Model plan de afaceri ferma de iepuriCuprins II. O descriere generala a afacerii

III. Produse si servicii IV. Plan de Marketing V. Plan operational

VI. Management si organizare VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare VIII. Plan financiar

II.

O descriere generala a afacerii

In urma studiilor efectuate pe piata din Romania, am ajuns la concluzia ca potentialul reusitei infiintarii unei ferme de iepuri va prezenta un real succes. Momentan, cererea de carne de iepure pe piata prezinta o constanta tendinta de crestere, dar oferta se situeaza mult sub nivelul cererii, principala cauza a acestui aspect este faptul ca persoanele interesate de infiintarea unei ferme de iepuri, foarte greu gasesc toate informatiile cu privire la costurile inceperii acestui gen de afacere. Am efectuat o analiza proprie a acestui sector de activitate, am studiat legislatia in vigoare, oferta de pe piata si am ajuns la concluzia ca ne vom concentra activitatea pe infiintarea celei mai performante ferme de iepuri din partea de vest a tarii. Obiectivele noastre sunt: Anul I de activitate obtinerea unui efectiv anual de valorificat de 26.500 iepuri. Anul II de activitate cresterea cu 50% a efectivului de valorificat. Anul III de activitate dublarea efectivului de valorificat din anul II de activitate si infiintarea unei noi ferme de capacitate asemanatoare.

Anul IV de activitate cresterea efectivului de sacrificat cu 500% pe ambele ferme, fata de anul precedent. Anul V de activitate construirea unui abator propriu, unde sa putem asigura fluxul de sacrificare pentru cresterea cu 800% a efectivului de sacrificat. Acest segment de piata pe care urmeaza sa ne desfasuram activitatea prezinta semnale pozitive de crestere in urmatorii ani, deoarece asa cum am mentionat si mai sus, cererea pentru carnea de iepure este mult mai mare decat oferta momentana pentru acest produs. Consideram ca din cel de-al treilea an de activitate vom putea atinge un grad de ocupare al pietei de minimum 15%. Luam in calcul si producerea carnii de iepure pentru export, mai ales din anul cinci de activitate, cand ne propunem sa deschidem si propriul nostru abator de sacrificare al efectivului de iepuri din productia proprie a celor doua ferme. Voi porni in aceasta afacere singur, datorita faptului ca am cunostiintele necesare, sunt medic veterinar si dispun de o suma de bani, care pe langa fondurile ce le voi contracta prin programul de finantare al Uniunii Europene imi vor fi suficienti pentru demararea activitatii.

III. Produse si servicii

Produsul oferit Datorita faptului ca produsul oferit de ferma noastra este carnea de iepure, vom face o scurta prezentare a caracteristiciilor si beneficiilor consumului de carne de iepure. Carnea de iepure devine din ce in ce mai cautata din cauza faptului ca este o delicatesa care nu contine colesterol, nu are grasimi si in plus beneficiaza de proprietati curative pentru bolnavii de cancer. Carnea de iepure are un grad inalt de digestibilitate ea fiind bogata in aminoacizi esentiali. La controlul chimic, continutul maxim de azot usor hidrolizabil nu trebuie sa depaseasca 32 mg la 100 de grame de carne. La examenul bacteriologic se admit maxim 3 4 coci / mm / camp microscopic. Daca vom compara carnea de iepure cu cea provenita de la alte animale domestice, aceasta se afla la loc de frunte. Se observa ca aceasta contine 40,15% substanta nutritiva fata de 32,62% cat contine carnea de gaina, 27,11% fata de carnea de porc, 24,61% fata de carnea de vitel si 24,20% fata de carnea de vaca. In plus, carnea de iepure este o carne usoara, savuroasa si deosebita de celelalte feluri de carne pe care le consumam in mod curent. Ea este dietiteca, sanatoasa, are un continut foarte mic de

colesterol fiind recomandata de foarte multi medici nutritionisti si este foarte solicitata pe piata externa. Beneficiile consumului regulat de carne de iepure: - nivelul colesterolului din carnea de iepure este mult mai mic decat la pui, curcan, vita, porc. - iepurele are un procentaj mai mic de grasime decat gaina, curcanul, carnea de vita si carnea de porc. - acizii grasi nesaturati reprezinta 63% din totalul acizilor grasi. - iepurele este bogat in proteine. - carnea de iepure este ideala pentru diete speciale, pentru bolile de inima, pentru dietele specifice varstnicilor, dieta cu sodiu putin, dieta pentru slabire, etc. - carnea de iepure are 795 calorii, carnea de pui 810 calorii, carnea de curcan 1190 calorii, carnea de miel 1420 calorii, carnea de vita 1440 calorii, carnea de porc 2050 calorii. - carnea de iepure este ferita pana in acest moment de bolile care afecteaza celelalte animale a caror carne este consumata in mod curent (vaca, porcul). In plus, carnea de iepure este usoara, fara grasimi, alba, sanatoasa si fara colesterol, savuroasa si deosebita de toate celelalte feluri de carne pe care le consumam in mod curent. Intra in recomandarile tuturor nutritionistilor din lume. - carnea de iepure poate fi folosita si la fabricarea mezelurilor de calitate superioara. Prin fierbere, prajire sau gatita la gratar, carnea ramane cu un gust excelent, de culoare alba, spre deosebire de cea provenita de la iepurele de camp, care este rosie. - randamentul la iepurii de casa este foarte ridicat, ajungand pana la 65%. - carnea iepurilor de casa face parte din categoria produselor dietologice, organismul omului asimileaza din carnea de iepure de casa 90% proteine, pe cand, din carnea de vita numai 62%. - un kilogram de carne de iepure are doar 1.600 de calorii, carnea de iepure contine 22,0 % proteine, 1,0 % lipide, zero glucide si 98 100 calorii la 100 grame carne de iepure. - in Romania, in mod paradoxal, desi pentru moment nu se da o prea mare atentie cresterii iepurelui de casa, costul carnii sale este destul de ridicat ( 20 30 lei / kg ), iar in restaurantele de lux este socotita o delicatesa. Deci, carnea de iepure este foarte recomandata pentru: - cei care sunt preocupati de aportul scazut de calorii; - cei care au probleme cardiovasculare si se impune ca nivelul lipidelor si al colesterolului sa fie scazut; - copii, adolescenti si femeile insarcinate, deoarece au o nevoie tot mai mare de proteine, fier si vitamine. - carnea de iepure, spre deosebire de cea de vita sau de oaie, care au un pronuntat miros specific, adesea neagreat de consumatori, are un miros fin, placut si neintepator. Ea are un gust mai dulce, asemanatoare oarecum cu cea de pasare, fiind extrem de apreciata de nutritionisti pentru calitatile sale dietetice indiscutabile. Stocare carnii de iepure, la un interval de temperatura cuprins intre zero si patru grade, carnea de iepure poate fi pastrata fara probleme timp de patru zile. Pentru o perioada mai lunga de timp este necesara congelarea sa. Pentru a fi siguri ca isi va pastra savoarea, carnea de iepure se spala,

se usuca, preferabil prin folosirea unui prosop curat, apoi se acopera cu un strat de ulei de masline, se infasoara in celofan si se introduce in congelator.Tinand cont de caracterul relativ limitat al regasirii produsului pe piata din Romania am stabilit pragul minim al pretului de comercializare la suma de 25 lei/kg iepure viu. Iepurii vor fi livrati in viu la mini-abatorul din Judetul Arad cu care am negociat un contract de preluare a efectivului de iepuri produs in ferma noastra.

IV. Plan de Marketing

Analiza pietei Analiza pietei a fost facuta atat in maniera primara cat si secundara. In primul rand am studiat toate informatiile publice si disponibile in ziare, reviste, analize ale industriei, rapoarte demografice, rapoarte privind anumite tendinte, grafice si alte analize ale unor institutii specializate, referitoare la piata din Romania privind posibilele capacitati de absorbtie ale carnii de iepure, dupa o indelungata analiza, am ajuns la concluzia ca aceste informatii nu prezinta o relevanta foarte mare, si, am inceput o ancheta pe cont propriu.

Caracteristici si beneficii Dupa cum am mentionat si in sectiunea anterioara, principalele caracteristici si beneficii ale consumului de carne iepure sunt: - nivelul colesterolului din carnea de iepure este mult mai mic decat la pui, curcan, vita, porc. - iepurele are un procentaj mai mic de grasime decat gaina, curcanul, carnea de vita si carnea de porc. - acizii grasi nesaturati reprezinta 63% din totalul acizilor grasi. - iepurele este bogat in proteine. - carnea de iepure este ideala pentru diete speciale, pentru bolile de inima, pentru dietele specifice varstnicilor, dieta cu sodiu putin, dieta pentru slabire, etc. - carnea de iepure are 795 calorii, carnea de pui 810 calorii, carnea de curcan 1190 calorii, carnea de miel 1420 calorii, carnea de vita 1440 calorii, carnea de porc 2050 calorii. - carnea de iepure este ferita pana in acest moment de bolile care afecteaza celelalte animale a caror carne este consumata in mod curent (vaca, porcul). In plus, carnea de iepure este usoara, fara grasimi, alba, sanatoasa si fara colesterol, savuroasa si deosebita de toate celelalte feluri de carne pe care le consumam in mod curent. Intra in recomandarile tuturor nutritionistilor din lume. - carnea de iepure poate fi folosita si la fabricarea mezelurilor de calitate superioara. Prin

fierbere, prajire sau gatita la gratar, carnea ramane cu un gust excelent, de culoare alba, spre deosebire de cea provenita de la iepurele de camp, care este rosie. - randamentul la iepurii de casa este foarte ridicat, ajungand pana la 65%. - carnea iepurilor de casa face parte din categoria produselor dietologice, organismul omului asimileaza din carnea de iepure de casa 90% proteine, pe cand, din carnea de vita numai 62%. - un kilogram de carne de iepure are doar 1.600 de calorii, carnea de iepure contine 22,0 % proteine, 1,0 % lipide, zero glucide si 98 100 calorii la 100 grame carne de iepure. - in Romania, in mod paradoxal, desi pentru moment nu se da o prea mare atentie cresterii iepurelui de casa, costul carnii sale este destul de ridicat ( 20 30 lei / kg ), iar in restaurantele de lux este socotita o delicatesa.

Consumatorii Dupa cum am vazut anterior, carnea de iepure este recomandata tuturor persoanelor, mai ales celor care au anumite afectiuni sau care trebuie sa tina o dieta bazata pe un consum redus de calorii. O analiza detaliata a consumatorilor, presupune detalierea acestora pe grupe de varsta, nivelul de venit, clasa sociala, ocupatia, nivelul de educatie si alte caracteristici. Datorita beneficiilor consumului de carne de iepure nu este necesara o detaliere foarte atenta a acestor grupe delimitative, pentru ca, asa cum am mai spus, consumul este recomandat pentru toate persoanele, indiferent de varsta, sex, ocupatie etc.Intr-adevar, pretul este relativ ridicat, dar daca analizam preturile si la celelalte sortimente de carne, diferenta nu este foarte mare sau inaccesibila pentru majoritatea oamenilor, mai ales ca, un consum regulat al acestui tip de carne este recomandat de majoritatea nutritionistilor.

Competitia

In urma analizei noastre nu am gasit multi concurenti directi pentru noi, din punct de vedere al efectivului de iepuri produs, iar in zona noastra, avem concurenta zero pentru acest tip de activitate.

Promovare

Din punct de vedere al promovarii, am ales sa aplicam metoda contactarii directe ale celor mai apropiate abatoare, in aceasta maniera am reusit sa negociem si contractul de colaborare cu abatorul Wallace, care s-a angajat sa ne preia intregul efectiv produs de catre ferma noastra, pe perioada celor patru ani de activitate.

Locatia Datorita faptului ca unicul asociat, Negru Paul, detine o pasune in apropierea comunei Horia din Judetul Arad, am ales ca si locatie pentru constructia fermei, o parcela din apropiere, posesie proprie.

V. Plan operational Productia previzionarea efectivului de iepuri - efectivul de pornire: 1.000 femele si 100 masculi - numar mediu fatari iepuroaice pe an: 4 - fatari totale pe an: 4.000 - media iepurilor fatati de o iepuroaica: 8 - iepuri obtinuti in total per an: 32.000 - pierderi: 15%, adica 4.800 iepuri - efectivul de iepuri obtinuti = 32.000 4.800 = 27.200 Ne propunem sa retinem 500 femele si 50 masculi in vederea introducerii la reproductie in anul II de activitate. Efectivul de iepuri ce vor fi valorificati = 27.200 550 = 26.650 iepuri

Locatia fermei

Ferma va fi construita pe un teren din apropierea comunei Horia din judetul Arad, suprafata totala a fermei fiind de 3.000 metrii patrati. Constructia fermei va respecta toate normele in vigoare, racordarea la utilitati precum electricitate si apa curenta se va face foarte usor deoarece in zona exista atat retea de apa, cat si stalpi de curent, la care ne vom racorda. Accesul la ferma se va face momentan pe drumul pietruit disponibil. Caracteristicile constructiei: din cauza faptului ca iepurii pot prezenta tendinte carnivore daca sunt tinuti impreuna, am ales sa utilizam custi metalice de dimensiunile 0.8 m / 1 m / 0.8 m, in care sa tinem efectivul matur de 1.100 iepuri, puii vor sta in aceasi cusca cu mama, pana la varsta de 45 zile cand vor fi intarcati si mutati in propriile custi.

In ferma trebuiesc asigurate, de asemenea, conditii optime prind ventilatia aerului si temperatura optima, pentru buna dezvoltare a efectivului de iepuri. Ventilatia este importanta intrucat are rol de evacuare a aerului viciat din adapost si de introducere a aerului curat, in plus are si o influenta decisiva asupra temperaturii si umiditatii. In conformitate cu recomandarile de specialitate, distanta intre orificiul de admisie si cel de evacuare, este de 1.5 metrii. Viteza de circulatie a aerului este reglabila, limita minima fiind de 0.1 m/s si cea maxima 0.4 m/s. Temperatura in ferma nu coboara sub pragul minim de 14 grade Celsius, iar in perioada in care apar puii, temperatura atinge valoarea de 20 grade Celsius, temperatura mentinuta, pana cand puii ating varsta de 6 saptamani. Personalul Pentru buna desfasurarea a activitatii fermei, societatea are ca si personal : - un manager; - un contabil; - 2 medici veterinari;

- 25 de ingrijitori. Toti angajatii lucreaza in regim normal de lucru, si anume 8 ore / zi. Managerul are si rolul de administrator, reprezinta societatea fata de autoritatiile de stat, terti si in justitie, efectueaza toate actele de administrare si gestionare a societatii, avand toate competentele necesare pentru a actiona in numele societatii, pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte de dispozitie. Managerul deschide conturi in lei si valuta si poate utiliza fondurile financiare ale societatii, gestionandu-le in interesul obiectivelor societatii. Cei doi medici si ingrijitorii, lucreaza in doua schimburi pentru a se putea asigura supravegherea constanta a iepurilor din ferma, evitandu-se astfel, eventualele incidente.

VI. Management si Organizare

Management Conducerea va fi executata de managerul si administratorul fermei, care este si unicul asociat, Negru Paul, absolvent al Facultatii de Economie Generala din cadrul Academiei de Studii Economice, cu experienta in conducerea unei ferme de 5 ani. Managerul reprezinta societatea fata de autoritatiile de stat, terti si in justitie, efectueaza toate actele de administrare si gestionare a societatii, avand toate competentele necesare pentru a actiona in numele societatii, pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte de dispozitie.

Organizare

Toti angajatii lucreaza in regim normal de lucru, si anume 8 ore / zi. Pentru buna desfasurarea a activitatii fermei, societatea are ca si personal : - un manager; - un contabil;

- 2 medici veterinari; - 25 de ingrijitori. Contabilul, Mazilu Marius este absolvent al Facultatii de Economie si Administrare a Afacerilor, Timisoara, sectia Contabilitate si Informatica de Gestiune, diploma de master in domeniu, si in prezent, doctorand in contabilitate. Sfeia Dorel si Baban Ovidiu, sunt cei doi medici veterinari care au fost recrutati prin programul de ocupare a fortei de munca, ei fiind anterior someri. Ambii sunt absolventi ai Facultatii de Agronomie din Timisoara, specializarea Medicina Veterinara. Cei doi medici si ingrijitorii, lucreaza in doua schimburi pentru a se putea asigura supravegherea constanta a iepurilor din ferma, evitandu-se astfel, eventualele incidente. Ingrijitorii au fost selectati tot prin programul de ocupare a fortei de munca, pentru aceste posturi nefiind necesare anumite calificari. Pentru ca angajatii sa fie motivati si sa isi indeplineasca bine sarcinile, societatea va rasplati eforturile acestora prin acordarea celui de-al treisprezecelea salariu, iar in perioada sarbatorilor se vor acorda prime, bonuri cadou sau diferite bonusuri, in functie de productivitatea fiecarui angajat in parte.

VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare Valoarea investitiei initiale am estimat-o la suma de 400.000 lei. Datorita faptului ca asociatul are varsta de 35 de ani, a putut accesa fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeana in valoare de 320.000 lei, restul de 80.000 lei sunt contributie proprie.

VIII. Plan financiar

Previzionarea veniturilor Previzionarea efectivului de iepuri: - efectivul de pornire: 1.000 femele si 100 masculi - numar mediu fatari iepuroaice pe an: 4 - fatari totale pe an: 4.000 - media iepurilor fatati de o iepuroaica: 8 - iepuri obtinuti in total per an: 32.000 - pierderi: 15%, adica 4.800 iepuri - efectivul de iepuri obtinuti = 32.000 4.800 = 27.200 - 500 femele si 50 masculi se retin in vederea introducerii la reproductie in anul II de activitate - efectivul de iepuri valorificati = 27.200 550 = 26.650 iepuri Asadar, ferma va avea urmatoarele venituri anuale din vanzarea efectivului de iepuri: 26.650 iepuri * 3.8 kg / iepure * 30 lei / kg = 3.038.100 lei

Previzionarea cheltuielilor

Cheltuieli cu salariile

Contributii datorate la stat pentru salarii: 28.55% Total cheltuieli anuale cu salariile: 350.400 * 1.2855% = 450.439 lei

Cheltuieli cu alimentatia iepurilor, inclusiv TVA Zilnic se vor utiliza, in medie, 28 baloti lucerna din productie proprie, consideram costul unui balot la pretul de 7 lei. Cheltuieli cu lucerna: 365 zile * 28 baloti / zi * 7 lei / balot = 71.540 lei / an Un iepure adult mananca aproximativ 80 gr cereale /zi (amestec de grau, orz, srot floarea soarelui si foarte putin porumb). 1.100 iepuri maturi * 0.08 kg cereale / zi = 88 kg cereale / zi Cheltuieli cu cerealele: 365 zile * 88 kg / zi * 1 leu / kg = 32.120 lei / an Puii raman in grija mamei pana la varsta de 45 zile, de aceea trebuie sa aducem un surplus de hrana mamei, aproximativ 20 gr / zi. Cheltuieli cu surplusul de cereale: 1.000 iepuroaice * 45 zile * 0.02 kg / zi * 1 leu / kg = 900 lei / ciclu de crestere Datorita faptului ca am luat in calcul 4 fatari pe an, cheltuielile anuale cu surplusul de cereale al iepuroaicelor, devin: 4 * 900 lei = 3.600 lei / an Dupa 45 de zile puii sunt intarcati si hraniti separat, un pui consuma aproximativ 50 gr cereale pe zi / pui. Cheltuieli cu hrana puilor pana la sacrificare: 45 zile * 0.05 kg / zi * 27.200 iepuri = 61.200 lei / ciclu de reproductie Cheltuieli anuale cu hrana iepurilor (atat a celor maturi cat si a efectivului produs in cele 4 cicluri de reproductie): 71.540 lei + 32.120 lei + 3.600 lei + 61.200 lei = 168.460 lei

Cheltuieli cu intretinerea fermei, inclusiv TVA

Total cheltuieli: 450.439 lei + 168460 lei + 19.200 lei = 638099 lei Vom lua in calcul si o alta categorie de cheltuieli, si anume, cheltuieli neprevazute in proportie de 15% din valoarea totala a cheltuielilor, acesti bani se vor folosi pentru achizitionarea vaccinurilor necesare atat pentru pui cat si pentru efectivul matur, si, bineinteles pentru alte cheltuieli neprevazute ce pot aparea pe parcursul desfasurarii activitatii in cadrul fermei. Cheltuieli neprevazute: 15% * 638099 lei = 95714 lei Cheltuieli anuale totale: 638099 lei + 975714 lei = 733.813 lei Venituri anuale totale: 3.038.100 lei Cheltuieli anuale totale: 733.813 lei Profit brut = 3.038.100 lei 733.813 lei = 2304287 lei Profit net = profitul brut impozitul pe profit (16%) = 1.935.601 lei In concluzie, toate aceste informatii fiind atent detaliate si analizate, putem afirma cu convingere ca acest proiect este fezabil si poate fi implementat, reusita proiectului neputand fi contestata.

Cultivarea ciupercilor Plan de afaceri

Acest model plan de afaceri a fost facut folosind urmatorul model tip de plan de afaceri. I. Cuprinsul planului de afaceri I. II. Cuprins O descriere generala a afacerii

III. Produse si servicii IV. Plan de Marketing V. Plan operational

VI. Management si organizare VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare VIII. Plan financiar

II. O descriere generala a afacerii

In urma studiilor efectuate, am ajuns la concluzia ca infiintarea unei ciupercarii prezinta reale sanse de reusita. Momentan pe piata din Romania cererea pentru ciuperci este de 26 de ori mai mare decat oferta pentru acest produs. Nefiind o cultura foarte complicata, dorim sa ne axam pe producerea de ciuperci in sistem intensiv, care urmeaza sa le livram marilor supermarket-uri din Timisoara, cu care am negociat contracte de colaborare.

Principalele noastre obiective sunt: Anul I de activitate: obtinerea unui profit net de minim 100.000 lei. Anul II de activitate: cresterea profitului net cu 50%. Anul III de activitate: cresterea profitului net cu 75%. Anul IV de activitate: cresterea profitului net cu 100% Anul V de activitate: obtinerea unei cote de piata de 30%. Produsul nostru este adresat tuturor consumatorilor de ciuperci, adica majoritatea persoanelor interesate de o alimentatie sanatoasa, in mod indirect, clientii nostrii vor fi si restaurantele din Timisoara (majoritatea isi fac aprovizionarea cu ciuperci din supermarket-uri), deoarece folosesc ciupercile in diferite preparate. Din punct de vedere al segmentului pe care ne vom dezvolta activitatea, acesta prezinta tendinte de crestere, momentan, consumul mediu pe cap de locuitor in Romania este de aproximativ 200 grame ciuperci / an, dar se preconizeaza o crestere a consumului de pana la 1.5 / 2 kilograme / an pe cap de locuitor in urmatorii ani. Afacerea va fi condusa de cei 2 asociati, care participa in mod egal, atat la investitia initiala, cat si pe parcursul dezvoltarii afacerii.

III. Produsul

Ne propunem sa cultivam ciupercile Pleurotus, care au regim nutritional lignicol celulotic, ele fac parte din Ordinul Agaricoles, impreuna cu ciuperca Agaricus Bisporus, insa cu deosebiri marcante intre ele. Din familia Pleurotus amintim: Pleurotus Ostreatus, Pleurotus Florida, Pleurotus Sajor Caju, Pleurotus Djamor, si, o serie larga de hibrizi, obtinuti dupa ani grei de cercetari atat pe plan international cat si in tara, rezultand tulpini foarte rezistente cu precocitate ridicata, avand o eficienta economica superioara.

Detalierea principalelor soiuri: Pleurotus Ostreatus este o ciuperca de cultura, cu palaria de culoare vanata, termic criofila, raspandita sub numele de Pastravul de Fag sau Burete de Fag si necesita la fructificare o temperatura de 10C 16C.

Pleurotus Florida este o ciuperca de cultura de culoare crem, cu un regim termic termofil, necesitand o temperatura la fructificare de 20C 23C. Este foarte apreciata atat de cultivatori, datorita costurilor energetice scazute, cat si de consumatori, pentru aroma placuta. Pleurotus HK 35, este un hibrid de inalta calitate, obtinut de vecinii nostri maghiari, care a reusit sa se impuna in Romania in detrimentul altor hibrizi performanti creati de cercetatori romani. HK 35 are palaria de culoare crem deschis si prezinta avantajul ca se comporta foarte bine atat la temperaturi scazute 10C 12C, cat si ridicate 22C 24C, nefiind pretentioasa din acest punct de vedere. Palaria este puternic excentrica si situata asimetric fata de picior, adesea in forma de scoica, cu latimea de 5 15 cm, carnea sau pulpa palariei este compacta, consistenta la exemplarele ajunse la maturitate. Pleurotus Djamor este o specie de culoare roz, foarte atragatoare atat prin nuanta deosebita cat si prin aroma placuta care se obtine in urma conservarii. In cultura emana un miros puternic, temperatura ideala pentru fructificare este de 21C 22C. Aceasta ciuperca foarte apreciata peste tot, se cultiva rar in Romania. Noi am ales sa cultivam soiul hibrid Pleurotus HK 35, deoarece, in cultura acesteia cerintele pentru producerea intensiva sunt cele mai reduse, si, este unul dintre soiurile cu cel mai mare randament de fructificare. Cultivarea si cresterea ciupercilor Pleurotus HK 35 Tehnologia de cultura este foarte simpla, pentru insamantare se foloseste miceliu granulat, care se amesteca cu substratul nutritiv in proportie de 2-5% din greutatea lui. In sistemul de cultura intensiv, cazul nostru, vom practica circa 6-8 cicluri pe an, preconizam sa realizam o productie de 200 300 kg ciuperci / tona de substrat. Tehnologia de cultura a ciupercilor Pleurotus HK 35 se rezuma la: - stabilirea substratului nutritiv reteta compost - umectarea materiilor - pasteurizarea termica a compostului - insamnatarea cu miceliu - incubarea - fructificarea recoltarea ciupercilor. Detalierea etapelor:

Prepararea compostului toate materiile prime ce depasesc 3-4 cm. sunt tocate, materiile prime se umecteaza pentru realizarea unei umiditati mari (100%) care sa asigure necesarul de apa in dezvoltarea ciupercilor. Paiele se maruntesc la dimensiuni intre 1- 3 cm si formeaza un substrat foarte bun in reteta finala, care in cazul nostru este - paie de grau 95% - amendamente (ipsos, creta furajera sau var) 5% Dupa umectare, urmeaza pasteurizarea termica, amestecarea si omogenizarea substratului nutritiv, inclusiv amendamentul calciu ( ipsos / var / creta furajera). Aceasta operatie are rolul de a dezinfecta substratul pentru ciuperci, astfel incat acesta sa fie liber de daunatori, insa nu sterilizat pentru a nu distruge substantele carbonice usor asimilabile si flora microbiana existenta in substrat, care ajuta la cresterea miceliului si dezvoltarea ciupercilor. Un alt aspect foarte important de care tinem cont este faptul ca, inainte de tratarea termica, amestecul omogenizat in prealabil, este lasat la inmuiere pe platforme, in jur de 1-2 zile. In apa de imbibare punem preventiv o cantitate de 80 grame Bavistin la 1.000 kg material. Dupa aceasta operatie, materialul il lasam la racit si scurs pana ajunge la temperatura de 21-24C si umiditatea de 75-80%, cand se poate incepe insamantarea. Insamantarea cu miceliu prima etapa este cantarirea compostului si analizarea calitatii acestuia, verificandu-se respectarea urmatoarelor valori: - temperatura 21-24C - umiditatea 75 80% - PHul 5 7 Insamantarea se realizeaza automat cu utilaje speciale avand capacitati medii de 5 tone / compost / h. Materialul insamantat se pune in saci cu dimensiunile de: h 70/100 cm, diametrul 25 30 cm si grosimea 0.1 mm. Incubarea miceliului - perioada de incubare incepe din momentul insamantarii miceliului si se considera terminata cand sacii s-au albit, respectiv miceliul s-a impanzit, si urmeaza aparitia primordiilor (faza fructificarii). Ciupercile Pleurotus HK 35 necesita la incubare o temperatura situata in jurul valorii de 20- 22 C, pe durata a 10 15 zile. In timpul incubarii este interzisa pulverizarea de apa direct pe saci, dar este necesara mentinerea umiditatii la valoarea de 65 70 %, asadar, am montat dispozitive speciale cu diuze pe tavan care vor asigura necesarul de umiditate prin pulverizare de vapori de apa.

Sacii nu trebuie sa fie lipiti unul de altul pentru a nu se autoaprinde, prezentand pericolul cresterii temperaturii, cu consecinta distrugerii miceliului, pentru rezolvarea acestui aspect am amenajat hala cu rafturi pentru depozitarea corespunzatoare a sacilor. Lumina nu este necesara pentru cresterea miceliului, astfel ca, in aceasta perioada, lumina se va folosi numai pentru orientare in interior. Aerisirea este redusa, executandu-se 2 schimburi de aer pe zi fiecare a cate 1 ora, curentii nu depasesc 0.2 m/s. Dupa 18 20 zile de la insamantare, perioada de incubare se considera terminata si urmeaza o faza de maturizare, iar o data cu aparitia primordiilor prin orificiile sacului incepe perioada fructificarii. Aparitia primordiilor impune si factorul lumina, care este indispensabil pentru dezvoltarea carpoforilor. Intensitatea luminii si perioada de iluminare sunt realizate cu ajutorul becurilor reci (fluorescente) de nuanta albastruie, cu norma unui neon de 36 W pentru 2-3 mp. Necesarul de lumina este de 8 10 ore pe zi. Punem un mare accent pe respectarea conditiilor de microclimat ventilatie temperatura umiditate intensitatea luminii deoarece, o dereglare, sau depasire a valorilor recomandate, duce inevitabil la scaderea drastica a productiei, pana la compromiterea totala.

Tratamentul bolilor si daunatorilor In cultura ciupercilor, exista posibilitatea contaminarii cu diferiti agenti patogeni si organisme daunatoare. Numeroase boli pot influenta aparitia si dezvoltarea unor mucegaiuri sau diferite ciuperci competitoare. In continuare vom prezenta pe scurt diferite boli, daunatori, mucegaiuri, acarieni sau nematozi ce se intalnesc in cultura ciupercilor. In categoria boli ciuperci, mucegaiuri, ciuperci parazite si competitoare se intalnesc: - pata bacteriana sau pata de bronz (Pseudomonas tolaasii) - boala de ghips alba (Monilia fimicola) - mucegaiul galben (Myceliophtora sulphurea) - mucegaiul verde (Trichoderma viride, Penicillium sp., Aspergillus sp.) - mucegaiul brun (Phymatotrichum sp.) - mucegaiul verde-masliniu (Chaetomium olivaceum)

- ciuperci cerneala 1 (Coprinus comatus, Coprinus filamentarius) - ciuperci cerneala 2 (Catramentarius sp.) Pe langa aceste boli si acesti daunatori, in cultura ciupercilor se intalneste frecvent si stroma miceliana, ce reprezinta o crestere abundenta de miceliu, si formeaza o crusta impenetrabila pentru viitoarele ciuperci. Cei mai frecventi daunatori ce pot provoca daune importante sunt: nematozi, puricii ciupercilor, acarieni, tantari ciupercilor, mustele ciupercilor si viermii substratului. O statistica generala a acestora este: - nematozi Dytilenchus myceliophagus - acarieni Tyrophagus putrescentiae Pygmephorus mesembrine - puricii ciupercilor Tisanurea cenusie Hypogastrura manubrialis - mustele ciupercilor (cea mai cunoscuta) Drosophila funebris Heteropeza pygmea Megaselia nigra sau musca gheboasa. Acesti daunatori sunt extrem de frecventi in spatiile de cultura a ciupercilor, provocand daune insemnate in cazul tratamentelor gresite sau ineficiente. Pentru a evita acest lucru, vom efectua tratari preemergente ale compostului si vom efectua analize la intervale regulate de timp in vederea stabilirii gradului de prezenta al daunatorilor. Tinand cont de preturile de comercializare practicate la ciuperci, pe piata si in magazine, am luat in calcul valorificarea productiei la pretul de 6 lei / kilogram datorita faptului ca marfa este preluata in sistem en-gross.

IV. Plan de Marketing

Din punct de vedere al analizei pietei de desfacere, am efectuat doua tipuri de analize, una primara si una secundara. In cadrul analizei primare am efectuat investigatii privind pretul de comercializare al ciupercilor in varianta en-gross si care este cantitatea ce poate fi absorbita pe piata. In urma analizei secundare, adica in urma consultarii informatiilor publice de specialitate am alcatuit o baza de date privind cele mai indicate metode de cultura pentru ciupercile Pleurotus HK 35. Aspecte privind metoda de cultura aleasa de noi si multe alte detalii, au fost prezentate in cea de a 3-a parte a planului de afaceri, in capitolul Produsul.

Economie

Piata noastra de desfacere este reprezentata de orasul Timisoara, in marimi absolute, acesta are o populatie de aproximativ 312.000 locuitori. Sa presupunem ca piata nostra tinta este de 70% din marimea pietei totale, adica aproximativ 218.400 potentiali consumatori ai produsului. Conform informatiilor de care dispunem, in proportie de peste 90%, ciupercile din hypermarketuri sunt din import, pentru ca in Romania oferta de ciuperci este situata mult sub nivelul cererii, mai exact cererea este de 26 ori mai mare decat oferta. Capacitatea totala de absorbtie a produsului pe piata orasului Timisoara este de: 0.2 kg / an / persoana * 218.400 persoane = 43.680 kg / an Dupa cum am mentionat si in prima parte a acestui plan de afaceri, consumul mediu pe cap de locuitor in alte state din Uniunea Europeana, se situeaza intre 1.5 2 kg / an / persoana. Presupunem un consum mediu viitor pe cap de persoana de 1.5 kilograme in urmatorii 5 ani, capacitatea totala de absorbtie devine: 1.5 kg / an * 218.400 persoane = 327.600 kg / an Asadar, preconizam pentru urmatorii 5 ani, o crestere a pietei tinta de 15%, in urma cresterii consumului mediu pe cap de locuitor de la 200 grame / an in prezent, la 1.5 kilograme / an, in urmatorii 5 ani.

Caracteristicile si beneficiile consumului constant de ciuperci Consumul regulat de ciuperci are beneficii importante pentru organismul uman. Persoanele care obisnuiesc sa introduca in alimentatia lor zilnica si ciupercile, sunt mult mai ferite de a dobandi unele afectiuni grave cum sunt asteniile, cancerul mamar, anemiile sau alte boli provocate de slabirea sistemului imunitar. Ciupercile contin toate vitaminele si mineralele de care organismul nostru are nevoie pentru a functiona sanatos (proteine, fier, potasiu, acid folic, vitamina A, B1, B2, C, D si zinc). Totodata, dintre toate legumele existente, se considera ca ciupercile sunt cel mai bun substitut pentru carne, ele fiind si mult mai usor de digerat.

In alta ordine de idei, ciuperciile au excelente proprietati conferite de antioxidanti, ceea ce le transforma in alimente minune in terapiile anti-cancer. Intr-un studiu interesant publicat in Jurnalul de Endocrinologie, autorii, au afirmat ca numarul de lipide este la fel de mic ca si nivelul de insulina, stimulat de proprietatile unor ciuperci, transformandu-le intr-un excelent supliment in procesul de slabire, ca de altfel si tratamentul pentru diabetici.

Gratie continutul de potasiu, ciupercile, ajuta in reglarea tensiunii arteriale. Insa, nu este singurul beneficiu adus starii de sanatate, bogate in zinc, acestea lupta impotriva anxietatii si stresului. Sintetizarea continutului ciupercilor, la un consum de 100 grame:

- 16 mg de vitamina B9; - 3,6 mg de vitamina B3; - 1,5 mg de vitamina B5; - 0,4 mg de vitamina B2; - 0,1 mg de vitamina B1; - 0,1 mg de vitamina B6; - 0,3 mg de cupru; - 0,5 mg de fier; - 9,0 mg magneziu; - 86,0 mg de fosfor; - 318 mg potasiu; - 9,3 mg seleniu; - 0,5 mg zinc si fibre. Dupa cum se poate observa, ciupercile contin suficienti nutrienti pentru o alimentatie echilibrata. Recomandarea specialistilor: consumati cate 3 ciuperci pe zi pentru a asigura organismului doza zilnica de vitamina B12.

Consumatorii

Dupa cum am vazut anterior, ciupercile sunt recomandate tuturor persoanelor, mai ales celor care au anumite afectiuni, sau, trebuie sa tina o dieta bazata pe un consum redus de calorii. O analiza detaliata a consumatorilor, presupune detalierea acestora pe grupe de varsta, nivelul de venit, clasa sociala, ocupatia, nivelul de educatie si alte caracteristici. Datorita beneficiilor consumului de ciuperci, nu este necesara o detaliere foarte atenta a acestor grupe delimitative, pentru ca, asa cum am mai spus, consumul este recomandat pentru toate persoanele, indiferent de varsta, sex, ocupatie etc. Produsul nostru se adreseaza, momentan, locuitorilor orasului Timisoara care isi fac aprovizionarea din urmatoarele hypermarket-uri: Metro (2 magazine), Selgros (2 magazine), Real (3 magazine) si Auchan (1 magazin).

Competitia

In urma analizei noastre nu am gasit concurenti directi pentru noi, din punct de vedere al productiei de ciuperci, majoritatea comerciantilor de ciuperci nu se axeaza pe o cultura intensiva a acestora, ci mizeaza pe culturi sezoniere, si isi valorifica marfa in special pe pietele din oras, asadar, in zona noastra, avem concurenta zero pentru acest tip de activitate.

Promovare

Din punct de vedere al promovarii, am ales sa aplicam metoda contactarii directe a reprezentantilor hypermarket-urilor, care s-au aratat foarte receptivi la oferta noastra de colaborare, astfel reusind sa negociem contracte de preluare a ciupercilor la pretul de 6 lei / kilogram.

Locatia

In ceea ce priveste locatia ciupercariei in discutie, aceasta se va situa pe un teren din zona marginala a orasului Timisoara.

Administrarea sumelor ce trebuiesc incasate Dupa cum am mentionat, ciupercile vor fi preluate de la sediul ciupercariei saptamanal, de fiecare magazin in parte. Sunt 8 magazine cu care avem contracte de colaborare in prezent, si care achizitioneaza o cantitate saptamanala de 200 kilograme. Asadar, cantitatea preluata este de 1.600 kilograme ciuperci Pleurotus Hk 35, la pretul de 6 lei / kilogram, plata facandu-se pe loc. Aceasta genereaza un cashflow saptamanal de 9.600 lei si un cashflow lunar de 38.400 lei. Am ales aceasta modalitate de plata ca sa ne putem acoperii in mod constant cheltuielile lunare.

Administrarea sumelor ce trebuiesc platite Lunar, avem urmatoarele cheltuieli: - cheltuieli cu salariile, inclusiv contributiile datorate la stat pentru fondul de salarii: 16.583 lei - cheltuieli cu intretinerea ciupercariei, inclusive TVA: 2.000 lei / luna. Dupa cum se poate observa, cheltuielile lunare totale sunt de 18.583 lei, care se platesc din incasarile lunare, in suma de 38.400 lei, ramanand o diferenta pozitiva de cashflow in valoare de 19.817 lei.

Canalele de distributie Marfa va fi preluata in mod direct, de la sediul ciupercariei. V. Plan operational

Productia

Produsul ce urmeaza sa il comercializam, va fi produs in propria noastra cipercarie, in urma contractelor negociate, ne-am angajat sa asiguram cantitatea de 2.000 kg ciuperci pe saptamana, ciupercile vor fi preluate de la sediul ciupercariei de un angajat al fiecarui magazin in parte.

Dupa o profunda analiza si in urma consultarii diversilor specialisti, am aflat ca pentru a produce cantitatea de ciuperci mai sus mentionata, este necesar sa insamantam cu micelii aproximativ 10.000 kilograme compost (precizare: compostul va fi preparat de noi, conform retetei prezentate in partea III a acestui plan de afaceri).

Productia de Pleurotus HK 35 variaza intre 20 30 kilograme / 100 kilograme compost.

Am efectuat insamantarea miceliilor in serii, pentru a se putea obtine o cantitate saptamanala de 2.000 kg. Cantitatea totala a compostului insamantat este de 40.000 kg, cate 10.000 kg in fiecare camera de cultura. Locatia Ciupercaria se va construii pe un teren din zona marginala a Timisoarei, ea va fi formata initial din 4 camere de cultura, cu suprafata de 50 metrii patrati fiecare.

Terenul dispune de urmatoarele utilitati: curent trifazic, drum de acces, apa de la retea. In afara camerelor de cultura, constructia va mai cuprinde si un birou, locatie pentru centrala (in vederea asigurarii temperaturii optime, necesare realizarii unei productii crescute), camera frigorifica si spatiu social pentru muncitori (vestiare si mini-sala de mese).

Personal Pentru buna desfasurarea a activitatii ciupercariei, societatea are ca si personal : - un manager; - un contabil; - un tehnolog; - 5 muncitori.

Toti angajatii lucreaza in regim normal de lucru, si anume 8 ore / zi. Managerul are si rolul de administrator, reprezinta societatea fata de autoritatiile de stat, terti si in justitie, efectueaza toate actele de administrare si gestionare a societatii, avand toate competentele necesare pentru a actiona in numele societatii, pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte de dispozitie. Managerul deschide conturi in lei si valuta si poate utiliza fondurile financiare ale societatii, gestionandu-le in interesul obiectivelor societatii.

Tehnologul este specialist in cultura ciupercilor, principalele sale indatoriri fiind urmarirea bunei desfasurari a activitatii muncitorilor si alegerea celor mai bune solutii pentru rezolvarea potentialelor probleme ce pot aparea. Selectarea acestuia a fost facuta printr-un site de recrutare, iar decizia de angajare a fost luata de comun acord de cei doi asociati, in urma analizarii cv-ului si testarii cunostiintelor in domeniu la sediul ciupercariei. VI. Management si Organizare Management Ciupercaria va fi reprezentata de cei doi asociati, si anume Ivanis Dorel si Marcu Octavian, partea de administrare a acestei afaceri ii revine managerului Pantea Adrian, absolvent al Facultatii de Economie si Administrare a Afacerilor, specializarea Management Financiar, cu experienta in conducerea unei firme de 3 ani.

Managerul, din punct de vedere al cunostiintelor teoretice, are si diploma de masterat in domeniul Administrarea Financiara a Afacerilor, din cadrul facultatii mai sus mentionate. Cunostiintele teoretice si experienta in conducerea unei afaceri il recomanda drept cel mai bun candidat pentru acest post, de aceea, asociatii si-au dat acordul pentru angajarea sa.

Ca principale atributii, managerul reprezinta societatea fata de autoritatiile de stat, terti si in justitie, efectueaza toate actele de administrare si gestionare a societatii, avand toate competentele necesare pentru a actiona in numele societatii, pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte de dispozitie.

Organizare Toti angajatii lucreaza in regim normal de lucru, si anume 8 ore / zi. In cazuri deosebite, daca se efectueaza ore suplimentare, acestea vor fi platite normal, la care de adauga un spor de 50% pentru fiecare ora lucrata in acest regim.

Personalul: - un manager; - un contabil; - un tehnolog; - 5 muncitori. Managerul are in subordine directa contabilul si tehnologul, iar tehnologul raspunde de munca desfasurata de cei 5 muncitori.

Contabilul, Mazilu Marius este absolvent al Facultatii de Economie si Administrare a Afacerilor, Timisoara, sectia Contabilitate si Informatica de Gestiune, diploma de master in domeniu, si in prezent, doctorand in contabilitate.

Tehnologul este specialist in cultura ciupercilor, principalele sale indatoriri fiind urmarirea bunei desfasurari a activitatii muncitorilor si alegerea celor mai bune solutii pentru rezolvarea potentialelor probleme ce pot aparea. Selectarea acestuia a fost facuta printr-un site de recrutare, iar decizia de angajare a fost luata de comun acord de cei doi asociati, in urma analizarii cv-ului si testarii cunostiintelor in domeniu, la sediul ciupercariei.

Muncitorii au fost selectati prin programul de ocupare a fortei de munca, pentru aceste posturi nefiind necesare anumite calificari.

Pentru ca angajatii sa fie motivati si sa isi indeplineasca bine sarcinile, societatea va rasplati eforturile acestora prin acordarea celui de-al treisprezecelea salariu, iar in perioada sarbatorilor se vor acorda prime, bonuri cadou sau diferite bonusuri, in functie de productivitatea fiecarui angajat in parte, si asa cum am mai mentionat, daca se lucreaza suplimentar se va acorda un spor de 50% pe ora, pentru intervalul lucrat in acest regim.

VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare

Valoarea investitiei initiale am estimat-o la suma de 100.000 euro. Ambii asociati vor contribuii cu cate 50.000 de euro fiecare.

Am luat in calcul o amortizare liniara a investitiei pe o perioada de 20 ani, amortizarea anuala fiind de 5.000 euro.

Sfat: se poate beneficia de fonduri nerambursabile prin sprijinul statului, Programul National de Dezvoltare Rurala Masura 121 Modernizarea exploatatilor agricole sau Masura 123 Cresterea valorii adaugate la produsele agricole.

Structura investitiei: - suprafata de cultura: 200 mp (4 camere de cultura a cate 50 mp fiecare) - costurile constructiei camerelor de cultura: 200 mp * 130 euro / mp = 26.000 euro (in urma analizarii preturilor practicate in sectorul constructiilor, costul aproximativ este de 130 euro / mp) - dotarea cu rafturi a camerelor de cultura: aproximativ 20.000 euro (pret pe mp la rafturi din aluminiu: aprox 30 euro / mp) - sistem de conditionare / ventilatie, format din vaporizator cu camere de aer proaspat, camera de racire, camera de incalzire, distributie aer, fante de suprapresiune: 1 bucata costa aproximativ 5.600 euro; 4 * 5.600 = 22.400 euro - sistem de comanda si control pentru o camera cu senzori temperatura aer / compost, pompa CO2, computer central: 1 bucata costa aproximativ 3.800 euro; 4 * 3.800 = 15.200 euro - centrala termica: aproximativ 3.000 euro - sistem de umidificare: aproximativ 1.000 euro - achizitie parcela 1.000 mp, la pretul de 10 euro / mp: 10.000 euro

VIII. Plan financiar

Previzionarea veniturilor - contracte negociate cu 8 magazine - 200 de kg preluate saptamanal de fiecare magazin - 1.600 kg saptamanal - 6.400 kg / luna - 76.800 kg / an Venituri anuale: 76.800 kg / an * 6 lei / kg = 460.800 lei Previzionarea cheltuielilor Cheltuieli cu salariile

Contributii datorate la stat pentru salarii: 28.55% Total cheltuieli anuale cu salariile: 154.800 * 1.2855% = 198.995 lei / an Cheltuieli cu intretinerea fermei, inclusiv TVA

Cheltuieli cu achizitionarea materiilor prime pentru prepararea compostului: 15.000 lei / an Total cheltuieli: 198.995 lei + 24.000 lei + 15.000 lei = 237.995 lei

Vom lua in calcul si o alta categorie de cheltuieli, si anume, cheltuieli neprevazute in proportie de 20% din valoarea totala a cheltuielilor. Cheltuieli neprevazute: 20% * 237.995 lei = 47.599 lei Cheltuieli anuale totale: 237.995 lei + 47.599 lei = 285.594 lei Venituri anuale totale: 460.800 lei Cheltuieli anuale totale: 285.594 lei Profit brut = venituri cheltuieli = 175.206 lei Profit net = profit brut impozit pe profit = 175.206 28.033 = 147.173 lei Din profitul net se scade amortizarea anuala in suma de 5.000 euro, adica 21.000 lei (calculata la cursul BNR de schimb euro leu din data de 10 martie 2011). Profitul net ramas in urma acestei operatiuni este de 126.173 lei. Sfat: este indicat sa se pastreze toate informatiile care au fost baza dumneavoastra de calcul, in cazul in care afacerea se indeparteaza de ceea ce ati planuit, trebuie sa puteti accesa acele informatii pe baza carora ati luat anumite decizii. In concluzie, toate aceste informatii fiind atent detaliate si analizate, putem afirma ca acest proiect este fezabil si poate fi implementat. Norme legale pentru comercializarea si cultivarea ciupercilor le gasiti aici.