INSTALAŢIE DE TRATAREINSTALAŢIE DE TRATARE DEŞEURI PRIN DISOCIEREDEŞEURI PRIN DISOCIERE MOLECULARĂ CU PLASMĂMOLECULARĂ CU PLASMĂ

WASTEPLASMAMOLWASTEPLASMAMOL

PLAN DE AFACERIPLAN DE AFACERI

A P R I L I E 2 0 1 0A P R I L I E 2 0 1 0

Pag 1

CUPRINS I. SINTEZA .......................................................................................................................... 3 II. PLANUL DE ORGANIZARE ............................................................................................ 5

II. 1. SCURTĂ DESCRIERE A FIRMEI, VIZIUNE, MISIUNE, OBIECTIVE .......................... 5

II. 1.1. Denumirea firmei ......................................................................................................................... 5 II.1.2. Forma de organizare ..................................................................................................................... 5 II.1.3. Numele complete ale administratorilor şi acţionarilor ..................................................................... 5 II.1.4. Localizare, adresa sediului social principal, sucursale, filiale ......................................................... 5 II.1.5. Misiunea societăţii ........................................................................................................................ 5 II.1.6. Istoria firmei ................................................................................................................................... 6 II.1.7. Obiectivele firmei .......................................................................................................................... 7 II.1.8. Produse şi servicii realizate in prezent ........................................................................................... 8 II.1.9. Piaţa-ţintă şi concurenţa pentru produsele/serviciile actuale ......................................................... 8 II.1.10. Scurtă descriere a echipei de management. resurse umane implicate ........................................ 9

II.2. DESCRIEREA PRODUSELOR SI SERVICIILOR PROPUSE prin Proiect ......................... 9

II.3. LOCATIA .............................................................................................................................. 11

II.3.1. Descriere locatie .......................................................................................................................... 11 II.3.2. Costuri asociate locatiei ............................................................................................................... 11 II.3.3. Utilitati existente/necesare, alte avize si acorduri necesare ........................................................ 11 II.3.4. legislatie specifica sectorului energetic ....................................................................................... 12

II.4. OPERAREA PROIECTULUI ............................................................................................... 15

II.4.1. Utilizarea tehnologiilor noi în dezvoltarea produselor şi serviciilor oferite .................................... 15 II.4.2. Descrierea tehnologiei/produselor/serviciilor propuse prin proiect ............................................... 18 II.4.3. Structura Investitiei ...................................................................................................................... 23 II.4.4. Subcontractari servicii .................................................................................................................. 24 II.4.5. Sistemul de calitate ...................................................................................................................... 25

II.5. MANAGEMENT si PERSONAL ......................................................................................... 25

II. 6. COSTURI OPERATIONALE si de INTRETINERE ........................................................... 25

III. PLANUL DE MARKETING ......................................................................................... 26

III.1. ANALIZA PIEŢEI .............................................................................................................. 26

III.1.1. Aria geografică de acoperire a PRODUSULUI/SERVICIULUI .................................................... 26 III.1.2. Clienţi existenţi şi potenţiali ......................................................................................................... 26 III.1.3. Previzionarea pieţei .................................................................................................................... 27 III.1.4. Strategia de dezvoltare a PRODUSULUI/serviciului în funcţie de evoluţia pieţei ........................ 29 III.1.5. Competitori. Avantajele faţă de competitori ................................................................................ 31

III. 2. Strategia de Marketing ....................................................................................................... 32

III.2.1. CONSIDERATII GENERALE ..................................................................................................... 32 III.2.2. POLITICA DE PREŢURI ȘI TARIFE .......................................................................................... 33 III.2.3. STRATEGIA DE VANZARI (VANZARI DIRECTE, DISTRIBUTII DIRECTE, EMAIL, RECIPROCITATE, ETC.) ...................................................................................................................... 37 III.2.4. STIMULAREA/ PROMOVAREA VANZARILOR ....................................................................... 39 III.2.5. STRATEGIA DE PUBLICITATE ............................................................................................... 40

IV. EVALUAREA RISCURILOR ...................................................................................... 43 V. PLANUL FINANCIAR SI DE AFACERI ........................................................................ 45

VARIANTA 1 – INVESTITIE cu proiect, cu finanţare europeana .............................................. 45

VARIANTA 2 – INVESTITIE fără proiect, numai cu contribuţie proprie ................................... 48

Pag 2

VARIANTA 3 – INVESTITIE IN vechiul generator, fără INSTALATIE GAZE COMBUSTIBILE .......................................................................................................................... 49

I. SINTEZA

Scopul prezentului plan de afaceri este de a analiza aspectele tehnice si financiare, oportunitatile si riscurile care derivă din activitățile propuse spre dezvoltare în cadrul proiectului WASTEPLASMOL.

Soluţia propusă de acest proiect propune conversia deşeurilor municipale solide, deseuri spitalicesti, materiale cu incarcatura microbiana si/ sau toxice, şlamuri, şi altele prin disociere moleculară cu flacără de plasmă în combustibili gazoşi care pot fi folosiţi pentru producerea de căldură şi/sau electricitate (combustibil gazos-syngaz) şi produse solide (lichid-lavă) cu o compoziţie chimică valoroasă. Procedeul DMFP vizează înlocuirea aproape totală (90%) a combustibilului lichid (păcură) şi a 40% din cărbune (lignit) - utilizate în prezent în cadrul centralei, cu gazul rezultat din prelucrarea deșeurilor, în vederea creşterii eficienţei energetice.

Prin incinerare, reducerea de masă şi volum a deşeurilor determină o îmbogăţire a acestora în metale grele comparativ cu conţinutul lor în deşeul iniţial. Lava topită se poate valorifica pentru obţinerea de plăci ceramice pentru pardoseli (industriale, municipale) prin turnarea acesteia în matriţe având diferite suprafeţe, de regulă 330x330x50, asemănătoare pavelelor comercializate în prezent, materialul fiind însă de 10 ori mai dur si mai rezistent decat materialele de constructii cunoscute. Avantajul utilizării lavei solidificate constă în imobilizarea metalelor grele într-un material inert din punct de vedere chimic. După solidificare, materialul poate fi de asemenea măcinat şi folosit ca adaos în materialele de construcţii.

Implementarea tehnologiei noi se va face la Uzina de Agent Termic şi Alimentare cu Apă (SC UATAA SA) Motru, societate cu care ESCO-GORJ are incheiat un Contract de Asociere in Participatiune care are ca scop principal eficientizarea producerii de energie termica si electrica prin modernizarea instalatiilor si echipamentelor existente la SC UATAA SA. Conform acestui Contract de asociere incheiat pe 10 ani ESCO GORJ va furniza energie catre SC UATAA Motru la un preturi stabilite de comun acord si care vor lua in considerare investitiile facute de ESCO GORJ in modernizarea intregului sistem de producere a energiei.

Eficientizarea producerii de energie se va regasi in cresterea cifrei de afaceri ESCO GORJ, care este unic furnizor de energie neconvenţională pentru SC UATAA SA, precum si in valorificarea tehnologiei rezultate prin proiect in cadrul altor aplicatii similare de producere energie pe baza de combustibili fosili. Aplicaţia industrială finală va reprezenta astfel rezultatul corelării elementelor de inovare, proiectare şi execuţie, în scopul creşterii eficienţei energetice şi siguranţei în funcţionare a generatoarelor de abur existente în cadrul centralelor pe baza de combustibil fosil.

Realizarea unei instalaţii care va produce efectiv energie prin valorificarea deşeurilor municipale pe baza unei tehnologii unicat în peisajul tehnico-ştiinţific din ţara noastră urmăreşte atingerea câtorva puncte importante care stau la baza Strategiei de Securitate Energetică a României cu

Pag 3

impact major asupra mediului şi schimbărilor climatice: retehnologizarea, eficienţa energetică şi dezvoltarea durabilă.

Rezultatele proiectului se încadrează în preocupările generale la nivelul UE de utilizare a combustibililor „curaţi”, în locul combustibililor fosili (resurse sigure de energie, dar care se situează în topul generatorilor de emisii de gaze cu efect de seră). Aplicarea tehnologiei de disociere moleculară cu flacără de plasmă se va face indiferent de compoziţia şi caracteristicile deşeurilor disponibile şi de piaţa diferitelor materiale reciclabile.

Proiectul va permite creşterea calităţii produselor/serviciilor oferite de ESCO GORJ, inclusiv crearea a noi locuri de muncă în primii doi ani de implementare a proiectului un total de 13 persoane (4 existenti in prezent) din care 8 muncitori (cate 2 muncitori pentru cele 4 schimburi), 4 persoane angrenate în activitatea de cercetare-dezvoltare şi 1 persoană de conducere, în următorii 10 ani de operare a noii instalaţii totalul pesonalului va fi de 22 persoane din care 16 muncitori (câte 4 muncitori pentru cele 4 schimburi), aceleaşi 4 persoane în activitatea de cercetare-dezvoltare, la care se adaugă 2 persoane pentru activitatea de conducere.

După incetarea finantarii solicitate prin cererea de finantare, veniturile si cheltuielile previzionate în orizontul celor 10 ani de operare a noii instalaţii de gaze combustibile pe bază de deşeuri dezvoltată prin proiect s-au concretizat intr-un flux net de numerar favorabil si un disponibil de numerar cumulat pozitiv care demonstreaza sustenabilitatea financiara a proiectului, evidentiind astfel faptul ca proiectul se poate autosustine.

Efectele socio-economice cele mai evidente avute în vedere constau în: reducerea consumurilor de energie, prin identificarea unor soluţii moderne la problemele tehnice specifice echipamentelor din sectorul energetic şi prin producerea şi utilizarea energiilor din surse regenerabile; valorificarea energetică a deseurilor municipale în noua instalaţie DMFP; elaborarea de tehnologii inovative de distrugere cu flacără de plasmă a deşeurilor, acţiune care sa înlăture eliminarea de compuşi nocivi mediului; diminuarea efectului de seră prin scaderea conţinutului de CO2; diminuarea impactului depozitării deşeurilor asupra mediului şi sanatăţii populaţiei prin controlul calităţii aerului si apei în zona aferenta gropilor de gunoi; cresterea eficienţei energetice a centralei termoelectrice, datorita optimizarii arderii deseurilor prin reciclare si refolosire, etc.

Pag 4

II. PLANUL DE ORGANIZARE

II. 1. SCURTĂ DESCRIERE A FIRMEI, VIZIUNE, MISIUNE, OBIECTIVE

II. 1.1. DENUMIREA FIRMEI

SC ESCO GORJ

II.1.2. FORMA DE ORGANIZARE

Societate cu Raspundere Limitata, SRLCapitalul Social: 20.000 EURO echivalentul a 80.000 lei

II.1.3. NUMELE COMPLETE ALE ADMINISTRATORILOR ŞI ACŢIONARILOR

- FABBRI MARIO – administrator si actionar (cetatean italian) - procent- RODICA DAVID – actionar (cetatean roman) - procent- SC UPSTREAM PH SRL – cu sediul in Italia (Pisa), reprezentat de ENRICO SONNO

(cetatean italian) - procent- SC REN. ENERGY SRL – cu sediul in Italia (Reggio Emilia), reprezentat de Giorgio Farina

(cetatean italian) - procent- SC ECONVERT SRL – cu sediul in Italia (Pisa), reprezentat de ENRICO SONNO

(cetatean italian) - procent

II.1.4. LOCALIZARE, ADRESA SEDIULUI SOCIAL PRINCIPAL, SUCURSALE, FILIALE

Sediu social: Timisoara, Strada Albinelor, nr. 38 A, Judetul TimisPunct de lucru: Motru, Strada Severinului, nr 5, sediul UATAA Motru

II.1.5. MISIUNEA SOCIETĂŢII

Realizarea unui complex de producere energie electrica si termica cu o capacitate totala de cca. 20 MWh, din care 10 MWh sa fie produsi utilizand ca materie prima principala deseurile existente la nivelul regiunii Sud Vest Oltenia, in conditii care respecta normele de protectia muncii si a mediului, cu costuri competitive pe piata, mult scazute fata de cele obtinute prin folosirea produselor traditionale: carbune, produse petroliere sau a gaz metan. Diferenta de 10 MWh vor fi

Pag 5

produsi in urmatorii 5 ani utilizand combustibilii traditionali, Societatea avand in vedere si inlocuirea acestei productii pe termen lung din surse neconventionale. Aceasta capacitate totala va fi atinsa in doua etape, prin modernizarea celor doua grupuri de generatoare existente – primul generator in prezent modernizat are o capacitate de 6 MWh, la care se adauga 3,5 MWh productie prin cogenerare. La aceasta capacitate de productie se va aplica procedeul propus prin proiectul care face obiectul prezentului Plan de afaceri.In cea de a doua etapa se va repara si cel de-al doilea grup de generatoare, inclusiv cele 3 turbine existente si se va produce diferenta de 10 MWh pe care ESCO GORJ isi propune sa o atinga la nivelul anului 2015.

II.1.6. ISTORIA FIRMEI

Societatea comercială ESCO GORJ SRL funcționează în baza Legii nr. 31/190, nr. de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului J35/789/02.04.2009, cod unic de inregistrare 25392465.

Societatea are un capital social subscris si vărsat de 80.000 lei.

Reprezentanţii societăţii sunt recunoscuţi pe piaţa INSTALATIILOR de PROCES şi în sectorul AUTOMATIZARII SISTEMELOR COMPLEXE încă din anul 1991, în ultimii ani reuşind să acumuleze experienţă privind aplicarea tehnologiei în beneficiul obtinerii de energie regenerabila.

Unul dintre fondatorii companiei, Dl Mario Fabbri, a colaborat cu firma Calzoni Spa, firma care a inceput folosirea sistemului cu plasma in anii 1932-1993 pentru sistemul de aparare nationala. Dupa razboi, sistemul a fost folosit pentru distrugerea produselor toxice folosite. Calzoni Spa a transferat tehnologia in SUA in anii 1980, in sistemul de aparare nationala. In acel moment a inceput dezvoltarea sistemului de plasma cu aplicatii diferite in mai multe sectoare de activitate. Brevetul detinut si folosit in proiectul de fata este una dintre aplicatiile de tehnologie cu plasma.

Dl. Ing. Mario Fabbri, care este si directorul proiectului propus, are o vastă experienţă în sisteme de ardere, tehnologii şi echipamente termoenergetice, în elaborarea de brevete orientate către implementarea pilot şi la nivelul întreprinderilor partenere, a unor tehnologii pentru optimizarea sistemelor complexe de ardere specifice centralelor termoelectrice de capacitate mică/medie (ex. modernizare centrale in SUA şi Africa de Sud, distrugere deseuri in Europa).

Impreuna cu 3 firme care activeaza in domeniul energiei regenerabile in Italia (UPSTREAM SRL, REN ENERGY SRL, ECOCONVERT SRL), s-a decis infiintarea unei noi societati cu personalitate juridica in Romania,respectiv ESCO GORJ SRL.

Societatea isi desfasoara activitatea de productie energie la punctul de lucru inregistrat in orasul Motru, judetul Gorj, la sediul Uzinei de Agent Termic şi Alimentare cu Apă (SC UATAA SA) Motru, societate cu care ESCO-GORJ are incheiat un Contract de Asociere in Participatiune. Scopul principal al contractului incheiat in luna august 2009 consta in eficientizarea producerii de energie termica si electrica prin modernizarea instalatiilor si echipamentelor existente la SC UATAA SA. Conform acestui contract de asociere incheiat pe 10 ani ESCO GORJ va furniza energie catre SC UATAA Motru la un preturi stabilite de comun acord si care vor lua in considerare investitiile facute de ESCO GORJ in modernizarea intregului sistem de producere a energiei.

Incepand cu septembrie 2009 ESCO GORJ a demarat activitatile de restructurare, modernizare si automatizare ale echipamentelor existente, in scopul de a transforma centrala din starea actuala

Pag 6

intr-o centrala IAFRA. In prezent au fost finalizate investitiile pentru modernizare generator 1 care au inclus si lucrari de adaptare astfel incat sa se pregateasca infrastructura energetica necesara implementarii actualului proiect, lucrarile pentru obtinere cenusa uscata care poate fi valorificata ca produs secundar, instalatia experimentala pentru tratare poluanti.Incepand cu data de ….ESCO GORJ a inceput sa furnizeze energie termice si electrice catre UATAA.

S-a realizat proiectul tehnic si s-a obtinut autorizatia de constructie pentru hala industriala in care se va desfasura activitatea propusa in proiect, in prezent aflandu-se in curs de contractare executia halei care va adaposti instalatia de gaze combustibile prin disociere moleculara a deseurilor.

Avand in vedere ca Societatea s-a infiintat in anul 2009, rezultatele incluse in exercitiul financiar aferent acestui an reflecta eforturile investitionale pe care actionarii firmei le-au facut pentru a-si indeplini obligatiile asumate prin contractul de asociere in participatiune incheiat cu UATAA Motru si se inscriu in strategia de dezvoltare a firmei.

Principalii indicatori sunt prezentati in continuare:

- Total active: 879.107 lei

- Total capitaluri proprii: 70.331 lei

- Venituri din exploatare: 819.065 lei

- Cheltuieli de exploatare: 831.095 lei

- Pierdere bruta: 9.669 lei.

II.1.7. OBIECTIVELE FIRMEI

Obiectul principal de activitate al firmei (coduri CAEN): 3511 – Productia de energie electrica

Obiectivul principal al firmei este de a patrunde pe piata locala, regionala si nationala de energie utilizand surse conventionale si neconventionale, in conditii care sa respecte reglementarile nationale si internationale din domeniul energetic si din cel al protectiei mediului, recuperarea investitiei pe termen mediu si lung, obtinerea de profit pe termen lung.

Planul de investitii al societatii pe urmatorii 5 ani este structurat in doua etape:

I – modernizarea generatorului 1, realizare instalatie experimentala pentru tratare poluanti, lucrari pentru obtinere cenusa uscata, realizare instalatie gaze combustibile pe baza de deseuri – total estimat: 1.000.000 Euro. In anul 2009 s-au facut investitii de cca. 200.000 Euro, in prezent se continua investitia.

II – modernizarea grupului 2 de generatoare pentru a atinge in 2015 productia maxima estimata de 20 MWh – total estimat: 2.500.000 Euro.

Obiectivele sectoriale ale societatii1. Introducerea tehnologiei bazate pe disociere moleculara obtinuta prin intermediul flacarii

de plasma care va conduce la un flux tehnologic eficient cuprinzând un reactor care prin

Pag 7

disociere moleculara distruge deseu si produce syngaz care va inlocui partial energia produsa acum prin consum de carbune si pacura, şi care respectă și promovează conceptele de protecția mediului prin realizarea instalaţiilor experimentale pentru tratarea poluanţilor (fum, gaze de ardere, etc) rezultaţi de la arderea în cazan.

2. Valorificarea produselor secundare care rezulta in urma procesului tehnologic pentru materiale de constructii.

3. Prestarea de servicii de tratare a deseurilor cu flacara de plasma si extinderea acesteia pentru distrugerea oricarui tip de deseu, fara a produce poluare, eliminand toate sursele de poluare care exista in momentul de fata in domeniul deseurilor: depozite, gropi denumite ecologice, transport de deseuri de la generator in locatii de depozitare, sisteme de distrugere (incineratoare) care sunt producatoare de gaze de emisie si cenusa foarte poluante, distrugere tipuri de deseu care pana in prezent, in lume, se elimina aruncandu-le in diverse locatii nemonitorizate: in mare, in desert, in tari subdezvoltate, etc.

Pe scurt: TEHNOLOGIA PROPUNE UN SISTEM MODULAR DE DISTRUGERE A DESEURILOR (CARE SE POATE INSTALA IN ORICE LOCATIE, ADAPTAT LA CAPACITATEA NECESARA) LA LOCUL PRODUCERII ACESTORA si care produce syngaz posibil de a fi utilizat ca si combustibil alternativ.

4. Patrunderea pe piata locala si regionala de producere energie regenerabila: hidro, eoliana, solara.

II.1.8. PRODUSE ŞI SERVICII REALIZATE IN PREZENT

Productie energie incepand cu data de ….dupa finalizarea modernizarii generatorului 1 din cadrul UATAA.Comercializare cenusa uscata rezultata in urma realizarii lucrarilor de adaptare a instalatiei de evacuare.

II.1.9. PIAŢA-ŢINTĂ ŞI CONCURENŢA PENTRU PRODUSELE/SERVICIILE ACTUALE

Piaţa pe care acţionează societatea constă din următoarele tipuri de produse şi servicii:• Piata producerii de energie electrica si termica din surse conventionale si neconventionale• Piata deseurilor, prin oferirea unei alternative europene pentru distrugerea/eliminarea

acestora • Piata materialelor secundare de tip cenusa uscata, materiale vitrifiate pentru constructii

s.a.

Principalii beneficiari:

• SC UATAA MOTRU - conform contractului de asociere in participatiune dintre UATAA Motru si ESCO-GORJ acesta din urma devine furmizor unic de energie prin investitiile pe care s-a angajat sa le faca. UATAA va prelua de la ESCO energia si o va distribui prin reteaua proprie catre consumatorii finali (retele de transport – lungime totala de 15.800 m;

Pag 8

retele secundare de distributie – lungime totala de 19.000 m; 10 puncte termice de distributie).

• Populatia Orasului Motru- imbunatarire servicii de distributie caldura si apa calda la populatie: 160 blocuri cu 6500 apartamente (98% din totalul apartamentelor din oraş), 17.000 locuitori (74% din populaţia oraşului), 3 şcoli, 1 spital, 5 unităţi industriale.

Nu exista concurenta pentru energia electrica. Pentru energia termica alternativele de genul centralelor proprii sunt foarte putine la numar avand in vedere si faptul ca Municipiul Motru a fost racordat la reteaua de gaze de curand.

II.1.10. SCURTĂ DESCRIERE A ECHIPEI DE MANAGEMENT. RESURSE UMANE IMPLICATE

Resurse umane existente:Total 4 angajati, din care

- 3 cu studii superioare- 1 cu studii medii

Echipa de managementMARIO FABBRI – Administrator (inginer electromecanic specializat in fizica nucleara)RODICA DAVID – Manager (fizician, MBA Romano-Canadian)ENRICO-SONO – Asociat (inginer informatician, specializat si in management)GIORGIO FARINA – Asociat (inginer constructor)

II.2. DESCRIEREA PRODUSELOR SI SERVICIILOR PROPUSE PRIN PROIECT

Produse rezultate din implementarea proiectului: energie neconventionala produsa prin utilizarea syngaz-ului (gaz sintetic) rezultat in urma prelucrarii deseurilor, pavele pentru constructii – produs secundar

Tehnologie: disociere moleculara cu flacara de plasma

Proiectul vizează valorificarea energetică a deşeurilor municipale (menajere, industriale, inclusiv cele periculoase) prin tehnologia Disocierii Moleculare cu Flacară de Plasmă (DMFP). Gazul sintetic rezultat din instalația de tratare deșeuri (syngaz) este utilizat apoi ca înlocuitor de combustibil convenţional tip păcură, folosit în prezent ca adaos la ardere alături de cărbuni, pentru producerea de energie electrică şi termică.

Rezultatele activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare se vor concretiza prin punerea în funcţiune a unei instalaţii noi de prelucrare de deșeuri prin discociere moleculară cu plasmă, care va fi grefată pe investitiile si infrastructura nou creata, dar si pe cea existenta la nivelul centralei termoelectrice UATAA.

Instalatia are ca scop inlocuirea aproape totală (90%) a combustibilului lichid (păcură) şi a 40% din cărbune (lignit) - utilizate în prezent în cadrul centralei, cu gazul rezultat din prelucrarea

Pag 9

deșeurilor, în vederea creşterii eficienţei energetice.

Măsurile întreprinse prin proiectul WASTEPLASMOL vor genera până în 2013 dublarea perioadei de funcționare a fluxului de producere a energiei şi o creştere a productivităţii cu cca. 40% față de situația actuală. Acestea vor conduce la un flux tehnologic eficient cuprinzând un complex de generatoare cu o capacitate preconizată de cca. 3,5 MW/h, respectiv 6 Gcal/h, şi care respectă și promovează conceptele de protecția mediului. Se va obtine astfel creşterea eficienţei energetice şi siguranţei în funcţionare a centralei termoenergetice de 6 MW/h de la UATAA Motru.

Recuperarea energetică va decurge fara producerea de deşeuri solide, lichide sau gazoase, incompatibile cu ecosistemul, iar prin transformarea reziduurilor nocive vor rezulta materiale utile economic - (cenuşile vitrificate pot fi utilizate în componenţa unor materiale de construcţii -tip pavele- folosite pentru infrastructura rutieră, urbană şi industrială).

La nivelul activitatii desfasurate în cadrul UATAA Motru şi al impactului aplicării noii tehnologii DMFP asupra mediului ambiant din municipiul Motru, rezultă o serie de beneficii directe:

• promovarea unor soluţii noi inovative de producere energie electrică și termică, prin discocierea moleculară cu plasmă a deşeurilor;

• adaptarea acestui procedeu la o centrală de producere energie termică și electrică pe bază de cărbune, conducând la un flux tehnnologic eficient;

• utilizarea infrastructurii existente (cazan) aferente centralei termoelectrice pe cărbune;• îmbunătăţirea proceselor de ardere prin înlocuirea utilizării combustibilului tip păcură cu

gazul rezultat din prelucrarea deșeurilor menajere;• dublarea perioadei de funcționare a fluxului de producere energie şi creșterea productivității

cu cca. 40% față de situația actuală;• diminuarea impactului asupra mediului prin utilizarea la ardere a deșeurilor de orice natură,

inclusiv cele periculoase;• creşterea durabilităţii şi siguranţei în exploatare a centralei termoelectrice UATAA;• diminuarea costurilor de achiziţie prin renunţarea la aprovizionarea cu păcură în cadrul

UATAA; • diminuărea depozitării gunoiului la gropile ecologice;• preluarea deșeurilor balotate din proximitate cu costuri minime și înlăturarea riscurilor

transportului pe distanțe lungi;• eliminarea producerii de gaze de seră de către gropile de gunoi (Tg.Jiu);

• rezultatele pot fi aplicate direct şi altor centrale termoelectrice pe bază de combustibili fosili (gazoşi, lichizi);

• promovarea conceptului soluţiilor durabile care reprezintă un obiectiv prioritar la nivel european, atat sub aspectul eficienţei pentru agenţii economici cât şi sub aspectul major, al protecţiei mediului.

Prin proiectul de faţă de aplicare a noii tehnologii DMFP, se asigură dinamizarea secorului energetic de capacitate mică vizat, din punctul de vedere al parametrilor tehnico-economici, care:

- permit minimizarea consumurilor energetice şi de materii prime (eliminarea în proporţie de 90% a păcurii şi de 40% a cărbunilor)

- permit realizarea unei fiabilităţi, mentenabilităţi şi disponibilităţi ridicate a centralei termice având în vedere eliminarea problemelor din perioadele de pornire/repornire a cazanului traduse si in prelungirea duratei de viata a cazanului;

Pag 10

- asigură realizarea unei productivităţi crescute datorită puterii calorifice ridicate a syngazului, în funcţie de compoziţia gunoiului menajer, uneori mai mare chiar decât a combustibilului utilizat ca adaos;

- conduc la reducerea costurilor totale, prin eliminarea costurilor dedicate achiziţiei de păcură, cât şi a celor de depozitare a deşeurilor la groapa de gunoi;

- asigură obţinerea energiei termice/electrice la parametri corespunzători (tensiune, intensitate, frecvenţă) etc.

II.3. LOCATIA

MOTRU, Judetul GorjStrada Severinului, nr 5Sediul SC UATAA Motru

II.3.1. DESCRIERE LOCATIE

Prin contractul de asociere in participatiune incheiat pe o perioada de 10 ani cu posibilitate de prelungire, SC ESCO-GORJ SRL detine o suprafata de 850 mp cu destinatia construirii halei necesare derularii proiectului. In plus, se mentioneaza in contract ca SC ESCO-GORJ SRL beneficiaza de drept de acces si toate echipamentele si utilitatile existente la nivelul SC. UATAA Motru SA:

• 2 cazane cu abur de tip CR de 50 t abur/h, 4500C - 5400C, 40 barr – functionale pe timp de iarna cu combustibil mixt (păcură şi cărbune);

• 2 turbogeneratoare TAKP cu o capacitate maxima de productie de 6,3 MWh• 3 turbine• 1 cazan de apa fierbinte tip CAF-10 Gcal – functional pe timp de vara cu combustibil solid

(carbune); • Schimbătoare de căldură: 2 x 14 MW; 2 x 18.5 MW, 1 x 8 MW.

II.3.2. COSTURI ASOCIATE LOCATIEI

Conform Contractului de asociere in participatiune, SC ESCO-GORJ SRL nu are nici un cost legat de locatia afacerii din sediul SC UATAA SA, avand obligatia efectuarii investitiilor prevazute in contract.

II.3.3. UTILITATI EXISTENTE/NECESARE, ALTE AVIZE SI ACORDURI NECESARE

Nr. contracte existente ale UATAA

Pag 11

Utilitati existente: apa receapa caldaincalzireenergie electricacanalizaredrept de accesdepozit / magazie

Autorizatia de constructie cu avizele necesare, inclusiv avizul mediu pentru derularea proiectului): de completat

II.3.4. LEGISLATIE SPECIFICA SECTORULUI ENERGETIC

Cadrul general de promovare a cogenerării de înaltă eficientă, in România, este stabilit de Legea Energiei nr. 13/2007. Conform prevederilor legii, in vederea asigurării accesului pe piaţă a energiei electrice produse in instalaţiile de cogenerare, Autoritatea Naţională de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), stabileşte regulile de calificare şi comercializare a energiei electrice produse in cogenerarea de înaltă eficienta precum si de acces cu prioritate in reţea, având ca principiu neafectarea siguranţei sistemului naţional de electricitate. România a transpus Directiva 2004/8/EC de promovare a cogenerării de înaltă eficientă prin Hotărârea de Guvern 219/28.02.2007, notificată Consiliului in aprilie 2007. Hotărârea de Guvern stabileşte termenele si responsabilităţile pentru implementarea prevederilor Directivei.

Strategii nationale:- Strategia naţionala privind alimentarea cu energie termică a localităţilor prin sisteme de

producere şi distribuţie centralizate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 882 din 2004;- Strategia naţionala în domeniul eficienţei energetice pentru perioada 2004 - 2015,

aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 163 din 2004, în care reabilitarea sectorului alimentării cu energie termică a localităţilor prin sisteme de producere şi distribuţie centralizate este tratată ca măsură de creşterea eficienţei energetice;

- Hotărârea Guvernului nr. 462/2006 privind Programul Termoficare 2006 – 2009, calitate şi eficientă, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 381/2008, Programul Termoficare 2006-2015, căldură şi confort.

Acte normative pentru promovarea cogenerarii de înalta eficienţă:1. Legea energiei electrice nr. 13 / ianuarie 2007, care stabileşte cadrul necesar pentru promovarea cogenerarii de înalta eficienţă. Conform prevederilor acestei legi, ANRE (Autoritatea Nationala de Reglementare în domeniul Energiei) stabileste regulamentul pentru calificarea si comercializarea energiei electrice produsă în instalaţiile de cogenerare de înaltă eficienţă şi accesul acesteia cu prioritate la reţelele de transport şi distribuţie, în condiţiile în care siguranţa acestor reţele să nu fie afectată.

2. Hotararea de Guvern 219/2007, care transpune Directiva 2004/8/EC privind promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie utilă.

Pag 12

Documentul reglementează :- Criterii de eficienţă pentru cogenerare- Garanţii de origine pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă- Potenţialul naţional de cogenerare de eficientă înaltă- Schema de sprijin pentru energia electrică produsă în cogenerare pe baza cererii de

energie termică utilă - Accesul la reţea.În scopul promovării cogenerării de înalta eficienţă şi pentru a asigura un cadru investiţional şi de dezvoltare stabil, se instituie o schemă de sprijin de tip bonus, aplicată producţiei de energie electrică în cogenerare.

2.1. Proiectul de Hotărâre privind stabilirea criteriilor şi condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă a fost elaborat şi transmis Comisiei Europene. După obţinerea punctului de vedere a Comisiei documentul se va adopta prin Hotărâre a Guvernului.Proiectul de Hotărâre stabileşte cadrul legal necesar implementării schemei de sprijin de tip bonus pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă, pe baza cererii de energie termică utilă. Aceasta se aplică: - producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare;- consumatorilor de energie electrică;- furnizorilor de energie electrică;- operatorilor de reţea; - administratorului schemei de sprijin.2.2. Cadrul de reglementare necesar pentru implementarea schemei de sprijin va fi elaborat de ANRE în termen de 5 luni de la data intrării în vigoare a hotărârii anterior menţionate, prin care se urmăreşte:- comercializarea energiei electrice produse în cogenerare de înaltă eficienţă pe piaţa concurenţială de energie electrică; - preluarea energiei electrice produsă în cogenerare de înaltă eficienţă, care nu a fost comercializată pe piaţa concurenţială de energie electrică, prin contracte reglementate;- promovarea investiţiilor în centralele de cogenerare de înaltă eficienţă, prin avizarea prealabilă de către ANRE a proiectelor noi sau de retehnologizare a centralelor de cogenerare, - asigurarea continuităţii în alimentarea cu energie termică a consumatorilor la preţuri rezonabile.Schema de sprijin se acordă numai producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare care solicită ANRE acordarea acestui sprijin pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă livrată efectiv în reţelele electrice ale Sistemului Energetic National. 2.3. Procedura de emitere a garanţiilor de origine pentru energia electrică produsă în cogenerare de eficienţă înaltă, elaborata de ANRE, se află în curs de aprobare prin Hotărâre a Guvernului.2.3.1. Procedura pentru emiterea garanţiilor de origine pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă stabileşte:- tipul documentelor necesare emiterii garanţiilor de origine pentru energia electrică produsă în cogenerare de eficienţă înaltă;

Pag 13

- condiţiile de acordare a garanţiilor de origine;- modul de înregistrare şi de gestionare a informaţiilor referitoare la garanţiile de origine;- condiţiile de recunoaştere, transfer şi retragere a garanţiilor de origine.2.3.2. Garanţiile de origine se emit de către Autoritatea competentă în vederea:- monitorizării modului de valorificare a potenţialului naţional al cogenerării de eficienţă ridicată; - realizării unor statistici armonizate cu cele elaborate la nivel european, bazate pe indicatori comun definiţi; - accesului la sistemele de promovare a energiei electrice produse în cogenerare de înaltă eficienţă, în condiţiile legii;- utilizării acestora pentru etichetarea energiei electrice furnizate clienţilor finali;- utilizării la monitorizarea îndeplinirii măsurii privind cogenerarea de eficienţă înaltă din Planul National de acţiune în domeniul eficienţei energetice 2007-2010.2.3.3. Procedură se aplică:- producătorilor de energie electrică în cogenerare de înaltă eficienţă;- operatorilor de reţea la care sunt racordaţi producătorii de energie electrică în cogenerare de eficienţă înaltă.

Schema de sustinere prin certificate verzi

Schema de sustinere prin certificate verzi se aplica pentru urmatoarele surse de energie regenerabila: energie hidro utilizata in grupuri electrice din centrale cu o putere instalata de cel mult 10 MW, energie eoliana, energie solara, geotermala, biomasa, biogaz, gaz de fermentare a deseurilor (gaz de depozit), gaz de fermentare a namolurilor din instalatiile de epurare a apelor uzate.

Producatorii de energie electrica din surse regenerabile care beneficiaza de aceasta schema de sustinere participa in mod distinct atat la piata de energie electrica, prin vanzarea energiei electrice produse, la pretul pietei, cat si la piata certificatelor verzi, prin vanzarea certificatelor verzi primite.

Pentru perioada 2008-2012 pretul de tranzactionare a certificatelor verzi se limiteaza intre minimum 27 euro/certificat si maximum 47 euro/certificat, calculate in lei la valoarea medie a cursului de schimb stabilit de Banca Nationala a Romaniei, pentru luna octombrie din anul precedent.

Schema de producere a energiei electrice, pentru fiecare grup electric individual, se deruleaza pe o perioada de 15 ani pentru energia electrica produsa in grupuri electrice noi; de 5 ani pentru energia electrica produsa in grupuri electrice din import si grupuri electrice introduse pe teritoriul Romaniei din statele membre ale Uniunii Europene, care au mai fost utilizate pentru producerea de energie electrica pe teritoriul altor state; de 10 ani pentru energia electrica produsa in grupuri hidroelectrice construite inainte de 1 ianuarie 2004 si retehnologizate si de 8 ani pentru energia electrica produsa in grupuri hidroelectrice construite inainte de 1 ianuarie 2004 si care nu au fost retehnologizate.

Pentru promovarea producerii de energie electrica din surse regenerabile de energie, in Romania se aplica sistemul cotelor obligatorii de certificate verzi combinat cu sistemul de comercializare a

Pag 14

certificatelor verzi. Cotele obligatorii anuale de certificate verzi sunt de 5,26 la suta pentru 2008, de 6,28 la suta pentru 2009, de 8,3 la suta pentru 2010-2012, de noua la suta pentru 2013, de 10 la suta pentru 2014 si ajung la 16,8 la suta pentru 2020.

Operatorul de transport si sistem va emite lunar producatorilor certificate verzi pentru cantitatea de energie electrica din surse regenerabile de energie produsa si livrata in retea. Vor fi emise trei certificate verzi pentru fiecare MWh livrat in reteaua electrica de producatorii de energie electrica din energie solara; un certificat verde pentru fiecare 2 MWh livrati in reteaua electrica de producatorii de energie hidroelectrica produsa in centrale cu puteri instalate de cel mult 10 MW si care nu au fost retehnologizate; un certificat verde pentru fiecare MWh livrat in reteaua electrica de producatorii de energie electrica din surse regenerabile altii decat cei mentionati.

Furnizorii de energie electrica sunt obligati sa achizitioneze anual un numar de certificate verzi egal cu produsul dintre valoarea cotei obligatorii si cantitatea de energie electrica furnizata anual consumatorilor finali.

Persoanele fizice care detin unitati de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu putere instalata sub 1 MW pe loc de consum pot beneficia din partea furnizorilor cu care au contract de furnizare a energiei electrice, la cerere, de serviciul de regularizare a consumului de energie din surse regenerabile. De acest sistem pot beneficia si persoane juridice care detin unitati de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu putere instalata sub 1 MW pe loc de consum.

Ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie trebuie sa reprezinte 33 la suta din consumul intern brut de energie electrica in anul 2010, 35 la suta in anul 2015 si 38 la suta in anul 2020. La indeplinirea acestor tinte se ia in considerare si contributia energiei electrice produse in centrale hidroelectrice cu puteri instalate mai mari de 10 MW.

II.4. OPERAREA PROIECTULUI

II.4.1. UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR NOI ÎN DEZVOLTAREA PRODUSELOR ŞI SERVICIILOR OFERITE

Obţinerea de energie neconvenţională presupune realizarea prin proiectul WASTEPLASMAMOL a unei capacităţi industriale pentru producerea de syngaz din deşeuri municipale selectate, inclusiv deşeuri periculoase. Tehnologia propusă reprezintă o tehnologie curată datorită naturii materiei prime utilizate (deşeuri), cât şi a soluţiilor de procesare adoptate. Procedeul prietenos faţă de mediu, care se bazează pe disocierea moleculară cu flacără de plasmă, vine în întâmpinarea conservării resurselor naturale (combustibili fosili) în vederea reducerii poluării mediului şi eliminării gazelor cu efect de seră, pentru o dezvoltare durabilă.

La nivel naţional nu există instalaţii sau echipamente similare celor care urmează a fi create prin proiect, scopul achiziţiei şi utilizării acestora fiind dedicate exclusiv direcţiilor vizate prin implementarea proiectului de faţă, adresat, intr-o prima etapa, SC UATAA SA Motru din Jud. Gorj, in etapele urmatoare putand fi extinsa si la nivelul altor centre energetice.

Pag 15

In ultimii ani la nivel international s-au dezvoltat tehnologii avansate de conversie a deşeurilor in combustibili, sau de ardere eficienta. Utilizarea deşeurilor - cu un conţinut ridicat de biomasă - in scopuri energetice poate aduce beneficii semnificative sociale si economice atat pentru zonele rurale cat si pentru cele urbane.

Cu referire la tehnologiile clasice de ardere a combustibililor fosili şi cele modernizate, adaptate la arderea combinată a combustibililor fosili şi regenerabili, se pot face câteva menţiuni. Astfel:

- Se cunosc câteva tipuri de instalatii de ardere a biomasei: în startex, în strat fluidizat, în stare pulverizată. Instalatiile de ardere in strat fluidizat sunt folosite inca din 1960 pentru arderea deseurilor solide municipale si industriale. Camerele de ardere sunt verticale de forma cilindrica cu pereti refractari sau ecranati. Aceste instalatii pot fi folosite şi pentru combustibili regenerabili putând depasi puteri de 30MWh. Biomasa este arsa intr-o suspensie formata din gaz si materialul inert granular al stratului (nisip, alumina, olivina si dolomita) in care aerul de ardere este insuflat pe la partea inferioara. Dezavantajele tehnologiilor clasice de ardere prezinta cateva probleme în condiţiile arderii deşeurilor (biomasei). Cele mai importante ţin de depunerile si coroziunea suprafetelor de schimb de caldură care reduc schimbul de caldura al suprafetelor si cauzeaza scurtarea duratei de viata a echipamentelor.

- Co-arderea biomasei cu carbunele in cazanele proiectate pentru carbune este tot mai utilizata, pentru ca se folosesc investitiile si infrastructura asociate centralelor termoelectrice cu combustibili fosili si, in acelasi timp, se reduc emisiile de poluanti (SOx, NOx etc.) si de gaze cu efect de sera (CO2, CH4, N2O). Instalatiile existente de ardere a carbunelui pot folosi pe langa carbune pana la 10% biomasa fara nici o modificare.

Co-arderea poate fi directa atunci cand se realizeaza arderea deşeurilor/biomasei impreuna cu carbunele intr-o camera de ardere si indirecta atunci cand arderea acestora se realizeaza intr-un focar separat iar gazele de ardere rezultate sunt trimise in cazanul de abur pe carbune, sau cand biomasa este gazificata separat, iar gazele combustibile alimenteaza camera de ardere a carbunelui. Eficienta arderii biomasei in cazul co-arderii este de 34% ca si la arderea carbunelui.

Se cunosc câteva tehnologii de co-ardere a deşeurilor solide cu combustibili fosili, ca: gazogenul LAHTI, Finlanda; Amer-9, Essent, Olanda; Uzina Avedore-2, Danemarca; Uzina Buggenum, Olanda.

Procedeul se bazează pe Brevetul nr. B10/0541 PROCEDEU SI INSTALATIE DE DISOCIERE MOLECULARA CU FLACARA DE PLASMA PENTRU TRATAREA DESEURILOR DE ORICE NATURA- DMFP înregistrat în Italia şi înscris în Registrul Agenţiei Brevete şi Mărci (Agenzia Brevetti Marchi, Italia) nr. 544/2007.

Din categoria proceselor de ardere indirectă fac parte şi metodele de prelucrare a deseurilor cu flacără de plasmă, din care s-au dezvoltat 2 procedee în SUA (la elaborarea cărora a participat si Dl. Ing. Mario Fabbri, directorul prezentului proiect). Acestea reprezinta stadiul dezvoltării tehnologiei la nivel mondial in momentul in care s-a realizat prezentul brevet, şi care cuprind două tehnici similare:

Un procedeu şi o instalaţie în două faze (brevet nr. WO2004/087840), în care:- In prima faza, un deseu este supus incalzirii la temperatura ridicata pentru a aduce

deseurile in stare de plasma. In interiorul reactorului starea de plasma este asigurata de temperatura arcului voltaic dintre doi electrozi introdusi in masa topita alimentată

Pag 16

gravitaţional. La temperaturi peste 1600oC deşeurile cu precadere organice, sufera un proces de scindare moleculara ce va conduce la un gaz de sinteza. Acesta contine în special produse cu o greutate moleculara mica cum sunt CO şi H2, care pot fi oxidate, dupa o eventuala purificare, arse în cazane, turbine pe gaz, motoare tip ciclu OTTO etc. care fac parte din sisteme generatoare de energie electrica. Materiale din deşeuri netransformabile în gaz de sinteza, respectiv cele anorganice, metalice si, mai ales metale grele, se transforma într-o lavă vascoasă, care prin racire în afara reactorului se solidifică rezultand un material dur, rezistent, care se poate utiliza la fabricarea de materiale de constructii. Dezavantajul procedeului consta in aceea ca exista pericolul solidificarii lavei în valve şi astfel blocarea curgerii acesteia în afara reactorului.

- In faza a doua, produsul gazos, dupa o eventuala eliminare grosiera a pulberilor, trece printr-o treapta de purificare. In aceasta faza gazul trebuie oxidat pentru marirea puterii calorifice.

Un procedeu cu faze de racire rapida si/sau de purificare , realizate in conformitate cu metode si dispozitive conventionale de separare in special prin filtrare. Este cunoscuta utilizarea presiunii negative (depresiunii sau vidului) creata prin utilizarea unui compresor rotativ pentru a limita riscul scaparilor de gaz datorita imbinarilor defecte. Se prevede o forma patrulatera a sectiunii reactorului, care nu este adecvata pentru lucru cu vid inalt.

Reactorul prezinta dezavantajul ca nu poate fi alimentat continuu cu deseuri, concomitent cu mentinerea unui grad de vid si evitarea pătrunderii aerului. Totodată, în acest tip de reactor nu se pot neutraliza de ex. resturile periculoase cum ar fi deseurile spitalicesti si altele similare, care, din motive de siguranta, nu pot fi păstrate neasigurate in afara zonei de tratament.

Se cunosc câteva aplicaţii industriale ale procedeului de Disociere Moleculară cu Flacără de Plasmă în SUA, Japonia, Franţa şi Monte Carlo (care funcţionează din 1992 cu o capacitate de prelucrare de 240 t /zi deşeuri).

Instalaţia propusă spre realizare prin proiectul de faţă se remarcă prin faptul ca ea poate functiona in mod continuu, toate celelalte metode prezentate mai sus functionand doar in mod alternativ. Spre exemplu, instalatiile folosite in prezent in SUA si Japonia trebuie oprite pentru alimentare cu deseuri, fiind ciclice şi suferind pierderi mari de energie si caldura. In Franta, flacara de plasma are un consum ridicat si nu poate functiona mai mult de 2 ore in regim continuu.

Inventia care stă la baza dezvoltării proiectului WASTEPLASMAMOL mentine un flux de gaz constant si in plus procedeaza la extragerea lavei bazaltice de la baza reactorului cand cantitatea acesteia se modifica, aceste doua premize stand la baza mentinerii temperaturii ideale in interiorul reactorului si deci a unui consum de energie mult mai scazut.

Noua tehnologie va conduce la un flux tehnologic eficient cuprinzând un reactor care prin disociere moleculara distruge deseu si produce syngaz (75.000 Nmc cu o putere calorifica de 2.536 kcal/Nmc) care va inlocui partial energia produsa acum prin consum de carbune (in prezent se consuma 320 to/zi) si pacura (in prezent se consuma 5 to/zi)), şi care respectă și promovează conceptele de protecția mediului prin realizarea instalaţiilor experimentale pentru tratarea poluanţilor (fum, gaze de ardere, etc) rezultaţi de la arderea în cazan.

Instalatia care face obiectul prezentului proiect urmareste optimizarea arderii în cazanele cu abur, având o capacitate însumată de 50 Gcal/h, prin înlocuirea combustibilului fosil folosit în prezent şi, implicit a reducerii emisiei de gaze cu efect de seră. Eficientizarea producerii de energie se va regasi in cresterea cifrei de afaceri a ESCO-GORJ SRL, care este unic furnizor de energie

Pag 17

neconvenţională pentru SC UATAA SA, precum si in valorificarea tehnologiei rezultate prin proiect in cadrul altor aplicatii similare de producere energie pe baza de combustibili fosili.

Aplicaţia industrială finală va reprezenta astfel rezultatul corelării elementelor de inovare, proiectare şi execuţie, în scopul creşterii eficienţei energetice şi siguranţei în funcţionare a generatoarelor de abur existente în cadrul centralor pe baza de combustibil fosil.

Realizarea unei instalaţii care va produce efectiv energie prin valorificarea deşeurilor municipale pe baza unei tehnologii unicat în peisajul tehnico-ştiinţific din ţara noastră, urmăreşte atingerea câtorva puncte importante care stau la baza Strategiei de Securitate Energetică a României cu impact major asupra mediului şi schimbărilor climatice: retehnologizarea, eficienţa energetică şi dezvoltarea durabilă.

Prin îmbunătăţirea proceselor de ardere a combustibililor fosili cu combustibili alternativi şi creşterea productivităţii instalaţiilor actuale, proiectul va contribui la realizarea obiectivelor politicii de Coeziune Economică şi Socială şi a Politicii Regionale pe teritoriul României, în conexiune directă cu politicile europene şi Strategia Lisabona.

În ceea ce priveşte producerea de energie neconvenţională, instalaţia nou creată cu componenta demonstrativ-aplicativă a producerii de energie în centrala termoenergetică SC UATAA SA Motru, cât şi înlocuirii parţiale a energiei electrice/termice furnizată populaţiei şi agenţilor economici din municipiul Motru cu “energie neconvenţională” provenită din disocierea în flacără de plasmă a gunoiului municipal, reprezintă un unicat în peisajul industrial din România.

II.4.2. DESCRIEREA TEHNOLOGIEI/PRODUSELOR/SERVICIILOR PROPUSE PRIN PROIECT

Instalatia se refera la un procedeu de disociere moleculara cu flacara de plasma pentru tratarea deseurilor. Instalatia conform brevetului, in cadrul careia este aplicat procedeul, are in componenta un reactor care lucreaza la temperaturi de 1600-2000C in vid fortat intr-un mediu foarte ionizat de 2-6 milibari; un alimentator in care sunt introduse, in mod continuu deseuri, mentinand un grad de umplere optim care sa asigure un debit constant de gaz cu o alimentare variabila in functie de continutul de gaz si de puterea calorifica a deseurilor. In urma expunerii la temperatura ridicata, ca urmare a procesului de descompunere si reorganizare structurala atomi/molecule, materialele de prelucrat se transforma in functie de structura acestora, astfel: materialul organic intr-un gaz de sinteza ale carui componente depind de compozitia deseului; materialul anorganic intr-o masa lichida-topita care se va amesteca cu masa bazaltica care se afla la baza reactorului, care trebuie sa fie mentinuta la un nivel constant -ca masa si ca volum. (Cand se porneste reactorul, se introduce in el nisip de siliciu care cand se topeste devine o masa bazaltica care are rolul de a absorbi metalele grele).

Faza gazoasa se evacueaza pe la partea superioara a reactorului iar lava se evacueaza pe la baza reactorului, in cazul in care masa ei depaseste un nivel limita. Faza gazoasa este alcatuita dintr-un amestec de gaze, care depinde de tipul de deseu alimentat - compusi caracteristici unui gaz de sinteza. Gazul este evacuat in mod continuu prin intermediul unei conducte, si directionat spre faze de tratament si purificare, pentru a le putea supune in continuare operatiunilor de conversie energetica. Mentinerea temperaturii in reactor este asigurata de caldura produsa de un

Pag 18

arc voltaic la trecerea curentului electric intre doi electrozi. Faza lichida va fi evacuata periodic, prin mentinerea nivelului acesteia in jurul unei valori de referinta ΔH.

In continuare detaliem diferitele faze ale procesului tehnologic de prelucrare a deseurilor prin disociere moleculara cu flacara de plasma:I. Prima fază care vizează organizarea sistemului de Pregătire a deșeurilor utilizate ca sursă

de materie primă pentru producerea de energie neconvenţională.

Având în vedere faptul că Serviciile pentru Colectarea - Transportul – Balotarea – Depozitarea deşeurilor în municipiul Motru sunt etape rezolvate deja, fiind în prezent gestionate de Consiliul Local în cadrul proiectului de management al deşeurilor derulat în 2008 (proiect finantat prin PHARE CES 2006), etapele tehnologice pornesc de la aceasta ipoteza si cuprind:

1. Preluarea deşeurilor din stivă cu mijloace mecanizate;

2. Transportul deşeurilor la maşina de selectare;

3. Mărunţirea şi separarea: presupun desfacerea balotului şi transferul acestuia pe o bandă prevăzută cu un sistem continuu de mărunţire şi separare atât magnetică cât şi gravitaţională. În cadrul acestei etape se separă deşeurile de prelucrat, de resturile de sticlă şi metal.

4. Stocarea prealabilă, cu rol de a asigura o alimentare continuă cu deşeuri a procesului, se realizează într-un buncăr tampon construit din oţel rezistent la coroziune (OL 410).

5. Alimentarea deşeurilor printr-un sistem adecvat (transportor melcat cu secţiune tronconică) care asigură simultan pre-uscarea şi mărunţirea deşeurilor. Pre-uscarea se realizează indirect, cu abur de 300oC care circulă prin mantaua transportorului, aceasta asigurând friabilitatea deşeurilor şi astfel o granulaţie corespunzătoare a acestora în timpul alimentării.

Etapa de alimentare cu deseuri in conditii de vaccum, poate fi realizata intr-unul din urmatoarele moduri:

- Alimentarea cu deseuri, prin compactizare – această alimentare este realizata cu ajutorul unui alimentator elicoidal tronconic, cu pas variabil, care comprimă materialul pe măsura avansării acestuia spre reactor; prin presarea şi compactizarea materialului pentru a forma un dop se asigură etanşarea; dopul de retinere inainteaza inspre reactor fiind refacut in mod constant; pentru deseuri periculoase sistemul de alimentare va fi efectuat prin utilizarea unor capsule etanşe;

- Alimentarea cu deseuri menajere, maruntite/macinate - aceasta alimentare este realizata prin introducerea deseului in conducta de alimentare astfel incat materialul sa obtureze iesirea gazului pe durata deplasarii acestora prin orificiul de alimentare;

- Alimentarea cu un lichid sau un gaz se face din considerente termodinamice in mod diferit, pe la baza reactorului prin barbotare sub lava bazaltică. Este prevazut un sistem de control cu ultrasunete a nivelului masei bazaltice.

II. A doua fază a procesului tehnologic propriu zis debutează cu obţinerea produselor de disociere moleculară într-un reactor special cu flacără de plasmă. Disocierea moleculară are loc la o temperatură de 1600- 2000oC si un vid fortat intr-un mediu ionizat de 2-6 milibari. Alimentarea/evacuarea reactorului se face prin intermediul unor repere din material refractar rezistente la temperatură şi abraziune.

Reactorul are peretii formati din:- O captuseala rezistenta la temperatura inalta (facuta din SiC, B4C, TiC); - Un strat intermediar, flexibil, dintr-un material refractar, Al2O3, ZrO2, TiO2, MgO);

Pag 19

- Structura metalica din otel inoxidabil tip 410;

Soluţia de încălzire directă adoptată, este asigurata de caldura produsa de un arc voltaic la trecerea curentului electric între doi electrozi, ea facilitând transferul direct de căldură către materialul solid. Intre cei doi electrozi este impusa si mentinuta o diferenta de potential care realizează descarcari cu intensitate si/sau frecventa care pot sa asigure o temperatură adecvată în funcţie de tipul si cantitatea de deseu. Diferenta de potential poate varia in functie de debitul de alimentare al deseurilor in reactor. Conductorii electrici sunt electrozi consumabili din grafit presat-extrudat, fiecare electrod avand extremitati de filetare, capabile sa permita imbinarea reciproca prin infiletare intre elemente (sistem Kaplan).

Reactorul cuprinde mijloace de alimentare continua de electrozi, care contin:- un spatiu care sa permita prinderea unuia dintre –capetele electrodului;- un sistem care sa permita inaintarea electrodului prin intermediul peretelui recipientului;- un element de etansare capabil sa se opuna pătrunderii aerului in recipient pe durata

inaintarii.

Reactorul mai cuprinde mijloace pentru: - a mentine o diferenta de potential prestabilita intre electrozi pentru a genera descarcari

electrice; - a evidentia un debit de alimentare a deseurilor in reactor;- a varia diferenta de potential, in baza debitului de gaz care trebuie mentinut constant,

astfel incat aportul de caldura asociat acesor descarcari, poate varia in functie de debitul de deseu alimentat.

III. A treia fază a procesului tehnologic constă în producerea gazului combustibil cu caracteristici specifice în funcţie de materia primă utilizată, respectiv a produselor solide adresate pieţei materialelor de construcţii: 1. Producerea/evacuarea syngazului din reactor, prevede următoarele etape tehnologice:

• Producerea gazului şi evacuarea lui prin sistemul de vid, in mod continuu; depinzand de calitatea deseului introdus in reactor; gazul combustibil este compus din CO, H2, CO2 si H2O, compusi caracteristici gazului de sinteza care pot fi transformati prin procesul de oxidare, in instalatia pentru obţinerea energiei;

• Transferul gazului catre cazanul de abur, ca înlocuitor de păcură.

2. Evacuarea lavei bazaltice (amestecată cu partile anorganice), va fi realizata prin intermediul conductei de evacuare din reactor, in acest scop fiind prevazuta o faza de obturare, prin solidificarea unei cantitati de lava reziduala (cca. 2 mm). Faza de evacuare se realizeaza prin deblocarea conductei (cu o elice facuta din material special care mentine conducta de evacuare neblocată), respectiv a obturarii cu topitura din interiorul reactorului pentru o cursa predeterminata, pana la o nouă obturare ce va avea loc cu urmatoarea deschidere a conductei de evacuare. Obturarea este refacuta in momentul in care cantitatea de lava bazaltica se diminueaza pina la un nivel minim prestabilit. Lava topită se poate valorifica pentru obţinerea de plăci ceramice pentru pardoseli (industriale, municipale) prin turnarea acesteia în matriţe având diferite suprafeţe, de regulă 330x330x50, asemănătoare pavelelor comercializate în prezent, materialul fiind însă de 10 ori mai dur si mai rezistent decat materialele de constructii cunoscute. Avantajul utilizării lavei solidificate constă în imobilizarea metalelor grele într-un material inert din punct de vedere chimic. După solidificare, materialul poate fi de asemenea măcinat şi folosit ca adaos în materialele de construcţii.

Pag 20

Fluxul tehnologic utilizat in prezent pentru producerea de energie prezinta un avantaj important care a facilitat aplicaţia, respectiv nu cuprinde faza de răcire a gazelor. Răcirea se face de la 1800oC la 80oC prin expansiunea gazului într-un schimbător de căldură tubular. Fluidul de răcire, apa, se poate încălzi de la cca. 6-7oC la 150oC fără un consum suplimentar de energie. In forma extinsă a procedeului brevetat, gazul urmează fazele succesive de post-tratament pentru a-l face adecvat operatiunilor de transformare energetica; racirea rapida a gazului, in special pentru a evita formarea compusilor nocivi, de exemplu dioxine si furani, sau alte substante care se pot forma pe durata racirii mai mare de 1 minut. Sistemul propus raceste gazul de la 1.000 0C la 800C in timp de jumatate de secunda, prin expansiune. Purificarea gazului de sinteza prin intermediul a trei sisteme de filtrare care sa elimine componentele nocive prezente in gaz: H2S (prin filtru cu ioni de Fe – Filtru Lemming), particulele pana la 0,1 microni (prin filtru Hepa), si metalele grele care pot fi prezente in gaz (prin filtru cu cărbune activ). Filtrarea şi spălarea gazului de sinteză pentru a indeparta acidul sulfhidric, in special prin intermediul solutiei cu oxid şi sare feroasă.

Elementele de noutate ale echipamentelor propuse a se realiza, oferă prin detaliile de concepţie şi constructive, suficiente argumente privind utilizarea şi asimilarea de servicii avansate.

Avantajele majore ale aplicării procedeului de disociere moleculara cu plasma elaborat de ESCO-Gorj în cadrul SC UATAA SA Motru sunt:

1. se utilizează o schemă de funcţionare simplificată, comparativ cu cea din brevetul aferent procedeului;

2. se aplică procedeul în cadrul unei instalaţii de producere a energiei termice/electrice de capacitate redusă, comparativ cu cele existente în zonă;

3. instalaţia propusă functionează în mod continuu cu menţinerea constantă a fluxului de gaz şi a temperaturii ideale in interiorul reactorului, permiţând un consum de energie mult diminuat, comparativ cu alte instalaţii dezvoltate pe baza unor brevete asemănătoare;

4. la SC UATAA SA Motru syngazul pătrunde direct în cazan, datorită vidului de condensator caracteristic turbinei cu abur existente;

5. existenţa unor proiecte elaborate deja de către ESCO-GORJ care necesită numai punerea în operă şi nu implică investiţii suplimentare în proiectare;

6. existenta Acordului de asociere in participatiune care a legiferat o colaborare de durata intre specialistii ESCO-GORJ SRL si SC UATAA SA Motru;

7. existenţa unui sistem NOU, inovativ de purificare a gazelor evacuate la coş de CO2, SOx, NOx, inclusiv prin desprăfuire şi asigurarea unei temperaturi de max. 150oC a gazelor evacuate în mediu;

8. experienţa de la SC UATAA SA se poate extinde la instalaţii de capacitate mare.

Pag 21

Pag 22

1 – sistem de alimentare cu deşeuri presate, fără aer sau oxigen 2 – rezervor acumulare deşeuri presate fără aer lava vitrificata aer3 – presa alimentare reactor 4 – reactor primar5 – tampon pentru alimentare flux de gaz constant6 - apa calda disponibila7– expansor (cos de fum)8 – colector de răcire si de spălare fum de la cazan (cu circuit închis) ENERGIE ELECTRICA 9 – schimbător de căldura pe placi pentru recuperare căldura10 – matriţă pentru obţinerea pavelelor

1 2 3 4

5

7

8 9

610

II.4.3. STRUCTURA INVESTITIEI

Investitii Total 2009 2010 20111 Modernizare complex generatoare 1 325000 50000 275000 2 Instalatie experimentala pentru tratare poluanti 30000 15000 15000

3Instalatie gaze combustibile pe baza de deseuri, proiect 219039 0 142439 76600

Instalatie gaze combustibile pe baza de deseuri, CP+val neamortizata 283616 0 283616

4 Lucrari necesare pentru obtinere cenusa uscata 66000 66000 TOTAL INVESTITIE 923655 131000 716055 76600

INVESTITIA CONSIDERATA IN ANALIZA PENTRU PROIECT, include numai complex generatoare 1 care poate functiona cu cantitatea de deseuri maxima proiectata pentru Instalatia Syngaz.

Investitiile in modernizare complex generatoare, instalatie experimentala pentru tratare poluanti si lucrarile necesare pentru obtinere cenusa uscata au fost derulate partial in 2009 si sunt in curs de realizare in 2010.

Echipamente ce se achiziţionează pentru Instalatia de gaze combustibile care face obiectul prezentului Plan de afaceri

DETALIERE pe componenteNr. crt. Echipamentul/ capacitate

Valoare, Euro

Valoare, lei1 euro=4,1 lei

Utilizare

1

Sistem de prelucrare deșeuri, inclusiv alimentare primara:Buncar tampon (confectionat din tabla otel, teava, profil patrat)

1.445 5924,5 Sistem selectare,preparare, uscare cu abur de la centrală, măcinare

2

Sistem de alimentare secundara si terminala reactor (confectionat din bara otel, cilindru in care intra snecul, teava otel inoxidabil)

8.030

218.520

40.000

32.923

895.932

164.000

Reactor disociere moleculara care cuprinde: Sistem alimentare reactor si stem de control

3

Reactor disociere moleculară cu plasmă :invelis exterior reactor, dispozitiv evacuare lava, electrozi, matrite DEBIASI pentru forme, sistem alimentare cu energie electrica electrozi, invertor de putere, transformator de putere adecvat, control frecventa,

4 Sistem de control-sistem sinoptic SCADA

5

Sistem de transport și insuflare gaz (compresor in linie, teava in otel componenta a sistemului de evacuare gaz)

26.000 106.600 Sistem de introducere gaz in cazanul existent in SC UATAA SA

TOTAL 293.995 1.205.380

Contributie proprie cu echipamente

Nr. crt. Echipamentul/ capacitate

Valoare, Euro

Valoare, lei Utilizare

1 Sistem de prelucrare deșeuri, inclusiv alimentare primara (senzor, snec)

11.650 47.765 Sistem selectare,preparare,

Pag 23

Nr. crt. Echipamentul/ capacitate

Valoare, Euro

Valoare, lei Utilizare

uscare cu abur de la centrală, măcinare

2Sistem de alimentare secundara si terminala reactor (teava zircar, reductor) 3.560

66.250

-

14.596

271.625

-

Reactor disociere moleculara care cuprinde: Sistem alimentare reactor si stem de control

3

Reactor disociere moleculară cu plasmă (material refractar izolare reactor si evacuare lava, strat ext. izolare, sonde semnal analogic, scala, control ultrasunete, motor cu magneti evac. lava, motor, roti, sonde pt. sist. alimentare electrozi)

4Sistem de control-sistem sinoptic SCADA

5

Sistem de transport și insuflare gaz (material refractar pentru evacuare gaz, pompe peristaltice pentru procesul de oxidare gaz, alimentare reactor cu produse gaz/lichid)

2.700 11.070 Sistem de introducere gaz in cazanul existent in SC UATAA SA

6 TOTAL 84.160 345.056

TOTAL GENERAL 378.155 1.550.436

Materii prime si materiale

Nr.crt. Tip material FurnizorPondere

cantitativaCost

1 Deseuri Municipalitatea Motru 45-50 tone /zi

Deseuri menajere – cca 80%, fara costuri

Deseuri reciclabile – 100 Euro/to – max. 20%

2 Pacura XXXX 0,5 - 1 to/zi 300 Euro/to

3 LignitSocietatea Nationala a Lignitului Oltenia

200 to/zi 12-13 Euro/to

II.4.4. SUBCONTRACTARI SERVICII

Pana in prezent, SC ESCO-GORJ a subcontractat urmatoarele:

- lucrarea de modernizare cazan UATAA astfel incat acesta sa se modifice astfel incat sa fie adaptat proiectului ce urmeaza a se implementa (sa devina posibila alimentarea acestuia cu gazul produs in reactor). Firma cu care s-a contractat aceasta lucrare este SC ENERGOMONTAJ SA Bucuresti.

- Proiectul de executie al lucrarii mai sus mentionate cu SC MECATRON SA Timisoara.

In cadrul proiectului se vor subcontracta urmatoarele lucrari si servicii:

- Lucrari de realizare parti componente instalatie: buncar tampon, sistem de alimentare secundara si terminala reactor, reactor disociere moleculara cu plasma, sistem de transport si insuflare gaz

Pag 24

- Servicii de asamblare si punere in functiune instalatie DMFP

- Servicii de cercetare analiza eficienta energetica in condiţii de respectare a normelor de protecţia mediului

- Servicii de cercetare pentru caracterizarea fizico-chimică a deşeurilor şi reziduurilor solide rezultate din proces

- Servicii de consultanta pentru managementul proiectului si audit financiar.

II.4.5. SISTEMUL DE CALITATE

Se va obtine ulterior .

II.5. MANAGEMENT SI PERSONAL

Echipa de management ramane in structura existenta, respectiv:

MARIO FABBRI – Administrator (inginer electromecanic specializat in fizica nucleara)RODICA DAVID – Manager (fizician, MBA Romano-Canadian)ENRICO-SONO – Asociat (inginer informatician, specializat si in management)GIORGIO FARINA – Asociat (inginer constructor)

Iar la personalul de operare se adauga în primii doi ani de implementare a proiectului un total de 13 persoane (4 existenti in prezent) din care 8 muncitori (cate 2 muncitori pentru cele 4 schimburi), 4 persoane angrenate în activitatea de cercetare-dezvoltare şi 1 persoană de conducere, în următorii 10 ani de operare a noii instalaţii totalul pesonalului va fi de 22 persoane din care 16 muncitori (câte 4 muncitori pentru cele 4 schimburi), aceleaşi 4 persoane în activitatea de cercetare-dezvoltare, la care se adaugă 2 persoane pentru activitatea de conducere..

II. 6. COSTURI OPERATIONALE SI DE INTRETINERE

Sunt prezentate in detaliu la capitolul V – Plan financiar.

Pag 25

III. PLANUL DE MARKETING

III.1. ANALIZA PIEŢEI

III.1.1. ARIA GEOGRAFICĂ DE ACOPERIRE A PRODUSULUI/SERVICIULUI

ROMÂNIAREGIUNEA: SUD-VEST OLTENIAJUDEŢUL: GORJLOCALITATEA: MOTRU

III.1.2. CLIENŢI EXISTENŢI ŞI POTENŢIALI

Piaţa pe care acţionează societatea constă din următoarele tipuri de produse şi servicii:

• Piata producerii de energie electrica si termica din surse conventionale si neconventionale

• Piata deseurilor, prin oferirea unei alternative europene pentru distrugerea/eliminarea acestora

• Piata materialelor secundare de tip cenusa uscata, materiale vitrifiate pentru constructii s.a.

Principalii beneficiari:• SC UATAA MOTRU - conform contractului de asociere in participatiune dintre UATAA

Motru si ESCO-GORJ acesta din urma devine furmizor unic de energie prin investitiile pe care s-a angajat sa le faca. UATAA va prelua de la ESCO energia si o va distribui prin reteaua proprie catre consumatorii finali

• Populatia Orasului Motru- imbunatarire servicii de distributie caldura si apa calda la populatie: 160 blocuri cu 6500 apartamente (98% din totalul apartamentelor din oraş), 17.000 locuitori (74% din populaţia oraşului), 3 şcoli, 1 spital, 5 unităţi industriale.

• Municipalitatea Motru - servicii de distrugere deseuri produse pe raza localitatii valorificandu-le in beneficiul bugetului municipal - ca alternativa la depozitarea acestora la depozitul din Barsesti (unde taxa de depozitare este de 18 EURO fara TVA pe tona de deseu).

Alte grupuri tinta vizate in urma realizarii proiectului:

• Companii Energetice: Rezultatele cercetarii pot fi aplicate de toate Complexele Energetice la nivel naţional atât pe gaz-lichid, cât şi pe cărbuni, Rovinari, Işalniţa, Turceni ş.a..

• Cercetare: Institute de Cercetare cu preocupări în domeniul sistemelor de ardere, ştiinta materialelor, tehnologii şi produse refractare, echipamente termoenergetice s.a.

• Universitati: Universitatea din Craiova, Universitatea Brâncuşi, Tg. Jiu, alte universităţi cu preocupări în domeniul sistemelor de ardere, ştiinta materialelor, tehnologii şi echipamente termoenergetice s.a.

• Agentii, Servicii si Autoritati publice: Agentiile Regionale si Locale pentru Protectia Mediului

Pag 26

• Agenti Economici: potenţiali furnizori de produse şi servicii bazate pe tehnologiile dezvoltate

III.1.3. PREVIZIONAREA PIEŢEI

Energetica românească a ajuns la palierul de saturaţie cu tehnologii energo-intensive, ca urmare a unor decizii de dezvoltare luate în urmă cu 35-40 de ani.

Producerea combinată a energiei electrice şi termice, prin energie termică întelegându-se abur tehnologic pentru consumatorii industriali şi apă fierbinte pentru încălzire şi apă caldă menajeră, are o lungă tradiţie in România. Centralele de cogenerare construite în România s-au dezvoltat pe baza cererii de abur pentru consumatorii industriali, furnizând si agent termic pentru sistemele de termoficare urbană.

După 1990, cererea de energie termica a scăzut semnificativ prin dispariţia marilor consumatori industriali dar si prin deconectarea de la reţeaua de termoficare a multor consumatori urbani, nemulţumiţi de calitatea serviciului de alimentare centralizată cu energie termică. Rezultatul a fost o reducere semnificativă a cantităţii de energie electrică produsă în cogenerare.

Astfel, daca în 1990, energia electrică produsă în centrale de cogenerare reprezenta 40% din totalul producţiei, in 2007 doar 16% din totalul electricităţii mai era produsă în centrale de cogenerare. Din punct de vedere tehnologic, majoritatea centralelor a rămas la stadiul anilor 1960 - 1970.

În ultimii ani cogenerarea s-a bazat, în proporţie de peste 80%, pe cererea de energie termică pentru alimentarea cu căldură a aglomerărilor urbane. În România mai sunt racordaţi la sistemul centralizat de încălzire circa cinci milioane de gospodarii.

Şi în sectorul de furnizare a scăzut cererea; dacă în oraşele cu încălzire centralizată erau, în 1990, 251 furnizori, în 2007 au mai rămas doar 104, din care 22 operatori de centrale de cogenerare şi 82 de centrale termice. Scăzând cererea de energie termica, a fost necesară eficientizarea centralelor de cogenerare şi acest lucru a fost realizat, în primul rând prin crearea cadrului legislativ pentru promovarea cogenerării, legislatie prezentata in detaliu ca cap….

Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1069/2007, prevede pentru energia termică următoarele obiective pe termen scurt:

1. stabilirea potenţialului de cogenerare şi trigenerare - industrial, pentru încălzire, agricol (consum termic şi de frig);

2. creşterea eficienţei sistemelor de încălzire centralizată şi menţinerea pe această bază a consumului urban de energie termică;

3. identificarea tuturor resurselor energetice şi primare locale din arealul de cogenerare.

Din raportul ANRE rezulta ca piata energiei electrice si termice se prezinta astfel: - Capacitatea electrică instalată în unităţile de producere în cogenerare: 4,43GW;- Cea mai mare pondere în structura capacităţii electrice o au turbinele cu abur, cu prize reglabile:o 84 % unităţile cu turbine cu abur cu condensaţie şi prize, o 14,1% unităţile cu turbine cu abur cu contrapresiune, o 0,7% unităţile cu motoare termice o 1,3%; unităţile cu turbine cu gaze Producţiile de energie în centralele pe cogenerare realizate pe perioada de analiză s-au situat la:- 13,07 TWh la energia electrică

Pag 27

- 22,20 TWh la energia termică.Pe limite de vârstă a unităţilor în cogenerare se constată :- ponderea mare de 53,4 % a capacităţilor cu vârstă mai mare de 30 de ani - ponderea mică de 3,5% a capacităţilor cu vârstă mai mică de zece ani;

Se observă că, cantitatea de energie electrică produsă în cogenerare, determinată în conformitate cu prevederile Anexei II din Directiva 2004/8/CE reprezintă cca 11% din total energie electrice produsă în România faţă de cantitatea totală de energie electrică produsă în centrale de cogenerare care reprezintă 26,2% din total producţie.

Pentru determinarea potenţialului de cogenerare pentru anii 2010 si 2015 s-a luat în considerare producţia de energie termică livrată în anul 2006 de ~22 TWh reprezentând abur tehnologic şi energie termică livrată populaţiei.În ipotezele :- unei creşteri a producţiei industriale de 5% pentru 2010 si 20% pentru orizontul 2015; - reducerii consumului de energie termică pentru populaţie cu 15% şi respectiv 20%, pentru anii menţionaţi;- reducerii pierderilor în reţelele termice de la 25% actualmente la 22% pentru 2010, respectiv 20% pentru 2015;- retehnologizarea unităţilor existente sau înlocuirea cu unele noi. S-a ajuns la concluzia că totalul energiei termice estimate a se produce în unităţi de cogenerare de înaltă eficienţă în anul 2010 este de 12585 TWh respectiv 11490 TWh pentru 2015.Această energie termică echivalează cu o putere electrică instalată, în unităţi de cogenerare de înaltă eficienţă, de 1510 MW pentru 2010 şi de 1379 MW pentru 2015.Având în vedere investiţii anunţate, aflate în diverse stadii de studii, planificare şi proiectare se preconizează un potenţial de cogenerare din surse regenerabile -biomasă de 378 MW pentru anul 2015 (sursa Studiul privind “Potenţialul naţional de cogenerare de eficienţă înaltă” OVM-ICCPET).

Luând în considerare aplicaţiile noi preconizate în industrie şi cogenerarea din biomasă puterea instalată în 2010 va fi de 1770 MW, iar pentru 2015 va fi de 2030 MW.

În ultimul timp se constată penetrarea pe piaţa tehnologiilor din România a celor eficiente energetic şi cu valoare adăugată mare. Realizarea principalului obiectiv al sectorului energetic din România, creşterea eficienţei economice, implică măsuri de retehnologizare şi modernizare, prin eforturi proprii sau prin transfer internaţional de tehnologie, pentru a putea face faţă noilor provocări ale epocii actuale.

Folosirea combustibiliilor alternativi pentru dezvoltarea acestui proiect dovedeşte o opţiune pe termen lung. Utilizarea deşeurilor în scopuri energetice poate aduce beneficii semnificative sociale şi economice atât pentru zonele urbane cât şi rurale. In ceea ce priveste asigurarea materiei prime –deşeurile municipale solide, inclusiv cu încărcătură periculoasă – acestea nu constituie o problemă.

Statisticile arată că România are un potenţial considerabil privind deşeurile municipale menajere si reciclabile. Nu este de aceea de mirare că marii producători şi furnizori de tehnologii văd România ca un pol de atracţie pentru sectorul energetic cu implicaţii deosebite (benefice) asupra mediului. Din totalul cantitatii de deseuri municipale cel mai mare procentaj il detin deseurile menajere si asimilabile. Acestea au o varietate de surse de proveninta dintre care cele mai importante ar fi: gospodariile, unitatile economice, institutiile, unitatile sanitare.

Pag 28

Dezvoltarea de noi tehnologii legate de producţia de combustibili alternativi se poate dovedi un avantaj competitiv major pentru firmele româneşti, care pot astfel implementa propriile proiecte de dezvoltare a afacerilor în domeniu şi astfel crearea de valoare adăugată.

Prin rezultatele sale proiectul se adresează direct pieţei, prin dimensiunea serviciilor oferite de beneficiarul direct, SC UATAA SA Motru şi Consiliul Local Motru, astfel încât să facă faţă solicitărilor cetăţenilor municipiului privind furnizarea de apă caldă şi căldură, respectiv: 160 blocuri cu 6500 apartamente (98% din totalul apartamentelor din oraş), 17.000 locuitori (74% din populaţia oraşului), 3 şcoli, 1 spital, 5 unităţi industriale.

Pe perioada medie si lunga, ESCO GORJ poate deveni furnizor de energie si pentru alti potentiali beneficiari, dupa obtinerea licentelor necesare de la ANRE.

Pentru creşterea procentelor de utilizare a combustibililor alternativi în totalul combustibililor utilizaţi, asumate de UE, inclusiv de Romania (20% în 2020), proiectul îşi propune dezvoltarea unei tehnologii curate de producere a combustibililor alternativi, în cadrul unei societăţi comerciale, tip centrală termoelectrică de capacitate mică, SC UATAA SA Motru, cât şi eliminarea deşeurilor municipale şi a efectului depozitării acesora, în ceea ce priveşte:

asigurarea securităţii resurselor prin lărgirea bazei de materii prime utilizate pentru producerea de energie prin dezvoltarea instalaţiei DMFP;

reducerea dependenţei de combustibilii fosili tradiţionali şi demonstrarea capacităţii de a găsi o alternativă la aceştia;

promovarea conceptului combustibililor alternativi care reprezintă un obiectiv prioritar la nivel European atât sub aspect al eficienţei energetice pentru agenţii economici cât şi sub aspectul major al protecţiei mediului;

dezvoltarea durabilă prin eliminarea deşeurilor rezultate in municipiul Motru, in judetul Gorj şi transformarea acestora în combustibili alternativi.

Soluţia propusă de acest proiect propune conversia deşeurilor municipale solide prin disociere moleculară cu flacără de plasmă în combustibili gazoşi care pot fi folosiţi pentru producerea de căldură şi/sau electricitate (combustibil gazos-syngaz) şi produse solide (lichid-lavă) cu o compoziţie chimică valoroasă.

Prin incinerare, reducerea de masă şi volum a deşeurilor determină o îmbogăţire a acestora în metale grele comparativ cu conţinutul lor în deşeul iniţial. Lava topită se poate valorifica pentru obţinerea de plăci ceramice pentru pardoseli (industriale, municipale) prin turnarea acesteia în matriţe având diferite suprafeţe, de regulă 330x330x50, asemănătoare pavelelor comercializate în prezent, materialul fiind însă de 10 ori mai dur si mai rezistent decat materialele de constructii cunoscute. Avantajul utilizării lavei solidificate constă în imobilizarea metalelor grele într-un material inert din punct de vedere chimic. După solidificare, materialul poate fi de asemenea măcinat şi folosit ca adaos în materialele de construcţii. Aceasta reprezinta o alta piata pe care ESCO GORJ se poate dezvolta odata cu cresterea capacitatii de productie energie.

III.1.4. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A PRODUSULUI/SERVICIULUI ÎN FUNCŢIE DE EVOLUŢIA PIEŢEI

Rezultatele proiectului se încadrează în preocupările generale la nivelul UE de utilizare a combustibililor „curaţi”, în locul combustibililor fosili (resurse sigure de energie, dar care se situează în topul generatorilor de emisii de gaze cu efect de seră). Aplicarea tehnologiei de disociere moleculară cu flacără de plasmă se va face indiferent de compoziţia şi caracteristicile deşeurilor disponibile şi de piaţa diferitelor materiale reciclabile.

Pag 29

O piaţă adecvată şi sigură pentru energie şi alte produse rezultate din tratarea deşeurilor este esenţială pentru evitarea degradării deşeurilor prin depozitarea la gropile de gunoi.

Potenţialul de piaţă trebuie investigat înainte de luarea deciziilor privind sistemul de management al deşeurilor. Cercetarea de piaţă are din păcate marele dezavantaj că este dependentă de timp şi schimbările rapide pot modifica piaţa în mod radical. Totuşi o cunoaştere aprofundată a pieţei poate preveni adesea efectele schimbărilor care ar putea uneori fi fatale.

Piaţa energiei poate fi considerată nelimitată.

Din capitolele anterioare rezultă că toate produsele rezultate din instalaţia DMFP sunt comercializabile:

SynGaz-ul rezultat din instalaţia DMFP nu poate fi utilizat ca atare ci numai ca adaos la o turbină de gaz sau un cazan de CET care trebuie să fie situat în imediata apropiere a instalaţiei în vederea evitării condensului pe traseele de transport. El ar putea fi eventual şi comprimat, operaţie însă destul de costisitoare.

În proiectul actual gazul brut rezultat din instalaţia DMFP nu este disponibil pentru distribuţie. Un consumator al acestuia, cum este în cazul de faţă centrala termică UATAA Motru, oferă prin avantajele constructive, transferul syngazului direct în cazan evitându-se investiţia şi costurile ridicate impuse de etapa de purificare gaz, necesară în cazul schemei complete din brevet.

Curentul electric - este posibil să se producă electricitate din syngaz, în condiţiile în care centrala UATAA funcţionează şi pe generarea de energie electrică. În anul 2008 CET Motru a fost modernizata prin montarea unui turbogenerator TAKP cu o capacitate maxima de productie de 6,3 MW, care actualmente functioneaza plasând UATAA Motru în circuitul producătorilor de energie electrică.

Folosirea syngazului şi pentru obţinerea de energie electrică poate avea un impact important asupra eficienţei instalaţiei dar aceasta depinde de structura tarifelor, contractelor de furnizare electricitate către consumatori sau populaţie.

Furnizorul de electricitate este responsabil pentru asigurarea puterii necesare atingerii nevoilor din aria de influenţă respectivă, în cazul nostrum municipiul Motru. Orice contract pentru furnizarea de electricitate va fi stabilit prin negocieri între părţi ESCO-Gorj şi UATAA, astfel încât să existe o piaţă competitivă de electricitate.

Preţul de furnizare a energiei în acest regim va tinde spre o valoare care să încurajeze acest tip de furnizare a energiei. În prezent costurile sunt de 25 Euro/MWh. Acest preţ ar putea reprezenta un punct de pornire pentru negocieri cu beneficiarul. Prin aplicarea proiectului costurile vor scadea cu 30% iar prin furnizarea către un terţ, care nu utilizează combustibili fosili (ex. biogaz), preţul de furnizare poate ajunge la 50 Euro/MWh. Profitul posibil din vânzarea ca energie electrică variază între 15-25 Euro/tona de deşeu, luând în considerare o eficienţă energetică de 20% şi o putere calorifică de 10MJ/kg.

Energie termică - asigurarea energiei pentru încălzirea oraşului

Produse reciclabile rezultate din faza de pregătire şi utilizare deşeuri - Valoarea produselor reciclabile ale oricărui proces depinde de existenţa unei pieţe pentru acestea. În scopul găsirii unei utilizări şi a unei pieţe, calitatea unui anumit material trebuie să se conformeze unor cerinţe de aplicare. Aceste aplicaţii ar trebui să fie mai adecvate comparativ cu altele, necesitatea unei evaluări fiind cerută în toate cazurile. Cu cât este mai ridicată calitatea unui produs, cu atât este mai mare utilitatea şi valoarea acestuia, însă pentru atingerea acestui nivel trebuie aplicată o ajustare, care va reduce beneficiul net al producătorului.

Valoarea finală a oricărui produs va fi stabilită numai după o perioadă de încercări şi prospectări active ale pieţei prin care potenţialii beneficiari să poată fi convinşi de beneficiile acestuia.

Pag 30

În urma procesării deşeurilor pentru a fi utilizate în instalaţia DMFP, dar şi după tratamentul termic, vor rezulta, următoarele produse solide, reciclabile:

- Pietre - vor fi reciclate prin transferarea lor ca material de umplutură pentru construcţii; - Sticlă, resturi ceramice - vor fi reciclate prin transferarea către beneficiari interesaţi.

Valoarea amestecului este de cca. 2 Euro/ to. Valoarea amestecului de sticlă colorată este de cca. 1 Euro/to;

- Metale – vor fi reciclate prin transferarea către un producător de fontă. Valoarea fierului vechi este de cca. 10 Euro/to.

- Nemetale – vor fi reciclate prin topire, dar valoarea lor depinde de cantitatea de impurităţi; Metalele şi nemetalele separate vor fi stocate separate şi vândute ca fier vechi la preţul pieţei.

- Lava vitrificată – va fi reciclată ca pavele, pentru scopuri industriale(pavare hale şi drumuri de acces) sau alte necesităţi ale comunităţii locale.

Sinteză privind piaţa şi produsele oferite de instalaţia DMFP

O privire de ansamblu a opţiunilor de piaţă a produselor care rezultă din tratarea deşeurilor în instalaţia DMFP.

Produsul Opţiuni de piaţă

Electricitate Alimentarea sistemului existent de furnizare; casnic, industrie

Abur Producerea de energie termică; casnic, industrie

Apă caldă Producerea de energie termică; casnic, industrie

Pietre Materiale de construcţii

Resturi sticlă/ceramice Materiale pentru industria de profil

Metale/nemetale Fier vechi pentru topitorii particulare

Lava vitrificatăMateriale de construcţii (pavele, pentru scopuri industriale şi casnice)

Toate produsele vor trebui însă să îndeplinească standardele de calitate, acceptate atât de mediu cat şi de consumator.

III.1.5. COMPETITORI. AVANTAJELE FAŢĂ DE COMPETITORI

Pentru acest gen de produse/servicii nu exista deocamdata concurenta, intrucat tehnologia folosita pentru prelucrarea/distrugerea deseurilor utilizeaza soluţii noi inovative de producere energie electrică și termică. Reamintim ca aceasta tehnologie aduce pe langa avantajul inlocuirii combustibilului solid si pacurii folosita de UATAA pentru obtinerea de energie termica si o metoda de prelucrare moderna si prietenoasa cu mediul inconjurator a deseurilor. In plus reziduurile nocive rezultate in urma prelucrarii deseurilor prin disociere moleculara cu plasma pot fi transformate ulterior în materiale utile economic utilizate în componenţa unor materiale de construcţii. Nici o alta metoda folosita in prezent pentru distrugerea deseurilor nu aduce atatea beneficii atat de natura economica cat si ecologica.

La nivelul Municipiului Motru nu exista concurenta pentru energia electrica. Pentru energia termica alternativele de genul centralelor proprii sunt foarte putine la numar avand in vedere si faptul ca Municipiul Motru a fost racordat la reteaua de gaze de curand.Urmarind principiul proximitatii la care se adauga si preturile scazute de preluare a deseurilor pe care le practica ESCO GORJ fata de depozitul ecologic Barsesti conduc la un avantaj competitiv clar pentru ESCO.

Pag 31

III. 2. STRATEGIA DE MARKETING

III.2.1. CONSIDERATII GENERALE

În etapa de lansare a unui produs nou = ENERGIE NECONVENTIONALA produsa prin utilizarea syngaz-ului (gaz sintetic) rezultat in urma prelucrarii deseurilor, aferent unei noi tehnologii=DISOCIERE MOLECULARA CU FLACARA DE PLASMA, societatea poate să stabilească un nivel ridicat sau scăzut pentru fiecare din variabilele de marketing – preţ, promovare, distribuţie, calitatea produsului. Luându-se în considerare numai preţul şi promovarea, ESCO GORJ SRL poate aplica una din cele patru strategii de lansare acestui nou „produs”/”tehnologii”:

1. Exploatarea rapidă. Lansarea noului produs la un preţ ridicat şi la un nivel ridicat de promovare. Această strategie este indicată atunci când o mare parte din piaţa potenţială nu cunoaşte produsul; cei care află de existenţa produsului sunt nerăbdători să-l utilizeze şi pot să plătească preţul cerut.

2. Exploatarea lentă. Lansarea noului produs la un preţ ridicat şi un nivel scăzut de promovare. Această strategie are sens atunci când mărimea pieţei este limitată, majoritatea cumpărătorilor au aflat de existenţa produsului şi sunt dispuşi să plătească un preţ ridicat iar pericolul concurenţei potenţiale nu este iminent.

3. Penetrarea rapidă. Strategia presupune lansarea noului produs la un preţ scăzut şi cu cheltuieli masive de promovare. Strategia are sens atunci când piaţa este mare, cumpărătorii nu ştiu de existenţa produsului, majoritatea sunt sensibili la preţ şi costurile unitare de producţie variază invers proporţional cu scara de producţie a societatii si cu acumularea experienţei de productie.

4. Penetrarea lentă. Strategia constă în lansarea noului produs la un preţ scăzut şi un nivel scăzut de promovare. Această strategie are sens atunci când piaţa este mare, cumpărătorii cunosc în mare măsură produsul, sunt sensibili la preţ şi există un oarecare pericol de concurenţă.

In cazul produsului lansat de ESCO GORJ o combinatie intre Exploatarea Lenta si Penetrarea Rapida reprezinta solutia cea mai adecvata pentru patrunderea pe piata regionala si apoi nationala de energie neconventionala.

Pe parcursul etapei de creştere, ESCO GORJ SRL poate să apeleze la mai multe strategii, pentru a susţine pe o perioadă cât mai lungă ritmul rapid de creştere a vânzărilor:

1. Îmbunătăţeşte calitatea produsului, adaugă produsului atribute caracteristice noi. Intră pe segmente noi de piaţa.

2. Îşi măreşte zona de acoperire a distribuţiei şi intră pe noi canale de distribuţie.

3. Renunţă la publicitatea de informare şi trece la cea de creare a preferinţei pentru produs.

4. Îşi micşorează preţurile, pentru a atrage acei cumpărători sensibili la preţ.

Ultimul element strategic, important pentru firmă, îl reprezintă gradul de înnoire a produsului. În funcţie de acest criteriu, variantele strategice sunt:

menţinerea gradului de noutate;

Pag 32

perfecţionarea “produselor” existente, vizează doar o îmbunătăţire a produsului în vederea prelungirii fazei de maturitate a acestuia, mai ales prin categoriile de deseuri utilizate ca materie prima;

asimilarea de noi produse, utilizată pentru a înlocui produsele vechi, care vor fi retrase de pe piaţă. In sine energia neconventionala este un produs care inlocuieste un alt produs vechi – energia conventionala obtinuta prin tehnologii depasite, devenite nerentabile si cu implicatii negative aupra protectiei mediului si in curs de epuizare ca resursa naturala. Energia neconventionala se afla in prima faza de dezvoltare si asa cum rezulta din strategiile internationale si nationale piata pentru acest produs nu poate fi decat in crestere.

În general, o strategie de marketing este alcătuită din următoarele strategii „parţiale”: strategia de acţiune, strategia rezultatelor şi strategia angajării.

Strategia de acţiune stabileşte: produsele sau gama de produse/servicii complementare care urmează să fie introduse pe piata; nivelul preţurilor practicate la beneficiar; regiunea şi respectiv pieţele pe care se va comercializa produsul; canalele de distribuţie utilizate.

Strategia rezultatelor motivează acţiunile societatii prin abordarea prioritară a unor domenii cum ar fi: utilitatea socială a produselor; utilizarea completă a capacităţilor de producţie sau a forţei de muncă; priorităţile tehnice.

Strategia angajării stabileşte cine, când şi unde va executa acţiunile concrete cuprinse în strategia în cauză.

Tactica de marketing realizează transpunerea efectivă în practică a strategiilor de marketing ale unei societati.

Strategia managerială a ESCO GORJ SRL are în vedere totalitatea eforturilor managementului focalizate către dirijarea reacţiei firmei la oportunităţile, schimbările şi dificultăţile pieţei în funcţie de competenţele şi de resursele de care dispune pentru asigurarea avantajelor competitive care conduc la creşterea siguranţei afacerii, îmbunătăţirea comportamentului firmei în afaceri, şi nu în ultimul rând maximizarea profitului, sursă de promovare continuă a investiţiilor în vederea dezvoltării şi modernizării.

Este cunoscut faptul că valoarea activităţii unei Societati este dependentă de structura sectorului şi a sub-sectorului în care aceasta acţionează sau a cărui produse le comercializează. Valoarea sectorului este dată de variabilele intrasectoriale care definesc piaţa şi a celor extrasectoriale care stabilesc relaţiile dintre pieţele de referinţă şi cele colaterale. Datorită acestui fapt ESCO GORJ SRL a căutat încă de la înfiinţare să-şi definească foarte bine segmentul de piaţă care îl acoperă, în paralel cu elaborarea unor strategii manageriale cu obiective constând în diversificarea activităţii şi extinderea pieţei, precum şi consolidarea pieţei existente.

Societatea urmareste atacarea unor domenii noi printr-o strategie care vizeaza obtinerea de avantaje prin valorificarea superioara a unor oportunitati determinate in principal de piată si de procesul tehnologic, cu un grad de incertitudine care poate conduce la riscuri pe care ESCO GORJ SRL încearcă să le elimine prin metodele prezentate anterior.

III.2.2. POLITICA DE PREŢURI ȘI TARIFE

Preţul reprezintă cea mai mobilă componentă a mixului de marketing. El poate fi modificat rapid, spre deosebire de celelalte componente ale mixului de marketing, iar schimbările de preţ atrag de regulă un răspuns imediat din partea pieţei.

Pag 33

Politica de preţ a societatii poate fi pe deplin utilizată în folosul ei doar în condiţiile în care ea beneficiază de o viziune de perspectivă asupra evoluţiei pieţei ţintă, la fel cum stau lucrurile şi în cazul celorlalte componente ale mixului de marketing.

Cu alte cuvinte, chiar dacă nu reprezintă o variabilă în totalitate controlabilă, preţul poate totuşi să fie obiectul unei orientări strategice.

Politica de preţ se află într-o strânsă legătură cu strategia de piaţă şi cu celelalte componente ale mixului de marketing (politica de produs, distribuţie şi promovare).

Strategia de piaţă constituie punctul de plecare pentru întregul mix de marketing, deci şi pentru politica de produs. Pentru politica de preţ, acest lucru presupune încadrarea acesteia în strategia globală a ESCO GORJ SRL faţă de piaţă şi raportarea la obiectivele strategiei de piaţă.

Legăturile cu strategia de piaţă întăresc şi corelarea politicii de preţ cu celelalte componente ale mixului de marketing. De fapt, toate componentele mixului au ca punct de plecare piaţa cu cerinţele ei si astfel ESCO GORJ SRL are o anumita atitudine si raspunde la cerintele pietei rezultand astfel anumite strategii. Ele alcătuiesc un tot unitar pentru că au un punct comun de raportare.

Cele mai strânse legături ale preţului, faţă de celelalte componente ale mixului, sunt cu produsul, el reprezentând de altfel una din componentele acorporale (poate cea mai importantă) ale acestuia. Răspunzând unei strategii de piaţă care prevede concentrarea activităţii de desfacere pe un anumit segment de piaţă, produsul va avea anumite caracteristici, dar şi un nivel al preţului corespunzător exigenţelor şi nevoilor consumatorilor potenţiali care alcătuiesc segmentul respectiv.

Corelaţia dintre politica de preţ şi cea de distribuţie se realizează, de asemenea, pe baza unei strategii de piaţă comune.

O legătură puternică există şi între politica de preţ şi politica promoţională. Aceste două componente ale mixului de marketing se sprijină reciproc, rezultând combinaţii dintre cele mai reuşite din punct de vedere al rezultatelor economice (de exemplu reduceri promoţionale de preţ). De altfel, nu de puţine ori chiar preţul reprezintă un obiect al activităţii promoţionale.

Ca o concluzie, deşi preţul este un însoţitor permanent al produsului, el nu este o reflectare exclusivă a acestuia, ci intervine ca element de contact şi de armonizare între produs şi piaţa-ţintă căruia i se adresează.

Alegerea strategiei de preţ in cazul acestui proiect trebuie să aibă în vedere o serie de elemente precum:

etapa din ciclul de viaţă al produsului; sezonalitatea produsului; categoriile de consumatori cărora i se adresează; poziţia deţinută de ESCO GORJ SRL pe piaţă; structura costurilor societatii; estimarea profitului la diferite nivele de preţ.

Ca obiective urmărite de politica de preţ, pot fi: obținerea de profit pe termen scurt, maximizarea volumului vânzărilor, fructificarea avantajului de piaţă, promovarea unui produs superior. În stabilirea unui anumit nivel al preţului societatea se poate orienta după costuri sau după cerere.

Orientarea după costuri presupune ca preţul să acopere integral costurile de producţie şi să permită obţinerea unui profit net.

Pag 34

Orientarea după concurenţă presupune compararea preţurilor produselor societatii cu cele ale principalilor săi concurenţi.

Orientarea după cerere presupune stabilirea acelui nivel al preţului pe care piaţa îl poate suporta, adică nivelul la care consumatorii percep valoarea produsului oferit.

Toate aceste variante de orientare pot fi valabile in cazul ESCO GORJ, de aceea vor fi luate in considerare si deciziile se vor baza pe situatia din teren si pe previzionarile la nivel national si european.

Deciziile referitoare la preţ trebuie să fie subordonate deciziilor referitoare la strategia de marketing a societatii, ţinând cont şi de obiectivele de marketing ale acesteia, ceea ce presupune în practică adoptarea unui model liniar, care progresează etapă cu etapă până la stabilirea unui nivel final al preţului .

Decizia de preţ poate fi luată şi printr-o abordare strategică, care încearcă să ţină cont atât de obiectivele generale ale societatii şi situaţia ei competitivă, cât şi de caracteristicile consumatorilor.

Strategiile de preţ pot fi adoptate în funcţie de următoarele trei criterii:

1. În funcţie de raportul calitate preţ la care este vândut un produs:

Strategia deexcepţie

Strategia valoriiridicate

Strategia valoriisuperioare

Strategia preţuluiexagerat

Strategia valoriimedii

Strategia valoriiacceptabile

Strategia“jefuirii”

Strategia falseieconomii

Strategiaeconomisirii

Ridicat Mediu Scăzut

2. După nivelul preţurilor: strategia preţurilor înalte, care poate presupune adoptarea următoarelor tipuri:

preţuri de fructificare a avantajului de piaţă preţuri pentru performanţe de excepţie preţuri cu rol de protecţie

strategia preţurilor moderate, având ca formă preţurile psihologice strategia preţurilor scăzute, cu posibile tipuri precum:

preţuri promoţionale preţuri de pătrundere pe o nouă piaţă preţuri de descurajare a concurenţilor

3. În funcţie de nivelul mobilităţii al preţurilor: strategia preţurilor cu mobilitate ridicată strategia preţurilor cu mobilitate medie strategia preţurilor cu mobilitate scăzută.

În stabilirea strategiei de preţ se ţine cont şi de durata de aplicare a acesteia. Astfel, ea poate fi elaborată pe termen scurt, mediu sau lung.

Stabilirea pretului se poate face prin 2 metode:

Varianta A: Stabilirea pretului prin cost + cota profitSe pune intrebarea: Exista piata pentru asemenea servicii la aceste preturi?

Pag 35

Calitatea

Produsului

Ridicată

Medie

Scăzută

Varianta B: Pretul de piataSe pune întrebarea: Care este pretul pietei, pot acoperi costurile si eventual aduce

profit?

Calitate produs ESCO GORJ: mediu – ridicata, Strategia Valorii Medii.

Nivel Pret ESCO GORJ - strategia preturilor scazute

Mobilitate pret ESCO GORJ – mobilitate medie

Metoda de stabilire a pretului a luat in considerare ambele variante – acopera costul pe productie si marja de profit si se incadreaza in preturile existente pe piata, chiar si la limita inferioara.

** *

Cea mai importanta tendinta in piata de energie este continua crestere a pretului. In ultimii ani s-a constat accelerarea acestei tendinte, cauzata de motive politice si economice. Pretul energiei neconventionale poate creste chiar mai rapid datorita caracteristicilor prietenoase fata de mediu si preocuparilor tarilor industrializate pentru controlul poluarii. Este necesar sa luam in consideratie o crestere a productiei de energie neconventionala in viitor in intreaga lume, fara sa omitem cresterea utilizarii altor combustibili alternativi.

In prezent costurile aferente producerii energiei neconventionale prin tehnologia de disociere cu flacara de plasma sunt estimate cu acuratete redusa, mergandu-se pe preturi minime, o imagine corecta a costurilor reale va fi posibila in partea finala a proiectului de cercetare. Proiectul propus are ca scop, pe langa demonstrarea performantelor tehnice ale produsului si evaluarea costurilor aferente functie de tehnologia selectata ca cea mai adecvata.

Pentru scopul lucrarii de fata se considera un pret de vanzare pentru energia neconventionala situat la un nivel egal cu limitele inferioare pentru fiecare categorie, respectiv:

• energie electrică la un preţ de vânzare de 36 euro/MWh, inscriindu-se in limita inferioara a preturilor existente pe piata, 30-50 Euro/MWH

• energie termică la un preţ de vânzare de 45 euro/Gcal, inscriindu-se in limita inferioara a preturilor existente pe piata, 45-60 euro/Gcal

• prelucrarea deşeurilor menajere, în proporţie de 80% din totalul de deşeuri utilizate, la un preţ de 10 euro/tonă, la jumatate fata de taxa perceputa la gropile ecologice de depozitare

• valorificarea produselor secundare vitrificate la un preţ de 3 euro/tonă

• valorificarea produselor pentru construcţii obţinute din cenuşa uscată la un preţ de 15 euro/tonă.

O alta motivatie pentru care calculele au fost facute la preturi minime o reprezinta dificultatea de a patrunde pe o piata traditionala, in care companiile mici producatoare de energie au de infruntat multe bariere pana sa devina un real jucator pe piata.

Pag 36

III.2.3. STRATEGIA DE VANZARI (VANZARI DIRECTE, DISTRIBUTII DIRECTE, EMAIL, RECIPROCITATE, ETC.)

Analiza traseului parcurs de produs, într-un anumit interval de timp, între producţie şi consum, este cuantificată în accepţiunea marketingului de o noţiune cuprinzătoare, incluzând procese şi activităţi eterogene, numită distribuţie.

Conceptul de distribuţie are în vedere, în primul rând, “itinerarul” pe care îl parcurg produsele pe piaţă, de la producător la consumatorul final (producători, intermediarii şi consumatori). Aceşti participanţi la deplasarea succesivă a produselor de-a lungul acestui traseu alcătuiesc, ceea ce în terminologia marketingului se numeşte un “canal de distribuţie”.

Se poate spune că distribuţia se referă la totalitatea activităţilor economice care au loc pe „traseul” parcurs de produs între producător si consumatorul final.

Ea cuprinde două procese, distincte, importante: „gestionarea” canalelor de distribuţie, adică a părţii economice a traseului produselor şi logistica produselor (distribuţia fizică) care are în vedere latura fizică a traseului de la producător la consumatorul final.

Deci, cu alte cuvinte putem spune că politica de distribuţie a societatii are drept scop strategic identificarea variantei (variantelor) optime atât pentru circuitul fizic cât şi pentru cel economic al produselor.

Modul în care produsele parcurg un traseu economic pentru a ajunge la consumatorii finali, prezintă importanţă nu numai pentru buna funcţionare mecanismului economic în general, ci şi pentru (poate în primul rând) poziţia societatii pe piaţă la un anumit moment.Stabilirea şi funcţionarea canalelor de distribuţie, a circulaţiei pe care o au produsele în funcţie de specificul acestor canale reprezintă un proces important care are în vedere tocmai latura economică a procesului.Acest proces are în vedere identificarea modului în care se realizează actele de vânzare-cumpărare, prin intermediul cărora, odată cu mişcarea efectivă a produselor are loc şi schimbarea proprietăţii asupra lor, respectiv transferarea succesiva a dreptului de proprietar de la producător la consumator. Conectarea unui sistem de canale de distribuţie la trăsăturile mediului extern are implicaţii majore asupra aspectului acestuia şi anume, asupra unor aspecte precum: componentele, amploarea, costul unui canal de distribuţie.

În toate cazurile, un canal de distribuţie cuprinde sigur cel puţin două elemente: producătorul şi consumatorul. Celor doi, care reprezintă punctele extreme - de început şi de sfârşit - ale unui canal de distribuţie, li se pot alătura un lanţ de verigi succesive pe care produsele le parcurg.

Fundamentarea variantelor strategiei de distribuţie, ca dealtfel şi modalităţile ei concrete de adaptare, reprezintă elemente de maximă importanţă ale conducerii activităţii societatii, indiferent de numărul şi diversitatea elementelor pe care le implică procesul de distribuţie a produsului societatii, de interesele ce domina activitatea acestora.

O strategie în domeniul distribuţiei, trebuie sa permită o armonizare a strategiilor tuturor participanţilor implicaţi în distribuţia unui anumit produs.

Deciziile care vizează politica de distribuţie şi strategiile corespunzătoare acesteia, trebuie să acopere mai multe probleme: dimensiunile canalului de distribuţie, amploarea procesului de distribuţie, gradul de participare a societatii la activităţile de distribuţie, controlul asupra procesului de distribuţie, caracteristicile logisticii mărfurilor. Toate aceste elemente reprezintă şi criterii în funcţie de care societatea îşi fundamentează strategia de distribuţie.

Dimensiunile canalului de distribuţie reprezintă un prim criteriu de diferenţiere a strategiilor. Astfel, în funcţie de natura produsului, a pieţei dar şi a altor factori societatea poate alege dintre următoarele variante:

Pag 37

� Strategia distribuţiei directe (fără intermediari)� Strategia distribuţiei prin canale scurte (cu un singur intermediar) – varianta considerata oportuna pentru tipul de activitati derulate de ESCO GORJ � Strategia distribuţiei prin canale lungi (doi sau mai mulţi intermediari)

Un al doilea criteriu îl reprezintă amploarea distribuţiei. Acest criteriu are în vedere lăţimea canalului de distribuţie, privită însă nu doar în termeni cantitativi. Strategia poate viza o:

� Distribuţie extensivă, respectiv, o difuzare larga a produselor, prin cele mai diverse tipuri de intermediari;� Distribuţie selectivă, printr-un număr redus de intermediari, specializat - – varianta considerata oportuna pentru tipul de activitati derulate de ESCO GORJ;� Distribuţie exclusivă, recurgându-se la un singur tip de intermediar.

În funcţie de gradul de participare a societatii în activitatea canalului de distribuţie variantele strategice vizează:

� Distribuţia produselor prin aparat propriu;� Distribuţia produselor prin intermediari – varianta considerata oportuna pentru tipul de activitati derulate de ESCO GORJ;� Distribuţia produselor prin aparat propriu si intermediari.

Gradul de control asupra procesului de distribuţie reprezintă un alt element definitoriu al strategiei. Variantele strategice merg de la un control total, pana la un control inexistent, astfel:

� Strategia controlului total;� Strategia controlului ridicat;� Strategia controlului mediu – varianta considerata oportuna pentru tipul de activitati derulate de ESCO GORJ;� Strategia controlului scăzut;� Strategia controlului inexistent.

Din punct de vedere a elasticităţii aparatului de distribuţie, flexibilitatea acestuia la schimbările cerinţelor pieţei, poate determina următoarele variante strategice:

� Strategia flexibilităţii ridicate – varianta considerata oportuna pentru tipul de activitati derulate de ESCO GORJ;� Strategia flexibilităţii medii;� Strategia flexibilităţii scăzute.

Logistica mărfurilor reprezintă un ultim element de diferenţiere a strategiei de distribuţie. Modalităţile concrete prin care societatea este angrenată în procesul mişcării fizice a mărfurilor delimitează aşa numitele „strategii logistice“ care nu sunt altceva modalităţile concrete prin care societatea realizează activităţile componente ale distribuţiei fizice.

S.C. ESCO GORJ va apela la strategia de distributie bazata pe intermediari, respectiv centre enegetice similare celei de la Motru, centre la care ESCO va realiza instalatii similare de disociere moleculara cu flacara de plasma sau carora le va vinde tehnologia care produce energia neconventionala.

Politica ESCO GORJ este flexibila in domeniul vanzarilor, putand merge pana la vanzarea de energie neconventionala asa cum este cazul in prezent prin contractul de asociere in participatiune incheiat cu UATAA Motru sau poate vinde instalatia, sau tehnologia de disociere moleculara cu flacara de plasma. In functie de produsul pe care il vinde lantul de distributie va cuprinde unul sau mai multi intermediari.

Din punctul de vedere al logisticii un punct critic il reprezinta aprovizionarea cu deseuri, asigurarea cantitatilor necesare respectand pe cat posibil principiul proximitatii si controlul permanent al calitatii deseurilor.

Pag 38

III.2.4. STIMULAREA/ PROMOVAREA VANZARILOR

Promovarea reprezintă acea parte a procesului de comunicaţie al societatii prin care aceasta, folosind un ansamblu de metode şi tehnici specifice (concretizate în activităţi promoţionale), încearcă să influenţeze comportamentul clienţilor săi actuali şi potenţiali în vederea obţinerii unor rezultate cât mai bune (profituri) pe o perioadă mai lungă de timp.

Această definire a complexului proces promoţional încearcă să explice faptul că numai anumite activităţi de comunicare ale societatii, realizate cu scopul clar de a modifica ceva în comportamentul clienţilor potenţiali (de regulă, îmbunătăţirea imaginii societatii şi a produselor sale, concretizată până la urmă într-un volum mai mare de vânzări), pot fi considerate drept activităţi promoţionale desfăşurate în vederea atingerii obiectivelor strategice ale politicii promoţionale pe care şi-a stabilit-o societatea.

Având ca obiectiv principal o mai bună informare a clienţilor actuali şi potenţiali, în vederea satisfacerii în cele mai bune condiţii a nevoilor acestora, societatea urmăreşte în acelaşi timp să-şi asigure profituri cât mai substanţiale pentru un interval de timp cât mai mare.

O problemă foarte importantă este ca societatea - prin produsul sau şi prin comportamentul pe piaţă - să confirme informaţiile transmise, pentru că altfel clienţii potenţiali se pot considera înşelaţi şi toate acţiunile promoţionale realizate de firmă nu vor avea nici un efect pozitiv, ba din contră, pot afecta în sens negativ imaginea pe care societatea o are pe piaţă.

Obţinerea unor rezultate economice bune nu se poate realiza fără o viziune unitară asupra tuturor componentelor mixului de marketing (politica de produs, politica de preţ, politica de distribuţie, politica promoţională) pe care societatea ar trebui să şi le stabilească. Transpunerea în practică a politicii de marketing propuse se realizează prin intermediul strategiilor şi tacticilor de marketing.

Numeroase ar putea fi elementele care să diferenţieze strategia promoţională pe care o poate adopta societatea. Dintre criteriile ce ar putea fi folosite, cele mai semnificative sunt: obiectivele urmărite a fi atinse prin intermediul activităţii promoţionale, rolul activităţii promoţionale, atitudinea faţă de structura pieţei, frecvenţa de desfăşurare în timp, precum şi modalitatea de organizare a activităţii promoţionale.

Obiectivele urmărite a fi realizate prin intermediul activităţii promoţionale pot fi în principal două: promovarea produsului/tehnologiei şi promovarea imaginii organizaţiei.

În funcţie de al doilea criteriu, societatea, având în vedere atât potenţialul propriu cât şi situaţia existentă pe piaţă, poate să opteze pentru o strategie defensivă sau pentru o strategie ofensivă. Cea de a doua variantă poate fi realizată cu cel puţin două intensităţi şi anume o strategie ofensivă moderată sau o strategie ofensivă agresivă. Această din urmă variantă nu poate fi aleasă decât în cazul unui potenţial ridicat al pieţei unde este realizată.

Având în vedere structura foarte complexă a pieţelor actuale pe care acţionează, societatea ar trebui să-şi diferenţieze strategia în funcţie de segmentele de consumatori pe care le întâlneşte pe o anumită piaţă. Astfel, societatea poate alege o strategie diferenţiată, atunci când activităţile promoţionale desfăşurate sunt adaptate fiecărui segment de consumatori existent pe piaţă, o strategie concentrată când îşi adaptează acţiunile promoţionale în funcţie de anumite segmente pe care societatea le vizează prin activitatea promoţională desfăşurată şi o strategie nediferenţiată atunci când acţiunile promoţionale sunt aceleaşi indiferent de segmentul de piaţă vizat.

Pag 39

Frecvenţa cu care se pot desfăşura activităţile promoţionale diferă în funcţie de numeroase elemente. Bugetul promoţional, nivelul concurenţei pe piaţă, sezonalitatea pieţei sunt câteva dintre elementele care determină o frecvenţă mai mică sau mai mare cu care se desfăşoară activitatea promoţională. Se poate avea în vedere o strategie a activităţii promoţionale permanente, atunci când frecvenţa este ridicată, sau o strategie a activităţii promoţionale intermitente atunci când frecvenţa este mică.

Modalităţile de organizare a activităţii promoţionale ar putea constitui poate cel mai important criteriu al alegerii strategiei promoţionale şi aceasta pentru că de fapt de modul în care este transpusă în practică decizia, luată în sfera politicii promoţionale, depinde succesul acţiunilor promoţionale ce se vor desfăşura. În funcţie de acest criteriu strategia aleasă poate fi cea a organizării în cadrul firmei societatii cu forţe proprii sau a organizării în afara acesteia cu ajutorul firmelor specializate.

Strategia de promovare a vanzarilor pe care ESCO GORJ o are in vedere este de tip ofensiv agresiva si va fi dedicata grupurilor tinta pe care Societatea le are in vedere pentru produsele pe care le ofera, respectiv:• strategie promovare tehnologie de disociere moleculara cu flacara de plasma pentru

centrele energetice la care acest tip de procedeu se poate implementa• strategie de promovare energie neconventionala pentru alte tipuri de aplicatii industriale • strategie de promovare servicii de preluare deseuri menajere pentru autoritati locale• strategie de promovare valorificare produse secundare: lava vitrificata si cenusa uscata.

III.2.5. STRATEGIA DE PUBLICITATE

După identificarea pieţei-ţintă, a obiectivelor şi a concurenţilor este necesară planificarea modului în care ESCO GORJ SRL va utiliza oportunităţile existente pe piaţă şi o determinare clară a modului în care se va cuceri segmentul de piaţă dorit. Fixarea scopurilor şi obiectivelor de marketing precede alegerea celei mai adecvate strategii.

Pentru a alege cea mai potrivită strategie concurenţială de marketing, Societatea va ţine cont de poziţia sa în cadrul ramurii de activitate, de obiectivele fixate, de oportunităţile existente şi de resursele disponibile.

Oportunitatile pe care ESCO GORJ SRL le are pe piaţă - în calitate de unic deținător al tehnologiei de disociere moleculară cu flacără de plasmă, în conturarea strategiei sale de marketing sunt:

extinderea pieţei pentru toate activitățile care derivă din utilizarea tehnologiei, prin găsirea unor noi utilizatori ai produselor/serviciilor rezultate;

mărirea ponderii deţinute pe piaţa energiei neconvenționale la nivel regional si mai apoi național – prezintă interes dacă profitabilitatea creşte odată cu obţinerea unei cote de piaţă mai mari.

Eficienţa unui plan de marketing la ESCO GORJ SRL nu poate fi concepută fără următoarele secvenţe extrem de necesare, şi anume:

Promovarea produselor = energie neconvențională, gaz sintetic, lavă vitrificată, cenusă uscată

sau

Pag 40

Promovarea Tehnologiei = tratarea deseurilor prin discociere moleculară cu flacara de plasma în scopul recuperării/ producerii de energie regenerabila

sau

Promovarea Serviciilor = eliminarea deseurilor menajere municipale, acolo unde este cazul si a deseurilor reciclabile.

Relaţiile publice ca element al strategiei de marketing. Promovarea produsului/serviciului poate duce fie la succesul, fie la falimentul afacerii. A avea un produs/serviciu competitiv şi a nu-l promova este ca şi cum nu s-ar desfăşura activitatea respectivă. Atât ESCO GORJ SRL, cât şi produsele acesteia trebuie să fie promovate.

Scopul promovării este, în ordinea priorităţii:

- de a informa clienţii existenţi şi potenţiali;

- de a crea o imagine favorabilă a societatii;

- de a creşte cifra de afaceri.

Strategia de promovare cuprinsă în Planul de afaceri se bazează pe următoarele elemente:

Efectul dorit în promovare; Costurile care le implică promovarea; Mesajul ce va genera efectul dorit; Mijloace mass-media ce vor fi utilizate; Analiza rezultatelor promovării.

Efectul dorit în promovare. Este absolut necesar să fie identificate de la început obiectivele strategiei promoţionale. Având mai mult feedback din partea grupurilor ţintă – directe şi indirecte, se poate analiza mai uşor succesul şi eficacitatea demersurilor promoţionale.

Costurile pe care le implică promovarea. Există 4 moduri principale de dimensionare a costurilor acestei activităţii, şi anume:

Stabilirea cuantumului pe care şi-l poate permite ESCO GORJ SRL pentru promovare produsului/serviciului;

Cuantificarea procentului de vânzări al afacerii; Realizarea analizei cost-beneficiu (care presupune experienţă şi încredere crescută în

efectele promovării) Acţionarea în aceeaşi manieră cu competitorii (numai dacă aceştia există).

Mesajul ce va genera efectul dorit. Prin aflarea răspunsului la întrebarea: „De ce ar cumpăra clienţii produsul/ serviciul oferit de ESCO GORJSRL?”, se poate stabili mesajul promoţional care va beneficia de forma şi direcţia care vor produce astfel cel mai mare efect.

Mijloacele mass-media ce vor fi utilizate. Nu toate mijloacele de comunicare în masă au acelaşi rezultat, dar nici acelaşi cost de utilizare. Trebuie alese acele căi ce se potrivesc cel mai bine naturii şi stadiului afacerii. Nici o afacere cu

Pag 41

o cotă de afaceri scăzută nu va începe prin a-şi face reclamă la TV, aşa cum nici o afacere cu o cotă de afaceri ridicată nu se va rezuma doar la împărţirea de fluturaşi.

În cazul ESCO GORJSRL, fie că ne referim la produs, fie că ne referim la serviciu/tehnologie, publicul ţintit este unul foarte specializat care poate fi captat cu ocazia unor evenimente şi publicaţii ştiinţifice sau de natură ecologică-dezvoltare durabilă, şi de aceea mijloacele de promovare trebuie selectate cu atenţie sporită, participarea cu standuri la salonul de inventica in domeniu fiind de exemplu un mijloc util de popularizare a unui concept sofisticat.

Realizarea unui film cu descrierea tehnologiei propuse (dezvoltate), apariţia periodică a articolelor referitoare la progresele înregistrate în dezvoltarea tehnologiei în diverse publicaţii de specialitate, organizarea de evenimente dedicate.

Analiza rezultatelor promovării. În funcţie de tipul afacerii, de posibilităţile financiare existente şi de finalitatea dorită se alege metoda de promovare cea mai adecvată.

Se consideră că pentru distribuirea şi comercializarea produselor/tehnolgiei/serviciilor ESCO GORJ SRL vor fi folosite atât canalele obişnuite, cât şi altele specifice, identificate zonal în funcţie de particularităţile fiecăre locatii şi de cerinţele agenţilopr economici din zonele în care se doreşte aplicare acestei tehnologii.

In tabelul următor sunt prezentate cele mai importante cai de promovare.

Analiza rezultatelor promovării se va face pe baza raportării numărului de clienţi potenţiali şi clienţi efectivi ce au contactat ESCO GORJ SRL în urma promovării făcute.

Pag 42

Avantajele şi dezavanatjelor căilor de promovare a noii tehnologii

Metoda Avantajele DezavantajeleTV Cea mai intinsa arie

de acoperire Grad maxim de

control Impact imediat

Greu de oferit informaţii tehnice Imposibil de direcţionat cu precizie Costisitoare Evaluare dificilă Greu de planificat

Reviste de specialitate

Usor de direcţionat Se pot oferii

informaţii tehnice

Impact redus Dificil de controlatâ Greu de identificat efectul

Presa (naţională) Arie de acoperire extinsă

Uşor de planificat Acumulare rapidă

Greu de oferit informaţii tehnice Impact limitat

Presa (locală) Uşor de planificat Slabă capacitate de

informare tehnică Relativ ieftină

Acumulare lentă Acoperire limitată

Postere Acoperire largă Auditoriu-ţintă

specific

Costisitoare Greu de demonstrat avantajele Necesită timp pentru planificare

Web -site uşor de planificat se pot demonstra

avantajele ofertei ieftină

Greu de controlat Acumulare lenta Acces limitat

IV. EVALUAREA RISCURILOR

Risc de taraIn momentul de fata cererea pentru energia neconventionala/alternativă nu este identificata cu precizie, gradul de noutate si progresele inregistrate in acest domeniu conducand la un mediu concurential in plina miscare. Ceea ce se cunoaste in acest moment este că în contextul marilor schimbări ce au loc pe plan mondial, se remarcă o preocupare insistentă pentru protejarea rezervelor şi utilizarea cât mai raţională a resurselor, determinată de caracterul lor limitat şi pericolul epuizării rapide pe fondul cerinţelor din ce în ce mai mari ale omenirii. Sensibilitatea deosebită a sectorului energetic, particularităţile sale şi interdependenţele cu toate celelalte sectoare ale vieţii economice şi sociale determină abordarea eficienţei acestuia într-o viziune sistemică şi dinamică, ce implică luarea în considerare a premiselor utilizării raţionale şi protecţiei resurselor – în special a celor epuizabile, neregenerabile – păstrării echilibrului ecologic, ocrotirii stării de sănătate a oamenilor.

Ținta Comisiei Europene, asumată inclusiv de Romania este ca pana in 2010, energia alternativă / regenerabila sa aibă o contributie de 12%, ajungand la 20% in 2020. Avand în vedere că dependenţa de livrarile externe de energie ar putea atinge 70% în anul 2030,

Pag 43

valorificarea surselor alternative/regenerabile de energie va contribui în perspectivă la reducerea importurilor din afara UE, garantând siguranta aprovizionarii cu energie şi protejarea mediului, pe termen mediu şi lung.

Pentru România, pentru realizarea obiectivelor Strategiei de Securitate Energetică apar câteva elemente importante de luat în calcul: termenul 2012 fixat de UE pentru retehnologizare; pentru 1 KW/h România consumă de două ori mai mult gaz decât UE (în România randamentul într-o centrală este de 58-60% iar într-o centrală europeană cu o tehnologie nouă de 30-31%); dezvoltarea durabilă.Combustibilii fosili, în special cărbune, sunt utilizaţi pe scară largă în centralele termoenergetice moderne pentru producerea de electricitate, aceştia fiind responsabili de cea mai mare parte a emisiilor de CO2. Emisiile mondiale de CO2, generate de arderea combustibilor fosili pentru producţia de energie, au sporit cu 29% între 2000 şi 2008. În raport cu nivelurile din 1990 şi în 2020 Uniunea Europeana s-a angajat sa reduca emisiile cu 30%, în cazul unui acord international care impune acţiuni similare din partea celorlalte ţări dezvoltate.

Atingerea țintelor la nivel de țară privind procentul de energie alternativă și reducerea poluării prin retehnologizarea instalațiilor existente reprezintă un risc important mai ales prin prisma obținerii finanțărilor internaționale în aceste domenii.

Risc sectorialContextul international dificil, recesiunea economica resimtita la toate nivelele, reducerea consumului, mai ales industrial, poate afecta grupurile tinta identificate, potentialii clienti, pentru produsele propuse prin proiect. Pe de alta parte, este posibil ca la demararea efectivă a afacerii, estimata a se petrece in urmatorii 2 ani sa , dupa cum apreciaza analistii economici, efectele negative ar putea sa se atenueze si sa se revina la o situatie economica normala.

Pe de alta parte, riscul sectorial se manifesta si la nivelul sectorului energetic si de prelucrare a deseurilor, respectiv: - vechimea instalaţiilor de producere, transport şi distribuţie a energiei termice face ca în

prezent, producătorii interni de energie electrică şi energie termică în cogenerare să se confrunte cu probleme majore privind capacitatea investiţională insuficientă determinată de nevoia de reabilitare şi de retehnologizare a acestor echipamente existente. Ca urmare o parte din potențialii clienți pot disparea de pe piață.

- în acelaşi timp, creşterea spectaculoasă a costurilor echipamentelor conduce la creşterea proporţională a valorii investiţiilor şi ca urmare fezabilitatea acceptabilă de investitori impune o durată de utilizare a puterii termice instalate nerealizabilă. În aceste condiţii instalaţiile convenţionale de producere a căldurii sunt în continuare preferate deoarece necesită o investiţie de capital mai redusă şi deci un risc mai redus.

- îndeplinirea condiţiilor impuse de protecţia mediului reprezintă o barieră majoră deoarece implică fonduri suplimentare care trebuiesc alocate la începerea investiţiei, în special pentru centralele funcţionând pe baza de cărbune.

- valoarea costurilor externe - cum ar fi emisiile de CO2 - nu este inclusă în mod realist în preţul energiei

- preluarea energiei electrice în reţelele de transport şi distribuţie poate duce la un necesar investiţional pentru redimensionarea reţelelor, în anumite zone, ceea ce poate afecta nefavorabil preţul energiei.

Asftel pentru a deveni atractivă utilizarea energiilor alternative, inclusiv cogenerarea este nevoie de susţinere, în principal în ceea ce priveşte: procedurile de autorizare, procedurile de racordare la reţelele electrice, preluarea pe piaţă, preţul energiei electrice.

Pag 44

In acest moment, riscul sectorial este apreciat ca cel mai mare risc intrevazut.

Riscul firmei

Istoria ESCO GORJ SRL , societate infiintata in 2009, este scurta. In dezvoltarea documentelor de analiza financiara, s-a pornit de la bilantul la 31 decembrie 2009. ESCO GORJ prezinta caracteristicile tipice, de dezvoltare exploziva, ale unei firme active intr-un domeniu cu mari posibilitati de dezvoltare. Firma dispune de personal angajat si colaboratori cu un grad ridicat de expertiza dar care prin prisma lucrarilor angajate pana in prezent, este apreciat ca insuficient. Baza materiala existenta nu permite dezvoltarea activitatii la scara mai mare si ca urmare este necesara apelarea la implementarea tehnologiei de disociere moleculara pentru eficientizarea activitatii de producere energie alternativa, asa cum a rezultat si din capitolele anterioare ale planului de afaceri.

Exista riscul ca ESCO GORJ sa nu fie capabila sa gestioneze evolutia pietei energiei alternative fiind necesara adaptarea, din mers, a mangementului in toate aspectele sale: administrarea generala a firmei; resurse umane; probleme de mediu; administrarea resurselor materiale si financiare. ESCO GORJ se va baza pe sprijinul celorlalte doua firme din Italia cu preocupari similare in domeniu, pe experienta UATAA SA Motru in zona, pe sprijinul autoritatilor locale care au tot interesul sa sprijine eforturile investitionale ale ESCO GORJ care in scurta perioada de cand au fost demarate investitiile a reusit sa limiteze seminificativ si vizibil nivelul de poluare in orasul Motru.

Riscul cel mai mare intrevazut la acest moment este ca dezvoltarea firmei sa fie limitata de lipsa de resurse financiare pentru a-si indeplini strategia de dezvoltare, pentru ambele etape de dezvoltare prevazute. Pe de altă parte intr-un interval de timp destul de scurt de la infiintarea companiei s-au facut progrese remarcabile și in deplin accord cu contractual prin care ESCO GORJ isi asuma obligatiile de modernizare a echipamentelor UATAA, ca urmare exista premise pentru continuarea programului de dezvoltare si atingerea obiectivelor prevazute inclusiv prin prezentul plan de afaceri.

V. PLANUL FINANCIAR SI DE AFACERI

VARIANTA 1 – INVESTITIE CU PROIECT, CU FINANŢARE EUROPEANA

1. Pentru a putea realiza proiecţiile indicatorilor financiari analiza s-a bazat pe următorul pachet de ipoteze de lucru:

Veniturile realizate aferente fazei de operare, ca urmare a implementării proiectului vor proveni din surse diferite, şi anume:

- Venituri din vânzarea de energie electrică pe care ESCO Gorj o produce utilizând instalaţia gaze combustibile pe bază de deşeuri realizată prin proiect. Producţia de energie electrică va creşte în mod gradual, cu o rată fixă anuală, pornind de la capacitatea iniţială de prelucrare a 34.383 tone deşeuri din care rezultă o cantitate de 62.515 MWh energie electrică la un preţ de vânzare de 36 euro/MWh (la un curs mediu de schimb de 4,1 lei/euro), până la atingerea capacităţii maxime pe care o permite noua instalaţie de prelucrare a deşeurilor, de 48.180 tone, din care se obţin 87.600 MWh energie electrică;

- Venituri din vânzarea de energie termică pe care ESCO o produce utilizând instalaţia gaze combustibile pe bază de deşeuri realizată prin proiect. Producţia

Pag 45

de energie termică va rămâne constantă pe perioada analizată, de 10 Gcal la un preţ de vânzare de 45 euro/Gcal;

- Venituri din prelucrarea deşeurilor menajere , în proporţie de 80% din totalul de deşeuri utilizate, la un preţ de 10 euro/tonă, cu o creştere graduală datorată sporirii cantităţilor prelucrate;

- Venituri din valorificarea produselor secundare vitrificate rezultate în urma arderii deşeurilor menajere în instalaţia de co-generare a energiei electrice şi termice, la un preţ de 3 euro/tonă, cu o creştere graduală în strânsă dependenţă cu sporirea capacităţii de prelucrare a deşeurilor menajere;

- Venituri din valorificarea produselor pentru construcţii obţinute din cenuşa uscată rezultate în urma arderii cărbunilor în instalaţia de generare a energiei electrice şi termice, la un preţ de 15 euro/tonă, cu o creştere graduală în strânsă dependenţă cu sporirea capacităţii de producţie a energiei electrice.

În aceste condiţii, prognoza veniturilor este prezentată în Tabelul nr. V.1.

Este important de precizat că la atât la calculul veniturilor, cât şi la calculul cheltuielilor aferente a fost luată în considerare numai o parte a capacităţii de producţie a ESCO Gorj, respectiv generatorul la care s-au făcut modernizări până în prezent şi la care se va cupla instalaţia de gaze combustibile pe bază de deşeuri, în acest fel se pot produce pînă la 9 MWH energie electrică.

Cel de-al doilea generator care va conduce la o producţie totală de 20 MWH este inclus pe planul de investiţii al societăţii in etapa a-2-a, modernizarea urmând a începe în anul 2011. Acesta nu afectează calculele pentru prezentul proiect, reprezentând strategia de dezvoltare a societăţii pe termen mediu şi lung.

Cheltuielile aferente fazei de operare sunt repartizate pentru activităţi legate de producerea de energie electrică şi termică, pe de o parte şi de prelucrarea deşeurilor menajere şi valorificarea produselor secundare vitrificate, respectiv a produselor pentru construcţii obţinute din cenuşa uscată, pe de altă parte, precum şi pentru întreţinerea instalaţiei de gaze combustibile pe bază de deşeuri realizată prin proiect, şi anume:

- cheltuielile cu personalul implicat în faza de operare (inclusiv impozitele aferente pentru contribuţiile la bugetul de stat): faţă de cei 8 muncitori (căte 2 muncitori pentru cele 4 schimburi), 4 persoane angrenate în activitatea de cercetare-dezvoltare şi 1 persoană de conducere, care vor lucra în primii doi ani de implementare a proiectului, în următorii 10 ani de operare a noii instalaţii, vor lucra 16 muncitori (câte 4 muncitori pentru cele 4 schimburi), aceleaşi 4 persoane în activitatea de cercetare-dezvoltare, la care se adaugă 2 persoane pentru activitatea de conducere;

- cheltuielile pentru achiziţionarea de materii prime : cărbune, la un cost de 13 euro/tonă, corespunzător unui consum mediu zilnic de 200 tone, păcură, la un cost de 400 euro/tonă, corespunzător unui consum mediu zilnic de numai 0,5-1 tona şi deşeuri reciclabile, în proporţie de 20% din totalul deşeurilor folosite la instalaţia de ardere, la un cost de 100 euro/tonă;

- cheltuielile cu prestaţiile extern e pentru administraţie şi altele asemenea în proporţie de 8% din volumul cheltuielilor pentru materii prime;

Pag 46

- cheltuielile cu utilităţile , în special pentru apă, în proporţie de 2% din volumul cheltuielilor pentru materii prime;

- alte cheltuieli de exploatare , în special pentru mentenanţă echipamente respectiv, înlocuire de piese, reparaţii curente ale instalaţiei realizată prin proiect, în proporţie de 10% din volumul cheltuielilor pentru materii prime.

În aceste condiţii prognoza cheltuielilor este prezentată în Tabelul nr. V.2.

2. Având în vedere veniturile prognozate pe cei 10 ani de operare şi comercializare a produselor valorificabile ca urmare a introducerii instalaţiei de gaze combustibile pe bază de deşeuri dezvoltată prin proiect, s-au efectuat previziunile pentru contul de profit şi pierderi, care arată o creştere constantă a profitului net, profit net care atinge un maxim de 3.706.213 lei în ultimul an de operare, şi al cărui volum cumulat permite plata anuală a unei cote de 10% din profitul net pentru redevenţe la brevetul care a stat la baza acestei instalaţii.

Prognoza contului de profit şi pierderi este prezentată în Tabelul nr. V.3.

3. Pornind de la rezultatele financiare cuprinse în contul de profit şi pierderi, s-a realizat în continuare previziunea balanţei sintetice pentru cei 10 ani de operare şi comercializare a produselor valorificabile ca urmare a introducerii instalaţiei de gaze combustibile pe bază de deşeuri dezvoltată prin proiect, în care se observă faptul că profitul net realizat în primii 5 ani este reinvestit în procesul de producţie, ceea ce sporeşte totalul activelor circulante la dispoziţia ESCO.

Prognoza bilanţului sintetic este prezentată în Tabelul nr. V.4.

4. Veniturile şi cheltuielile previzionate în orizontul celor 15 luni de implementare a proiectului (din care, 3 luni în primul an de implementare şi, respectiv, 12 luni în al doilea an al implementării proiectului) s-au concretizat într-un flux net de numerar favorabil. Astfel activitatea desfăşurată a condus la obţinerea unui flux de lichidăţi net cumulat foarte bun, care creşte constant pe parcursul întregii perioade analizate, ajungând la 429.886 lei după primul an de implementare, respectiv 2.454.775 lei la sfârşitul perioadei de implementare a proiectului, fiind influenţat pozitiv şi de intrările de numerar datorate avansului (de 35% din total), respectiv de prima tranşă din fondurile rambursabile (in cuantum de 50% din total, primită la 3 luni după prima cerere de rambursare depusă după 12 luni de la debutul proiectului, adică la punerea în funcţiune a noii instalaţii). Acelaşi trend ascendent îl înregistrează şi disponibilul de numerar cumulat, care ajunge la 2.509.477 lei după primul an de implementare, respectiv la 4.964.252 lei la sfârşitul perioadei de implementare a proiectului.

Prognoza fluxului net de numerar actualizat pe perioada de implementare a proiectului este prezentată în Tabelul nr. V.5 şi Tabelul nr. V.6.

5. Veniturile şi cheltuielile previzionate în orizontul celor 10 ani de operare a noii instalaţii de gaze combustibile pe bază de deşeuri dezvoltată prin proiect s-au concretizat într-un flux net de numerar favorabil. Astfel activitatea desfăşurată a condus la obţinerea unui flux de lichidităţi net cumulat bun, care creşte constant pe parcursul întregii perioade analizate,

Pag 47

ajungând la 1.140.144 lei după 10 ani de operare, fiind influenţat pozitiv şi de intrările de numerar datorate ultimei tranşe din fondurile rambursabile (in cuantum de 15% din total), precum şi de profitul reinvestit în primii cinci ani de operare a noii instalaţii. Acelaşi trend ascendent îl are şi disponibilul de numerar cumulat, care ajunge la 8.873.259 lei după 10 ani de operare a proiectului.

Prognoza fluxului net de numerar actualizat după cei 10 ani de operare ( care exprimă sustenabilitatea financiară a proiectului) este prezentată în Tabelul nr. V.7.

6. Pe ansamblu, indicatorii financiari aferenţi perioadei de 10 ani de operare şi comercializare a produselor valorificabile ca urmare a introducerii instalaţiei de gaze combustibile pe bază de deşeuri dezvoltată prin proiect au înregistrat valori favorabile, care susţin proiectul. Veniturile din exploatare, care insumează un total actualizat de 100.455.917 lei, şi cheltuielile de exploatare care insumează un total actualizat de 75.380.705 lei, cresc permanent în orizontul analizat, ceea ce permite ca rata rezultatului din exploatare să fie de 31,04% în ultimul an de operare, în timp ce rata internă de rentabilitate financiară este de 4,89%, rata internă de rentabilitate economică este de 30,88%, iar rata rentabilităţii comerciale este de 20,28%, ceea ce permite o durată de recuperare a investiţiei de 8,18 ani, valoare foarte bună pentru acest tip de proiecte.

Ca urmare a unor valori favorabile înregistrate pentru disponibilul de numerar la sfârşitul perioadei, de 8.873.259 lei în ultimul an de operare, rata rentabilitatii capitalului investit este de 55,32% (în creştere permanentă pe perioada celor 10 ani de operare a noii instalaţii), iar rata îndatorării pe termen mediu şi lung este de 5,42% (în scădere permanentă, în fiecare an, pe măsura realizării unor venituri importante din activitatea de bază), toate valori foarte bune pentru acest tip de proiect.

Aceste rezultate favorabile au condus la realizarea unei valori actualizate nete pe întreaga perioadă de 459.671 lei, rezultând un coeficient de 33,26% al analizei cost/beneficiu, ceea ce arată durabilitatea financiară a proiectului.

Situaţia sintetică a indicatorilor financiari prognozată pentru noua instalaţie de gaze combustibile pe bază de deşeuri dezvoltată prin proiect, pentru Varianta 1, este prezentată în Tabelul nr. V.8.

* * *

VARIANTA 2 – INVESTITIE FĂRĂ PROIECT, NUMAI CU CONTRIBUŢIE PROPRIE

Pentru completarea analizei, am realizat previziuni pornind şi de la alte ipoteze, şi anume:

instalaţia de gaze combustibile pe bază de deşeuri se realizează la fel ca în Varianta 1, numai că în acest caz realizarea investiţiei se face numai cu contribuţia financiară proprie, fără a se mai apela la fondurile europene nerambursabile;

veniturile se realizează din aceleaşi surse, volumul total al încasărilor previzionate fiind la fel ca în Varianta 1;

Pag 48

cheltuielile au aceleaşi destinaţii, volumul total al cheltuielilor previzionate fiind la fel în Varianta 1;

profitul net aferent activităţii de exploatare este mai mic decât în Varianta 1 deoarece contribuţia proprie, mai mare în Varianta 2, se restituie, în mod eşalonat, pe toată perioada de 10 ani de exploatare a investiţiei;

valoarea totală a activelor/pasivelor este mai mare decât în Varianta 1 datorită contribuţiei proprii mai mari (numai contribuţie proprie);

situaţia sintetică comparativă a indicatorilor financiari prognozată este, cu unele excepţii, mai slabă decât în Varianta 1, astfel:

- veniturile din exploatare sunt similare în ambele variante;

- veniturile totale actualizate sunt similare în ambele variante;

- cheltuielile de exploatare sunt similare în ambele variante;

- cheltuielile totale actualizate sunt similare în ambele variante;

- rata rezultatului din exploatare este similară în ambele variante;

- rata internă a rentabilităţii financiare este mai mare în Varianta 2;

- rata internă a rentabilităţii economice este mai mare în Varianta 2;

- rata internă a rentabilităţii comerciale este mai mare în Varianta 1;

- durata de recuperare a investiţiei este mai mică în Varianta 1;

- rata rentabilităţii capitalului investit este mai mare în Varianta 2;

- rata îndatorării pe termen mediu şi lung este mai mică în Varianta 1;

- valoarea actualizată netă este mai mare în Varianta 1 (de altfel, în Varianta 2 se obţine o valoare negativă, descalificând Varianta 2, dar demonstrând şi nesustenabilitatea financiară pentru această variantă);

- analiza cost/beneficiu este similară în ambele variante;

- disponibilul de numerar la sfârşitul perioadei este mai mare în Varianta 1.

Din compararea valorii indicatorilor dintre cele două variante, rezultă că Varianta 1 surclasează net Varianta 2.

Situaţia sintetică a indicatorilor financiari prognozată pentru Varianta 2, este prezentată în Tabelul nr. V.9.

* * *

VARIANTA 3 – INVESTITIE IN VECHIUL GENERATOR, FĂRĂ INSTALATIE GAZE COMBUSTIBILE

Pentru completarea celor două analize prezentate anterior, am realizat previziuni pornind şi de la alte ipoteze, şi anume:

Pag 49

instalaţia de gaze combustibile pe bază de deşeuri nu mai se realizează, ci se foloseşte pentru activitatea de producţie vechiul generator, actualmente in curs de modernizare, aflat la ESCO;

veniturile se realizează din mai puţine surse (dispar veniturile realizate din prelucrarea deşeurilor menajere şi din valorificarea produselor secundare vitrificate), în condiţiile în care energia termică rămâne la acelaşi volum ca în Varianta 1, dar energia electrică, produsă cu o productivitate mai scăzută, în proporţie de numai 60% din cea produsă în Varianta 1, volumul total al încasărilor previzionate fiind mai mic decât în Varianta 1;

cheltuielile au aceleaşi destinaţii, mai puţin cele pentru achiziţionarea deşeurilor reciclabile, dar a creşterii consumului de păcură (cu 90%) şi a celui de cărbune (cu 25%) faţă de Varianta 1;

profitul net aferent activităţii de exploatare este mai mic decât în Varianta 1 deoarece investiile facute in modernizarea generatorului la care se adaugă costurile semnificativ mai mari cu material primă, se restituie, în mod eşalonat, pe toată perioada de 10 ani de exploatare a investiţiei, in condiţiile unor venituri mai mici;

valoarea totală a activelor/pasivelor este mai mică decât în Varianta 1 din cauza unei eficienţe mai slabe a potenţialului de producere de profit şi a unei cifre de afaceri mai mici în acest caz;

situaţia sintetică comparativă a indicatorilor financiari prognozată este în totalitate mai slabă decât în Varianta 1, existând chiar şi indicatori care nici măcar nu pot fi calculaţi în ipotezele de lucru luate în considerare, menţinute, acolo unde situaţia a permis, similare cu cele din Varianta 1 (este cazul unor indicatori cum ar fi rata internă a rentabilităţii financiară şi economică, durata de recuperare a investiţiei sau valoarea actualizată netă).

Din compararea valorii indicatorilor dintre cele două variante, rezultă că Varianta 1 surclasează net şi Varianta 3.

Situaţia sintetică a indicatorilor financiari prognozată pentru Varianta 3, este prezentată în Tabelul nr. V.10.

* * *

Valorile favorabile ale tuturor indicatorilor financiari analizaţi conduc la concluzia că Planul de afaceri aferent proiectului de investiţie în Varianta 1 este fezabil şi sustenabil, realizarea acesteia fiind oportună.

Situaţia sintetică comparativă a indicatorilor financiari prognozată pentru cele 3 variante analizate este prezentată în Tabelul nr. V.11.

Pag 50

Tabelul nr. V.1.

PROGNOZA VENITURILOR

Nr. Crt.

Categoria UMTotalAn 1

TotalAn 2

TotalAn 3

TotalAn 4

TotalAn 5

TotalAn 6

TotalAn 7

TotalAn 8

TotalAn 9

TotalAn 10

1Vanzare energie electrica

RON 9.227.147 9.638.548 10.049.950 10.461.351 10.872.753 11.284.154 11.695.556 12.106.957 12.518.359 12.929.760

2Vanzare energie termica

RON 1.845 1.845 1.845 1.845 1.845 1.845 1.845 1.845 1.845 1.845

3Prelucrare deseuri menajere

RON 1.127.762 1.178.045 1.228.327 1.278.610 1.328.892 1.379.174 1.429.457 1.479.739 1.530.022 1.580.304

4 Produse secundare vitrificate

RON 38.666 40.390 42.114 43.838 45.562 47.286 49.010 50.734 52.458 54.182

5 Produse pt constructii din cenusa uscata

RON 492.000 553.500 553.500 615.000 615.000 615.000 615.000 615.000 615.000 615.000

Venituri productie proprie – total RON 10.887.420 11.412.328 11.875.736 12.400.644 12.864.052 13.327.460 13.790.867 14.254.275 14.717.683 15.181.091

3 Alte venituri RON 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total productie vanduta RON 10.887.420 11.412.328 11.875.736 12.400.644 12.864.052 13.327.460 13.790.867 14.254.275 14.717.683 15.181.091

4 Venituri din vanzari marfuri RON 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

5Venituri din subventii de

exploatare aferente cifrei de afaceri nete

RON 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

6 Venituri din alte activitati RON 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

7Variatia stocurilor (+ pentru

C; - pentru D)RON 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8Venituri din productia

realizata pentru scopuri proprii si capitalizata

RON 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

9 Alte venituri din exploatare RON108.874 114.123 118.757 124.006 128.641 133.275 137.909 142.543 147.177 151.811

Pag 51

Nr. Crt.

Categoria UMTotalAn 1

TotalAn 2

TotalAn 3

TotalAn 4

TotalAn 5

TotalAn 6

TotalAn 7

TotalAn 8

TotalAn 9

TotalAn 10

Total venituri din exploatare RON 10.996.295 11.526.452 11.994.493 12.524.650 12.992.692 13.460.734 13.928.776 14.396.818 14.864.860 15.332.902

Pag 52

Tabelul nr. V. 2.

PROGNOZA CHELTUIELILOR

Nr. Crt.

Categoria UMTotalAn 1

TotalAn 2

TotalAn 3

TotalAn 4

TotalAn 5

TotalAn 6

TotalAn 7

TotalAn 8

TotalAn 9

TotalAn 10

1Cheltuieli cu materiile prime si cu materialele consumabile

RON5.883.94

66.021.916 6.159.886 6.297.856 6.435.826 6.573.796 6.711.766 6.849.736 6.987.706 7.125.676

2 Alte cheltuieli materiale RON 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3Alte cheltuieli din afara (cu energia si apa) - utilitati

RON 117.679 120.438 123.198 125.957 128.717 131.476 134.235 136.995 139.754 142.514

4Cheltuieli privind marfurile - Servicii prestate de catre terti

RON 470.716 481.753 492.791 503.828 514.866 525.904 536.941 547.979 559.016 570.054

Cheltuieli materiale – total RON6.472.34

16.624.108 6.775.875 6.927.642 7.079.409 7.231.176 7.382.943 7.534.710 7.686.477 7.838.244

5 Cheltuieli cu personalul angajat RON1.654.20

01.654.200 1.654.200 1.654.200 1.654.200 1.654.200 1.654.200 1.654.200 1.654.200 1.654.200

6Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala

RON 368.550 368.550 368.550 368.550 368.550 368.550 368.550 368.550 368.550 368.550

Cheltuieli cu personalul – total RON2.022.75

02.022.750 2.022.750 2.022.750 2.022.750 2.022.750 2.022.750 2.022.750 2.022.750 2.022.750

7 Cheltuieli cu amortizarile RON 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8 Alte cheltuieli de exploatare RON 588.395 602.192 615.989 629.786 643.583 657.380 671.177 684.974 698.771 712.568

Cheltuieli pentru exploatare - total RON9.083.48

59.249.049 9.414.613 9.580.177 9.745.741 9.911.305 10.076.869 10.242.433 10.407.997 10.573.561

Pag 53

Tabelul nr. V.3.

PROGNOZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERI

Nr. Crt.

CategoriaUM

TotalAn 1

TotalAn 2

TotalAn 3

TotalAn 4

TotalAn 5

TotalAn 6

TotalAn 7

TotalAn 8

TotalAn 9

TotalAn 10

1 Cifra de afaceri RON 10.887.420 11.412.32811.875.73

612.400.644 12.864.052

13.327.460

13.790.867 14.254.27514.717.68

315.181.091

2Variatia stocurilor (+ pentru C; - pentru D)

RON 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3Venituri din productia realizata pentru scopuri proprii si capitalizata

RON 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4 Alte venituri din exploatare RON 108.874 114.123 118.757 124.006 128.641 133.275 137.909 142.543 147.177 151.811

5 Venituri din exploatare – total RON 10.996.295 11.526.45211.994.49

312.524.650 12.992.692

13.460.734

13.928.776 14.396.81814.864.86

015.332.902

6 Cheltuieli materiale – total RON 6.472.341 6.624.108 6.775.875 6.927.642 7.079.409 7.231.176 7.382.943 7.534.710 7.686.477 7.838.244

7 Cheltuieli cu personalul – total RON 2.022.750 2.022.750 2.022.750 2.022.750 2.022.750 2.022.750 2.022.750 2.022.750 2.022.750 2.022.750

8 Cheltuieli cu amortizarile RON 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

9 Alte cheltuieli de exploatare RON 588.395 602.192 615.989 629.786 643.583 657.380 671.177 684.974 698.771 712.568

10Cheltuieli pentru exploatare - total

RON 9.083.485 9.249.049 9.414.613 9.580.177 9.745.741 9.911.305 10.076.869 10.242.43310.407.99

710.573.561

11 Rezultatul din exploatare RON 1.912.809 2.277.402 2.579.880 2.944.473 3.246.951 3.549.429 3.851.907 4.154.385 4.456.863 4.759.341

12Venituri financiare – ultima transa fonduri nerambursabile

RON309.133

0 0 0 0 0 0 0 0 0

Pag 54

Nr. Crt.

CategoriaUM

TotalAn 1

TotalAn 2

TotalAn 3

TotalAn 4

TotalAn 5

TotalAn 6

TotalAn 7

TotalAn 8

TotalAn 9

TotalAn 10

13Alte cheltuieli financiare – restituire cofinantare la proiect

RON 256.377 256.377 256.377 256.377 256.377 0 0 0 0 0

14Alte cheltuieli financiare - redevente brevet

RON 199.110 170.133 177.011 201.841 230.381 253.392 276.867 300.303 323.743 347.182

15 Cheltuieli financiare - total RON 412.990 406.537 413.530 438.351 466.891 253.392 276.867 300.303 323.743 347.182

16 Rezultatul financiar RON -296.140 -406.537 -413.530 -438.351 -466.891 -253.392 -276.867 -300.303 -323.743 -347.182

17 Rezultatul brut RON 1.616.669 1.870.865 2.166.350 2.506.123 2.780.060 3.296.037 3.575.040 3.854.081 4.133.120 4.412.158

18 Impozitul pe profit (16%) RON 258.667 299.338 346.616 400.980 444.810 527.366 572.006 616.653 661.299 705.945

19Rezultatul net al exercitiului financiar

RON 1.358.002 1.571.527 1.819.734 2.105.143 2.335.250 2.768.671 3.003.033 3.237.428 3.471.821 3.706.213

Pag 55

Tabelul nr. V.4.

PROGNOZA BILANTULUI SINTETIC

Nr. Crt.

Categoria Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10

1 Active imobilizate - brute 4.111.097 5.064.416 4.106.288 4.177.216 4.425.519 4.710.920 2.407.109 2.407.109 2.407.109 2.407.109

2 Valoarea amortizarii cumulate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

I Active imobilizate - nete (1-2) 4.111.097 5.064.416 4.106.288 4.177.216 4.425.519 4.710.920 2.407.109 2.407.109 2.407.109 2.407.109

3 Stocuri10.359.123

10.902.501

11.427.409

11.890.817

12.415.725

12.879.133

13.342.541

13.805.948

14.269.356 14.732.764

4 Creante 179.719 179.719 179.719 179.719 179.719 179.719 179.719 179.719 179.719 179.719

5 Casa si conturi la banci 2.079.591 18.705 18.705 18.705 18.705 18.705 18.705 18.705 18.705 18.705

II Total active circulante (3+4+5)12.618.432

11.100.925

11.625.833

12.089.241

12.614.149

13.077.557

13.540.965

14.004.372

14.467.780 14.931.188

TOTAL ACTIV (I+II)16.729.529

16.165.342

15.732.122

16.266.457

17.039.668

17.788.477

15.948.074

16.411.481

16.874.889 17.338.297

IIIDatorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an 8.216.829 9.093.168 9.258.732 9.424.296 9.589.860 9.755.424 9.920.988

10.086.552

10.252.116 10.417.680

6 Imprumuturi si datorii la institutii de credit 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

7 Datorii comerciale 7.980.751 8.714.935 8.880.499 9.046.063 9.211.627 9.377.191 9.542.755 9.708.319 9.873.883 10.039.447

8 Alte datorii, inclusiv fiscale si la asigurari sociale 236.078 378.233 378.233 378.233 378.233 378.233 378.233 378.233 378.233 378.233

IV Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an 964.100 964.100 964.100 964.100 964.100 964.100 964.100 964.100 964.100 964.100

Pag 56

Nr. Crt.

Categoria Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10

9 Imprumuturi si datorii la institutii de credit 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

10 Datorii comerciale 155.324 155.324 155.324 155.324 155.324 155.324 155.324 155.324 155.324 155.324

11 Restituire cofinantare proiect 256.377 256.377 256.377 256.377 256.377 0 0 0 0 0

12Alte datorii, inclusiv fiscale si la asigurari sociale si asociati

808.776 808.776 808.776 808.776 808.776 808.776 808.776 808.776 808.776 808.776

V Subventii pentru investitii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

13 Capital social 80.000 80.000 80.000 80.000 80.000 80.000 80.000 80.000 80.000 80.000

14 Rezultatul exercitiului financiar, inclusiv redeventa 3.163.461 2.022.833 2.107.270 2.402.870 2.742.632 3.016.570 3.296.037 3.575.040 3.854.081 4.133.120

15 - repartizare profit la dividende 0 0 0 0 0 0 2.533.919 2.768.671 3.003.033 3.237.428

16 - repartizare profit la rezerve (profitul reinvestiti) 1.530.736 2.657.307 1.699.179 1.770.107 2.018.410 2.303.811 0 0 0 0

17 Rezerve de ajustare 2.774.403 1.347.934 1.622.840 1.625.084 1.644.666 1.668.572 1.686.948 1.705.789 1.724.592 1.743.397

VI Total capitaluri proprii 7.548.600 6.108.074 5.509.289 5.878.061 6.485.708 7.068.953 5.062.985 5.360.829 5.658.673 5.956.517

TOTAL PASIV16.729.529

16.165.342

15.732.122

16.266.457

17.039.668

17.788.477

15.948.074

16.411.481

16.874.889 17.338.297

Pag 57

Tabelul nr. V.5.PROGNOZA FLUXULUI DE NUMERAR NET ACTUALIZAT

pe perioada de implementare a proiectului – anul 1

Flux de numerar - previziuni - RON

Anul 1 al implementarii Total

OPERATIUNEA/P

ERIOADALuna 1 Luna 2 Luna 3

Anul 1al

implementarii

I. ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE

A.Total intrari de lichiditati din:

(A1+A2+A3+A4)0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 721.310 0 721.310

A1. Aport la capitalul societatii (imprumuturi de la actionari/asociati)

0

A2. Vanzari de active, inclusiv

TVA 0

A3. Credite pe termen lung, din care: (A.3.1. +

A.3.2.)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

A.3.1. Imprumut - cofinantare la

proiect (contribuţie proprie)

0 448.660 0 448.660

A.3.2. Alte Credite pe termen

mediu si lung, leasinguri, alte

datorii financiare

0

A4. Ajutor nerambursabil

FEADR – tranşe trimestriale

0 272.650 0 272.650

B.

Total iesiri de lichiditati prin

investitii: (B1+B2+B3)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

B1. Achizitii de active fixe

corporale, inclusiv TVA

0

B2. Achizitii de active fixe

necorporale, inclusiv TVA

0

Pag 58

Flux de numerar - previziuni - RON

Anul 1 al implementarii Total

B3. Cresterea

investitiilor in curs 0

C.

Total iesiri de lichiditati prin

finantare (C1+C2)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

C1. Rambursari de Credite pe termen mediu si lung, din

care: (C.1.1.+ C.1.2.)

0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0

C.1.1. Rate la imprumut -

cofinantare la proiect

0

C.1.2. Rate la alte datorii

financiare – restituire împrumut pentru acoperire

transe ajutor nerambursabil

FEADR 0

C2. Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si

lung, din care: (C.2.1.+C.2.2.)

0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0

C.2.1. La imprumut -

cofinantare la proiect

0

C.2.2. La alte Credite pe termen

mediu si lung, leasinguri, alte

datorii financiare

0

D.

Flux de lichiditati din activitatea de

investitii si finantare (A-B-C)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 721.310 0 721.310

II. ACTIVITATEA DE EXPLOATARE

E.

Incasari din activitatea de

exploatare, inclusiv TVA

821.991 821.991 821.991 2.465.972

Pag 59

Flux de numerar - previziuni - RON

Anul 1 al implementarii Total

F.

Incasari din activitatea

financiara pe termen scurt

0

G. Credite pe termen scurt

0

H. Total intrari de numerar (E+F+G)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 821.991 821.991 821.991 2.465.972

I.

Plati pentru activitatea de exploatare,

inclusiv TVA (dupa caz), din

care:

0 0 0 0 0 0 0 0 0

655.132 655.132 655.132 1.965.396

I1.

Materii prime si materiale

467.334 467.334 467.334 1.402.002

I2.Alte materiale 0 0 0 0

I3.Energie si apa 9.347 9.347 9.347 28.040

I4.

Servicii prestate de catre terti

0

I5.

Aferente personalului

angajat75.465 75.465 75.465 226.395

I6.

Asigurari si protectie sociala

18.866 18.866 18.866 56.599

I7.Marfuri 37.387 37.387 37.387 112.160

I8.

Impozite, taxe si varsaminte asimilate -

amortizarea 0

I9.

Alte plati aferente exploatarii

46.733 46.733 46.733 140.200

J. Flux brut inainte de plati pentru

impozit pe profit /cifra de

afaceri si ajustare

0 0 0 0 0 0 0 0 0166.859 166.859 166.859 500.576

Pag 60

Flux de numerar - previziuni - RON

Anul 1 al implementarii Total

TVA (H-I)

K.Plati/incasari

pentru impozite si taxe (K1-K2+K3)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 792.000 792.000

K1. plati TVA 500.431 500.431

K2. rambursari

TVA 0 0

K3. impozit pe profit/cifra de

afaceri 291.569 291.569

L.Rambursari de

credite pe termen scurt

0

M.Plati de dobanzi la credite pe termen

scurt 0

N. Dividende 0

O.

Total plati exclusiv cele

aferente exploatarii (K+L+M+N)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 792.000 792.000

P.Flux de numerar din activitatea de exploatare (J-O)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 166.859 166.859 -625.141 -291.424

III.FLUX DE

LICHIDITATI (CASH FLOW)

Q.Flux de lichiditati net al perioadei

(D+P)0 0 0 0 0 0 0 0 0 166.859 888.169 -625.141 429.886

R.Disponibil de numerar al lunii precedente

2.079.591 2.079.591 2.079.591 2.079.591 2.079.591 2.079.591 2.079.591 2.079.591 2.079.591 2.079.591 2.246.449 3.134.618 2.079.591

S.

Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei (R+Q)

2.079.591 2.079.591 2.079.591 2.079.591 2.079.591 2.079.591 2.079.591 2.079.591 2.079.591 2.246.449 3.134.618 2.509.477 2.509.477

Pag 61

Tabelul nr. V.6.PROGNOZA FLUXULUI DE NUMERAR NET ACTUALIZAT

pe perioada de implementare a proiectului – anul 2

Flux de numerar

- previziuni - RON

Anul 2 al implementarii Total

OPERATIUNEA/

PERIOADALuna 4 Luna 5 Luna 6 Luna 7 Luna 8 Luna 9 Luna 10 Luna 11 Luna 12 Luna 13 Luna 14 Luna 15

Anul 2al implemen

tarii

I. ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE

A.Total intrari de lichiditati din:

(A1+A2+A3+A4)0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1.030.443 1.030.443

A1. Aport la capitalul societatii (imprumuturi de la actionari/asociati)

0

A2. Vanzari de active, inclusiv

TVA 0

A3. Credite pe termen lung, din care: (A.3.1. +

A.3.2.)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

A.3.1. Imprumut - cofinantare la

proiect (contribuţie

proprie)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0640.943 640.943

A.3.2. Alte Credite pe termen

mediu si lung, leasinguri, alte

datorii financiare

0

A4. Ajutor nerambursabil

FEADR – tranşe trimestriale

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 389.500 389.500

B.

Total iesiri de lichiditati prin

investitii: (B1+B2+B3)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

B1. Achizitii de active fixe

corporale, inclusiv TVA

0

B2. Achizitii de active fixe

necorporale, inclusiv TVA

0

B3. Cresterea

investitiilor in curs 0

Pag 62

Flux de numerar

- previziuni - RON

Anul 2 al implementarii Total

C.

Total iesiri de lichiditati prin

finantare (C1+C2)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

C1. Rambursari de Credite pe

termen mediu si lung, din care:

(C.1.1.+ C.1.2.)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

C.1.1. Rate la imprumut -

cofinantare la proiect

0 0

C.1.2. Rate la alte datorii financiare –

restituire împrumut pentru acoperire transe

ajutor nerambursabil

FEADR

0

C2. Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung, din care: (C.2.1.+C.2.2.)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

C.2.1. La imprumut -

cofinantare la proiect

0

C.2.2. La alte Credite pe termen

mediu si lung, leasinguri, alte

datorii financiare

0

D.

Flux de lichiditati din activitatea de

investitii si finantare (A-B-C)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1.030.443 1.030.443

II. ACTIVITATEA DE EXPLOATARE

E.

Incasari din activitatea de exploatare, inclusiv TVA

862.003 862.003 862.003 862.003 862.003 862.003 862.003 862.003 862.003 862.003 862.003 862.003 10.344.042

F.

Incasari din activitatea

financiara pe termen scurt

0

G. Credite pe termen scurt

0

Pag 63

Flux de numerar

- previziuni - RON

Anul 2 al implementarii Total

H.Total intrari de

numerar (E+F+G)

862.003 862.003 862.003 862.003 862.003 862.003 862.003 862.003 862.003 862.003 862.003 862.003 10.344.042

I.

Plati pentru activitatea de exploatare,

inclusiv TVA (dupa caz), din

care:

668.929 668.929 668.929 668.929 668.929 668.929 668.929 668.929 668.929 668.929 668.929 668.929 8.027.146

I1.

Materii prime si materiale

478.831 478.831 478.831 478.831 478.831 478.831 478.831 478.831 478.831 478.831 478.831 478.831 5.745.976

I2.

Alte materiale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

I3.

Energie si apa 9.577 9.577 9.577 9.577 9.577 9.577 9.577 9.577 9.577 9.577 9.577 9.577 114.920

I4.

Servicii prestate de catre terti

0

I5.

Aferente personalului

angajat75.465 75.465 75.465 75.465 75.465 75.465 75.465 75.465 75.465 75.465 75.465 75.465 905.580

I6.

Asigurari si protectie sociala

18.866 18.866 18.866 18.866 18.866 18.866 18.866 18.866 18.866 18.866 18.866 18.866 226.395

I7.

Marfuri 38.307 38.307 38.307 38.307 38.307 38.307 38.307 38.307 38.307 38.307 38.307 38.307 459.678

I8.

Impozite, taxe si varsaminte

asimilate - amortizarea

0 0 0 0 0 0 0

I9.

Alte plati aferente

exploatarii47.883 47.883 47.883 47.883 47.883 47.883 47.883 47.883 47.883 47.883 47.883 47.883 574.598

J.

Flux brut inainte de plati pentru

impozit pe profit /cifra de

afaceri si ajustare TVA (H-

I)

193.075 193.075 193.075 193.075 193.075 193.075 193.075 193.075 193.075 193.075 193.075 193.075 2.316.895

K.

Plati/incasari pentru impozite

si taxe (K1-K2+K3)

0 0 223.141 0 0 223.141 0 0 223.141 0 0 223.141 892.563

K1. plati TVA

137.665 137.665 137.665 137.665 550.660

Pag 64

Flux de numerar

- previziuni - RON

Anul 2 al implementarii Total

K2. rambursari

TVA 0 0 0 0 0

K3. impozit pe profit/cifra de

afaceri 85.476 85.476 85.476 85.476 341.903

L.Rambursari de

credite pe termen scurt

0

M.Plati de dobanzi

la credite pe termen scurt

0

N. Dividende 0

O.

Total plati exclusiv cele

aferente exploatarii (K+L+M+N)

0 0 223.141 0 0 223.141 0 0 223.141 0 0 223.141 892.563

P.

Flux de numerar din activitatea

de exploatare (J-O)

193.075 193.075 -30.066 193.075 193.075 -30.066 193.075 193.075 -30.066 193.075 193.075 -30.066 1.424.332

III.FLUX DE

LICHIDITATI (CASH FLOW)

Q.Flux de

lichiditati net al perioadei (D+P)

193.075 193.075 -30.066 193.075 193.075 -30.066 193.075 193.075 -30.066 193.075 193.075 1.000.377 2.454.775

R.Disponibil de numerar al lunii precedente

2.509.477 2.702.551 2.895.626 2.865.560 3.058.634 3.251.709 3.221.643 3.414.717 3.607.792 3.577.726 3.770.800 3.963.875 2.509.477

S.

Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei (R+Q)

2.702.551 2.895.626 2.865.560 3.058.634 3.251.709 3.221.643 3.414.717 3.607.792 3.577.726 3.770.800 3.963.875 4.964.252 4.964.252

Pag 65

Tabelul nr. V.7.PROGNOZA FLUXULUI DE NUMERAR NET ACTUALIZAT

pe perioada Planului de afaceri(Sustenabilitatea financiară a proiectului)

Flux de numerar - previziuni - RON

OPERATIUNEA/PERIOADA Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10

I. ACTIVITATEA DE INVESTITII SI FINANTARE

A.Total intrari de lichiditati din:

(A1+A2+A3+A4+A5)309.133 0 0 0 0 0 0 0 0 0

A1. Aport la capitalul societatii (imprumuturi

de la actionari/asociati)

A2. Vanzari de active, inclusiv TVA

A3. Credite pe termen lung, din care: (A.3.1.

+ A.3.2.)0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

A.3.1. Imprumut - cofinantare la proiect

(contribuţie proprie)192.283

A.3.2. Alte Credite pe termen mediu si lung,

leasinguri, alte datorii financiare

A4. Ajutor nerambursabil FEADR – ultima

tranşă 116.850

A5. Profitul reinvestit 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

B.Total iesiri de lichiditati prin investitii:

(B1+B2+B3)

B1. Achizitii de active fixe corporale, inclusiv

TVA

B2. Achizitii de active fixe necorporale,

inclusiv TVA

B3. Cresterea investitiilor in curs 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Pag 66

C.Total iesiri de lichiditati prin finantare

(C1+C2) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

C1. Rambursari de Credite pe termen mediu si lung, din care: (C.1.1.+ C.1.2.)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

C.1.1. Rate la imprumut - cofinantare la proiect

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

C.1.2. Rate la alte datorii financiare –

restituire împrumut pentru acoperire transe ajutor nerambursabil FEADR

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

C2. Plati de dobanzi la Credite pe termen mediu si lung, din care: (C.2.1.+C.2.2.)

C.2.1. La imprumut - cofinantare la proiect

C.2.2. La alte Credite pe termen mediu si lung, leasinguri, alte datorii financiare

309.133 0 0 0 0 0 0 0 0 0

D. Flux de lichiditati din activitatea de investitii si finantare (A-B-C)

309.133 0 0 0 0 0 0 0 0 0

II. ACTIVITATEA DE EXPLOATARE

E. Incasari din activitatea de exploatare, inclusiv TVA

10.996.295 11.526.452 11.994.493 12.524.650 12.992.692 13.460.734 13.928.776 14.396.818 14.864.860 15.332.902

F. Incasari din activitatea financiara pe termen scurt

G.Credite pe termen scurt

H.Total intrari de numerar (E+F+G)

10.996.295 11.526.452 11.994.493 12.524.650 12.992.692 13.460.734 13.928.776 14.396.818 14.864.860 15.332.902

I. Plati pentru activitatea de exploatare, inclusiv TVA (dupa caz), din care:

9.083.485 9.249.049 9.414.613 9.580.177 9.745.741 9.911.305 10.076.869 10.242.433 10.407.997 10.573.561

I1. Materii prime si materiale 5.883.946 6.021.916 6.159.886 6.297.856 6.435.826 6.573.796 6.711.766 6.849.736 6.987.706 7.125.676

I2. Alte materiale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

I3. Energie si apa117.679 120.438 123.198 125.957 128.717 131.476 134.235 136.995 139.754 142.514

Pag 67

I4. Servicii prestate de catre terti 470.716 481.753 492.791 503.828 514.866 525.904 536.941 547.979 559.016 570.054

I5. Aferente personalului angajat 1.654.200 1.654.200 1.654.200 1.654.200 1.654.200 1.654.200 1.654.200 1.654.200 1.654.200 1.654.200

I6. Asigurari si protectie sociala 368.550 368.550 368.550 368.550 368.550 368.550 368.550 368.550 368.550 368.550

I7. Marfuri

I8.Impozite, taxe si varsaminte asimilate -

amortizarea0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

I9. Alte plati aferente exploatarii 588.395 602.192 615.989 629.786 643.583 657.380 671.177 684.974 698.771 712.568

J. Flux brut inainte de plati pentru impozit pe profit /cifra de afaceri si ajustare TVA (H-I)

1.912.809 2.277.402 2.579.880 2.944.473 3.246.951 3.549.429 3.851.907 4.154.385 4.456.863 4.759.341

K.Plati/incasari pentru impozite si taxe (K1-

K2+K3) 2.412.949 2.527.189 2.663.413 2.818.505 2.951.263 3.084.905 3.218.474 3.352.048 3.485.623 3.619.197

K1. plati TVA 2.089.296 2.190.026 2.278.954 2.379.684 2.468.612 2.557.539 2.646.467 2.735.395 2.824.323 2.913.251

K2. rambursari TVA

K3. impozit pe profit/cifra de afaceri 323.653 337.163 384.459 438.821 482.651 527.366 572.006 616.653 661.299 705.945

L. Rambursari de credite pe termen scurt

M. Plati de dobanzi la credite pe termen scurt

N. Dividende

O. Total plati, exclusiv cele aferente exploatarii (K+L+M+N)

2.412.949 2.527.189 2.663.413 2.818.505 2.951.263 3.084.905 3.218.474 3.352.048 3.485.623 3.619.197

Pag 68

P.Flux de numerar din activitatea de

exploatare (J-O)-500.140 -249.787 -83.533 125.968 295.688 464.524 633.433 802.336 971.240 1.140.144

III.FLUX DE LICHIDITATI (CASH FLOW)

Q. Flux de lichiditati net al perioadei (D+P) -191.007 -249.787 -83.533 125.968 295.688 464.524 633.433 802.336 971.240 1.140.144

R.Disponibil de numerar al perioadei

precedente 4.964.252 4.773.245 4.523.458 4.439.925 4.565.894 4.861.582 5.326.106 5.959.539 6.761.875 7.733.115

S.Disponibil de numerar la sfarsitul

perioadei (Q+R)4.773.245 4.523.458 4.439.925 4.565.894 4.861.582 5.326.106 5.959.539 6.761.875 7.733.115 8.873.259

Pag 69

Tabelul nr. V.8.SITUATIA SINTETICA A INDICATORILOR FINANCIARI

WASTEPLASMOL

VARIANTA 1(cu proiect, cu finanţare nerambursabilă)

INDICATORI FINANCIARI

Anul

UM

Total an 1 Total an 2 Total an 3 Total an 4 Total an 5 Total an 6 Total an 7 Total an 8 Total an 9 Total an 10

Nr.crt.

Specificatie Valoare

1Valoare investitie(Vi)= valoarea totala a proiectului fara TVA

RON 2.060.886

2

Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta, conform obiectului de activitate al solicitantului.

RON 10.996.295 11.526.452 11.994.493 12.524.650 12.992.692 13.460.734 13.928.776 14.396.818 14.864.860 15.332.902

3Venituri totale actualizate (VA)

RON 100.455.917

4Cheltuieli de exploatare (Ce)= cheltuielile generate de derularea activitatii curente

RON 9.083.485 9.249.049 9.414.613 9.580.177 9.745.741 9.911.305 10.076.869 10.242.433 10.407.997 10.573.561

5Cheltuieli totale actualizate (CA)

RON 75.380.705

6Rata rezultatului din exploatare (rRe) - trebuie sa fie minim 10%

% 17,40% 19,76% 21,51% 23,51% 24,99% 26,37% 27,65% 28,86% 29,98% 31,04%

7Rata internă a rentabilităţii financiare (riRf) - trebuie sa fie minim 5%

% 4,89%

8Rata internă a rentabilităţii economice (riRe) - trebuie sa fie minim 5%

% 30,88%

9Rata rentabilităţii comerciale (rRcom) - trebuie sa fie minim 5%

% 20,28%

10Durata de recuperare a investitiei (Dr) - maxim 12 ani

Ani 8,18

Pag 70

INDICATORI FINANCIARI

Anul

UM

Total an 1 Total an 2 Total an 3 Total an 4 Total an 5 Total an 6 Total an 7 Total an 8 Total an 9 Total an 10

Nr.crt.

Specificatie Valoare

11Rata rentabilitatii capitalului investit (rRc) - trebuie sa fie minim 5%

% -24,27% -12,12% -4,05% 6,11% 14,35% 22,54% 30,74% 38,93% 47,13% 55,32%

12Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) - trebuie sa fie mai mare sau egal cu 1.2

Numeric - - - - - - - - - -

13Rata indatorarii pe termen mediu si lung (rI) - maxim 60%

% 5,96% 6,13% 5,93% 5,66% 5,42% 6,05% 5,87% 5,71% 5,56% 5,42%

14 Rata de actualizare % 5%

15Valoare actualizata neta (VAN) - trebuie sa fie pozitiva

RON 459.671

16Analiza cost/beneficiu - trebuie sa fie minim 5%

% 33,26%

17Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei - trebuie sa fie pozitiv

RON 4.773.245 4.523.458 4.439.925 4.565.894 4.861.582 5.326.106 5.959.539 6.761.875 7.733.115 8.873.259

Pag 71

Tabelul nr. V.9.SITUATIA SINTETICA A INDICATORILOR FINANCIARI

WASTEPLASMOL

VARIANTA 2(fără proiect, cu contribuţie proprie totala)

INDICATORI FINANCIARI

Anul

UM

Total an 1 Total an 2 Total an 3 Total an 4 Total an 5 Total an 6 Total an 7 Total an 8 Total an 9 Total an 10

Nr.crt.

Specificatie Valoare

1Valoare investitie(Vi)= valoarea totala a proiectului fara TVA

RON 2.060.886

2

Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta, conform obiectului de activitate al solicitantului.

RON 10.996.295 11.526.452 11.994.493 12.524.65012.992.69

213.460.734 13.928.776 14.396.818 14.864.860 15.332.902

3Venituri totale actualizate (VA)

RON 100.455.917

4

Cheltuieli de exploatare (Ce)= cheltuielile generate de derularea activitatii curente

RON 9.083.485 9.249.049 9.414.613 9.580.177 9.745.741 9.911.305 10.076.869 10.242.433 10.407.997 10.573.561

5Cheltuieli totale actualizate (CA)

RON 75.380.705

6Rata rezultatului din exploatare (rRe) - trebuie sa fie minim 10%

% 17,40% 19,76% 21,51% 23,51% 24,99% 26,37% 27,65% 28,86% 29,98% 31,04%

7Rata internă a rentabilităţii financiare (riRf) - trebuie sa fie minim 5%

% 7,17%

8Rata internă a rentabilităţii economice (riRe) - trebuie sa fie minim 5%

% 37,57%

9Rata rentabilităţii comerciale (rRcom) - trebuie sa fie minim 5%

% 18,87%

Pag 72

INDICATORI FINANCIARI

Anul

UM

Total an 1 Total an 2 Total an 3 Total an 4 Total an 5 Total an 6 Total an 7 Total an 8 Total an 9 Total an 10

Nr.crt.

Specificatie Valoare

10Durata de recuperare a investitiei (Dr) - maxim 12 ani

Ani 14,11

11Rata rentabilitatii capitalului investit (rRc) - trebuie sa fie minim 5%

% -19,08% -8,85% -3,57% 6,77% 14,93% 23,08% 31,23% 39,38% 47,54% 60,24%

12

Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) - trebuie sa fie mai mare sau egal cu 1.2

Numeric -0,91 -0,40 -0,75 1,56 3,74 6,31 9,32 12,82 16,89 1,95

13Rata indatorarii pe termen mediu si lung (rI) - maxim 60%

% 8,85% 9,07% 6,48% 6,03% 5,75% 6,33% 6,12% 5,92% 5,74% 8,76%

14 Rata de actualizare % 5%

15Valoare actualizata neta (VAN) - trebuie sa fie pozitiva

RON -600.261

16Analiza cost/beneficiu - trebuie sa fie minim 5%

% 33,26%

17Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei - trebuie sa fie pozitiv

RON 4.447.549 3.810.441 3.639.100 3.688.925 3.914.449 4.314.687 4.889.189 5.637.505 6.559.226 7.162.524

Pag 73

Tabelul nr. V.10.SITUATIA SINTETICA A INDICATORILOR FINANCIARI

WASTEPLASMOL

VARIANTA 3(fără proiect, cu vechiul generator)

INDICATORI FINANCIARI

Anul

UM

Total an 1 Total an 2 Total an 3 Total an 4 Total an 5 Total an 6 Total an 7 Total an 8 Total an 9 Total an 10

Nr.crt.

Specificatie Valoare

1Valoare investitie(Vi)= valoarea totala a proiectului fara TVA

RON 1.726.100

2

Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta, conform obiectului de activitate al solicitantului.

RON 6.090.434 6.401.859 6.651.168 6.962.592 7.211.902 7.461.211 7.710.520 7.959.829 8.209.139 8.458.448

3 Venituri totale actualizate (VA) RON 55.650.829

4Cheltuieli de exploatare (Ce)= cheltuielile generate de derularea activitatii curente

RON 6.440.418 6.440.418 6.440.418 6.440.418 6.440.418 6.440.418 6.440.418 6.440.418 6.440.418 6.440.418

5Cheltuieli totale actualizate (CA)

RON 49.731.201

6Rata rezultatului din exploatare (rRe) - trebuie sa fie minim 10%

% -5,75% -0,60% 3,17% 7,50% 10,70% 13,68% 16,47% 19,09% 21,55% 23,86%

7Rata internă a rentabilităţii financiare (riRf) - trebuie sa fie minim 5%

% #DIV/0!

8Rata internă a rentabilităţii economice (riRe) - trebuie sa fie minim 5%

% #DIV/0!

9Rata rentabilităţii comerciale (rRcom) - trebuie sa fie minim 5%

% 7,44%

10Durata de recuperare a investitiei (Dr) - maxim 12 ani

Ani -3,06

Pag 74

INDICATORI FINANCIARI

Anul

UM

Total an 1 Total an 2 Total an 3 Total an 4 Total an 5 Total an 6 Total an 7 Total an 8 Total an 9 Total an 10

Nr.crt.

Specificatie Valoare

11Rata rentabilitatii capitalului investit (rRc) - trebuie sa fie minim 5%

% -87,32% -72,70% -62,96% -49,73% -40,34% -30,86% -21,38% -11,89% -2,39% 15,81%

12Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) - trebuie sa fie mai mare sau egal cu 1.2

Numeric - - - -5,97 -5,28 -4,41 -3,33 -2,02 -0,44 0,27

13Rata indatorarii pe termen mediu si lung (rI) - maxim 60%

% 10,97% 11,01% 10,35% 11,26% 10,73% 10,68% 10,33% 10,01% 9,70% 17,84%

14 Rata de actualizare % 5%

15Valoare actualizata neta (VAN) - trebuie sa fie pozitiva

RON -7.369.520

16Analiza cost/beneficiu - trebuie sa fie minim 5%

% 11,90%

17Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei - trebuie sa fie pozitiv

RON 2.074.969 820.057 -266.635 -1.268.896 -2.097.022 -2.750.525 -3.230.298 -3.537.049 -3.671.435 -4.422.601

Pag 75

Tabelul nr. V.11.SITUATIA SINTETICA COMPARATIVĂ A INDICATORILOR FINANCIARI

WASTEPLASMOL

INDICATORI FINANCIARI

AnulUM

Total an 1 Total an 2 Total an 3 Total an 4 Total an 5 Total an 6 Total an 7 Total an 8 Total an 9 Total an 10

Nr.crt.

Specificatie Valoare

1

Valoare investitie(Vi)= valoarea totala a proiectului fara TVAV1

RON 2.060.886

V2 2.060.886

V3 1.726.100

2

Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta, conform obiectului de activitate al solicitantuluiV1

RON 10.996.295 11.526.452 11.994.493 12.524.650 12.992.692 13.460.734 13.928.776 14.396.818 14.864.860 15.332.902

V2 10.996.295 11.526.452 11.994.493 12.524.650 12.992.692 13.460.734 13.928.776 14.396.818 14.864.860 15.332.902

V3 6.090.434 6.401.859 6.651.168 6.962.592 7.211.902 7.461.211 7.710.520 7.959.829 8.209.139 8.458.448

3Venituri totale actualizate (VA)V1

RON 100.455.917

V2 100.455.917

V3 55.650.829

4

Cheltuieli de exploatare (Ce)= cheltuielile generate de derularea activitatii curenteV1

RON 9.083.485 9.249.049 9.414.613 9.580.177 9.745.741 9.911.305 10.076.869 10.242.433 10.407.997 10.573.561

V2 9.083.485 9.249.049 9.414.613 9.580.177 9.745.741 9.911.305 10.076.869 10.242.433 10.407.997 10.573.561

V3 6.440.418 6.440.418 6.440.418 6.440.418 6.440.418 6.440.418 6.440.418 6.440.418 6.440.418 6.440.418

Pag 76

INDICATORI FINANCIARI

AnulUM

Total an 1 Total an 2 Total an 3 Total an 4 Total an 5 Total an 6 Total an 7 Total an 8 Total an 9 Total an 10

Nr.crt.

Specificatie Valoare

5Cheltuieli totale actualizate (CA)V1

RON 75.380.705

V2 75.380.705

V3 49.731.201

6

Rata rezultatului din exploatare (rRe) - trebuie sa fie minim 10%V1

% 17,40% 19,76% 21,51% 23,51% 24,99% 26,37% 27,65% 28,86% 29,98% 31,04%

V2 17,40% 19,76% 21,51% 23,51% 24,99% 26,37% 27,65% 28,86% 29,98% 31,04%

V3 -5,75% -0,60% 3,17% 7,50% 10,70% 13,68% 16,47% 19,09% 21,55% 23,86%

7

Rata internă a rentabilităţii financiare (riRf) - trebuie sa fie minim 5%V1

% 4,89%

V2 7,17%

V3 #DIV/0!

8

Rata internă a rentabilităţii economice (riRe) - trebuie sa fie minim 5%V1

% 30,88%

V2 37,57%

V3 #DIV/0!

9

Rata rentabilităţii comerciale (rRcom) - trebuie sa fie minim 5%V1

% 20,28%

V2 18,87%

Pag 77

INDICATORI FINANCIARI

AnulUM

Total an 1 Total an 2 Total an 3 Total an 4 Total an 5 Total an 6 Total an 7 Total an 8 Total an 9 Total an 10

Nr.crt.

Specificatie Valoare

V3 7,44%

10

Durata de recuperare a investitiei (Dr) - maxim 12 aniV1

Ani 8,18

V2 14,11

V3 -3,06

11

Rata rentabilitatii capitalului investit (rRc) - trebuie sa fie minim 5%V1

% -24,27% -12,12% -4,05% 6,11% 14,35% 22,54% 30,74% 38,93% 47,13% 55,32%

V2 -19,08% -8,85% -3,57% 6,77% 14,93% 23,08% 31,23% 39,38% 47,54% 60,24%

V3 -87,32% -72,70% -62,96% -49,73% -40,34% -30,86% -21,38% -11,89% -2,39% 15,81%

12

Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) - trebuie sa fie mai mare sau egal cu 1.2V1

Numeric - - - - - - - - - -

V2 -0,91 -0,40 -0,75 1,56 3,74 6,31 9,32 12,82 16,89 1,95

V3 - - - -5,97 -5,28 -4,41 -3,33 -2,02 -0,44 0,27

13

Rata indatorarii pe termen mediu si lung (rI) - maxim 60%V1

% 5,96% 6,13% 5,93% 5,66% 5,42% 6,05% 5,87% 5,71% 5,56% 5,42%

V2 8,85% 9,07% 6,48% 6,03% 5,75% 6,33% 6,12% 5,92% 5,74% 8,76%

V3 10,97% 11,01% 10,35% 11,26% 10,73% 10,68% 10,33% 10,01% 9,70% 17,84%

Pag 78

INDICATORI FINANCIARI

AnulUM

Total an 1 Total an 2 Total an 3 Total an 4 Total an 5 Total an 6 Total an 7 Total an 8 Total an 9 Total an 10

Nr.crt.

Specificatie Valoare

14 Rata de actualizare % 5%

15

Valoare actualizata neta (VAN) - trebuie sa fie pozitivaV1

RON 459.671

V2 -600.261

V3 -7.369.520

16Analiza cost/beneficiu - trebuie sa fie minim 5%V1

% 33,26%

V2 33,26%

V3 11,90%

17

Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei - trebuie sa fie pozitivV1

RON 4.773.245 4.523.458 4.439.925 4.565.894 4.861.582 5.326.106 5.959.539 6.761.875 7.733.115 8.873.259

V2 4.447.549 3.810.441 3.639.100 3.688.925 3.914.449 4.314.687 4.889.189 5.637.505 6.559.226 7.162.524

V3 2.074.969 820.057 -266.635 -1.268.896 -2.097.022 -2.750.525 -3.230.298 -3.537.049 -3.671.435 -4.422.601

Pag 79