vrst, numit dup lege ,,pater familias. Toi trebuia u s i dea ascultare, s in disciplin, curenie i ordine, s dea pedepse dar s fie tiutor de carte. 88 La capitolul IV se scria ,,Despre erbirea militreasc a grnicerilor. Legea sublinia c nu toi brbaii sunt luai la arme, o parte rmnnd la munca cmpului. La Capitolul V se scrie ,,Despre lucrul mprtesc i stesc al grnicerilor. Se numea aa pentru ca s nu se spun cuvntul ,,robot, i consta n obligaia fiecrui comunion s p resteze, dup un jugr de pmnt, o zi de munc cu braul i o jumtate de zi cu trgtorii. 89Erau fixate inclusiv numrul de ore de munc i de pauz pe zi. Capitolul VI vorbete ,,Despre birul pentru pmnturi, n funcie de clasa pmntului, adic de calitatea lui. De bir erau scutite grdina casei, grdina de legume, i viile pn la 6 ani, punile, sesiile bisericii, cancelaritii, precum i cei aezai vremelnic n Grani. Ultimul capitol, a l VII-lea, scrie ,,Despre birul industrial i al scutirii. Acesta se refer la85 86

Ibidem, p. 64. Ibidem, p. 67. 87 Ibidem p. 69. 88 Ibidem, p. 70. 89 Ibidem, p. 71.

28

negustorii i meteugarii nscrii n bresle, i care trebuia u s plteacs ,,darea n bani sau birul. 90 La aceast Constituie se aduc prevederi noi, suplimentare, prin cea din anul 1850. Aceasta avea tot 7 capitole, cu 70 de paragrafe. Prevedea hotrrile generale, drepturile i obligaiile grnicerilor, posibilitatea de a ocupa o meserie, de a face o meserie, art sau tiine. Se mai vorbea despre comunionul caselor, i apare o prevedere n plus n sesnul c nici o hotrre nu se putea lua n comunion dect cu aprobarea tuturor prilor brbteti care au mplinit 18 ani. Capitolele V-VII vorbesc despre obligaiile de serviciu, despre munc i impunere. 91 La campania din 1809 particip din nou grnicerii almjeni, inclusiv la marea btlie final, cea de la Wagram, (5 -6 iulie 1809), n cadrul unitilor austriece conduse de generalul Francisc Graf de Kolleredo. Acesta i cunotea pe grnicerii almjeni n urma inspeciilor f cute companiei Prigor i Bozovici din anii 1798-1799 i 1800.92 Dup aceast btlie grnicerii bozoviceni au ajuns acas. Nu au stat prea mult vreme pentru c n 1812 vor fi din nou mobilizai, de data aceasta pentru campania din Rusia, alturi de Napoleon contra ruilor. Grnicerii almjeni vor participa ca trupe de paz n Boemia. Despre aceast participare s -a pstrat o nsemnare pe o carte religioas de la Bozovici, respectiv un Minei, acum aflat la Muzeul de Istorie al Banatului Montan din Reia : , , La anul 1812, 20 iulie, au plecat toi ostaii notri, auzind c va fi neprietenul nostru, ruii. i cnd am scris nu s-au do izflat pricina i tirea mergerei ncotro. Aa m a ndemnat a scria ntru acest sfnt i dumnezeesc Mineu, ca cine va ceti, de mine dup moartea mea aminte s-i aduc. n 2 august 1812. Alimpe Cizmariu, diacon i nvtoriu, fiind de fa i Georgie Jurchescu, m.p. iconom Gefraiter.93 Dup dezastrul din Rusia, grnicerii vor participa i la ,,Btlia popoarelor de la Leipzig, din 16-19 octombrie 1813. Acolo vor lupta alturi de regimentul grniceresc din Orlat, i sub comanda generalului de divizie Rupprecht, iar comanda general a aliailor prinul Carol Schwartzenberg. 94 Pe lng ali grniceri almjeni care au murit la Leipzig este i bozoviceanul Ion Terianu. Este doar unul dintre cei muli care nu s-au mai90 91

Ibidem, p. 73. Ibidem, pp. 81-84. 92 Protocolul cu circulare, vol. II, pp. 369-371, circulara nr. 15, Mehadia, la 8 iunie 1800. 93 nsemnare de pe ultima fil a Mineiului, pe luna august, ,,tlmcit i tiprit prin nevoina Prea -Sfinitului episcop al Rmnicului, Kesarie. Tiprit a doua oar n Buda, la anu 1804, redat de V.Leu n Banatul ntre arhaic i modern. Mentaliti n veacul luminilor, Edtiura Muzeului de Istorie al Jud. Cara Severin, Caietele ,,Banatica, Reia, 1983, p.42. 94 C. Gollner, op. cit., p. 140 i I.E.Woerl, op. cit., p.69.

29

ntors, de multe ori din cauze necunoscute, ori disprut , ori prizonier, ori ucis. Mai sunt pe lng acetia, cei care s-au ntors invalizi. Avem documente care atest suferinele resimite de familiile celor rmai fr cel care a luptat pentru o cauz strin. Astfel, n ziua de 18 decembrie 1803, s-a adus la cunotina satelor almjene c prin ordinul nr. 10 /465 din 19 septembrie 1803 al regimentului, la companii a venit porunc,,...cum c la mprtetile cas de invalizi, muli soldai invalizi se afl; care, cu crile slobozitoare ar putea fi de acum s ias i s se pun slugi la stpni cu simbrie...Ei stau i pe la preoi prin bisrici, dup mil, n zilele de duminic i srbtoare...Ei aicea vor sta subt domnii de aici. n continuarea ordin ului, se cere preoilor ca, mpreun cu comandantul companiei respective, s comunice ,, a ti ci i care stpni cer aa fel de soldai. n ncheiere se spune c aceti soldai invalizi n-au voie s se nsoare n grani, fr slobozenia general-comandei.95 Mai erau i alte prevederi referitoare la femeile de grniceri care au rmas vduve. Dac ele se recstoreau cu un negrnicer, atunci n maximum doi ani trebuiau s-l vnd, altfel i se confisca. S-au mai dat aa numitele decrete de graiere ,,General Pardon, pentru cei care au dezertat, termenul cnd puteau s se ntoarc la vechile uniti fiind de 6-12 luni. Aa sunt decretele din 13.octombrie 1801 i din 21 martie 1803.96 Erau importante aceste decrete pentru a liniti familiile celor afectai de numeroasele rzboaie. Ultimul ,General-Pardon a fost semnat de Carol, prin de Schwartzenberg, n 3 septembrie 1814 la Viena : ,,De la naltul mprat Austrii... acestea urmtoare rnduieli s-au hotrt: - nti. General-Pardon iast hotrt pe vreme de 6 luni (octombrie 1814-matie 1815, n.n.), ..aa pentru cei ce snt din rile noastre fugii. -A doao. Acest ,,General-Pardon slujete sau nelege pentru toate cesaro-crietile trupe sau soldai. -A treia. Toate ctanele ceale de la cesaro -crietile armadii fugite, care n vremea acetia, pe 6 luni pus termen sau hotar, de buna sa voie vrea a se ntoarce napoi la ale sale prsite regementuri,....care cindu-s de greala sa i fgduindu-s de aici nainte credincioi a rmnea n slujba militreasc, li s fgduiete cum c nici o mpiedicare i nici o pedeaps nu vor lua, cinstea lor care mai nainte o avur negreit iari li s va ntoarce.

95 96

Protocolul cu circulare, vol. II, p. 103. Ibidem , p. 96-101.

30

-A patra. Tot celui ce s va nturna napoi, dar spre slujba militreasc mai mult nu va fi harnic, i s va ngdui slobod n rile ceale de moie a lcui. -A cincea. De la aceast preamilostiv graie n articolu cel mai sus zis, numai acela s scot afar, cari pre lng aceia c au fugit de la armadie, nc i alte nclcri de porunci au mai fcut. -A asea. Tocma aa snt i acelea persoane de aceast mil lipsite, care adec dup vestirea General-Pardon vor fugi:.. -A aptea. Iar ca toi ceilali, care de la aceast mprteasc mil nu snt luai afar, numai mare ncredinare spre chemarea datoriilor s s apropie...generalilor...s li se pune nainte, ca bine s ia sama pe cei ce la prsita de ei militreasc slujb s vor ntoarce, s-i ierte; -A opta. Totui, dac ntr Ctanele ceale fugite s -ar afla unii carii aceast mprteasc mil ntru nimic o ar socoti,...pn la sfritul lunii martie 1815 termenul lor trece cu vederea, dup ceale mai aspre militreti reguli s vor pedepsi....c cel ce mai nainte de trecerea acestui de 6 luni ornduit termen nu s vor ntoarce...fr de nici o mil s vor pedepsi. i ce-i mai mult, c aceia de aici nainte nici un pardon nu vor mai dobndi. 97 Nicolae Stoica de Haeg, protopopul Mehadiei, verificnd dac acest ,,General-Pardon este trecut n Protocolul de circulare, noteaz urmtoarele:,, Protocolul ircularii a Biz oviciului l-au adus pr. Georgie Stoiacovici. Revzut n Mehadia, la 22 Ianuar 815 Semna t, Nicolae Stoica, protoprezb.98 Dup cele trecute n protocolul cu circulare al Bozoviciului, comun de centru, s-au copiat toate ordinele de ctre celelalte biserici. General-Pardonul fiind considerat de mare imortan, Nicolae Stoica, protopopul Mehadiei, a urmrit ca el s fie trecut ntocmai, i pstrat cu mare grij. Faptul c o parte din invalizii de rzboi cereau prin satele militreti, iar unii din cei dai disprui de la unitile lor i care se ascundeau de teama pedepsei erau nevoii s cereasc sau s fure ca s triasc, toate acestea au produs ngrijorare n Grani. De aceea, protopopul Mehadiei, Nicolae Stoica de Haeg, trimite o circular n 12 octombrie 1812, cu privire la rufctori: ,,..prinzndu-s hoii i lotrii, aceia pe loc, ndat, s fie omori...Iar grnicerii au fost sftuii,,...s s apere, ca i de foc s fug de lotrie, spre binele familiei lor. 99 Cu toate aceste frmntri de ordin social n prinul rnd, instituia grnicereasc a rmas foarte important pe ntru comunitatea din Bozovici.97 98

Ibidem, p. 333-336. Liviu Smeu, Almjul grniceresc, 1773-1872, Editura Litera, Bcureti, 1980, p. 51. 99 Protocolul cu circulare, vol. II, p.284-285.

31

Dup ncheierea pcii la Congresul de la Viena, din 1815, pentru grnice ri a venit o perioad destul de lung de pace, respectiv pn la 1848. Organizarea companiei de la Bozovici a suferit modificri n sensul c pn n 1838 la compania din Bozovici aparineau satele Bozovici, Prilipe, Lpunic, Dalboe, opot, Grbov, iar dup aceast dat apar trei companii, la Dalboe, Bozovici i Prigor. La cea din Bozovici aparin satele Bozovici, Prilipe, Bnia, Grbov. n aceast organizare cele trei companii fac parte din batalionul I al regimentului i vor participa la evenimentele din 1848-1849.100 O nou ncorporare a grnicerilor almjeni a avut loc n primvara anului 1849, pentru c era nevoie de participarea lor la aprarea cetii Timioara, asediat vreme ndelungat de trupele generalului Bem. n aceste lupte s-au nregistrat mori i rnii dintre grnicerii bozoviceni. n acest sens avem un ordin al regimentuui din Caransebe ctre comanda companiei din Bozovici. Acest ordin cu numrul 4902 din 19 iunie 1850, se refer la acordarea de concediu pentru soldaii care au fost grav rniui n lup tele de la Timioara i au ieit din spitalul din Craransebe. Aceti soldai sunt: Toader Mircea, Mihai Lala, Toader Iovnel.101 Pe lng acetia mai sunt gsii n documente bozoviceni care au fost ncadrai la cele trei companii de grniceri : Ilie Stanciu (comunionul 93 ), Pavel Dimitrievici (comunionul 403), Nicolae Ignea (comunionul 99), Pau Smeu (comunionl 205). 102 n anul revoluionar 1848-1849 se remarc ncadrearea la toate cele trei companii din Almj cu ofieri localnici care absolviser coala trivial german din Bozovici i cea de cadei din Viena. De exemplu, comandantul companiei din Bozovici era din aceast comun, la fel era cpitanul Vasile Ciosa de la comunionul 164. Fiind avansat la gradul de maior, locul lui a fost luat de ctre cpitanul Gheorghe Adamescu, tot din Bozovici de la comunionl nr. 117. Mai este amintit locotenentul Ilie Cialma tot din Bozovici de la comunionul nr. 306. Toi trei s -au remarcat cu compania lor n luptele de la Timioara. 103 Toate aciunile militare, precum i evenimentele politice cu care a fost confruntat regimentul romno-bnean nr. 13 n perioada anului revoluionar 1848-1849 au fost descrise de un grup de ofieri almjeni, la ordinul comandei regimentului. Printre aceti ofieri era i Gheorghe

100 101

Liviu Smeu, Almjul grniceresc, Editura Litera, Bucureti, 1980, p. 53. Confrm unui act original aflat n posesia profesorului Liviu Smeu. 102 Matricolele cu decedai i consemnrile din Conscripia anilor 1836-1842 a comunei Bozovici. 103 Liviu Smeu, Almjul grniceresc, 1773-1872, Editura Litera, Bucureti, 1980, p. 54.

32

Adamescu. Sub form de rapoarte, toate descrierile lor au fost adunate la un loc, sub titlul ,,Relation, 1863-1866.104 Numeroasele rzboaie duse de Austria n secolele XVIII-XIX, au angrenat i participarea grnicerilor bozoviceni. Unii dintre ei s -au afirmat i remarcat att de mult nct au fost avansai pn la gradul de general. Aa este cazul lui Ion Iovescu, care , alturi de ali ase almjeni, s-au ridicat n ierarhia militar austriac, numai prin meritele i capacitatea lor. 105 n timp de pace, misiunea grnicerilor de la compania din Bozovici era mai ales de paz la postul de cordon de la Gura Golmbului. Conform ordinelor autoritilor, grnicerii trebuiau s asigure mai ales paza contra lotrilor, sau s i prind. Un asemenea ordin avem din data de 12 octombrie 1812, apoi n 1860, pentru c de la aceast dat s-a deschis drumul ce lega Anina de Bozovici, iar posibilitatea infiltrrii unor necunoscui (fugari, lotri, refugiai politici sau pentru evaziune fiscal etc.), cu intenii urte, era mai mare. Comerul dintre cele dou localiti a nflorit pentru c Bozoviciul era piaa de aprovizionare pentru locuitorii din Anina, mai ales cu produse alimentare, n special cu carne i cereale. Datorit intensificrii circulaiei ntre cele dou zone, Almj i Anina, comandanii grnicerilor au luat msuri sporite pentru paz. Au fost fixate exact punctele de patrulare, traseele de patrulare, punctele de adpost pentru grniceii din cordon. n aceste ,,puncte de adpost se schimbau patrulele, se odihneau cei care ieeau din serviciu i se pregtea hrana. Postul era condus de un subofier, iar patrulele de un gradat. Pentru c slujba la cordon era cea mai grea, grnicerii o efectuau doar o singur dat pe an, cu excepiea celor pedepsii. 106Pentru grnicerii din compania nr. 2 Bozovici, punctele de adpost de la cordon i traseele patrulelor erau urmtoarele: -Rul Poneasca-Muntele Semenic, cu ,,postul de adpost, ntlnirea cu patrulele grnicereti ale companiei din Prigor i ale companiei din Teregova. - Prul Tria-Culmea Tria, spre satul Prilipe. - Craite- Dealu-Lung, drumul oierilor spre satul Pta. -Prul Bozovici- drumul oierilor spre poienile Strineac, Pdijel, Gosna pn la postul de cordon fix de la Gura Glmbului. -Bnia-Poiana Strcu, cu ,,postul de adpost, apoi, prin drumul oierior dintre Culmea Popii i Vreu Mare pn la Poiana Prilipcioana,104

Pn la al doilea rzbi mondial aceast colecie se afla la Comunitatea de avere de la Caransebe. Dup informaiile noastre, acum acestea se afl la Biblioteca cebtral a Universitii de vest din Timioara, la ,,Coelcii speciale. 105 Liviu Smeu, Almjul grniceresc, 1773-1872, Editura Litera, Bucureti, 1980, p. 56. 106 Liviu Smeu, Almjul grniceresc, 1773-1872, Editura Litera, Bucureti, 1980, p. 68.

33

limita cu cordonul sud-dunrean-Orova.107 Diferitele ordine primite n timpul secolului ct au funcionat cordoanele militare grnecereti, arat importana misiunilor lor n diverse situaii. Cele trei companii de grniceri din Almj, n frunte cu cea din Bozovici, aveau n sarcin, dup ce s-au fcut msurtorile, conscripiile i crile funciare, administrarea politic nu numai militar a Almjului. Compania din Bozovici era practic, un for tutelar care controla toate domeniile de activitate din localitate. De exemplu, mai ales n partea financiar, erau controlate coala i biserica. Un ordin cu numrul 5872 din data de 6 iulie 1852, al regimentului din Caransebe ctre compania din Bozovici, dispune s se ia msuri pentru mbuntirea situaiei financiare a nvtorilor prin acordarea de subvenii din ,,lada comunei, de asmenea , prin ordinul 1572 din 21 martie 1857, regimentul dispune pentru compania din Bozovici s se intervin la ,,conducerea comunelor pentru acordarea din fondul lor de 1,2,3 florini drept premii copiilor merituoi la nvtur.108 Cercetnd jurnalul de cas al bisericii din Bozovici observm c pentru anii 1849-1869, socotelile de la sfritul anului au i semnturile comandantului de companie, a cancelaristului cu probleme financiare, a celor doi p reoi din Bozovici, precum i a primarului. 109 n anul 1862 a aprut legea comunal ,,Orts, Bezirsc und Kreise der Regiments Gemeinden prin care administraia comunelor s-a desprins de cea militar, avnd o structur organizatorie proprie. Dar, compania a rmas n continuare ca un organ tutelar n problemele financiare.110 Dup anii revoluionari de la 1848 -1849, participarea Romniei la rzboiul de independen (1877-1878), nu a avut ecou n Valea Almjului. La sfritul secolului al XIXlea i nceputul secolului XX sunt semnalate primele ncercri directe de maghiarizare din partea autoritilor maghiare. Spre lauda lor, localnicii din Bozovici au reacionat prin aciuni de protest directe sau indirecte. Astfel, n anul 1896, autoritile guvernamentale fixaser ca n ziua de 2 mai 1896 s se fac i n plasa Bozovici mari serbri cu prilejul jubileului de 1000 de ani de la venirea ungurilor n cmpia Panonic. Localnicii au oferit ns o mare surpriz autoritilor n dimineaa zilei respective: la cele t rei cruci de pe dealul Crstului, precum i n vrful unui plop nalt de la cimitirul catolic, flfiau, n btaia vntului, drapele cu tricolorul romnesc, iar fetele i feciorii107

Dup Militar-Stabskarte, Bozovics, 6068, Massstab 1 : 75.000, K.u.K. Militargeographisches Institut, Vien, 1984. 108 Befehls-Protocoll ( Protocol cu ciculare), Arhiva Liceului Teoretic E. Murgu din Bozovici, 1857. 109 Arhiva Bisericii din Bozovici, documentele pentru anii 1849-1869, acum aflat la Muzeul de Istorie al Banatului Montan din Reia. 110 Liviu Smeu, Almjul grniceresc, 1773-1872, Editura Litera, Bucureti, 1980, p. 74.

34

bozoviceni veniser la serbare cu panglici tricolore romneti prinse la cingtoare i la laibre. Tinerii au fost amnedai cu cte 5 coroane fiecare. ntreaga aciune a fost iniat, fr ca autoritile s tie, de intelectualitatea romneasc din Bozovici: avocatul Iuliu Novac, preoii Nicolae i Ion Brnzei, inginerul hotarnic Dumitru Drlean, pedagogul Ion Ieva, funcionarul avocaiei Matei Matei, grefierul judectoresc Izidor Zaberca, croitorul Pavel Ieva i alii. Tot acetia au pltit i amenzile tineretului prin prinii respectivi. Aceste informaii le -a cules profesorul Liviu Smeu n 1977, de la Paul Disela, 82 de ani, din Bucureti, fost notar i lociitor de primpretor al plasei Bozovici, precum i de la Aurelia Ieva de 79 de ani, pensionar, i care a lucrat la administraia financiar din Bozovici. Un alt exemplu de opoziie fa de ncercrile autoritilor maghiare de deznaionalizare a romnilor, este din 1906. Atunci, n 4 iulie, deputatul Coriolan Brediceanu a interpelat Dieta din Budapesta pentru c autoritile din Bozovici stnjeneau tradiiile populare de la nuni. Deputatul a relatat urmtorul caz petrecut la Bozovici: ,,Cu prilejul nunii tnrului Nicolae Smeu, de la numrul 761 din Bozovici, cu tnra Clina Ciocu din aceeai localitate, nun a fost Ion Brnzeiu din Bozovici. Pentru osp, a pregtit conform tradiiei insigna obinuit, adic o prjitur mpodobit cu flori, iar n vrful ei flfia o maram roie, nu steagul unguresc. Pentru acest fapt, fibrul sau primpretorul plasei, Makasy, l -a pedepsit pe preotul Ion Brnzeiu cu 10 zile de nchisoare i 200 de coroane amend, iar pe feciorul de 17 ani Moise Smeu, care purtase steagul de nunt, cu 3 zile de nchisoare i 69 de coroane amend. Numai dup interpelarea deputatului Brediceanu cei doi inculpai au pltit numai amenda. 111 Din anul 1913 toate satele din Valea Almjului vor primi denumiri ungureti, dar acest lucru nu va dura mult pentru c va veni anul 1918, cnd stpnirea maghiar va dispare. Tendina de maghiarizare din partea autoritilor nu a avut efectul dorit. O hart militar geografic din anii 1881-1882 i cu completri din 1905, 112 are denumirile n majoritate cele romneti: Bozovics, Baclanu, Almas, Slatinicu, Agrisu. Nu au fost traduse ca s piard complet numele romnesc ca n alte situaii. Harta reprezint zona 26 coloana XXVI Bozovics. Este editat de ,,K. u. K. MilitarGeographisches Institut i are scara de 1 la 75.000. Anii care apar pe ea sunt 1881, 1882, 1894, 1905, iar suprafaa reprezentat este cu mult peste zona vii Almjului. Contururile reliefului sunt foarte bine executate, semn cert c harta a fost fcut de cartografi militari profesioniti. Din pcate ce111

A.E.Petreanu, Din galeria marilor disprui ai Banatului: Coriolan Brediceanu, Lugoj, 1935, vol. II, p.42. 112 Hart pusa la dispoziie de profesorul Ion Smeu din Bozovici.

35

este scris de mn pe spatele ei nu se mai poate distinge n totalitate . Este lizibil doar att: ,,Bozovici Spiial hart Ruja Ion Din Prigor. Primul rzboi mondial a prins comunitatea din Bozovici din plin, i ca participare i ca sacrificii. Pe fondul adunrilor electorale din 1914, a venit i luna iulie, cnd datorit asasinatului de la Sarajevo, Austro-Ungaria a declarat rzboi Serbiei i acest act va fi startul pentru prima conflagraie mondial. La sfritul lunii iulie 1914 au fost mobilizai almjenii, n numr de 6614 soldai. Este firesc, printre ei, muli bozoviceni, cu toii repartizai la regimentul 43 infanterie din Caransebe. Ei au luptat din august 1914 pn n martie 1915, cu regimentul lor, pe frontul din Serbia, Galiia, Bucovina, i Carpai. Din 1 aprilie 1915 i pn n 30 octombrie 1918 cnd a capitulat Ungaria, adic pn la sfritul rzboiului, pentru romnii din Banat, almjenii au luptat pe frontul din Italia la Gorizza, Doberdo, Isonzo, Udine i Piave.113Almjenii au fost trimii s lupte pe frontul din Italia dup ce, n 1917 au fost trimii pe frontul de la Braov, dar acolo au trecut de partea romnilor. Din cei 3.408 locuitori ci avea Bozoviciul la nceputul rzboiului, 980 au plecat pe front. Din acetia 108 au murit i 21 au rmas invalizi.114 La sfritul rzboiului au rmas n Bozovici 56 de vduve, 65 de orfani. Numrul celor care au fost voluntari se ridic la 19, i doar unul a fost internat. 115 Numele celor care au jertfit propriul snge n acest rzboi, este nscris pe crucea comemorativ din comuna Bozovici. Ali bozoviceni au participat ca voluntari pe frontul din Moldova n anul 1917 demonstrnd n luptele corp la corp eroismul almjenilor. Acetia sunt : Ilie Baba, Iancu Conciatu, Iancu Stncua, Eduar d Schidlof, Nicolae Ruva, Ion Verindeanu, Meil Mircea, Petru Baba, Ion Haracicu, Gheorghe Stncua, Ilie Ruva, Petru Beloescu, Vasile Vasile, Ion erpe, Nicolae Mavrea, Trifu Jurchescu, Ion Piescu, Samuil Raica i Vinu Chera. 116 Mai sunt dou cazuri, ale lui Iancu Conciatu, care a luptat alturi de armata romn ncepnd cu 1916 i al lui Grigore Mihiu care a luptat pe lanul Carpailor i n Italia. 117 Pe parcursul rzboiului, populaia a avut i ea de suferit mari privaiuni economice, multe dintre ele accentuate de legislaia din timpul conflictului, dar i din cauza unor abuzuri ale autoritilor locale, cum a fost113 114

Liviu Smeu, Contribuii la istoria Almjului, Editura Litera, Bucureti, 1977