PLAN de AFACERI Noi tehnologii de producere a solurilor antropicen cadrul proceselor de redare a terenurilor afectate de exploatarea minier

Decembrie 2010

Plan de Afaceri

CUPRINS SINTEZA........................................................................................................................................3 1. PREZENTAREA AFACERII I A COMPANIEI ....................................................................3 1.1. Denumirea Societii.............................................................................................................4 1.2. Forma de organizare a Societii.......................................................................................... 4 1.3. Numele complete ale administratorilor si actionarilor......................................................... 4 1.4. Localizare .............................................................................................................................4 1.5. Domeniul si obiectele de activitate ale Societatii................................................................ 5 1.6. Istoricul Societatii ................................................................................................................5 1.7. Produse si servicii realizate in prezent .................................................................................6 1.8. Resurse umane......................................................................................................................7 2. DESCRIEREA PRODUSELOR SI SERVICIILOR OFERITE prin PROIECT.......................8 2.1. Produsele si serviciile propuse prin proiect..........................................................................8 2.2. Contextul care a condus la dezvoltarea noii tehnologii/noului produs.................................8 3. DESCRIEREA PROIECTULUI N LOCAIA PROPUS....................................................13 3.1. Locaia................................................................................................................................ 13 3.2. Costurile proiectului asociate cu locatia............................................................................. 15 3.3. Angajamentele legale i utilitatile ......................................................................................16 4. OPERAREA PROIECTULUI................................................................................................. 18 4.1. Descrierea noii tehnologii in dezvoltarea serviciilor propuse prin proiect.........................18 4.2. Echipamente i materiale necesare ....................................................................................20 4.3. Utilitati necesare ................................................................................................................ 21 4.4. Avize necesare ...................................................................................................................21 5. MANAGEMENT I PERSONAL.......................................................................................... 22 5.1. Management........................................................................................................................22 5.2. Personal...............................................................................................................................22 7. PLANUL DE MARKETING................................................................................................... 24 7.1. Analiza pietei......................................................................................................................24 7.2 Competitia metode utilizate de concurenta.......................................................................26 7.3. Strategia de Marketing .......................................................................................................30 8. EVALUAREA RISCURILOR................................................................................................. 36 9. PLANUL FINANCIAR SI DE AFACERI...............................................................................38 Sistemul de preuri.....................................................................................................................38 Analiza economic i financiar...................................................................................................39 De aceea, vom porni analiza financiar de la prezentarea celor dou variante de cheltuieli pentru refacerea suprafeelor afectate de exploatarea lignitului n carier, comparativ cu cheltuielile medii efectuate n SUA n aceleai scopuri. ................................................................................. 39 VARIANTA 1 INVESTITIE cu proiect, cu finanare european.......................................... 39 VARIANTA 2 INVESTITIE fr proiect, numai cu contribuie proprie...............................45

Plan de Afaceri

SINTEZAPremise Problema reintroducerii in circuitul economic a terenurilor degradate si poluate a devenit in ultimul timp o prioritate, avand in vedere faptul ca, suprafetele agricole sunt limitate si sunt folosite de multe ori irational, aparand o tot mai vizibila tendinta de reducere a suprafetei de teren arabil pe cap de locuitor. Unitatea de Executie Foraje Motru impreuna cu Universitatea Constantin Brancusi Tg. Jiu au luat in studiu solurile afectate de exploatarile miniere din bazinul Olteniei si a haldelor rezultate in urma activitatii de exploatare propriu zise. In acest context si pe baza unor cercetari anterioare a aparut ideea utilizarii unei tehnologii inovante destinate refacerii solurilor afectate de exploatrile miniere de suprafa prin dezvoltarea unor produse imbunatatite - soluri antropice din rocile sterile ale exploatrilor de crbuni la care se adaug suplimente carbo-minerale extrase din crbuni i cenui zburtoare - RUSA. Produsele planului de afaceri bazate pe rezultatele proiectului UEF Motru beneficiar direct al rezultatelor proiectului de cercetare va prelua n condiiile agreate prin Acordul de parteneriat tehnologia de producere a solurilor antropice. UEF Motru este o companie care are ca principal acionar Societatea Naional a Lignitului Oltenia (SNLO) care este operatorul major pe piaa exploatrilor de lignit din Romnia (cca. 60% din totalul produciei de lignit). Principalele avantaje competitive ale tehnologiei propuse se pot rezuma astfel: - accelerarea redrii n circuitul agricol si silvic a suprafeei haldelor de steril - reducerea costurilor de productie - diminuarea impactului activitatilor de redare asupra mediului. UEF va valorifica tehnologia de producerea a solurilor antropice prin prestarea de servicii de redare in folosin a terenurilor afectate de exploatrile miniere , n special cariere de crbune tnr, cu prioritate fiind vizat SNLO i ceilali operatori din bazinul Olteniei. Prin implementarea noii tehnologii UEF va putea oferi un teren cu proprieti fizico-chimice mult mbuntite fa de situaia actual, cu un potenial agricol ridicat i cu o descriere n detaliu a culturilor i procedurilor recomandate pentru fiecare tip de textur de sol antropic. Piaa pentru tehnologia propus prin proiectul care face obiectul prezentului Plan de afaceri se refer la bazinul carbonifer Oltenia unde opereaz 19 de exploatri miniere la zi (cariere), din care 11 aparin SNLO SA, ce dizloc miliarde de tone roc depozitata in halde de steril amplasate in incinta sau in afara carierelor. In urma exploatrilor miniere (la zi i n subteran) pentru crbuni, n Oltenia au fost degradate, pn in prezent, solurile de pe o suprafa de aproape 190 Km2, din care 115 Km2 aparin SNLO. Volumul lucrrilor anuale este condiionat de msurile prevzute n programele de conformare stabilite mpreun cu Autoritile Teritoriale de Mediu, volumul surselor de finanare, de restriciile tehnologice i de stadiul de finalizare a lucrrilor miniere.

1. PREZENTAREA AFACERII I A COMPANIEI

Plan de Afaceri

1.1. Denumirea Societii S.C. Unitatea de Executie Foraje Motru S.A.

1.2. Forma de organizare a Societii Societate pe actiuni de tip inchis cu capital mixt, de stat si privat autohton Nr. Inregistrare Registrul Comerului: J18/116/2002 Cod fiscal: R14521289, platitor TVA Capitalul social: 2.560.530 lei

1.3. Numele complete ale administratorilor si actionarilor Numar total de actiuni: 256.053 Valoare nominala actiune: 10 lei Actionari: Societatea Nationala a Lignitului Oltenia SA Valoarea capital social subscris si varsat: 2.543.920 lei Numar actiuni detinute: 254.392 Pondere in capitalul social al firmei: 99,36% SC Olservmin SRL Motru Valoarea capital social subscris si varsat: 8.750 lei Numar actiuni detinute: 875 Pondere in capitalul social al firmei: 0,34% Uniunea Sindicatelor Miniere din Oltenia Valoarea capital social subscris si varsat: 2.620 lei Numar actiuni detinute: 262 Pondere in capitalul social al firmei: 0,1% Sindicatul Personalului Tehnico-Economic si alte Specialitati Motru Valoarea capital social subscris si varsat: 2.620 lei Numar actiuni detinute: 262 Pondere in capitalul social al firmei: 0,1% Sindicatul Salariatilor din UEF Motru Valoarea capital social subscris si varsat: 2.620 lei Numar actiuni detinute: 262 Pondere in capitalul social al firmei: 0,1% Consiliul de Administratie Spirlac D. Mihail Temelescu M. Viorel Petrescu M. Ilie Mutica S. Gheorghe Trufelea C. Constantin Cosmin administrator administrator administrator administrator administrator Presedinte CA Membru in CA Membru in CA Membru in CA Membru in CA

1.4. Localizare Sediul social: Municipiul Motru, str. Ceferistului nr. 12C, 1916 Gorj Telefon: 0253 410061

Plan de Afaceri

Fax:

0253 410060

1.5. Domeniul si obiectele de activitate ale Societatii (1)Domenii de activitate: producie, comer, servicii, import-export. (2)Obiectul principal de activitate: 4313 lucrari de foraj si sondaj pentru constructii (3)Obiecte secundare de activitate: 0160 activitati auxiliare de productie vegetala; 0210 silvicultura si alte activiti forestiere; 0220 exploatare forestiera; 0240 activitati de servicii anexe silviculurii; 0520 extractia carbunelui inferior ; 0812 extractia pietrisului si nisipului ; extracia argilei i caolinului; 0990 activitati de servicii anexe pentru extractia mineralelor ; 3320 instalarea masinilor si echipamentelor industriale 3513 distributia energiei electrice 3514 comercializarea energiei electrice 3600 captarea, tratarea si distributia apei 3700 colectarea si epurarea apelor uzate 4210 lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale 4211 lucrari de constructii a drumurilor si autostrazilor 4299 lucrari de constructii a altor proiecte ingineresti 4311 lucrari de demolare a constructiilor 4312 lucrari de pregatire a terenului 4321 lucrari de instalatii electrice 4322 lucrari de instalatii sanitare, de incalzire si de aer conditionat 4329 alte lucrari de instalatii pentru constructii 4331lucrari de ipsoserie 4332 lucrari de tamplarie si dulgherie 4333 lucrari de pardosire si placare a peretilor 4334 lucrari de vopsitorie, zugraveli si montari de geamuri 4339 alte lucrari de finisare 4391 lucrari de invelitori, sarpante si terase la constructii 4399 alte lucrari speciale de constructii 7112 activitati de inginerie si consultanta tehnica legate de acestea 7120 activitati de testari si analize tehnice.

1.6. Istoricul Societatii S.C. Unitatea de Executie Foraje Motru S.A. este persoan juridic romn care se organizeaz ca societate comercial pe aciuni i funcioneaz potrivit legii i statutului propriu. In baza Hotararii nr. 13 din 16.01.2002 a Adunarii Generale a Actionarilor de la SC Compania Nationala a Lignitului Oltenia SA s-a hotarat desprinderea din cadrul SC CNLO SA Tg. Jiu a Unitatii pentru Executia Forajelor Motru. Activitatea UEF Motru SA a inceput in data de 01.04.2002 prin preluarea activului si pasivului stabilit in urma regularizarii conturilor de creante si datorii conform protocolului incheiat cu SC CNLO SA Tg. Jiu si a bilantului contabil la 31.12.2001. UEF Motru SA are in dotare un numar de 6 instalatii de foraj vertical precum si utilaje si mijloace de transport care concura la desfasurarea activitatii de baza, respectiv lucrari de foraj si sondaj

Plan de Afaceri

pentru constructii, precum si la lucrarile de alimentare, tratare si distributie ape, imbunatatiri funciare , nivelare terenuri, redare in circuitul agricol a suprafetelor de teren.

Dinamica cifrei de afaceri, profit brut, numar de salariati Nr. crt. 1 2 3 Specificaie Cifra de afaceri, lei Profitul brut, lei Nr. de salariati Anul 2007 6.326.715 350.112 128 2008 7.549.630 42.451 138 2009 8.971.465 30.286 144

Societatea este certificata in domeniul principal de activitate 4313 lucrari de foraj si sondaj: ISO 9001:2001 ca detine un sistem de management al calitatii ISO 14001:2005 ca detine un sistem de management de mediu OHSAS 18001:2008 ca detine un sistem de management al sanatatii si securitatii ocupationale Societatea detine: certificat nr. 260/11.09.2009 de nivelul 2 de Ministerul Mediului si Padurilor privind elaborarea de studii hidrogeologice, proiecte si consultanta in domeniul gospodaririi apelor licenta nr. 0350/24.11.2008 de clasa 3 pentru serviciul public de alimentare cu apa emis de Ministerul Internelor si Reformei Administrative, Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciilor Comunitare de Utilitati Publice certificat de atestare nr. Ff 019/07.09.2009 pentru efectuarea studiilor de teren si de aborator, executarea lucrarilor de constructii-montaj si instalatii-montaj,a lte prestari de servicii de imbunatatiri funciare emis de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. 1.7. Produse si servicii realizate in prezent SC UEF Motru SA executa urmatoarele tipuri de lucrari cu instalatiile din dotare: Foraje hidrogeologice Foraje de hidroobservatie Foraje geologice de cercetare Suitori de aeraj Foraje geotehnice Foraje de drenare Foraje de detensionare artezian Foraje de consolidare Denisipari foraje Instrumentatii Exploatare foraje echipate cu pompe submersibile Cimentari foraje. Principalele tehnologii utilizate pentru executia lucrarilor sunt: foraj cu sapa cu circulatie directa si cu circulatie inversa, carotaj mecanic executat in doua trepte. Forajele se executa pe doua grupe de adancime: 0-250 m in sistem umed si uscat si 250-500 m in sistem umed. UEF Motru SA executa si alte lucrari cuprinse in obiectul de activitate al societatii, respectiv: Sisteme de alimentare cu apa Aductiunea, tratarea si distributia apei Servicii de gospodarire a apei

Plan de Afaceri

Lucrari de imbunatatiri funciare, nivelare terenuri, lucrari de silvicultura si redare in circuitul agricol a suprafetelor de teren Servicii de metrologie.

1.8. Resurse umane In prezent, societatea are un numar total de 142 de angajati: Personal TESA : 24 Conducatori formatii de lucru: 2 Personal operativ: 5 Personal muncitor: 111

Organigrama SC UEF Motru SA a fost aprobata de catre Adunarea Generala a Actionarilor in data de 01.10.2009 si este prezentata in continuare: De introdus organigrama scanata

Plan de Afaceri

2. DESCRIEREA PRODUSELOR SI SERVICIILOR OFERITE prin PROIECT

2.1. Produsele si serviciile propuse prin proiect Produse/servicii noi Tehnologia de producere a solurilor antropice brevetate n cadrul proiectului de cercetare Scurta Descriere SC UEF motru SA , aplicant si beneficiar direct al rezultatelor proiectului de cercetare va prelua n condiiile agreate cu partenerul de proiect, Universitatea Constantin Brancusi din Tg. Jiu tehnologia de producere a solurilor antropice. Principalele avantaje competitive ale tehnologiei propuse se pot rezuma astfel: - accelerarea redrii n circuitul agricol si silvic a suprafeei haldelor de steril - calitatea superioar a solului din punct de vedere al proprietilor; - reducerea costurilor de productie, n dou dintre etapele exploatrii eliminarea decopertrii iniiale a solului, inclusiv a depozitrii acestuia pe termen lung i simplificarea substanial a etapei de copertare cu RUSA - diminuarea impactului activitatilor de redare asupra mediului. SC UEF Motru SA va valorifica tehnologia de producerea a solurilor antropice prin prestarea de servicii de redare a solurilor degradate de principalii operatori din bazinul Olteniei si daca este cazul, si prin transfer ctre ali prestatori de servicii/operatori care exploateaz cariere de crbune tnr. SC UEF Motru SA va produce variante texturale de soluri antropice (ca inlocuitor de soluri) din rocile sterile rezultate n urma exploatarii zacamintelor de carbune n carierele de suprafata din Oltenia, ce pot fi utilizate la refacerea solurilor degradate ca urmare a activitatilor miniere. Aceste variante texturale vor conine diferite roci provenite din intercalaiile sterile ale exploatrilor de crbuni la care adugm amestecuri carbo-minerale prin utilizarea crbunilor, a substanelor extrase din crbuni i cenui zburtoare, care influeneaz pozitiv potenialul agricol al solurilor, avnd n acelai timp un rol important n asimilarea CO2 i refacerea echilibrului natural al ecosistemelor. Prezentul Plan de afaceri trateaz n principal producia de soluri antropice pentru terenurile redate n circuitul economic in bazinul Olteniei, dar poate fi luat n considerare i varianta valorificrii diferitelor variante texturale de soluri n alte scopuri.

1

2

Producia de Soluri antropice, RUSA

2.2. Contextul care a condus la dezvoltarea noii tehnologii/noului produs Aspecte privind protecia mediului Bazinul Olteniei reprezinta principala locatie pentru exploatarea carbunilor tineri, industria miniera reprezentand activitatea principala care caracterizeaza zona, chiar daca in ultimii 10 ani s-a inregistrat un declin al acestui sector.

Plan de Afaceri

Chiar si in conditiile scaderii ponderii activitatii la nivel regional efectele legate de protectia mediului, respectiv de redare a terenurilor exploatate in circuitul agricol a ramas o prioritate incontestabila. Industria minier exercit asupra mediului nconjurtor influene deosebite, care se manifest n toate fazele proceselor tehnologice de producie. Influena asupra factorilor de mediu ncepe odat cu activitatea de prospectare i explorare a zcmintelor i continu i se intensific odat cu dezvoltarea activitilor productive. n unele cazuri, influena negativ se manifest un timp foarte ndelungat, chiar i dup ncetarea total a activitii productive din zon. Gravitatea problemelor legate de influena industriei miniere asupra factorilor de mediu cere att din partea proiectanilor ct i a celor care conduc activitile productive n teren s anticipeze efectele negative i s ia toate msurile posibile de prevenire, protecie i refacere. Activitatea miniera produce prin specificul sau multiple si variate efecte negative asupra mediului cum sunt: -ocuparea unor mari suprafee de teren pentru activitatea de exploatare, haldare, suprafete ce devin pentru o lunga perioada de timp inutilizabile in alte scopuri; degradarea terenului, prin deplasri pe vertical i orizontal ale suprafeei i alunecarea haldelor i iazurilor de decantare, cu provocarea unor grave accidente; - riscuri ecologice datorate volumelor mereu crescnde de roci sterile extrase, transportate i depozitate, din cauza creterii nevoilor de materii prime minerale. Ca multe activiti industriale, extracia crbunelui genereaz o serie de impacturi asupra mediului (amplificate i urmare a nchiderii unui numr att de mare de mine i cariere) importana acestora fiind n strns dependen de tipul de minerit practicat, geografia i ecologia zonei afectate precum i de atitudinea public referitor la aceast problem. Multe aspecte controversate ale mineritului modern decurg din faptul c n industria extractiv trebuie s se prelucreze volume enorme de materiale. De exemplu, n cariere, ponderea dUEF Motrupertrii pentru obinerea crbunelui este de 25:1, acest volum mare de steril fiind de obicei returnat n excavaii, cnd mineritul este ncheiat. n plus, probleme similare sunt ntlnite deseori cu haldele, acestea producnd perturbarea fluxurilor de ape subterane, emanaii toxice i ali poluani, eroziunea i surparea pantelor instabile. n ambele situaii, att n mineritul n subteran, ct i n carier, aceste materiale sunt, n mod normal, prelucrate n imediata apropiere a zonei de extracie. Caracteristicile deteriorrii i ale suprafeei afectate pot varia mult, putnd exista, ntr-o singur min o mare varietate de tehnici aplicate pentru soluionarea acestor probleme. O deosebire general poate fi fcut ntre restaurare, n care terenul revine la utilizarea i topografia iniial, i recuperare, n care se creeaz utilizri i topografii diferite. Depozitele i iazurile miniere constituie, din punct de vedere cantitativ, o surs important de poluare a mediului, cu un coninut nesemnificativ de substane utile valorificabile. Cantitile de deeuri rezultate din excavare i prelucrare (sterilul) sunt eliminate prin depozitare, iar suprafeele de teren astfel rezultate urmeaz s fie amenajate n vederea introducerii in circuitul agricol. Toate haldele de steril necesit lucrri de nivelare, cultivare i plantare (o parte dintre acestea necesit activiti de stabilizare). n vederea ecologizrii depozitelor i asigurrii stabilitii lor, odat cu documentaiile de exploatare se prevd i documentaii pentru amenajarea i intreinerea lor, cuprinznd i fondurile necesare. n ceea ce privete activitatea pe care se va concentra prezentul Plan de afaceri refacerea suprafeelor afectate de exploatrile miniere de suprafa n vederea redrii n circuitul economic (agricol, silvic sau agrement), SNLO SA are obligaia In conformitate cu Legea 18/1991 (Legea fondului funciar) operatorii industraili care exloateaza resurse minerale, in acest caz carbunele tanar (lignit) au obligatia ca pentru suprafeele ocupate

Plan de Afaceri

de depozitele de steril rmase libere de sarcini tehnologice s execute lucrri de amenajare i fertilizare. Aceste lucrari pot fi executate in regie proprie de operator sau pot fi executate ca si servicii prestate de terti. SC UEF SA Motru este o societate care are ca principal actionar Societatea Nationala a Lignitului Oltenia, societate care detine mai mult de jumatate din perimetrele de exploatare din bazinul Olteniei si care si-a exprimat deschiderea pentru externalizarea serviciilor de redare a terenurilor in circuit prin externalizarea serviciilor catre SC UEF SA. O detaliere a evoluiei suprafeelor care intr n aceast se va prezenta n capitolele urmtoare. Demarat n 1967, exploatarea intensiv a crbunelui n bazinul carbonifer Oltenia a produs un impact negativ major asupra mediului. In aceasta regiune opereaz 19 de exploatri miniere la zi (cariere), din care 11 aparin SNLO SA, ce dizloc miliarde de tone roc depozitata in halde de steril amplasate in incinta sau in afara carierelor. In urma exploatrilor miniere (la zi i n subteran) pentru crbuni, n Oltenia au fost si vor fi degradate solurile de pe o suprafa de aproape 190 Km2, din care 115 Km2 aparin SNLO, restul de cca. 75 Km 2 apartin centrelor energetice. In realitate suprafeele cu soluri degradate sunt mult mai mari datorit spaiilor necesare haldelor externe, depozitelor de crbuni, drumurilor industriale i diverselor activiti de construcii- montaj. Protecia i refacerea factorilor de mediu Industria minier din Romnia, n lunga sa existen a afectat ntr-un mod foarte serios toi factorii de mediu, motiv pentru care se pune astzi foarte serios problema reabilitrii acestora, folosirea n diverse scopuri a deeurilor miniere i redarea n circuitul economic a terenurilor degradate. Dintre activitatile industriale care afecteaza intr-o masura destul de insemnata geomorfologia si peisajul natural, pe primul loc se situeaza carierele, indiferent care este scopul activitatii lor extragerea materialelor de constructii, carbune sau minereuri feroase sau neferoase. De multe ori zacamintele destinate exploatarii se gasesc la adncimi ce variaza de la cativa metri pana la cativa zeci de metri, iar pentru a se ajunge la ele este nevoie de decopertarea straturilor neproductive de deasupra. Exploatarea lor implica dislocarea unor mase miniere uriase, excavari pana la adancimi de cateva zeci de metri, i chiar mai mult uneori, depuneri impresionante de steril in halde. Toate acestea genereaza modificari semnificative ale aspectului natural al locurilor. Cel mai grav efect al exploatarilor miniere la zi il constituie scoaterea din circuitul economic al unor suprafete mari de teren si reducerea capacitatii de productie a unor terenuri limitrofe prin dereglarea regimului hidrologic. Depozitarea temporara in halde genereaza efecte negative asupra mediului cum sunt: Haldele nu sunt prevazute cu sisteme de captare a apelor de infiltratie generand efluenti cu pH acid si concentratie mare de metale; apa infliltrata este retinuta in interiorul haldei ajungand in unele cazuri pana in panza freatica locala; schimbari majore in fluxurile geochimice ale haldelor datorita variatiilor climatice din zona; eroziunea suprafetelor; alunecarile de teren (taluzurilor); tasarile materialelor depuse in halda; refularile. Principalele daune provocate de halde asupra mediului inconjurator in regiunea Olteniei sunt: - distrugerea solurilor si ocuparea unor suprafete mari de teren; - impact vizual neplacut; - poluarea apelor de suprafata cu elemente chimice dizolvate sau cu suspensii antrenate de precipitatiile care se infiltreaza in sol;

Plan de Afaceri

-

poluarea aerului cu gazele rezultate din mineralele continute de halde sau produse de oxidarea si arderea acestora.

Pentru protecia i refacerea factorilor de mediu s-au avut si se au n vedere urmatoarele soluii: Prima msur de protecie este aceea de a limita proliferarea necontrolat a depozitelor de steril. Obiectivul este de a urmri utilizarea n totalitate a materialului extras din min, folosind sterilul n alte scopuri i sectoare de activitate cum ar fi, de exemplu: ca material de umplutur pentru realizarea terasamentelor autostrzilor, oselelor, cilor ferate, construirea de baraje i diguri, confecionarea de materiale prefabricate pentru construcii; ca material pentru umplerea golurilor subterane realizate prin activitatea de extragere a zcmintelor. n anumite cazuri, deeurile sunt supuse unor procese de preparare pentru a se extrage o serie de subproduse valorificabile. Aceste subproduse nu pot fi n cantitate prea mare i deci materialul steril rezultat dup prelucrare trebuie s fie gospodrit de o manier ecologic, pentru a nu influena factorii de mediu; Urmrirea stabilitii i comportrii n timp a haldelor i iazurilor de decantare, executarea de lucrri de consolidare pentru fixarea haldelor i iazurilor aflate ntr-o stare incert de stabilitate;

Pentru toate haldele soluia final valabil const n recuperarea terenului i a

peisajului prin repopulare vegetal. Aceasta impune aplicarea unuia sau a mai multor procedee de stabilizare fizic, chimic i vegetal. Ultima este, fr discuie, cea mai grea, pentru c un mare numr de factori defavorabili concur la mpiedicarea naterii i dezvoltrii vieii vegetale. Repopularea vegetal reclam, n consecin, o fertilizare oportun a terenului i n mod deosebit alegerea tipului de vegetaie care va fi folosit; i a celor eliberate de sarcini tehnologice i reamenajarea acestora;

Urmrirea dinamicii suprafeelor de teren afectate de exploatarea minier precum Implementarea n regiunile miniere a unor sisteme eficiente de monitorizare continu a factorilor de mediu. Aplicarea soluiilor prezentate anterior ar duce la o reechilibrare geoecologic a spaiilor afectate prin activitile de extracie i prelucrare a substanelor minerale utile. Pentru aplicarea acestor soluii se au in vedere perioade de timp de 5 pn la 10 ani, avnd ca scop principal redarea n circuitul economic a terenurilor degradate de activitile miniere. Volumul lucrrilor anuale este condiionat de msurile prevzute n programele de conformare stabilite de operatori mpreun cu Autoritile Teritoriale de Mediu, i volumul surselor de finanare. De asemenea acest volum este condiionat de restriciile tehnologice i de stadiul de finalizare a lucrrilor miniere. Toate aspectele privind protecia mediului i protecia social a persoanelor aflate n zonele cu industrie preponderent minier fac parte din obiectivele cuprinse n Strategia Industriei Miniere pentru perioada 2008-2020. Strategia vizeaza cu prioritate continuarea activitii de minerit, regenerarea socioeconomica a zonelor miniere, reconstrucia economica, sprijinirea investitorilor indiferent de forma de proprietate n reabilitarea si retehnologizarea echipamentelor, tehnologiilor si cresterea eficientei activitatilor miniere. Actiunile prioritare prevazute n acest scop sunt: - transformarea mineritului din zonele respective ntr-un sector economic modern si viabil;

Plan de Afaceri

-

-

-

ecologizarea zonelor afectate de activitatea miniera, n corelare cu programul de sistematizare a teritoriului, n vederea identificarii si valorificarii, n interesul dezvoltarii economice a zonei, de noi oportunitati; crearea unui sistem national integrat de monitorizare capabil sa detecteze impactul de mediu generat de activitatile miniere si sa permit raportarea la timp, intr-o forma apta sa sustina un sistem eficient de planificare si raspuns n situatiile de urgenta, a pericolelor care pot aparea; realizarea culoarelor rutiere europene care traverseaza zonele respective; dezvoltarea turismului ca alternativa la activitatea miniera traditionala, acolo unde conditiile sunt favorabile unui astfel de tip de dezvoltare; formarea profesionala a tineretului, n concordanta cu cerintele pietei fortei de munca determinata de nevoile de calificare ale afacerilor ce se vor dezvolta n zona; promovarea dezvoltarii tehnologice, a transferului de tehnologii, ca alternativa la activitatea miniera; combaterea somajului cronic prin actiuni de ocupare n activitati comunitare a acelei parti a populatiei exclusa de la angajare de catre noii investitori din motive de vrsta, sex, abilitati profesionale, nivel de instruire etc.

Urmare a implementarii strategiei sectorului minier, se preconizeaza, n principal, urmatoarele efecte: - asigurarea necesarului de carbune pentru sectorul energetic din productie interna pentru realizarea unui procent de 36% n balanta energetica a Romniei; - utilizarea durabila a resurselor naturale prin integrarea protectiei mediului si a conservarii naturii n politicile sectoriale. Aceasta integrare este extrem de importanta n domenii precum utilizarea terenurilor, dezvoltarea rurala, utilizarea durabila a resurselor de apa, managementul deseurilor si siguranta mediului, precum si dezvoltarea regionala si a asezarilor umane si amenajarea teritoriului Finanarea lucrrilor de refacere a mediului se realizeaz din surse proprii, prevzute anual n bugetul de venituri i cheltuieli al operatorilor si incluse in Anexa 2 la Strategia Industriei Miniere pentru perioada 2008-2020.

Plan de Afaceri

3. DESCRIEREA PROIECTULUI N LOCAIA PROPUS3.1. Locaia

Proiectul de cercetare derulat anterior implementarii prezentului Plan de afaceri va fi realizat pe dou amplasamente situate n zone cu o compozitie a litotipilor si a conditiilor climaterice sensibil diferite astfel incat reproductibilitatea rezultatelor proiectului sa se poate adresa intregului bazin minier Oltenia, precum i altor zone n care se exploateaz crbuni tineri. Astfel, proiectul de cercetare va trata un amplasament de 4 ha situat n dou locaii cu conditii diferite (componen litotipi i clim) situate pe haldele de steril n 2 locaii Bujorascu Mic (halda exterioara a carierei Rosiuta formata preponderant din roci argiloase depozitate in zona colinara) si Rosia de Jiu (halda interioara a carierei Rosia de Jiu formata in principal din roci nisipoase/argilo nisipoase depuse in zona de lunca). Descrierea proiectului Pn in prezent, ca metoda pentru redarea in circuitul agricol sau silvic a terenurilor afectate de carierele de crbuni sau de haldele externe s-a procedat astfel: - mai nti au fost recuperate solurile de pe suprafeele ce urmau s fie destinate carierelor i/sau haldelor, - apoi solurile recuperate au fost depuse pentru conservare n arii neafectate de exploatare i - pe msur ce haldele (interne si externe) erau amenajate prin nivelare i tasare, pe suprafaa netezit erau reamplasate solurile conservate. In acest fel pentru redarea terenurilor in circuitul agricol, solurile existente pe suprafeele afectate de activitate minier au fost recuperate, conservate i reamplasate, motiv pentru care aceste soluri au fost numite i soluri RCR. Prin nsumarea cheltuielilor necesare derulrii operaiunilor de recuperare-conservare i reamplasare a solurilor afectate de exploatrile miniere se cheltuiesc importante fonduri reflectate n creterea preului de cost a crbunilor. De asemenea, se prelungeste foarte mult timpul de redare al haldelor n circuitul agricol sau silvic. Un alt impediment referitor la solurile RCR il constituie faptul c prin recuperare structura solului este distrus, iar prin conservare indelungat cea mai mare parte din caracteristicile acestora se degradeaz i are loc levigarea, n mare msur a substanelor fertilizatoare. Mai mult, in special in zonele acoperite de soluri de pdure din zonele deluroase grosimea stratului de sol este mic, de ordinul centimetrilor i mai rar al decimetrilor fapt ce face ca aceste soluri s fie greu sau imposibil de recuperat. Prin nlocuirea operaiunilor derulate n prezent de recuperare-conservare- reamplasare a solurilor afectate de exploatrile miniere, cu procedee simple de preparare a solurilor antropice (substituente de sol) i suplimente carbo-minerale, mai puin costisitoare, se obtine valoare adugat din punct de vedere tiintific i economic, astfel:

Utilizarea n proporie de 100% de materiale reciclabile care determin scderea costurilor de producie i implic creterea eficienei economice; Valorificarea n proporie de 100% a argilelor i deeurilor de crbune;

Plan de Afaceri

Valorificarea parial a cenuilor de termocentral, deeuri cu un puternic impact ecologic pe plan naional/internaional; Realizarea solurilor RUSA cu faze i mijloace tehnologice implicnd costuri inferioare fa de solurile RCR; Refacerea ecologic a terenurilor degradate n urma exploatrilor de crbuni n zona Motru i a bazinului Olteniei; Introducerea n circuitul agricol a unor suprafee pilot prin reabilitarea haldelor ct i a terenurilor ocupate prin depozitarea de deeuri i poluare, bazate pe tehnologii de stabilizare i refacere biologic; Asigurarea unui ambient mai sanatos si sigur prin obinerea unei caliti a solului ct i a aerului si apei, lipsite de noxe, si alti contaminanti; Diminuarea amprentei de carbon (reducerea emisiilor de CO2) asociat n prezent obinerii convenionale a solurilor RCR, i implicit, a efectului sechestrrii n sol a de eurilor de crbune. Crearea de .....noi locuri de munc, n zona Sud Vest Oltenia, prin atribuirea unor suprafee de teren locuitorilor din zon, care le vor putea utiliza pentru diferite culturi agricole; Aplicabilitatea rezultatelor direct i altor regiuni care au zcminte de crbuni tineri, in condiii asemntoare din punctul de vedere al fenomenelor antropogene (antropogen=fenomen datorat aciunii omului, cu urmri n special asupra evoluiei reliefului, nveliului vegetal, climei); Rentabilitate ridicat pentru SC UEF SA Motru care pe langa lucrrile de foraj i sondaj pentru obtine venituri suplimentare din prestarea serviciilor legate de redarea in folosinta a terenurilor afectate de exploatarea miniera; Costul investitiei pentru aplicarea acestei tehnologii este comparativ egal cu cel pentru alte tehnologii in conditiile in care calitatea solului obtinut este superioara, cu efecte pozitive directe asupra culturilor obtinute pe acest tip de soluri. Recuperarea peisagistic, de agrement i mbuntirea habitatului pentru psri, mamifere, amfibieni, etc.

Plan de Afaceri

n scopul redrii n circuitul economic a suprafeelor de pe haldele de steril rezultate n urma exploatarilor de carbuni operatiunile necesare a fi parcurse se pot grupa in doua mari etape: I. lucrri de pregatire a terenului si de lucrri de modelare i nivelare a suprafeei, lucrri de organizare a teritoriului i lucrri de prevenire i combatere a eroziunii solului , inclusiv o ameliorare de baz a solurilor necesara pentru redarea n circuitul productiv a terenurilor afectate de exploatrile miniere; II. lucrri de recultivare biologic cu rol ameliorativ pentru solurile antropice de pe hald, mrirea fertilitii terenurilor n vederea obinerii de producii apropiate de cele realizate pe terenurile naturale. Acestea sunt urmate de exploatarea agricol efectiv a terenurilor. Succesiune lucrrilor este similar celei utilizate n prezent de catre operatorii responsabili cu redarea in functiune a terenurilor exploatate, cu unele diferenieri care se refera in principal la compozitia solurilor stablirea unei texturi optime a solurilor antropice care s asigure rezultate durabile - si care nu presupune operatiuni care sa ridice probleme SC UEF Motru SA, companie care detine are experienta in domeniul reconstructiei ecologice a terenurilor degradate de activitile miniere. Ca i in tehnologia aplicat n prezent, lucrarile de modelare urmresc obinerea unui teren cu pante pn la maximum 30% i constau in elaborarea unui model plan, pe baza caruia se alctuiete un model digital tridimensional pe care sunt trasate profile ce permit stabilirea volumelor de terasamente i optimizarea distanelor de transport. In ceea ce privete nivelarea, in aceast etap se nlocuiete plasarea solurilor RCR (recuperate-conservate-reamplasate) cu RUSA (roci utilizabile n solurile antropice) amplasate nca din timpul amenajarii haldei pe marginea acesteia. In etapa nivelarii se urmrete depunerea uniform a RUSA pentru obinerea unui strat de minimum 30 cm grosime i fara denivelari. In cazul n care RUSA urmeaz s fie amplasate pe alte tipuri de soluri degradate dect cele din haldele carierelor, acestea vor fi depozitate pna la punerea n opera pe platforme simple in zonele uor accesibile ale haldelor de unde urmeaza sa fie furnizate la cerere. Menionm c prin depozitare acestea nu i schimb proprietile dect n mica msur comparativ cu RCR. Pe suprafata astfel obtinuta se imprastie adausurile carbohumate a caror formula optima va fi stabilita prin cercetarile din proiect. Uniformizarea se va face prin discuire i grpare. Ulterior, toate operaiunile de ntreinere se vor face ca i pn in prezent, cu deosebirea c se va reduce substanial necesarul de amendamente agricole, calitatea solului astfel obinut fiind net superior solurilor RCR.

3.2. Costurile proiectului asociate cu locatia Prestarea serviciilor de redare in circuitul agricol al terenurilor afectate de exploatarea miniera nu prespun costuri directe asociate locatiei unde se deruleaza activitatile. Costurile indirecte sunt legate de: intretinere si reparatii echipamente/utilaje necesare pentru parcurgerea lucrarilor conform etapelor de redare in folosinta a terenurilor degradate spatii de garare echipamente si utilaje costuri cu spatiul unde se efectueaza testele si analizele necesare pe parcursul fluxului tehnologic de obtinere si amplasare al solurilor antropice.

Plan de Afaceri

O structur a costurilor aferente celor dou etape i activitile componente principale din cadrul procesului actual de redare a solurilor n circuitul economic se prezint astfel: Activitatea Etapa I. Pregtirea terenului Modelarea si nivelarea haldei Copertarea cu sol Curatirea si afanarea adanca Fertilizarea Etapa II. Recultivarea biologica Total Costuri/ha - Lei 23000 7500 15000 300 200 2000 25000

n varianta tehnologic propus n cadrul proiectului de cercetare operaiunile tehnologice sunt relativ similare, simplificate prin reducerea costurilor de productie, n dou dintre etapele exploatrii eliminarea decopertrii iniiale a solului, inclusiv a depozitrii acestuia pe termen lung i simplificarea substanial a etapei de copertare cu RUSA, inclusiv abordarea acestei activiti de coperatare n paralel cu fertilizarea cu adaosuri carbohumate, asigurnd astfel o textur a solului care va conduce la premise mult mbuntite pentru cea de a doua etap, cea a recultivrii biologice. Activitatea Etapa I. Pregtirea terenului Modelarea si nivelarea haldei Copertarea cu sol antropic Curatirea si afanarea adanca Etapa II. Recultivarea biologica Total Costuri/ha -Lei 17400 6000 11200 200 2000 19400

Analizele economico-financiare din prezentul Plan de afaceri vor face referire n principal la Etapa I de pregtire a terenului n vederea redrii acestuia ctre autoritile locale din zonele de care aparin urmnd ca acestea s decid destinaia terenurilor din punct de vedere al cedrii dreptului de proprietate. Este important de subliniat ca prin implementarea noii tehnologii se va putea oferi un teren cu proprieti fizico-chimice mult mbuntite fa de situaia actual, RCR, cu un potenial agricol ridicat i cu o descriere n detaliu a culturilor i procedurilor recomandate pentru fiecare tip de textur de sol antropic. 3.3. Angajamentele legale i utilitatile n conformitate cu Instruciunile privind elaborarea, avizarea, aprobarea i urmrirea realizrii programelor (preliminariilor) anuale de exploatare a resurselor minerale stipulate in Legea minelor nr. 61/1998 i Hotrrea Guvernului nr. 368/1999 privind reorganizarea Ageniei Naionale pentru Resurse Minerale titularii licenelor de exploatare, respectiv agenii economici care exploateaz cariere de crbune tnr, au obligaia de a ntocmi programe anuale de exploatare i programe de cercetare de detaliu, necesare dirijrii exploatrii. Aceste programe sunt ntocmite de persoane juridice sau fizice atestate s elaboreze astfel de documentaii tehnico-economice i cuprind ntreg ciclul de via al produsului, inclusiv detalierea aspectelor legate de nchiderea exploatrilor i redarea n circuitul economic al terenurilor afectate de exploatarea minier. Programul (preliminarul) anual de exploatare este documentaia tehnico-economic dup care se conduce ntreaga activitate de baz a unei mine/cariere/balastiere ntr-o anumit perioad, de regul un an. Programul trebuie sa cuprinda: lucrrile de deschidere, pregtire, exploatare, prelucrare/preparare, necesare s fie executate pentru realizarea produciei miniere, la parametrii de eficien economic, conservare i/sau nchidere, avnd n vedere n acelai

Plan de Afaceri

timp respectarea normelor de protecie i exploatare raional a zcmintelor, a prevederilor i instruciunilor privind protecia mediului, precum i a normelor de protecie a muncii. Programul (preliminarul) anual de exploatare se elaboreaz pe fiecare perimetru de exploatare pentru care este acordat licena de exploatare, cu ealonarea (defalcarea) pe trimestre a tuturor lucrrilor tinandu-se cont si de conservarea i/sau nchiderea unor zone sau a ntregii mine. Preliminarul conine: - programul msurilor tehnice, organizatorice, economice, de protecie a zcmntului i mediului; - proiectul de asecare a formaiunilor acvifere, n special la zcmintele de lignit, astfel nct acestea s poat fi exploatate n condiii de siguran, n volum separat; - planul de ncetare a activitii, pentru agenii economici cu capital majoritar de stat; - proiectul tehnic de nchidere a minei (carierei, cmpului de sonde pentru sare n soluie) i refacerea mediului. n ceea ce privete Protecia mediului n preliminarul anual se trec lucrrile prevzute n programul de conformare, n planul de refacere a mediului i n avizele la acestea, n licena de exploatare acordat (pentru anul n curs), precum i msurile ce se vor lua pentru recuperarea eventualelor rmneri n urm. Se prezint influena activitilor miniere asupra mediului (aer, sol, ape de suprafa i subterane, modificarea reliefului, poluarea chimic, radioactiv, biologic, fonic, electromagnetic), msurile ce se vor lua pentru monitorizarea, respectiv limitarea lor, i refacerea mediului la parametrii iniiali, iar acolo unde este cazul, chiar pentru mbuntirea acestora, prevzndu-se totodat i fondurile necesare.

Plan de Afaceri

4. OPERAREA PROIECTULUI

4.1. Descrierea noii tehnologii in dezvoltarea serviciilor propuse prin proiect Lucrrile de refacere a mediului natural pentru terenurile afectate de lucrri miniere presupune parcurgerea a dou faze sau etape distincte. Succesiunea lucrrilor este similar celei utilizate n prezent de catre operatorii economici care exploateaza carbunele, cu unele diferenieri care se refera in principal la compozitia solurilor stabilirea unei texturi optime a solurilor antropice care s asigure rezultate durabile - si care nu presupune operatiuni care sa ridice probleme care sa nu poata fi depasite. Principalul scop al noii tehnologii consta in obtinerea unor soluri care sa confere conditii superioare dezvoltarii culturilor vegetale, pe langa optimizarea procesului tehnologic si utilizarea deseurilor din proximitate. Etapa I Lucrri de amenajare a suprafeei, inclusiv o ameliorare de baz a solurilor necesara pentru redarea n circuitul productiv a terenurilor afectate de exploatrile miniere. I.1.1. Lucrri de pregatire a terenului nainte de nceperea lucrrilor de modelare se vor face urmtoarele operaii:

-

-

identificarea traseului drumului de acces tehnologic; identificarea i materializarea traseelor profilelor n teren; pichetarea punctelor de schimbare a pantei profilelor; verificarea corespondentei ntre traseele punctelor proiectate i proiect; punctele de schimbare a pantei vor fi urmrite topografic conform profilelor din documentaie; se vor materializa n teren zonele unde se realizeaz sptura i pn la ce cot; se vor materializa n teren zonele de unde ncepe umplutura i la ce cot trebuie s ajung; se va executa bornarea suprafeei.

I.1.2. Lucrri de modelare a suprafeei Modelarea suprafeei este prima lucrare propus pentru amenajare. La baza lucrrilor de modelare stau studiile topografice, criteriile de stabilire ale viitorului mod de folosin concretizate in modele digitale tridimensionale ale suprafeelor propuse pentru amenajare pentru care se executa seciuni, poziionate funcie de orientarea general a taluzurilor i a treptelor haldelor. Lucrrile de modelare au n vedere obinerea unor pante pe ct posibil mai mici, pn la maxim 30%, a unor volume de terasamente i distane de transport ct mai mici. Terasamentele se propune a se spa i se transporta din amonte n aval pe acelai profil cu ajutorul buldozerelor pe distane ce nu depesc 100 m, distana medie de transport fiind de 50m. Cu ajutorul profilelor trasate se ntocmesc planele n care sunt materializate cotele proiectate la schimbarea pantei, pantele proiectate, zonele de umplutur i sptur, direcia de micare a terasamentelor ntre profile.

Plan de Afaceri

I.2.1. Copertarea i nivelarea suprafeei cu sol fertil recuperat n faza de decopertare a carierei Copertarea suprafeei cu solurile de tip RUSA (roci utilizabile n solurile antropice) amplasate nca din timpul amenajarii haldei pe marginea acesteia. Prin depozitare acest tip de soluri nu i schimb proprietile. Pe suprafata astfel obtinuta se imprastie adausurile carbohumate a caror formula optima va fi stabilita prin cercetarile din proiect. Uniformizarea se va face prin discuire i grpare. In etapa nivelarii se urmrete depunerea uniform a RUSA pentru obinerea unui strat de minimum 30 cm grosime i fara denivelari. Aceast lucrare se propune a se executa n dou etape, a doua nivelare avnd drept scop uniformizarea suprafeei prin nlturarea denivelrilor ce apar ca urmare a tasrilor ori a irurilor de pe taluz i berme, mai ales dup perioada cu umiditate mare. I.2.2. Racordare cu cadrul natural existent Lucrri de organizare a teritoriului - stabilirea modului de folosin, accese Lucrri de prevenire i combatere a eroziunii solului - o influen deosebit asupra lucrrilor de prevenire i combatere a eroziunii solului o au lucrrile existente sau realizate n zona respectiv i anume: Morfologia versanilor cu influen asupra concentrrilor de ap i modul de evacuare a acestora Lucrri de modelare cu pantele realizate Lucrri de gospodrire a apelor Lucrri de organizare a teritoriului (moduri de folosin) I.3. Lucrri de curire i afnare adnc cu rol ameliorativ pentru solurile de pe hald, mrirea fertilitii terenurilor n vederea obinerii de producii apropiate de cele realizate pe terenurile naturale. Cuprinde totalitatea lucrrilor care se execut pentru fertilizarea suprafeei n vederea aducerii sale la stadiul productiv, lucrri ce constau din lucrri de ameliorare i protecie a solului compuse din: nierbarea suprafeelor dup nivelare cu trifoliene i graminee - fertilizarea chimic a suprafeei nierbate cu ngrminte organice i chimice complexe. Calitatea lucrrilor de amenajare constituie un factor decisiv n reuita lucrrilor de ameliorarea a solurilor. Reuita acestor lucrri depinde de priceperea i experiena executantului lucrrilor, precum i de respectarea proiectului de amenajare, care conine clar modul de execuie a pantelor, nclinarea pantelor de amenajat, volumele de lucrri care trebuie executate, materiale necesare, respectarea anumitor reguli i observaii, etc.

Etapa a II-a Lucrri de recultivare biologic II.1. Lucrri de organizare a teritoriului Depinde de suprafaa luat n considerare: pentru o sol ameliorativ" (conform literaturii de specialitate o sol poate avea o suprafa de pn la 50 ha) nu sunt necesare lucrri speciale de organizarea teritoriului; suprafaa este mic i se poate constitui ca accesul folosit pe suprafa este asigurat de drumul tehnologic" betonat, rmas de la benzile de transport steril n hald. Uneori, pentru suprafete mai mari de 50 ha sau cu conditii de relief speciale sunt necesare alte lucrari de amenajare.

Plan de Afaceri

II.2. Realizarea unui bilant al suprafetelor II.3. Lucrri de recultivare biologic ntr-un asolament de 2 ani calendaristici, agricoli pentru un numr de 4 culturi independente cu rol ameliorativ i de testare, n vederea amelior rii terenurilor i obinerii de producii economice. Asolamentele adecvate vor rezulta din proiectul de cercetare care a condus la elaborarea prezentului Plan de afaceri. 4.2. Echipamente i materiale necesare SC UEF SA Motru deine o gam variat de echipamente i utilaje, cu capaciti medii i mari, specifice lucrrilor pe care le execut in prezent i care se preteaz i la prestarea serviciilor propuse prin proiect. Echipamente/utilaje existente printre care enumerm: excavatoare cu rotor, maini de haldat, transportoare de mare capacitate (144 Km),maini de depozit, crucioare cu band pe enile, complexe mecanizate de abataj, combine pentru lucrri de deschidere i pregtire. Echipament/utilaj An achizitie

Echipamente care urmeaza sa fie achizitionate in cadrul proiectului Echipament/utilaj 1 Instalatia de foraj orizontal cu teledetecie Valoare totala, lei 1.720.000

Echipamente/utilaje care vor fi achizitionate in cazul dezvoltarii proiectului la scara comerciala Echipament/utilaj Valoare estimata, lei totala

Plan de Afaceri

Materialele de baz necesare pentru producerea solurilor antropice: argila cuprins ntre stratele de crbuni din carierele n exploatare, argile care oricum sunt extrase n timpul exploatrii i depuse in haldele de steril, au caracteristici la fel de bune uneori chiar mai bune dect solurile RCR, n special cele referitoare la coninutul n acizi humici, fosfor mobil i capacitatea de schimb ionic nisip de completat crbunii fosili - pe baza principiului conservrii materiei - pot servi n anumite proporii ca ngrminte curate (bio), asigurnd plantelor ca substrat nutritiv Crbunii bruni pmntoi i lemnoi (lignii) cei mai bogai n substan humic. CO 2 format se dizolv, n parte, n ap i favorizeaz asimilaia de substane minerale, inclusiv a fosforului, din sol, n plant. Pe de alt parte, asigur, pe cale artificial, n jurul plantei, o atmosfer de CO2 care stimuleaz asimilaia clorofilian i antreneaz astfel dezvoltarea acesteia. Adaosul de carbohumai avantajeaz capacitate de retenie a apei n sol, gradul de afnare i asigur plantelor un confort termic mai mare. Cenuile zburtoare ca amendament pe soluri nisipoase. Prin amestecul, n anumite proporii, a argilelor humice cu nisipuri i praf de crbune, extrase humice si cenusi de termocentrala, se pot obine soluri antropice ale cror caliti fertilizante sunt comparabile solurilor RCR i, uneori, chiar mai bune. SC UEF SA va utiliza materiile provenite din solul i subsolul perimetrelor care fac obiectul redarii in folosinta, respectiv: crbune, argile, nisipuri. Cenuile zburtoare se vor achizitiona de la centrele energetice i diferitele substane de mbogire identificate ca necesare n cadrul proiectului de cercetare se vor achiziiona de la furnizorii tradiionali sau prin licitaie de pe pia.

4.3. Utilitati necesare Avnd n vedere c etapa de refacere a terenurilor reprezint o ultima etap a procesului de exploatare minier asigurarea utilitilor necesare, respectiv drumuri de acces, energie, ap .a. nu reprezint o problem, toate acestea existnd ntr-o form sau alta din etapele anterioare. SC UEF SA Motru va utiliza utilitile existente n perimetrele care fac obiectul redrii n folosin a terenurilor. 4.4. Avize necesare Avizele necesare pentru activitatea de refacere a terenurilor afectate de exploatarea minier le solicita operatorii industriali Ageniei Naionale a Resurselor miniere n cadrul solicitrii licenei de exploatare i Ageniei Regionale de Mediu. Aceste avize nu ridic probleme importante operatorilor industriali din Oltenia reprezentnd parte din activitatea curent a companiei. Noua tehnologie propus n proiectul de cercetare nu presupune metode i materiale care s ridice probleme suplimentare la emiterea autorizaiilor i avizelor. Se poate spune chiar c tehnologia propus se nscrie n promovarea conceptului soluiilor durabile prin diminuarea efectului de ser prin sechestrarea n sol a unei cantiti de CO 2 benefic dezvoltrii plantelor i prin valorificarea parial a cenuilor de termocentral, deeuri cu un puternic impact ecologic pe plan naional/internaional.

Plan de Afaceri

5. MANAGEMENT I PERSONAL

5.1. Management Consiliul de Administraie al SC UEF SA va nominaliza persoanele responsabile pentru noua activitate creata prin prisma prezentului proiect, respectiv servicii de redare in folosinta a terenurilor afectate de exploatarea minier, acestea fcnd parte din structura actual. Structura organizatoric a SC UEF SA cuprinde dou compartimente tehnice aflate n subordinea inginerului sef tehnic i a inginerului sef geolog. Avnd n vedere natura activitii propuse pentru dezvoltarea serviciilor de redare n circuitul economic al terenurilor responsabil va fi Compartimentul coordonat de inginerul ef geolog i va colabora pentru ntreinere echipamente/utilaje cu Secia auto Echipa utilaje. Eventual de introdus, organigrama cu marcare departamente/compartimente

5.2. Personal n urmtorul tabel sunt listate persoanele din cadrul SC UEF SA Motru care vor fi responsabile cu implementarea proiectului de cercetare privind obtinerea solurilor antropice prin tehnologia RUSA. Nr crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Profesia Inginer Geolog Inginer, Economist Economist Tehnician Tehnician Inginer Muncitor Responsabilitate Director Proiect Responsabil tehnic Responsabil administrativ Responsabil financiar Topograf Deservent utilaje Diriginte santier muncitor Luni-om/zile -om 24 luni 24 luni 24 luni 24 luni 40 zile 120 zile 120 zile 120 zile TOTAL Nr. persoane Cost Salarial pe proiect lei 1 36000 1 1 1 1 3 1 4 13 36000 36000 36000 5480 27000 14400 21120 178.000

n urmtorul tabel sunt listate persoanele din cadrul SC UEF SA Motru care vor fi implicate in activitatea de redare a terenurilor n circuitul economic la scara comerciala in ipoteza in care rezultatele estimate ale proiectului sunt realizate. Nr crt. Profesia Responsabilitate Nr. persoane Cost Salarial pe proiect Lei/luna Totalul sa coincida cu ce avem in financiar 1

1.

Inginer

Sef lucrari

Plan de Afaceri

2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Geolog Inginer, Economist Economist Tehnician Tehnician Inginer Muncitor

Responsabil tehnic Responsabil administrativ Responsabil financiar Topograf Deservent utilaje Diriginte santier muncitor TOTAL

1 1 1 2 10 2 20 38

1 post nou 2 posturi noi

Plan de Afaceri

7. PLANUL DE MARKETING

7.1. Analiza pietei Premise. Situatia industriei extractive Viabilitatea industriei asigura potentialul pentru activitatea de redare in circuitul economic a suprafetelor afectate de exploatarile miniere. Analiza SWOT a industriei extractive a crbunilor. n scopul stabilirii msurilor ce vor fi adoptate pe termen mediu i lung n sectorul extraciei crbunilor cu privire la volumul de activitate, reorganizarea capacitilor de producie, restructurarea fluxurilor tehnologice, perfecionarea forei de munc, ecologizarea suprafeelor afectate de exploatrile miniere, precum i previzionarea cheltuielilor necesare i a efectelor acestor restructurri, este necesar stabilirea punctelor forte i a punctelor slabe ce domin acest activitate precum i a oportunitilor i constrngerilor anticipate. LIGNIT Puncte tari Puncte slabe Volumul mare al rezervelor de lignit Volum mare de steril ce trebuie excavat (rezerva geologic existent poate acoperi la dUEF Motrupertare pentru extracia n consumul intern al Romniei pentru o carier (8-10 m steril/tona de crbune); perioad de cca.66 de ani), contribuind la Putere calorific relativ redus, coninut asigurarea securitii energetice a rii; mare de sulf; Programele succesive de Necesit spaii mari de depozitare; restructurare, modernizare, eficientizare i Uzura tehnic a utilajelor din dotare; acompaniament social aplicate; Lipsa resurselor financiare necesare Elasticitatea i adaptabilitatea modernizrii fluxurilor tehnologice; structurilor din domeniul energetic; Gradul relativ redus de utilizare a Existena investiiilor n infrastructur capacitilor de producie (73% n 2001); i a dotrii cu personal de nalt calificare Nesigurana desfacerii produciei; pentru exploatarea a 1,2 mld.tone lignit, n Reaciile sociale la programele de condiii de eficien economic, ceea ce eficientizare; nseamn la nivelul actualei cereri o Livrrile neritmice ctre beneficiari a perioad de peste 50 de ani; cantitilor de lignit contractate; Productivitatea fizic a muncii a Genereaz poluare n fiecare faz a nregistrat o continu cretere; ciclului de producie i utilizare; Mentinerea cererii de crbune pe Productivitate mic a exploatrilor (cca. piata intern la cca 35% din totalul necesar 700 tone/persoan/an la exploatrile n de energie; subteran i cca. 1500 tone/persoan/an la Stabilitatea relativ a preurilor, exploatrile n carier ) situat sub nivelul comparativ cu cele ale ieiului i gazului. mondial.

Plan de Afaceri

Oportuniti Introducerea tehnologiilor moderne n industria extractiv, care vor contribui la creterea eficienei i la scderea costurilor de extracie i preparare. Dac investiiile se vor face n exploatrile miniere performante i n tehnologiile de combustie, atunci va avea loc o continu scdere a costurilor n paralel cu creterea gradului de protecie a mediului; Meninerea diversitii surselor de energie (dai fiind factorii de risc extern), ca cea mai bun garanie a securitii aprovizionrii cu energie.

Ameninri Abundena resurselor pe plan mondial i marea diversitate geopolitic a ofertei; Puterea calorific mai mic dect cea a hidrocarburilor lichide sau gazoase; Costurile medii de producie ale crbunelui european, care sunt de 3-4 ori mai mari dect pe piaa internaional (150 USD per tec comparativ cu 40 USD per tce). n acest context, crbunele european nu poate concura cu cel al principalilor exportatori cum sunt SUA, Australia, Africa de Sud sau Columbia; Diversitatea furnizorilor din afar; Stabilitatea preului crbunelui importat fa de celelalte produse energetice, crbunele fiind tranzacionat pe o pia internaional concurenial; Flexibilitatea contractelor ncheiate i dezvoltarea pieei spot, care au permis preului crbunelui s se adapteze permanent situaiei de pe piaa internaional; Lipsa oricrui risc economic sau politic i deschiderea pieei internaionale pe partea ofertei, fapt ce explic diferenele minore de preuri comparativ cu hidrocarburile; Expirarea tratatului ECSC n iulie 2002 i, n acest context, controlul ajutorului de stat; Comerul internaional cu crbuni transportai pe ci maritime, care va avea un rol principal n aprovizionarea pieei mondiale cu crbuni.

Problemele care se pun n stabilirea strategiei de dezvoltare a industriei extractive a crbunilor cu efecte asupra competitivitii ramurii vizeaz astfel, pe de o parte, limita economic i energetic de exploatare a zcmintelor atrase in circuitul economic, iar pe de alt parte, limita pn la care se pot utiliza pentru producerea energiei electrice i termice. Restructurarea i reformele semnificative din sectorul carbonifer i propun ca scop mbuntirea eficienei operaionale a entitilor din sector, promovarea investiiilor private, rezolvarea judicioas a problemelor sociale i ecologice ale sectorului. Plecnd de la obiectivul strategiei de dezvoltare a sectorului extraciei crbunilor, prioritatea n restructurarea capacitilor de producie o va constitui zonarea rezervelor industriale active pe criterii economice i concentrarea produciei n perimetrele care asigur condiii de eficien economic a activitii. Consecina direct a acestei aciuni va fi restrngerea, pn la ncetarea total a activitii productive, la obiectivele cu costuri ce depesc media actual pe sector i fr anse de reabilitare, cu evaluarea corespunztoare a msurilor necesare de protecie social. Deciziile privind restrngerea sau sistarea activitii productive vor trebui se ia pe baza ntocmirii de studii de fezabilitate pentru fiecare unitate minier n funciune, i vor fi nsoite de programe i proiecte temeinic fundamentate de reconversie.

Plan de Afaceri

n Romnia se genereaz anual milioane de tone de deeuri din care cantiti importante sunt stocate n depozitele de deeuri industriale, care ocup mari suprafee de teren i afecteaz calitatea mediului, n special a apelor subterane i de suprafa. Dintre activitile economice n cadrul crora se produc cele mai mari cantiti de deeuri sunt extracia i prepararea crbunilor (steril minier - cca. 44 mil. tone) i producerea de energie (cenui - cca. 12 mil. tone). n prezent, n Romnia sunt nregistrate peste 950 depozite industriale care ocup peste 12000 ha. Dintre acestea exist un numr mare de halde de steril minier (251) care ocup cca. 6000 ha i de zgur i cenu (108) care ocup cca. 2800 ha. Terenurile ocupate de haldele de deeuri industriale sunt considerate terenuri degradate, care nu mai pot fi utilizate n scopuri agricole. Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deeuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care n termenii conceptului de dezvoltare durabil, se ntinde pe durata a cel puin dou generaii dac se nsumeaz perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologic i postmonitorizare (15-20 ani). Descriere Productie de lignit U.M. Mii t 2005 27200 2006 32400 2007 32700

Sectorul pietei acoperit de proiect Ramura economica vizata prin acest proiect este sectorul minier i energetic, care deine terenuri care au fost utilizate in faza de exploarare pe care nu le mai folose te n procesul de producie, cum sunt cele rmase n urma excavrii de materii prime (crbune, sonde abandonate), sau cele afectate de depozitele de steril i cenu. Beneficiarii unor astfel de terenuri sunt obligati sa ia masuri de amenajare i nivelare a acestora, dndu-le folosina agricol anterioar, iar dac este posibil, silvic. Cele mai uzuale directii de punere in valore a terenurilor degradate din bazinul minier Oltenia sunt: - recultivare agricola (crearea de suprafete arabile, livezi, vii, fanete si pasuni) - recultivare silvica (crearea de plantatii silvice cu caracter de protectie si plantatii exploatabile - recultivarea cu scop igenico-sanitar si de agrement - crearea de lacuri cu diferite destinatii (lacuri de acumulare, bazine sportive, crescatorii de peste) Prin aplicarea unei masuri de recultivare potrivita, terenurile miniere pot sa revina la folosinta lor anterioara ori pot capata noi folosinte. Piata tinta Principalul segment de piata vizat il reprezinta solurile afectate de exploatrile miniere din bazinul Olteniei (Pinoasa, Tismana I, Tismana II, Garla, Poiana, Rovinari Est, Ruget, Bustuchin, Urdari, Jilt Sud, Jilt Nord,) precum si alte exploatri miniere ce extrag crbuni bruni pmntoi sau lemnoi (lignii) cum sunt: exploatrile bazate pe crbunii ponieni din Nord-Vestul Romniei (PopetiVoivozi, Derna, Srmag ) a crbunilor plioceni din Depresiunea Braov- Tg.Secuiesc (Baraolt, Raco, Vrghi, Ileni, Sf. Gheorghe) precum i a celor din Muntenia (Schitul Goleti, Aninoasa, otnga, Filipetii de Pdure) 7.2 Competitia metode utilizate de concurenta

Plan de Afaceri

Atunci cnd se vorbete de concuren, se au n vedere dou aspecte: existena concurenei si identificarea concurenei. Deoarece studiul concurenei este esenial pentru fiecare afacere, el trebuie tratat ca atare n planul de afaceri. In cazul prezentului plan de afaceri, elementul concurenta nu reprezinta o prioritate avand in vedere faptul ca serviciul/tehnologia si productia de RUSA se adreseaza in primul rand SNLO, actionar majoritar in SC UEF SA Motru care are si o pondere pe piata local/ naional mai mare de 50%. Poate fi luata in considerare si extensia comercializarii solurilor catre terti, n primul rand catre centrele energetice din bazinul Olteniei, precum i ctre alte exploatri de crbune, asa cum a fost menionat la seciunea anterioar. Cnd se analizeaz mediul concurenial al afacerii trebuie fcut o dubl determinare: - s se determine punctele slabe ale concurenilor i modul n care pot fi exploatate acestea; - s confere produsului/serviciului oferit acele caracteristici necesare obinerii succesului pe pia: calitate cu costuri reduse Dup identificarea competitorilor, ei trebuie s fie ordonai n funcie de pericolul reprezentat de ei n: competitori primari, competitori secundari si competitori poteniali In prezent nu exista nici o firma care sa foloseasca aceasta tehnologie producere a solurilor antropice si deci poate fi luata in considerare extinderea si la alti operatori economici a prezentei tehnologii. Competitia este reprezentata de exploatarile miniere care extrag in prezent carbunii si care sunt obligatii de legislatia in vigoare sa redea in circuitul agricol si/ sau silvic suprafetele de teren pe care au fost amplasate halde de steril sau numai sunt exploatate si care utilizeaza RCR. Metode utilizate in prezent de competitori Pe plan intern Pn in prezent, pentru redarea in circuitul agricol sau silvic a terenurilor afectate de carierele de crbuni sau de haldele externe s-a procedat astfel: - mai nti au fost recuperate solurile de pe suprafeele ce urmau s fie destinate carierelor i/sau haldelor, - apoi solurile recuperate au fost depuse pentru conservare n arii neafectate de exploatare i - pe msur ce haldele (interne si externe) erau amenajate prin nivelare i tasare, pe suprafaa netezit erau reamplasate solurile conservate. In acest fel pentru redarea terenurilor in circuitul agricol, solurile existente pe suprafeele afectate de activitate minier au fost recuperate, conservate i reamplasate, motiv pentru care aceste soluri au fost numite i soluri RCR. Prin nsumarea cheltuielilor necesare derulrii operaiunilor de recuperare-conservare i reamplasare a solurilor afectate de exploatrile miniere se cheltuiesc importante fonduri reflectate n creterea preului de cost a crbunilor. De asemenea, se prelungeste foarte mult timpul de redare al haldelor n circuitul agricol sau silvic. Un alt impediment referitor la solurile RCR il constituie faptul c prin recuperare structura solului este distrus, iar prin conservare indelungat cea mai mare parte din caracteristicile acestora se degradeaz i are loc levigarea, n mare msur a substanelor fertilizatoare. Mai mult, in special in zonele acoperite de soluri de pdure din zonele deluroase grosimea stratului de sol este mic, de ordinul centimetrilor i mai rar al decimetrilor fapt ce face ca aceste soluri s fie greu sau imposibil de recuperat. Pretul practicat prin metoda RCR pentru redarea in circuitul economic a unui hectar de teren este in medie de 25 000 lei/ha, pre utilizat de ctre toi operatorii din zona Olteniei. La nivel mondial se folosesc urmatoarele metode: In SUA principalele activitati intreprinse in acest sens sunt:

Plan de Afaceri

-amenajarea si nivelarea haldei -copertarea cu sol (RCR) -curatirea si afanarea adanca -recultivarea biologica Procedeele de recultivare sunt diferete in functie de folosinta ulterioara a terenurilor respective. Daca se are in vedere o recultivare forestiera etapele parcurse pentru reimpadurirea terenurilor degradate de exploatarile miniere sunt urmatoarele: 1. Selectarea substratului de cultura 2. Pregatirea haldei 3. Compatibilitatea dintre arbori si covorul vegetal 4. Alegerea speciilor de arbori 5. Hidro-plantarea 6. Manuirea materialului si tehnicii de plantare 7. Stabilirea arborilor din covorul dens vegetal 8. Costurile reimpaduririi In Germania principalele masuri luate pentru recultivare sunt: -amendarea materialelor acide -realizarea unui sistem eficient de fertilizare -arealele trebuie sa fie atat de intinse si nivelate incat sa poata fi lucrate mecanizat fara dificultate -regularizarea cursurilor de apa si reglarea regimului scurgerilor de pe terenurile degradate -realizarea drumurilor de acces la halda ca o completare a drumurilor din zona -realizarea unor taluze pentru a prevenii eroziunea -recultivare biologica Cehia si Slovacia se au in vedere doua etape in procesul de refacere a terenurilor: -recultivarea tehnica (miniera)- in cadrul acestei etape are loc amenajarea haldelor si nivelarea lor -recultivarea biologica ( primul pas consta in stabilizarea haldei prin metode fizice, chimice si biologice asigurandu-se protectie impotriva eroziunii prin apa si vant) In Bulgaria metoda adoptata in procesul de recultivare este similara cu cea utilizata in prezent la exploatarile de carbuni tineri din Romania si consta in decopertarea orizontului cu humus si depozitarea lui inainte de a incepe exploatarea miniera si apoi folosirea lui la copertare in grosime de 0.3- 0.4m. Dupa cercetatorii bulgari aceasta metoda asigura o dezvoltare optima a sistemului radicular al culturilor, imbunatatind regimul termic, nutritiv, de apa, aer si microbiologic si asigura cele mai bune conditii pentru agricultura scurtand perioada de refacere a potentialului de productie al haldei, singurul dezavantaj este pretul deosebit de ridicat, totusi trebuie tinut seama si de faptul ca prin depozitare solurile isi pierd o mare parte din calitati. In procesul de recultivare dupa aceasta etapa tehnica de exploatare si depunere selectiva in halda a materialelor urmeaza treapta biologica, care se incheie cu redarea in circuitul agricol sau silvic. Directia de recultivare depinde de situatia geografica, climatica, geologica, agricola si de alte particularitati ale regiunii. Costurile pentru recultivarea haldelor pe principalele activitati intreprinse se situeaza la cca 10 000 $/ha , respectiv cca. 7500 Euro.

Punctele tari si slabe ale concurentei si oportunitatile SC UEF SA Motru pe piata Analiza SWOT Puncte tari Actionariatul majoritar SNLO, principal operator care trebuie sa redea in folosinta terenuri

Punte slabe Materialele depuse in halde sunt eterogene din punct de vedere litologic, mineralogic si implicit chimic

Plan de Afaceri

Existenta infrastructurii pentru redarea in folosinta a terenului Sursa de aprovizionare cu materii prime coincide sau este situata in imediata apropiere a zonei ce urmeaza a fi reabilitata

Amenintari in relatia cu piata Intarzieri in planurile de inchidere mine, inclusiv alocarea resurselor financiare de catre operatori modificarea conditiilor microclimatice datorita poluarii mediului aparitia formelor de relief antropice modificarea cu impact negativ asupra morfologiei zonei afectate de exploatari utilizarea deseurilor ca materie prima in alte aplicatii

Potentialul de fertilitate scazut Costuri mari prin utilizarea altor metode pentru lucrarile de reamenajare si refertilizare a haldelor de steril existente Ritmul lent de reintroducere a suprafetelor afectate in circuitul agricol datorata tehnologiei utilizate Distrugerea structurii solurilor prin recuperare Degradarea caracteristicilor solului prin conservare In zonele acoperite de soluri de pdure, din regiunile deluroase adesea grosimea stratului de sol este mic, fapt ce face ca aceste soluri s fie greu sau imposibil de recuperat Oportunitati in relatia cu piata reducerea suprafetei de teren arabil (redate in circuitul economic) reducerea perioadei de ameliorare exploatare in conditii competitive a carbunilor reducerea costului de productie utilizarea deseurilor ca materie prima reducerea amenintarilor asupra calitatii solului

Trendul pietei Suprafetele degradate cresc in ritm rapid si datorita faptului ca au fost luate in exploatare si minereuri aflate la adancimi mari, mai sarace in substante utile crescand rapid raportul dintre steril si minereu. In legea 18/1991 art. 80 se prevede ca Titularii lucrarilor de investititii sau de productie care detin terenuri pe care nu le mai folosesc in procesul de productie, cum sunt cele ramase in urma excavarii de materii prime carbune, caolin, argila, pietris, sondele abandonate si alte asemenea, sunt obligati sa ia toate masurile de amenajare si nivelare, dandu-le o folosinta agricola, iar daca aceasta nu este posibil o folosinta piscicola sau silvica. Pana in prezent, potentialul in Oltenia de soluri degradate este de aproape 190 Km2, din care 115 Km2 aparin SNLO, restul de cca. 75 Km 2 apartin centrelor energetice. In realitate suprafeele cu soluri degradate sunt mult mai mari datorit spaiilor necesare haldelor externe, depozitelor de crbuni, drumurilor industriale i diverselor activiti de construcii- montaj. Terenurile recultivate au pierdut mult din calitate ele incadrandu-se toate in clasa a V-a de fertilitate, fata de clasele II IV in conditii naturale. Recuperarea zonelor abandonate de activitatea extractiva este o necesitate de protectie a teritoriului si mediului inconjurator. Interventia principala de eliminare a impactului generat de industria miniera, este cea de reabilitare a suprafetelor afectate la sfarsitul exploatarii si consta in stabilirea ansamblului de masuri necesare amenajarii zonei, pentru o destinatie compatibila cu mediul inconjurator. Aceasta interventie se desfasoara la trei nivele: 1. sistematizarea atunci cand este stabilita clar destinatia de reutilizare 2. restaurarea cand destinatia de reutilizare coincide cu utilizarea anterioara 3. recuperarea cand destinatia de reutilizare difera de utilizarea anterioara Proiectele de reabilitare ecologica a zonelor afectate de minerit sunt in stransa interdependenta cu proiectele de exploatare si adaptat la posibilitatile de rectificare in timp si spatiu. Printre cele

Plan de Afaceri

mai importante interventii de reabilitare se afla lucrarile de reinstalare a vegetatiei si de aceea calitatea superioara a solurilor din proiect faciliteaza acest tip de lucrari.

Operarea proiectului plan de lucru/sezonalitatea Datorita presiunilor opiniei publice asupra industriei extractive, precum si a reglementarilor si a legislatiei stricte privind exploatarea resurselor minerale, exista in prezent tendinta de a exploata zacaminte de minerale aflate in zone izolate, nepopulate si aflate la distante apreciabile fata de aglomerarile urbane sau rurale. Desi prin cresterea distantei de transport a substantei minerale utile cresc preturile de vanzare, beneficiile obtinute prin diminuarea aspectului peisagistic si a mutarii activitatilor miniere in zone izolate contrabalanseaza aceste costuri. In actiunea de recultivare a terenurilor distruse de industria miniera se deosebesc trei perioade: 1. perioada de recultivare tehnica (miniera)-lucrari de amenajare a suprafetelor 2. - perioada de recultivare biologica (agricola) 3. - perioada de exploatare agricola propriu-zisa Proiectul se adreseaza primei etape si faciliteaza recultivarea biologica in conditii superioare celor existente in prezent. Principalele etape care se parcurg pentru redarea in circuitul economic a terenurilor degradate sunt:Nr. crt 1. 1.1. 1.2. 1.3. 2. 3. Etape de parcurs Recultivare tehnica Modelare si nivelare Copertare cu sol antropic Curatire si afanare Recuperare biologica Exploatare agricola Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 .... .... .....

2 ani nelimitata

In ceea ce priveste sezonalitatea operarii acestui proiect se va urmari ca terminarea lucrarilor din etapa 1 sa aiba loc inaintea inceperii campaniilor agricole de toamna si primavara.

7.3. Strategia de Marketing Descrierea Generala n etapa de lansare a unui produs/serviciu nou, societatea poate s stabileasc un nivel ridicat sau sczut pentru fiecare din variabilele de marketing pre, promovare, distribuie, calitatea produsului. Lundu-se n considerare numai preul i promovarea, SC UEF Motru SA poate aplica una din cele patru strategii de lansare a unui nou produs/serviciu: exploatarea rapid, exploatarea lent, penetrarea rapid si penetrarea lent. Din metodele prezentate anterior se recomanda in faza de lansare a serviciului SC UEF Motru SA sa abordeze strategia de penetrare rapida a serviciului pentru a reda in scurt timp in circuitul economic terenurile afectate de exploatarile miniere. Strategia presupune lansarea noului produs la un pre sczut i cu alocarea unor sume adecvate de promovare. Strategia are sens atunci cnd piaa este mare, cumprtorii nu tiu de existena tehnologiei/produsului, majoritatea sunt sensibili la pre i costurile unitare de

Plan de Afaceri

producie variaz invers proporional cu scara de producie a societatii si cu acumularea experienei de productie. Pe parcursul etapei de cretere, UEF poate s apeleze la mai multe strategii, pentru a susine pe o perioad ct mai lung ritmul rapid de cretere a productiei de sol. 1. mbuntete calitatea produsului, adaug produsului atribute caracteristice noi. Intr pe segmente noi de piaa. 2. i mrete zona de acoperire a distribuiei i intr pe noi canale de distribuie. 3. Renun la publicitatea de informare i trece la cea de creare a preferinei pentru produs. 4. i micoreaz preurile, pentru a atrage ptura de cumprtori sensibili la pre. Ultimul element strategic, important pentru societate, l reprezint gradul de nnoire a produsului. n funcie de acest criteriu, variantele strategice sunt: meninerea gradului de noutate, a produselor din cadrul gamei; perfecionarea produselor existente, vizeaz doar o mbuntire a produsului n vederea prelungirii fazei de maturitate a acestuia; asimilarea de noi produse, utilizat pentru a nlocui produsele vechi, care vor fi retrase de pe pia, cum este cazul inlocuirii RCR cu RUSA

Politica si strategia de pret Pentru solurile antropice utilizate in cadrul redarilor in folosinta a terenurilor aflate in proprietatea SNLO, actionar majoritar al UEF Motru SA se va utiliza strategia pretului redus care se reflecta prin avantajele pe care tehnologia propusa in proiect le ofera reducerea costurilor de productie, n dou dintre etapele exploatrii eliminarea decopertrii iniiale a solului, inclusiv a depozitrii acestuia pe termen lung i simplificarea substanial a etapei de copertare cu RUSA diminuarea impactului activitatilor de redare asupra mediului. Pentru extinderea tehnologiei si productiei de soluri antropice la terti politica si strategia de pret poate pleca de la urmatoarele premise. Preul reprezint cea mai mobil component a mixului de marketing. El poate fi modificat rapid, spre deosebire de celelalte componente ale mixului de marketing, iar schimbrile de pre atrag de regul un rspuns imediat din partea pieei. Politica de pre a societatii poate fi pe deplin utilizat n folosul ei doar n condiiile n care ea beneficiaz de o viziune de perspectiv asupra evoluiei pieei int, la fel cum stau lucrurile i n cazul celorlalte componente ale mixului de marketing. Cu alte cuvinte, chiar dac nu reprezint o variabil n totalitate controlabil, preul poate totui s fie obiectul unei orientri strategice. Politica de pre se afl ntr-o strns legtur cu strategia de pia i cu celelalte componente ale mixului de marketing (politica de produs, distribuie i promovare). Strategia de pia constituie punctul de plecare pentru ntregul mix de marketing, deci i pentru politica de produs. Pentru politica de pre, acest lucru presupune ncadrarea acesteia n strategia global a UEF fa de pia i raportarea la obiectivele strategiei de pia. Legturile cu strategia de pia ntresc i corelarea politicii de pre cu celelalte componente ale mixului de marketing. De fapt, toate componentele mixului au ca punct de plecare piaa cu cerinele ei si astfel SC UEF Motru SA are o anumita atitudine si raspunde la cerintele pietei rezultand astfel anumite strategii. Ele alctuiesc un tot unitar pentru c au un punct comun de raportare. Cele mai strnse legturi ale preului, fa de celelalte componente ale mixului, sunt cu produsul, el reprezentnd de altfel una din componentele acorporale (poate cea mai important) ale acestuia Rspunznd unei strategii de pia care prevede concentrarea activitii de desfacere pe un anumit segment de pia, produsul va avea anumite caracteristici, dar i un nivel al preului corespunztor exigenelor i nevoilor consumatorilor poteniali care alctuiesc segmentul respectiv. Corelaia dintre politica de pre i cea de distribuie se realizeaz, de asemenea, pe baza unei strategii de pia comune. O legtur puternic exist i ntre politica de pre i politica promoional. Aceste dou componente ale mixului de marketing se sprijin reciproc, rezultnd combinaii dintre cele mai

Plan de Afaceri

reuite din punct de vedere al rezultatelor economice (de exemplu reduceri promoionale de pre). De altfel, nu de puine ori chiar preul reprezint un obiect al activitii promoionale. Ca o concluzie, dei preul este un nsoitor permanent al produsului, el nu este o reflectare exclusiv a acestuia, ci intervine ca element de contact i de armonizare ntre produs i piaaint cruia i se adreseaz. Alegerea strategiei de pre in cazul acestui proiect trebuie s aib n vedere o serie de elemente precum: etapa din ciclul de via al produsului; sezonalitatea produsului; categoriile de consumatori crora i se adreseaz; poziia deinut de SNLO pe pia; structura costurilor societatii; estimarea profitului la diferite nivele de pre. Ca obiective urmrite de politica de pre, pot fi: maximizarea profitului actual, maximizarea volumului vnzrilor, fructificarea avantajului de pia, promovarea unui produs superior. n stabilirea unui anumit nivel al preului societatea se poate orienta dup costuri sau dup cerere. Orientarea dup costuri presupune ca preul s acopere integral costurile de producie i s permit obinerea unui profit net. Orientarea dup cerere presupune stabilirea acelui nivel al preului pe care piaa l poate suporta, adic nivelul la care consumatorii percep valoarea produsului oferit. Deciziile referitoare la pre trebuie s fie subordonate deciziilor referitoare la strategia de marketing a societatii, innd cont i de obiectivele de marketing ale acesteia, ceea ce presupune n practic adoptarea unui model liniar, care progreseaz etap cu etap pn la stabilirea unui nivel final al preului . Decizia de pre poate fi luat i printr-o abordare strategic, care ncearc s in cont att de obiectivele generale ale societatii i situaia ei competitiv, ct i de caracteristicile consumatorilor. Strategiile de pre pot fi adoptate n funcie de urmtoarele criterii: 1. n funcie de raportul calitate pre la care este vndut un pro dus se merge pe calitate ridicata iar din punct de vedere al pretului pe strategia economisirii

2. Dup nivelul preurilor se abordeaza strategia preurilor sczute care are ca elementcentral preuri promoionale- avand in vedere ca problematica agricola si de protectie a mediului este slab generatoare de venituri; Stabilirea pretului se va realiza prin metoda: cost + cota profit Costul a fost estimat la 21 200 lei/ha +18% cota de profit Costul total pentru un hectar a fost estimat la cca. 25 000 lei/ha, pret similar celui pentru utilizarea tehnologiilor actuale dar care confera o calitate net superioara produsului rezultat.

Strategia de vanzari, pentru extinderea tehnologiei si produsului catre terti Fundamentarea variantelor strategiei de distribuie, ca dealtfel i modalitile ei concrete de adaptare, reprezint elemente de maxim importan ale conducerii activitii societatii. Dimensiunile canalului de distribuie reprezint un prim criteriu de difereniere a strategiilor. Astfel, n acesta situatie societatea poate alege sa foloseasca in funcie de natura produsului, a pieei dar i a altor factori una dintre urmtoarele variante: Strategia distribuiei directe (fr intermediari) Strategia distribuiei prin canale scurte (cu un singur intermediar)

Plan de Afaceri

Un al doilea criteriu l reprezint amploarea distribuiei. Acest criteriu are n vedere limea canalului de distribuie, privit ns nu doar n termeni cantitativi. Strategia ce va fi utilizata de catre SC UEF SA in functie de acest criteriu este: Distribuie selectiv, printr-un numr redus de intermediari, specializat sau Distribuie exclusiv, recurgndu-se la un singur tip de intermediar. Promovarea Vanzarilor Promovarea reprezint acea parte a procesului de comunicaie al societatii prin care aceasta, folosind un ansamblu de metode i tehnici specifice (concretizate n activiti promoionale), ncearc s influeneze comportamentul clienilor si actuali i poteniali n vederea obinerii unor rezultate ct mai bune (profituri) pe o perioad mai lung de timp. Avnd ca obiectiv principal o mai bun informare a clienilor actuali i poteniali, n vederea satisfacerii n cele mai bune condiii a nevoilor acestora, societatea urmrete n acelai timp s-i asigure profituri ct mai substaniale pentru un interval de timp ct mai mare. O problem foarte important este ca societatea - prin produsul sau i prin comportamentul pe pia - s confirme preocuparile dezvoltarii durabile. Obiectivele urmrite a fi realizate prin intermediul activitii promoionale pot fi n principal dou: promovarea produsului i promovarea imaginii organizaiei. n funcie de al doilea criteriu, societatea, avnd n vedere att potenialul propriu ct i situaia existent pe pia, poate s opteze pentru o strategie defensiv sau pentru o strategie ofensiv. Cea de a doua variant poate fi realizat cu cel puin dou intensiti i anume o strategie ofensiv moderat sau o strategie ofensiv agresiv. Aceast din urm variant nu poate fi aleas dect n cazul unui potenial ridicat al pieei unde este realizat. Avnd n vedere structura foarte complex a pieelor actuale pe care acioneaz, societatea ar trebui s-i diferenieze strategia n funcie de segmentele de consumatori pe care le ntlnete pe o anumit pia. Astfel, societatea poate alege o strategie difereniat, atunci cnd activitile promoionale desfurate sunt adaptate fiecrui segment de consumatori existent pe pia, o strategie concentrat cnd i adapteaz aciunile promoionale n funcie de anumite segmente pe care societatea le vizeaz prin activitatea promoional desfurat i o strategie nedifereniat atunci cnd aciunile promoionale sunt aceleai indiferent de segmentul de pia vizat. Frecvena cu care se pot desfura activitile promoionale difer n funcie de numeroase elemente: bugetul promoional, nivelul concurenei pe pia, sezonalitatea pieei sunt cteva dintre elementele care determin o frecven mai mic sau mai mare cu care se desf oar activitatea promoional. Se poate avea n vedere o strategie a activitii promoionale permanente, atunci cnd frecvena este ridicat, sau o strategie a activitii promoionale intermitente atunci cnd frecvena este mic. Modalitile de organizare a activitii promoionale ar putea constitui poate cel mai important criteriu al alegerii strategiei promoionale i aceasta pentru c de fapt de modul n care este transpus n practic decizia, luat n sfera politicii promoionale, depinde succesul aciunilor promoionale ce se vor desfura. n funcie de acest criteriu strategia aleas poate fi cea a organizrii n cadrul firmei societatii cu fore proprii sau a organizrii n afara acesteia cu ajutorul firmelor specializate. AICI Strategia de Publicitate Dup identificarea pieei-int, a obiectivelor i a concurenilor este necesar planificarea modului n care SC UEF Motru SA va exploata imaginea creata prin introducerea noului serviciu/produs si cum va utiliza alte oportuniti existente pe pia i o determinare clar a modului n care se va cuceri segmentul de pia dorit. Fixarea scopurilor i obiectivelor de marketing precede alegerea celei mai adecvate strategii.

Plan de Afaceri

Pentru a alege cea mai potrivit strategie concurenial de marketing, se va ine cont de poziia sa n cadrul ramurii sale de activitate, de obiectivele fixate, de oportunitile existente i de resursele disponibile. Promovarea produsului = Producia de Soluri antropice utiliznd carbunii, substantele extrase din carbuni si cenusile zburatoare sau serviciului = servicii de redare in circuitul economic al terenurilor degradate de exploatarea miniera / Tehnologie de producere a solurilor antropice Relaiile publice ca element al strategiei de marketing. Att SC UEF Motru SA, ct i produsele/serviciile acesteia trebuie s fie promovate. Scopul promovrii este, n ordinea prioritii: - de a informa clienii existeni i poteniali;

- de a crea o imagine favorabil a societatii; -de a mari profitul (prin introducerea in protofoliu a unor servicii/produse noi)