Moara cu Noroc - Carti gratiscartigratis.com/files/pdf/descarca-ioan-slavici-moara-cu-noroc.pdf ·...

110

Transcript of Moara cu Noroc - Carti gratiscartigratis.com/files/pdf/descarca-ioan-slavici-moara-cu-noroc.pdf ·...

  • BestsellerPublishing

    18martie2013

    Coperta:InaMoroșanu

    Imagine:DetroitPublishingCo.

    Colecția:eBook-uriEsențiale

    http://www.bestseller.md/bestseller-publishing

  • CuprinsI

    II

    III

    IV

    V

    VI

    VII

    VIII

    IX

    X

    XI

    XII

    XIII

    XIV

    XV

    XVI

    XVII

  • I—Omulsăfiemulțumitcusărăciasa,căci,dacăevorba,nu

    bogăția,cilinișteacolibeitaletefacefericit.Darvoisăfacețidupăcumvătrageinima,șiDumnezeusăvăajuteșisăvăacoperecuaripabunătățiisale.Eusuntacumbătrână,șifiindcăamavutșiamatâtdemultebucuriiînviață,nuînțelegnemulțumirilecelortinerișimătemcanucumva,căutândacumlabătrânețeunnorocnou,săpierdpeaceladecareamavutpartepânăînziuadeastăzișisădaulasfârșitulviețiimeledeamărăciuneapecarenuocunoscdecâtdinfrică.Voiștiți,voifaceți;deminesănuascultați.Mi-egreusă-mipărăsesccolibaîncaremi-ampetrecutviațașimi-amcrescutcopiiișimăcuprindeunfeldespaimăcândmăgândescsărămânsingurăîntr-însa:deaceea,poatecămaialesdeaceea,Anaîmipăreapreatânără,preaașezată,oarecumpreablândălafire,și-mivinesărâdcândmi-oînchipuiesccârciumăriță.

    —Vorbăscurtă,răspunseGhiță,sărămânemaici,săcârpescșimaidepartecizmeleoamenilor,careumblătoatăsăptămânaînopincioridesculți,iarădacăduminicaenoroi,îșiduccizmeleînmânăpânălabiserică,șisănepunempeprispacaseilasoare,privindeulaAna,Analamine,amândoilacopilaș,iarăd-talatustrei.Iacălinișteacolibei.

    —Nuzic,grăisoacraașezată.Euzicnumaiceziceu,văspunnumaiașa,gândurilemele,iarăvoifacețidupăgândulvostru,șiștițipreabinecă,dacăvoivăducețilamoară,nicivorbănupoateficaeusărămânaiciorisămăducînaltăparte:dacăvăhotărâțisămergeți,măducșieucuvoișimăduccutoatăinima,cutotsufletul,cutoatădragosteamameicareîncearcănoroculcopiluluiieșitînlume.Darnucerețicaeusăhotărăscpentruvoi.

    —Atuncisănumaipierdemvorbadegeaba:măducsăvorbesccuarândașul,șidelaSf.GheorghecârciumadelaMoaracunoroceanoastră.

    —Înceasbunsăfiezis,grăibătrâna,șigândbunsănedeaDumnezeuîntotceasul!

  • IIDelaIneudrumuldețarăoiaprintrepădurișipestețarinilăsând

    ladreaptașilastângasateleașezateprincolțurilevăilor.Timpdeunceasșijumătatedrumulebun;vineapoiunpripor,pecareîlurci,șidupăceaicoborâtiarînvale,trebuiesăfacipopas,săadapicalulorivitadinjugșisălemailașitimpderăsuflare,fiindcădrumulafostcamgreu,iarămaidepartelocurilesuntrele.

    AiciînvaleeMoaracunoroc.Oridincarepartearveni,drumețulsebucurăcândozăreștedinculmeadealuluipleșuv,căci,veninddinsprelocurilerele,eaîlvesteștecăascăpatnorocos,iarămergândspreele,lamoarăpoatesăgăseascăorisăașteptealțidrumeți,casănuplecesingurmaideparte.

    Șifiindcăaiciseopresctoțidrumeții,încetulcuîncetuls-afăcutbătăturăînainteamorii,șioarecumpenesimțitemoaraaîncetatamaimăcinașis-aprefăcutîncârciumășilocdeadăpostpentrutotdrumețulobositșimaialespentruacelapecarenoaptea-lapucăpedrum.Înceledinurmă,arândașulaziditcârciumalaunlocmaipotrivit,departedecâtevasutedepașidelarâuleț,iarămoaraarămaspărăsită,culopețilerupteșicuacoperământulciuruitdevremurilecetrecuserăpestedânsul.

    Cincicrucistauînainteamorii,douădepiatrășitreialtelecioplitedinlemndestejar,împodobitecuțircălamulșivopsitecuicoanesfinte;toateacestesuntsemnecare-lvestescpedrumețcăaciloculebinecuvântat,deoareceacoloundeveziocrucedeacesteaaflatunomobucurieoriascăpataltuldeoprimejdie.

    Darbinecuvântateraloculacestamaialesdecândveniserăcârciumarulcelnoucunevastaluitânărășicusoacră-saceabătrână,căcieinuprimeaupedrumețcapeunstrăinvenitdinlume,cicapeunprietenașteptatdemultăvremelacasalor.AbiatrecuserădarcâtevalunidupăSf.Gheorghe,șidrumețiimaiumblaținumaiziceaucăosăfacăpopaslaMoaracunoroc,cicăsevoroprilaGhiță,șitoatălumeaștiacineeGhițășiundeeGhiță,iaracolo,învale,întrepriporșilocurilecelerele,numaieraMoaracunoroc,cicârciumaluiGhiță.

    IarăpentruGhițăcârciumaeracunoroc.Patruzilepesăptămână,demarțisearăpânăsâmbătă,eramereuplină,șitoțiseopreaula

  • cârciumaluiGhiță,șitoțiluaucâteceva,șitoțiplăteaucinstit.

    Sâmbătădecusearăloculsedeșerta,șiGhiță,ajungândsămairăsufle,sepuneacuAnașicubătrânasănumerebanii,șiatuncielprivealaAna,Anaprivealael,amândoipriveaulaceidoicopilași,căcidoierauacum,iarăbătrânaprivealacâteșipatrușisesimțeaîntreținută,căciaveaunginereharnic,ofatănorocoasă,doinepoțisprinteni,iarăsporuleradatdelaDumnezeu,dintr-uncâștigfăcutcubine.

    DuminicădimineațăGhițăpuneacalullateleagășibătrânaseducealabiserică,fiindcăbătrânul,fieiertat,fusesecojocarșicântărețdestrană,șiașa,mergândlabiserică,easeduceaparcăsă-lvadăpeel.

    Cândbătrânaplecalabiserică,toatetrebuiausăfiepusebinelacale,căcialtfeleaodatăcucapulnuarfiplecat.Încăsâmbătădupăamiazăzislugatrebuiasărâneascăgrajdul,curteașiloculdedinainteacârciumii,învremecebătrânașiAnagăteaucârciumapentruziuadeduminică.Duminicăînzoribătrânaprimeneacopiii,segăteadesărbătoare,maidădeaoraităprinîmprejur,casăvadădacăînadevărtoatesuntbine,apoiseurcaînteleagă.

    AnașiGhițăîisărutaumâna,eamaisărutaodatăcopilașii,apoizicea:“GândbunsănedeaDumnezeu!”,îșifăceacruceșidădeasemndeplecare.

    Dareaplecatotdeaunacuinimagrea,căcitrebuiasăplecesingurășisă-ilasepedânșiisingurilapustietateaaceeadecârciumă.

    Dacăaruncaiprivireaîmprejur,ladreaptașilastânga,vedeaidrumuldețarășerpuindspreculme,iarălavale,de-alungulrâulețului,câtstrăbateochiul,pânălacâmpianesfârșită,afarădecâțivaarinicestăteaugrămadădinjospepoduldepiatră,nuzăreaidecâtiarbășimărăcini.Ladealvaleasestrâmteazădinceîncemaimult;daraicivederilesuntmulteșideosebite:de-alungulrâulețuluiseîntinddouășiruridesălciișiderăchite,careseîndeasămereu,pânăsepierdîncrânguldinfundulvăii;peculmeadealuluidelastânga,despreIneu,seiveștepeici,pecolomargineauneipăduridestejar,iarăpedealuldeladreaptastaurăzlețerămășițeleîncănestârpitealeuneialtepăduri,cioate,rădăciniieșitedinpământși,tocmaisuslaculme,untrunchiînalt,pejumătatears,cucrengileuscate,locdepopaspentrucorbiiceselasăcroncăninddeladealînsprecâmpie;fundulvăii,în

  • sfârșit,seîntunecă,șidindosulcrânguluidepărtatieseturnulțuguiatalbisericiidinFundureni,învelitcutinichea,darăpierdutoarecumînumbradealuriloracoperitecupăduriposomorâte,ceseridicășisegrămădescunulpestealtul,pânălamunteleBihorului,depealecăruiculmitroieniteserăsfrângrazelesoareluidedimineață.

    RămânândsingurcuAnașicucopiii,Ghițăpriveșteîmprejurulsău,sebucurădefrumusețealoculuișiinimaîirâdecândAnaceaînțeleaptășiașezatădeodatăîșipierdecumpătulșisearuncărăsfățatăasupralui,căciAnaeratânărășifrumoasă,Anaerafragedășisubțirică,Anaerasprintenășimlădioasă,iarăelînsuși,înaltșispătos,opurtacapeopanăsubțirică.

    Numaicâteodată,cândîntimpdenoaptevântulzgâlțâiamoarapărăsită,loculîipărealuiGhițăstrăinșipustiicios,șiatuncielpipăiaprinîntuneric,casăvadădacăAna,caredormeacauncopilîmbăiatlângădânsul,nucumvas-adescoperitprinsomn,șis-oacopereiar.

  • IIICâtținluncile,elesuntplinedeturmedeporci,iarăundesunt

    multeturme,trebuiesăfieșimulțipăstori.Darșiporcariisuntoameni,ba,întremulți,suntoamenidetotfelul,șiderând,șidemânaadoua,bachiarșioamenidefrunte.

    Oturmănupoatesăfiepreamare,șiașa,undesuntmiișimiideporci,trebuiesăfiesutedeturme,șifiecareturmăarecâteunpăstor,șifiecarepăstoreajutatdecătredoi-treibăieți,boitarii,adeseorișimaimulți,dacăturmaemare.Edarpelunciunîntregneamdeporcari,oamenicares-autrezitînpădurelaturmadegrăsuni,aicărorpărințibunișistrăbunitotpăstoriaufost,oamenicareauobiceiurilelorșilimbalorpăstorească,pecarenumaieioînțeleg.Șifiindcănu-ineguțătoriefărădepagubă,iarăpăstoriisuntoamenisăraci,trebuiesăfiecinevacaresărăspundădepagubacaresefaceînturmă:acestcinevaeste“sămădăul”,porcarșiel,daromcustare,carepoatesăplăteascăgrăsuniipierduțioripeceifurați.Deaceeasămădăulnuenumaiomcustare,cimaialesomasprușineîndurat,careumblămereucălaredelaturmălaturmă,careștietoateînfundăturile,cunoaștepetoțioameniibunișimaialespeceirăi,decaretremurătoatăluncașicareștiesăafleurecheagrăsunuluipripășitchiarșidinoalacuvarză.

    ȘidacălumeazicecălocuriledelângăMoaracunorocsuntrele,n-aifiavutdecâtsă-lîntrebipevreunuldintresămădăi,șielți-arfipututspunepentrucenusuntbuneșicineleprimejduiește;darsămădăule,maipresusdetoate,omtăcut,șidacăîlîntrebiasemenealucruri,elrăspunde:“Nuștiu,n-amvăzut,amatâteașiatâteaturmeînrăspundereameașinumăpotstricacuoamenii”.Elștieceștie,numaipentrunevoilelui.

    VeneaucâteodatăpelacârciumaluiGhițășiporcari,nișteoameniîndeobșteînalțișibinefăcuți,cucămașaneagrășicupărulstrălucitordeunturaceamultășicăzutînpletelungișirăsuciteasupragrumajilorgoi;oamenieraușiei,chiaroamenicinstiți,caremănâncă,beaușiplătesc.

    Într-ozideluniauvenittreiinșiîncăruțăcuosiiledefier,ușuricășitrasădedoicaifrumoși,dintrecareînsăunulmaimareșialtulmaimic.Încăruțănueraniciscaun,nicifân,ciunuldintreporcariiunsuroșimânacaii,stândînpicioare,iarăceilalțidoiședeaupe

  • leutrelevopsiteînverde,cașicândn-arfiveninddecâtdeacidinapropiere.

    “Ăștianupreaîmiparaoamenibuni”,îșiziseGhițăcândîivăzusărinddincăruțășiprivindîmprejur,cauniiceaumaifostpeaicișiacumnugăsescnicilocul,nicioameniicaodinioară.

    Eiîntrebarădacăn-afostsămădăulpeacolo,puserăslugasădeshamecaii,să-iadapeșisăledeaovăz,apoiintrară,băurăfiecarecâttreiinșilaunlocșiplecarăcuun“norocbun”.

    —Bine,darn-auplătit,grăibătrânanedumerită.

    —Lasă,căm-amînțeleseucudânșii,răspunseGhiță,apoisedusepeiciîncolea,canimenisănu-ivadăfațașicanucumvanevastasă-lîntrebe:“Ceai,Ghiță?”

    Pestepuținsosișisămădăul,vestitulLicăSămădăul,laMoaracunoroc.

    Lică,unomdetreizecișișasedeani,înalt,uscățivșisuptlafață,cumustațalungă,cuochiimicișiverzișicusprânceneledeseșiîmpreunatelamijloc.Licăeraporcar,însădintreceicepoartăcămașăsubțireșialbăcafloricelele,pieptarcubumbideargintșibicidecarmajin,cucodorișteadeosîmpodobitcuflorităiateșicughintulețedeaur.

    Elîșiopricalulînainteacârciumii,aruncăoprivirelaAna,apoialtalabătrânacareședeaupelaițadelângămasaceamaredinumbracerdacului,trasecuochiioraităprimprejur,apoiîntrebăunde-icârciumarul.

    —Noisuntem,răspunsebătrânaridicându-se.

    —Știu,grăiLică,darcredcăvorfișioamenipeaici.Euîntrebdecârciumarul;cuelvreausăvorbesc.

    Licăleziseacesteașa,caorișicinesăpoatăînțelegecăaregrabășicănuvreasămailungeascăvorba:bătrânaplecădarfărădeîntârzieresăcautepeGhiță,iarAnarămaseprivindcauncopiluimitlacălărețulcestăteacaunstâlpdepiatrăînainteaei.

    DacăLicăarfifostaltom,eln-arfistătutașacuprivireapierdutăînvânt,cis-arfibucuratdevedereafemeiifrumoase,care-lpriveaoarecumpierdutășisperiatădebărbățiaînfățișăriilui.

    —Ungurulamurit?întrebăelcândvăzupeGhiță.

  • —Da!

    —Șituaivenitînlocullui!

    —Da!

    —DelaSf.Gheorghe?

    —Da,răspunseGhiță,aruncândoprivirefurișatăasuprafemeilor,casăvadădacăelenucumvasetulbură.

    —EGhiță,ginere-meu,grăibătrâna,și,mulțumităluiDumnezeu,nemergebinedecândsuntemaici.

    Licăîșiapucă,zâmbind,mustațaîntrebuze.

    —Aici,ziseel,lemergebinelatoțioameniicuminte.N-aidecâtsătepuibinecutoatălumea,sălezici“norocbun”celorcevinșiseducșipoțisădaimulțumităluiDumnezeu.N-autrecutpeaicinișteoameni?

    —De!răspunseGhițăchibzuit,suntemladrumșitrecemultălume.

    —Vorbavine,treioameni…

    —Trei,patru,zece…grăiGhițăcamînglumă,lumeatrecemereu.Eunustauaicicasăținseamadespreceicevinșitrec,șiașanicinu-ipreaștiu.Delaovremeteobicinuieșticuoamenii,încâtnicinutemaiuițilafețelelor.Apoi,cineștiedacănueșicâteunulcares-armâhnidacăaibatedrumulcuvorbedespredânsul.Decârciumarsănuîntrebiniciodată,căcielvedeșiaudeatâtdemulte,încâttrebuiesăuitedegrab’șisănumaițienimicaminte.

    —Așa-i,grăiLică.Întrebamnumaicasăvăddacănucumvami-aiputeaspune,fiindcăsuntoameniimei.Auplecatsăvadăopădure,pecarevoiamsăoluămdelatoamnăpentruturme,șinuștiuacumdacăautrecutînainteamea,oriesă-iașteptaici.

    —Așaofi,răspunseGhițăhotărât,dareunu-țipotspunedacăîntreceiceautrecutastăzipeacivorfifostșiei.

    —Cumnu!?strigăbătrânacunerăbdare.Ceitreiporcariceaubăutatâtdemultșin-auplătit.

    PeGhițăîltrecuunfiordejunghiprininimăși,oricâtdemultținealasoacră-sa,acumelarfifostînstaresă-ipunădegetulpegură.

    —Muierilevădmaibineșisevedecăaumaipuținătreabă,zise

  • elstăpânindu-se.

    —Dacăn-auplătit,grăiLică,apucându-șiiarmustațaîntrebuze,erafiindcăștiaucăvoivenieucasăplătescpentrudânșii.

    Grăindaceste,eldescălecăși-ifăculuiGhițăsemnsăintrecudânsul,pentrucasăfacăsocoteala.

    “Bătrânaetotmaicumintedecâtmine”,îșizisecârciumarul,șiintrăcuvoiebunăînurmalui.

    —Bătrânaarputeasă-șițiegura,grăiLicădupăcesevăzusingurcuGhiță.Măcunoști?

    —Nu!răspunseGhiță,răcitîntottrupul.

    —Atuncimăștiidenume.EusuntLică,sămădăul…Multesezicdespremine,șidintremulte,multevorfiadevărateșimultescornite.Tuveziunlucru:căumbluziua-namiazămarepedrumuldețarășinimeninumăopreșteîncale,cămăducînorașșistaudevorbăcudomnii.Voififăcutcevoififăcut,nu-ivorbă,daramfăcutașa,căorișicinepoatesăcreadăce-iplace,însănimeninuștienimic.Deaceeaamsădauseamadespredouăzecișitreideturmedeporci.M-aiînțeles?Nudoarăc-așputeaplătitotcesepoatepierdeîntr-unan,cipentrucădelaminenimeninucuteazăsăfure,basă-lfereascăDumnezeupeacelapecareașcredecă-lpotbănui.M-aiînțeles?!Euvoiescsăștiutotdeaunacineumblăpedrum,cinetrecepeaici,cineceziceșicineceface,șivoiesccanimeniafarădeminesănuștie.Credcăne-amînțeles!?

    Ghițăarfiavutmultedezis,darLicăseîntoarseodatăîncălcâiși,pecândcârciumarulîșiveniînfire,drumețuldădusepintenicalului.

    —Unompreacumsecade,grăibătrâna,privindînurmalui.Cineafostăsta?

    —LicăSămădăul!răspunseGhiță.

    —LicăSămădăul!?strigăAna.Șicâterelenumaizicealumeadespredânsul!

    —Așaelumea…grăiGhiță.Sănucrezinimicpânăcenuvezicuochii.

    Elsingurnuși-arfipututdaseamadacăagrăitacestecuvintedinamărăciuneorinumaidorindsăascundăînainteanevesteigândurilegrelece-lcuprinseseră.

  • —Nu-ivorbă,adauseAna,eoarecumfioroslafață.

    —Asta-țipareție,grăiGhiță.Areșielnecazurilelui.

  • IV—Oameniisuntmulțișidemultefeluri,grăicârciumarulînziua

    următoare,privindcândlanevastă,cândlasoacră-sa.Îțiînchipuieștecăunulseducesăcumpereceva,bunăoarăcaLicăSămădăul,careseduceasăvadăpădurile.Astaetreabalui,șicineștiedacănul-așsupăra,dacănul-așpăgubi,poate,spunându-lealtorac-atrecutpeaici.Elseducesătârguiască,șidacăvineînurmaluialtul,caredinîntâmplarevoieștesăcumperetotacelepăduri,șieuspuncăLicăatrecutpeaici,acestaldoileacumpărătorgrăbește,soseștelavremeșipoatesă-istricetârgul.Voiînțelegeți?

    —Așae,răspunsebătrâna.

    —OripoatesăvieunulcareareșielpăduridedatșiumblădupăLicăpentrucasăseînțeleagăcuel:dacă-ispuncăLicăatrecutpeaici,îlfolosescpoatepeelșipeLică,darîlpăgubescpeacelalacareLicăplecase,iarăeun-amsăfolosesc,nicisăpăgubescpenimeni.

    —Așae,ziseiarbătrâna.Aitoatădreptatea,noinusuntempușiaicipentrucasăledămdrumețilorștiredespreceicevinșiceicetrec.

    —Noinuștimnimicșinecăutămdetreabanoastră!adauseGhițăscurtșihotărât.

    Deaiciînainte,cârciumarul,cârciumărițașisoacracârciumaruluinu-șimaiaduceauamintedeoameniicetreceaupedrum,iaraltfellucrurilesepetreceautotcamainainte.

    DarîncăînaceaziGhițăsedusecutreabălaArad,cumpărădouăpistoaleșiîșiluăoadouaslugă,peMarți,unungurînaltcaunbrad.PestecâtevazileseduseapoilaFundurenișiseîntoarsecudoicățeiflocoși.Maiaveaeluncâinelacasă,daracestaeraleneș,sedeprinsesecuoameniișinulătrapenimeni.Elpusedarcățeiidemiciînlanțșinuledădeadrumuldecâtatuncicândnuerauoamenilacârciumă,apoislobozeașiporciișiasmuțeacățeiiasupralor.Îirâdeainimacândvedeacumcățeiiprindșicumscotsângedinurechilegrăsunilor,șivoindsă-șideprindăcâiniilaasmuțat,sedeprinseseșielatâtdemult,încâtașteptacuoarecarenerăbdarezileleîncarenuerauoamenilacârciumă,șiatuncipetreceaceasuriîntregicucâiniisăi.

    Ananu-iputeasuferipeaceșticâinișisesupăracuatâtmaimult

  • cândbătrânaziceacăebuncâinelelacasă,fiindcăomulpoatesădoarmămailiniștitcândseștiepăzitdeniștecâinibuni.Așaera;însăAnasimțeacădecâtvatimpbărbatuleis-aschimbatșiîipăreacă,decândarecâini,ținemaipuținlanevastășilacopii.

    Caomharnicșisârguitor,Ghițăeramereuașezatșipuspegânduri,darelsebucuracândovedeapedânsaveselă:acumelsefăcusemaidetotursuz,seaprindeapentruorișicelucrudenimic,numaizâmbeacamainainte,cirâdeacuhohot,încâtîțiveneasătesperiideel,iarcândsemaihârjoneacâteodatăcudânsa,îșipierdealesnecumpătulși-ilăsaurmevinetepebrațe.AdeseoriAnaarfivoitsă-lîntrebe:“Ghiță!ce-icutine?”,însăeanumaiîndrăzneasă-ivorbeascădezghețatcamainainte,căcisetemeacanucumvaelsăsemânieșipedânsa,ceeacenufăcuseîncăpânăatunci.

    Așasosirăzileledetoamnă.

    Într-ozidejoi,cândloculdedinainteacârciumiieraplindeoameni,sosioturmădegrăsunimarișifrumoși,totunucaunu.

    Unuldintreboitari,unbăietancadeșaptesprezeceani,intrăîncârciumășicăutăpeGhiță.

    —SănătateșivoiebunădelaLicăSămădăul!ziseelîndrăzneț.Ți-alăsatvorbăsănedaisămâncămșisăbem;ausăvieșicelelalteturmeînurmășine-aspuscasă-țilăsămcincigrăsunidinturmășisăți-ialegidupăplac.

    —BineplăteșteLică!ziseunuldindrumeți.

    —Aredeunde!adausealtul.

    —Maiștii!?întâmpinăaltreilea.Areturmemulte,șiporcariibeaușimănâncămult.

    Ghiță-șiîncrețifruntea.Vorbeleboitaruluișiapoivorbeledrumețilorerauparcăsă-lscoatădinsărite.Elsimțeacă,dacănuprimește,setrageîndegetecuLică;daraici,fațăcuoamenii,nuputeasăprimească.

    —Bine,ziseel,călcându-șipeinimă.Lăsați,cămăînțelegeucuLică.Mâncaținumaișibeți;grijameadeplată.

    Băietanulieși,iarGhițăseîntoarsespreoamenișimaiadause:

    —Ceștiueucâtvorfimâncândoameniilui?Euvreausăamsocotealăcurată.

  • —Așa-i!ziserăoamenii.

    —Bine,Ghiță,decen-aiprimitgrăsunii?întrebăînurmăbătrâna.

    —Cesăfaceucugrăsuniilui?răspunseelcamnecăjit.

    —Să-itai,să-ivinzi,să-iîngrași.Ghiță,iagrăsunii,cărămâifărăbani.Dac-araveaomulbanigata,n-arplătiîngrăsuni.Trebuiesăprimeștice-țidauoamenii,fiindcănimeninu-țipoatedaceeacenuare.Omulecinstitșiteplăteștecinstit:decesă-lsuperifărăniciunfolos?Acumîțidă,acumia,căcinuștiicearesăfiemâine.

    —Lasă,cămaivinșialteturme…grăiGhițăcamcujumătatedegură.Sămămaigândesc,sămaivădcecheltuialăfacoamenii.

    —Gândbunsă-țideaDumnezeu!

    NiciGhițăn-arficerutdecâtungândbundelaDumnezeu,darîieragreusăseopreascăasupraunuigând,fieelbun,fierău.

    Turmeletreceauunacâteunapedinainteacârciumii;cândunasevedeadindepărtare,cealaltăporneamaideparte,șiloculsedeșerta,darpestepuținiarseumplea.Șicumturmeleplecauunacâteuna,Ghițăîntrebamereucâtemaisunt,șipecâtnumărulturmelorrămaseînurmăscădea,peatâtelprindeapoftădea-șiopriceicincigrăsuni.

    —AzisLicăsă-miopresccincigrăsuni,îiziseînceledinurmăunuiadintreporcari.

    —Noinuștimnimic,răspunseacesta.

    —Apoi,adausealtulcamînglumă,noiplătimînainte,orinuplătimdeloc.

    PestepuținsosișiLică,ceruunpahardevin,îșiîntrebădeturme,apoizise“norocbun!”șiplecămaidepartefărăsăfidescălecatmăcar.

    Ghițărămasecuprinsdegândurileomuluipăgubaș.Eleraomcuminteșiînțelegeacelecesepetrec.Aci,laMoaracunoroc,nuputeasăsteanimenifărăvoialuiLică:afarădearândașșiafarădestăpâniremaierașidânsulcarestăpâneadrumurile,șiînzadarteînțelegicuarândașul,înzadartepuibinecustăpânirea,căci,pentrucasăpoțistalaMoaracunoroc,maitrebuiesătefacișiomalluiLică.

    IarGhițăvoiacutotdinadinsulsărămâielaMoaracunoroc,pentrucă-imergeabine.

    “Treiani,numaitreianisăpotstaaici,îșiziceael,sămăpunîn

  • picioare,încâtsăpotsălucrezcuzececalfeșisăledaualtoradecârpit.”

    DaraceștitreianiatârnaudeLică.Dacăsepuneabinecudânsul,puteasă-imeargădeminune,căcioameniicaLicăsuntdarnici.EnumaivorbacevaficerândLicăpentruceeacedă.

    Ghițăîntâiaoarăînviațaluiarfivoitsăn-aibănevastășicopii,pentrucasăpoatăzice:“Preapuținîmipasă!”Segândealacâștigulpecarel-arputeafaceîntovărășiecuLică,vedeabaniigrămadăînainteasașiiseîmpăienjeneauparcăochii:dedragulacestuicâștigarfifostgatasă-șipunăpeunan,doicapulînprimejdie.Aveaînsănevastășicopiișinuputeasăfacăce-iplăcea.

    “Săvedem!îșiziseelînceledinurmă,voindsă-șialungegândurilerele.Deocamdată,emaibinecaelsă-mifiedatormie.”

    Așaziceael,însădecuseară,cândîșistrânsebaniicasă-ipunăînladă,elsimțicănuaredreptate.

    Ghițănueraomulcareseștiebucurosdator,darcuatâtmaipuținomulcaredăbucurosdelasine,șiașaîiveneaparcăsăzică:“Amsămăpunfrumospelângădânsul,casă-miplătească”.

    Eralegat,șiomulcândsesimtelegatesupărăcios.ChiaratuncisearaGhițăîșibătusluga,peungurul,fărăa-șidaseamapentruce,iarcândAnaîlmustră,fărădevoie,pentruaceasta,elîiaruncăvorbele:

    —Ei!frate,dă-mipace!Parcănutotpentruvoiîmimistuiescviața!?Anatăcu,darochiiiseumplurădelacrimi,fiindcăvorbeleîipăreaugrele.

    —Ei!șitutemâhneștinumaidecât,ziseelamărât.Arfivoitsămeargălaea,să-icearăiertare,șisăoîmpace,darnuputea;eraînelcevacenu-llăsa,șiașaieșiafară,casăfiesingurcugândurilesale.

    ȘidacăarfiștiutAnacegândeașicesimțeael,cândstăteaașasingurșiposomorât,eas-arfiduslaelșil-arfimângâiat,dareltăcea,șiașaeanuîndrăzneasă-lsupere,ciseîntrebamereuceofiavândsoțulei.

    Duminică,dupăcebătrânaplecaselabiserică,Ghiță-șirăsuflăveninulasupraluiLaie,apoisefăcusemaiveseldecâtdeobicei.ElpetreceacuAnașicucopiiiînumbraarinilor,luasedezgardăpeCula,câinelecelmareșileneș,îșipusesebăiatulpeelși-lînvățasă

  • călărească,și-lînvățamereu,cutoatecăAnasenecăjea,temându-secanucumvacopilulsăcadăoricâinelesă-lmuște.

    Deodată,ceilalțicâini,careerauslobozi,începurăsălatre,iarCula,auzindlătratullor,serepezișiellătrândînparteadespredeal,încotroîiauzeapedânșiilătrând.

    Anațipăînspăimântată,deoarececopilulerasăcadă;însăGhițănicinuținuseamadedânsa,ci,strângândzgarda,seîndreptășipriviîngrijatîntoatepărțile.

    Nuzărinimic.

    —Sevedec-audatdecățelul-pământului,oriausimțitvreovulpeprinîmprejur,ziseel,lăsându-isălatremaideparte.

    —Ghiță!grăiAnajeluindu-se.Eunuștiucumte-aifăcuttudelaobucatădevreme:vezică-mivinerăucândvădcopilulpecâine,șiparcăînciudameaîlțiimereu.

    —Săraculdemine!răspunseelcamrăstit.Cândevorbasă-mifacșieuopoftă,proastă,bună,cumarfi,țop!cămisesupărănevasta!Haid’!adauseapoi,luândcopilulînbrațeșidândcupiciorulîncâine.

    —Nu,Ghiță!Nuvreau!strigăAnasperiată,apoifugidupăcâine,îlluădezgardă,îladuselaloculundefuseseșiîncepusă-lroagepeGhițăcustăruințăcasă-șipunăiarbăiatulcălarepeel.

    —Uite,eraoprostie!grăiGhițămuiatșiselăsăpeiarbă.Analuăeaînsășicopilul,îlpusecălarepeCulași-lpurtăfricoasăladreaptașilastânga,privindmereulasoțulsău,casăvadădacăelnuzâmbește.

    Ghițănuzâmbea.Privindlacopilulcețiparăsfățatșiprivindlasoțiasa,îlapucăoînduioșaredinceîncemaiadâncă:îieraparcăn-avăzut-odemultșiparcăerasăsedespartădedânsa.

    —Ano,ziseelînceledinurmăalene,iavino,șezilângămine!Dupăceeaseașezălângădânsul,eloprivilungșiîntristat,îinetezipăruldepefrunte,apoigrăiîncet:

    —Cezicitu!n-arfibinesăplecămnoilaSf.Dimitriedeaici?

    —Pentruce?întrebănevastauimită.

    —Nuțiseurăștețieînsingurătateaasta?

    —Mie?nu!

  • —Nuți-efrică?

    —Dece?

    —Dece?Detoate!Tuauzicumlatrăcâinii;audatdevreourmă,devreungândac,devreunviermeșilatră,fiindcăn-aualtătreabă:mieînsămiserăceștemăduvaînoasecândîiaudlătrând.Egrozavăviațaasta,Ano,egrozavă;staiaiciînpustietate,șitesperiidenimic,și-țimistuieștiviațacunălucirideșerte.

    —Ceai,Ghiță?strigănevastacuprinsădeîngrijare.

    —Ceam?răspunseelcuamărăciune.Amonenorocire;pierdziuadeastăzipentruceademâine.Eunuți-amvorbitniciodatădesprelucrurideaceste,dartrebuiesăfiișituom,Ano,șisătegândeștilaviață,căcinupotsă-țiviemereutoatede-agata.Astăzistauaicișinumăsupărănimic,darîmifaceuînsumigândurireledespreziuademâine,șiacestegândurinu-milasătihnăsămăbucurdeziuadeastăzi.Șipoatecăgândurilemelesuntdeșerte,poatecăziuademâinearesăfietotbună,darovoipierdetemându-mădeceadepoimâine.Șicâtvomstaaici,numaiscapdenevoiaaceasta.

    —Atuncisăplecăm,Ghiță.

    —Da,săplecăm,darîntreabă-mădacămăpothotărîsăplec.Vezitu,așacumsunt,îmivinegreusăplec.

    —Atuncisărămânemaici.Tuștiimaibinecumaresăfiebine.

    —Poatecăștiu,Ano,darnupot,ziseelcuamărăciune.Artrebuisămăsileascăcineva,sămăîmpingă.Mi-egreusă-ivorbescmaichii,pentrucăeane-azissănuvenimaici;mi-erușine;iarătueștibună,Ano,șiblândă,dareștiușoarălaminteșinuînțeleginimic:suntcutinecafărădetine;înlocdea-mialungagândurilecelerele,mălașisămămistuiesccuele,șicândnumaiștiucesăfac,tuteuițilaminecumilă,șiatâtatot.

    —Cesăfac,ziseeamâhnită,dacăașam-alăsatDumnezeu!?Ghițăselăsăpecoateșirămaseașaîntinspepământșicuprivireapierdutăîndepărtare.

    Într-untârziu,Anaîșiridicăcapulșipriviîndrăzneațălael.

    —Fiindcătulefierbitoateîntineșimienu-mispuinimic,ziseea.Apoitoteusuntdevinădacănuștiucetepunepegânduri…

  • VPecândacesteasepetreceauînumbraarinilor,dinsus,despre

    deal,veneautreicălărețiînpas,ținându-semereuînalbiarâulețului,undeerauacoperițideșiruldesălciișiderăchite.

    Câinii,caresimțiserăladepărtaredecâtevaîmpușcături,oluarăspredânșii,lătrându-icuneastâmpărdinceîncemaimare.

    —Săfieaidraculuidecâini!grăiLică,oprindu-șicalul.Pecâtsevede,lacârciumănuenimenișinicidrumulnuumblă,dardacănu-ialintămcâinii,passăsemaiteamădenoi!

    Elsedetedarjosdepecal,plecăînainte,șicândceidoicâiniseapropiarășivoirăsăsarălael,elselăsăpeiarbășiîncepusă-ichemecuvorbealintătoarelasine.

    Câiniiseoprirăzăpăcițiîncaleși,maialesdupăcedescălecarășiceilalțidoioameni,începurăsă-imaislăbească.Înceledinurmă,eiparcă-șideterăcusocotealăcăauafacecunișteoamenipacinici,cares-aupuslaodihnăaici,departedecurteapăzitădedânșii;eiseîntoarserădarăîncetșioprindu-sedincândîncândcasămailatreodatăsprecârciumadelacareveniseră.

    Licăseridicăiarînpicioareșiîichemădinnoulasine,însădecâteorielvoiasăseapropiedeei,începeausălatre.

    Pestejumătatedeceasîșipetrecuastfelcuceidoicățeideprinșiascoatesângedinurechileporcilor;darînceledinurmăîinetezicumulțumireaomuluicareadatonouădovadădespredibăciasa.

    —Bunicăței!dartoteusuntnașullor,ziseel,șiiarîineteziși,așapascupas,seapropiadecârciumapărăsită.

    Ghițăuitasedemultcăaulătratodatăcâinii,cândLicăsosilacârciumăsi-ldeșteptăcucâtevaghionturidinsomnpeLaie,caredormeapelaițadesubcerdac,casă-ltrimitădupăstăpânullui.

    —N-arfimaibinesămăduceu?grăiunuldinoameniiluiLică.

    —Lasă-lsăvinăellanoi,grăiLică.GhițăsăriînpicioarecândaflăcăLicăasositlacârciumășiseschimbălafață,darnusegândimult,ciplecăcupașihotărâțișicuvineleîncordatesprecârciumă.

    Anarămaseoclipătulburată,apoifăcuiuteunpasspreel.

  • —Ghiță!stai!ziseea.ÎnaintedetoateîltrimitepeLaiepevaleînsusde-alungulrăchitelor.Eaprivilungșiaspruînochiilui.Număînțelegitu,acum,cândeuîncepateînțelegepetine!?ziseeaîncet.Așaafostvorbaîntrenoi,casătrimitempeLaieînainte,săneaștepteacolo.Du-te,Laie,urmăea;ia-opevaleînsus,îndosulrăchitelor,pânălacrâng,șidacă-iîntâlnipepărintele,să-ispuicăvenimmaitârziu,fiindcăavenitLicăSămădăul,cualțidoioameni,șitrebuiesămaistămcudânșii;sănemaiaștepte,șineaștepțișitu.Aiînțeles?Săteducimereuîndosulrăchitelor,casănuvadănimeni.

    —Da,răspunseLaie,șiplecăprintrearinisprealbiarâulețului.AcumînțelegeașiGhițăgândulnevesteisale,îlînțelegeașiparcănu-iveneasăplece,parcă-iveneasăzică:“Ano!greșeșticândcrezicătrebuiesătetemideLică”.

    Apoiiarîiveneasămeargăladânsa,să-imulțumeascăpentrugânduleicelbun;însănuputeasăzică,nicisăfacănimic;setemeacăovatulbura,șiașaplecăcuinimaîndoităsprecârciumă,lăsând-opedânsacucopiiisubarini.

    Cândseaflăaproapedecârciumă,elprivisprerâulețșivăzupeLaiefugindpestedrumuldețară,casăapuceșirulderăchite.

    “Prostuldracului!mădădegol”,îșiziseelîngrijat.

    —Sevedecăl-ambătutastăzi,adauseapoi,privindpeLică.L-amtrimissă-miaducăplasacupeșteșiuitecâtedesprinten.NorocbunsădeaDumnezeu!

    —Minunațicăței!răspunseLică,netezindpeunuldintrecâinișiprivindlaAna,caresevedeaveninddesprearinicuuncopilînbrațeșicualtuldemână.M-ausimțitcaledeojumătatedeceasși-ampierdutomulțimedevremecasă-imomesc.

    GhițăînțeleseundebateLicăcuvorbelesaleșiarfiavutpoftăsădeaodatăcupiciorulîncâinelecareîncepuaselingușipelângădânsul.

    —I-amauzitlătrând,răspunseel,darștiamcănupotsăfiedecâtoamenideaceiadecareașteptîntoatezilele.

    —Trebuiesăștiiunlucru,urmăLică.Câiniiaupentruoameniunlătratanumeșitrebuiesăînțelegilimbalor,pentrucasătefoloseștideei,fiindcămaialesatuncicândartrebuisăsară,einicinulatrădecâtodată,dedouăori.Altfel,loculeminunat:caledeunceasnuse

  • poateivinimenifărăcasă-lzărești.Darsăintrăm,adauseelalene,fiindcăavemovorbăîmpreună.

    —Șimaimulte,răspunseGhiță,intrândcupashotărâtînurmalui.Câtvatimpeisteterătăcuți,fațăînfață,hotărâțiamândoișisimțindfiecarecăși-agăsitomul.

    —Iacă,grăiLicăînceledinurmă,luânddelabrâuunteancdebucățidepieleînșiratepeoverigădesârmă.Acestesuntsemneleturmelormele.Eupunsemnlaurecheadindreapta,jos,pentrufiecareturmăaltul,așa,cumîlvezităiatînacestebucățele,pecarețilelasaici.Dacătrecporciipedrum,săteuițilasemnullor,sățiibinemintepeomulcare-imânășitaci.

    Ghițăprivilunglael,darnurăspunsenimic.

    —Credcăne-amînțeles?adauseLică.

    —Eucredcănu!

    —Cumașa?

    —Apoivezi,grăiGhițărăspicatșiaspru,dacămăuitîntoatepărțile,nuvădpenimenișistausinguraiciînpustietate.Amdoicâiniminunați,cumziceai,șitotațivenittreiinșifărădeștireanimănui.Putețisăneomorâțipetoțicâțisuntemaici,șinimenin-aresăștiecăvoine-ațiomorât;putețisăluațicevăplace,șidacăsuntemoamenicuminte,n-avemsăneplângemnimănui,fiindcăvoisuntețitotdeaunamulțișitari,iarnoisuntemtotdeaunapuținișislabi.Îmiziceaisăfacașa:eoarecuputințăsăzicba?!

    —Carevasăzică,ne-amînțeles.

    —Înțelegereacude-asilanusepoate.Dacăvoiaisăteînțelegicumine,trebuiasăviipedrum,iarănupepotecă.Eupotzicecăfacpedorințatașitotnufacdecâtașacumîmivinelasocoteală.

    —Asta-itreabamea!ziseLicăhotărât.Oriîmiveifacepeplac,oriîmifacrânddealtomlaMoaracunoroc.

    —Lică,grăicârciumarul,nucredcăpoțisămățiidefrică.Dacăeștiomcuminte,cautăsătepuilabunăînțelegerecumine.

    —Eunucunoscînțelegeremaibunădecâtasta!Îninimaomuluipoatesăfieorișice;destulnumaisăsimtă,căvaișiamardeeldacănu-mifacepeplac.

    Ghițăseapropieunpas.

  • —Dacăarfinumaiatât,Lică,ziseelașezat,n-așzicenimic.Tuceri,laurmaurmelor,unajutordelamineșițil-așdabucurosdacăte-așșticineeștișidacăn-artrebuisămătemcămâineaisăcerimaimut.Apoi,tunueștisingur,camine,Lică,șidacă-țifacțiepeplac,amsocotealăcualții.

    —Asta-itreabata!strigăLicămânios.Adu-micheile!

    —Cefeldechei?

    —Toatecheile:delasaltarulmesei,deladulap,delaoriceladă,răspunseLicărece.Celcevineaicivinesă-șifacăbani;ți-aifăcutșitudecândeștiaici:amsămăîmprumutdelatine.

    Ghițărămasecâtvatimpîncremenitșicuochiițintițiladânsul.

    —N-amsăteprad,adauseLică;amsăiaucuîmprumutșisăplătesccinstit,cucamătă,cucametelecametelor,seînțelege,cândîmivinelasocoteală.Înscrisn-amnevoiesă-țidau,fiindcănupoatesă-țifiedeniciunfolos:dacătrăiescși-mimergtrebilebine,amsăplătesccuprisos,iarădacămorfărădevremeoridacă-mimergerău,totn-aideundesăiei.

    —Să-țidaubaninumărați.

    —Cesămaipierdemvremeanumărând!?

    —Atunciiacâtiai,darfiicuminteșimailasă,casănusimtănevastașisoacră-mea,grăiGhiță,arătândsaltarul,încareeraușibanii,șicheile.

    —Așaneînțelegem!ziseLică.Ghițăarfiavutpoftăsăsarălaelșisă-lsfâșieînbucăți,darnuputea,pentrucăceilalțidoierauînapropiereșiarfitrebuitsământuiepreaiutecudânsul.Îieraparcă-iseacăsângeledinvinecândvedeapeLicălabaniice-șiadunaseparacupara,daracumeralegatșitrebuiasăsestăpânească.

    —Da,neînțelegem,ziseelapropiindu-se,șidacăveifiavândvreosupăraredinparteamea,sănu-mimaivădbaniicuochii.

    Licăseîntoarseșiserânjilael.

    —Așa-icăte-aifăcutblândcaunmielușel!?îiziseapoi.Ghițăsecutremură.Toatecatoate,darbătaiadejocîlscoteadinminți.Elfăcu,oarecumfărădevoie,unpasspreLică,îlapucădeamândouăbrațele,îlținustrânsînainteasașigrăicuglasînăbușit:

    —Nutemișca,dacănuvreisăfiemoartedeom!Simțindcă

  • Ghițăemaitare,Licăpriviîngrijatspreușășigrăiiute:

    —Cevreicumine?

    —Nimic!răspunseGhiță,nimicnuvreau.Tuvezipreabinecăamnevastășicopiișicănu-țipotfacenimic.Îmiiaibanii:să-țifiedebine!Mi-ailuatlinișteasufletuluișimi-aistricatviața:să-țifiedebine!Darsănucrezicămățiilegat,sănucrezicăteprindesămăiaiînbătaiedejoc.Tupoțisămăomori,Lică,tucuoameniităi:eupotsăteducpetinelaspânzurătoare.Nutejucadarcumine.Gândește-tecătum-aifăcutsănumaiammultedepierdutșibagădeseamăsănumaipierdșiceleceam!Să-țifiefricădemine!

    Licăsedeteunpasînapoi.

    —Ți-efrică,urmăGhiță,trecându-șicuamândouămâinileprintreperiînsus.Ți-efricășinuți-erușinesă-țichemioameniiîntr-ajutor.

    —Seînțelegecănu,răspunseLicăzâmbind.Mi-arfirușinedac-așvenifărădânșiilatine.

    GhițăîșipierdusebunulcumpătșitocmaipentruaceeasesimțeaînstrâmtoarefațădeLică,pecarenimicnuputeasă-lscoatădinsărite.

    —Voiescșieusăintre,casăvadăcăți-efrică,ziseel.Săriți,măioameni!strigăapoișiseoprineclintitînmijloculcasei.

    Unuldinporcariintrăiuteîncasă,iarcellaltseivipeprag,underămaseprivindînochiiluiLică.

    —I-avenitpoftăsăseprindălaharțăcunoi,grăiLică.

    —BasămăfereascăDumnezeu,răspunseGhiță.Suntomcuminte.Voiescnumaisăvăarătcănumi-efricădevoi.

    —Darni-efricănouădetine,ziseLică.Tuînsuțiziceaisă-mifiefrică:îțispuncă-miesteșinuștiudacătevoimaiputeaapucavreodatăașalastrâmtoarecumteținacum.Tumăînțelegi.Mienumis-apusîncăomîncalefărăsămi-lficurățitdindrum.

    —Nicinuvoiescsămăpunîncaleata.

    —Daraiputeasătepui,aiputeasăfaciceeacepânăacun-aifăcut,fiindcănumăștiaicinesunt.Du-te,îiziseapoiLicăluiRăuț,carestăteaînprag,leagă-lpeslugă,apoiadănevastacucopiiiîncasă.

  • Ghițăserepeziînainte,îlapucăpeRăuțdepieptși-laruncăspremijloculcasei,apoiînchiseușașigrăiînecatdespaimă:

    —Nubăgaținevastaîntrebilenoastre;nuvăatingețidemine,cănuebine.Lică,tueștiomchibzuit:nu-țibăgacapulînprimejdie,nutefacederușine;fiitâlhar,Lică,darnupungașprost,caresedădegol:întreabă-măundeeslugameașiapoivorbeștecumine.

    Licăprivizăpăcitlatovarășiisăi.

    —Voil-ațivăzutfugindpevaleînsus;săștițicănuseîntoarcedecâtdupăcevețifiplecatvoideaici.L-amtrimislapopadinFundureni,casă-ispunăcăstaudevorbăcuvoi.

    —Așa-i,ziseRăuțcasperiatdinsomn.Nul-ammaivăzutdeatunci.

    Licăsimțicăși-apierdutpământuldesubpicioare.

    —Pentruastaamsăteținmintecâtvoitrăi,ziseelprivindaspruînfațaluiGhiță.

    —Nuumblacuvrăjmășie,răspunseGhițăapropiindu-sededânsul,citegândeștecă,dacănum-aiprinsastăzi,n-aisămăprinzicâtveitrăipefațapământului.Lică,tutrebuiesăînțelegicăoameniicaminesuntslugiprimejdioase,darprietenineprețuiți.

    —Amziseucăvreausămitefacslugă!?întrebăLică,schimbându-șideodatăfața.

    —Dacăn-aizisșinuvreisăzici,atuncihaid’săvorbimcaprieteni,îiziseGhițădezghețat!Săaducvinșisănecinstimcanișteoamenidebunăînțelegere.AmeuatâtamintecasăînțelegcănupotstalaMoaracunorocfărădeamăfipusînînțelegerecutine.Nuvreausămățiinumaidefrică,ciumblusăintrulaînvoialăcutine.Suntgatasă-țifacpeplac:daratuncisăfiișituomcuminteșisăînțelegică,dacăesăfiudefolos,lumeatrebuiesămăcreadăomcinstitșistricatcuvoi.

    —Așae!grăiLică.Lumea—da,însănoicumtrebuiesătecredem?

    —Cummăvețifiștiind;săvedem,răspunsecârciumarul,întinzându-imâna.Pevrăjmașulpecarenu-lpoatebiruitotomulcuminteși-lfacetovarăș.

    Licăprimimâna.

  • —Baniimi-ilași,urmăGhițăcamcujumătatedegură.

    —Adicăîiiaucumine,răspunseLică;ce-iînmânănu-iminciună.

    —Darsăștiicănumățiilegatcuei,grăiGhițășiplecăsăaducăvinrecedinpivniță.

    —Astaafostprostiamea,grăiLică,dupăcesevăzusingurcutovarășiisăi.Toteramaibinesăascultdetineșisăținslugalacârciumă.

    —Lasă,poatecăemaibineașa!răspunseRăuț.

    —Săvedem!grăicelalalt.Eumătemcăneținecuminciuna.

    —Astaetreabamea!ziseLică,ridicându-șicapul.

  • VICaomcareîșipetreceaviațapedrumuri,Licăveneadespela

    Moaracunoroc,câte-odată,câtededouă,bașicâtedemaimulteoripesăptămână.Elvenea,descăleca,beacâteunpahardevin,mâncacevașiiarseducea.

    Numaiarareoriseîntâmplacaelsăsteamaimult;însămaialesduminicăelveneaadeseoricucâtedoi-treitovarăși,șiatuncieraînvoiebună.

    LuiGhițăîipăreatotdeaunabinecândLicăveneafărădevestelacârciumă.Anafusesemuncitădegândurigrele,careoîmbătrâniserăoarecumîntr-unsingurceasșicareîiveneauiardecâteoriîlvedeapeLică.

    DarplecândLică,ea-lîntrebasepeGhițădesprecelepetrecuteșielîirăspunsecăn-afostnimic,căceputeasăfie!?șicăLicăeomullui.Deaceea,Anatăcuseatunci,șideatuncităceamereușipriveanumaidincândîncândfurișatlaLică,zicândînsine:“Trebuiesăfieomrăușiprimejdios”.

    Zileletreceauînsă,precumeletreceau,Anasesimțeatotmaipărăsită.DecândseîmprietenisecuLică,Ghițăparcăfugeadedânsa,parcă-iascundeacevașisefereasănurămâiesingurcudânsa.

    —Ghiță,ceaitucuomulăsta?îlîntrebăeaîntr-unadinziledupăplecarealuiLică.

    —Eu!?îiziseelcamsperiat.Cesăam?Nimic!Ceeaceamcutoțidrumeții:vine,stădevorbă,mănâncă,beașiplătește.

    Anaprivilungînfațabărbatuluisău.

    —Dardeobiceiplăteștepesteceeacesecuvine,îiziseeaaspru.

    —Așasuntoameniicudaredemână.

    —Ghiță!grăinevastaașezat.Nuvorbicuminecașicândaiaveauncopilînainteata.Tueștibărbatșitrebuiesăștiicefaci.Teîntrebnumai;nuvreausătedescos:tuîțidăseamadacăaiorinucevasă-mispui.Făcumștii,dareuîțispun,șinumălasăinimasănu-țispun,căLicăeomrăușiomprimejdios:astasevededinochiilui,din

  • rânjetulluișimaialesdincăutăturaceare,cândîșiroademustațacudinții.Eompătimaș,Ghiță,șinuebinesătedaipreadepartecuel.

    —Darnumădaudeloc!răspunsebărbatul.

    —Bine!grăinevasta.Tufăcumștii,darsănuziciapoicănuți-amspus.

    Ghițăarfivoitsăvorbească,însăîieragreu,dupăceziseseodatăcăn-arenimiccuLică;îșipusedarnumaidegândcăîivavorbialtădată.

    Și,ladreptvorbind,cearfiavutelacumsăîispună?!Toatecelepetrecuteerauparcădateuitării,șiașapoatecănicinuerabinecaAnasăafledespreele.Ce-idrept,Ghițăseuitamereulaurechileporcilor,baagăsitînmaimulterândurișiporcicusemnedealeluiLică,însăLicăveneașiseduceafărăcasă-lîntrebeceva,șiașanuaveadecâtsăținăminteșisătacă.Licănu-lîntrebanimic,nimicnu-ispuneașinimicnucereadeladânsul.

    Cutoateaceste,SămădăulparcăștiatotcesepetrecealaMoaracunoroc,șiaceastaîlnedumereacâteodatăpecârciumar.

    Șimaimareisefăcunedumerirea,cândîntr-oziLicăîitrimiseseșaseporci,dintrecarepatrunuerauînsemnațicuniciunuldintresemneleînșiratepeverigadesârmă.Ghițăastătutmultlaluptăcusine;darînceledinurmătoti-aprimit,pentrucasănusestricecuLică,șitotnui-agrăitAnei,fiindcăsetemeacăeavastăruisănu-iprimească.

    Deaiciînainteelînadevărsefereadedânsa,iarăeaîșidădeasilințăsănu-lsupere.

    Astfelsositimpulcândbrumacadeșivântulscuturăfrunzelecopacilorșirăreștepădurile.

    Decândvenisetoamna,drumuleramereuumblat,șinicichiarduminicanuerapărăsităcârciumadelaMoaracunoroc.Toamnasețintârgurilecelebune;toamnaareomulcâtecevadevândut;toamnafacneguțătoriitrebilecelebune;șiluiGhițăîimergeadaracumchiarmaibinedecâtpestevară,șiabiaseîntâmplacâteunceaspesăptămânăcasăfiesingurlacârciumă.ȘicucâtseapropiaziuadeSfântulDimitrie,drumuleracuatâtmaiumblat.

    Într-ozidelunieraucincicarelaMoaracunorocșișapteoamenisubcerdac,cândsosișiLicădimpreunăcuBuză-Ruptă,cuSăilă

  • BoarulșicuRăuț,omuldecarenumaiarareorisedespărțea.

    Licănustăteaniciodatăsubcerdac,niciîncârciumă,ciînodaiadealături,încareerauomasămăricică,câtevascaunedepaieșidouăpaturipentrudrumețiimaialeși,careseîntâmplasămâiepestenoaptelaMoaracunoroc.Altfelînaceastăodaieîșipetreceacârciumarulziua,cunevastașicucopiii,fiindcăodaiaîncareseculcaeleraînaltăparte,cuintrareaprinbucătărieșicuferestreleladeal,câtăvremeaiciferestreleerauspredrum,încât,șezândlamasă,puteasăvadăcuoprivireșicârciuma,șidrumul,șiloculdedinainteacârciumii.

    AstădatăînsăLicănuintrădreptînodaiaaceasta,ciseoprisubcerdacșiprinsevorbăcuoamenii,întrebândpefiecaredintredânșiideundevine,undemergeșiîncetreabăumblă.Într-untârziu,elîltraseapoipeGhițălaoparteși-iziseîncet:

    —CândvinejidovulpentrucâștiguldelaSt.Dimitrie?

    —Arândașul?răspunseGhițătotmaiîncet,gândeamsămăduceulael.

    —Da,arândașul.Nuteduce,grăiLică.Lasă-l,căvineel.Amovorbăcudânsul.

    —Bine!Sătevestesccândaresăvie?

    —Nu-inevoie.Aflueu;grijameadedânsul!DeșieivorbiserăîncetșimaialesLicăpăreaavoisăpăstrezetainădesprecelecesevorbea,elrosticuvintele“jidovul”,“arândașul”și“grijameadedânsul”destuldetare,pentrucaoameniidesubcerdacsălepoatăauzi,apoiprivicamsperiatîmprejurulsăușiadause:

    —Darsăintrămîncasă.Intrând,Licăîșiaruncăbiciulpemasă,unsemncăvoiasăpe-treacăîndragăvoie.FusesecertatcuBuză-RuptășicuSăilăBoarul,Răuțîiîmpăcaseșiacumvoiasăsecinsteascăcudânșii.DesprearândașLicănumaivorbiniciuncuvânt.

    Pestepuținsosirătreițiganilacârciumă,unulcuvioara,altulcuclarinetulșialtreileacuțimbala:Licăîipusepelaițadincârciumășileporuncisăcânte.

    Șifiindcățiganiicântau,oameniiseîngrămădiserălaușacârciumii,șiascultașiAnacubătrânașicucopiii,căcinumairarsenimereautreițiganideodatăpelaMoaracunoroc.

  • LuiLicăîivenidelaovremepoftăsăjoaceși,apucândpeBuză-Ruptă,ieșidincârciumășiîncepusăfrământepământul,încâtpărulrăsucitînpletelungiîizburaînvânt.

    Darjoculfărădemuierenuareniciunrost.DecândumblapelaMoaracunoroc,elnugrăisenicizecevorbecuAna;acumînsăelseduselaea,oapucădemâiniși-izise:

    —Haid’sătejocodată,săzicicăaifostjucată!Anasedeteînlături.Elocuprinsecuamândouăbrațele.

    —Dardacăn-ampoftădejoc!?grăieacuhotărâreșisedesfăcuîncetdinbrațelelui.

    —Vinepofta!

    —Șilamaimult!adauseBuză-Ruptă,trăgândcuochiul.

    —Ei!nuvreau!grăiAnareceșisedeteînapoi.Licăseretrasecamnecăjit.

    —Săraculdemine!grăiGhițăașaînglumă.Darnăzuroasămis-amaifăcutnevasta!Joacă,muiere;parcăaresă-țiiacevadinfrumusețe…

    Anaîșicălcăpeinimășisedetelajoc.Laînceputsevedeac-afostprinsădesilă;darceaveasăfacă?Laurmaurmelor,decesănujoace?Încetulcuîncetul,eaprinsevoiebună;secamtulburacândLicăseapropiadedânsa;sângeleîinăvăleaînobrajicândeloapucadebrâucas-oînvârtească;darașaeraacumșialtfelnuputeasăfieșieasedetedinceîncedupăpăr.Înceledinurmă,totsearătăcopilarăsfățatădeodinioară,șiGhițăfierbeaînelcândîivedeafațastrăbătutădeplăcereajocului.

    —Să-țifiedebine!grăiLicăpestecâtvatimpobosit.Daumărturiecătețiimaibinedecâtmine.

    Elostrânseapoiînbrațe,oridicădelapământ,seînvârticueaodată,osărutășiopusepelaiță.

    Anaîșistâmpărăobrajiicupalmele,privindcamamețităîmprejur,învremeceLicăseplimbaînsusșiînjos,ștergându-șisudorilecumânecadelacămașă,apoiseoprișigrăi:

    —Cecârciumadraculuimaieșiasta!?Decenu-țițiioslujnică?Oameniidelaușăzâmbirăpesubmustață,Anatresărișiseridicăroșităcabujorul,iarăbătrânaprivilaoparte,făcându-secănu

  • înțelegevorbeleluiLică.

    “De!îșiziseea,cesă-ifaci,așaeomul!Oricâtdebunarfi,totarecâteunpăcat.Fiecâtdemic,dartotîlare.”

    Ghițănuzisenimic,ci-șipusenumaidegândcăaresăoțieminteșiasta.

    Înspreseară,SăilăBoarulplecăcuBuză-RuptăspreIneu,Răuțoluă,dupăceschimbăcâtevasemnetainicecuSămădăul,sprepădureadelaFundureni,iarăLicăseopriladrumețișigrăiprivindînspreapus,deundeseridicauniștenorigreisprecer:

    —Seschimbăvremea,precumsevede;dartotmi-ecăamsărămânaicipestenoapte.Ambanilamineșilocurilesuntcamrele,maialesacumtoamna.

    ElrămasedarpestenoaptelaMoaracunoroc.

  • VIIDecânddrumurileeraumaiumblate,sevorbeamereudespre

    nenorociriîntâmplatemaiici,maicolo,prinpartealocului;cotituradelaMoaracunoroc,altădatăvestităderea,eraînsăînanulacestascutită,șidrumețiiscoseserăvorbacă,decândGhițăavenitlaMoaracunoroc,locurilenumaisuntprimejdioasecaledeozijurîmprejur.JandarmiidelaIneusețineaucutoateacesteamereupedrumurișiabiatreceazidatădelaDumnezeufărăcaeisădeapelacârciumaluiGhiță.

    Ghițăsebucuracândveneaujandarmiișiîșidădeatoatăsilințasăsepunăbinecudânșii:ledădeamâncareșibăutură,fărăcasăprimeascăbaniicândeivoiausăplătească,îițineadevorbășiumblamereuînvoilelor.

    Eraînsăîntredânșiiunul,Pinteacăprarul,unomscurtșiîndesat,cuochiimari,cuumeriiobrajilorieșițișicufălcilelate,cumustațatunsășicuotăieturăînfrunte,darmaipresusdetoateomașezatșităcutlafire,cucareGhițăsefăcuseprietenbun.Ce-idrept,elnuvorbiseîncăîntrepatruochicuPintea;darașasuntoamenii:ecâteunulpentrucaresimțidinclipacel-aivăzuttrageredeinimă,fărăcasă-țidaiseamapentruce.AșaerașiPintea.CândveneapelaMoaracunoroc,sevedeacăsesimtebinelacârciumășiplecatotdeaunacamanevoie;apoielținealaAna,lacopii,netezeacâiniiluiGhițăși-arfifostorișicândgatasădeacuciomaguldacăcineva,chiarladreptvorbind,arfiîndrăznitsă-lgrăiascăderăupeGhiță.DeaceeasimțeașiGhițăcăPinteaeoarecumsingurulomcucarearputeasăvorbeascămaipefață,șiacum,cândsevăzupestenoaptesubacelașiacoperământcuLică,arfidoritsă-laibășipePinteaînapropiere.

    Toategândurilerelesegrămădiserădeodatăîncapulluiși-lcuprinseseoneliniștecaniciodatămainainte.

    SufletulisepuseseîntulburarecândLicăîispusesecăareovorbăcuarândașul.TulburareaîicrescucândLicăîisărutănevastașiîiaruncăvorbadespreslujnică.Însfârșit,Ghiță-lcunoșteadestuldebinepeLică,pentrucasăștiecăelnusetemedeoameniirăișidelocurilerele,șiașaseîntrebamereu:“Pentrucearămasellacârciumă?Pentrucele-aspusdrumețilorcăarebanilasine?Ceaveadegândsăfacă?Pentruceavorbit,pentruceavorbit!?”

  • “Pentruce?!pentruce?!îșiziseelînceledinurmădeznădăjduit.Cineștie?!Levafizisașadinîntâmplare,fărăcasăfigânditlaceva,iarăeumăfierbînminepentruele.”

    EluitaseîncetulcuîncetulînvoialafăcutăcuLică,șinumaidincândîncândîșimaiaduceaamintedebaniipecareîipierduseatunci.Acumsegândealatoate,șilaînvoială,șilabani,șilaporciicusemnstrăin,pecareîiprimisedelaLică,șilaurmărileceputeausăaibăacestea,șiunglastainicparcă-ișopteamereu:“Avenitvremeasăterăfuiești”.

    NutrecusenicijumătatedeandeziledecândseaflalaMoaracunoroc,șitrebileîimergeaudinceîncemaibine:aveaporcilaîngrășare,douăvaciculapte,căruțăperăzoare,doicaibuni,aveabaniînladă,nupreamulți,darădestuipentrucasăpoatătrăiunan,doidintr-înșii.Daracum,cândtrebilemergeaumaibine,Licăvoiasă-ivorbeascăarândașului,fărăîndoialăpentrucasă-șifacărânddevreunaltomlaMoaracunoroc.

    DarăGhițănuvoiasăplece;nu-llăsainimasăpărăseascălocullacareînscurttimpputeasăsefacăomcustare.

    Șiiarsegândealaînvoialapecareofăcuseînstrâmtoareasa,labaniisăi,laprimejdiilece-lîmpresurau,laiarnaceseapropiașilazilelebunepecareleavusesecândnuaveaniciporcilaîngrășare,nicivaciculapte,nicicăruțăperăzoare,nicicaisprinteni,nicibanibinenumărațiînladă.Șicândsegândealaaceste,îiveneaoarecumsăsebucurecăLicăîlscoatefărădevoiedelaMoaracunorocși-lscapăașazicânddetoatenevoile.DarGhițăeraomcuminteșisimțeacăaresă-iparătoatăviațarăudacăvaplecadelaMoaracunoroc.Deaceea,decâteoriîșiaduceaamintecăLicăseaflasubacelașiacoperământcudânsul,îlcuprindeaovieîngrijare.Arfivoitsămeargălaelșisă-lîntrebe:“Omule,cevreisăfaci,cevreisăceridelamine?Vorbește-miverde-nfață,casăneînțelegem.”Șiiarîiveneasă-șizică:“Ce-mipasă!?Eunudaunimic;suntgatasăținpieptcuel.Șidacăpier,atâtapagubă!”Șimaialesacestaeragândulcare-lstăpâneapeGhiță:nimicnueraînelmaitaredecâtpornireadeasepuneîmpotrivaluiLicășideanudanicicâtenegrusubunghieîndărăt.

    Darpecândseîntăreaînaceastăhotărâre,elerasingurșipărăsit.Ana,pecareopriveacuatâtadragmainainte,încetulcuîncetulseînstrăinasededânsulșinumaieraveselăcamainainte,

  • cândseaflasingurăcudânsul.Elînsușiseînstrăinasededânsa.Dinclipaîncareeași-aarătatbănuielilepefață,sestinseseoricetrageredeinimăpentrudânsadinsufletullui.Și-arfidatadeseatoatăviațapentrucasămaipoatăsimți,fiechiarpeosingurăclipă,bucuriapecareosimțeaodinioarăcândprivealadânsa;darînzadar:eanumaierapentrudânsulceeacefusese;chipuleifrumos,trupuleifraged,fireaeidulcenumaiputeasăstrăbatăpânălainimaluiplinădeamărăciune.DindragostecătredânsașicătrecopiiveniselaMoaracunoroc;dindragostepentrudânsașipentrucopiisebăgaseînstrâmtoareaîncareseafla;șiacumtocmaieaeraceadintâidinrândulaceloracarenuținseamădestrâmtoarealuișidegreutățilecucareseluptă,chiarșieaîlcredearău,cândnuputeasă-iînțeleagăpurtarea.

    Deaceeaacum,cândsimțeatrebuințadeunsufletîncaresă-șicautesprijinire,GhițănusegândealaAna,caredormealiniștitălângădânsul,cilaPintea,care-lmângâiaseadeseoricuprivirilesaleplinedeîncredere.Laînceputarfifostînstaresă-șipunăcaiilacăruțășisăpleceacuînvremedenoaptelaIneu,casă-lcautepePintea;încetulcuîncetul,însă,gânduriles-aulămuritînsufletullui,șiînceledinurmăsimțindu-semaitare,elîșizise:“Adicădecesăpuneumaimultăîncredereîntr-unomstrăindecâtînnevastamea!?”

    Deabiaseînnoptase,toțidormeaulacârciumă,șichiarGhiță,maiîmpăcatcugândurilesale,ațipise,cândcâiniiîncepurăsălatreșioluarădinceîncemaineastâmpărațipevaleînsus.

    Ghițătresărisperiatdinsomn,săridinpat,seapropiedefereastrășipriviafarăînnoapteaîntunecată.

    Elnuzărinimic,darsimțicăseapropievreunomcunoscut,deoarececâiniiseîntorceauscheunândînapoi.

    Pestevreunsfertdeceaselvăzu,însfârșit,trecândpesubfereastrășiînaintândspreușacârciumiiunomșiofemeieînaltășilatăînumeri.

    Astaeraadică!AcumînțelegeapentrucearămasLicălaMoaracunoroc,și-ierarușinedegândurilerelece-șifăcuse.

    “Parcă-iunvoinicdecodru!”ziseelretrăgându-sedelafereastră.

    —Cine-i?strigăînclipaaceeaunuldintreslugi,Marți,ungurul.

    —Oamenibuni!răspunseunglasbărbătesc.Ghițăsetulburădin

  • nou.Precumvăzuseprinîntuneric,îipăreacăomulceveneacufemeianueraRăuț;acum,cândîiauziglasul,numaiputeasăseîndoiascădespreaceasta;eraunomcudesăvârșirenecunoscut.Atuncicumde-lcunoșteaucâinii?Cumde-llăsaslugasătreacă?DecenuveniseRăuțînsuși?

    “Dece?dece?”îșiziseelnecăjit.Egrozavcândomulîșifacespaimădintoatenimicurile.

    Cutoateaceste,îivenigândulsăseducăsăvadăcineavenit.

    —Ce-i,Ghiță?întrebăAna,caresedeșteptasedinsomnșiseridicasedinpat.

    —Cesăfie!îirăspunsebărbatul.Nimic!Răuțseîntoarce.Cineștie,vafiuitatceva;vafiavândsă-ispunăcevaluiLică.

    —NueraglasulluiRăuț,Ghiță,grăinevasta.Terog,du-teșivezi.Cefeldeoamenisuntaceiacareumblă-nvremedenoapte?

    Acumnicivorbănumaiputeaficaelsăseducă,căcioarfineliniștitpeeașimaitare.

    —Fiipepace!îiziseel.I-amvăzuteucuochii,șidacăn-arfioamenicunoscuți,nui-arfilăsatMarțisătreacă.

    —Marți!!întâmpinănevasta.Mienu-miplaceMarțideloc.

    —Ei,apoitubănuieștipetoatălumea,grăiGhiță.Fiicuminteșiteliniștește.

    Anaseliniști,deșitremuraîntottrupul.Pecândațipisedinnou,câiniiîncepurăiarsăbată.

    —Ce-iasta!?strigăcârciumarul.Cadinseninîlcuprinsespaimașiparcă-iveneasăseîndoiascădacăavăzutbinecândavăzutaceafemeieînaltășilatăînumericaunvoinicdecodru.Elsăridardinnoujosșiiarseduselafereastră.

    Omulșifemeiaseduceaucupașigrăbiți.Însăparcăeraaltom,parcăeraLică,elînsuși.Dac-arfiștiutcăAnadoarme,Ghițăarfiplecatsăseîncredințeze.

    —Seduc,grăiel,darîncet.

    —Bine,Ghiță,răspunseAna.Sădormim.

    —Sădormim.Însăeanuputeasădoarmă.Fusesetrezitădinsomnulceldintâi,tulburatădegândurigrele,șiînceledinurmăo

  • apucarăniștefierbințelicaren-omailăsausăseastâmpere.Ghițăfupestepuțincuprinsdeunsomnadânc;afarăîncepusăbatăvântul,iareaerafrământatădemuncilenopțilorpetrecutepenedormiteînculcușulînvrăjmășit.

    Târziudupămiezulnopțiicâiniisemișcarădeatreiaoară.

    Anaîșioprirăsuflarea,sedetetiptildinpatșiseapropiedefereastră.

    LicăseîntorceasingurdespreFundurenilacârciumă.Acumaealeînțelegeatoate:elafostundevașiafăcutcevacuștirealuiGhiță.

    —Doamne!ziseeaîngrozită.Ce-acăzutpecapulmeu!DarGhițăerabărbatulei:arfidoritsă-ifisecatluminaochilorînclipacândaajunslafereastră,pentrucasănuvadășisănuștienimic,șiiserăcitotsângelecândsegândicăvorfiaflatșialții.

    Eratârziu,marțidimineață,cândLicăieșicamnedormitlaluminazilei.

    Ploua,șilespuneaoamenilorcăavusedreptatecândziceacăaresăseschimbevremeașicătoteramaibinedacăplecaieri,pentrucănuerasilitsăumblepeploaie.

    GhițăluasehotărâreasănuașteptedecâtplecarealuiLică,apoisă-șipunăcaiilacăruțășisăseducălaIneu,casă-lcautepePintea.Însăeldormisebinepestenoapte,șimaialesacum,dupăce-lvăzupeLică,îșischimbăgândul.Laurmaurmelor,nicinupreaștiace-arfiavândsăvorbeascăcuPintea.Gândurilepecareleavuseînsearatrecutăsestrecuraserătoate,încâtparcălevisasenumai,șidecândștiacășiLicăareoslăbiciune,elîipăreaunommaibunînfelulluidecâtcumîlcrezuseșiîieragreudebănuielilepecareșilefăcuseînnedumerireasaasupralui.

    IarăAnaîntâiaoarăînviațaeasimțitrageredeinimăpentruLicăși-iziselaplecare,dintoatăinima,“norocbun!”,căcisoartasoțuluisăueraacumlegatădealui.

    DupăplecarealuiLică,eaîltrasepeGhițălaoparteși-igrăi:

    —Amovorbăcutine:nuacum,darcândîțiprinzivreme.

    —Bine,răspunseelpuspegânduri.Spune-miacum.

    —Nuacum,Ghiță,îiziseea,cicândvomputeavorbiîntihnă.Caută-țiderândcuoamenii;precumvezi,voiescsăplece.

  • Făcându-șisocotealacudrumeții,Ghițăseîntrebamereucevafiavândnevastasă-ispună,șigrăbeamaimultdecâtdeobicei,darpecânddrumețiieraugatadeplecare,iatăcăsosișiPintea,însoțitdealțidoijandarmi,lacârciumă.

    Elveneamaiiuteșieramaităcutdecâtdeobicei.

    —Cefeldeoameni,așa,maiînsemnați,autrecutieripeaici?întrebăel,dupăceintrăcutovarășiisăiînodaiadelângăcârciumășitraseușadupăsine.

    —Nu-imaiținminte,răspunsecârciumarulrece.

    —Ei,trebuiesăaflu!grăiPinteascurtșihotărât.Ghițăprivilunglael,apoilaceilalțidoișigrăidezghețat:

    —Dacăvoiațistamereuaici,atunciașputeavorbicumîmiplacemie;darvoiveniținumaidincândîncând,șiașa,trebuiesăfițioamenicuminteșisănucerețisă-mibagcapulînprimejdieorisăvăspunminciuni.Eunuștiudecemăîntrebați,darpotsăvăspuncălaasemeneaîntrebărin-amsărăspundniciodată.Dacănuvăestedestulatât,luați-măstrânslegatșiduceți-măcuvoi.

    —Lanevoieașaosăfacem,răspunsePintea,deșiaișitutoatădreptatea.

    Deaciînainteeivorbirădesprealtele,învremecePintealefăcutovarășilorsăisemnsăiasă.

    RămânândsingurcuGhiță,elprivicâtvatimpjos,țintăînainteasa,apoigrăi:

    —LuiLicăîispuitotșimienu-mispuinimic!

    —Nui-amspusluiLicăpânăacumnimic.Vafiștiind,răspunseGhiță,dardelaminenu.

    Pinteaprivilungșiaspruînfațacârciumarului,cașicândarvoisăafleadevăruldinochiilui.

    —Atunci,ziseelîntr-untârziu,poatecăaivreoslugă.Ghițădetedinumeri.

    —Nu-mivinesăcred;darvasăfiucuochiiînpatru.Deodatăeltresăricadeșteptatprintr-ungând,care-ilumineazătotcapul.

    —CunoștitupeLică?întrebăeliute.

    —Îlcunosc.

  • —Bine?

    —Bine!n-amfostprinșiîmpreună?!Nuîmpreunăamstatînchiși?!

    —Tuaifostînchis?întrebăGhițătulburat.

    —Da!Furaserămniștecai,Licășieu,șine-audatdeurmă;auîmpușcatpeLicălapicior,căcialtfelnunedădeamprinși.

    —Vasăzică,tuaifostprinsodată?grăiGhițăîncăodată.

    —Cedracu!strigăPintearâzând,așfioareceeacesunt,dacăn-așfidoveditcăștiutoatepotecileșitoateapucăturiletovarășilormeidemainainte?Darcevreisă-țispundespreLică?

    Ghiță-șipierduserostulșiîncepuasetemedeomullacareținuseatâtdemultmainainte.

    —Voiamsăteîntreb,ziseelcamcujumătatedegură,dacăLicăareslăbiciunepentrumuieri.

    —Pentrumuieri?răspunsePintea.Pentrunimic.Nu-ivorbă,îlapucădincândîncând,darslăbiciunenuare.Elareoslăbiciune,unasingură:săfacă,săselaude,sățielumeadefricășicutoateacestesărâdășidedraculșidemumă-sa.Sărâdădenoi,Ghiță,denoi,urmăelmaiaprins;dar,Ghiță,suntdetreizecișioptdeani:măspânzurdacăîmplinescpatruzecifărăcasă-iarătcămaisuntșialțiimaișimaidecâtdânsul!Mi-afăcutunapecaren-amsăi-ouittoatăviața.

    —Atunciînțeleg!grăicârciumarulîncălzindu-sedinnou.Ieriîmiziceasă-iaducoslujnicălacârciumă,casă-ipunadicăomdepândăîncasamea!

    ȘiacumGhițăalegeaînelvorbelecucaresă-ifacăluiPinteaîmpărtășiredesprecelepetrecuteîntreelșiLicășistătealaluptăcusinedacănuarfipoatemaibinesătacă.

    —Pentrucătrebuiesăștii,urmăelcamcujumătatedegură,Licăaumblatmultdupămine…

    —Stai!strigăPinteatăindu-ivorba.Adă-iuna.Lasă-măsăți-oalegeu,șigrijameadedânsa!

    —Bine,grăiGhiță,dacăsocoteștitu…

    —Daracunumaipierdemvremea:cine-afostieripeaici?

  • —Pinteo,număîntreba,cănupotsă-țirăspund.

    —Staisăneînțelegem,grăiPinteamâhnit.Dintredouă,una:orivorbeșticuminepefață,orimălașidracului!Înțelegsănulespuialtora,darmie?

    —Țieți-așspune,răspunseGhiță,dardacăîțispunție,spunlatoatălumea,fiindcătueștidatorsălespuișialtora.Uite!întreabă-ipedrumeți,întreabă-lpeslugă,silește-lsă-țispună,darnutemiradacă-lvoialungadelacasamea.

    —Teînțeleg,zisePinteamaidumerit.Săfieprecumzicitu.Știitudepieleacuievorba?Astă-noaptel-aucălcatdoiinșipejidovul,l-aubătut,deanevoiesemaipuneînpicioare,și-auluat,dupăcumspuneel,peste—Dumnezeuștiecâțibanideladânsul.

    Ghițăparcănuînțelegeabine.

    —Pecarejidov,întrebăel,pearândașul?

    —Da!pearândașul.Treabaastanuputeas-ofacăaltuldecâtLică.Elareobiceiuldeasepunecupuținilacale,pentrucasăseștiemaiadăpostitdeprostiaaltora.

    GhițănusemaiîndoiacăaceidoiaufostSăilășiBuză-Ruptă,careplecaserăierisearăspreIneu;însăelnuputeavorbi.

    —Licănuputeasăfie,ziseelhotărât.Peelîlcunoaștearândașul.

    —Apoida!răspunsePintea,tocmai.Eraucufețeleacoperite,șiarândașulzicecăisepăreacașicândarfifostLică.

    —Eibine,nusepoate!grăiGhițăîndărătnicit.Licăadormitastă-noapteaici,încasamea,șin-aplecatdecâtabiaacum.

    Pinteastetecâtvatimppegânduri.

    —Cândavenit?întrebăel.

    —Ieripelaamiazăzi.

    —Cucineastat?

    —Vasăaflidelaslugi.Sepoatecăelapustreabalacale;euamcuvintesăocredasta.

    —FereascăDumnezeu!grăiPintearidicându-se.Unlucrusăștiișisă-lțiitotdeaunaminte:Licănusebizuieniciodatăpealții.Punecaii

  • și-țiiaslugile,casăviicumine.Ceilalțidoirămânaici.

  • VIIIAnarămasecuinimaîncleștatăcândGhițăîispusecătrebuiesă

    plececuPinteașicuslugilelaIneu.Deșivedeaînsădinfațaluicăecevaneobicinuitlamijloc,easemailinișticândsegândicăPinteaeomulluiGhiță,baparcănumaiacumînțelegeapentruceGhițăși-adatsilințasăsepunăbinecuPintea,și-ipăreabinecăpleacătocmaicudânsul.

    Darinima,cutoateaceste,îibăteamaitaredecâtdeobiceișitemerilecesedeșteptaserăpestenoapteînsufletuleinumaislăbeau.

    —Maică!îiziseeaîntr-untârziubătrânei.Cumțiseparlucrurileaicilanoilacârciumă?

    —Cummisepar?răspunsebătrâna.Levezișitucamine.Mergbine.

    —Da,mergbineaiciîncârciumă,urmănevasta;darlanoiîncasă?Nu-lvezitupeGhițăcăemereupegânduri,cănusemaidăînvorbăcunoi?nuvezitucădecâtvatimpparcănumaisuntemnevastășibărbat?

    —Așasuntvremile,grăibătrâna.Ghițăeomharnicșisârguitorșiașasegândeștemereucasăadunecevapentrucasalui.Areșiel,catotomul,oslăbiciune:îirâdeinimacândîșivedesporul.Ebunăslăbiciuneaastașinutrebuiesătemâhneștipentruea:rabdă,cădefolosultăurabzi,șinicinuaipreamultderăbdat.

    —Bine,maică,ziseAna,dardacăelarîncepesăcautecâștignelegiuit?Evorbașidenoi;artrebuisănespunășinouăceface.

    Bătrânastetecâtvatimppegânduri,apoigrăiîntristată:

    —Nuștiu,fatamea,șinicinucautsă-midauseama.Emultănenorocireînlumeșioameniiși-oîmpartîntredânșii:dacăți-acăzutopartemare,șibătaiedecap,șisfat,șibogăție,șimărirealumească,toatesuntînzadar.

    Anastăteadusăîngânduri,cândauzirăzuruituluneitrăsuriboiereșticutreicaișicufeciorpecapră.

    Ghițănefiindacasă,Anașibătrânaieșirăsăprimeascăpeceiveniți.Afarăplouacadinciur.Dupăcefeciorulsăridepecaprășideschiseușacugeamuriatrăsurii,seiviodoamnăcadedouăzeciși

  • optdeani,înaltă,cuobrajiiplini,cuochiimarialbaștrișicupărulauriu,îmbrăcatădesuspânăjosînnegrușidemânăcuuncopilcadecinciani,slabșibolnăvicios.

    Eaîifăcuunsemnfeciorului,trecuiutesubcerdac,apoiprivilaAna,cașicândarvois-oîntrebeunde-șipoategăsiunadăpostmairetras.

    Anaoduseînodaiadelângăcârciumă.

    —Darfrumoasăe,bat-os-obată!grăibătrânaplecândînurmalor.Înclipacânderausăintreînodaie,străbătuunfulgerprintrenorișicăzuuntunetputernic,decaresecutremurătoatăvalea.

    —Vaidemine!strigădrumeațaoprindu-sesperiatăînprag,închidețiferestrele,cănetrăsneștepetoțiaiciîncârciumă.

    —EminunealuiDumnezeu,acutoamna,grăibătrânafăcându-șicruceșigrăbindsăînchidăferestrele.Darnuvătemeți,domnișoară:Dumnezeunu-lloveștedecâtpeacelapecarevreasă-lpedepsească.

    —Da,Dumnezeu,grăidrumeața,așa,pentrudânsa,totdeaunaDumnezeușinumaiel.

    —Poftițiceva?oîntrebăAna,dupăceeaseașeză.

    —Săsteaploaia,casăpotplecamaideparte,îirăspunseastacampesteumăr.

    Anaseretraseșiînchiseușaînurmasa.Învremeaaceasta,vizitiuldeshămasecaiiși-iduseselagrajd,iarăfeciorulseretrăsesesubcerdac,undestătearezematdeunstâlpșiprivinddincândîncândlajandarmiicareședeauîncârciumă.

    —Efoartetristă,grăiAnaapropiindu-sededânsul.Elseîndreptășicurățimâneca,pecareserezemasecumâna,apoirăspunse:

    —Da,etristă.

    —Undemergeți?întrebăcârciumărița.

    —Nuștiu,grăifeciorulprivindmaicudinadinsînfațaei,casăvadădacă-ipoatevorbi.LaIneu,pare-mi-se.N-ammaiumblatpeaici.Peaicisuntpădurilecuturmedeporci?

    —Da,îirăspunseAna,întoatepărțilecâtvezicuochii.Areturme?

    —Așasezice,grăifecioruldânddinumeri.

  • —Darpecinejelește?

    —Pebărbatu-său.S-aîmpușcatacutreisăptămâni.

    —S-aîmpușcat!?strigăAnasperiată.Pentruce?

    —Nuștiu,răspunsefeciorul,dândiardinumeri.D-taînțelegi,adauseapoipestepuțindepărtându-se,căastanuemoartefireascășicătrebuiesăfieotainălamijloc.

    —Sărmanafemeie!grăiAnaînduioșată.PecândAnaîipovesteabătrâneiceleceaflasedespredrumeațaceafrumoasă,seîntoarseșivizitiuldelagrajdșisepusepelaițadesubcerdac.

    —Ledaudraculuitoate,șicai,șicăruță,șistăpână,ziseelamărât.Îmivines-olasaiciînpustietateșisămăducpeiciîncolo.

    —Taci,măi,căteaude!îizisefeciorultrăgândcuochiulșidestuldetarepentrucastăpânasă-lpoatăauzi,cumtrebuiasă-laudășipevizitiu.Fiicuminte,urmăapoimaiîncet,șiseașezăînfațăcuel.NuștiitucădecâteorivenimpelaIneu,neîntoarcemîncărcațicastupul?

    —Aivorbitcucârciumărița?întrebăvizitiul.

    —Aș!Ți-aigăsitomul!răspunsefeciorul.Astanu-țiîncarcăsocoteala.Lasă,căameuomulmeulaIneu,undestămcustăpâna.

    —Dacăi-ardaDumnezeuSămădăuluiungândbun…grăivizitiul;sănemaiamânepânăduminicăcelpuțin.

    Feciorultraseiarcuochiul,dreptsemncăacumavaștisăopunășiaceastalacale,apoieirămaserătăcuțifață-nfață,privindțintăunullaaltul,cașicândfiecarearaveasă-ispunăceluilaltceva,darstăpegândurișinuaflăvorbapotrivităorinucuteazăsăsedeafărășovăirepefață.

    —Lacetegândeștituacum?întrebăvizitiulîntr-untârziu.

    —Hm!îirăspunsefeciorulzâmbindpesubmustață.Pare-mi-secătotlaceealacetegândeștișitu.Darcenepasănouă!?urmăel,pestepuțin,maideschis.Nu-iașa?!Ce-țipasăție?!Ce-mipasămie?!Unlucruștiu:cădecâteorivenimlaIneu,neîntoarcemcubani,cubanimulți.

    —Dareutotașvreasăștiudeundeiastăpânanoastrăbanii,îiîntâmpinăvizitiul,pentrucă,dreptsă-țispun,eunucredsăaibăeatocmaiatâteaturme,pentrucâteiabanii.

  • —Nicieunuștiu,grăifeciorul,privindcamîngrijatîmprejur.

    —Nicieunuștiu,adăugăapoimaiîncetșiplecându-sespremasă,dardecândcumoarteastăpânuluiparcăbănuiescunlucru.Uite!eunumaiacumîncepsăînțeleg.TuștiicădeSămădăulsevorbescmulte.Bine!DecâteorineîntoarcemdelaIneu,eapleacăpestecâtevazileînsus,înȚaraNemțească.Apoilanțuldeaur,pentrucareerausă-lînchidăpestăpânulnostru,dacănuseîmpușca,îlținmintedecândfuseserămînrândultrecutlaIneu.

    —AdicătucrezicăSămădăulfurășieavinde,grăivizitiulcuîndoială.

    —Nucred;îțispuseseicăparcămi-arvenisăbănuiesc.Săvedemdeaciînainte.Las’pemine!Zic,las’pemine,căcidac-arfisăfie,ne-avăzutDumnezeupeamândoi,șipemine,șipetine.

    —Cumadică?

    —Las’pemine!răspunsefeciorulsărindînpicioarecasăprime-ascăporuncilestăpânei,careieșisesubcerdacspreavedeadacăploaian-amaislăbit,celpuțin,căcidevremebunăparcănumaieranădejde.

    Nerăbdătoarecumera,eadeteporuncăsăprindăcaii,căcinuvoiasămâiepestenoaptelacârciumă,șisă-iprindăcâtmaineîntârziat,casăn-oapucenoapteapedrum.

    Feciorulșivizitiulîncepurăsăfacăgurăcănupotplecapeastfeldevreme,căomoarăcaii,căegreupentrudânșii,cădrumulerău;însăhotărâreaeieranestrămutată.ÎnzadarosfătuișiAnasărămâiepestenoaptelacârciumășisănuseteamă,deoareceîncurândaresăsoseascășiGhiță,basuntchiarșijandarmilacârciumă.

    —Noinuștimcâtstămaci,grăiunuldintrejandarmi;dartotebinesămânețiaici;suntaproapedouăceasuriși,cumedrumul,anevoiemaisosițicuziualaIneu,iarălocurilesuntrele.

    —Cesăvăplătesccasăvenițicumine?întrebăea.

    —Nuputem,răspunsejandarmul.Trebuiesăstămaicipânăcenunevavenialtăporuncă.

    —Punețicaii!strigădrumeațaîndărătnicită.Voiștițicănucernimicdegeabadelavoi,adauseapoipestepuținși,aruncândobucatădehârtiepemasă,cerusocoteala.

  • Analuăhârtia,privinedumeritălaea,apoiîntrebăcamsfiită:

    —Nus-arputeasă-midațialta?Lipseșteuncolț,șieunupreamăpriceplabani.

    Drumeațascoasezâmbindopungămareșiplinădehârtiinoi-nouțe,luăunadintreeleșii-odete,apoisegătideplecare.

    Anapriviînduioșatăînurmaei.Vedereaacesteinenorociteîidăduselinișteapierdută,dimpreunăcusimțământuldeîncrederealomuluicaresesimtemainorocosdecâtalții.DecândGhițăplecase,eaeracuprinsădefeldefeldetemeri.Nuștianimicdesprecelepetrecutelacasaarândașului,căciGhițănuavusetimpsă-ivorbească,iarjandarmiinuaveauvoiesăsedeiepefață,cauniicarestăteausăpăzeascăcasa:cutoateaceste,dupăcelepetrecutepestenoaptelacârciumășidupăplecareagrabnicăaluiGhiță,eanusemaiîndoiacăelamijloccevacepoatesăpunăcapulluiGhițăînprimejdie.Dincândîncândiarîșischimbagândurile!ÎipăreapesteputințăcaGhițăsăseamesteceîntreburirele.Nu!îșiziceaea,Ghițăeomdreptșiblândlafire,dareomcuminteșinuvoieștenicisăaudă,nicisăvadă,nicisăștienimic,nuvoieștesăațâțemâniaoamenilorrăi.Decândaflasedespresoartadrumeței,gândulacestabunnuomaipărăseașiîlașteptacunerăbdarepeGhiță,casă-lmângâieprinovorbăbună.

    Câtvatimpdupăplecareatrăsuriiploaiamaiîngăduișiîncepusăbatăvântul,iarînspreBihorceațadincândîncândsemairăreașicerulparcăerasăsemailumineze.

    —Dă,Doamne,săsemaiînsenineze!grăiAna,carestăteaînainteacârciumii,privindcândîncaleasoțu-său,cândînsprenoriicaretreceaurepedepedeasupravăiiînspreapus.

    DartimpultreceașicăruțaluiGhițătotnusemaiiveaînculmeadealului,pedrumulpustiu,iarăAnatotmaimultselăsaînvoiapresimțirilorei.

  • IXPlecândcuPinteașicuslugilelaIneu,Ghițăavupedrumdestul

    timpsăsegândeascălastrâmtorărilesale.

    Elnusemaiîndoiacăoameniicufețeleacoperite,careîlcălcaserăpearândașul,nueraualțiidecâtBuză-RuptășiSăilăBoarul.Eraudoioamenicucarenuavuseniciodaraverămainainteșipecarenui-avăzutniciodatăînviațasa;însăeipetrecuserămaimulteceasuricudânsulșiplecaserăde-adreptuldelacârciumaluicasă-lcalcepearândașul,șiastaputeasădealoclabănuieli.MaimultăgrijăîifăcealuiGhițăunaltlucru:setemeacanucumvasăsedovedeascăcevaasupraluiLică.Înainteajudecătorului,fațăînfațăcucruceașiculumânărileaprinse,elnuputeatăgăduic-aavutdaravericuLicășitrebuiasăspunătoatecelepetrecute,șidindouăuna:oriLicăajungeasăfiedoveditșipuslapedeapsă,șiatunciniciel,Ghiță,caomînsoțitcuunfăcătorderele,nuputeasăscapecuobrazulcurat,oriLicăscăpa,șiatunciGhițătrebuiasăseteamăderăzbunarealui.CucâtmaimultseapropiadardeIneuGhiță,cuatâtmaipuținsegândealacelepetrecutepestenoapte.Eravorbadeelînsuși;făcusefielastrâmtoare,fiedinslăbiciune,lucruricareputeausădealoclabănuieligrele;nusesimțeacudesăvârșirenevinovatșisetemeacanucumvasăsedeaastădatăpefațășivinalui.Dac-arfifostunommaicuinimădeschisă,eli-arfivorbitluiPinteafărășovăireșil-arfirugatsăpotriveascălucrurilepecâteracuputințăașacasănuiasălaivealădaraverilesalecuLică;simțeaînsăcăs-arstricacuPintea,care-luradintoatăinimapeLică,dacăi-arvorbiacumdespreaceasta.Semustradarcănuafăcut-opecânderausinguri,încâtîiputeavorbiîntihnășiileputeaspunetoatedinfirînpăr,casănu-lmailaseînnedumerireasuprapurtărilorsalefațăcuLică.

    DupăceintrarăînIneu,Ghițăîncepusăschimbelafețe.Îieragreucătocmaiacum,dupăcelepetrecutepestenoaptelacasaarândașului,oameniiîlvedeauîncăruțăcuunjandarm.Dacăs-arfisimțitnevinovat,els-arfimângâiatcugândulcă,maicurândorimaitârziu,isevadovedinevinovățiașivorrămâneaderușinetoțiaceiacareîlcârtescacumșiseivescpelaportițe,casă-lvadăînstrâmtorarealui;aceastămângâiereînsăelopierdusedemult.

    Eitraserălacazarmadejandarmi.Pecândslugiledeshămaucaii,oameniiîncepurăaseadunaînparteacazărmii,casăvadăcelecese

  • petrec,șiprecumoameniiseadunau,Ghițăsimțeacăiseîmpăienjenescochii.

    —Așvreasă-țigrăiescovorbă!îiziseelluiPintea.Pintea,caredelaMoaracunorocpânăaiciabiagrăisecâtevacuvinte,privilunglael.

    —Atâtarmaitrebui,răspunseapoi,dupăceslugilesemaidepărtară;numairămânedecâtsănevadăcinevavorbindîntaină.Fiiomcuinimășitelasăpemine!

    Egreu,efoartegreucândaivoisă-igrăieșticuivaovorbă,care-țivinedinfundulinimii,șinupoți;eînsămaigreucândsimțicănumaiaceastăvorbăpoatesăalungegândulrăupecareși-lfacedespretineunomlacareții;greutateaaceastaosimțiGhițăîntreagăcândîlvăzupePinteadepărtându-se.Elsetrase,maimultpurtatdeopornirefireascădecâtdinadins,laoparte,casănu-lmaivadăoameniiadunațilapoartă,apoirămasesubzidulcazărmii,ocasălungă,vecheșicuacoperământulînaltcestătealadreaptacurțiiîmprejmuitecuzidnetencuit.

    “Da,îșiziseelîntr-untârziu,suntunomfărădesuflet:n-așfitrebuiteusăplecșifărădeaofiîntrebatcearesă-mispună.”

    Pecândelstăteaaici,Pintea,careseținudevorbă,îlluăînaintedetoatepeLaieși-lduseînainteacomisarului,unomînaltșiuscățiv,cumustațalungășirăsucită,neastâmpăratșicamasprulavorbă.

    Laie,biet,nuștiadeceevorba;însăîifusesedestulsăpriveascăodatăînfațastăpânuluisău,pentrucasăsimtăcăevreoprimejdielamijloc;văzându-sedarfațăînfațăcucomisarul,elîncepusătremureșisăspunăcăelnuștienimic,fiindcăaredelucrulagrajd,iarăsearaseculcădevreme.Atâteradestulpentrucacomisarulsăsesimtăîntăritînbănuielilesaleșisă-liamaidescurt.Astfel,Laiemărturisi,cuinimaîncleștată,căîntr-oduminicăLicăSămădăul,venindcudoitovarășilaMoaracunoroc,l-adeșteptatcughionturidinsomn,căînurmăstăpânu-săul-atrimislapopadinFundureni,darelnus-adus,cis-aascunsîntr-uncrâng;cutoateaceste,câtevazileînurmă,ducându-sepevaleînsus,casăaducăvaciledelaiarbă,s-aîntâlnitcuLicășicuRăuț,carel-auluatîntrebâteșii-auziscă-isfarmăoaseledacăvamaiîndrăznisăsteadepândă.Deatuncis-aferitdeLicășideoameniilui,carenul-auîntrebatniciodatănimicșicăroranule-aspusnimic.

  • Auzindacestemărturisiri,Pintea-șiîncrețisprâncenele.ÎlcunoșteadestuldebinepeLicăpentrucasăștiecăelnuavenitînduminicaaceeadegeabalaMoaracunoroc;însăelnuseputealăsapemărturisiriledeșiratealeluiLaie.

    Comisarul,caommaipripit,era,dimpotrivă,încredințatcăadatdeurmauneifapteascunsepânăacum;aducându-i-sedarMarți,începusă-lîntrebe,înaintedetoate,asupraacesteifapte.

    Marți,careintrămainesfiit,nuștianimicdesprecelepetrecuteatunci,duminică,însă,dinmărturisirilelui,comisarulaflăcăGhițăareoverigădesârmă,pecaresuntînșiratesemneleturmelorluiLică,delacareaprimitînmaimulterânduriporci,șicăluni,caieri,LicăastatcuRăuț,cuBuză-Ruptă,cuSăilăBoarulșicuGhițălacârciumă,căauvorbitcamîntainădesprearândașulșicăînamurgulseriiBuzăRuptășicuSăilăauplecatspreIneu,Răuțaluat-opevaleînsuslapădure,iarăLicăarămaspânădimineațalacârciumă.Târziuapoi,campelamiezulnopții,s-aumișcatcâinii,șiașael,Marți,aieșitafară,și,văzândunomșiomuiere,aîntrebatcine-i.Răuțarăspunsatunci:“Oamenibuni!”Decuzoriînsăeliars-adeșteptat,fiindcăiarsemișcaucâinii:aieșitșiavăzutcăRăuțseducecumuiereaaceea.

    AcuPinteaștiadestul.Laînceputelsetulbură.Carevasăzică,GhițăeraoarecumtovarășulluiLică:elîipăstrasemneleturmelor,primeadarurideladânsul,eraînțelescuSăilășiBuză-Ruptă,carepăreauafivenitlaIneucasă-lcalcepearândaș.Comisarularfidoritsăfiecinevadefață,casăisepoatălăudacum,înmaipuțindecâtdouăzecișipatrudeceasuri,adatdeurmafăcătorilorderele.Pinteaînsă,caomzăcașceera,îșilăsatotdeaunavremeșicuatâtmaipuținputeasăsepripeascăacum,cânderavorbadeniștelucruripecarenu-iveneasălecreadă.ÎlsocoteapeGhițăomcinstitșivrăjmașluiLică,șichiaracum,dupăceleceaflase,arfifostgatasă-șibagemânaînfocpentrudânsul:nuputeaelsă-șischimbeașadeodatăpărerea;îierarușinesă-șifacămărturisireacăs-aînșelatașadestrașnicși,înceledinurmă,țineaatâtdemultlaGhiță,încâtîldureainimasăpiardăbunapărerepecareși-ofăcusedespredânsul.Însătocmaipentruaceeaeramaichibzuitdecâttotdeauna,căcielnuauzisenumaisingurmărturisirileluiMarți,șiunglastainicîișopteamereu:“Șidacătotușite-aiînșela!?Șidacătotușiairămâneaderușine!?”Elnusepripidar,ci-lrugănumaipecomisarsă-lținăprinspeMarți.

  • —Mienupreaîmivinesălecredtoatecâtene-amărturisit,ziseel.Licănusebizuiepenimeni,nusedăașalesnedegol,nuselasăîndaravericunișteoameniprecumîlștietoatălumeapecârciumaruldelaMoaracunoroc.Nu-ivorbă,trebuiesăfiecevalamijloc,darălasă-lpemânamea,căscoteuadevăruldinel.

    Ieșindapoicasă-lchemepeGhiță,carepetrecusetottimpulacestacuprinsdeunviuneastâmpăr,elîiziseîncet:

    —Bagădeseamăcă,precumstaulucrurile,nuveiputeasătemaiîntorciacasădecâtpebunăchezășie.

    Ghițărămasecatrăsnitdinsenin.

    —Adicătocmaitumi-ofacimieasta!ziseelcuglasulînăbușitdenăvalasângelui.

    —Fiicuminte!îlîntâmpinăcăprarul.Tuvezicăn-amîncotro.“N-amîncotro!”Aceastaeovorbăpecaredeobicein-oînțelegedecâtacelacareogrăiește,căcinumairarseîntâmplăcaunomsăînțeleagăstrâmtorareaîncareseaflăalții.

    —Bine!zisedarGhiță,și-șiridicăcapulcuîndărătnicie,caomulcareîșiadunătoateputerileșisesimtedestuldetarespreanumaicăutaajutorlaalții.

    —D-taeștiprietencuLicăSămădăul?îlîntrebăcomisarulcamaspru,dupăceaflădeladânsulcăLicăapetrecutcaieri,cuSăilășicuceilalțilacârciumă.

    Ghițăseașteptalaaceastăîntrebare;cutoateaceste,eaîiluăparcăpământuldesubpicioare.Dartrebuiasărăspundăfărădeîntârziere.

    —Prieten,ziseel,tocmaiprietenn-așputeazicecă-isunt;celpuținelnuîmiesteprieten;eînsăunomcearemultedaraveripedrumuri,trecedespelacârciumă,unomcucarenuașvoisămăstric.

    —Așa!nuaivoisătestrici!grăicamînbătaiedejoccomisarul,carenumaidecâtsimțicăaceastaeîntrebareacucaresepoatesă-lscoatădinsăritepeGhiță.Darcefolosaid-tadinaceeadacănutestricicuel?

    —Foloasenupreaam,răspunsecârciumarul,darăvețiînțelegecăs-arputeasăampagubedacăm-așstrica.Apoi,adăugăelmaicu

  • jumătatedegură,omulbea,mănâncă,elșioameniilui,iarăeum-ampuscacârciumarpentruasemeneaoameni,lamargineadrumului.

    —Seînțelege,urmăcomisarulapăsândasupravorbelor,elplăteștebine.

    —Da,răspunseGhiță,începândasetulbura.Dacănuarebani,îmidăporci.

    —Vasăzicăporciîțidă?grăiacumcomisarulapropiindu-sededânsul.D-taștiicăLicăSămădăuleombănuit:deundeștiidacăporciipecareți-idănucumvasuntdefurat?

    PeGhițăîncepurăsă-ltreacăsudorilereci.Îipăreaunlucrune-dreptsăfiesilitasedestăinuifațăcuunompecarenu-lmaivăzuseniciodatăînviațasa,cânderadefațășiPintea,prietenulsău,cucaresestricasetocmaifiindcă-llăsaseînnedumerireasupradaraveriisalecuLică.Darșiastădatătrebuiasărăspundășisăspunăadevărul,căcinuștiacevarăspundeLicălavremealui.

    —AmtoatesemneleturmelorluiLicătăiateînbucățidepieleșiînșiratepeoverigădesârmă;mile-adatelînsuși,grăiGhițămailiniștit.

    —Așa!ziseiarcomisarul,ți-adatsemneleturmelorsale.Șinuțis-aîntâmplatniciodatăcaelsă-țideaporcicarenupurtauniciunuldinacelesemne?

    —Da!răspunseGhițăhotărât,caomulcare-șiaprindecasaîncap,apoiaruncăoprivirelaPintea,cașicândarvoisă-izică:“Astați-ospunție!”

    ComisarulîșipierdurăbdareaînfațăculiniștealuiGhiță.

    —Nuștiid-ta,îiziseelaprins,cănumaihoțcuhoțseînsoțeșteșicălegeaîlpedepseștepeacelacareprimeștelucruridefurat?

    GhițăprividinnoulaPinteași,văzândmâniaceseoglindeaînochiiluimarișiînsprâncenele-iîncrețite,îșiridicăcapulșiîșipotrivihainelepetrup,învremecevineledelatâmpledinceînceiseumflară.

    —Domnulecomisar,ziseelașezat,nuteîncruntalamine,căn-aipentruce.Așaeste,amprimitsemneleturmelorluiLicăpentrucasă-ipotspunedacătrecporcifurațidinturmeleluipelacârciumă,bacândmi-adatporci,pecareputeamsă-ibănuiesc,n-amvenitaicisă

  • văspund-voastre.Darsănu-miaruncimievorbaasta,urmăelluându-șiavânt,căci,dacă-iașa,eutrebuiesăv-oaruncd-voastre!Dacănuștițisăcurățițidrumuriledeoamenirăi,cumîlcredețipeLică,atuncirămânețicelpuțindrepțișinu-inăpăstuițipeaceiapecaretotd-voastreîilăsațiînstrâmtorare!

    ÎipărearăuluiGhițăcăgrăieșteacestecuvinteși,chiaratuncicândlerostea,semustrapentruele,căciștiacă-lvorumpleapecomisardemânie;însăelnuseputeastăpâni,trebuiasădeaodatăpefațăgândurilepecarelepurtaseatâtavremeîninimasa,trebuiamaialesacum,cânderadefațășiPintea,pecarenuvoiasă-lmailaseînnedumerire.

    DarPinteaeracutoateacesteanedumerit,căcielnuaflasetotcetrebuiasăafle,șileaflasechiarșiacestepuținenumaiacum,cadinîntâmplare,numaipecândGhițăerastrâmtorat,iarănumainainte,pecândseaflausinguri.

    Câtpentrucomisar,elsefăcuroșucașiraculșieraoclipăîncarearfifostînstaresăridicemânașisădeaînGhiță;însăelsimțeacădeaiciînainteîlținestrânspeGhițășisepoatejucacuel,cumpisicasejoacăcușoarecele.

    —Înțeleg,ziseeldar,stăpânindu-se.Nute-aiîntovărășitcuLicădecâtdestrâmtorare.Miepreapuținîmipasădecete-aiîntovărășit:destulcăștiucătrebuiesătepunînrândcuel.AstatLicătoatănoapteasingur?

    —Nu,răspunsecârciumaruladunându-șidinnouputerile.Puțindupăces-aînseratavenitlaelunomcuomuiere.

    —Puțindupăces-aînserat?Dă-țibineseama:nucumvaeramaispremiezulnopții?

    —Tocmaimăculcasem,răspunseGhițăcamtulburat.

    —Tocmaiteculcaseși?grăicomisarul.Eunuștiucândaid-taobiceiulsăteculci.Darsăfieașa.Cineeraomulacela?

    —Nuștiu.

    —NucumvaeraRăuț,totRăuț,careplecasedecuseară?

    —Nu!răspunseGhițăhotărât.

    —Eibine!urmăcomisarulnerăbdător.Austat,omulcumuierea,pânădimineațalaLică?

  • —Nu,răspunseiarGhiță.Auplecatiarpestepuțin.

    —Pestepuțin?Oțiibineminteaceasta!Nucumvaeraînzoridezi?

    —Tocmaiațipisem!grăiGhițăcamsperiat.Câtvatimpeisteterătoțitreinedumeriți,cașicândarfiauzindundevacevașiarvoisă-șideaseamaceeraceeaceauziseră,șiunde,șicum.Ghiță,carenuștianimicdespremărturisirileluiMarți,nuînțelegeaundebatecomisarulcuîntrebărilelui,iarPinteașicomisarul,văzândmărturisirilecelordoioameniluațilacercetare,îșidădeausilințăsăsedumereascăasupralor.Comisarul,caredinmărturisirealuiMarțiîșifăcusegândulcăBuză-RuptășiSăilăaucălcatdecusearăpearândașul,iarăspremiază-noapteRăuțavenitsă-lvesteascăpeLicădesprecelepetrecuteșisă-iaducăpoateopartedinlucrurilerăpite,credeacăGhițăspunedinadinsunneadevăr;elfăcudarcâțivapașiînainte,priviaspruînochiiluiGhițășiîntrebă:

    —Carevasăzică,omulcareavenitcufemeianueraRăuț;elavenitnumaidecâtseara,cumamzice,chiarpetimpulcândarândașulfusesecălcat,șiaplecatpestepuțin?

    Pinteafăcuunpasînainte,casă-icadămaiînfațăluiGhiță,îșitrasecumânapestefațășiîncrețisprâncenele.“Dacă-iașa,îșiziseel,atunciLicăaplecat,l-acălcatpearândașulșiiars-aîntorslacârciumă,iarăGhițăenăpăstuit.”Purtatdeacestgând,elprividreptînfațaluiGhițăși-ifăcusemnsăzicăda.

    —Nupotsăjur,răspunseGhiță,cutoatecănu-iscăpaseacestsemn.Stăteamlafereastrășipoatecăn-amauzitșin-amvăzutbine.PoatecăeraRăuț.Apoi,ațipisemmainaintedeafiplecateișinupotsă-midauseamadetimpulcareatrecutlamijloc.

    —D-taaivorbitcuLicășicuceilalțidesprearândaș?grăicomisarulstăruitor.

    —Da!răspunseGhiță,camscosdinsăriteprinaceastătrecereneașteptatădelaunlucrulaaltul,însănumaicuLicăsingur,carem-aîntrebatcândvinearândașul,fiindcăarfiavând,precumzicea,ovorbăcudânsul.

    —Numaiatât?

    —Numai.

    —Amaiauzitcineva?

  • —Nucred,răspunseGhițăstrâmtorat.Măluaselaoparte.

    —Apoi,dacănuaveațialtădevorbit,grăicomisarulzâmbind,cenevoieaveațisăvorbițiîntaină?

    Ghițădetetulburatdinumeri.Pinteanusemaiputustăpâni.ElînțelegeapentruceLicăavorbitîntainășicutoateacestedestuldetare,pentrucașialțiisă-laudă.

    —Nucumva,ziseelapăsândasuprafiecăreiadintrevorbe,Sămădăulavorbitașapentrucasătepunălabănuialădacăsevafidovedindcăelacălcatpearândașul?

    PeGhiță-ltrecurăodatăfiorii.

    —Astanuecuputință!ziseelînecatdenăvalasângelui.Nusepoate!șoptiapoicuglasulpieritalomuluice-șiapărăviața.NupotsădovedesccăatâtamvorbitcuLicășinumaiatât,câtvăspusei;darpotsăjurpepâineșisare,pecruceșipesfântaevangheliecăn-amvorbitmaimult,potsăjur,adausedeznădăjduit,căLicăastattoatănoaptealacârciumă.

    —Ovomdescurcanoișiasta,casăvezicăștimsăcurățimdrumuriledeoamenirăi!grăicomisarulmulțumitdecapătullacareaajuns,învremecePinteaîșimușcabuzeleși-șirupeaunghiiledeladegete,iarăGhițăședeadescordatînfațalor.

    DupăcumspusesePinteademainainte,Ghițănuputusăseîntoarcăacasădecâtcaomlăsatpechezășie.

    Plecândsă-șicauteoamenidechezășie,elsimțicăîislăbescdeodatătoateputerile;privirileoamenilorcucarese-ntâlneapedrumîlardeauparcă,șiașamergeadreptînainte,fărădeamaiîndrăznisă-șiridiceochiidelapământorisăpriveascăînlături.

    Celdintâilacareseduse,cumnatu-săuAndrei,frateleAnei,fiindunomnemaiumblatînasemeneatreburi,secamcodicândaflădeceevorba.Aceasta-lfăcupeGhițășimainehotărât.Mergândlapopa,unvăralsău,casă-lroageșipeacesta,elseoprimaiadeseoriîncaleși,dacănuarfitrebuitsăsegândeascălaAnașilagospodăriasa,els-arfidatchiardepeacumprins,casănusemaipunăînsarcinaaltora.Popaprimibucurossă-ifieomdechezășie,baîlșiîmbărbătă,spunându-isănusemaiteamădenimic,dacăsesimtenevinovat;însăînacelașitimpîidasfaturibuneși-lmustrapentrucăs-aduslaMoaracunoroc.

  • Popaîifăcutotodatășihârtiadechezășie,pecaretrebuiasăodeacomisaruluiînaintedeapleca,șiastfel,campela4ceasuridupăamiazăzi,Ghițăputusă-șipunăcaiilacăruțășisăplece.

    DarcânderasăplecedimpreunăcuLaie,îiveniofemeieînaltășismeadă,cubuzelesubțirișicuochiimici,neastâmpărați,și-lvestisămaiaștepte,fiindcăvineșiPinteacăprarul.Aceastăfemeie,îmbrăcatăpejumătatețărănește,eraUța,slujnicapecareocăutasePinteadupăînțelegereaceavuseserădedimineață.

    —Bine,grăiGhiță,ammaretrebuințădeoslujnică,darnutoc-maiacum;amsăvinînzileleacestesăteiau.Dar,adăugăelpestepuțin,maistaipeacipânăcevinecăprarul,casăvădcumv-ațiînțeles.

    Singurnu-șidădeaseamapentruce,darerahotărâtsănuoiachiaracumcudânsul;însădupăcePinteavenișizisescurt:“Iacă,ți-amadusșislujnică”,elnumaiîndrăznisăzicănimic,ci-șicălcăpeinimă,deșiparcăsimțeacăPinteaîipuneaceastăfemeiedepândăîncasă.

    Plecând,Ghițămânacaii,Pinteaședealângăel,iarăLaiesefăcuseghemînfundulcăruței,lângăUța,care-șiaduseseînpripășiolegăturăcurufe,pecareși-opusesepeunsnopdecocen