PROIECT DE LECȚIE

Școala: Colegiul Național „ A.T. Laurian ” Botoșani

Profesor: Maria Burlacu

Clasa: a IX-a D

Data: 3 iunie 2013

Subiectul: Ioan Slavici, „Moara cu noroc”- Tipuri de conflicte

Tipul lectiei: mixtă

Competențe generale:

- Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare;

- Argumentarea instrumentelor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare.

Competențe specifice:

- Folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor literare studiate;

- Utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în înţelegerea şi în producerea diverselor texte;

- Utilizarea adecvată a conceptelor de teorie a literaturii în analiza şi în discutarea textelor literare studiate.

Obiective operaţionale:

a) Cognitive:

La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:

O.1 să menţioneze, pornind de la textul nuvelei, care este problematica abordată de autor şi tema nuvelei.

O.2 să descopere unitatea şi dramatismul nuvelei;

O.3 să facă anumite corelaţii între concepţia scriitorului, structura operei şi destinul personajelor pentru a-şi da seama de „antimodelul” moral prezentat de prozator.

O.4-să identifice tema nuvelei;

O.5 să evidenţieze tipurile de conflict;

b) Afective

O1 - să îşi cultive plăcerea de a citi

O2- să stimuleze gândirea autonomă, reflexivă şi critică, prin lectura textelor.

Strategii didactice:

de tip dialogat

bazate pe activitatea de grup și individuală a elevilor

Metode şi procedee: expunerea, conversaţia euristică, demonstraţia, problematizarea, eseul de cinci minute, cercetarea în echipă.

Mijloace de învăţământ: Manualul de limba şi literatura română de clasa a IX-a, volumul „Nuvele”, de Ioan Slavici, tabla, fise de lucru, manualul, fise de lucru, flip –chart, rebusul

Forme de organizare a activităţii elevilor: alternativ activitate frontală şi activitate pe grupe

Evaluare: observarea sistematică a elevilor, chestionare orală cu aprecieri prin calificative.

Bibliografie:

Ioan Dersidan, Metodica predarii limbii si literaturii romane, Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2003

Magdalena Popescu, Slavici, Cartea Românească, 1977.

Vasile Popovici, Lumea personajului. O sistematică a personajului literar, Cluj Napoca, 1997;

Dictionar analitic de opere literare romanesti vol III, coord. Ion Pop, Casa Cartii de Stiinta, Cluj- Napoca, 2002

Ioan Slavici, Moara cu noroc, Ed. Ion Creanga, Bucuresti, 1981

SCENARIUL DESFĂŞURĂRII ACTIVITĂŢII DIDACTICE

1. Momentul organizatoric (2 min): Salutul, prezentarea şi crearea atmosferei propice desfăşurării lecţiei.

2. Verificarea temei şi reactualizarea cunoştinţelor însuşite anterior (5 min): Elevii au avut de pregătit tema Confruntări etice și civive în nuvela „ Moara cu noroc” și se vor reactualiza idei „ancoră” dintre obiectivele activităţilor didactice precedente. Ex întrebări:

Care este definitia nuvelei?--- Nuvela este o specie a genului epic, în proză, de întindere medie, cu acţiune desfăşurată pe un singur fir narativ, cu intrigă riguroasă şi conflict puternic, accentul căzând pe construcţia personajelor.

In ce tip de nuvela incadrati Moara cu noroc? – psihologica de factura clasica. Spre deosebire de alte tipuri de nuvela, in aceasta subspecie accentul se pune pe conflictul interior al personajelor( caracterul civic) naratorul folosind o serie de tehnici de analiza psihologica. Tema argumenteaza structura realista si psihologica a nuvelei, prin consecintele nefaste ale lacomiei pentru bani atunci cand aceasta pune, stapanire pe om, controlandu-i comportamentul si hotarandu-i soarta.

Care sunt trasaturile nuvelei psihologice?       Caracteristicile nuvelei psihologice sunt:1.      prezenta monologului interior,2.      evolutia raporturilor dintre personaje,3.      rolul conflictului interior (plasarea situatiei conflictuale in constiinta personajului),4.      prezenta tensiunilor sufletesti ,5.      utilizarea de catre narator a stilului indirect liber (“Ghiţă credea că”), a tehnicii detaliului smnificativ, a notarii reactiilor psihologice si a tehnicii cinematografice a prim-planului,6.      personajul principal nu este unul tip ci este privit in involutie

Ce puteţi spune despre compoziţia nuvelei ?- Nuvela este structurată pe 17 capitole în care acţiunea evoluează gradat… Are un prolog şi un epilog si un epilog.

La ce se referă vorbele b vorbele bătrânei prezente în epilog ?- “Simţeam eu că nu are să iasă bine dar aşa le--a fost dat”pun în evidenţă faptul că bătrâna având experienţă în viaţăpresimţea ce are să se întâmple.

Care este dimensiunea etică în perspectivele autorului? - omul sa se multumeasca cu ce are, sa nu obtina ce si – a propus pe cai necinstite s.a.m.d.

Tragicul este rezultatul încălcării principiilor morale?- încalca normele de conduita raportate nu la societate, ci la un sistem mult mai complex de valori, fapt ce se va dovedi pâna la urma drept fatal;

Care sunt acele principii morale nesocotite, incalcate? După cum autorul însuşi mărturiseşte, ca adept înflăcărat al lui Confucius, aplică în opera sa principalele virtuţi morale exprimate de acesta.- sinceritatea, demnitatea, buna-credinţă, francheţea, cinstea, iubirea de adevăr etc, afirmând că filozoful chinez este "cel mai cu minte dintre toţi oamenii care le-au dat altora sfaturi”-"Educaţia morală"-întreaga creaţie a lui Slavici este o pledoarie pentru echilibrul moral, pentru chibzuinţă şi înţelepciune, pentru fericire prin iubirea de oameni şi păstrarea măsurii în toate, iar orice abatere de la aceste principii este grav sancţionată de autor.

Prin ce se dezumanizeaza Ghita? Sfarsitul tragic putea fi evitat? S-ar fi gasit o alta solutie? Care ?

3. Captarea atenţiei şi asigurarea momentului afectiv (2-3 min) - elevilor li se citeste un fragment din “ Istoria literaturii romane” vol III de Ovidiu Papadima :’’ Ceea ce da nuvelelor lui Slavici o mai putin obisnuita plinatate si forta de viata este profunda cunoastere a sufletului omenesc in complexitatea lui si in miscarile lui contradictorii. Aceasta cunoastere functioneaza in modul cel mai firesc , dand impresia ca Slavici isi creeaza personajele vazandu-le dinauntrul lor. Comportamentul lor nu e intotdeauna logic- adesea chiar dimpotriva, mai ales in ceea ce priveste sufletul feminin, in care Slavici ramane un maestru... el se identifica cu personajele sale, fiind legat cu launtrul lor, cu felul lor de a gandi si a simti, prin intime fire simpatetice. “ Deasemenea, Magdalena Popescu nota ca :’ Moara cu noroc” este o “ drama a dedublarii, a confuziei, a incapacitatii de a intelege natura omonimului tau”, cu alte cuvinte este o nuvela ce descopera in interiorul sau conflicte de diferite tipuri. Astazi, tocmai aceste conflicte vom cauta sa le descoperim.

4. Anunţarea subiectului lecţiei şi enunţarea obiectivelor (2 min): Se anunţă titlul lecţiei şi se notează pe tablă:” Moara cu noroc ” de Ioan Slavici. Tipuri de conflicte. Sunt enunţate obiectivele ce vor fi urmărite pe parcursul activităţii.

5. Prezentarea sarcinilor de lucru şi conducerea procesului de sistematizare (25-30 min): Activitatea se desfăşoară pe baza dialogului profesor – elev, elev – elev.

I. Care este primul conflict pe care il detectati pe baza fragmentului si de ce natura este acest conflict?

R. Conflictul exterior, dintre generatii, Ghita –soacra, intre lipsa de experienta si intelepciunea ancestrala.

I. Cine hotaraste plecarea?

R. Capul familiei, Ghita.

Î. Cum îi schimbă viața lui Ghiță Lică , cel care are o voință de stăpân?

R. Ghiță începe să se neliniștească, fiind aproape forțat psihologic sa accepte condițiile impuse de sămădău.

Î. De ce natură este acest conflict interior? La cine se raportează Ghiță , ce forțe îi slăbesc integritatea și îi alungă liniștea?

R. Conflctul interior se dezvoltă pe trei direcții: Ghiță simte o obligație față de familie care îi oferă o recunoaștere și o autoritate  în planul social, el se simte constrâns și de opinia satului( se susține ideea personajului trialogic al lui V. Popovici), și, nu în ultimul rând, este influențat de perspectiva ademenitoare a câștigului, gandind ca banul ii va reconfirma virilitatea masculina in fata Anei si in fata lui.

Î. Când are loc stabilirea pozițiilor celor două personaje, Ghiță și Lică?

R. Între cei doi are loc o înfruntare, a cărei deznodământ intrigă. Ghiță nu-i cere sămădăului să-l lase în pace ci el vrea să fie eliberat de constângere.”Lică, tu trebuie să înțelegi că oamenii ca oamenii ca mine sunt slugi primejdioase, dar prieteni neprețuiți”

Î. Ce îi înscenează Lică lui Ghiță, astfel încât acesta este anchetat de poliție?

R. Lică vorbește în fața altor drumeți, luându-l însă puțin deoparte pe Ghiță, despre arândaș. În seara aceea arândașul este prădat iar Ghiță devine  suspect. El va fi eliberat doar pe cauțiune și trimis acasă sub escortă.

Î. Ce efecte are judecata publică asupra lui Ghiță? Dar asupra Anei?

R. Judecta publică este punctul zero al decăderii lui Ghiță. Aceasta sugerează faptul că el a fost exclus din obște din rândul oamenilor onești, intrand in “gura lumii” ca banuit nedovedit. El, ca personaj trialogic care trăiește în orizontul privirii celuilalt, își pierde astfel identitatea , el nu mai poate fi altceva decât ceea ce sămădăul îi oferă să fie.”Sărmanii mei copii-zise el- voi nu mai aveți cum avuseră părinții noștri, un tată om cinstit”.

Ana este dezamagita de sot si incepe sa-l admire pe cel care nu-i inpira deloc incredere.

Î. Cum evoluează/involuează personajul principal în continuare?

R. Ghiță se înstrăinează de cei din jurul său, chiar și de sine însuși. El se vede tot timpul ca pe un dublu , chiar afirmă despre sine ” Mult a strâns arendașul!”. El va face gesturi contradictorii, dintr-o inerție a faptelor primește bani însemnați de la Lică, îl denunță pe acesta, nu înainte de a-și opri și lui partea.

I. Ce puteti spune despre relatia Ghita-Lica?

R. Ghita este caracterizat prin slabiciune pe cand Lica speculeaza slabiciunile lui, anume setea de bani si dragostea pentru Ana si-l domina.

I. Dar relatia Pintea –Lica?

R Pintea este ros de dorinta de razbunare fata de fostul tovaras, care este mai presus de razboiul dintre lege si faradelege.

Î. Care este punctul de maximă tensiune al nuvelei?

R. Sacrificarea Anei este poate punctul care indică că s-a ajuns la o limită a degradării sale umane sau poate fi o formă de demnitate (bărbatul se sacrifică împreună cu tot ceea ce are el mai scump, nădăjduind că Ana va rezista). Traseul existential al modestului cizmar dintr-un sat unde cizmele se cumpara o data in viata, evidentiaza cu mare profunzime psihologica cum se ajunge din paradis in infern, cum ajunge un barbat vrednic, cinstit si iubitor sa nu-si mai poata manifesta iubirea si dorinta de a proteja si salva femeia iubita altfel decat printr-un gest ucigas.

Î. Care sunt etapele crimei Anei?

R. Ghiță dă acestui ultim gest o aliură de ritual. El întârzie momentul, îi dă calului fân și îl acoperă  cu o cergă, ”apoi își făcu de trei ori cruce și plecă spre cârciumă”. Prin crima sa, bărbatul vrea să-i dea de fapt libertatea, vrea să o scape de chinurile pierderii identității prin care a trecut și el, astfelel reconstituie individualitatea în fața obștii.

Pe baza a ceea ce am discutat, putem nota ca in nuvela se resimt doua tipuri de conflict- unul exterior si unul interior, cu accent pe cel din urma si pe relatia protagonist- antagonist, iar conflictele exerioare sunt pretexte pentru adevaratele conflicte, cele interioare.

Conflictul psihologic este de natura etica si determina soarta personajelor in functie de abaterile fiecaruia de la morala fundamentala a sufletului omenesc, intre care lipsa de cumpatare si pastrarea masurii in toate sunt esentiale. Conflictul social (exterior) ilustreaza realitatile comunitatii ardelenesti, reprezentate de neputinta lui Ghita de a-si schimba statutul social din cauza paienjenisului afacerilor ilicite, in care influenta decisiva o are forta banului.

Conflicte interioare:

1. Nemultumirea lui Ghita framantat de sentimentele de inferioritate deoarece este sarac si doreste sa se imbogateasca. Fondul moral pozitiv si patima inavutirii.

2. Conflict psihologic declansat odata cu aparitia lui Lica( intriga), care declanseaza un sir de evenimente in urma carora Ghita de va degrada pana la dezumanizare, sfarsind tragic,

producandu-se acum schimbarea norocului de care se temea batrana. Odata cu acceptarea masurilor impuse de samadau, care era deja o legenda a locului ( „ atunci ai auzit de mine”) Ghita isi pierde siguranta de sine si autoritatea (concretizat prin trei infrangeri, pierzand increderea in sine, a celorlalti si a Anei). Speriat de atitudinea Samadaului, Ghita isi cumpara doua pistoale, isi ia inca o sluga, pe Marti, "un ungur inalt ca un brad" si doi catei, pe care ii pune in lant ca sa se inraiasca.

3. Constiinta carciumarului sfasiat de dorinte puternice si contradictorii; pe de o parte vrea sa ramana cinstit si fericit alaturi de familie iar pe alta parte vrea sa se imbogateasca repede si cat mai usor.

4. Ana traieste si ea un conflict interior: dragostea fata de sot este pusa la incercare dar apare si rusinea de a avea un sot talhar si atractia fata de Lica care ii „ salveaza” sotul la proces dar sfarseste tragic deoarece trebuie sa plateasca incalcarea virtutilor ca cinstea si loialitatea fata de sot.

5. Pintea- masca jandarmului care doreste inlaturarea raufacatorilor din zona si satisfacerea unui orgoliu personal. In final va ramane cu pumnii goi, deoarece Lica se va sinucide.

Conflicte exterioare:

1. Ghita-soacra : naivitatea, lipsa de experienta si experinta populara, intelepciunea2. Ghita – Lica ; slabiciunea celui dintai si autoritatea, forta celuilalt care speculeaza

natura lui Ghita si profita de acesta.3. Ghita- Ana: instrainarea de familie si eforturile Anei de a mentine echilibrul familial4. Pintea –Lica : legea si faradelegea

Focul purificator din final mistuie si conflictele, lasand loc regenerarii,  cortinei, vocei naratorului care prezinta deznodamantul cu valoare de sentinta finala, data prin batrana, care, contempland scena dezastrului, afirma:” asa le-a fost data”.

6. Obtinerea performanţei si asigurarea feed-back-ului (5 min): La sfârşitul orei, ca modalitate de evaluare, profesorul imparte elevilor fise de evaluare (Anexa ). Se evidenţiază câteva răspunsuri.

7. Aprecieri finale (3 min): Se fac aprecierile finale şi se dă tema pentru acasă: caracterizarea personajului Ghiţă urmărind reperele prezentate mai sus, ţinând cont de următoarele criterii :

- complexitate ;

- evoluţie ;

- semnificaţie etică.

Anexe

Grupa I.: I. “- Vorba scurtă, răspunse Ghiţă, să rămânem aici să cârpesc şi mai departe cizmele oamenilor, care umblă toată săptămâna în opinci ori desculţi…”“- Atunci să nu mai pierdem vorba degeaba: mă duc să vorbesc cu arândaşul şi de St. George cârciuma de la moara cu noroc e a noastră.”“Rămâind singur cu Ana şi cu copiii, Ghiţă priveşte împrejurul său, se bucură de frumuseţea locului şi inima-i râde când Ana cea înţeleaptă şi aşezată deodată îşi pierde cumpătul şi se aruncă răsfăţată asupra lui, căci Ana era tânără şi frumoasă, Ana era fragedă şi subţirică, Ana era sprintenă şi mlădioasă, iară el însuşi, înalt şi spătos, o purta ca pe o pană subţirică”.“…el pipăia prin întunerec să vadă daca Ana, care dormea ca un copil îmbăiat lângă dânsul, nu cumva s-a descoperit prin somn şi s-o acopăre iar.”1. Subliniază cuvintele cheie. 2. Identifică trăsături ale personajului. 3. Prezintă rezultatul întregii clase. II. Explică în ce constă complexul de inferioritate al lui Ghiţă.III. Care este obiectivul lui Ghiţă pentru început?

Grupa II:I. „Ghiţă întâia oară în viaţa lui ar fi vrut să n-aibă nevasta şi copii, pentru ca să poată zice: „Prea puţin îmi pasă!" Se gândea la câştigul pe care 1-ar putea face în tovărăşia lui Lică, vedea banii grămadă înaintea sa şi i se împăiănjeneau parcă ochii: de dragul acestui câştig ar fi fost gata să-şi pună pe un an, doi capul în primejdie. Avea însă nevastă şi copii şi nu putea să facă ce-i plăcea.1. Subliniază cuvintele cheie. 2. Identifică trăsături ale personajului. 3. Prezintă rezultatul întregii clase. II. Care este atitudinea lui Ghiţă faţă de Lică la început?III. Ilustrează starea de nesiguranţă, de teama si suspiciune( masurile de precautie).

Grupa III: I. ,,Ca om harnic şi sârguitor, Ghiţă era mereu aşezat şi pus pe gânduri, dar el se bucura când o vedea pe dânsa veselă: acum el se făcuse mai de tot ursuz, se aprindea pentru orişice lucru de nimic, nu mai zâmbea ca mai-nainte, ci râdea cu hohot, încât îşi venea să te sperii de el, iar când se mai hârjonea câteodată cu dânsa, îşi pierdea lesne cumpătul şi-i lăsa urme vinete pe braţe.”1. Subliniază cuvintele cheie. 2. Identifică trăsături ale personajului. 3. Prezintă rezultatul întregii clase. II. Ilustrează procesul de îndepărtare al lui Ghiţă de propria familie.III. În ce constă conflictul psihologic?

Grupa IV:

I. „Iartă-mă, Ano, iartă-mă cel puţin tu, căci eu n-am sa mă iert cat oi trai pe fata pamantului”.„Sărmanilor mai copii, voi nu mai aveţi (...) un tata om cinstit (...) tatăl vostru e un ticălos”.„aşa m-a lăsat Dumnezeu! Ce sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decât voinţa mea?! Nici cocoşatul nu e însuşi vinovat ca are cocoaşa in spinare”.1. Subliniază cuvintele cheie. 2. Identifică trăsături ale personajului. 3. Prezintă rezultatul întregii clase.

II. Ilustrează trăirile contradictorii ale personajului.III. Prezintă legătura dintre cuvintele bătrânei din incipit şi destinul lui Ghiţă.

1. Citeşte fiecare dintre următoarele afirmaţii şi încercuieşte litera A, dacă o consideri corectă, sau litera F, dacă o consideri greşită:

I. A F Ioan Slavici prezintă caractere deja formateII. A F Atenţia scriitorului se deplasează de la manifestările lor exterioare, la analiza

zbuciumului lăuntricIII. A F Personajele create de Slavici au o viaţă interioară tensionată, ele sunt în permanent

conflict cu lumeaIV. A F Nuvela Moara cu noroc, privită din perspectiva evoluţiei protagonistului, este o

dramă a dedublării, a incapacităţii de a înţelege

2. Ghiţă, personaj din nuvela Moara cu noroc, concentrează în devenirea sa întreaga problematică a nuvelei. Stabiliţi statutul acestuia în operă, încercuind literele corespunzătoare:a) personaj plat; d) secundar;b) tridimensional; C e) eponim;c) protagonist; C f) tragic; C g) realist C

3. Atitudinea autorului faţă de Ghiţă este: a) de compătimire; C b) ironie; c) admiraţie.

4. Ce întâmplare declanşează drama protagonistului:

a) venirea lui Lică la han; C b) mutarea la Moara cu noroc; c) intervenţia lui Pintea.

5. Citeşte fiecare dintre următoarele afirmaţii şi încercuieşte litera A, dacă o consideri corectă, sau litera F, dacă o consideri greşită:I. A F Ghiţă este înzestrat cu un spirit realist şi pragmatic.II. A F Slăbiciunea pentru bani a lui Ghiţă este un scop în sine, ca şi la Lică.III. A F La început, Ghiţă încearcă să opună rezistenţă sămădăului.IV. A F Zbuciumul interior al lui Ghiţă creşte în intensitate, fiind determinat de

imposibilitatea luării unei decizii.V. A F Ghiţă devine un disimulat faţă de Ana şi de soacra lui.VI. A F Ghiţă se înscrie pe o traiectorie tragică, prin încercarea lui de a-şi schimba

condiţia.VII. A F Tragicul condiţiei sale este provocat doar de factori exteriori