11

DOUA MANUSCRIPTE VECHI

CODICELE TODORESCU SI CODICELE MARTIAN

II

35.450.

STUDIU $1 TRANSCRIERE

DE

DR. NICOLAE DRAGANU,PROFESOR LA GIMNAZIUL SUPERIOR FUNDATIONAL DIN NASAUD

(TRANSILVANIA).

EDITIUNEA ACADEMIEI ROM ANE

BUCURESTILIBRARIILE SOCEC & Comp. ;;i C. SFETEA

LEIPZIG VIENAOTTO HARRASSOWITZ. GEROLD & COMP.

1914.

1

7E'

ft

.

S.www.dacoromanica.ro

DOUA MANUSCRIPTE VECHI

CODICELE TODORESCH SI CODICELE MARTIAN

STUDIU SI TRANSCRIERE

DE

DR. NICOLAE DRAGANU,PROFESOR LA GIMNAZIUL SUPERIOR FUNDATEONAL DIN NASIUD

TRANSILVANIA ,

EDITIUNEA ACADtMIEI ROMANE

BUCURESTILIBRARIILE SOCEC & Comp. §i C. SFETEA

LEIPZIG VIEHAOTIO HARRASSOWIT7. GEROLD & COMP.

1914.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

La patru ani dupä publicarea Psaltirii scheiane dinpartea d-lui I. Bianu, regretatul S. Fl. Marian Ike&o comunicare despre un nou manuscript aflat de el, carecontinea un fragment din psaltire si din alte texte biblicesi care timp mai lndelungat a apartinut m&nästirii Voro-net din Bucovina (1). Manuscriptul cunoscut astäzi subt nu-mele de Psaltirea voroneteana, CUM 1-a botezat descope-ritorul, in urma raportului prezentat la Academie de rä-posatul Gr. G. Tocilescu, in care acesta constat& GA deose-birile dintre Psaltirea voroneteana i cea scheiana e suntcurat lexice», ea «limba textului acestuia prezentä parti-cularitàtile cunoscute din fragmentul Faptelor Apostblilor,publicat de d-1 Sbiera subt titlul de Codicele voronetean,i din Psaltirea scheiana (2), nu s'a publicat, dupa, cum

propunea descoperitorul, In felul cum se Mouse Cu Psal-tirea scheiana, en toate insistentele d-lor I. G. Sbiera §iA. D. Xenopol, cari sustineau ca emanuscriptul MariandiferA foarte tare de Psaltirea scheiana, cu atat mai multde cea coresiana, nu numai in privinta lexicA, dar si Incea foneticA, flexionalh si grafican si ca «multe deosebiride aceasta naturá au desteptat n In ei epresupunerea &Amanuscriptul Marian ar 11 mai vechiu chiar decal Psal-Urea scheiana, sau eel putin CA el ne reproduce cu maimare fidelitate o copie mai veche cornunk Iiinda intr'acestase boAsesc cu neasemanare mai multe rotacisrne deck InPsaltirea scheiand» (3). In sfArsit d-1 Ov. DenstWanu dup.&un scurt studiu introductiv, in care descrie manuscriptul,se Incearca sA-1 dateze si studiaza particularitátile mai In-

(1 Analele Academia Romdne, seria II, t. XV, 1893, pp. 100 102.

(2) Ibidem, pp. 149 151.3) Ibidem, pp. 145-149. Privitor la desbateri v. §i pp.151-153.Draganu, Dona manuscripte.

1www.dacoromanica.ro

2

semnate, face o colatiune con§tiintioasA intre cele dou5, psal-tiri (1). Pe baza acestei colatiuni afla &A deosebirile dintrecele douA psaltiri sunt destul de Insemnate, sunt adecAnu purnai variante lexicale, ci 0 ortografice, fonetice, morfo-logice, sintactice §i lexicale, iar din cele ortografice §i fo-petice insemneazA numai rotacismul, cAci altfel «o colatiunecare ar fl avut in vedere qi aceste variante ar fi devenitaproape completA a manuscriptuluiD, lucru pe care nu 1-aavut In vedere i nici nu i s'a pArut necesar pentru stu-diul raporturilor dintre cele mai vechi psaltiri rornane, cucari promite GA se va ocupa mai tarziu, dar, cat §tim, n'amai revenit, cum n'a revenit nici Hasdea, care Inca facuseo asemenea promisiune (2), nici d-i I. Biana, care fAgA-duih, un al doilea torn de studiu asupra PsaWrii scheiane«atat In sine, cat i in comparatiune cu alte texte mai vechicu cari so af15. In relatiune« (3), cu toate c5, ar fi fost dedeosebit interes, cAci cautandu-se raportul dintre Psaltireascheiand, voroneteand §i cea a lui Coresi ar fi trebuit WAse studieze i raportul dintre celelalte manuscripte §i tipA-rituri vechi ale noastre §i sh se statoreascA cu mai multäori mai putinä probabilitate textul romanesc prirnitiv aloriginalului lor cornun (4).

(1 Studii de filologie romanti, I3ucuresti 1858, pp. 17-42.(2 v. B. P. Hasdeu, Psaltirea publican romdneste la 1577 de diaconal

Coresi, Bucuresti 1881, tom. I, p. IV.3 v. I. Bianu, Psaltirea scheiand, I, Bucuresti 1889, p. 9.4 Din acest punct de vedere ar fi interesantS si comparatia 'care War

putek face Intre fragmentul Todorescu care ni se mai pristreazil din Peal-Urea calvina a lui Pavel Tordasi tiparit6 cu litere Wine la 1570 In Oradeori In Cluj, Intre psaltirea lui Grigore Sandor de Agyagfalva dela 1642, alui Stefan Fogarasi, cea a lui Joan Viski dela 1697, si Intro originalul un-gureso al lui Grigore Szegedi, precum ¢i Intre psaltirile unguresti cAroraacesta le-a servit de buil; v. Dr. Sztripszky Hiador As Dr. Alexics, SzegediGergely dnekeskonyve XVI. szdzadbeli romdn forditdsban. Protestdns hansoka hazai romdnsdgra, Budapest 1911. Pricat cii autorii acestei carp, poatedin pricina unor greutr4i de cetire, ori din graba, renuntá la aceastrt muncti(op. a., p. 180), deqi lucrarea lor, altfel cam tendentioasa din punct devedere istoric, tocmai prin aceasta ar fi castigat mult in privirqa valoriidin punct de vedere istoric-literar, valoare care si as5, nu i se poate ta-gadui Crt autorii nu sunt toomaisiguri in cetirea cArOlor vechi se vede dintranscrierea fragmentului Todorescu, unde afirun gre¢eli de felul celorurmatoare: ispavd=isprava ? In Ion de isbaud, cf. pand=bund, apoi

www.dacoromanica.ro

3

Este. oare Coresi acela care a tradus din slavone§te Inromânete Psaltirea, Tetraevanghelul, Praxiul §i Cava-Nine, oH este el numai tipograful care a tipArit cu anu-mite modificAri fonetice i lexice ni0e, manuscripte mai vechi,cari circulau pe timpul sáu, cad «intre textele tiparnice-§i manuscrise nu sunt decat deosebiri de dialect, iar nude versiune» (1)? Privitor la aceasta intrebare nu se potda decAt douä rhspunsuri §i am'andouá au fost date. D-1M. Gaster zice ca pentru el cel putin a nu mai incape nici

Indoeala cum c'a manuscrisele, cu toate formele lor dia-lectale, neposedând nici o forma mai arhaica §i nici unvocabular mai arhaic decal acel al lui Coresi, nu sunt an-terioare, ci sunt posterioare lui Coresi, sunt variante dia-lectale; simple côpii fäcute dupa tipar i schimbate de Writcopietor a, cáci eacest procedeu 1-am Intalnit foarte des indescrierea literatuni, unde am dat adesea oH de textemoldovene§ti copiate i schimbate de c'atrà un muntean

vice-versa» (2). Fata, cu acestea d-1 I. Aurelia Can-drea In frumosul sAu studiu «Monumentele vele mai vechide Umbel romdneasca» publicat in ((Nolo, revistd romeind»Nr. 36 §i 37 din 1901, pornind pe urmele lui Ar. Den-

4 ...mex=a ...map In loc de [tu]nse,pereezese= impardlia ta in loc de parifie-ft.feritureszk=feritura ta In loc de feriturd-fi enoakasze=inoacadd (P) ori imp/-cat/a In loc de impacd-ti. In transcrierea psalmilor celorlalte psaltiri manuscrise-de bunb samb ar fi intamp'nat greutitti si mai mari decbt in fragtnentul Todo-rescu, care e COAL Cat priveste graba, amintim la acest loc numai deosebiteleatbri ale Codicelui Sturdzan $i cb nu cunosc scrisoarea lui Pavel Tord tsipublicatá de d-1 N. Iorga In Analele Academiei Romdne, seria II, tomul XXVII,p. 29 (Stefan eel Mare, Mihaiu Viteazul siMitropolia Ardealului),in care ella 9 Decemvrie 1570 da de stire preoOlor románesti cb mergAnd la soborul-care avea stt se tin& in zileIe CrAciunului la Cluj esti si aduca si bani de-cheltuealb. ca stt cumpere ctiqi românesti: Psaltirea, pe care s'o plateascäcu 1 florin, altit carte, Liturghiacare nu s'a gbsit panb acum, pe care-s'o pláteascb. cu 32 denaria. Dactt ar fi cunoscut aceastb scrisoare, puteau

afirme cu mai multb sigurantb, oi Pavel Tordasi a scris si tiparit culitere latine i ortografie ungureascl o Psaltire calvintt Intreag5 la 1570,+loci la o dat5 mai precisb decbt aceea de alntre 1570 si 15730, la care au-ajuns ei luAnd In considerare alto dovezi. Mai arniinuntit v. Transileania,XLIII 1912, Nr. 3-4, p. 273 277.

(1 M. Gaster, Chrestomatie rom dna, Leipzig Bucuresti 1891, I, p. XCII.(2 M. G.aster, ibid. p. XCIV. Aceastrt pArere o suAine d-1 Gaster si cu

10 ani mai tArziu In Geschichte der rumdnischen Litteratur publicat5 InCrober's Grundriss, II.

-o

stt

-pi

www.dacoromanica.ro

4

susianu (1st. literaturii rom. ed. II, Iasi, 1894,.p. 191 si 193-4 si Revista criticet-literarcl, anul V,1897, Nr. 4, p. 97 108), dupa ce dovedeste cu mult aparatfilologic ca Psaltirea scheiand e numai copie si face o-comparatie amanuntita a Psaltirii scheiane, cu a luiCoresi i cea dela Voronef, considerancl atht particula-ritatile fonetice, cht i cele morfologice i lexice ale acestortrei texte, constata c Psaltirea scheiand ne-a pastrat.particularitati cu mult mai vechi decht Psaltirea li Coresi,ch nici unul din cele trei texte amintite nu e o copie do-pe vreunul din celelalte douh, si in sfhrsit aduce mai multedovezi din cari se vede cu siguranta Ca «se cam gresestepopa Coresi, copist neindämhnatec ca i ceilalti, când spunein epilogul Psaltirii tiparite de dansul in 1577: «scrisu-v'amil acéste psaltiri cu otvetil, démil scosti dein psaltiresräbesch pre limb& rumanesch...». Psaltirea diaconuluiCoresi, precum i celelalte tiparituri ale lui, nu sunt decatcOpii de pe traduceri anterioare, pe cari dat osteneala-sá le transmit& intr'o limba ash de sucita, in cele maimune locuri, incht ma indoesc daca, intelegeh el Insusceeace voià usä cetiti si bine sa socotiti, ct veti vedehInsiva ca e cu adevartin (1. c. Nr. 37, p. 22). uTraducereaprimitiva care a servit de model copistilor manuscrisuluiScheian, ai manuscrisului dela Voronet si lui Coresi de o-parte, si copistului Codicelui Voronetean de alta parte, s'aMout in prima . jumätate a veacului al XV-lea cam Mireanii 1425 si 1450n (1. c. Nr. 37, p. 24). D-1 N. Iorga-a§eazä apoi in cadrele istoriei aceste constatari pretioase

atribue traducerea prirnitivä a textului vechilor noastremonumente literare unui cleric maramuresean atins de va-lurile husitismului, care ar fi facut-o poate ain mânastireadin Peri sau aiureao. 1) D-1 Piwarim judecand din par-ticularitatile de limba crede ca acel cleric ar fi fost dinpartile mai apropiate de Oradea-mare, cad acolo se ga-sesc labialele nealterate, un fenomen care mai de mult aputut sa fie mai extins decht astazi, acolo se mai rosteste

I N. Iorga, Istoria literaturii religioase a Románilor pita la 1688, 13u-curegti 1904, p. VIT. La p. 19 ni se spune ceva, rnai vag: ginteun unghiuabatec din Maramures sau din Ardealul vecin cu inä1imi1e maramureseneD.

linibii si

ni

i

si-a

www.dacoromanica.ro

5

ii astazi laa (v. G. Weigand, Linguistischer Atlas. des-dacorumanischen Sprachgebietes, Leipzig, 1909, UbeK-siehtskarte Nr. 9), irimd, gerunche, etc., apoi doeumenteleistoriee ne arata c tocmai in partite acestea a fost mailAtit husitismul (cf. Hurmuzachi, Documente, 17 2, Nr.507) si in sfarsit in limba acestui ynut ar fi foarte ex-plicabile multele Imprumuturi din ungureste (1).

Trebue InsA sä ne mai gandim la o Imprejurare. Dad,-cercetAm mai de aproape elementele unguresti ale veehilornoastre manuscripte, observärn ea lntre ele aftArn cuvinte-cari cu grau puteau sa fie in circulaye in graiul de toate_zilele. Asa sunt de pildh: fuglu < fogoly (=captivus),(met) gunuslese < gonoszul (=ma viciez, mi infectez),sileduesc < gyidol (=uräse), izeclean < izetlen (=durus),apoi poate i utaluitor < ?Araci urgisitor), etc. AceastAimprajurare a indemnat pe unii cercetAtori sà creada eatraducatorul bihorean-maramuresean sau ardelean ecu-noscator do slavoneste» (N. Iorga, ibid., p. 19 si 26) arecurs, pentru intelegerea si mai usoara transpunere inrornaneste a textelor slave, ale cAror titluri slave s'au lasat-de obiceiu neschimbate, ba uneori ni se dau paralel cu celeromanesti chiar i Insei textele slave, si la traducerilehusite unguresti, din cari ne-a 'Amu nurnai aceea a Evan-

Mcuta de Toma Poesy si Valentin Ujlaky dinHarnancze, adApostiy in Trotus, la 1416 si preserisä apoila 1466 de Gheorghe Nemethy, fragmente din prooroci.o parte din psaltire. Neafland adica, in graiul rornanesc, peatunci Inca necultivat din punct de vedere literar, cuvintepotrivite, au fost siliy sA pastreze cuvintele unguresti,dandu-le o forma cat de cat romaneasca (1). Ba d-1 Dr.

(1) Sella Puecariu, Zur Rekonstruktion des Urrumcinischen. Sonderab-druck aus der Festschrift Meyer-Liibke, I, Halle 1910, p, 35 ei 40. Un te-ritor mai extins cuprinde localizarea facut5 de d-1 Ovid Densueianu Inteoserie de prelegeri tinute la universitatea din Bucureeti In anul 1907 8:Bucovina, Maramure i Vartile nordice din Ardeal pan5 In regiunea Mun-tilor apuseni.Párerea d-lui Isidor Iegan, c cele mai vechi texteromâneetiar fi fost traduse ei aduse de niete sectari pauliciani macedoneni (v. SeeksPaterena Lii Balcani i in Dacia-Traianl, etc., Buc. 1912, pp. 817 ei urm.),ca nebazatA pe destule fapte lingvistice, nu o putem luS. In considerare.

(1) Sztripszky-Alexics, op. c. p.94; Cf. Alexice György, Romduok In Egye-4enses irodalomtörténet,I3udapest 1905, p. 812.

gheliei

5i

www.dacoromanica.ro

6

losif Popovici vede in vechile noastre manuscripte, desi,dup.& cat am putut controlà, fa,r 5. destul temeiu, chiar a tra-duceri din ungureste sub influenta husitán (2).

a influenta husitä, rare nea dat aceste traduceri, ne-a.venit prin Unguri, este aproape fax5, indoealá din cuvântulhiclean sau hitlean, pe care II gäsim in cele mai vechiforme de «Taal nostru», cari ni s'au pastrat, precum siadeseori in alte texte. Hitlean>hiclean> fitlean> viclean.derivä din ungurescul hitlen §i in fraza a ce ne izbávestepre noi de hicleanul» Insamna,: «cel räu», a diavoluln, a vräj-masul», insemnare care a putut sa o °AA numai pe tim-pul cand Husitii, prigoniti si refugiati In Moldova, se leg5.nauin näclejdea 6, credinta e cel mai mare bun §i eh singuraea ne mântueste («sola fides salvificatD) (3). In felul acesta.trebue sä ne apropiem mai mult de Moldova si sa. cautarntraducatorul vechilor noastre carti in vreo manä8tire a.Maramuresului Invecinat. Dar mai avem si alte motive casa o facem aceasta. Anume, in vrerne ce in textele noastrevechi j initial sau intervocalic din cuvintele de origine latina.se scrie ki, care trebue sä se rosteasc5. .4 : 4 and, 4oi, deciintocmai ca in Maramures si In Bucovina, precum si In par-tile nordice ale Moldovei (v. G. Weigand, op. c. Ubersichts-karte Nr. 10 si 11), in Bihor se aude j (%): jand, joi (v.G. Weigand, op. c. Nr. 3 si Ubersichtskarte Nr. 10 (58)si 11 (59). Tot a§a, z se scrie :3 (cit. dz) aproape in totlocul unde reprezentä un d primitiv sau un d z latini:dzic dzdc, asadará iaras ca in Maramure§ si Moldova,unde se aude dew (v. G. Weigand, o. c. Nr. 3, 27, 35.si Ubersichtskarte Nr. 11 (59)):. In Bihor ins5, se aude zeio(v. G. lVeigand, op. c. Nr. 3 si Ubersichtskarte Nr. 11 (59)).Apoi afar& de gerunche (gerunk'e, gherunt'e, d'erunte) rel.runt' ,4urincet, v erin , ceruse I, murunt', plat ang er i ici-coleairim §i corinld, ala turea do cenuset, mtmunt, platangen,inimet i colindd, In Maramure§ se mai aud formele atatde obicinuite In vechile noastre texte: bletm,blem; sfrcInseta,§i frumseta (frdmseta), a infrcimr; sam, sat (=scintem,.

2 Dr. I. Popovici, Paula dela Ord,stie 1582 , Bucure0i, 1911, p. 15 1n,Analek Academiei Romans, seria II, torn XXXIII, Mem. Sect. literare, p. 531..

3 v. Stripszky-Alexics, o. c., p. 93.www.dacoromanica.ro

7

santeti); a putredi, gice qi rar ice < dice, In locul caruiaIn Bihor aflam numai ice (1). Limba cartilor noastre vechieste ap,dara o contaminatie a limbii bihorene cu, cea mara-mureana. Calugarul roman husit, care ne-a dat cea dintaietraducere a eartilor sfinte in romane0e, a trebuit si fiede origine din Bihor, dar traducerea a facut-o in vreomanastire din Maramureq, unde Imprejurarile 1-au silitse refugieze. El cuno0ea bine atat graiul bihorean, cat §ipe cel maramure§ean, 0 a ales din ele ce i se pare& maifrunios: a incunjurat palatalizarea labialelor obicinuita astaziin Mararnurefb pastrandu-le nealterate ca in Bihor, in schimbinsa a luat rostirea altor sunete din Maramureq, iar Inprivinta lexica a luat 0 din o parte qi din alta.

Textele husite traduse de acel cleric al carui nume ne-aramas necunoscut ar fi fost: Psaltirea, Evanghelia, Fap-tele apostolilor, unele texte bogomilice (2) 0 parti dinCazanie sau Talc, poate chiar Talcul Intreg, (3) dar Testa-mentul vechiu, cu care Bogomilii, de cari se vede ca maierau multi printre Romani, ca i Husitii, nu voiau si albaa face, se pare ca a ramas netradus, caci, cand aparePalila dela Ordstie la 1582, ni se spune cä talmacireatrebue sa se Loa a cu mare mune& i din limba jidoveascli,

greceasca qi sarbeasca pre limba romaneasca» (4), de0 defapt se pare Ca s'a facut dupa traducerea ungureasca a luiHeltai Caspar tiparita la Cluj In 1551, confruntandu-setextul acesteia cu cele tiparite In limbile canonizate, intru

(1 Pentru constatarile de mai sus v., afarA de lucrarea citat 5. a d-luiWeigand, I. A. Candrea, Graiul din Tara Oafuha, BucuresLi, 1907, Al.Tiplea, Peazii populare din Maramureg in Analele Acal. Boni. (s. H,XXVIII, Mem. Sect. lit.), Bun. 1906; p. 413-531; M. Pompiliu, Graiul ro-mdnesc din Biharea in Cony. lit. XX 1886, Hetcou Gyorgy, Aberetydmentiromdn nyelvjdrds, 13elónyes 1912; G. Weigand, Szamosch- und Theiss-Dia-lekte, Leipzig 1898 si Kdrdsch-und Marosch-Dialekte, Leipzig 1897.

(2 N. Iorga, ibid, p. 19-27, apai 64 i urm.; cf. Geschichte des rumd-nischen Volkes ins Rahmen seiner Staatsbildungen, Gotha 1905, I, p. 401 2,si Istoria bisericii romdnefti fi a vie(ii religioase a Romdnilor, V5lenii-de-munte 1908, 1, p. 170-184.

3) Analele Acad. Rom., seria II, tom. XXVIII 1905-6 , Memoriile Sect.lit. Bucuresti 1906, p. 105 si urm.

4) v. I. Bianu si N. Hodos, Bibliografia romdneascd ceche, 13ucure;ti1903, P. 95.

qi

L.

eh,

www.dacoromanica.ro

8

cat aceasta &lie& s'a aflat de lips& (1). Aceasta o putemcrede mai curand decal a vechiul manuscript husitic s'arfi pierdut cm totul (2).

«Coresi nu Meuse alta decal sa, tipareasca cu schimbaride tot mici textele husiten, caH poate nici n'aveau, ori, daaaveau, o10 pierdusera sau poate une1e-0 pierduser& atuncila tipar,rotacismele», «pe u intreg dela sfar0t, pe ch 0catevà arhaisme mai putin insemnate» (3). « Ce n'a crezutel c& trebue sa, publice: apocrifele §i legendele bogomilice,au fost copiate mai departe, de umili preoti de sat, chiarand ei §tiau s1avone0e, ca popa Grigore din Mähaciu (5),.

Cum vedem a§adark chestiunea prioritátii intre tipäri-turile 0 manuscriptele cele mai vechi ale noastre este deo important& capitalk aci cu cat se vor descoperi maimulte manuscripte vechi, din can se va putea, reconstruiprototipul originalului, respective al traducerii originate, cuata mai LIsor se va rezolvi definitiv §i se va putea. con-stata data and am Inceput a scrie, respectiv a traduce,&AN In romane0e. Dac& Coresi a fost párintele literaturiirornane0i, prototipul reconstruit va trebul sa, ne dea lu-craxile lui Coresi. In caz contrar lucrarile lui nu vor fidecal niqte côpii, earl ca §i celelalte vor avea gre§eli §ilipsuri cum i au 0 cari nu vor avea, alt& valoaredecal ca. ne vor ajut& la reconstruirea originalului.

MCA pricina pentru care trebue sa, ne bucuram In moddeosebit de ate ori se descoper nu numai manuscriptevechi cu texte necunoscute pa,na, acum, ci §i de acelea caricuprind textele manuscriptelor vechi cunoscute. Acesta estemotivul care ne indearnna sa, atribuim deosebitä important&Psaltirii voroneteane alaturea de Psaltirea seheiand, caree mai completk precum §i ca sä ne ocupam In cele un-maloare cu dou& manuscripte vechi, cari cuprind partetexte necunoscute pan& acum, parte cunoscute 0 publicateunele de Hasdeu cu 33 do ani (1879) Inainte de aceasta

(1 Dr. I. Popovici, op. c., p. 8 0 9 In Analele Acad. Rom, 1. c. p. 524 qi525; Sztripszky-Alexics, op. c., p. 224 0 urm.

(2) N. Iorga, /st. lit. rel., p. 22.3 N. Iorga, ibid., p. 84.4) N. Iorga, ibid., p. 43 44.

www.dacoromanica.ro

9

In vol. II din Cuvente din beitreini: Codex Sturalzanus,altele in lucrarile lui Coresi.

Amandoua manuscriptele, cari mai au si meritul ca, In-tregesc lacuna din Apocalipsul S-tului Apostol Pavel,(intre pp. 24-25 ale Codicelui Sturdzan, Guy. II, p. 419)

i sfarsitul predicei «Zise Domnul», publicate amândouaIn Cuvente din bâtrelni, vol. citat, Indreapta mai multegreseli de copiare de ale textelor publicate, dandu-ne astfelputinta sa cunoastem felul cum se copiau textele vechi,si au si unele particularitati ortografice speciale, so afla inbiblioteca d-lui Iu lian Martian, maior in disponibilitate,director de bane& in Nasäud, cunoscut bibliofil si apretiatarheolog. Le vom descrie pe rand numinclu-le dupa nu-mele descoperitorilor, pe cel mai vechiu Codicele Todo-rescu, caci a fost aflat de d-1 Dr. luliu Todorescu, mareproprietar in Budapesta, iar pe celalalt Codicele Martian.

www.dacoromanica.ro

I. CODICELE TODORESCU.1. Descrierea codicelui.

Manuscriptul Todorescu, cu care ne vom ocupa mai Intaiu, esteun codex tniscellaneus i contine 124 foi, format in octavo micde 15,5 cm. inaltime si 9,7 cm. lätime. Foile au fost im-paturite in 18 caiete (1), cari cuprindeau câte 8, 6 ori 4 foiunul, va intr'un caiet nu este totdeauna o coal& in-treaga,. Din corpul manuscriptului insä, cum se poate vedeitdin textul transcris i publicat mai jos, unde intregim lacunele,s'au pierdut patru foi scrise, iar dela sfArsit au fost rupte cAtevb.goale. Cele patru foi scrise i pierdute sunt : foaia inthie dincaietul I, foaia inthie i cea din urma, din caietul al XIV-leafoaia intaie din caietul al XV-Iea. Astfel cele 18 caiete astäzi ni seprezentä cu urmatorul numär de foi, dad, insemnam caietele cucifre romane, iar foile cu arabice : I. 7, H. 8, III. 8., IV. 6., V. 8.,VI. 8., VII. 8., VIII. 8., IX. 8., X. 8., XI. 4., XII. 4., XIII. 8., XIV. 6.,XV. 7., XVI. 8., XVII. 8., XVIII. 2, adid. 124. Dacä s'ar fi päs-trat i cele 4 foi pierdute din corpul manuscriptului, codicele araveb. 128 foi sau 256 pagine in aerie curentA. Dup ce, cum voinvedeh, putem substitui lacunele, in transcriere i in cele urma-toare vom intrebuinta paginatia completA a manuscriptului saucum ar 11 trebuit sit fie dad, nu s'ar fi pierdut cele 4 foi, iaralaturea, dupit o linioara verticala, vom pune numarul corespun-zator al foilor manuscriptului cum il aflam astazi.

Caietele in cea mai mare parte sunt numerotate cu cAte unnumar de ordine (custos), literele cirilice corespunzatoare. Nu-merele sunt puse in josul inthiei pagine a caietelor, afara de 12,care e pus in josul paginei a doua dela sfArsitul caietului al trei-sprezecelea. Afara de aceasta in numerotare mai observtimalte greseli. Pama la caietul al VI-lea numerotarea merge bine.Caietul al VII-lea aveà la inceput numarul 1-T=8, iar al VIII-lea

(1) IntrebuintAm acest cuvânt pentru usurint5.; Intrebuintarea numelorIatinesti duerna, triterna, quaterna, quinterna, sexterna, etc., ne-o lngreu-neaz6. tocmai faptul cfi numarul foilor variazit dela un caiet la altul.

sa Aidaoi

oi

oi

www.dacoromanica.ro

12

7, dar cand s'au legat caietele in scoarte, caietul al VIII-lea afost legat din int&mplare inainte de al VI-lea, iar mai tArziu scrii-torul crezand c& a gre5it a indreptat numerele schimb&nd peir =8 in I =--7 pi 5terg&nd pe :V= 7 5i punand deoparte peii'= 8. Caietul al XII-lea e numerotat gre5it, cum am mai amintit,punandu-i-se numArul la sfaxgitul caietului al XIII-lea. Nu sunt nu-merotate caietele: XIII, XIV, XVII 5i XVIII. Caietul al XVI-lea aredin nou numärul 1 (a). Uneori trecerea dela un caiet la altul eindicat& ca 5i in celelalte manuscripte vechi ale noastre prinsemnul +pus in susul paginei Intie, a5a la caietul III 5i V, odatrt-prin in josul paginei int&ie a caietului IV-lea.

Manuscriptul este cusut bine 5i legat in doul scoarte de lemn-invälite in piele impodobit& cu diferite ornamentatii imprimate.Pielea este ast&zi roas& 5i stricata la mijloc.

Pe fiecare pagina a celor XV caiete dela inceput afar& decazul c&nd vreun text se termin& inainte de ce s'ar sf&r5i paginaafläm ale 16, uneori (p. 16/f. 7 v°, p. 53/f. 26 r°. p. 51/f. 26 v°, p.65/f. 27 r°, p. 56/1. 27 v°, p. 58/f. 28 v°, p. 201 f. 99 r0), c&te 15, odatA(p. 50..28 r0) 14 rânduri, iar pe paginele caietului al XVI-lea (p. 221/f.107 r0-240/f. 116 v0) totdeauna numai cAte 15 r&nduri. In cele XV

-caiete dintAi rândurile stint cam de 5,5 cm.-7 cm. de lungi qiscrise cam la 3-4 mm. departare unul de altul cu litere cam de 3mm. de inalte. In caietul al XVI-lea rAndurile Bunt cam de 6,-7 cm.,iar dep&rtarea dintre ele de 3-5 mm. Paginele 90/f. 44 v° i 148/f. 73

a u rämas nescrise, iar pag. 119-129/f. 51 au la mijloc o mica arsurá.Scrisoarea e cirilic& dreapt& i continu6. Dup& cum se poate

vedea din reproducerea fotografica alaturata (1 , este invederat cavine din aceea5 5coal& din care e i scrisoarea celorlalte manus-cripte ale noastre din veacul al XVI-lea, a Psaltirii scheiane, voro-nefeane, a Codicelui voronelean qi a celorlalte texte contimp o-rane acestora ori chiar mai vechi (2), de5i nu cunoa5te decatnumai forma p a lui r, iar piciorul lui 4 ii prelunge5te totdeauna,in josul liniei, dar nu peste tot locul in aceea5 masura.

Cele XVI caiete dela inceput pan& la pag. 240/ f. 116 No,

(1) A binevoit sä mi-o facl colegul A. Bena, pentru ce ii multgmeso si peaceasta cale.

(2 Cf. faximile din Psaltirea scheianti, In ed. I. Bianu, din Psaltireavoronekand la Ov. Densusianu, op. c., din Codicele voronefean In ed. I. G.Sbiera, CernAuti 1885, la sfarsit, din Codex Sturdzanus la Hasdeu, Cuvente,t. H, p. 691-3, apoi N. Iorga, Analele Acad. Rom., seria II, t. XXVIII,Memoriile Sectiunii literare, p. 106 si urm. si tabelele II V alfiturate acolo.

i -=.

.2

10

www.dacoromanica.ro

13

unde se incepe textul slavonesc sunt scrise, dupa cat se vede,de aceea§ mana, de§i nu in acela§ timp. Scrisoarea la incepute mai ingrijitA, literele sunt facute mai frurnos, la sfar§it copistulse vede mai grabit, literele aunt tot mai groase, la ce a contri-buit intre altele poate §i calitatea mai rea a hartiei, a§a incatcaietul al XVI-lea, daca, 1-ai compara cu cele dela inceput, arparea scris de alta mama, mai ales flindca e numerotat din nou,are numai Cate 15 randuri pe o pagina in loc de 16, are odatä peo in forma cp (p. 221/f. 107 r°, r. 15), pe cu piciorul prelungitmai in jos ca in alte parti, ba de doua ori (p. 232/ f. 112 v°, r.13 §i p. 240/f. 116 v°, r. 1) in forma 41, cu piciorul prelungit §iin sus. Acest caiet a§adara n'a putut fi sons deodata cu celelalte,dar aflam §i aici particularitatile ortografice caracteristice celor-lalte parti, semn cã probabil sunt scrise, cum am arnintit, deaceea§ mana. In toate aceste XVI caiete cerneala e buna. §i neagra,iar titlurile §i initialele sunt scrise cu ro§u. Sfar§itul unui texte indicat prin semnul:

Scrisoarea textelor cari urmeaza e cu mult mai slaba, de di-ferite maini, cu deosebite feluri de cerneala, amestecandu-se titluri§i initiale scrise cu ro§u, cum vom vedea la fiecare pe rand.Toate aceste texte sunt mai tarzii §i nici din punct de vedereal ortografiei, nici al limbii nu pot fi tractate alaturea de celede pana aici. A§a, sta lucrul §i cu Crezul» §i Tatal nostrw>cari se OA la pp. 248 251/ ff. 120 v0-122 ro.

Manuscriptul altfel cuprinde:1. Aproape intreg lipse§te o singura, foaie la inceput Mkt')

evangheliei din Dumineca Pa§tilor, pe care il aflam §i in Cazaniasau Carte ce se kernel evanghelie cu invd(eiturci a lui Coresi ti-paritä la 1581 in Brasov, in exemplarul Nr. 29 al AcadenzieiRonalne la paginele 132-137, unde are titlul de : «Iloovq11-11E

ceS10 RMIIKSIO 111,AAMO [WV. invatatura intru sffita §i mare du-mineca pa§tilor scrisa e de sfritul, ion zlatousta. CAO , ill, (repro-dusti la Cipariu, Crestomatia seau analecte literarie, Blaj 1858,.pp. 33-40), pp. 3-24/f. 1 r°-11 v°.

2. Talcul evangheliei de «Ispas» sau «Inaltarea Domnului ),«Vaznesenie», cum i se zice in text, §i care atat in manuscript,

1) Amândou'à textele amintite, precum si unele pasagii din Codex Sturdzanus, manuscriptul Nr. 447 al Academiei Romans, dAruit de d-1 D. A. Sturdza,a binevoit s6, mi le copieze d-1 Const. Moisil, profesor In Bucuresii, pentru-ce ii muliamesc i pe aceast6. cale.

RK

www.dacoromanica.ro

14

cat i tn Cazania lui Coresi in exemplarul citat, unde se Oala pp. 200 207 (1), are numai titlu slavonesc, in manuscript:<(CACV'HO HA HISSHICf[Hig] Nu. titr npopotucKii ocrKasatiff», iar la CoresiCAORO HA HZ3HKEHTI eHE CAT HpopofillaKkr 0171iA3AHT())2 adica «Ctivantla Inaltarea Domnului, aratare din cele proroce0i», pp. 24-56 /ff.11 v0-27 v°.

3. «GrUITAIVTU DE BLARE pre la munci, sfiita maria. vré sdvadzel cumu se mun'cescu rodul crestinescu . sAINH» (Parinte, bine-cu vanteaza), pp. 57-111/ff. 28 14-45 v°, 5414-61 v° i 46 0-47 r° ; inCo dex Sturdzanus : pp. 31-73,1a Hasdeu, C uvente, II, pp. 311-367.

4. ((Mogi:, CTfro innvir (sic) ndina t iicx-okk AllifairkAnk: Cu-veintul atului paveli apostol. de esird su/letelora», pp. 112-139/ff.47 v0-53 v°, 62 r0-69 r° ; in Codex Sturdzanus : 21-30 laHasdeu, ibid. pp. 415-425 (( Apocalipsul Apostolului Pavel))).

5. «[VJede(i-mel fdrd glas, i fdrd suflet dzdcandu...), pp.149 196/ ff. 69 14-96 r° ; in Codex Sturdzanus p. 73-113, laHasdeu, ibid. p. 449 471 (aici e intitulat in studiul ce premerge,«Cugetari in ora mortii». Faximile, p. 693). Parti din aceasta, d.e. inceputul §i fericirile, se gasesc aproape din vorba in vorbat}i in «molitva mortilor» din un fragment al unui Molitvenic ma-nuscris din sec. XVII gasit de d-I Todorescu (f. 27 r°-28 v0),care va forma obiectul unui studiu deosebit.

6. «Dzise Domnul in pilda ada.sta : zen, om eraadica evanghelia bogatului §i a saracului Lazar intitulata laCoresi, ibid. irrat urr novicki miga fir (fila 26, foia 11) 2'), re-produsa la Gaster, Chrestomatie, p. 30 31, §i in Tetraevangheluldela 1560 61, ed, C. Erbiceanu, Bucure§ti 1889, p. 159 160),pp. 196-200 /f. 96 v0-98 v°.

7. TLA 'KO VANIE EIT-GLIEI dela giu[deflii. din stl pultiui mathei. 3,106. Dzise can va veny fliul omenescu...*,

pp. 201 220 f. 99 1.0-106 v0; in Codex Sturdzanus: p. 221231, la Hasdeu, ibid. pp. 225-230.

8. OGA0110 I Hock' (sic) bt IH HAWt. id' rem. (= «Cuviintul-§i legenda (?) care[-i] dela Domnul nostru Isus Hristos»)'«Aqiasrdiaste Dndzdu botedza(ilor...», pp. 221-240/ff. 107 0-116 v°.

9. Dela foaia 116 v° sau p. 240 a manuscriptului scrisoareae de aft& mana, cu deosebite feluri de cerneala, de coloare maiinchisa §i mai spalacitä, surie, amestecandu-se titluri scrise Curo§u. Textul e slavon §i cuprinde diferite rugaciuni mai scurte§i Para importanta, pp. 240-247/f. 116 v° 120 r°.

bogatii...»,

W

:

dont'uuln

www.dacoromanica.ro

15

10. «Credzu intru Dumnddzdu kcal...», pp. 218 249/f. 120-v°-121 v°. Scrisoarea e slaba si de alta mama, deosebitä de atextelor de pana aici.

11. «Tateil nostru ce esti in ceriu...D, pp. 250-251/f. 121 v°122 r°. Scrisoarea e de aceeas mkna cu a «Credzu»-lui.

12. Paginele 250-254/ff. 122 v0-124 v° cuprind iaras diferitetexte slavone fat% importanta si scrise de felurite mttini cu deo-sebite feluri de cernealä. Pe pag. 251/f. 124 r° se aflä desemnatao figura, iar deasupra e scris cu negru : «am 3EnAmtu.

Pe marginile manuscriptului gäsim mai multe insemnari acutede mai multe maini, dar nici una nu are vreo insemnatate deo-sebitk ci stand de obiceiu din cate un singur cuvant ori dinrnai multe cuvinte PAra leg-Murk se pot consider& mai mult capiste mazgälituri. Astfel de insemnäri gasim la p. 68/f. 33v°, p. 69 f. 34 r°, p. 94/f. 51 v°, p. 100 f. 57 v° (de mama co-pistului codicelui : nonti, probabil scurtat din FIOMHAST 11E), p. 1111. 47 r°, p. 222/1. 107 v° (poate tot de mama copistului codicelui),p. 247/f.120 r, p. 253/f. 123 r°, p. 254/f. 123 v°. Din transcriereatextului le-am omis fiind Zs% interes.

La pag. 67/f. 33 r°, r. 3 intre Mihail si eine sdm'tu gasim unsemn care se continua si pe margine si care pare a area loculpana unde a ajuns un copist oarecare care copia de pe manu-scriptul nostru si de unde avea sä continue. Semnul concade cusfarsitul pag. 37 a Codicelui sturdzan. Cu toate acestea avemmotive destule ca O. nu credem ca Codex Sturdzanus ar fl copiede pe Codicele Todorescu.

2. Când s'a scris Codicele Todorescu?Ar urma datarea codicelui sau fixarea epocei in care a fost

scris. 0 putem face studiind scrisoarea, marca fabricilor de hartiedin manuscript si raportul dintre acest codice si celelalte cartiin cari se afla textele copiate inteinsul si a caror data o cunoastem.

Judecand dupli scrisoare, manuscriptul, dupa cum am vazut,nu poate sa fie mai nou decat celelalte manuscripte romanestidin veacul al XVI-lea, cunoscute pana acum.

La o fixare mai precis& a datei nu ne ajuta nici marca fabri-cilor de hartie din manuscript. Pricina este ca marcile sunt as-cunse de obiceiu intre indoiturile foilor si apoi, fiind ori in par-tea de sus ori in cei, de jos a acelora, cu ocazia legarii codi-celuisi poate si mai nainte cancl s'au taiat si impartit coalele

www.dacoromanica.ro

10

In caieteau fost taiate, aà ca astazi nu ne este cu putinta sarcconstruim nici barem una intreaga, cu atat mai mult ca marciasernanatoare n'am putut afla nicaieri unde s'au publicat oridescris maroile manuscriptelor romfine§ti contimporane ori inalte carti, pe cari locul §i mijloacele mi-an permis sa le consult (1).Daca ins& privim mai de aproape cele 13 figuri alaturate, leputem imparti in trei, respectiv patru grupe. De grupa I sevor tinett figurile 1 4, de a II-a fig. 5-7, de a III-a fig. 8-9,iar de a IV-a, daca cumva nu le putem numara §i pe acesteala grupa de mai nainte, fig. 10-13 ale tabelei I. In privinta ca-litatii nu este nici o deosebire intre hartia din cele doua grupedintai, find deopotriva de groasa i de o nuanta galbuie,incat nu putem fixa cu sigurantA mai ales dupa ce sunt caieteintregi caH n'au mama numarul foilor cari se tin de una oride ceealalta grupa. Dela caietul al XIV-lea (p. 191 f. 94 ro)incolo ins& hartia, de§i se pare mai groasa, e de calitate maislaba i de o nuanta galbuie mai ro§ietica §i mai afumata. Hartiacodicelui aadara, trebue sa fie din trei, respectiv patru fabrici.Nu putem insa sa stabilirn cu mijloacele modeste cari ne staula dispozitie, caH au fost acele fabrici, deci nici data coilicelui pebaza marcilor lor.

S'ar pare& ca studiarca raportului dintre manuscriptul decare vorbim §i aelelalte carti in caH se aft& textele copiate inel, a cAror data o cunoa§tem, ne va u§ura mult fixarea precisaa timpului in care s'a scris, mai ales ca ne este cunoscut chiar-§i anul in care a aparut Cazania dela Bra§ov a lui Coresi,1581,iar despre textele corespunzatoare din Codicele sturdzan §tim cas'au scris inainte de 1583, afara de predica aZise Domnul», pe

(I) I. G. Sbiera, Codicele voronefean, tab. IT, §i descrierea la p. 321urm. ; Hasdeu, Cuvente, t. I, passim, In special p. 43-45 si descrierea cores-punzatoare a Codicelni sturdzan, t. II, p. XLII, I. Kemeny la A. Kurz, Ma-gazin fur Geschichte, Literatur und alle Denk- und Merktviirdigkeiten Sie-benbArgens, Kronstadt 1844, t. I, tabela repr. dupä p. 192 ; Const. Moisil,Doudsprezece scrisori domnesti, Bucuresti 1897 ; N. lorga, Documents ro-mdnesti din arhivele Bistrifei, 141, Bucuresti 1699-1900 ; N. lorga, An.Acad. Rom., 1. c. p., 100 ; Gr. Creku, Mardarie Cozianul: Lexicon slavo-ro-manesc, Bucuresti 1900 ; descrierile mgrcilor din Psaltirea voronefeand. §ischeiand la Ov. Densusianu, op. c., p. 22-23 ; tabelele aláturate la Quellenffir Geschichte der Stadt Eronstadt in Siebenifirgen, III, Kronstadt 1896 ; Insfársit: Szonyi LaszlO, 14. szdzadhald papiros-okleveleink vizjegyei, Buda--peSt 1908.

a$A

ei

www.dacoromanica.ro

17

care Hasdeu o dateazA «circa 1600». Dar §i aici intAmpinamgreutAti. Inainte de toate *tile codicelui nostru pe cari le aflAmin Cazania amintit i In Codex Sturdzanus cum vom dovedinu sunt cOpii de pe aceste carti, ci de pe unul ori douà manus-cripte mai vechi, de pe cari oH de pe vreo copie a lor s'aucopiat i textele Codicelui sturdzan, precum probabil i textele res-pective din Cazania lui Coresi, ba poate i alte texte din aceastadin urmA sunt cOpii de pe ni§te manuscripte mai vechi, de caricirculau mai multe prin fel de fel de côpii, mai vechi sau mainouä, dinteo parte sau alta a românimii de dincoace de Carpati,fie ele imbrAcate Inca in haina ciudatA a limbii bihorene-mara-mure§ene, oH desfAcute de dAnsa i infAtisandu-se in graiul obici-nuit (1). Ca sA dovedim aceasta, n'avem decAt sA amintim cä maimulte texte de ale Codicelui sturdzan, §i anume tocmai cele rnaivechi, textele bogomilice, le aflAm si in Codicele Todorescu, precumsi in Codicele Martian. CAt priveste Cazania lui Coresi, sA neaducem aminte ca. «Incercdrile de traducere din slavoneqte ) dinCodex Sturdzanus, caH se incep cu SA nestire buru crestiru...»

«Orecire erA un pArinte anome Ionu...», anumite pArti din oCazanie publicate de d-1 N. Iorga in Analele Acad. Rom. 1. c., p.105 si urm., precum §i cea dintAie parte din cele douä ale codi-celui nostru, cari se aflA si la Coresi, nu sunt altcevA decAt tra-ducerea din slavoneste a «lnvd(citurii intru sfein(a qi mard Du-mineca Pastilor, scrisd e de sfantulis loan Zlatoustit», cAruiai se atribuiA, desi nu se stie dacA ii apaliineA in realitate (2). LAsAmsA urmeze pentru comparatie i cAtevA pasagii din cele patru texte,cAci ne vor lAmuri asupra felului cum lucrA Coresi §i ucenicii lui 3)

1) N. Iorga, 1st. lit. rel., p. 27.(2) I. Chrysostorni Opera omnia, ed. Montfaucon, Paris 1718 38, t. 8., p.

250, cit. la Hasdeu, Cuvente, Il, p. 75.(3) Nothm cá partile citate le aflam si in eRugaciunea lui Ioan Neagoe

Basarab, care a facut /a iesirea sufletului saua din aInvdfdturile9 saleacAtre fiul slu Teodosiea, dovada GA aceastä cazanie in redartia slavonaera cunoscut i preVrit6. printre Romani i pe la inceputul sec. al XVI-lea,clot traducerea romaneascä a a1nvapturilor mi Neagoe (Basarab)b nu s'af&cut decat rnai tarziu, la sfarsitul veacului, pentru un Domn care fusesecastigat de curentul cárii romanesti i rare aye& si el un porfirogeneta deindreptat pe cargrile anevoioase i pline de lunecusuri ale lumii. Aceastátraducere pare BA se fi pierdut : paná astbzi ea n'a iesit la iveall, iar textulpe care-1 aducem inainto mai jos, (wine dintr'o a doua traducere care s'aficut numai la 1654, sau pe la aceastA datit, in timpul lui Mateiu Basaraba.

Drdganu, Douii manuscripte. 2

si

www.dacoromanica.ro

18

Hasdeu, Cuv. II, p. 78.S'au nestire de Intaia eas lucratu,

sa 'la astadzi plata. derlapta.S'au nestire dupa, al treile 6as

veritu, sa. blagodarIasca si O. praz-nuasca.

Coresi, 1. c., p. 135 (Cipariu,I. c., p. 37).

Cine séu postitg si seu ustenita.ven4i bucurandu-va si priimiti ar-gintulti. cati de 1n 6asul de 'ntailucrat-4, priimiti astazi ce va secade plata, cati chip& aid treilebud ati venita, multemindil si ye-selindu-va sa pritznuiti.

N. Iorga I c., p. 103. Pag. III, a.Tara de s'au nevoit nistine de

s'au postit, din aasul dintae, el Casä Ia astadzi plata direpta, ca, deau venit nistine dupa al treile aasbine se multdmasca si si prazntt-Iasca.

Codicek Todorescu, p. 13/f. 6 r".

eine s'au postit si s'au, ustenitti,viniti bucurandu-va si priimiti ar°-gintul cati din easul dintaiu aulucrat priimiti, astadzi ce VA secade plata. Cati dupa al treile Cas.ati vinit multemin'du. si veselin'-du-va sä praznuiti.

(N. Iorga, Ist. lit. rel., p. 61-2. Cf. Invägturile lui Neagoe Vodil (Basarab)Mire fiul sdu Teodosie cu o prefata. de N. Iorga, Valenii-de-munte 1910.p. VII. Textul citat se ail& In editia d-lui N. Iorga la p. 306 si e urmato-rul : «cel ce va yen! la ceasul dintiau, va lua plata dreapta, iar cel ce vaveni dupa al treilea ceas, sa multameasci milei Tale, iar cel ce va ajungedupa al seselea ceas, de nimic nu se va lipsi pan la al noualea ceas, sa seapropie eatre tine far de nici o indoeala, iar, de va veni si la al unsprezeceleaceas, nimie sa nu se team& caci s'au zabovit, el tu esti iubitor de oameni,si primesti pe eel de apoi ea si pe eel diniaiu, si mangai pe cel dela alunsprezecelea ceas ca si pe cel dintaiu, si aceluia dai, iar pe aoesta-1 di-ruesti, si lucrul il cinstesti, si ce este pus inainte, lauzi. Drept aceea, vorintl.& In bucuria Domnului sau, si vor lila plata si cei dinthiu, si oei de apoidela mila ta cea bogatan. Acelas text se aft' si la pag. 323-4 In aPisaniamanastirii Argesuluip sau partea a unsprezecea a cartii citate: asi Inca maizice si dumnezeescul Zlatoust: De a lucrat cineva din ceasul dintaiu, saiea astazi datoria cea dreapta, iar de va fi venit cineva dupa al treilea ceasmultumind; O. praznueasca; iar, de va fi postit pan& dupa al seselea ceas,nimic sa nu se Indoeasca, ea de nimic nu va lipsi; iar, de va fi de al noualeaceas lipsit, sa se apropie, netemandu-se nimic; iar de va veni la al unspre-zecelea ceas, A nu se teama de zabava, cd Domnul Hristos este iubitor deoameni si primeste pe cel de apoi ca si pe eel dintaiu, si pe cel ce a venitla al unsprezecelea ceas ca si pe cel ce a lucrat din ceasul cel dintaiu sipe cel de apoi milueste, iara pe cel dintaiu mangaie, si celuia plateste, iarcestuia darueste, si lucrarea cinsteste, si ce este Inainte pus, pfizestes.

www.dacoromanica.ro

19

Hasdeu Gnu. II, p. 78-9.S'au ne¢tire dupa al ¢asele Sas

ajunsu, nime s nu se spamante,Intr'o nemiel nu se va de¢erta.se-u ne¢tire dupa al noole Sas

lasatu, s sa apropie, nemica s5. nuse tlama. Sa-u veritu ne¢tire In al-unspradzecele Sas, sa nu se tem&de pestélk

Coresi, c., p. 135 (Cipariu,1. c., p. 37).

cati dup. ala ¢aseld Sasa atiajunsa, nemica sa va sfiiti. Tara-earei ati pestita pana la aid noaole

apropiTati-vã i nemica roi-na ndu-va i cAti qi pAna la Muu'risprazécele Sasa ati pestita ¢i

.ajunseta, s5, nu Al témeti ea cdtipestita, i derepa acéla sa nu vazahniti.

Hasdeu, Cue. II, p. 79.

Ca-i buru cinstitoriul despueto-yTului: priime¢te cela de Intai, ca-cela de apoi; Inbla`nzé¢te cela ce auveritu in al uspräzéeele cas, ca ¢i.cela ce au lucratu ditntaia.

Coresi, 1. c., p. 135 (Cipariu1. c., p. 37-38).

C5. TubitorTu qi cinstitorTu Taste-dumnezeu, ca e dulce ¢i milostiva

priimé¢te ceia de apoi ca ¢i ceiade 1ntAi, qi rapausa ceia céu lucratt-den ala unsprazecelé casa, ca ci cela41 en Sasul detntai.

N. Iorga, 1. c. p. 109. Pag. III, b.

[In]tru de¢ertu. Tarà ni¢tine säs'au zabavit panä al noaole Sas casa vie ci sa s apropie, i nemicasa nu sa Willa. Tarâ de au venitnictine in nal 11 Sas sa nu sa spaepentru ace s'au zabavit, ea acestacuvant.

Codicele Todorescu, p. 13-14 f.6 r°-6 v°.

cati dupa. al ¢Tasele cas ati dounsu.nemica sa v5. sfiiti. Tara carii atipestita. pana, In al noaolé Sas. a-propiTati-v5, ¢1 nemicä rucinAindu-va

cati qi pang 1n ala usprldzécelecas. ati pestit. ¢I aSunseta. sa nuvA temeti ace ati pestit. qiacéTa. &I nu va mahniti.

N. lorga, 1. c., p. 107. Pag. I, b.

c catra. Dumnedzeu qi prii-mecte pre eel de apoi ca ¢i pre cela.ce s'au nevoit dinthe. Deci mangaepre cela din nal 11 ca qi pre cela cos'au nevoit din casul dlntae.

Codicele Todorescu p. 14-15/i.6 v0-70.

Ca Tubitor ci cinstitorTu Taste dum-nedzeu, ea e dulce i milostiva, sipriime¢ie cei de apoi ca qi eeiadintaTu, i rapaosà ceIa ce au lu-crate, de-1 Inn (sic) ala unspradza-cele cas, ea ¢i cela din casul dinataiu.

0 singurt privire e deajuns ca s. ne convingem cä avern aface numai cu trei traduceri deosebite, cAci inrudirea dintretextul Codicelui Todorescu §i al lui Coresi, fácând abstractie deunele modificari ortografice si ca,teva, neinsemnate de altä na--tura, ca au luorat =lucrat-ati, in -- la, e invederatä. Cu toateacestea Codicele Todorescu o repetam nu e copie de pe

cA

Sa

1.

Zasa,

-¢i

pi

diripitS

www.dacoromanica.ro

20

Cazania lui Coresi, cum nu e nici de pe textele corespunzAtoare-din codicele popii Grigore din lnhaciu, ci este copiat de perunul ori dou S. manuscripte mai vechi, poate si ele copii, pe-cari ori vreo copie a lor a putut s le intrebuinleze siCoresi §i le-au intrebuintat negresit copistii Codicelui sturdzan..Prin urmare judeand dupA raportul dintre Codicele Todorescu§i textele corespunzatoare din Cazania lui Coresi §i Codex Slur-dzanus, urmeaz . aeesta trebue sá fie de aceeas vfirstil enaeelea, adieu, dela sfarsitul secolulul al XTI-lea si la !lid 41.

intamplare tin trece peste eel dintal ani ai secolulni al XVII-lea._In cele urmätoare vom incera sä dovedim aceste afirmatii.

3. Codicele Todorescu nu e copie de peCazania lui Coresi, nici de pe Codex Sturdzanus,

ci de pe un manuscript mai vechiu.

In acest capitol vom intrebuinta cam aceleasi mijloace pe carile-a intrebuintat si d-1 I. A. Candrea n lucrarea sa (Monu-mentele cele mai vechi de Umbel romdneasca» pentru a dovedicä Psaltirea scheiand e copie, dar d nu s'a copiat de pe Psal-Urea lui Coresi ori cea voronefrand, cum nici acestea nu suntcOpii de pe ea, 0.0 numitele dovezi interne.

A. Lipsa de unitate ortograficci, fonelicdmorfologicd a rnanuscriptului.

Codicele Todorescu e copie de pe un manuscript mai vechiu,.pentrua «Inteo scriere originala, dacâ nu intampidm totdeauna.acela§ termen pentru anumita notiune, gAsim insá, in genere, ooarecare uniformitate, atAt in ortografie si fonetism, cat i

formele gramaticale intrebuintate de autor» 1). Dar in ce pri-veste textul Codicelui Todorescu nu putem vorbi de unitate nicidin punct de vedere al ortografiei, nici al fonetismului, nici alformelor gramaticale, precum nici a intrebuintärii cuvintelor..Vom cità cAteva cazuri mai semnificative in ce priveste : a/ortografia si fonetica morfologia, rämânând ca despre intre-buintarea cuvintelor sa vorbim mai incolo.

cc) Gasim aceleasi cuvinte scrise in diferite chipuri. Aà d.a) and cu d, and au 4, ba chiar cu e: cettrol, cdtrd, cdtrd

(1) I. A. Candrea, Noua revised romand, anul citat, Nr. 36, p. 634.

c

in

01

ei b)

e.,pi

www.dacoromanica.ro

21

cilre; ma, nut §i me ; set, se; bldstematu, bldstdmafi i bldste-mate ; grdsitit gresiti t ; beut bdut ; beuturd bduturd ;

ccilugdrii ; deserutd, desdruti ; duserd dusard ; dzi--sera dzisard ; blcint blem ; plcingd pldngd, etc. Cuvân-iul II gasim scris and Dumnedzau, and Dumnedzeu,chiar Dumnddzdu. In unele din cuvintele citate nu e vorba nu-imai de confundAri ortografice, ci si fonetice.

[3) Gäsim cuvinte scrise and cu u, and cu o : unu1t1 unolg,costul bucurd-te bocurd-te, porunca poronca, foculfocol, tuturor tutoror, mit-avid ndravol, cu co, lui loi,ioru loro, svn(ilur son(ilor, giude(u §ode(u, etc.

y) Vocala u 8, otr) se confundà cu iu to): lunte rume, luiui, nu n u, lumina lumina, cerului cerul ui, fiiului

viul ui, rugdciune r ugdciune, ingerul ineer ul, vor voravoru voeu, cuvcintului cuvdntul ui, apoi 1 ucqi, el u-1,

jel ui, dar ungurile la p. 76/f. 37 v° r. 11, etc. Forma ceriualterneazä cu cer, cera, ceru.

8) Se confundA u cu 6 sau : muncd maned, fdcuttl fdcdt,ndravurile ndravdrile.

e Afläm cuvinte scrise and cu o, and cu oa ori chiar cu u:omini oamini, ominii oainenii, noo noao, vostre voastre,in tor ece intoarce, toate tuate lute told, gropd groapd, etc.

cp Litera é 4;) alterneazä cu e (6) ori cu diftongul ia (As, m ;

uneori acesta = ie): aceia acictia ace, cid de, cd ce, legdréle nate, véc, viac, dulcqd dulciap, mete mict,

férecdciune fericati, lumé lumia, asé asia, (scit) mergdlOrcem miaege, etc.

7) Se confunda consonantele sonore cu cele nesonore. AO sealterneazA f cu v: faptele vctptele, folosu volosu, viermitfierumii, fi vi, focu vocu, flu! viiul, fCtele vétele, fieruvier it, fried vricd, fdrd vdrd, infricaFului invricatu, fu-

muli vunzuli, Avraandi Afraam, svn(ilora sfuttlorit; totasa: viare (= flare, Here), vierbinutéld (= fierbinteala,), poateolovire (= olofire, dar cf. v. rus. olovIrii `purpur5! = lat. holo-v&us), stArdma, etc.; é cu urgie ur cie, lége liacd,giudep ciudetu ciudet, ingerii incerii, mdr'gemt mdrcem,atin'gs atince, giuratii ciur, plcingqi pldn'ci pidnceri,agela aceia, apoi neaciunse, aciunsu aciunsetit = nea-eurise, aglunsu, aglunset5), ciunghe = gIunghe), putreclune

putregTune), aciute (-= aglute), sdcéte ggete, sägeti , etc. ;

liacé,'

-§i

:

cd-agdrii,

Dunmezeu

rostolti,

d

fi

(=www.dacoromanica.ro

22

p cu b: scurn'bii scumpii, upra ubrci (= umbra) um'braaaddbatu, addbeinclu-i, dar apd sau apci, rumbdndu-i (= rum-

, etc.; cu dz i z: indedzel-sebdrbafiloru bdrbadzi, invddzeim, invdclzdtura, invdclzdlor (dininvd( , cdclzu cd(u, pddzitu pdzitu pcifitu, yeti vedzi,dz (i, etc.

a) Litera (=Ta) se confundl cu (= in) §i cu x (=ainste ste, aclaáaciaia, dad ciala, aMste a claste, dela cldn.

IntAlnim gre§eli de scriere dintre cari unele sunt explica-bile numai prin copiare: kinur8 (=kinuri), in original a trebuitsa, fie kinurk ; sa, su (= astaptd (=a§tépth) ; cru6k (= cruce);ascul(ird (=ascultara; la Coresi,l. c p. 240, afam ascu(ird, darn'are inteles); unne (= uncle), unde ins& poate sa. fie i rostirea'tale, in loc de uncle, obicinuita in unele pärti; pdrarulii (= pa-harulti), sufrete suflete), ror (=lor), popiror(=popilor),ceriuriror= cerTurilor), in(elep'clund scris mai intaiu innelep'clund §i in-dreptat deasupra ; sdraca (= saracu), etc.

x) Aläturea de vocale i consonante simple afläm uneori §iduble: sfcintaasvnta, preslcivitaapresldvita, présvantaapre-sviita, perdutaa,avraamit afraamavraameavrame, aactaace, aaciaia aciotia, bucinaabucina, n-aare, vedeavor, aa-devvdrii adevdril, evva, peesteri, pree.

X) Cuvântul preasfdnta are urmätoarele forme : présviita,presvdn'ta, presventa, sventei, etc.

Paiericul se inlocue§te cu k §i cu o consonanta dublá orinu se pune: cdn'tdm cdnutdm cantdndit, dulciatadul ci«td,aflAm apoi dinn(ii, urine (= unde), care insä, cum am mai amintit,poate fi §i gre§ea1ä.

v) z §i 1 vocalis sonans se transcrie in deosebite chipuri, dapildA: sdvrdseste, sfdrsitul, scivesi, svrasit,nes'vdrsitd, nefrasitd;scr'biia; n' ddrznire; vratoasdvelr'tos;sdr'guila-se; jrcitvd; stldpu-rile, sll'puri, dar talharii, etc.

Afläm cateva curioase cazuri de bontaminatie ortografidiinfrdncegerd p. 8/f. 3 v°. r. 16), cu(ce)get (p. 9/f. 4 r°, r. 2 , rds-tignéiam (p. 11/5 r°, r. 5 , 'nnos'tru (p. 12/f. 5 v°, r. 12 , rusi-ndndu-vd .(p. 14/f. 6 v°. r. 1-2 , oeu p. 15/f. 7 r°, r. 3), aciastste

p. 19/f. 9 r°, r. 3), lieu p. 32/f. 15 v°, r. 12,unde i este altfel adaos ulterior cu altä cernea16, dar intre litere),Pavel'it (p, 35/f. 17 r°, r. 4 , aces'st té (p. 69/f. 34 r°, r. 10-14ce-au (p. 73 f. 36 r°, r. 15 le-au p. 125/f, 62 r°, r. 9), fd t)cuttil

inal7e-sd

c)

,

acetia,

pbnclu.i

a p ;

(liu+li-au,

,

www.dacoromanica.ro

23

(p. 81/f. 40 r°, r. 6-7). spar' tu (p. 88/f. 43 v° r. 9), sci-nntu (p. 84 f.41 v°, r. 4-5), dziffse (p. 99/f. 57 ro, r. 1-2), vororii (din voro+vorti, p. 153/f. 76 r°, r. 16), hifl (=.11, p. 192/f. 94 v°, r. 9), vedda-vor(p. 195/f. 96 r°).

o) *ov5,irea intre e si i este foarte deasá: galileiului galeleiului,eleonului ilionului, efgliei0glie, oamenitor oaminilor, fe-éiorifi6ori, venivini, voevoi, ingeii ingirii, necenice,dedi, dereptii diripla, careicarii, meunziu (nzieu), estiisti, dzisedzisi, dzicedzici, o lature=--o laturi, sedziqidzi,amciri-si anzdri-se, spovedeste spovedefti, etc. Grupul en al-terneaza, cu in : cene cine, men'ciunoOlor minciunoqilor,preniiprin,den'de-nda-ndi1ndindind, printrupintrupentru, etc. Pluralele ambigene in -ente alterneazä cu formein inte, cari sunt mai obicinuite: cuventele euvintele, etc. TotasA alterneazä forma de plural ure,-urele cu forma -uri, -unite:darure daruri, darurele darurile, lucrure lucrurite, tur-nurebisorure, cornure, dar roduri, etc. Aflam chiar si for-mele: puterele puterile, mancdrelemancdrile.

7c) Precum se alterneazA in forme ca duserddusdrci e cu ci,asà se alterneaza, i cu a In: dzisdzas, (ipa(apa, rad zirnaradzama, dinii dein, strigare, striga stragam, anzari-se a-mari-se, anuiri-si, singurdsdsdn'gurii (sic), etc.

p) Se alterneez& e cu o in cuvântul: destoinicdostoinic.a) Se a1terneaz5, grupa un cu in: untunorecaintundreciz..c) Se alterneaza dz cu z, desi acest din urrnä in cuvintele de

origine latina obvine numai de tot rar : anziadzadzianzdzazi,vcidzutuvcizuta,pddzitupazitu, chiar pci(i,tu, padzdstepazesc,cddzu dar nescdzutulil, etc.

u Aflam aläturea de dz in : dzice gice (si cice) g'icemd,si 6 aläturea de s in : scar'6ca scar qca.

cp) Se pune h in loc de f si viceversa : hirovimii firocinz, 1)fihi.x) Consonantele m si ninainte de consonante, mai ales inainte de

mute, iar n si inainte de vocale, uneori se pierd, altAdata nu ;afl5m asadará : liba limbile lin'bile, upra ubra um'braunbra, strait stram'bii, tapinard tcimpinard timpinard,

1) Copistul a scHs citte odata firovim pe baza unei analogii gresite, ore-ziind adica c6. si cuvántul hirovim ar fi avut la inceput forma firovim,deoarece in manuscriptul, de pa care copia, vedeh in tot locul scris fi inloc de hi, cum rostià el.

§

www.dacoromanica.ro

24

cuplit cumplit, scupiia scumpiia, scupliVrat scumpdrare ;u u'n un unit.; vr-u vr-un vr-ufn, uspradzéceleunsprddzdcele ; naitd, naite, i"naité,maite ain'te, nain'te, inna-inte, Vnaintg, etc.

cP) Gen.-dat. singular qi pluralul unor femenine prezentä cavocal& tonia and primitivul a , and analogicul ci. AO : pacile,paceei, nari, alaturea, dar cetd(i, etc.

w) In sfAr§it amintim c6. 6 latin accentuat e redat and prinie, and prin e : mieu meu, mieimei ; fieruvieeuferuld;viermi fier"mi vermii, etc.; diftongul lu uneori e redusla i, alatdatä nu : men'ciunoqi, mineUnosii, dar men'einosilor ;apoi nominativul §i acuzativul singular la declinatiunea a II-ase termina, and in u, and in it, care, cum am -vazut, se poateinlocui cu paiericul, dar n'aflám u orI ii sau paieric and con-sonanta dela sfax§it e aruncatá deasupra cuvântului.

b) a) Forma pluralului mdni, many, mdnyle alterneazä cumdinile §i mdnule. In ce prive§te epenteza lui i in mdinile,cf. §i caine, dar cdnii §i cdni [loft.

p Despre pluralele ambigene in -ente, -inte i -ure, -uri a fostvorba mai sus la a, o.

y) S. comparam formele de gen.-dat. paceei, dragosteei, sla-veei, dereplaleei, fired, dulce(iei, celdfiei, morliei, pcirefieiinipdraliii, lumei luniiii, bucuriei, scripturei, etc.

8) In sfAr§it s6 se mai compare diferitele forme ale verbului a fi:semu sintem sin' temit simtem, sefi, sdn'teti, sein'tusdm'tu sintu §isu,s, etc., apoi yeti vei §i i dela viitor ;ani -- ai ; aceia aia; aasta alasta ; puroi punoi, §. a.

Multe din §ovAirile §i confundärlle amintite le aflilm §i laCoresi 1. c. §i mai ales in Codicele sturdzan, cum le Osim §iin celelalte manuscripte române§ti vechi, §i nu e de mirat, aciRomânii din secolul al XVI-lea §i al XVII-lea nu aveau traditiileliterare mai indelungate necesare la fixarea unei ortografli (1 .

Cu toate acestea Codicele Todorescu nu e copie nici de pe unul,nici de pe altul, din pricinile pe cari le vom expune mai la vale.Mai intaiu, cu toate a aceste trei arti sunt din punct de vederefonetic §i ortografic de aceea§ vArstA, de§i nu din acela§ tinut,aci provenienta maramure§eanA a Codicelui Todorescu o ates-teaza intre altele forma gicemit p. 18 /f. 8 vo, r. 16), gice (p. 156/f.

(1) Al. Philippide, lstoria limbii románe, I, Principii de istoria limbii,Ia0 1894, p. 239. www.dacoromanica.ro

25

77 v°, r. 15) si cice gice (p. 50/ f. 24 v°, r. 13 si 232 /f.112 v°, r. 15), fronts* (passim), infratnsa p. 173 f. 86 r°, r. 2si 3 ; 174/86 v°, r. 2-3 , putreditit p. 192 f. 94 v°, r. 13), apoibleinn, blare (passim), etc., sovAirile i confundärile ortograficedin ele nu sunt identice, adicA nu se intAlnesc la acelas cuvântal celor doll& texte corespunzAtoare decal foarte rar si atuncimai mult numai din intAmplare i numai confundAri i ovAirimai obicinuite ca cea a lui lui Z a e. Dupä aceea confun-clarea consonantelor sonore i nesonore f v, p b,

?dz) (1) in Codicele Todorescu e sistematick prin urmare nupoate fi vorba numai de confundarea formei literelor 1,1, 11, s)cum se intAmpla adeseori si in celelalte manusoripte vechi alenoastre 2) confundare care in cazul c5. s'ar fi copiat de peCazania lui Coresi nici nu ne-o putem explica, cci litereleacesteia fiind tipärite sunt bine deosebite una de alta ci deun sistem de ortografie propriu, in care din anumite pricinisemnele ortografice ale consonantelor sonore si nesonore se con-fundä i identificä. Nu gandim la imprejurarea c copistul nostruar fi putut fi de origine Neamt desi nu e cu neputintä

fiinddt confundà consonantele, de cari vorbim, in rostire, leconfundà si in scriere, cum nu vrem nici sA btnuim cä ar fifog Grec ori influentat de limba greceasc.A, fiindcä cuvântularhanghel 11 scrie totdeauna cu gg (rr = ng, cum face cu maimult drept d-1 Ov. Densusianu cu copistul Psaltirii voronefeane 3 .

Explicarea cea mai naturala, este sA considerAm Codicele Todo-rescu de o copie de pe altä copie, in care de caleva ori s'aconfundat cu v, i cu s, s'a scris gresit odatà ori de atevitori n in loc de s, R in loc de 4 i intors, confundäri cari pu-teau fi mogenite chiar din vechiul manuscript husit, iar copis-tul din aceste greseli ori confundäri creat un sistem orto-grafic propriu. In cele dintal doua cazuri asemitharea literelor emare $i prin urmare confundarea usoarA.

(1) Nu vorbim de confundarea lui dz Cu g. in dzice gice, dee gice),Ricemii, etc., uncle avem de lucru cu o asimilatie in rostire flcutit vizibiläin scrisoare (Cf. I. A. Candrea, Graiul din. Tara Oasului, p. 6), nici delnlocuirea lui dz cu z, unde avem de lucru cu doufi nuante dialectale.

(2) v. Alexie Procopovici, Despre nazalizare i rotacism in An. Acad.Rom. seria II. t. XXX, 1907-8. Memoriile Sectiunii literare, Bucuresti1908, p. 265-307, passim.

(3) 1. c., p. 20.

(.1

I

=

S

si-a

www.dacoromanica.ro

26

*i I putea fi usor confundat cu v, caci h a trecut foarteadeseori peste f in v: vary, vrdvu (Ps. sch., ps. 71, p.224) < van/ = psl. apuz; pray <praf <prah= psl. npazz;vivor < vifor <vihor= psl. Rojcpx ; provod, prohod= psl. npo-soAs 'comes', npoyops `transitus' ; stuh = stuf ; vdtav <vcitar<vdtah, vdtaq, vcitaj (singulare deduse din pl. vatasi, care sederiva din turc. vattas, ccioban'); catastiv <catastif <catas-stih= gr. mod. xocrianov; viclean <vitlean< ficlean <pant.<hiclean <hitlean= ung. hitlen, nu Mitten (1), etc. Dar s'a in-tamplat i intors, v a trecutpoate peste f, uneori insa peste b in.

h:holburd <volburd;hultoare< vultoare (<*volloria) ; hdlboand<bulboand <vulboand ; inholb <involb, toate din lat. volvere ;hulpe <vulpe (<1at. vulpes) (2), etc. Afar& de aceea grupasf- se confunda cu sv- atat in rostire cat si in scriere, deaceea se scrià cand sfdnt, cand svdnt, sfdtnic §i svdenic, sfdstnk

svestnic, a se sfii (sdii, siii) §i a se svii (3), etc., intocmaicum scriem astazi unii sv-, altii zv-, o seama snt-, altiietc. Astfel pe baza de analogie usor putea sa se schimbe f cuv. In sfarsit schimbul acesta se vede cA nici nu era neobicinuitla sfarsitul veacului al XVI-lea, dupA cum apare din docunten-tele ronanesti din arhivele Bistritei publicate de d-1 .N. Iorga(Bucuresti 1899-1900), cari din acest punct de vedere trebuesä fie luate in considerare in primul rand. Nu ne import& «vecior-liu» biräului «sas» din Bistrita (1. c. Doc. I, Partea I, p. 1), darCosrisel feciorol Mogalde Vornicoloi" scrie la 1601 1. c. Doc.XI, Partea I, p. 6-7) ca m6 rog domnalor vostre ca lui Dom-nedeu den ceriu s nefoiti [0] rni' sooteti 1ng voi in Or cres-tin' si [0] nevoiti s dai tire perintelui miu", iar popa Dumi-tra marturiseste pe suvletul" lui, c un cal e dela el (1. c. Doc.XXIII, Partea I, p. 20 , etc. (4). Tot aceasta ne-o dovedesccontamin6rile ortografice intalnite in documentele publicate delictsdeu in Cuvente, II, p. 241: fvostd, hvost, fver' (= Mr5),hvie, fve6ord. Consideram adica aceste cuvinte drept contaminari

1 Cf. si H. Schuchardt in Suplementul la Tom. I, din Cuvente den bd-träni ale lui Hasdeu, p. XIIIXIV, LXII si 92.

(2) Cf. si Hasdeu, Cuv. II, p. 240.(3 In Legenda Duminicei" (Cod. Sturde., p. 1, Cum II, p. 43) afra'm des-

véce despce.4 In Codicele voronetean, p. 118, r. 12 aflatn: finovatu tuturoru, dar da

bunä. seanA avem de lucru cu o omisiune : ffi-va vlinovatu tuturoru.

hvi,

siOen-,

www.dacoromanica.ro

27

ortografice, deoarece contaminatie ne-am obicinuit st numimfenomenul când voind s& exprim&m in graiu viu ori scris o no-tiune, fie propozitiune, fie cuvânt, si1ab ori chiar sunet, ne yinin minte in acela§ timp dou& forme, in cari ne-am indatinat s'nimbracam (1). Apoi tocmai fiinda, sunt numai contaminatii orto-grafice, cAci totdeauna s'a rostit fe6or, ficor, fost, nu host orivost, fie, hie, dar nu vie, ins& pe baz& de analogie se scriau intoate trei chipurile, ba chiar §i fvost, hvost, etc., nu este permiss& le confundäm cu alunedirile de sunete cari se aflä §i in limbaactual& ca : lupi, luphi, lupa, lup61; copil, copal, copal, copal,coptil ; piatrd, priatrd, paatrd, p(iatrd, psiatrd, etc., cum faceFlasdeu (Cuvente, II, p. 218 §i 240) (2). In acestea din urin&avem a face cu evolutia organic& a unui sunet, la care cee dreptpoate s1 fi contribuit intru cAtv& §i fenomenul numitde Hasdeu syllexis, iar de altii contaminatie, dar §i atunci con-taminatia foneticA (Cf. bine, byine, bd'ine, &Mine, bdzine, bzine;rnic, n'ic, nm'ic, etc.) (3). In sfAr§it in manuscriptul de pe carea copiat copistul Codicelui sturdzan §i pe care probabil, cumvom vedek 1-a intrebuintat §i copistul nostru, trebui& sä fie Ira-riarea dintre f §i v, c&ci in Cugetdri Iii ora mor(ii (Cod. Sturdz.p. 96, in Cuvente, II, p. 462) gäsim : CE BOO RecEni itkpAc Ae cTapi=sevoru veseli feint de stare, unde veird de bun& seam& nu s'a nãs-cut prin aliteratiune, preced voru veseli, cum crede Ha s-deu (Cuvente, II, p. 479), ci copistul Codicelui sturdzan s'alasat inflentat o singur& dal& de confundarea literelor f vobicinuita in textul care-1 aye& inainte, cum s'a läsat §i popa

1) v. Al. Philippide, op. c., p. 81 si urm.(2) Cf. Al. Philippide, op. c. p., 82.(3) In ce priveste formele vechi i rainte, Primdi i ralt, etc., earl s'au

näscut din evolutia organich a lui n trecut dupá nasalizarea vocalei dinain-tea lui r (v. Alexie Procopovici, /. c., P. 265 7), ne märginim sh reprodu-cern o notith a d-lui Ov. Densusianu din care e evident c5. acolo nu poatefi vorba de contaminatie : Chid se aflá la Inceputul cuvintelor !nein teaunui r rezultat din rotacism, 1-am transcris totdeauna cu i

4944T). Ni se pare foarte putin plauzibilh ipoteza c5. In acest cazar reprezenth totdeauna sunetul I , ash eh copistul pronunVa rima, i

Transcrierea noastrh ni se pare mai putin contestabi1 5. decAt a d-lor Bianu.Sbiera care tiphresc : inrentei, inralt, Immultind astfel num5ru1 exem-

plelor de rotacism de forma 'rp (I. c., p. 21-22 . Dar nici forme cu H (nen-ritu) nu se pronuntau cu nr, cad aici n'avem altcevà cleat substituirea obici-nuith a lui cu e, v. Alexie Procopovici, /. c., p. 287 .

fiindcA4

4%

iron=441mm,

I ralt.

(irinel,

si

www.dacoromanica.ro

28

Grigore in desvdce din «Legenda Duminecii», pe care, cum vomvedek o copia. Tot in acest chip trebue s6, explicAm si con-taminatia sau compromisul, cum ii zice Ilasdeu (Cuvente, II, p.479), sfyinfiloru, pe care-I aflam in acelasi text (Cod. Sturdz.,p. 105 in Cuvente, II, p. 227 .

Mai greu de explicat este schimbul lui p cu b. CAteva, gre-§eli in textul copiat (Cf, blumbu= `plumbu in «Legenda SfteiVineri )«Sta Petka» in Codex Sturdzanus, p. 192, Cuvente,II, p. 154 si analogia celorlalte consonante (de trei ori se inlo-ueste c cu g, astfel aflAm la p. 26/f. 12 v°, r. 6 : strigai in loc(le stricai, la p. 149 1. 74 0, r. 13-14: adug in loc de aduc,iar la p. 147 f. 73 0, r. 11-12: rácdin'du pentru rdgdindu;niciodatA insä nu se pune t in loc de d si viceversa) au putut insäsà provoace si acest schimb (1 .

Dar manuscriptul Todorescu nu poate fi copie de pe Cazania luiCoresi, nici de pe Codicele sturdzan, §i fiindcä intre ortografialui si a acestora sunt mari deosebiri. Dintre acestea vom releva,-aici numai douä, respectiv trei, mai insemnate, läsAnd ca cetitorulprin comparatia textelor st se conving& si despre existenta ce-lorlalte si s5, le cunoascä.

flnik (-And la Coresi se scrie in tot locul z (3) §i j (m), in ma-nuscriptul Todorescu unde z reprezzina un d primitiv sau d, zlatini, se scrie totdeauna cu dz s nu socotim aici caleva scaptiridin vedere sau sovAiri, despre cari am vorbit mai sus, iar jinitial sau intervocalic näscut din j latin se scrie j (iI) si adeseorise confund5, cu c M. Textele corespunzAtoare din codicele popiiGrigore nu sunt uniforme in privinta aceasta. In Cuvântu deinblare pre la munci" distinctiunea intre dz (s) §i z (s) nu estetotdeauna pAzità si se aratg predilectie pentru a ki)=Iat. j (Cu-vente,. II, p. 375 ; In «Apocalipsul Apostolului Paul» afl5,m con-

I) Probabil ca si In textul de pe care Isi transcrib. Coresi Psultirect sa la1577 Inca se eonfundà p cu b, cad la ps. LXXVII, v, 39 gäsim: ,5i pome-néste ca pebta santu duhu lmplanda si nu se lntoarce, acolo unde textullatinesc ofere recordans carnem eos esse, ventum abeuntem, qui non re-vel titur".Traducerea duhii implándii corespunzatoare lui ventum abeuntem"n'are nici un inteles. In Psaltirea scheianl se afla !ma scris... duha Im-blandu ...", care traduce exact pe vant trecator, suflare care trece", v. I.A. Candrea, Monumentele cele mai vechi de Umbel romdneascd, 1. c. No.37,p. 16-17. Poate Insa sa fie si numai o simplä greseala de tipar.

Cat priveste lnlocuirea lui c cu g, cf. 1 ug rdtor ii = qucratorii' In Psaltir eascheiand, p. 14, r. 15; Moils In Tetraevanghelul dela 1560 1 ed. Erbiceanu, p. 63.

www.dacoromanica.ro

29

fuziune perpetua intre dz (s) §i z (3 , dar predilectie pentru glat. j (Cuvente, IL p. 428); in «Cugeldri in ora mor(ii» se aratao predilectie foarte pronuntata, aproape excluziva, pentrucontra lui j (m), dar nu se observa nici o deosebire intre z (8)dz (s) (Cuvente, II, p. 478-9); in sfarsit n predica cZise domnul»gasim, tocmai din contra, predilectie pentru j , nu pentru

nicaieri dz (s), ci numai z (s) (Cuvente, II, p. 232).In toate textele amintite ale codicelui popii Grigore si

ales in «Cuvcintu de inblare pre la munci». «Apocalipsul Apos-tolului Paul §i «Cugetdri in ora mor(ii» aflam sovairea intrere (e), é (t) ia (A, ra), si mai ales intre e (F) i (-k). Dar 'in anu-mite cuvinte i pozitii copistul prefer& pe e (I) fat& de d pe-

care-1 copiaza. Numai prin o astfel de predilectie a copistuluipentru e (f contra lui é k , §i nu prin afereza, cum erode Has-deu, trebue sa explicam forme ca.: ce-u rdstignit (59), se.-u sculatu(45, 47), ne-u spus (37), te-i ivitu (37 deinte (38), rugatu-ne-i, de-my..86) = de am, ne-ms (86 = ne-am, ccite-1 /gresitzl (81). ccite ai, de-ilagiutatul (82 = de ai, te-u frugat4 (94) = te-au, me-u fd'ruituj(93) =me-au, mi-au, de poi (111) = de apoi, etc., etc., (v. Cuvente,II, p. 373-4, 428, 474, 477, etc.), caci ele de obiceiu se scriau:6tu, s-ku, wku, tki, dkinie, rugatu-wki, cl.hi, tku,m'ku sau mAu, dtpoi, etc., cum le aflam mai totdeauna si inCodicele Todorescu, in care forme cu e E de felul celor amintite-mai sus nu sunt.

Tot ash se prefera o (w) fata de oa (wi, oa) in : o-u pcizitu 67 ;i feta de ia at, la) : si-u bleary (60)=0-au, si-mz 87 =0-amil, etc.

B. Omisiunile si indreptdrile Codicelui Todorescu; co»zpararea-lui cu textele corespunzdtoare ale CazaniPi lui Corest si

ale Codicelui sturdzan.

Mid traduce cineva vreun text dintr'o limba straina,mai ales sa gaseasca in limba materna cuvinte can ti traduc-lamurit notiunea cuvantului strain. Foarte adeseori insa, el nu.nimereste numai decat cuvantul de care are lipsa, i atunci oripune cuvantul strain, ori un cuvant românesc, care nu reda intrutoate notiunea cuvantului strain, ci o exprima numai pe departe.Se poate intampla insa cit recitind manuscriptul sa-i Antiminte cuvântul cautat i atunci sterge cuvantul scris mai nainte

(u

v).

§i

raki,

manta.

=

si

a),

I1),

Irkars,

(a) in

in

www.dacoromanica.ro

30

pentru ca s adaogA deasupra ori alAturi cuvAntul &it pe urml.In Codicete Todorescu nu gAsim nici o urmA de astfel de indrep-taxi, semn cA el nu este o traducere originalA, ci o copie de peo traducere mai veche.

Dar mai gasim §i alt argument, care ne dovedeOe pAna la-evidentA cA Codicele Todorescu nu este decAt copie. Acest aldoilea argument, care sprijineqte in mAsurA decizivA punctul pe.care-1 sustinem, 11 vom scoate din omisiunile pe cari le intAlnimin text §i cari s'au nascut ori in urma negligentei ori dintr'odistractiune a copistului. De multe ori observAm silabe lAsateafarA, cuvinte trecute cu vederea, propozitiuni sau rAnduri intregi.omise cu totul. Altadata cuvinte ori rAnduri intregi sunt qterse§i inlocuite prin altele.

a) Silabele oH cuvintele lAsate afarA de cele mai multe orisunt adaose deasupra rAndului oriindicAndu-li-se locul cu o-cruciulitApe marginile paginei respective. In unele locuri insAlipsa n'a fost completatA.

a) Lipsuri completate gasim de pilda:La pag. 3/f. 1 r°, r. 15 te indreptat prin adaogerea deasupra

-a lui poa in poate.La pag. 5/f. 2 r°, r. 3 s'a intregit deasupra mai.La pag. 7/f. 3 IA), r. 1 este scris inpro i s'a adaos deasupra

,tivd corectandu-se in inprotivd.Tot la pag. 7If. 3 r°, r. 1 a fost uitat cuvAntul da, pe care

copistul 11 adaoge deasupra rAndului, in r. 2 este scris inmullitnis'a adaos deasupra lu corectAndu-se in inmul(itului, iar in

r. 9 este scris sd de si s'a adaos deasupra cci m corectAndu-sein sd cadent.

La pag. 8/f. 3 v°, r. 6 este scris au lubit noi cu clap §i s'a-adaos deasupra pre si dul" corectAndu-se in au inbit pre noi cu

Notam prepozitia pre adaosa inaintea complementuluidrept de copistul nostru, in r. 12 s'a adaos printre ire trupuluisi a apoi i corectAndu-se in spurcdciunele trupului qi a sufle-lului sti sd aducem.

La pag. 9/f. 4 r°, r. 13-14 este scris adeveri lui i adaosdeasupra tu corectAndu-se in adeveritulai.

La pag. 10/f. 4 v°, r. 7 pre tot e indreptat in prespe tot, inr. 12 e scris cd i qdrtd, iar pe margine s'a adaos de indreptAn--du-se in cci deiOrtd in loc de cd-i desdrtd oH poate numai ccidesdrtd, cum aflärn la Coresi.

.duluciafd.

ei

www.dacoromanica.ro

31

La pag. 11/f. 5 r°, r. 1 e scris valor ei s'a adaos deasupra ciindreptandu-se in vecilor.

La pag. 17/f. 8 r°, r. 12 e scris nescdtulli §i s'a adaos deasu-pra zu (cu z!) corectandu-se in nescdzeltulii.

La pag. 18/f, 8 v°, r. 7 gäsim peite §i s'a adaos deasupra siruluica indreptandu-se in pdcate.

La pag. 19/f, 9 r°, r. 10 gäsim 0 pd(iei §i apoi s'a adaosZeasupra re indreptându-se in qi pa'retiei in loc de si, pdre(ii,in r. 14-15 e scris si pre-i si noi, apoi s'a adaos deasupra e§i pre indreptându-se in qi pre ei fi pre noi. Notb.in si aci pepre inaintea complementului drept adaos tot de copistul nostru.

La pag. 23/f. 11 r°, r. 7 gäsim slobozi-ne, care adAogAndu-sedeasupra mu s'a indreptat in slobozimu-ne ; in r. 9 cu sul e in-dreptat prin adaogerea deasupra a lui nu in cu nusul.

La pag. 29/f. 14 r°, r. 14 gäsim ia-1 (ii indreptat prin adaogerealui r si a deasupra in iar allii; in r. 15 emului e indreptat prinadaogerea deasupra lui de in edemului.

La pag. 30/f. 14 v°, r. 4 s'a adaos deasupra /a.La pag. 32/f. 15 v°, r. 4 s'a adaos deoparte 1âng5. sir nu.La pag. 34/f. 16 v°, r. 11 aflärn ierusali de sus indreptat prin

adaogerea lui mul'a deasupra in ierusalimulii de sus.La pag. 38/f. 18 v°, r. 7-8 gAsim ea, pre &A naei indreptat

prin adaogerea deasupra a lui si in cd pre aril sinael.La pag. 40/f. 19 v°, r. 3 s'a adaos deasupra lui cdnta(i Inca

ii pracduta(i, care 1-a fost uitat copistul crezand cä 1-a scris.când scrisese cdntati.

La pag. 41)., f. 20 v°, r. 6 se adaoge lui, iar la r. 15 se indreapagresit dzile in dzicele in loc de dzilele.

La pag, 43/f. 21 r°, r. 1 se adaoge strig deasupra lui dragil,iar in r. 3 lui deasupra rostului ; in r. 6 invdtoriu e indreptatin invciptoriu.

La pag. 41 f. 21 v°, r. 1 se adaoge deasupra lui si grdfia-icuvântul mdtngdia-i indreptandu-se in matngdia-i si greifia-i.Copistul la inceput probabil n'a putut descifrà acest cuvânt si1-a cetit si grdia-i, caH cuvinte lipsesc la Coresi (1. c., p. 204),iar ulterior putându-1 descifra a adaos si forma corectä.

La pag. 45/f. 22 r°, r. 2 pre apile e indreptat prin adaogerealui ri in pre aripile, iar in r. 5 se adaoge deasupra in darit.

La pag. 46/f. 22 v°, r. 1 la ceru e adaos deasupra l'ui indrep-tându-se in cer'ului, iar in r. 3 cu fried.

www.dacoromanica.ro

32

La pag. 50/f. 24 v°, r. 3 cunu-lii e indreptat prin adaogereadeasupra a lui nd in cunund-M.

La pag. 52/f. 25 v°, r. 4 Osim i»zpd(itor fului indreptat prinadilogerea deasupra a lui rd in invird(itoNului.

La pag. 53/f. 26 r°, r. 14 aflam pdcdtorii indreptat prin ada-ogerea deasupra a silabelor silo in pdcdtosilorti.

La pag. 55/f. 27 r°, r. 8 glisim sd virnü indreptat prin adao-gerea deasupra a lui ni in s vinimü, iar in r. 12 s'a

Toate aceste omisiuni privesc cele dou5, pArti cari se afläin Cazania lui Coresi. Omisiunile cari vor urma privesc texteledin codicele popii Grigore.

La pag. 59 f. 29 I.°, r. 7 s'a adaos deasupra rândului bucurci-le,in r. 11 aflArn bucu-te, indreptat prin adaogerea lui rd in bum-rd-te, iar in r. 16 si se indreptat prin modificarea lui s in dr,prin adaogerea deasupra a lui ise i tergerea lui e in si drise.

La pag. 60 f. 29 v°, r. 5 intre cd i drisa s'a adaos deasupra e.La pag. 61/f. 30 r°, r. 1 gasim purea, care a fost indreptat

prin adaogerea deasupra a lui ru in pururea ; in r. 11. s'a adaosdeasupra rândului mai, iar in josul paginei ea lui, adedt maica lui.

La pag. 62 f. 30 v°, r. 2 s'a adaos deasupra rise, care fuseseomis.

La pag. 63/f. 31 r°, r. 11 aflärn si-ne se mun'cescu, iar prinadaogerea lui óy s'a indreptat in si dyne se mun'cescu ; in r. 13-s'a adaos in josul paginii ndroade, care fusese omis. Notarnacest cuvânt lipseste si din Codex Slurdranus, p. 35, Cuvente,

p. 316.La pag. 64/f. 31 v°, r. 6 tai'l vddrul a fost indreptat prin adao-

gerea deasupra a lui ne, care fusese omis, in tat'l nevddrut.La pag. 65/f. 32 r°, r. 15 s'a adaos drise care fusese omis.La pag. 66/f. 32 v°, r. 5-6 fusese scris cd cá clzddrdcd s»toald

(ca in Codex Sturdranus, p. 37 Cuvente, 11, P. 320), iar copistulmanuscriptului adaogand printre sire us si id si, apoi sterganape &A al doilea indrepta in cd cddrusd cea(d si smoald.

La pag. 67/f. 33 r°, r. 1 si se se indreptA in si drise prin in-tregirea omisului

La pag. 68/f. 33 v°, r. 5 s'a adaos deasupra lui cdlro un inindreptandu-se in incdtro; in r. 11 gasim i nird indreptat prinpunerea deasupra a lui 'ye in si venird.

La pag. 69/f. 34 r°, r. 12 intre pdnd i intre brdu s'a adaos in.

adaosproslavina

si

c.

dzi.

www.dacoromanica.ro

33

La pag. 70/f. 34 v°, r. 16 si randul intaiu al paginei urmatoaredep'tu s'a indreptat in derep'tu.

La pag. 72 f. 35 v°, r. 5 gasim ni Antis', iar deasupra e pusci indreptandu-se in cini sant t i; in r. 9 se adaoge gresit auinaintea lui dzic.

La pag. 74/f. 36 v°, r. 6 se adaoge deasupra sa care lipsia.La pag. 75/f. 37 r°, r. 3 durd se indreapta deasupra in duscird ;

in r. 14 gasim avut, iar deasupra s'a adaos cu indreptandu-sein avucut: copistul adeca n'a putut descifra pe fdcut (cf. textulcodicelui popii Grigore, p. 45, Cuvente, II, p. 328, unde e scrisfdcut); in r. 15 astia e indreptat prin intregirea deasupra a luice in acestia.

La pag. 76 f. 37 v°, r. 2 gasim la biséricd, cutu, iar deasupras'a adaos ce au dzei indreptandu-se in la besjricd ce au dzdcutu.

La pag. 78/f. 38 v°, r. 10 se adaoge deasupra qi care lipsia.La pag. 79/f. 39 r°, r. 14 se adaoge pe marginea dreapta a

paginii frate pre frate care lipsia. Greseala vine de acolo, di co-pistul, dupa ce in textul original era acela desparte [rate de [rate.dereptil acela sd muncescu (Cf. Codex Sturdzanus, p. 48, Cuvente,p. 332), cand. a scris pe te din departe a crezut ca, a scris pete al celui din urma [rate §i a continuat mai departe : dereptiiaceia sd muncescu. Cand a Mout corectura a crezut ca de dindereptii acest de e chiar la sfarsitul randului se tine decuvintele adaose, altcum corectura n'ar avea sens in formaace/a desparte frate pre frate, cum are in desparte de fratepre frate, desi fraza aceasta nu-i era neobicinuita copistului v.r. 7 . Adel/rat ca, (lac& cetim astfel, dereptia ramane Para silabaintaie.

La pag. 80 f. 39 v°, r. 2. a fost scris mai intaiu spdn'dzu[rall[ilde oki, apoi schimbandu-se k in u si adaogandu-se nghii s'aindreptat dupa ce o a ramas nesters in ounghii ; in r. 4s'a adaos deasupra randului gresit limbile in loc de limba carelipsia (Cf. in Codex Sturdzanus: limba, p. 49, Cuvente, II, p. 334);in r, 15 aqtd s'a corectat prin adaogerea lui Cc in aceqtd.

La pag. 81 / f. 40 r°, r. 10 s'a adaos deasupra randului sdcare lipsia.

La pag. 83/f. 41 r°, r. 6 era scris mein'du-i, apoi s'a adaosdeasuprarandului cd, care lipsia,§i s'a indreptat in nzdn'cd[nldu-i,iar in r. 7 la marginea randului un cd, care probabil era sa fieceite, dar a ramas asa un cuvant care se incepea cu t, anume

Druganu, Dna manuscripte. awww.dacoromanica.ro

34

trei, (Cf. p. 60/ f. 29 vo, r. 8 cdte ese aripi,in Codex Sturdzanus,p. 33, Cuvente, II, p. 314). *i in codicele popii Grigore, p. 51,cuvente, II, p. 336) Iipse0e acest cd[te7, care poate nu era niciin original, ci a fost adaos de copistul nostru, fiindc . a§a i se!Area mai bine, cum i se pArea mai corect §i fiermi in loc deferi, de0 erA rAu (ibidem).

La pag. 87/f. 43 r°, r. 12 s'a adaos gre§it in, care n'are loc.La pag. 93 f. 54 r°, r. 5 rodoare se indrepta prin adaogerea

deasupra a lui di in rodidoare in loc de roditoare, iar in r. 13qi dzu in qi veidzu.

La pag. 98/f. 56 v0, r. 2 gAsim cofi vonicii, iar prin adaogerealui to deasupra rAndului se indreaptA in co tori.

La pag. 100/f. 57 v°, r. 1-2 la si s fel MO (sic) se adaosepe margine gre§it un S.

La pag. 104/f. 59 v°, r. 10 invdtit se indreaptA in invd(atil.La pag. 113/f. 48 r°, r. 6 se adaoge la ro lo care lipsia din

loro, iar in r. 15 de duléa(a lui se indreapta prin intregirea de-asupra a lui ?id in de duleata lumii.

La pag. 114/f. 48 v°, r. 4-5 gAsim intru inratia, care prin adao-gerea silabei pd la margine se indreaptA in intru inpdraVa; in r. 6inainte de ceriu deasupra se pune in ca §i in r. 15 inainte de toate.

La pag. 118/f. 50 v°, r. 1. la n'tu s'a adaos nui intregindu-sein mein'tu ; r. 2-3 cu etusaguri. si curvie se indreaptA in cufur tusaguri. si cu curvie.

La pag. 121/f. 52 r°, r. 3-4 oaminiru se indreptA in oame-niloru, iar in r. 16 ca se intregi in cdtrã.

La pag. 122/f. 52 v°, r. 9 aflAm direpliru indreptat prin adao-gerea deasupra a lui to, care lipsia, in direplitoru.

La pag. 123/f. 53 r°, r. 5 lAngA in s'a adaos bla, care lipsia.In ace1a chip s'a indreptat la pag. 124/f. 53 v°, r. 11 ves'ini inve,I'miNte, la p. 95/f. 55 r°, r. 8 si au in si qi-au, la pag. 96 f.55 v°, r. 1 si se in si dzise; tot acolo in r. 13 se adaoge dzisPin loc de dzi, care lipsia, §ii se indreaptA in dzisese.

La pag. 128/f. 63 v°, r. 15 s'a adaos deasupra no indreptan-du-se in cine n-aare.

La pag. 134/f. 66 v°, r. 16 $ i se s'a indreptat deasupra in qizese in loc de si dzise[rd 1 .

La pag. 137/f. 68 t°, r. 1 §i 11 lipsia cAte un cu, care a fostadaos deasupra, iar in r. 9 gasiin cd,recle, care prin intregireadeasupra rAndului a lui ri s'a indreptat in cárdrile.www.dacoromanica.ro

35

La pag. 139/f. 69 r°, r. 4 gasim si Inráfict, care prin adaogerealui pel sa indreptat in si impcirdfia, iar in r. 15 se omisese nddin pán i s'a indreptat deasupra.

La pag. 140/f. 69 v°, r. 5 s'a adaos deasupra acmu, care poatein original nu era (Cf. Codex Sturdzanus, p. 73, Cuvente, II, p.-449, unde lipseste), dar copistul nostru a aflat de bine s5.-1 intre--geasca pentru a rotunzi fraza.

La pag. 141/f. 70 r°, r. 9 g5.sim inprotiva lui meu, care s'aindreptat adaogandu-se in josul paginei crului meu in Inprotivalu<crului meu>i meu (sic); in r. 11-12 se intregeste deasupra4:lu in duca, care mai nainte fusese scris bine.

La pag. 144/f. 71 v°, r. 8-9 gäsim atunci de fi6ori, in josulpaginei s'a adaos nu yeti griji, iar deasupra lui atunci s'a pusun i indreptandu-se in atunici, deoarece copistul, and a scris pe

din atunci, a crezut c aerie pe cel dela nici, astfel a saritpeste nici, iar mai tarziu a corectat gresit atunici nu yeti griji defia'ori in loc de atunci nu yeti griji nici de ftori (Cf. CodexSturdzanus, p. 76, Cuvente, II, p. 451), dar e cu putinç i s fi

Tost scris:

1 atunci2. nu veri griji nici3. de feCori . . . .

&a skit peste r. 2 confundandu-se nci din atunci cu nicidin randul al doilea, iar mai tarziu s'a indreptat gresit ; in r. 12lipsia 'ye din yell, deci s'a adaos deasupra.

La pag. 146/f. 72 v°, r. 8 lipsia 0, care s'a adaos deasupra;in r. 10 11 gäsim hitusuguri, care prin intregirea silabei le dedou& ori deasupra randului s'a indreptat in hit lesugurile; in r. 14-aflAm qucai, iar deasupra s'a adaos iu indreptandu-se in gu ucaiin loc de si 4ucai, in si adica a ramas u din 4ucai.

La pag. 149 f. 74 r°, r. 6 gasim i cu ate, care prin adaogerealui to s'a indreptat in i cu toate.

La pag. 153/f. 76 r°, r. 1 se indreaptä dept in dreptu; in r. 15-la in Pua i ingei in ingerii.

La pag. 154/f. 76 v°, r. 12 aflam de sti, care prin adaogerealui pe deasupra s'a indreptat in de pesti, iar in r. 15 si cii, la-care s'a adaos deasupra mi indreptandu-se in midi.

La pag. 155/f. 77 r°, r. 11 lipsia lorti, care s'a adaos deasuprarandului.

-ci

.

-pi

www.dacoromanica.ro

36

La 157/f. 78 r°, r. 5 nii este indreptat prin adaogerea deasupraa lui di in dinis.

La pag. 158/f. 78 v°, r. 7 si urm. aflAm atun'ci vorii vedd totioamenii. si toate fdliurile atunci cum graiaste hs. cd va(v) secle...,care prin adaogerea printre randuri a cuvintelor faptele sale dup .féliurile, prin adaogerea pe marginea stAngA a paginei dupA aldoilea atunci a cuvintelor va fi cum grdiaste hs. §i apoi prinsuprimarea celor trei cuvinte din urma, se indreaptA in: atun'civora vede top: oamenii. si toate féliurile <faptele sale> atunci<va fi (cum grdiaste hs.> cum grdiaste hs. In Codex Sturd-zanus, p. 85 (Cuvente, II, p. 456 textul e: atunci voru cduta de-1voru vede to(i oamenii si toate feliurile. atunce. cum grdiaste hs.cd va sedd... In cazul prim, presupunAnd cit textul copistuluinostru e cel adevArat, s'au adaos 15 litere, in cazul al doilea artrebui A se adaogA 12 litere, va sA zicA mai putin de un rand detext. Explicarea ne-o ingreuneazA afptul cA cele 15 litere nu s'auadaos continuativ in acelas loc, ci sunt intrerupte prin cuvAntulatunci. Greseala vine probabil de acolo cA copistul a soils aluncivon's' §i, crezAnd cA a scris pe yarn' dela vorit vedd, a continuatmai departe, iar ulterior a indreptat cum 1-a taiat capul greseala%cut& cu ocazia copierii, scriind din nou trei cuvinte scrise simai nainte si apoi iaras stergAndu-le, in vreme ce indreptA agresealA a textului de pe care copiA, cAci e invederat cA va fi ebine adaos, altfel ar trebui sA se omitA cd dela va sad. Fapte(sale e un adaos nepotrivit luat din cele ce urmeaza mai tarziu:atunci-s vorit vedd to(i oaminii faptele sale.

La pag. 171/f. 85 r°, r. 4 aflArn dy pre pcimdn'tu indreptat prinadaogerea deasupra rAndului a silabei reptit in dyrepta prepcimdn'tu din Codex Sturdzanus, p. 94, Cuvente, II, p. 461lipseste cuvAntul dyreptit); in r. 10 gAsim in ,sviitate indreptatprin adaogerea silabelor ceta in in sviita celate.

La pag. 174/f. 86 v°, r 86 inainte de sae, asemenea la pag.175/f. 87 r°, r, 4 inainte de vécii s'a intregit de care lipsiA.

La pag. 176/f. 87 v°, r. 11 din impdratulit a toatd lumia lipsia.a to care s'a adaos deasupra.

La pag. 177/f. 88 r°, r. 15 s'a adaos gresit in inainte de crucepe care nu-1 putea descifra; s'a adaos insA corect in r. 9 inainte-de okiulit.

La pag. 178/f. 88 v°, r. 5 s'a intregit silaba ru in fd(aryciloru,iar in r. 6 s'a adaos ce &TA cela.

www.dacoromanica.ro

37

La pacc. 179/f. 89 r°, r. 7 s'a adaos Ind deasupra lui vr(f indrep-tându-se in vrémé; in r. 9 nu se va mai poi, iar deasupra s'a.adaos cdi, indreptAndu-se in nu se va mai poicdi in loc de pocái;in r. 12 lipsia nu care s'a adaos deasupra.

La pag. 180/f. 89 v°, r. lipsia sci inainte de sfcidescu, iar in r. 71ipsia ce dup& cela i s'au adaos amAndou& deasupra.

La pag. 181/f. 90 r°, r. 15 s'a adaos loi deasupra lui aco intre-gindu-se in acolo-i.

La pag. 1841. 91 v°, r. 1 lipsia net din Find, iar in r. 13 le-din sale §i au fost adaose deasupra.

La pag. 185/f. 92 r°, r, 10 prd pul, iar intregindu-se ca dea-supra s'a indreptat in prg capul.

La pag. 186/f. 92 v°, r. 5 s'a intregit deasuprarAndului in din insi4i.La pag. 188/f. 93 v°, r. 10 gasim duryle, care prin adaogerea

1ui re deasupra rAndului s'a intregit in dureryle, poate mai binecleat duhurile cum aflárn in Codex Sturdzanns, p. 107, Cuvente,II, p. 468, dup& care urmeaz& qi 6asurele.

La pag. 191/f. 94 r°, r. 10 s'a intregit deasupra de, care 1ipsia;in r. 12 era scris o amar, iar prin adaogerea deasupra a lui e,prin §tergerea lui ar 0 intregirea continually& a lui nii s'a in-dreptat in oamenii.

La pag. 192/f. 94 v°, r. 14 gasim putre intregit deasupra prinadaogerea lui ditii in putreditii.

La pag. 194/f. 95 v°, r. 7 gäsim ceilurii inclreptat prin adao-gerea lui get deasupra rAndului in ccilugárii ; iar in r. 13 s'a in--dreptat adevara in aclevdratd.

La pag. 211 f. 102 r°, r. 7 gasim te ft, iar in r. 8 fipele, cariprin adaogerea deasupra rAndului a silabelor po §i te s'au in-dreptat in te poti §i fipetele. In r. 14 se scrisese mai intAiu itto-ii-i mein' dr iia, apoi cuyAntul din urm& corectat gre0t in mandriele-0 astfel s'a n&scut anacolutia iuo fi-i mein' driele.

De aici inainte textul nu se ail& in scrierile publicate.La pag. 222 f. 107 v°, r. 10 deptii prin adaogerea lui re dea-

supra rAndului s'a indreptat in dereptic.La pag. 224 f. 108 v°, r. 5 ndralit prin adaogerea lui vu de-

asupra rAndului s'a indreptat in naravulii.La pag. 228/f. 110 v°, r. 1-2 s'a adaos pe margine conti-

nually' conu care lipsia.La pag. 229/1. 111 r°, r. 14 cd trup e indreptat prin adaoge-

rea lui trci deasupra rAndului in cdtrd trup.

1

www.dacoromanica.ro

38

La pag. 231 f. 111 r°. r. 14 si dentecile e indreptat prin adao-gerea lui scd in descántecile.

La pag. 237/f. 115 r°, r. 12 in a fost intregit in On; in r.14 lipsiA aqd care a fost intregit deasupra rAndului.

La pag. 238/f. 109 v°, r. 2 lipsia cu si a fost intregit deasuprarAndului.

La pag. 239/f. 116 r°, r. 3 gAsim nearumi(i indreptat prinadaogerea lui de deasupra rAndului in neadortimiti.

La pag. 240 f. 116 v°, r. 8 aflAin si ndria indreptat prin adao-gerea deasupra rAndului a lui fi in si (indria.

0 mare parte din aceste omisiuni se pot explica pe bazA psi-cologica. Trecerea imaginii kinestetice in act extern constient,in laturea extern& a formei interne a limbii, incA cere anumittimp. Dac . ne lipseste, nu ne este la indemAnA imaginea kines-teticA corespunzAtoare si in acest timp limba, propozitiunea noastra,schiopAteazA. GAndirea merge cu mult mai repede decAt limba,.adicA forma externA a acesteia, si cu toate ca «cuvAntul inso-teste idea, asA dupa cum umbra insoteste corpul» (1), nu arare-ori ni se intamplA ca, rAmAne de aceea intocmai ca si cAnele deiepurele care coteste cAnd la stAnga, cAnd la dreapta. A$ senasc o seamA de constructiuni gresite, anacolutii, etc. AfarA de-aceasta tinta, directiunea si calea vorbirii sunt statorite inaintesufletul insA e atras in calea sa de cauze si nu de scop. Aceste-cauze sunt asociatiunile de idei: o idee ne duce la cealaltA, a-ceasta la treia si asA mai departe, si numai intr'un tArziu bagAmde searnA, ori poate nici atunci, cA ne-am abAtut dela obiect, amgresit constructia, am facut o anticipatie ori o repetire ori altAgresealA de limba. In cazul nostru, cAnd forrna externA nu e graiulviu, ci scris, trebue si mai mult timp pentru ca imagineaintelectualA sA treach in forma externA a limbii. Astfel cea mai mareparte din omisiunile citate se nasc : ori din lipsa si neprezen-tarea la timp a imaginii kinestetice corespunzAtoare, precum sidin lipsa timpului necesar la trecerea imaginii intelectuale inact extern constient, in graiu in cazul nostru in graiu scris ,.ori din cauza iutimii gAndirii, a abaterii acesteia dela calea ceadreapth in urma asociatiunii repezi a ideilor, iar cAnd e vorba.de graiul scHs, a cuvintelor, silabelor, chiar a singuraticelor su-

1 Al. Philippide, op. c., p. 120.

;-

www.dacoromanica.ro

39

nete scrise sau litere (1). Oricäruia ni se poate intampla maiales dac& suntem distrati sä scriem inpdtiei in loc de inpd-rdfiei, cu sul in !cc de cu nusul, fdcu-ne-au in loc de facutu-ne-au, Enzului in boo de Edenzului, paceitor in loc de pdcdto-qilor, sd vim in loc de ..sd vinim, purea in loc de pururea, etc.,aci in fuga gandirii, crezand c& am scris a doua oar& candscriam inthiu aceea§ vocal& ori si1ab5, care se aflä de doll&ori in cuvant, mergem mai departe scriind literele unnätoare.Dar multe din omiterile si corecturile citate nu pot ft fAcutecleat de copist, care cäuth sit indrepteze bine-räu greselile, scA-pärile din vedere sau abaterile dela textul original oH chiar aletextului pe care-1 copia. Copistul nostru ins& n'a copiat din Cazanialui Coresi, nici din codicele popii Grigore din M&haciu, caci niciuna din omisiunile, respectiv indreptarile citate, nu le afläm inaceste c&rti. In Coresi aflam pe mai, nu lipseste tivd din in-protivd, nici de din &sera, nici zd din nescdzutul, cum nulipsesc nici silabele, respectiv cuvintele de cari a fost vorbamai nainte, din textele corespunzätoare ale codicelui popii Gri-gore, afar& de ndroade (p. 63/f. 31 ir) r. 6), edge/ (p. 83/f,41 to, r. 7), acmu (p. 140/f. 69 vo, r. 5) si de cazul dela pag.66 f. 32 vo, r. 5-6 si cel dela pag. 171/f. 41 ro, r. 4, cari de-parte de a ne dovedi ca Codicele Todorescu ar fi in parte copiede pe Codex Sturdzanus, aci motive ponderoase, cum vomvedea mai tarziu, se impotrivesc acestei bänueli, mai de grab&ne fac s5, credem cä copistii celor dou& codice intrebuintaseräacela§ text, de bun& seam& o copie de pe acela§ text original;dar panä cand copistul nostru afla cu cale s5. intregeasca lipsu-rile amintite, copistul Codicelui sturdzan le las& necompletate.Cate odat& intregesc amândoi. Asa de pad& copistul CodiceluiTodorescu intregeste gre§it la pag. 80/f. 39, r. 4 cuvantul lim-bile, care lipsia din manuscriptul de pe care copia, in vreme cecopistul Codicelui sturdzan are singularul corect limba, cumar fi trebuit sa scrie si copistul Codicelui Todorescu in cazul canclar ci copiat de pe Codex Sturdzanus.

Copistul nostru aye& inaintea sa un text in care nu era puspre inaintea corn plimentului drept, iar el il adaoge de doll& ori,

1) v. ale noastre Asperitdfi sintactice In Transilvania, XL 1910, Nr.I-1I, pag. 9. cf. si Georg von der Gabelentz, Die Sprachwissenschaft, ihreAufgaben, Metoden und bisherigen Ergebnisse. Leipzig 1891, P. 43-44.

www.dacoromanica.ro

40

fiindca acuzativul AA, pre nu i se pareh destul de eufonic, ashla pag. 8/f. 3 v°, r. 6, nand indreapth pe au iubit noi cu dap,in au iubit pre noi cu duluciap, §i la pag. 19/f. 9 r°, r. 14-15,unde indreapth pe si pre-i si noi in si pre ei si pre noi. In ca-zul intaiu, ce e drept, si la Coresi aflam acuzativul fará pre, dardul nu lipseste, in cazul al doilea Coresi scrie si pre ei si prenoi, prin urmare, dach copistul nostru copih de aici, nu putehsh, scrie mai intaiu si pre ei si noi.

Ce sa mai zicem despre indrepthrile avucut (p. 75 f. 37 r°,r. 14), Irate pre frate (p. 79 f. 39 r°, r. 14 , atunici nu ven l. grijide fi6ori, atun'ci voril vedd tori oamenii si toate fdliurile atuncicum grdzaste hs. cd, va sedé (p. 158/1. 78 v°, r 7. si urm.), dy-reptii (p. 171/f. 85 r°, r. 4), dureryle in loc de duhurile (p. 188 f.93 v°, r. 10), unde, cum am vazut mai sus, este invederat cacopistul a gresit fiindca copia un text cu greseli, cari in codi-cele popii Grigore nu se afla ?

13) De multe ori au fost omise chiar propozitiuni intregi. Acestepropozitiuni sunt uneori indreptate si pärtile läsate afara au fostscrise ori printre randuri, pe margine, in partea din jos ori din susa paginei, totdeauna orizontal, uneori insä scrisoarea se ridicaputin spre dreapta. Astfel de adaose aflam la paginnle :

6/f. 2 v°: si cu dulcdP1 cd ndu svin(it (in josul paginii).7/f. 3 1.0: si sd ne inchindm lui (in partea din jos a paginii).8/f. 3 v° : qi noi, pentru acela... du murit printru noi (in

josul paginei).18/f. 8 No:: pdcatelor din nwrmdn'tu au luminat, pi nime sci

vu se Wind de moarte cd ndu (in josul paginei).19 f. 9 r°: si ucinicilor sdi (in josul paginei).42/f. 20 va : cd, acolo era besdrica limbilor (in josul paginei).77/f. 38 ra : si la sta besericd (in susul paginii).79 f. 39 r° : iard crestinul va dzie fel cd esti spurcat. clé5 cel

nebotedzat, nu va priimi botedzul. el va intoarce. si nu se vabotedza (in josul paginei).

Dach examinam mai de aproape aceste omiteri, putern con-stath eh cuvintele lasate afara, stint formate de obiceiu de 15-18litere (p. 7 f. 3 r°, p. 19 f. 9 r°, p. 77/f. 38 r,), odath de 25 (p.6/f. 2 va), odath de 27 (p. 42/f. 20 va), altildata, de 34 (p. 8/f. 3v°), odath de 60 (p. 18/f. 8 v°) si odata de 85 (p. 79/f. 39 r1).Omisiunile de 15 18 litere reprezenta de bunä seamä cate un randde manuscript, care, in caz ca, se aruncan multe litere deasupra,

www.dacoromanica.ro

41

putea st cuprinda chiar si 25 de litere (p. 6/f. 2 v°), cea de 27litere un rand si jumatate, cea de 34 doua, randuri, cea de 60trei i cea de 84 patru randuri. Ca un rand din manuscriptul co-piat aye& cam 15-20, cate odatade tot rar chiar i pana la25 de litere, o putem dovedi si cu anumite stersaturi, de cariintalnirn in mai multe locuri (v. in transcriere).

Aceste stersaturi au deosebita insemnatate pentru noi, caci cuajutorul lor putern statori exact lungimea unor randuri din textulcopiat, iar din comparatia cu texte publicate inainte de aceastase poate vedea dad, Codieele Todore,scu poate O. fie copie depe ele ori nu. Ne marginim numai la cateva i vom arata totodata si felul cum suntasezate randurile in textele corespunzatoarecunoscute pana acum. Asa, la pag. 151/1. 75 r°, r. 15-16 estesters si vor astep'ta dela tene ; mai nainte este scris de voritastepta dela tine §i urmeaza si voru aduce, etc., prin urmarerandurile in manuscriptul copiat au trebuit sä fie :

1 stau2. doi ingeri a lui hs. de3. vord aftepla dela tene4. vord aduce toate fap-5. tele bune

Copistul a scris de douà oH sirul al treilea, care cuprindea20, impreunä cu punctul 21 de litere. In Codex Sturdzanus (p.81) insa randurile sunt grupate in modul urmätor:

7 de vo-8. rt./. aftepta dela tine fi vom aduce9. toate faptele bune

La pag. 118 f. 50 v°, r. 13 s'au sters doua randuri pe caH copi-stul le scrisese de doua ori: lard dinü rostul loru grdiaste diia-volul. In Codex Slurdzanus (p. 24) aceste cuvinte le aflärn scrisein urrnatoarele sire:

12 md-13. nile sale. iard din rostul lora pp-1E-14. e$tla diavolul i prasnicele svnte ale15. tale

La pag. 167/f. 83 r°, r. 5-6 s'a sters rumeni, fiindca copi-stul incepuse sä scrie din nou randul rumeni vor fi, vazica 17 litere. In Codex Sturdzanus cuvintele acestea sunt a§e-zate astfel :

9 a/-10. fii voru fi rumeni altii vor fi11. eine cum Va. fi fostu

fi

alii sA

i

.

.. . . .

old.www.dacoromanica.ro

42

Omisiunile, despre cari am vorbit mai sus, asadar& n'au pututsä se iveasa decat din imprejurarea cl copistul din neb&garede seam& a särit (Ate un rand, doug, ori cbiar mai multe dintextul pe care-I copia.

Sä inceram sä le examinäm pe rand si s& arätam cum a pututde usor s& greseasc& copistul in transcriere si sA sara randuriintregi.

Astfel la pag. 6/f. 2 v°, r. 5-8 copistul a scris : cu paOlel . cci-

(= cu) lungdrdbdare si néu prosldvild pre not . . ., iar in josulpaginei e scris st cu dulcqd cci n6u sv[i]n(it, indicand cu un semnca aceste vorbe trebue adaose intre lungdrdbdare si intre si. Inmanuscriptul original se alla aproape far& Indoealà :

1. cu paqe/. cu lungarabdare si2. cu dulcet& ca nou sointit qi3. Wu prostacita (pre) noi . ..

Greseala e explicabil& prin faptul cA randurile 1 si 2 se sfarsiauamandouä in 0, asa cä copistul, dup& ce a scris si din randul1, din lips& de atentiune, gandind cä a scris pe si din randul al2-lea, a continuat scriind randul al 3-lea : ndu prosldvit...

La Coresi (o. c., p. 133 ins& randurile sunt mult mai lungi siasezate astfel :

24. impreunare. cu blandgfe ft cu pace, cu lungarabda-25. re 0 cu dukéta, ea Wu sfintitu fi neu prostavitx26. pre not ...

La pag. 7/f. 3 r°, r. 8-10 copistul scrie : sci-i mul(entim si setcddem domnului si sci-i aducem lui in Too de mir darure decarte, iar in partea din jos a paginei : si sci ne inchindm lui,aratand prin un semn el aceste cuvinte trebue intregite intre dom-nului si intre 11 sd-i. In manuscriptul original a putut sl seoliseasca. scris:to

1. . . . sa-i multemim2. 0 a cadem domnului3. Fi a ne inchinam lui4. ci sa-i aducem, lui in loc5. de mir darure de carte (=cantare?).

Greseala ne-o putem explica in dou& chipuri. Copistul, dupa cea scris sirul al 2-lea, confundand pe lut din domnului cu lui dela.sfarsitul randului al 3-lea, a grit la randul al 4-lea si a continuat :si sd i aducem..., ori tot asa a putut sä confunde din distractie

www.dacoromanica.ro

43

pe qi sd dela inceputul randurilor. Cazul intaiu ins& este multmai probabil.

La Coresi (1. c. p. 134) randurile sunt grupate astfel :

3. ce are slit spre not. set-i mulfemimis # a cddemii dons-4. nului fi sd no inchindmit tut, si sa-i, aducensii lui5. in /oat de mirit daruri de cdntare. cu fried. 0 cubu-6. nd mdndrie...

La pag. 8/f. 3 v°, r. 5-8 copistul scrie : pre cele (sic) ce awlubyt pre noi cu dulucia(d, si ad murim (pentru noi) in cinste...,iar dupä ce §terge cuvintele pentru noi in josul paginei adaoge-qi noi pleIntru acela . . du murit printru noi, §i cu un semnarata ca acestea trebue intregite intre murim §i in cinste.

Gre§eala se explica lesne, mai ales dupa ce in urma §tersäturii§tim sigur a un rand a fost : si noi .. plehatru acela .. céu 'nude._In textul original a putut deci O. fie scris:

1. pre cela ce au lubit(pre)2. noi cu dul"ciaid, 0 sti murim3. fi noi. p[elntru, acela. cdu murit4. printru noi in cinste.

Deoarece m §i I din murim §i murit au putut fi aruncatedeasupra cuvintelor, copistul u§or a putut confunda aceste cuvinte§i dupä ce a sells pe murim, a continuat cu randul al 4-lea: prin-tru noi. . . La Coresi (1. c. p., 134 randurile sunt grupate in modulurmator :

10. . . . pre cela cdu lubitii not css dulcdtd si sd mu-ll. rimi l. si not pentru cela céu muritii pentru noi in cin-12. ste. . .

Prin urmare in codicele nostru randurile citate nu pot sa fie-copie de pe ale lui Coresi.

La pag. 18/f. 8 v°, r. 6-9 nime sd nu plangd de pdcate, cderCtddundu scumpdratit man tuitoriul, iar in partea din jos a.paginei adaoge : pdcatelor din mormdn'tu au luminat, $ nimesd nu se témd de moarte. cd Wu i cu un semn ne arath cii.aceste cuvinte trebue O. se intregeasca intro 6 §i u din er friciundu-Prin urmare in textul original fara indoeala a fost scris:

1. ninte sd nu pleingd de pd-2. cate, cd, erldclund3. pdcatelor din mormdn'-

www.dacoromanica.ro

44

4. tu an lumina& ft nime sd5. nu se temd de moarte. ed nett6. scumpdratii man"tuitorlul. . .

Gre§ala e evident& Copistul dupA ce a transcris rAndurile 12, a sArit la sfAr§itul rAndului al 5-lea, confundAnclu-1 cu gad.-

§itul rAndului al 2-lea, §i a continuat apoi cu rAndul al 6-learNumai a§A ne putem explica forma ertdciundu. La Coresi (1. c.

p. 136) gruparea rAndurilor e urmAtoarea:

14. ninse .94 nu pla-15. ngd de pdcate cd ertdclund pdcatelor dein mormantii16. au luminatil i nimd sd nu se Mind, de moarte. cd17. néu scumpdratii mantuitorTulic nostra dein moarte.

aceastA gre§ealA dovede§te c textul Codicelui Todorescu nupoate sä fie copiat de pe textul lui Coresi.

La pag. 19 1. 9 ro, r. 12-13 este scris pace dat-au apostoli--lora (ea) pace ldsat-au lorü i un semn ne aratA ca intre apos-&Mora si pace al doilea trebue sa, introducem qi ucenicilor sdi.,adicA un rand sau aproape un rand, care e scris in josul paginei.Gre§eala e explicabilà din confundarea celor doi -ilor(ii) din apos-

ucenicilor, cel putin aceasta ne-o dovede§te §i sdi scris-dupA apostolilorii i apoi ters, care, cum vedem, se tine deaicenicilor. La Coresi (1. c., p. 136) gäsim:

25. pace dat-au apostolilor26. si ucenicilor ed. pace ldsat-au bor. 0 pre ei27. pre noi ai paceei i ai dragostei faptu-ndu feciori.

La pag. 42/f. 20 vo, r. 3-6 copistul scrie: 'kin% se sui desupratuturor ceriuriror (sic) ce se obricise lui hs., iar in partea din josa paginei adaoge câ acolo era besérica limbilor, arAtAnd cu unsemn c aceastA propozitie se va intercala intre ceriuriror (sic)

ce. Este lucru invederat c6. §i aici silaba lor scrisA odata, ror_subt influenta lui tuturor din ceriurilor i limbilor a cauzatsArirea peste mai bine de un §ir cat poate fi cuprins in cd acolo-era besdrica limbilor. La Coresi (1. c., p. 201 rAndurile sunt gru-pate a§A:

17 ..... i Nr4 se sui desupra tuturor cerlurelor, cd18. acolo era beedreca limbilor. ce se obricise lui hs,19. acela acmu suindu-se la cella vdzurd screbila.

iolilorrs si

ei

li

ficine-51

www.dacoromanica.ro

45

La pag. 77/f. 38 el, r. 3-4 e scris : sci lath afard. ctsé sd setragd. sivdclzu pre,cista intr-art/4 (foc) loc, iar in partea de sus a.paginei s'a adaos .si la sta. beséricd, indicandu-se cu un semnca aceste vorbe trebue adaoase intre tragd §i intre si. Gresealase poate explica in modul urmator. In textul original se afla scris :

1. afarli. asé sd se trawl $ i2. /a nal, beséricet si3. veldzu précista. intr-altii.

Copistul, dupä ce a transcris randul intaiu, a trecut la randulal treilea sarind randul al doilea. and a scris pe gi din randulintaiu a crezut din nebagare de seam& ca a scris pe cel din aldoilea si a trecut mai departe la randul al treilea scriind vddzu....In Codex Sturdzanus, p. 46 aceste cuvinte sunt scrise in modulurmator :

5. asa a set se trag4 $ i la beslarecd.6. f i vadzu pre-sfiita intr-altx lo-7. cu

Prin urmare textul Codicelui Todorescu nu poate fi copie depe textul Codicelui sturdzan, caci acesta din urma cuprinde cam23-24 litere inteun sir.

Afara de aceasta in textul Codicelui sturdzanlipse0e cu totui.sta, iar in loc de précista sta. pre-sffita.

La pag. 79/f. 1.0, r. 13 si urm. copistul a scris : 0 am vr6th se botddzé acela desparte..., iar un semn rosu ne am.% ca.intre botédzé si acela trebue O. se vare : lard crestinul va dzióNal eqli spurcat. cldeli] cel nebotedzat, nu va priimi botedzul. elva intoarce. qi nu se va botedza, cari sunt scrise in josul pagi-nei. Omisiunea este si aici foarte explicabila. In textul pe care-Iavea copistul inaintea sa a putut sa fie scris :

1. si coni vré sa se botddzd (oH botedze, botedza)2. lard crestinul va deice cd of ti3. spurcat. dali] cel nebotedzat,4. tzu va priimi botedzul. el va5. intoarce. f i nu se va botedza6. acela desparte

Copistul dupa ce a scris randul intaiu si arz vré sd se bote'clz6a sarit la randul al 5-lea continuand acela desparle... Gresealavine din faptul ea a confundat sfarsitul randului intMu cu sfar-

www.dacoromanica.ro

46

itul rândului al 5-lea, find scrise aproape in acela chip. In'Codex Sturdzanus la p. 48 textul este scris a:

9. . . . . vrd set sé10. botedze, km/ crestinutit va dzice ct11. esti spurcatu. deci eel nebotedzatu12. nu va priimi botedzul ce-1 va intorce13. fi nu s[e] (?) va botedsa . . .

Transcrierea lui .Hasdeu adicl : ce-/ va intoarce i nu-1 va bo-.tedza (nebotedzatul ?) nu ni se pare tocmai bun& de§i poate-sa fie cea adevArata,, adicl litera aruncata deasupra lui nufie 1, i nu 8 , c5.ci nu are inteles qi legtiturä cu cele de maimainte. In textul de pe care copth copistul Codicelui sturdzan,

de pe care a copiat i copistul Codicelui Todorescu de bun&-seam& a fost scris nu .se va botedza.

b) DupA cum rezultä din colationarea textelor, atat in textulCazaniei lui Coresi, cat si al Codicelui sturdzan §i Todorescu,se af1t mai multe omisiuni neindreptate, cari nu se pot imputhtraducnorului, ci numai copistului, care le-a trecut cu vederea.Uneori mai ales când e vorba numai de un cuvânt, cel multdouA, trei omisiunile nu sunt cleat aparente, rezulthnd dinAnumite intregiri la textul original acute de unul dintre copi§tide cAte ori acela nu i se pareà destul de clar.

a) Mai inthiu vom inirà omisiunile Codicelui Todorescu, pe-cari in transcriere le vom intregi intre semnele [J. Ne vom opriin special numai la cele interesante.

Din colationarea cu Cazania lui Coresi rezulth. urmätoarele :La pag. 3/f. 1 r°, r. 7 phiceri se va indrep ta in pld[n[ceri.La pag. 5/f. 2 r°, r. 16 intre suflete,ste si a inbla trebue sä

intregim sci práznuimit i su/letéste, care probabil formeazä unrand omis. In manuscriptul original a putut sä fie scris a§a, :

1. au dat noao suffeteste2. sa preisnuinat, fi suflet4te3. a talc&

jar copistul crezand cá a scris pe sufletdste al doilea, andseri& pe cel dintaiu, a continuat: a inbla... La Coresi (o. c., p. I 33)tnsA randurile sunt :

21. de dhit se grijaste. s-au data noao sufletdste sei pretz-22. nuitnx, i sufletésie a Inbla

La pag. 6/f. 2 v°, r. 1 ar trebui sa, se intregeasa cu in prku-viin`p,a§a: k-au dal noao pré[culcuviinup si cu direplate a ldcui.

fi arIi

sh

-§i

il

www.dacoromanica.ro

47

La pag. 7 f. 3 r°, r. 7 intre pentru §i miloste trebue sa seintregeasca ace.

La pag. 10/f. 4 v°, r. 3 intre pldsem se va intregiindreptandu-se in : cum dzice prorfoJcit. i toriimpreund sci cciretcim lui qi [sal pldsem cu mdinyle.

Tot la pag. 10/f. 4 v°, r. 9 intre mare-i domnulii i intre si=arid lui se va adaoge: qi ldudatit foarte. mare e domnul. Lipsa-de mai bine de un rand e explicabila prin repelirea cuvintelormare e domnul. Copistul credea, ca. le-a scris a doua oath, desiJo scrisese numai odatä, si a mers mai departe.

La pag. 20/f. 9 v°, r. 10 se va intregi sdlunici in sdlunici[a].La pag. 23 f. 11 r°, r. 8 intre invise hs §i intro .s;-1 noi Med

viemu-n/e7 trebue sa se adaoga si dein bldstemit dezlegatu-némit.invise hs, va s zica cam doua randuri. Randurile adica au pututsa fie scrise astfel:

1 Invise hs,2. fri den bldstemit dezle3. gatu-némii invise hs,4. si noi Intel viemu-ne,

iar copistul, confundand pe invisehs din ramdul intaiu si al treilea,a grit peste doua randuri.

La pag. 26 f. 12 v°, r. 16 ace se va indrepta in acefial.La pag. 31 f. 15 r°, 7-8 domnedzeie se va indrepta in dom-

-nedzeieli7 ; in r. 8-9 intre sd giudece §i toatd lumia dup. Coresi-ar fi sa se adaoga un a de prisos, caci e mai corect acuzativuldecat genitivul sd giudece 141 toatd

La pag. 41/f. 20 r°, r. 4 intre noi 1;;i rumina se va intregi inindreptandu-se in ca i noi fin] l'umina fe(eei. tale sdiar in randul 9-10 intre toate limbile §i strigafi ar trethil sa seadaoga bate(i cu mdnile, cuvinte, cari lipsesc din ps. 46, carese citeaza. Le putern considerk de un rand. mai scurt al manus-.criptului de pe care se copia, i fiindca randurile au putut fi scrise :

I. gralafte. Mate limbile2. bateti cu3. strigati lui dumnedzeu,

copistul a putut sari usor peste randul al doilea la al treilea,confundand randul intaiu cu al doilea, dupa ce se sfarsiau aman-Zola in -le.

La pag. 42/f. 20 v°, r. 3 intre destin'sti §i lard se va adaoge si.La pag. 45/f. 22 r°, r. 6-7 intre ar trebui

$6, se adaoga in, iar dupä sdlciqui un i intregindu-se in si fin]

si 0i ad,si dIalvid[U]

.

inbldna,

mlfilmite

0i si ierusalimuld

www.dacoromanica.ro

48

ierusalimulii de sus scildqui-Ii7, dar par'ca e mai bine Fara dein §i i, cari par a fi adaose de Coresi, caci mai nainte e vorbade sufletele ornene§ti».

La pag. 48/f. 23 vo, r. 8 intro prd pd[miqn'tit i intre S cu-noscurd ar trebui sa se adaoga, s-am4 kinuilit, care e explicabilori prin confundarea lui tit dela sfar§itu1 cuvintelor palmaJn'til

kinuitit ori trebue sa.1 consideram de un adaos al lui Coresi.La pag. 49/f. 24 ro, r. 6 7 intre dum'nedzilu i tatdlti trebue

O. se adaoga lard insue dumnezeu, indreptandu-se in sci sain'kine rui toti ingerii lui dum'nedzilu, lard insve dumnezeutatitlit striget...

Gre§eala e explicabila din srirea peste randul al doilea carese sfar§ia in acela§ cuvant ca §i cel dintaiu.

La Coresi (1. c. p. 206) insa randurile sunt a§ezate astfel:

1 Sa se inkine2. lui toti ingerii lz dumnezeu lard, nsu dmnne-3. zeu tatálI strigd

La pag. 54/f. 26 vo, r. 11-12 diiaconirti se va indrepta in

Din colatiunea Codicelui Todorescu cu textele corespunzatoareale Codicelui sturdzanafarA de predica «Zise Domnul», cu carene vom ocupa mai tarziu in specialrezulta urmatoarele.

La pag. 58/f. 28 vo, r. 1 dupa situ ar fi sa se adaogaiar in r. 3 articolul a ar trebui sa se completeze in a[1].

La pag. 59/f. 29 r°, r. 5-6 cinsta se va indrepta in cins[tilta.La pag. 60/f. 29 v°, r. 14 despuitoriul se va indrepta in des-

La pag. 62/f. 30 v°, r. 13 inainte de iad se va adaoge In.La pag. 63/1. 31 r°, r. 7 dupa sci muncescu ar fi sa se intre-

geasca aqa, probabil o interpolatie a Codicelui sturdzan, iar inr. 8 intre si vddzu pr6syn'ta »zariia i intre si dzise se va ada-oge ciPtu intunerecu i muncd mare, omisiune de un rand nas-cuta din confundarea cuvintelor maniia cu mare, scrise la sfar-§itul randurilor ; in r. 13 inainte de intundricit poate trebue sa seadaoga in, care lipse§te §i din Codicele sturdzan inainte de in-tunerecul, ori avem de lucru cu cuvantul simplu tundricit ; Iar. 15 inainte de intunericul se va adaoge ia.

La pag. 64 f. 31 v°, r. 5 dup a. strdjuiia ar trebui sa se adaogamunca acela, iar in r. 10 intre din ceriu si mai luminos ar fi

§i

dilacon

puitoriul fuil.

www.dacoromanica.ro

49

O. se adaoga yr' tosu, probabil amandoua interpo;atii de ale co-pistului Codicelui .sturdzan.

La pag. 67/f. 33 r°, r. 3 4 inainte de ce au gresitil se va, a-daoge fi; in r. 7 ncithloard se va indrepta in narsIcatoar4, iarin 12-14 muncilor in munciaglor.

La pag. 69 f. 34 r° r. 15-16 e scris taldu, care trebue indreptatin tala-sau. Greseala vine din confundarea celor doi a.

La pag. 70/f. 34 v°, r. 3 dupa, sci muncescu ar trebui 0, se a-daoga, usa, dar e vorba de o umplutura a copistului Codiceluisturdzan, in r. 5-6 pietu se va indrepta in ple[p]tu, iar in r.15 16 vidn'n se va cored& in mana'nfcci7.

La pag. 71 f. 35 r°, r. 9 e scris ccinir, care trebue indreptat in

La pag. 72 f. 35 v°, r. 4 intre sän'ti i pdnd de totit in vociiar trebui sa se adaoga ingrupa(i, dar propozitiunea are intelessi Para acest cuvant adaos poate de copistul Codicelui sturdzan;in r. 8 ce a giuratil se va indrepta in ce giuratti, iar inr. 11 intre sila crucei, §i lard se va adaoge atunce "Ingerii ire-murd, inainte crucei, probabil omisiune de un rand pricinuita deconfundarea cuvintelor crucei §i cruciei scrise la sfarsitul ran-durilor, dupa iard i inainte de o finti se va adaoge oamenii.

La pag. 75/f. 37 v°, r. 1 inainte de ingeri se va adaoge de.La pag. 76/f. 37 v°, r. 2 intre sett sculatit szinta duminecd, §i

la beséricd se va adaoge dia dimine(d de sd mergd, probabil unrand omis in urma confundariisfarsitului cuvintel or duminecd §imergd; in r. 6 foe se va intregi in fostit.

La pag. 78 f. 38 r°, r. 4 mun'cecu se va indrepta in mun'ceNcu.La pag. 79/1. 39 r°, r. 4 dupa fra.ii ar trebui sa se adaoga

de fra(i, dar textul are inteles si cum este.La pag. 80/f. 39 v°, r. 2 span'dzut[i] se va indrepta in span-

dzufralf[i].La pag. 83 f. 41 r°, r. 4 dupa se muncescu ar trebui s se

adaoga, a$et, dar cum am mai vazut, acest cuvant nu e decat ointerpolatie a copistului Codicelui sturdzan.

La pag. 84/f. 41 v°, r. 11 aflam serfs i se, care se va intregiin 0, [dzilse, cf. p. 67/f. 33 r°, r. 1, etc.

La pag. 85 f. 42 r°, r. 6 dui:A ingerescu se va adaoge i aps-liscu, cf. si r. 9-10 ingere4te §i apostolifte.

La pag. 87/f. 43 r°, r. 3 cuvie se va indrepta in cu fri vie. in r.7 dupa path, de vedzi se va intregi presfntd .

Drtlganu, Doua, manuscripte. 4

cdni pair.

alUJ

www.dacoromanica.ro

50

La pag. 88 f. 43 v°, r. 16 duprt si cludecii ar trebui sl se a-daoga si episcupii. Copistul Codicelui Todorescu scrisese st scumbii,apoi a §ters probabil fiinda scrisese inc'odata sfar§itul randuluide mai nainte, ori Iiindc6, nu era sigur ca a cetit bine; mai naintein r. 12 $ i a sparin, se va indrepta in si a[ul spar'tu.

La pag. 94/f. 54 v°, r. 3--4 inainte de intundricu se va adaogoun in, ori se va desparti in in tunéricu.

La pag. 95 f. 55 r°, r. 8 dupä otrdvitorii si ar trebui A seadaoga, taDharii, care Ins ). nu se potrive§te tocmai bine in text§1 ni se pare a e o interpolatie ori corecturä a copistului Co-dicelui sturdzan, care n'a putut descifra pe ceia carii, cum a pututft scris in manuscriptul de pe care copia.

La pag. 96/f. 56 1.0, r. 4 gäsim scris si s[e] ; se va intregi dziindreptandu-se in dzise.

La pag. 97/f. 56 r°, r. 3 gäsim au fatii , unde se va adaogecu indreptandu-se in au fa[cuJta ; in r. 9 ctrd, se va indrepta incAtutret; in r. 10 intre face-vola si cérere ar trebui A se intre-geasca o, dar e bine poate chiar mai bine §i cum este ; inr. 12-23 grail se va indrepta in grahlit sau gresit.

La pag. 99/f. 57 r°, r. 4 intre sci ma si pue se va adaoge iasci mci, omis probabil in urma confundarii celor doi mei, §i seva intregi in th ma /la sd ma] pue; in r. 9 inainte de présvntaar trebui s6, se adaoga din nou pré, care s'a sters, dar am fostspus intr'alt loc a copistul avea inainte un manuscript far& prela acuzativ, prin urmare poate ramanea §i neintregit.

La pag. 100/f. 57 v°, r. 1 a se va intregi in aflii]; in r. 2-3intre miluiaste §i despuitoare ar trebui sá se adaoga doamne,dar acest cuvant probabil e o interpolatie a copistului Codiceluisturdzan, cf. r. 11-12 «nu md rogu despuitoareD.

La pag. 101/f. 58 r°, r. 9 pan'tu se va intregi in pel[nulln'tu ;in r. 12 si se in qi [dzilse, iar in r. 15 intre set §i hi se va ada-oge nu intregindu-se in sci nu-hi ascultu.

La pag. 102/f. 58 vo.r. 11 dumneu se va intregi in dumneldze]u,iar in r. 14 cintitei in cinls]titei.

La pag. 103/f. 59 r°, r. 1 dupa, ar'haggla se va intregi mihail,iar in r. 5 si se in si [dzi]se.

La pag. 105/f, 60 v°, r. 9 oprird, se va ceti opri,la care s'a a-daos ref, probabil din cuvantul rugaciune care-i urma ; in r. 10 inintoarse se vaintregi r, in r. 13 in suse se va intregi,p, indrep-tindu-se in intoaNse §i sip/use; in r. 16 groagi se va ceti roagcl.

www.dacoromanica.ro

51

La pag. 106/f. 60 v°, r. 2-3 intre incerii M.'s% ce §i 874 direp'(iise va adaoge viia in ceriure si to(i derep(ii ceia ce indreptan-duse in incerii ceia ce viia in ceriure si toti derep(ii ceia ce-Sudirep'fii. Omisiunea cam de doua randuri ne-o putem explica dinconfundarea cuvintelor ceia ce, cari se aflau la sfarsitul randu-rilor ; in r. 14 intre dritnlnedzdu (sk) i art'hagglii se va adaogesi se asculte pr4 noi, iar dupa ar'haggla se va intregi dzisdindreptandu-se in pdnd nu se va milostivi dumnedzdu Ai seasculte pré noi. 01 ar'hagglii fdzisd] tuturorit, desi cuvinteleTi se asculte pré noi nu sunt bine legate de cele de mai nainte.

La pag. 107/f. 61 r°, r. 2-3 intre cinurile §i svlite ar fi sase adaoga sviitiloru, dar acest cuvant de bunä seam& e o interpo-iatie a copistului Codicelui sturdzan, caci textul e mai naturalAra el ; in r. 4-5 praurnita se va indrepta in prelumilnalta.

La pag. 108/f. 61 v°, r. 1 6nicii se va compieta in 1-ve_Pnicii.La pag. 109 f. 46 r°, r. 10 gro se va intregi in grotapd] ; in

r. 13 inainte de in cuvdn'tu se va adaoge 0.La pag. 110/f. 46 vo. r. 5 intro dereplu i ingerilora se va

adaoge a ; in r. 16 ia se va intregi in ia[rdl.La pag. 112/f. 47 v°, r. 7 dupa vd ruga(i ar trebui O. se adaoga

frafilor, care poate sa fie o interpolaide a copistului Codiceluisturdzan,

La pag. 113/f. 48 r°, r. 3 de se va intregi in dela; in r. 8(NA vini(i ar trebui sa se intregeasca ingerii nwi (cf. §i maitarziu, p. 117/f. 50 r°, r. 4).

La pag. 114/f. 48 v°, r. 1 intre NM nostru FA ce iqii ar tre-bui sa se adaogA cela.

La pag. 117 f. 50 r°, r. 4 vini se va completa in vinifii].La pag. 118/f. 50 v°, r. 6 inainte de fdradel6ge se va in-

tregi in.La pag. 119/f. 51 r°, r. 1 viitele se va compIeta in Ispditele:

in r. 8-10, unde s'a intamplat o mica arsura de lumina, dupacum apare din Codicele Martian, care s'a copiat inainte de ase fi intamplat arsura din Codicele Todorescu, in vreme ce dinCodicele sturdzan lipseste foaia, intregirea se va face asa : ne Windmiselii inl nutnele taldl[ui ft] a filului. sd-i milfulaJscd,iar lapag, 120/f. 51 v°, aceleasi randuri: si bine audu urekile mqleInlcd in lungd vré[mel rdbdati omenilloti Wei.

La pag. 131/f. 65 r°, r. 16 intre sufletele §i direptilorii ar tre-bui BA se adaoga oamenilor.

www.dacoromanica.ro

52

La pag. 132/f. 65 v°, r. 11 intre cdutaiu §i intre faplele artrebui s& se adaogA si vdclzuiu.

La pag. 133 f. 66 r°, r. 6. dup& sufletului ar fi sA se intregeasaun adaos altfel de prisos; in r. 12 se va completà lui

in fOmuflui.La pag. 134/f. 66 v°, r. 2 sufletu se va completa in sufietulll ;

in r. 10-11 lang& Nude se va intregi [Ft deJ. Eroaroa e expli-cabil& din confundarea lui de din giudet cu cel&lalt de ce trebuiABA urmeze, dup& ce a putut fi aruncat deasupra ; in r. 16zese se va indrepta in zeseNJ, iar cuvintele sufletul lui, carise continua i pe pag. urmAtoare, se vor indrepta in sufle-tuqui] lui.

La Flag. 136/f. 67 v°, r. 5 vddzu se va complete, in vcidzufiLiar in r. 6 fiqi-vo in fl-fi-vol-iul .

La pag. 137/f. 68 r°, r. 8 dupa retspun'se ar fi sä se adaoga.loru si dzise, probabil o interpolatie tautologic& a copistuluiGodicelui sturdzan.

La pag. 139/f. 69 r°, r. 6 inainte de duhlii ar trebui BA seintregeasca cu; in r. 10 s*a uitat initiala V, pe care copistulvoià s& o scrie ulterior cu rosu.

La pag. 141/f. 70 r°, r. 14 s'a uitat initiala A lasata pentru.a se scrie ulterior cu rosu.

La pag. 143/f. 71 r°, r. 8 poinqd se va complet& in poled] intaLa pag. 144/f. 71 v°, r. 11 fricatul se va complete. in /hal

ricatul.La pag. 145/f. 72 r°, r. 8 inainte de mclincdrile ar trebui

se adaoga cu.La pag. 149/f. 74 v°, r. 13-14 atun'ci adug (sic) de bga

pdrarulii (sic) de ntoar'te se va indrept& in atun'ci-i aduc de beltpdharul cela de inoarte.

La 153/1. 76 r°, r. 9 ingei se va indrepti in ingekili, iar inr. 13 ingilorii in ing

La pag. 154/f. 76 v°, r. 11 dupa pasAri ar trebui s& se adaoga.ineincatu, iar in r. 12 dupa pesti ar fi s4 se intregeasc& mdneatii,dar amAndoua probabil nu sunt decAt niste repetiri de-ale co-pistului Godicelui sturdzan.

La pag. 155/f. 77 r°, r. 8 9 inainte de toate ascun'sule, care-se va indrept& in ascunsu [rifle, se va adaoge si.

La pag. 157/f. 78 r°, r. 13 # ate se va indrepta in si [to] ate.La pag. 158/f. 78 v°, r. 5-6 cu, care s'a sters, se va intregi.

s'u,

-f

sa.

www.dacoromanica.ro

53

in focu, iar in r. 8 dup& alun'ci vorii se va adaor.re cduta de-1voru, care s'a ornis probabil in urma confundArii celor doi voric.

La pag. 159/f. 79 r°, r. 8 intre si si intre fulgerfi se va adaogetresnetu si indreptanduse in si firesnetu sil fulgerii ; in r. 13nga se va indrepta in IstdInga, iar in r. 14 peisor in pds[t]or.

La pag. 160/f. 79 v°, r. 6 inainte de hitlesug se va adaoge in,iar in r. 13 fas, se va indrept& in fd[req.

La pag. 161/f. 80 r°, r. 6 ingei se va indrept& in inge[ri] i, iarin r. 10 hs pre in hs [shire, cAci copistul din gre§eala a scrisnumai odatA pe s.

La pag. 163/f. 81 r°, r. 4. dup& pdcdtosiinegri. si spurca(i artrebui s& se adaog& si intuneca(i, dar ni se pare cä aceste cuvintesunt o interpolatie a copistului Codicelui sturdzan, caci mainainte pdcdtosii sunt numiti negri; in r. 13 sculta se va intregiin [a]sculta.

La pag. 164 f. 81 v°, r. 7 fos se va intregi in fos[t I.La pag. 167/f. 83 r°, r. 2 WV, care s'a Oers, se va indrepth

in aPbi ; in r. 4 vo se va completa in volt], iar in r. 6 fos infosiii.

La pag. 168/f. 83 v°, r. 12 cerulu se va intregi in ceruluN,cAci i, care era s& fie aruncat deasupra, a rAmas nescris.

La pag. 169/84 r°, r. 11 intre si §i intre va miaece se vaadaoge fata ei 84 va lumina ca sorele si, probabil un rand omisin urma confundArii celor doi 0 dela sfar§itul rAndurilor.

La pag. 170/f. 84 v°, r. 9 intre dintru tine si m'am ndscut artrebui sil se adaog& sintu si intregindu-se in dintru tine Isintusi] m-am ndscut. si am luatil peli(d. Probabil avem de lucrucu o interpolatie tautologic& a copistului Codicelui sturdzan.

La pag. 171/f. 85 r°, r. 3 4 dup& a slujitu, care se va indreptain alit] stujitu, se va adaoge fie, pe care copistul neputandu-1descifra 1-a indreptat in dyreptti.

La pag. 172/f. 85 v°, r. 1, dup scaune de aur se va adaogecu pietri scumpe. cu birosu, iar in r. 3 dup& aceia se va intregi le.

La pag. 173 f. 86 r°, r. 15 dup& aldturd cu se va adaoge in-gerii Inprdund. cu, omisiune cauzat& de confundarea celor doi cu.

La pag. 174 f. 86 v°, r. 13 intre nece si se va adauce se vaintregi va trece vremd nici, iar in r. 14 dup& se va adauce siinainte de nice se va completa nice- va lips), ploe.

Omisiunile sunt cauzate de confundarea lui nece care se re-peteaz& de mai multe ori.

www.dacoromanica.ro

54

La pag. 175/f. 87 r°, r. 14 dupa neele7 toamnd se va adaogenece larnd.

La pag. 176/f. 87 v°, r. 1 intre se vor §i indulci se va intregiveseli 0 In dulZatil sd vor. Omisiunea de un rand e cauzata deconfundarea celor doi se vor dela sfar§itul randurilor.

Tot la pag. 176 f. 87 v°, r. 7 dupa ce totii se vorti ves[e]li arfi sa se adaoga in vecul vecului, dar pare a fi un adaos al copis-tului Codicelui sturdzan, ca §i # din ce-qi cum ar trebui sliindreptam pe ce din r. 16.

La pag. 178/f. 88 v°, r. 9 §i 12, apoi pag. 179/f. 89 r°, r. 1 §i11 o mar se va indrepta in o amar.

La pag. 180,/f. 89 v°, r. 12 a ccidzut se va indrepta in alit] cddzut..La pag. 181/f. 90 r°, r. 2 e scris in rtariu §i se va indrepta,

in in [taktariu. Grepala e explicabila din confundarea silabei ta;in r. 9 boa se va indrepta in toalte I.

La pag. 182 f. 90 v°, r. 14 dup ceia se va adaoge ce.La pag. 183/f. 91 r°, r. 5 inpardti se va intregi in inpardtila7,

iar lii se va ceti lu sau lui, cum se obicinue§te la copistul nos-tru ; in r. 8 vécui se va completa in vjcu[luJi.

La pag. 184/1. 91 v°, r. 5 dumnecke se va intregi in dumne-dze[u], Jar in r. 11 inainte de ce-i ar fi sa se puna ceia, de.i ede prisos.

La pag. 185 f. 92 r°, r. 14 soa se va intregi in soa[relel.La pag. 187/f. 93 r°, r. 12 dmneu se va intregi in dumne[dzelu.La pag. 188/f. 93 v°, r. 10 dupä dureryle se va adaoge qi

6asurele.La pag. 193/f. 95 r°, r. 7 intre allii §i ca fumul se va intregi

ca pielale asenului. al(ii, omisiune de un rand in urma confun-darii celor doi allii dela sfAr§itul randurilor, iar in r. 12 se va.pune aspwna(i alfii, care s'a omis din pricina repetarii ,i con-fundarii cuvantului allii.

La pag. 194 f. 95 v°, r. 13 poinld se va indrepta in pol-cdlin(d.La pag. 195/f. 96 r°, r. 3 tro(d se va completa in troN(d.Dupa cum rezulta din compararea Codicelui Todorescu §i a

evangheliei bogatului §i a saracului Lazar retiparitä din Cazaniadela 1581 a lui Coresi in Gaster, o. c., p. 30-31, iar din tetra-evanghel in transcriere in editia lui C. Erbiceanu, p. 159-160:

La pag. 198/f. 97 v°, r. 16 intre rdu §i tu ar trebui sa se adaogitacmu cid md-ngde-se, cuvinte pe cari le gasim in al-nail-doua redactiile lui Coresi.www.dacoromanica.ro

55

La pag. 199 f. 98 r°, r. 8 inainte de era dzislel se va punesi, iar in r. 15 grd se va indrepta in grafi].

13) Dupa cum reiese din colatiunea cu Codicele Todorescu in«1nvd(dturd, intru sfnta si mare dumineca pastilor», tiparita inCazania lui Coresi (exemplarul Academiei) pe pp. 132-136(repr. la Cipariu, Crest., pp. 33 40), §i in cazania de Ispas",tipririta tot acolo pe pp. 200-207, se vor face urmatoarele in-dreptki :

La pag. 136, r. 31 (Cip., Crest., p. 39) intre §i au izbdvildpre noi ar trebui O. se adaoga ne, probabil un adaos de-al copis-tului Codicelui Todorescu.

La pag. 202, r. 12 intre si sci pldtescd i cuiü ar trebui stse adaoga toatd. Aici insa avern de lucru cu o gre§eala a copis-tului Codicelui Todorescu, care incepuse sä scrie din nou sirultoatd himia si sd platescci, iar cand a bägat de searna, a §terscuvantul hinié, dar a uitat pe toatd.

Un caz identic aflärn la pagina 203, r. 9-10. Acolo intre dum-nezeu i tatd1d, ar fi sa se adaoga. I nostru lard. Copistul Codi-celui Todorescu insrt gre§ise copiand din nou sirul penultim dincele doua scrise mai pe urrna:

1. duntnezeut nostru. lard alfil2. scannut de firovimit gatila,

iar and a indreptat a ters pe dar a uitat pe 1 nostruLa pug. 203, r. 7 intre unii i nuort se va pune in.La pag. 204, r. 28 intre mdingdid-i i dde(i ar fi sit se adaogagrdila-i, dar, cum am vazut intr'alt loc, §i aici avem de lucru

cu un adaos al copistului Codicelui Todorescu, care nu putusedescifra cuvantul

La pag. 205, r. 7 intre sell-aqui-1 i sufletele ar trebui saadaoga acesté de'n ale ierimiei intelége-vom grdin'du. Probabileste vorba tot de vreo interpolatie explicativa a copistului Co-dicelui Todorescu.

Tot la pag. 205, r. 13-14 dupa cd noao au pusti dumnezeuca sd nu treed, i inainte de lard acmu ar trebui sa se adaoga.nime prin la.

In evanghelia bogatului *i a skacului Lazar reprodusa la Ga-s(er,l. c. p., 30-31 §i C. Erbiceanu, o. c., p. 159-160 ar trebuisrt se faca urmMoarele completki:

Intre Zise domnuld i intre pilda a6asta 19) ar fi sä se punt'in, care insa pare sä fie o interpolatie a copistului Codicelut

lai

si

tna'ngdia-1.se

www.dacoromanica.ro

56

Todorescu, caci evangheliile se incep de obiceiu tocmai cu ziseDomnul pilda aceasta.

(In miselii era numele-i Lazarii (20) ar trebui sá se corn-pleteze in: u-n miqela era (saracii. 01 numele-i feral Lazarg,dar dintre aceste intregiri cea dintai are aparenta de glosh, iara doua de interpolatie.

In editia dela 1581 a lui Coresi afläm ce gi cainii tinge pu-roile lui, care se va intregi in: ce si canii merVia qi, linge pu.roile sau punoile lui, cati in cea dela 1560-61 cetim ce 0 cainiimerge tinge puroile lui. Explicarea vorn vedek-o mai tkrziu, cândva fi vorba si de alte exemple de acest fel.

Intre qi, acesta striga §i intre zise (24) se va adaoge si.Intre sa trenziti §i elii ar fi sä se punk pre, care tusk de bunk

searnä e o interpolatie a copistului Codicelui Todorescu, ckci,cum am constatat de mai multe ori, el a avut inaintea sa kintext far& pre la acuzativ.

Intre poccii-sedra (30) si zise lui (31) ar fi sa se puna si, iarinainte de prorocii din de Moist qi prorocii (31) ar trebui sk semai adaoga un de.

y) $i in textele corespunzatoare ale Codicelui sturdzan so vorface unele indreptäri in urma colatiunii lor cu Codicele Todo-rescu. Aceste indreptari insä sunt mai putine deckt cele Acutein Codicele Todorescu. Cei doi copisti dupa cum ne-am pututconvinge din anumite lacune intregite de copistul Codicelui To-dorescu §i cum vom vedeà si rnai thrziu au copiat de pe a-cela manuscript, si acesta tot copie, tusk in vreme ce copistulCodicelui sturdzan e mai sigur in scrisoare si face mai putinegreseli in copiarea textului, dar schimbk mai mult ortografia,copistul Codicelui Todorescu, desi poate are scrisoare mai fru-moasa, e mai distras, sare adeseori peste silabe, cuvinte, ba chiarrânduri intregi, dar e mai conservativ in ortografie. Amândoicopiaza schimbAnd forme si vorbe, uneori topica, dar mai alesortografia. Cele mai multe din erorile earl se vor indrepta maila vale, sunt indreptate in forma de coniecturi si de .Hasdeu inpublicarea textului Codicelui sturdzan in Cuvente, t. 11. Incazuri de acest fel cele scrise de noi aici n'au altk menire decktsk verifice, ori nu, coniecturile lui Hasdeu, cAci uneori se in-tAmpIti ca, coniectura nu se adevereste de bunk. Ask d. e. la pag.50 infricalului scaunu lui hs se indreapta in infricatului scau-nului flu] hs, dar si in Codicele Todorescu (p. 82/f. 40 vo, r.

www.dacoromanica.ro

57

7--8) textut e infricatului scaunu lui Its, semn d. in textul depe care se copiau aceste manuscripte, era scris tot ash, desi 'inoriginal a trebuit a. fie, cum vom vedeA mai tArziu, scaunull]ori scaunu[luy lui Its. Tot as& nu s'au dovedit de bune coniec-turile dela pag. 32: bucurd-te arhaghele cdlcdtoriu munciloru sifcare?] stai nai fie] inaitd despuetorutui tatdlui stai, dci inCodicele Todorescu pag. 60/f. 29 vo, r. 10 si urm. textul e a-ce]as cu deosebirea ca, in loc de nal inaite afliim numai naité.Prin urmare ar fi mai bine dacä impreunA cu pe nai am §tergepe .unul din cei doi stai, care ni se pare d s'a introdus gresitin textul de pe care se copiera manuscriptele de cari vorbim (1).

Indreptilrile cari ar trebui 0. se fad. in Codex Sturdzanussunt urrattoarele :

La pag. 35 intre multe i dzacu se va intregi ndroade, iarSal fedice se va indrepta in sd se redice.

La pag. 36 se va indreptà in ceriu in dein ceriu, cum a in-dreptat si copistul Codicelui Todorescu scriind pe de inaintealui in, iar §i fliului in si lallli fliului.

La pag. 40 n'au asculii se va indrepta in n'au asculTat del,iar deptu in de[reiptu, ptu in 1-pielptu, rvie in Icujrvie.

La pag. 41 ceia vandu se va intregi in ceia[ce] vdndu, frein ft[at]e, iar mdnincd poate mcin[ci]na.

La pag. 42 inainte de furisu se va pune a indreptandu-se in[alfurisu.

La pag. 45 intre n'au avut ce §i face ar fi sa, se adaoga se,dar acesta probabil e numai o interpolatie a copistului CodiceluiTodorescu.

La pag. 46 intre sd sa, tragd si la §i intre besictrecci ar fi sit-se adaogii sflita.

La pag. 48 despdfi se va indrepta in despd[rTi.La pag. 49 limlia se va corectà in lim[bi]lia.La pag. 49-50 dintr-anse se va indrepta in dintr-dnsele. Gre-

'seala s'a nascut din confundarea celor doi e.-,La pag. 50 intre ard §i sci legd limba lor ar fi sä se adaog&

11, inainte de sd-(1 ardtu ar fi sa, se intregeasca de, probabileinterpolatii ale copistului Codicelui Todorescu ; stdtu se va co-recta in statu[t] sau stdtu[tu].

1) Altfel pentru fraz1 cf. eu sunt Gavriil naite stau inainté lu Dumnezeu",Yefraevanglielul dela 1560-1, ed. Erbiceanu, p. 114.

www.dacoromanica.ro

58

Tot la pag. 50 intre cine sintu aceste §i intre si ce pdcate auNeu/ ar fi s5. se adaogA si ce pcicate au ace*. De fapt 'MAavem de lucru ca o repetire a copistului Codicelui Todorescu.In manuscriptul de pe care copia adica randurile fuseseriscrise astfel :

1. pre.sviinta eine Muhl.2. acegd f i cc pticate au3. facura )

iar copistul a scris de douA ori rândul al doilea.La pag. 51 intre ctt arepi qi cu §i intre trei capete ar fl s5.

se adaoga, cd, o interpolatie necompletil era sA fie, cum amvazut intr'alt loc, cdte, cf. pag. 60 1. 29, r. 8, iar in Cod. sturdz.pag. 33 a copistului Codicelui Todorescu ; n-a inklesu se vacompleta in n-a[u] inklesu.

La pag. 55 intre nciroade §i pcicalosi se va adaoge de, cares'a ornis in urma confundrtrii cu de din ndroade ; inainte derdu de focu ar trebui sä se adangA in, dar in Codicele Todo-rescu acest in e adaos deasupra si e probabil o interpolatie acopistului, si arde se va intregi in ski] arde.

La pag. 56 W a fdcut se va indrepta in n'a[ul fdcut.La pag. 57 o vai de vo se va completa in o vai de co[i ;

inainte de paint sute de ingerii se va pune si.La pag. 58 intre qi era acii ndroade §i intre si strigare ar

trebui sft se completeze multe.La pag. 59 a din bine a venit se va intregi in a[i] ; intune-

recul ori se va despArti in in tunerecul, ori i se va pune inainteInca un in; va din o va de voi se va indrepta in va[i], iar pa-cdtoloru in pciccito[qi toru.

La pag. 60 inainte de vecinii sei se va pune cu.La pag. 61 o va de voi se va indrepta in o va[i] de voi.La pag. 63 intre mare §i numele lui se va adaoge e; intro

tynsd §i metnile se va intregi /a.La pag. 64 inainte de qi eu mci voiu munci cu ei se va rnai

pune un qi.La pag. 66 dupa dumenecd se va adaoge un e indreptandu-se

in uncle ia sfdnta dumenecd e lauda crestinilor, iar ei n-a vrutuse va corege in ei n-a[uj vrutu.

La pag. 68 ma sus se intregi in ma[i] sus.La pag. 70 ascut4i se va completa in ascu[l]tati.La pag. 71 dupa apd ceruiu ar trebui sä se adaoga l'ui, daca

www.dacoromanica.ro

59

cumva o coruptie a copistului Codicelui Todorescu (cluru liecetit cluru rui).

La pag. 72 astelard se va indrepta in aste[p]tard.La pag. 21 se va adaoge titlul slavonesc : cAOso CTAr0 afbrA,

11MCA4 Cl1 NICKOA* A-111fliH'kMk.

'rot la pag. 21 tote dzile se va intregi in tote dzile[le], iar toingerii in to[y] ingerii.

La pag. 22 sviitu numete tau se va indrepta, in sviituj-i] nu-mete tdu, cum in cum[u-i].

La pag. 23 nu ldsare se va intregi in nu ldsare[y], iar ei dinei mergu tdnguindu-se probabil e numai e.

La pag. 24 si toate lucrurelia se spurcd se va indrepta in si[ini toate lucrurelia th .spurcd.

La pag. 27 in fapte bune cu sdveisitu se va indrepta in infapte bune s'au scivesitu,iar suite in sufle[tel; in cunosteii tru-pul Mu de al esit se va intregi unde indreptandu-se in cunoste-y.trupul tdu de [uncle] al esit. Gre§eala e explicabila din confun-darea lui de din unde cu cte de mai nainte §i dovedeOe cä ceicare scria copia.

La pag. 28 .tn tomfe dzile se va indrepta in in toateiar panel a vis pre petntu in pant?, a[i] vis pre pd[nulJntu.

La pag. 29 inainte de sila se va pune cu, del ni se pare alipsia §i in textul care se copia, c&ei in Codicele Todorescu Incae adaos ulterior deasupra ; dumlezeu se va indrepta in dutnne-zeu sau dumnedzeu.

La pag. 73 intre cd i dzacu ar trebui sa se adaoga, eu acmu,dar poate ca in textul de pe care se ova lipsia, caci i in Co-dicele Todorescu e adaos acmu deasupra.

La pag. 74-75 se pocdescu se va indrepta in se [me] pocdescu.La pag. 76 dupa, avuya ar fi sa, se adaoga ta, dar e de prisos,

iar nimd de ceia se va indrepta in nimd de faJceia.La pag. 77 dulea se va completa in dul6allaJ, iar dupg tru-

pului ar fi O. se intregeascä tdu.La pag. 79 intre cu groazd, i lute se va adaoge multd si, iar

dupa in toate chipurile se va intregi si cu toate muncele, proba-bil un rand omis in urma confundarii inceputului lui cu inceputulrândului urmator si cu toate-1 mun'cdste. Atunci-i aducii de bese va indrepta in atunci-i aduc de befu] sau Wu].

La pag. 80 dupa prélubire trupului ar fi sa se adaoga tdu,iar so de dupa aceste cuvinte se va completa in saful.

dzilefie],

:

nmi

www.dacoromanica.ro

60

La pag. 82 intre cu fricd si i intre burd ar fi sA se adaoga cu.La pag. 84 inainte de arhagghelii ar fi sa se adaoga ingerii,

iar rdsticnitul lu hs. cinstita cruce se va indrepta in rdsticnitulhs. cu cinstita cruce

La pag. 85 intre feliurile i atunci ar trebui sa se adaogtfaptele sale, iar dupt atunci se va adaoge va fi, cari altfel paectlipsiau si in manuscriptul de pe care copiit copistul CodiceluiTodorescu, ctici faptele sale a fost adaos printre randuri ulteriordesi de aceeas mânt cu celAlalt text, iar va fi s'a intregit pemargine p. 158/f. 78 v°, r. 10).

La pag. 86 dupit ascunsurile se va adaoge sale, iar vo dzicese va indrepta in vol.," dzice.

La pag. 88 di din alunce va cduta inpdratul hs. cd ceia ddstcinga sa se va indreptà in calird. 1 .

La pag. 89 intre voht milui i voi ar trebui st se adaogt pre,dar acesta, cum am mai vazut, probabil a fost adaos de copis-tul Codicelui Todorescu.

La pag. 90 la qi din q i va trimitd ar fi EA se mai adaogtacuzativul pronumelui personal i, dar negresit e un adaos de pri-sos al copistului Codicelui Todorescu.

La pag. 91 in pré toti fi scripturd se va adaoge va.La pag. 92 tuturit se va indreptt in tutu frolrfi.La pag. 93 cistitul se va indrepta in cif n_Istitul, iar va clzi in

va dzi[ceJ.La pag. 94 dui:A au slujit fie ar trebui sa se adaogt dyreptil,

dar, cum am vazut intr'alt loc, acest cuvânt probabil e un adaosal copistului Codicelut Todorescu rezultat din neputinta de adescirfa pe tie. Tot aici inainte de destoinicii se va adaoge cu.

La pag. 95 intre ca ralulit plinti este de rodure si de flor iinfrantsia(ate (in Codicele Todorescu gasirn infrantqate) §i intrein toate chipurile ar trebui st se adaogt in toate roduri infrdm-qate, dar de bunt seamt avem de lucru cu o greseala a copistu-lui Codicelui Todorescu, care a contaminat inceputul rb.ndului careurma, cu cel de mai nainte.

La pag. 98 intre celue ce si uriaste §i intre fratele seu ar tre-bui sa se adaogt pre, iar intre pre §i cruce ar fi BA se puntin, dar acesta s'a adaos in Codice'e Todorescu ulterior si gresit.

La pag. 99 o maru se va indreptà in o Iafmaru, intocmai Gasi in Codicele Todorescu.

La pag. 100 par* se va indrepta in po [cal in(d.

www.dacoromanica.ro

61

La pag. 101 bbtezu; se va indrepta, in botezullqi sau botecku[10.La pag. 104 intre o feria* de cela ce i sei sfddescu ar trebui

s4 se intregeasc5, clZaca, iar set te ye sfddi se va indreptà inset te ye[ril sfddi.

La pag. 109 in din in inirnd de oniu se va indrepta in nici.La pag. 111 OH cu toatd. spurcdaune ar fi sä se indrepte in

alii vor fi cu toatá spurceiciund, repeOndu-se Yor fi din cele demai nainte.

La pag. 113 minunatali frcimsia(e ar trebui sa, se comple-teze in tautologicul minunata-si freimse(i-le, dar forma din urma.e filth indoea% o gresealä a copistului Codicelui Todorescu.

c) Intre textele Codicelui Todorescu §i cele ale lui Coresi, pre-cum si intre textele corespunzAtoare ale Codicelui sturdzan sunt

unele deosebiri lexice, de topic& i sintactice nAscute uneledin gresealä de scris i tipar, altele fiindcä copistul a afiat debine sa schimbe. Le vom pune pe cele mai insemnate alaturea,tipArind cu litere cursive forma mai buna de cAte ori gresealae evidenta in celalalt text, iar la sMrsit ne vom face reflexiilecari le vom an& de lipsa.

In Codicele Todorescu:

pag. 3/f. 1 r°, r. 1 gludecatorile (1pag. 6/f. 2 v°, r, 1 9 précuviinlapag. 6/f. 2 v°, r. 6 ca lun'garabdarepag. 7/f. 3 r°, r. 11 darure de cartepag. 8/f. 3 v°. r. 1 sa s i ca mai

saracesti.pag. 8/f. 3 v°, r. 5 celepag. 11/f. 5 r°, r. 2 eri am[i]] in

groapa pusera pre hs.pag. 12/f. 5 v°, r.pag. 13 f. 6 r°, r.pag. 13/f. 6 r^, r.pag. 14/f. 6 v°, r.pag. 15/f. 7 r°, r.pag. 16/f. 7 v°, r.

pag. 17/f. 8 r°, r. 6 satosilpag. 18/f. 8 v°, r. 2 3 ivi-s-apag. 19/f. 9 r°, r. 16 facutu-neupag. 20/f. 9 v°, r. 13 de gustapag. 21/f. 10 r°, r. 2 gFos

8 miseii5-6 au lucrat14-15 pani in16 de-1 lun aiü5 c[e]la dinutalu10 rniseii. unii cu

In Cazania dela 1581 a lui Coresit

pag. 133, r. 1 judecatilepag. 133, r. 22-23 pre cu cuviintapag. 133, r. 34 cu lungaradarepag. 134, r. 5 daruri de cantarepag. 134, r. 8 rnacara si ca mai si-

racesti.pag. 134, r. 10 celapag. 134, r. 32 eri

mu-ne lu hs.pag. 135,pag. 135,pag. 135,pag. 135,pag. 135,pag. 136,

alaltilpag. 136,pag. 136,pag. 136.pag. 136,pag. 137,

amu ingrupa-

r, 10 meseriir. 16 lucrat-aiir. 18 'Ana lar. 26 den alitr. 29 cela de ratiir. 4 mOserii

r. 8 lipsitur. 13 ivi-ser. 27 faptu-nenr. 32 ca gustar, 3 josulii

(1) Cf. Codicele voronefean: 1 8-9; 118/1 2 si 1/12-13.

unulü

si

en

www.dacoromanica.ro

pag. 21 f. 10 r°, r.nu vadzu

pag. 26/f. 12 v°, r.pag. 29 f. 14 r°, r.pag. 31/f. 15 ro, r.Tag. 34/f. 16 v°, r.

nul.pag. 35/f. 17 r°, r. 3-4 Invadzator,

acelora fost-au paveldpag. 36/f. 17 v°, r. 2 firovimilpag. 37/f. 18 ro, r. 16 art[e]le (cu

le facut Inteo litera compusa)pag. 38/f. 18 v°, r. 7 se aratitpag. 38/f. 18 vo, r. 12 tunuri (1)pag. 38/f. 18 vo, r. 14 codruldpag. 39/f. 19 V), r. 15 pr éslavimpag. 39/f. 19 ro, r. 16 Ingerii top

ascultird-sfel grain'du (2)pag. 41/f. 20 r°, r. 7 cinuripag. 44/f. 21 vo, r. 4 domnuld vostrupag. 44/f. 21 v°, r. 6 cum m-am

Bgadultdpag. 46/1. 22 v°, r. 10 11 ca. pre

noi au pus dumnedzeupag. 48/f. 23 v r. 15 suin'du tu la

slavapag. 49/f. 23 r", r. 2 sinepag. 49)f. 23 r°, r. 16 zidislipag. 521f. 25 v°, r. 14 trupulu-sii]

62

10 cadzu In ce

6 strigai14 lar12 lucruld Au5 Tar'ti-se dom-

pag. 53/f. 26 r", r.pag. 54/f. 26 v", r.pag. 65 f. 27 r°, r.pag. f. 27 r°, r. 10

2 paratie9 cinstd facecalugariidomnul

In Codicele Todorescu:

pag. 57, r. 1 BLAREpag. 58/f. 27 v° r. 8 in acela i.",as 3).pag. 58/f. 28 vo, r. 9 arhaggheld.pag. 60/f. 29 v°, r. 5 dzisapag. 62/f. 30 v°, r. 4-5 rod uri ornenesti

pag. 137, r. 6 clizu In co nu stiu

pag. 200, r. 15 stricdipag. 202, r. 1 epag. 202, r. 12 lucrulu Iuipag. 202, r. 29 ardtd-se domnulft

pag. 203, r. 29 viiedtorlu acelor fost-au paveld.

pag. 203, r. 9 heruvimipag. 203, r. 21 alalte

pag. 203 r. 24 se aratapag. 203, r. 26 tunetepag. 203, r. 27 codrupag. 204, r. 2 précantamtipag 204, r. 2 Ingerii top ascupra-

se graindu.pag. 204, r. 11 cinurelepag. 204, r. 30 dumnezeuld vostrupag. 204, r. 31 cum amd fagaduilu

pag. 205, r. 14-15 ca noao au pusddumnezeu

pag. 205, r. 30 suindu-te lntru slava

pag. 205, r. 31 sine-s'pag. 206, r. 7 Intemelas'pag. 206, r. 24 trupusulu (cf. p. 202

r. 5 : trupulu-si)pag. 206, r. 30 Inparatiepag. 207, r. 7 cinste facepag. 207, r. 10 mfiihi (=monahii)pag. 207, r. 14 dumnezeuld

In Codicele sturdzan:

pag. 31 inblarepag. 31 era acela Caspag. 31 arhaggle (sic).pag. 32 poveleniapag. 34 gintu 4) omenescu

(1 <lat. twins. La pag. 29/f. 19 ro lins a. aflam f i tunete.2 Probabil o contaminape intro ascultard-se 0 audzird-se.

(3) Fusese Boris si aici era, dar s'a filters si indreptat deasupra.4) Cuvantul gintu e inlocuit In tot locul, Intocmai cum e Inlocuit si in

.Psaltirea voronekand qi a lui Coresi (1577, cu rudd, rudenie, ndrod, rol,mum, fata de Psaltirea scheiand care-I are.

www.dacoromanica.ro

63

pag. 62/f.. 30 v°, r 11 rodulul omenes'cupag. 63/f. 31 r0 r. 1 ace%pag. 64/1. 31 v0, r. 11 de soarelepag. 65/f. 32 r', r. 13 si urm. Inge-

rul cela ce strajula rnun'ca dzisepag. 66/f. 32 v°, r. 6 si urm. a ci-

dzusa (dza)céta si smoala pre eipag. 70/f. 34 v°, r. 3-4 si Intreba.sviata Maria.pag. 73/f. 36 e, r. 1 piCorpag. 73/f. 36 r0, r. 14 aôaiapag. 74/f. 36 v°, r. 2 vecinulutipag. 75/f. 37 v°, r. 14 avucutpag. 76/f. 37 v°, r. 7-8 n-au avutce se fai4e].pag. 77/1. 38 r0, r. 34 précistapag. 78 f. 38 v01 r. 2-3 dela besé-

rica lui dinnedzaupag. 79/f. 39 v", r. 7 frate pre fratepag. 79/f. 39 v°, r. 14 nu se va botedzapag. 79/f. 39 v°, r. 16 présiintapag. 83/f. 41 v", r. 6-7 fiermipag. 87 f. 43 r°, r. 7 unnepag. 87 f. 43 r0, r. 8 naroador (1)pag. 91 f. 45 r0, r. 12-13 un'tunéricupag. 94/f. 54 v", r. 12 13 intru-n'n-

sa (sic,== intru-n' set)pag. 96 1. 55 v°, r. 8 se mun'cescu

roduri crtinesti.pag. 97/f. 56 r°, r. 9-10 face-volUcérerepag. 100/f. 57 v°, r. 12 despuitoare 2)pag. 101/f. 58 r", r. 9-10 arasipag. 102 f. 68 v01 r. 1 prihnascapag. 102/1. 58 v01 r. 7 celapag. 103/f. 69 r0, r. 6 n-au blatapag. 105/1. 60 r , r. 8-9 se oprira

rugaclunepag. 107/f. 61 r0, r. 2-3 cinurilesvfitepag. 109/f. 46 r°, r. 10 Tarapag. 110/f. 46 v°, r. 10-11 viiarépag. 112 f. 47 v°, r. 16 domnulpag. 113/f. 48 r°, r. 9 si urm. si ru-

gaclune curatd darure dulci

pag. 34 gintului omenescupag. 34 acestepag. 36 decatx soarelepag. 37 fi dzise ingerul cela ce

strejusra munca.pag. 37 ca dzacé smoala pre ei.

pag. 40 si sffita manila intreba

pag. 42 pi6oarepag. 43 aéastapag. 43 feeoruluipag. 45 rcutpag. 45 n-au avut ce face

pag. 46 presfiltapag. 47 dela besereca domnului

dumnedzeupag. 48 frate de fratepag. 48 nu-1 va botedzapag. 49 precuratapag. 51 fentpag. 55 undepag. 55 llamadopag. 67 intunerecapag. 59 Intr-insu

pag. 61 se muncescu gintulx o-minescu.

pag. 62 face-voiu o cereré

pag. 64 despuiatorlupag. 65 Ruapag. 65 chemepag. 66 diaepag. 66 n-au Inblatupag. 68 se opri rugiciuné

pag. 69 cinurele sffitiloru sffitepag. 71 epag. 73 Invierepag. 21 dumnedzeupag. 21 si rugaciuni cu alte daruri

dulci si cinstite (In textul slay

1) Fusese mai Intaiu soils ndroade si s'a modificat gresit in ndroador.2 Cf. p. 105/f. 60 r°, y. 8 despuitoru.

www.dacoromanica.ro

64

(( 1. p. 119 f. 51 r°, r. 14)

pag. 115 f. 49 r9, r. 6 =Ina.pag. 116 f. 49 v", r. 13 e mer gilpag. 130 f. 61 v°, r. 2 aceia.pag. 133/f. 66 r°, r. 1 inainte lorupag. 133 f. 66 r°, r. 3 s-au svr sitpag. 133 f. 66 r°, r. 12 faptele luipag. 134 f. 66 v°, 5-6 cunusti-tipag. 134 f. 66 v", r. 10-11 giude[(0.1pag. 135 f. 67 r", r. 12 si urin. en

am in toate dzile a duce faptebune cdtrd hs.

pag. 137/f. 68 r", r. 9 de cdrarilevostre fugilu eu

pag. 137/f. 68 r°, r. 16 dereptii sislugile

pig. 139/f. 69 r°, r. 1 pierdzipag. 139/f. 69 r , r. 7 si acmupag. 139 f. 69 r° r. 13-14 rudeniiapag. 140/f. 69 v°, r. 10 acolo undepag. 141 f. 71 r°, r. 3 pohtiiaipag. 143 f. 71 r , r. 12 misele omepag. 143/f. 71 r", r. 12 si urm. O.

in toate dzile vedei cumu le fastepag. 144 f. 71 v°, r. 11 fricatulpag. 144 f. 71 v°, r. 14 priin vaptele

talepag. 145 f. 72 r", 2 rodulpig. 143 I*. 72 r", r. 14 si urm. ca

vumulu sett spartu. ca prahul devän'tu s-au spartu

pag. 146 f. 72 v°, r. 15 glaspag. 147/f. 78 r°, r. 11-12 râclin'dupag. 150 1. 74 v°, r. 13 lacuitpag. 151/f. 75 r°, r. 11-12 ni sà-lu

luorn. siwa rApim. (Malta laturistau doi ingeri a lui hs.

eitat de Hasdeu e pus numaiMOAHTIMI 46CTI4IIII)

pag. 22 inimapag. 23 ei mergpag. 25 ace.stepag. 27 inainté luipag. 27 cu (sic) savesitupag. 27 faptele omuluipag. 27 cunoste-tipag. 27 invierepag. 28 eu amu duce fapte bun in

toate dzile cAtrà hs.

pag. 29 de ociirtde 1 voastre fa-giiu eu

pag. 29 serbii si slugile (2

pag. 30 perdetipag. 30 de acumpag. 73 gintu Ipag. 73 74 unde acolopag. 75 jeluilaipag. 75 beeisnice omepag. 76 ct in toate dzile vedei emu

petrec oamenii cu ruga lu D. (3)pag. 76 infricatulpag. 76 prd faptele tale

pag. 76 gintulpag. 7 ca fumul ski spartu. ca pra-

hul de vAntu au perit.

pag. 78 glasurepag. 79 ragandupag. 80 Moutpag. 82 ni s5.-ld rApim si-lu luom

de alma laturi vor sta doi ingertai lu hs.

(1) In manuscriptul de pe care copiau copistii Codicelui Todorescu i Co-dicelui sturdzan probabil era, sods din gresealá cdrale, astfel amandoi autrebuit st indrepte, dar In vreme ce eel dintAin Indreptá cored, al doilea aInteles rAu textul si scrise oca-relle dracilor I , ceeace n'are Inteles.

2) In manuscriptul de pe care se copia era scris ferbii, cad si copistulCodicelui Todorescu a soils intaiu verb, dar apoi voind si incunjure tauto-logia a sters si I-a corectat In dereptii.

(3 Mai intaiu a fost scris cumu 11 s, deoi ca si in Codicele Todorescu giea si fn manuscriplul original. apoi s'a sters.

www.dacoromanica.ro

65

pag. 154/f. 76 v0, r. 12 vorti inviedin'mare fi din toate addincurilepdmdn'tului

pag. 155/f. 77 r°, r. 5 asemenepag. 155/f. 77 r^, r. 6-7 si din' dzi

si di noaptepag. 156/f. 77.v°, r. 4 hs.pag. 156/f. 77 v°, r. 12 sAca-vapag. 157/f. 78 r0, r. 6-7 rdstignitul

hs. cu cinstita crucepag. 158/f. 78 v°. r. 16 si 159/f. 79

r°, r. 1 plina de ominipag. 159/f. 79 r°, r. 11 puns

pag. 159/f. 79 r°, r. 12-13 pacel-tofii

pag. 162/f. 80 v°, 4-5 fiii luminii(cf. r. 6-7 luminatii)

pag. 165/f. 82 r°, r. 7-8 cu toiagde vocu

pag. 167/f. 83 1.0, r. 1 alfii Ca soarelepag. 167/f. 83 r°, r. 2-3 ca Mediapag. 170/f. 84 v0, r. 8 pre diiavohlpag. 171/f. 85 r0, r. 6 i"ipag. 171/f. 85 r°, r. 16 12 0-0pag. 173/f. 86 r°, r. 2 si 3 tuft. Am-

sate (1)pag. 173/f. 86 r°, r. 5--6 turnurepag. 174/f. 86 v°, r.2-3 infrAmsia-

tepag. 174/f. 86 v°, r. 7pag. 175/f. 87 r°, r. 12-13 nee[e]

at sà fach oamenypag. 176/f. 87 v°, r. 10 si urm. ioana

zlataustu inparatula a toath lumiapag. 176/f. 87 v0, r. 13-14 o amaru

celora ce obiduescu pre miseipag. 179/f. 87 v°, r. 11 befivilorpag. 181/f. 90 1.0, r. 10 cht ará fi und

volnic

pag. 83 voru invila din morte dintoate adhncurilla pámAntului.

pag. 83 asemenelepag. 83 si de dzi si de noapte

pag. 84 dumnedzeupag. 84 va secapag. 84 rdsticnitul lu hs. cinstita

crucepag. 86 de omeni plinu

pag. 86 pure (apoi s'a adaos ne,scritorul uitand insh sä tearghpe re a rAmas opurene )

pag. 86 strAmzbii (cf. mai jos :aatunce pacatosiiD)

pag. 88 fii lumiei

pag. 90 cu toiagul de focu

pag. 91pag. 91pag. 93pag. 94pag. 94pag. 95

altii ca [razelel soareluica o hArtiapré de diiavolululadoaosprAdzeceinframsiatate

pag. 95 turnurilepag 96 infrAmzsetate

pag. 96 alutiipag. 96 nece a se face foameni 2

pag. 98 ioanil zlataustil, invlifato-rulii a toath lume

pag 98 o amara cela ce obidestcpe "nisei

pag. 100 betitilorpag. 102 eh arA fi unti voinicu

(1) Form& obicinuith si in Psaltirea scheiand din frumos < form5sus orichiar < lat." informoslare. AstAzi se mai intrebuinteaza inch in Maramu-res. Nothrn lush ch la pag. 37/1. 18 r0, r. 6-7 afihm i infrdmsefdze.

(2) Deci foameni nu e ((In loc de foamefi, plural dela foamete., ai aprin-teo eroare grafichu subt influents Ineeputului verbului face de mai naintespluralul oameniu, cf. fra.sdeu, Cuvente, II, p. 488, N. 88.

Draganu, Delia manuscripte.5

alartii

www.dacoromanica.ro

66

pag. 181/f. 90 ro, r. 14 ai cf. r. 11 ani)pag. 181/f. 98 To, r. 15 acolo-ipag. 184/f. 91 vo, r. 13 salepag. 185/f. 92 r. r. 8 d5.-ipag. 186/f. 92 v°, r. 4 6 aceia in-

iipag. 187/f. 93 r", r. 3 salepag. 187/f. 93 ro, r. 12 ca, aia-s flu

lTui dumne[dze]upag. 188 f. 93 vo, r. 9 si urm. c.

aceia gonescu dinaintei sa dure-rile rele. nu numai Pnainter lui.ce

pag. 192/f. 94 vo, r. 13 si urm. car-ton& le va fi trupul putreditil

pag. 193/f. 95 ro, r. 9-10 ca pilahaporcilorru (sic)

pag. 194 f. 95 vo, r. 15 16 cu mult&bueurie i cu mare slava,

pag.

In

196/1. 96 vo r 1-2framsete-le

Codicele Todorescu

pag. 196/f. 96 v". r. 16 sipag. 197/f. 97 r°, r. 1

olovi repag. 197/f. 97 r", r. 5 useipag. 197/f. 97 r", r. 6 plind

de punoi (2)pag. 197/f. 97 r", r. 7 dinpag. 197/f. 97 r", r. 10 canii

meet% si Hugepag. 197/f. 97 r", r. 13 la

poala lui Afraampag. 198/f. 97 v", r. 13 hillpag. 198/f. 97 v", r. 14 c&

tei ruatil dul'5ata ta inviata ta si Lazar asi-s der% rAu.

pag. 199/f. 98 0, r. 4 iaste

pag. 102 anipag. 102 acolo estepag. 104 lorupag. 104 dapag. 105 ce inii

pag. 106 lorupag. 106 c5. acela-s tiii lu dumnedzeu

pag. 107 c5, aceia gonescu diraintosa duhurile (1) si 6asurele role, nunumai iurainte lui. ce si...

pag. 110 altii le va fi trupul putredu

pag. 111 Ca pietle poruciloru

pag. 112 cu multa bucurie 1 cumulta slava.

pag. 113 frAmdate

In evanghelia boga-tului si a säracului La-zar retipAritä la Gaster,o. c.,p. 30-31 din Ca-zania dela 1581 :

anfi 19)portiei (20plinn de puroi 20)

de (21)caini lingé 21

in poala lu Avraamu22)

Mule (25ca ti luatu dulcéta ta

In vials ta. e Lazaraasijdere r u. acmucice ma ngae-se (25)

intari-se (26)

(1) Cf. pag. 193/f. 9a r", r. 2 si forma original&din Fie.

(2 In textul copiat a putut sa fie sells durileeste oumva, &aurae o interpolatie.

In evanghelia bo-gatului si a saraculuiLazar retiparita de C.Erbiceanu In ed. Te-train anghelului dela1560 1 :

crt nfiuseicu puroi

de ncáinii merge huge

la poala lu Avraam

fiicii. ti-ai luat tu dulceta

ta In viéta ta. Lazarasijdere ràti. aomucice m'ang&e-se

!nail-se

puroi .<* lat. piirtininm

6"asurele role, dm& nu

-

si

www.dacoromanica.ro

pag. 199/f. 98 ro, r. 5 deicIapag. 199/f. 98 r°, r. 8 ail

dzise rogu-te amu pa-rin'te

pag. 199/f. 98 r°, r. 9 satrimit[i] pre el

pag. 199/f. 98 r", r. 14acesta

pag. 199 f. 98 r", r. 15 grAilui Avraam

pag. 199/f. 98 r°, r. 16 Moy-seiu

pag. 200/f. 98 v", r. 5 sidzis[e] lui. de Moisyde prorocii nu vor as-cul'ta

67

de acice (26)acesta striga rogu-te amu pirinte (27)

sa tremiti ela (27)

cestil (28)

grai lui Avraamil (29)

Moysi (29)

zise lui : de Moysiprorocii nu vor as-culta (31)

de icerogu-te amu parinte

tremiti ela

cest

grai lu (sic) Avraam

Moisi

zise lui : de Moisi siprorocii nu vor as.culta

llaca facern acum o reprivire asupia deosebirilor insirate pedouä si trei coloane pan& aici, putem constata urmatoarele :

Codicele Todorescu foarte adeseori pAstreaza forme mai vechi,adica cuvinte de origine latinä, unele dispàrute din graiu in epocain care scria Coresi, eari in textele acestuia si in Codicele slur-dzan ori sunt inlocuite prin derivate romanesti ulterioare dintrupina. primitivä, ori sunt inlocuite prin echivalente mai alesslavice : giudecdtorilejudecd(ile scimacard,tunuritunete; blare inblare, viiardinviere,dzisapovelenia, acmuacum, misélebecisnice, inframpleinfram'siatate, etc. Altaclata se intampla, tormai intors: facutunmsu faptu-néu ; rod, rudenie gintu, prlimascdcheme, iarde, aiani, punoi, dar i puroipuroi, §. a.

In locul unor euinte slavice vechi pästrate in Codicele Todo-rescu se pun in celelalte ori cuvinte latinesti fabricate dupä mu-delul celor slavice, ori cuvinte de alta origine : presldvimpreentanyti, zidis` intemeias .

Uneori Codicele Todorescu ne pastreaza textul autentic fatäde cel corupt al lui Coresi ori al Codicelui sturdzan: cd pre noiin loc de cd noi au pus dmnedzeu, cum era in textul copiat,fatá de cd noao au pusd dumnezeu, trupulus[i] trupugulii,cinstécinste, in acela l'aserd acela 6as, arhagghelfiarhaggle,Tecinuluife6orului, intrunn'si (= intru-n'sa)intr-insu, ceiaciae, cinurile sviitecinurele sfigiloru sfiite, curaticu alte,s-au svr4.71tcu sdvr5situ, en am in toate dzile a duce faptebune cdtra, hs eu amu duce fapte Imre in toate dzile cdtrd, hs,

sisi

sdlosülipsitit,

si :

sit

cda-sat dam,

www.dacoromanica.ro

68

de eirftrile vostre fugiiu eude ocdrále voasire fugiiu eu, cdtoate dzile veddi cumn le Iastecd in toate dzile vedei cumpetrec oamenii cu ruga lu. D., vorii invie din' mare si din toateaddncurile pdmcin'tuluivoru inviia din morte di1n toate addn-curilia pdmcintului, hs.dunmedzeu, râstignitul hs, en cinstitacruce rdsticnitul lu hs. cinstita cruce, luminiilumiei, punepurene, altii ca soareleal(ii ca soarelui,nedlel a sa feted oamenynece a se face foameni, celoracela ce,ceia ce, betivilorbeWilor, dinaintédirainte, innainte--Vrainte,

poreilorruporuciloru, poate dureryle duhurile.Dar, natural, se intAmpla i intors: cele cela, de-1

den alii, cd, lun'gdrdbdare en lungdrabd«re, strigai stricai,iarutd-se domnularitil-se dornnulü, invddzdtor' acelor fost-au

fost-au paveli, codrulti codru, firovimitheruvimi; ingerul cela ce strdjuia mun'ca dzisesl dzise Inge-rul cela ce strejuila munca, avucut rcut, frate pre fratefrate de frate, fkrmi feri, unne undo, ndroadormcinainima, se oprirdse oprl, pierdziperdeti, priin vap-tele talepro fapteld tale, impdratulii invàtàtornlä, preln truce

prO cruce, putredittiputredu.Vor fi interesante i altele dintre formele insirate paralel, dar

meritä deosebitä atentiune cuvintele ingerii to(i aseultirft-s[e]grdindu fat6 de ingerii tori ascutird-se grdindti din Cazania luiCoresi, cAci ne dovedeste pAnA la evidenta, desi inteun modfoarte curios, cA unul i acelaq text corupt a fost utilizat deCoresi si de copistul Codieelui Todoreseu. Cel care-I scriseseori chiar tradusese poate gandindu-se deodatA la formele ascul-tard-se i audzird-se facü din ele in graba condeiului con-taminatia asculirâ-s[eJ, pe care copistul Codicelui Todorescu ne-o .pastra. neatinstx, Coresi ins& o indreptá in ascutird-se, desi cu-vântul acesta n'are rost in text. Dar greseli de felul acesteia a.mai Pacut el si de altadata.. Asa bunäoar5. in Psaltirea scheiandla ps. LXVIII, v. 6 (pag. 207, r. 3) gAsim scris ascuserd. Coresi-a transcris si el in Psaltirea sa ascuserd, cu toate cä in reali-tate trebui& scris ascunserd. La ps. LXXI, v. 15 al Psaltirii sche-iane (pag. 222, r. 10) se vede scris arul Arariei, la Coresi de-asemenea aruiü Araviei. Amândoi au transcris forma gresità aoriginalului arulpi] in loc de aurulliq (1).

(1) I. A Candrea, Monumentele cele mai vechi de limbd ronsdneascei, InNoua rev. rom. din 1901, No. 37, pag. 22.

in

pavergviiziltorin

naroade,

paeatosiistrambii,

allora alfii,in a/d

www.dacoromanica.ro

69

Pentru felul de a luca al lui Coresi si al ucenicilor lui efoarte caracteristia paralela ce am fácut-o intre evanghelia bo-gatului si a saracului Lazar din Codicele Todorescu si cele dotiäredactiuni ale lui Coresi.

a) De cele mai multe ori textul Codicelui Todorescu se po-triveste cu redactia dela 1560 61, dar se deosebeste de ceadela 1581: usei, dincldn, cdnii mer via si lingdcdinii mergdlingd, la poala, ingropatit, Pt fii, deiciadeicd fatä de por(ieide, cdinii lingé, in paala, ingrupatit, fiiule, de acted.

b) Altatlaa se potriveste cu cea dela 1581, dar se deosebestede cea dela 1560-61 : plind de punoiplind de puroi, grdilui Avraam fatä de cu puroi, grdi lu (sic) Avram.

c) Uneori se unesc cele douä redactiuni ale lui Coresi intresine, dar se deosebesc de textul Codicelui Todorescu: cdinfi,puroile, intdri-se, sd 1rimi1'1 elk, cestit, Moysi, zise lui: de Moysisi prorocii nu vor (Nculta, acmu cid mci-ngde-se, care din Co-dicele Todorescu chiar lipseste cu total, fatá de : olovire, puno-ile, iaste, sa trintlyi] pre el, acesta,, Moyseiu, i dzise lui. deMoisy si de prorocii nu vor dscurta.

d) In sfArsit se intampl5, a nici una dintre cele trei redac-tiuni nu se potriveste cu alta : si Lazar asirderia rdue La-zard asijderd rduLazar asijderd rdu ; chi dzlse rogtt-tesiacesta strigl rogu-terogu-te.

Cum sä ne putem explicà aceste potriviri si deosebiri, acicopistul Codicelui Todorescu de bun& seama nu s'a priceput s6,fac& o contaminatie din cele dou5, redactii ale lui CoresiP Ne-gresit numai asa, c5, si Coresi si copistul Codicelui Todorescurnodificau in textul original.

De chte ori textul Codicelui Todorescu se potriveste cu vreo re-dactie de a lui Coresi, putem fi siguri c5, tot Coresi a aflat debine s5. facä in ceealala oarecari schimlAri. AO, de pildà, intextul original a trebuit a fie scris usei, cum aflArn si in ceamai veche redactiune a lui Coresi, dar in redactiunea de maitArziu a schimbat acest cuvant in portiei. In cea dintai redac--tiune a sa Coresi a inteles au cuvintele grdi lui Avraantft sile indrepa gresit in grdi lu Avram, unde lu Avram ar fi dativ,de fapt ins 6. lu trebuia, sä fie dativul pronumelui personal, carea avut si are numai forma lui. In redactia a doua Coresi bag&de searnä a gresise si-si indreptWt greseala, s. a.

De cate ori se potrivesc cele doll& redactiuni ale lui Coresi, mo-

www.dacoromanica.ro

70

dificarea a trebuit s'o fax& copistul Codicelui Todorescu. Astfelel n'a inteles ce poate fi camhi(< gr. xatiou( cEs 'stora orientala)

transcris de Coresi, cum am amintit, gre§it dupa, analogialui hifi, hierfler in ccinfl§i l-a inlocuit cu olovire; n'apriceput pe intdri-se §i 1-a inlocuit cu iaste, etc.

Mid nu se potrive§te nici una din cele trei redactiuni cu alta,ni se pare ea avem a face cu ni§te interpolatii individuale deale copistului ori de ale tipografului : cuvintele interpolate trebueca lipsiau din textul original. A§a e foarte probabil ca in ori-ginal lipsiau qi §i e dinaintea lui Lazar asiVderia rdu, ca §i elitdzise qi qi acesta strigd inainte de rogu-te amu pdrinte, etc.

N'am facut comparatie in privinta omisiunilor si a variantelorde text intre predica «Zise Domnul» a Codicelui sturdzan §iTPcovanie eggliei dela giuklelp din Codicele Todorescu, cacine-a fost peste putinta din mai multe motive pe cari le vomvedea mai jos.

Aceasta bucata, pe care Ilasdeu o dateaza «circa 1600» §i opublica intre «Textele mahacene», fiindca e legata din intamplareintre (lona bucati mahacene,. una de pe la 1600 §i alta dela1619 de§i, cum vom vedea, locul i-ar fi intre «Textele bo-gomilicer» , nu e scrisa de popa Grigore §i de bunä searna emai veche de 1600. In felul cum o aflam in Codicele sturdzanadica nu e nici o «compunere originala, o predica improvizata»(Cuvente, II, p. 224), ci o contaminare Inca neispravita a Ttico-vanlea de giu[delta i a variantei acesteia, care se incepe cu«Aga grdiaqte dfidzdu hotedzafilor», pe caH in Codicele Todo-rescu le aflam la pp. 201-240, iar pricina ca «autorul, nu in-destul de carturar, se repeta necontenit, de§i ici-colea obserN ael Insu§ §i §terge ceeace scrisese (Cuvente, II, p. 224 , este canu era hotarit totdeauna pe care din cele doua texte sa §i-Ialeaga, ci mai bine le punea pe amandouä.

Comparatia ne-o ingreuneaza faptul ca din Codicele Todorescus'au pierdut doua foi (p. 203-206) dela inceputul «TPcovanietefgliei de ,eulde./(ti». In partea aceasta insa contaminatorul se tine&mai mult de textul « TOcovaniei», al careia titlu altfel uita sa-1 scrie,ori poate nu-I scrie intentionat, caci dupa ce citeaza textul vechei«evanghelii de tudetit» (1) incepe sa continue cam in acela§ chip,

(1 Cf. textul lui Coresi: aZise Domnulti cAnda va veni Multi ornenesc&In slava lui. si toti sfntii Ingeri cu nusuld....x.

www.dacoromanica.ro

71

pana cand in «Asia grdiaste diidzdu botedza(ilor» despre celecuprinse in aceasta lacuna se vorbeste numai la sfarsit. Tocmaide aceea ne-am luat voie sa intregim in transcriere intre sem-nele [ ] lacuna in felul cum aflarn textul in codicele popii Gri-gore, caci credem ca deosebirile n'au putut fi de tot mari, maiales ca si dup& lacuna, mersul ideilor este tot ca in Tlacovanie,desi textul il aflam si catre sfarsitul variantei «Aqia grdiastedfidzdu botedzatilor». De unde ins& incepe sit explice ca. «ceTaste naravul dracului», desi pastreaz& mersul ideilor din Teco-vanie, totus urmeaza, mai mult textul variantei «Asia grdiastedOdzciu botedzatilor» §i incheie cu «derepta acéia toti crestiniisa se precepa cuvantului lu hs. cela ce se zice intru sfantaevanghelie» iaras cam ca in TVcovanie probabil fiindc&nu mai stia cum sa continue dupa ce textul celor doll& variantede aici incolo era cu totul diferit. Sfarsitul Mcovaniei, carelipseste din predica «Zise Domnul» a codicelui popii Grigore(ne putem inchipui incheierea unei predici farti invocarea SfinteiTreimi si far& «amin )? , face cam o foaie de text.

Lipsa de rotacism in predica «Zise Domnul» din «Textelemahacene» se explica asadara prin imprejurarea ca, ea e o con-taminare a doll& texte cari nu prefac niciodata pe n intre vo-cale in r.

Imprejurarea ca. predica «Zise Domnul ) din Codicele sturdzaneste o contaminare nesfarsit& a celor don& texte pastrate inCodicele Todorescu hotareste definitiv chestia raportului acestuiafat& de cel dintaiu : Codicele Todorescu nu poate fi copie de peCodicele sturdzan, cad nu ne putem Inchipul ca dona textecomplete s'ar fi putut prelucra dupa unul necomplet, chiar sidaca si in acestea aflam unele repetiri proprii predicei «ZiseDomnul».

Ce priveste cele douit variante, titlul numai romanesc al celeidintat, si numai slavonesc altfel, cum vom vedea, coruptal celei din urma s'ar pare& ca ne lasa, sa conchidem ca, invreme ce a doua ar fi traducere sau prelucrare din slavoneste,cea dintai ar fl o prelucrare original& româneasc& in care s'aintrebuintat, afara de textul vechei «evanghelii dela gudetti ),textul celeilaite, mai ales dupit ce in «Asia grdiaste diidzdu bo-tedzatilor» -- ce e drept, alaturea de forme mai non& ca «sdntefi )(p. 239/f. 116 ro, r. 15), etc. aflam, afar& de samd cu inte-sul original de nutria'', ogodisi §i ogodesti (< p. sl. OiTOAHTII

www.dacoromanica.ro

72

dpiamv, eplacerel forma original& , in Tlacovanie in locullui ogodisi e ingdduisi, dar tot ogodesti, iar in predica «ZiseDotnnul» din Codicele Sturdzan gäsim ingddufsi ingdduessti ;in «Asia grdiaste cliidzdu botedzatilor» atlam cuvântul mai rareohai, care in predica «Zise Donmul) s'a pastrat in forma civai(= (ioae < it. acelajo, Hasdeu, Cuvente, I, p. 273, Nr. 36) fa.r .

de badica (< ung. bitidog din «Trcovanie». Agerilor in locde ingerilor in aceasta din urmtt e de bunk seam& o gresealk,de cetire i copiare.

Cu toate acestea lucrul stä cu totul altfel. Nimeni nupoate tägiidui aspectul de predic& al variantei Asia grd-iaste diidzdu botedzafflor» (1). *i de fapt originalul a tre-buit fie T1 covanie agliei dela u'uldeJ(u, aceasta, «predielimprovizat i compunere altfel originalä) roma-neascrt, in care pe fang& textul «evangheliei dela gTudetk» Informa sa cea veche se pot observà i unele reminiscente dincartile bogomilice privitoare la venirea de apoi si mai ales dinFaptele Apostolilor» (2), cAci in varianta «Asia grdiaste dfickciu

botedza(ilor» se reproduc din ea pärti cari sunt citate din trims( evanghelia dela gTudetii», d. e. «veniti blsvitii, de phrin'telernieu Tcle dobanditi, ori mosteniti) ce inste &RA voao. InparakilTadinti tocmala Pumiei» pag. 232-3 f. 112 v° 113 r° (3) si «du-ceti-vk dela mene blastärnatilor de voi in [f]ocul de viac cela ceTaste gâtit dracilor i ingerilor lui» (pag. 235 f. 114 r°) (4), apoise vorbeste de mai multe ori de «gTudet» si de «dzuoa de gbu-det»: «au doara ghtise eu focul si gIudetul voao» (pag. 236 f. 114

ce dereptate rfaveti s& dati la dzuoa de scIudet s5, nu fitiblastAmati de parintele di'n ceril la svAn'tul cTudetti» (pag. 237 f.pag. 115 r°). Cine-ca, adica, poate chiar un copist, copistul copiei

(1) De pild& indatà la Inceput e evident& atiticovania : gaceia vor stadederepla lui hs. dzice c vor sta, cine cum s-au gAtat Intru veciia ne-trecuti...b, etc.

(2) NotAm aici cä insirarea raravurilor dracului sau trupului pare a fireproducerea Insirärii faptelor trupului din Apostob , Galath. V. cf. frag-mentul publicat de d-1 N. Iorga In An. Acad. Born. seria Ii, t. XXVIII,Mem. seci. literare, pag. 103 : célé ce santu préiubire, curvie, necurAtie,m&niecie, ale dracului slujirile, otravirile, stricAciuné, vrajbele, razboaele.

urgiile, intkátárile, pàrâle, rélele, uciderè, betia cu cimpoi, glasirem,(3) Cf. Tetraevanghelul lui Coresi In ed. C. Erbiceanu, Bucuresti 1889,

pag. 59.(4) Cf. ibid, p. 60.

§1

st

10),

urariunile,

www.dacoromanica.ro

73

de pe care s'au scris textele corespunzatoare ale Codicelui sturdzan§i Codicele Todorescu, voind sa-i dea un caracter mistic §i oprovenienta dumnezeeasca cartii sale a facut intr'un mod care nutradeaza multa indarnanare in stilo introducere la «tPcovaniaevangheliei dela giudetti», pe care n'a avut dibacia sa o prefacaintiun mod mai simtitor, decal a i-a schimbat §irul singuratice-lor Orli punand pe una, care se afa mai inainte, mai indarit,§i intors, iar la capät a adaos aproape neschimbata o parte delasfar§itul Legendei Duminecii, pe care pentru a face compa-ratia mai u§oara, o reproducem intocmai din Codicele sturdzan(pag. 15-16): «A§a-mi agfute maica mba cea précurata, §i sera-fimii miei, cela cu ate §ase arepi de focu. §i herovimii miei,ceia, cu ved6re multa, §i sfiitul mieu Ion, ca, Oasta carte e scrisade ta19 mieu, cela nevAdzutul de'n cerTu, §i Tara omul cela cesa va aft, de va dzice. ct nu e de dornnedzeu fapta, ce va dzice.ca-i de matnra de om despre parnantil. acela sa fie blastematula dzuoa de grudetu. §i IA se spargà ca sodomula. §i ca gomorul.5i sa, fie datu sofletul lui in ma'nrule dracului. de-lu voru ducein focul. cela nestinsul. in gotovire dracului. §i ingeriloru lui».(Cuvente, II, p. 52-53). In sfar§it in fruntea contaminatiei injghe-bate in chipul schitat mai sus a pus titlul slavonesc al Legen-dei Duminecii (cnoRo II 1101ACTk iinif CV 1111 HALM% rc fc«Cu-vantul §i legenda care[-i] dela Domnul nostru Isus Hristos», cf.titlul scris de popa Grigore la pag. 126 a Codicelui sturdzan :(Povéstict sfintee Dumirici. Scriptura Domnului nostrua lui Iis.Hs. (v. Cuvente,I I, p. 43), pe care copistul Codicelui Todorescu,care nu ni se pare sä fi §tiut multa carte slavoneasca, caci toatetitlurile slavone§ti le scrie rau, §i nici nu prea controla cum §i cecopià, despre ce am avut ocazie sä ne convingem, ni 1-a pastratcorupt scriid 110a in loc de noafTk.

Cu aceasta iata-ne ajun§i iara§ la un punct pe care trebuesal ltimurim.

Este «Povestea sfintee Dumireci» scrisä de popa Grigore dinMahaciu originalul de pe care copia copistul Codicelui Todorescu,ori §i popa Grigore i§i copia legenda, al careia text e acela§ cutextul din care. rupse §i copia o bucata copistul codicelui decare vorbim, de pe un manuscript mai vechiu ? Hasdeu o con-sidera de o «redactiune» sau o traducere fäcuta de insu§ popaGrigore §i crede a acesta «in orice caz avea dinainte-i un textoarecare paleo-slavic, caci din totalitatea lucrarilor sale se vede

www.dacoromanica.ro

74

ca el nu stia, greceste ) (I). Dupti, ce insa in cele de pan& aicine-a reusit sa dovedim pe deplin ca. copistul Codicelut Todo-rescu n'a copiat de pe Codicele sturdzan nici textele bogomilice,nici predica «zise Domnul , cari sunt mai vechi decat LegendaDuminecii, cu atat mai putin ne vine sa credem ca ar 6 copiat-ope aceasta. Mai de grabrt credem ca insu popa Grigore n'a sa-varsit aka munca decat aceea de copist.

Dar insus textul legendei ne lamureste pe deplin privitor laacest punct. Ll pag. 5 a Codicelut sturdzan cetim: nu stiti ca,ve'nreré mare. eu ma, rastigniTu printru voi. cu sulita ma im-punser5 in coaste. cu trestie ma ucidé pre capu. e in manu siin picToare, ei mi batur5, evoazde. e cu ot't si cu flare ma ada-par'. dereptu sa lasu voao lége, si ma saTu in tical' ). Ce poatesa fie acel «ma saTu in tical so intreaba Ilasdeu in Curente,II,p. 63, fara a-i putea da vreo explicare ? Duprt parerea noastra inpartea intaie e o simpla gresealtt de copiare nascutit din confun-darea lui a din ma si ldsaiu, iar in a doua acel «ticaia», dup.care Ilasdeu pune in transcriere semnul intrebarii, trebue sa fiesubstantivul din care s'a derivat adjectivul ticdlos, de aici apoiticdlosie, i care are aceeas trupina cu verbul a se licdi, dincare se deriva Hula §i ticdeald (2). Nu stim care poate li etimo-logia acestui cuvant(Cihac, Dictionnaire ogle daco-romane,II, pag. 408, il deriva din p. sl. MIKATH cpungere, tangere, tru-derel, dar intelesul care rezultrt din explicarea data mai sus sepotriveste foarte bine in textul citat din ( Legenda Duminecii» :«ma fidisaiu in ticar)), adeca in «umilin(d,osdndd,suferinfri, tied-loqie». Ori O. fie chiar cuvantul «ticdeald», care s'ar fi scris gre-sit ? Mai notrtm aici numai, ca copistul in acest scurt citat scriecand e ca in textul cel vechiu, cand gi cum vorbia el.

La pag. 9 cetim : «si voTu treméte Tara spre voi. niste pasrtricu capetele cat de bou, si pénele lor vor fi ca u coset' de Tuladespletie», iar Hasdeu (Cuvente, II, p. 63 se intreaba : «u coset'de TarTa despletitA...? sa fie oare «o cositrt de hidrd despleti ta, )?adica TarTa=fiapa?» Dar si aici n'avem decat o simplrt greseala decopiare si textul se va intregi asa : «ca u coseta de [mujiariadespletita». Nici nu ne putem inchipui «cosite» decat numai la«muieri».

(1) Cuvente, If, p. 31.(2) v. §i M. Gaster, o. c. II, p. 541: ticalei sf. (le) misère.

www.dacoromanica.ro

75

In «rutesu vo aceIa ce voru asculta. t3i voru priimi. 6ase carte,de o voru invata. eu le von' da dulcdta. raTului. in vecie devécii» (pag. 17), unde avem o anacolutie (voudle), se va intregivo in volao], deoarece popa Grigore in grab a. a crezut ca scri-sese cele doll& litere (ao) Inca cand abia ispravise pe cel din-taiu o (1). Cat pentru rutesu cu intelesul de «iara, iara§», cf.Codicele voronetean : pp. 37, r. 3 ; 57, r. 14 ; 90, r. 14 ; 135, r.9; 165, r. 10.

Aceste trei grekieli ne dovedesc de ajuns, ca Legenda Dumi-necii a fost numai copiata, de popa Grigore, nu §i tradusa. Unsingur lucru ar putea sa trezeasca in nui nedumeriri din acestpunct de vedere : rotacismul, caci altadata, cand copiaza popaGrigore, de pilda in fragmentul III (Intrebare crestineascd), nuschimba pe n intervocalic in r decat la sfar§it in notita origi-nala. Probabil insä de astaclata el copia de pe un text rotacizat.Dar chiar sa, nu fi copiat de pe un text cu rotacism, oare noitotdeauna scriem in acela§ chip, nu ne lasam calauziti odatade un principiu altadata de altul? Cu atat mai mult s'a pututintampla aceasta cu popa Grigore, care copiase fragmentul IIInumai la 7 ani dupa copiarea textului de care vorbim.

Ce prive0e constatarea lui Hasdeu (Cum If, p. 484) ca. fraza:o amar preolul cela ce nu e destoinica si dinta,' leturghie, cumnu se pocdeste, ce sa lasd focului de vecu (Cod. sturdz., p. 99;Cod. Tod. p. 178/f. 88 v°, r. 12 §i urm.) a fost aproape literal-minte reprodusa de popa Grigorie in «Legenda Duminecib):vai de preotul cela ce no-i dostoinia si aintd leturghie, cuntnu se pocdiaste, ce sd lasd focului de vjcu (Cod. sturdz., p. 13)o putem accept& fi noi intocmai, dar ar trebui sa, adaugem caa intercalat-o cu ocazia copierii.

Tocmai ce a facut autorul variantei «Asia grdiaste di-Wainbotedzafilor» cu sfix§itul Legendei Duminecii, a facut §i au.-torul predicei «Frati, dragi» din Codex sturdzanus cu incepu-tul acestoi variante. L-a intrebuintat in compilatia sa, cea rnaide pe urrna din scrierile" popii Grigore, opera batranetelorsale, dupa aproape patruzeci de ani de preotie", cum credeHasdeu, dar care altfel «ne prezenta, o limba mult rnai vechedecat aceea din publicatiunile lui Coresi i din Catehismul dela

1) Se poate insä sá se fi ornis si numai singur o si atunci textul s'ar ceti :grutesu voa[o] oda ce voru...»

www.dacoromanica.ro

76

1560 ) i poate foarte usor s5, fie numai o copie de pe un textanterior, chci anumite greseli in scriere p. 235 : pdpna] ntulu,p. 239: si lJui, 6u/cult*, p. 239 240: /Ji, p. 241: fdgd-ldu p. 242: cddd cddd (sic in ispite, p. 243: hicldnul in=19 dracul ce cu sau, p. 244: oame p. 245 :cu vantuluJ, apoi confundttri de litere, etc.) ne las5, s btinuim siaceasta, amplifichnd un Raid nos(ru cu talc mai scurt, de carise vede ch circulau mai multe pe la sfhrsitul secolului al XVI-lea

inceputul secolului al XVIE-lea, chci Cipariu Inca aveh douafoi din un astfel de manuscript 1).

La cea dintai privire insa s'ar parea lucrul tocmai intors, a-diet), c. autorul variantei «Aqia grdlaste dfidzdu botedza(ilor»si-ar ti compilat inceputul acesteia din predica «Fra(i dragi»completandul, mai ales duph ce acest inceput e aproape identiccu unele parti din predica amintitä, iar despre sfarsit ne-amconvins ch si 1-a alcatuit tot ash. lath pe doua coloane partitecari ne-ar putea face sä credem aceasta:

aFrati dragi In Cod. Sturdz.p. 234.

evglie. dzice. asa amu s varugati voi . voi botedzatii ce setiin nutnele tatdlui fi finatti fi dht-lui sfntd.

pag. 231-236.

dzice. tqtalü nostru celce esti in ceriure . ace si intelep-iure sufletului si in iremi se inraltiasupra de ceriu. ca. dornnedzeu. eluau faptu ceriulu i pa ma]ntulu.adzutele toate si nevadzutele. ela

Vu. data trupu. di-ntr o farne-mic'. elu (du datu veirtute elu Wudata okil fi meiru. fi pi5oare. spre

lui stal in pardncita lui seinbli in kid 1W. cet elu (du datavitata 0 date cu salad. 0 jasde moarte. si inviere dein morte.

Cod. Todorescu p. 221/1. 107, r.2 sq.

Asia graiaste dfidzau botedzatilorceta sdn'tu botedzati. i ntru numelepdrintelui. fi a firului. i a dhuluiWt.

pag. 221 f. 107 r , r. 11 si conti-nuativ pagina urmatoare:

lard dzice hs. eu vá dedlu/ oa-mendor trap. deintru fdr,nemicdsi vratute. fi oki si mdnule. 0 pi-Coarei.e. spre sila dumnedzdutuinostrw sit inblati. §i toate podoa-bele. si framsetile. i darurile. euacialé dedu voao. si spus 'voao.ce.i pre suptu cer. si spre fata pa-

1 Ciplriu, Principii de Umbel de scriptura, Blaj 1866, p. 114. Notalui Hasdeu din Cuvente, II, p. 117: eCipariu, Chrestomatia, p. 114, Pen-tru limba acestui manuscript cf. Arhiv pentru filologie istorie, Blaj1867, p. 433 6 , e gresita. La nici unul din aceste locuri nu se vorbestedespre vreun tale de «Taal nostru .

hlicfiinsigul

si

sila

$ i

indira

eIghe.

9 i

Pt

www.dacoromanica.ro

77

f1 Intro cht s stai cu pelita $1 c16sofletul sA dai aspunsu. de cei lu-crat cu pelita. twee cu u kipu nupoti tréce de ace. tatäl dzice. fii buru,ca dzise elu de se fii filulu lui dese inpli cuvantul lui si figaduitata. ce se dzice boolegiuré ta. de sedobAndesti ocina In ceriu si duléataraiului. si casa tatalui tau. se tevrlijmcqui. dnslala cd tofu meneu-rosul tatd-i e dracul.

mántului. catu-i tot. dereptu ce rd-dediu. dereptii sci inblafi. In lechtlui dumn'dzdu. i sii, cunoasteVpre hs. cd dumn'clzdu vet &We vi-lald $i dzile cu samd. $i eas demoarte f i 1 n cinete lui dumededusd staflil. cu trupulft f i cu suite-Mu vostru. $1 niele] intr-u kipiinu putehil trece dé adcaa ce va.pazykl. voi oamenilor derep t] safiV Ili si svantului dhu. de sd nu.vd inFelaf[i] cumva sei slujiti dra-cului. a tutoror oamendor celormen'cinoqilor tatd li-e dracul.

Dar partea : gdece se te rupsere dela Eaten tdu de.n ceriu du-ce-te-veri cu elu. in focul nestinsu. si intru 'ntunerecul a afarintru viermii neadormi(i. iuo e scdr6card din(itoru. si pleingerecu amaru si toatd mu-nca. cd elu cu pdcatul intre si gdmbo-sdste omul. ainte pdha mcindria. trufa. ldcomie betiia revnirkldné. corvie. fortusago. si dupd acéia toald nedereptaté,,, al ca.reia inceput ne reaminteste «evanghelia dela gudetti» («duceti-vitdela mine bliistarnAilor in focul vécilor. ce e gatit dracului siingerilor lui))) o aflam in träsaturile sale principale mai alesinsirarea naravurilor dracului atat in varianta noastrk cat si inpredica «Zise Domnul, a Codicelui sturdzan sau Tl`covaniaefgliei dela ,.u/deltil a Codicelui Todorescu, o dovada a-proape hotäritoare ca, nu predica «Frati drugi» e originalul dincare se compileazk ci varianta «Asia grdicute diidzdu botedza-filor». Autorul predicei «Frati dragi» asadara n'a Mout altcevadeal a completat un Talc de Tateil nostru intretesand si ro-tacizand pentru uniformitate inceputul variantei (Asiagrdiaste clficlzdu botedzatilor»

Se poate insil si sa ne inselam, indusi find in eroare de ideace ne-am facut-o despre Codicele Todorescu §i raportul acestuiafata de Codicele sturdzan studiind textele dinainte do aceastavarianta, si sa se fi petrecut lucrul tocmai intors deal cum cre-dem noi. Cu toate acestea n'am avea de ce sa ne schimbarnparerea alcatuita despre acele texte pe baza unui studiu arna-nunlit si constiintios, aci varianta (Aqia grdiaste cliidzciu bo-tedzafilor, §i a0 nu are deosebita importantk data flind impre-jurarea a e de o data mai recent& deal ele, dupa cum amputut constata din insas scrisoarea, apoi din numerotarea dinnou a caietului in care s'a scris, din imprejurarea a sunt numaiwww.dacoromanica.ro

78

15 randuri pe o pagina si poste tot din intreaga infatisarea. In oricecaz ins& merita sa ne ocupam la acest loc cu ea si numai pen .tru a constata modul de nastere al unora din cele mai vechisi mai latite calli ale noastre, cari au servit sute de ani si maiservesc Inca si astazi de hrana sufleteasca carturarilor dela sate.

Ne vom opri putin si la Cugeteiri in ora viol-0,i, despre careHasdeu zice ca «in totalitatea sa, nu este o copie dupa o operaanterioara a uuui alt autor, si nu este iaras o traducere dinteolimba straina, ci trebue considerat ca o lucrare proprie a necu-noscutului carturar roman de pe la 1550, caruia ii datoriminteresanta colectiune de apocrifuri bogomilice din volumul luipopa Grigore» (Cuvente, II, p 436), pentru a constata intru catsunt adevarate aceste afirmatiuni si intru cat nu.

Fie autorul bogomil, cum credea Hasdeu §i e mai vero-simil ori nebogomil cum afirma D-1 D. Rousso (1), el n'afacut altceva decat a pus la olalta mai multe texte cari erauin oarecare legatura si po cari ori le-a tradus singur, ori le-aaflat gata traduse din slavoneste in textele vechi ale traduca-torului maramuresean. Acesta era felul de lucrare al bogomili-lor slavi, pe care se vede crt 1-a imitat si carturarul roman.Literatura apocrila a bogomililor nu este tocmai originala». «Ei

s'au marginit, in cea mai mare parte, a preface dupa chipul lordin greceste diferite apocrifuri de fabric& bizantina, alegand maide preferinta pe acelea in cari pe de o parte figureaza arhan-gelul Mihail, iubitul sectei, iar pe de alta se cuprinde antago-nismul intre suflet si corp, sau lupta intre bine si rau, sau con-trastul intre paradis si infern, mai in sfarsit ceva in spirituldoctrinei dualistice» (Cnvente, II, p. 254), iar carturarul nostru«cetind mereu si transcriind la carti poporane, se vede ca s'aincercat odata a croi si el, bine-rau, o notiä carto poporana, totasa cum s'au croit atatea alte e mai nainte sau mai in urma. :printr'o amalgamare, mai mult sau mai putin dibace, a unorrapsodii eterogene» (Cuvente, II, p. 436 . «Insus compilatorulindica pana la un pullet, poate numai Ora la o redactiune ul-terioara definitiva ), zice Hasdeu (Cuvente, II, pag. 436), «indepen-denta diferitelor sale materialuri, punand dupa fiecare din eleniste stelute si incepand pe fiecare cu eke o litera majusculäscrisä cu rosu. Intr'un loc la pag. 90, noua bucata poarta chiarun fel de titlu deosebit : «Darurile si [rants* derep(ilorii la

(1) Studii bizantino-romdne, Bacure0i 1907, p. 27.www.dacoromanica.ro

79

dzua de 'oclP(u». Ba autorul face chiar unele citatiuni, apoi«fericirile» sunt inrudite cu «fericirile» evangheliei vechi a tra-ducatorului maramuresean (1), impreunii cu partea I. (a Vedefi-Indfdrd glas...»), care are asemArari izbitoare cu Rugdciunea lui Nea-goe Basarab,care a facia la esirea sufletului seu, nu sunt cleatniste fragmente ale celei mai vechi traduceri din Evhologiu sau Mo-litvenic, partea a II-a ((C AO seroagd...4)e prelucrare din Dioptra, par--tea alII-a (ilarei cdndu voru bucina...) din Dioptra qi Efrem Sirul,fragmentele IVV («Darurile frdmsé(e dereptilorg la dzuade ocletu»), X (« Oameniibotedzati...) («lard culugdrii...») poatedin « Via(a lui Vasite cel nou)) (2). In Coditele Todorescu jude-

(1) Cf. N. lorga, 1st. lit. rel., p. 27, Nota 1; Cf. Caster, o-. c. I, p. *8-9si 19 v. Tetraevanghelul lui (Joresi dela 1560-1, ed. Erbiceanu, p. 7 si 128.

(2) V. Hasdeu, Cuvente, II, p. 436 si urm. si D. Rousso, Textele eshato-logice din Codex Sturdzanus i pretinsul lor bogomilism In a Biserica orto-doxdv, 1906, p. 236 si 419 si urm. i in Sturlii bizantino-romdne, Bucuresti1907, P. 3-29. In momentul cand s'a pus aceastit carte subt tease, ne-aajuns in mama inteun manuscript de pe la sfärsitul veacului XVII un frag-ment din molitva" sau pogrebania" mortilor, care e o copie, nu insit depe Molitvenicul calvinese tradus de cineva din ungureste in romaneste dupaAgenda de Heltai Crãspar 1551 si 1559) i tiparit de Coresi la 1564 (N. Hodos,Prinos lui .D. A. Sturdza, Bucuresti 1903, pp. 235-276; Dr. E. Daianu, Rd-vasul, Cluj 1908, pp. 168-181; Dr. Veress Endre, Erdély- ds magyarorszdgirdgi oldh konyvek és nyomtatodn yok, Cluj 1910, pp. 10 -12), In cate toatitpetrecatura mortilor" se reduce la o parte introductiva, o predica, o ruga-ciune i apoi iarils mai multe predici, ci dup. un Molitvenic oriental tradusdin slavoneste de buna seama inainte de 1580, caci altfel compilatorul aCu-getdrilor in ora mortii" nu 1-ar 6 putut intrebuinta. Cipariu (Principii, p.114) Inca citeaza un manuscript din veacul XVII, care cuprinde aslujba In-gropariip, care pare sa fi fost cea mai populara parte a Molitvenicului. Nustim insa daca acest manuscript nu cuprindea un text identio cu al nostru.Cel citat de M. Caster (Chrestomatie rom., t I, p. XLII i 183-6 ins& ealtul. IDA& de pilda cum gasim partea I din Cugetdrile in ora mortii", cutoate modernizarile copistului, in manuscriptul pe care-1 avem dela d I To-dorescu (f. 27 r° 28 r"), In care, afara de efericirileo traducatorului mara-muresean, mai aflarn f. 21 v° 22 v°) i evanghelia dela loan, Zac. 16, In-tocmai ca in Tetraevanghelul lui Coresi (ed. C. Erbiceanu, p. 193): Vede-i-ina fara glas i fara sufleta dzacanda. plan'geti derepta mine frati sotii

rodurile i cunostintii. Ora In dzuo eri cu voi am% grait. si de naprasnarmi veni fricosola 'Casa de moar'te ce veniti toti card na-at[i] iubit. de masarutati. sarutare ce de apoi a de acuma nu volt' mai inbla [cu] voi catra4udetul mergu Pu. unde nu Taste Nide roba si domnii depreuna vor' sta.Inparatii si voinicii. bogatii si móserii. toti asemené vora sta carele-s[i]dereptz al sat' lucru. au s'a va lumina au si va rusina. ce eu vã kern totisi va rogu dereptz mine rugati d[o]innul sa nu Neu dupa pacatele méle In boode mundt. ce sa m[a] faca (sic) unde Taster lumina si viataD.

i Xl

gi

ri

www.dacoromanica.ro

80

and dupä felul cum s'a scris, in randul urmator dupä cel dinurrna cuvant §i semnul incheierii Cugetdrilor in ora mortii dinCodicele sturdzan se pare a §i evanghelia bogatului §i asaracului Lazar s'a altiturat la aceste texte in traducerea cartu-rarului maramure§ean tocmai pentruca §i aceastä evanghelievorbe§te despre vieata de apoi. Si de sigur nu e intamplare nu-mai, cá dupl aceasta urrneaza «Tl`covania eigliei dela gu-/de/(ü §i varianta acesteia care se incepe cu «Asia grdiastedumficlzdu botedzatilor» §i in care aflarn fragmentul luat dinLegenda Duminecii care cuprinde urmatoarele cuvinte atatde semnificative pentru natura tuturor talcurilor aflate in acestcodice, pe cari, tocmai de aceea, le &tam 'Inca odata aici: dzicehs voao oumenilor. a§é sa-mi aclute mie maica mia. céIa pré-curata. §i serafimii miei. cei cu §ias[e] arepi. §ehuvimii (sicmiei. cei cu védtare muIt. i nana§ul mieu. prdtdi. cum aclastacar'te nu-i graita de men'te de om. de pre pamantu. ce-i scrisa.dela hs din cer. dupa acla omulé. cela ce s. va aflà. de vadzice. ca nu-i facuta. de dumnedzau. ce va dzice ca-i de mentede om de pre pamantu facuta. Acela om. sa fie in focol nestinsu.§i in tunerecul de afar& §i in vermii. neadoemiti. cefa ce-rod dintii. §i in plangere. claa (sic) cu amarul. §i cu toata, muncamuncilor», etc.

Dar scriitorul Cugetdrilor in ora mortii" din Codicele slur-dzan nu este autorul, ci numai copistul lor.

lnsu§ .Hasdeu observase acest lucru pentru partea a douatrite() not4a referitoare la cuvintele pre toti dela pag. 79 : «Scris :

adeca scriitorul cetise dentaiu in original : [n'ai iubitz]preoli, §i apoi vazand din urmarea frazei ca a gre§it, a adaosun t deasupra lui o; proba, in orice caz, ca acest pasagiu esteo copie dupa un exemplar romanesc mai venhiu (Cuvente, H,pag. 453). Tocmai a§a stä lucrul §i cu celelalte corecturi. Scriito-rul sau mai bine copistul corecteaza nu fiindca «se pare a fi cu-noscut el insu§ imperfecciunea operei sale» qi uneori... Ii in-drepteaza stilul» (Cuvente, If, pag. 436), ci fiindca gre§ise orischimba textul originalului cum i se parea mai bine. Asa la pag.75 a manuscriptului, dupa ce scrisese: va er..., poate inceputul,din erta, care credea ca are sa urmeze, 11 terge §i punt) milui,fiindca asa era in original (Cf. Codicele Todore8cu, p. 142/f. 70

r. 6 7 doarti, ma va milui...).La pag. 76 cand suprima pe : cumu lá e, care in original de

nrucki,

www.dacoromanica.ro

81

buna seama, era : cumu ld este Cf. Codicele Todorescu, pag.143 f. 71 v°, r. 14, cumu le iaste , schimba originalul, fiindca, nui se parea destul de complet, in : cum petrec oamenii cu rugalu dunmedzeu. La pag. 78, cand, dupa ce pusese : spurcate sintu,a sters aceste cuvinte, inlocuindu-le deasupra prin : trecurd caumbra, din cari apoi a sters ca umbra, ramanand numai tre-curd, voia sä dreaga originalul, caci i se parea cà nu prea areinIeles sa zici spurcate sintu despre lucruri pe caH nu le maiai, si ca umbra nu se prea potriveste langa trecurd. Dar caumbra (=vis) trebuia O. fie in original, caci si in textul grecesccorespunzator al Dioptrei il aflam:

to; &me nvethilth91v,Cog YunvOc atsVO-ri,6,g ItOucq 6TcO Actikarroc

eiapOto; icnceMc0-9, etc. 1

si e foarte probabil ca si spurcate sintu se afla in textul slaypoate mai amplificat, de pe care se facuse ori se face& tra-ducerea, caci in Codicele Todorescu (p. 145 f. 72 r°, r. 12 si arm.)textul e urmatorul: «acéle toate spurccate sdn'tu. ca upra autrecut ca vumul séu spartu. ca prahul de vdn'tu 8-au spartu».Scriitorul Codicelui sturdzan insa copiând a schimbat cum cre-dea ca e mai bine (2). Altfel, dad, am ad mite ca copistul Codi-celui sturdzan e compilatorul originalului, ar urma ca, CodiceleTodorescu e o copie de pe Codicele sturdzan ori de pe vreocopie a acestuia. Acest lucru insa nu e verosimil si din simplulmotiv a copistul de bunk seama n'ar fi copiat cuvinte sterse inoriginal. Si asa mai departe.

Mai este o imprejurare care ne indeamnrt sä credem ca Cu-geldrile in ora mortii din Codicele sturdzan sunt copie. Toatetextele Codicelui sturdzan, pe cari le aflam si in Codicele Todo-rescu, afar& de «Cugetciri in ora moriii», sunt fara rotacism.

1 Cf. aInväftiturile lui Neagoe Vodd Basarabp, partea (Despre frica fidragostea de Dumnezeu , ed. N. lorga, p. 151 asi ca umbra se va duce, fislava lui ca fumul va pert», apoi es-au trecut ca um'bran del a p. 212/f.102 v°, r. 13 a Codicelui Todorescu.

(2) Nu putem sa spunem cu siguranta cb. in textul de pe care se copiaIn locul celui de-al doilea 8-au spartu se afla scris au perit ca In Codicelesturdzan ori 8-au spartu ca in Codirele Todorescu. Tautologicul s-au spartus'ar pute b. explica din copiarea gresita a lui sen spartu din ca fumul sduspartu, care puteb. O. fie la inceputul ori sfarsitul §irului.

Dreiganu, Doua manuscripte. 6www.dacoromanica.ro

82

Dar nici in Cugetari in ova mortii nu aflam rotacismul pestetot, ci numai in trei cuvinte : purene (=pure, pune, pag. 86),airainte i i rainte (pag. 107 . Care e explicarea? Copistul vorbiacu rotacism, dar inaintea sa avea un text Para rotacism. El copiaintocmai, de trei ori insa s'a scapat de a gresit si si- a scris felulsau de rostire. Asa s'a intamplat de a scris la pag. 86 mai intaiupure, apoi bagand de seama ch a gresit, indreptand a adaos peye din original, dar, uitand sa stearga pe re, a ramas purene(1).0 dovedeste aceasta imprejurarea ca in intreg manuscriptul To-clorescu nu aflam nici o urma de rotacism. Prin urmare credemca greseste d-1 Alexie Procopovici cand atirma Ca cele trei formeamintite sunt «o marturie pentru vechimea acestor texte tradusein romaneste si par a arata ca si acestea au existat inainte in-tr'un original scris in limbaj rotacizat)) (2). Adevarat ca d1 I. A.('andrea (3) a dovedit in mod cat se poate de invederat ca. Psal-tirea scheiand e copie de pe un text rotacizat, dar nu ne-a pututdovedi ca Psaltirea scheiand, care e altfel o copie a aceIeiastraduceri primitive care ni s'a pastrat si in Psaltirea voronefrand§i cea a lui Coresi, s'a copiat de pe textul primitiv al traducerii,ci, foarte usor, poate sa fie numai o copie de pe alta copie incare a strabatut rotacismul, iar originalul cine stie daca a fostrotacizat ori nu. Cu aceasta noi nu vrem sa zicem ca rotacis-mul nu e un fenomen foarte vechiu ivit in o parte a limbii ro-

1 Dac5. copistul Codicelului sturdzan ar fi copiat de pe un text rotaci-zat, ar fi purees tocmai invers, cum a si purees de fapt copistul Psaltiriischeiane, care copiand de pe un text rotacizat de pada la pag. 261, r. 11

sorie mai Intaiu ráddcinne, apoi bagind de seamacaagrit schimba In rd-dlicirile, etc. Vezi I. A. Candrea, Monumentele cele mai vechi de limbs ro-m4neasca, in Noua rev. rom. 1901, Nr. 37, p. 22-24, unde se Insira maimulte exemple de acest fel, dintre cari eel mai potrivit pentru noi e celce-1 afla la pag. 240, r. 14, unde acopistul scrisese Intitiu minuine. VrandsI Inlocueasca aceasta forma a euvantului proprie limbii pe care o vorbiadinsul, prin mirure, cum se afla sons In original, a schimbat primul n Inr, pe al doilea i in é, ei a intercalat un r lntre u si d. Asi ca cuvantul segaseste sells actualmente subt forma mirurdne*.

Pentru analogie amintim ea tot ash trebue sa explicam si pe a va hill:,dela p. 192/f. 1,)4 v°, r. 9 a Codicelui Todorescu. Copistul copia de pe untext cu labialele nepalatalizate, dar cate odata se gresià si seri& cum rostia el:hi In loc de fl. La acest loc bagand de seam& ca a gresit, a Indreptat in fi pehi, pe care Ins& a uitat sa-1 stearga.

2 o. c. pag. 291.3) 1. c. Nr. 37, pag. 22 si urm.

www.dacoromanica.ro

83

manesti Inca inainte de desfacerea acesteia in dialecte si chiarinainte de intalnirea cu Slavii (1), ci ca prin secolul al XV-leaand s'au scris aceste texte, si prin secolul al XVI si al XVII-lea,cand s'au copiat, merge& spre declin. Nu vrem sä zicem nicica nu e cu mult mai probabil ca originalul husit a fost rota-cizat, deoarece majoritatea copiilor pastrate sunt cu rotacism, cica Inca in secolul al XV-lea cand au inceput sä copieze textele,unii copiau cu rotacism, altii fara el, si astfel cu toate ca textelebogomilice ni s'au pastrat copiate de pe alth copie nerotacizata, nuau venit din sud (Cf. Puscariu, o. c., p. 40), caci limba lor altfel esteaceeas cu a textelor rotacizate. Dar d-1 N. Iorga a descoperit,nu mai putin de trei fragments de manuscripte unul dinApostol, altul din o Evanglzelie invcifettoare, romaneste, apoi unuldin Mineiu slavon cu explicari romanesti , can judecand dupascrisoare sunt «simtitor mai vechi» cleat Apostolul dela Voronefsi Psaltirea dela Scheia si «trebue de sigur sa le punem in frunteacelor mai vechi urme de limba româneasca (2), si nici unul nuare rotacism. «Lipseste rotacismul zice d-1 lorga, care sepoate, data find vadita vechime a manuscripiului nostru, sa nufi fost un fenomen de limba asa de general cum s'a crezut lainceput» (3), si care tocmai de aceea putea foarte usor sä nu fiepro prietatea «cartularuluiv husit din Maramures, ci numai a unoradin copistii de mai tarziu. Unii copiau adica cu rotacism, altiifara sa schimbe pe n intervocalic in r, deoarece nici chiar inlocalitati invecinate nu se rostia in acelas chip: «pe la sfarsitul

<

sec. XVI dam de scrisori din Maramures, Bistritz si Campulung,can sunt stapanite de rotacism», dar «o scrisoare din aceea§vreme, scrisa la 1599 la Moldavita, localitate de tot apropiata deCampulung, nu are decat un singur mere», iar t<documentul VIII(din Documente románesti din arhivele Bistri(ei publicat de N.lorga) scris la Suceava in luna Maiu 1600 nu pastreaza nici ourma de rotacism, ca si acel zapis de schimbat, tot din Suceava,

(1) Cf. Purariu, o. c., p. 38 0 urm. qi Ov. Densu0ann, Histoire de la Zan-gue roumaine, Paris 1901, p. 337-8.

(2) N. Iorga, Analele Academiei Romdne, seria II, t. XXVIII, MemoriileSectiunii Literare, p. 100 si 101.

(3) lbidem, p. 100. D-I Purariu, o. c., p. 40 zice: aIch glaube, dass wirnicht fehlgreifen, wenn wir als rotazierend die Gegend bezeichnen, die sichnördlich von Mureq erstrekt und auch den grössten Teil der 13ukovina mitder nOrdlichen Moldau umfassts.www.dacoromanica.ro

din 8 Ianuarie 1595 publicat de Hasdeu (Cuvente I, p. 76)) (1).

Rotacismul a dispärut a§adar& tocmai fiinç1ct nu era general«documentele muntene§ti de pe aceea, vreme nu cunosc rota-cismul», ci mai mult o particularitate dialectalä, care a fostinghitita pe incetul do grosul limbii romane0i nerotacizate,nu e necesar sa admitem ca sä explicam «disparitia brusa» a rota-cismului, c& «documentele din chestiune nu reproduc graiul con-timporan al poporului din acele regiuni unde au fost scrise»

c& «actele acestea nu pästreaz& decal limbajul oficios §i biseri-cesc, nu ins& i limbajul de toate zilele al poporului din acelevrenfuri i eri» (2).

Apoi, pe cat de mare important& atribue d-1 Procopovici celortrei forme rOtacizate din «Cugetari n ora mortii), pe atat devitreg tracteaz& pe ciri din notita original& dela sfaqitul frag-mentului III, tocmai fiindc& fragmentul III al popii Grigore, carecuprinde «Intrebarea cre§tineasc&», este lipsit de rotacism, cume lipsit i fragmentul IX (predica «Zise Domnul»), find côpii depe texte cu limbaj nerotacizat. D-sa adic zice di, «nu putemsustinea pe baza acestui singur exemplu, cä Mahacenii mai aveaupe vremea aceea rotacismul in graiul lor» (3). Ilasdeu ins& obser-vase foarte bine, ch «popa Grigore §i, adaogem noi, tot a§aface §i copistul «Cugetarilor in ora mortii» i§i dá toat& silintade a 'Astra intacte ortografia §i fonetica textului copiat, astfeIca de exemplu nicairi nu figureaza dz, ci numai z, §i nic&irin intre vocale nu trece in r, afar& numai de cuvantul nime-rile = nimenilé, care putea sh fi fost scris aà i in prototip, c.Acise IntrebuinteazA i pe aiuri intre Romani, ba §i la noi se zicenimdrui=nimenui, in propria adnotatie insä, pus& la sfar§it §iunde el nu copiaz& pe nimeni, MalAceanul nostru revine ladialect, scriind ciri=cine, macar ca §i aici, sub influenta origi-nalului, in care nu se gAsWe de loc dz, pune zilele pentrudzilele» (4).

Relevärn ncä numai o scapare din vedere a copistului Codi-celui sturdzan pentru a dovedi ca «Cugetarile In ora mortii»Bunt in adevär copie. In partea XI-a a acestora («kr& calugariila gIudetu...», pag. 112, Cuvente, II, pag. 470) adica, uitand sa

(1) Al. Procopovici, 1. c., p. 303.(2) AI. Procopovici, ibid., pag. 303.(3) Al. Procopovioi, ibid., pag. 303.(4) Cnvente, II, p. 96-7, of. §i Pu§cariu, o. c., p. 40.

E$4

§i§i

si

www.dacoromanica.ro

85

indice prin semnul obicinuit sfar§itul unui text §i sä scrie curo§u initiala textului urmAtor, a amalgamat douä texte diferite,dintre caH in cel dintaiu se vorbe§te despre intrarea «in sfAntacetate cu multa bucuril'a §i cu multa. slava» a cAlugArilor, cari«ski pocaitu cu pocainte adevaratA», iar in al doilea despre-«multi periti detn cinulti calugArescu, cAdzuti in primate», cari«voru sta de stAnga lu hs», etc. In Codicele Todorescu ins& lapag. 195/f. 96 r°, r. 5, dupA ce se terminA propozitia: «Ei-§i vorradica mAnyle sale §i vor slavi in si-rnta tro[i]ta intru tatal Eiii

fiful i duhulti s'I.ntil», se pune semnul incheierii unei pArti:: z iar textul ce urmeaza, («Si vor fi multi peryti detn cinul.ertl ugArescu, cAdzuti in pacate...») se incepe cu majusculA ro§ie.

In sfar§it observam 05, forma suflete-ome din Codicele sturdzancare i-a batut la ochi §i lui Hasdeu, caci in Notanda (pag.41) scrie: «de trei oH vocativul ome (75, 76, 78respective77), dintre caH de doua, oH in compozitiune cu suflet: suflete-ome, sullete-ome (76, 78respective 77 %-)» §i despre care d-1D. Rousso zice cA «nu incape indoealá cä in compozitiuneasu flete-ome a doua parte e meu §i nu om, cum crede Hasdeu»,cAci a§i originalul grecesc in ambele locuri are: cPuxil [too ; (suflete-ome nimé de ceta nuii potu aauta, Cuvente 451=o13Mg ix T011-TCOV Otivatat, c1Juxli two, po-qa.erv aoc, vers 61.Suflete-ome ce folosu-ti;e de dul6ata trupului, ibid. --= OA p.ou t( dxpiXv:re tb 74Xtvovc apziov, vers 70)) (1), se afla, intocmai §i in Codicele Todorescu(pag. 145 T. 72 r°, r. 5 §i pag. 146 f. 72 v°, r. 1). Prin urmare,dacà cumva, de fapt s'a sAvar§it vreo coruptie, aceasta s'a intilm-plat intr'o copie anterioarA Codicelui sturdzan §i Todorescu §ii debuna, seam& era §i in copia de pe care s'au copiat aceste doua.

Nu ne vom opri ling, la «Cuvantul svdntului Pavel apostolacid esird sufletdlor, §i la «Cuvdntu de inblare pre la munci»,despre caH nici Hasdeu nu sustine ca. ar fi originale, ci credeca. an fi copiate ape la 1580 dupa un orginal mai vechiu, de pela 1550 sau §i mai de'nainte» (Cuvente, II, p. 301). Totuq suntemin placuta pozitie de a puteà indrepta la acest loc afirmatia luiHasdeu ca. «nici redactiunea romaneascä cea scull& a Apocalipsu-lui apostolului Pavel, care in volumul popii Grigore din MAhaciucuprinde paginele 21-30, n'a ajuns pana la noi completA», cAci

(1) Studii bizantino-románe, pag. 11

,

www.dacoromanica.ro

86

«intre paginele 24-25 lipseste o foia intreaga, adica 1/6 dintotalitate» (Cuvente, II, pag. 413). Codicele Todorescu intregesteexact aceasta lacuna la pp. 119/f. 51 r°, r. 5 si .urm. (incepandcu «nu ascurta svntele car'ti...»)pag. 124/f. 53 v°, apoi pag.125/f. 62 ropag. 129/f. 64, r. 13 (sfarsind cu «... si era scrisnumele»). Lacuna este deci mai mare decum o credea Hasdeu,mai bine de 6 foi (aproape 11 pagine) cam 2/5 din intreg textul,care in manuscriptul Todorescu cuprinde de tot aproape 11 foisau 27 si jumatate pagine. Mersul ideilor insa, desi mai desvoltat,e acelas cu al contextului slavic, pe care, dupa editiunea luiNovacovió, il reproduce Hasdeu in josul textului romanesc, iarin parte (Cuvente, II, pag. 419) il traduce pentru a intregi subtraportul sensului «aceasta regretabila lacuna».

C. Concluziune cu privire la raportul dintre Codicele Todo-rescu fi, dintre celelalte cdrti contemporane, cari cuprind

texte identice cu ale lui, precum si cu privire la da-tarea lui pe baza studiului acestui raport.

*i. acum sa rezumam. Dupa cum se vede din cele de panaaici, fragmentul «Invataturii intru sfilta si mare dumineca pa--tilor», «Cuvantul la Inaltarea Domnului» si «evanghelia boga-tului si a saracului Lazar» nu sunt cOpii de pe textele coresrpunzatoare ale Cazaniei lui Coresi, desi ni se intampla adeseorisa intalnim manuscripte vechi copiate din carti tiparite, ci depe un manuscript mai vechiu. Acest manuscript ins& putea sa.fie copie de pe Cazania lui Coresi, desi nu ne vine sa credernca a fost, deoarece afara de greseli ca ascu(ird-se (1. c. p. 240),care n'are inteles, in loc de ascultard, trupusulit (--= «trupulu-i»p. 206, r. 24), etc., in cazul acesta nu stim cum ne-am putea.explic a. repetirea dela p. 135, r. 26-28 («§i rdpausd ceia ceulucratil den alu unsprazécele &sir, ca si ceTa de'n 6asu1il de'ntai.§-i, rdpausd cela céu lucratii. cela de apoi miluiaste-lu») dinCazania amintita, repetire provenita de buna searna din copihreadin nou a sirului : «si rdpausd cela c6u lucrata. i Coresi §i-acopiat adica textul amintit de pe vreo alta copie, in care n'astiut sä indrepte, nici n'a sters repetirea despre care vorbim,cum n'a sters-o nici copistul Codicelui Todorescu, care Inca n'o ob-servase (v. p. 75/f. 7 r°, r. 2 si urm.). Astfel mai de graba tre-bue sa credem ca Coresi, care trece drept talmacitor, dar care

www.dacoromanica.ro

87

«era ingreuiat acum si de batranete», si ucenicii sai, «preutiidela beséreca *chéilor, de Wnga cetaté Brasovului ; anume popabane si popa Mihai», nu si-au schimbat felul de a lucra obici-nuit, adeca numai «sa schimbe ici si colo ate un cuvant dintexte vechi, si 'Inca dup. inteles numai, fara sa alerge la origi-nalul slavon pe care, ca diacon si editor de atatea carti slavone,nu ramane nici o indoeala ca-1 intelegea» ( I). bar cand ejupanulIIräjilit Lucaci, judetul de'n cetaté Brasovului si a totil tinutulLiBräsei se lauda ca «foarte cu inima fierbinte si cu jale aprinsade multu jeluiTa la Oast& luminattt carte, dereptil acéTa in multeparti =it intrebatit §-mil cautatil panà o amil aflatil in tararumânesca, la arhimitropolitulii Serafimil, in cetate in Tragoviste,laza dupa ce o al-nil oblicitil, Tara eu foarte m-amil bucuratii, sicu multa rugacTune cersutu-amil. dela SfntiTa lui, si mi-o-au tre-misu, iara eu déca o vazuTu ce invatatura, dumnezeTasca si cufolosé sufletului si trupului Taste intru Ta, Tara inima me se in-dulci si foarte ma sfatuii cu luminatulil mitropolitulii, mareleGhenadie detn totit tinutulii Ardélului si alit Oraziei, si cu multéclirosil de preuti ce le trebuila a6asta carte, Inca si cu toti sfét-nicii miei si cu vola tuturora acestora, si cu voTa mitropolituluimarelui Serafimil, noi o dklemil lu Coresi diaconulii, ce eramesterti invataté intr'acesté lucru de o scoase den carte sal.-besca pre limba rurnanCsca impreuna si cu preutii dela besereca$chéilortl de la,'nga cetaté Brasovului, anume popa Iane si popaMihai» (2 trebue sa intelegem ca cauta atat de mult tocmai a-ceastä carte, care se Oa asa de rar, fie chiar «vestitul Talc allui Calist», fiindca, dupa cum ne-am putut convinge si din va-riantele reproduse la inceputul acestui studiu, din ea erau celemai multe traduceri de talcuri, cari circulau in manuscripteprintre preoti .si pe cari acum trebuia sa le aseze in oarecareordine. Astfel partea lui Coresi «stã inteaceea ca se reproduc

cu unele schimbari mai mici evangheliile dupa Evanghe-liarul lui» (3), iar .a. ucenicilor sai, popa Jane si mai ales a car-turarului popä Mihai, fiul lui Dobre, in dregerea textelor vechipe cari le aveau la indemana, in felul obicinuit hii Coresi, darcu mai multa bagare de seama la limbä si stil, care e «simplu,

1 N. lorga, /st. lit. re/., pag..91.(2 V. I. Bianu §i N. Hodo, o. c., p. 91-92.(3) N. Iorga, /st. /it. rel., pag. 94.

,

www.dacoromanica.ro

88

destul de mlädios, liber i nou» (1), si poate traducerea dinslavone§te a celorlalte parti din Cazanie, cari incA nu erau tra-duse (2), Asa ne dau ei «Cartea ce se chémá eiJglie cu invd(d-turd, din tuspatru evglistii alesd si dein multe dumnezeestiscripturi», in care chiar i cele zece porunci sunt copiate res-pective reproduse dup5, Catehismul dela 1544 (v. Nerva Hodos,Molitvenicul Diaconului Coresi in Prinos lui D. A. Sturdza, p. 237).Tot a$ dad use Coresi i Tálcul evangheliilor dela 1564, aci elsingur ne spune: «...déca amid [vazutil je]laniea a multi preuti.de talcul eliilor cum sa. poatà i ei propovedui, si a spuneoamenilor invätâturA dupa, cetitul eiliei, asa amü allatti ac6stetalcure ale (Minor. pre dumineci prespre anti. scoase dein scrip-tura prorocilor si apslilor. i celor sfhi parinti. i déc-amilbine amu ispititi i socotitil i amü aflat ct toate tAlcuescii.adeveréza i ntarescil cu scriptura sffitA,, §i mie tare placura,si amd serisü en tipariul voao (3)

Dar nici «Cuvitntu de blare pre la munci» sau «Ccildloriamaicii Domnului la iad», nici «Cuveintul shitului Pavelit apos-tot de esird sutletelorii», «Cugetari in ora morpo i »Tlacovanie

(1) N. Iorga, ibid., pag. 93.(2) Ce priveate textele cari le afram ai in Codicele Todorescu aInvgatura

intru srita ei mare dumineca pagilori In copia ce o are Academia dinTeacul evangheliilor dela 1564 al lui Coresi lipseate, find pierdute dela In-ceput mai multe foi de ale originalului de pe care s'a copiat, dar nici nucredem sh. fi fost, old Cipariu, deal ne spune eh acest Talc ocupa. Impreunacu scara evangheliilor i epilogul primele 238 din cele 264 foi ale argil, incare urma apoi un Molitvenic, i cuprindea cuvhnthri pentru tot anul in-cepand Cu Dumineca Paatilor (v. Cipariu, Analecte, p. 16 ; Principia, p.104 i Annales gymnasii Blasiensis (1858), p. 11, cf. Bianu-Hodos, o. c.,p. 51 si 519, unde In scara evangheliilor ni se spune: Ioand derepce futremesh cauta. a treIa Invataturh. Pn egie paatiloru"), and reproduce pre-dica de aDurnineca Paatilor, din Cazania dela 1581, nu mentioneaza cäacelaa text s'ar afla ai in Tdlcul dela 1564. Apoi, duph, informa%iile ce ne-amputut chatiga, lipseate ai lipsiS. dupa evanghelia dela Ioan 34 (gVindecareaorbului din nasteret) i invalltura despre credinth i rabdare, care ii ur-meazh, adaosul eVino acum. cu dhul luminate proroce ZaharieD. (cf. lush.la Bianu-Hodoa, o c., p. 519: avoznesenie lu hs in ceriu cumu fü. ce nduhásnuitu. cauta la eVglie dela ispasp). Coresi aaadará n'a flout uz in editiadin 1564 de acele douh texte, pe cari poate inch nu ai le ch5tigase, darputea i 85, le aibh ; le-au intrebuintat Irish ucenicii liii la 1581. Dar de tra-dus, cum ne-am putut convinge, probabil nu le-au tradus ei.

(3) I. Bianu AT. Bodof, o. c., p., 51.

fratilor...»

www.dacoromanica.ro

89

tvgliel dela giu[depti» nu sunt copii de pe textele corespunz&-toare ale Codicelui Slurdzan, ci, dup5, cum am constatat maisus, de pe un manuscript §i acesta copie de pe unul ori maimulte manuscripte mai vechiu, cam de pe la 1550, de pe carea copiat §i contaminat §i copistul sau copi§tii Codicelui sturdzan.

Prin urmare, dac5, voim sä fixAm data Codicelui Todorescu pebaza raportului dintre el §i celelalte carti in cari se an& textelecopiate in el, a c&ror datA o cunoa§tem, trebue sä-1 consideräinde contemporan cu textele bogomilice ale Codicelui sturdzan,fiind o copie de pe un manuscript, mai bine de pe o copie aunui manuscript mai vechiu, care s'a scris de bun& seam& inaintede 1583 §i poate §i inainte de 1581, data aparitiei Cazaniei delaBrapv, ba chiar §i inainte de 1560-61, cb.nd s'a tipArit Tetra-evanghelul lui Coresi. Dar chiar §i dac& s'ar dovedi din cAuta-rea §i studiarea filigranelor h&rtiei c& ar fi de o provenieni& cucevi mai nou5., de pildä cä s'a copiat in cei din urrnA ani aiveacului cal XVI-lea ori in cei dintAi ai veacului al XVII-lea,totu§ Codicele Todorescu are netäg&duitul merit de a fi fostcopiat de pe o copie a unui manuscript foarte vechiu, care poatea fost utilizat §i de Coresi, §i negre§it a fost utilizat de copistul,respectiv copi§tii Codicelui sturdzan, de a intregi unele lacuneale cArtilor scrise de aceOia §i peste tot de a ne aduce oarecarilárnuriri privitoare la cartile noastre vechi §i la felul cum suntscrise Me.

4. Particularitátile de limb& ale Codicelui Todorescu.

De§i gruparea particularitátilor de limb& ale celor mai multecArti vechi ale noastre fäcutà de T. Cipariu in Principii, pp.121-230, ateva observäri ale f,aceluia t? asupra predicei de Du-mineca Pa§tilor din Evanghelia cu invciptura a lui Coresi dela1580-81 adaose la sfAr§itul aceleia in Crestomatie sau Analecteliterare, p. 40, studiile §i notitele foarte amlinuntite ale lui Hasdeudin tomul al II-lea din Cuvente den beitreini §i sugestivul studiuasupra culturii reflectate in limba in care sunt scrise cartilesfinte §i povestirile de propaganda bogomilica, din veacul alXV-lea, schitat de d-1 N. Iorga in Istoria literaturii religioasea Românilor pcinei la 1688, pag. 27-41, schita despre «feno-menele limbistice proprii limbii române§ti din veac. XVI» facutäde d-1 Al. Philippide in Introducere in istoria linzbii qi litera-

www.dacoromanica.ro

90

turii romdne, Ia§i 1888, pp. 65-71 §i 97-116, anumite obser-vAri ale aceluia§ in Istoria limbii romdne, I, Principii de istorialimbii, Ia§i, 1894, passim, studiul despre «particularitAtile grama-ticale» ale Codicelui voronetean fAcut de d-1 Sbicra (o. c., p.310-321), comparatia particularitAtilor de limbA ale Pscatiriiseheiane cu ale Psaltirii vorone(eane §i a lui Coresi facuta ded-1 I. A. Candrea in Noua revistd romeind din 1901, Nr. 37, p.14-24, studiul limbii din Codex Neagoeanus fAcutA de d-1 N.Cartojan in Alexandria in lit. rom., Buc. 1910, p. 21 30, etc.,s'ar 'Area cä ne u§ureazA mult studiul particularitAtilor de limbaale Codicelui Todorescu, totu§ intAmpinAm greutati destul deinsemnate.

Mai intadu este foarte greu sä stabilim particularitatile inadevar vechi §i sA le deosebirn de anumite provincialisme, cari§i astAzi mai trAesc in limbA, cAci «bei einer genaueren Durch-forschung der Dialekte... ziemlich Alles, was das Altrumanischeund auch das Aromunische vom heutigen RumAnisch unterschei-det, noch in dem einen oder andern Gebirgswinkel sein Daseinfristet» (1). Stim c vechile cArti husite s'au tradus in graiulbihorean-rnaramure§ean de un cAlugar care nu prea §tia multAcarte, ci-§i intrebuintA graiul sari de toate zilele innoindu-1 §idesvoltAndu-1 cat ii siliau imprejurArile §i-1 slujia. invAtAtura.E natural deci, cA multe din particularitAtile acestora, pe caripAnA dAudzi multi le considerau de vechi, le vom gasi acum,cAnd totu§ avem mai multe mijloace la indemAnA, §i in graiulde astAzi obicinuit in Bihor §i Maramure§. SA mai considerAmastfel de cuvinte §i forme §i acum de particularitAti vechi, oride simple provincialisme ? Noi credem eh, fie considerate ca par-ticularitati vechi, ori ca provincialisme, ele constitue ni§te feno-mene caracteristice ale unei parti a limbii romAne§ti §i merit&sA le cunoa§tem. IntrucAt ele se aflA in cele mai vechi monu-mente literare scrise romAne§te, sunt potrivite sA ne arate evolutiaunei parti a limbii noastre, tocmai a aceleia care fiind mai feriade influenta culturii occidentale, franceze ori germane, §i atinsA,numai de cea ungureascA, s'a desvoltat mai incet, mai liber, deci apAstrat mai multe particularitati vechi. Limba de atunci, dad. nu

(1) Dr. G. Weigand, Kärösch- und Marosch-Dialekte, p. 48. Asà, si nucum crede d-1 Isidor Iesan, o. c., p. 817-81, trebue s. ne explicArn cele øà-tevà particularitati Inrudite cu ale dialectului aromiin, pe caH le gAsim Incele mai vechi carti aIe noastre.

www.dacoromanica.ro

91

luarn in considerare multele insiruiri de cuvinte fortate, facute decalugärul «cartular» in urma straduintei de a nu se abate intraducere dela originalul strain, si daca abstragem unele .slavisme

maghiarisme neobicinuite in graiul de toate zilele i imprumu-tate din cartile din cari se traducea, limba pe care o numim noi«veche romaneascao, era aproape tot aceea vorbit& astazi inamintitele regiuni. Numirea de limb& «veche romaneasca», cums'a relevat si din partea altora, e tot mai improprie, cãci limbavechilor noastre carti bisericesti ne aratá o faz& aproape actual&sau foarte apropiath de cea actual& a unei parti a limbii roma-nesti. Pentru a stabili barem aproximatiV care a fost aceast&parte a limbii romanesti, ni se impune comparatia lirnbii textelorvechi cu cea actual& din partile unde bánuim ca s'a putut face-traducerea acelora. Vom face-o i noi, intrucat vom afla-o ne-cesar i ne vor ajuta mijloacele, in studiarea particularitatilor delimb& ale Codicelui Todorescu.

Am constatat apoi in alt& parte a studiului nostru, ca textulCodicelui Todorescu nu e traducerea originalä, ci o copie de peunul ori chiar mai multe manuscripte, can i ele puteau sit fie cOpii.Acum, este foarte greu s& stabilim, cari sunt particularitAtileproprii traducatorului i pe acestea s& le deosebim de cele intro-duse de copistii de mai tarziu, caH au putut sa fie din alte tinuturi

prin urmare sa introduca involuntar anumite sunete, cuvintesi forme can ii erau proprii dialectului lor, ori cari au ineeputsit se desvolte in faza mai tarzie a limbii, pe care 0 traiau ei,dar lipsiau din aceea trait& de vechiul «cartular» husit.

In sfarsit s'ar pare& c& daca am studia pe fiecare din texteleCodicelui Todorescu deosebit, despArtind in el ceeace ni se pares& fi fost propriu vechiului «cartular» bihorean-maramuresean deceeace credem ca ar fi putut introduce in textele traduse de elcopistii de mai tarziu, am putea stabili vechimea singuraticelortexte. E hotärit adica cit, asa cum se prezenta ele in CodiceleTodorescu, nu sunt copiate de pe manuscripte sau cOpii tocmaide aceeas varsta. Ace lea cari au trecut prin mânile mai multorcopisti pana au ajuns la copistul Codicelui Todorescu, trebue s& en-prinda mai multe feluri de particulariatti vechi alAturea de altelemai putin vechi ori chiar noua. Copistul Codicelui Todorescu inastfel de cazuri a trebuit adica sit copieze de pe o copie cu oforma mai nouil, schimbatä mai mult de copistii anteriori. Altelecari s'au copiat mai putin, ori, in urma anumitor imprejurari de

si

www.dacoromanica.ro

92

cari noi nu ne putem da seama, au ajuns in o copie mai vechein mana copistului nostru, vor avea, mai putine feluri de parti-cularit4i, si intre acestea mai multe de cele vechi. Copistul Codi-celui Todorescu insa, a uniformizat asa de mult, incat tratareaparticularitatilor de limb& din fiecare text pe rand ni se pareaproape imposibilä. Ca sä amintim un singur fenomen, nu estetext in Codicele Todorescu, in care sa nu aflam confundarea consoFnantelor sonore cu cele nesonore. Afara de aceea tocmai in textelein cari aflam particularitatile cele mai noua, de pild& analogiculsintem, &intent, sinte(i, scinte(i, in loe de mai vechiul sem, santBefi sau set, sett, aflam de multe ori si particularitatile cele maivechi. Astfel ajungem in imposibilitatea de a ne rosti parerea inprivinta vechimii lor pe baza particularitatilor de limbä. Acesteimprejurari ne-au indemnat sa tratam particularitatile de limb&ale Codicelui Todorescu la un loc, dar sa notam in parantez&locul unde se afla cele mai caracteristice si mai rare, pentru cacetitorul fara multa greutate sa-si poat& face judecata in privintasinguraticelor texte.

Din motivul ca, dupa cum am amintit la inceputul acestuistudiu, limba ungureasca a avut un rol de ajutatoare la intele-gerea textelor slave, de pe cari s'a facut traducerea, mai ales inpartea in care ne ocupam cu particularitatile lexice ale CodiceluiTodorescu, am dat deosebita atentiune elementelor ungurestialaturea de cele slave, cari n'au putut sa fie obicinuite in graiulde toate zilele, si de cele grecesti venite prin slava, oH mai vechi.

A Particularitáti fonetice.Gand vorbim despre particularitatile fonetice ale Codicelui

Todorescu, ni se pare natural sa nu ne mai ocuparn cu aceleape cari le credem numai niste particularitati ortografice si le-aminsirat in alt loc (3, A, a, cc --E respective o, celelalte urmatoare,dela oto, fiind mai mult fonetice pentru a dovedi ca acestmanuscript e numai copie de pe alte manuscripte mai vechi.

Dintre paticularitatile curat fonetice remarcam deci pe celede mai la vale.

Consonante.

a) Labialele. Am amintit ca in traducerea original& a caluga-rului bihorean-maramuresean husit labialele (p, b, f, v §i 1111)

trebue sa fi fost neschimbate. In Codicele voronekan, care pare

www.dacoromanica.ro

93

a fi cel mai vechiu manuscript al nostru, de pilda, nu aflAm nicio labiala muiata. Nici chiar pe f nu-1 aflarn niciodata trecut inh. In Psallirea scheiand, ce e drept, aflam fenomenul treceriilui f in h, dar Inca nu e general. Traditiunea literara mostenitadela clericul traducator husit a fost pricina ca nici in documentenu apare paiatalizarea labialelor decAt abia la sfArsitul secoluluial XVI-lea si inceputul secolului al XVII-lea, desi fenomenul.trebue sa fie vechiu si i-a fost cunoscut si straromâneh, caciil aflam si in dialectele din sudul Dunarii ; la inceput insa n'afost asa de 14it ca astazi. (1).

Cele spuse mai sus le atesteaza intru toate si Codicele To-dorescu, in care singur f trece de ale va oH la h. lata cele ca-teva cazuri de palatalizare a lui f: va hi kind (p. 225/f. 109 r°,r. 15), va hi clipala okilor (p. 233 1. 113 r°, r. 6), a dracului ve(ihi (p. 236 f. 114 v°, r. 8-9). *i aeestea toate sunt din varianta«Asia grdiaste diid.sdu boledzafilor» a predicei «Dzise Domnul ),care, cum am constatat intr'alt Joe, pare a fi mai tarzie. Inceealalta parte a manuscriptului aflam numai in predica «DziseDomnul» la p. 192 f. 94 v°, r. 9 instructivul exemplu : va hifi(sic) fa(a ca Kirdna, unde copistul observand ca a gresit dregescriind fi, dar uita sa stearga pe hi. Haul dela p. 249 f. 121r°, 1. 13 14, find din «CrezulD scris mai tarziu, nu poatefi luat in considerare. Altfel in tot locul aflam f : fi, fim, ficul,,fii, fi6orii, fieri (passim), etc.

Ce priveste formele : firovimu (p. 36/f, 17 v°, r. 2 , firovimul(p. 68 f. 33 v°, r. 12), firovimii (p. 60/f. 29 v°, r. 9 si p. 157/f.78 r°, r. 12) fa0. de obicinuitul hirovim, pe care il intalnim mai des,am amintit ca s'au nascut pe baza unei analogii gresite : copistulvazand in multe cuvinte din manuscriptul de pe care copia,in loc de h, cum rostia el, a crezut ca in hirovim trebue sa,

fie o greseala si 1-a indreptat in forma pe care o credea originala.Dintre regiunile in cari banuim ca s'au putut face traducerile

husite, labialele neschimbate se afla in Bihor ; in Maramures siin partile invecinate acestuia sunt palatalizate (2).

b) Dz si z. Uncle z reprezenta un d primitiv sau d, z latin,se scrie, putem zice, totdeauna cu dz (s), care rar de tot se in-

(1) v. i Pwariu, o. c., p. 35 i urm.2) v. G. Weigand, Lingvistischer Atlas, Ubersichtskarte Nr. 6 54 , 7 (55

i 8 (56); cf. M. Pompiliu, L c. p. 997 8, Tiple 1. c. p. 413 14, Candrea,_Graiul din Tara Oasultii, p. 11-14, etc.

f

www.dacoromanica.ro

94

locueqte cu (4): dzioa, dzeu, astddzi, amiadthdzi, dzeu, dum-nedzdu, dumnedzeu ; unsprcidzecele, doispredzece, treidzeci, gapte-i q(cptedzeci; dzice, audzi, cddzu, sd cadth, dzacu, dzdcdndii,

vddzu, sd vadth, vadthndi nevddzutii, sà deskidth, deskidzdn'did,span' dzur at, slobodzi, slobodzird, etc. ; tot asa: botédth, lumineclzdcutedz-, gcitédzei, insetoqadth, etc. Cele cateva scapari din vederesau §ovairi nescautula (p. 17/f. 8 10, 11-12), vdzdtorulii (p.25 f. 12 r°, r. 12 13), patruzeci (p. 29 f. 14 r°, r. 1), nevdzutiip. 38 f. 18 v°, r. 5), vcizulti (p. 48/f. 23 v°, r. 12), amézdzi (p.59/f 29 r°, 1), nebotezatu (p. 79/f. 39 r°, r. 10-11), zeseirdl (p.134 f. 66 v°, r. 16) sunt inteadevar disparente fata de numarulcel mare al cuvintelor scrise cu dz.

In graiul viu in conditiile amintite mai sus se aude dz inMaramure§, Bucovina, Moldova §i in Banat (1). In Bihor aflam z (2).

c) §i j. J initial sau intervocalic in cuvintele de origine la-tina se scrie totdeauna cu (u), care uneori se inlocue§te cu(4): fjudeu giudetu ciudet, giudecdtoriu, giudecdtorile, u'u-dece giudece, agiundtorii, dos, çjucai Oncat, ckquta aglu-

- ag lute, "urd ciur[al giuratü, incunur, ciungheneactunse, etc.

Rostirea 'j a lui j o gasim, cum am mai amintit, in Maramu-res, Bucovina §i in partile nordice ale Moldovei (3). In Bihor seaude numai j (4 .

d) D n'a trecut la dz in putredita (p. 192/f. 94 v°, r. 14), iart n'a trecut la t in vier'binutéld (p. 210/1. 101 v°, r. 11-12) (5) §iin terminatia persoanei a doua din pluralul perfectului (zun-setil (p. 14/1. 6 v°, r. 4 5), deprinsetu (p. 207/1. 100 r°, r. 16,p. 236/f. 114 v°, r. 6-7), puset (p. 109/f. 46 r°, r. 10-11), dez-mier'dat (p. 208/f. 100 v°, r. 5-6, p. 224/f. 108 v°, r. 4-5), le-pddat (p. 208/f. 100 v°, r. 2-3), indurcit (p. 208/f. 108 v°, r. 3),lubit (p, 236/f. 114 v°, r. 11 §i 12), afar& de seti (p. 115/f. 49 r°, r.12, cf. santeti la p. 19/f.9 r. 2-3) §i inferecati (p. 163/1. 81 r°, r. 12).

In verbul a putredi putrezi) se pastreaza d k3i in Maramu-re (6). In ce prive§te Codicele Todorescu cf. insä putregiune (p.

1 v. G. Weigand, Linguistischer Atlas, Dbersichtskarte Nr. 11 (39).(2 G. Weigand, slid.3) v. G. Weigand, Lingvistischer Atlas, "Obersichtskarte Nr. 10 58) i 11 (69).

(4) v. G. Weigand, ibid.5) Cf. Cipariu, Principii de Umb s scripturd, p. 141 i 157.(6) v. Candrea, Graiul din Tara Oasului, p 15.

td-mi

r°,

f

G4

www.dacoromanica.ro

95

23 f. 11 r°, r. 6-7, p. 214/f. 103 v°), putreenne (p. 51/f. 21 r°, r. 10 .d) D trece in g la persoana I sg. i III pl., uneori i III sg.

din prezentul, precum si in gerundiul verbelor ucid < occidodestind <descendo : ucigu (p. 114/f. 48 v°, r. 13), sd se ueigd

p. 127 f. 63 r°, r. 12-13). ucigdn'du-i (p. 215/f. 104 r°, r. 11, p.230/f. 111 v°, r. 7-8), dar ucidei (p. 146/f. 72 v°, r. 3-4), uci-dere (p. 215/f. 104 r°, r. 12, p. 230 f. 111 v°, r. 9), uciderile (p.224 f. 108 v°, r. 16p. 225/f. 109 r°, r. 1, p. 231/1. 112 r0, r. 12);destike ge (p. 107/f. 61 r°, r. 7 ; cf. ineinda <incendo la p. 146 f.72 v°, r. 3-4), sd destingd (p. 42 f. 20 v°, r. 2, p. 58/f. 28 v°,r. 4-5, destingdn'dnii (sic, p. 48/f. 23 v°, r. 14).

Miklosich (Beitrage, Cons. II, p. 13) ne spune: «Schwierig istdie Erklarung von uti'dg neben utsSid oceido. In Formen wie utSideist kaum die Vermittlung zu suchen», etc. Noi Inca nu putemspune astazi mai mult decal Mikiosich.

e) Fonetismul strain ni s'a conservat in: pohti (p. 9/1. 4 r°, r.7), pohtd (p. 175/1. 87 r°, r. 8), pohtele (p. 175 f. 87 r°, r. 9, p.234/f. 113 v01 r. 11) <p. sl. HONOTk, pohtiial (p. 143 f. 71 r°, r..3) <no)cortrH, in vreme ce astazi se zice poftd si a pofti, inprahul (p. 145 f. 72 r°, r. 15) < p. sl. nmcss si in mar'hd, (p.89 f. 44 I.°, r. 7) <ung. (cf. srb., rut.) marha, in loc de marfd.

f) Verbul deschid prezentä in tot locul formele mai vechi des-chiz-, deschid-, de pilda: deskide (p. 157/f. 78 r°, r. 15, p.168 f. 83 v°, r. 8-9, p. 169 f. 84 r°, r. 14-15), des'kide(i (p.48/f. 23 v°, r. 4), des'kise (p. 197 f. 97 r°, r. 13), (set) des'kidzd(p. 46 1. 22 v°, r. 4-5), deskidthndit (p. 53/f. 26 r°, r. 5-6).

g) Cuvintele 4udet (=«judecator») i patriarh Ii moaie con-sonantele dela sfarsit inaintea lui i dela plural. Astfel gasim:undecii (p. 11 f. 5 ro, r. 16), ciudecii (p. 88/f. 43 v°, r. 15-16,p. 155 f. 77 r°, r. 1-2) si patriar'sy (p. 33 f. 16 r°, r. 13) patsiaesii(p. 40/f. 19 v°, r. 4), patriarsii (p. 85/f. 42 r0, r. 6 si p. 89/f. 44 r°, r. 1).

h) Alaturea de scdescare (p. 123 f. 53 r°, r. 6, p. 165/f. 82r , r. 5-6) aflam sedr'eca (p. 92 f. 45 v°, r. 9). Alternarea sune-tului cu se explica prin inraurirea lui muse (ar. mugcu,miku, mgl., ir. mutku <lat. vulg. muccico, cf. in dial, it. mue-cecare, moccec-, muzzle-, mozzie-, etc.) asupra paleo-slavicului

CKp5SHCIIWTATII ppketv, efremere', din care, impreunacu seeirsni, pare a se deriva, scrdsca, cre4ca. Musca adica atrebuit sä aibä i in dialectul daeo-roman o forma mai veche :muelea.

CKOZIKILTATH,

I

www.dacoromanica.ro

96

Vocale.

a) A tonic din rädäcina unor substantive de declinarea I ,cari au la plural terminatia i, cum am mai amintit, nu s'a

prefacut in ei; paceei (p. 19/f. 9 r°, r. 15, tot a§a. la Coresi, ex.Acad. Rom., p. 136, r. 27 si la Cip. Crest., p. 39 ; cf. pace/or inpartea care lipseste din Codicele Todorescu a predicei de Pastirex. Acad. Rorn., p. 132, r. 7 si la Cip. Crest., p. 34). pacile (p..

184/f. 91 v°, r. 7-8, cf. si Cod. Sturdz., p. 104), alaturé (p.173/f. 86 r°, r. 15, cf. si Cod. Sturdz., p. 96) si nari (p. 230 f..111 vo, r. 3).

Dintre cuvintele citate nari se intrebuinteaz i astazi in formaaceasta, intocmai ca in dialectul arornam, cu intelesul de «nasin Bihor, Valea Crasnei i pe Valea Somesului (v. iletcou ay.,o. c., p. 25; Weigand, Samosth- und Theisz-Dialekte, p. 78 srKörösch- und Marosch-Dialckte, p. 80).

Despre vechimea fenomenului d-1 Puscariu (o. c. p. 29-30)ne spune urmätoarele: Heute ist der Umlaut im AromunischenMeglenitischen und Dakorumanischen (in beschrankterem MasseRegel. Dagegen kennt ihn das Istrorum. nicht, und Formen wieceta(i, adunari etc. (heute: cetd(i, adundri etc.) Linden sich imAltrumanischen bis im XVIII. Jahrhundert (vgl. Cipariu, Prin-cipia 122 ff.). Wir wissen noch nicht, wie dieses a entstandenist; sein Auftreten ist so auffallend, dass man schwerlich anneh-men kann, dass sich diese Neuerung selbstandig in jeder Mund-art nach deren Lostrennung entwickelt hatte. Vielmehr ist an-zunehmen, dass die alten Plurale adunari usw. verdrangt zu wer-den begannen, dass jedoch diese wohl dialektische Neuerung imUrrumanischen noch nicht durchgedrungen war, zum min-desten nicht in jenen Teilen, auf die ein grosser Teil des Dako-rumanischen und das Istrorumanische zuruckgehen .

S'a pästrat chiar §i a neintonat in faplurile (p. 51/f. 25 ro, r.8-9) la Coresi in acela§ loc aflam fapturileprobabil dup6analogia lui fapt (1), §i in inparlit-au (p. 29 f. 14 r°, r. 2) dup&analogia lui parte (cf. la Coresi, p. 200 : impartit'u), dar la p.28 1. 13 v°, r. 1 2 aflam : era impdr'(it.

(1) Nu credem adic 5. el in fraza pre pdmantii veselie, a toate fapurae,avem a face cu pluralul substantivului fapt, cf. ($/apte taineo, p. 165, laCipariu, Prinelpii de limba si de scripturd, p. 206.

III,

www.dacoromanica.ro

97

Nu stim pricina pentru care si conjunctiunea dacd, care ederivata de unii din de (= «dacb)d-ca (=lat. quam 1) Ii pas-treaza Inca netrecut la a pe a din silaba neaccentuata ca: diaca(p. 137/f. 68 r°, r. 4), dóca (p. 143/f. 71 I.°, r. 6 si 11) si daca(p. 112/f. 47 v°, r. 12).

b) E i I. ) In traducerea husita grupa de sunete Ye, "fi (atatlatine, cat si de alta origine), in silabe accentuate ca i neac-centuate, a trebuit sa fie redata cu re, ri, cum o aflam in Co-dicele voronekan (de pilda : reu 124/9 etc., ri,sulu 129/4, rev-nitoriu 37/10, curere 33/9, chiar, i Rimu 7/8 etc., Rimleanu44/5 etc., alaturea de curundu 42/2 etc. (1), in Psaltirea ache-iand (amdri- : p. 136, 250, 307, 353, ocdri- : p. 62, 179,254, 262..., omori- : p. 139, 260, 307, 345..., rid- : p. 71, 112,163, 179, riu-: p. 69, 245, 251, 263..., string-: p. 75, (erird:p. 86, 140 si ferind: p. 330, uri-: p. 60, 74, 75, 87..., reu: p.36, 61, 68, a reci: p. 213, 217, 219, interit-: p. 25, 105, 138...,etc. (2), in Psaltirea lui Hurmuzachi (3), etc., asadara nu cu ri;cum se obicinueste astazi. AceastA afirmatie o dovedesc i anu-mite forme in ri pastrate in Codicele Todorescu: amdri-se (p.20/f. 9 v°, r. 12-13 si p. 21/f. 10 r°, r. 1) strig-(p. 26/f. 12 v°,r. 6, p. 41/f. 20 r°, r. 1, p. 42/f. 20 v°, r. 10-11, p. 46/f. 22 v°,r. 7, p. 92/f. 45 v°, r. 3 si 12, p. 93/f. 54 r°, r. 2, p. 103/f. 59r°, r. 2 etc.), s. a. Formele cu ri, cari trebue sa se fi ivit IncaIn «straromana», caci se gasesc si in dialectul macedo-, me-gleno- i istroroman (v. Puscariu, o. c., p. 31-2), insa aunt cumult mai dese : amdri-, amara- (p. 21/f. 10 r°, r. 2, 4 si 6),strageim (p. 10/f. 4 v°, r. 4), apoi de repetite ori rad, rdu, fdrame,(drdna, mohordt, ldcrdma, grdsi alaturea de gresi§i tresnetd, etc.

In loc de ri aflam rá respectiv ra in cateva plurale articu-late, d. p. -conwardle (p. 167/f. 83 r°, r. 15, p. 168/f. 83 v°, r.10-11, p. 212/f. 102 v°, r. 7-8), pdrdle (p. 208/f. 100 v°, r. 13).

Mai amintim ea ne surprinde z'biiaretele (p. 208/f. 100 v°, r. 9)cu e dupa r neprefacut in a alaturea de fiérdlor (p. 28/f. 13 v°,r. 8), izvoardle (p. 156/f. 77 v°, r. 14), etc., cari insa, ce e drept,aunt de altA natura.

(1) v. ai Pwariu, o:c., p. 32.(2) v. I. A. Candrea, Monumentele cele mai vechi de limbd romdneascd In

Noua revistd romiind, anul eltat, Nr. 37, p. 15.(3) v. G. Giuglea, Cercetdri lexicografice, I, Buc. 1909, p. 26.

Draganu, Dourt manuscripte. 7

uri-, ordri-,

www.dacoromanica.ro

98

Ne surprinde si curundu< lat. curremlo la p. 185 ff. 92 r°, r. 7p. 187/f. 93 r°, r. 16.Din cercetärile dialectale ale d-lui Weigand, durere, nu putem

vedea, de ajuns unde s'a mai pästrat rostirea cu re, ri, deoareceintre «cuvintele normalep alese de d-sa nu afirtm nici unul pentru

§' apoi aproape in toate satele din nordul Bänatului, unde seaude rid (riu, urit, rirna, etc.), se aude si griu, in loc de grdu<granum (1).

Dup1 analogia cuvintelor cu re pästrat a trecut rd la re incdfre<contra (p. 141/f. 70 r°, r. 7, p. 218/f. 105 v°, r. 9), precumsi in tremite, trenu;te (p. 43/f. 21 r°, r. 12, p. 198/f. 97 v°, r. 7),rimit-(p. 52 if. 25 v°, r. 15, p. 128/f. 63 v°, r. 9, p. 159/f. 79r°, r. 1, p. 165/f. 82 r°, r. 10, p. 199 T.98 r°, r. 9-10...).

13) E dup. labiale. Codicele Todorescu pastreazA Inca catevacazuri cu e primitiv netrecut la a duprt labiala, cu toate cri. incartfie tipärite in Moldova in secolul al XVII-lea trecerea e flicutapeste tot: me< me (p. 142/1. 70 v°, r. 1). arame <*aramen disi-milat din aeramen ori rezultat din aeramen dupa analogia luiariciu< ericius (p. 216/1. 104 v°, r. 4 si 231/f. 112 r°, r. 1), Pavel(p. 51 2 r°, r. 11, p. 34/f. 16 v°, r. 2, p. 35/f. 17 r°, r. 4, p. 41/f.20 r°, r. 16,p. 122/f. 52 v°, r. 1 si 6, p. 125/f. 62 r°, r. 10, p. 185/f.92 r°, r. 11), apoi mergu (p. 112/f. 47 v°, r. 16, p. 116/f. 49 v°,r. 11, p. 186/f. 92 vo, r. 13) si mersii (p. 122/f. 52 v°, r. 12), incari insä poate sä se fi introdus e si dupa analogia pluralului.Intru cb.t t s'a nascut dintr'o labialä, aici mai putem aminti sideosebitele forme ale verbului bhistem<blasphe.mitre, cari sunttot asa. de dese ca si bldstdm-(passim).

formele bout (p. 160/f. 79 v°, r. 11-12), beuturd (p. 216/f.104 v°, r. 6), al crtror e se derivä din primitivul 1, inca sunt maivechi decal Writ (p. 163/f. 81 r°, r. 16), bauturd (p. 231/f. 112r°, r. 3) etc.

Ce priveste pästrarea dialectairt a acestui fenomen, iatä ce nespune d-1 1. Popovici: «die Bewahrung des e in harter Stellungnach Labialen, im Dorfe Lapuglu de sus und in Istrien ist....cranz allgemein, in Lapugiu de jos nur partiel, ebenso in verschie-

(1) Pentru rid-rad v. G. \Veigand, Lingvistischer Atlas, Nr. 1, 9, 17, 25,33, 41; iar pen tru grin §i Ubersichtskarte Nr. 1 (49); apoi KörOsch- und Ma-rosch-Dialekte, p. 7-8 si 40-41, Der banater Dialekt, Leipzig, 1896, p. 14si I. Popovici, Rumaenische Dialekte, 1, Die Dialekte von Muntenl und Pd-durenT, Halle 1905, P. 131-2, cf. si Puscariu, o. c., p. 31-2.

§i

Ye,

gi

www.dacoromanica.ro

99

clenen WOrtern im Nord- und Stidost-Banat, endlich ist sie noch1 rn Meglenorumanischen und im Macedorumanischen nach gewis-sen Regeln tiblich (cf. Weigand, Vlahonzeglen, Leipzig 1892, 8,1. Jb. 124; Densusianu, Hist. de la langue roum. I, 333). DieWortformen: pemin(, peductu peduc'e, meru, peru, kemesa,inetura, ameritu aus diesen Dialekten mtissen untereinanderwohl in einem kausalen Zusammenhange stehen. Ich kann weiterbemerken, dass e nach Labia len noch heute im Banat Behr oftzu boren ist. z. B. umeru, carnetd, und nur beut statt USW)) (1).

y) E, 1, dupa s,z, (, dz, s, j, §i t, d. In Codicele Todorescu maiaflam un numar insernnat de cuvinte in cari e nu e trecut la tz,itici i la i dupa consonantele s, z, f, dz, s, j, §i, t, d, atat insilabe intonate, cat si neintonate, desi aceasta, trecere s'a %cutpretutindeni in catiile tiparite in Moldova in secolul al XVII-lea.Astfel sunt: se (passim), senin (p. 158/f. 78 v°, r. 14, dziserd (p.108/f. 59 1'0, r. 10-11), dusard (p. 68/f. 33 v°, r. 12, p. 91/f. 45ro. r. 10-11), veseli- (p. 160/f. 79 v°, r. 13, p. 164/f. 81 v°, r.1...),apoi semu, sem (p. 94/f. 54 v°, r. 3, p. 104/f. 59 v°, r. 16, p.115/f. 49 r°, r. 7), se(i (p. 115/f. 49 r°, r. 2), dzise, spuse, in-dicativul lase (p. 113/f. 48 r°, r. 5, p. 117/f. 50 r°, r, 1, p.119/f. 51, I.°, r. 15, p. 149/f. 74 r°, r. 16, dar cf. conjunctivulictsot la p. 17/f. 8 r°, r. 5), aunsetii (p. 14/f. 6 v°, r. 4-5),.deprin'set (p. 207/f. 100 r°, r. 16) i alte forme verbale de acestfel, al caror e este derivat din primitivul 1, infeles (p. 83/f. 41-r°, 15), dzeu (p. 212/f. 102 v°, r. 12), dumnedzeu (passim), slo-bodzescu (p. 109/f. 46 r°, r. 7), serbulii (p. 214/f. 103 v°, r. 15-16),-sede(i (p. 44/f. 21 v°, r. 11), sedzdn'du (p. 46/f. 22 v°, r. 16 sip. 51/f. 25 r°, r. 10), deserutd (p. 22/f. 10 v°, r. 1) indesertu (p.147/f. 73 r°, r. 1), nedesertatulii (p. 17/f. 8 r°, r. 12-13), iar dupaanalogia acestora use (p. 47/f. 23 r°, r. 2-3, cf. tie la p. 46/f.22 v°, r. 8 si upla la p. 48/f. 23 v°, r. 4), jeluiia (p. 197/f. 97r°, r. 6-7 ; analogice sUnt jelui la p. 64/f. 31 v°, r. 12, p. 93/f.

r°, r. 12-13 si jelanie la p. 93/f. 54 r°, r. 14), etc.; singur(p. 25/f. 12 r°, r. 16, p. 38/f. 18 v°, r. 15), sila (p. 72/f. 35 v°,r. 11, p. 106/f. 60 v°, r. 9, p.137/f. 68 r°, r.11), simitü (p. 47/f.23 r°, r. 13), sin'temis (p. 56/f. 27 v°, r. 4-5), simtem (p. 32/f.15 v°, r. 4), mai multe verbe, a caror trupina se termina in

(1) Rumaenische Dialekte, I, Die Dialekte der Munteta und Padurenr, Halle1905, p. 130-1; cf. qi Weigand, Kördsch- und Marosch-Dialekte p. 40-41.

-54

www.dacoromanica.ro

100

pardsi- (p. 202/f. 99 r°, r. 7, p. 212/f. 102, v°, r. 16, p. 216/f. 101-v°, r. 16, p. 231/f. 112 r°, r. 8-9), spdsi- (p. 9/f. 4 r°, r. 14 15,.p. 20/f. 9 v°, r. 6-7), lipsi (p. 175/f. 87 r°, r. 12 si 13-14),sosi (p. 140/f. 69 v°, r. 13), etc., zidifi (p. 491f. 24 r°, r. 16),.

pdzi- (passim), finii (p. 72/f. 35 v°, r. 12, p. 118T. 50 v°, r. 10),.

(inem (p. 218/f. 105 v°, r. 12), (inutul (p. 139/f. 69 r°, r.(inere (p. 23/f. 11 r°, r. 13, p. 56/f. 27 v°, r. 6, p. 240/f. 116 v°,r. 8 si 251/f. 122 r°, r. 5 in «Tatra nostru» de mai tarziu), (ipa(p. 227/f. 110 r°, r. 10), (ivlete §i (ipete (p. 227/f. 110 r°, r. 7)(ipetele (p. 211/f. 102 r°, r. 8), dzice, dzise, dzis, dzisa, etc. (pas-sim), dzi (passim), rddzima (p. 227/f. 110 r°, r. 6), audzi- (p.48/f.' 23 vo, r. 1-2, p. 226/f. 109 v°, r. 4...), ingrodzi (p. 226 f.109 v°, r. 5, qi, esi., surdsi-, svdr'si-, etc. (passim), jidovii,.(p. 94/f. 54 v°, r. 13), nestin'sd (p. 61/f. 30 r°, r. 2), nestinsu (p.180/f. 79 v°, r. 16, p. 239 f. 116 r°, r. 1.), nestin'si (p. 230/f. 111

r. 11-12), den> din (passim), '$. a. Alaturea de acestea insaaflam, desi mai rar, i formele cl, scinul (p. 9/f. 4 r°, r. 12-13),sdsdn'gurii (sic, p. 22/f. 10 v°, r. 2), sdn'te(i (p. 239 f. 116 r°, r.15), sdn'tu, sebn'td (passim), (cipa (p. 211/f. 102, r°, r.10), (druid (p. 202 f. 9 r°, r. 10), dzds (p. 142/f. 70 v°, r. 14), radzeima(p. 211/f. 102 r°, r. 7), dein (p. 142 f. 70 v°, r. 16); sdcure (p..147/f. 73 r°, r. 16), sdtos (p. 152/f. 75 v°, r. 10), insdtosad:d (p.115/f. 49 v°, r. 1), dzisdrd (p. 59 f. 29 r°, r. 4-5), dusdrd (p.75/f. 37 r°, r. 3), dumnedzdu, dumnedzdu (passim), deqdr"tei (p-10/f. 4 v°, r. 12, p. 22 f. 10 r. 7-8).

Pe teritorul dialectului daco-roman formele cu e i i nu semai aud decat in Muntenia si in cateva sate din comitatul Trei-scaune (Hdromszék) (1). Fenomenul trecerii la a si I a lui ei dupà consonantele s, z, f, dz, q, j §i t, d, care trebue sa, fi fostsi in «straromana», caci de pilda grupa de sunete te" §i 11, care-in macedo-romana a dat (d, (a, in megleno-romana (9, (<(d, (a),

tot ash in cea mai mare parte a dialectului daco-roman, arenumai in partea amintita a acestuia din urmaMuntenia i celecateva sate din comitatul Trei-scaune, cf. G. Weigand, Lingvis-tiseher Atlas, ebersichtskarte Nr. 14 (62)--forma mai veche fr,(i, 11 aflam Inca de prin veacul al XV1-lea (v, 1. Popovici, Ru-nmenische Dialekte, I, p. 131). Nu putern insa stabili cu sigu-rantit ca fost-a in traducerea husita ori nu.

(1) v. G. Weigand, Lingvistischer Atlas, ebersichtskarte Nr. 1 (49, 11.59) si 14 (62.

sdn'til,sdatu,

V",

si

5),

£:

pi

www.dacoromanica.ro

101

8) E accentuat + n ori + m + consonantd. Am amintit intr'altloc (3, A, a, o), cA grupul en alterneaza cu in li i ca pluraleleambigene in -ente alterneaza cu forme in -inte, in sfArsit diformele cu i sunt mai obicinuite. Inlocuirea lui e accentuat pre-cedat de labiale si urmat de n, n + consonantä, In+ consonantAprin i deschis trebue sA fie foarte veche in limba romaneascA,caci iatA ce ne spune d-1 Pufcariu in privinta aceasta vorbinddespre nuantele dialectale ivite 'Inca in estraromana» (o. c., p.82-33): «Der Cbergang von e+n oder gedecktem m zu i reichtsicher in urrumanischer Zeit zuruck, da er in alien Dialektenyorhanden ist. Wenn das Altrumanische aber noch mit ziem-licher Konsequenz nach Labialen e schreibt (mene, impenge,etc.), so wird man darin (trotz Byhans Ausffibrungen im Jahres-&richt III, 14-19) kaum etwas anderes sehen darfen, als denOberrest-einer dialektischen Verschiedenheit des Urrumanischenselbst. Bei der Trennung der Dialekte gab es noch Gegenden,die das alte e zum mindesten nach Labialen bewahrten, im Ge-gensatze zu den ubrigen Regionen, die dasselbe zu i verwan-delt haben. Dieses e hat sich denn noch bis im XVII. Jahrhun-dert mundartlich im Dacorumanischen erhalten und lebt magli-cherweise bis heute noch (vgl. Jahresbericht IV, 284), indem esaber immer mehr durch das i der ubrigen Gegenden verdrangtwurde oder wird». In felul acesta e natural sa ne interesezece forme cu e se mai gAsesc in Codicele Todorescu §i sa le in-sirAm la acest loc.

Astfel se poate gAsi: mene (p. 207/f. 100 r°, r. 6, p. 214/f. 103v°, r. 8, p. 220/f. 106 v°, r. 14, P. 229/f. llt r°, r. 5, P. 235/f.114 r°, r. 9), tene (p. 151/f. 75 r°, r. 16, altfel sters), cene (p.

17/f. 8 r°, r. 1, p. 84/f. 41 v°, r. 4), men'te (p. 238/f. 115 v°, r7 si 13), anwnte (p. 198/f. 97 v°, r. 13), cuventele (p. 223/f. 108

r. 14-15, p. 232/f. 112 v°, r. 13-14, p. 234/f. 113 v°, r.8-9), ferbente (p. 226/f. 109 v°, r. 9-10), apoi den' (p. 51/f.25 r°, r. 10), de'n (p. 23/f. 11 r°, r. 6, P. 45/f. 22 r°, r. 8, p.109/f. 46 r°, r. 2), denii (p. 17/f. 8 r°, r. 11), dem (p. 27/f. 13

r. 2) alaturea de din §i dein, pre'n (p. 48/f. 23 v°, r. 16),prenii (p. 36/f. 17 v°, r. 16) alAturea de prin, pentru (p. 4/f. 1v°, r. 74 8 si 16, p. 7/f. 3 r°, r. 7, p. 8/f. 3 v°, r. 7, p. 16/f. 7vo, r. 1, p. 18/f. 8 v°, r. 15, p. 22/f. 10 v°, r. 5, p. 29/f. 14 r°,r. 3, P. 30/f. 14 v°, r. 5...) alAturea de printru (p. 8/f. 3 v°, r.7 , P. 17/f. 8 r°, r. 9-10, p. 67/f. 33 r°, r. 7 si 9, p. 94/f. 54 v°,

r°,

r°,

www.dacoromanica.ro

102

r. 13, p. 110/f. 46 v°, r. 7-8, p. 184/f. 91 v°, r. 3, p. 185/f. 92r°, r. 1...) i pintru (p. 8/f. 3 v°, r. 7, p. 18/f. 8 v°, r. 15, p. 28/f.13 v°, r. 8...), dentru (p. 24/f. 11 v°, r. 9) alAturea de dintru(p. 32/f. 15 v°, r. 1-2, p. 192/f. 91 v°, r. 9-10), in sfarsit du-meneca (p. 179/t. 89 r°, r. 13), in care e s'a nkcut din i latin,dar cf. dumineca (p. 110/f. 46 v°, r. 11, p. 119/f. 51 r°, r. 3, p.186/f. 92 v°, r. 7-8), etc. Pentru toate cuvintele citate afliimexemple cu e in asemenea pozitie prefácut in i, precurn maiaflam i pentru altele, dar, pentru a nu ne extinde prea mult

flindcä sunt formele obicinuite i astki, nu le vom mai in-Ora aici.

s) E accentuat s'a mai pilstrat in sfarsit si intre alteAsk de pilda, af15.m : nece i(p. 174/f. 86 v°, r. 10, 11, 12 si 13,p. 175/f. 87 r°, r. 6, 7, 12 si 14, p. 199/f. 98 r°, r. 6, p. 200 f.98 v°, r. 7 8), ne0e (p. 77/f. 38 r°, r, 5, P. 84/f. 41 v°, r. 2, 13,si 16, p. 124/f. 54 v°, r. 9 si 13), apoi ce = «ci» p. 7/f. 3 r°, r.4, p. 17/f. 8 r°, r. 6, p. 22/f. 10 v°, r. 6, p. 27/f. 13 r°, r. 16, p.46/f. 22 v°, r. 6, p. 57/f. 28 v°, r. 9, p. 175/f. 87 r°, r. 1 si 15,p. 177/f. 88 ro r. 10, p. 179/f. 89 r°, r. 9, p. 200/f. 98 v°, r. 3,p. 207/f. 100 r°, r. 16, p. 223/f. 108 r°, r. 5, p. 236/f. 114 v°, r.10, p. 236/f. 114 v°, r. 11), etc.

Forme ca di = «de» (p. 16/f. 7 v°, r. 5, p. 21/f. 10 r°, r. 15,p. 52/f. 25 v°, r. 9, p. 66/f. 32 v°, r. 1, p. 159/f. 79 r°, r. 1), di-catit = «decat» (p. 38/f. 18 v°, r. 3), sidzi = «§edzi» (p. 49 f.r°, r. 9), isti = «esti» (p. 114/f. 48 v°, r. 1), dzist = «dzise» p.137/f. 68 r°, r. 7), va dzici = «va dzice» (p. 219/f. 106 r°, r. 16,amdri-si= «amki-se» (p. 21/f. 10 r°, r. 1, 4 si 6), dispre= «des-pre» (p. 59/f. 28 v°, r. 15), dila = «dela» (p. 164/f. 81 v°, r. 9),tri = «trei» (p. 154/f. 76 v°, r. 5), si Incit câteva, (v. 3, A, a, 0sunt ori provincialisme de ale unui copist de mai tArziu, ori gre-sell grafice.

cp) E neaccentuat. Nici e neaccentuat din prototipele latinestinu este schimbat totdeauna in i ca astki : AO, de pildä, gäsirn:men'ciund- (p. 180/f. 74 v°, r. 16, p. 224/f. 108 v°, r. 14, 13.231/f. 112 r°, r. 15), men'ciunos-, nzen'cinos- (p. 180/f. 89 v°,r. 3-4, p. 223/f. 108 r°, r. 10-11) aläturea de min6unile (p. 217/f.105 r°, r. 11), mine'unos- (p. 79/f. 39 r°, r. 2-3, p. 177/f. 88 r°,r. 12-13); nemicd (p. 13/f. 6 r°, r. 12 si 16, p. 30/f. 64 v°, r.14, p. 105/f. 60 r°, r. 3.-4, p. 133/f. 66 r°, r. 14, p. 188/f. 93 v°,r. 12, p. 233/f. 113 v°, r. 15); atunce (p. 161/f. 80 r°, r. 8-9, p.

conditiuni..

21

ei

www.dacoromanica.ro

103

201/f. 99 r°, r. 1, p. 213/f. 103 ro, r. 4), den'nainté (p. 228/1.110 v°,r. 13), vent- (p. 37/f. 18 r°, r. 13-14, p. 68/f. 33 v°, r. 11, p.106/f. 60 v°, r. 2, p. 140/f. 69 v°, r. 2, p. 162/f. 81 v°, r. 2 0 5)alAturea de tini- (p. 30/f. 14 v°, r. 14, p. 31/f. 15 v°, r. 6-7,p. 33/f. 16 r°, r. 7, p. 55/1. 27 r°, r. 8. p. 100/1. 37 vo. r. 7, p.140/f. 69 v°, r. 2. p. 161/f. 80 r°, r. 14-15, p. 162/f. 80 v°, r. 3,7, 9, 10 §i 11), cari sunt fAcute dupA analogia lui vine (p. 25/f.12 r°, 1), vin etc.; e derivat din un I latin s'a pAstrat in dunze-nem (p. 179/f. 89 ro, r. 13) si duminecci (p. 110/f. 46 v°, r. 1213, p. 119/f. 51 r°, r. 3, p. 186/f. 92 v° r. 7-8), derep'tu (passim),dar aflam §i direpl- (p. 40/f. 19 v", r. 16, p. 49/1. 24 r°, r. 10,p. 50/f. 24 v°, r. 4, p. 132/f. 65 v°, r. 10, p. 160/f. 80 r°, r. 34...), oameni- (p. 83/f. 41 r°, r. 5-6, p. 279/f. 116 r°, r. 14...)alAturea de oamini (p. 80/f. 39 v°, r. 1-2, p. 84/1. 41 v°, r, 2,p. 116/f. 49 v°, r. 15-16, p. 117/f. 50 r°, r. 8-9, p. 121/f, 52r°, r, 13-14, p. 127/f. 63 r°, r. 14, p.131/1. 65 r°, r. 10, p. 159 f.79 r°, r. 1). CuvAntul inimet < anima, care a trecut la formaaceasta prin formele inemd si inemd, de douA ori ne prezentrtforma mijlocie: inema (p. 191/f. 94 r°, r. 2) §i inemile (p. 240 f.116 v°, r. 3), cf. insA §i inintei si inimile (p. 42/f. 20 v°. r. 9, p.116/f. 51 r°, r. 15, p. 183/f. 91 r°, r. 3, p. 138/f. 68 v°, r. 13),

Tot a§A e §i arepi (p. 83/f. 41 r°, r. 9), dar cf. aripi (p. 60 f.29 v0, r. 8...).

Forme ca : ant (p. 72 f. 35 v°, r. 5), cruci = «cruce» (p. 72 1.35 v°, r. 9). sirafim (p. 471 23 r°, r. 1), nicredin'6osylor (p. 32 1.15 v°, r. 13-14), spovedesti = «spovedeste» (p. 186 1. 92 v°, r.14-15), (délaltd) laturi . «lature» (p. 151/f. 75 r°, r. 9), (o)laturi..-_- «lature)) (p. 152/f. 75 v°, r. 4), ivglie (p. 218/1. 105 v°, r, 8),§i Inca cAtevA (v. 3, A, a, o) trebue considerate ori ca provin-cialisme de ale vreunui copist de mai tArziu, ori ca gre§eli descrisoare.

n) 1 i q. Dupil cum se poate vedea. §i din putinele exemplein§irate la 3, A, a, cp, litera t (é) nu insemnA numai diftongulea, precum nici literele A: §i rd nu insemnau numai diftongulia ori ie, ci toate trei, cAnd erau urmate de e, i ori o conso-nanta irnmuiatA, trebue sii fi avut valoare de g (e deschis). Rosti-rea cu g (e deschis) e obicinuitA §i astAzi la Românii din Unga-ria i din vestul Moldovei. Cu g (e deschis) va trebui deci silcetim cuvAntul lege (p. 27/f. 13 r°, r. 15), cuvintele spare si ar4cledin propozitia : cd pre alit sinaei cein'clet destin'se, pre to(i-i

www.dacoromanica.ro

104

spare (qi la Coresi =-- spare), dereptil ce cet codrul tot arude (laCoresi = arde) cu foci.; (p. 38/f. 18 v°, r. 9 si 10), pute din arepule spune (p. 147/f. 73 r°, r. 13, cf. n-are pute esi la p. 76/f. 37v°, 13), pune din fi pune (= pung, din Cod. Sturdz. lipse0e)ne8te verici arise de fieru qi le arun'ca in mucd (p. 124/f. 53 v°,r. 13), invie din nece sa ard cineva di'n morli invie, nu va ayecredinfd (p. 200/f. 98 v°, r. 9) vorif invie (p, 154/f. 76 v°, r. 9§i 12), dzace din are &ace (p. 199/f. 74 r°, r. 11), vie din voruvie (p. 175/f. 87 r°, r. 3), invierg (p. 111/f. 47 r°, r. 3, cf. inviiarela p. 18/f. 8 v°, r. 16 i p. 34/f. 16 v°, r. 16), presvntaa (p. 79/f.39 r°, r. 5), etc. Sue-se dela p. 44/f. 21. v°, r. 16 ins& se va cetisui-se (v. Coresi, ex. Ac. rom., p. 205, r. 4).

Dar avem urma §i de acel «sunet particular intre e deschissi et, care nu se poate aräti exact in scris», obicinuit la verbelecu ri la infinitiv in persoana a 11I-a sg. din prezent §i in termi-natiile personale dela imperfect, despre care aminte§te M. Porn-piliu vorbind despre graiul romanesc din Biharea (Cony. Lit.,XX-1886, p. 1002) *i pe care 'noi 11 insemnäin cu e, in urg8tedela p. 176/f. 87 v°, r. 16. Tot a§a va trebui sa cetim §i pe curd'din qi le curd «cura», «nurgea») sangele de unglzi (p. 80/f.39 v°, r. 3), precum i pe curgi din cu piéoarele curdi (p. 146/f.72 v°, r. 12), cf. Vnainte-i cura Mafia incergsca (p. 46/f. 22 v°, r. 2).

Rostirea cu e se mai aude §i astAzi in Nordul Ardealului,Bihor, Maramure si Moldova.

c) 0. Alternarea lui e cu o in cuvantul dostoinic destoinicare explicarea in apropierea formei originale dostoinic < p.

sl. AOCTOHIIS (v. p. 131/f. 66 v°, r. 7-8, p. 138/f. 68 v, r. 1011) de multele cuvinte compuse cu des- (v. destoinic la p. 129/f.64 v°, r. 2-3, p. 178/f. 83 v°, r. 3, cf. destoinicie la p. 6/f. 2v°, r. 13).

d) II final. Am spus a nominativul §i acuzativul singular ladeclinatiunea a Il-a se terminä cand in u, calla in ii, care seinlocue§te uneori cu paiericul, §i c n'afläm u on i, sau paiericcand consonanta dela sfarqit e aruncata, deasupra cuvantului.Aflam f}i un caz cand u, i sau paiericul lipseste, desi consonantanu e aruncatä deasupra cuvantului : ei-1 (p. 153/f. 76 r°. r. 15 ;cf. ei-lii, ibid. r. 10), dar fusese aruncata, in manuscriptul de pecare se copia, iar copistul nostru, scriindu-1 continuativ, a uitatsa intregeascA pe u, I oH paiericul, care, in felul cum era scriscuvantul, acolo lipsia. Cele mai multe cuvinte insa, Bunt scrise

(=

isi

www.dacoromanica.ro

105

cu u final intreg. Despre forma l' din cerul l' vor inaili (p.15T/f. 78 r°, r. 1) vorbim intr'alt loc (cf. sd-1' vortc lua la p. 153/f.76 r°, r. 9 qi (AT purfil la p. 181/f. 90 r°, r. 8).

e) Diftongi. cc) Am amintit la 3, A, a, co a 6 latin accentuate redat in Codicele Todorescu and prin ie, and prin e : ',lieumeu, fieruvier'uferulit, viermifier'miivermii, etc.

Dintre regiunile in cari banuim a s'a putut face traducereahusitA, se aude numai e in Bihor, unde, cum ne spune M. Pam-piliu (1. c., p. 1001), «i din ie, care a provenit din e deschis ac-centuat al limbii latine populare, s'a pierduth (cf. Weigand, Ling-vistischer Atlas, Obersichtskarte Nr. 7 (55).

p) Ce prive§te pastrarea lui o in pozitie accentuata netrecutin oa in anumite cuvinte ca ploe (p. 179/f. 86 v°, r. 14), morule(p. 18/f. 8 v°, r. 10; cf. moarte la p. 22/f. 10 v°, r. 5-6, moarlela p. 21/f. 10 r°, r. 11-12...), sorele (p. 169/f. 81 r°, r. 11 ; cf.soare la p. 174/f. 86 v", r. 15, soarele la p. 112/f. 97 v°, r. 13,p. 167/f. 83 r°, r. 1, p. 169/f. 84 r°, r. 11, p. 172/f. 85 v°, r. 5-6,p. 185/f. 92 r°, r. 15, soarelui la p. 129/f. 64 v°, r. 6-7, ottani-(p. 116/f. 49 v°, r. 15-16, p. 159/f. 79 r°, r. 1... ; cf. oameni-,oamini- (p. 80/f. 39 v°, r. 1-2, p. 83/f. 41 r°, r. 5-6, p. 84/f.41 v°, r. 2, p. 121/f. 51 r°, r. 13-14, p. 127/f. 63 r°, r. 14, p.131/f. 65 1.0, r. 10, p. 239/f. 116 r°, r. 1...), noo (p. 9/f. 4 r°, r. 16;cf. noao la p. 18/f. 8 v°, r. 3; p. 11/f. 5 r°, r. 2, p. 24/f. 11 v°,r. 8-9 §i 14-15, p. 38/f. 18 v°, r. 1, p. 43/f. 21 r°, r. 14...), etc.,

a celui din pozitie neaccentuata netrecut in u, de pilda, in :conund (p. 169/f. 84 r°, r. 16 ; cf. cununci, cununcl- la p. 50/f.21 v°, r. 3, 6, 8, p. 53/f. 26 r°, r. 7...), ador'mi(ii (p. 61/f. 30 r°.r. 5-6, neadormi(i (p. 92/f. 45 v°, r. 8-9, p. 211/f. 102 r°, r. 5,p. 227/f. 110 r°, r. 4, p. 239/f. 116 r°, r. 3 ; cf. neadur'mi(i lap. 84/f. 41 v°, r. 16. p. 91/f. 45 r°, r. 14), doifinedzeu (p. 38/f.18 v°, r. 16) alaturea de dumnedzeu (passim) §. a., dupa, cum sepoate veda §i din exemplele in§irate la 3, A, a, s 0 0, nu cre-dem ca trebue sa, o consideram de un fenomen fonetic, ci maimult de o particularitate ortografica a copistului Codicelui To-tiorescu. In alternarea lui o cu oa poate sa fie vorba de redareain douit chipuri a pronuntarii specifice a sunetului 2 (o deschis),asernanatoare cu sunetul lui a ungures; pronuntare ce se in-tMnete §i astazi in tara saa§ului, in Ardeal, Bucovina §i Basa-rabia. Nu §-Lim daa alternarea lui u cu o nu ne reda in don& chipurio singura rostire provinciala,mijlocie, a uneia din cele doua vocale.

si

www.dacoromanica.ro

106

y) Diftongul iu incli nu e trecut la i in : men'ciunosi (p. 18011f.

89 v0, r. 3-4), min6unosii (p. 79/f. 39 r°, r. 2-3), min'ciunosilor(p. 177/f. 88 r0, r. 12-13), dar gAsim si men'ciimilor (p. 2231f.108 r°, r. 10-11); in iubi- ( p. sl. MOUTH (p. 14/f. 6 v°, r.8, p. 15/f. 7 r0, r. 16, P. 42/f. 20 v0, r. 16, P. 123/f. 53 r°, r. 4,p. 151 f. 75 r°, r. 1, p. 212/f. 102 v°, r. 11, p. 236/f. 111 v°, r.11 §i 12...) dar e trecut in iboste = chiboste» < sl. MOROCTII p.145/f. 72 r0, r. 9, p. 202/f. 99 r°, r. 15). Nici la i, nici la u nue trecut in hiqoare (p. 113/f. 48 r°, r. 9); in unele pârti adidtse rosteste astazi usor, in altele isor.

GLIsim cimpoi (p. 178 f. 88 v0, r. 11 ; cf. ung. csimpolya), nuciumpoi, cum se aude in unele pArti.

I n'a trecut la iu in bucin < bficcina (p. 41/f. 20 r°, r. 14),bucina- (p. 61 f. 30 r0, r. 3-4, p. 158/f. 78 v°, r. 4-5...).

8) Diftongul ea uneori trece la a. De.la copistul Codicelui To-dorescu, ori dela altul dinaintea lui, trebue sa vin5. forme Ca :omega (p. 1101f. 46 v°, r. 16), mcIrturysased (p. 199/f. 98 r°, r.12), toc'mala (p. 233/f. 113 r°, r. 4 ; cf. toc'»u%la la p. 2201f. 106v°, r. 4-5), clipala (p. 225/f. 109 r0, r. 4, P. 233/f. 111 r°, r. 6,priimascd (p. 102/f. 58 v°, r. 1), etc. (cf. vacurile in «Crezul)) demai tarziu la p. 248 f. 120 v0, r. 7), al crtror fonetism e maiinaintat cleat cum a putut sa fie cel obicinuit traduatorului husit.

N'am citat cazurile când pe a il gAsirn dupLt o consonantitmuiata caci atunci partea intAie a diftongului se poate consi-dera, prezentil in ings consonanta : grijaste p. 5/f. 2 r°, r. 13si 15), sap'tedzeóy (p. 172/f. 85 v0, r. 7-8), sarbei (p. 2291f. 111r°, r. 10--11), s( se prie'apd (p. 218/f. 105 v°, r. 5) s. a.

Accidente generale.

a) Nazalizarea vocalei. Am constatat intr'alt loc (3, A, a, x).cti consonantele in, §i u, mai ales inainte de mute, iar n i inaintede vocale, uneori se pierd, altadatil nu. Aceast.i pierdere nu esteo simpla eliziune, ci cum a ariltat d-I Weigand (Jahresb. XI, p.188 si 192) si d-I Al. Procopovici (1. c., p. 279 si urm.) se facein urma nazalizärii vocalei care se OA inaintea acestor conso-nante. Caderea lui n in anumite imprejurari este un fenomenfoarte vechiu; asa, d. e. inaintea lui 8 a cAzut n Inca in latipa.vulgar& (masd<mensa, des< densus, cos< MEMO, etc.); inainteaunei dentale a trebuit sä cada ind. in «strilromana», cAci o aflitmin toate dialectele (quantum >dr. cat, ar. cit (cot), megl. cot, ir,

www.dacoromanica.ro

107

cal, ece'tantum> dr. atat, ar. ahtintu, ahintu, ahit, ahatu, quandone-a dat insa dr. cand, ar. cindu, megl. con, ir. can(d), pastran-du-se nazala poate in urma sonoritatii lui d). Ba in «straromana»a ca'zut n poate i inaintea vocalei, desi acest caz, dupa cum sevede din ramäsitele cuvintelor una, granum, frenum §i *branum(?) ori *brenum (?), e cunoscut mai mult numai dialectului daco-si istroroman, iar cel aroman si meglenitic poate nu 1-au cunos-cut niciodata ori 1-au cunoscut numai in masura foarte mica.In realitate adica numai cele dintai douit dialecte arata desvol-tarea %fa', *grcru, *fra-u,*breu> daco-rom.*uei> gel> o, grew,frau, brau, istro-rom. vet> o, *grau>greivu, *brau>bravu, invreme ce in celelalte doua dialecte n se pastreaza pana astazi :ar. (u)na, gran, (gdrnu, geti-u), bran., fran (farnu, Wu) §i megl.(ujna, gron, fron (1).

Caderea lui m in cuvintele de origine latina trebue sa ne-chexpliciim prin trecerea la n a acestuia inaintea labialelor, cf.um'bra (p. 212/f. 102 v°, r. 13, p. 228/f. 110 v01 r. 13)> unbra(p. 28/f. 13 v0, r. 16)>ubra (p. 28/f. 13 v°, r. 16) upra (=ubra,p. 145/f. 72 r°, r. 13). In cuvintele de origine slava acest m demai tarziu era la inceput n sau, mai bine, elementul naz al alliterei x, de pilda muca (p. 124/1. 153 v°, r. 15)=munca<p. sl-mgv.ica, cf. AlZHKA (p. 109/f. 46 r°, r. 2) si ma61-e. ny6fil (p. 172 f-85 v°, r. 9-10)<p. sl. Awin-micz =«mucenici».

M se pierde inainte de labiale in silabe intonate: liba (p. 146/f.72 v°, r. 8), ubra (p. 28/f. 13 v0, r. 16), upra (=«ubra», p. 145 1.72 r0, r. 13), strabd (p. 72/f. 35 v0, r. 13), str4b (p. 237/f. 115 r°,r. 2); in silabe neintonate: intapina (p. 21/f. 10 r0, r. 1-2), tapi-nard (p. 113/f. 48 r. 6, p. 117/f. 50 r°, r. 1, p. 135/f. 67 r°,r. 16), cuplit (p. 210/f. 101 v°, r. 2), scupila (p. 22811. 110 v°, r. 3),scupWrat (p. 4/f. 1 v°, r. 12).

N a cazut in silabil intonata in: naite (p. 60/1.29 v°, r. 13),naitg (p. 153/f. 76 r°, r. 13), innaité (p. 159/f. 79 r°, r. 5), maite(p. 169/f. 84 r°, r. 5 si p. 248/f. 120 v°, r. 6 din «Crezul» de maitarziu), vesmitc (p. 124/f. 53 v°, r. 11); nuin'cadu-i (p. 83/1. 41r°, r. 6); muca (p. 124/f. 63 v°, r. 15); placeri (=plci[n]geri, p.3/f. 1 r°, r. 7); in silaba neintonata in propozitie: u adus dragf(p. 43/f. 21 r°, r. 1), intr-u anit (p. 142/f. 70 v°, r. 3), u om (p,72/f. 35 v°, r. 16, p. 132/f. 65 v0, r. 8), m.-u om (p. 152/f. 75 v°,

1) Cf. Pwariu, o. c., p. 39.

r',

www.dacoromanica.ro

108

r. 11 §i 13), de rntunerec (p. 4/f. 1 v°, r. 10-11), qi le curd sdn-,gele de (= «den»), ounghi (p. 80/f. 39 v°, r. 3), scoase ei de(.«din») un'tunérecii si de unbra morliei (p. 28/f. 13 v°, r.14-15); u pets[t]or (p. 159/f. 79 la, r. 14); u petril (p. 155/f. 77

r. 10), vru betég (p. 152/1. 75 v°, r. 14), u mai bairdnit (p.41/f. 20 r°, r. 6); di vécii (p. 66/f. 32 v°, r. 1), di mifloc (p. 16/f.7 v°, r. 5-6), u milostivii (p. 43/f. 21 r°, r. 11); u nuorit (p.131/f. 65 r°, r. 4), din' dzi si di noapte (p. 155/f. 77 r°, r. 7);u leu (p. 147/f. 73 r°, r. 11), u donenu (p. 214/f. 103 v°, r. 15).intr-u kipit (p. 223/f. 108 r°, r. 3); uspreidzécele (p. 14/f. 6 v°, r.16), prisoare (p. 152/f. 75 v°, r. 13-14), nestisu (p. 215/f. 104 r°, r.14-15), deqtisei (p. 248/f. 120 v°, r. 12 in «Crezul» de mai tarziu).La pag. 20/f. 9 v°, r. 9-10 aflam scris acum: qi néu izbeiviliipre noi di(nk) scilnici[a] diiavolului, copistul adica scrisese maiintaiu dinx, apoi a Oers pre fa.% §i a lasat numai di, de§i in felulacesta e gre§it. In bletdzii (p. 183/f. 91 r°, r. 6), n a trebuit sacad& dupa analogia singularului. In mntr-dsii (p. 77/f. 38 r9, r. 9;eL cdtr-dn'sul la p. 16/f. 7 v°, r. 2-3, cdtr-insii la p. 43/f. 21 ro,r. 15-16, intr-dn'stt la p. 69/f. 34 r°, r. 1-2, di1ntr-dnsele la p.81/f. 40 r°, r. 3-4, spr-insii la p. 91/f. 45 r°, r. 16, intr-insd lap. 173/f. 86 r°, r. 14 kii cdtrei rn'si la p. 200/f. 98 v°, r. 4-5.disparitia nazalei se explica prin disirnilare fata de nazala prece-denta, dar poate sa fi can't §i in urma nazalizarii (cf. Al. Pro-copovici, 1. c., p. 282).

Notam aici ca in Codicele Todorescu analogia singularului brdu(p. 69/f. 34 v°, r. 12-13) n'a inrAurit pluralul bretne (p. 129/f.64 r°, r. 8-9).

Fenomenul nazalizarii vocalei §i in urma acesteia a disparitieiIui m §i n trebue sa fi fost cunoscut §i traducatorului husit, caciil aflarn in toate manuscriptele noastre vechi, precum §i in car-iile lui Coresi, e obicinuit §i astazi in anumita masura in Mara-mure§ (1).

Lui Hasdeu nu i-a ramas necunoscutA nazalizarea vocalei instudiul facut asupra Codicelui sturdzan. El insa o numia vocali-zarea nazalei. WA exemplele de nazalizarea vocalei gasite deHasdeu in partile Codicelui sturdzan, cani ne intereseaza §i penoi: u [mu/ (26), inctite (29), l'utru (29), di [Erupt] (27, 28);

(1) v. Candrea, Graitd din Tara Oafidui, p. 13-14; pentru numaralul isnti vi 6" v. vi p. 20.

03,

www.dacoromanica.ro

109

rnaitd (63, §i tot acolo: P4nainte), rnaitia (50, §i tot acolo rnainte),enaite (33, 41, 42, 69), naite (41), mdndidu-i (51, dar 53: man-cddu-i), muce.scu (34, pe aiuri: muncescu), infreisii (46), cistitd (61),di (71); u [sfitocu] (84), u Icinq (112), (vr'Ju Ant,1 (81), ubra (78),negddire (75), blcidzii (103), inaite (73, 103, 106), 'male (82, §i totacolo: rnainte). I-a scapat insä din vedere un cuvant, iar dinpricina aceasta ajunge sa faca o etimologie greOta, pe care fie-neiertat sa o indreptam la acest loc. .

In «Cuvdntu de inblare pre la munci» (Cod. Sturdz., p. 31;Cuvente, II, p. 312) cetim : «Sfeinta si presldvitaa doamna ro-ditoard nu aimitre ce a lu dumnezeu maica lu hristosu si tnersee vazd toate muncilia». La «nu aimitre ce», pe care-1 scrie «nu-at-mitrece», Hasdeu (Cuvente, II, p. 380-1) face urmatoarea ob-servare : «compozitiune lexica foarte remarcabila..., care la primavedere s'ar 'Area a fi literalmente : Cgenitrix non habesmatricea, unde mitrece = lat. matricem = it. matrice 'uterus'.sa se observe insit ca mitrece presupune accentul pe prima si-laba, caci altfel ar fi mcitrice, dupit cum pe §i gase§te in vechilenoastre tiparituri, de exemplu in Psaltirea cea versificata a mi-tropolitului Dosofteiu, ps. XXI :

Din nultrice fi din salldiitoareS'i din lap m'ai pus pre piCoare...

§i in toate limbile romanice de asemenea, ca §i in prototipullatin matricem, accentul cade tot pe a doua silaba ; daca darkin adevar, mitrece este = matricem, atunci schimbarea intona-tiunii §i chiar a vocalismului (mi = ma) nu s'ar putea datoridecat doara influintei sinonimului mitrd = gr. p.tcpcc, adica mi-trece = meitriee + mitrd». Lucrul insa este altfel §i foartesimplu ; «nu-ai-mitrece» nu este altceva cleat «nu aimintrd ce»= «nu altmintrea, ci»... Copistul Codicelui sturdzan adica §iaici a facut ce se obicinuià sa faca in enaite» = «nainte», dincare n a cazut inaintea dentalei, paha cand copistul CodiceluiTodorescu a scris : «Sfntaa si préstdvitaa doamna roditoard, nu.aimintrd, ce a lui dumnedzeu maica lui hs si mérse sd va(tz itoate muncile».

b) Epentezd. Intre i §i n se introduce un i, dadt in silaba ur-matoare aflam un e ori i, in cuvantul aline (p. 192/f. 94 vo, r.14-15) §i in pluralul.cuvantului meinet : mdinyle, mclinite (p. 10/f.4 vo, r. 4, p. 99/f. 57 ro, r. 12), mainilorti (p. 101/f. 58 r°, r. 5-6),

www.dacoromanica.ro

110

mdiniloro (p. 108/f. 61 v°, r. 11); dar gäsim §i cánii (p. 197 T.87 r°, r. 10), cdnillo]r (p. 71/f. 35 r°, r. 9), many (p. 171/f. 85r°, r. 8), mcinile (p. 118/f. 50 v°, r. 11), meinyle (p. 171/f. 85 r°,r. 8). N'avem exemplu pentru pane find rupth o foaie care arfi format p. 189-190 a Codicelui Todorescu, unde 1-am fi putut

Fenomenul epentezei in acestetrei cuvinte, obicinuit astAziin Muntenia §i in unele päri invecinate acesteia, trebueft fost cunoscut §i arturarului husit bihoreanmaramurqean,chci se mai aude §i astAzi prin inutu1 Oräzii-mari (v. 1Veigand,Lingvististher Atlas, Nr. 1 ; cf. apoi pentru extensiunea lui Nr.9, 17, 25, 33, §i 41). 11 afläm §i in Codicele sturdzan, ce e drept,aläturea de formele fAra, epenteza : mdini (94), mdinile (63, 112),dinilor (65, 70), pdine (107) §i cdine (110), dar mcinile (24, 78)§i candor (41). E natural ca la Coresi, care era. Muntean, lalocul corespunator pagine 10/f. 4 v°, r. 4 a Codicelui Todorescnaflarn mdinile (1).

c) Asimila(le i disimila(ie. Relevam chteva cazuri mai inte-resante. Asimilatie de consonante regresivii s'a produs in : frdm-se = «frânse) (p. 22/f. 10 v°, r. 4), dem munca (p. 27/E 13 r°,r. 2), sdmtu, schn'tu = «sant» (p. 26/f. 12 v°, r. 16, p. 49/f. 24 v°,r. 13, p. 62/f. 30 v0, r. 3, p. 67/f. 33 r°, r. 3), simtem = «sintem»,«shntem» (p. 32/f. 15 v°, r. 4), gice (p. 156/f. 77 v°, r. 15), cice =«gice» (p. 50/f. 24 v°, r. 13 i p. 232/f. 112 v°, r. 15), gicemilp. 18/f. 8 v°, r. 16) in loc de dzice, dzicemi bádg-ocorit (p. 164/1.81 v°, r. 15, cf. batgocurd la p. 185/f. 92 r°, r. 3-4, bato-curescu la p. 184/f. 91 v°, r. 16 p. 185/f. 92 r°, r. 1, batóocu-ruai la p? 146/f. 72 v°, r, 8, bdt"gocuritii la p. 21/f. 10 r°, r. 5§i p. 160/f. 79 v0, r. 5), seninii (p. 158/f. 78 v°, r. 14), apoi diz-mierdziile (p. 228/f. 110 v°, r. 1), dizmiedaunile (p. 211/f. 102r°, r. 15-16), z'bura (p. 45/f. 22 r°, r. 1-2), dezleg- (p. 80 f.

1) Fenomenul a fost explicat In deosebite chipuri, v. Cipariu, Gransa-teca, 1, Buc. 1869, P. 23 ; Lambrior, Romania, IX, 100, 372 ; Miklosich, Bei-trage, Vocalismus, I, Wien 1881, p. 7 ; Hasdeu, Principie de filologia com-parativd ario-europed, Buc. 1875, p. 24 ei 28 ; Al. Philippide, Istoria

rorndne, I, p. 40-41; H. Tiktin, Rumanisches Elementarbuch, Heidelberg1905, p. 341. T. Raica, Revista politica eiliterard,1V (19121, NI% 4, p. 115-6;Slavici In un foileton din Impta" din Budapesta, e. a. D-1 N. Cartojan inAlexandria in literatura romaneascd, Buc. 1910,p. 21,11 numeete gfenome-nul rIsunärii lui i final In silaba precedent5....g gin cavintele cari au In si-

laba paroxitoanA a ei se sareesc In e sau ig.

intalni.sa

lion-Oil

www.dacoromanica.ro

111

39 v°, r. 9-10 §i 10-11), zdrobes'cu (p. 82/f. 40, r. 9-10, zvdrli(p. 165/f. 82 r°, 7); z'briaretele (p. 208/f. 108 v°, r. 9), etc.

Asimilatie avem si in formele punoi (p. 197/f. 97 r°, r. 6) sipunoile (p. 197/f. 97 r°, r. 11) ale cuvântului puroi (p. 193/f. 95r°, r. 2) <*piiriinium din plis, forme tali sunt uzitate astazimai ales in nordul Ardealului i in Moldova (cf. miroase> mhi-roase > nzfiinoase > Iiinoase > afiinoase). Nu stim insa dacalabiala initialä a provocat asimilatia, caci in afiinoase a trecutin din miros mai intaiu la n §i apoi s'a intAmplat fenomenul a-similatiei, ori trebue sä presupunem ea r s'a prefacut in n ina-inte de caderea lui n inainte de i in sufixul oniu > Unium.

Nu s'a produs disirnilatia consonantica in veninul (p. 22/f. 10v°, r. 8).

Asirnilatie vocalica regresiva avem in : nusul (p. 23/f. 11 r°, r.9, p. 201/f. 99 r°, r. 8, pl. nusii) din nasza (cf. it's la p. 211/f.102 r°,r. 7), nedejde (p. t28/f. 63 v°, r. 15, dar cf. nddejde la p.202/f. 99 r°, r. 14) < p. sl. HAAVKAA. Nu s'a produs asimilatianicaieri in cuvintele ndrod, ndrod (p. 27/f. 13 r°, r. 8-9, p. 63/f.31 v°, r. 13, p. 65/f. 32 r°, r. 6, p. 69/f. 34 r°, r. 2, p. 75/f. 37r°, r. 8, p. 78/f. 38 v°, r. 9, p. 92/f. 45 v°, r. 2, p. 121/f. 53 v°,r. 5), propaste (p. 199/f. 98 r. 3) si sdbor (p. 194 f. 95 v°, r. 10).

Asirnilatie vocalica progresiva gäsim and a, i precedati dee, i i consonanta muiatil se prefac in e,i, a§a de pilda in : miii-frmim (p. 7/f. 3 r°, r. 5, 6 si 9), mullemin'du (p. 13/f. 6 r°, r. 9),mulfemite (p. 11/f. 5 r°, r. 9), cari deriva din mulldmesc < miii-am < mul(i, ani, use < usa < ostla (p. 47/f. 23 r°, r. 2-3,

usé la p. 46/f. 22 v°, r. 8, 'Oa la p. 48/f. 23 v°, r. 4), etc.,precum §i cand dupä o, u §i oa (diftongat din o) se prefacI in o §i u (1): uo (p. 62/f. 30 v°, r. 4, p. 81/f. 41 v°, r. 13, p.212/f. 102 v°, r. 1 §i 2, p. 228/f. 110 v°, r. 2), luo (p. 44/f. 21v°, r. 15), luom (p. 9/f. 4 r°, r. 12, p. 143/f. 71 r°, r. 7, p. 151/f.75 r°, r. 11), nuor (p. 35/f. 17 r°, r. 13, p. 37/f. 18 r°, r. 1, p.44/f. 21 v°, r. 14, p. 75/f. 37 r°, r. 4 si 6, p. 131/f. 65 r°, r. 4...),noo, noao (p. 9/1s. 4 r°, r. 6, p. 11/f. 5 r°, r. 2, p. 18/f. 8 v°, r. 3,p. 24/f. 11 v°, r. 8-9 si 14-15, p. 38/f. 18 v°, r. 1, p. 13/1. 21r°, r. 14...), voao (p. 44/f. 21 v°, r. 6, p. 110/f. 46 v°, r. 9, p. 138/f.68 v°, r. 7, p. 139/f, 69 r°, r. 2, p. 176/f. 87 v°, r. 12, p. 179/f.89 r°, r. 1...), doao (p. 83/f. 11 r°, r. 9), noaole (p. 13/f. 6 r°

(1) v. Philippide, 1st. j1,,bjj rom4ne, r, p. 26, cf. si Miklosich, Beitrolge.Voc. I, p. 10.

cf.a §i

www.dacoromanica.ro

112

r. 15...), dzuoa (p. 192/f. 94 v°, r. 1, P. 237/f. 115 r°, r. 9-10...), etc.Asimilatie vocalica reciproca, adica atat regresiva, cat si pro-

gresiva, aflam in cazul urmator. Din inletun'tru (p. 209/f. 101 r°,r. 12) prin asimilatie regresiva s'a lacut lountrulti (p. 36/f. 17

r. 16), iar acesta prin asimilatie progresiva a dat inloontru,din care prin contragere s'a nascut inton'tru (p. 225/f. 109 r°, r. 11).

d) Ontisiune disimilativci. Am amintit intr'alt loc ca cuvantulintunerec are cand forma intuneric, eland untunerec. Astfel gasim :1"ntundrec (p. 4/f. 1 v°, r. 10--11, p. 226/f. 109 v°, r. 13), intu-nérecul (p. 95/f. 55 r°, r. 12, p. 236/f. 114 v°, r. 11), intundricii(p. 63/f. 31 v°, r. 10, p. 210/f. 101 v°, r. 15), intundricul (p. 63/f.31 v°, r. 16, p. 65 f. 32 r°, r. 3, p. 123/f. 53 r°, r. 7) si un'tu-ndrecii (p. 28/f. 13 v°, r. 15), untundrecului (p. 26/f. 12 v°, r.3-4, p. 27/f. 13 r°, r. 6-7), cu-ntundrece (p. 39/f. 10 r°, r. 1-2).Alternarea lui In cu un se explica prin omisiunea disimilativaa prepozitiunii in dela inceputul cuvantului intunérec i conto-pirea acestuia cu vn, care se af,a inainte de el, in fraze defelul celei urmatoare : si vddzu acolo nu rdu de foc si un'tn-WHO. mare (n. 91/f. 45 r°, r. 12-13), undo s'ar putea scrieun' tundrica <un finJtundriciti mare (cf. si Tiktin, Rum.- &IL-tsches Wb., p. 843). A urznat apoi incercarea de a generaliLaaceasta forma, Intrebuintandu-se i intre alte imprejurari, maiales dupa ce se poate rosti mai usor decat forma intundrec inurma trecerii lui in la ten, deci a asimilarii regresive intampla-toare a lui la u din silaba urmatoare. Omisiunea disimilativa alui in din intundrec dupa un in o gasim de pada in: dzacu Intundricii acesta (p. 63/f. 31 v°, r. 13 14), cd semn in tundrica(p. 94/f. 54 v°, r. 3-4) apoi : lepdda-i-vor inton'tru intru Iaf

in tundreculd de afard (p. 225/f. 109 r°, r. 12) si sei fie infocol nestinsu si in tundrecta de afard (p. 239/f. 116 r°, r. 1-2),desi tundricit ar fi explicabil i ca cuvant simplu din lat. tene-brleus,-a,-um. In aceste din urma doua exemple am putea sascrim i intundreculd, deoarece cuvântul e coordinat unui cu-.\ Ant inaintea caruia se afla intru, respectiv in. Nu credem adicaea in forma untunerec am putea s avern un fenomen analogcu acela pe care il gasim in ambulo> imblu> umblu, impleo>impl;c> u»tplu, inflo> influ> unflu, uncle I initial accentuatinainte de nazala labiala a trecut la u (1), cad in Codicele

11 II. Tjktin, Der Vocalisnius des runtanischen in Zeitschrift für romanische Phil. XII 1888', p. 236.

§i

si

+

www.dacoromanica.ro

113

Todorescu aceste verbe, ori de cAte ori le int Alnim, au numaiforma mai veche: imblu, implu, etc. si afara de aceea in dinintunerec se aflA intre alte conditiuni. .t initial insA trece la uei intre age imprejurAri. AO de pildA in unele regiuni din nor-dul Ardealului se aude untreb <intreb, untru <intru (cf. eiinlduntru> inlountru> inlontru), etc. Analogia acestor cuvintear fi putut mai ueor A inrAureascA compusul intunerec, deeinici acestea nu ocurA in Codicele Todorescu decAt in forma maiveche, ei apoiei aceasta Inca trebue sA o accentuArn aicicu-vAntul intunerec e substantiv, nu verb. Explicarea cea dintAieinsg, aceea pe care ne-o dau Inseei textele vechi, ni se pare ceamai naturalA.

Omisiunea sau afereza disimilativA a lui in initial dupä unin ori intru ne-a dat si forma pard(lie in loc de inpdrd(iie (dinimpdrat <imperittor) in exemplele urmatoare: ce-su direpliilui hs. in pdrd(iia lui (p. 106/f. 60 v°, r. 3 4), intru pardtiecerului (p. 53/f. 26 r°, r. 2 3, lumina ca soarele intru pdrdtiiaceriului (p. 220/1. 106 v°, r. 16), sta-vor Entru ptird(iia ceriului(p. 233/f. 113 r°, r. 9), v. ei Hasdeu, Cuv. II, p. 379 ei 477. Darcf. cein'du veri veni di'ntru inpdrd(iia ta (p. 114/f. 48 vo, r.4-5), apoi intre alte imprejurAri, cari nu puteau provocA disi-milatia, in tot locul inpardfie, asà la p. 55/f. 27 r°, r. 14, p.138/f. 68 v°, r. 11-12, p. 167/f. 83 to), r. 16, p. 184/f. 91 v°, r.15), precum ei inpdratul (p. 161/f. 80 r°, r. 9-10, p. 176/f. 87 v°,r. 11), inpara(ii (p. 140/f. 69 v°, r. 13, p. 155/f. 77 v°, r. 2-3)ei inpdrd(ifi (p. 162/f. 80 v°, r. 12).

Tot omisiunea disimilativA a putut sii dea naetere ei formelorblare din cuvdntu de blare (p. 57/f. 28 r°, r. 1), blatii din n-aublatii (p. 103/f. 59 r°, r. 6), apoi imperativului bldm (p. 68/f. 33v°, r. 10, p. 81/f. 40 r°, r. 9, p. 84/f. 41 v°, r. 12, p. 91/f. 45r°, r. 1, p. 96/f. 55 v°, r. 5 ei 10, p. 144/f. 71 v°, r, 2), la nae-terea caruia a contribuit ei nAzuinta spre scurtime in poruncrt,in loc de inblare, inblalli, inbldm din lat. amb[ii]lare, cf. inbla(p. 5/f. 2 r°, r. 16, p. 140/f. 69 v°, r. 9), sd inblam (p. 6/f. 2 vo,r. 9, p. 41/f. 20 r°, r. 5). sd inblqi (p. 222/f. 107 v°, r. 3 ei10-11), inblandri (p. 5/f. 2 r°, r. 9-10, p. 37/f. 18 r°, r. 5, p.115/f. 49 r°, r. 2), etc.

Omisiune disimilativa mai gasim ei in forma vonic (p. 12/f. 5.v0, r. 5, p. 98/f. 56 v°, r. 2, Ft. 140/C 69 v°, r. 14) alAturea devoinyc (p. 181/f. 90 r°, r. 10) sl. HOIDDIKS.

Draganu, MIA, manuscript°. Swww.dacoromanica.ro

114

Explicarea data de Ilasdeu (Cm. II, p. 373 pentru arci din :8i arci sci legd limba bor (50), Ingerii trernunt Vnaile cruciei,arci omenii o (ins (42), ca adica s'ar fi näscut din iarci «prindisirnilatiune cu finalul i din cuvantul precedinte», nu se potri-veste intocmai i pentru forma ardqi = iarclqi dela p. 101/f. 58r°, r. 9-10 a Codicelui Todorescu : asé ardqi grdi. Poate sä fie sinumai o greseala grafica ori confundare de litere.

Din grupa tr uneori a cazut r, astfel gasim: rostultip. 22/f. 10 v°, r. 11-12, P. 43/f. 21 r°, r. 3, p. 118/f. 50 v°, r.12 si 14), prespe (p. 40/f. 19 v°, r. 14, p. 131/f. 65 r°, r. 4-5) sipespre (p. 199/1. 98 r°, r. 1), din cari s'au desvoltat modernelepreste, peste, dar. cf. prespre (p. 10/f. 4 v°, r. 7, p. 27/f. 13 r°,r. 16p. 28/f. 13 v°, r. 1, p. 157/f. 78 r°, r. 8, p. 187/f. 93 r°, r.1, p. 188/f. 93 v°, r. 12), pentru (p. 4/f. 1 v°, r. 7, 8 si 16, p.7 1. 3 r°, r. 7, p. 8/f. 3 v°, r. 7, p. 16/f. 7 v°, r. 1, p. 18/f. 8 v°,T. 15, p. 22/f. 10 v°, r. 5, p. 29/f. 14 r°, r. 3, p. 30/f. 14 v°, r.5...), pintru (p. 8/f. 3 v°, r. 7, p. 18/f. 8 v°, r. 15, p. 28/f. 13 va,r. 8...) alaturea de printru (p. 8/f. 3 v°, r. 7, p. 17/f. 8 r°, r.9-10, p. 64/f. 33 r°, r. 7, 9, p. 94/f. 54 v°, r. 13, p. 110/f. 46v°, r. 7-8, p. 185/f. 92 r°, r. 1), adica in cuvinte in cari maiaflam un r inaintea vocalei intonate, deci avem a face cu unfel de disimilacie. La acestea ar mai trebui sä adaogem pe nostu<noster,-a,-um (p. 20/f. 9 v°, F. 7, P. 94/f. 54 v°, r. 5), alaturea<le care intalnim altfel pretutindeni in alta parte nostru, vostru,alt <alterfacum, alcaalt, etc.

e) Dispari(ict consonantelor n si r. Consonantele n i r uneoricad inainte de ori altadata nu. Astfel gasim ai(p. 181/f. 90 r°, r. 14), desi. cu cAteva randuri mai nainte se scriseseani (p. 181/f. 90 r°, r. 11). La p. 226/1. 109 r°, ca sa ne oprimla o singura pagina, gasim urmätoarele forme de viitor: yetisim(i (r. 2), veri audzi (r. 4), vii ingrodzi (r. 5) si vei atin'ge (r. 6),iar la p. 210/f. 101 v°, r. 3: vane ce-i shn(i (r. 4), in r. 4 5 :vane ce-i audzi. Aici trebue sa insiram i conjunctivele :Tcisae<*re-saliat (dela nisaiu, rdsar din *re-salio,-ire=resilio,p. 185/f. 92 r°, r. 15), ad vie<veniat (dela viu, yin din venio-ire, p. 1991f. 98 r°, r. 7, 8, 13), ca si forme deverbale ca: (yitoruliip. 20 f. 9 v°, r. 13) s. a., dupa can i dupa a caror pers. I iota-cizata din prezentul indicativ s'a ivit pe baza de analogie spuiu(p. 138/f. 68 v°, r. 6) in loc de spun<expiino, -ère, mai ales caanalogia a fost ajutata si de persoana .a doua din prezentul in-

'1 id-vocala,

sci

ei =-pr

www.dacoromanica.ro

115

.dicativ a insus verbului acestuia, fiind si ea cu r c&zut, cf. si-sd met pue la p. 99/f. 57 r°, r. 4.

In legAtur& cu aceasta amintirn, c& constatarea d-lui Puscariu,cä, dacä cercetam textele vecbi, avem impresia cl intr'un timpoarecare s'a alcatuit in dialectul daco-romAn regula, ca dz (z),apartine conjunctivului (uncle la verbele de conjugarea a IV-aapare peste tot : auz, auzi, auzcl, auzim, auziti, auzd), iar d,-din contra indicativului (o. c., p. 23), se potriveste intocmaipentra Codicele Todorescu: sá vddzu (p. 64/f. 32 v°, r. 1, p. 65/f.32 r°, r. 2), sd vadzd, (p. 57/f. 28 r°, r. 3 si 10-11), sd nu vadzd(p. 64/f. 31 v°, r. 7), sei vá inghip (p. 237/f. 115 r°, r. 6-7, scidef'kidza, (p. 46/f. 22 v°, r. 4-5), sd cadzd (p. 64/f. 33 v°, r. 2,p. 181/f. 90 r°, r. 14-15), sd credzd (p. 231/f. 112 r°, r. 8-9).Dupa analogia acestor conjunctive, precum si a vechei forme cudz-, z-, t- a persoanei I din prezentul indicativ a verbelor iotaci-zate (audzauz <audio, vdazvdz <video, inghi(< [in]glfittio),analogie ajutat& si de persoana a II-a din prezentul indicativ ainsesi verbelor, s'a ivit dz z, si in indicativul verbelor neiotaci-zate la persoana I sg. din prezent. Astfel gásim de pilda in Codi-cele Todorescu: credzi <credo (p. 235/f. 114 r°, r. 14).

f) Apocopa. Cade c din acmu (p. 5/f. 2 r°, r. 5, 6, 9, p. 24/f.11 v°, r. 5, p. 42/f. 20 v°, r. 6-7, p. 46/f. 22 v°, r. 13, p 92/f.45 v°, r. 16, p. 105/f. 60 r°, r. 15, p. 111/f. 47 r°, r. 3, p. 143/f.71 r°, r. 6, p. 147/f. 73 r°, r. 2, p. 160/f. 79 v°, r. 10, p. 212/f.102 v°, r. 14 ...) pentru a ne da forma amu (p. 11/f. 5 r°, r. 2,p. 96/f. 55 v°, r. 10, p. 99/f. 57 r°, r. 7, p. 199/f. 98 r°, r. 11,p. 211/f. 102 r°, r. 16, p. 212/f. 102 v°, r. 2, p. 213/f. 103 r°, r.

p. 214/f. 103 v°, r. 10, p. 233/f. 113 r°, r. 13...), care si astkise obicinueste in pärtile nordice ale dialectului daco-român.

A dzut d din Mad in : Dzise dom'nulti cdn va veny Mu!oinenescu (p. 201/f. 99 r°, r. 4) intocmai cum cade i in graiulactual al taranilor nostri.

In sfarsit i dela forma de gen.-dat. a articolului substantivala disp&rut numai de dteva ori: lu dmnedzeu (p. 6/f. 2 v°, r. 14).lu hs (p. 61/1. 30 r°, r. 11, p. 121/f. 52 r°, r. 7), iubitul lu dum-nefdzelu (p. 102/f. 58 v°, r. 4).

Protezd. La pronumele scurtate de dativ p. I, II, III singu-lare si de acuz. p. III singular& si plural& (imi, i(i, fsi, ii, ft, if),Inca nu s'a flcut nicäieri proteza lui I dela inceput. Lipsa acestui-i de razim ins& o simteste copistul Codicelui Todorescu i cautä

t§i

f

3,

g)

f

www.dacoromanica.ro

116

sä o suplineasa prin intrebuintarea paiericului scriind /' in ceruEvor invdli (p. 157/f. 78 v°, r. 1).h) Rotacism. Cum am amintit, toate textele Codicelui Todo-

rescu sunt Para rotacism.

B. Particularitäti murfologice.

a) Articolul final /, in urma pasträrii lui u, ü final ori a in-locuirii acestora prin paieric, nu cazuse. Forme ca: pdzlicssufletu fijuS (p. 134/f. 66 v°, r. 2), si poate Inc& una ori douksunt de bun& seam4 greseli de copiare rezultate din aruncareadeasupra a literei 1, precum si a imprejurarii cä dupä acest 1 maiurma unul. Poate tot asã trebue sl expliam ceia ce au sidlutui4naintd infricatului scaunu lui hs dela p. 82/f. 40 vo, r. 7-8, undear puteà fi vorba de o dublgt post-articulare in constructiuneasubstantivului cu adjectivul in urma alipirii articolului prono-minal al ; infricatului scaunulluil sau scaunuflPui hs = «in-fricatului scaun al lui hs», cf. In cinstitul capuld ei (p. 170/f.84 v°, r. 1), destoinycii fee'orii tea (p. 171/f. 85 r°,r. 5-6), cinstitul sdn'yele lui (p. 82/f. 40 v°, r. 11), etc.

b) Articolul -dat. sing. de gen. fem.- ei de multe ori nu s'acontras cu terminatia-e d) a substantivelor de declinarea Iori cu terminatia- i (= e) a substantivelor de declinareavieiei (p. 6/f. 2 v°, r. 9), frdmse(iel (p. 6/f. 2 v°, r. 14), dulcefiei(p. 6/f. 3 r°, r. 3), initnyiel (p. 9/f. 4 r°, r. 1), paceei (p. 19/f. 9.r°, r. 16), dragosteei (p. 19/f. 9 r°, r. 16), lumiei (p. 20/f. 9 v°, r.4, p. 49/f. 24 r°, r. 15, P. 59/f. 29 to, r. 6, P. 98/f. 56 v°, r. 9;

.p. 220/f. 106 v°, r. 2, p. 233/f. 113 r°, r. 4), lumiii (p. 113/f. 48-r°, r. 15), mor(iel (p. 22/1. 10 v°, r. 8-9, p. 28/f. 13 v°, r. 3),slaveei (p. 36/f. 17 v°, r. 11), Neel (p. 41/f. 20 r°, r. 4), derep'lateei(p. 48/f. 23 v°, r. 5), fireel (p. 50/1. 24 v°, r. 12), cruciei (p. 72/f.35 v°, r. 11, p. 97/f. 56 r°, r. 2), cetdtia (p. 168/f. 83 v°, r. 9, p.196/f. 96 v°, r. 2), odyh'nialeei (p. 171/f. 85 r°, r. 12), aspideei (p.193/f. 95 r°, r. 6), dar gásim (p. 28/f. 13 v°, r. 3), morlei(p. 149/f. 74 r°, r. 10), vie(ei (p. 138/f.68 v°, r. 5-6), crucei (p. 72/f..35 v°, r. 11), slava (p. 168/f. 83 v°, r. 9), Mei (p. .159/f. 79 r",r. 6), etc.

c) In loc de gen.-dat. se-intrebuinteaz& o forma de circumscrierecu prepozitia a <ad: sufielele a OM omul (p. 29/f. 14 r°, r..10- 11), veselie a toate fap'turile (p. 51/f. 25 r°, r. 8), dumineca

si

ei:

lunsinaViR

si vsorii

is

www.dacoromanica.ro

117

ioti (p. 110/f. 46 v°, r. 11-12), imparatula a toatd lumia4p. 176/f. 87 v°, r. 11), intru stire a Mate limbyle (p. 201/f. 99

r. 8-9); mai multi de a cin'ci sute de frati iarqd-se (sic)domnul (p. 34/f. 16 v°, r. 3-5), attura a mul(i (p. 110/f. 46 v°,r. 10).

a) Ni se pastreaza forma latina a vocativului in: fiiu fadu-tiamen'tel < fill, p. 198/f. 97 v°, r. 13, cf. i despuitoru la p. 105/f.60 r°, r. 8, mihaile giudecdtoriu la p. 91/f. 45 r°, r. 1-2, deciputem aye& a face §i cu o forma de nominativ intrebuintatac a vocativ, apoi gasirn mai multe vocative in -e: ome(p. 143, f. 71 r°, r. 12), suflete ome (p. 145/f. 72 r°, r. 5 0 p. 146/f.72 r. 1), trupe (p. 211,/f. 102 r°, r. 13, p. 227/f. 110 r°, r. 13),despuitoare (p. 100/f. 57 v°, r. 3 0 12), doam'ne (p. 48/f. 23 v°,r. 12-13, p. 50/f. 24 v°, r. 15), proroce (p. 24/f. 11 y°, r. 61,arhaggle (passim), etc. E interesant présvanta (sic, p. 68/f. 33

r. 6).

Pentru vocativul plural ne marginim s citam anacolutia:fratilord ei soti(lo)i miei (p. 139/f. 69 r°, r. 12-13). In Molitve-nicul original fusese scris : fratii i sotii (cf. textul reprodusla p. 80).

e) Ca ram4ita din a patra declinare latineasca ne-au ramascateva forme mdnu- ale substantivului nuina (p. 109/f. 46 r°, r.9): mdnule (p. 44/f. 21 v°, r. 10, p. 46/f. 72 v°, r. 11 §i p. 221/f.107 r°, r. 15). Alaturea cu acestea gäsim qi: many (p. 171/f. 85

r. 8), manile, manyle (p. 118/f, 50 v°, r. 11, p. 195/f. 96 r°,r. 1-2), mainyle, mdinile (p. 10/f. 4 v°, r. 4, p. 99/f. 57 r°, r.12), mdinilorit, mdiniloro (p. 101/f. 58 r°, r. 5-6, p. 108/f. 61v°, r. 11). Trebue sa notam Inca, cä la locurile corespunzatoaredin Coresi §i Codicele sturdzan nicaieri nu gäsim forme manu.

Nominativii pl. feminini in e dela singularul in a sunt cumult mai de0 in Codicele Todorescu decat astazi: sarcine (p.117 1. 50 r°, r. 5-6, cf. sarcini la p. 113/f. 48 r°, r. 8-9, creq-tinyle la p. 187/f. 93 r°, r. 15, sacéte (=«sägqi», p. 149/f. 74 r°,r. 1-2), muncele (p. 149/f. 74 r°, r. 7), ciatere (p. 178/f. 88 v°,r. 12), pohtele (p. 175/f. 87 r°, r. 9, cf. pohti la p. 9/f. 4 r°, r. 7),taipe (p. 169/f. 84 r°, r. 7-8, p. 193/f. 95 r°, r. 13), etc. Aflamplurale in -e chiar 0 dela singulare in -e: mdncdrele (p. 228/f.110 v°, r. 3-4), puterele (p. 126/f. 62 v°, r. 13-14); in acesteains& e foarte probabil ca avem a face cu inlocuirea ortogra-fica a lui i cu e.

set(ii

misde

r°,

yO

v.,

f)

www.dacoromanica.ro

118

Afar& de acestea afkim multe plurale de ale substantivelorambigene terminându-se in -ure <öra, ce e drept aláturea deforme in -ur : darure (p. 7/f. 3 r°, r. 11, p. 8/f. 3 v°, r. 3, p.113/f. 48 r°, r. 10-11, p. 195/f. 96 r°, r. 16), lucrure (p. 8/f. 3v°, r. 13-14), cerlure (p. 106/f. 60 v°, r. 3), rodure (p. 173/f. 86r°, r. 1), placure (p. 126/f. 62 v°, r. 16, p. 173/f. 86 r°, r. 15),

turnure (p. 173/f. 86 r°, r. 5-6), cornure p. 173/1. 86 r°, r. 6).g) Substantivul suspin <suspirium are pluralul suspiny (p.

3/f. 1 r°, r. 6), nu suspine, cum am a§tepta.hj Pronumele personal in dativul plural, in vremea cand s'a

serfs originalul de pe care s'a copiat Codicele Todorescu, avea.inc& formele mai vechi nà, di, lei, c5.ci pe una din acestea treio gäsim la p. 13/f. 6 r°, r. 7: priimqi astddzi ce vi se cade-plata.

i) Pronumele situ se intrebuinteaz5. §i la plural pentru borcdn'du fra(ii sdi si miseii mid n-au miluita (p. 101/t. 58 r°, r.1), nu se postescu de pacatele sale (p. 119/f, 51 r°, r. 11), cinestcu ale sale pdcate voric sta (p. 141/f. 70 r°, r. 2-4), ce-i scotuarta de pre locurile sale (p. 184/f. 91 v°, r. 13), qi via(a sa intrutoatd lége lid dumnedzeu si-au svdesitit (p. 202/f. 99 r°, r. 10),

pdnd au visu voia sa (p. 216/f. 104 v°, r. 9-10), voia cu-getelor sale (p. 202/f. 99 r°, r. 6), etc.

Tot asA §i cine in loc de cari : cine-1 vddzura. ser'bila (p. 42 f. 20v°, r. 8), apoi : öyne se mun'cescu (p.. 63/f. 31 v°, r. 11), cyneseimtu, santa (p. 67/f. 33 v°, r. 3, p. 72/f. 35 v°, r. 5-6, p. 75/E37 r°, r. 13, p. 78/f. 38 v°, r. 13-14, p. 80/f. 39 v°, r. 12-13,p. 82/f. 40 v°, r. 1, p. 125/f. 62 r°, r. 1, p. 128T. 63 v°, r. 2)..

j) AfIttm mai multe ama§ice din conjugarea tare a perfectului(praesens perfeetum) indicativ. Astfel sunt urmätoarele perfect&terminate in latine§te in dediu (p. 108/f. 61 v°,r. 5, p. 109/f.46 r°, r. 13-14, p. 222/f. 107 v°, r. 16), dedu (p. 222/f. 107v°, r. 6), ded (p. 221/f. 107 r°, r. 12), déde (p. 222/f. 107 v°, r.14), déderd (p. 108/f. 61 v°, r. 8, p. 109/f. 46 r°, r. 7), (1) feefiul(p. 108/f. 61 v°, r. 3), fjee (p. 22/f. 10 v°, r. 10) (2). Tare se con-jug6. §i perfectele latine§ti terminate in-si, a cAror persoan5.

(I) In valea Hategului dupä mArturia lui Ar. Densufianu, existg Inca per-feetul tare dedi, dedefi, &de, cledem, &dee, &fiord (Columna lui Traian,p. 229, nota).

(2) Fece qi Pcefi se mai aude in Vidra, v, Weigand, Keirösch- und Ma-rosch-Dialekte, p. 48.

i:

frp

www.dacoromanica.ro

119

intaie singular n'are accentul pe ultima §i nici terminatia ana-oaga de astazi -sei, ci era terminata in -vi, sau-qu,-1 neaccen-

tuat: invis (p. 109/f. 46 r°, r. 13), invyse (p. 11/f.1, P. 22/f. 10 v°, r. 16, P. 23 f. 11 r0, r. 2, 3, 4, 6, 7,

5 r°, r.8, 10, §i

in «Crezul» de mai tarziu, p. 249/f. 121 r0, r. 2-3), destin'sip. 26ff. 12 v°, r. 10), pus (p. 108/f. 61 v°, r. 4), spits (p. 222/f.107 v0, r. 6), mer"si (p. 109/f. 40 r°, r. 11), mersii (p. 122/f. 52

r. 12), pldn'su, pldn'su (p. 125/f. 62 r°, r. 11, p. 131/f. 65 r0,r. 14), dzisu, dzisit (p. 125/f. 62 r0, r. 11-12, p. 131/f. 65 r0, r.6 §i 14, p. 130/f. 64 va, F. 6).

k) Intaia persoana, sing. imperf. (praesens imperfeetum) nuera terminata, in m, ci, in locul formei de analogie de astazigrdiam, gasim forma greiiia : cá pelnd, asard alalta (sic) sard,cu voi gráia si de ndprasnd-mi vini si-mi sosi 6asul de moa'rte(p. 140/f. 69 v0, r. 1).

1) Tot ma nu era terminata in m nici pers. I sing. plsqupf.(praeteritum perfeetum), ci, in locul formei de analogie de astazigeitisem, gasim forma gdtise: doard ['Oise eu foculde(ul voao,... ba nu gdlise e focul i munca voao, ce o geitisedracului si Ingirilorñ lui (p. 236/f. 114 v°, r. 1, 3 §i 5).

m) Afara de forma plquperfectului de astazi (= plquperfectulconjunctivului latinesc) se mai intrebuinteaza o formä perifrastica,cornpusá din auxiliarul sant la timpul imperfect §i din partici-piul trecut: participiul adeseori se acordeaza cu subiectul oricu obiectul drept al verbului: spre toti se era inpdrlit pdcatul(p. 28/f. 13 v°, r. 1-2) = «se irnpartise pacatul», cunt audziiampawl nu eram mor(i (p. 194/f. 95 v°, r. 5-6) = «pana nu mu-riseram» sau «pana nu am fost murit».

n) Persoanele I §i II plur. perf. indic. nu le gäsim, ca astazi,cu forme analogice, alcatuite dupa persoana III plur., ci pastrauformele latinqti : invisem (p. 23/f. 11 r°, r. 10), aaunsetil (p.14/f. 6 v°, r. 4-5), Inice a(i ascultat eiDglia (sic) si scriptura,nice] inferecafi lucinicii mei] (p. 163/f. 81 r0, r. 12), puset (p.109/f. 46 r°, r. 10-11), depryn'set, deprinsetil (p. 207/f. 100 r°,.r. 16, p. 236/f. 114 v0, r. 6 7), lepeldat (p. 208/f. 100 v0, r. 23), indurcit (p. 208/f. 100 v0, r. 3), vd dez'mie'rdat (p. 208/f. 100v0, r. 5-6, p. 224/f. 108 v0, r. 4-5), iubit (p. 236/f. 114 v°, r.11, p. 2361f. 114 v°, r. 12) (1).

(1) Forma feces se mai nude in Vidra, thgdetiff, intorsetti in Rosia, v. 'Wei-gand, Korosch- uncl Marosch-Dialekte, p. 48.

giu-si

www.dacoromanica.ro

120

Poate tot a§a§i pers. I §i II plur. plqupf. nu erau, ca astazi, cuforme de analogie Acute dupa persoanele corespunzatoare aleperfectului, ci pastrau formele latine§ti. Intamplarea a facut sanu ni se pastreze exemple de acest fel.

o) lntaia persoana sing. perf. indic. conjug. I are terminatia-ai, nu analogica -di obicinuita astazi in unele parti : cdntaiup. 132/f. 65 v0, r. 10-11), §i tot asemenea a doua pers. sing.dela acela§ timp se terming. in -aqi, nu in -aqi, cum se audein unele locuri astazi dupa analogia pers. III sing. : cununaili](p. 50/f. 24 v°, r. 8).

p) Verbul auxiliar am in persoana III sg. a conditionalului areforma are, am, ard: sd sere aprinde casa acelora (p. 76/f. 37v°, r. 9), nare putd egi afard (p. 76/f. 37 v°, r. 13), ce are arde(p. 76/f. 37 v°, r. 14), n-are ave pdcate (p. 76/f. 37 v°, r. 15),cum ogre trage (p. 76/f. 37 v0, r. 16), ars vré set se bolddze (p.79/f. 39 r°, r. 13), nu li sdrd da (p. 104/f. 59 v°, r. 5-6), arepule spune (p. 147/f. 73 r°, r. 6), are dzeicé (p. 149/f. 74 r°, r. 11),se are fi de fieri mdn"ca(i (p. 154/f. 76 v°, r. 10), arct fi (p. 181/L90 r0, r. 10), ard slobodzi (p. 181/f. 90 r°, r. 13), ard prdvtili(p. 181/f. 90 V) r. 11-12), de ard vria (p. 199/f. 98 r0, r. 4-5),nice set ard ctneva diin mor7i invie, nu va ave crvdinld (p.200/f. 98 v0, r. 8).

In Maramure§ se mai aude rar §i forma are in loc de ar : arefura, are purta (1).

r) Afar& de forma conditionalului de astazi se intrebuinteaza§i o alta forma perifrastica, compusa din imperfectul §i perfec-tul auxiliarului voiu §i din infinitivul verbului: cu imperfectullui voiu se forma prezentul conditionalului, iar cu perfectul luivoiu se forma perfectul conditionalului. Pentru perfectul condi-tionalului (in acest chip format) dela auxiliarul sdist combinatin mod perifrastic cu participiul trecut al verbului, n'avem co-respondent in lirnba de astazi deeat in dialectele din sudul Du-narii : bine a vrut fi set nu fie ndscut acesta om (p. 74/f. 36 v°,r. 5-6) = «bine era sau ar fi lost sa nu se fi nascut acest om»,qi aqa depreund noi n-am vrut peri (p. 215/f. 104 r0, r. 1 = «nuperiam» sau «n'am fi pierit», sett vrutit fl in tori vécii lumii a-cegtila, Inca n-au trut pdreisi ndndravurile (sic) trupului cdlerétele (p. 216/f. 104 v°, r. 14 §i 16 = adaca traiau» sau ((ar fi

1 I. A. Candrea, Graiul din Tara Oafului, p. 22.

www.dacoromanica.ro

121

trait» «nu parasiau» sau «n'ar fi parasit», de-m[i] vrei spunesi tu mie, si noi nu vrefin/ peri (p. 229/f. 11 r°, r. 11-12).«de-mi spuneai» sau «mi-ai fi spus» «si noi nu pieriamxsau «n'am fi pierit».

s) Intelesul conjugarii perifrastice pasive latinesti, care pare ase fi pastrat in: sd nu mai fim... dupd trup imbleindil (p. 5/f.2 r°, r. 9), e redat prin niste ramasite de viitor format din verbulauxiliar am si infinitivul verbului: cine infra inn a6asta Maltan-are acela, a vedé lumingq in vecii (p. 95/f. 55 r°, r. 16)=«nutrebue sa vadS» sau «nu va vedea» si derep'tu aceia n-am a veimilui (p. 110/f. 46 v°, r. 3). (mu trebue sil va miluesc» sau «nuva voiu milui», cari totus se deosebesc de: cum sci aibu eu a-imilui (p. 100/f. 57 v°, r. 15-16) = «cum sa trebueasca sa-imiluesc ».

1) Persoana a doua plur. imperativ negativ are forma lungaalcatuitil din alipirea sufixului -(i, care se gaseste la toate per-soanele II plurale, catre infinitiv: nu ldsareti pre ei (p. 116/f.49 v", r. 3-4 ; la locul corespunzator acestuia in Cod. sturdz.,p. 23 gasirn: nu ldsare), cf. ins& nu vedé la p. 177/f. 88 r°,r. 8-9.

Imperativul -re( e des uzitat in Maramures: nu facere(, vulucraref, etc. Dupa analogia acestor forme s'a refacut chiaro forma in -rein pentru pers. I pl.: nu facerem (=«sa nufacem»), etc. (1)

u) Gasim dour', imperative cari astazi nu mai sunt uzitate pretu-tindeni la Romanii de dincoace de Dunäre: bldm (p. 68/f. 33 v°,r. 10, p. 81/f. 40 r°, r. 9, p. 144/f. 71 v°, r. 2), bldm (p. 96/f. 55

r. 5), bldmii (p. 91/f. 45 r°, r. 1), bldmu (p. 84/f. 41 v°, r. 12,p. 96/f. 55 v°, r. 10), care in forma blem, bldin= «s5. mergem»,blea(i, bla(i, blema(i si bldmafi= csa, mergeti»<ambulemus somai aude si acum rar prin cateva sate din Ma.ramures (2) si laMoti, si pasd <lat. v. passo,-iire din passus = mod. «paseste»,«prt§i» (p. 87/f. 43 r°, r. 6, p. 122/f. 52 v°, r. 5 si p. 170/f. 84

r. 15).Notam terminatiunea -o in pers. II sg. a imperativului vino

(p. 24/f. 11 v°, r. 5, p. 106/f. 60 vs, r. 6-7).v) Infinitivul in unele fraze pastreaza forma intreaga: de nu

le puteré spune (p. 211/1. 102 r°, r. 8-9, p. 227/f. 110 r°, r. 8-9),

(1) v. I. A. Candrea, Graiul din Tara Oafului, p. 21.(2) I. A. Candrea, ibid., p. 21 ei AI. Tiple, 1. c., p. 518.

v°,

www.dacoromanica.ro

122

credzit iubires' eu sti fii to(i al miei (p. 235'f. 114 r°, r. 14-15).x) Gtisim i participii neobicinuite astäzi, dar cunoscute in

veacul XVI, XVII: ce-i fapta (= «ce-i flicut6», p. 233/f. 113 r°, r.11-12, cf. nu-i facuta la p. 238/f. 115 v°, r. 12 si 14-15, etc.) (1),ai vis, al visu (p. 135/f. 67 r°, r. 11, p. 143/f. 71 r", r. 2), amuvisit, amu visu (p. 214/f. 103 v°, r. 1 si 12), au visu, au vis (p.87/f. 43 r°, r 2, p. 132/f. 65 r°, r. 15, p. 191/f. 91 r°, r. 13, p.216/f. 104 v°, r. 9, p. 231/f. 112 r°, r. 6).

y) Verbul am are pers. I sing. prez. conj. aibq: cum sci aibueu a-i milui (p. 100/f. 57 v°, r. 15-16).

z) Verbul a puteet are la pers. I sg. forma, altfel regulatil, pociu<lat. *poteo, nu forma analogica pot : cã vadzitiu mun'ca de nuo pocin rab'da (p. 100/f. 57 v°, r. 5).

aa) In locul i aläturea formelor de analogie de astitzi aleverbului sant (-su, -s = «is») pers. I, II plur. prez. indic. simtem,sin'temit (=«sAntem», p. 32/f. 15 v°, r. 4 i p. 56/f. 27 v°, r.4-5), scintqi, san'teff, (= «santeti», p. 19/f. 9 r°, r. 2-3 si p.239/f. 116 r°, r. 15) gäsim i formele: semu, sem (p. 94/f. 51 v°,r. 3, p. 101/f. 59 v^, r. 16 si p 115/f. 49 r°, r. 7) si set,i (p. 115/f.49 r°, r. 12), caH se mai aud si astäzi in Maramures (2).

bb) Forma ablativului gerundiu ni s'a piistrat in: curuntiu <currendo (p. 185/f. 92 r°, r. 7 si p. 187/f. 93 r", r. 16).

cc) Nu se face deosebire intre formele auxiliarului voiu i infraformele verhului voiesc. Astfel gAsim: veri bucinaa (p. 61 f. 30

r. 3-4), vcri destep'ta (p. 61/f. 30 r", r. 5), vent vent (p. 114/f.48 v°, r. 4), veri merge (p. 136/f. 67 v", r. 3-4), yeti muri (p.143/f. 71 r°, r. 11), veri griji (p. 144/f. 71 v°, r. 8), te very tthne(p. 144/f. 71 v°, r. 10-11), te veri cutremura (p. 144/f. 71 v', r.12), te very sfadi (p. 1851f. 92 r°, r. 12-13), te veal atin'ge (p.210/f. 101 v°, r. 7), vent sim(i (p. 226/f. 109 v°, r. 2), vent «udzi(p. 226/f. 109 v°, r. 4), dar si: incatro yeti se& nter'ci (p. 68/f. 33v°, r. 5), i"neatro veri sa' esima (p. 74/f. 36 v°, r. 11-12), ce vremda lui dinnezeu (p. 6,f. 2 v°, r. 10) si yam da (p. 6/f. 2 v°, r.12.-13 i p. 7/f. 3 r°, r. 1), vain fi (p. 47/f. 23 r°, r. 6), vom-audzi (p. 48/f. 23 v°, r. 1-2), etc., dar si: yam (Melia del« tine.set (p. 25/f. 12 r°, r. 8-9), s. a.

(1) Acest participiu ii mai gfisim substantivizat: faptulti rnáinilorü p. 101/f.58 r°, r. 5-6 §i p. 108/f. 61 vo, F. 10-11).

(2 I. A. Candrea, Graiul din Tara Oardui, p. 22.

qtim

www.dacoromanica.ro

123

Toate formele auxiliarului vein si ale verbului voiesc pentruprez. i imperf. indic., dup& ce in Codicele Todorescu nu suntatat de nuraroase ca astäzi, le putem rezula in urratoarele :voiu, yen, vei, §i vrdi, va, -a, vain, vom, vrem, ve(i §i vreff,vor; vrea (neatestat, dar vezi mai sus), ?meal, vrea, vream, vreati,vrea.

dd) In Codicele Toclorescu gäsim unele verbe in forma re-flexivä, dar astazi nu mai au aceastä forma, altele au, in loc deforma reflexivä, o forma activa-intransitiva : s'au postit (p. 13/f.6 r°, r. 1), se postescu (p. 119/1. 51 r°, r. 11), WI faxiduit noao(p. 43/f. 21 r°, r. 13-14), m-am fdgeiduitti (p. 44/1. 21 v°, r. 6),

sdu, fcigdduita (p. 55/f. 27 r°, r. 13), se figaduescd (p. 109/f. 46°, r. 15), se flarncindzescu (p. 114/f. 48 v°, r. 16, dar fldmin-(izescu la p. 183/f. 91 r°, r. 9), se inseitosadzi (p. 115/f. 49 r°, r.1, p. 183/f. 91 r°, r. 10), sit se prie"apd cu cuvdn'tul tut hs (p.218/f. 105 v°, r. 5), sd va priciapeti (p. 232/f. 112 v°, r. 9-10),dar cine-1 vdclzurd ,scr'biia use scr'bila», p. 42/f. 20 v°, r. 8),jel'ut (= «se jenui:; p. 64/1. 31 v°, r. 12), jeluird (= «se jeluirA»,p. 93/f. 54 r°, r. 12-13), soarele va intuneca (= «se va intuneca»,p. 157/f. 78 r°, r. 1), niëjel vor mun'ci de. foame (=use vormunci», p. 174/f. 86 v°, r. 15-16), cade-sd se mun6asca, (=«sase muaasca», p. 232/f. 112 v°, r. 4-5), cf. sd ma gi eu mun'cesula p. 97 f. 56 r°, r. 11.

ee) Trecerea dela o conjugare la alta. Verbul vivo, -ère, con-siderandu-se ca derivat din viu<vivus,-a,-um §i land formeleviez §i inviez in loc de viu §i inviu, a trecut mai Intaiu la conju-garea a II-a, apoi la tntâia. Trecerea la conjugarea a Ila o aratilforrnele: voric invie (p. 151 f. 76 v°, r. 9, 12), voru vie (p. 175/f.87 r°, r. 3), sd ard... invie (p. 200/f. 98 v°, r. 9), invieré (p. 111/f.47 r°, r. 3), cari, cum am amintit intr'alt loc, se vor ceti cu edeschis (f.) §i viemu-nle] (p. 23/f. 11 r°, r. 8), iar trecerea la conju-garea I : viiard (p. 110/1. 46 v°, r. 10-11), invilare (p. 18/f. 8 v°,r. 16, p. 34/f. 16 v°, r. 16), ceia ce vi1a in ceriure (p. 106/f.60 v°,r. 3). Nu a trecut ins& in perfectele: invis, invise, invicern, auvis, etc., despre cari am vorbit mai sus.

Verbul gdtedz (v. galéclzd la p. 123/f. 53 r°, r. 3, p. 191/f. 94r°, r. 4), derivat din adjectivul nevariabil gala, are cand formede conj. IV, cAnd forme de conj. I, far5 vreo diferentiare sema-siologica: e gdlyld (p. 131/f. 66 v°, r. 12), unde-i gdlit (p. 161/f.81 v°, r. 11-12), laste gatitfdl (p. 220/f. 106 v°, r. 3 si 233/f.

(=--

www.dacoromanica.ro

124

113 r°, r. 2-3), gdtise (p. 236/f. 114 v°, r. 1, 3 si 5) si vor gala(p. 157/f. 78 r°, r. 15), f-au gdtat (p. 221/f. 107 r°, r. 10), etc.

Din adjectivul ferice < felix,-cem s'a derivat verbul deconjugarea I ferica sau fereca, infereca<*Plicare, nu ferici deconjugarea IV, cum se obicinueste astAzi: fnferecati (p. 163/f. 81r°, r. 12), apoi participiul fericat, ferecat (p. 176/f. 87 v°, r. 2,p. 182/1. 90 v°, r. 11-12, 14, p. 183/f. 91 r°, r. 1, 6, 8, 12, p.184/f. 91 v°, r. 3, 6, 10, 15-16, p. 185/f. 92 r°, r. 5-6, 15-16,p. 186/f. 92 v°, r. 6, p. 187/f. 93 r°, r. 6, 14, p. 188/f. 92 r°, r.6, 13), § . a.

C. Particularitati sintactice.a) Intrebuintarea articolului enclitic in genere este regulatil.

Taus afläm unele abateri. Asifel uneori lipseste articolul :a) Inaintea atributului genitival, poate dupri, analogia dativu-

lui : bundlate acceii dzi (p. 3/f. 1 I.°, r. 13-14), omorire aces-tui trupit (p. 9/f. 4 r°, r. 3), dragoste adeveritului duninedzeu(ibid., r. 13-14), voinicame arvhagglilor (p. 35/f. 17 v°, r. 12), nduIdgaduitti inparcitie cerului (p. 55/f. 27 r°, r. 14), vedem tineroditoare domnului (p. 93/f. 54 r°, r. 1), rodidoare (sic) domnu-lui (ibid., r. 5), tl4covanie evgliei dela giuldeRii (p. 201/f. 99 r°, r. 2).

13) DupA o prepozitie : cu cruce (p 27/f. 13 r°, r. 7),

m6r'gem qi noi fra(iloric la codrulti ilionului cu minte si scivedem (p. 33'f. 16 r°, r. 2), intrard... intru sod'nld cetate (p.35/f. 17 r°, r. 1), cu postul, gi cu rugicHne (p. 182/f. 90 v°,r. 7-8).

y) In constructiunea genitivului cu posesivul : aiasta inpdr-fit-au pen'teu dobanda bucuria sa (= «bucuriei sale», p. 29/f.14 r°, r. 3-4), prin analogie cu : mumd-sa, latei-sdu, etc., carise obicinuesc i astazi (cf. n-au ascultat de luta-I:Wu si demumel-sa la p, 69/1. 34 r°, r. 16, cumdtrd-sa la p. 95/f. 55 r°, r. 5).

8) Dupa, o prepozitie i Inaintea atributului genitival orr a uneipropozitii atributive : dela besérica lui dmnedzciu (p. 78/f. 38 v°,r. 2-3), intru pdreitie ceriului (p. 53/f. 26 r°, r. 2-3), in bu-curie domnului tdu (p. 170/f. 81 v°, r. 16 p. 171/f. 85 r°, r. 1),intru stire a toate limbyle (p. 201/f. 99 r°, r. 8-9, in vecie vd-cului (p. 233/f. 113, r. 12), sd se sature din fdrdme ce cddd dinmasa bogatului (p. 197/f. 96 r°, r. 7-8).

s) In legatura cu pronumele demonstrativ acesta: bundlate a-cegtii dzi (p. 3/f. 1 r°, r. 13-14; cf. prenii lountrulit aceii 140

set

www.dacoromanica.ro

125

la p. 37/f. 18 r0, r. 1), dzacu in tunérial acesta (p. 63/f. v°, r.13-14).

cp) Dup5. tot : in toate dzile (p. 135/f. 67 r°, r. 14, p. 143/f. 71r0, r. 12-13, p. 197/f. 97 r°, r. 2), dar cf. in toate dzilele (p. 112/f.47 v0, r. 11-12 i p. 135/f. 67 r°, r. 6-7).

71) Adjectivul a 'Amos nearticulat dinaintea substantivului ar-ticulat : derep'tu sviitu cuveintul tdu (p. 16/f. 49 r°, r. 3-4, tota§A in Col. Sturdz., p. 22), unde Ins copistul a putut s uitesä arunce un 1 deasupra lui u, faJudzirn dulce glas (p. 219/f.106 r0, r. 15) cu tatdt si cu sviistula (sic) dulcelui si de via(cifdcatoriu duhului (p. 56/f. 27 v0, r. 11-12).

Uneori se pierde articolul femenin din subiectul §i obiectulsingular, iar cel masculin din subiectul, obiectul ori vocativulplural: moarte biruila (p. 22/f. 10 v°, r. 5-6), se oprird (sic)rugdclune (p. 105/f. 60 r°, r. 9), cruce o thin (p. 118/f. 50 v°, r.10), cdntd leturghte (p. 178/f. 88 v0, r. 14-15) ; preu(i (p. 12/f. 5yo, r. 2), set intrdm.., impdra(ii si ar'hierei si dom'nii (p. 11/f.5 r0, r. 15), ceia ce n-au fcicutii voia lui hs i curvarii... i ne-cure* (p. 89/f. 44 v°, r. 8) ; fit miei (p. 115/f. 49 r°, r. 15), fitoamenilor (p. 121/f. 52 r°, r. 3 si 13), etc. Trebue s obser-yam insa ca in cele mai multe cazuri, mai ales unde s'a pierdutarticolul femenin din un substantiv terminat in -0, oH mascu-linul plural in putem BA avem a face §i numai cu o par-ticularitate ortografica : s'a scris e (e) hi loc de é (.k) §i s'a uitatun 1, respective cel scris s'a considerat de lung.

b) Articolul pleonastic :Adjectivul post- i pre-articulat in constructiune cu substan-

tivul post-articulat, deci o trip15. articulare : slugile celia bunelest infeleple (p. 11/f. 5 r0, r. 13-14), piz'ma caa rdoa (p. 18/f. 8v°, r. 14), loculit cela frumosulit (p. 29/f. 14 r0, r. 10-11), ceiace au slujitu dumnedzeului cela viul (p. 32/f. 15 v0, r. 9), pietrilecéle bunele (p. 50/f. 24 v°, r. 6-7), o despuetoard fliului tdu celablgovitul (p. 66/f. 32 r. 9-10), munca cdia mare (p. 89/f. 44r0, r. 15-16), mun'gile céle marile (p. 91/f. 45 r°, r. 3-4), darmuncile céle mari (p. 74/f. 36 v°, r. 9-0), Mut mifeju celapraubitut (p. 107/f. 61 r°, r. 5-6), fit miei ceia prétubi(ii (p.115/f. 49 r°, r. 16), iubiré oaminilorit (eta desarta (p. 131/f. 65r°, r. 2-3), pdcatele méle, céte rélele (p. 142/f. 70 v°, r. 4-5),bundtaté ei dad (sic) desarta (p. 207/f. 100 r°, r. 1-2, p. 235/f.114 r0, r. 4-5), focul cela marele (p. 209/f. 101 r°, r. 10-11, p.

sd-i

.5)

0

-1,

a)

v.,

www.dacoromanica.ro

126

225/f. 109 r°, r. 9-10, p. 235/f. 114 r°, r. 2 3), veseliile talecella tnarile (p. 212/f. 102 v°, r. 5-6), sotiia ta dad (sic) iubyta(p. 212/f. 102 v°, r. 8-9), kinulii cela marele (p. 215/f. 104 r°,r. 10-11, p. 216/f. 104 v°, r. 6-7, p. 230/f. 111 v°, r. 6-7),tidravurile trupului ale rélele (p. 217/f. 105 r°, r. 2, p. 231/f. 112r°, r. 9-10), cd tuturor oamenilor celor men'cinosilor tatd li-edracul (p. 223/f. 108 r°, r. 10), betiile cella rélele (p. 224/f. 108-v°, r. 11-12), l'umia md cdia dulcia (p. 236/f. 114 v°, r. 12-13),fap7ele voastre ciald rialele (p. 237/f. 115 r°, r. 7), maica inia(Oa précurata (p. 237/f. 115 r°, r. 16 p. 238/f. 115 v°, r. 1).

§) Tripla articulare in constructiunea substantivului intre douiiadjective : marele g-udetti cela infricatul (p. 142/f. 70 v°, r. 1415). In felul acesta adjectivul se articuleaza, de douä ori. Dublaarticulare a adjectivului se mai &este astazi in Muntenia. D-1.Philippide (Intr. in ist. limbii si literaturii rom., p. 72) cireazä,alara de cele aduse de Hasdeu (Cuvente, II, p. 623 si 627), inerturrnatoarele exemple de acest fel : ochii dia marii, o inmor-nuintare d'ale umpdrdtestile, lovituri d'ale indesatele, codrul a-cela ndprasnicul, etc. (Legende sau basmele Romcinilor, adunatedin gura poporului de P. ispirescu, Bucuresti 1882, p. 20, 31,39, 181, 188, etc). Prezedta acestui fenomen in textele maramu-resene si in tipariturile lui Coresi trebue srt ne-o explictim prino extensiune mai mare a lui in trecutul limbii românesti. El atrebuit sa se iveasca, ind, in «sträromana», eaci «este foarte fa-miliar Macedo-Românilor» (v. Hasdeu, Cuvente, II, p. 623).

y) Tripla articulare in constructiunea determinatiunii cu sub-stantivul : plingerd. clad (sic) cu amarul (p. 239/f. 116 r°, r. 5).

6) Dubla articulare in constructiunea adjectivului cu genitivul:ndrodul a lui adam (p. 27/f. 13 r°, r. 8-9), precin'stitele alelui many (p. 171/f. 85 r°, r. 7-8). Dup& cum constati Hasdeu(Cuvente, II, p. 629)). «In Transilvania aceastl constructiune ne-contras& pare a se conserva, in popor pAna astazi, cel putin inunele localitäti, de vreme ce Klein §i qincai o mentioneaza, a-nume ca mai putin elegantrt decAt cea contrasä : «loco cauallula domnului elegantius dicitur cauallul donmului, quod idern sig-nificat» (Ed. din 1780, p. 15. Acest pasaj este ins& modificatin ed. din 1805, p. 24)».

e) Dubla post-articulare in constructiunea substantivului cuadjectivul : zdrobi prei"ndltatul si trufasul vrdjmasulii nostrudiavolul (p. 10/f. 4 v°, r. 12-13), derep7ii necredinéosii jidovii

www.dacoromanica.ro

127

(p. 100/f. 57 v°, r. 13-14), tori svnryi incerii (p. 103/f. 59 r°, r.2), crestinii paccitosii (p. 103/f. 59 r°, r. 14-15), svntul botedzul(p. 118/f. 50 v°, F. 15-16), marele patriarhul (p. 176/f. 87 v°,r. 9-10), frarii miei prdiubirii (p. 138/f. 68 v°, r. 7-8), préiu-bit ul fiha (p. 220/f. 106 v°, r. 8), apoi in urma alipirii articoluluipronominal al, a, ai, ale : cinstitul seingele lui (p. 82/f. 40 v°, F.11), praznicele sviitele tale (p. 1191f. 51 r°, r. 1), in cinstitul ca-pula, ei (p. 170/f. 84 v°, r. 1), destoinycii lumnarlip faorii tái (p.171/f. 85 r°, r. 5-7). In doamna roditoaré (p. 57/f. 28 r°, r. 7.8) é ar putea srt nu fie eatorit articolului.

c) Aflam §i cazuri and e pus articolul, de§i, dup5, cum ama§tepta, noi astazi, n'ar trebui : si torii invyse (p. 10/f. 4 va, F.16 p. 115/f. 5 r°, r. 1; tot a§h la Coresi, p. 134, r. 31), torii,carii sdn'tu (p. 12/f. 5 v°, r. 1 ; la Coresi p. 135, r. 7 insA to(i), [scieetämti tory pintru inviiaré (p. 18/f. 8 v°, r. 16; tot a§a. §i IaCoresi p. 136, r. 20), cine se apropiia cdtrei codrula ela muriiap. 38/f. 18 v°, r. 13-14; la Coresi, p. 203, r. 27 instt: codru),toate cu au fost (p. 47/1. 23 r°, r. 10 ; la Coresi, p.205, r. 20 tot a§a), spuserci a fiiului lui dmnedzeu tdrila si cin'sté(p. 47/f. 23 r°, r. 4-5 ; tot a§5. la Coresi, p. 205, r. 18), undepoate trebue sift cetim tclrfie i cin'ste cu e in loc de é, sci-i a-ducem credint4 cu darurile (p. 52/1. 25 v°, F. 6-7 ; tot a§a §ila Coresi, p. 206, r. 23-24), acela nuora (p. 131/f. 65 r°, r. 89 ; tot ma, §i in Cod. Sturdz. p. 26, alalta sant (p. 139/1. 69 r°,r. 16; tot a.9. §i in Cod. Sturdz., p. 72), din a6asta lume (p.132/f. 65 v°, r. 2-3; tot a§:a §i in Cod. Sturdz., p. 26), la acestaThou (p. 199/f. 98 r°, r. 14), acela om (p. 238/f. 115 v°, r. 15), etc.

d) Camd adjectivul se intrebuinteazA singur .subintelegAndu-sesubstantivul, poate primi i articolul 1, nu numai articolul celca astilzi : vorti invie... si micii si marii (p. 154/f. 76 v°, F. 15,cf. §i blgoslovéste crestinii micii i marii la p. 55/f. 27 r°, F. 3),fericari de blddzii (p. 183/f. 91 r°, r. 6), veri destep'ta adorlmi(ii(p. 61/f. 30 r°, r. 5-6), etc.

e) Articolul cel se pune §i pe langa, substantiv, §i anume ina-intea substantivului ude cela décet mai mica p. 198/f. 97

r. 8-9).f) Intrebuintarea articolului genitival sau pronominal Inc& este

in genere regulatä: al treile as (p. 13/f. 6 r°, r. 8), al treileceru (p. 35/f. 17 r°, r. 5-6), ala ceriului ierusalim (p. 45/f. 22r°, r. 16), svn"tulii ala 8Ciii dha (p. 56/1. 27 v°, r. 3), al séptele

man'drille

: 82-91

v°,

www.dacoromanica.ro

128

ceriu (p. 98/f. 56 v°, r. 1), al sau tuturora imparte (p. 52/f. 25v°, r. 12), al meu ndravii, (p. 208/f. 100 v°, r. 1), cin'stitul oistnitul trupit al doninului (p. 20/f. 9 v°, r. 15) ; ai paceei si aidragosteei fdcutu-néu fle'ori (p. 19/f. 9 r°, r. 15),inmultés1e ai bi-sericei (p. 51/f. 26 v°, r. 8-9); a lui dumnedzeu maica (p. 57/f.28 r°, r. 8-79), dila, r'ugdciune fu a svnfilor (p. 105/1. 60 r°,r. 6-7), a lui hs. maicd (p. 91/f. 45 r°, r. 9); ale sale picate (p.141/f. 70 r°, r. 3), précin'stitele ale lui many (p. 171/f. 85 r°, r.7-8), etc.

De obiceiu gäsim ins5, a pentru ai : toti fngerii omenilor, abdrba(ilor qi a muerimor (sic, p. 112/f. 47 v°, r. 14-15), draciiputérniciloru, a pamdneului fi a udecdtoriloru (p. 112/f. 63v°, r. 4-7), doi ingeri ai lui hs (p. 151/f. 75 r°, r. 13-14), adracul'ui yeti hi (p. 236/f. 114 v°, r. 8), etc. A inlocue§te demulte ori §i celelalte forme regulate, a§a pe al: in numele tatd-lui... si, a svdntului (p. 58/f. 28 v°, r. 3), domnul ceriului si apdmantului (p. 100/f. 57 v°, r. 1), acela nuorii, de foc inste (sic)a oaminilor nebunfil (p. 131/f. 65 r°, r. 9-10), i"n'tru numelepdrintelui si a fiiului si a dhului stu (p. 221ff. 107 r°, r. 5-7);pe ale: spur'caciunele trupului si a sufletului (p. 8/f. -3 v°, r.12), sufletele direp(iloru si a pdcdtosilorii (p. 131/f. 65 r°, r. 16,p. 132/f, 65 v°, r. 1), patru cornuri a pdmdn'tului (p. 154/f. 76v°, r. 4), etc.

g) A cAzut articolul poate dup a. analogia dativului in: vddzupreenta maica lui hs multe mun'ci rodului omenescu (p. 62/f.30 v°, r. 12 ; cf. in Cod. Sturdz., p. 34 : $ i vddzu presfnta maicalu hs. multe munci gintului omenescu) ; apoi in: acelora iasteinpdrd(iia cerului (p. 184/f. 91 v°, r. 11-15), sit fi(i fii si svan-tului Ail, (p. 223/f. 108 r°, r. 6-7), unde, ce e drept, poate säse inteleaga §i ca dativ, dar nu e neprobabil cä avem a facecu un genitiv. Gre§ealii de copiare avem poate in: derep'tu Inge-riloru rugdclune (p. 110/f. 46 v°, r. 5-6) §i in: minunata-sifreimsefe-le cetdeiei (p. 196/f. 96 v°, r. 1), unde s'a hitregit gre-§it le in loc de articolul a, dându-ne astfel o anacolutie.

h) Numäralele ordinale de cele mai multe ori n'au amplifica-tivul a la sfar§it : al treile 6as (p. 13/f. 6 r°, r. 8), al treile ceru(p. 35/f. 17 r°, r. 5-6), al slasele 6as (p. 13/f. 6 r°, r. 15), aZnoaole (p. 13/f. 6 r°, r. 15), usprddzécele (p. 14/f. 6 v°, r. 3),unsprddzécele (p. 14/f. 6 v°, r. 16), al eptele (p. 98/f. 56 v°, r..1), etc. ; dar cf. al' treile (p. 83,T. 41 r°, r. 10-11), etc.

www.dacoromanica.ro

129

Lipseste a si din: aiave (p. 37/f. 18 r°, r. 4, p. 38/f. 18 v°, r. 6).i) Acuzativul Mt, pre: zdrobi prdi"ndl(atul si trufasul vrdj-

tnasulii nostru diavolul (p. 10/f. 4 v°, r. 12-13), sci mdri(i dom-nulic dumnedzdul inno.stru (p. 12/f. 5 v°, r. 11), sci eru Omit to(i(p. 18/f, 8 v°, r. 15), au inpréunatil to(i (p. 19/f. 9 r°, r. 8), stri-gai (=«stricai») icde (p. 26/f. 12 v°, r. 6), de-i puse ei (p. 28/f.13 v°, r. 6), scoase ei de un'tun4rectl (p. 28/f. 13 v°, r. 14), prii-nda.Ve cei de apoi ca si ceia dintalu (p. 14/f. 6 v°, r. 12-13),rdporsci ceia ce au lucratii (p. 14/f. 6 v°, r. 14-15), tatdltiastep'ia-1 cela ce eru-1 avó (p. 36/f. 17 v°, r. 5-6), nu Mac' naisdraci, céla céi iubitti (p. 43/f. 21 r°, r. 10-11), petrecdn'du-stsine (p. 49/f. 24 r°, r. 1-2), puse-s' in scaund parintele (p. 50/f.24 v°, r. 1-2), vddzcindu... dumnedzeu (p. 37/f. 18 r°, r. 3-5),luard precinstita maica lui hs (p. 75/f. 37 r°, r. 1), unde s'arputeh ceti insa si: luard pre cinstita maica lu its, cf. si zdrobipreindltatid (p. 10/f. 4 v°, r. 12-13), care s'ar putea despArti in prési inndltatul, inpreund amcindoi (p. 40/f. 19 v°, r. 10), sci nu po-reclip voe (=«voi») ei lui dum'nedzeu (p. 47/f. 22 r°, r. 8-9),imnultéste ai beséricei (p. 54/f. 26 v°, r. 8 9), vedem tine (p.92/f. 53 v°, r. 16p. 93/f. 54 r°, r. 1), cdn'du fra(ii sdi si miseiimiei n-au miluitu (p. 101/f. 58 r°, r. 1-2), céia ce adam si evvaizbdvi (p. 102/f. 58 v°, r. 15-16), feófiul adam (p. 108/f. 61 v°,r. 3) izbOviiu adamu (p. 109/f. 46 r°, r. 1-2), zidiiu omulu (p.109/f. 46 r°, r. 9-10), blgoslovi(i dum'nedzdu (p. 112/f. 47 v°, r.10-11), voiu giudeca ei (p. 121/f. 52 v°, r. 2), vcidzuiu dilavo-lulit si ingerii lui (p. 126/f. 62 V', r. 11-12), cd aceia dmne-dzeu priimescu intru ei (p. 188/f. 93 v°, r. 5-6), vddzu avraarnxde departe si lazar' a in poala lui (p. 198/f. 97 v°, r. 2-3),au moyseiu si prorocii (p. 199/f. 98 r°, r. 16), de moisyi si deprorocii nu vor ascurta (p. 200/f. 98 v°, r. 6-7), e tine téu pd-rasa tofi (p. 212/f. 102 v°, r. 15-16), stiin'du tu mene str"vainputit (p. 214/f. 103 v°, r. 8), dracii vor apuca aceia ce au peritti(p. 215/f. 101 r°, r. 2); dar cf. dat-au hs pre sine (p. 4/f. 1 v°, r.7), ne-au adussti (sic) pre noi (p. 4/1. 1 v°, r. 9), néu scupfdlratpre noi (p. 4/f. 1 v°, r. 14), au iubyt pre noi (p. 8/f. 3 v°, r. 6),sd curei(im pre noi (p. 8/f. 3 v°, r. 10), urciscu pre noi (p. 19/f.9 ro. r. 1), qi pre ei $ i pre noi... facutu-neu (p. 19/f. 9 r°, r. 15),ed néu spdsit pre noi hs (p. 20/f. 9 v°, r. 6-7), néu izbeiviti t prenoi (ibid. r. 9), inghiti pre cela ce nu-lti stiia moart-ité (p. 21/f. 10r°, r. 11-12), fi cunoscu eld pre trupii (p. 21/f. 10 r°, r. 13),

Drdgatm, Doak manuscripte. 9www.dacoromanica.ro

130

sdu dat pre sine (p. 87/f. 43 r°, r. 3-4), si-i scope scu spre ei(p. 114/f. 48 vo, r. 14), ce iubeste pre eta (p. 123/f. 53 ro, r. 4-5),nice eu voiu milui pre voi (p. 163/f. 81 r°, r. 9-10), au lubitpre dumnedzeu (p. 202/f. 99 r°, r. 4), set cunoascei pre dumnedzeu(p. 216/f. 104 v°, r. 10-11), stiin'du tu pre mene (p. 229/f. 111r°, r. 5), etc.

j) Propagingiunea pronumelui personal: Wu spásit pre noihe (p. 20/f. 9 v°, r. 6-7), 11414 izbeivitg pre noi (p. 20/f. 9 vo, r. 9),si-i scopescu spre ei (p. 114/f. 48 v°, r. 14), sii va trimile ingerii(p. 165/f. 82 r°,r. 10-11), Mt dat pre'sine (p. 87/f. 43 r°, r. 3-4),iar et tatal astep'ta-1 cela ce el'u-1 ave mai de nain'te intru sine(p. 36/f. 17 v°, r. 3-6); li se legct limba lor (p.81/f. 40 r°, r. 8),un'de-fi sontu fie mán'driiale tale (p. 227/f. 110 ro, r. 14-15),cd lor dhut svantg... ale lieu dzis (p. 32/i. 15 v°, r. 12-13),dirCpt ce-mi tu mie ogodisy (p. 229/f. 111 ro, r. 3), set nu-mi tumie ogodesti p. 229/f. 111 r°, r. 7-8), etc.; dar cf. c-au dat noao(p. 6/f. 2 v°, r. 1)1 au iubit pre noi (p. 8/f. 3 vo,r. 6), ed curáfimpre noi (p. 8/f. 3 v°, r. 10), celora ce urdecu pre noi (p. 19/f.9 r°, r. 1), celuia ce iubdste pre e14 (p. 123/f. 53 r°, r. 4-5),cela ce del noao viap (p. 55/f. 27 r°, r. 11-12), nu lcisarefi preei (p. 116/f. 49 v°, r. 3-4), nice eu volu milui pre voi (p. 163/f.81 r°, r. 10), ce Upset taste si nouci (p. 119/f. 51 r°, r. 16), etc.

k) Pronumele personal pleonastic :a) La nominativ: cine se apropiia ceitra codrulit elu nturiia(p.

38/f. 18 v°, r. 12-14), acestia san'tu preutésele ale, ce dupcimoart-etla popirorg (sic) tale sdu meiritatg (p. 86/f. 42 v°, r. 710), el nu avurd ce mai rdspunde svnfii (p. 103/f. 59- r°,r. 1112), ei aducu incerii in ceru (p. 121/1. 52 r°, r. 6), elu-mi grciiingerulit (p. 122/f. 52 v°, r. 3-4), ei sta dracii de departe (p.136 f. 67 vo, r. 14-15), atun'ci direpfii ei se vorg lumina (p.165/f. 82 r°, r. 13-14).

13) La acuzativ : cruce o (Ina (p. 116/f. 50 v°, r. 10), svfaulbotedzul nu-1 pdzescu (p. 118/f. 50 v°, r. 16), anii tell i-ai visu(p. 143/f. 71 r°, r. 1), trupul fi-1 vor nidnea (p. 117/f. 73 r°, r.3-4), cerul l' vor inveili (p. 157/f. 78 r°, r. 1-2), etc.; dar si far&pleonasm: in locul cela ce n-al mai veidzu[t1 (p. 136/f. 67 v°,E. 4-5), loate pacatellq tale ce ai fdcutg (p. 150/f. 74 r°, r.4- 5), acesta cuvein'tg ddca va seivrasi (p. 209/f. 101 r°, r. 4-5),dracii vor apuca aceia (p. 215/f. 104 r°, r. 2), etc.

r) la dativ: acelora tuturor le va deekide he (p. 167/f. 83 r°,

.

www.dacoromanica.ro

131

r. 13-14), unora le va hifi (sic, p. 192/f. 94 v°, r. 8-9), artorale va fi trupul (p. 192/f. 94 v°, r. 13-14), al'tora le va curd (p.192/f. 94 v°, r. 16 p. 193/f. 95 r°, r. 1), petrectin'dwe sine (p.49/f. 21 v°, r. 1-2), iuo fi-i.indn'driele tale (p. 211/f. 102 v°, r.14-15), etc.; dar i fára pleonasm: acelora laste inpdratiiacerului (p. 184/f. 91 v°, r. 14-15), sei fifi flu i smIntului Altfp. 223/f. 108 r°,r. 6-7), uncle ins 5. in amandouä cazurile pu-tern aveá si genitiv nearticulat.

Pleonastice sunt i formele : mosiia-s (p. 29/f. 14r°, r. 9), a sa-si /lumina, frdnise(dn'du-sil (p. 36/f. 17 v°, r. 12),elu-s[i] (p. 31/f. 15 r°, r. 15), fiectirui-e (p. 30/f. 14 v°, r. 11-12),

lucrul sdul (p. 220/f. 106 v°, r. 10), cine-si ku aleactle picate vorit sta./ (p. 141/f. 70 r°, r. 4), cine-s' Icu cinstdcu darul sdul (p. 169/f. 84 r°, r. 3), cine-s[il meserlard lorl(p. 233/f. 113 r°, r. 10-11), slobodzdste cine-si pre voia sa (p.126/f. 62 v°, r. 7-8), cf. insä si -si: vorit sta tori asdrnenssine cu faptele sale (p. 155/f. 77 r°, r. 5), sit, dé reispunsu cinede pdcatele sale (p. 201/f. 99 r°, r. 15). Tot asa s'au putut naste

insusi (p. 84/f. 41 v°, r. 8), inqiqi(p. 186/f. 92 v°, r. 5), aciiasi(p. 228/f. 110 v°, r. 12), etc.

1) Pronumele relativ pleonastic: preutésele cdtd, ce dupd moar'tiapopirorit (sic) iale séu meiritatit (p. 86/f. 42 v°, r. 8-9), direp(iicela ce au 'titbit (p. 202/f. 99 r°, r. 3-4), omul cela ce acialiaface (p. 209/f. 101 r°, r. 1), parin(ii nostri mks ce neat ndscut (p.213/f. 103 r°, r. 10-11), etc.

nz) Pleonasticul dzise: rdspun'se sviita marlia si dzis[el (p.

68/f. 33 v°, r. 9-10), strigard cu glas si dzis[eIrd (p. 92/f. 45 v°,a. 12-13), strigard pdattosii si dziserd (p. 94/f. 54 v°, r. 1-2),strigard cu glas si grdird (p. 107/f. 61 r°, r. 13-14), si-mi rds-pun'se incerul (p. 130/f. 61 v°, r. 2-3), si rclspunseinccrul si-mi dzise (p. 132/f. 65 v°, r. 4-5).

n) Pronumele personale scurtate de genitiv-dativ se intrebuin-leazA ca enclitice tot asà de bine in urma, ca si inaintea ver-bului: Ilucrul lui7 cirestdste-i (p. 15/f. 7 r°, r. 10-11), frainse-fdn'du-s1 (p. 36/f. 17 v°, r. 13), petrecdn'du-st sine (p. 49/f. 24 r°,r. 1-2), puse-e (p. 50/f. 21 v°, r. 1 si 10), spune-mi (p. 61/f. 30

r. 15), cunusti-ti (p. 134/f. 66 v°, r. 5-6), fi-fi-voliq (p. 136/f.67 v°, r. 6), nu dd-i locit (p. 185/f. 92 r°, r. 8), adu-ti amen* (p.198/f. 97 v°, r. 13), platiaste-fi-se (p. 213/f. 103 r°, r. 4); acestuia-i

(p. 15/f. 7 r°, r. 6), vrérd-i laudd (ibid., p. 13), cu dragu-i

si

-Para

§i:

eui-IN [cc

[cu

r°,

dotwww.dacoromanica.ro

132

iubeste (ibid., r. 15), ce-si svdramci frdmse (p. 22/f. 10 v°, r.3-4), uncle+ e (p. 22/f. 10 v°, r. 14 si 15), innainte-i cura (p.46/f. 22 v°, r. 1-2), cinste-i fdcu (p. 49/f. 21 r°, r. 4), sci-i aducem(p. 52/f. 25 v°, r. 5), trupulu-e is. munci (p. 30/f. 14 v°, r. 9-101,trupulu-Vi] (p. 52/f. 25 v°, r. 14), sei-mi spue (p. 58/f.28 v°, r. 6), totu-dz voiu spune (p. 71/f. 35 r°, r. 5), s-au lepcida[tJ(ibid. r. 8), asia-mi agiute (p. 75/f. 37 r°, r. 9-10), sd-ti ardtu(p. 81/f. 40 r°, r. 10), s-au pier'clut (p. 97/f. 56 r°, r. 4), si-si tin' se(p. 99/f. 57 141, r. 12), si-si rddicd (p. 99/f. 57 r°, r. 14), cele ce-mislpluse (p. 105/f. r°, r. 12), si-i dediu (p. 108/f. 61 v°, r. 4-5),elu-mi grdi (p. 122/f. 52 v°, r. 3), sd-ti ardtu (p. 122/f. 52 v°, r.6), si-mi rdspun'se (p. 126/f. 62 v°, r. 1, p. 130/f. 64 v°, r. 2),si-mi spuse (p, 128/f. 63 v°, r. 3), si-mi dzise (p. 130/f. 64 v°,r. 9-10, p. 131/f. 65 v°, r. 8), (i-e gdlytd, (p. 134/f. 66 v°, r. 11),de ndprasnci-mi dvini (p. 140/f. 69 v°, r. 2), si-mi sosi (ibid.),cunzu-ti va vi (p. 143/f. 71 r°, r. 10), fi-s (p. 145/f. 72 r°, r. 7)7cumu-fi va plâti (p. 144/f. 71 v°, r. 13), uncle fi-i (p. 144/f. 71 vor. 15), unde-fi e (p. 145/f. 72 r°, r. 2), nu-(i potu (ibid., r. 6).ce volosu-fi e (p. 146/f. 72 v°, r. 1-2), atunci-sii vorii vedd (p-159/f. 79 r°, r. 1-2), mi-au ddruitil (p. 170/f. 84 v°, r. 5), si-iva da (p. 170/f. 84 v°, r. 11), ce-slii face (p. 178/f. 88 v°, r. 1),cumu-sli7 va ingrdsa (p, 179/f. 89 r°, r. 5), eel pilar'de (p-179/f. 89 r°, r. 6), de-si vorii priimi (p. 188/f. 93 v°, r. 2), ce-giiar'td (p. 188If. 93 v°, r. 14), WI luatü (p. 198/f. 97 v°, r. 14),sd-i faludzim (p. 219/f. 106 r°, r. 15), s-au gdtat (p. 221/f. 107r°, r. 10), de-mi vréi spune (p. 229/f. 111 v°, r. 11), asé sd-miaciute (p. 237/f. 115 r°, r. 14), ce-s rod (p. 239/f. 116 r°, r. 4)..

o) Infinitivul far& a era obicinuit traducatorului maramureseanhusit i s'a pastrat in cateva locuri si in copia de pe care s'acopiat Codicele Sturdzan §i Codicele Todorescu, caci in amandouaaflam : nu avurd ce mai rdspunde (p. 103/f. 59 r°, r. 11-12 ;cf. Cod. Sturdz., p. 67), nu cutedzard grad (p. 105/f. 60 r°, r. 4 ;cf. Cod. Sturdz., p. 68). La acestea am mai putea adaoge a totde natura aceasta e eu amu duce dela p. 28 a Cod. Sturdz.,,dupa care Hasdeu, nestiind cum sa-1 explice, pune semnul in-trebärii (Cuv. II, p. 430). In Codicele Todorescu adica la p. 135/f.67 r°, r. 12-13 gasim: eu am in toate dzilele a duce, uncle adinaintea lui duce a fost adaos deasupra ulterior din partea co-pistului Codicelui Todorescu. Cf. Inca conditionalele: bine a vrutfi (p. 74/f. 36 v°, r. 5-6), n'am vrut peri (p. 215/f. 104 r°, r. 1)),

si-si

si:

www.dacoromanica.ro

133

sett vrutü fi (p. 216/f. 104 v0, r. 14), de-m[il vréi spune gi tunoi nu vréfinl peri (p. 229/f. 111 ro, r. 11 §i 12).

p) Pentru a exprima, idea de ceva, superlativ se 'intrebuin-teaz6, frazele mancciryle dale duptt céle (p. 212/f. 102 v°, r.3-4), manceirele tale cglict intru celia (p. 228/f. 110 v°, r. 4),dale intru atria veselii (p. 234/f. 113 v°, r. 2-3).

Unele prepozitiuni au in Codicele Todorescu roluri deosebitede acelea pe caH le au in graiul de astäzi. Astfel:

a) In propozitii secundare finale se intrebuinteazA de in loculconjunctiunii ca : ltuai uqg cerului, de sd intro inpdratultt slaveei(p. 36/1 17 v°, r. 10-11), [de set merg47 la beséricd (p. 76/f. 37v°, r. 2), bleim presviit4 de set-ti artitu (p. 81/f. 40 r°, r. 10), pasetde vedzi (p. 87/f. 43 r°, r. 6), ce lipsd taste qi noao, de sei slu-firm's' noi lor (p. 120/1. 51 v°, r. 1), gi-mi arattt, de sci tii toVil(p. 137/f. 68 r°, r. 14), o cdce nu ndm pocdit, de sci fie acmuertate peicatele (p. 160/f. 79 v°, r. 9 10), 84 NI fit svantului dhitde sei nu vd (p. 223 f. 108 r°, r. 8) (1). Tot a§h setrebuinteazA §i pentru in: cid mita pentru set poatd cdlca rnieii(p. 178/f. 88 v°, r. 3-4).

fi) De se intrebuinteaza in propozitii secundare consecutive inlocul conjunctiunii inc41: tu te cu nufii foar'te iubyiai, de pre dzeuUu peirdsit (p. 212/f. 102 v°, r. 10-11), c4 dracul taste meingeliosde vd ptizyffil (p. 223/f. 108 r°, r. 13), fi va pune un munte depiatr4 pre gura iadului, de-1 va astupa (p. 191/f. 99 r0, r. 11).

CitAin Inca un exemplu, pe care din pricina imperfectiei stilului nu-1 putem inirà la nici una din grupele de mai nainte :o fericafi de ceia ce set scoalei in svnta dunzinecd praznicelelui hs (p. 186/f. 92 v°, r. 10).

y) Chiar i derep Ill, care ca prepozitie are intelesul de pentru,hie& se intrebuinteaza hi locul conjunctiei ca: ce v4 pdzyr voioanzenilor derepltj 54 fli gi svantului dM (p. 223/f. 108 r°, r. 6).

8) Ca prepozitie de se pune in loc de pentru: ce vrem da tutdmnedzeu de toate aciastd, ciau dat elü noao (p. 6/f. 2 v°, r. 11),nu de negandire qi de Mug vostrel set pier IdeJdzi (sic, p. 138/f.68 v0, r. 15-16), e va veseli de ei (p. 161/f. 80 r°, r. 13), seiplan'gu de pdcatele mete (p. 142/f. 70 r°, r. 3--4), sd v4 inghild

(1) Construit cu indicativul 11 gAsim in : av ct el4 domnul i sulletelsomenesti, de le sui la cer (p. 45/f. 22 r", r. 5), fnoi vinim dela ced (sic) ceS414 ldsati ds duleafa de s rnunces'ci n pustii (p. 114/f. 42 vo,r. 7-8).

$ i

si

ode, ri

r)

in.ge/a(N in.

www.dacoromanica.ro

134

de fap'tele voastre dale raieie (p. 237/f. 115 ro, r. 6-7); in locde dela : sd delungdm de noi (p. 219/f. 106 1.0, r. 6) ; in loc dedin, dar in cazurile acestea e mai probabil c avetn a facecu pierderea lui n in urma nazalizArii vocalei dinaintea lui: deinntanerec (p. 4/f. 1 vo, r. 10-11), de untunérecu fi de umbramoriiei (p. 28/f. 13 vo, r. 14-15), de ounghi (sic, p. 80/f. 39 vo,r. 3). di miPloe (p. 16/f. 7 vo, r. 5-6), di vócii (p. 66/f. 32 v°, r.1), di noapte (p. 155/f. 77 ro, r. 7).

s) Pe de cu sens partitiv ii gásim in: gi de céle refle nu aflardnemicd-qa eli2 (p. 133/f. 66 ro, r. 13-14), nime de aceia (p. 145/1.72 ro, r. 5 6).

C) In loc de pentru se mai intrebuinteazA inprotivd i pren:ce vain da noi inprotivd si tocma pre'nmul(itului darului bui(rt. 7/f. 3 r°, r. 1), cumu-r va pldti dumnedzeu pri'n «pre»?,cf. pré in Cod. Sturdz., p. 76), vaptele tale (p. 144/f. 11 v°, r.14), iar in loc de de pe s'a pus di1n in : vdd6 dimis masa boga-tului (p. 197/f. 97 r°, r. 9).

s) Pe nu cu sensul latinescului no il dam in: nu de negdn-dire si de lgne vostrd 8a pier[dejdzi (p. 138/f. 60 v°, r. 15-16),cf. sec nu si acela sd vie (p. 199/f. 98 r°, r. 13).

Dup& comparativ in loc de decdt ori conjunctiunea ca se in-trebuinteaz& prepoz4ia de, dându-ni-se astfel o constructiune a-sernânátoare ablativului dupa comparativ din latineste : mai var'-tos de alt [elle (p. 37 f. 18 r°, r. 12), mai vdetos de so(ii tdi (p.51/1. 25 r°, r. 2), eci de toti e4ti tu mai sus (p. 61/f. 30 r°, r. 7),mai luminos... de soarele (p. 64/f. 31 v°, r. 11 ; cf. mai lumi-nata dicdtit codrii sinaiei la p. 38/f. 18 v°, r. 3), mai vdrtos detoti (p. 86/f. 42 v°, r. 3), mai sus de toate silele (p. 106/f. 60 v°,r. 8 9), au mai milostivil esti tu de dumnedzeu (p. 126/f. 62

r. 4), mai luminate de soarele (p. 172/f. 85 v°, r. 5-6); etc.u) Metatez5. sintactica: dat-au (p. 4/f. I v°, r. 6, p. 19/f. 9 r°,

r. 12), veselqi-vd (p. 17/f. 8 r°, r. 15, dar va luminati la p. 16/f.7 v°, r. 3-4), idsat-au (p. 19/f. 9 r°, r. 14), slobodzimu-ne (p.23/f. 11 r°, r. 7), dzise au fostii (p. 27/1. 13 r°, r. 4-5), kénui-se(p. 27/f. 13 r°, r. 11 §i 14-15), impreunard-se (p. 37/f. 18 r°, r.12), cinstitu fu (p. 37/f. 18 v°,r. 16), luminalfs fu (p. 38/f. 18 v°,r. 3), asculfird-siel (sic, p. 39/f. 19 r°, r. 16), In'nefe-sci (p. 40/f.19 v°, r. 6-7), dar sa se In'italle la p. 41/f. 20 r°, r. 12), savra-félte-le (p. 41/f. 20 r°, r. 15-16), rndl"dza-se (p. 44/f. 21 v°, r.12), inkinard-se (p. 44/f. 21 v°, r. 13-14), dusése-le (p. 45/f. 22

t)

v°,

www.dacoromanica.ro

135

r. 11), scoase-le (p. 45/f. 22 r°, r. 13-14), vedda-vor (p. 195/f.96 r°, r. 9.10), fi-va (p. 1564. 77 v°, r. 4, p. 169/f. 84 r°, r. 10),sta-vorru (p. 167/f. 83 r°, r. 10), stiiu-se (p. 130.f. 64 v°, 8)

trecut-a (p. 202/1. 99 r°, r. 6), kémd-se (p. 209/f. 101 ro, r. 2), etc.v) Constructiune incorporativa,: fdcutu-neu (p. 19/f. 9 ro, r. 16)

scumpdratu-ndu (p. 20/f. 9 v°, r. 12), sfesitu-sdu (p. 27/f. 13 r°,r. 16), adundu-s-au (p. 33/f. 16 r°, r. 10), ivi-se-va (p. 192/f. 94

r. 5), scula-se-vor (p. 191/f. 94 r°, r. 16), giudeca-se-vor (p.103/f. 59 r°, r. 10-11), kema-i-va (p. 1941f. 95 v°, r. 8), fl-ti-vollul(p. 136/1. 67 v°, r. 6), rugatu-ndi (p. 135/f. 67 r°, r. 1),-biruitu-leu(p. 202/f. 99 r°, r. 6), lepdda-se-vord, (p. 209/f. 101 r°, r. 11), pla-tlaste-(i-se (p. 213/f. 103 r°, r. 4), cade-li-s[e] (p. 217/f. 105 r°, r.15), giudeca-se-vord (p. 103/f. 59 ro, r. 10-11), ndscutusdu (p.

67/f. 33 ro, r. 9-10).x) Disimilatiune sintactic5 sau un fel de chiasmus, remarcabil,

fiindcä reproduce graiul Wanului: eri eram in nes(s)kyt suflet,lard astddzi i"n'tru sullet dulce (p. 3/f. 1 r°, r. 7--11), cd dei$7.14(sic) si zdrobi prdi"ndl(atul si try fasui vrdjmasuld liostru diavo-lul si moart'd cdtcd (p.10/1. 4 vo, r. 12-7-16), roagd-te te i"nalfa(p. 97/f. 56 r°, r. 15-16), dereplu mila maicei mdle si derep'tuingerilorit rugdclune (p: 110/f. 46 v°, r. 5-6), si cu mare jela-nie vor stryga vor pldnge cu amar mare (p. 195/f. 96 r°, r..

11-12); forma viitorului disimilatA in direct& si metateticä: fi-vaatun'ci va aprin'de lumd (p. 156/f. 77 °, r. 4-5), va lCda sidin'tru la slavd nespusd fl-va (p. 169/1. 84 r°, r. 8-10), ve-clea-vor si vor asculta (p. 195/f. 96 r°, r. 9-10; pronumele di-similat prin postpunere si prepunere : aduceti-vd lucrul i vdpriimi(i, pre(ul (p. 163/f. 81 to, r. 1);

y) Gasim o multime de asperititti sintactice i anacolutii, dintrecari unele au putut sä fie si in originalul husit, altele sunt gre-seli de-ale copistilor.

cz) Se schimbA numärul trecându-se dela singular la plural si invers:si lucrut ciestdste-i st cu dragoRte st cu vréré-ilaudd i ruga le priimdste (p. 15/f. 7 r°, r. 10-15), acela aucum'pdrattt aur strdm'bfi, derep'tii acéa si muneescu (p. 73/f.36 r°, r. 5-8), acala laste céia cd-au, ascultat furis' dereplitaceia se muteceseu (p. 73/f. 36 ro, r. 14 16 p. 74/f. 36 v°,r. 1-3), nu putuiu rdbda faptul mdiniloro mdle sd-i mun6ascddilavolul (p. 108/f. 61 vo, r. 10-12), apd ciuru Val (= «ceruilui») si-mi déderi qatu (p. 109/f. 46 r°, r. 6-7), faptele

r

si

#

si

lul priimictste-i

[a]

www.dacoromanica.ro

136

sta rinainté bra (p. 131/f. 65 vo. r. p. 133/f. 66 14, r. 1),

luo man'drille tale (p. 211/f. 102 r°, r. 14-15); nulingelict-isi grdila-i (p. 44/f. 21 v°, r. 1), se mun'cescit rodul creqtinescu(p. 67/f. 28 r°, r. 4-5), limbile lor era legati in par(/' de focsi nu puté greii (p. 80/f. 39 v°, r. 4), o ferica(i de cola ce sitscoala in sviita duminecel gi praznicele liii hs, de sd scoalei denoap'te de se roagd lui hs si se roagd saitlytor sel se rouge luihs dereptit elii qi mergu la besérica, qi se spovedesti (p. 186/f.92 v°, r. 6-15), vor prin'de a fdpa din' mucd sufletul ccitreitrupii (p. 211/f. 102 r°, r. 10-11), si 160 poron'citele luisei, o (inem (p. 218/f. 105 v°, r. 11-12), era speindzuraffil nelrodmul(u (p. 78/f. 38 v°, r. 8-9).

0) Se schimba cazul : cd in toate dzile vedéi cumu le 'taste sibdtreinii si tinerii (= «si batranilor i tinerilor), p. 143/f. 71

r. 12-13).y) Pe baza de constructio ad synesim se schimba, genul : oa-

mina kemel-se toate limbile dereplii pdcatele bor surupati iniad (p. 26/f. 12 v°, r. 15-16), si multe trupuri rdpdusate alesvintilor sculard-se intrard dupei invilare ei intru sodn'td ce-tate (p. 34/f. 16 vo, r. 13 si urm.), acolo amu inngerestile tdrii qivoinicame aruhagglitor, unii... aduce..., al(ii gdtita (p. 35/f. 17 r°,r. 11, 13 si p. 36/f. 17 v°, r. 12).

a) Se schimba persoana prin trecere din oratio obliqua inreed: M(i din Casul dinteau au lucrat, priimiti asteldzi ce vetse cade plata (p. 13/f. 6 r. 5-6).

s) Infinitivul alterneaza cu conjunctivul : nu va lipsi a munci,sa, sd, pea oumeny (p. 1751f. 87 r°, r. 12-13).

Unui verb finit i se coordineaza' un gerundiu: apropia(i-vnemicet ruqine)ndu-vd (p. 13/f. 6 r°, r. 16 p. 14/f. 6 v°, r. 1).

7)) Gasim coordinare in loc de subordinare: def'kideti mienqia derep'td(eei si se intru preen Ia (p. 48/f. 24 v°, r. 4-6, =

ca sä intru))).Alterneaza una cu alta doua forme, cari amandoua erau in

uz pe timpul cand se copia Codicele Todorescu: lard toti oa.tnenii ceia ce de dumnedzdu nu s-a temut i cuventele lui hsn-au socotit (p. 234/f. 113 v°, r. 6-10, = ts'-a[u] temut»), in-cerii... a ceidzut si au peril (p. 180/f. 89 v°, r. 12, «a[u] cadzut»,cf. ceia ce alit] giuratii pre ein'stita cruC' la p. 72/f. 35v°, r. 8-9).

L) 0 alta asperitate sau fenomen de discordant& uzual era inlimba veche' intrebuintarea relativului fárà prepozitie pentru tot

fi-1

lui i

qi

ro,

flak/

r°,

Osi

www.dacoromanica.ro

137

felul de determinari circumstantiale. Fenomenul e nascut dinbrachilogie. Aà gAsim : ce volosuqi e de dureata trupului tduedict ce te incin'ddi (p. 146/f. 72 v°, r. 1-4, = acu care te incin'-

nu iaste om pre pdmdn'tu cela ce in va kema sd /nu 1-liteu ascultu (p. 101/f. 58 is°, r. 13-15,-. «nu Taste om pre pamAnt,pe cela ce sau pe care, daca ma va kema, sa ascultu)) ori-enu Taste om pre parnant, care ma va kema, pe care saascultu»), apoi o amaric cela ce &dal (p. 177/f. 88 r°, r. 16), celace-q[i] face fafd la domny (p. 178/f. 88 v°, r. 1-2), cela ceMize (ibid., r. 5-6), cela ce be (ibid., r. 10), o amar preutul celace nu e destoinic (p. 178/f. 88 v°, r. 12-13), o amar cela ce.hulefte (p. 179/f. 89 r°, r. 6), ceia ce nu niergu (ibid., r. 11-12),eela ce nu pddzegte (ibid., r. 14-15), ceia ce s sfddescii (p.180/f. 89 v°, r. 4-5), cela ce-si pod[o]biafte (ibid., r. 6-7), ceia-ce nu se pocdescu (ibid., r. 13)= «o amar de cela ce» sau «celufaceD, cf. o amar celula ce nu ascultd (p. 177/f. 88 r°, r. 2), celuia.ce clevetéste (ibid., r. 6-7), min'ciunoqilor (ibid., r. 12-13), celorace giurd (ibid., r. 13-14) foi Marnycilor (p. 178/f. 88 v°, r.4-5), preiubitoritor (ibid., r. 9), voao curvariloru (p. 179/f. 89,r°, r. 1), be(ivilor (ibid., r. 11).

Tocmai invers se intampla cu relativul dupa ferica(i: se puneinainte de el prepozitia de, deI e de prisos. Aa gasim Feryca(i deceia ce pldn'gu (p. 182/f. 90 v°, r. 11-12 i 11), de ceia ce ilaman-dzescu (p. 183/f. 91 r°, r. 8-9), de oda ce poarld (p. 184/f. 91 vo, r. 3),de ceia ce-i baO'ocorescu (ibid., r. 16), de ceia ce d'iaca se sfa-descu, gi curundu se inpacd, (p. 185/f. 92 r°, r. 5-7), de ceia cesd scoald (p. 186/f. 92 v°, r. 6), de Ma lasd (p. 187/f. 93

r. 6-7), fericat de cela (p. 188/f. 93 v°, r. 13-14),la, caH se vor mai adaoge : ferecqi de biddzii (p. 183/f. 91 1.0,r. 6), feryca(i de oarnenii ceia ce fac (p. 184/f. 91 v°, r. 6-7),de pridddi(ii (ibid., r. 11), de postnici (p. 185/f. 92 r°, r. 16), deso(ii (p. 187/f. 93 r°, r. 14), de oamenii (p. 188/f. 93 v°, r. 7).Constructiunea aceasta s'a racut dupa analogia constructiunii:«feHce de cela ce...», dar cf. §i : fereca(i miseii (p. 183/f. 91 r°,r. 1-2).

Cate odata, pentra a incunjura confuziunea care s'ar puteana§te din schimbul de subiect rezultat la aparenta, din acest felde intrebuintare a pronumelui relativ, se pune ulterior, in modpleonastic, §i prepozitia, care lipse§te, impreuna cu pronumelepersonal ori demonstrativ: intunericu cela ce te poti Mdzatna

nuanu-hi

sci

ce-si

We),

r°, ce.oi

www.dacoromanica.ro

138

di Ws (p. 211/f. 102 r°, r. 6-7), intunerec gros, ce te pofi rd-dzima de insulit (p. 227/f. 110 r°, r. 5-6), vriame céki ce noiintru Ia nérnii inpreupreunat (sic, p. 213/f. 103 r°, r. 7-8),dzilele dale ce intru tale noi amu visi depreund (ibid., r. 16),.

vremile dale ce noi Intru lale amu visu (p. 214/f. 103 v°, r.10-11), ceia ce tu te cu nusii foar'te Pubylai (p. 212/f. 102 vor. 10-10= «ace% cu cart tip (cf. ciala ce tuate foarte iubiiaicu nusii, sic, la p. 228 f. 110 vo, r. 9-10).

Uneori topica e cu totul nenaturalA si contrath spiritufuilimbii romAnesti, priimi(i astddzi ce vd se cade plata (p. 13/1. 6r°, r. 6-7), si intrard dupd invilare ei (p. 34/f. 16 v°, r. 15-16),spuserd a fiiului lui dumnedzeu tdrfia si cinste (p. 47/f. 23 1.0,r. 4-5), inpcirlin'dil ucinicilor a susului celate scilasuri (p. 53/f.26 r°, r. 3-5), précinstita a lui hs maicd, (p. 91/f. 45 r°, r. 8-9),sd tna, i eu mun'cescu (p. 97/f. 56 r°, r. 11), nu 'taste om prepcimein'tu cela ce ma va kerna sd eu ascultu (p. 101/f. 58r°, r. 13-15), nu dd-i indniei sale (p. 185/f. 92 r°, r. 8), sd,nu si aceia sd vie (p. 199/f. 98 r°, r. 13), si va asa dzice (p. 207/f.100 r°, r. 5), cela ce acialia face (p. 209/f. 101, ro r. 1), tu te cunusii foar'te lubykti (p. 212/f. 102 v°, r. 10-11), ce amu ain'tespus (p. 101 r°, r. 5-6), cum au el dzis noao (p. 218/f. 105 v°,r. 15), ce isle (sic) gcititd voao inpdrelffiJia dinii loc'inala lurnief(p. 233/1. 113 r°, r. 2-4), dirdp't ce-mi tu mie ogodisy (p. 229/f.111 r°, r. 3), sd nu-mi tu mie ogodelti (p. 229/f. 111 r°, r.7-8), etc.

Topica se schimbA in urma anticipatiei vddzuiu omuli cá cutoatd, duléa(a ingerii socotila si pcizfia sufietuly lid (p. 133/f. 66

r. 15-16 p. 134 f. 66 v°, r. 1-2).z) De incheiere citam câtevA fraze caracteristice pentru frazeo-

logia traducAtoruhti maramuresean : dá rdzbolu de stolulii lui(p. 25/f. 12 r°, r. 2-3), ccitei eugdciune fu a svii(ilor (p. 105/f.60 r°, r. 6), vddzu présviita neste oameni mein' cd In du-i neste fiermi(sic, p. 83/f. 41 r°, r. 5-7), vddeindii spIrle eki aiave dumne-dzeu 1nblãndi (p. 37/f. 18 r°, r. 4-5), vddzu mdn'cdn'du-i vier-mii neadur'initi (p. 83/f. 41 v°, r. 15-16), sd nu mai fim... dupdtrup inbkindit (p. 5/f. 2 r°, r. 9), slujitorii cerului s-au audzitu(p. 85/f. 42 v°, r. 7-8), face fatel la domny (p. 178/f. 88 v°, r.1-2), poarld gan'du bun cdtra,.. (p. 1844. 91 1°, r. 4 5), nucld-i locu mdniei sale (p. 185/f. 92 r°, r. 8-9), ce numai ce teveri teme (p. 144/f. 71 v°, r. 9-10), numai ce dziserd (p. 103/f.

locit

r°,

Inusl-la

www.dacoromanica.ro

139

59 r°, r. 13), numai ce iubescu (p. 120/f. 51 v°, r. 2), sd neindulcim... acestui praznic bun (p. 11/f. 5 r°, r. 7-10), sd vet

acestii bogdfii dulce (p. 17/f. 8 r°, r. 7--8 ; cf. si c(iinndulucitit ndravul dracului la p. 224 f. 108 v°, r. 7), sd cddem,domnului (p. 7/f. 3 r°, r. 9-10; cf. sd cddem4 Pnain'td lui hsla p. 106/f. 60 v°, r. 11-12 si cddzurd de se-nkinard la p. 48/f-

v°, r. 10-11), au cddzutit insdldclunei sérpelui (p. 30/f. 14v°, r. 7-8), rdnitut taste dragostei tale (p. 42/f. 20 v°, r. 11-12),veniti th ne bucurdmic domnului, Pnalfatidui la cerulii ceriure,-Mr (p. 51/f. 25 r°, r. 12-14), ai fos[t7 sd nu ogodesti (p. 214/f.103 v°, r. 13), sofu si rdpausii diavolullui (sic, p. 209/f. 101 r°,r. 2-3), de ndprasnd, cdt4 clipesti cu okiul (p. 209/f. 101 r°, r.13-14), de ndprasna, cáti2 va fi clipala okZului (p. 225/f. 109r°, r. 13-14), intuniarecur de afard (p. 209 f. 101 r°, r. 16), in-tunéricit cela ce te pofi rdelzdma di n"s (p. 211/f. 102 r°, r. 6-7,cam tot as& la p. 227 f. 110 r. 5-6), MOO se vor ucide presine unde (--= «cand») vorit yea slava son4ilor (p. 195/f. 96 v°,r. 15-16), cd locit de veselie aicé taste acelora tuturor (p. 116/f.49 v°, r. 4-6, .«au aceia toti»), ce lipsd 'taste si mud (p. 119/f.51 r°, r. 16 . «ce lips& avemn), numele-i era lazar (p. 197/f. 97r°, r. 4), ce volosu fi-e de dulóata trupului tdu (p. 146/f. 72 v°, r.1-2,. ace volosu ai»), etc. Din frazele citate unele sunt evidentslavonisme, bunnoarn constructia unor verbe cu dativul, allelemaghiarisme, de pilda, constructia verbului a fi cu dativul pen-tru a exprim& intelesul verbului a aced, desi aceastn constructieo gasim si in latineste.

D. Particularitati lexice.a) Elemente latinesti. Ne vom ocupa, mai intaiu de elementele

latinesti caracteristice pentru vechimea Codicelui Todorescu.Natural aici nu vom tract& formele, cnci despre ele am vor-bit intr'alt loc.

cz) Intre elementele latinesti ale Codicelui Todorescu gasirncuvinte latinesti, cari astazi nu mai sunt intrebuintate, ori,dac& sunt, se intrebuinteaz& inteo form& mai noun ori numai caprovincialisme in o mica parte a limbii românesti.

Substantive: arame < *aramen asimilat din aeramen, darpute& s& rezulte din ae- e-, i dup& analogia lui ariciu < eri-eius (p. 216/f. 104 v°, r. 4, p. 231/f. 112 r°, r. 1); gude, careare dou& intelesuri, i anume : 1) .udef,-fe <judleium «Jude-

si

23

0,

www.dacoromanica.ro

140

cata»: de-1 vddescu rainle domnilonl si innainté gucleklorli (p.71/f. 35 r°, r. 15-16), dzua de giudep (p. 134/f. 66 r°, r. 10-11,p. 166/f. 82 vo, r. 5, p. 191;f. 91 r°, r. 7, p. 192/f. 94 v°, r. 1,p. 201/f. 99 r°, r. 10), scaunul de gudet (p. 157/f. 78 r°, r. 15),va esi mare Vrtain'té gudefului (p. 161/f. 80 r°, r. 2-3), se vorcutremura de frica giude(ului (p. 161/f. 80 r°, r. 16 p. 162/f. 80v°, r. 1), nece vor avia fried de moarte, nee fel de dude( (p.175/f. 87 r°, r. 7-8), cdlugdrii la giudep kerna-i-va (p. 194/f.95 v°, r. 7), tl"covanie eiYgliei dela glu[dri(ii (p. 201/f. 99 r°, r.2), voao foculi i giudetulii (p. 207 If. 100 r°, r. 12), §i 2) j'udef,pl. -ci < jiidex on chiar judicium, dar la aceast& insemnare«darfte viell. altserb. sudici, neuserb. sudac, nslov. sôdec=ksl.sa"dici beteiligt sein» (Tiktin, Rum.-Deutsches Wb., p. 878):dulce 'taste si vale cd laste ciudera (p. 126/f. 62 v°, r. 6), neu&As nzarele gudeta cela infricatul (p. 142/f. 70 v°, r. 4-5), in-pdratul gudet (p. 161/f. 80 r°, r. 9-10), gudecii (p. 11/f. 5 r°,r. 16, p. 88/f. 43 v°, r. 15-16, p. 1551f. 77 r°, r. 1-2); serbulii<FOrvus (p. 214/i. 103 v°, r. 15-16), sarbei <sèrvacam (p.229,f. 111 r°, r. 10-11), sterc <stiircus (p. 177/f. 88 r°, r. 9);tun= «Donner» <tönus, um (p. 38/f. 18 v°, r. 2, cf. tunete lap. 39/f. 19 r°, r. 9); cuvAntul simplu dzeu < dens in formulade juramant pre dzeu (p. 212/f. 102 v°, r. 12), vr4tute = «Kraft»< virtus, tiitem (p. 221/f. 107 r°, r.14); derivate Bunt meseriare(p. 233/f. 113, r. 11) §i tneserdtate (p. 18/1. 8 v°, r. 4) din miser<miserfa,-um (p. 55/f. 7 r°, r. 3-4); ferecaciune sdreicieia fiérdlor < fiibricAtio,-onem, cf. ferec <fibrin, caci e maipucin probabil cit acesta ar veni din derivatul lui fe'rrum, nea-testatul *ferricocare; er'teiciund (p. 18/f. 8 v°, r. 7-8) din iert<*1iberto,-are derivat din libertus; frdmsek, frdmsete, cum semai aude astAzi prin Maramure§, in loc de frumsek din frumos<formiisus (p. 6/f. 2 v°, r. 14, p. 23/f. 11 r°, r. 15, p. 50jf. 24

r. 9-10, p. 129/f. 64 r°, r. 15, p. 166/f. 82 v°, r. 3, p. 196/f.96 v°, r. 1-2, p. 222/f. 107 v°, r. 4-5), de-aici tramse(dn'du-si(p. 36/f. 17 v°, r. 11) §i infrelmseleze (p. 37/f. 18 r°, r. 6-7),supdrdturile = «suparariles (p. 208/f. 100 v°, r. 14) din supdr <silpero,-are; = «salzkiturile=xsariturile» (p. 217/f. 105 r°, r. 6),din salt < salto,-are ; insdluturile in loc de inselldturile (p. 217/f.105 r°, r. 13) din insel, despre care d-1 Tiktin ne spune: «Nichtzu ksl. inieiu «schimpflicher Gewinn, Wucher», sondern mitinsela (= usatteln)» < sellol-are identisch. Man hat an die

pi

v°,

www.dacoromanica.ro

141

Kunstgriffe zu denken, die angevendet werden massen, umeinem Pferde, ehe es vollig zahm ist, den Sattel anzulegen.Man vgl. die gleichbedeutenden a potcovi pe cineva, a punecuiva mantaua, ipingeaua u. ft.», dar gasim i insdldciunile (p.232/f. 112 vo, r. 1-2); trdsurile= «intrecerile» (p.217/1.105 r°,r. 5) din trag < *trap, ère = traho,-6rep; dezmierdziile (p.228/1. 114 v°, r. 1) si dimtir'ddciunile (p. 211/f. 102 r°, r. 1516) din desmierd, dezmierd < sdis-m6rdo,-are din me'rda (v.vci dez'mier'dat la p. 208/f. 100 v°, r. 5-6 si p. 221if. loa

r. 4-5) ; din fecioard, < *Ptiola,-am «vergura» (v .

feorii la p. 248/1. 120 v°, r. 14) s'a derivat fióorifel = «vergura»(p. 93/f. 54 r°, r. 6, p. 108/f. 61 v°, r. 15) si feciorid = «stareade vergura» (p. 125/1. 62 r°, r. 6),

Gasim apoi unele participii intrebuintate ca substantiveintr'o forma neobicinuitä astazi. Uneori traducerea din sla-voneste e evidentä, Asa sunt urmätoarele participii prezente:giudecdtorile (p. 3/f. 1 ro, r. 1) = «judecatile» (Coresi, o. c.p. 133, r. 1), cf. giudecdtoriu (p. 41/f, 20 r°, r. 2, p. 92/f. 45v°, r. 6-7); despoitor stäpAn» (p. 7/f. 3 r°, r. 15, p. 60/f.29 vo, r. 13-14, p. 100/f. 57 v°, r. 3 si 12, p. 105/f. 60 r°, r.8), despuetoare = astapAna» (p. 66/f. 32 v°, r. 8); naNcatoar6tdornnutuil = cmaica» (p. 67/f. 33 r°, r. 7-8, cf. maica la p.57/f, 28 r°, r. 9-10), roditoare [domnului] = amaica» (p. 57/f.28 vo, r. 7-8, p. 93/f, 54 r. 1 si 5); prederegdtorii (p. 12/f.5 v°, r. 2). Altfel participiul prezent, daca ne putem in-drepta dupa traducerile slugarnice din slavoneste ale textelordespre cari vorbim, pare a fi fost mult mai uzitat odini-oath deal astazi, caci 11 gasim si in raporturi sintacticein cari acum nu 1-am putea intrebuinta : rugdtoriul de-rep'tu sufletele tuturor (p. 93/f. 54 ro, r. 10), agiundtorii (p. 185/f.92 ro, r. 16 p. 186/f. 92 v°, r. 1), fdcdtori de cuvdn'td (p. 32/f,15 vo, r. 4-5), fdcdtori rdi (p. 236/f. 114 v°, r. 13-14), svddi-torii (p. 88/f. 43 v°, r. 7-8), clevetitorii (p. 237/f. 115 r°, r. 2-3).

Dintre participiile trecute intrebuintate ca substantive remar-cam urmatoarele unt < unctum din ungo eunsoare)) in ge-nere nu numai «Butter» ca astazi : un'se-te cu untul fireei dum-nedzeesti (p. 50/f. 24 v°, r. 12), un'se-te... cu un'tul bucuriei (p.51/f. 25 r°, r. 1) ; fapt < factum = «lucru»: i catd pre lap-lulu mdinilord tale (p. 101/1. 58 1.0, r. 5-6), nu putuiu rdbdctfaptul mdiniloro me,le sd-i munéascd diavolul (p. 108/f. 61 v°,

r°,

=

=

www.dacoromanica.ro

142

r. 10-11), iar din pluralul acestuia s'a desvoltat faptd, pl. fapte< facts (p. 121/f. 52 r°, r. 9-10, p. 132/f. 65 v°, r. 11 si 16,p. 237/f. 111 r°, r. 7) si s'a derivat fdpturd, pl. fdpturile < fac-tfira = «creaturile», cum se va ceti si fapturile dela p. 51/f.25 14, r. 8--9, despre care am vorbit i intealt loc ; dzisaflogfAIIHIE «mandatum» (p. 37/f. 18 r°, r. 11, p. 60/f. 29 v°, r.5) din dzic < dico, -ore ; ascuns, pl. -urite = «secret» din as-fund <abscondo,-ore (p. 121/f. 52 ro r. 11-12, p. 155,f. 77 r°,r. 9, p. 159/f. 79 r°, r. 4-5), adus = «oaspe» din aduc < ad-duce, -Ore : ca u adus dragu strig (p. 43/f. 21 r°, r. 1).

Dupti cuin erode d-I Pericle Papahagi (Notite etimologice inAn. Acad. Rom., Seria II, T. XXIX, 1906-7, Mem. Sect. Lit., p.233-235) de origine latina ar fi i Ind'gurd = «colina», «munte»< magulum «das Maul», Georges, Lat. -Deutsches Wb., cu in-semnare de : gena, bucca, graecobarbaris = p4youXov «genam,buccam», Duc., cf. ar. «dzeanci,, care inseamna i «colina»,.0cleal». In ar. are forma mdgu'rd (Muzachia, Albania), mdgu'ld(Epir Tesalia), in alb. ma'gurs, ngr. itayoacc (1). Tiktin in.Runt.-Deutsches Wb., p. 940 zice : Vgl. alb. ma'guljd. DesselbenUrsprunges scheint ksl. tnogyla (rum. movild), id. u. ngr. pkotaov4(Wange» zu sein». In Codicele Todorescu II gasim cu intelesuldo «munte», «colinä», «deal» : 1 mer4se in mdgura elemului (p..57/f. 28 r°, r. 12), de sd munces'cu in pasta si in maguri (p.114/f. 48 v°, r. 9), ar'de tot pamintuld i toti mun'tii i toatemagurile (p. 156/f. 77 v°, r. 8).

Cu intelesul de «munte» gasim si cuvantul codru (p. 25/f. 12r°, r. 6, p. 31/f. 15 r°, r. 1, p. 33/f. 16 r°, r. 1, p. 34/f. 16 r°, r.7, p. 35/f. 17 r°, r. 9, p. 37/f. 18 r°, r. 8, P. 38/f. 18 v°, r. 1-2,p. 38/f. 18 v°, r. 3 si 10), care e considerat de unii de elementlatin < *quodrum = clas. quadrum (Densusianu, cf. I. A. Can-drea si Ou. Densusianu, .Dic(. elimologic al limbii romane, Buc.1907, p. 58-59), de altii de albanez, aci in limba albanezase &este kodre = Hugel» (cf. Puscariu, El. Wb., p. 34).'Pentru discutiunile asupra acestui cuvânt v. afar& de cele doua.dictionare citate, unde se insira amanuntit diferitele päreri, siTiktin, Rum. Deutsches TI b., p. 387.

(1) D-1 W. Meyer-Litbke, In Romanisches Etymololisches Wörterbuch, p..379 referitor la aceastg, parere zice: aRum. meigurcl «Berg* A. A. Rom.XXIX, 33 (sic) gehort kaum hierhera.

= el.

www.dacoromanica.ro

143

Adjective: méserii (p. 55/f. 27 r°, r. 3-4) < miser, -a, -um;iusoare (p. 113/f. 48 r°, r. 9) < levis, -e [u]sor, care astazise aude numai in formele uqor §i isor ; pucios < 'pate-to-sus,-a, -um, dar numai in legatura cu peatrá: pilatrd pu6oasd astin-iiger Stein» (p. 216/f. 104 v°, r. 1, p. 230/f. 111 v°, r. 13- -14).Dintre adjective 4i pastreaza vechiul fonetism drept, caci II ga-sim numai in formele : derept, dirept.

Pronume: Ca pronume personal de a treia persoana, se intre-buinteaza insul, pl. insii < Ipsum i nds, nusul, pl. nusii, cares'a nascut pe baza unei etimologii populare din cun insul,< cum + ipsum respective Ipso in urma nazalizärii vocalei :.cun insul > cun isul a fost adica desracut in cu 4- ncisul,iar acesta, dupil asimilarea lui I la u, a dat: cu nusul. Nusulapoi a fost coasiderat ca un cuvint nou, de sine statätor. Co-rectitatea acestei explicari ne-o dovedWe §i imprejurarea c penusul, nusii II aflam de obiceiu in legatura cu prepozitia cu4cf. i Tiktin, Rum.-Deutsches Wb., p. 548). Atat forma insul

cat i nds, nusul, nusii se intrebuinteaza nu numai in le-gatura en prepozitia de (clansul) ori cu (cu nusul), ci §i sin-

dar de obiceiu dupa prepozitii : intundrec pros, ce te potirddzima de insul (p. 227/f. 110 r°, r. 6), puse-s' pr-insulit (p.50/f. 24 vo, r. 10), spr-insii (p. 91/f. 45 r°, r. 16), intr-dsii (p.77/f. 38 r°, r. 9), intr-in's4 (p. 69/f. 34 r°, r. 1-2), dfntr-din-sae (p. 81/f. 40 r°, r. 3-4), intr-insit (p. 173/f. 86 r°, r. 14), ccitr-.dn'sul (p. 16/f. 7 v°, r. 2-3), cdtr-insii (p. 43/f. 21 r°, r. 15-16),.cdtrá (p. 200/f. 98 v°, r. 4-5); intundricii cela ce te poprddzcima di n"s (p. 211/f. 102 r°, r. 7), si noi cu nusul invisem,(p. 23/f. 11 r°, r. 9), si tori svntii Pn'peri cu nusul (p. 201/f- 99

r. 8), cu nusii (p. 43/f. 21 r°, r. 3), tu- te cu nusii foar'te(p. 212/f. 102 v°, r. 10-11). cu nusii (p. 228/f. 110 v°, r. 10).

Forma aferezata (cest Ara a la inceput) a pronumelui demon-strativ acest<eccu[m]-11stum find caracteristica pentru limbaveche, citam aici dou5, exemple din Codicele Todorescu: sotiia.ta ciala iubita de cdstd Pume desartd (p. 228/f. 110 v°, r. 8), auvis pre 6astd l'ume (p. 231/1. 112 r°, r. 6).

Nurnai in limba veche era intirebuintat §i pronumele nehotärit4nesi= e(ein) Jeder, Jeglicher»: cinesfil cu ale sale pdcate vorit,sta (p. 141/f. 70 r°, r. 7-8), de vor priimi... tori cinesi cu cinsté

cu darul sdu (p. 169/f. 81 r°, r. 3), slobodzéste cinesi prevola so (p. 126/f. 62 v°, r. 7-8), cinesiil Cu flucrul sdul (p.

gura,

++

Multi,

+

Pn'si

r°,

si

www.dacoromanica.ro

144

2201'f. 106 vo, r. 10), cines[i] cu meseriard bor (p. 233/f. 11 1'0,r. 10-11), dar cf. ei fara : sta loft asdmene cine cwfaptele sale (p. 155/f. 77 r°, r. 5), sd dé rdspunsu cine de pdcatellefsale (p. 201 f 99 r°, r. 15).

Pronumele determinativ alalt <illum+alterum obicinuit astazinumai in adverbele alaltderi, alaltdmdne, alaltdseard §i, mai rar,.alaltddiminea(d (= alalta-ieri-dimineata), era odinioara mult maiintrebuintat unul dela alaltii (p. 181f. 8 v°, r. 13), alalta sard(p. 139/f. 69 r°, r. 16), &Yalta laturi (p. 151/f. 75 r°, r. 12-13),

laturi (p. 1521f. 75 v°, r. 4), unii cu (p. 174/f..

v°, r. 7), mdn'tu unii cdtrd (p. 118/f. 50 v°, r. 1-2),.vor grdi unii cdlra, alaqi (p. 194/f. 95 v°, r. 1).

Formele caa (p. 187/f. 93 r°, r. 12), atha (p. 44/f. 21 v°, r..13, p. 76/f. 37 v°, r. 14), caasta (p. 29/f. 14 r°, r. 2) ale pronu-melor demonstrative au colorit local ei de bunä seamit yin dela.vreun copist.

Numerale. Remarcabil e numeralul nederminat neskyt <neseio,quantus=«cAtvA», «putin» : eri eram in neskyt sullet (p. 3/f. 1r°, r. 9).

Terbe: a curd sau cure, cum se mai aude i astazi in unele-parti,< eurro,-6re-,-- «a curge» : le curd; sdngele de unghi (p.80/f. 39 v°, r. 3), le va curd den'tru oky smrad cu puroi (p..193/f. 95 r°, r. 1), dar §i «a fugi», «a merge»: i"nainte-i curdIdrila (p. 46/E 22 v°, r. 2), cu piöoarele cura (p. 146/f. 72 v°,.r. 13); a delunga din lung < longus =«a del:arta», care astazi se-intrebuinteaza aproape numai in forma compusa indelung : sdo deluingdm de noi (p. 219/f. 106 r°, r. 5-6); a deqtin'ge <desekdo,-6re=«cobor»: destin'ge (p. 107/f. 61 r°, r. 7), deqtin'si(p. 26/f. 12 v°, r. 10), sd deqtin'gd, (p. 42/f. 20 v°, r. 2, p. 58,f-28 v°, r. 4-5), deOin'se (p. 384. 18 v°, r. 5 §i 8, p. 39/f. 19 r°,.r. 3, p. 1071f. 61 r°, r. 9), deltisd (p. 248/f. 120 v°, r. 12 in «Cre-zul» de mai tarziu), céU destin'sic (p. 42/f. 20 v°, r. 3), destin-gdn'dnit (sic, p. 481f. 23 v°, r. 3-4); a despune< dispono,-6re=«stapanesc»: ce ai foszt] sd ma despui .(p. 214/f. 103 v°, r. 15),.ce ai [osit] sã mId] despoi (p. 229/f. 111 r°, r. 9), despuse (p..229/f. 111 r°, r. 10); a incinde<inandor_ere= «a aprinde»: céiace te incin'déi (p. 146/f. 72 v°, r. 3-4); a invita < invitorare-.prov. «a ingita» adica «a indemna» omul (p. 239/f..

116 r°, r. 7); a rdpausa <repausol-are : rdpaosd (p. 14/f. 6 v°,.r. 14, p. 15/f. 7 r°, r. 2-3), multe trupuri rdpdusate (p. 34/f. 16.

détalutd,

Meted

cord

&arta86

pi

www.dacoromanica.ro

145

r. 14), de aici substantivul postverbal reipaos (p, 30/f. 14 v°,r. 4-5, p. 42/f. 20 v°, r. 15-16), rdpausit (p. 209/f. 101 r°, r.2-3), reipaus (p. 225/f. 109 r°, r. 4); a scumpdra<ex-eomParare .«rascumpär» néu scup Id] rat (p. 4/f. 1 v°, r. 14), nguscumpdratii (p. 18/f. 8 v°, r. 8), scumpdratu-ndu (p. 20/f, 9 v°,r. 12), de aici scumpdrare (p. 4/f. 1 v°, r. 12); a infereca, compusdin in d-fereca <*fdicare «a ferici» (cf. p. si. oys,maarra):nice inferecafi ucinicii mei (p. 163 f. 81 r°, r. 12 ; cf. in Ps. schps. 124, 4 : Inferieadzet dile derep(ilor cu rnema);din verbul simplu ferica, fereca ni s'a pastrat in Codicele Todo-rescu numai participiul perfect cu intelesul de Mice, fericit:fericat (p. 182/f. 90 v°, r. 11 ei 14, p. 183,f. 91 r°, r. 8, p. 184/f.91 v°, r. 3, 6, 10 ei 15-16, p. 185/f. 92 r°, r. 2, 5-6 ei 15-16,p. 1861f. 92 v°, r. 6, p. 187,f. 93 r°, r. 6 ei 14), ferecat (p. 176/f.87 v°, r. 2, p. 183/f. 91 r°, r. 6, p. 188/f. 93 v°, r. 13); a inframsa<*infrumufa din frumos<formiisus ori chiar *Informoslare=mod. «infrumuseta» din «frumsete», pe care in Codicele Todo-rescu ii gäsim in forma infreimseta: infrdmsate (p. 1731f. 86 r°,r. 2 ei 3 ei p. 174/E 86 v°, r. 2-3); forma simpla, a verbului ainneca obicinuit astitzi : a neca<ne-co,-are.«a sugruma», «aucide»: si-au necat fi6ori mici (p. 95/f. 55 r°, r. 8).; forma simplaa finds< tendo,-gre in loc de a intinde, cum se obicinueeteastazi : si-si tinse ia mdinile sale (p. 99/f. 57 r°, r. 12), de aiciparticipiul perfect tinsu: un nuor de focu tinsu (p. 75/f. 37r°, r. 5).

Ni s'au pilstrat apoi rAinAeite din forma simplä a verbului lati-nesc vivo,-ère = «traesc», deei trecut mai intaiu la conj. II, apoila I-a, in : (p. 23/f. 11 r°, r. 8), voru vie (p. 175/f. 87r°, r. 3), rei ce viia in ceriure (p. 106/f. 60 v°, r. 3), de aicivilarg (p. 110/f. 46 v°, r. 10-11); il gasim insä i netrecut inperfectele compuse : ai vis, ai visu (p. 135/f. 67 ro, r. 11, p.143/f. 71 ro, r. 2), amu visit, amu visu (p. 214/f. 103 v°, r. 1 ei12), au visu, au vis (p. 87/f. 43 r°, r. 2, p. 132/f. 65 r°, r. 15, p.191/f. 94 r°, r. 13, P. 216/f. 104 v°, r. 9, p. 231/f. 112 r°, r. 6).

Imperativul pasci= mod. «pa,eeete», «pA§i» (p. 87/f. 43 r°, r.6, p. 122/f. 52 v°, r. 5 ei p. 170/f. 84 v°, r. 15) Inc& e o ramb.eitApretioas5, din verbul a /Asa <lat. v. passo,-are, care astAzi nuse mai aude decAt in unele parti ei numai in imperativ.

Interesante mai sunt ca putin uzitate: se afun'da (p. 92/f. 45r. 4) din afund, depryn'set (p. 207/f. 100 r°, r. 16, p. 236/f.

Drdganu, Dour+. manuscripte. 10

dulcilora

viemu-n[el

v°,

=

pi

www.dacoromanica.ro

116

114 v°, r. 6-7) < depre[he]ndo,-6re i sd inpcliftf = «se intrup5.»(p. 248/f. 120 v°, r. 13 din ((Crezul» de mai tArziu) din pelikl«carne», «trup».

FArA de a ne pronunta pentru vreuna din multele etimologiipropuse pentru verbul a scuipi amintim di in Codicele Todo-rescu acest verb are forma: scopescu (p. 114/f. 48 v°, r. 14), cf.Cod. Sturd., p. 22 scuepescu).

Despre din scdr'éca (p. 92/f. 45 v°, r. 9; cf scir`scare la p.123/f. 53 r°, r. 16, p. 165/f. 82 r°, r. 5-6), care trebue adus inleghtura cu p. sl. CKIMKTATII, CKpINAWTATH, a fog vorba la parti_zularitAtile fonetice.

La acest loc amintim cA participiul perfect compus cu ne- pevremea când s'a scris Codicele Todorescu, mai ales ca atribut,-aye& de multe ori un inteles potential (= «care nu se poate...)),«care nu poate...»): sdntu... neaciunse cardrile lui (p. 3/f. 1 r°,r. 2-3) ; adevdrii nespus iaste (p. 31f. 1 r°, r. 12), sd inple(idenft nescdzutulii qi nedesertatutit izvoro (p. 17/f. 8 r", r. 12),ingefrifi scin'tu negreqiff (p. 161/f. 80 r°, r. 6), perire netrecutd(p. 211/f. 102 r°, r. 1-2), geru nespus (p. 211if. 102 r°, r. 3),putoare nerdbdatd (p. 211/f. 102 r°, r. 4), vierniii neadoerniti(p. 92/f. 45 v°, r. 8-9, p. 2111f. 102 r°, r. 5, p. 227/f. 110 r°, r.4), viermii neadurmqi (p. 84,f. 41 v°, r. 16, p. 91/f. 45 r°, r. 14),védi netreculi si neslobodziti (p. 218/f. 105 v°, r. 2-3, p. 232,f.112 v°, r. 5-6), vedia netrecutd (p. 221/f. 107 r°, r. 11), durérenespusa (p. 226/f. 109 v°, r. 1), intunérecit neluminat (p. 2101f.101 v°, r. 16, p. 226/f. 109 v°, r. 13), perire netrecutd (p. 226/f.109 v°, r. 14-15), ger réce nespus (p. 227/f. 110 r°, r. 2), putoareneinblatd (p. 227/f. 110 r°, r. 3), bucurie ne[sffrdqild (p. 233/f.113 r°, r. 14), netrecuri véci (p. 234/f. 113 v°, r. 4), etc. Dintreparticipiile citaie aici numai putine se mai pot intrebuinta astAziin aceastä form& cu acest inteles.

Adverbe luo <fibi=«unde, (p. 62/f. 30 v°, r. 4, p. 81/f. 41r. 13, p. 211/f. 102 r°, r. 14, p. 212/f. 102 v°, r. 1 si 2, p.

228/f. 110 v°, r. 2 ; cf. unde la p. 102/f. 58 v°, r. 12, p. 227/f.110 r°, r. 14, etc.) ; acmu < eccum-modo=mod. «acuin», «acuma»(p. 5/f. 2 r°, r. 5, 6, 9, p. 21/f. 11 v°, r. 5, p. 42/f. 20 v°, r. 6-7,p. 46/f. 22 v°, r. 13, p 92/f. 45 v°, r. 16, p. 105/f. 60 r°, r. 15,p. 111/f. 47 ro, r. 3 p. 143/f.71 r°, r. 6, p. 147/f. 73r°, r. 2, p. 160 f. 79 v°,r. 10, p. 212/f.102 v°, r. 14...), alAturea de care gAsim si forma pro-vincialA de astAzi anzu (cor. p. sl. o i ovso, (p. 11/f. 5 r°, r. 2, p.

d

ei

www.dacoromanica.ro

147

96/f. 55 v°, r. 10, p. 99/f. 57 r°, r. 7, p. 199/f. 98 r°, r. 11, p.211/f. 102 r°, r. 13 *i 16, p. 212/f. 102 vo, r. 2, p. 213/f.- 103

r. 3, 214/f. 103 v°, r. 10, p. 228/f. 110 v°, r. 1-2, p. 233 f.113 r°, r. 13...); asupra <add-supra-=«peste»: asuprd de tot (p.202,T. 99 v°, r. 4 5); ainte <ad +ante ori ad+abante (cf. apoi<ad-t-post), (p. 215/f. 104 r°, r. 5-6), alAturea de care aflAmformele compuse inainte, inane, nainte, naite (passim), apoimainte=mat-Fainte» (p. 47/f. 23 r', r. 1), maite=«mainte» (p.169/f. 84 r°, r. 5 *i p. 248/f. 120 v°, r. 6), ddinte din de+ainte=ode mai nainte» (p. 68/f. 33 v°, r. 3); cid (p. 198/f. 97 v°, r16), forma aferezatä a lui acid <eeeumlifeee (p. 461f. 22 v°,r. 10), ded din de+aci (Geecumbie)-=«apoi», «dup& aceea»(p. 239/f. 116 r°, r. 8, 10, 11 *i 12, cf. «dupA aciaA», ibid., r. 13),din care s'a nAscut prin adaogerea unui -a in urma legAturilorsintactice ddciia (p. 22/f. 10 v°, r. 8, p. 230/f. 111 v°, r. 6, p.233/f. 113 r°, r. 13 *i 15), depreund, < de-per-unam-,---«impreunkdimpreunA» (p. 209/f. 101 r°, r. 9-10, p. 2141f. 103 v°, r. 1 *i12, p. 214 f. 103 v°, r. 16 p. 215/f. 104 r°, r. 1, p. 219/f. 106 r°,r. 14-15, p. 225/1. 109 r°, r. 9), dinioarci <de-(ii)na-1i6ra=mod.«odinioarA», diniord (p. 102/f. 58 v°, r. 8. p, 116/f. 49 v°, r. 3, p.176/f. 87 v°, r. 5-6, p. 218/f. 105 v°, r. 3), dinioard (p. 136 T. 67

r. 5-6), crindoarci (p. 209/f. 101 e, r. 7--8), ddn4oard (p. 226/f.109 v°, r. 14), ddndoard, (p. 2321f. 112 v°, r. 8), dandoard (p. 225/f.109 r°, r. 7-8 §i p. 234/f. 113 v°, r. 5-6), adethr <ad-de-v ernssau ad-de vero ori ad-Ead-viirum> avverum=«amin» (p. 111/f.47 r°, r. 9-10, p. 139 f. 69 r°, r. 8, p. 240/f. 116 v°, r. 9-10.spoi la p 250/f. 121 v°, r. 5 in «Orezul» *i la p. 251/f. 122 r°,r. 6 in k Taal nostru» de mai tArziu, cf. amin la p. 24/f. 11 v°,cr. 2, p. 56,f. 27 v°, r. 15, p. 196 f. 96 v°, r. 12--13, p. 220/f.106 v°, r. 16), desupra «de-asupra» (p. 158/f. 78

r. 13-14 *i p. 215/f. 104 r°, r. 6), unde putem sá avem aface *i numai cu o particularitate ortografidt.

Este interesant din punct de vedere fonetic curundu (p. 185/f.92 r°, r. 7, p. 187/f. 93.r°, r. 16), cum se aude i astAzi in unelepArti in loc de curand <eurrendo, precum i furls' (p. 73/f. 36T°, r. 5) intrebuintat fara prepozitie.

Prepozitii: a <ad se intrebuinteazA nu numai in adverbe-ca asarci (p. 139/f. 69 r°, r. 15), amen'te (p. 198/f. 97 v°, r. 13),.concind (p. 72/f. 35 v°, r. 12), etc., *i nu numai in legAtura cude in determinatiuni adverbiale, ca.: cid stanga (p. 159/f. 79 r°,

r",

ei

<de+supra

:

www.dacoromanica.ro

148

r. 13, p. 162/f. 80 v°, r. 15-16, p. 195/f. 56 r°, r. 9, p. 234/f.113 v°, r. 14-15), dd derépla (p. 49/f. 24 r°, r. 10, p. 194/f. 95

r. 9, p. 159/f. 79 r°, r. 11--12, p. 167/f. 83 r°, r. 11-12),ci i singura: seelzdndit eta' a dirép'ta (p. 51/f. 25 r°, r. 15), iaa stanga (p. 91/f. 45 r°, r. 10), apoi uneori, cum am vazut, pen-tru a a1catui o forma de gen.-dat circumscrisa: sufletele a tofuomul (p. 29/f. 14 r°, r. 10-11), veselie a toate fap'turile (p. 51/f.25 r°, r. 8), dumineca a tori sOntii (p. 110/f. 46 v°, r. 11 12)impdratulit a toatet luntia (p. 176/f. 87 v°, r. 11), intru stiretoate limbyte (p. 201/f. 99 r°, r. 8--9); si mai multi, de a cin'cisute de frati iar"td-se (sic) domnul (p. 34/f. 16 v°, r. 3 5),artura a mulli (p. 110/f. 46 v°, r. 10); spre < super se intrebu-inteaza si in raporturi, in cari noi am intrebuinta pe, pre <per oripeste, asupra, despre cari vom vorbi mai Incolo: &t spre acelaamu nevdzutit destin'se (p. 38/f. 18 v°, r. 4, cf. a pre alit sinaeicdn'dit destin'se (p. 38/f. 18 v°, r. 8), 'lard spre .acesta, aiavese aratd (p. 38/f. 18 v°, r. 6), spre late dzdcé ndrod multu (p.75/f. 37 r°, r. 8), si-i scopescu spre ei (p. 114/f. 48 v°, r. 14),ha va sedé spre scaunulii slavei sale (p. 168/f. 83 v°, r. 13), spresila dumnedzdului nostru set inblati (p. 222/f. 107 v°, r. 1-2),ce-i pre suptu cer qi spre fata pdmdntului (p. 222/f. 107 v°, r.8) spftle elit Wave dfitnedzeu inblndü (p. 37/f. 18 r°, r. 4),prespre, prespe, pespre <per-l-siiper=rnod. «preste», «pesteD:prespre (p. 10/f. 4 v°, r. 7, p. 271f. 13 r°, r. 16p. 28/f. 13 v°,r. 1, p. 157/f. 78 r°, r. 8, p. 187/f. 93 r°, r. 1, p. 188/f. 93 v°,r. 12), prespe (p. 40/f. 19 v°, r. 14, p. 131/f. 65 ;r°, r. 1-5) sipespre (p. 199/f. 98 r°, r. 1); printru din pre-(i)ntru <per+Intro(p. 8/f. 3 v°, r. 7, p. 17/f. 8 r°, r. 9 10. p. 70/f. 34 v°, r. 14-15,p. 110/f. 46 v°, r. 7-8, p. 185,f. 92 r°, r. 1...), cf. si pentru (p.4/f. 1 v°, r. 7, 8 si 16, p. 7/f. 3 r°, r. 7, p. 8/f, 3 v°, r. 7, p.16/f. 7 v°, r. 1, p. 18/f. 8 v°, r. 15, p. 29/f. 14 r°, r. 3, p. 30/f.14 v°, r. 5...) i pintru (p. 8/f. 3 v°, r. 7, p. 18/f. 8 v°, r. 15, p.28/f. 13 v°, r. 8...); preéur <perd-gyrus Inca e prepozitiunepropriu zisa, cad se construeste cu acuzativul, nu cu genitivul,ori cu de + acuzativul: pre6ur ia (p. 157/f. 78 r°, r. 10-11).

Dereptii <dire-eta adv. din direetus-a-um se Intrebuinteazaca prepozitie cu Inte1esu1 de «in dreptulo («vis-a-vis») si «pen-tru»: dereptit ierusalimit (p. 25/f. 12 r°, r. 7); derep'tit pdcatele/or (p. 27/f. 13 r°, r. 12), dereptit pdcdtosii (p. 98/f. 56 v°, r, 3si 15-16, p. 106/f. 60 v°, r. 5), derep'tu mila ntaicei me% si de-

--a

www.dacoromanica.ro

149

eplu [al ingerilor rugdclune (p. 110/f. 46 v°, r. 4), derep'tu necre-dinèosii (p 100/f. 57 v°, r. 12-13), dereptu curvie (p. 177/f. 88r °, r.15-16), dereptu sfutu cuvdntul teiu (p. 115/f. 49 r°, r. 3...); apoiin legAturl cu ce si ac42a: derep ce, dereptil ce, dereptu ce, direp'tce (p. 21/f. 10 r°, r. 3, p. 38/f. 18 v°, r. 9-10, p. 214/f. 103

r. 5, p. 222/f. 107 v°, r. 9, p. 229/f. 111 r°, r. 3-4); dereptuaceia, derep'tii acéla, dirip'tit acjia (p. 11/f. 5 r°, r. 6-7, p.14/f. 6 v°, r. 7, p. 18/f. 8 v°, r. 10-11, p. 37/f. 18 r°, r. 14, p.70/f. 31 v°, r. 2 3 si 9-10, p. 72/f. 35 v°, r. 13-14, p. 76/f.37 v°, r. 3-4, p. 78/f. 38 v°, r. 3-4, p. 83/f. 41 r°, r. 3, p. 86/f.42 v°, r. 11, p. 110/f. 46 v°, r. 2-3, p. 217/f. 105 r°, r. 14-15,p. 218/f. 105 v°, r. 4, p. 2321'f. 112 vo, r. 3, etc.In formele dere..4n dreptu, («vis-aviN)), dipt si dip----«pentru», deirce, etc. se maiaude si astki prin Maramures, Bihor si nordul Ardealului.

In legaturä cu conjunctivul prepozitia derept are rol de con-junctie: ce vd, pdze voi oamenilor, derep[tJ sti fi(i fii si svdn-iului dhil (p. 223/f. 108 r°, r. 6).

Conjunctiuni: au < lat. aut (p. 100/f. 57 v°, r. 10, p. 121/f. 52ro, r. 11-12); ce <prob. quId=---mod. «ciD (p. 7/f. 3 r°, r. 4,p. 17/f. 8 r°, r. 6, p. 22/f. 10 v°, r. 6, p. 27/f. 13 r°, r. 16, p.46./f. 22 vo, r. 6, p. 52/f. 28 r°, r. 9, p. 144/f. 71 v°, r. 9, p. 175/f.87 r°, r. 1 si 15, p. 177/f. 88 r°, r. 10, p. 179/f. 89 r°, r. 9, p.200/f. 98 v°, r. 3, p. 207/f. 100 ro, r. 16, p. 223/f. 108 r°, r. 5,p. 236/f. 111 vo, r. 6, 10 si 14, etc.), cdce=«caci» (p. 14/f. 6 v°,r. 6, p. 160/f. 79 v°, r. 7, 8, 9, etc.) ; e < et=«0», «iar» (cores-punde la p. sl. a, ie; gr. Si) : e inainte-i cura teiriia incerescd<p. 46/f. 22 v°, r. 1), unde-i senta duminecd e lauda crestini-lor (p. 102/f. 58 vo, r. 13), e dhlii si'intu lase dela hs (p. 113/f.48 r°, r. 4), e inerugu tan'guindu-s[el p. 116/f. 49 v°, r. 13), eal mieu naravfi l-0 urdtu (p. 208/f. 100 v°, r. 1); sci, se <sein loc de si=«daca,» : sd s4 (sic) si ca mai sdrdcesti si mai miali/sdn'tu darurele noastre (p. 8/f. 3 v°, 1), set sére aprinde casaacelora (p. 76/f. 37 v°, r. 9), s6u feicutu rdu reli sdn'tu (p. 104/f.b9 v°, r. 4), sei-l' vorit lua inge[rili lui dumnedzeu (p. 153/f. 76

r. 9), se-1 voril Pita ingerii dilavolului (p. 153/f. 76 r°, r. 15),se are fi de fieri mcin`ca(i (p. 154/f. 76 v°, r. 10), set te verysfddi dzua (p. 185/f. 92 r°, r. 12), nece sci ard einem diin mor'fiinvie, nu va cod credinfd (p. 200/f. 98 v°, r. 8), seu vruiti fi (p.216/f. 104 v°, r. 13); vari <*viiles, vane <*völet (pentru cade-rea lui o din diftongul oa cf. afard <ad-föras) = mod. aori»,

v°,

T.,

www.dacoromanica.ro

150

care e identic cu veri, pers. a 2-a sg. a verbului vrea < *vole,-i7re in loc de cl. voile (cf. lat. vet, quivis) : vari ce .veri simti(p. 226/f. 109 v°, r. 2), vari ce veri audzi (p. 226/f. 109 v°, r.3-4), vare ce-i simti (p. 210/f. 101 v°, r. 3), vare ce-i audzi (p.210/f. 101 v°, r. 4-5), vare de ce te veri atin'ge (p. 210/f. 101

r. 6) ; pe völet cu v cazul, inainte de o (cf. o'iu=volu, etc.),dar cu o pästrat in diftongul oa II glisim in forma oare=«ori»(cf. Tiklin, Rum.-Deutsches Wb., p. 1068): oare dzua, oare noap-tia, oare bine, oare rãu (p. 240/f. 116 v°, r. 4-6).

1nterjectinni. Dintre interjectiuni vom studià aici nuniai peuna, pe care o gäsim in mai multe forme §i prezenta, oarecareinteres. E vorba de rni, iani, lane si ni= «Tata»: inni (Ann) ansutrupe (p. 211,f. 102 r°, r. 13), lani (Anti) czmu (p. 211/f. 102 r°,r. 16), kitty amu (p. 212/f. 102 v°, r. 2), lane (Am) amutrupe (p. 228/f. 110 v°, r. 1), ni amu suflete (p. 147/f. 73 r°, r.5), ni sd-lii luom (p. 151/f. 75 r°, r. 11). Hasdeu (Guy. II, p. 112§i 235 vedeà in formele i"ni si iani pe latinul en (cf. gr. 7'1%4, pol.ano, anu, nordsrb. ano, slay. na, ung. ne, ni, germ. nu, no, caritoate aunt inrudite in privinta fonetia §i a intelesului). Astazise aude in, Ian sau laza i ni. In ar putea, corespunde latines-cului en, ni e unguresc, iar iani i lane e mult mai probabilcä sunt compuse din ia «Wohl nicht lat. eja, sondern alb., bulg.ja», Tiktin-Rum.-Deutsches Wb., p. 746) cu ungurescul ni, ne

lad-ne (cf. §i Tiktin, ibid., p. 748). Ini poate sa fie insilnumai o simp1 gre§eala, ortografica, ntiscutä din confunda-

rea literei At din AIM ell ceeace am vázut ca se intampla.adeseori.

b) Gäsim elemente latine§ti, cari se intrebuinteaza, §i astazi,dar in Codicele Todorescu au un inteles deosebit de acela pecare-1 aflarn in graiul de toate zilele: crestinyle in loc de cresti-nele din crestin< ehristianus, -a, -um = «nevestele»: fericati deso(ii bdrbafi si crestinyle (p. 187 f. 93 r°, r. 15); domn, doamnd<domnus,-um, domna,-am in loc de dominns, domina = «boier»,«stäpAn»: slugile amu i cu domnii inpreund stau (p. 140/f. 69v°, r. 12), ce ai fosfil sei ma despui ca u donz'nu serbuld sdu(p. 2141f. 103 v°, r. 15), cuniu-s[i] despuse o doamnd sarbei sale(p. 2291f. 111 r°, r. 10), apoi «stäpan» -_--.«Dumnezeu» : pasd sadamaica mkt in bucurie domnului tau (p. 1711f. 85 r°, r. 1); fecior<*f6tiolus,-um are doua, intelesuri deosebite de.ce1 actual, maiintaiu = «copil»: sdn'ta vjtele si muerile cde ce I-au lepaclafil

(Aim)

ia+ni,

.t,

v°,

ei

www.dacoromanica.ro

151

fieorii (p. 71/f. 35 14, r. 8), qi-au necat fidori mid (p.951f. 55 r°, r. 8-9), sullete atunici (sic) nu vet. griji [Wei] defiaori, nice de muiare (p. 144/f. 71 v°, r. 8-9), fee'orii de'ntdi(p. 188/f. 93 v°, r. 3-4), cf. si ai paceei qi ai dragosteei facutu-neufiãori (p. 20/f. 9 v°, r. 1) ; al doilea inteles e cel de «flu al bise-ricii» i ni-1 1amureste insus scriitorul in propozitia : oaminiikéntd-se toate limbile dereplii pdcatele lor surupct(i in lad, 'lard,fieorii kémd-se carii i"ntru lege sfraqitu-seu (p. 271f. 13 r°, r. 14);asa, va trebui sä intelegem pe fecior in: sei fint feeori (p. 5/f.2 r°, r. 2), ace[ial sdmtu feóorii miei (p. 27/f. 13 r°, r. 1), fle'oriibesericii (p. 43 f. 21 r°, r. 7), fe6orii tai (p. 171/f. 85 r°, r. 6) ;grqd <*grevitia,-am din *grevis= cl. grads se intrebuinteazAastazi numai cu intelesul de «Ubelkeit», adic5, «Schwere des'Magens», in Codicele Todorescu ins& mai are sensul de «greu-tate» («Gewicht»): bucura-se-vor, i deciia nenticd grqa, nu vorave (p. 2341f. 113 vo, r. 1); bitnha <lingua are si intelesul de«neam», «popor» (cf. p. sl. fatissikx-,- gr. yAitT i gavoq, in vremece norod=m*Az Xoc6 g sau momn6 )cco( homines): mosiia-s[i] lint-bilorfi (p. 271f. 13 r°, r. 10), ca oaminii kentd-se toate limbile (p.27/f. 13 r°, r. 12), toate striga(i (p. 41 f. 20 r°, r. 9),dar cf. li-se legd lintba tor (p. 811f. 40 r°, r. 8), cu liba bat6o-coriiai (p. 146/f. 72 v°, r. 8), etc.; preKpretiurn = «Preis» inCodicele Tcdorescu are mai mult intelesul de «Lohn»: aduce(i-vdlucrul i vd priimiti pretul (p. 163 f. 81 r°, r. 2); prisoare in locde pri[nlsoare din prind < pre[h]endo,-ére are intelesul detemni(d: sau ai miluil vr-u omit in prisoare (p. 152, f. 75 v°,r. 13-14), in vreme ce astAzi are mai mult sensul de «Indato-rire mutuala,», «rarnAsag»; rost<rCistrum Ii plistreazil Inca vechiulinteles de «gull»: nice se afid hitlenqugic intru rostold, lui (p.43/f. 21 r°, r. 3), pard de foe eqiia din rostul lor (p. 85 f. 42 r°,r. 15), iard den rostulii loru graiaste diiavolulfi (p. 118/f. 50 v°,r. 12, cf. si r. 14, unde s'a sters) ; scripturd < scriptiira din scriu<scribo,-ère inseamnä «scrisoare», «insernnare» : pre tot/4 vavi scrip'tura, eine u (e au slujit (p. 167/f. 83 r°, r. 7 8), aamar cela ce ltuleste carte scryp'tura (p. 179 f. 89 r°, r. 3-4),

cu rugaciune poate sparge scriplura pacatelor sale (p. 182/f,90 v°, r. 8-9), dar cf. si : Ca lor dhul svan'td intru scrip 'turaqg lieu dzis (p. 321f. 15 v°, r. 11), audzilai toata invddzaturascripturei (p. 143/f. 71 r°, r. 9-10), unde scripturd = «vechiulnoul testament», spatd<spatha,- (p. 1471f. 73 r°,r. 14) are inte-

$ i,

am

eanillojr

pi

www.dacoromanica.ro

152

lesul de «sabie», «Schwert», nu acel de «Kamm an-i Webstuhl»ori «Schulterbkitter, Rticken»: cu toate aemele, cu spatd si cutit(p. 147/f. 73 r°, r. 14), cf. mod. spadd din it. spada <spatha ;suflet din suflu <sfifflo,-are (pentru derivare cf. crestet(t dincrescofere la p. 70/f. 30 v°, r. 13) are intelesul de «suflare)),«Hauch» in: liqede(i-md ford glas, si feird suflet dzdcandu (p.139/f. 69 r°, r. 10), altfel in tot locul inseamnti «Seele»; pelitd,a carui etimologie e Inca dubie («Der Herleitung von piele stehtdie Form entgegen (es war pielild zu erwarten); ebenso demZshg. mit ksl. pliUü (nslov. poll, pelt, serb. put, czech. pltj, pletj,etc.) das jedoch sicherlich auf die Bedtg. eingewirkt hat, vgl.z. B. nslov. serb. (Fleisch, Leib, Haut, Hautfarbe», Tiktin, Wb., p.1143), are intelesul de trup sau came, nu cel de «Huutchen, dtinne

Schale», ori «Haut, Hautfarbe» obicinuit acum : au priimitfi peli(ci(p. 67/f. 33 ro, r. 11), luaiu peli(d (p. 108/f. 61 v°, r. 13-14), am

pelitd (p. 170/f. 81 v°,r. 11), cf. sd inpelitd (p. 248/f. 120r. 13 in «Crezul» de mai tarziu) si di marie fióord omeni-sd=

«se fácit 0111» (ibid., p. 15).Dintre substantivele derivate interesante mai stint: mark

«ingamfare» '(cf. mdret, mdre(ie) in mdriile si trufele (p. 208/f.100 v°, r. 7-8), dar cf. p. 3/f. 1 r°, r. 3 si 13 si 10/f. 4 v°,r. 9, unde.«pomp5.», «stri-ducire»; mandrie=aingamfare» ori chiar«podoabe» in : iuo ri-i mdn'driele tale si dizmieddóunile tale (p.211/1 102 14, r. 11) ; tdrie= «putere» (p. 10/f. 4 v°, r. 11, p.22/f. 10 v°, r. 15, p. 26 f. 12 v°, r. 13, P. 39/f. 19 r°, r. 13, p.47/1. 23 r°, r. 5), de aici «ceatil» in : tOriile drOeesti (p. 26/1. 12v°, r. 1-2) si ingerestile tarii (p. 35/f. 17 r°, r. 11), dar tariemai insemneaza si «firmament') : toate tariile cerului (p. 48/1.23v°, r. 9), tdriia ceriurui (p. 59/f. 29 r°, r. 9).

Adjective : misel, care astazi se intrebuinteaz 5. cu sensul de«ticAlos» si «las», in Codicele Todorescu are in tot locul intele-sul de «srtrac», «särman»: niel (p. 143 1. 71 r°, r. 12, p. 152/f.75 v°, r. 12, p. 153/f. 76 r°, r. 5-6, p. 197 f. 97 r°, r. 3, p. 197/f.97 r°, r. 12), misei, miseii (p. 12 f. 5 v°, r. 8, p. 16/f. 7 v°, r. 10,p. 101/f. 58 r°, r. 1, p. 119/f. 51 r°, r. 8, p. 140 f. 69 v°, r. 14,p. 155/f. 77 r°, r. 4. p. 160/f. 79 v°, r. 8, p. 163/f. 81 r°, r. 9,p. 176 f. 87 v°, r. 15, p. 178/f. 88 v°, r. 4, p. 183/f. 91 r°, r. 2),de aici miqelie= «nlicaz», «sArAcie» (p. 175/f. 87 r°, r. 1, p. 185/f.92 r°, r. 2); strOmb = «falsw sau «neadevarat», iar cand se vor-beste despre oameni «nedrept» sau «mincinos»: strdmb-, strdb-

=

luatia

www.dacoromanica.ro

153

(p. 72/f. 35 v°, r. 13, p. 73/f. 36 r°, r. 6-7, p. 894. 44 r°, r.7-8, p. 155/f. 77 r°, r. 2, p. 177/f. 88 r°, r. 14-15--a1tfel qters-,p. 192/f. 94 v°, r. 3, p. 237/f. 115 r°, r. 1 §i 2); cf. strdmbdtd(i(p. 116/f. 49 v°, r. 14-15. Interesante Mai sunt: dulce= «Indu-rtitor» (p. 126/f. 62 v°, r. 5) §i bun= «scump» in pietrile cdlebunele (p. 50/f. 24 v°, r. 6-7).

Dintre participiile perfecte intrebuintate ca adjective relevärnurmatoarele : infricat din fried <cpptxn, cf. alb Mks= einfrico-sat» (p. 10/f. 4 v°, r. 5, p. 82/f. 40 v°, r. 7; p. 142/f. 70 v°, r. 15p. 144/f. 71 v°, r. 7 i 11, p. 219/f. 106 r°, r. 10), Inganfat<con-flo,-are = «haflat» : le va curd den'tru oky smrad cu puroivor fi ingdn'fati (p. 193/f. 95 r°, r. 3).

Yerbe: a apdra < apparo,-iire = impiedec»: vré sd des'-kidzd us4 cerului, ce usérii de sus apdrard strigdn'du (p. 46/f.22 v°, r. 5-6); a cununa = mod. «a incununa.»: cu a sa di-direpld (sic) cununcl-lii (p. 50 f. 24 v°, r. 3), pus-ai in capul luicunund, de pietrile erste bunele, cu slav4 cu cin'ste cununw,1cid (p. 50/f. 24 v°, r. 8), ounundndii ceia ce s-au muncit4 (p. 53/f.26 r°, r. 7); fu din a fi < *fire, cl. fieri= «se intAmpla*: fu demuri rnLelul (p. 197 f. 97 ro, r. 1 I) ; a indulci din dulce < dulcis,-em = «a se indulci de ceva (mai inthiu ce e oprit in post, apoiceva pliicut)»: cdfi ndravul dracului (p. 224/f. 108

r. 7), cf. sd ne si indulcim... acestui praznic bun (p. 11/f. 5r. 7-8), sd vd acestii bogd(ii dulce (p. 17/f. 8 r°,

r. 7 8) ; a se inpärti < impartio,- ire = «a se impArtä§i» : seau inpdrtitu de via(a inpdrdfiii ceriului (p. 196/f. 96 v°, F. 5-6).se va inpdrti dela pdrintele din cer (p. 224/f. 108 v°, r. 1), darcf. ce prespre tori se era inpde(it pdcatul (p. 28/f. 13 v°, r. 1-2),inpar'tit-au (p. 29/f. 14 r°, r. 2), etc.; a inplea < impleo,- -6re are

intelesul de «a se implea» ori chiar pe cel de «a savAr§i», «aImplini», «erfallen», alliturea de cel de (a face plin», «a impleà»,«fallen» : ati inplut ndravurile draculni p. 235/f. 114 ro, r.12-131, dar cf. tq inplut plin de amarulti iadului (p. 213/f. 103

r. 1 §i p. 228 f. 110 v°, r. 15), etc.; a inpreuna din inpre-und < intdel-per-unam = cc.a uni», «a impäcã» : inpdcat-au siau inpréunatit tofi intru o inpreunare (p. 19/f. 9 r°, r. 8-9),unde inpreunare = «unire, intelegere*, i in: c-au dat noao...cu direp'tate a kicui, cu dragoste cu inpreunare (p. 6/f. 2v°, r. 1), dar cf. bMstematd fie vriamé eta ce noi intru ia nenviiinpreunat (p. 213 f. 103 r°, r. 8-9), unde e vorba despre trup

i

cri

r°,

qi,

si

v.,r°, finklurcili

Ii

www.dacoromanica.ro

154

§i suflet; a leisa < laxocare calm odata = ea ierta» : qi /as&pdc«tosilorft pdcatele (p. 53/f. 26 r°, r. 14), ceia ce curuu'du sevor ldsa si se voru er'ta (p. 187/f. 93 r°, r. 16 p. 188/f. 93

r. 1), de aici ldsare pacatelor (p. 250 f. 121 v°, r. 2-3 in«Crezul de mai tarziu))); a prinde < pre[h]endo,-ère = va in-cepe» : vor (sic) prin'de a tdpa din' muca su/letul cdtrd trupu(p. 211 f. 102 r°, r. 10) ; a sdruta < saliito,-are are nu nu-mai intelesul de «luissen» : set ma sdrute da'n sdrutare rosin-lui lui (p. 43 f. 21 r°, r. 1-2), si luard aufletul deia (sic) trupd044 thrutard (p. 134/f. 66 v°, r. 15), sdrutati-md sdrutaré dépoi(p. 140/f. 69 v°, r. 6-7), 11 va sdruta precin'stitele ale lui many(p. 171/f. 85 r°, r. 7), ci §i pe cel de «grassen», «a saluta» :(enelep'ciund (sic) lui sdrutd (p. 15,T. 7 r°, r. 9), aPtci sut[eil despremézcinoaple si sdrutard presviita maica lui hs i dzisard bocu-rd-te... (p. 59/f. 29 r°, r. 3); a sparge < spargoriire = nu nu-mai «zerbrechen», ci i «auseinanderstreuen», a impra§tia»,risipi»: ca vumul seu spartu (p. 145/f. 72 rb, r. 14-15), ca pra-hul de vdn'tu 3-au spartu (p. 145/f. 72 r°, r. 15-16), sd-i bat(tspOrgdndu-i si rumbdndu-i cu Icinul cela Imalrele (p. 215 f. 104r°, r. 10); ucig in loc de ucid < occidorère n'are numai in-telesul de «a omori», ci §i pe cel de «a lovi», «a bate» :hulescu ucigu scopescu spre ei (p. 114/f. 48 v°, r. 13),

sdn'tu ucisi si dzua noapté (p. 115/f. 49 r°, r. 5), cu nuinuleuciddi sdracii si sdracele (p. 146 f. 72 v°, r: 11), hs vaCu toiag ful] de vocu de-i va ucide si-i va rumpe (p. 165T. 82

r. 9), insisi se vor udde pre sine (p. 195/f. 96 r°, r. 14), §ipre sine se vor ucide (p. 196/f. 96 v°, r. 9), ucigdn'du-i cu uci-dere de eau ce n-are moarte (p. 215/f. 101 r°, r. 11), ucigandu-i...ru bite de foe (p. 230/f. 111 vo, r. 9), de aici : ucidere de ciaiace *are moarte (p. 215/f. 104 v°, r. 12 si p. 230 f. 111 v°, r. 9);poate ca insemneaza <a omori» in a celora ce poaruld hintlesugu(sic); sd se ucigd (p. 127 f. 63 r°, r. 12-13), sau ai ucis, sau ai fu-rata, (p. 150/f. 74 v°, r. 10), apoi de aici : uciderile (p. 208 f. 100

r. 12, p. 224 f. 108 v°, r. 16, p. 225/f. 109 r°, r. 1, p. 2311. 112r°, r. 12). Ucid= «bat», «lovesc» §i acum pe valea Somesului.

C) Slavisme mai neobicinuite. cc) Nume imprumutate dea-dreptul din limba slava veche, dintre cari unele sunt vrednicede remarcat pentru fonetismul strain pastrat : bisorure = «perle»,«pietri scumpe» < sockpx (p. 173/f. 86 r°, r. 8, iar metateza a-cestuia : birosu la p. 172/f. 85 v°, r. 1), ii,so CAM, cit. otce bla-

fn-

i

r°,

ca

pi-ipy-i pi-i

pi

www.dacoromanica.ro

155

goslovi= «parinte binecuvânteaza.» (p. 57/f. 28 r°, r. 5), Volgoslov=«teolog» < sorocnom (p. 181/f. 90 r°, r. 6), brateisii < oval.»sau «fartat» din sl. &palm «Irate» (p. 181/f. 90 r°, r. 6), bunt =«vifor» < swpra (p. 154/1. 76 v°, r. 6, p. 1581f. 78 r°, r. 6), cia< 'MHZ (p. 33/f. 16 r°, r. 10-11, p. 39/f. 19 r°, r. 9, 13. 41/f.20 r°, r. 7, p. 107/1. 61 r°, r. 2-3, p. 157/1. 78 r°, r. 11, p. 194/f.95 v°, r. 10), 6gte(ei pl. dela cite( < (p. 83/f. 41 r°, r. 14),ibostd < mosocrk (p. 145/f. 72 r°, r. 9, p. 202/f. 99 r°, r. 15),iazer = «lac» < 130o (p. 961f. 55 v°, r. 7), miloste < IIIMOCTk(p. 7/f. 3 r°, r. 7), milostenlia < ILtI5OCTIHM (p. 153 f. 76 r°, r.4-5, p. 183/f. 92 v°, r. 14-15), nemilosteniile (p. 208/f. 100 v",r. 15-16), ntdölelnyefil < MAVIEHHKS (p. 172/f. 85 v°, r. 9-10,cf. si mdncci in loc de muncd < MXICa la p. 109/f. 46 r°, r. 2),milâ < AMITO (p. 178/f. 88 v°, r. 3), ndrod = «norod» <HAPOAK-(p. 27/f. 13 r°, r 8-9), p. 63/f. 31 v°, r. 13, p. 65/f. 32 r°, r. 6,.p. 69 f 34 r°, r. 2, p. 75/f. 37 r°, r. 8, p. 78/f. 38 v°, r. 9, p.92/f. 45 v°, r. 2, p. 124/1. 53 v°, r. 5), olovire < v. rus. OAOHlipk.

din lat. ho1ovii-rus (p. 196 1. 96 v°, r. 16 p. 197/1. 97 v°, r.1),.ostii = ofurciv < ocTk ip. 230/f. 111 v°, r. 4), piste = «man-care» < IUMITA : in piftd (= pist1a) edemului (p. 29/f. 14r°, r. 15), poala Avraml < norm (p. 198/f. 97 v°, r. 2-3)pohtd < rIOXOTIt (p. 9/1. 4 r°, r. 7, p. 175/f. 87 r°, r. 8 si 9, p. 234/f.113 v°, r. 13, cf. si pohtiiai la p. 143/f. 71 r°, r. 3 din noro-rtTn),ponoslul = orusine» < !WHOM, pentru -1- cf. flOHOCAHKS (p. 133/1.68 r°, r. 1), pl"c, pl. pl"cure < rlimix (p. 1261f. 62 v°, r. 16, p.173/f. 86 v°, r. 15, prahul < npari (p. 145 f. 72 r°, r. 15), pra-vita < npaaHno (p. 1801f. 89 v°. r. 2), prdt6i, cit. prediteci =oinainte-mergatorub) < no-km-mem (p. 238/f. 115 v°, r. 5), pré-stol < nirlicTonz «thronus» (p. 107 1. 61 r°, r. 11), préote(i <arkoTku,k (p. 33 f. 16 r°, r. 11), propaste < nponamk (p. 199/f.98 r°, r. 3), prorocistviia < npopowerfto (p. 102 f. 58 v°, r. 4),pustnicii < Flol(CMIHHICZ pustinicii sic, p.162 f. 80 v°, r. 2-3,rciv'nria < pmckm-ne (p. 239/f. 116 r°, r. 9), rod <p0,1 ,-.«neam(P. 57 1. 28 r°, r. 4, p. 62/f. 30 v°, r. 4 si 11, p. 96 1. 55 v°, r. 8,p. 125/1. 62 r°, r. 12.-13), dar si rod = ofruct» rodure (p. 173/f.86 r", r. 1) §i roduri (p. 173/f. 86 r°, r. 3), sadurile < cal01 (FL122/f. 52 v°, r. 13), sila < cum «putere) (p. 72 f. 35 v°,11, p. 106/f. 60 v°, r. 8-9, p. 137/f. 68 r°, r. 11 ; cf. sdl"nicifqla p. 20/f. 9 v°, r. 10), sfitoc < CIITK = asul» (p. 157/f. 78r°, r. 3), smrad < cmpso (p. 193/1. 95 r°, r. 2), sdbor < cznopi.

ilkTklth

[hd

=

alu(ii

r.

www.dacoromanica.ro

156

(p. 33/f. 16 r", r. 9, p. 194/f. 95 v°, r.1.0), sfr"senie < CIBPSWEHHI(p. 10/f. 4 v°, r. 10), spdslejnie < C81140111-116 (p. 32/f. 15 v°, r. 13,p. 54/f. 26 v°, r. 6, v. si p. 248/f. 120 v , r. 11), sticipuri = era-mull» < CTAZFIS (p. 78/f. 38 v°, r. 6-7 f}i 8), apoi: strpulit luimathei (p. 201/f. 99 r°, r. 2-3), 8tr4vii < rrpanz -,-- acadavru»p. 214/f. 103 v°, r. 8, p. 229/f. 111 r°, r. 5), svréclel < bg-ClijlEAM, cf p. sl. cicpw% (p. 149/f. 74 r°, T. 3-4), teslci <TECAA. «slcure» (p. 149/f. 71 r°, r. 2), troi(ci < Tpamp (p. 174/f. 86

r. 6, p. 193/f. 96 r°, r. 3), tl"covanie < TASICORAHHI (p. 201/f.99 r°, r. 1), vdznesenie < 883111CH1HW ---- a inaltare (p. 35/f. 17

r. 8), vonic < ROHHHICI= «militar» : voniici si prostii (p. 12/f.5 v°, r. 5), vonicii inceresti (p. 98/f. 56 v°, r. 2), inpdratii cuvonicii (p. 1401f, 69 v°, r. 14), unui voinyc (p. 181/f. 90 r°, r. 10),zavistie < 3MilieTk (p. 118/f. 56 v°, r. 4, p. 127/f. 63 r°, r. 1-2),zlataustit < BAATOOlreTk = aGurã-de-aur» (p. 176/f. 87 v°, r. 10);cleveenic < KAEREThHHICS (p. 79/f. 39 r°, r. 2, p. 88/f. 43 v°, r.6-7, p. 127/f. 63 r°, r. 8), alAturea de care gasim si clevetitoriidin cleveti < ICAERETATH (p. 237,f 115 r°, r. 2-3), precum qi de-vete < KMMTA (passim), dostoinic < MC7'011111 (p. 134/f. 66 v°,r. 7-8, p. 138/f. 68 v°, r. 10--11, destoinic la p. 129/f. 64 v°,r. 2-3, p. 178/f. 88 v°, r. 3 si destoinicie la p. 6/f. 2 v°, r. 13),iute < MOT!. = «nevus» (p. 123(f. 53 r°, r. 15, p. 149/f. 74 r°,r. 5, p. 192/f. 94 v°, r. 5), milostiva < p.HAOCTHRS (p. 43/f. 21r°, r. 11-12, p. 126/f. 62 v°, r. 4; cf. §i miloasd din lubm la p.115 f. 45 r°, r. 7), de aici a se milostivi (p. 106/f. 60 v°, r. 1314), nemilostivilor (p. 163/f. 81 r°, r. 7-8), ndprasnic < Harlo4C -111-11S8 din uanpAcus (p. 127/f. 63 r°, r. 10), obiditii din a obidi <olirlAHT11 (p. 153/f. 76 r°, r. 2), prépodobnic < niyhnoAoskuz =«sfAnt» (p. 31/f. 15 r°, r. 13-14, p.40/1 19 v°, r. 12), pridddi4ii(p. 184 f. 91 v°, r. 11) din a prick-0i = «a supune», care «co-incide foneticeste cu forma slavia, reduplicatit nptAaAkI, np-k-4Am np*AdAu dela nptAam «a tradAD, dar cu o remarcabilikmodificare a semnificaOunii» Hasdeu, Cuv. I, p. 442, cf. si Tiktin,R.-D.Wb., p. 1251), ponositi = «rusinati» < nouocs, BOHOCIITH (p.117/f. 50 r°, r. 7), l'unii in rai cu] rdzboiniculii < pa3LIOHHEIK%(p. 29/f. 14 r°, r. 13-14) din rdzboi < passoil (p. 25/f. 12 r°, r.2 si 10, p. 126/f. 62 v°, r. 5-6), scumbii in loc de scumpii =«avarii», «sgArcitii», inteles pe care-1 are si astazi acest cuvAntpe valea Somesului, < citru. (p. 88/f. 43 v°, r. 14, dar cf. 1-pietrilscumpe (p. 173/f. 86 r°, r. 10 si poate si p. 172/f. 85 v°, r. 3),

v.,

www.dacoromanica.ro

157

svanicii in Joa de svadnicii < MAAIIIIIIICS din MOM, nu czalyrk-NHKS din CYgkT = «consilium» (p. 88/f. 43 v°, r. 4, cf. svddi-torii la p. 88/f. 43 v°, r. 7-8 din svddi, sfddi), etc.

13) Nume derivate din cuvinte slave neobicinuite mylcuird (p.9/f. 4 r°, r. 1, din milcui, cf. bg. MIIAKAIN CI, ceh. MIlAKOHATH dinmin% = «miserabilis», dar mai adeseori gasim mita la p. 10/f.46 v°, r. 4 i a milui : miquiaJscd la p. 119/f. 51 r°, r. 10-11,milui la p. 100/f. 57 v°, r. 15-16, p. 163/f. 81 r°, r.miluiaste-md la p. 198/f. 97 v°, r. 6, etc.), Ifdrd del dodeire =osup.arare» (p. 232/f. 112 v°, r. 7. p. 234/f. 113 v°, r. 5) din dodei-<A0014TH = «molestum esse», odihneld (p. 146/f. 72 v°, r. 5-6,p. 171/f. 85 r°, r. 12, p. 136/f. 67 v°, r. 9), din odihni < OTSAIX-HAWN, clipala (p. 233/f. 113 r°, r. 6) din clipi (v. clipesti la p.2091f. 101 r°, r. 2-3), tocméla, toomala Irumieif = «facerea»(p. 220/f. 106 v°, r. 4-5, 233/f. 113 r°, r. 4) din tocmi (v. tocmiala p. 41/f. 20 r°, r. 6 7)<TRKzmnTn, cf. bg. Tztcnui «parare»,srb. LITS141,11TH = «componere», voinicame (p. 35/f. 17 r°, r. 11-12din voiniC<ROHHHISS, roditoare= «nhscatoare» p. 92/f. 53 v°, r.16, p. 931f. 54 r°, r. 1 i p. 94/f. 51 v°, r. 5) din rodi <oomyrilcf. sl. potwrinkulma =7«genitrix», porun' citd (p. 220/f. 106 v°, r.12) si poroncitele (p. 202/f. 99 r°, r. 8, p. 218/f. 105 v°, r. 11 12,din porunci<nopyirrn, dar gasim i poron'ca (p. 59/f. 29 r°, r.8). porun'ca (p. 108/f. 61 v°, r. 6), porunca (p. 84/f. 41 v°, r.8-9), pentru cari cf. srb. nopyga «mandatum», zdpodilaasafey «vale» (p. 23511f. 114 r°, r. 1), tras din sl. 3i1f104k=«ascunzatoare». scumpila = «sgArcenie», «avaritie»: unde ti-i a-tunci avu(iia ta si bogqiia si scumpiia (p. 145/f. 72 r°, r. 1),

ldcomiia si scupiia (p. 212/f. 102 v°, r. 1-2, p. 2281f. 110 .r. 3) din scamp <ocx,nx, etc.

T) verbe: blagoslovi< snarocnowiTH (p. 361f. 17 v°, r. 14, p. 44/f. 21v°, r. 11, p. 53/f. 27 r°, r. 1-2, p. 112/f. 42 v°, r. 10-11), de aici blgo-vitul = ablagoslovitul» (p. 66/f. 32 v°, r. 9 10), blgsvi(ii. «blagoslo-vitii» (p. 161/f. 80 r°, dosddi < AocaAHTH (p. 146/f. 72 v°, r..8-- 9) = ainjuria afficere», a se ciudi= «a se mira» < goirAwrn-cat«mirari» (p. 136/f. 67 v°, r. 1-2, cf. set vd mira(i la p. 12/f. 5 v°, r..15-16, ne mirdm la p. 115/f. 49 r°, r. 8), gloti din gloatd < MOT&p. 26/f. 12 v°, r. 1), izbdvi- (p. 20/f. 9 v°, r. 3, p. 26/f. 12 v°, r. 14, p.28/f. 13 v°, r. 12, p. 109/f. 46 r°, r. 1 i p. 251/f. 122 r°, r. 2 in(cTatal nostru» de mai tarziu), de aici iz'bdvyre (p. 4/f. 1 v°, r.6), a se ispovedi<HcnowkAtTu (p. 191/f. 94 r°, r. 15), dar spove-

9,10,

gut

iuo i.iv°,

=

==

r., 15),

www.dacoromanica.ro

158

déscd (p. 1821f. 90 v°, r. 3), spovedesti (p. 1861f. 92 v°,sr. 14-15),a jelui . «a se jelui», «a se plange» <NUAIITII = «laborare» ori

adolere» (p. 64,f. 31 v°, r. 12, P. 93/f. 54 r°, r. 12-13,cf. jelanie la p. 93/f. 51 r°, r. 14, darjeluiia = «doria»<MAAATH,*MATH --= edesiderare» (p. 1971f. 97 r°, r. 6-7), a se leni<irkuwrnv-ati lenit (p. 164 f. 81 v°, r. 16), obidi< OCHArITH, 06HAITH (p.1501f. 74 v°, r. 9 10, p. 1531f. 76 r°, r. 2), obidui<osuma4TH,ocHAoyA (p. 1761f. 87 v°, T. 14), obrici= «comperio»< ognipiwrn= «accusare» (p. 421f. 20 v°, r. 5-6), ogodi= «placere» < OIrr0-

MTH (p. 214/f. 103 v°, r. 13, p. 229/f. 111 r°, r. 4 si 8), a porecli= «a hull» (p. 47/f. 23 r°, r. 8, p. 185,f. 92 r°, r. 2-3 din porecid< nopocno, pros/Ovi- <npocnatuiTH (p. 61f. 2 v°, r. 7, p. 7/f. 3v°, r. 6-7, p. 111f. 5 r°, r. 6, p. 12/f. 5 v°, r. 10, p. 54,f. 26 v°,r.13 14, p. 55 f. 27 r°, r. 12), rdedi in loc de rdgdi< pziraTu=-uructari» cu intelesul de rcicni<pziKHN.TH (p. 147 f. 72 r°, r.11-12), a se smeri< cziwkorrn= «humiliare» (p. 28 f . 13 v°, r.9-10), spdsi- < CIIIICATH, CIDACTH din MACS (p. 20 f. 9 v°, T.6), de aici sp"sitoriul (p. 9/f. 4 r°, r. 14-15) si ispdsitoriulil (p.17/f. 8 r°, r. 14), spodobi- <czflommiTH (p. 137/f. 68 r°, r. 2,p. 176,f. 87 v°, r, 2, dar podfolbiaqte la p. 180 f. 89 v°, r. 7), asocoti-, «a lua in seamh» (p. 131 f. 66 v°, r. 1, p. 234 f. 113 v°,r. 10) din sl. acom=«vita» si «bani», vitele find obiectul prin-cipal de transactiune la popoarele pastorale, cum ne arata si cu-vintele dobitocii §i marfd, cf. rut. socotyty = «a paste», si ung.szokotatni = «a calculau (v. ,Fdineanu, Dice. univ., ed. II, 1908,p. 685), scr'biia <citpm-kTu= «moerere» (p. 42/1. 20 v°, r. 8), apoivddescu = «prase» < BAAHTH (p. 71 f. 35 r°, 13), etc.

Nu cunoastem etimologia lui a pesti= «a intarzia» (p. 13 f. 6r. 14, p. 14/f. 6 v°, r. 4 si 6). Etimologia OflOBAHTH = «tar-

dare», «procrastinare» data de Cihac, Dict. d'ét. daco-ronz., II, p.2-3 e neacceptabila.

Intre verbele de origine slava trebue sa insiram si pe pldsenz(pr: 10/f. 4 v°, r. 3), pe care Cipariu (Crest.; p. 40) il crede identiccu plaudamus, iar Aron Densuqianu (Istoria limbei qi literatureiromdne, ed. II, Iasi 1891, p. 25) il deriva din plaudo, plausum.Cuvantul de care vorbim se gase$te i in Cazania dela 1580-81a lui Coresi la P. 134, r. 27 a exemplarului Academiei Romdne(v. Cipariu. Crest., p. 36). Propozitia in care-I gasim are inCodicele Todorescu forma urmatoare : qi to(i impreund sd cdn'tdm

lui gi [sdl pldsem cu mdinile .tri sd etragdm lui dnznedzeu in glas

Alanou4TH

r°,

www.dacoromanica.ro

159

de yeslepie». Este invederat, ca aici se citeaza psalmul 46, alcarui inceput in Psaltirea scheiand (ed. Bianu, p. 146) e: Toatelimbile sd pldsddze en mdrule, strigati D-zeului cu glas bucurie»,iar in cea dela 1577 a lui Coresi (ed. Hasdeu, p. 123) tot asknumai cu schimbarile obicinuite lui : Toate limbile set pletsdze cu-mdnile, strigati zeului cu glas bucurie». In Biblia din 1688 cores-punde acestui text : «Toate limbile bateti cu nâinile, aim* luiDumnezeu, cu glas de bucurie», iar Vulgata are: «Omnes gentes,plaudite manibus; jubilate Deo in voce exsultationis». Acestea

si mai ales aceasta din urma insa nu sunt hotaritoare pen-tru noi, caci traducerea textelor husite, cum stim, nu s'a facutdin latineste, ci din slavoneste. *i de fapt insesi textele noastrevechi ne lamuresc pe deplin cu privire la originea slava nuIatina a verbului a pletsa. Se mai afla adica acest cuvant in ps.'97 al Psaltirii scheiane §i cea citata a lui Coresi, in cea dintaie(o. C. p. 319): «Rdurele pldsa-voru cu nzdinile depreund», iar in

doua (o. c., p. 268): «Rdurele pldsa-voru cu miinile depreund».Acestui text in Biblia din 1688 ii corespunde : R lurite bate-vor cuInduct deodatd»,iar in Vulgata : «Flumina plaudent mann». In Esal-Urea yoroneleand (0v. Densufianu, Studii de filologie romdnd,p. 27) insa aflarn : «sldta-vor cu meirule depreund». Prin urmare apleisa. «a salta» §i deriva din sl. (srb., slov., ceh.) plesati = p.sl. flilACATfi = cca salta», «a juca,», 6Ra:ram, osaltare». Aceasta-etimologie, la care am ajuns astfel in urma comparatiei textelornoastre vechi in vara anului 191.1, o .aflu acum si in fascicolul19 al Rum. Deutsches Wb.-ului d-lui Tiktin (p. 1182). PentruIamurirea intelesului cuvântului el adaoge : «vgl. zur Bedtg. poln.plansac re"kanzi, czeh. plesati rukama «mit den Hamden klat--schen».

Dar ca sa mai aducem un exemplu chiar i Dosofteiu inPsaltirea sa in versuri tradusä dupt cea polona a lui Kocha-nowski (ed. Bianu, Buc. 1887, p. 153) Inca ne conduce la ori-ginea slava a verbului a pldsa, citci psalmul 46 11 traduce :

Limbile sd salteCu cdntece nalteSd strige 'n &IrisGlas de bucurie, etc.

Cuvantul a pldsa asadara trebue sa fie unul din multele sla-visme ramose, in textele noastre vechi dela traducatorul mara-xnuresean husit. Unii dintre copisti 1-au pastrat, altii 1-au inlocuit.

-a

www.dacoromanica.ro

160

Insu§ Coresi in cazul amintit II pastreaza, alai, data insa repro-ducand acelas inceput al psalmului 46, in aceea§ Evanghelie cuinvafritura (p. 204, r. 12 a exemplarului Academiei), aerie: «toate

bate(i cu mantle, strigqi lu dumnezeu cu glasa de bucurieu.Cat priveste forma /sal plasem in loc de scl plasam, cum am

astepta, e o greseala care a putut sà fi strabatut in o copie an-terioarä Codicelui Todorescu ei cartii citate a lui Coresi ei cares'a ivit nu numai fiindca copistul a putut sa nu inteleaga cuvan-tul a plasa, iesit din uz pe timpul si in regiunea sa, i 1-aschimbat dupa forma uzuala baton, ci i fiindca, dupa cum amamintit, a in textele noastre vechi se confunda foarte adeseoricu e, mai ales dupa s si dupa alte consonante inrudite cu acesta.

Asupra etimologiei latinesti a verbului a plasa a revenit d-1Dr. Sexil Puscariu in Convorbiri Literare, XLVI-1912, Nr. 2, p.143-4, derivandu din lat. *applausare in loc de applaudere, decidin un verb derivat din forma participiala applausum. Aceast&etimologie insa nu ni se pare de loc verosimila din punct devedere fonetic : *applausare ar fi trebuit sit ne dea romane§teinainte de afereza lui a, *aplosa(re), ori o forma mai veche :*apldusa(re), cf. rdposa(re), *rapausa(re)< repausare, nu *apla-sa(re), ei din acesta in urma aferezei : pldsa(re). Las' ca 1nsesitextele noastre vechi, dupa cum am vazut, ne dovedesc cit niicorespunde nici din punct de vedere al intelesului (1).

8) Adverbe: lute (p. 125/f. 63 r°, r. 13, p. 160/f. 79 v°, r. 16,.p. 194/f. 95 v°, r. 2) din adjectivul lute <Mom, de ndprasna<uanpAcuz=«severus», «praeceps» (p. 1401f. 69 v°, r. 1-2, p..209/f. 101 v°, r. 13, p. 225/f. 109 r°, r. 13, p. 233,f. 113 r°, r. 5),.protiva < npomex (p. 104/f. 59 v°, r. 6), intoc'ma <TRIMALI (p. 49/f. 24 r°, r. 2), si amandoua la un loc: inprotiva(=-- «pentru», «in loc», «in schimb») ei tocma (= «asemenea»)preinmul(itului darului lui (p. 7/f. 3 r°, r. 1).

s) Imitatii si traduceri dupa anumite cuvinte slave sunt corn-pusele cu pré: presinita, présenta, présvdnta (p. 59/f. 29 r°, r.16, p. 61/f. 30 r°, r. 13-14 si 15, p. 62/f. 30 v°, r. 2, 9-10 si15, p. 63/f. 31 v°, r. 8, p. 64/f. 31 v°, r. 12-13, p. 65/f. 32 r°,r. 10, p. 66/f. 32 v°, r. 15-16, p. 67/f. 33 r°, r. 1 si 11-12, p.68/f. 33 v°, r. 6 si 13-14, p. 69/f. 34 r°, r. 8, p. 70/f. 34 v°, r_11, p. 71/C 35 r°, r. 2, p. 72/f. 35 v°, r. 3, p. 74/f. 36 v°, r.

t1) v. §i Transiluania, LXIII-1912, Nr. III, p. 157 8.

thane

TMICA10,

4,.

www.dacoromanica.ro

161

8 si 11, p. 75/f. 37 r°, r. 4 si 10-11, p. 76/f. 37 v°, r. 15, p.77/f. 38 r°, r. 11, p. 781f. 38 v°, r. 5, p. 79/f. 39 r°, r. 5, 9 si 16,p. 80/f. 39 v°, r. 7, p. 81/f. 40 r°, r. 6, 10, 12-13 si 16, p. 83/f.41 r°, r. 5, p. 84/f. 41 v°, r. 1-2 si 12, p. 85/1. 42 r°, r. 1 si 12,p. 86/f. 42 v°, r. 13, p. 89/f. 44 r°, r. 14 si 16, p. 94/1. 54 r°, r.5, p. 95/f. 55 r°, r. 9-10, p. 96/f. 55 v°, r. 1 si 13-14, p. 97/f.56 r°, r. 14, p. 99/f. 57 r°, r. 2 si 9, p. 105/f. 60 r°, r. 5), pH--

ntuhl (p. 220/f. 106 v°, r. 9), précinstila (p. 74/f. 36 v°, r. 13,p. 75/f. 37 r°, r. 1-2, p. 91/f. 45 r°, r. 8, p. 93/f. 54 r°, r. 13-14,p. 96/f. 55 v°, r. 5-6, p. 97/f. 56 r°, r. 7-8, p. 101/f. 58 r°, r.10-11, p. 101/f. 59 v°, r. 3-4, p. 169/f. 81 r°, r. 6, p. 171/f.85 r°, r. 7-8), précurata duph sl. précista (p. 89/f. 41 r°, r. 9,p. 237/f. 115 r°, r. 16p. 238/f. 115 v°, r. 1), prélubire (p. 117/f.50 r°, r. 15, p. 150/f. 74 v°, r. 14), praubit (p. 107/f. 61 r°, r.6, p. 138/f. 68 r°, r. 7-8, p. 162/f. 80 v°, r. 13, p. 115/f. 49r°, r. 16, p. 220/f. 106 v°, r. 8), prgiubitor (p. 178/f. 88 v°, r.9-10), prébl[a7goslovita (p. 93/f. 51 r°, r. 4 5), prétnndl(atul (p.10/f. 4 v°, r. 12-13), préeuviinld dupt sl. np-knomsme (p. 6/f.2 v°, r. 1-2), préinmul(ime (p. 4/f. 1 v°, r. 2-3), prérnmulfitului(p. 7/f. 3 r°, r. 2), prégOti(ii (p. 172/f. 85 v°, r. 10), duph prosldvis'a filcut: pr4s1dvi- (p. 39/f. 19 r°, r. 15, p. 141/f. 70 r°, r. 4),de aici présldvita (p. 57/f. 28 r°, r. 6-7), preadvitele= «minu-nile» (p. 33/f. 16 r°, r. 3-4), prélumi[nafia (p. 107/f. 61 r°, r.4-5), apoi précOnta0 (p. 40/f. 19 v°, r. 3), pare a fi de althnatura prederegdtorii (p. 12/f. 5 v°, r. 2) ; compusele cufdrd: faravundu=m3Akna duph gr. quacso;, (p. 45/f. 22 r°, r.12), fOrdlegile (p. 28/f. 13 v°, r. 9), ford de lége (p. 118/f. 50 v°,r. 6, iar ca adverb la p. 160/f. 79 v°, r. 12-13)=p. sl.duph gr. &yoga, fdra, de stare=«ne'ncetat» dup. p. sl. nwk-CT41-11-1 (p. 112/f. 47 v°, r. 6-7, p. 120/f. 51 v°, r. 11-12, p. 174/f.86 v°, r. 8-9), tot ash : fird sémd=«nenumärati» (p. 96/f. 55

r. 12-13; cf. dzile cu samd la p. 2221f. 107 v°, r. 14) qi-.=

«fowl() mare» (p. 163/f. 81 r°, r. 6, p. 207/f. 100 r°, r. 4-5, p.235/f. 114 r°, r. 7-8), fard de mdsurd.«foarte mare» (p.207/f.100 r°, r. 4-5, p. 235/f. 111 r°, r. 7-8), fdrd de mdsurd«foarte mare» (p. 207/f. 100 r°, r. 4-5, p. 235/f. 114 r°, r. 7-8),fOrknemicd=«nimic» (p. 221/f. 107 r°, r. 13-14); apoi bund-mandrie (p. 7/f. 3 r°, r. 12-13), lun'gd-rdb'dare (p. 6/f. 2 v°, r.6), dach cumvh trebue sh le consideram de compuse.

ldiklosich (o. c. Voc. 1, p. 13) vede o imitatie slava si in bajo-Drdgatiu, Doua minuscripte. 11

ins& :

S34KOHHI6

C136

=

a°,

www.dacoromanica.ro

162

curi, batjocuri=«cavillari» («vgl. serb. galu zbijall, wruss. bajdybib), Puscariu ins& crede ca cuvântul MI se poate desparti deital. bajucca, bajucola, bazzecola «bagatella», sillano bahula,lucca badiora «tafferia)? (v. Lat. n u. Kt, p. 78, Et. Wb., p. 15).In Codicele Todorescu are in tot locul forma cu-t- ori chiar cu-d- batj%ocurd (p. 185/f. 92 r°, r. 3-4), bdiVocoritii, bd0o-coritit (p. 21/f. 10 r°, r. 5, p. 160/f. 79 v", r. 5), bd,d4ocorit (p.164/f. 81 v°, r. 15), bat4ocurescu (p. 181/f. 91 v°, r. 16p. 185/f.92 r°, r. 1), batéocuriiai (p. 146/f. 72 v°, r. 8).

lnfluenta slay& e sigur n mul(emi- (p. 7/f. 3 r°, r. 5, 6 pi 9,p. 13/f. 6 r°, F. 9) < (la) mulfi ani dupa p. sl. i bulg. (i) spa-lovati, care se deriv 6. din gr. sk icoDa I-cn (v. Miklosich, o. c.,Voc. III, Cons. I, p. 70), cf. megl. spulaidisi=«a multAmi».

Traducere din slavonepte e: (inutul (p. 139/f. 69 r°, r. 5),(Mere (p. 23/f. 11 r", r. 13, p. 56/f. 27 v", r. 6, p. 210/f. 116 v°,r. 8 pi p. 251/f. 122 r°, r. 5) = «putere» din p. sl. WILMA =«tenere» (Hasdeu, Cuv. II, p. 431), dzisa (p. 37/f. 18 vo, r. 11,p. 60/f. 29 v°, r. 5) din sl. F1011fAlitilite, etc.

c) Elemente grece0i. Prin slay& au putut sä se introducacele mai multe din elementele grecepti pe cari le gasim inCodicele Todorescu, mai ales terminii bisericepti: patriarh, pl.patriarsi < p. SI. nArrpinaprk = gr. 7ccaptoipm (p. 176/f. 87 v°,r. 9-10, p. 33/f. 16 r°, r. 13, p. 40/f. 19 vo, r. 4, p. 85/f. 42 r°,r. 6, p. 89/f. 44 r°, r. 1), ar'hierei < gr. &pxcepet5c, cf. p. sl.ninpilefuri (p. 11/f. 5 r°, r. 15), anathima < gr. civciklicc (p. 236/f.114 v", r. 9), diavol < ScollioXo; (p. 101f. 4 v°, r. 15, p. 20/f. 9v°, r. 5-6, p. 251f. 12 r°, r. 11-12), leturghie < p. sl. Awrotrprins,srb. leturdjija = gr. Xemoupytce (p. 178/f. 88 v°, r. 14-15), ere-surite < p. sl. EpEck din gr. arpeac (p. 217/f. 105 r°, r. 9-10),aspideei < gr. clarci;, ac. darli3oc, cf. p. sl. Acnum (p. 193/f. 95r°, r. 6), piz'ma < p. sl. 111-13111A = «Hass», gr. biz. gr. n. verolta

«Trotz» (p. 181f. 8 v°, r. 14), fried < cpptxn, cf. alb. Mks (p.7/f. 3 r°, r. 12, p. 461f. 21 v°, r. 3, p. 153/f. 76 v°, r. 5, p. 161/f.80 r°, r. 4-5 pi 8, p. 175/f. 87 r°, r. 6), camete < p. sl. KA-

MAW = gr. xdreto; (p. 9/f. 4r°, r. 8), hárliia < gr. biz. xceptEcc,dar cf. srb., rus. hartija (p. 167/f. 83 ro, r. 3), trufa = «dee-fatare», «moliciune» (p. 1$0/f. 89 v°, r. 10, p. 208/f. 100 vo, r. 8,p. 217/f. 105 r°, r. 3, p. 239/f. 116 r°, r. 8) pi trufie (p. 231/f.112 r°, r. 10-11) < gr. biz. Tpucpil, din cari s'a fkut trufasul(p. 10/f. 4 vo, r. 13), mecrgdriktru < vapiceptzw, dim. /tame-

si

:

=

www.dacoromanica.ro

163

fmcipcov, gr. n. - (p. 172T. 85 v°, r. 2, p. 173/f. 86 r0, r. 7),stol < aiciAog (p. 33/f. 16 r°, r. 13-14 §i 14-15, P. 25/f. 12 r°,T. 2-3), poate scula < axnov = «Beute», apoi qfflistung»espolian, gr. mod. cncona ins& insemneaza «scul», (durubita»;verbele: nuirturysascei < gr. p.apTup65, p. sl. mapTotr-41MATH (p. 199/f. 98 r°, r. 12), pcircisi- < poate p. gr. Tcopeete.),

-via. =pia«) = a(voraber) gehen lassen», aaufgeben», de undesrb. parasiti = «stehen lassen» (p. 212/f. 102 r°, r. 16, p.

202/f. 99 r°, r. 7, p. 216/f. 104 v°, r. 16, p. 231/f. 112 r°, r. 8-9),ipsi < gr. biz. ?atm), viit. Xeic.pco (p. 175/f. 87 r°, r. 12 si 1314), din care s'a fácut Upset' (p. 119/f. 51 r°, r. 16), sosi < Maw=din ago) (p. 140/f. 69 y°, r. 13).

'Mai vechi sunt considerate de unii: urgie < lat. orgia, gr.Zpril (p. 163/f. 81 r0, r. 5, p. 207/f. 100 r°, r. 4, p. 217/f. 105 r°,r. 8, p. 231/f. 111 r°, r. 13, -p. 235/f. 114 r°, r. 2 si 7), §i cutez< lat. *cottizo = aleam ludere» din gr. ori gr. biz. v.orgto:.cutedzard (p. 105/f. 60 r°, r. 4).

Derivat din un cuvânt de origine greceascii e participiul per-fect fnfricat = «infrico§at» din fricii (p. 10/f. 4 v°, r. 5, p.82/f. 40 v°, r. 7, p. 142/f. 70 v0, r. 5, p. 144/f. 71 v0, r. 7 si p._219/f. 106 r°, r. 10) si verbul intcipina (p. 21/f. 10 r°, r. 1-2),de aici timpinare (p. 48/f. 23 v°, r. 16 p. 49/f. 24 r0, r. 1),idpinarg (p. 113/f. 48 r0, r. 6, p. 117/f. 50 r°, r. 1, p. 135/f. 67r°, r. 16). Acest din urma se deriva adica din teimpcinci, tdnz-_pend «Handpauke» -01.tatccvov. D-1 Philippide dovedeste corecti-tatea acestei etimologii Acute de D-sa (Viata rom., 1910, Nr. 1,p. 32) in chipul urmator: «Comparci luo Mariinm prorocita...tAmpAnii in mâna ei" Biblia 1688, 501; BOA... intru timpinarealui Saul... cu Umpene cu veselii" ibid. 2092. Mai intaiu s'aintrebuintat cuva.ntul pentru procesiunile muzicale la primireaprincipilor ori a altor personaje».

d) Elemente magliiare si germane. Maghiarisme sunt : badicit <ling. Wog, sec. bcidik, bcidig (1) (p. 216/f. 104 v0, r. 3), gdn'dii<ung. gond (p. 184/f. 91 v°, r. 4), de aici gándi- (p. 179/f. 89r°, r. 4-5, p. 191/f. 94 r°, r. 3), apoi negándire (p. 38/f. 68 v°,T. 15-16), kin<ung. kin. (p. 210/f. 101 v°, r. 1, p. 215/f. 104 r°,r. 5, 6 0 10, p. 216/f. 104 v°, r. 6,p. 218/f. 105 v°, r. 1, P. 219/f.

(1) Originea cuvantului unguresc e necunoscuth, v. Mutatudny a kdszillôMagyar Etymologiai Szótarba de Gomboez Z. §i Melia J. In Magyarnyelv, VIII (1912), Nr. 6, p.242.

=

-si

vOt..kcas,

si

www.dacoromanica.ro

164

106 r°, r. 3, p. 230/f. 111 v°, r. 5 si 6-7), de aici md kynuescii(p. 198/f. 97 v°, r. 11), kip (p. 119,f. 74 r°, r. 6, p. 175 F. 87 r°,r. 2, p. 193/f. 95 r°, r. 15-16, p. 2231f. 108 r°, r. 3), care poatefi ins& si slay (cf. sl. !CHIN ung. kdp), marl/4 = «marfilD <ung.marha = ((vita» (p. 89 f. 44 r°, r. 7), ceeace probeaz& ca comer-tul de cApetenie al Rornanilor consist& in vite (Hasdeu, Cuv. II,p. 383), pil'cla<ung. pada =germ. Bild (p. 24 f. 11 v°, r. 13),sdlas <ung. szállds (p. 53,f. 26 r°, r. 5, p. 152,f. 75 v°, r. 15),de aici sdldsui (p. 30,f. 14 v°, r. 5, p. 451f. 22 ro, r. 7), tOl"ha-rilorit (p. 1761f. 87 v°, r. 12-13) dintr'un mai vechiu *tdlhaiu<ung. tolvaj cu schimb de sufix; hitign<ung. hillen (p. 164 1.81

r. 6-7, p. 1921f. 94 v°, r. 6 si p. 251 f. 122 r°, r. 2-3), dincare s'a niiscut hitlnugf (p. 22 f. 10 v°, r. 10-11), hintlelugu(p. 127/f. 63 r°, r. 12), hirlesugurile (p. 1461f. 72 v°, r. 10-11),hitlesug (p. 160/f. 79 v°, r. 6), hitlesuguryle (p. 1751f. 87 r", r.10)< ung. hillensccg, samd<ung. szcim= «nurnilr» (p. 96 f. 55 v°,.r. 12-13, p. 210/f. 101 v°, r. 13, p. 2261f. 109 v°, r. 10-11, p.222 f. 107 v°, r. 14), be/ég<ung. beteg (p. 76 f. 37 v°, r. 6, p.152 f. 75 v°, r. 14); birui-< ung. birni (p. 20,f. 9 v°, r. 2, p. 27/1113 r°, r. 6, p. 202/f. 99 r°, r. 6), de aici biruire (p. 54/f. 26 v°,r. 7, p. 26 f. 12 v", r. 9-10, p. 22 f. 10 vo, r. 16), feigddui- <ung. fogadni (p. 44 1. 21 v°, r. 6, p. 109 f. 46 ro, r. 15, p. 55 f.27 r°, r. 13), lcicui- <ung. lakni (p. 110/f. 46 v°, r. 14-15, p.150,f. 76 vo, r. 13), de aici lcicuirei (p. 301f. 14 v°, r. 1-2) sildcuite (p. 29/f. 14 r°, r. 12), ingdduisi<ung. engedni (p. 214 f..103 v°, r. 5-6, sdr'guiia-se (p. 47/f. 23 r, r. 2) din sdrg <ung..szorog ; ni (p. 147/f. 73 r°, r. 5 si p. 151/f. 75 r°, r. 11, dinung. ni, ne.

Amintim ci cuvantul oras ii gasim numai in fraza si se dualin orase cetd(i (p. 1141f. 48 v°, r. 10-11), care pare a fi og1oss i, dup& ce de fapt vieata oräseneascii nu era desvoltata laRomani in acea vrenke, nu e cu neputint& ca in textul originals& nu fi fost acest cuvant, ci I-a introdus un copist de mai tar-ziu. In manuscriptul de pe care s'a copiat Codicele TodorescuCodicele sturdzan, deja era, caci ii gasim in arnandourt acesteclqi (v. Cod. Sturdz., p.22). Cu cateva randuri mai incolo ins&aflärn numai lard, ei inbldndu in at* (Codicele Todo-rescu, p. 115/f. 49 r°, r. 2 si Cod. Sturdz., p. 22).

Glosse de acestea mai gAsim. A$ a gloss& e si fraza : spre dracultidiiavolulii dela p. 25/f. 12 r°, r. 11-12 a Codicelui Todorescu,

§i

v°,

si

www.dacoromanica.ro

165

:apoi serbii i slugite dela p. 29 a Codicelui sturdzan, care inCodicele Todorescu, p. 137/f. 68 r°, r. 16 a fost indreptata inderep(ii si slugile, precum i cu ceteri si cu &elute dela p. 99-tot a Codicelui sturdzan, din care fraza in Codicele Todorescu(p.. 178 f. 88 v°, r. 12) atlam numai cuvintele cu ciatere. Cuvântul.(ddutcl Inca a putut sa lipseasca din textul original find pro-habil un germanism cevà mai nou, näscut prin proteza lui a- inLaute<arabul al'ud, cf. gr. mod. Xczoincx, turc. lavut, lavutha,port. alaud, laude, prov. taut (Hasdeu, Cuv., If, p. 267), cam deaceea$ varsta cu clan( (v. dan(urile la p. 208/f. 100 v°, r. 9-10),care in forma aceasta e o ciudata amestecatura a formei romane(it. danza) §i a celei germano-slavice (Tanz, tanici).

Element maghiar e i sufixul -sag in furtusag (p. 118/f. 50v0, r. 2-3, p. 217/f. 105 r°, r. 12, p. 231/f. 112 r°, r. 15 p.232 f. 112 v0, r. 1).

e) Dintre elementele de alta origine meritä sa fie mentionate:&hat (p. 230/f. 111 v°, r. 15), care astazi se mai aude in for-mele cioaie §i acioaie mai mult in sens de bronz de clopotedespre care Hasdeu (Cuv., I, p. 273) credea ca vine direct dinital. acciajo = «otel» < medio-lat. : aciarium i azzaium (DuCange); apoi svárdindu (p. 92/f. 45 v°, r. 1 i p. 156/f. 77 v°, r.2-3), dupa Hasdeu «expresiune onomatopoetica pentru sgomo-tul valurilor rnärii, scaorapog»; «batranul Aristia care, in traduce-rile sale homerice, a intrebuintatdaca ne aducem bine amintegrecisitul «marea flisvainda», ar fi opus curat romAneste si multmai energic: marea sfdrecindeb (Hasdeu, Cuv. II, p. 382); dars( se compare gr. acpapnico crp.apayito): 1) in rnediu=olautemKnalle zerplatzen, rauschen, prasseln, zischen», acpapayefivto Si. ci7Cupi gat dcpacap.o5, Od. IX, 390= «es zischte die Wurzel des_Auges von dem Feuer», adica : asfaraiau» Ciclopului radacinileochiului cand Odysseus i-1 arse cu parghia aprins(i, 2) ca sicssopcycico, anapycio =«bis zum zerplatzen voll sein, strotzen, vollsein», of5accrx o-r.papne5vso, Od. IX, 440.

In sfarsit vom aminti i cuvântul copaciu (p. 78 'f. 38 v°, r.5-6)<alb. kopaé = «bustean».

O scurta reprivire asupra particularittitilor de limba ale Codi-celui Todorescu, studiate mai sus, ne convinge ca limba acestuicodice e aceeaf$ cu a vechilor texte husite, in privinia sune-telor 0 a formelor flexionarc o contaminatie a dialectului bi-

(=

si

ii

www.dacoromanica.ro

166

horean-maramuresean, din punct de vedere lexic o impestri-tare a gralului de toate zilele cu cuvinte striiine, mai alesslave, cu intelesuri paleo-slave pentru multe din cuvintele deorigine latini, iar in ceeace priveste asezarea vorbelor inpropozitii, in cea mai mare parte o reproducere slugarnica a.sintaxei paleo-slave, si aceasta o imitatie a Wei grecesti. Tex-tele Codicelui Todorescu asadarit au trebuit sa se traduci inacelas timp si in acelas loe cu textele Codicelui voronetean,ale Psaltirii schelane, voroneteane si unele ale Codicelui stur-dzan, ca sa nu mai vorbim de Evangheliarul lui Radul grama-ticul si de cele mai multe din tipariturile lui Coresi, in cari co-pi§tii au facut modificarile proprii graiului lor muntenesc.

5. CevA despre transcrierea codicelui.

Ne-ar ramanea numai sa publicam textul codicelui. *Aim ca.o lucrare cu adev&rat §tiintifica numai a§a poate s& fie exacta,daca va reproduce textele vechi cu felul de scriere al origina-lului. Cu toate acestea, imprejurarea ca textul Codicelui sturdzaneste publicat intreg atat in copie cu litere cirilice, cat §i in tran-scriere cu litere latine, precum §ii aceea ca predica de DuminecaPa§tilor e reprodus& cu litere cirilice in Crestomatia lui Cipariudup& Cazania dela 1581 a lui Coresi, apoi, ca dupa cat §timse pregate§te o editie critic& a Cazaniei lui Coresi, ne upreaz&situatia in aceasta privinta §i ne vom margini numai la tran-scrierea cu litere latine, pe care ins& o credem rieincunjurat delips& atat pentru a se putea face compararea cu textele publi-cate mai nainte ,i intregirile lacunelor acestora, cat mai alespentru ca O. se vada insu§irile ortografice proprii numai acestuimanuscript românesc vechiu.

Ce prive§te transcrierea, tocmai faptul din urma ne indeamn&s& nu urmam intru toate felul de transcriere al lui Hasdeu si-al elevilor lui, dar nu vom urma nici pe cel exagerat fonetiorecomandat de D-1 llie Bdrbulescu in Fonetica alfabetului ciri-lic in textele romdne, Bucure§ti 1904, pag. 490-1, ci ne vomapropia de cele intrebuintate de d-nii N. lorga §i Ov. Densu-sianu in textele romane ce tiparesc in transcriere cu literelatine. Observam deci ca in transcrierea noastra:

t =--- é, care se va ceti ea ori e dupa valoarea ce o are,

www.dacoromanica.ro

167

2. = a, dar cAnd are valoare de u vom tipari litera cirilicA,k =11. la saga, iar in mijlocul cuvintelor = 4' 11; dup . valoarea

ce o are, uneori find pus lAnga r §i / vocalis sonans, altadata.inlocuind paiericul, etc.,

Ill = y cit. i, dar in cuvAntul Moysi y reprezenta pe v,x.= i la inceput, iar la mijloc = a,A, la = /a,io = hi, cand are aceasta valoare fonetica, dar cAnd are

valoare de u -=-'u,+= in, 1n ori I", dupa cum are valoare de in, n ori i,r inainte de e, i= gh, altfel = g,rr, care are valoare ng, = gg, iar inainte de e, i = ggh,K inainte de e, i = k, altfelu (inainte de a, o, u) = 4,.1 (inainte de a, o, u) = 6,s = clz,3 = Z.N'am facut nici o deosebire ortografica intre n si 1, o si w, s

i ov, precum nici intre formele m, T, etc. ale lui t, cAci este deprisos avAnd aceea§ valoare foneticA.

Celelalte litere sunt transcrise in modul de scriere obicinuit.Notam a semnele ci, i, a; e, 6, ia ; é, 4 ; dz, f ; p, b ; f, v, etc.,

le scriem cu acelas semn si cand isi schimba valoarea foneticaimprumutat, caci in aceste cazuri nu putem sa ream in acelastimp atAt valoarea fonetica, cat si pe cea ortografica, ci numaipe cea din urma (I)

Intocmai ca si in celelalte texte vechi a!e noastre o inter-punctiune in sensul de astazi al cuvantului nu existA in Codi-cele Todoresca. Ca semne de interpunctiune gAsim numai vir-gula, punctul si doua puncte, dupa cari de cele mai multe oriurmeaza o linie carligata, curmata oH nu prin mijloc de altalinie piezisa din dreapta in stanga ( : , : 8 ). La acestease adaug spiritele, accentele si paiericul. Interpunctiunea ori-ginalului, inteleasa in acest chip, am pAstrat-o, cu exceptiuneaaccentelor si a spiritelor, dar cuvintele scrise cu scriptio con-tinua le-am despartit. Paiericul il insemnam cu : '. Intre paran-

(1) Pentru valoarea foneticit a literelor cirilice In cärtile române§ti vechialttel v. o. c. al d-lui Ilie Barbulescu, care insa are grepala a prea vreasä modernizeze.

,

--=

www.dacoromanica.ro

168

tezele H am completat lacunele §i omisiunile rämase neintre-gite ori am Pi.cut unele coniecturi, intre < > am pus omisiu-nile intregite de insu copistul nostru pe marginea foilor. iarintre H literele respectiv cuvintele terse. Ste luta () va insemnàlocul unde se incep §i se sfAresc 'Agile cari lipsesc din Codi-cele sturdzan.

www.dacoromanica.ro

II. CODICELE MARTIAN.

1. Descrierea codicelui; textele cuprinse in el §i studiul lor.

Codicele Martian este un codex miscellaneus tri-, oridachconsideram deosebit textele slavice din el, cari par a fi scrisepe alt fel de hartie chiar quadrigeminatus si contine 148 foi,format in octavo mic de 15 cm., 5 mm. inältime $i 9 cm., 5 mm.latime, deci cam ca $i Codicele Todorescu. Foile, ate au mairämas, sunt imphturite in 17 caiete, cari cuprind urmatorul nu-mar de foi : I. 14, II. 16, III. 16, IV. 8, V. 6, VI. 8, VII. 5, VIII.8, IX. 8, X. 9 (7 + 2), XI. 6, XII. 8, XIII. 7, XIV. 8, XV. 8,XVI. 7 (1+6), XVII. 6.

Din caietul I lipsesc dour'. foi. Din caietul al VII-lea lipse$teo foaie, care se vede cà s'a rupt ; din al X-lea s'a thiat foaia a8-a, iar in locul ei s'au lipit alto doul; din al XIII-lea s'a rupto foaie cu text slavonesc.

Caietul al XVI-lea avea, la inceput 8 foi, din cari foaia inthia$i a opta erau scrise slavone$te cu o cernealh foarte neagra $iinitiale cu un ro$u foarte pronuntat, amandoul colorile deosebitede ale celorlalte foi, dar, dupa ce foaia a opta a ajuns sh fielegatii, intre douh foi cu text romanesc, a fost thiath. Altfel intregcaietul acesta e alchtuit numai din chrpituri, adica din rama$itede deosebite caiete rupte, ale chror foi s'au adunat fára mull&socotealit, lipindu-se una -de alta cu cute o flisie de hArtie, $i efoarte ciudat ea in vreme ce foile 2, 3 $i 4 r° (f. 139 r°) suntscrise slavone$te, pe foaia 4 v° (f. 139 v°) urmeaza continuarea unuitext românesoincepand cu «[cii]tra dumnedzau..,», a chruiainceput astfel, durere, s'a pierdut, scris de aceea$ mama, cu acela$fel de cernealh. Dap, caietul al XVII-lea, din ale caruia foiinvechite doua, de$i mai stau, sunt big' rupte, trebuia sh mai fievreunul, in care sa se continue textul, care in el nu se sfar$e$te.

Dintre caiete s'a numerotat numai caietul al patrulea $i al$aselea. Caietul al patrulea adich are pe pagina ultimh litera ciri-lich g (=1), iar pe pagina intaie a caietului al VI-lea ii (=2), semninvederat ch cu aceste caiete era el sa inceapil o carte nourt.

www.dacoromanica.ro

170

Mara de aceea caietul al saselea trebuia sa. formeze caietulal cincilea si numai din greseala s'a legat dupa caietul care erasa, fie al §aselea.

Manuscriptul altfel este cusut destul de bine si legat in doll&scoarte de lemn invalite cu piele lipsita, de ornamentatii. Parteadin launtru a scoartelor era invä1it cu

Hartia scoartei dinainte, dupa cat se vede din o mica bucaticace a mai ramas i pe care se mai pastreaza cateva litere fârlegatura, pare a fi fost rupta din un text vechiu ; pe a celei delasfarsit s'a facut incercarea de a scrie un titlu cu litere mariinfrumsetate cu anumite figuri intr'un mod cat se poate de ne-tndamanatic, iar dedesubtul acestei incercari, din care o partes'a rupt, se pot observa cateva cuvinte romanesti («scris-am eu...)>etc.) scrise aeb de rau, incat par indescifrabile i cari altfel, nes-farsindu-se, nu cuprind nirnic deosebit, apoi mai jos niste incer-cari de penita.

Scrisoarea peste tot e cirilica dreapta, putin totus mai plecathca in Codicele Todorescu. Cele dintai trei caiete sunt scrise deo -singura Tirana, care se vede destul de stapana pe csrisoare culitere negre, iar titlurile cu un rosu nepronuntat care bate in negru

cu scrisoarea continua. Caietele 1VVII sunt scrise cu o seri-soare mai putin frumoasa cu o cernealh spalacita, iar titlurilecu rosu, pe hartie de calitate deosebita de a celora de mai naintesi mai putin uzath. Si in aceste caiete scrisoarea este in generecontinua, dar totus uneori cuvintele par a fi despartite (1). Titlultextului dela inceputul caietului aI IV-lea se stersese in urmafrecarii de olalta, a foilor, iar cineva, mai tarziu, a incercat sa-1indrepte scriind peste el cu negru, dar intr'uu mod cat se poatede nenorocit, caci el singur nu stia ce indrepta, ci punea literelela intarnplare dandu-si silinta numai sa le faca sa samene cuconturile celor sterse, dar nu cauta intelesul si ca in realitateau fost acelea ori altele. Astfel s'a nascut titlul stalcit desprecare vom vorbi mai tarziu. Ca o trasura caracteristica a seri-sorii acestor caiete amintim intrebuintarea foarte deasa, aproapeexcluziva, a formei v a lui u i odata (f. 61 r°) r in forma r(=r latinesc cursiv «d[u]huriloru»). Poate ca tot de aceasta mama,dar de sigur cu mai multa grip, sunt scrise i textele de ruga-

(1) uScrisoarea continua, neimpartirea In versete si capitole ne IntampinaIn mai multe manuscripte slavone chiar din sec. XVH-leaD, Gr. Cretu, Co-dicele voronefean, Bucure§ti 1886, p. 8.

hartie.

ei

eiei

:

www.dacoromanica.ro

171

ciuni slavone ale caietelor IVXV (cerneala cel putin e aceeas),.afar& de foile 84 v° ; 95 v° si 96 r° ; apoi foaia 136 (adica foaiaintaie a caietului al XIV-lea), cari sunt scrise de alte trei manideosebite cu alte feluri de cerneala. Cele din urma doua caietecariafara de foaia intaleInca cuprind texte romanesti, jude-cand dupa ortografie sunt scrise iaras de alta mana, pe. hartie acareia calitate se deosebeste de a caietelor de mai nainte sicare se infatiseaza mai intrebuintata chiar si decat a caietelordela inceput. Scrisoarea e continua si de o nuanta simtitor maineap% ca a caietelor 1V-VII, dar nu tocmai asa de neagra ca acelor trei dintai. Aceste doua caiete au fost atinse si de ume-zealä, de aceea foile lor sunt pline de pete.

Numarul randurilor in cele trei caiete dintai si in cele doua.din urma, variaza Intre 13 si 17, In caietele IVVII aflam unelepagine si numai cu 12 randuri, iar celelalte caiete (VIIIXV), cariau text slavonesc, deci nu ne intereseaza as& de mult, cate ()data.au chiar si numai 11 randuri pe o pagina. Si lungimea randurilorvariaza. Peste tot scriitorii se vede ca nu cautau o frumoasa forma.externa si de aceea n'au Intrebuintat liniile oarbe obicinuite. Introastfel de imprejurari e invederat ca nu putem da nici masuraaproximativa a literelor, a randurilor si a departarii dintre ele.

Dintre insemnärile facute mai tarziu pe marginea codiceluiau inteles si merita atentiune numai urmatoarele trei.

Pe foaia 1 v° dedesubt e scris : «lui [*te]fanii Is...», iar pefoaia 2 r° se continua : «emit data candz au murit popd Dodonss2 husoqi». Aceasta insemnare trebue sa rie de data destul derecenta, caci «husoqi» <ung. huszas (=esvan) au inceput sabata numai pe timpul Mariei Tereziei, iar pe cel din urma I-aubatut in Kormocbanya la 1856 (1).

In partea dedesubt a foii 15 r° e scris :flomunoyfirula el HO, care separe ca explica pe nomi din Codicele

Todorescu, pag. 100 f. 57 v°, desi acesta din urma e scris cu 1.Pe marginea dedesubt a foii 77 r° e scris : «Popa Simion Mi-

trofan din Feneed». Acest Fenefell (ung. Kisfenes), in care afost ordinat de popa Simion Mitro fan (Szimon Mitrofan) la-1791 (2), se OA in apropiere de Soinesul-cald la granica nordicaa comitatului Turda-Ariel (Torda-Aranyos), a aceluias comitat

(1) A Pallas nagy lexikona, IX. köt., Budapest 1895, pag. 504.(2) Transilvania, XLII, pag, 61 In Regulatio Diocesis Transilvanicae

Disunitae anno 1805" de Eugen Gagyi cle Eletl,www.dacoromanica.ro

172

in care aflam dela Fenedl spre sud-ost, in apropiere de granitasudica, q;i Mdhaciul (ung. Mohdcs) popii Grigore, §i se pare cane arata, desi inteo forma tarzie, drumul pe care au venit din-spre nord textele bogomilice ale Codicelui sturdzan.

Mai amintim cä la mijlocul foii 85 r° gasim o figura care sta dinmai multe cercuri concentrice *i raze trase de o mama nedibace,iar printre ele se \rad litere in cea mai mare parte nedescifrabile-

Manuscriptul Martian cuprinde :1. Un fragment din «Cuvcintu de blare pre la munci : Sfiita

Maria vré sd vadzd cumu se muncescu rodul crestinescu.care se incepe cu : «c 6. e dzisa svfitlui (v. Codi-

cele Todorescu, pag. 60/f. 29 v°, r. 5 §i urm. pana la pag. 111/f-47 r°, cuprinzand §i foile 54 r°-61 v°, apoi cf. Codicele sturdzan,pag. 32 la sfar§it : «ca e povelenia pang, la pag.73), ff. 1-24 r° la mijloc. Dupa cum se vede din comparatiacu textul complet al Codicelui Todorescu, dela inceputul aces-tei parti lipsesc cam doua foi, adica atata cat s'a pierdut din eaie-tul I, care nu ne vine sa credem ca mai putea. cuprinde §i altceva.

Inainte de caietul I insa trebue ca au mai fost j alte caietecari s'au rupt, caci nu se poate explicà altcum locul gobdes-tul de marivr dintre scoarta i caietul I.

2. 0CA0130 elllar0 dim/ rhIRMI W CICKOAt AWERWkL%k. Cuveintulapostolii de e.7ird sufletelorit», ff. 21 v°---46 v°, (jos).

V. in Codicele Todorescu, pp. 96-139/ff. 47 v°-69 r°, iar inCodicele sturdzan, pp. 21-30.

3. Doua rãnduri din «Cugeteiri in ora morfii» : «Vedeti-mafara glas §i/fara suflet dzacknd]», f. 46 v° (jos). Deci dupa.caietul al treilea iara§ a fost rupta o parte din codice, cum sevede §i din golul ce a ramas. Cf. Codicele Todorescu, p. 139/f. 69r°p. 196/f. 96 v°, iar Codicele sturdzan, p. 73 113.

4. tito HOW (sic, = el-1011. 1-11 inud[(d1 turd de Herd (sic, ----=esdbo-rul') si)(ilor inin(eri (sic, =eingeri') aaui (sic,=`a lui') arhighe(sic, = earhggher) mnihail qi a lui gavril iti (sic,='0') a tuturor igerimni (sic,=`ingerilor') ilard (sic, = efdra') detrupu». «Dmne[dze]u cela ce nice inceput nice savrasit n-arecarele Taste mai dinainte de cat toti vecii... Tara D. carele neuspod[o]bit de am agunsil gasta dzi de astadzi, acela ne va da§i-nparatiTa cerTului ca aceluTa sa cuvine cinstia si slava i"ntruvécii de viaci netrecuti aming: », ff. 43 r°-54 v°, apoi 61 r0-68 v°§i 55 r° §i v°. In Cartearomdné3c-i de invdfdturd a Mitropolitului

Eiutu», driti...»

sfiitului

Pavelüaintului

www.dacoromanica.ro

173

Varlaam, tipAritS, in Iasi la 1643, aceastA predicA se aflA pe ff.21 r° (tipArit gresit 29)-25 v° ale sArbAtorilor nemiscAtoare siare titlul : «Luna .Noenzvrie opt zile. havelpturc, la seiborulicsventilorti, Voivodzilorg ingeresti, Mihail siGavriita».

5. oilovtioffe cil'icog. ncero altiro. Eoro HOCHOPO 010HellUEro. filS[p]hima Cfp1114 al311. OtIED. olnvAtAtura dulce apreasfAntului si de Dumnezeu purtatorului pArintele nostru EfremSirul. BinecuvAnteazA pArinte!»). «Sosit-au postul maica curatiei,si a inntelep'clunei intaTu, Adam inn raTu postul nu feri pentr-aclaTa «direptu acea luat[i] aminti cum grAescu svintelecaarti si sit nu vA rnselat[i] cu a6astA lume desartA, ascultati presti Joan bogoslovil cum grATaste de dzici nu Tubiret lumea niö[ijcella ce sAntu i"n lume cA toate cAte inntr-Ins . sAntu. i pohtelecéle trupeste. i pohtele. okilori. cA aasta, lume va tréce i poh-tele ei. larâ cela ce va face voTa [fu] dumnidzu. acela va petrCcesau va custa, in véci adevArg», ff. 56 r° 60 v°, apoi 69 r°-77 vo.

6. Foile 78 r°-139 r° cuprind texte slavone scrise, cum amvAzut, de diferite mAini.

7. Un fragment din «Pseudo-apocalipsul lui, _roan», care seincepe cu: «...(cA]trA dumnedzAu. i dzisu. doamne ig hristoasepod[o]biaste-mA tAu. se fiu. si ma inva[A] de veniria ta...»,si se sfarseste: « n[u]mai negatatii [ell] piile se voru scula...»,ff. 139 v°-148 v°.

SA ne oprim cAte putin la fiecare din textele romAnesti Insi-rate mai sus.

Cele dintal trei, fragmentul din «Calectoria Maicii Doncnuluila iad», «Cuveintul s5tului Pavelit apostolic de esird sufletelorii»

cele douà rAnduri din «Cugetdri in ora mor(ii» sunt copiacat se poate de fidela a Codicelui Todorescu : s'au pA'strat In eatoate particularitatile ortografice i aproape toate greselile aceluia,ba uneori s'au mai adaos si altele nouA, dar ce e drept sefac i unele indreptari. Ne vom mArgini numai la dou4 impre-jurAri cari probeazA cat se poate de invederat adevArul acestorafirmatiuni. Am fost amintit cA in adicele Todorescu s'a legatdin gresealA caietul al VIII-lea inainte de al VII-lea. Copistul Codi-celui Martian le copiazá intocmai cum le-a aflat, fArA sAsi bat&mult capul ca textul are inteles, ori nu; chiar i aruncarea lite-relor deasupra cuvintelor (cf. literele tipArite cu cursiv) e aproapeidenticA. Astfel f. 22 v° are urmatorul text :

(=ii

gresia...,

s

6

#i

www.dacoromanica.ro

174

1. egi de munca gi stri-2. gar& cu glas qi dzise-3. ra. doamne milosti-4. ye MI% tatMui.5. nam vadzut lumina din6. vécu. ce acmu vedem.7. ma. botedzaiu. si8. izbavilu adanau de-9. 'n munca. gi ma ra-

10. stigniiu pre cruce.11. vruiu sit vá slobodzes-12. cu de blastamui13. de1ntalu. apa ciuru (sic14. l'ui gi-mi dédera 0-15. tatu cu viare (sic) meme

caci caietul al VI-lea al Codicelui Todorescu se sfarsia (p. 92/f.45 vo, r. 10 si urm.) cu:

10. adinntii. si vadzura pa-11. catogii dini muncfi.12. gi strigara cu glas,13.. gi dzis[e]ra. doamne mi-14. lostive fliulu tata-15. lui. n-am vadzut lumina16. din vécu. ce acmu vedemD,

iar caietul al VH-lea In codicele legat cum 11 dam astäzi, darcare in realitate trebuia, a fie in sir numai al VIII-lea, se incepe(pag. 109/f. 46 r°, r. 1 i urm.) cu :

1. ma botedzaiu. gi izba-2. vilu adamu de'n mama (sic).3. gi ma rastignilu pre4. cruce. vrdiu s va slobo-5. dzescu de blastamul6. de'ntaiu. apa ciuru Pui7. si-mi dédera otatu-8 t. (sic) eu viare mestecatuD, etc.

Pe f. 31 r° cetim :1. cate on doa capete2. gi vadzeiu (sic) acolo mu-3. ltu narod. bar'ba-4. ti (sic) mueri, Pn acelti5. amara mare. gi mu-6. lte mun'ci vadzuiu7. altele. i vfidzulu8. nests fete tnbraca-

-e,

www.dacoromanica.ro

175

9. te In ves'mite (sic)10. spur'cate.

dzeuTu (sic) patru ingerii12. Tuti. si pune ne-13. $te verice ar'se. de14. fieru. si le arun'-15. ca. In munca,.

iar pe pagina urmátoare (f. 31 vs):

1. alntrebaIu lngerulu2. tine roditoare do-3. mnului. si stri-4. gârA, (sic) toti Ingerii.5. cu glas. bucurit-te6. preblgoslovit&7. rodidoare (sic) domnului.8. pururé fi6oriti.9. bucurà-te luminA

10. nestinsé.. bucuré.11. te i tu arhaggle.12. Mihaile. rugAtorul.13. derepta sufletele14. tuturur. i vadzu-15. ra, pa.catosii

cilci in Codicele Todorescu caietul al VII-lea, care inst trebuié,s. fie al VIII-lea, se sfArsia (p. 124,f. 53 v0, r. 12 si urm.)

12, a vadzuiu patru ingeri13. TO. i pune neste ve-14. rici ar'se. de fieru.15. le arun'ca In mu[n]ca..16. IntrebaILL IngerultiP,

iar caietul al VIII-lea, care trebuia, sri, fie al VII-lea, se incepe(p. 93,1 54 r°, r. 1 si urm.) cu :

1. tine roditoare domnu-2. lui i strigarii (sic) to-3. ti ingerii cu glas. bucu-4. ra-te preblgoslovi-5. tà rodidoare (siclidominnului sic , etc.

Prin urmare copistul Codicelui Martian copiaza asà de or-beste textul Codicelui Todorescu, ince.t nici nu bag5, de seamilcI la rândurile 1-2 ale foii 31 v° amesteca doll& texte de-osebite.

i va-11.

sic,

sip,

oi

www.dacoromanica.ro

176

A doua imprejurare care ne dovede§te in mod tot atal deinvederat cä textele amintite ale Codicelui Martian sunt co-piate de pe Codicele Todorescu, e urmätoarea. Foaia 36 r° acelui dintâi cuprinde urmätorul text :

1. gdzise presVnta marie mi-2. luiate doamne cre§tini-3. i. i cat& pre fa-4. ptuld mAinilor6 ta-5. le. ca. In toatA vrém-6. é. s-au mAritu nutnele7. tam. pre Oulu sic) a§é8. ara §i grai précinsti-9. ta. agiutA-rni doamne

10. §i [dzi]se (sic) dumnedzAu. cA-11. tra, Ta. nu Taste con pre12. pamAn'tu. cela ce-13. la A sic) va kerna sA [nu]- lii eu a-14. scultà sic) Tarà ei n-au vru-15. tu ce pacAto0i16. sAntu i dzise dumne-17. dzAu. asculta pre-0,

unde intre «vrutu» §i «ce pacâto§ii» din rândul al 15-lea co-pistul a sArit peste dota pagine (p. 102 §i 1031f. 58 v° §i 59 r0)de-ale Codicelui Todorescu, deoarece, când a vrut sg, intoarcItfoaia a 58-a, de aceasta s'a lipit §i cea urmatoare §i a intors douaodatä. Din transcrierea textului Codicelui Todorescu ne putemconvinge cIt pag. 101/f. 58 r° in adevar se sfax§e§te cu:

12. 00 [dzi]se dumnedzau, ca-13. tra Ia. nu Taste ons pre14. pArnan'tu. cela ce ma15. va kema eu ascul-16. tu Tar& ei n-au vrutuD,

iar pag. 104/f. 59 v° se incepe cu :1. ace pacAto0i san'tu.2. §i dzise durnnedzAu. a-3. scullA précin'sti-4. ta. seu fAcutu ram», etc.

Pe urma acestor constatAri ni se pare de prisos sIt ne mai o-cuparn de cele dour), respectiv trei texte dela inceputul Codi-celui Martian §i nu le vom publicA nici in transcriere : elen'au decat meritul cA ridicIt jmportanta Codicelui Todorescu.

st [nul.la

www.dacoromanica.ro

177

N'avem de ce sä ne oprim mai mult nici la textul al caruiatitlu ii afläm subt Nr. 4. Acest titlu in forma sa originala, cumam vazut, se pare ca a fost: «Aruoi HOB. IV. Kiva yaw& de set-borul svfifilor ingeri a lui arhanyhel Mihail si a lui Gavril sia tuturor ingerilor fard de trupu,. Cel putin a§a rezultä dinfelul cum aflam titlul predicei in «Cartea romdneased de invei-tclturcio a Mitropolitului Varlaam, de unde a fost copiata dincuvant in cuvant, pgstrandu-se uneori chiar §i gre§elile de tipar§i mai facandu-se pe langa acestea §i allele noua. Natural, intreastfel de imprejurari n'avem nici de ce sa publican' textul.

De aceea maul cu «Inveiteitura de sdborul ingeria§i prin urmare dupa 1643 este copiata §i «1101PMENIt CANOt. FICIErPONH NAPO. EOPO NOCNOPO CKA Haufiro. eils[pritiMil NOMA H AHN 04ES

sau pe romaneqte «Invatätura dulce a preasfantului §i de Durn-nezeu purtatorului nostru Efrem Sirul. Binecuvanteaza. parinte !».Aceasta predica, menita sa se tina la inceputul postului MaiciiDomnului, dupa cum arata titlul §i unele slavonisme din text,ca zapovadd < p. sl. BAHOH*Ak, etc., este prelucrarea din sla-vone§te in romane§te a uneia din minunatele cuvantari ale ma-relui parinte bisericesc Efrem Sirul (1- 378), care s'a distins atatca orator, cat i ca poet, prin farmecul ideilor sale marete tur-nate in propozitiuni scurte, inteun stil simplu §i totodata poetic.E natural deci, ca, fiind cuvantarile sale de o elocventa atat desimpla i aträgatoare, singuratice din ele se afla in cele maimulte din Cazanii. In ce ne prive§te pe noi Românii in special,in ne0e manuscripte din secolul al XVIII-lea ni s'a pastrat tra-ducerea chiar a doua colectiuni de cuvantari de-ale lui EfremSirul. Titlul celui dintaiu manuscript, care in Catalogul manu-scriptelor romdnesti din biblioteca Academiei Romtine e descrissubt Nr. 107 (t. I, p. 237 sq.) este urmatorul : «Cuvinte §i inva-taturi a cuviosului parintelui nostru Efrem Sirul, inpreuna §i cuoarecare vieile sfintilor talmacite de pe grecie in limba ruma-'Asa de Mihalcé céu fost Logofat de taina, deci gäsind eu acelizvod m'am apucat de Lam scris cu cheltuTala §i cu ostenélame, find Domnu tarai Mold. Io Ioan Theodora Voevod, i pur-thud carma pravoslaviei preosfirrtul parintele Mitropolit KiriuKiriu Gavriil, frate cu Mari% sa, fiindu-m hrana in sfänta Ma-nästiie a Saculul, 'uncle o ama §i scris, smeritul monah Rafail, laanii de la Adam 7270, Tar de la Hs. 1762 August 13». Titlul ma-

Dreiga;tu. Dou manuscripte.

sviitilor

11

10www.dacoromanica.ro

178

nuscriptului al doilea descris subt Nr. 416 (t. II., f: I., p. 95 sq.)din acela§ Catalog e : (Sf[Ar]tul Efrem Sirul, cuvinte in scurt»,iar in fruntea foii 1 se aft& : «Alégere din cuvintele preacuvio-sului si de DumnezAu purtAtorIuluT pArintelui nostru EfremgSiriTanulg, pentru ocArirea de sines1, cu care sfAntului (sic) presines1 depururea sA ocArAIa». Pe foaia 90 v. se al% data: «1792».

Predica despre care e vorba insA, cum am amintit, nu e tra-ducere verbalA din slavoneste, ci numai prelucrare liberA. Ne-odovedesc aceasta unele interpolatii si explicAri de-ale traduc--torului. MA de pildA la f. 57 v°, r. 11 §i urm. zice : «nice vomputé Pntr-alt kipg curAti sufletel' nostre de pAcate, cum ne Pn-vata §i précuviosul pArintele nostru Efrem Siring, cum O. cadenoao a posti cu inimi curate, cu milostenie si cu toate lucrurileciale bune, de ne kémA pre toti i ie Pnvaç .l. de dzice ase», etc.,la f. 58 v°, r. 8 si urm. : «Pn tin dzice svintiIa sa (= EfremSiring) trag el cum sA adnn In trAgg de sA PfrAmsadzA cumultime de oameni si cu negoatA in multe kipuri, cAndu-i decAtrA sala sA rA§kirA toti, cum nu sére hi fost niä[e] dAna.oara,nemicA acolo, a§é numai locul a gol si tinos BA tunoa§te ; asé-isi vinIata `viiIata) nostrA cAtu-i de scueta pentr'acIa EA nune iar la 1. 173 v°, r. 6 si urm. : «ferice de cela ceva asculta cuvintele svintii sale si le va face», etc.

Din lacunele, omisiunile si confundArile de litere, pe cari leaflam in ea, este evident el e copie. In exemplarul cam defec-tuos al Cazaniilor lui Varlaam din biblioteca Gimnaziului su-perior fundational din NAsAud pe care I-am consultat, n'am

dar e foarte probabil cA se gAseste in vreuna din vechilenoastre Cazanii, pe cari nu le-am avut la indemAnA.

DupA ce insA copia e scrish de mama care a scris si predicade praznicul Arhanghelilor, e invederat cä nu s'a putut facedecAt dupA 1643, data aparitiei «Cetr(ii românefti de invd(dturcl»a Mitropolitului Varlaam. Textul pAstrat astfel in manuscriptavAnd. deci o forma relativ nouä, din vremea cAnd literaturanoastrA bisericeascA se imbogatise cu mai multe cArti tipAritede valoare netAgAduitA, n'am aflat de lips& sA-1 tipArim in in-tregime.

JudecAnd dupl limbA, fonetism §i ortografie, nu si dupA seri-scare, care pare a fi mai nouà ea a celor dintAi trei texte, dad.nu chiar contemporanl cu a celorlalte, cel mai vechiu text dinCodicele Martian e de bunA seamA cel din wink despre care

(=---

Ienirnü D,

www.dacoromanica.ro

179

ziceam c6. e un fragment din «Pseudo-apocalipsul lui loan&Textul fragmentului adia e un dialog intre mantuitorul IsusHristos i evanghelistul loan si se deosebeste de cel obicinuital «Apocalipselor» grecesti i romãnesti admise de biserica.Aceast5, afirmatie este altfel sprijinitä si de banuitea lui Irasdeu

«Pseudo-apocalipsul lui loan» a trebuit BA le fie cunoscutRomânilor inainte de a se redact& textul <Cugetdrilor in oramor(ii», in care s'au compilat pärti din el. Ocupandu-se de ci-tatiile compilatorului acesteia adicrt zice : «Citatiunile sale, afara de-Noul Testament si afara. de Crisostom, se reduc la douA apocri-furi bogomilice : Apocalipsul apostolului Paul in redactiunea cealung& i Pseudo-apocalipsul evangelistului loan.

Iatä pasagiul in chestiune :cà spusä hristos lui ievagghelistu loans bogoslovs si spuse

ingerul lui Pavel apostolz, portâ de-i arät5 toate muncile,6. ar fi unii voinicu de tredzeci de ani de arm pavali o piatr'si o ark. slobodzi in 6os s zboare in trei ani s cadzi acolo,acolo este munca...

Aceasta naratiune, asa, cum este scrig : «spuse ingerul luPavel apostolil cl...», se refer& mai mult, dacá nu unicamente,la Apocalipsul lui Paul, in care insä, precum ne-am incredintatmai sus la pag. 412 § 7, existä numai «svArlirea pietrei intiunput foarte adAnc, incht st ajung5, la fund dupl mult timp», darnici o vorbä despre cel evoinic de treidzeci de ani» despreintervalul de «trei ani». Nemic de aceastä natura, ba nici macarsvkiirea pietrei» nu se &este in numeroasele redactiuni sla-

vice ale Pseudo-apocalipsului lui Joan, din care TichonraVov apublicat un text din secolul XV i unul din secolul XVI, celdindin intitulat : GAM CIVAT4r0 IWAHH4 norocnointa w ['puffin,-tau rOCHOAHH, KAKO X01.11ETS PPITH HA 3EANAIO (Cuvfintul sfA,ntului

Joan Teologul despre venirea Domnului, and va veni pe pa-mant) (1).

Ce se intamplit insä? Tischendorf a dat la luminA textul gre-cesc al acestui apocrif : 'AnoxciXuck to iyfou Icocivvou to soX6you

dup 6. vreo opt manuscrise, cari la un loc ne procurä din punctin planet pasagiul românesc de mai sus, caci unele din ele zic :

(1) Tichonravov, Hamm= oTpeneneett pycaolt auTepaiypu, Mostova 1863,t. 2 p. 174-192. Despre alte manuscrise ale acesthi apocrif, cfr. Nova-koved, lipumepu mumnaemern H aceanua crapora u cpucuo-caoneucaora, Bielgrad 1877,p. 433, unde este si Inceputul unei redactiuni sArbesti.

.cA

cA-1(1

si

....

www.dacoromanica.ro

180

cA arz fi unit voinicil de tre-theci de ani, de ars prav5Ii-o qi oari sdrobi In 4os.

iar altele adaug :

s5. zboare In tre ani el cadza...

gaol" StIvatat 1(Ap TptaxrpcativrjcIcoXbat. Xia.ov %al eircoViam x&so, tic'thy f3oativ...

... iv« TFac trti TO./can... (1).

De aci se Invedereaza cä Romanii cunWeau in secolul XVIo redactiune lung& a Apocalipsului lui Paul, diferit& de cele-slavice existente, cel putin intru a-Ma Ca se furiara in ea ele-mente din Pseudo-apocalipsul lui Ioan ; §i totodata, pe de altaparte, cuno§teau Pseudo-apocalipsul lui loan intr'o redactiunedeosebita, mai apropiata de cele grece§ti cleat de cele sla-vice)) (2).

Ins& redactiunea romaneasca, din care Codicele Martian ne-apastrat un fragment, dupa cum se poate constata din ins4 limbaei, s'a tradus din limba slay& i e tot atat de veche ca §i textulcelor mai vechi manuscripte ale noastre.

Ar fi de deosebit interes descoperirea, dna nu a intregii tra-duceri romane§ti, cel putin a redactiunii originale slave, din cares'a facut aceasta §i in care, ca §i in cele grece§ti, a trebuitse spun& cum «evangelistul se urea pe muntele Tabor, §i deaci apoi se incepe intre el §i Mantuitorul un dialog asupra celorqapte peceti, cari se vor deschide la sfar§itul lumii, ca §i'nApocalipsul cel admis de biseric& (3).

Ce prive§te trecutul «Pseudo-apocalipsului lui Joan», liasdemne spune urmatoarele. aDupa Tischendorf (4) prima mentiune aPseudo-apocalipsului lui Ioan ar fi din secolul IX. In cursulveacului de mijloc, el se raspandise chiar afar& din Europa, pre-cum probeazA existinta unor redactiuni arabe. La Bogomili a-cest apocrif era atat de poporan, incat anume din Bulgaria, nude aiuri, 1-au capatat Albigensii din Occidinte. Redactiunea la-Una manuscrisa din arhivul inchizitiunii dela Carcassone poart&

(1) Tischendorf, Apocalypses apocryphae, Leipzig 1866, p. 88-9.In ce priveqte voinicul de atrei-dzeci de anii e de sigur interesant6

vrednic5. de amintire partea redactiunii roma.ne0i pástrate In Codicele Mar--tian, In care ni se spune c5.: itoate rAndurile oameniloru de 30 ani voruInviei (f. 148 r°, r. 11. sq.). (Nota noastra).

(2) Cuvente, H, p. 445-6.(3) Hasdeu, Cuvente, II, pag. 447.(4) Op. cit., Proleg., p. XVIII.

...

si

www.dacoromanica.ro

181

rotita : kHoc est secretum Haereticorum de Concorezio, porta-him de Bulgaria Nazario suo Episcopo, plenum erroribus (1).

2. Fragmentul 4Pseudo-apocalipsului lui loan) e copiede pe un text mai vechiu.

Nici fragmentul «Pseudo-apocalipsului lui Ioan», in textul crt-ruia mai aflarn, afarä de mai multe lacune mici pricinuite destricarea foilor, cum sunt cele urrnAtoare : invaiki] (f. 139 v°, r.51, pre[s]pre (f. 141 r°, r. 5-6), pi6oru[1uii (f. 142 r°, r. 1), pci-tnit[nitn. (f. 144 v°, r. 4), atu[n]ce (f. 145 v°, r. 2-3 si 8), pee[at]ict(f. 147 v°, r. 2-3), edde- v[oru] (f. 147 v°, r. 3), d[e]schide (f.

147 v°, r. 4), paat[e] (f. 147 v°, r. 5), pdmdntu[lui] (f. 148 r°, f.1-2), tru[p]urile (ibid., r. 3--4), (ibid., r. 4), [s]i (ibid., r.5), ce[la] (ibid., r. 5-6), td[ria] (ibid., r. 6-7), rn[t]r-ain (1. 148v°, r. 1). vor[u] (ibid., r. 3), p[ld]vosi (ibid., r. 4-5), n[e]gri (ibid.,r. 5-6), ne[ce] (ibid., r. 7-8), Pn[t]r-o (ibid., r. 8-9), sc[u]la(ibid., r. 9-10), [si] (ibid., r. 10), [cu] (ibid. r., 13), si douä maimari in urma pierderii a douh foi intregi (intre f. 142 si 143 siintre f. 146 si 147), nu ni s'a phstrat in original, ci in o copierelativ thrzie. Ne-o dovedesc aceasta:

a) Anumite omisiuni, din can unele sunt explicabile numaiash c. copistul a uitat s scrie niste litere caH erau sh fie arun-cate deasupra cuvintelor : ala[l]tu-i (p. 141 v°, r. 11), tre[i] (f.142 v°, r. 6), pdmel[n]tu (f. 144 vo, r. 4), ma[i] (f. 148, v°, r. 6); altelese pot explich din confundarea aceleias litere din douh silabedeosebite ale unui cuvânt : fa[ra] (f. 143 r°, r. 2), pci[md]n'tu (f.143 ro, r. 11), poate va [a]t.' de tolu rcindul (f. 144 v°, r. 3), careIna se poate ceti i var' de tolu rdndul. In sfarsit lacuna delaf. 142 r°, r. 5-6 «lard pdnd fin iajdu deqtinse-sen a sävhrsit-ocopistul intr'un moment de distractie. Tot ash se pare di s'a ivit

repetir ea lui si dela 1. 140 r°, r. 1-2 : si i vddzu.b) In douh locuri se pare eh copistul n'a putut descifra ori-

ginalul, chci scrie cuvinte nei*lese, respectiv corupte, ash laf. 146 v°, r. 4 si urm. cetim: i instru intunérecul nafatre-ne-va» (= «den afarh tremete-ne-va?»), iar la f. 147 v°, r. 7 si urm. :«chndu va descuta a treIa pecate i"neu-se-va (= Intuneca-se-va?)lumina soarelui». Poate tot o coruptie e i cuvhntul kélfe(i dela

(1) Schmidt, Histoire et doctrine de la sects des Cathares, Paris 1848-9(2 vol. in 8°), t. 2, p. 275, la Hasdea, Cuvente, II, p. 447.

[d]init

si

www.dacoromanica.ro

182

f. 148 v°, r. 7, al cAruia inteles nu-1 putem precizA de ajuns dincuvintele cu cari stA in legAtura, cAci varo[si] in care ne sur-prinde a pastrat : astAzi zicem vdrosi nu §tim anume cu ceinteles se intrebuinteazA §i nici cri(i (= 'cretil nu e scris informa sa adevAratA. Nu e cu neputintA sA avem a face cu cu-vAntul calfed (cu tonul pe a = palid §i puhav sau buged lafatA" (v. Ar. Densusianu, Glosariu din Tara-Ha(egului in Re-vista critied-literard, 111-1895, Nr. 3, p. 91)) care se mai aude§i in formele : galfed, galled, gdlc'ed. D-1 Philippide crede c6.in loc de (mice ma[i] varo[si] (?) nece kOfefi» trebue cetit«nice mai pdrosi nece

c) Se confundA deosebite litere. NeluAnd in considerare anu-mite cazuri dubii provenite probabil din lAtirea cernelii, amin-tim ca sigure urmAtoarele : intd=eiatd' (f. 146 v°, r. 3), dad=`daft' (f. 147 r0, r. 13), ineba=niarba (f. 148 r°, r. 1), mdsusd=`masurA' (f. 140 v°-141 11, teate--=-Aoate' (f. 145 v0, r. 11-12),scrise=escrisA' (f. 142 r0, r. 3).

d) G4sim acelea§i cuvinte scrise in diferite chipuri. AO, d. e.a) CAnd cu a, cAnd cu e: dumnedzeiu (f. 139 v°, r. 11)dum-nedzeu (f. 145 v°, r. 6-7), mdme (f. 139 v°, r. 14); sei dela.conjunctiv se scrie cAnd se, cAnd sd (se nu lase la f. 142, r. 10,se destengu la f. 145 v°, r. 1, se giudece la f. 146 v°, r. 3-4, darsd celdscd la f. 147 r°, r. 14).

13) Aflain cero (f. 146 v°, r. 8), dar ceriulu, ceriu, ceriului (f.142 v° qi passim).

GAsim cuvinte scrise cAnd cu u, cAnd cu o: loru (f. 143.v0, r. 15)luru (f. 140 r°, r. 5-6), duhurile (f. 145 v°, r. 12)dohurile (f. 143 v°, r. 10-11), voru mori (f. 148 r°, r. 8), darmuritu (ibid., r. 6), tropu (f. 143 r°, r. 2 3), dar tru[p]urile (f.148 r°, r. 2-3).

a) Diftongul oa se variazA cu o, a§A gAsim: vorovd (f. 146r. 14), aprope (f. 148 r°, r. 8), dar toate (passim), etc.

c) E (1) §i Ia (At) alterneazA cu e (i) : infinitivul(f. 148 r0, r. 10; 148 v°, r. 1 §i1), aceste (f. 140 r°, r. 11)aciaste(f. 140 r°, r. 12-13), av6 (f. 140 r°, r. 8)avia (f. 147 r°, r. 6).

iovAirea intre e §i i este destul de deasA: atunce (passim),necenice, dide, pripre (passim), se (f. 139 v°, r. 10)(passim), scresescris% (f. 140 r0), vere (f. 139 v°, r. 7) = cverivene (f. 139 v°, r. 7) = 'venr, slugeleslugile, puterele, darcrucile, domnidoamne, crucicruce, firbul = cri(i II

-

ke7esi».

1')

*rbu1',

v.,invieinvila

ti,

www.dacoromanica.ro

183

ecreti', piile peile'. Grupul en alterneaza cu in: mene (f.1:45 ro, r. 10), den (f. 146 v°, r. 8), dar (f. 148 r°, r. 4),mente"(f. 140 r°, r. 6), den(ii (F. 142 v°, r. 12), sven'tele (f. 143 r°,r. 13), destengu (f. 145 v°, r. 1), dar destinge-va (ibid., r. 3), des-tinge (ibid., r. 5), destinse-se (f. 142 r°. r. 6), tinsu (f. 143 v°, r. 6),aprinde (passim), etc. Pluralele in -ure alterneaza cu celein -uri: easure (f. 142 v°, r. 12 i 13), vdnture (f. 144 v°, r.10-11), dar duhurile (f. 145 v°, r. 12), dohurile (f. 143 v°, r.10-11), tru[plurile (f. 148 r°, r. 2-3). - Un caz de contami-nare ortografica, provenit din inlocuirea lui e cu i este formatriei (f. 142 v°, r. 4). Amintim Inca ca, la f. 141 r°, r. 1 se seri-sese mai intaiu vEnu, iar prin adaogerea jumatatii a doua a lui

litera s s'a prefacut In H : VHHU.

7)) Pluralul femininelor prezenta ca vocala tonica cand primi-tivul a, cand analogicul carfi (ff. 140 r°, r. 11, 143 r°, r. 13,147 r°, r, 7, 147 v°, r. 1), car(ile (ff. 140 r°, r. 2, 147 r°, r. 10 -11), dar §i cdrfi (f. 140 r°, r. 13).

15) Consonanta n uneori se pierde, nazalizandu-se vocala pre-cedenta, altadata nu: i"nit]r-uin kipu §i inntr-u obrazu (f. 148

r. 1-3).t) Vom compara Inca formele de genitiv : fdteei (f. 141 v°, r. 2 -

3), dar lumii (f. 148 r°, r. 4).

3. Particularitatile de limba ale fragmentului «Pseudo-apocalipsului lui Ioan»; vechimea lui pe

baza acestora.Copia, de§i cum am mai spus-o relativ tarziejudecand

dupa particularitatile de limba §i ortografie, trebue sa se ft fa.-

cut de pe un manuscript foarte vechiu.Din punct de vedere fonetic, afara de imprejurarea ca formele

mai vechi cu e, fie acesta accentuat ori neaccentuat : mene (f.145 r°, r. 10), den (f. 146 v°, r. 8), mente (1. 140 r°, r. 6), denfii(f. 142 v°, r. 12), .sven'tele (f. 143 r°, r. 13), destengu (f. 145 v°,r. 1); nece (1. 148 v°, r. 7), nefte (f. 141 v°, r. 15) ; atunce (ff.141 r°, r. 10, 142 v°, r. 14, 143 v°, r. 10, 144 r°, r. 5-6, 145 v°,r. 8, 146 r°, r. 5), 6asure (f. 142 v°, r. 12 §i 13), vdnture (f. 144

r. 10-11), etc., fata de cele mai noua cu i, i cele cu vo-cala tonica a la plural pastrata : cal*. (ff. 140 r°, r. 11, 143 r°,r. 13, 147 r°, r. 7, 147 v°, r. 1), cartile (ff. 140 r°, r. 2, 147 r°r. 10-11), fata de cele cu analogicul d, sunt cu mult mai frec-

H.

a*:

-[d]irca

v°,

v°,

www.dacoromanica.ro

184

vente, mai amintim pentru a ne sprijini aceast& afirmatie, cl:a) In tot locul s'a pastrat u final intreg, afar& de cazurile cand

anumite consonante dela sfArsit au fost aruncate deasupra cu-vintelor, apoi afar& de unit (f. 139 v°, r. 12, 1. 142 r°, r. 2), siIdlinii (f. 148 ro, r. 4), uncle ti poate fi considerat de inlocuito-rul paiericului, mai ales dupa ce in Idfinil nici nu asteptam ufinal, find compus din lat. de + in (cf. den la f. 146 v°, r. 8),in sfarsit eel (f. 141 v°, r. 9), rdndul (f. 144 v°, r. 3-4), undeu s'a omis probabil in original, pentrucA 1 fusese aruncat dea-supra cuvintelor.

b) Intocmai ca si in Codicele vorone(ean, care e considerat decel mai vechiu 'dintre manuscriptele noastre, peste tot se scrienumai cu d, un fenomen care ce e drept priveste numaiortografia (1), dar totus nu trebue scApat din vedere.ExcepOunefac numai cuvintele : .sceipa (f. 146 r°, r. 4) si bezdnd (ff. 140 v°,r. 2, 143 v°, r. 13, 144 r°, r. 2).

c) / tonic precedat de r e pastrat intact: pogori (f. 144 r°, r.2). Nu se schimba acest i nici cAnd in urma fiexiunii si-a pier-dut accentul : va striga (f. 145 r°, r. 6), striga-voru (F. 146 r°, r.8-9), care astazi in unele parti se rosteste strdga (< lat. *stri-gare din strix,-igem). Tot ash se scrie si verbul postnominalfaritna (1. 144 r°, r. 11), cu toate c& in el i nu mai este tonic,cum a fost in substantivul fdrimd (modern: farelmd) poate <lat. *farrilnen, col. din far, considerat de singular, din carese deriv&; cf. alb. 0.erime; .aermdn' «zermalme», pe care G.Mayer, Alb. Wb. il derivA din lat. *fragminare, derivare com-bAtut5, in Zeitschr. ffir. row Phil. XXVIII, 739; v. Puscariu,Et. Wb. Nr. 582, p. 50 ; Tiktin, Rum.-Deutsches Wb., pag. 610si Meyer-Liibke, Romanisches Et. Wb., p. 241.

d) Se pitstreazit e §i i dup& consonantele s, dz, etc.: puse-mdf. 139 vo, r. 14), dzise-mi (f. 140 vo, r. 6), destinse-se (f. 142 r°,r. 6), lase (f. 142 r°, r. 10), vasele (1. 143 v°, r. 1) s. a.

e) Gasim dou& cazuri de e primitiv netrecut in d dupa labi-alA : rdpi-me (f. 139 v°, r. 14) si arame (f. 142 r°, r. 9 10),earl astfel sunt mai aproape de radacina primitiv& decAt formelede astazi.

f) Cuvantul innima (F. 145 r°, r. 4) si ddntdiu (f. 147 v°, r. 3)prezentA un fonetism mai vechiu si mai aproape de forma lorprirnitiva decAt formele desvoltate mai tArziu.

1) Gr. Crela. o. c., pag. 9.www.dacoromanica.ro

185

g) Verbul deschid prezentrt forma mai veche deskid. AO ilgasim la f. 147 v°, r. 4-5 §i 11.

h) Provenienta maramure§earA-bihoreanä a traducerii, precum0 a copiei, e absolut sigura, din intrebuintarea excluzivA, a luidz (s) §i 4. (y) in cuvintele de origine latina,, apoi din forma diceff. 146 r°, r. 11 0 147 r°, r. 12).

i) Intocmai ca 0 din Codicele Tociorescu, rotacismul lipse§tei din acest fragment, iar pe f niciodatä nu-1 aflarn trecut inainte

de palatalrt in h.j) Nazalizarea vocalei o gäsim in : inntr-u obrazu (f. 184 v°, r. 3).k) Interesante aunt urmatoarele cazuri de asimilatie: nuoru

(f. 139 v°, r. 13), 143 v°, r. 3, 148 r°, r. 8), incettruo (f. 146 r°,r. 3-4); mold (f. 147 r°, r. 3-4), doao (f. 147 vo, r. 5); sdrntu(f. 140 r°, r. 14, 141 v°, r. 8, 13, 14, 145 r°, r. 7), gice (f. 146r°, r. 11 §i 147 r°, r. 12). Nu s'a produs asimilatie in rdsipi<'paCSMATH (f. 147 v°, r. 12).

1) Copistul se pare a rostia Q (o deschis) in loc de oa, cacigAsim forme ca: vorovd (f. 146 v°, r. 14), aprope (f. 148 ro, r. 8)alriturea de toate (passim), etc. Presupunem adid, a pe acest Q,neflind Inca fixatà ortografia de-ajuns i nefiind pentru el unsemn special, copistul il reda, cand intr'un chip, când intealtul.

m) Rostirea cu f (e deschis) a copistului ne-o dovedesc cusigurantA forme ca: [voru] invie (f. 148 r°, r. 10, 148 v°, r. 1,cf. Ivorul inviia la f. 148 v°, r. 4), a cince pee'ate (f. 147 v°, r.13), aceste (f. 140 r°, r.t:11; cf. jaciaste la f. 140 r°, r. 12-13),ave (f. 140 r°, r. 8, dar cf. avia la f. 147 r°, r. 6).

n) Dela copist trebue sa vinã i rostirea sapte, cum gäsimpretutindeni ; forma aceasta adicA, e mai tarzie decal seapte<septe (<1at. Optem).

Din punct de vedere morfologic mentionam c6. gásim :a) Forme de declinatiune neobicinuite astazi: indnule (f. 143r. 7)<lat. mama,-us (=mod. indnile, rnainile), fjteei (f. 141

v°, r. 2-3,-= mod. fe(e1), eUsure (f. 142 v°, r. 12 §i 13), vdnture(f. 144 v°, r. 10-11).

b) Forme de conjugare mai vechi deal cele analogice desvol-tate mai tArziu : feciu (f. 139 v°, r. 10) <lat. fe-el (=mod. feicu,dzisu (ft 139 v°, r. 2, 140 r°, r. 10, 140 v°, r. 3-4, 141_ r°, r.7 0 13, 143 r°, r. 7, 141 V, r. 7) <lat. dixi (=---mod zisei).

c) Verbul auxiliar am in persoana HE sg. a conditionalului areforma are: n-are gdndi (f. 140 r°, r. 7).

www.dacoromanica.ro

1E6

d) Interesantä e forma de viitor, ori de conditional, in: canduvere vrd a vene (f. 139 v°, r. /7) i ce va vrd a fi pre pcimcintu(f. 139 v°, r. 9).

Din punct de vedere sintactic observäm, cA:a) Pre dela acuzativ lipse§te : se giudece noi (f. 146 v", r.

3-4).b) Formele articolului se ingramAdesc: cu putéré ciaia ne-

vcidzuta (f. 145 v0-146 r°), lauda ciaia luminata (f. 146 v°,r. 1-2) (1).

c) Pronumele relativ §i personal se intrebuinteaza. pleonastic :ceia ce pre ia mi-amu tinsu nednule (f. 143 v°, r. 5-6).

d) Metateza sintactica, §i constructiunea incorporativä sunt foarteobicinuite: pod[o]biaste-mci (f. 139 v°, r. 3-4), rcipi-me (f. 139

r. 14), puse-mci (f. 139 v°, r. 14), dzise-mi (f. 140 v°, r. 6),destinse-se (f. 142 r°, r. 6), esi-voru (f. 143 v°, r. 10), nafatre-ne-va.(?, f. 146 v°, r. 5-6), destinge-ta (f. 145 v°, r. 3), inkina-se-voru(i. 143 vo, r. 9), innpld-se-va (f. 145 r°, r. 12), rcisipi-se-va (f. 147

r. 12), striga-voru (f. 146 r°, r. 8-9), etc.e) Din punct de vedere al frazeologiei sunt interesante pro-

pozitiile : vcidzuiu car(ile dalcandu (f. 140 e, r. 2-3) §i veldzuluunit mielu patru coarne avcindu (f. 147 r°; r. 6).

In lexic:a) Ni se pästreaz 5. forme simple de-ale cuvintelor române§ti

de origine latinä rtimase astazi in limbä mai mult numai ca cu-vinte compuse: tinsu (f. 143 v°, r. 6) < lat. tendère, sémend (f.145 r°, r. 3)<1at. similisfe fat.ä de asémene (f. 140 r°, r. 3) <lat. [as]-similis,-e.

b) Dintre cuvintele de origine latinä, cari nu se mai intre-buinteaz5, astäzi ori se intrebuinteaza numai de o parte a Ro-mânilor, relevam urmAtoarele : nea (f. 145 v°, r. 6) <nix, nivem,giudeful <juditium (f. 140 v°, r. 2-3; cf. giudele <judex laf 143 v°, r. 15), destengu < descendo,-6re: destengu (1. 145 v°,r. 1), destinge-va (ibid., r. 3), dcstinge (ibid., r. 5), destinse-se (f. 142r°, r. 6), care e remarcabil §i pentru imprejurarea cä prezentä gin Ice de d.

(1) In crate di ingerii si de arhaggli (f. 146 v°, r. 10 11) ni se pare aavem un lapsus calami. Intrebuintarea articolului genitival e'regulaa;forma a In Ice de al in: area anii aduce-voru biusigul. grdului. fi a vi-nului (f. 140 v°, r. 9) vine de bunk seam6 dela copist.

v°,

www.dacoromanica.ro

187

Forme mai vechi decal cele obicinuite astazi ni s'au pastrat,afar& de arame (f. 142 r°, r. 9-10), despre care am vorbitintr'alt loc, si in : cdagflu<111um+alterum (f. 142 r°, r. 11),mainte= mod. «mai nainte D (f. 143 r°, r. 3), prelslpre= mod.«preste», «peste) (f. 141 r°, r. 5--6), despre=mod. «de pre»,«de pe» (f. 143 r°, r. 12 si 144 v°, r. 13).

c) Traducerea a trebuit sa se fax/ din slavoneste, caci intal-nim in ea o multime de cuvinte de origine slava, dintre caricitam cateva mai rare: bezdmi< p. sl. semia = «abyssus» (ff. 140v°, r. 2, 143 v°, r. 13, 144 r°, r. 2), bldznisi <p. Si. El1A3H1=«scandalum» (f. 146 r°, r. 13), &die <p. sl. upwra= «linea» (f.142 v°, r. 14), dude< p. sl. gotrAo= «res mira» (f. 142 r°, r.8), etc.

Tot slay este si pllcilvosi (f. 148 v°, r. 4-5)<p. sl. mum ---.«albus», cf. pldvq, pldvdiu, pleivan, pe care 1-am intregit astfel,fiindca se vede jumatatea In-tale a lui 1 (a), iar afar& de acestapoate A lipseasca Inca numai o liter& ; si prin slavoneste a trebuitsa ne vie si mirodenie (f. 145 r°, r. 14 ; cf. gr. m. uupaia, p.upoSia= «bonne odeur», «parfum», «persil» si serb. mirodijni= «war-zig», la Tiktin R.-D. Wb., p. 994), care si-a schimbat sufixul.

Forma veche prezenta vorovei (f. 146 v°, r. 14), care fifind identiccu vorbei (cf. vechiul dvorbd= «curte domneasca» si «adunarela sfat», unde se «vorbeste») vine din sl. Aeopksa= «curte», darpoate printr'un intermediar rus, cf. rus. AsopoRkn1=«facand partedintr'o curte» (v. L. &iineanu, Dig. univ., ed. II, 1908, p.801-2) (1).

d) Traducatorul pare a nu fi fost strain de limba ungureasca,caci maghiarismul biusigul (f. 140 v°, r. 7-8)< ung. böseg casa nu mai calm si cuvantul kipu (f. 148 v°, r. 2), a caruia eti-mologie e dubie (cf. sl. Klink, ung. kjp)ne arata a era deorigine din un tinut, undo influenta ungureasca a trebuit sa fieputernica.

Rezumand putem zice ca limba fragmentuld despre carevorbim e aceeas cu a Psaltirii scheiane, voronekne, a Codice-lui voronekan §i a celui sturdzan.

Fragmentul asadara, poate ca a fost tradus de acela§ popahusit, care a facut si vechea traducere a Psaltirii, a Praxiului, a

(1) Pentru desvoltarea semasiologia cf. conventum> cutAnt, apoi taifas,gr. &Topa> kopsino.

www.dacoromanica.ro

188

Tetraevanghelului, a unor Cazanii pi a mai multor texte bogo-milice, ori cel putin traducorea, precurn i copiarea lui, s'a facutIn adeeap manastire in care s'a facut i traducerea i copiareacelorlalte manuscripte husite.

4. Datarea Codicelui Martian.

Ne-ar mai rarraneh sh 11)am timpul in care a fost scris Codi-ale Martian. Am amintit la descrierea codicelui c textele ro-mlnepti ale acestuia sunt scrise de trei maini deosebite, pe treifeluri de I-Artie pi in diferite intervaluri de timp. Considerandraportul in care stau aceste texte fata de Codicele TodorescuCartea romdneascci de invd(dturd a Mitropolitului Varlaam, putemconstath cä cele dintai trei s'an copiat dupi Codicele Todorescu,deci dapiti 1581 respectiv 1583, Inviititura de saborul sfinti-lor ingeri" i cea a hi Efrem Sind despre post diva, 1643, iarfragmental Pseudo-apocalipsului ml Ion" cam intre 1580§i 1643.

Intocmai ca pi la Codicele Todorescu, nici aici nu ne ajua marcafabricilor de hârtie la o fixare pi mai precis& a datei. i aici, capi acolo, marcile au fost taiate cu ocazia legarii codicelui, inchtne este aproape cu neputina sh, le reconstruim, mai ales dupace sunt destul de bine strânse i ascunse printre indoiturile foi-lor. Cele dintai trei texte (f. 1-46) sunt scrise pe hârtie din osingura. fabrica. Tipul marcii s'ar putea reconstrui cu aproxima.tiedin fragmentele de filigrane cari se pot vedeh pe foile 1 §i 12,2 pi 11, 20 pi 25, 22 pi 23, 31 pi 46, 32 pi 44 in cel inf4i§at defigura 1 din tabela II (1). Pe MITA aceastä figua in aceste treitexte mai afläm numai pe foile 36 pi 41 framtura de march in-fatipata de figura a 2-a a aceleiap tabele. Aceasta frtmtura trebuesa se apeze deasupra figurii 1, pentru a capath astfel filigranain intregimea ei. Filigrana descrisä astfel, darce e dreptputinmai mica deal cea reconstruita de noi cu mull& greutate infigurile 1 pi 2 ale tabelei H, o gasim pi in hartia unui manus-cript slavon ce se pastreaza in biblioteca dlui Martian. Niciacest manuscript nu e datat ; se aflä ins& in el o insemnare maithrzie facuta in uvlétü 7180», adica anul 1672 dela Hristos. Daca.ne gandim acum ca aceasa insemnare a trebuit s se faca cel

(1) NotAm c5. am pastrat pozitia mfircii din codice.

§i

www.dacoromanica.ro

189

putin cu 50 de ani dup 5. ce s'a scris manuscriptul, putem spunea hirtia, pe care s'au copiat cele dintai trei texte ale GodiceluiMartian, se intrebuinth intro anii 1580-1620 d. Hr., când auputut ele sA fie copiate de pe cele ale Codicelui Todorescu.

Marcile hArtiei pe care e scrisA «Invciptura» de praznicularhanghelilor Mihail si Gavril si cea a lui Efrem Sirul, precurnsi textele slavone, nu ne intereseazit, dupä ce ne-a reusit sttfixam in mod absolut sigur data copierii celei dintAi.

HArtia pe care s'a scris fragmentul din uPseudo-apocaUpsul lui-_roam are pe ff. 145 si 146 fragmentul de marcrt infAtisat de fig.3 (cf. si ff. 139 si 140, pe caH aflärn un fragment de mam&identic), iar pe f. 148 pe cel infátisat de fig. 4 a tabelei II.

www.dacoromanica.ro

TEXTELE.

I. CODICELE TODORESCIL

[11001rIFFIII 111 HEIIIIKSIO HEA11110 IlAC)011. Invatatura, intrusffita si mare dumineca pastilor scrisa e de sffitulu, ion zlato-toustil. GI 0, if!.

Astazi e zi de bucurie, i de veselie fratilor. zioa veselieispaseniei. zioa lumineei si a curatiei. zioa pacelor si a impaca-

zioa ce Tara va sa fie si innoire sufletelor noastre. zioa a-deverita mare si luminata i minunata. acesta e praznicelor

sarbatoare. aasta Taste cinstita i sfiita a purtatorTuluide 1umin zioa invierei lui Hs. intr-a6asta zi radica pre noi Hs.carei eramt morti in pacate. intr-aeasta zi ralulii deskise sa neindulcim noi de celil pomil airi vietiei, cela ce Taste curattide vim& facatorTu a1i lui trupti si sange. ce pentru eli curati-mu-ne i e 1uminmü i ne sfiltima i ne IoimC. dereptilaceTa rogu-ma voao fratilor ispitesca toti sine si asa tru-pufil lu I-Is, s5 mana'nce i de'n sangele lui sa be. ca eine maaand. si be, nedestoinicil fiindii pacatil Iuj.t, mánatuca si be, sanu osandésea trupulii i sangele domnului nostru Is. Hs. trig,eine va spune titriile domnului. auzite face-va toate laudele lui.sau eine ara pute spune de destulfi si a arata cumu sera eadebunatate acestii zile. si a data si a se mira puteriei acestulasi mariei cit neispitite sant-] iJ tu gTudecatorile dom- I nului nostru. f. 1 0.

nea- I clause cararile lui. e ri eram Intunecati. Ta I IA astadziruminat[i]. eri suspiny, si I in plâceri plangeri). Tartastadzi. I in'tru ves[e]lie si tn bucu- I rie. eri eram in nes(s)kytsu- 1 flet. Tara astadzi ian'- I tru suflet dulce. cvi, ade- (ade)

nespus Taste I fratilor manila. i bu- natate acestii dzi. ca I nymenu poate spune darul I acestii taine. cit Ind. II nu se poate spune f. I V'.cu a- I devarat preinmultime I mariei lui difindzau. fisi I ce e catranoi dragoste. I si mila lui. i esire I ca iz'bavyre dat-au j hs presine pen'tru 1101 pentru tot[i]. si neau a- I dussii (sic) pre noi de'nmoarn- te la viatft. si de Pntu- I nerec la lumina. si de- I robye

TSIO

riei.

sa-s'

-s,i I

inn'tr'u

yard,I

gi

praz-ei

f 1=

I

'n

www.dacoromanica.ro

192

la scumparare. I 0 de'n vrajba, la drago- j ste. ca ndu scup[A]ratpre noi I de'n blastemul pacate- for ce au fostu pentru II

f. 2 r°. noi blastemul. ca, sa 1 fim fe6ori, ca de ac'mu I sa nu mai fimroby, ce slobo- I dzi. i O. nu mai fim de I ac'mu in munca, cefare. de I munch. de ac'mu nu Why- tori de Phme. ce de Uri- I ne-dzeu Tubytor[i]. §i de I ac'mu nu dupa, trup inbIAn- 1 dO. ce dupa.

ca dzid[e] I pavel asItl. cA eine inbla 1 dupa trup. ,trupO§te(sa I §te) sa grijaste. Tara. ci- I ne nblâ dupa dhil. de dhu sAgrijaste. §i au dat no- I ao sufleteste [sa praznuimil, I i sufle-

f.2 vo. tO§te] a inbla. II c-au dat noao pre [cu] cuvi- I that& i cu direp'ta-te a lacui, cu drago- I ste i cu inpreunare I cu bland* cu pad[e].1ca. (sic) lun'ga. rab'dare < cu dulèata. ca I nOu sv[i]ntit > §inOu proslavitil. pre I noi. cu dhul stir. ca rnoi- I re. vietiei shinblhm. dare, I noi ce vrem da lui dinnedze- I u de toate deaciastO, J clau dat eld noao. ce yam I da noi cu destoinicie 1framsetiei lu dihnedzeu. I 0 slavitei inpara.- I tiei lui. slavite) II

f. 3 ro. ce yam da noi Inprotiv i tocma, préinmultitului daru- luilui. i dulcetiei I lui. ce lui dihnedzeu I sa multemim Tubytilor. I

sa-i multemim. §i 0,-1 pro- 1 slavim. pentru [ace] miloste I mare,ce are elO spre noi. I

sa-i multemim §i sa cadem do- I m'nului< i sa ne inchi- I nam lui > i sa-i aducem lui I in loc demir darure de carte. I cu frich §i cu buna I mandrie. cA Tubytorde I oameni taste. §i bun. I i dulce despoitorul dumne- I dzeu,

3 vo. §i toate le pri- II imegte. sA sa (sic) §i ca mai 1 sarace§ti, qi maimid[i] I san'tu darurele noastre. I dereptu acia sA lubym §i noifratilor, pre cele (sic) ce I (au) au lubyt pre noi cu duluctata, I 0sA murim (pentru noi) <i noi. p[e]ntru acela... céu murit printrunoi > I in cin'ste. qi sa mérgem I duph svfita Invatu-'I ra lui. shcuratim pre noi. I de toate spur'caciune- I le trupului §i a sufletului_

sa adu- I cern domnului nostru lu- I crure bune, credin'ta 14 ro. dragoste. nadejda. IA- 1 b'dare. infran'cegere (sic) i- 11 nimyiei.

mylcuire. i lacrami. §i cu(ce) I get curat. §i omorire I a-cestui trupil de pa- I mantu. de curvie. i 1 de toate Iucrurile Ine- I curate de pohti rele. I 0 de camete. sa lucram I lui dffine-[dze]u cu inteleptie 1 i cu bun& sluybh. cu I rab'darla. §i cu ru-ghciu- I ne.§i sA luorn intru nul nostru dragosteade- I verituluidurrinedzeu spa- 1 sitoriulO nostru. §i I sa can'tam lui cantece noo.

f. 4 v°. cum dzice §i dVdir pror[o]cii. I i toti mnpreun sA ca.- 1

natain lui. §i [sa] plasem cu I mhinyle. i sA stragam I lui &fine-dzeu in glas do ves[ellie. ca dom'nul de susti invri- I catu e,

I

I

t

i

(siI

I

1.

sA-

dlid.

I

11

I

M

I

1

I

www.dacoromanica.ro

193

inparat prespre tot I pärnan'tul. cä mare-i dom- I nulil [si lau-datti foarte. mare e dorn- nu]) i mariei lui nu e I sfrAsenie.mare e domnul, I si mare e tariTa lTui. ca I deisarta. (sic) i zdrobipré- I innaltatul i trufasul I (si trufasul) vrajmasulii. I nostru dia-volul. i mo- ar'té carca, i totii tnvTse. i viata vécilor I noao f. 5 rodarui. eri am[u] in gro- I apa pusera pre hs. Tara I astazi neradicam. en j ne rilstigneTam. Tara as- I edzi ne proslavim. de- Ireptu aceTa sa ne i indul- I cim top fratilor. cu bu- I ne mul'-temite. acestui I praznic bun, si luminat. I si sa, intram bucu-ran'du- I ne in bucuriTa domnului no- I stru. ca slugile celia bu-nele. i inteleple. inparatii i ar'hierei. i dom'nii. i udecii II

totii carii san'tu I prederegktorii. preuti. si diTaconyi. calu- I f. 5 v°.garyi. i mirénii. I vonicii, i prostii. ba- I tränii, cu tinerii. ba- Irubatii. i muerile. bogatii. i miseii.

Irobii. si slobodzii. to- I

p sa proslavit[i]. si s ma- I HP. domnulil dumnedzaul I 'nnos'tru(sic). intru aasta. j dzi luminatä. si de I praznica. toti sá ca-ntati. i sa va mira I ti. i sa cin'stip. II eine s-au postit. i

If. 6 r°.

(0) (sic) s-au, ustenitti. vi- I nip bucuran'du-va I si priimip. arugintul Icap din 6asul dintaTu. au I lucrat. priimip, asta- I dzi ce va sese cade plata. ca- I p dupa al treile das. ati J vinit multemin'du.si ye- [ selin'du-va sá praznuiti. I cati dupa al siasele Cas I atiaun'su. nemica I sa va sfiip. Tara carii ati pestitil. pa- I na innal noaole 6as. apro- I piTati-va. i nemica, II (si nemica) rusinan I f. 6 vo.

cati i pana I i'ln alfl unspradzecele I 6as. ati pestit,Owl- I sail. sa nu va, téme- I p ca(ti) ce ati pestit. I si

acéTa. sa I nu va mahniti. ca, Yu- I bitor i cin'stito- I riu Tastedurnnedzeu. cä I e dulce i milosti- I ve. i priimiaste cei I deapoi ca i ceia din- I Wu. i rapaosa I cela ce au lucratti. I de-1I'll (sic) unspradzé- II cele 6as. ca i ceTa din I äasul dinutMu, f. 7 r°.

A,- poasä cela 6keau (sic) lucrat I cela dépoi milulaste-lii,I

siä[e]la dinutaTu indul- I ceste-lil. acestuia-i. I (IA Tara cela daru-Taste-1. si interielep'ciu- I né (sic) lui. säruta. j i lucrul lui. cink Istéste-i. i cu dra- I goste priirraaste-i. I si cu vréré-i la- I uda.

ruga le I priiméste. si I cu dragu-i Tubéstel pen'tru acéTa va 1. 7 v°.a- I propiTati. top ca- I tr-an'sulti i va I luminati. i cela I di'ntalu.

ceTa di I mifloc. i ceia de I apoi. toti inpreu- I na plata saprii- I miP. bogatii si I mieii. unii cu I artii. sa präz'nu- I iti.neindurato- I rii. si léniii. I dzua, a6asta sa o cinsti. II cene f. 8 ro.s-au postitC. si I cine nu s-au postai'. I veseliti-va astadzi. camasa plina Taste. nime I (nime) sa nu lasa Mina- I n'dC. sau

Draganu, Dourt manuscriptS. 13

I

alu§i

I

j

I

I

'ndu-vt. gi

I

I

gi

I

www.dacoromanica.ro

194

satosri ce to- I ti O. va(ntu) [in]durciti. I acestii bogatii dulce. Ica pasti1e noastre. pri- I n'tru noi. se cTun'ghe hs. I toti sa inpletidenii ne- I scazutulri, si nedeserta- I tuhl izvoro, ce inste (sic) Idumnedzau. ispasitorulii I nostru. veseliti-va si I gustati si sa.stiti. II

Ir.

f. 8 v°. câ e durce dumnedzau. i ca domnum'nul (sic) dumriedzeu ivi- I

s-a noao. nime O. nu se plan- I ga de meseratate. ea I se aratainparatie depre- I una. nime sa nu [se] planga I de pacate, ca.erutacTu I ne<pacatelor din mormän'tu au luminat. si I nime sa.nu se tem& de moarte. ca I neu>u(sic) scumparatil man0- I tuito-riul nostru de I in mor0te. dereptri ace I Ia fratilorri. sa ne dezle- IOmit toate vrajbele I unuiti dela alaltil. si I piz'ma céTa reoa. si

f. 9 r°.sa I er0tamil WO pintru. I invilare. si sa gicemil. II celora ce urascupre noi. I ca fratii nostri sante- I ti. si acIast§té (sic) cu dra- I gostesa-i cuprindemri. I ca hs Taste pacTa noastra. I cela ce (tine) Oman-tul I cu cerTulii. inpacat-au I si au inpréuna (ta)tri to- I ti.intru o in-preunare I si paretiei (sic) ceii 6atati I de vrajlasparq-au cu I trupulsau.pace dat-au I apostolilorti (sai) <si uci- I nicilor sai.>pace Ilasat-au loril. si pre ei I si pr6 noi. ai paceei si ai I dragosteei. fa.-

f. 9 vo. cutu-néu. II fieori. dzice hs, indra- I zniti, ca eu biruiTu 1u- 1 mTa. qipre tyitoru1ri I lumiei. cela ce aduce ph- I catele in lume diTavo- I

lulii. ca, net' spasitit I pre noi hs. domnul nostru. I si di'n Taduneu scosu. I si lieu izbavitil pre i noi. di(na) sarnici[a] dila- Ivolului.si di'n robiTa I lui scumparatu-néu. a- I mari-si (sic) Tadul, degusta I cin0stitul si s'Crntu1 I trupti al domnului. cum I isaria.proro-céste. ama- II ri-se TaTadul (sic). ca, intapi- I na tinegos. amari-se a- I

f. 10ro. mu derep'ce se desar0- I ta. amari-si (sic) amu. ca- I ce baegocoritilfu. I amara-si (sic) amu. ca legat I fu. ca pryimi trupti I si predumnadzau afla. I ca pryimi ce vadzu. si I cadzu in ce nu vidzu.Inghiti I pre cela ce nu-lri stiTa moa- I rate. inghiti-lil si cu- Inoscu(-1ri) elti. pre trupti. Inghiti viata, si car- I cat fu di viata.

1.10 v0.inghiti-1 I ca unolii de toti. si se II deseeta de toti. si I pre el sa-san'guril (sic) rapi-la I ca u'n leu. ce-si svararnk I si-siframse dintiisai. I ca pen'tru pacate moar- I te biruiTa. ce intru hs pa- I catiinu aria. si sa de- I Fjaeta déciTa veninul I mortiei. ca pacate hs Inu Mee. nice se dia. hi- I tlen- sugg inntru rosto- I (1ü)la lui. avremTa Ta- I ste acmu cumu se cade I a dzice. un'de-ti e rno-

www.dacoromanica.ro

195

arte I tariTa. unde-ti_ e Tadule I birui(d)ré. invise hs. II Tara tu te f. 11 ro.supusesi I iunvise hs, si_ se bucura- I I. inngerii invise hs,si I cadzur' dracii. invise hs I si morlii slobodzira,- I se. invisehs. si de'n putre- I gTune slobodzimu-ne. invise I hs, si noi?Lica viemu-n[e]. I invise hs. si noi cu nusul I invisem. inviseIs de'n moarfi- I te. incepatora mork I tiloril fu. câ a lui esla- I va, si tinéré, si cin- I ste. si i"nkinacTune. I si fram'setécéla. I mare. ac'mu, si puru- II ré pana in veciTa ye- I cului aminfi :--1. 11 V°.

2.

CAW

BO HA B831.110E[11TE1 nu.w"" I 11POPOLIECKH 0111CA3ate1e. I Vino acmu cucluhulii, I luminate proroce I zaharie. inceputula I cuvantuni. dA,no- I ao dentr-a ta proro- I cie. de suiré la cerii, a I domnului. siman% I tuitorTulti nostru I ig hs. du piluda ce a- I Tay& dé ce aispus noao grain'du. adeca I dfrinedzeula nostru II vine intru slava. f. 12 ro.(da) I da razbolu. de stolu- I lii lui. si tali sTrnstii (sic) I lui cunusultisi sta- I voril pidoarele lui spre I codrula ilionului. I dereptu.ierusalima I spre rasaritil. \Tama I déciia dela tine O. stim. I Tara derazboae ce au fo- I stil spre draculii dia- I volulti, dela isaiTa va- I za-torulit de serafi- I mi, BA. inteléeema. I ca insq domnulO 1 nostruig 'Cis, singur II glotise spre toate ta- I riile dracesti. si pu- I terile un- f. 12 0.tunérecu- I lui surupa ca. caluca- I i dzice in manila me. si I strigai(sic) Tale intru ma- I niTa mIa. si toate ye- I emintele. méle I in-eruntai. cu biru- I ire. destin'si. si pa- I IA in vistérIulti vratj- I ma-sului miieu. si I (0) cu toata tariTa I izbaviTu cu bratu- I hi meu.dara nu ome- I nii miei ace(Tal samtu II fedorii miei. acésté I toate f. 13 Itdem mun'ca domnu- I lui. si de destinge- I ré lui intru(d) Tadudzi- I se au fosta. ca acolo I birui putéré untu- I néricului. cu eruce 1si scoase totil naro- 1 dul a lui adam. eu toata I mosila limbilorii.ca I oaminii kéma-se to- I ate limbile dereplii pa- I catele lor su-rupati I in lad. Tara, fidorii lie- I ma-se carii i'ntru lege I sfrasitu-séu.ce pre- II spre toti se era inpar'- I tit pacatul, cu putIa- I ré morIii f. 13 vo.dela adam, pana la hs. surupa ei I intru fun'dult. Tadu[lu]i I de-ipuse ei. cu fere- I cacIune saraciei si a fiOrAlor. ea. pintru I faralegile.loro sme- I rira-se. ce svarama I ase Tadul hs. si cli'n. I nevoTalora izbavi pre I ei. si legaturile I lor rup'se. scoase ei de Iun'tunérecii, si de I unbra morliei. si II de patruzeci de dzile. I f. 14 v°.aTasta inpar'tit-au. I pen't'ru doban'da bu- I curia sa. bucurati- I va

www.dacoromanica.ro

196

dzice cu mine. cA aflai scula, céla per'- I dutaa.ce sä dzice. su-fletele a tail o- I mul, dui:4 mosiTa-s lim- I bilorI. si in loculti Icela frumosull ale I lui läcuite baga-i. I unii in rai cu razboi- I ni-

lar aPtii cu I adam in pista edemului. I lar aPtii cu a.f. 14 vo.vraam, i°- ff n'tru viata lacuire-i de I vecie. i toate lim'bile inntru

a lui lumina., la apa de rapa- I os pentru I toti carei cutrupu- I lii au cadzutti, insa- I lAclunei serpelui. I derep'til acesté-tru- I pulu-sl ig munci. lar' I dupa, lucrulti flea.- I ruie, in dzioa deapo- I i va plati. can'dil I va vini, sà giudece to- I ta lumé.- a-

f. 15 ro.césté 1 de ilingerti cAtrA apo- II stoli la codruld ili- I onului dzisefura. ca. I dzise, ba,rbatyi ga- I lelelului. ce stati I de cautati laceru. J i acesta Tara, va vi- (si)ni intru slava dom- I nedzeie[i]sale sA. gludece I toata lumla i sa I platésca toata (sic) I (lull*cuisi dupa j lucruld sau. iarv s'vi- I ntii prorokil i prepodo- Ibnid[i]. cu elus[n la ceriu. intru svan'ta cetate due[e]- ir

f. 15 vo.i-va. si cern scosil clinU_ I tru a lui dirinedzeu ca- ete spu-nemii. ca. noi I nu simtem facatori de cu- I vân'ta ce dupA, alproro- I cescului si aposto- lescului cuvan'tti me- I ecem. cela ceau slujitti I dfilnedzeului cela viul. I ca lor (hr) dhul svân'ta I intru.scriputur(a.] asé I lieu dzis. credindosi- lor spre spás[e]nie. Tara, ni- Icredin'6osylor. spre j pier'dere. s mer'gem I i noi fratiloru. la II

f. 16 ilionului I cu min'te. i sä vedem J toate preslavite-le, cate s-au facut spre e1i a spre acel co- I dru insusi hsdifinedze- I ubi nostru vinit-au astadzi. i toate 1 svrigele cinuriaco- I lo adunetu-s-au (sic). sabo- I ruri de préoteti. mu- I l'ti.murtime de I patrilar'sy. i sto- I luri de proroci. si sto- J luride apostol[i] i I credin6osi tari. (cu) II

f 16 vo.cu sepledzeci de uci- nici a lui hs. ca, de ei dzice pavehlmai mul- I i, de a cin'ci sute de I frati Targa-se (sic) domnul. Ia6asta s-au graitu ce I au fosté la codruhlt I ilionului. innaintla I

sui-se domnul. Tara, oe- la ce scoase la cer hs in ieru- 1(ru) salimulil de sus. audzi mat- I thei (sic) ce gräiaste de acela I simulte trupuri (ta- I pa) rOpausate ale svi- j ntilor sculara-se. si

f. 17 ro. intrara dupä inviiare ei intru svan't& cetate. I ce se dzice, intru.al ceru- I lui siontl invädzAtor' I acelora fost-au pavera. I candupana la al trei- I le ceru rapitil au fos[t]. f ce acélé s Iâsäm. cede I vaznesenie sä graim. si I de ce au fos[t] la codrulti

1 [

cult'.I

I sAlAvi-i.

;

I I

I

I

I

ro.codrulit iI

1

qi

I I

lord 1

I

Il

ili- Iwww.dacoromanica.ro

197

onului. acolo amu gerestile tarii. i vo- I inicameI unii n nuori cu aripi- I le vaietur[i] aduce. la A,- I dicare

de pre parnan'- I té a lui hs dfilnedzeul no- II stru. Tara altiiscaunul I de firovimil gatiTa. du- I mnedzeul nostu. Tara (a1°- I 1.71 00.-tii) tatâlü astep'ta-1 I cela ce eru-1 aye mai de I nain'te intrusine. cu I e1u1. Tara dhul svrité I dzice tuturoril ingeri- I lor lui.ruati use ce- I rului. de sa intre inpa- I ratule slaveei. cerul Isa se bucure, a sa-sT lu- I mink frarnsetan'du-e. I de se se bla-goslovasca I de al sau facatore. cu I trupula prene lountrulC. IIaceii usi spre nuori I suindu. parnantuld I sa se bucure va- f. 18 r°.dzande. J (pama) sp[r]e elC aiave I nedzeu inblancle. i toata, Ilume sa se infram- I setéze. de ai eleonul[ui]

Icodri, luminan'du-

se câ spre acela ingerii cu I sviitii apostoli. pre I dzisa luidi-iinedzau ta- tale. inpreunara-se de I astap'tá (sic) al (sic) Mauive- I nire. derep'te acéla, a- I ceste praznicii mai va- r'tos deart[e]le cinstite fu 1 noo(no)ao. i aces[t] co- I dru mai luminatil I f. 18 vo.fu. dicate codrii I sinaei. c spre acela a- I mu nevazutil destin'se. I

Tara spre acesta, aTave I se arata. ea pre ale sina- I ei des-tin'se, pre I toti[i]-i spare. dereptit I ce ca codrul tot aede I cu foce.cu furgere I i cu tunuri. eine se I apropiTa catra co- I drule elCmuriTa. numa- I i cu unul singurri moi- I sii graila dolfinedzeuJIlar spre al [e]leonului. cu- I ntunerece de svin'ti I destin'se hs.f. 19 r°.toti svi- I nii, i pre toti ma- I 'ngaTa. cä se lumina e- I leonuleca soarele. I sVntele cinui spre ei I hs (Ta) ave. ntr-acele Itunete. i fulgerr. I glasurile prorocesti I audziTa-se. i cu bucu-Tie I can'ta Irina- I cu tariTa ta I doam'ne. cantamsi I preslavim slava ta, in- I gerii. toti ascultira-s[e] (sic) II grain'duf 19 v°.strigati lu dumn'nedzeu tot pama- I n'tul. can"tati < i pre-cantati > nume[le] I lui. patriaesii in- I cepti can'tare. adecadumnedzeul nostru i"narte-sa, ca inpaca, aman'doi I i"n'tr-una.inpreuna aman'doi. pa- I marital cu cerule. Tara I prépodobniciistriga, I i naluta-te la ceru doam- -mne (sic). i prespe tote I paman'-tul, slava ta I direp'tii cu mare glas. II striga. innarta-te gIude f. 20 r°.(cate) catorTul I paman'tului. ca si noi [in] rumina feteei. tale sa.inblam. Tara avid I ca u mai batrane to- I cm1aste. cinuri can'- Itarile, cuvintele graTaste. toate limbil[e]. [bateti cu manile],strigati lui difinedzeu I cu glas de bucurie. ca I sä se intrustri- I gari domnule. sigla- I suri de bucine(curie). toa- jteglasurilesave- I seste-le pavel grainde II eine sui la ceru pre hs.

Isa, des- f. 20 v°.

tin'ga. ce acesta I Taste cell destin'st. [si] Ta- I IA se sui desupra

aehaa-lilor.

ail-

I

luti-te

I

i I

II

J I

I

I

che'dit

si-

grain'dit.

i'narte

www.dacoromanica.ro

198

tutu- I ror cerTuriror (sic) <cA acolo era besérica limbi- I br> cese obri- I cise lui hs. i acela acu- I mu suinndu-se la ceriu. I cine-1vadzurn scr'bila. suspina de la inima. I cu a lui solomon stri-gare. ranita Taste I dragostei tale gi- nere ahl cerului. nu I mitustenii dupa I tine si dzidele (sic) de IA- J paos n'u TubiTu. i ca II

f. 21 rn.0 adus drag(' strig, sä ma sa- I rute (Wu särutare I rostuluilui. cu nusii i apostolii, cati I cauta spre all lor I tatorTu

domnului ca I fidorii beséricii. I cu jele graiTa. doa- rune-dum'nedzeul, nostru I nu lasa noi saraci. ce- I Ta cei iubitü. ca umi- bostivü. ce tremite cumu tei fa(cut)ga- I duit noao. preair-nntul I all tau alill. catr-insi- I i. raspun'se ig cu mi1. II

f. 21 IP. ma'ngaTa-i i graiTa-i. sedeti 1 in ierslimil cã eu m duccatra parintelele (sic) me- I u. i domnulii vostru I si voTu trimitocum I rn-am fagaduitil voao, I alai matngaitorTu dhul meu. i apa(ma- I ntului)rin'terui.

Isi radica manule.si I blgvi ei. i adasta

dzise, innM"dza-se la ce- I rIu, i aciTa inkinara- I se lui. i nuortilumi- I nat luo pre ela. dinti o- I ky lurtl. sue-se amu dzi- II

f. 22 7.0. ce spre hirovim[i]. i z'- bura spre aripile vantu- I lui. c avecu eltl dom- I nul i sufletele ome- I nesti. de le sui la cer<indaril >pa- I rin'telui sau. si [in] ieru- salhnulti de sus säläsui-N.aceste de'n ale ieri- I miei inte1ege-vom gra- I in'du. sufleteleMe I ce dracula dusése-le in- I tru faravun'du. ace- I le domnulla ceril scoa- se-le dzise. scolati-va sa ne suim la sionul de I

f. 22 O. sus acesta Taste ala II cerurui ierusalim e innai- I nte-i cura tariia Iinceresca<cu frica> cu bu- I curie. vre sa desli- I dza use,cerului. ce u- I Orli de sus. apara- ra strigan'du. adasta I e use-domnului. ca I nime de pre pannantil sa nu vie acice. ca pre I noiau pus. dfilnedzeu, I ca sa nu(s) tréca. ni- I me prin Ta. Tara. ac'mu I nemiram vadzandu om I spre scaunul. hirovi- I mescu sedzan'du.si

f. 23 1.0. main'te de sirafimT I saeguTa-se. easta u- I se O. tréca. Tara.

inn% I gerii spusera a fiTului I lui duifinedzeu tariTa. I si cin'sté.cu trupü I omenescu inbracatti. si sa nu porecliti. vo- I e, ei luidum'nedzeu. to- I ate cu man'driile au I fos[t]. can'du au des-tinsil i pre paman'til. dzisera I nemica n-am' simitti. I si adeca,ca poarlä J kipti de robil de sa sue. I acela dzisera. nu yam fi II

f. 23 V. plecati. de nu vom au I dzi cuvan'tul lui &fine- I dzeu. atuncistriga I hs. des'kideti mie us% I derep'tateei. si se intru I preinTa. sa spulu parin'te- I lui meu, de cern' lucratii. I pre pa[majn'tti(sic). [s-amil cunoscu- j ra toate tariile ceru- I lui. glasuldomnului cadzu- I ra de se-nkinara, graira. I de nu temil vazutil

I invA-

I

l

I

kinuitdd i

ei I

I

I

j I

I

I

I

I I

I

I

II

www.dacoromanica.ro

199

do- 1 am'ne pre tine destrn- I gari'dnil (sic). acmu ne inki- I na.msuindu tu la slava. I si dhul Out& esi la tim- II pinare. petrecOrf- 1 f. 24 el.du-sT sine intoc'ma I fiiTu[lui] lui dum'nedzeu. si I cin'ste-i facu.si gra.- I i sa, se in'kine rui toti I i"ngerii lui dum'nedzAu [Tara,

insus' dumnezeu] I tatälil striga, ce- I luTa ce viniTa cu trupil, IfiTul meu esti tu. sidzi I de direp'ta me. ade- I ca, seaunulil tamdiiine- I dzau in veci de veoa. I ale tale sarn'tu ceruri- I le. sialit tam e parna- I ntul. lurniei. si sfat- I situl ei tu zidisT. §i- II

lii puse-si in scaunil pa.- I rintele. si cu a sa di- I direp'tã (sic) f. 24 v°.cununa.-15. 0.- I n'tândil hirovimii as% I pus-ai (in ca) in capullui cununD. (te) de pietri- I le cele bunele. cu slava. I si cu cin'stecununas[i] elii. slava, si mare frAmse- I te puse-s' spr-insulil. du- Ipa. aceTa sAvraseste. un'- I se-te cu untul fireei du- I mnedzeesticum cice si slu- I jeste dc.rdil. dereptil a- I ceTa. un'se-te doam'ne Idumnedzaal tau. cu II unt'ul bucuriei. ma- I i vax'tos de sotii tai. I f. 25 vo.pre adevOril acestli pra- I znicil plinu e de bucu- I rie. si de veselie.bucu- I rie Ia ceril suindu-se hs ca.- I trâ tatAhl. pre Oman- I til ye-selie, a toate fa- I p'turile. case innoira. I den' putreeune. asijde- I re sinoi fratilorO. ye- I niti sa, ne bucuramil dorn- nului. innaltatului la Icerulti cerTurelor, la ra.-I grail. I sedthrldil elil a direpqa tatAlui, sa, IIne inkinOrn. c-au priimit I toga, putere. In ce- I rTu si pre f. 25 co.parn[a]n'til. sa. I ne rugarn. inpOrAtitorTulu- I i eu tatal(ui). sa-i adu- Icern credinlâ ca daruri- I le. A nu ne arktamil i°- I nain'te luideseiti, I in dzioa di praznicil. ca I sa. priimim duleata lui du- Imnedzau. astAdzi amu hs I al situ tuturora inparte. I daruri dan'dutatAlui I intru jralva, trupulu-s[i]. I trimitin'dii aposto- I lilor sn"-tul dhil. du- II can'du sufletele sfiiti- I lora prora[i] intru pOrAti- I f. 26 r°.e cerTutui. inpOrutin'dti I ucinicilor a susu(su)lui I cetate salasuri.deski- I dzan'dil direptilorilra- I Tulg. (cu)cununancla,ce- I races-aumuncita, legu- I itorii. trirnitin'da I rabudAtorilor0 de I mun'cadu1ce(sca)ç. do- I nd0 aehiireiloril ce cere, I de al sufletuluifolos. I si lasa pOcAtosiloril pa,- I catele miluIaste tot[i II carii facu f. 26 v°.

voYa lui. si I pazescu invatatura I lui.trimete dorn'ni- I lorii. nostrisOnatate I trupuriloril. si sufle- I telor sf)senie. si spre vrOj- I masbiruire. in tareste besericile. inmulte- I ste ai besericei. cin[s]te I faceearii slujescu el.. I si preutilorti, si di- I Taconi[lo]rii. Onleste ImAnftstirile. si pro- I slaveste egumenii. si I intOreste spre rab'da- II

www.dacoromanica.ro

200

1. 27 1°. re calugarii. blgo- I s1ov4te cre§tinii. (mi) I micii i marii.me- I serii. cu bogatii. robi- I i. i slobodzii. 'Atli,-

Inii. i tine-

rii. §i muerile. i fetele. sa, vinimii i noi fratilor inntru siintabeséri- I ca. sä maxim pre hs domnul I nostru. cela ce da noaoviata < proslavima > i dupa ace- I le. neu fagaduitti

f. 27 2:°. inparAtie cerului s i"n- I nalutam numele lui in- II preuna. catrimeta I noao sViantulil I WI sau dhti, ca, a- I celula amu sin'te-mu i acelu- I Ia e slava 0 tinere, I si cin'ste. i inriC- I kina-dune sal tri- I mitemü cu tatal, i cu si-rnstulti (sic) dul- celuide viata facatorTu duhu- I lui. acmu pu- I rure. §i in véciide vecti aminti ; II

3.

f. 28 20. CUVANTU DE BLARE I pre la munch sfiita ma- 1,ria. yrésa vadzi cumu se mun'cescu redid cre- I stinescu. unrAan :

Sffitaa i présla I vitaa doamna rodi- I toare, nu aimintre, cea lui dumnedzeu mai- I ca lui hs [se scula?] (1) §i mer'se sa Ivadza toate muncile I 0 merüse in magura eleonului. §i se ruga

f. 28 v".lui diTinedzeu fiiulTui (driinedze) sau. [lui]. i hs. i dzise I innumele tatalui (sa- I u) i fiiului i a[1] svan- I tului dhti. sa de--tin- I ga, catra mine aeha- I agrglil (sic) mihailti. sa-mi I spue incertu Si de pre pa- I mantu. §i (era) inn acela das I deOin'se ar'ha-eghelil I mihailti, (cu patru) I cu patru sute de i°-

In'ger[i]. cu el.

o suta de- I sprersaritua1taI suta despre apusti. aluta suta, dispre II

f. 29 r".amezazi. arta sut[5] I despre mezanoap'te I §i sarutara, pre st-ntamaica lui hs. i dzi- sara bocura-te ein'- I sltilta lumiei. bu-cura-t[e] I viata vituPui < bucura-te > ca, e I poron'ca sviituluidhil. I bucura-te taxi% ce- I rItirui. i cerul sa I inkina tie. bu-cura-te prorocistviei ce séu I prorocitti. bucura-te cä e de5'kistie pana I la scaunul lui dilinedze- I u. i dzise présvénta

f. 29 v°.maica lui hs. ca- Itra, ar'hanalit mi- I hailii. bucura-te ar'hagala

mihail. (bu) I ca e dzisa Ont[ullui dhil. I bucura-te arhagRle j caesti laudattl cu I cela cu] ate §ése aripi. I cu firovimii. 5i I cu se-rafimii. bucu- I rage ar'haggle cal- I catorTul mungilor' I i stai naitéde- I spuitorTuqui] tatalu- I i stai. bucurate I arhaale mihaile II

30 10. ca esti purure lumina (2) I nestin'sa. bucura-te I arhagRle, ca tu

(1) Lacuna, clack cumvà trebue s o considerilm de atare, o aflAm si inCodex Sturcizanus, dar legaura aceastacoordinarea predicatului la subiectcu conjunctiunea finu este neobicinuit6 in c5rci1e noastre vechi.

(2) Fusese mai Intaiu scris dar insus copistul a lndreptat IntluminA'.

sa

I

I

j

II

f.

I

sa-lh I

si0

I !

11

I

1

II

1

7'

www.dacoromanica.ro

201

veri I bucinaa la kudetii. si I veri destepla adorilmi- I Ili. din vécii.bucu- I rate ar'hagEle. ca de I toti esti tu mai sus I la scaurpllui dmiidzeu. I asé tot[i] ingerii lauda- I r pre mai<ca lu> Its.si A ruga ma- I ica lui hs. dereptii pa- I catosii. si dzis[e] pre- I Ontacatra arhagRhel I mihailii. spune-mi ce e I in cent'''. si pre parnan'tu II

si dzis[e] ar'haalti eu-dz' vo- I Yu spune tot. si dzise prO- f. 30 IP.sviita. I cate munci sarn'tu. I Tim se mun'cescu roduri I omenesti.si dzis[e] arha- I Oa mihail. mun'cile I n-au numaru. *i dee- Ikise ar"haedlil spre a- I pus ladul, si vadzu pre- I siFta maicalui hs. mul- I te mun'ci nodului ome- I nes'cu. bar"bati si I mueri.si era [in] Tad plan'- I gene mare vratoasa. §i I intreb a. prOsVntama- I rib_ pre arhaglil. ci- II ne san'til acela si ce pa- I cate au. f. 31 vo.§i dzise ar'ha- I aiil. acestO san'tu 1 ceia ce n-au credzut in ta- I-Cal si in viTul si si in dhlil I sVntil. derep'til ace- I IA sä muncescu[asa]. si vadzu I presvn'ta manila. [alütu intunerecu si mune& mare.]si I dzise cane arhaahl I ce intunOricti Taste I aces'ta. §i dyne semun'ce- I scu aice. si dzis[e] ar'ha- I geg15 multe<naroade>dzacuin tu- I nO ricti acesta. si dzis[e] I prOsVnta manila [Ta] intu- I nO-ricul acesta sa se IA- II dice, sa vadzu mun'ca I aasta. §i dzis[e[f. 31 vo.arhagghel I nu poti vedO mun'ca I adasta. si dzise Inge- I iul celace strajuiTa.[munca acela] I oprit-au tat'l neva- I dzut.sä nu vadzaacestO I lumina. pan& can'du I se va lumina viIul tau, I detn cerTu.[vr'tosu] mai luminos I de sOp'te ori de soa- I rele si jerui. prO- IsVnta manila. si tit- I dica okyi ei catra I cerTu. si dzise, in nu-me- I le tatalui si a flu- II lui si a siin'tului duh I sa vadzu a- f. 32 1.0.Zasta mun'ca. I si se Filo intunOricul I de pre mun'ca. si aco- I peri.sOp'te ceruri. I si dzacO acii narod mul- i UT. barbati si mueri. I§i plan'gere mare esi- I Ta drn ei. si lacrama I prOsVnta manila. §i I

dzise ce atilucratti I miseilonti. si ei nu I audzirä glasul ei. inge- Irul cela ce strajuiTa mu- I n'ca. dzis[e[ ca. ce nu graiti I catra sVntamaica II lui hs. ca di vectisa I mun'ciTa ei, §i nu pu- I tO vedO lumina. / 32 vo.§i I nu putur'. cauta I in susu ca cadzusa, (dza)cOta, I si smoala.pre ei. si 1 dzisera din' munca. o despuetoarO flu- I lui tau celablgovi- I tul. de mun'ca aasta. I nice nOu spus avraam mosu- Ilit nostru. nice ioanii I botedzatorul. nió[e] apo- I stol pavel cetOi i- I vita tu noao prOsva- I n'ta, cumu ne intrebi. II si dzise prO-f. 33 0.sVnta manila I caul ar'hagglii miha- I il. eine sarn'tu acestO. [0] I

ce au gresitit si dzis[ei I anhaeglil. acestO n-au I credzut. insVta troita. I si intru tine na[s]cato- ( are domnului. n-au cre-dzut ca I din'tru tine nascutu-s6- I u ig hs. si au priimitO 1

www.dacoromanica.ro

202

pelita. si lacrama pré- I sVnta mariTa, i dzis[e] mu- I n'ci[ti]lorau n-ati credzut i I n-ati audzita.. ca, pri- I ntru numele meu

f. 33 v°.munci-se- I va totil cela ce nu va cré- II de. $i dzis[e] presVnta,manila, sa cadza intu- néricul ca i (Mute. i cadzu pre ei.$i dzis[e] J arhVglii incatro veri I sa mer'ci. présiinta I maica luihs. spre apus I au spre amiadzadzi. si I raspun'se sCinta. mariTa I

dzis[e]. blam spre amia- I dzadzi. i venira patru su- te deingeri. firovim[i] i

Iserafim[i]. i luara pre On"- I ta marie.

o dusera I spre amiadzadzi. uncle era I un ram de vocü. i e$iTa. II

f. 34 r°. path de voca. $i era intr-i- I n'sa multu narod. Brim-mueri. unii ar"- I dé pana in brau. altii ar- I dé pana in piepta.aluti-

Ii, pana in créstet al" I tii era acoperit[i] in foal. I $i sus-

pina prOsiInta I maica lui hs. i intre- I M, eine san'tu aceWté. i ce pacate au fa- I cut. ceTa ce ardit pana in bra- I u i dzi-s[e] arhagRla mi- I haila. acesté sasan'tu (sic)

Icarii n-au ascul-

f. 34 vo.tat. de tata-[sa]u. si de muma-sa ce au priimitil blaste- mulparintilor. derep'- I tit acéTa sit muncescu [asa]. $1 I intreba sVnta.maria I dara ceTa ce arda pana in pie- I [p]tu. dzis[e] arhVgla.aceTa I ram au graita cum vore I cur"vi. si au facu- I tr curvie.derep'ta a- I céTa sa Imun'cescu. i

Idzis[e] presiintaa marie. I

darn ceTa ce arda in focil I pana in crésteta.si I dzis[e] ar"haggla.acela sa- I n'tti ominii. ceTa ce ma- I na'n[ca] car 'ne de om. dere-

1. 35 10. (iper) II p'tu acéTa sit muncescu $i dzis[e] présTinta mariTa. I audoara poate man'ca om Tara car"ne de om. i dzis[e] I arhg1ü. eutotu-dz vo- I Yu spune. th san'ta ye- I tele. si muerile célé. I ce $-aulepada[t] fi6orii I canipolr. acéle san'tu. I si ceTa, ce van'du frate I prefrate. i parinte I pre fieor. i sotii pre so- I tula sau.de-1 vadescu Ii"nain't6 domnilora. I $i innain'té gudete- I lora. aceia, mananIcal

f. 35 vo. caene II de omit. derep'tu ace- Ta. se mun'cescu. i I dzis[e] presVntamarie. I dara ceia ce san'ta [ingrupati] pa- I nã de tota in vocilcini santti aceia. §i dzise I ar"hagahl. aceTa-s ceTa I ce a[u] iu-

ratit pre cin'sti- I ta crud'. $i au dzic (sic) a$Ta- I mi agiute difined-zeu, i sila crucei. [atunce ingerii tremurainainte I cruciei,] Tara I[omenii] o tina amana. ciur[a] I pre straba. derepta I acTaTa mun-cescu. i I vadzu présVnta mai- j ca lui hs.0 om span'- I dzurat II

f. 36 r°. de piCor. mancaI

vierumii. i dzis[e] pré- I Onta cine-iacesta I $i ce pacate are. $i

I dzis[e] ar"hagla. acela I au cum'-Oran aur stra- derep'ta acea sa muncescu. i Tarava- I dzu présVnta o muTare I spandzurata de ure- I ky. i in-treba pro- I sifnta ce pacate au facuta. i dzis[e] arha- I gala

si

sa

I

I I

si I

si

I

I

I

I

I

I

I

si

si-I

I mIti. I

www.dacoromanica.ro

203

a6aTa Taste céTa I ce-au ascultat furi§'. I la vecinul sail. §i au IIpuetatil clevetele I vecinului sau. dere- I Oil acela se mun'- f. 36 v°.cescu. I §i lacrarna presvl- I n'ta. §i dzis[e], bine a vrut I fi sa nufie nascut. ace- I sta om. §i dzis[e] arhadlit I présiinta. Inn'can-ai I vadzutii muncile céle I mari. §i dzis[e] arhagglii I presVntai'ncatro I yeti sa e§imn. §i dzis[e] I précinstita. sa e§im 1 spreapus. §i sa apropi- I Tara hirovimii. §i se- I rafimii, §i patru su-te 0[de] ingeri. i luara pre cin- I stita maica lui hs. I §i o dusara f. 37 r°.spre apus. §i I vadzu preOnta un nuor I de foc tinsu. §i pre Imijlocul nuoralui (sic). era 1 patue in pall de foc. I §i spre Yaledzace narod I multu. barbadzi §i mu- I eri. §i vadzu prési-rn'- Ita. §i suspina. §i intre- I ba pre arhaggiti miha- I HO. cine san'tuace§taa. I §i ce pacate au avucut' (sic). I §i dzis[e] arhagthl. a-ce§tYa I san'tti cda ce nu sett II sculaté sVnta dumi- I neca [dia 1.. 37 v°.dimineta, de sil merga] la beserica. ce au dzadu- 1 tu ca §i mortil.dere- I p'til ace% sa, muncescu. I §i dzis[e] présiinta. do- I ara aufos[t] betegi a- I eel oameni. de n-au I avut ce se fa6[e]. §i

dzise I arhagglii sa sere aprin- I de casa.acelora de tu- I te patruun'gurile. sa 1 o incungure focul. §i I n-are pute e§i afara I ce arearde aciia. (aceia) I ace% numai n-are aye 1 pacate. Tara cum sere IItrage de suptu foc I sa Iasa, afara, a§é sa. I se traga.<§i la sia I 38 1.° .besérica.>§i vadzu pre- I cista. intr-anti (foe) 1 loc ne§te scaunede foc. I §i eclé pre Yale näro- I ade mune. baebati I §i mueri.i park' de I foc inbla intr-4ii de-i I ar"de. §i-i mun'ciTa. II §i-ntrebet

présVnta I pre arhaelti mihailii. ci- I ne santu ace§té §i ce pa- Icate au. §i dzis[e] arha- I goti. ace§té san'tu cep. I ce nu settsculata tuna- I inte H

g"

preutului. candu vi- I ne dela besérica. lui I difinedzau. de- f. 38 IP.rep'tu a- I ea, sa mun'ce[s]cu. §ii va- I dzu presiinta un copa- I

du de fieru. §i stlapu- I rile lui de vieiu. §i de I stl'pur[i] eraspandzura(tu)c[i] I (bar'bati) narod multu. bar'bati §i mueri delimbi I §i lacrama presCrnta. I §i instreba (sic) pro ar"ha- I gRltl.cine san'tu ace- I §té. §i ce pacate au. I §i dzis[e]arhagthi. ace-OA I san'tu ocaritorii II i blastarnatorii I §i clevet'nicii. §i mi- I f. 39 r°.auno§ii. i talharii. I §i cela ce desparlil fra- I tn. [de frati.] §i

dzis[e] présVntaa I cine poate despar'ti I frate pre frate. §i dzis[e] I

ar0hagg.15. (asculta.) a- I sculla presVnta. de I va vini unit omnebote- I zatu §i spurcat, §i va I veni Ma cre§tini. I §i am

www.dacoromanica.ro

204

vré sa se boté- I dzé < Tara creptinul va dzi6[e] câ eptispurcat. de[i] cel nebotedzat, nu va priimi botedzul. I el vaintoarce. pi nu se va botedza > acela desparte I <frate prefrate> de- I rep'tii aceTa s mun'cescu. I pi vadzu présnta- II

f. 39 v°.§i aPte mun'c' oami- I nii span'dzu[ra]t[i] de ounghii (sic). I pi

le cura sangele de I unghi. pi limbile (sic) lor era legata I in parade foc. pi nu pu- I té grai. doam'ne mi- I luTapte-ne. i présiitase (bucura) ru(b)ga lui I dilinedzau. se se dezlé- I ge limba lor. s[e]dezle- gait, limbile lor. i intréba

Icine san'tu I acepté. i ce pacate I

au. pi dzise arhadla I acepté san'tu ceiace n-au facut voa lui Ur-in-f. 40 io. dzeu i mul'til au hurtu I pre slujitorii besé- ricilora. Tara di'ntr-5,-

tnsele s-au adabatu slu-Igile lui dum'nedzeu. i I dzis[e] pres-

tn'ta. cum au fa(t)-I

cuttil (sic) apé sa, le fie. pi I 'Tara li-se lega.limba lor. i dzise arhagRlii. blarn

IprésVnta. de sa-ti aratu.

unde sa muncescu pre- I utii. i vadzu présifn'- I ta preutii span'-dzurati I de un'ghi. i focu epi- I Ia. ditn créptetul lor. I ar'dé.

40 vl.§i intreba prêsvnu-ta II cine san'tu acepté. pi I ce pacate au acepté.pi I ce pacate au facutil. I i dzis[e] ar'haalti, acepté I san'tu.popiiceTa ce au I statutu Pnain'té I infricatului scaunu I lui hs. innaintétata- I lui nevadzut, can'du zdro- bes'cu trupul lui hs. i

Icin-

stitul. san'gele I lui. i n-au pazitu I ce au cadzutu farame I kos,ca stélele Pumi- I nate. pi de frica acéTa. I cerul se innalta suptu

JJ

41 7-0. piharele lui hs i se cu- I tremura. Tara ei n-au I inteles. de-rep'tu acia I se muncescu. [apal pc, .(sa) NI- I dzu pzesTuta nepteoa- I meni man'ca[n]du-i nepte fi- I ermi (sic) cu arepi(le) i cuca[te] I trei capete. i cu I doao capete. ma- J n'ca de oky. cual treilé de gura cu para. I de foci'. i dzise ar'- I hagRla. aceptésän'til I 6ytetei ceTa ce au ce- j tyt i n-au inteles. pi I n-au

41 vo.fAcAt (sic) cumii dzice II synta i-Vglie i vadzu pré- I Ontanepte oamini spa- n'dzurati. i intreba I pre ar'haelti, ceneatm- I tu (sic) acepté. i dzise ar'ha- I g1ü. acepté san'tu ce-Ta. ce au invatata pre al'-

Iii. Tara, innsupi purun- I ca lui

hs n-au patitu (sic) I derep'tu aceTa se mun'ce- I scu. i [dzi]-se aehagghl. J blamu presVnta de I vedzi Tuo se muncescucMugarii. merö- I se pi vadzu man'caddu-i. I viermii neadur'miti. II

42 2.0.§i intreba, présVn'ta I ce pacate au facutil. I pi dzis[e] arhaelti.santu LceTa ce au purtatu pre I parnan'tu obrazil inge- I rescu.

apslescu.] patriTarpii sla- I vitii. i slujitorii cerului s-au au-dzitu. i n-au facut cumu-i ingeré- I pte. i apostolépte. I dereptilacTaa se munce- I scu. i vadzu présVnta nepte mueri span'-

f.

f.

1.

1.

I

I

I

I

[siI

1

I

si-i

1

I

Iwww.dacoromanica.ro

205

dzura- I te de unghi. si para de I foc esiTa din rostul lor. I si lemanca neste fieri. fi Yale striga miluiaste- I ne doamne cinoi ne I f. 42 v°.muncim mai var'tos de I toti. si vadzu sir-nta I marii. si intrebhci- I ne san'tu ace& si I dzise arhaeglil. acéstia I san'tu- preutéselec6- I 16, ce dup. moarqla I popirorti (sic). Yale séu ma- I ritatil.dereplu acéTa I se muncescil. si va- I dzu pres.C*nta si alte I mueridzacand in foc. I si le man'ca viermii. I si dzise arhagOil. acést6 II

san'tu calugariite1[e] I ce au viisu in manasti- I ri. si in cu[r]vie f. 43 ro.ski dat I pre sine. derep'tu ace- I la se mun'cescu. si dzis[e] Iarhaeglii pasa [prestlita] de vedzi I unne (sic) se muncescu fa- Ira. de numaru naroador (sic), I de pacatosi. si mérse si vadzunaro- ! ade. barbati. si muer[i] I si in rau de foc, si par& I esiTade'n ei. si-i ar0- I (16 si pre fats. Oman- I tului. si lacrama pré-sVnta. si dzise. II eine santu acest6 si I ce pacate au. si dzis[e] I F. 43 v°.arhaell acest6 sa- I n'til svétnicii (sic) si I hulitorii si oca- I ritorii.si cleve- I tnnicii. si svadi- I torii.si cu cleve- I tele sale. au s'parlu- Itu case. si soti de I soti. au desparli- I tu. si a[u] sparlu po- I sturilesi betivi- j i si scum'bii. si I nemlstivii. si du- I decii. (si scum'-bii.) [si episcupii] II si patriarsii. si in- I paratii. ceia ce n-au I fa- f. 44 r°.cutti voIa lui its I si curvarii. si fu- I bitorii. de argin'- I tu. si ceface au cum- I paratil mar'ha, sth)tra- I m'bi. si necurati. I si audziprecurata. I si lacrama, si dzis[e] I o vai de voi pad.- I tosilorilsi dzise I arhagglil. asculla I présVnta. i"n'ca n-a- I i vadzutilmunca céTa I mare. si dzise pre- II

f. 44 v°.°Toala)

Onto.. blamti mi- I haile gIudecatoriu I sä vedem mun'gile f. 45 r°.c616 I marile. si sosira hi- I rovimii si serafii- I mii. si patrusute I de inn'geri. si radi- I cara, pré pr6binsti- I ta a lui hs. maica. Isi o dusera I"n a sta.- I 'nga. si vadzu acolo I un rau de foc. siun' I tut-161'1dt mare. si viermi neadurmiti I si smoala clocoti- I

n'du ca focul spr-insii Il si ca mare svaraindu I si era acii naroade f. 45 vo..mul- I te. si strigare. si I se afun'da pacatosii. I si nu pute dzicemilu- I Yaste-ne doam'ne &theca- I tort derep'til. si-i ma- I n'ca fie-r'mii neador"- [ miti. si scar'dca cu I dinntii (sic). §i vadzurapa- I catosii dial munca. I si strigara cu glas, I si dzis[e]ra. doamnemi- I lostive Multi tata- I lui. n-am vadzut lumina I din vécu. ceacmu vedem II tine roditoare domnu- I lui. si strigara (sic) to- I 1. 54 ro.ti ingerii cu glas. bucu- I ra-te prebigoslovi- I th rodidoare (sic)dommnului (sic) I purur6 fi6orita. bu- I cura-te lumina nesti- I

www.dacoromanica.ro

206

n'sà. bucura-te i tu I arhagEle mihaile. ru- I gatorul derep'tilsufle- I tele tuturor. i vadzu- I H. pacatosii i jelu- irk si vadzuprecinsti- I ta jelaniTa ingerilore. I prin'tru OW* I §i lacrama.

stri- II

(:4")

I. 54 u°. garb. (ma) pacatosii I si dzisera, bine ai venit I prin'tru noi. câsemu in I tunericu detn vécu. j i dzise présVnta. o va- I i de voipacatosiIor. I si intreba pre ar'haggle. I ce rau-i acesta. i eine ITaste intru el. si dzise a- I rhaggle. Oasta Taste I smoala cu undede foce I si se mun'cescu intru-n' I nsa (sic) jidovii. ceTa ce au Irastignitu pre domnul I nos'tu ig_hs. i toti I ceTa ce n-au cre-

f. 55 r° dzut. in tatal, II si in vilul, i dhla Onte. I si seu lepadat decink I stita cruce si de sVntul botedzu. si au facut cur- I vie.cu curnatra-sa. i cu vecinii säi. si cu a- I proapele

I vitorii. i [tAlnharii = ceia carii?] si-au necat fi- I 6ori mici.$i dzise pre- I sVn'ta. dupa credinta loru sa (s5.) le fie asYa. si I seacoperi intunérecul. I Tarasi. i dzise ar'haggla I AU% Onta marie.ci- I ne intra inn adasta mun- I c n-are acela, a vede lu. I min[a].

1. 55 e. in vece. si dzisse (sic) presi-rnsta (sic) I o vai de voi pacatosi- I lor.ca fad de savräsi- I re vä yeti munci. i [dzi]s[e] I arhaale. blärnpréci- I nstita ar&tu. I une Tazere de foc. unde I se mun'cescuroduri cre- stinesti. i dzise pre- Onta. blAmu amu sä I vedem.si vAdzu unde ark I de. si se munciTa MIA I séma multi. i dzisese (sic)pre- I s'crnta ce au gresitu I aceste. i dzise arha- I gglitace§té santu.

f. 56 r°. ceTa ce s-au botedzate. sis (sic) s-a- I u fagaduit crucie[i].Tara I ei au fa[cu]te lucrul dila- I volului. i s-au pierk I dut -Wane,de pocàin"

Ia. dereptu acéTa se mu- I ncescu. si dzis[e] préci- I

n'stita maica lui hs I c[a]tra arhaggle. face- I voTu, [o] cérere delatine I sl ma i eu mun'cescu, I cu crestinii. ca seu gra- I Mit (sic) filului dum'nedzau. - i Tara grad préOnta J catra arhaggle roa- gage si

f. 56 v°.te innalta II inn al séptele cerTu si co toti vonicii inceresti. I de temaga direp'tu pa- I catosi doarA ne va ascu- I l'ta domnulfi nostru Iig hs. sä miluTasca pa- I catosii. i dzise ar"- I haggle viu-i dum-nedza- j u fie alti lumiei. mare I e numele lui. si-1 laud I de sep'teori in dzi. i I de sopte ori in noap- I te. can'du-i aducu I

ntece. dumnedzeesti. I rogu-ma i dereptit I pacatosi. si nu ma. IIf. 57 r3.ascurta drrinedzeu. i dzi- I -Pe (sic) presir-nta WA. I arhaggla

dzi(se) ingeri- I lore, sa ma [la a ma] pue innainté I tatalui ne-vadzutu. i dzis[e] arhagRle ingeri- I lore. si sosira amu hiro- I

I

I

Ban. i o-tilt-

sa-ti

H

ca-

n"

t

1

II

II

www.dacoromanica.ro

20 7

viimii. si serafimii. 1 si luara (pre) presnta 1 marie. de o puserânai-1 n'té tatalui nevad.zut.1si-si tin'se Ta mainile1sale catra. scaunulillinfricat. si-si rädica. 1 okyi sai catra fiTul 1 sail. domnul cerTului si 11si (sic)a[lil] pamantului. si s[e] 1 sä (sic) raga (sic). si grai milula- 1 f. 57 v°.

ste [doamne] despuitoare cresti- 1 nii. ca vadzuTu mun'ca 1 de nuo pocTu rab'da. si 1 si eu ma voTu munci 1 cu ei. si vini glas, si Igrai cumu-lu voTu mi- 1 lui. si dzis[e] presiinta 1 au nu ski bo-tedzatil 1 in numele tau. nu ma rogu despuitoare de- 1 reVtil necre-din6osii 1 jidovii. si raspunsa 1 hs si dzise. cum sä aibu 1 eu a-imilui. can'du 11 fratii sai si mi§eii 1 miei. n-au miluita. si 1 Tarâ dzise f. 58 r°.présVnta marie 1 miluTaste doamne cre- 1 §tinii. si catapre fa-1 ptultimainiloril ta- 1 le câ in toata vrémé 1 s-au maritu numele ta- 1u. pre pa[ma]n'tu. asé ara- 1 si grai. précin'sti- 1 ta. agTuta-midoamne. 1 si [dzi]se dumnedzau. ca,- 1 fa% Ta. nu Taste om pre Ipaman-'tu. cela ce ma 1 va kema sa [nu]-Iii eu ascul- 1 tu Tara ei n-au vrutu 11sa priimasca numele mie- 1 u. si se intoarse préci- 1 nstita. si f. 58 vo.dzise. ue- 1 de Taste proroc'stviTa 1 lui moisei prorocii. 1 un'de-suprorocii si 1 parin'tii eela ce n-au gre- 1 situ. nici diniora 1 ne-mica. unde e sva- 1 n'tul apostol pavelii, 1 Tubitul lu dumne[dze]u.u- 1 nde-i sVnta dumineca 1 e lauda cre§tinilor. u- 1 n'de e pu-téré cin[s]ti-1 tei cruel. céla ce adam 1 si evva izbavi di'n bla-1 stem. 11atunci ar'hagRlit [mihail], si 1 toti. sir-ntyi incerii 1 strigara. si gra- f. 59 1.0.ira 1 milulaste doamne. cre- 1 stinii. si [dzi]s[e] dumnedzau. 1 n-aublatil pre lége lui l moiseTu prorocti. si pre 1 ivan'gheliTamTa. sipre I invatatura lui pavel. 1 aOlii, si aceTa gludeca- 1 se-vorti.ei nu avura ce 1 mai raspun'de. sVntii 1 numai ce dzisera. mi- 1rulaste crestinii paca- 1 tosii doamne. ca 1 lége o au pazitu, 11

ce pacato§ii san'tu. 1 si dzise dumnedzau. a- 1 scul'ta preciesti- 1 f. 59 v°.fa. séu facutu rau 1 rad san'tu. nu li sera. 1 da dupa protiva loru 1ce pre derep'tu le Taste, 1 ea pacatos[i] santu. 1 ca graiti ca inlIa66 1 lui moisei s-au invatata. 1 si cuvan'tul evgliei 1 méle n-aupazitu 1 ce sa li-se dé 'Au de- 1 reptu rail. ase A 1 graescu. capaca- 1 tos[i] san'tu. acmu.111i se dã dupa lucrulé lor. 1 si sAintii 1. 60 0.ascultara cu- 1 van'tul lui hs. si nemi- 1 ca nu cutedzara grai. 1

si vadzu présrita manila 1 cata rtugaclune fu a sV- 1 ntilor. sidzis[e] Tata va- 1 dzu despuitoru. ca se 1 oprira (sic) rugaclunesi s[e] 1 intoa[r]se. catra s'crnf, I si dzis[e]. unde Taste aruha- 1/Oil. gavriil cela ce-mi 1 s[p]use bucurie. si dulce 1 véste. ca,

se va naste 1 fiTul tatalui. acmu 1 nu se groaga (sic) derep'tu 11OW*. si dzise (sit- 1 t) veniti toti incerii cola 1 ce [vita in f. 60 V.

www.dacoromanica.ro

208

ceriure i toti dereptii cela ce]-su di- lui hs. in I paratiIalui. si au n'da- I rznire a se ruga dereptu I pacatoe. i dzise vi-no si tu. ar"hagRle mi- I haile. cela ce esti mai sus I de toatesilele cerlu- I lui. i dzi tuturoru I ca cademii innain'té I lui hs.sa nu ne scu- I lam. pana nu se va milo- I stivi dmlnedzau (sic}[si se asculte pre noi si] al.% I haelti [dzisa.] tuturortl i catu (sic)

f. 61 roinsusi pre fata sa cu toti ingirii I i cu to(tfiate cinu- I rile[sfntiloru] sVnte. i cu mi- I la mare. si dzis[e] prelu- mi[na]tavilulTui sau. fiYul I mi[e]u. cela prélubitul destin'ge i yeti (sic),r'uga- I dune dereptu pacato- i. i destin'se filul tatalui dom'-nul hs. de- I la sVntul presto]. si vadzura mun'citii di- I 'n mun'ca.

strigara I cu glas i graira. mi- I lulaste-ne Mut lui Urine- If. 61 vo.dzâu miluiaste-ne inparat II [ve]6nicii. i dzise hs asla ascultati

toti oami- j nii. ca fe6[u] adam in kipul I mieu. si-16 pus in rain.si-i I dedlu viata de vécii. Tara I el cal'ca porun'ca mia [ in pa-catele sale. si I morlii sä dédera ladu- I luijara eu vadzulu sinu putulu rabda faptul I maniloro méle sa-i mu- I neasca dilavolul.si I venilu, i lualu pe- I li.ta di'n precinsti- ta fidorita maH- I la

f. 46 ro.si la iorManii II ma botedzalu, i izba- I vilu adamu. de'n mama(sic) I si ma rastignilu pre I cruce. vruiu sa, Ira slobo- dzescu deblastamul de'ntaliu. apa ciuru rui (sic) 1 dédera otatu- t(sic) cu viare mestecatu. I cu mana me ziditu omu- I hi Tara voiin gro[apa] ma pu- I set. Taras[i] eu mer'si la lad. I vrajmasul calk

miei invis. de- I diu-le sa, se botedze. [si] in cu- Ivan'tu se fagaduesca I numai. Tara lucru nu fac.

g'

f. 46 vo. acela sa intoar'nâ in mun- I ca a6as'ta. derep'tu I acéla n-am avä milui. ce I dereplu mila maicei méle. i derep'tu [a] in-gerilorü

I

rugâclune, ca j mul'tu ma rugara pri- I n'tru pacatosi.la- I ta da-volu voao si a- I l'tura a multi. dela vi- I Tare mia.din dzua de pa- I sti pan& la dumine- I ca mare. dumineca I atoti sVntii, sa lacu- I iti. in ralu. dupa aacla la[ra] sa mar5ga

f. 47 ro.in munca II i sfitii toti slavi- I ra, in difinedzeu. si aste- I p'tarainviere lui ha I slava tatalui. I si a filului. si a duhului snt, I

acmu, i puru- I re, in vécii ye- I cului aade- I vvarz: rz

4.

47 vo. cnOko efdro AflAtrr HACIA & kVA* AW-E- Illartik:Cuvantul sVtului I pavel5 apostol. de esi- j 1.6 sufletelorti,fara

f.

I

J

I

J

§i-mi

calu. ( pi aleph

11

(siC)I

I

replii

gi

II si

;

siI

I

I II

I

I

e

www.dacoromanica.ro

209

de stare va rugati [fratilor] ca- 1 tra hs. in toate dasu- I rile. sidzua i nopté. I i blgosloviti dum'- I nedzau. ca(tra) in to- I atedzilele daca apu- 1 ne soarele. toti Inge- 1 rii omeniloru, a ba- 1rbatiloru. si a mu- 1 erirnoril (sic). mergu la domnul II s[a] se inkine. f. 48 ro.§i ducu 1 lucrurile toate I nain(e)té lui. hs de[la] to- 1 ti oaminii,e dhlit 1 sVntu lase dela hs. in 1 tapipinaré (sic) loro. i I graTastede un'de vini- ti [ingerii mei] de aduceti acéle sa- I rcini Tusoare,

ru- I gacTune curata daru- 1 re dulci. i cinstite J Tara, ei ras-pun'du asTa. ; noi vinim dela cea (sic), ce I sett lasatti de dulda- ;ta lumiii, derep'tu si-rntu I numele tau. si sa rog[A] I asé II tatal no- f. 48 vo.stru [cela] co isti 1 in cerTu. aV.ntu-i nume- I le tau (curnu-i).cân'slu 1 veri veni di'ntru in- I paratila ta fie voa ta, I cumu-i incerTu. ase si pre parriantu. de sa, 1 munces'cu in pustii. si inmaguri. si in pe- I esteri. si se(t) duct' in ora- I se. si in cetati.de- I i gonescu. bu- I lescu. ucigu. 1 scopescu spreei. I ei in toate 6asurile pla- 1 ngu. si se flarnandze- 1 scu. IIsi se insatosadza. Ta- I râ ei inblandu in cetati. derep'tu sVntu f. 47 ro.cuva- I ntul tau. si san'tu I ucii, i dzua si no- I apt& Tara, mamaloru. I Taste miloasa noi sem I ingeri, Inca ne mirarn I de ráb'-dadare (sic) loru. i 1 grai glas catra ei. i 1 dzise. acela sä stitica voi aice seti cu mi- ne. Tara dul6ata mia I Taste. acolo cuei. II ca, santu aceTa fii 1 miei cela préTubitii. I stati in toate 6asu- f. 49 vo.rile de slujiti loru. I nice diniora nu lasa- 1 reti pre ei. ca loctide I veselie aicé Taste ace- 1 lora. tuturoru. Tara 1 se ducu ingerii.

slu- 1 jes'cu loru. i Tara, 1 ingerii oaminiloru celora, ce n-aufaprte 1 bune. mergü sa se inki- 1 ne la scaun9tatalui. I e merugrttan'guindu-s[e]. 1 ca ducu numai strain- batati. dela omi- 1 niisai. dhul Ontu II lase in tapinare ror (sic) I si grâi glas catra I f. 50 r°.ei. i dzis[e], de unde vini[ti] incerii mei. de I aduceti acéle sar-ci- 1 ne grele. i veniti 1 ponositi. ei raspundu I noi vi(vi)nim delaomi- ni botedzati in nume- 1 le tau. Tara ei facu 1 vola trupuluisau. I de gran-iadescu paca- 1 te pre pacate. de se I spuruca. cuMale lu- 1 cruri. préTubire. 1 i clevetescu. i 1 man'tu unii catra I f. 50 v°.

cu fur"tu- saguri. i cu curvie. i cu zavistie. 1 sl

varns[a] sangele. si-s I grabitori [in] fara-de- 1 lege. si calca po- I

(po)runca ta. i in to- I ate lucrurile se spu- 1 rca.cruce o tint' in Imarine sale. Tara di- 11n rostulil loru gra- I Taste diTavolohl (Iara Idint] rostul loru gra- I Taste diTavolulii.) Tara si-r- I ntul botedzulnu-I paze-I scu II i praznicele [s]ntele 1 tale. si a sep'té dzi sVnta du- f. 51 ro.minenca (sic). e- I i nu o pazescu. (si nu)Isi *nu asculüta. Onte-Ile earl i

Drdganu, dour' manuscripte.

in-

!

si

I

1

I

!

I

!

14

sy-i si-i

I

P

I

si

1 gi-

www.dacoromanica.ro

210

sfita eg1ie I cuvAntulil tau. si I nu kern& mise[ii in] I numeletatAqui si] a fiTului. sa-i mil[uTa]- I sea. si nu se postescu I depacatele sale. ei se roaga, TaM nice o 1 rugAcTune curata nu I

f. 51 v°. lase dintru inima lor. ce lipsa Taste si noao, II de sa slujimü noilor. I can'du ei numai ce Yu- I bescu pacatele. § i dzise duffinedzau.toa- I te le vAdu I ac616 bi- I ne okii miei. si bi- 1 ne audu urekileme- I [le in]ca in lung& vré- I [me] rabdati omeni- 1 Dor] miei. du-ceti-va de 1 slujiti lorü far& I de stare. socoti- I ti pAna can'dudoa- 1 ra. se voiu intorece (sic). I si se voru pocal. ca I intr-o dzi

f 52 r°. ei toti vor veni innaint6 me I si eYu voTu gudeca ei. 1 vedef flioamini- I loru. ca tot omul ce lu- I cra pre pámantu. I ei aducu inceriiin ce- I ru innain't6 lu fits. la I scaunulti tatalui I de ducu toate fap'--1tele. si toate ascu- I n'surile. au bune au I réle. direptu acla Isa $titi fii oamini- I loru. in toate 6asuri- I le BA aveti fapte bu- ne

f. 52 v°. catra dumnedzeu. i grai, II pavelil apglé. eu intru I in (sic)sCrntuas6 v6.- I dzuTu. Tara elu-mi grai 1 ingerulC. cela ce ma pur'ta.pasa dupa. I mine pavele. I aratil loculti sir-nti- I loru. i sá cu-nosti I locul si J unde se poarte (sic) sufle- 1 tele direp-iboru. I merC i vadzuTu aco- 1 lo sadurile raTului. 1 i po-

rnétele. raTului si era [a]colo viiatac6- I Ta, ce oki de om nu vAdu. IIf. 53 O. §i inima de om, nu poa- 1 te gandi cu gandu1i. I ce gatédza

dffinedzeu I celuTa, ce Tub6ste pre I curl, i inbla, pre porun'calui. i Tara ma. duse ingertul, pree (sic) suptu I paman'tu. undeera I intunériculu si I Tadul. acolo-mi ara- I ta sufletele (tele) I paca-tosiloril. si I vadzuTu acolo. spurn- I cacTune inputita i

Ilute. si

f. 53 vo. mun'ca a- I mara. i scarnsca- I re. II de dinti. si-i manca I viermiineadormiti 1 cate cu doa[o] capete I si vadzuTu acolo mu- 1 Hu narod.barnbati mueri. in ama- I rümare.i mune I mun'civadzuTualte- I le. si vadzulu neste I fete inbracate. in I ves'minte spur'-cate. i I vadzuTu patru ingeri Tuti. i pune neste ye- I riciar'se. de fieru. si I le arun'ca in muca. i f intrebaTu ingerulti,

f. 62 9.9. domne eine santu a- 1 cest6 mueri. I spuse ingerTulii. a- 1cést6 mueri sAntu 1 vétele céle, ce s-au I spur'catti fi6oria (sic) I

main'te de nun'tà, in cu- I r'vie. i parin'tii lord nu 16-au maii(sic) sti- 1 utu. Tara eu paveiC I apglii plan'su. i dzi- I su, o amariirodului I omenescu. o lute 1 voa[o] pAcatosilorti 1 dereptil ce vanasteti I numai a va munci II

47.

f. 62 v°. raspun'se ingerul, 1 i dzise ce plAngi pa- I vele. au maimilosti- I vu esti tu de dumne- I dzeu, dulce Taste si ve- I de ca

1

1

614

i

1

1

1

!

!

eiI

I

ei-i

direp'tiloru.

I

gi-mi

el-rut

www.dacoromanica.ro

211

Taste cludetit I si slobodzdste. eine- I si pre vola sa i"n ada- I stalume. si Tara. I ma duse pre sup'tu I ceriu, si acolo vAdzu- I TudiTavolulii. si in- I gerii lui. si pute- I mks lui si batra- I nii lui.si era rAzbo- I ae. si pl'cure. unii II Wt.& alalti aye za- I vistie. f. 63 ro.era acolo I dracii. si duhurile I dracesti. i dracii I ominiloru.celora I ce se s(t)vadescu si I se hulescu. si dra- I cii clevetni-ciloru. I si a maniosiloru. I si a nAprasniciloru. I si a celora cepoar"ti I hintlésugu (sic). sA se I uciga. si dracii I ominilor ceTace nu se I pocaeiscu de paca- I tele sale. pre Oman- I tu. II si intre- f. 63 r°.balu ingeirul. I eine sAn'tu aceste. I si-mi spuse ingerulti I acestésAn'tu dracii I puterniciloru. a I parnan'tului. si I a gudecatori-loru. I parnan'tului. asè I ma trimése. dup. I sufletele oamini- Poet.necredin'dosi I la &stn.' de moar'te. I dece cela ce n-are cre- I din'talui dumnedze- I u. cine n-aare nedéjde I catra dumnedzeu. II

nice in numele lui. I elti nu Taste desto[i]- I nicil lui ris. si f. 64 ro.cau- I taTu pre cerTu. si va.. I dzui alti ingeri. si I acelora li-selumina I fata ca soarelui. si I si (sic) era incinsi. cu bra- I ne de&tat. si era ma- I re cin'ste pre ves'mi- I n'tele lorA. (si era Imare cinste.) si era I scris numele *lui fis. I pre ei. si era intoa- I ta. framsete si I milosi. si intrebaTu II ingeiul ce ingeri f. 64 vo.santu ; acela. si-mi raspun'se I incerul. si dzis[e] acestla I sAn'tuingerii oami- I niloril derepli. si I dzisa, catra ingeeu. I totidirep'tii. si I pacatosii, stiu-se I can'du moru. si-mi I dzise Inge-rulti. cau- I ta pre paman'tu, I si cautaTu.si va,- I dzukt toatalumé. Isi fu ca o nemica I si dzise ingerulii cela I ce ma pueta.acolo. IITaste manila. §i Yu- I hire oaminilorti céla I desarta. si vAdzulu I f. 65 ro.u nuoril de foc. pre- I spe to(ti)tu pAtna- I n'tulii. si dzisii, ce Iinste (sic) doamne acela. I si-mi dzis[e] ingerulu. ace- I la nuorilde foc inste (sic) I a oaminiloru nebun[i]. I ceia ce se mésteca I§i se inpreuna in ruga- I dune peritiloru. eu I plAn'su si dzisu0-- I tra ingerTu. volt' sA vAdzu sufletele[oamenilor,} di- I reptilorti-si a plcatosilorti. I ip ce kipil esu din Oa- I sta lume. si-na[i] f. 65 120.

rAspun'- I se. si raspun'se (sic) incerul I si-midzise. cauta. I in gos,si cautaiu in gus I pre paman'tu. si vA- I dzuTu u om. murindu.si- I mi dzise ingerul. acela Taste direplu. si ca- I utaTu Isi va.--dzuiul fap'tele lui I ce au facutti in nurne- I le lui dum'nedzeu.in to- I ata viata sa ceTa cTau I vis pre pAman'tü, si I toate fap'-tele sta II innaintd loru. i°n ace- I la das, si vAdzuiuca in I fapte bune f. 66 r°.s-au svr0- I §it. §i §-au facutit I odihnela sufletu- I lui[s0u]. sicu(cu)Tubire I si cu duldata. inna- I in"te-i sta incerii I lui dumnedzau

www.dacoromanica.ro

212

si de- I preuna cu ingerii dra- I cesti. i cautará to- I ate faptelesi I de céle rele nu afla- I IA nemica la elti. si I vadzulu

f. (36 v°. omulti ca cu I toata dulóata ingerii. II socotiTa i paziTa I sufletunlui Ora ca- n'du-lit luara di'n trup.

Isi de trei ori grai- I th lui.

suflete cu- nusti-ti trupul tau de I uncle ai esit. dosto- inica esti. siTara te vei intoar'ce in tru- I pul tau la dzua de gilt- I de[ta de] sapriimesti ce ti-e gatyta. cu toçi

Idireptii. i luara I sufletul dela

(sic) truptt. I si-la sarutarâ . si se cunoscura. i zese[ra] sufle- IIf. 67 r'. tul[ui] lui rugatu.nei I dupa acéTa ai facut I voia lui dumne-

dzau. pre I parnan'tu. i veniTa I ingerul i paziia pre pa- I man'tuin toate dzi- I

lele. i dzise ingerul. I bucura te suflete, ca I euma bucur de tine I cà ai facut voa (sic) lui I dfilnedzau. pana aivis I pre paman'tu. eu am I in toate dzile a duce fa- I pt'e bunecatra hs. I asTa Tara esi dhul sñtti I in tapinare su- I fletu-

f. 67 v°. lui. dzise lui] II suflete .sa nu te chi-I

desti. nice(ce) sa tes'- I fiesti. ca veri me- I rge in locul. cela ce n-a- I i mai va-dzu[t]ni[e] dinioa-

I1.6, ase. si fi-ti-vo[Tu], I eu intr-agiutorTu. ca am

aflat eu intruti I ne odihnela. cat ama I fostu intru tine. I dhulsVntu mér(s)ce i"- I nainte sufletului I in(gerescu) ceru Tara, I intru.duh[ul] sus ei sta dra- I cii de departo. si se I tatnguia

f. 68 r°. o cu cata slava tei I spodobit suflete ade- yard ca fugiTai denoi. I si diaca intrâ sufle- I tul pre poar"ta ceriu- I lui in lontru..cu tit- I rie dzisi. i cu glas I mare raspun'se [loru i dzisejaslaj de cararile vostre fu- j giTu eu.- i cu puté- I re si cu silalui hs ma in- I gradiTu. me ma poa- I etEt ingerul. si-mi a- I rata.de sä stiti tot[i] I ca nu lag. dumnedzeu I (s)dereptii i slugile

f. 68 0. sale in ponoslul necu- I ratilorti. cela ce slu- I jeste lui dum-nedzeu dereptu sufletul sa- I u. in toate dzilele vie- I tei sale .

aceia spuTu I voao fratii miei. I preTubitii, ase si I voi sa, aratatilu- cruri bune. dosto- I inici s fiti inpa- I ratiei cerTului. pu- Ineti intru inimile voastre frica lui I dumnedzau. nu de ne- I

1. 69 1-0. gandire si de léné II vostra sa (sa) pier[de]dzi (sic) dul- I 6ata clangatit voao domnul nostru i. hs. ace- I luia e slava. si inparatia..(sic) I i (dz) tinutul cu ta- I taw, §i Ecu] duhlu sVntti i acmu

purure I in vécil adevaru:5.

(Cugefari In ora mortii).a.

[V]edeti-ma fara glas, I si fara suflet dzaca.- I n'du planceti(hip& I mine fratilora si

Isoti(lo)i miei. i ru- J deniTa mla. i u-

[omu]lui.

(lord)[si

I

I

I

ei

I

II

I

I

I

www.dacoromanica.ro

213

moscu- I tii miei. ca pana asara, I alalta (sic) sara. cu voi ligran. §i de !Apra- I sna-mi vini. F}i-mi I sosi 6asu1 de moar'te. Ice veniti sa ne erritarn I ch eu acrnu dzacil in"nainté I (t) voastrasarutati- I ma särutare dépoi. I ca cu voi de acmu nu I voTu maiinbla. ca ma I duc eu acolo unde fa- I tarie nu Taste. slugi- I le-amu 0 cu domnii inpre- I una stau. inparatii I cu vonicfi. mi-

eii I cu bogatii. IWO,- I nii cu tinerii. rili tot[i] II asemene unii cualtii 1 yore sta. cine0 cu I ale sale phcate vorti I sta. unii sevor présla- I vi. altii se vor rwina I ce va, rugati derep'tu I minerugati-va catre I difinedzeu sa, nu ma gu- I dece inprotiva lu< cruluimeu>i meu. (sic) I in locul cela de munch. I (ce sä ma duch.)ce sa, ma, du- I ca unde Taste lumi- I nata. via* (stc) de veal: s

f.

f.

69 v°.

70 r°.

b.

[06 sa maga sufletul, I cu mare rugacTune. la- I sati-ma, ingerii lui II defilnedzeu (sic) sa me poca- I escu. miluiti-ma, la-sati-ma, f. 70 v°.intr-u anu. sa phi- I n'gu de phcatele méle, I Me relele, ce amfa- I cutil. doara ma va mi- I lui dumnedzeu. dupa I ace ma yetilua. cum I v-au dzis dumnedzeu.atu- I n'ci graescu ingerii fa- I IAmil& §i dzicti a§é I anii tai s-au svar§it I e0 sufrete (sic) dial trup. Ica. neu dzas marele ku- I detil. cela infricatul. I sa te mutamclan adasta lume II ca, toti anii tai 1-ai I visu in negandire ta I de f. 71 ro.pobtiTai A bei §i I sa maanci. Tara de I moarete (sic) nu te ternei. Iacmu deca vedzi ch I te luom. tu pomene0i. I de po[ca]inta,audziTai to- I ata invadzatura scrip- I turei. r;ii cumu-t[i] (dza)va I vi, déca veri muri. I mi§ele ome. câ in toate dzile veclei Icumu le Taste. §i 135.- I tranii. i tinerii. I cumti nu te pocai§i IIin vrérraa ta. acmu I blam catra domnula I tau. §i domnul f. 71 vu.nostru I atun'ci se va trace. su- I fletul. din toate in- I keeturile0-1 vord I lua infricatii ingeri. I suflete atunici (sic) < nu yen'griji > [nici] de fi- I 6ori.-. nice de muTare. ce I numai ce teveri te- I me de [in] fricatul tilde- I C. §i te veri cutremu- I ra,cumu-f va plati I dumnedzeu pri'n vapte- I le tale. unde ti-iatu- I nci avutiTa ta. §i bo- II gatila. roi scumpiTa. I undeli e rodul f. 72 r°.tau §i I fratii OA. §i pari- I ntii Mi. §i sotii tai. I suflete ome, nimede I aceTa nu-ti potu aguta I unde ti-s mésele cu be- I uturile. 0fru] ma'nca- I rile 0 iboste ta. I 0 duldata ta. kii Tu- I bird trupuluitau. I acélé toate spur"- I cate san'tu, ca upra (sic) a- I u trecut cavumulti seri I spartu. ca prahul de va.- I n'tu. s-au spartu. su- IIflete Game. ce volosu I ti-e. de duleata trupu- I lui tau, céTa ce f. 72 vl.

www.dacoromanica.ro

f. 73 ro.

f. 73 ve.

(goalci)

214

te inci- I n'dOi. qi dzua §i nop'- I té. in cur5vie §i odih- I nOIA. §ite mânilai. I (§i te mAnilai) si cu I liba (sic) batdocorilai. §i do- IsadiTai. si ascultai. I 0 lubilai hirle§ugu- I rile. cu mAnule uci-ddi I saracii si säracele, la- I A. cu pidoarele curéi I si särilai. su(sic) kucai in I glas[ure] de cimpoi. o vai I de tine suflete, multe IIlubilai inde§ertu. I acmu plan'ci. 0 te I cutremuri CA tru- I pulli-1 vor mânca fierk I mii in gropa. ni amu su- I flete, eine areputO I spune frica qi cutre- I miirulti. §i mun'ca da- I sului demoar'te. ca I moartla fArâ de ye- I ste vine. ca u leu IA. J din'du(sic). §i cu toa- I te aemele. (cu ta) cu I spatâ ,. si cutit. §i I cu sO-cere. 0 cu pita. I 0 cu sAcure. 0 cu tap(a).

f. 74 ro. (§i cu sOcere). §i cu sa- I cOte 0 cu tes1A. §i I cu bar'da. §i cusvré- I del. si cu groaza. mur I ta, §i lute, in toate I kipupurile(sic) §i cu toate I muncele. §i cu toate-I I mun'cO§te, de-1 Olin-ghe. §i- I lii tae. ce se poate spu- I ne mun'ca morutei a- I §6cum(' are dzacO gol I in parâ de focti sa se fri- I ga,. atun'ci(adunci) a- I dug (sic) de Mu pârarulti (sic) [cela] I de moar'te

f. 74 vo amarii, a- I tunci lase sufletul. H afará atunci dracii I se adunA a-proape de ti- I ne. de stau si aducti I scrise toate pAcatel(e) I tale ceai fAcutti. I din tinerOte pAnA I la moarte. de le punt'. I in cumpAnA.au doara, I ai obiditti vr-u'n om I miselti. sau ai ucis. I sau ai furatti.sau do- I ara ai vandutu pre ci- I neva. sau (n) ai lâcuit I prO-lubiré trupului I tau. sau doara, ai gra- I it men'clunk sau n-ai Il

f. 75 r°. Iubitti pre toti oa- I minii. unul Ca altul. I toate cAte ai gresi- I

tti, de can'du ai nAscut. I 0 vadzãn'du §i neva- I dza,n'du. si cuvoe §i I fara, de voe. toate I san'tu scrise, si le a- I ducti. de olaturi mul- I ti draci nevadzuti. si I dzicti a§O. ni sa-lti luom Isa-la rApim. Malta I laturi stau doi ingeri I a lui hs. de vorti

f. 75 vo. astep-ta I dela tine. (si vor I astep'ta dela tene.) si II vorti aducetoate fa- I p'tele bune. de le vo- I rti pune in cumpAna,. I (Martalaturi. I vorti cAuta ingerii I lui hs. au doara. ai I miluit. vr-untisaraca (sic). I sau ai dat mân'care I flamân'dziloru. sau I ai adapattivr-un sâtos I sau ai inbracatti vr-u I om mi§elti. sau ai I miluittivr-u om in pri- I soare. sau vr-u betegii. I sau ai (lath WW1 I

f. 76 ro. vr-unui calâtoru. II sau ai graft bine dereptu I vr-u'n om obidita.do- : i aglutatil cu cuva- I n'tulti. sau cu miloste- I nila. derepluvr-utri mi- I selti. toate le vorti ca- I uta ingerii lui hs. de I le

II

www.dacoromanica.ro

215

vora pune in cum'pAna sä-l' vorti lua inge[ri]i lui I dumnedzeu.voru du- I ce in viata vécului. i"- nainte lui dumnedze- I u.

naité ing[edilora. in veselie nes'varsita. I Tar a. se-1 vora Puaingerii di- I Tavolului. ei-1 vorora (sic) II duce in mun'ca vëcului: f. 76 vo.

C.

Iara, candu vora buci- I na. arhagglii spre patru I cornuri apaman'tului I de tri ori cu vrica, si I cu bura mare, paman'-tul se Va cutremura. din I toate capetele. atu- I nci vora inviemorutii. I se are fi de fieri man' I cati. sau de pasari. [mancatu] (?)sau I de pesti. [mancatii] toti vora invie I din' mare. si din toa-te adatncurile pama- I n'tului. i micii si ma- ! ri i. dereptii.pAcatosii. si elude- I cii strambi. i npà- I raii. i bogatii. si

If. 77 ro.

miseii. i vorti sta toti asémene. eine cu fap'tele sale. si din' Idzi si di noapte. si di- I toate aasurile, [si] toa-

Ite ascun'-

su[ri]le se vorti I ivi. nice u Ora di'n Ca- I pula lora nu va fiperita. I unii vora fi lumina- I ti. al'tii si mai lu- I minati.vor fi I intunecati. atun'ci I vora vede toti pad.- II tosii mare de f. 77 vo.foci' I clocodindu (sic), si sva,- I raindu. si manila lui I hs. fi-vaatun'ci si va aprin'de lume, de va I ar'de tot parnan'tula. I sitoti mun'tii. si toate magurile. i toata, spur'cacTune I ce séufacut pre pa- I man'tu. atunci ma- I re de ap a. saca-va. si I toateraurile. si toate izvoarale cum I gice hs in eVglie. stéle-

Ile

vorti axle. i soarelfej fi va intuneca. cerul vor invtli ingerii f. 78 ro.arhagRlii I ca un sfitoc. si se va vi certi nou. ca soarele I atuncise va ivi dinit ceru I rastignitul hs. cu ci- I nstita cruce, de va lu- I

mina. prespre toate Ca- petele parna'ntului. I si vora can'ta pre-our I Ta cinuri de ingeri. ark I hagIii. i firoviimii

Isi serafimii.

Rojate pu- terile. cerlului, i vor I gâta scaunul de gudet. I atun'cise va deskide II

poarta cerului despre I rasaritii. si se va ivi I inpAratuirt hs. f. 78 O.-cum gra.- I Taste proroculii. i va bu- I cina. si va aprin'de [focu](cu) cu mare burl si I cu mare tresneta. atu- J n'ci vora [cautade-1 voru] vede toti oa- I menii. i ;..toate fe- liurile<faptelesale >atunci<va fi I (cum graTaste hs.)> cum I graTaste hs. ca.va (v) cede I spre scaunul slavei sale. I atun'ci vorti sta desu-pra in senina plinti de I ingeri. i pamantula I va fi indesatu

I

I

AI.

!

ei-lael I

I

i

aPtii

j

I

www.dacoromanica.ro

216

f. 79 r°. p1ini j di omini. atunci-§a 1 vora yea toti, oami- I nii faptele sale. aubun[e] I au rele. §i toate ascu- I n'surile sale. innaité I fetei tale.atunci 1 va trimite hs. arbge- I lii cu foc. §i [tresnetu ful-geril.

I§i cu patru vanturi,..1 de voru alege toti di- I reptii. de-i

vor pune de- 1 direpta lui hs. Tara pa- 1 catqii de [stalnga. cum Ialege u pas[t]or. oile din I capre. atun'ci paca- toui vorti plan'ge fl

f. 79 V. §i se vor ta'ngui §i vor I dzice o cum nu ném pocait. I o cumnem peedulu vre- I me de pocain'ta de am I batgocorita. §i amgu- I cat §i am sarit. [in] hitlevig. I o cace n-am postita, 0 I axen-am miluit mi§eii. 1 o cace nu nem pocait. de 1 sa ne fie acmuertate pa- I catele. ce am ras i am be- I ut. §i am ma'ncatafara I de lege. §i nem veselit direp'tu. i acéTa I vréme au

f. 80 r°. trecut. o amara I noao i lute. atunci va ei mare de foc (innai-n'té) i"nain'té gudetu- I lui. §i vora %rode paca,- I to0i céu lucrat.o fri- I ca §i cutremurulfi mare. I inge[ri]i san'tu negreOti.inn'ca, se vor cutremura de I frica gIudetului. atun- 1 ce va cautainparatul I gudet hs [s]pre direp'-ta. I §i va vede sCrntii lumi-nati. se va bucura.) I §i se va veseli de ei. §i I va grai cuglas dulce. vi- I niti b1sii de tatal 1 mieu. de doban'diti II

f. 80 v°. inparatila (cerului) §i I viata de vec. veniti pu- I stinicii (sic)mei. viniti J fiii (lu dumnedzeu) lumini- I i. veniti milos'tiviimiei. veniti lumina- I tii tatalui meu. vini- I ti cela ce ati lasatlumé 1 §i ati vinit dupâ mine viniti ceTa ce ati rabdat 1 in nu-mele mieu. viniti I de inparatiti cu mine. I preTubitii mei. atunciva cauta inparatul (gu) I hs. catra ceTa de sta- I n'ga sa. §i va

f. 81 r°. dzice a§é II aduceti-va lucrul. §i vä I priimiti pretul. atunci I va vedehs. pacato§ii j negri. i spurcati. [§i intunecati.] §i I va grai cu glasde urcie. I fara de masura. duce- j ti-va dela mine nemilo- stivi-bor. câ n-ati milu- I it mi§eii. nice eu voIu mi- I lui pre voi. niciati a- 1 scultat eiVglia- (sic) §i scriptu- I ra. nice inferecati uci- Inicii mei. nice eu voiu [a]scu-

Il'ta pläncere §i guire voastra

f. 81 e. ce ati I mancatil. §i ati Mut. II §i v-ati veselitil in dul- I data voastra.varà de le- I ge duceti-va dela mine pacato§ilora. cur'va- I rilor.§i necuratilor. ca-ntru ascunsu hale- I ni ati fos[t]. §i ráu ati I facutu.(duceti-va) I duceti-va, dila mine I blastamatilor. in fo- I cul vécului.unde-i ga- I t't diTavolului. §i in- I gerilor lui. cà ati fa- I cuttit(sic) voba lui. ca. a- I ti badgocorit. §i ati I clevetit. §i v-ati lenit. II

f. 82 r°. de catra rugadune. du- I ceti-va in lad, in cup'- I torTul de foc.un'de vor I fi tipetele. §i pla-

I'ngerile. i scaere- 1 care (de)

din'tilor. atu- I n'ci hs va cu I toTag[ul] de vocu. de-i va I

si]

I WM]11

(si

I

ta'n- I

I

I

I

;

[

9

zvbrli.www.dacoromanica.ro

217

ucide, va rurnpe. va trimite inge- I rii de-i vor arun'cain clo- cotela. in mare de foc I atun'ci direptii. ei I se vord. lu-mina ca so- I arele, intru p6rati1a I tatalui. Tara paea- II to§ii in f. 82 v°.

munea ye- cului: s

d, e.

Darurile §i frarnsété I direptilor la dzua de I gTudetti. lumi-na-va fata lord ea stele- I le in cerTu. unii vord I fi luminatialtii

I§i mai luminati. cum I graTa§te apostolulti I unora le va fi

(fi) fa- I ta ca lumina lunei. I alutii ca lumina dzi- I lei. altii caferuld I aprin'su. can'du sar sea- I nteile dintru eld. II altii ca soa- 1. 83 r').

rele. al"- I tii vort fi [albi] ca I haetiTa. allçii ca I lana.vo[r] fi ru- I meni artii vor fi (ru- I meni) eine cum va fi fos[t]§i el. pre tot[i[ va vi seri- I p'tura, eine eu ce au I slujit. luidumnedzeu I sta-vor'u alese cinu- ri luminate. de direp- I ta luihs. multi fa- I ra de numard. acelo- I ra tuturor le va de§"-kide hs. comoarale I inparatiei cerTului J i le va darui vee I f. 83 v°.

min'te luminat e i I cununi inparate§ti. atun- I ci voru incepe acanta I ingerii §i arhagglii.

I§i hirovimii. §i se- I rafimii. §i vor là- I

uda pre hs. §i vor de- I §'kide poar'ta cetatiei, I (lei.) §i vor ivicomo- arale. i darurile I inparatiei cerulu[i]. I hs. va §ede spresca- I unuld slavei sale. §i I va kema hs. toti sCrrOtii. de vorupriimi. II f. 84 ro.din' mama lui hs. vee- I rnin'tele, §i daruri- I le toti cine-§` cuci- I nste §i cu darul säu. I §i maite va mTar'ge I precidistita.ma- I ica lui hs. i detn tal- I pele-i par& de foc I va lasa. §i din'-tru Ta I slava nespusa fi-va.

I§i [fata ei va lumina ca sorele

§i1 va mTar'ce de se va I inkina domnului hs. du- I pa acéTa-§iva pleca J hs. capuld. WO. ma- I ica sa §i va lua sVnta I conuna.,de o va pune in cinstitul capuld I ei. §i va dzice, prii- I mé§te f. 84 vo.

maica mia (§te) I aéasta slava. céTa I ce mi-au daruitd. ta- I talilmieu. ca cu a- I 6asta arnd cal"ca- I qr. pre diTavold. ca I eu dintrutine [sintu §i] m-am I nascut. §i am luatti I va daun ve§man'tu. mo- j horat inparates'cu. I dupa acéla va gra- I i a§epasa sVnta I maica mTa. in bucu- 1 rie domnului tau. I i cu tot[i] f. 85 r°.eeTa ce teu I rugatu i a[u] slujitu (ti-

Ii) [tie] dyreptil pre pa-

man'tu. I §i cu destoinycii lu- I minattili fedorii thi. i"i I va sarutapre cin'sti- I tele ale lui many. cu I framsete mare va intra I insir-nta cetate. §i vor ta ingerii intru slava I odyh'n1aleeisale :

ai-iJ

ai-iI

I

(al"ti) artii

s

pelita.

can- I

I

1

pi-i I

www.dacoromanica.ro

218

Dupa ace% va kema 1 'cis doisprezéce apg1r. I si le va da, ves-f. 85 v°. min'te I inparatesti. si. 12. II scaune de aur. [cu pietri scumpe. cu

birosul si 1 cu mar' garytaru. I dup. (apa) ace% [le] va da 1 cu-nuny, in capul lor, I mai luminate de soa- I rele. dupa acéTa va Ikema difinedzeu sTap'- 1 tedze6y de apostoli. I si proro6y. si ma-d[el- 1 ny6[i] (sic). si prégati-tii I lui ce(d)Ta ce s-au gatitu 1 delaadam pana la sfra- I situla vécului. 1 si-i va slubodzi hs in 1 po-

f. 86 r°. miatele raTului. 1 (cA raTului.) cA raTulA 0 plin Taste de rodure si 1

flori Inframsate. in to- 1 ate roduri inframsate I inn toate kipuryle.s[iJ de- 1 tate Iui hs. si turnu- I re cu cornure, inpleti- 1 te cu mAr-garitaru. si I si (sic) cu bisorure. si I cu cin'stite lumina- 1 te pietriscumpe. bo- 1 gAtie inpAratiei vécu- I lui plina si corabie I inpa-ratTasca.si mul- Ili calugari intr-insa ; pl'cure. alature cu [ingerii

f. 86 v°. inpreuna. cu] I dhul sVntu in véca ne- 11 sversitu. cu cunu- 1ny luminate. si in- I framsiate. si vor ca- I nta inpreunã cuingerii. I cu laud& in slava sven- I tei troite. in vécil ade- 1vAr. unii cu alartii 1 se vor ves[e]li fara de sta- I re. acolo.nu va fi \rem I ned[e] anu. nice vrémia. I ned[e] 6as. nycedzi. neke] noap- I te. nece se va sti cAn'du I e numar. nece [vatrece vreme nici] se va ada- ! uce. [nice va lipsi ploe] nice cal-dura de I soare. nike] vor mun'ci I de foame. nid[e] de séte. niä[e] II

f. 8? r°. arta miselie. ce nu- 1 mai intr-uin kypu pad[e] fa- 1 ra de grijevoru vie via- 1 ta de veal. nu vor avTa scr0- I ba. nyd[e] durTare.ned[e] sus- I spinare (sic), nece vor avia fri- I ca de moarte. ned[e]de cIu- I dec. nyce va fi pohta de 1 trup. ce toate pohtele I sihitlesuguryle dia- I volului vor pery. nu va I lipsi a munci. ned[e]sA sa fa- 1 ca oarneny. nió[e] va lip- 1 si vara. ne6[e] toam'na,[nece Tarnil ned[e] 1 primavara. ce numai lu- I mina si dur6ata in ye- II

f. 87 v°. cu se vor [veseli in dul'eata sA vor] indulci. si se I vor spod[o]bi.o ferecati I ca volt fi ca ingerii I cerTului. si nu se vorti 1 maiskim'ba nice dini- I ora. ce totil se voril I ves[e]li [in vecul ye-cului]: 8

f. 88 r°.

f.

Iara graTaste de'n siitii I oil marele patriTar- I hul Wand zla-tausté, I inparatulti a toata lumia. I o amara voao tal"ha- I rilorti.o amarg celo- I ra ce obiduescu pre 1 misei. o amarii celu- 1 Tace[-si] uréste (0) pre fra- II tele sAu. si vecinul I sAu, o amar celuTace nu I asculta. si nu cink I sthste parinlii sAi I si duhov'niculil

www.dacoromanica.ro

219

sau, I o amarti celda ce cle- I vetéste. si huléste I pre a1ii. dzicehs. nu I vede sterculii in oldulti I alu(til)tuTa. ce vedzi I barna inokTulti tau I o amaril min'cTunosi- I lor. o amarti celora. (ce- lora)ce gIu(de)ra pre stram- I bu). in cruce dereptu cu- ] rvie. o amarticela ce codcá II cruce. o amar cola ce-s[i] fa- I ce fat& la domny. f. 88 v°.§i da, I mita, pentru sa poata J calca myseii. o amar I fatarnyciloru.o amar I cela ce s tome de domnyi I parnan'tului. Tara I de in-paratul ceru[lu]i nu se 0-- I me. o [a]mar préTubyto- rilor.o amar cela ce be- I si mana'ncà cu cimpoi, I si cu datere. (sicu alaute.] o [a]mar pre- I utul cela ce nu e desto- I inic, i can'taletur- I ghie cum nu se pocaTaste ce I se lasa focului do veal IIo [a]mar voao curvarilo- I ru. o amar cela ce hulé- I ste carte. f. 89 r°.§i scryp'tu- I To. o amar cela ce gande- I ste cumu-s[i] va ingrasatrupul I sau. o amar cela ce-s[i] I de vréme de pocain'ta,

a- I 6asta fume. ca in céTa lu- I me nu se va mai poicai(sic).ce se I va munci in vTaci de vTaci. I o [almar betivilor. oamar I cda ce nu mergu, in sviita I dumeneca, la besereca I lacasa lui hs. o amar I cela nu padzeste pra- I znycile si posturile, II

ca curatie, cum graTa- I ste pravila Ontilur. I ca aceTa santu f 89 v°.men'cTuno- I i botedzului. o amar ceTa ce sá sfildescri. si I morneerlati. o amar cela ce-si pod[o]bTaste trupul, si se lauda intrusine. I nu numai oamenii pie- I ru cu aceTa cu trufa i cu lauda.ce si incerii I de'n cerTu a[u] caclzut si au perit. I o amar cdace nu se pocae- J scu de pacatele sale. I ca aceTa toti se ducu I infocul nestin'su. si II in vaermii (sic) neadurmyti. I si in [ta]rtarTu. f. 90 r°.o munca i I amarulti mar'e. i o- I amenii nu pricepur

g.

spuse hs lui ievglestil I ioanii bgslov. (0)I

i spuse ince-ger'ul (sic) lui I pavelii apgla. ca-1' pur(r)ta I de-i arata toa[te]muncile. I cat ar fi unü voinyc I de treidzeci de ani. de a- I ra,

pravali o piatra, i o arã slobodzi in kos I sa, z'boare in trei aisa cadza acolo. acolo-i mun- I ca pacatosilor. dere- II p'tu acetoti crestinii.

Isi batranii, i ti- nerii, s5. se spovedésca I de

toate pacatele sa- I 1e. sa se pocaTasca cu Ilacramile sale. si Icupostul,cu ruga-- I dune. poate sparge seri- I p'tura pacateloril sa- I le: :4

h.

Cum graTaste fis in s- I Vnta Feryca- J ti de ceTace p1an'gu. ca, I ace% man'gaTati vor fi. I ferycat[i] de ceTa [ce]

f. 90 v°.

I

I

piTar'-inn

I

I

I

CO

www.dacoromanica.ro

220

plangu I §e se tan'guescu aida. I ca. acolo vor rade Si se IIf. 91 ro. vor ves[e]li. o ferecati I my§eii cu sufletul I §i cu inyma.... de-

reptii, I §i plecati, ca acelo- I ra Taste inparati[a] lii (sic) hs. I

o ferecati de bladzii. I ca acela vor doban'di dul- I data vécu-PO. o sferycati (sic) I de cela ce flamandzescu, I §i se inseto-§adza. ca a- I celora se va da satiul in viac. I o ferycati de oa-menu I milostivi (ca aceTa mi- I lustivi) ca, aceTa milu- I itT vor

f.91 2)0. fi in viac. ca milo- I stenila o duc ingerii in ce- II rill pana lasTintulti pre(s)- I stol, innain'tTa Pui hs. I o ferycati de ceTa ce Ipoaita, gan'du bun catra I hs. ca aceTa cu dumnedze[u] I sevachi. o ferycati I de oamenii cela ce fac pa- I cile, si inpaca,sfadi- I tii, ca ace(in)Ta-su Iii lui I dflinedzeu. o ferycati I de pri-'Willi [ceTal ce-i sco- I tu aPtii de pre locuri- I le sale prin'-tru derep'ta- I te ca acelora Taste I inparatila cerului. o fe- I

f. 92 2-0. rycati de ceTa ce-i batko- II curescu (sic), aPtii prin'tru I my§eliiade-i poricle- I scu, de le graescu in bat- j gocura. ca acela ma-ri-s 1 inn'inté Pui hs. o fer'- I cati de ceia ce diaca se sfa- I

descu, §i curundu se I inpaca. §i 1111 da-i locti I maniei .sale. 0,aceTa I cal'ca pré capul diavolu- I lui. cum grAla§te pave!' I aflIu,Fli dzice a§Ta sa I te very sfadi dzua, sä I nu §adza soa[rele] inmanyTa I ta nice sa rasae. o fe- I rycat[i] de postnici §i a- II

f. 92 v°. glunalorii cu curatie. I ca ageTa sue in cerTu pre I o scara.§i n-au liée I la poaeta raTului. ace- I 'fa in§i0 intra in raTu, o Ifericati de cela ce sa sco- I ala. in sVnta dumine- I ca. §i praz-nicele lui I hs. de sa, scoala de no- I ap'te de se roaga lui hs. )1§i se roaga svnutylor I sa se roage lui hs. dere- I ptil elil. §i

mergu la I besérica. §i se spo- I vede§ti de toate paca- I tele céuf. 93 r°. gra§itri. II prespre saptamana. I ace% purure se spala de I paca-

tele sale i se lu- I minédza i"nain'tla Pui I hs. §i innain'té in-geri- I lor o ferycati de ceTa I ce-§i lasa parin'tii §i I fratii, §i

surorile, I §i brata§ii sai. §i I toga du16ata de pre pa- I mantuderep'tu dumnedzeu. I ca aTa-s fli Pui dliine[dze]u. §i I asémenecu ingerii, o I fericati de sotii bar- I bati §i cre§tinyle. I eel'a ce

f. 93 v°. curun'du se vor la- II sa §i se voru er'ta de I voTa sa de-§i vortiprii- I mi curatiTa, §i fe- I dorii de'nthi. ca ace- I Ta dffinedzeupriimescu I intru ei. o ferecati I de oamenii ceTa ce se ro- I aga(a) §i dzua §i noap'- I O. ca aceTa gonescu I dinainté sa dure-ryle ré- I le. nu numai innainté I loi ce §i prespre elu I intrudhil. o fericat I de cela ce-§i Tar'ta vi- I novatul' sau, §i nemi- Ica nu la dela el ti. ca a- Il

www.dacoromanica.ro

221

fa.

[cela nu-I va kudeca hs. la gIudetu. cum gr'este pavel apos-tol. sa Ta fl'm5ndu vejmasul t5u e tu-1K milueste da, painede-lx satura. deci se yeti face asa carbuni aprinsi de focu aprin-dzi in capul lui, o fericat de cela ce-si portâ trupul in cuOtie.lath cu inima roaga dumnedzeu. ca dhul sffitu spe acela odih-neste i sCaunul lu hs. intr'inima acelue Taste. ca acela trupukema-sa besereca o fericati de omenii ceTa ce frangu voTa sain toata viata sa. i noapte lucrurele sale. ca aceTa facu voe ludumnedzeu. asa graeste hs. in sffita evglie acelora. bucurati-va

va veseliti ca multu prétu Taste voao inp'ratiei cerului. caintru p'rätie tatalui miu mare viata Taste i mergu eu ma[i]multu sa gatedzu. sffltul pavel apgrlul (sic) lu hs. a-) siagraTaste. oky de I om nu vad, ny[e] inema de I om nu poate f. 94 r°.gandi. ce I gatedza dumnedzau o- J amenilor sai. cela ce fac IvoTa lui :

1.

bra la dzua I de P;udetu déca va giu- I deca pacatosii. i.j I

va arunca in Tadu. i va pu- I ne un munte de piatra pre Igura Taclului. de-1 va a- I stupa

J.Oame(ar)nii bo-.I tedzati ceTa ce au visu I in pante, si nu I

sTau I ispoveditu, si nu séu I pocaitri. scula-se-vor II la dzuoa de 1. 94 v°.giudetu, go- I Ii i negri i"ntune- I cati. strámby si I grozavy.necurat[i], si Tuti. i amar[a]. ivi-se-va fata lor hitlTana. cum Inu se poate spune spur- I caclunTa lor. unora le I va hifi (sic) fata,ca tarar na pamantului. i ca tina spurcata di- I tn ulita.artii ca go- I nolul. al'tora le va fi tru- I pul pu(d)treditil. ca uncai- I ne morté sar vier'- I mii din'tru eIii. al'to- 11 ra le f. 95 ro.va curâ den'tru I oky smrad cu puroi. I i vor fi ingan'fati, a- I

vor fi negri ca in- I sus[i] diavolul. al'tii vor J fl ca piTaléaspideei. I aiii [ca pielale asenului. altin ca fumul ver'- dzi.artii vor fi sail% 1 gerati. ca piia- I ha porcilorru (sic).[aspumati. a1iiJ I vor fi gunoiti. altii I vor fi cu toata spur- IcacTuné. de'n talpe pa- I nil in capii. grozavy i I inpatiti (sic) intoate kypu- I ryle. aceTa toti vor gra- i unii catra alarti, I o f. 95 v°.amar noao i Tute. I ca aasta Taste dzua de apoi venyré luihs. I cum audziTam pánA nu I eramu morti :

si-i

si

8

: 8

I I

I alli- I

cAn'dil

PtiiI

al'tii artii

I

8

www.dacoromanica.ro

f. 96 ro.

f. 96 v°.

222

k, 1.

lath alugarii la giudetti. I kema-i- va dumnedzeu. [ d6 derepqasa. unii I cinti de sAbor mare, de I vor fi cAlugAryi cela I ce sellpocAitu. cu I po[cA]in'ta adevArata, si 1 vorti intra in sVnta ce- Itate cu multa bucu- I rie 0 cu mare slava. 0 ei-si vor rAdicama- I nyle sale si vor slavi I in sVnta tro[i]ta intru ta- I tal sifiTul si dbulti [ sVntil:*i vor fi mul- I ti peryti de'n cinul IcArugarescu, cAdzu- I ti in pacate si vor sta I dia sta,n'ga rui hs.ye- I dea-vor si vor asculta. I 0 cu mare jelanie I vor stryga sivor plan- I ge cu amar mare. insi- I si se vor ucide pre si- I ne.unde voril vedé sla- I va si-rntilor si darure- I le II si rninunata-sifram- I sete-le cetatiei. si I dul6ata si bunAtate I Iui hs. aea vorvedTa c-a- I u perit. si se au inpAr- I titu de viata inparA- I tiii ce-riului. si cu a- I marti ,mare vor plAn'ge si I pre sine se vorucide. 0 I vor dzice o vai de noi cum I vom fi despArliti de Ihs. in veciTa vécului. a- I mina :

6.

Dzis[e] domnul in pilda ada- I sta. u'n orn era bogatti. I si se inbracaf. 97 r°. in olovi- I re. si in firur[e] veseliTa-se in toate dzile luminate. I len

misel era grad'. si I numele-i era lazar. ce dza- I cé innainté useilui I plina de punoi. si je- I luiTa sA se sature din fa- I 'lane ce Weditn masa I (celui) bogatului. ce si I canii mer5gla. si lince I punoilelui. fu de muri I miselul. si-I duserl Inge- I rii la poala lui afraam (muri si bogatul. si I ingropatil fu. si intru I Tad des'kise okii lui. II

1 97 V°. acesta dy'n mun'ca I vAdzu avraams de depar- j te. si lazarliin poala I lui. si (ap) acesta strip I ga si dzise. pArin'te I avramemiluiaste-ma. I si treméte lazaril I A-0 ude celti décet I mai midiintr-apa. si I sa ra6asca limba me. I a ma kynuescil in 6a- I stavapae. dzise avraam I fiTu adu-ti amen'te. I ca, tei Puatti dul'êata !ta in viata ta. si lazar I asiejderla rAu. [acmu cicé mngae-sel tu II

f. 98 r°. te muncesti. si pespre I toate acTalTa. intre I noi si intre voi pro-paste I mare(r) Taste. cA de a- I ra vrTa sA vie deicTa cA- I tra voi.nu pota. neè[e] I de acolo dill% noi sA I vie. [0] elil dzis[e], rogu-te .

a- I mu pArin'te. 's5, trimit[i] I pre el in casa taialui mi- I eu. amtiamu cinci frat[i] I ca se le mArlurysa- I scA. sA nu si aceTa sA vie Ila acesta loci' cu mun- I ca. gra[i] lui avraam. a- I u moyseTu si pro-

f. 98 v°. rocii sA Il asculte de ei. Tarl el dzise ba pArin'te avraa- me. ce de ar

www.dacoromanica.ro

223

miarge eine- I va di'n moiti catra in- I n'si pocai-sTar. i dzis[ j

lui. de moisyi si de proro- I cii nu vor ascul'ta. ne- I ce sä ailcineva din I morli invie, nu va aye I credin't& : 14

7.

TVCOVANIE E GLIE- i dela gth[de]til. de'n stlk I pulü f. 99 ro.lui mathei. 3, 106. I Dzise dom'nulti. can I va veny Multi ome- Inescu, Intru slava sa. i toti Oath inn'ge- I ri cu nusul. intrusti- I re a toate limbyle in- I tru dzua de eudet. I Atu(alTu)ncecu trupul i cu sufletul sana- I tosi sta-vor té lui hs.sa dé raspun- I su. cine de pacate[le] sale II de c616 6-au lu- f. 99 v°.crat I pan& au fos[tl intr-dasta I

lurne. direptii ceTa ce au ITubit pre duainedzeu. asu- I pr.& de tot. si voia cuge- I telor salebiruitu-16u intru sine. si au pitrasit I tot raul. i poroncitelelui dullinedzeu. tare 16- I u tanut. i viata sa intru I toata 160lui dumne- I dzeu. si-au svar'sitil, I si credin'ta curati. I si na-d6jde dirép'tA, i iboste desvesie I trecut-au dintru a6asta II

[lume, aceTa vor sta toti déderepta lu hs. deci zice c vor stacine cum au estigatil. cui c-ati(?) data"' cu porancita intruacelora va zice hs. veniti blsvitii tatalui mieu, de dobanditi c611a,ce-s etite voao. inp'rätiTa cerTului. tnc di'n tocmTala lumiei.aciisa intru clipitul okTului. toti dereptii cu sufletull i tru[pu]liista-voré. intru inp'ratiTa cerTului. toti vorti sta. cinesi cu meser6r6sa. ce Taste gatie lor in vecia vécului. t; i amu décia cu bucurienesfesita. bucura-se-vorii, i amu décia greta de nimenilia nuvoril ave. nece o mahnire. ce numai cella intre celia bucuriiveselii. intru netrecutii véci' Pra de durére. nece d'naoara. Taratoti ceia ce intr-acésta lume de dumnezeu nu séu temuté.porancitele lui dumnedzeu n'au socotitii. urite 1-au (= urite le-au?)fostri. si a le asculta. si 14.6 lu dumnezeu n-au Yubitü in céstalume. fArâ credin ta. curata. i far& nad6jde derepta i toate pohteletrupului n-au parasitil. acela toti cu sufletul. i cu trupuld sta-vorde statnga lu hs. aceTa zacé-voril josti. inttu locul cela de pla'ngere.in foculli cela marele cela ce va arde acésta lume. cu toad bu-1nitaté ei. ciaa (sic) de- I saeta. acelora tutu- I roru va dzice hs f. 100r°.cu glas I de ur'gie, far% de ma,- I aura. si va asa dzice. I duceti-vadela mene I blastematii de ta- I tal mieu. in focul vécu- I lui. cela[cel Taste giititu

I diavo(v)Iului i ageri- I riloru (sic) lui. voao fo-culd si gTudetulti, ba- I nui-P-veti. ca focolti I nu 1-am gatitii eu

I

i"nain'-I

dhu.

I

1

I 1

ei

ai

ei]

1

www.dacoromanica.ro

224

voao. I ce 1-a[mil gOitti diavolului. I ce voi depryn'set naravo(e)- IIf. 100 0.ryle lui. e al mieu na- I ravii 1-ati urAtu si-1 le- I pdat. ce

dul'cit nara- I vuryle diavolului. I si intru elu vá dez'tnie- I r'dat.carile sant [n]ara- I vuryle lui. san'tu m5.- I riile. si trufele. I siz'biTaretele. si da- I n'turile. se betiile, I si curvii. si lAcomi- I ile.si ucideryle. I si vrajbele. si proMe. I si fatAriile. si sup.- I raturile.

f. /0/ i °. si nemi I losteniile. di tot o- II mul cela ce adalla face. I kérnA-sesotu si rapa- I usti diavolullui (sic). (0 I si agerilor (sic) lui. a-cesta I cuvan'til dem va sa- I vesi hs. aceTa toti I diPoarA, cutru- I pul (si cu sufletulti) I si cu sufletula de- I preuna fi-vor. infocul I cela marele lepda-se- I vorii, inlAun'tru inn'- I tru Tadu denaprasn.A. c5.- I tit clipesti cu okTul. I duce-i-va acolo in Iadu si

f. 1010.1n- I tru intunTarecul' de a- II farA. fi-va kynu (ne)- I cuplit si [durere]nespusa. ca I acolo vare ce-i simti to- I tu ti-i urité. si va- I rece-i audzi de toate te I ingrozesti. si vare de I ce te yeti atin'ge.sau I se va atin'ge de tine. I de totu te vatArni. I ca. Tadul Taste plintide I amaru. si de mare vie- I r'bin"tél5.. si de du- I reri fara serna.si I acolo Taste toata I munca. si intuneric I mare neluminat. (si) II

f. 102r°. si perire netrecu- I ta in vecila de véci. si I geru nespus. si puto-are nerAbdata. si I viermii neadoemiti. I si intunéricti cela I ce topoti radzitma di n's I si tipetele de nu le pu- I téré spune. atun'ci Ivor (sic) prin'de a tApa din' mu[n]. I ca sufletul PIO. I trupii, siva dzice. ase. I inni amu trupe. asta- I dzi Tuo ti-i mam'driele I

f. 102 v°. tale. si dizmir"da- I eunile tale. Tani amu. II Tuo ti-e lacomila si s- I

cumpiTa. Tany amu. Tuo I ti-e betiTa cu mancAry- I le dale dup.eel& si I ves[e]liile tale cella ma- I rile. si toate pro]doa- I beletale, si comoarã- I le tale. si sotila ta I ciaa (sic) Tubyta, de aasta, ;flume ceTa ce tu te cu nu- I sii foar'te TubyTai. de 1 pre dzeu tellprAsit. I s-au trecut ca um'bra. I si Tat 6. ac'mu aceTa de I sinesi

f. 103r°. stau. e ti- I ne tett prAsit toti. II si tei inplut plin de I amarult1Tadului. si I amu du[0] lucrurile [tale] I platTaste-ti-se atunce I varaspun'de sufletul I chtrA truptl. blaste- I math, fie vrTame céla Ice noi intru Ta némii inpre- I upreunat (sic). blAstema- I ti sa fiesi printii I nostri cela ce nett nascut. I cum ei pre noi spre buna- Itate Pui dum'nedzeu nu I nett invatatu. blt- I stemate fie toate

f. 103 ve. dzile- I le dale ce intru Yale noi II amu visa depreuna.. 1 atun'ceva dzice trupul I sufletului. blitste- I matu fii si tu sufle- I toderep't' ce tu mie inga- I duisi a face r5.u. sti- I in'du tu menestevii I inputit. si putregiu- I ni. blastemate fie I amu toate vre-mile I dale ce noi intru Tale I amu visu de[pre]unâ. ca I ai fos[t],

in-

www.dacoromanica.ro

225

sti nu ogodesti I mie tu. ce ai fos[t] sä ma I despui ca u dom'nuser- J bule sau. i asa depre- JJ una noi n-am vrut peri. atun- I n'ci f. 104e.(sic) dracii vor apuca ace- I Ta ce au perite cu stri- gare mare. si cuacele kinuru. ce amu ain'te I spus desupra [cu] kinulu Ta- I dului cutot. dzica- I ndu cu multu arnar. sa-i I bat& spargan'du-i, si I rum-bandu-i cu kinul ce- I la [makele. ucigan'du-i cu I ucidere [de]claTa ce n-are mo- I arte. i arzdzandu-i cu carbuni de foc ne- Istinsu. mestecan'du-i I in rasina cu pilatra II pudoasa. topin'du-i I f. 104 c".

in argintu. cu aura I si badice. si plum- bu. i arame. adaban- Idu-i cu acélé in loci' I de beutura. intru ki- I nule cela marele.mun- I cindu-i fara mila. ea !Ana au visu in voTa IJ sa [n-a]u vrut

cunoasca I pre dumnedzeu. a (sic) la I lege lui leu fos[t]urit sa se intoar'ca. si se- I u vrutil ti in toti ye- cii lumiiacestiTa, in- I ca n-au vrut parasi na- IJ naravurile (sic) trupului I f. 105 r".célé relele. carele I san'tu trufele. ma- I niile. uciderile. cu- I rviile.träsurile gro- I zave. salztaturile. can'tecele. betiile. I si ur'gille.clevete- I le. i toate eresuri- I le descan'tecele. i vrajile. min-6unile. furntusagurile. insaluturile (sic).fata- I rifle dereple aceia. Iderepte acTa (sic) cade-li-s[e] I 0, sä munëasca. cu II mare kine. in f. 10.3v).

vécii I netrecuIi. i neslo- I bodziti nice diniora. I derep'tu acia totcresti- I nul, sa se pri6apa cu I cuvan'tul lui hs, ce so dzice intrusVnta I ivglie.*§i BA se intoar- I ca. catre dumnedzeu. I tot omul.silege I lui. i poron'cite- I le lui. s o tinem. si I sa ne invadzam.

sa ne I veghemu de tot raule. I cum au el dzis noao. in ace s ne svrasim. II Tart tot Multi si to- I ate pacatele sa (g)f. 106r0.le parasim cum kinul Tadu- I lui. i mun'ca ye- I cilor. sa o delu'ngam Ide noi.. i cu toti I direptii. sa fun. si I sa putem s stam de, Idirep'ta lui hs. de- I ce sa fim la infricatul I giudete inpreunaii.sa puteme doban'di slava de vece, cu to-I i sntii, lui depre- una.stt-i [a]udzim dulce j glas candu va dzici. veni[i] blgvitii tatalu[i] I f. 106 v".

mieu. de doban'dici I ceTa ce Taste &Ka] voao inparatiTa de'ntoc'me- I la lumiei, se ne nevoim a I dobandi aciaa (sic) inpa-raVe. I ce va da noao tattle. I si preTubyt'ul fiTul.

Isi presVntule

dile. to- i vor sta cinesji] cu [lucrul....sau?] in sla- va sa, cuica[re?] Taste data I porun'cita intru dhti. I acelora va dzice hs.du[ce]- I si-va dela rnene. in focul

Ivecilor. Tara direptii I intru

par4iTa ceriului. I amine: * II

8.

CilORO A notk Axe tz Irli Hit- I iii. i c. Asia graTa- I ste dfidzau f. 107 r°.botedzatilor. I ceia [ce] san'tu botedzati. I i"ntru nurnPle parinte- I

Drefganu, Doult manuscripte. 15

]

sa

i"- I

I

I

(

I

I

I

si

I

I

II

I

s

www.dacoromanica.ro

226

lui. si a faului. si a I -dhului s. acela vor J sta dé derép'ta luihs. I dzice ca vor' sta, eine I cum s-au &at. intru I veciTa ne-trecuta. Tara I dzice hs. eu va ded oame- I nilor trup. de'ntru

f. 107 v°. fark I nemica. i vr6tute. I si ohi. i manule. i pidoarele. i spre Isila dumnedzaului nostru sa inblati. i toate I podoabele. sifr6mseti- I le. si darurile. eu acla- I dedu voao. si spusvoao. ce-i pre suptu cer. i spre fata pilmantului. I catu-i tot.dereptu ce va dedIu. dereptil sá inbla- I ti. in lécIa lTui dum-n'dzau. I si sa cunoasteti pre hs. I ca, dumn'dzilu vt déde viTata

f. 108 r°. j dzile cu sama. si I 6as de moarte. i innai- n'tó lui durimdzausä stat[i] I cu trupulti i cu sufle- J tulu vostru. i niqe] intr-ukipii nu putet[i] tréce. décla- I Ta ce va pazytl. voi oame- I nilor.derep[t] st fiti fii si svantului dhil de sa nu va I inselat[il cumvasa slujit[i] dra- I cului. ca tutoror oa- I menilor. celor men'cino- Isilor tata li-e dracul. I ca dracul Taste mangai- I os. de va pazyt[i] caomul I cela [ce] va inbla. in cuvente- I le dracului. i omul.

f. 108 0. cola ce sit va inparti dela I parintele din cer. duce- I sa-va cudracul. intr-un loc. I ca intru elu va dezmier'- I dat. Tara naravulu.lui hs. voi-1 uriti. i va lepa- I dao céti iundurcitit naravoldracului. Tara I dzice hs ce Taste naravul dracului. intalu. ma- Indriile si betiile cella rOlele. i cur'viile. i lacomiile. i vraj-

f. 10010. bele. si menclunile. I si fa(r)tariile. i uci- derile. ea tot omol(cela) I cela ce faqe] asTa I si Taste sot dracului.rapaus._ dracului. i I incerilor lui. acesta cu- I v5ntu déca-1 vadzice hs. I acela toti. danaoa- I râ. cu sufletul, i cu I trupul.depreuna. in fo- I cul cela. marele. I vor, inlon'tru, intruTad. I si intunér eculti. de afa- I ra, de naprasna. catil I va fi clipala

1. 109 v°.okluPui. si acolo va hi kinil. cumplit. II i cu durére nespusa.ca I acolo. vari ce veri. simti. I totu ti-i. urit. i va- ri ce veriaudzi. de totil I te vii. ingrodzi. si de ce I te vei atin'ge, sau sa,va atince de tine. de tot te vatami. ca Ta- I dul Taste plin. demare fer- I bente. i durTare. fart I milk ca, acolo stin'tu I toatemun'cile. i I intunérech neluminat. I niqel dan'oara. i pe- I rire

f. 1101°. netre(n)cuta. II in vecila vTacului. i aco- I lo Taste ger réce. nes-pus. i putoare. neinblata. I i vier'mii neadormiti. I si intunérecgros..-ce te po- I ti radzima. de insulé. J si tivlete. i tipete I de oa-meni. dé nu le pu- i tCrla. spune. atun'ci I va.prin'de a tipa sufle- I

detn mun'ca. spre I trupula lui. i va dzi- I ce sufletul.amu trupe. I astadzi. un'de-ti santu I tie man'driTale tale. §i II

f. novo. dezmierdziile tale, lane a- I mu trupe. Tuo ti-i lacomila. I si scupila.

II

I

16 vd I

I

I

I

II

I

I

II

I !

I

I I 1

II

k6m6.-sa. si I

lepAda-i-

I

I

I

i

I

tulii.

www.dacoromanica.ro

227

mancare- I le tale. cella intru celTa. I mii bune. i veseliile ta- I

la (sic). i cu (sic,= cornorile-ti) I si cu sotiYa ta, dais.Yu- I bita. de cesta Fume I desart& dala ce tuate (sic). I foarte

cu nuii. I si ac'mu te parasira. I aci1.4 trecura toti. I eaumbra nurului. den'- I nain'te soarelui. i I tei inplut plin. deama- II rul Yadului. i va dzice tru- I pul. catra [su]flet. sufle- I f ill r°.te direp't ce-mi. tu mie I ogodisy, a face ran. I si stiin'du tu premene u I str"vil inputit. i putre- I &lune. c-ai fos[t] s nu-mi Itu mie ogpdesti. a face ra,- I u, ce ai fos[t] sa m[ä] despoicu- I mu-s[i] despuse o doam'nk sar- bei s[ale], de-m[i] vreispune. i tu I mie. i noi nu vre[m] peri. atunci. candu vagrai su- I fletul cate trup. dracii vor I apuca, pre cola oameny. i II

i vor duce cu multti amar. I ca-i vor prin'de cu undite I de nan f. 111 v°.vor inpunce I cu ostii. cu trii col- I i. si cu kynul ladului.

deciia-i vor goni. cu ki- I nul cela marele. i uci- gandu-i.cu bice de foc. si I ucidere. eels, ce n-are mo- I arute. i ardzandu-icu I car'buni de foc. vii nesti- I vor mesteca I sink cupliatra pudo- I ask i vor topi argin- I tu si aunt. si 6ohai II

plumbu. si arame. cu I acialé cu toate-i vor ada- I pa. in loc f. 112 e.de bauturk intru I kynti, mare de fara mi- I vor mun'ci. ca"Ana I au vis. pre dasta Prime. n-au vrut. sa crédza. in du- I m'nedzau.

sa', phrase- I SCA. naravurile. tru- pului, 0CW Melo. tru- I fiile. si man-driile, I màniile, i uciderile. i (c)urgiile, sicleve[te]1e, I si deschnte-cite, i vraji-

Iile, i menciunile, si fur- II tusagurile, i inâIit- I f. 112 v".

ciunile, i fatariile. I dereptu aciaa (sic) oamenii I cola ce fac asia.cade-sa s' I muneasca. in vélAi netre- I cuti. i neslobodziti I I'Mde dodeire. nici I danaoara. derep'tu a- I claYa crestinilor. s vapridapeti, a va. ruga lui I ii hs. ca crestinii. ceTa ce I credu intrunumele Ea- I rin'tel'ui. si in cuve- I n'tele dhului svantu. I acelorava cice hs. ye- II nit[i] blgvitii, de parin"- I tele mieu. [de dobanditi f. 113 e.ceIa] ce iste (sic) gati- I tâ voao. inpara[ti]Ia. ding I toc'malasi a- I ceia vor veni de naprasna. I catit va hi. clipala oki- I kilor(sic). toti dereplii cu I sufletul. i cu trupul. I sta-vor, intru prâ-iia I riului dzice ca vor sta ci- I nes[i] cu meserTare lor. ce-i

fapta. in vecie vécului. i amu déciTa. cu bucu- rie ne[sJfesita.bucura- I se-vor. i déciia nemica II gretk nu vor aye. nice I mahnire. f. 113 vo.ce numai dale. I intru clalia veselii. i bu- I curie. intru netrecuti.ye- I ci, fara dodeire nice da- I naoaM. Tara toti oa- I menii. ceiace de dumne- I dzau nu s-a temut. i cu- ventele lui hs. n-ausoco- I tit. si légia rui. n au I Yuba. i toate pohtele. I trupului.

TubiTai.

§i-i

n'5i. i

la.-i

rumiei.

ce- I

I

I

I

giI

ra-

gi

gi

gi

I

www.dacoromanica.ro

228

n-au parasit. f ace% toti cu sufletul. cu trupul sta-vor. de If. 1 1-!r". stAnga lui hs. colo aos intru II zapodiTa. lui asafet. in loc I de urgio.

in focul cela mare- I le. ce va ar'de acTasta Pu- Lme toata.bunata- I tia ei cIaTa desarta, ace- I lora (f) va grad hs. cu glasmare de uecie. Ewa de I masura duceti-va, dela I mene blasta-matilor de I voi. in [f]ocul de viac. cela ce Ta- I ste gatit draci-lor. i I ingerilor lui. ca ati inplut. I naravurile dracului. I credzil

1. 114 v°.lubirq. eu sä I fiti toti ai miei. au do- II oara gatise cu focul. I

gIudetul voao. Tara I dzise hs. ba nu gatise eu J focul. si muncavoao. ce o gatise dracului, I si tflgeriboril lui. ce de- I prinsetanaravarile (sic) dra- I cului. a dracurui ye- I ti hi. anathima-vabla- stamatii de voi. ce voi I lubit intunerecul. dracu- I lu[i]. nuIubyt PumIa me. céTa, dulda, facatori J rai. ce nu vedeti, cum I

1150.faceti, curvarilor. si 1 str'mbilor. i ceTa ce aura- I (ra)ti. in crucestr9). cle- I vetitorilor. uritilor. I orbylor. dracilora. cum I nu saprapadeste pama- I n'tul supta voi. s. vâ inghi- I ta. de fap'tele.voastre. I dale rialele. ce derepta- I te(Ia) n-aveti sa dati la dzu-oa de cIudet. sa nu fiti LbIastamai. de Orin- I tele di'n cera. lasvan'tul. J ciudeta. dzice hs voao o- I amenilor. ase sa-mi aclute

f 115 v°. mie maica mia. céTa pre- II curata. i serafimii I miei. cei cu sTas[e]arepi. se- I huvimii (sic) miei. cei cu I vedIare multa. i na.- J nasulmieu. prdte. cum I 0as-fa car'te nu-i gra: I it A. de men'te de om.de I pre parnantu. ce-i seri- I sa. dela hs din cer. dupa I aclaomula. cela ce sa va I alla. de va dzice. cit nu-i J facuta. dedumnedzau. I ce va dzice ca-i de mente de I om de pre pamantu

f 116 r°. facu- ta. Acela om. sa fie in II focol nestinsu. si in tu- I nereculde afara. si n I vermii. neado"miti. cob. I ce-sT rod dintii. si inplangere. I cIaa (sic) cu amarul. cu to- I ata munca. muncilor. Icit dracul. invita omul. J intaTu cu trufa. deci I cu beiba. curav'niTa. deci cu lacomiIa. si cu I curviTa. deci cu mitnila.

Ideci

cu gan'dul trupului. dupa. aciaa (sic). avan'du voi. I acTale. came-/. 116v°. nilor toate. I Inca nu san'teti [destoinici ?] a va ru- II ga, parin'terui

de'n ceru. ca elTu vA preveghe. intru I inemile voastre. oare Inoaptla. o- I are bine, oare rau ce I cugetati. totiitii

(sic) hs. ca aceluTa. Taste la[u]da.I

si putIare. i inérIa. I intruvécii de veal ade- I vIrti:

10.

f. 120v°. Credzu intru dumnadzau. I tatul a toti fackl- I turii. cerfului se Iparnatului. tu- J turura vadzaturi- I lora. maite de to- I te vacurile.bumf- I na de lumina. de du- I mnadzau adeverite I ce derep(to)te

I

I

i

gi

ei

I

I

I

ei

ei

I

I

I

dam._ care

www.dacoromanica.ro

229

furl. ale. I nostrA sf)senie. i I desti[n]sia di[n] ceriu. i I sti inpe-lita in duhul su. j i difn] marie Eldora o- I meni-sä. rastigni- Isla derep noi. la pila- I tu. si de ponte kinuit i ingropatu. i 1. 121 :°era in- I vise, a treia dzi. du- I pa scriptura i sui I in ceriu. sisedzu de- I n a direpta tatu- I lui. d-a veni cu sla- I va mare._deva ciudeca I vii i morti, c'a lui I inparatie svrasit mare, I dhulstu domnul in bu- I na vieça ca este. si I cu tatälu. i cu hi- ITula. intr-una sa ne in- I kinam. i sa ne slavim I cum au graituproroci I pre noi. in svinte sabo- ra U apostolesti <in beserica> f 121v°.spoi (sic) du (sic) I botedzul. in lasare paca- I telor. asteptamuscu- I lare mortilor. di veci- I e vecului. adeväru:

11.

Taal nostru ce esti I in ceriu. svitesca-sa mime- I le tau cumue in ceriu ase I si pre pamatu<hi[e] voe ta>da pa- I ne nostrilceia satios[a] I da-o nott astadzi si I ne erta. greselia no- I stria.cum sa putem erzta i noi a gresitilor I nostri. si no ne du- IIce in napaste. ce ce I izbaveste. de hitle- I nul de ghevolul. c-a f. 1220.ta e- I potere. si slava I si tinere. i ye- I cie vécu[lu]i adevar:

II. CODICELE MARTIAN.

7.

(Fragment din rseudo-apocalipsul lui loan).[cajtra dumnedzau. I si dzisu. doamne ig hristoase pod[o]biaste- I 1 139c.

siibul tau. se I fiu. si ma invaRa] I de veniria ta. I nduvere vre a vene. I pre parnantu. ce I va vre a fi pre pama- I ntu

feciu in I sapte dzile rugaciu- ni. dupa acia uni ; nuoru lu-minosu I rapi-me i puse-Ma I i"naintia scaunu- I lui domnului i I 1. 140§i (sic) vadzuiu cartile J dzacandu.asemene catu sapte. mu- I nli.lungimia lu- I ru. cum mente de o- I mu n'are. gandi i I aye saplepeceti. si dzisu spune-mi I doamne ce laste. seri- I sz i"n acestecarti. I si-mi grai. acia- I ste carti ce vedzi so I rese samtu. ce-i i"nce- Hu. si pre pama[n]tu si in bezdna giude- I tul. dereptu. dzi- I 1. 140 v°.

§u doamne. ce vor[u] I aduce vremile a[ia]- I le. dzise-mi. acela.anii aduce-voru bi- I usigul. graulu- i. i a vinului. I snopul vada o masue I de grail %tit vita de I vie. da-va o suta de I struguri.Tara stru- I gurulu da-va o ma- II susa (sic) de va v(e)inu. lará la f. 1411°.ye- niria altoru anii. nu I so va afla o gale- I ta de grau. nice I

ma ea-

I

I

I

ee

I

i"n

I

I

I

www.dacoromanica.ro

230

o cupt de vinu. pre- I [s]pre toatt lumia. I si dzisu. dart duptacia ce va fi. dzis[e] a- I scultt dereptule I ioane. atunce se va I

f. 141 0.arAta lepadatul I ce se grMaste anti- I hristu. i dzisu I doamnecum Taste a- II cela. dzis[e]. ascultt. I ioane. vedIarTa fê- I teei lui.Taste né- I gra. intunecatt si pArul capului I lui Taste ascuti[t]ca sagetile. gianele I lui stmtu. ca de ur- I su. okTul lui cel de- I

reptu. Taste ca o J ste. ala[I]tu-i Taste I ca de leu. dentii lu- i

f. 142r°. stmtu de o palm& I dCgetele lui sämtu I ca neste séceri. ta- II

lpa pi6oru[1u]i va fi de I unti cotu. Tart in fa- I ta, lui scrise vafi. ant- I ihristu Onä in cern' I PnAltt-se, Tart pant I [in Ta](du)destinse-se. i j faceva putëre. si J elude. atunce fa- I ce-voTu cerTulude ara- I me. se nu lase roao. I pre pAnnantu. i voTu incul'a putere

f. /42 v°. vAntului. si II dzisu. doamne cAti anii. de acela voru fi I asculttioane. triei. anii. i va I fi. anul. cAtdo I lunt. Tart tre[i] lu-

Ini voru

tin& cttu I trei saptamani I Tart trei stptamtni cätu trei dzile. I

Tart trei dzile. et- I tu trei 6asure. trei j asure cAtu trei I

1. 143 r°. drate. atunce [... II ...] i negri. se voru I scula. ca i ft[rt] tro- Ipu. cum mainte i dzi- I se. nice se vor mari- I ta. nice se voruinsu I ra. ce fi-voru ca i"n'- I gerii. i dzisu. da- ra dupt aciadoamne I i dzise. atunce volu J tremCte i"ngerii. I pre pt[mil]n'tu.de voru J lua. despre Oman% j tu. sven'tele car'ti.

Ii crucile.

1143 1;°.§i to- II ate vasele besérecilo- I ru. i i"nAlta-le-voru. I in nuoru.dupt a- I da i"ntrta-voTu svan'- I ta cruci. ciaTa ce I pre Ta mi-amutinsu. I mAnule rnële. si to- I ate ciatele i"n'geresti I inkina-se-voruei. i I atunce esi-voru do- I hurile Hale dela rasa- I ritu pan"intru I apus. toli in bezdnt. J si se voru alttura. I catra. kludele

f 144 r°. loru. catrt antihristu i voru pogori in bezdnt. si dzisu dartdupt I acTa doamne. ce va fi. I asoultit ioane. atu- I nce volt' tre-mete i''n'- I gerii. i voru apri- J nde pArnAntul. de I va ar'de LA-mantul. I trei. sute de coti. I si se voru farirna codrii. i muntii.

f. 1440. §i pietrile. §i to- I ate dltimele. i voru fi. i va fi totu I pulbere.cenuse. i va [a]ede totu rt- ndul despre plmt[n]tu. J si nu

va fi hernia. I viu pre pama[n]tu. si I dzisu dart dupt a- I cIadoamne ce va fi. I dupt acla descuTa- I volu patru vAntu- I re.despre rasaritu.

Ii voru sufla. 8.7 I crAntviile. despre I fata

1. 145e. mantului II si cu pacatele i va I ri ptmAntul. albu. I si sèmenCca o mas[t]. si I se va aprinde nima I ptmantului. si

I va strigacatrt dumne- I dzeu. fedoart sAmtu. I innaintia ta doamne. si nuamu scramtvii I inntru mene. dart du- I pt acTa doamne ce va

dupt acia i"npl6-se- va pruntntul. de dul- ce miroclenie.

I

I

I

II

I

I

p5.-

f- I i

I

I

1

ei I

I

IIwww.dacoromanica.ro

231

cA voiu fi vré se destengu pri I pämäntu. atu[n]- I ce destinge-va f. 145 v°

di- I n cerTu curata J cruce i voru de- I stinge dupä nea I Pngeri.innain- I te-i. atu[n]ce duce- I se-va lucratorTul. I nedereptu cu

slu- I gele sale. si tea- I te (sic) duhurile. ne- I curate in foculde I de (sic) vécu. cu pu- II téré data nevAdzu I ta tinuti voru f. .146 )°.fi. I §i nu voru avia i"- I catruo scapa. I atunce toate slu- I gilelui. antihrist- I u. i toate duhu- I rile. necurate. st- I riga-voruciitra antihristu. i voru gice. unde ti-i I putéré ta. cu- I mune blaznisi I de pasimu dela II rändul si de[la] Iauda I data lu.f. 146 vo.

minata. i I Ina (sic) cA vine se. gTude- J ce noi. si innsstru I inntu-nérecul nafa- I tre-ne-va (?). dup5, acia voTu treméte. inngeri- Ii dencero. i toate j puterele cerTului cl6- j ti-se-voru. date de I i"ngerii.si de arha- I gli. cu multi oki I heruvim[i] i serafim[i]. i fi-vavorov6.[... [cu[rati de pacate. darä dupl acla doamne.f. 147 0as- I culta ioane i cao

Jta. Tara, eu vadzuTu I unü mielu. patru

coarne avändu. avTa I sapte carti cAtuI

sapte munti lar'gulmielul va sta Tanainte- I le. (sic) si pune-voru I etile. innaintTamielu- lui. i voru k ice to- I ti cIaa multime de I inngeri. säcetésa. II mielul acTale carti can- I du va descuTa. pe6[et]-

ITa f. 147v°.

däntaTu cadé-v[oru] I stélele. candu va d[e]- I skide a doao pe6at[e] Iasculnde-se-va (sic) luna. I i nu va Ii. canclu va descuTa atreTa pe- I date. inncu-se-va intuneca-se-va?) lu- I mina soarelui.de- I scuTa-va a patra pe6a- I te rasipi-se-va cerTulu I deskide-va.a cince pe6ate. deskide [... II ...1 [ca]ta inr'ba (sic) pamäntu- I [lui]. f. 148 r".§i toate tru- I [p]urile oameniloru. I [d]inil capetele lumii. [si]

dzisu doamni. ce- [la] ce a muritu in O.-I

[ria] vécului. altiivoru mori aprope de I savräsire. depreu- I nä voru invie. asculta Iioane. toate ran- I durilele (sic) oamenilo- I ru. de. 30 de anii vo- IIru nvie. toti inn[t]- I r-utn kipu. i inn- J tr-u obrazu vor[u] I in- f. 148 v°.

vita. acolo nu e p[la]- I vosi. nice mai n[e]gri nice ma[i] varo[si](?) I nece kélfeti(?) ne[ce](?) I mai criti. ce tun[t]- r-o vedere se voru

I la. si di mari. [si] I de frumosi. n[u]- I mai negatatii j [cu]piile se voru scula .

..]

ca:

I

I

I

I

a-I

I

J

I

so[u]-

www.dacoromanica.ro

INDICE(1).

A.

a, prep.: T, 25 r0/15, 45 r0/10; 141.'710-11, 25 r0/8, 46 v°/11-12, 87v°/11, 99 r°/8- 9; apoi in compo-zi0e: 69 r0/15, 97 v0/13, 35 v0/12;79 r°/13, 80 v°/15-16, 56 019, 113v°/14 - 15, 24 1.0/10, 95 v0/9, 79r°/11-12, 83 roll, etc.

acid, adv.= eaicio : T, 22 v0/10.acmu, adv.=aacum): T, 2 r°/5,

6, 9, 11 v0/5, 20 v0/6-7, 22 v°/13,45 v0/16, 60 r°/15, 47 r73, 71 r°/6,73 r°/2, 79 v°/10, 102 v°/14, etc.

aaunsetit, v. p. 2 pL dind ajunseratio : T, 6 v°/4-5.

adevar, adv.--=aatninv : T,47 r°/9-10,69 e/8, 116 v°/9-10, 121 v0/5, 122.016 .

adus, s.=_- aoaspeo: T, 21 roll.afun'da (a sec.)), v.: T, 45 v°/4.ai, s.= aanin: T, 90 1.0/14; cf. ani

da T, 90 r°/11.aibu (sacv) v.--asa amp: T, 57

v°/15-16 .ata, pr.=«aceeao: T, 93 r°/12.alasta, pr. = eaceastao: T, 14 1'0/2.ainte, adv. = «mai nainte) : T,

104 0/5-6.

alalt, pr. = acelalalto: T, 8 v°/13,69 14/16, 75 r0/12-13, 75 v0/4, 86v017, 50 v0/1-2, 95 v°/1.

alaturff, adv.= oalaturio, oalatu-reap : T, 86 r°115.

amttri-se, v.= amirl-seo : T, 9v0/12-13, 10 r0/1; cf. amtirise laT, 10 r°/2, 4 ei 6.

amente, adv. = g amintei : T, 97v°/13.

amu, adv.= «dar, deci,aourno : T,5 r°/2, 55 v°/10, 57 r°/17, 98 0/11, 102r°/13 ei 16, 102 v°/2, 103 r°/3, 103v°/10, 110 v0/1-2, 113 r°/13, etc.

anathima, s. T, 114 v0/9.apara, v. = almpiedeca) : T, 22

v0/5-6.arame, s.==garamao: T, 104 v0/4,

112 r°/1; M, 142 r°/9-10.are, arl, ard, V. a.= carp : 37 vo/9,

13, 14, 15, 16, 39 r0/13, 59 v0/5-6,73 r°/6, 74 r°/11, 76 v°/10, 90 r°/10,11-12, 13, 98 r0/5, 98 v°/7; M,140 r0/7.

T, 58 r°/9-10,arepi, s., pl. dela aripc1= caripio:

T, 41 r°/9; of. aripi: T, 29 v0/8.

(1) In acest indice vom cuprinde numai cuvintele a caror radacin a. oriinteles sunt deosebite de cele actuale, precum i unele rämleite vechi deconjugare i declinare. Dintre fenomenele fonetice vor fi luate In conside-care numai acelea cari schimba radficina cuvintelor ori au deosebit interes,pentru datarea i fixarea locului scrierii i copierii codicelui. Citatele aunt acute,pentru scurtime, numai dupà foi i rand; T= Codicele Todorescu, U =-- Codi-.cele Martian.

Draganu, Dou& manuscripte. 16

pf.

ardsi,adv.=aiara.8ip:

www.dacoromanica.ro

234

ascultird-s[e/, V. = aascultar5.-seD,g alnia-seD T, 19 r0/16.

ascun's 8.-= asecreta: T,62 ern-12, 77 r°/9, 79 r°/4-5.

afii, pr. = a1nOia, ada.nsiia : T,38 r°/9.

aspideei, s. ((sups)) : 7', 95 r°/6.

B.

badica, s. = afier turnata,cheào: 7; 104 v0/3.

bat'gocori-, v.: T, 10 r°/5, 72 v°/8,79 v0/5, (bdgocorit) 81 v°/15, 91vo/16-92 r0/1.

bat4ocur4, s.: 7', 92 0/3-4.bezdnd, s. = gabyssusa : M, 140

v0/2, 143 v°/13, 144 r0/2.birosu, s. «plata scum-

: T, 85 v°/1.bisoru, pl. -ure, s. Oper15.2 , (pia-

tr scumprta: 7; 86 r°/8.s. = cabundentiti : M,

140 v°/7-8.blagoslovi-, v.: T. 17 v°/14, 21

C.

cdce, conj.= tad): T, 6v0/6, 79v0/7, 8, 9...

oath adv. si conj.= canda: 7;99 r°/4.

Caine, 8.= eines : T, 94 v0/14 15;of. cdni: T, 97 r°/10, 36 r0/9.

s.= M, 140 r°/211, 143 r°/13, 147 r0/7 si 10-11,147 v0/1.

&sure, s., pl. dela aas in boo deeast** M, 142 v0/12 si 13.

cene, pr.= (coiner): 7', 8 r0/1, 41 vo/4.vest, cdsta, pr.= tomato, aceastao :

110 v°/8, 112 r°/5.ce, conj.= ado: T, 3 r°/4, 8 r°/6,

10 v°/6, 13 r°/16, 22 v0/6, 28 r°/9,71 v0/9, 87 r°/1 si 15, 88 ro/10, 89r°/9, 98 v°/3, 100 r°/16, 108 r°15,114v°/6, 10 si 14...

asuprd [de tot], adv.= (Tester):99 v0/4-5.

atunce, adv.: 80 r°/8 9, 991roll, 103 r0/4; M, 141 r0/10, 142 v°/14,143 v0/10, 144 1.0/5-6, 145 v°/8,146 r0/5.

au, conj. T, 67 v0/10.62 r0/11-12.

v°/11, 27 r0/1-2, 32 v0/9-10, 42v°/10-11, 80 r°/15.

blazni-, v. din p. sl. satI9HE

a scandalump: M, 145 r°/13.bladzii, adj.= ablAnzii : T, 91 r°/6.bla, -are, v.= aa T, 28-

OP, 59 r°/6, imper. barn: T, 83 v°/10,.40 0/9, 41 v0/12, 45 r0/1, 55 vo/510, 71 v°/2.

b[o]goslov, s.=ateologa: T, 90 r°/6.brataf,s. = aváro sau fartato : T,.

90 r°/6.bund-mdndrie, s.: T, 3 r°/12-13..bun, adj.= ascumpa : T,24 v0/6-7.burd=avifors: T, 76 v0/6, 78 r°/6..

edit, art.: T, 97 v°, 8-9.ceriure, s., pl. dela ceriu: T, 60 v°/3:_cetdfiei, s., gen. sg. dela estate:.

T', 83 v°/9, 96 v°/2.&titers, s., pl. dela cetera: T,

v°/12.vice, v.= agicea in loc de dzice:_

T, 24 v°/13, 112 v°/16.cid, adv. In loc de acicd: T, 97.

v°/16.vine, pr.=1. afiecareo:T, 77 r°/6,.

99 r°/15; 2.= acarea: 7', 20 v°/8, 31v°/11, 33 v0/3, 35 v°/5-6, 37 r°/13,38 v0/13-14, 39 v0/12-13, 40 v°/1,62 ro, 1, 63 v°, 2.

cinefi, pr. = afiecarea : 7, 70-,

0/7-8, 84 0/3, 62 v0/7-8, 106 v°/10,.113 r0, 10-11.

ctin, s.= a ordino, astare socialita.

pl. -art,

= aperliko,

biusigul,

carts; acirtio: pi

T,

7',T,

88.

=

-=

=

nnabIe,

gi

www.dacoromanica.ro

235

7', 16 1.0/10-11, 19 r0/9, 20 r0/7, 61,r°/2-3, 78 r"/11, 95 v°/10.

e'ytefei, s., pl. dela citet In locde ecitetiie = eanagnosto, acetitorin bisericie: 7', 41 r°/14.

dude, s., pl. dela cludd=ami-nuneD: M, 142 r°/8.

johai, s.= «bronz de clopotes: T,111 v0/15.

arate, s., pl. dela &did= alinies,apoi «interval de timps:M, 142 v0/14.

clipald, s.: T, 109 r0/4, 111 r°, 6.codru, s.: amunteD: T, 12 r°, 6,

15 r°, 1, 16 r°/1, 16 v0/7, 17 0/9, 18r°/8, 18 v"/1-2, 3 si 10.

cornure, s., pl. dela corn= ecor-nuris: 7', 86 r°/6.

D,

daca, conj..= edacle :!1,71, 47 v°/12,apoi dfaca: 7', 68 r°/4, ddca: 7', 71r°16 si 11.

deindoard, adv.= lodinioarge:112 v0/8, ddndoard: T, 109 v°/7--8si 113 v95-6, ddn'oard: 7', 109v°/14, dindoard: T, 101 r°/7-8,dini-or4: 7', 58 v°/8, 49 v0/3,87 v°/5-6,105 v0/3, dinioard : T, 67 v°/5-6.

dantdfu, num.: M, 147 v°/3.darure, s., pl. dela dar: 3 r°/11,

3 v0/3, 48 0/10-11, 96 r°/16.de, prep.= 1. apentru«: T, 2 v°/11,

68 v°/15-16, 80 r°/13, 70 r°/3-4,115 r0/6-7; 2.= adela.D: T, 106 r°/6;3.=a dins ::7', 1 v0/10 -11,13,v°/14-15,39 v°13, (di) 7 v°/5-6, 9 v°/9-10,32 v°/1, 77 r°/7; 4. = adins cu senapartitiv: 7', 66 r°/13-14, 7214/5-6;5.=«decAts: 7, 18 r°/12, 25 r012, 30r°/7, 31 170/11, 42 v0/3, 60 0/8-9,62 v°/4, 85 v0/5-6.

de, conj. = 1. elncits ; T, 102v0/10-11, 108 e/13, 99 r°/11; 2.=ems: 7', 17 170/10-11, 37 v0/2, 40r°/10, 43 r°/6, 51 v0/1, 68 r0/14, 79v°/9-10, 108 r°/8, 22 r°/5, 48 v°/7-8.

creetingle, s., pl. dela creftind=enevastio: 7', 93 r0/15.

cruciei, s., dat. dela cruce: 7', 35v°/1I, 56 r°12.

cununa, v..«Incununis: 7', 24v°/3, 24 v°/8, 26 r0/7; cf. cunund, s.la 7', 24 v0/6 si 84 r0/16.

cuplit, adj.: T, 101 v°/2; cf. cum-plit: T, 109 r°/15.

curd, cure, v.--= 1. ea curges:39 v°/3, 95 roll; 2.= ea fugle, eamerges: 7', 22 v°/2, 72 v°/13.

curundu, adv.= acurânde:-7, 92r0/7, 93 r0/16.

cuvente, s., pl. dela cuvdnt: 7',108 r°/14-15, 112 v°/13-14, 113v0/8-9.

dedru, v., pf. lui a da: 7, 61 v°/5,46 r°/13-14, 107 v°/10, dedu:107 v°/6, ded: 7', 107 14/12, ddde:T, 107 v0/14, d4derd: 7', 61 v0/6,46 r°/7.

deci, adv.= eapoie, eduplaceeas7, 116 r0/8, 10, 11 si 12.

&vita, adv.: = T, 10 170/8, 111v0/6, 113 r0/13 si 15.

deinte, adv.:. ede mai naintes:7', 33 v73.

delunga, v.= ea depirae: 7, 10614/5- 6.

dens, prep.= edins: 7', 13 r°/2.den, prep. = dins T, 25 r°/10, M,

146 v0/8, den: 7', 11 r°/6, 22 r0/8,46 r0/2.

dents': 8 r°/11.den'naintd, prep.: T, 110 v0/13.

M,142 v°/12.dentru,prep.:=gdintru,:T,11v°/9.depreund, adv.= elmpreuni, dim-

preunis: T, 101 1.0/9-10, 103 IPA.si 12, 103 v0/16, 104 r0/1, 106r0/14-15, 109 r0/9.

deprineet, v.,p. 2 pl. din pf. delaa deprinde: 7', 100 r0/16, 114 v0/6-7.

7',

T,

T,

dentii, s.= sdin/11.:

www.dacoromanica.ro

236

derept, dirept, adj. : T, 65 r716, 820/13-14-, «dreptate, :79 v°/14.

derept, «in dreptulo,vis-à-viss T, 12 roil; gpentrus: T,13 r0112, 56 vo/3 si 15-16, 60 vo/5,59 v°/13-14, 46 v°/4, 57 v°/12-13,88 1.0/15-16, 49 r°/3...;

derep'ce, dereptii ce, dereptu ce,direp't ce: T, 10 r0/3, 18 v0/9-10,103 v0/5, 107 v0/9, 111 ro/3 -4; de-reptu acea, dereplit acéla,data: T, 5 0/6-7, 6 v77, 8 v°/10-11,18 r°/14, 34 v0/2-3 si 9-40, 35v0/13-14, 37 v°/3-4, 38 v°/3-4, 41r°/3, 42 v0/11, 46 v0/2-3, 105ro/14-15,105 v°/4, 112 v0/3, etc.

derep[t], conj.=«eas, apentru can:T, 108 r0/6.

dereptate, dirept ate, s . : 7', 2 v°/2 -3,(derepla(eei, gen. sg.) 23 v°/5.

despre, prep.= «de pre), ide pep:M, 143 r0/12 si 144 v°/13.

deschide, v.= ea deschides T, 78r'/15, 83 vo/8-9, 84 r°/14-15, 23v°/4, 97 r0/13, 22 v0/4-5, 26 0/5-6.

despune, v.= ea stApAnis: T, 103v°/15, 111 r°/9, 111 r"/10.

despuitor, s.=astapans : 7', 3 r°/15,29 v°/13-14, despuitoare, voe.: T,57 v0/3 si 12, 60 r°/8; despuetoard,s.= ustfirdnai: 7', 32 v0/8.

destinge, v.= ea coborls: 7', (des-p. 1 sg. din pf.) 12 v°/10, apoi

18 v75 si 8, 19 r°, 20 vo, 2 si 3, 28v0/4-5, 23 v°/3-4, 61 r0/7 si 9, (desti-

E.e, conj. =e0., ciarz: 7; 22 vq11,

58 v0/13, 48 r°/4, 49 v0/13, 100 v0/1.

F.Marto'', nume v. Intr. ea subst.:

factitori rdi= s rfiu-fleätori 7', 114v°/13-14, fdedtorti de cuvdn'til: T,15 v0/4-5.

.4120 v0/12, M, 145 v011, 3, 5, 142 r76.desupra, adv. = ede-asupras T,

78 v°/13-14, 104 r0/6.dezmierdat (vd cv), p. 2 pl. din pf.

dela a desmierda, v.: T,100 v°/5 -6,108 v°14-5.

dizmiedaunile, s., pl. dela di-znziedtVune : T, 102 r°/15-16.

dizmierdziite, s., pl. dela dizmier-dzie: 7', 110 v0/1.

di'n, prep.= «de pep: T, 97 0/9.dzeu, s.: T, 102 v0/12.dzisa, s.: T, 18 14/11, 29 0/5.dzisu, dzisil, v., pf. dela a dzice:

T, 62 0/11-12, 64 v'/6, 65 r°/614, M,139 v3/2, 140 0/10, 110 v°/3-4,141 r0/7 si 13, 143 ro/7, 144 von.

dodeire, s.= «supArarep: T, 112v°/7, 113 v0/5.

donsn, s.= astkpAns: 7', 69 v°/12,103 v0/15; 85 1.71; doamnd, s.=cst5.0.n5.0: T, 111 ro/10.

dosddi, v.= «injuria afficere*: T,72 v°/8-9.

dostoinic, adj.: 7, 66 v°/7-8, 68v0/10-11; cf. destoinic: T, 64 v0/2-3,88 v°/3 si destoinicie: 7', 2 v°/13.

dragosteei, s., gen. sg. dela dra-goste: 7', 9 r°/15.

duke, adj..«indurätors : T, 62 v0/5.dulcetiei, s., gen. dela dulceafd:

7', 3 v"/3.dumeneca, s..«duminecas: 7', 89

r°/13; cf. dumineca: T, 46 v°/11,51 r°/3, 92 v°/7-8.

eresurile, s., pl. dela eres: T, 105r°/9-10.

erldclune, s. = eiertares : T, 8vo/7 -8.

fisigeldui a se cv), v. r.: T, 210/13-14,21 v0 6, 27 r°/13, 46 r0/15.

fapt, part. dela a face: 7', 1130/11-12.

a.=

2.=

:

pi

www.dacoromanica.ro

237

fapt, s.= ducrua; 7', 58 r°/5-6,61 v°/10-11.

fapturile, s., pl. dela fdpturd: T,25 r°/8-9.

fdrdlegile, s., pl. dela fard lege :T, 13 vn/9.

fdr4-de-l4ge, s.: 7', 50 v')/6; adv.,7', 79 v°/12-13.

fare& de masurd =...- afoarte mare':T, 100 r0/4-5, 111 r°/7-8.

fde-nemicd, s.= animicD: 7 , 107r°/13-14.

fart% thud =1. a nenum5.ratin: T,55 v0/12-13, cf. dzile cu samd la107 v°/14; 2. = afoarte marea : T, 8114/6, 100 r°/4-5, 114 r°/7-8.

fetiâ de stare = ane'ncetata : T,47 v0/6-7, 51 v°/11-12, 86 v°/8-9.

fdra- vundu in loc de fard- fund,s.: T, 22 r°/12.

fdrima, v.: M, 144 e/11.ferbente, adj. = aferbintea : T,

19019-10.fecior, s. = 1. acopila: 7', 35 0/8,

55 r0/8-9, 71 v0/8-9, 93 v0/3-4 ;9 v"/1; 2.= afiu al bisericiia: 7; 1314/14, 2 r°/2, 13 r°/1, 21 0/7,85 r°/6.

feciorid, s.= astarea de vergur5A:T, 62 0/6.

feellul, pf. dela a face: 7', 61 v0/3,Mee: 7; 10 v°/I0, feciu: M, 139v°/10.

G.gdteded, v., p. 3 sg. pr. dela a

Ott: T, 53 r°/3, 94 r°/4.glitise, v., p. 1 sg. plqupf.= agl-

tisema: T, 114 v°/1, 3 si 5.ghevolul, s. = adiavolula: T, 122

r°/3.gice= adzicea : 7', 77 vo/15, M,

146 r°/11 si 147 r°/12, vice =gice =adziceD: 7', 24 v0/13, 112 v0/15, fli-cemd= adzicemAD: T, 8 v°/16.

grudecdtorile, s., pl. dela //tucked-toare = ajudecattta: 7', 1 r°/1.

4udet, pl.-te, s.= ajudecatb : T,35 r0/15-16, 66 r"/10-11, 82 v0/5,

Poritd, S. --= avergurb : 7, 61v°/15, 54 r°/6.

ferbente, adj. = a fie rbi n te, : T, 109v0/9-10.

ferecdclune, s. = aferecare» : T,13 v°/6-7.

ferecat..-- afericea, afericita: T, 87v°/2, 91 r°/6, 93 v°/13, fericat: 7', 90v°/11 si 14, 91 r°/8, 91 v°/3, 6, 10si 15-16, 92 r°/5-6 si 15-16, 92v°/6, 93 r°,6 si 14.

feted, s., gen. sg. dela /44=afeeia: 7', 20 r°/4, M, 141 v°12-3.

fitu, s., voc.: 7', 97 v°/13.fireei, s., gen. sg. dela fire : T,

21 v°/12.firurfel, pl. dela fir: 7', 97 r°/1.fidmdndzescu (se cv) dela a se

fldmelndet, V. r. : 7 , 48 v°/16; cf-Ildmotndzescu la 7; 91 r°/9.

frdmse, v.= aframsea: 7, 10 v°/4.frdmage, framsete, s.: 2',11 r°/15,

24 v°/9-10, 64 r°/15, 82 v°/3, 96v°/1-2, 107 v°/4-5, framsetieti: 7',2 v°/9.

frdmsetcr, v.: T, 17 v°/14.fit., v., pf. dela a fi=ase intamplaa:

T, 97 r°/11.furls', adv.= ape furisa : T, 36

r°/15.furtusag, s. : 7', 50 v0/2-3, 105.

r°/12, 112 r°/15, 112 v°/1.

94 r°/7, 94 van, 99 r°/10, 78 r0/15;80 r°/2-3, 80 ern, 87 r°/7-8,95 v0/7, 99 r°/2, 100 r°/12 M, 140v°/2-3.

g met, pl.-ci, s.= ajudeatora :7, 62 v0/6, 70 v0/4-5, 80 r°/9,5 r°/16, 43 v0/15-.16, 77 r°/1-2..

gloti, v.: T, 12 v0/1.graila, v., p. 1 impf. in loc de-

au-Miami.: 7', 69 v0/1.grctfi, v.= agresia : 7', 56 r°/13,

92 v°/16, altundeva glisim grefi.grgO, s. .,-- a greutate . a Gewichta :

7 , 113 v0/1.www.dacoromanica.ro

238

hi, v. a.= all.: 7', 109 ro/15, 113r4/6, 114 v°/8-9, (hifi) 94 09.

haul, s. = iuiu1s : T, 121 0/13-14.

I.

lane, interj. = (data): T, 110 v°/1.fani, interj.= T, 102 r"/2

si 16.iazer, a.= alacg: 7, 55 v0/7.iboste, s.= aiubireg : T, 72 r°/9,

99 r°/15.i"naild, prep.=ainainte.: 7; 79 r°/5.inelltruo, adv. =-- atncitroi : M,

146 ro, 3-4.inein'ai, v., impf. dela a n-

cinde== ea aprindeg: T, 72 v0/3-4.fnduki, v. si a se induki de ma

ga-i pláoeà ouivh cevhg, aa iubio:7', 8 r"/7-8, 108 v0/7, p.2 pl. din V..= atndulcirátig) :100 vo/3.

inferecafi, p. 2 pl. pf.= ginfere-carMig dela a trefereca= ea fericig:7', 81 r°/12.

inframsat, part. dela a Inframsa:7, 86 r°/2 si 3, 86 v0/2-3.

infra:meta, aa infrumsetis:1, 18 r°/6-7.

infricat, part. dela a infricaeinfricosate : T, 4 v°/5, 40 v0/7, 70v°/15, 71 v0/7 si 11, 106 r°/10.

inganfat, part. dela a se inganfaga se Wag: T, 95 r°/3.

interj. = giathg : T, 102 0/13.ginimao: M, 145 /4/4;

inema: 7', 94 r°/2, inetnae: 7', 116v0/3; in imyei, gen. sg: 7', 4 r°/1;altundeva gäsim inina si inimile.

inpar'fit-au, v. ----- dnpärtit-aug :T, 14 r°/2; cf. era inpeir'fit: 7, 13v0/1-2.

inparli (a se rN..)), v. r.=ga se In-plartftsig : 7', 96 v°/5-6, 108 v0/1.

hitl4n, adj.: 81 v° 6-7, 94 v°16122 r0/2-3.

leitidresteg,hitlesu2,s.: 7,10 v°/10- 11,63 r°/12, 72 vo 10-11, 79 v0/6, 87r°/10.

inpelifa (a se c , v. r. = ga se In-truphg : 7', 120 v°/13.

inplea, v.=-- ga Inplinig, gagerffilleng: T, 114 r°/12-13;

dar cf.= ga se lnplehg: T, 103 r°/1,110 v°/15.

inpreuna, v. = ga unig, ga In-paca: 7', 9 1.178-9, dar cf.: 7', 103r°/8-9.

Inpreunare, gunire), aintele-geres: 2 v°/4.

Inprotivd, adv..= gpentrug, glnloog, &in schimbb: T, 8 r°11.

insul, pr.= cciansulo: T, 110ro 6,24 v°/10, 45 r°/16, (41i) 38 r°/9, 34r°/1-2, 40 ro/3-4, 86 r°/14, 7 v°/2 3,21 r°/15-16, 98 v0/4-5.

tessetosa (a se cob v. r.: T, 49 ro/1, 91r0/10.

insaluturile In boo de insalaturile,s.= alnseláciunileg : 7', 105 r"/13.

intapina, V. = ca Intimpinig :

10 r°/1-2.intuneca, v.= ga se Intunechg:

T, 78 r°/1.invie, v.: p. 1 sg. pf.) T, 46

r°/13, (incise) T, 5 r°/1, 10 v°/16,11r4/2, 3, 4, 6, 7, 8, (invisene) 10, 121r°/2-3.

invita,v.=aaindemnb.o :T,116 /7 .ispasitorrulii : T, 8 r°/14.ispovedi (a se cv), v.r.: 7,94 r" 15, cf.

a se spovedi: T, 90 v°/3, 93 v°/14-15.iubit, v., p. 2 pl. din pf. =

T, 114 v°/11 si 12.lubirde=aas'iubig: T, 114 r°/14-15.Itto, adv.: T, 30 v0/4, 41 v°/13,

102 r4/14, 102 v° 1 0 2, 110 v0/2.

T,

dates:

(indalcit,7',

v.=

s. =

si-vArsio,

8.=7',

7',

(invis,

biráti':

H.

Priin,a,

www.dacoromanica.ro

239

NM', adj.= awor», aipra T,48 r°/9.

lute, adj.= asaevusD: T, 53 10)/15,74 r°/5, 94 v0/5; adv.: T, 63 1'0/13,79 v°/16, 95 v0/2.

J.

jelui, V. = aa se jeluiD : T, 31v°/12, 54 r°/12-13.

L.

Idcui:v.=aa locule:T,46vV14--15,'76 v0/13.

ldcuire, s., pl. dela Mcuitd=alocuintä: 7', 14 0/12.

Idsa, v.= ea T, 26 r°/14,93 r0/16-93 v°/1.

Ware= aiertareD: T, 121 v°/2 3.lasareti, v., imper.= alAsatis In

tnu ldeareft: 49 v°/3-4.leni la se (N.) 1, v. r.: T, 81 v*/16.kpddat, V., p. 2 pl. din pf.=

pädaräti D: T, 100 v°/3-4.

utda/eJnyafil, s. = a muceni ci ), pl.dela amucenicD: T, 85 v0/9-10.

nogurd, a.= amonteD, acoliniD,adealD: T, 28 r0/12, 48 v°/9, 77 v°/8.

main'te, adv. = amai Write),«mai nainteD: T, 23 r°/1, M, 143r°/3, matte: T, 84 r°/5, 120 v°/3.

mdnat, s.=arnunciD: T, 46 r°/2.manedrele, pl. dela end:ware: T,

110 v°/3-4.mdn'caclu-i, V. = aminoindu-h:

7', 41 0/6.nedn'driele, s., pl. dela mdndrie

aingfinfaret ori chiar apodoabeb:T, 102 v°/14.

mdnule, s., pl. dela mind =amAinileD : T, 21 v°/10, 72

v0/11, 107 r0/15, M, 143 v°/7;

icbdvi, v.= aa mfintuix : T, 9 v°/3,12 v0/14, 13 v°/12, 46 roll ei 122 r0/2.

iz'bdvyre, s. = amAntuireD T,1 v°/6.

jelui, v.= aa. dorlD: T, 97 r°/6-7.jelanie, s.=apla.ngereD: 7', 541.0/14.

liba, s.= alimbax: T, 72 v°/8.Umbel, s.= enearne, apoporD: T,

13 r°/10, 13 r°/12, 20 r0/9; dar cf.limM elimbese: 7, 40 r°/8, 72 v0/8 .

lu, art.= (club) : T, 2 v0/14, 30r°/11, 62 r077, 58 v°/4.

lucrure, s., pl. dela lucru= alu-crnrix: T, 3 v°/13-14.

tumid, s., gen. sg. dela lunge: T,9 v°/4, 24 vG/15, 29 0/6, 56 vom.106 v°/5, 113r°/5, (lumiii) 48 r°/15.

lun'gd-rdb'dare, s.= aInde1ung5.-abdareD: T, 2 v0/6.

nile: T, 4 v0/4, 57 r°/12, 58 r°/5-6,61 v°/11; máni: T, 85 r°/8, 50 v°/11.

marhet, s.= a marfiD: T, 44 r°/7.marls, s. = 1. einginfare: T, 100

v°/7-8; 2. = apompb, astrAlucireD:7, 1 r0/3 i 13, 4 v0/9.

me, pr.= (ma): T, 70 v°/1, M,139 v0/14.

men'clund, s. = a minciunla : T, 74v°/16, 108 v°/14, 112 r°/15; of. minau-nite: T, 105 r°/11.

men'thenos. adj. = amincinos) :T, 89 v°/3-4, men'cinos : 108r°/10-11; of. mMCunoa:T, 39 r°/2-3,88 1.0/12-13.

mene, pr.= (mine): T, 100 r°/6,103 v0/8, 106 v°/14, 111 r°/5, 114 0(9M, 145 0/10.

I

cap,leek,:

T,

de-

M.

01nA.-nilev,

:

=

7',

415-

tank-www.dacoromanica.ro

240

mente, s....-- eminteb : T, 115 v°17si 13, M, 140 r°/6.

meesi, v., p. 1 sg. pf. -__ emersein:T, 40 r°/11, mersd: 7; 52 v°/12; of.si mergu: T, 47 v°/16, 49 v°/11, 92v0/13, maegd: 7', 46 v°/16.

meserii, adj., pl. lui nurser : 11,

27 re/3-4. .

meserIare, s.: T, 11, 113 r°/11.mesereitate, s.: T, 8 v°/4.mylcuire, s.: T, 4 re/1.miloste, 8.: 7, 3 r°/7.mitostenile, s.: T, 76 r°/4-5, 92

ve/14-15.mirodenie, s.: M, 145 r°/14.misel, adj.= es5.rac o, ((Annan) :

T, 71 1.0/12, 75 v°/12, 76 re/5-6, 97

N.naite, prep.=enainteo: T,29 v°/13,

76 r°/13.n4praen4 (decv . adv.: T, 69 0/1-2,

101 r°/13, 109 r°/13, 113 r°/5.naprasnic, adj.; T, 63 r°/10.nari, s., pl. dela nare= enlrie:

7', 111 v°/3.n4rod, s.= enorodo: 7',13 r°/8-9,

31 v°/13, 32 r°/6, 34 r°/2, 37 r°/8,38 v°/9, 45 v°/2, 63 v°/5.

pr.: T, 102 re/7; nusul: 7;11 r°/9, 99 r°, 8; nusii: T, 21 r°/3,102 v°/10-11, 110 v0/10.

n4felc4toard, S. = maim): T, 28v°/7-8.

nea, s.= azapadIe, eom5.to: M,145 v0/6.

neca, v.= aa omortu: T, 55 r°/8.nece, conj.: T, 86 v°/10, 11, 12 si

13, 87 re/6, 7, 12 si 14, 98 re/6, 98v0/7-8, M, 148 v°/7.

nedejde, s. = enklijdeo : T, 63ve/15; tuldejde: 7', 99 r°/14.

nemicd, n.: T, 66 r0/14,113 r°/15,6 r°/12 si 16, 64 ve114, 60 0/3-4,93 v0/12.

nemilosteniile, 8., pl. dela nemi-lostenie: T, 100 v°/15-16.

note, pr. = enisteu: 7', 38 r°/5, 41

r°/3 si 12; 5 v0/8, 7 v°/10, 58 r°/1,51 r°/8, 69 v°/14, 77 r°/4, 79 v°/8,81 r°/9, 87 v0/15, 88 v°/4, 91 r°/2.

nt4elie, s.= anAcazo, asárAcie D :T, 87 r°/1, 92 r°/2.

mita, 8.: 7; 88 v0/3.Moiseiu, Moisii, n. pr.: T, 98

r°/16, 98 v°/6.mortiet, s., gen. sg. dela moarte;

T, 10 v°/8-9, 13 ve/3; cf. morlei :7; 74 r°/10, mor'tii: 7', 13 ve/3.

muncele, pl. dela muncd: 7', 74 r°/7.munci, v. --= ea se muncin: T, 86

v°/15-16, 112 v0/4-5; cf. md mun'-cescu: T, 56 r^/11.

mu* s.= «muncie: T, 53 v°/15.

v0/2, 13 si 16, 54 v°, 9 si 13, M,141 v915.

neskyt, n. = «MO.», epu0ne :1 r°/9.

neactuns, = a neajuns e : 7', 1

r°/2-3.neadormit: 7', 45 v°/8-9, 102 r°/5,

110 r°/4, neadurmit: 7', 41 v0/16,45 re/14.

nedoertat: 7', 8 re/12.negroit: T, 80 r°/6.neinbiat: 7',110 re/3.neluminat: T, 101 v°/16, 109 v°/13.nerabdat: 7', 102 r°/4.nesfrasit: T, 113 r°/14.nesc4zut: T, 8 re/12.nestobodzit:T, 105 v°/2 8,112 v°/6,

re/14-15.nespus; 7', 109 v0/1, 1 re/12, 102

re/3, 110 r°/2.nestieu =-- enestinsub : T, 104.

netrecut: 7', 102 r°/1-2,107 re/11,109 v°/14-15, 113 v°/4, 105 v°/2,112 ve/5-6.

ni, interj.: T, 73 re/5, 75 e/11.nostu, pr.= enostruo: T, 9 v°/7,

54 v°/5; altundeva nostru.nuor, s.: 7', 17 r°/13, 18 r°/1, 21

v°/14, 37 re/4 si 6, 65 r°/4...

n's,

www.dacoromanica.ro

241

o .

oars,- oare, conj.= Gori... oriD:T, 116 v°/4-6.

obidi, v.= Ga Intristào : 7', 74V/9-10, 76 r°/2.

obidui, v.= aa IntristaD: T, 87v°/14.

obrici, v.v0/5-6.

odihneld, s.: T, 67 v°/9, 72 v°/5-6,(odyh'nfaleei) 85 r°/12.

Geomperioo: T, 20

P.

paceei, s., gen. sg. dela pace=apkiio: 7', 9 r°/16.

pacile, 8., pl. delapace= opäciler,:T, 91 v0/7-8.

s. = GImpärAtieo: T, 60v0/3-4, 26 r°/2 3, 106 v°/16, 113 r0/9.

paed, v., imperat.: T, 43 r0/6, 62v0/5, 84 v0/15.

patriot*, s., pl. dela patriarh: T,16 r°/13, 19 v°/4, 42 r°/6, 44 r°/1.. Pavel, n. pr.: T, 2 r°/11, 16 v0/2,17 r°/4, 20 0/16, 52 vo/1 qi 6, 62r0/10, 92 r0/11.

pelifd, s.= camp: 7', 33 r°/11,61 v0/13-14, 84 v0/11.

pesti, v.= Ga Intirziào: 7', 6 r°/14,6 v0/4 qi 6.

piftd in Joe de piftio delapifte=onaancareo: 7', 14 r°/15.

pldceri, s. = oplangerio: 7', 1 r°/7.pPcure, s., pl. dela pdtc: 7', 62

v0116, 86 r°/15.phingu, plan'fu, v., p. 1 sg.

oplânseiD: T, 62 r°/11, 65 r°/14 .

p/ttsem, v. dela a plasa=aaT, 4 v°/3.

pflitIvofi, adj. din /Moos = alb n:M, 148 v0/4-5.

poold, osinD: T, 97 v°, 2-3.poctu, v. Gpotp: 7', 57 v°/6.

ogodi, v.= Gplacere: T, 103v°/13111 14/4 ei 8.

olovire, 8. in boo de olofire, pL delaolofir = oPurpurgewando : 96v0/16-97, v°/1.

ome, voo. dela om: T, 71 r°/12, 720/5, 72 r°/1.

omeni a serx.)), v. = a se In -trupho: 7', 120 v0/14-15.

ostii, s. pl. dela ostie: 7,111 v°/4.S. in loc de oteti. ap6rintin:

T, 87 v°/9.

podobi, v. = ea Impodoblo : T,89 vo/7.

pogori, v.=a a pogorlo M, 144 ro, 2.pohtd, s.= Gpoftgo: 7', 4 r0/7, 87

1418 i 9, 113 v°/13.pohti, v.= aa poftln: T, 71 r°/3.ponosit, adj. din part. = Gruematp:

T, 60 r°/7.ponoslu, arusineo: T, 68 14/1.porecti, v.= ea hulle: T, 23 1.0/8,

92 1.0/2-3.poruncitd, s. = Gporunap: 7;106

v0/12, 99 r0/8, 105 v0/11-12; cf. po-runcd; T, 29 r0/8, 61 v°/6, 41 v0/8-9.

posti (a sec.)), v.: 7', 51 r°/11.prah, s.= aprafo: 7', 72 r0/15.provila, s.: 7', 89 v°/2 .prdbllahoslovitd,adj.:T,64r0/4-5.preanta, v.: T, 19 v°/3.precinstita, adj.: T, 36 v°/13, 37

v°/1-2, 45 r°/8, 64 r0/13-14, 55v0/5-6, 56 r°/7-8, 58 r0/10-11, 59vo/3-4, 81 r0/6, 85 r°/7-8.

preaur, prep. In prejur ((pre-kurD) tot: T, 78 r°/10-11.

prdcurata, adj.: 7, 44 r°/9, 115ro/16-115, v°/1.

précuviin'td: 7', 2 v0/1-2.prdta, s. In loc de prediteci=

Inainte-mergkorul 7, 116 v0/5.

=

pardfile,

pf.=

salab

oni,

S.

a.

T,

www.dacoromanica.ro

242

prederegdtorii, s., pl. dela predere-gator: 7', 5 v°/2.

prdgeltilii, pl. dela prégdtit: 7', 85v0/10.

prernallatut, adj.: T, 4 v0/12-13.prdinmugime, s.; 7', 1 v0/2-3.prdrnmidfit, adj.: T, 3 r°/2.preolubire, s.: T, 50 r°/15, 74 v0/14.prelubit, adj.: 7,61 re//6, 68 r°/7-8,

80 v0/13, 49 r°/16, 106 v°/8.pretubitor, adj.: T, 88 v0/9-10.prelumilnalta, adj.: T, 61 r°/4-5.pre'n, prep.: 7, 23 v°/16, prend:

7, 17 v°/16.preotef, s. = opärinteo : T, 16 re/11.prépodobnic, adj.: T, 15 re/13-14,

19 v0/12.prestdvi, v.: 7', 19 re/15, 70 re/4.prdstdvita, adj.: 7', 28 re/6-7.prdsleivitele,s., pl. dela préstdvitd=

4minuneo: 7', 16 r°/3-4.prespre,prep..---opesteo: 7, 4 v°/7,

13 re/16-13 v0/1, 78 re/8,93 r°/1, 93v0/2, M, 141 r°/5-6 ; prespe: T,19v°/14, 65 r°/4-5; pespre: T, 98 r°/1.

préstol, s.: T, 61 r°/11.prdsviit, adj.: T, 29 re/16, 30

r°/13-14 si 15, 30 v°/2, 9-10 si 15,31 re/8, 31 v0/12-13, 32 r°/10, 32v0/15-16, 33 re/1 011-12, 33 v°/6vi 13-14, 34 re/8,, 34 v°/11, 35 re/2,35 v°/3, 36 v°/4, 8 Ili 11, 37 re/4

pref, s.--.aplatAo: 7', 81 r°/2.prkepe (a secv), v.: T, 105 v0/5,

112 v0/9-10.pridddit, part. lui pridddi = in

supuneD: T, 91 v°/11.pren, prep.= apre 0, pentru : 7',

71 v°/14.prinde v.=a a in cepe : 7', 102 re/10.prisoare, S. = aprinsoareo, item-

nita,o: 7', 75 v°/13-14.printru, prep.: 77,3 v°/7, 8 r°/9-10,

84 v°/14-15, 46 v°/7-8, 92 r°/1...;of, pentru: T,1 v017, 8 si 16, 3 r°/7,3 v°/7, 7 v°/1, 8 v°/15, 14 ro/3, 14v°/5...; pentru, prep. = ocao, conj.:7', 88 r°/3-4; pintru: 7', 3 v°/7, 8

v°/15, 13 v°/8.propaste, s.: 7', 98 re/3.proroc'stvila, S.: 7', 58 v0/4.proadvi, v.: 7', 2 v°/7, 3 re16-7,

5 re/6, 5 ve/10, 26 v0/13-14, 27 re/12.protivd, adv.: 7', 59 v0/6.pujoasel (pilatrdcv: 7', 104 v°/1

111 v°/13-14.punoi, s.: T, 97 r°/6 si 11; puroi:

7', 95 r°/2.pus, v., p. 1 sg. din pf.=opuseio:

T, 61 v°/4.punt, v. r, p . 2 pl. din pf.= apu-

seatio: 7', 46 re110-11.pustinicii, s., pl. dela pustnic: T,.

80 v°/2 -3.10-11, 37 v°/7, 40 r°/6, 10, 12-13 putére, v., inf.= eputéo: 7', 102foi 16, 41 r°/5, 41 v°/1-2 si 12, 42 re/8-9, 110 r°/8-9.roll si 12, 42 v°/13, 44 r°/14 si 16, putreditd, part. lui putresi:54 r0/5, 55 r°/9-10, 55 ve, 1 si 13-14, 94 ve/14.56 r°/14, 57 re/2 si 9,60 re/5.

B.v, I n loo de relgtli=a a rrusnio :

7', 72 re/11-12.rap/luso., v.= ea muris : 7', 6 v°/14,

7 r0/2-3, 16 v°/14.rdpausii, a. =-- codihnb: T, 101

r°/2-3, 109 r°/4.räsipi, v. = aa risiplo: M, 147

v0/12 .rav'nite, s.: 7, 116 r°/9.

retzboiniculd din rdeboinic, adj.:7', 14 r°/13-14.

rod, &nob: 86 r° 1 si 3;2.= anearno: T, 28 r°/4, 30 v0, 4si 11, 55 v°/8, 62 re/12-13.

roditoare, s.=gnAsc5,toareo:53 v0/16-54 r°/1, 54 14/5.

rost, s.= agurio: 7'; 21 re/3, 42r°/15, 50 v°/12.

rdedi,

T,

s.=1.

T,

111

www.dacoromanica.ro

243

S.a, se. odacID: 7', 3 v°/1, 37 v0/9,

59 v0/4, 76 r°/9 si 15, 76 v0/10, 92r°/12, 98 v°/8, 104 v°/13.

sdbor, s..csoborD: 7', 16 r0/9,95 v0/10.

sacdte, s, In km de sagas= s5.-getis: T, 74 r°/1-2.

sad, s.: 52 v0/12.salstaturile, s., pl. dela saltdturd=

4 sgriturAD: T, 105 r°/6.sama,s.=anumars: T, 55 v°/12-13,

101 v°/13, 109 v°/10-11,107 v°/14.sdmtu, v. a.= asintp: 7', 12 v0/16,

24 v°/13, 30 v0/3, 33 r°/3, M, 140r0/14, 141 v°/8, 13, 14, 145 0/7.

sarcine, s., pl. dela sarcind =a sarcini D: 7', 60 r°/5 6; cf. sarcini :7 , 48 r0/8-9.

sarut, v. = 1. ukiissenp: 21, 21r0/1-2, 66 v°/15, 69 v016-7, 85 r°/7,2.= (i grilszen D, a a salutà 9: T,7 0/9,29 r°/3.

scar'jca, v.: T, 45 v0/9; cf. sedercare: T, 63 r°/6, 82 r0/5-6.

scr'bira, v., impf. dela a scdrbi=aa se scarbiD: T, 20 v°/8.

scopescu,v. dela ascopi: T,48v°/14;scripturd, s. =1. ascrisoarep, gin-

semnareD: T, 83 r°/7-8, 89 r°/3-4,90 v°/8-9; 2.=evechiul si noultestamentp: T, 15 v0/11, 71 r°/9-10.

mad, s.: 7', 14 r°16.scumpdra, v.= as. riscumpireA:

7, 8 v0/8, 9 v0/12, scupdrat: 7', 1v°/14; scumpdrare, s.= ariscumpi-rare': 7', 1 v°/12.

scump, adj.= a avar D, usgArcito :7', 43 v0/14; dar cf. scump= ateuero:T, 86 r°/10 si 86 v0/1.

scumpire, 8.= eavaritie o, a sgar-cenieD : 7', 72 r0/1,102 v°/1-2, (scu-pila': 110 v°/3.

semu, sem, V. a., p. 1 pL=asin-temp: 7', 64 v"/3, 59 v0/16, 49 r°/7 .

semend, adv.= aasetneneao:145 r0/3.

verb, s.: T, 103 v0/15-16, farbei:7', 111 r°/10 11.

sefi, v. a., p. 2 pl.: 7', 49 r°/12.sfitoc, s.=asulD: T, 78 r*/3.sfrafenie, 8.: 7', 4 v0/10.sila, s.= a puteren : T, 35 v0/11, 60

v°/8 9, 68 r°/11; cf. stfl'nici[a]: T,9 v0/10.

simtens, v. a.= a &Intern]) : T, 15v°/4; cf. sin'tentsi: 7', 27 v°/4-5.

slaveei, s., gen. dela slava: 7',17 v°/11.

smeri, (a se m`, v.: 7', 13 v0/9-10.smrad, s.: 7', 96 r°/2.socoti, v.=aa, lui in seamio: T,

66 v0/1, 113 v°/10.spurge, v..ca impr4tib,soa ri-

siplo: 7', 72 r^/14-15 si 15-16, 104r°/10.

spdsi, v.: T, 9 v°/6; sp'sitorrul:T, 4 0/14-15; spdsenie, a,: T, 15v°/13, 26 v°/6, 120 v0/11.

spatd, s.=esabieo: T, 73 1.0/14.spodobi, v.= aa Impodoblo: T, 68

r°/2, 87 v°/2.spre,prep.=opes, «pre, si apeste.,

gasupra : T, 18 v0/4, 6, 8, 37 r0/8,48 v0/14, 83 v°/13, 107 v0/1-2 si 8918 r0/4.

spus, v., p. 1. sg. pf.: T,107 v°/6.stol, s.: 7, 16 r0/13-14 si 14-15,

12 r°/2-3.sterc, s.=ogunoiuD: 2', 88 14/9.sticYp, s.=1. cramp: T, 38 v°/6-7

si 8; 2.= acolumnit de scrisoarel 1nstrputa lui mathei: 7', 99 r°/2-3.

strdnib, adj.= falso, gneadevfiratl,iar despre oameni onedrepto sauomincinoso : T, 36 r°/6-7, 44 0/7-8,77 r0/2, 88 r°/14-15, 94 v°/3, 115roll, drabs's: T, 35 v0/13, 115 r°/2.

devil, s.= ocadavruo : T, 103 v°/8,111 r°/5.

Bullet, s. = a su flare)), « Macho: T,69 r0/10; In celelalte locuri pretu-tindeni = a &els)).

M,

www.dacoromanica.ro

244

suparaturile, pl. dela supdrdturd=asupärarea: T, 100 v°/14.

suspiny, s., pl. dela suspis= a sus-pineD: T, 1 r°/6.

svárdi, v.= ea vuia: T, 45 vo/1,77 v°/2-3.

T.

tdrie, s.=1. (I putere) : 7', 4 v°/11,10 v0/15, 12 v0/13, 19 r°/13, 23 re/5;2. = aceatAD: 7,12 v°/1-2, 17 r0/11 ;3.= a firmamenta: T, 23 v°/9, 29 r°/9.

tdpinare, s.= aintâmpinare I) : 7 ,

48 r°/6, 50 r°/1, 67 r°/16; cf. timpi-nare: T, 23 v0/16-24 r°/1.

tene, pr.= atineo: T, 75 r°/16.tesld, s.= as5.cureo: T, 74 r°/2.tincle, v.= aa IntindeD: T,37 r°/5,

57 r°/12, M, 143 v0/5-6.findre, s.-=aputerea: T, 11 r°/13,27 v°/6, 116 v018 si 122 r°/5.tinut, s.= a putere o : 7', 69 r0/5.livlet, s.: T, 110 r0/7.trcovanie,s.=atalcuireo: T, 99 r°/1.tocina,adv.---=.1asemenewT,3e/1.tocmaa, toe'maia, s. = a facereap:

U.u, art. neh. qi num.= aunD: T,

21 14/1, 70 v0/3, 35 v0/16, 65 v0/8,75 v°/11 si 13, 79 r°/14, 77 r0/10,75 v°/14, 20 1,016, 21 r°/11, 65 r°/4,73 r°/11, 103 v0/15, 108 r0/3, M,148 v°/3.

ubra, s.=aunbraa, aumbraa: 7',13 v°/16, upra In loc de tabra: 7',72 r°/13.

wide, v.=--1.. aa omoria: 7', 630/12-13, 74 v°/10; 2.= aa bate II,Ca !OVID: 7, 48 v°/13, 49 e/5, 72v°/11, 82 r°/9, 96 r°/14, 96 v0/9, 104r0/11, 111 vo/3.

ucidere, s.----.2 1. a omorirea: T, 100v°/12, 108 v°/16, 109 r°/1,112 r°/12;

sventei, adj. = asfinteio: 7, 86v0/5-6, sven'tele, adj.= asfintelea:M, 143 r°/13.

svetnicii in loc de svadnicii dinsvadnic, adj. :-_-_- asfadnica: 7, 43v°/4; cf. svdditorii: T, 43 v0/7-8.

surédel, 8.: 7, 74 r°/3-4.

T, 106 v°/4-5, 113 r0/4, din tocmi:T, 20 r°/6-7.

trdsurd, s.= aintrecerea : T,1051.'75.

troitd, s. = atreimea : 86 v°/6,96 ro/3.

trufig, s.=a desfalareo, a molicitine:T, 89 v°/10, 100 vo/8, 105 r°/3, 116r°/8; cf. si trufie, s.: T, 112 ro/10-11si trufasul, s.: T, 4 v°/13.

trupe, s. In voc. sg.: T, 102 0/13,110 r0/13.

tunereen, tunéricii, s.= a Intune-Fee': T, 31 v0/13-14, 54 v0/3-4,109 1.0/12, 116 r0j1-2, 45 1.0/12-13.

tunuri, s., pl. dela tun = atuneta:T, 18 v°/12; cf. tunete: T, 19 r°/9.

turnure, s., pl. dela turn= atur-null': T, 86 14/5-6.

2.= abltaiea, alovireD; 7', 104 0/12,111 v°/9.

unne= aundeD: 7', 43 0/7.unt, s.=aunsoarea- T, 24 v0/12,

25 r0/1.untundrec, untuneric = alntune-

recD: T, 13 v0/15, 12 v0/3-4, 13141 6-7, (10 0/1-2 si 450/12-13 ; cf.intundrec, intuneric: T, 1 v0/10-11,109 v0113, 55 r°/12, 114 v°/11, 31v0/10, 101 v°/15, 31 v°/16, 32 r0/3,53 r0/7.

usprefdacele, num. = aunspr5.-dzéceleD: T,6 v0/3; cf. unsprazécele:T, 6 v0/16.

1

.

www.dacoromanica.ro

215

v .

vd, pr. pers., dat. pl.=eviD: 7,60/7.vacurile, s.= eveacurilen, pl. lui

veac T, 120 v°/7.vadi, v.= aa T, 35 r0/13.tam, v. avomb: T, 2 v°/

12-13, 3 en, 23 r"/6; 2.= evremD:T, 12 0/8-9.

vanture, s., pl. dela mint= (Ivan-turip: 111, 144 v0/10-11.

vare, conj.= T, 101 v°/3,4-5 si 6.

vari, conj.= eoriD: 7; 109 v0/23-4.vdettesenie,s.--,ain5.1tareD:T,170/8.yeti, v. a.=1. vei 30 r0/3-4

-5, 48 v°/4, 67 v0/3-4, 71 em, 71v°/8, 10-11, 12, 92 0/12-13, 101-v°/7, 109 v°/2, 4; 2.-=evreip; 7', 33v°/5, 36 v°/11-12.

vemite, s., pl. dela vesmánt=-avegminteD: 7', 63 v°/11; altundevagAsim vesminte.

z .

zdpodita, s.=avaleD: T, 114 r°/1.zavistie, 8.; 7; 56 v0/4, 63 r0/1-2.

vier'bin'teid, s. in loc de efier'-bintélID = afierbintea15.1): T, 101v°/11-12.

vietiei, s., gen. sg. dela evieatän:T, 2 v0/9.

vaa, v.= ea traiD; T, 11 r0/8, 87r0/3, 60 v0/3, ai vis, ati trisu: T, 67r0/11, 71 r0/2, amu visit, amu visu:7', 103 v°/1 si 12, au visu, au vis:7', 43 r°/2, 65 r°/15, 94 r°/13, 104v0/9, 112 r°/6.

vilare, s. = elnvieree: 7', 46v°/10 11.

vino, v., imperat. dela a vent: 7',11 v°/5, 60 v°/6-7.

vonic, s.= a rnilitare: T, 5 v0/5,56 v0/2, 69 v0/14, voinyc: T, 90 r0/10.

voinicame, s.; 7', 17 r°/11-12.vorovit, s,= evorbrte AI, 146 v°/14.vetute, s. = caraftD ; 7', 107 r0/14.vrem, v.= evomD ca V. a.: 7',

2 v°/10.

zlataustil, a.= egurA-de-aur;87 v°/10.

path:

aorio:

T,

a.= 1.

si

si

www.dacoromanica.ro

Studiul:

CUPRINSUL

Pagina

Introducere . . . . . ..I. Codicele Todores u);.t..91...L,1. Descrierea codicelui .

2. Cand s'a scris. Codicele Todorescu ?3. Codicele Todorescu nu e copie de pe Cazania lui

Coresi, nici de pe Codex Sturdzanus, ci de pe un ma-nuscript mai vechiu

11115

20

9

15.

20

894. Particularitatile de limb& ale Codicelui Todorescu . 89-1665. Ceva despre transcrierea codicelui 166-168

II. Codicele Martian:1. Descrierea codicelui; textele cuprinse in el §i stu..

diul lor 169-1812. Fragmentul «Pseudo-apocalipsului lui boanD e copie

de pe un text mai vechiu 18 I-18a3. Particularitatile de limb& ale fragmentului «Pseudo-

apocalipsului lui Ioan»; vechimea lui pe baza acestora . 183-1884. Datarea Codicelui Martian 188-189

Textele:I. Codicele Todorescu 191-229

II. Codicele Martian 229-231Indice 233-245

Anexe:Tabela III. Semne de 'Artie.Tabela III IV. Facsimile din Codicele Todorescu.Tabela V VI. Facsimile din Codicele Martian.

www.dacoromanica.ro

Draganu, Dona, manuscripts vechi.

TABELA I.

Marci de fabrice de hartie.

Fig. 1 Fi g. 2

F. 17 si 22 (sus)

Fig. 3

(17 -2142)

F. 31 si 36 (jos)

Fig. 7

F. 62 si 69 (sus)

Fig. 9

Fig. 5

I.

F. 48 si 51 (sus)

F. 26 si 27 (jos),Mai v. f. 70 si 77, 82 si 85,

86 si 93.

Fig. 4

F. 32, si 35 ijos)

Fig. 8

F. 104 (sus)

Fig. 11

Fig. 6

F. 57 si 58 (sus)

Fig. 10

F. 112 (sus)

Fig. 12

F. 105 (sus) F. 113 (sus)

k'ig. 13

F. 118 (sus)

F. 115 (sus)

"C

CI:YD1

-

www.dacoromanica.ro

Daganu, Dou ii manuscripte vechi.

TABELA II.

MArci de fabrice de hartie.

Fig 1

Fig. 3

Fig. 2

(1 1-71Y

F. 36 si 41 (sus)

Fig. 4

F. 145 si 146(Cf. f. 139 si 140)

F'. 148

www.dacoromanica.ro

Dr 5garth, Doud manuscripte meld. T A BEL III.(Pag. 56/f. 27 V° j pag. 57 f. 28 r° ale Codicelui Todorescu)

rip(1010 111211144,111n

, Wfrt 11 T8,z1S, cAotre01

iii f g i M 4fAX 4 11 ,. ',.' elf) slittANAto i

j A ,kA EK fo, w-K rl lc ii 5

trr.Iyieci-I4FclialoplIsifi-r$7..1 9

ill 11 r r. r 1 7 y; ., ,ilrtottfl ail, ill Tlp rk e A Ilk

H TWAobit

Trio4VK, rt,

tifelAYNNYnt5r6vinit'll At kilic 1.1.1.1vvickp`c

re

tfi 1117x !If ietilC99

A 4r3 - I w 42/,-Frio A 111(

61/4 Kt1f,s4 it-7krti .k( s

flan fl f?4 yo

" -,A .<ruFv.-

.,. z'

, i.. 4

t

- ".1014... fraleVillf-14*1-411,0'.4:31

..; ".,c"

. ..:.1,:. 't

), ii- li A41:triAl./: .

i:

-.%-e-A 20/./ 4/14.Y..t.ri..-ii/T1,6 3

.t ..' .:-,A1 At e 0 K.--11 . la' ,11 1 c4 Ay4

'. i At CAA KABI-11111.1.11

0 ..7 1(' ilk 1 _11..is nr-t t1., 1114.7

: Ichs. x 1 iliti it" C X ti-T1,1ilita 1: it--K-tilrett441'

. 4 .

-- .11f /An c /I A 7V-K it h. ili il';A),Sr,tililln iffif fiff

7, t-"A '

I... 41- f-.. .

7-..R7 4;112. .

d 'e

....,.: ....:.: ,;.;.,.1...,r 4,... , .

Wt11.4t,'.57

1;.,, ', . '."7.),

74:1,:.c '5V.1/2";...z-

, - tz R'.Agy--.4 i',*4440-Aiv,,k,...

.. :4'.,-.;..*:1..-. .",4j,iki." .

._ .:_,,g,,-, ;:.:";,:,,,...3'-. 4 ."., -'4 ,.,- .*-.4* 1 $ . .

.,. .

C

k

, Alt * p c of )16 liss:Fi A

:Lune 1.Iftst,

%nAtA Int .,.. -.,...);

4-

(1.0-34,3,..4ty3 751-Fil

;

cvf C 0);'

ft

p it

1.

AtKfri'L

...

!Ottp

,,A.

J

I

4.!- ,

r

www.dacoromanica.ro

Draganu, Doud manuscripte vechi. T AB ELA IV.(Pag. 112/f. 47 v° i pag. 113/ . 48 r° ale Codicelui Todorescu

C I4itThCitrii -71

K nig;

K WIcik n rn'nu /1.&7-frt

siAtic AL 4 tii"OCnitt: fir Flaneikr% rit viuw

qc inel ftv-Ap1 in 6

etri th4flJin it 1.- 1-0 KeAr5A.-)6 §1-4.

A Effogpti4fiu

autsAifix4:1 fp #1 it ETIMA Trtfilt\

Hit ti

116 14 41,n , 4E; 1,43,.ciivf 1

,

mof _

Cliri III 074,4X

TriAnti riZI tot ptcw- allirp ix/IA.1; 114 emtzlre,!

ittit-li.),(itig21isi.I4:01rtp 4144 n-Pft wip 1!_itt

rirts;tcitsft rti; 4-#,4tirls Uh MAI §:r1n-akt'4

1

31CCOe1 fIfill.-ni3lt/riei%Stioi 1

I

lilt t_ )44g Ain A 0 tri ., el r A

Z 11 tiatl f f b . it^'"1

r ttLif-11.4 nz h

p g

.5.4\ fir MLR

-1`jr1 toiiiAeL6-1

'AT- -

X

:r i° .rgrt.

, A 4;1 114 .116.1

.

!. V a

---, ...7 ---_,-,;v,:- =

,

., :h ., , ...,

. .. . ,! 'A f irk IA,

^12 , v./A' *,f." A;t:a., !':''''.1 t V , :,.

el LI': .ftli.et4 .

,..,-, .n ,,`. .4. ,,, '44'..11:

: ,s, .,..fi *7.. _ , .

1'

ATio .-

e

ffr r

et4 s r,...

, ,cf4;,..(7.e ' - LI r 6

.'L °

,

.. A, UN'.1

LW

_ ARVa ' .40

' : r

I

61tit C 41111IF

71 v4.iiEk

11-4

.

it&

,LEI riii

it.446?-"

C t c t If ii in F.

,

itlieirTritit

,..-.41,AIM

0 ,

1t,pi

j Vtr 1

*IA. tig!. j 4 t1

4.1!.

14440k t! 11' Ift:ifff("ij

9,,,'144744!

'tit

Pk

citgr,

ft

www.dacoromanica.ro

brganu, bowl manuscripte vechi. TABELA V.(F. 23 v° i f. 24 r ale Codicelui Martian)

A 44141;4' /01441k.15 LLat

4refe-rftriV4i7y(tociAcqq.i'f-644V

Ai al 11 nin

17.1kfl reVI,1 LiA7A;nreNt4 nolo 1

14u ; Aiffirrrilibel is4N11 ,t

44 ifirigef e 411f et 0g

451tr7414inti ri i(ig14)44411tifili:051 Al 4 ee

xpeAlkinee,trytiti #C fr

4-1-11

Aim T17-ift 41_ 11N 0CM flit ria,t .irt6 ffjfl

, 4 vi.411,evi: 1464 effity. 4: i.t.iit4.; St''Iw -.;,--

f-T-t-TT 4 i Ar1,00 t,'f-pii ge criit.5k.P . :,

CA 4 E.c.1 -14 Li,4'ti",e ac:, A x'il gl

4 t f It illAY. ft ''' W.

C ri:ys It g L111.410

I

k irtt 6'14.40NI

4,44$ IV% 91 -"%7)31bliVig mai giimo trecia

fAir.r.44.44.4tifrkol,rp4 tie!. iralAd.'

(1) at AIC 4Pti-AC'e -.17ai4Pe

eV i; iC :0---ks 171 i? $74454;4 N

irgl 4 tiri C

net

. ,.,f-

.

Zi

" 1'4

.

11441e.A

ski.% Nit

!4,,

-.; . .

triffl.0 g144,4e

..

4.

`-.:

47-1?

n

-

,441?).1.

zo

.

( 4-11.4m 411 1/ *Br

elk ra."4.1.10".

icsere;:

r4... 4 Na

R] 1.1,'

.01

VA

4/0,

.."

,

I.

.4

V.2(1. At.t-,,,,Vrikr,,A.7-

:

41.1)-

'''"t-7:,

11

i

.. .

,

,

.

ti It V.

eltir--4

'ii -,--

.0 ,-

'4il

11,._..

4'.r.

ri

-', .. s,,,,

'.

.li

,

I

. 8 **ri;

al '

. .

........ ..,

iegiC.:'elli.,

t

a

'IX'

rif

www.dacoromanica.ro

br6ganu, bawl utanuscriple TA BEttA Vt.F. 143 v° i f. 144 r° Codicelni Martian)

Tree ti.`14,1i-I yij4.$40.11002,errdrOpliw

-

: Ui Wa44r70 4e. 4:'14k,40401rie 71

4 "

groirrirr4 ex:a e,gri$

'It 8 0 hl TlititC/1/C6'64Tr:;

. 11411; 4 zi-z, A

041rr rg-Trroltq4 fl rp72, AA% tit -ma

Pt 4 110,q4

eld 041,

1W*1 4 41i,

n114.1-1-4 ii41t0

vechi.

'4 i14tE

*, et; .4.

144 :4 1;3`41'44iffifk r013:".7

rity. . .r.5"1:0141

Nod?! Li04,47, Iirl% 441i07i'rf ir"let

#tr.

-!;,,kk

4

?. Itie , It

A414fr (' A

PIT 0 **IA (*t:n4)

nim

.3

4. r

11

/14176,t nt- 4

..aal 41f:K(1.1440

.1.L0,:s 404,

I

moo A

. ,"" r

f. 44.

g,71.4

siq

,

k

;4",,.4,_.1.--....-4,tis.gfp,i..,Cdr3'54.7,XL-a..71-!

f If A'

A . s,..-vsTrr4,5'forin

.4 (4 ,sli o ffa.,

,0A

117re "--14, Tirr-,,,,., 4 :

47Trote 114-Tioik.e Kise, .

. 1/1"oyoivitiv./tishAf

:. , , IT

ekilrrai.ienntrib 4 m- . , ,_ ,-,1

4 Mir, , oil/it...km.5,,tido, i Ctril0e LA,13 1-77'01.01 ,

ir.4014iiti:.

1;'

/

1411*.

-aprt .

.

0 Z.

e ertr-I

cY

4 ,

k

fr lerif nit MIA

(def

.

775 7Tr

A.

.

C

01144Ttti

www.dacoromanica.ro