Modulul II

Ionela Costica Suport de curs 1: Moneda si masa monetara

I. MONEDA SI MASA MONETARA1. Abordari ale monedei:

- din punct de vedere al rolului jucat la nivelul economiei:

- macroeconomic;

- micoreconomic;

- din punct de vedere al proprietatilor.

2. Clasificarea semnelor monetare

3. Definirea masei monetare:

a) abordarea tranzactionala;

b) abordarea din punct de vedere al lichiditatii.

4. Agregatele monetare

5. Contrapartidele masei monetare

6. Multiplicatorul monetar

1. Abordari ale monedei

1.1.Rolul monedei in economie:

diferentiere intre ACTIVELE FINANCIARE (Grossman definindu-le drept proba scrisa a unui contract legal care dau dreptul proprietarului de a obtine in viitor o anumita suma in moneda) si MONEDA (acelasi autor definind-o ca fiind anumite obiecte care pot fi utilizate ca mijloc de schimb general acceptat).

a. Rolul macroeconomic al monedeii. Stabilizarea macroeconomica realizata prin intermediul monedei:

sustinatorii NON- INTERVENTIONISMULUI (ce includ clasivcii, neo-clasicii, monetaristii, neo-monetaristii), ciclul economic decurge din activitatea agentilor economici care urmaresc optimizarea activitatii proprii, concretizate, in principal, in nivelul profitului. exceptie - monetaristii care sustin ca moneda joaca un rol determinant la nivelul ciclului economic. politica monetara nu poate juca un rol central in realizarea stabilizarii macroeconomice, stiut fiind faptul ca exista un decalaj destul de mare intre masurile adoptate la nivel monetar si efectele inregistrate la nivelul variabilelor macroeconomice.

realizarea stabilizarii macroeconomice depinde de un regim monetar cat se poate de stabil.

sustinatorii INTERVENTIONISMULUI (keynesistii si neo-keynesistii). evidentiaza incapacitatea pietelor, pe parcursul ciclului economic, de a determina un potential ridicat economiei.

Interventia statului permite stabilizarea macroecnomica pe baza unui pachet de politici macro: politica fiscala si bugetara, politica monetaraii. Moneda si contextul international:

Economiile actuale sunt considerate economii deschise. In aceste conditii, politica monetara, prin statutul monedei de convertibilitate, influenteaza cursurile valutare. Procesul de integrare a pietelor valutare internationale a determinat nenumarate probleme la nivelul bancilor centrale, probleme vizand, in principa, regimul valutar adoptat. Tinta in aceasta directie este alegerea regimului valutar optimal determinat de:

curs valutar fix sau flexibil;

coordonarea politicilor monetare intre tari;

crearea zonelor monetare optime legate intre ele prin cursuri valutare flexibile.

iii. Moneda ca sursa de finantare la nivel guvernamentalTrebuie pornit in aceasta directie de la faptul ca banca centrala emite BAZA MONETARA (prin componenta principala a acesteia emisiune monetara) cumparand titluri de stat. Astfel, prin emisiune monetara se poate asigura statului finantarea unei parti a activitatilor proprii activitate cunoscuta sub denumirea de SENIORAJ. (banca centrala obtine profit din detinerea de titluri de stat sub forma dobanzii incasate, in timp ce ea nu bonifica dobada pentru moneda pusa in circulatie. In aceste conditii, inregistratn un profit ridicat din aceste operatiuni, o parte semnificativa este dirijata catre stat sub forma impozitului pe profit).

b. Rolul microeconomic evidentiat de functiile jucate de moneda in economie: mijloc de intermediere a tranzaciilor (medium of exchange);

etalon al valorii (unit of account /standard of value);

instrument de rezerv a valorii (store of value);

etalon al plilor amnate (standard of deferred payment).

1.2. ABORDAREA MONEDEI DIN PUNCT DE VEDERE AL PROPRIETATILOR ACESTEIA:

Chiar de la apariia acesteia, moneda s-a difereniat de alte bunuri (care au ndeplinit o anumit perioad i rolul de bani-marf). Aceste elemente au fost evideniate de Keynes (n lucrarea Teoria General), prin evidenierea proprietilor monedei.

Conform afirmaiilor lui Keynes:

elasticitatea ofertei de moned este nul:

elasticitatea substituiei monedei este nul:

n condiiile unei cantiti insuficiente de moned,

Condiii minime pentru ca un activ s fie inclus n categoria de bani:

uurin n utilizare durabilitate divizibilitate posibilitatea de recunoatere.

2. CLASIFICAREA SEMNELOR MONETARE:

Clasificarea semnelor monetare impune luarea n considerare a mai multor criterii:

forma de existen a monedei;

MONEDA MATERIALA;

MONEDA SCRIPTURALA;

emitentul;

MONEDA CREATA DE BANCI

MONEDA CREATA DE TEZAUR;

MONEDA CREATA DE AGENTII ECONOMICI

valorea intrinsec:

MONEDA CU VALOARE INTEGRALA;

MONEDA SEMN (FIDUCIARA).

obligaiile asumate de ctre emitent;

MONEDA CONVERTIBILA;

MONEDA NECONVERTIBILA

capacitatea liberatorie.

MONEDA LEGALA;

MONEDA FRACTIONALA;

MONEDA FACULTATIVA.

3. DEFINIREA MASEI MONETAREa. TEORIA CANTITATIVA:

b. ABORDRI TEORETICE ALE MASEI MONETARE

i. ABORDAREA TRANZACTIONALA;

ii. ABORDAREA DIN PUNCT DE VEDERE AL LICHIDITATII.

MASA MONETARA poate fi definit ca fiind ansamblul activelor ce pot fi utilizate pentru procurarea bunurilor i serviciilor i pentru plata datoriilor

Intr-o economie, MASA MONETARA este reflectata de AGREGATELE MONETARE

4. AGREGATELE MONETARE = indicatori statistici ce reflecta capacitatea de consum a agentilor non financiari rezidenti.= regrupeaza toate mijloacele de plata la care se adauga activele financire care pot fi transformate in mijloace de plata rapid si cu riscuri de pierdere de valoare reduse.

Gruparea se face in functie degradul de lichiditate DESCRESCATOR

Cel mai amre agregat este determinat de gradul de dezvoltare al procesului de intermediere la nivelul economiei respective, de disponibilitatea statistica rapida a datelor aferente elementelor ce-l compun si, bineinteles, de gradul de reprezentativitate la nivelul economiei vizate.

Principalele agregate monetare:

BAZA MONETARA;

MASA MONETARA IN SENS RESTRANS;

MASA MONETARA IN SENS LARG

M3

5. CONTRAPARTIDELE MASEI MONETARE: = REPREZINTA CREANTELE SISTEMULUI BANCAR ASUPRA ECONOMIEI.

CONTRAPARTIDA EXTERNA;

CONTRAPARTIDA NATIONALA

6. MULTIPLICATORUL MONETARModelul multiplicatorului monetar

Acest model este un model cantitativ, bazndu-se pe doua elemente monetare:

baza monetara;

depozitele constituite la nivelul bancilor comerciale, (aceste elemente fiind apreciate strict cantitativ).

Daca baza monetara, prin structura acesteia, se afla sub incidenta directa a bancii centrale, nu acelai lucru se poate afirma i despre nivelul depozitelor. Cu toate acestea, prin masurile de politica monetara banca centrala poate influenta procesul de economisire.

Deoarece modelul evidentiaza faptul ca deciziile autoritatilor monetare sunt cele care conduc la modificarea ofertei de moneda, se poate trage concluzia ca aceasta (n.b. oferta de moneda) este o variabila exogena. Cu toate acestea, n conditiile economiilor n tranzitie, multiplicatorul monetar este luat n considerare; n conditiile n care fluctuatiile multiplicatorului monetar sunt limitate i previzibile, controlul bazei monetare reprezinta n economia n tranzitie mijlocul cel mai eficace de a aduce oferta de moneda la nivelul cererii i astfel de a asigura controlul inflatiei.

Modelul pornete de la urmatoare structurare a bazei monetare i a ofertei de moneda:

[11]

[12]

unde:

MB - baza monetara;

Ms- oferta de moneda;

Cb- numerarul aflat n casieriile bancilor;

Cp- numerarul aflat n circulatie n afara sistemului bancar;

Db- depozitele constituite de bancile din sistem la nivelul bancii centrale;

Dp- depozitele constituite la nivelul bancilor comerciale din sistemul bancar; R- rezervele din sistemul bancar.Idea care a stat la baza formularii acestei teorii a fost aceea potrivit careia oferta de moneda reprezinta, n fapt, baza monetara multiplicata (altfel spus, un multiplu al tuturor rezervelor potentiale (cum este prezentat n cadrul ce urmeaza).

[13]

unde:

Cp/Dp = - rata detinerii de numerar de catre sectorul nonbancar; R/Dp =- rata rezervelor

[14]

Ca urmare, multiplicatorul monetare (in conditiile in care avem in vedere drept agregat monetar masa monetara in sens restrans) este:

[15]

Pornind de la formula multiplicatorului monetar, oferta de moneda poate fi scrisa sub urmatoarea forma:

[16]

Daca luam in considerare masa monetara in sens larg (M2) aceasta fiind agregatul cel mai utilizat de bancile centrale a caror politica monetara vizeaza controlul agregatelor monetare, multiplicatorul monetar va avea urmatoarea forma:

[17]

in acest caz, t = rata constituirii depozitelor la termen

Pornind de la ecuatia [17], putem scrie oferta de moneda sub urmatoarea forma:

[18]

n conditiile n care multiplicatorul este fix ( i fiind considerate ca date), se stabilete o relatie fixa, directa ntre baza monetara i oferta de moneda. Se ajunge, astfel, a se evidentia importanta controlului bazei monetare n scopul controlarii ofertei de moneda, att prin controlul emisiunii monetare, ct i prin influentarea nivelului rezervelor constituite de bancile din sistem la nivelul bancii centrale.

Practica a demonstrat ca elementele ce determina nivelul multiplicatorului monetar nu pot fi stabilite n mod arbitrar i, ca urmare, nici multiplicatorul monetar nu poate fin considerat constant.

Pe de o parte, rata detinerii de numerar de catre sectorul nonbancar (populatie i agenti economici) este influentata de nivelul ratei dobnzii pe piata (cu ct rata dobnzii este mai mare cu att nclinatia spre economisire crete), aceasta influenta fiind completata de eficienta canalelor de transmisie ale politicii monetare (factor mult mai greu de cuantificat).

Pe de alta parte, necesitatea constituirii rezervelor i luarea deciziei n acest sens au la baza mai multe aspecte:

costul constituirii rezervelor i, implicit, al detinerii lor (tiut fiind faptul ca acesta sunt, de cele mai multe ori, elemente cu un ridicat grad de lichiditate, care este nsa invers proportional cu nivelul de remunerare comparativ cu celelalte posibilitati de fructificare a resurselor disponibile.)

costul refinantarii (accesul larg la resursele de recreditare ale bancii centrale poate determina bancile din sistem sa-i reduca rezervele la un nivel minim, cu conditia ca i nivelul ratei dobnzii practicate sa fie la niveluri reduse comparativ cu piata monetara).

nivelul ratei rezervelor minime obligatorii; nivelul cash-flow-rilor la nivelul bancii vizate (nivelul intrarilor i al ieirilor de fonduri, elemente de care depinde situatia zilnica a lichiditatii curente a bancilor).

Ca urmare, elementele modelului sunt functii ce depind de urmatorii parametrii:

[19]

unde:

im- rada dobnzii practicate de banci pentru operatiunile pasive;

T- gradul n care masurile de politica monetara se repercuteaza la nivelul economiei;

iAR- rata dobnzii corespunzatoare activelor de rezerva;

iAA- rata dobnzii pentru alte active;

iTOS- rata dobnzii practicata de banca centrala pentru resursele de refinantare;

RR- rata rezervelor minime obligatorii;

- variabilitatea intrarilor i ieirilor de fonduri la nivelul bancilor.

Dintre aceste variabile, doar o parte a lor poate fi influentata de banca centrala.

[20]

(

BANCA NATIONALA A ROMNIEI Raport anual 1998, pag.53

HOWELLS, P.G.A. & BAIN, K. Money, Banking and Finance, Addison Wesley Longman Limited, England, 1998

PAGE 6

_1221457167.unknown

_1221457699.unknown

_1221458149.unknown

_1221458633.unknown

_1221458918.unknown

_1221457938.unknown

_1221457437.unknown

_1221456686.unknown

_1221456693.unknown

_1153823495.unknown

_1058437213.unknown