MIGRATIA SI AZILUL ÎN ROMÂNIA - ec.europa.eu

MIGRATIA SI AZILUL ÎN ROMÂNIA

BUCURESTI

- martie 2006 -


2

C U P R I N S

CONSIDERATII GENERALE………………………………………………………… 3

1. IMIGRATIA CONTROLATA………………………………………………………. 6

2. PREVENIREA SI COMBATEREA MIGRATIEI ILEGALE…………………….. 20

3. AZILUL………………………………………………………………………………. 24

4. INTEGRAREA SOCIALA A STRAINILOR……………………………………… 33

5. ÎNDEPARTAREA STRAINILOR DE PE TERITORIUL ROMÂNIEI………….. 34

6. CONCLUZII…………………………………………………………………………. 38


3

CONSIDERATII GENERALE

Este unanim recunoscut faptul ca migratia a devenit un fenomen global, cu care se confrunta statele din toate regiunile lumii, migratia interna si internationala fiind în directa proportionalitate cu complexitatea evolutiilor pe plan politic, social, financiar, economic, ecologic, umanitar la nivel micro sau macro geografic. Replica statelor la aceasta provocare este conditionata de capacitatea de adaptare rapida, pe cât posibil, la noile realitati. Gradul de preocupare pentru identificarea unor solutii viabile se manifesta descrescator trecând de la tarile de destinatie, la cele de tranzit si în final la tarile de origine ale migrantilor.

Abordarea complexei ecuatii a migratiei într -o maniera cuprinzatoare, inovatoare si pe termen lung reprezinta un imperativ ce ia în calcul fara îndoiala: criteriile de imigratie, admisibilitate si integrare; piata muncii; protectia drepturilor omului în ceea ce priveste migrantii si refugiatii; controlul prevenirea si repatrierea; dialogul si cooperarea între tara de primire si cea de origine a migrantilor si nu în ultimul rând eforturile pe termen lung pentru îmbunatatirea conditiilor economice si politice din tarile de origine.

Evolutiile politice si economice diferite ale statelor conduc întotdeauna la schimbari demografice cauzate, pe de o parte de nevoia oamenilor la un nivel de trai mai bun, iar pe de alta parte de situatia politica din tarile lor de origine. Experienta state lor dezvoltate si cu o practica îndelungata în acest domeniu arata ca migratia, daca este gestionata corespunzator, poate avea o influenta pozitiva atât asupra tarilor de origine si de destinatie, precum si asupra migrantilor si familiilor lor.

Totodata, remarcabilele transformari democratice care au avut loc în Europa Centrala si de Est la sfârsitul anilor `80 au deschis pentru guvernele tarilor din regiune o serie de noi perspective si probleme în domeniul azilului. Tari percepute în trecut doar ca “surse” de refugiati, între care si România, au devenit în scurt timp tari care primesc migranti, inclusiv refugiati, crescând astfel considerabil grupul de state europene în care persoanele ce au nevoie de protectie internationala, pot solicita si obtine azil. Având în vedere previziunile nu foarte linistitoare pentru urmatorii ani, autoritatile române depun eforturi sustinute în a se asigura ca protectia pe care statul român o ofera persoanelor care solicita azil este una reala, justificata, luând masuri de contracarare a încercarilor de abuzare a procedurii de azil de catre unele persoane – migranti ilegali, care cu rea-credinta ar putea privi azilul drept o posibila “portita” de scapare, în vederea continuarii emigrarii catre statele membre.

Autoritatile române au ca preocupare permanenta dezvoltarea managementului migratiei în strânsa corelare cu elemente ca: pozitia geografica a României, tendintele fenomenului migrationist în regiunea de Sud-Est a Europei, calitatea tarii noastre de stat candidat la Uniunea Europeana, evolutia acquis-ului comunitar în materie.

Daca în trecut tara noastra a avut în principal un rol de tara de tranzit pentru fluxurile migratorii provenite din statele estice în drumul lor spre tarile occidentale cu un înalt nivel de dezvoltare economica, în prezent, România devine pe zi ce trece si o tara de destinatie, având în vedere foarte probabila aderare a României la Uniunea Europeana si stabilizarea situatiei economice la nivel national. În acest context, autoritatile române cu atributii în domeniul migratiei au întreprins masuri menite sa eficientizeze managementul acestui


4

fenomen la nivelul institutiilor similare din Statele Membre ale UE, importanta acestor masuri fiind cu atât mai mare cu cât România va deveni un stat la frontiera de est a Uniunii Europene.

Apropiata aderare a României la Uniunea Europeana si tendinta de crestere a nivelului de trai în tara noastra constituie un factor de atragere pentru migranti iar experienta noilor State Membre1 ne arata ca pentru a face fata noilor provocari trebuie sa existe, la nivel national, o foarte buna cooperare între autoritati si o gestionare eficienta a resurselor umane, financiare si logistice, în scopul crearii unui cadru institutional si legislativ modern în domeniul migratiei si azilului.

STRATEGIA NATIONALA PRIVIND MIGRATIA

Acesta este contextul în care Guvernul României a aprobat, prin Hotarârea Nr. 616 din 21.04.20042, Strategia Nationala privind Migratia. Strategia stipuleaza principiile generale si liniile directoare pentru determinarea politicii României privind admisia, sederea si parasirea teritoriului national de catre straini, imigratia fortei de munca, politicile cu privire la acordarea formelor de protectie internationala precum si lupta împotriva imigratiei ilegale.

Scopul acestei strategii este de a stabili o politica unitara în domeniul migratiei, azilului si integrarii sociale a strainilor, în vederea armonizarii cadrului legal intern cu dreptul international si acquis-ul UE. De asemenea, strategia descrie noul cadru institutional necesar pentru implementarea politicilor în domeniu, prin adoptarea unui management modern in domeniul resurselor umane, materiale si financiare. Totodata, strategia prevede o coordonare unitara a actiunilor institutiilor cu atributii în domeniu, în vederea eliminari i suprapunerilor de competente si utilizarii eficiente a resurselor.

Elaborarea unei strategii nationale în domeniul migratiei nu reprezinta decât un pas înainte în asigurarea unui management corespunzator al fluxurilor migratorii. Întrucât, prin natura sa, migratia reprezinta un fenomen complex si dinamic atât la nivel regional cât si international, o politica nationala în domeniu poate fi stabilita numai tinând cont de evolutiile si tendintele acestuia si în alte state. În acest context, actualizarea strategiei nationale poate fi oricând impusa de evolutia fenomenului.

Totodata, în calitatea sa de viitor stat membru al Uniunii Europene, România trebuie sa-si creioneze politicile pe migratie si azil fata de tarile terte în deplina concordanta cu pozitia Statelor Membre. Daca pâna în 1992 problema migratiei si a refugiatilor statea doar în grija fiecarui Stat Membru, odata cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht si apoi a celui de la Amsterdam, politicile privind migratia si azilul, libertatea de miscare a persoanelor si vizele au devenit responsabilitati ale Comunitatii. La Summitul de la Tampere , în octombrie 1999, Consiliul European fost de acord ca azilul si migratia desi sunt domenii separate, dar conexe în abordare, necesita dezvoltarea unor politici comune în ceea ce le priveste. Relevant în acest sens este Programul Haga pentru întarirea libertatii, securitatii si justitiei în Uniunea Europeana, document programatic al Statelor Membre care stabileste liniile directoare în domeniul justitiei si afacerilor interne pentru perioada 2005 – 2010, o importanta deosebita fiind acordata imigratiei, azilului si integrarii sociale a strainilor care locuiesc legal pe teritoriul Uniunii Europene.

1 Statele care au aderat la Uniunea Europeana la 1 mai 2004. 2 Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 406 din 06/05/2004


5

Pentru implementarea Strategiei a fost conceput si aprobat un mecanism interinstitutional care are rolul de a coordona activi tatea institutiilor competente în domeniu, precum si un Plan de actiune pe o perioada de 12 luni, cu termene si responsabilitati concrete pentru fiecare institutie implicata, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr. 1708 din 14.10.20043.

Potrivit actului normativ mentionat, mecanismul este format dintr-un Grup u de coordonare4, alcatuit din reprezentanti cu functii de decizie ai institutiilor reprezentate, si un Secretariat Tehnic din care fac parte deopotriva reprezentanti ai Autoritatii pentru Straini si Oficiului National pentru Refugiati, ca principali pioni în domeniul migratiei. Activitatea Grupului se desfasoara prin reuniuni trimestriale si ori de cîte ori este nevoie.

Din momentul constituirii, au avut loc 6 reuniuni ale Grupului de coordonare. Acestea au avut ca scop, în principal, analizarea stadiului de implementare a masurilor cuprinse în Planul de Actiune, identificarea problemelor care au aparut în realizarea unor obiective, precum si propuneri care sa duca la solutionarea acestora. Pe de alta parte, în cadrul acestor reuniuni au fost puse în discutie si alte subiecte de interes comun pentru autoritatile implicate în managementul migratiei.

În baza Planului de actiune aprobat prin Hotarârea de Guvern nr. 1708/2004, institutiile membre ale Grupului de coordonare au facut demersuri care sa duca la îndeplinirea actiunilor stabilite în cadrul politicilor strategiei. Astfel, au fost atinse obiective în plan legislativ, al cooperarii interinstitutionale si cresterii capacitatii operationale a institutiilor din domeniul migratiei.

Pentru o buna claritate în abordarea problematicii migratiei si azilului, studiul este structurat pe cele 5 politici5 ale Strategiei Nationale privind Migratia.

CADRUL LEGISLATIV

Unul dintre instrumentele de baza avut la îndemâna în controlul migratiei pe teritoriul national îl reprezinta cadrul legislativ în domeniu. Acest instrument, care ofera autoritatilor suficiente pârghii care sa actioneze asupra anumitor factori generatori de migratie sau, dimpotriva, care pot stopa migratia pe anumite segmente, este cu atât mai important cu cât legislatia nationala trece printr-un complex proces de aliniere la acquis-ul european si, implicit, la politica europeana în domeniul migratiei si azilului.

În acest sens, potrivit actiunilor prevazute în Planul de Actiune, au fost înregistrate urmatoarele evolutii în plan legislativ: - Au fost adoptate Legea 482 din 10.11.20046 si OUG 113 din 14.07.20057 pentru

modificarea si completarea OUG 194/2002 privind regimul strainilor în România, preluându-se acquis-ul în materie la nivelul anului 2004;

3 Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1039 din 10/11/2004 4 Grupul, prezidat de seful Departamentului Ordine si Siguranta Publica din Ministerul Administratiei si Internelor, ajutat de doi vicepresedinti, în persoana sefilor Autoritatii pentru Straini si Oficiului National pentru Refugiati, monitorizeaza implementarea obiectivelor Strategiei si respectarea obligatiilor si angajamentelor asumate de România în acest domeniu. 5 Imigratia controlata; Prevenirea si combaterea imigratiei ilegale; Azilul; Integrarea sociala a strainilor; Returnarea strainilor si repatrierea voluntara. 6 Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1116 din 27/11/2004 7 Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 658 din 25/07/2005 si aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 306 din 25/10/2005


6

- A fost adoptata OUG 102 din 14.07.2005 privind libera circulatie pe teritoriul României a cetatenilor Statelor Membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European8 în vederea implementarii prevederilor Directivei 2004/38/EC din 29.04.20049. Actul normativ, elaborat cu consultarea preliminara a institutiilor membre în Grupul de coordonare a implementarii Strategiei, vine sa actualizeze cadrul legal reprezentat anterior de Legea 309/2004;

- A fost adoptata Legea 18 din 18.02.200510 si OUG 130 din 22.09.200511 pentru modificarea Legii nr. 203/1999 privind permisele de munca;

- A fost elaborat un nou proiect de lege – Legea privind azilul în România, proiect ce urmareste uniformizarea si alinierea legislatiei române în domeniu cu ultimele prevederi în domeniu din cadrul Aquis-ului comunitar 2004, inclusiv prin referirea la mecanismele Dublin si Eurodac;

- Au fost modificate normele interne de munca ale Autoritatii pentru Straini în conformitate cu reglementarile Legii 482 din 10.11.2004 si OUG 113 din 14.07.2005.

Modificarile legislative au avut ca scop, pe de o parte alinierea legislatiei nationale la legislatia europeana în materie, iar pe de alta parte înlaturarea unor disfunctionalitati constatate în procesul de aplicare a dispozitiilor legale existente la un moment dat. Dat fiind caracterul dinamic al fenomenului reglementat, cadrul juridic în acest domeniu a fost si va fi în permanenta supus analizei în vederea adaptarii acestuia la noile realitati si tendinte.

1. IMIGRATIA CONTROLATA

Strategia Nationala privind Migratia a fost conceputa ca mijloc de grupare a tuturor instrumentelor existente la îndemâna autoritatilor române care pot fi utilizate în creionarea unei politici nationale eficiente si în controlarea fenomenului migrationist pe teritoriul României.

Folosirea termenului de control în domeniul migratiei este posibila numai într-o anumita parte a acestuia. În prezent, complexitatea si dinamica fenomenului a dus la situatia ca nici un stat sa nu poata detine un control total asupra fluxurilor migratorii care le strabat teritoriile sau asupra persoanelor care se stabilesc pe acestea.

1.1 Admisia (intrarea) strainilor pe teritoriul României

Controlul admisiei strainilor pe teritoriul national reprezinta o pârghie folosita de autoritatile unui stat pentru protectia cetatenilor proprii si a intereselor nationale, cu respectarea cerintelor dreptului international. În acest sens, politica unui stat trebuie sa mentina un echilibru între facilitarea admisiei strainilor pentru anumite scopuri si restrictionarea intrarii acestora pe teritoriul national din ratiuni ce privesc criminalitatea, terorismul, ordinea si sanatatea publica sau dorinta de a proteja piata de munca interna.

8 Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 646 din 21/07/2005, aprobata cu modificari si completari de Legea 260/2005 9 Directiva 2004/38/EC din 29 aprilie 2004 privind dreptul la libera circulatie si rezidenta a cetatenilor Uniunii Europene si a membrilor de familie ai acestora în cadrul teritoriului Statelor Membre (prevederile acestei directive se aplica si cetatenilor Spatiului Economic European) - modifica Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 si abroga Directivele 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE si 93/96/CEE 10 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 182 din 2/3/2005 11 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 892 din 05/10/2005


7

Potrivit Strategiei Nationale privind Migratia, obiectivele statului român în ceea ce priveste admisia strainilor sunt atragerea investitorilor reali în economia nationala, facilitarea accesului la sistemul de învatamânt pentru anumite categorii de persoane si stabilirea unor proceduri moderne si eficiente privind reunificarea familiala.

Începând cu anul 2002, cadrul legislativ a fost modernizat si actualizat anual astfel încât sa corespunda necesitatilor autoritatilor române de a gestiona admisia strainilor pe teritoriul national precum si înla turarea celor care nu se conformeaza regimului juridic aplicabil lor.

În vederea eficientizarii procesului de acordare a vizelor pentru cetatenii statelor cu potential migrator ridicat, prin fonduri alocate din programe PHARE si de la bugetul de stat, a fost conceput, realizat si implementat Sistemul Visa on-line, sistem informatic care realizeaza legatura între misiunile diplomatice ale României, Centrul National de Vize din cadrul MAE si Autoritatea pentru Straini din cadrul MAI. Sistemul a fost implementat pâna în prezent la 69 de misiuni diplomatice ale României, urmând ca pâna în luna iunie 2006 sa fie implementat în totalitate. Sistemul permite transmiterea automata la Centrul National de Vize atât a solicitarilor de vize depuse la cele 69 de reprezentante diplomatice ale României cât si a aprobarii eliberarii vizelor.

Pentru buna administrarea si întretinere a Sistemului Visa on-line, care se realizeaza de catre Centrul de Calcul din cadrul Autoritatii pentru Straini, a reiesit ca necesara alocarea unui sediu comun pentru functionarea Autoritatii pentru Straini din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor si Centrului National de Vize din Ministerul Afacerilor Externe, obiectiv care a fost îndeplinit la sfârsitul anului 2005.

Potrivit legislatiei în vigoare, vizele acordate de reprezentantele diplomatice se împart în 4 categorii: viza de tranzit aeroportuar, viza de tranzit, viza de scurta sedere si viza de lunga sedere. Dintre acestea, ca modalitati de admisie în România sunt relevante cele de scurta sedere si cele de lunga sedere.

1.1.1 Viza de scurta sedere permite strainilor sa solicite intrarea pe teritoriul României în vederea unei sederi neîntrerupte sau mai multor sederi a caror durata sa nu depaseasca 90 de zile, în decurs de 6 luni de la data primei intrari.

În tabelul de mai jos regasim situatia vizelor de scurta sedere acordate de misiunile diplomatice si reprezentantele consulare ale României pentru care legislatia în vigoare nu prevede obligativitatea obtinerii avizului prealabil al Autoritatii pentru Straini.


8

Vize de scurta sedere acordate de MAE fara aviz ApS Cetatenia 2004 Cetatenia 2005 TURCIA 22121 26,64% TURCIA 29009 22.29% UCRAINA 11245 13,54% UCRAINA 28936 22.23% SERBIA&MUNT. 7963 9,59% RUSIA 18142 13.94% RUSIA 7801 9,40% SERBIA&MUNT. 17434 13.40% BELARUS 2030 2,44% BELARUS 5266 4.05% EGIPT 1976 2,38% INDIA 2070 1.59% INDIA 1870 2,25% MACEDONIA 1889 1.45% CHINA 1770 2,13% AUSTRALIA 1859 1.43% IRAN 1684 2,03% CHINA 1654 1.27% MACEDONIA 1651 1,99% EGIPT 1473 1.13% ALTE TARI 22919 27,60% ALTE TARI 22410 17.22% TOTAL 83030 100,00% 130142 100.00%

sursa: Centrul National de Vize (MAE)

Comparând cifrele, observam ca totalul vizelor acordate pe anul 2005 este mai mare cu 36,2% comparativ cu cele acordate anul trecut, fapt ce se datoreaza, în principal, introducerii regimului de vize pentru Federatia Rusa (1 martie 2004), Turcia (1 aprilie 2004), Serbia (1 iulie 2004) si Ucraina (16 iulie 2004), tari ai caror cetateni obtin vize de scurta sedere fara acordul Autoritatii pentru Straini.

Asa cum se vede în imaginea de mai jos, principalele scopuri pentru care strainii obtin viza de scurta sedere sunt: afaceri, turism si vizita. Se constata ca România prezinta interes în planul afacerilor (19% sunt vize acordate în scop de afaceri) dar si o destinatie turistica (25,5% sunt vize acordate în scop turistic) domeniu în care România poate sa creasca interesul strainilor prin investitii viitoare dar si prin încheierea de întelegeri cu parteneri straini în vederea reglementarii turismului organizat.

În acest sens, la 10 ianuarie 2005, Autoritatea pentru Straini, Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism din România si un consortiu de companii de asigurare din România, au încheiat un Protocol privind turismul organizat al cetatenilor chinezi în România în baza prevederilor Memorandumului încheiat între Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului si Administratia Nationala a Turismului din RP Chineza. Prevederile acestui protocol sunt în conformitate cu Memorandumul de Intelegere între Comunitatea Europeana si Admistratia Nationala a Turismului din RP Chineza privind vizele si alte aspecte referitoare la grupurile de turisti din RP Chineza.


9

Vize de scurta sedere acordate de MAE, pe scopuri

0 5000 10000 15000 20000 25000 30000

AFACERI

MISIUNE

ACT. SPORTIVE

TRANSPORT

TURISM

VIZITA

ALTE SCOPURI

20052004


În plus, potrivit statisticilor, în anul 2005, Ministerul Afacerilor Externe a solicitat avizul Autoritatii pentru Straini pentru un numar de 6951 de cereri pentru vize de scurta sedere, din care 3773 (54,3%) au fost avizate pozitiv. În anul 2004, numai 26% din solicitari au primit aviz favorabil.

Principalele motive care au stat la baza eliberarii avizului negativ de catre Autoritatea pentru Straini au constat în: - neîndeplinirea conditiei privind existenta documentelor justificative în functie de scopul

vizei; - neîndeplinirea conditiei privind valabilitatea documentelor de calatorie; - depasirea, cu ocazia unei vize anterioare, a termenului legal de sedere de 90 de zile în

decurs de 6 luni; - motive de ordine publica (încalcari anterioare ale legislatiei din România).


10

Act

. S

port

ive

Tran

spor

t

Afa

ceri

Viz

ita

Turis

m

Act

. Cul

tura

le, s

tiint

ifice

, um

anita

re,

trata

men

t med

ical

de

scur

ta d

urat

a sa

u al

te a

ctiv

itati

Mis

iune

Tra

nzit

Dip

lom

atic

a

Tur

sim

col

ectiv

TO

TA

L

VSS_Av 64 100 1014 1579 355 576 6 67 4 8 3773 VSS_Resp 172 27 1227 534 707 459 21 28 0 3 3178 TOTAL 236 127 2241 2113 1062 1035 27 95 4 11 6951

Legenda: VSS_Av – cereri viza scurta sedere avi zate

VSS_Resp - cereri viza scurta sedere respinse

0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800

Act. Sportive

Transport

Afaceri

Vizita

Turism

Alte activitati

Misiune

Tranzit

Diplomatica

Tursim colectiv

VSS_Resp

VSS_Av

sursa: Autoritatea pentru Straini

Se constata o crestere a numarului de solicitari fata de anul anterior, având în vedere ca cele solicitarile primite în 2005 sunt cu 35,2% mai multe decât totalul celor 5139 de astfel de cereri înregistrate pe toata perioada anului 2004. Aceasta crestere se justifica, printre altele, prin:

- introducerea obligativitatii consultarii Autoritatii pentru Straini în cazul cetatenilor proveniti din unele state care nu fac parte din lista statelor cu potential migrator, ca urmare a evenimentelor de natura terorista care au avut loc în Londra iulie anul trecut;

- cresterea numarului de cetateni chinezi care vin în scop de turism în baza Protocolului privind turismul organizat al cetatenilor chinezi în România mentionat mai sus .

1.1.2 Viza de lunga sedere se acorda strainilor, la cerere, pe o perioada de 90 de zile, cu una sau mai multe calatorii, pentru urmatoarele scopuri: desfasurarea de activitati economice,

Numarul cererilor pentru acordarea vizelor de scurta sedere pentru care s-a solicitat avizul Autoritatii pentru Straini în anul 2005


11

profesionale, comerciale, angajare în munca, studii, reîntregirea familiei, membrii de familie ai cetatenilor români, activitati religioase sau umanitare, alte scopuri.

Ca regula generala, viza de lunga sedere se acorda numai cu avizul Autoritatii pentru Straini . Regimul special al acestei vize este determinat de faptul ca permite strainilor intrati pe teritoriul României sa solicite prelungirea dreptului de sedere temporara pentru acelasi scop pentru care a obtinut viza si sa obtina un permis de sedere.

Vize de lunga sedere acordate de MAE fara aviz ApS Cetatenia 2004 Cetatenia 2005 TURCIA 378 14,79% CHINA 76 38.97% CHINA 316 12,36% TURCIA 62 31.79% TUNISIA 223 8,72% ISRAEL 12 6.15% INDIA 149 5,83% SIRIA 9 4.62% BANGLADESH 145 5,67% PAKISTAN 7 3.59% ISRAEL 132 5,16% BRAZILIA 4 2.05% SIRIA 108 4,23% IRAK 4 2.05% NIGERIA 96 3,76% COREEA REP. 3 1.54% LIBAN 88 3,44% LIBAN 3 1.54% PAKISTAN 79 3,09% BULGARIA 2 1.03% ALTE TARI 842 32,94% ALTE TARI 13 6.67% TOTAL 2556 100,00% 195 100.00%


În anul 2005, Ministerul Afacerilor Externe a solicitat avizul Autoritatii pentru Straini pentru un numar de 8347 de solicitari de vize de lunga sedere, din care 7517 (90%) au fost avizate pozitiv. În anul 2004, au primit aviz favorabil 88,2% din solicitari.

Numarul cererilor pentru acordarea vizelor de lunga sedere pentru care s-a solicitat avizul Autoritatii pentru Straini în anul 2005

Ang

ajar

e in

mun

ca

Act

. Pro

fesi

onal

e

Act

. Um

anita

re s

au r

elig

ioas

e

Cas

ator

iti c

u ce

tate

ni r

oman

i

Rei

ntre

gire

a fa

mili

ei

Act

. Com

erci

ale

Act

. Eco

nom

ice

Alte

sco

puri

Stu

dii

Tota

l

VLS_avizate 1483 28 96 1484 695 960 2 885 1884 7517 VLS_respinse 84 14 15 116 52 58 15 254 222 830 Total 1567 42 111 1600 747 1018 17 1139 2106 8347

Legenda: VLS_Av – cereri viza lunga sedere avizate

VLS_Resp - cereri viza lunga sedere respinse


12

0 500 1000 1500 2000

Angajare in munca

Act. Profesionale

Act. Umanitare sau religioase

Casatoriti cu cetateni romani

Reintregirea familiei

Act. Comerciale

Act. Economice

Alte scopuri

Studii

VLS_respinse

VLS_avizate

sursa: Autoritatea pentru Straini

Pentru obtinerea vizelor de lunga sedere în scopul desfasurarii de activitati comerciale, angajare în munca, studii si desfasurarii de activitati umanitare sau religioase, este necesara obtinerea, în prealabil, a avizelor diferitelor autoritati ale statului, respectiv Agentia Româna pentru Investitii Straine, Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerului Culturii si Cultelor ori, dupa caz, al Comisiei interdepartamentale pentru coordonarea si sprijinirea activitatilor umanitare din cadrul Ministerului Sanatatii.

Astfel, în perioada 01.01 – 31.12.2005, Agentia Româna pentru Investitii Straine (ARIS) a solutionat 986 solicitari avize în vederea desfasurarii de activitati comerciale, dintre care 982 au fost pozitive, iar 4 negative.

Solicitari avize ARIS, pe cetatenii (2005)

Cetatenie % CHINA 479 48.58% TURCIA 290 29.41% ISRAEL 39 3.96% IRAK 35 3.55% LIBAN 34 3.45% SIRIA 28 2.84% IRAN 19 1.93% EGIPT 18 1.83% ALTE TARI 44 4.46% TOTAL 986 100.00%

Comparativ cu perioada anterioara, se remarca o crestere semnificativa a numarului de solicitari solutionate de ARIS fata de anii anteriori. Astfel, în anul 2003 au fost acordate 265 avize, dintre care 225 avize favorabile si 40 avize nefavorabile, iar în anul 2004 au fost acordate 696, dintre care 642 avize favorabile si 54 nefavorabile.


13

265

696

986

225

642

982

0

200

400

600

800

1000

1200

2003 2004 2005

solicitari aviz ARIS avizate favorabil

sursa: Agentia Româna pentru Investitii Straine

1.2 Sederea pe teritoriul României

La sfârsitul anului 2005, în evidentele Autoritatii pentru Straini se aflau 49.485 straini cu drept de sedere pe teritoriul României. Comparativ cu situatia existenta la sfârsitul anului 2004 (46.762), se remarca o usoara crestere a stocului de straini . Dupa cetatenie, situatia se prezinta astfel:

Cetatenie Total % MOLDOVA 9571 19,3% TURCIA 5765 11,6% CHINA 4393 8,9% ITALIA 4022 8,1% GERMANIA 2134 4,3% SUA 1961 4,0% SIRIA 1874 3,8% FRANTA 1477 3,0% LIBAN 1262 2,6% UCRAINA 1010 2,0% Alte tari 16016 32,4% Total 49485 100,0%

Sursa: Autoritatea pentru Straini

Din situatia prezentata mai jos, se remarca faptul ca, exceptând jud. Ilfov (unde se stabilesc în special strainii veniti în România în scop de afaceri), strainii se stabilesc în marile orase ale tarii care sunt totodata si centre universitare.


14

Total straini in evidenta ApS pe judete (stoc 31.12.2005) Judete Total % Bucuresti 17573 35,5% Timis 3230 6,5% Cluj 2955 6,0% Iasi 2716 5,5% Ilfov 2636 5,3% Constanta 2454 5,0% Bihor 1252 2,5% Sibiu 1205 2,4% Brasov 1141 2,3% Prahova 1081 2,2% Alte judete 13242 26,8% Total 49485 100,0%


Având în vedere ca, prin comparatie cu populatia României, numarul de straini aflati legal pe teritoriul tarii noastre reprezinta aproximativ 0,2%, putem spune ca aceasta este o cifra rezonabila în comparatie cu alte state cunoscute ca destinatii pentru migranti: Germania (8,9%), Franta (5,6%), Suedia (5,4%), Danemarca (4,8%), Olanda (4,1%), Italia (2,4%), Spania (2,2%)12.

1.2.1 Straini cu sedere permanenta

Din totalul strainilor existenti în evidentele Autoritatii pentru Straini, 4120 au drept de sedere permanenta (domiciliul) pe teritoriul României, ceea ce reprezinta aproximativ 9% din total. Comparativ cu numarul existent la sfârsitul anului 2004 (2.314 straini), se observa o crestere a acestui indicator cu 78% . Acest fapt se datoreaza în special care trebuie îndeplinite de catre straini pentru acordarea dreptului de sedere permanenta. De exemplu, perioada pentru care un strain poate avea o dicontinuitate în sederea pe teritoriul României a fost extinsa la 90 zile iar pentru marii investitori a fost introdus un regim mai favorabil.

12 Sursa: http://www.nationmaster.com

Procentaj raspîndire geografica, total straini în evidenta

Bucuresti36%

Muntenia + Oltenia + Dobrogea

21%

Moldova14%

Transilvania + Banat29%


15

Total straini cu sedere permanenta, pe tari (stoc 31.12.2005)

Cetatenie Total % SIRIA 522 14,5% TURCIA 338 9,4% CHINA 314 8,7% IRAK 306 8,5% LIBAN 306 8,5% APATRID 262 7,3% FED. RUSA 214 6,0% IRAN 188 5,2% VIETNAM 115 3,2% INDONEZIA 111 3,1% ALTE TARI 919 25,6% TOTAL 3595 100,0%


1.2.2 Straini cu sedere temporara

Majoritatea strainilor aflati în evidentele Autoritatii pentru Straini au un drept de sedere temporara, pe diferite scopuri prevazute de lege, dupa cum urmeaza:

Sedere temporara, pe principalele scopuri (31.12.2005 )

Activitati comerciale 9872 23.1% Studenti 8634 20.2% Casatoriti cu cetateni români 7375 17.3% Reîntregirea familiei 5059 11.8% Angajare în munca 3628 8.5% Elevi 3040 7.1% Alte scopuri 8282 19.4% Total 45890 100.0%


Straini cu sedere permanenta (evolutie stoc)

3595

2314

0 1000 2000 3000 4000

31.12.2005

31.12.2004


16

Activitati comerciale

21%

Studenti19%

Casatoriti cu cetateni români

16%

Reîntregirea familiei11%

Angajare în munca8%

Elevi7%

Alte scopuri18%


Principalele scopuri pentru care strainii obtin dreptul de sedere temporara sunt: activitatile comerciale, studiile si casatoria cu cetatenii români. În ultima perioada, se constata si cresterea procentului de cetateni straini care dobândesc drept de sedere temporara pentru reîntregirea familiei, datorata în special faptului ca dreptul de sedere se obtine mult mai usor comparativ cu celelalte scopuri. Aceasta tendinta este însa valabila la nivelul majoritatea Statelor Membre.

Totodata, un procent important îl reprezinta strainii angajati în munca si cei detasati. Referitor la strainii detasati, desi prevederile legale referitoare la aceasta categorie au fost recent modificate, se preconizeaza o noua shimbare a acestora astfel încât strainii care sunt detasati în România de catre companiile multinationale si care realizeaza investitii majore în tara noastra sa beneficieze de anumite facilitati în ceea ce priveste obtinerea si preungirea dreptului de sedere. În general, acesti straini au o pregatire superioara si sunt specializati pe anumite domenii pentru care piata autohtona a fortei de munca nu poate furniza specialisti.

Se observa si o “specializare” a cetatenilor diferitelor state pentru obtinerea dreptului de sedere în anumite scopuri. Astfel, luând în considerare principalele 3 scopuri prezentate în tabelul de mai jos, se observa ca cetatenii moldoveni si ucraineni au ca principal scop studiile , iar cetatenii chinezi obtin drept de sedere pentru activitati comerciale.


17

Straini cu sedere temporara in evidenta ApS, pe tari si principalele 3 scopuri (31.12.2005)

Cetatenia Total Act

ivit

ati

com

erci

ale

% Stu

den

ti

% Cas

ato

riti

cu

cet

aten

i ro

man

i

% MOLDOVA 9539 29 0,3% 4176 43,8% 1332 14,0% TURCIA 5427 1455 26,8% 51 0,9% 1277 23,5% CHINA 4079 2747 67,3% 75 1,8% 135 3,3% ITALIA 3966 2028 51,1% 34 0,9% 452 11,4% GERMANIA 2089 561 26,9% 72 3,4% 280 13,4% SUA 1923 125 6,5% 9 0,5% 158 8,2% SIRIA 1352 357 26,4% 101 7,5% 529 39,1% FRANTA 1463 229 15,7% 54 3,7% 127 8,7% LIBAN 956 292 30,5% 55 5,8% 248 25,9% UCRAINA 910 6 0,7% 511 56,2% 195 21,4% Alte tari 14186 2043 14,4% 3496 24,6% 2642 18,6% Total 45890 9872 21,5% 8634 18,8% 7375 16,1%


Din tabelul de mai jos reies principalele domeniile de interes pentru strainii înscrisi la studii universitare, postuniversitare si de specializare în anul de învatamânt 2004 – 2005.

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000

Tehnic

Agricol

Universitar

Medical

Economic

Artistic

Educatie fizica si sport

Sursa: Ministerul Educatiei si Cercetarii

În conformitate cu prevederile Legii nr. 203/1999 privind permisele de munca, republicata, modificata si completata, exista posibilitatea ca pe teritoriul României alaturi de cetatenii români sa poata fi angajati si cetateni straini. Documentul care da dreptul titularului, cetatean strain, sa preteze munca pe baza unui contract individual de munca la o persoana fizica sau juridica din România ori la o reprezentanta autorizata din România a unei persoane juridice cu sediul în strainatate este permisul de munca . Acesta se elibereaza la cerere, strainilor, care îndeplinesc conditiile prevazute de lege cu privire la încadrarea în munca si care au aplicata pe documentele de trecere a frontierei viza de lunga sedere pentru angajare în munca sau, dupa caz, viza de lunga sedere pentru alte

Legenda domeniilor de studii

Tehnic: politehnic, constructii, petrol si gaze, arhitectura

Agricol: agronomic, medicina veterinara, silvic

Universitar : chimie, biologie, filologie, drept, stiinte politice


18

scopuri, precum si strainilor exceptati de la regimul obligativitatii vizelor de lunga sedere pentru angajare în munca, potrivit dispozitiilor legale. Permisul de munca se elibereaza de Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca, institutie publica aflata în subordinea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, pentru o perioada de 12 luni, cu posibilitatea prelungirii, la cererea titularului, pe noi intervale de 12 luni. Anual, Guvernul stabileste numarul permiselor de munca ce pot fi eliberate acestora, pentru anul 2006 stabilindu-se limita maxima la 10.000. În anul 2005, Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca a eliberat 2716 permise.

Cetatenie Nr. permise % TURCIA 774 28.50% MOLDOVA 547 20.14% CHINA 429 15.80% FRANTA 138 5.08% GRECIA 73 2.69% GERMANIA 71 2.61% VIETNAM 41 1.51% ITALIA 39 1.44% LIBAN 37 1.36% INDIA 36 1.33% ALTE TARI 531 19.55% TOTAL 2716 100.00%

774547

429

138

73

71

41

39

37

36

531

0 100 200 300 400 500 600 700 800

TURCIA

MOLDOVA

CHINA

FRANTA

GRECIA

GERMANIA

VIETNAM

ITALIA

LIBAN

INDIA

ALTE TARI

Sursa: Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca (MMSSF)

Având în vedere necesitatea unei coordonari eficiente a pietei muncii interne în privinta monitorizarii strainilor cu drept de munca în România si a impactului acestora pe piata muncii, indiferent daca acestia sunt exceptati de la obtinerea permisului de munca sau nu, OUG 130/2005 prin care s-a modificat si completat Legea 203/1999 privind permisele de munca, republicata, a acordat competenta Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca de a realiza evidenta tuturor strainilor cu drept de munca în România. De asemenea, acest act normativ a


19

introdus mai multe tipuri de permise de munca, corespunzator tipului de munca desfasurat de catre straini (pentru lucratori permanenti, transfrontalieri, detasati, sezonieri, stagiari, sportivi, permise de munca nominale), modificari adaptate acordurilor bilaterale aplicabile în domeniul schimbului de forta de munca, derulate între România si alte state, precum si legislatiei principalelor tari de destinatie, state membre ale UE.

În vederea eliberarii permisului de munca, angajatorul persoana juridica trebuie sa parcurga doua etape. În prima etapa, trebuie depuse la Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca actele necesare pentru obtinerea avizului favorabil pentru acordarea vizei de lunga sedere pentru angajare în munca, în România a cetatenilor straini. În aceasta etapa este implicat si Inspectoratul Teritorial de Munca, prin eliberarea catre angajatori a unei dovezi privind numarul de posturi ocupate cu contract individual de munca de catre cetatenii români si cetatenii straini , precum si existenta unor eventuale probleme semnalate de Inspectia Muncii (sanctiuni aplicate, sesizari formulate la adresa angajatorului). În a doua etapa, pe baza avizului favorabil, angajatorii trebuie sa depuna a Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca actele necesare pentru obtinerea permisului de munca. Prin art. 5 din Legea nr. 203/1999, republicata si modificata si completata, sunt stabilite situatiile de exceptie în care strainii pot fi încadrati în munca la persoane fizice sau juridice din România, fara permis de munca. La nivelul Inspectoratelor Teritoriale de Munca sunt înregistrate contracte individuale de munca ale cetatenilor straini, astfel: Evolutia numarului de contracte individuale de munca însotite de copii ale permiselor de munca

3396

5532

4230

2877

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

2002 2003 2004 2005

Sursa: Inspectia Muncii (MMSSF)

Astfel, se observa ca numarul contractelor individuale de munca încheiate pe baza permiselor de munca este în continua crestere. Cu toate acestea, ponderea acestor contracte în numarul de contracte individuale de munca active existente la 31.12.2005 si înregistrate la Inspectoratele Teritoriale de Munca este de numai 0,097 %. Potrivit competentelor, Inspectia Muncii si Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca efectueaza controale în rândul angajatorilor pentru verificarea respectarii legislatiei cu privire la permisele de munca.


20

Situatia controalelor efectuate de Inspectia Muncii în perioada 2004 - 2005 se prezinta astfel:

2004 2005 Nr. angajatori controlati 8.489 11.085 Nr. angajatori sanctionati 50 46 Valoare amenzi aplicate 201.000 RON 15.100.000 RON

Totodata, OMFM a efectuat în anul 2005 un numar de 76 de controale în urma carora au fost sanctionati 15 angajatori, amenzile aplicate însumând 105.000 RON.

2. PREVENIREA SI COMBATEREA MIGRATIEI ILEGALE

2.1 Intrarea pe teritoriul României. Refuzul intrarii

Potrivit IGPF, în anul 2005, nu s-a permis intrarea în România a strainilor, din diferite motive legale, în 51.416 cazuri, cu 27% mai putin comparativ cu perioada similara 2004, când nu s-a permis intrarea în tara în 70.490 cazuri.

Scaderea semnificativa a numarului cetatenilor straini carora nu li s-a permis intrarea în tara, se datoreaza introducerii regimului de vize pentru cetateni proveniti din Turcia, Serbia, F. Rusa si Ucraina, fapt ce presupune verificarea îndeplinirii conditiilor cerute de lege pentru intrarea pe teritoriul României înca din timpul procesului de obtinere a vizei, dar si a legislatiei pe linie de straini ca si a legislatiei UE

Motivele nepermiterii întrarii 2004 2005 Tendinte nereguli în documentele de calatorie 7.434 5.119 î

fara mijloace de întretinere 30.394 4.272 î cu probleme vamale 18.098 24.931 ì

refuza plata unor taxe legale 1.097 806 î cu pasapoarte / vize false ori falsificate 66 77 ì

infractori descoperiti în zona de responsabilitate 358 182 î falsuri în înscrisuri oficiale 538 196 î

alte motive legale 12.505 15.833 ì TOTAL 70.490 51.416 î

Pe categorii de cetatenii, cel mai puternic reprezentate sunt:

NPI 2004 2005 Tendinta R. Moldova 18.991 32.847 ì

Ucraina 7.083 6.908 î Bulgaria 2.428 2.638 ì Serbia 19.935 954 î Turcia 1.313 717 î

Federatia Rusa 553 310 î China 58 96 ì

Macedonia 123 71 î India 11 80 ì

Nigeria 22 33 ì


21

2.2 Iesirea de pe teritoriul României. Refuzul iesirii.

Nu s-a permis iesirea din tara, din diverse motive legale, unui numar de 5.135 cetateni straini, cu 20% mai putin comparativ cu anul 2004 când nu s-a permis iesirea unui numar de 6.799 straini . (sursa:IGPF)

Motivele nepermiterii iesirii 2004 2005 Tendinte nereguli în documentele de calatorie 959 649 î Pasapoarte / vize false ori falsificate 154 133 î

au încalcat regulamentul vamal 1.735 1.532 î alte falsuri în înscrisuri oficiale 373 200 î infractori descoperiti în zona de

responsabilitate 17 43 ì

ascunsi în mijloace de transport 20 63 ì alte motive legale 3.541 2.515 î

TOTAL 6.799 5.135 î sursa: Inspectoratul General al Politiei de Frontiera

Pe categorii de cetatenii, cel mai puternic reprezentate sunt:

NPE 2004 2005 Tendinte Ungaria 1.421 1.694 ì

R. Moldova 2.296 1.672 î Bulgaria 395 360 î Turcia 379 227 î

Ucraina 1.037 209 î Serbia 185 127 î

Federatia Rusa 29 32 ì Albania 11 19 ì

India 2 15 ì Siria 9 12 ì

sursa: Inspectoratul General al Politiei de Frontiera

2.3 Trecerea frauduloasa a frontierei de stat. Migratia ilegala mascata.

În anul 2005, au fost depistati 1667 cetateni straini care au încercat sa treaca fraudulos frontiera de stat, atât peste frontiera verde cât si prin punctele de frontiera cu documenta false sau falsificate, 395 au încercat sa intre ilegal în România iar 1272 au încercat sa iasa de pe teritoriul national.

Comparativ cu anul 2004, când numarul strainilor depistati a fost de 1100 cetateni straini (505 au încercat sa intre ilegal, iar 595 au încercat sa iasa ilegal), se înregistreaza o crestere cu aproximativ 34%.

Cresterea numarului de depistari a trecerilor frauduloase se explica prin cresterea nivelului de pregatire a personalului politiei de frontiera, dotarea si instruirea corespunzatoare a acestuia.


22

Pe frontiere, situatia cetatenilor straini care au încercat sa treaca fraudulos peste frontiera verde, se prezinta astfel:

INTRARE IESIRE Tendinte Frontiera / An 2004 2005 2004 2005 Intrare Iesire

Ungaria 20 21 295 803 ì ì Ucraina 35 15 8 3 î î

R. Moldova 232 259 18 38 ì ì Bulgaria 152 17 31 45 î ì Serbia 32 26 196 330 î ì Porturi 6 7 3 3 ì -

Aeroporturi 28 50 44 50 ì ì TOTAL 505 395 595 1272 î ì

sursa: Inspectoratul General al Politiei de Frontiera

În anul 2005 structurile IGPF au depistat: 38 filiere migratie ilegala, în care au fost implicate 243 persoane 115 calauze / transportatori ( 82 români si 33 straini), fata de 73 descoperite în aceeasi

perioada a anului trecut, cu sprijinul carora, diverse persoane - cetateni români sau straini încercau sa treaca ilegal frontiera de stat prin diferite metode.

O constanta a fenomenului migrator pe teritoriul tarii ramâne intrarea legala a strainilor si ramânerea ilegala dupa expirarea dreptului de sedere prevazut in viza. Sunt folosite, în continuare, de catre strainii proveniti din tari cu tendinta de migrare (indieni, irakieni, afgani, etc.) pentru a ajunge în Occident , rutele:

§ Afganistan - Iran - Irak - Turcia - Bulgaria - România

§ Afganistan - Iran - Irak - Turcia - Bulgaria - Serbia – Croatia, ramânând active si rutele estice.

S-a accentuat modalitatea mascata de migratie ilegala, în sensul ca:

1. cetateni turci dupa intrarea legala în România în baza pasapoartelor nationale, folosesc pasapoarte emise de autoritati din Grecia, Austria, Franta, Suedia, Spania, Slovenia si Bulgaria, ori permise de sedere italiene, pe care le falsifica încercând sa iasa ilegal din tara pe frontiera de vest.

2. cetateni moldoveni, dupa intrarea legala în România, folosesc urmatoarele metode pentru a ajunge ilegal în tari din Vestul Europei:

- încearca, prin intermediari – cetateni români sau moldoveni, iesirea ilegala din tara prin folosirea de pasapoarte românesti, belgiene, lituaniene, poloneze, cehesti, slovace si bulgaresti falsificate prin înlocuirea fotografiei sau permise de sedere în Italia, Germania, Grecia sau Spania falsificate (obtinute în tara de origine);

- au fost înregistrate cazuri în care, cetateni moldoveni, se prezinta în punctele de trecere a frontierei aeroportuare, cu intentia de a calatori într-o tara in care nu au nevoie de viza (Maroc si Tunisia) cu tranzit Germania, fiind descoperite asupra lor carti de rezidenta grecesti false total. Ajunsi în Germania acestia intentionau sa nu mai efectueze tranzitul;


23

- cetateni moldoveni, se prezinta în punctele de trecere a frontierei aeroportuare, cu intentia de a calatori într-o tara in care nu au nevoie de viza - Turcia, fiind descoperite asupra lor pasapoarte românesti falsificate. Ajunsi în Turcia acestia intentionau sa foloseasca aceste pasapoarte cu intentia de a ajunge în tari din Spatiul Schengen.

3. cetateni români, care au restrictionat dreptul de a calatori în strainatate ca urmare a returnarii sau comiterii de acte ilegale în tara, folosesc pasapoarte românesti falsificate prin înlocuirea fotografiei, pasapoarte apartinând altor persoane (substituire de persoana), pasapoarte irlandeze, unguresti si georgiene, ori permise de rezidenta în strainatate – falsificate, cu scopul de a ajunge în state din Spatiul Schengen.

4. cetateni singaporezi au încercat intrarea în România prin folosirea de pasapoarte japoneze si singaporeze ce nu le apartineau;

5. cetateni camerunezi au încercat intrarea în România prin folosirea de pasapoarte franceze falsificate;

6. cetateni sârbi au încercat intrarea în România prin folosirea de pasapoarte slovene falsificate

7. cetateni ucraineni au încercat intrarea în România prin folosirea de pasapoarte slovace falsificate

În perioada analizata s-au conturat urmatoarele fenomene:

- la frontiera verde, grupuri de cetateni moldoveni si români au fost depistate în tentativa de iesire ilegala la frontiera cu Ungaria sau Serbia cu intentia de a ajunge în tari din vestul Europei;

- în punctele de trecere a frontierei, grupuri de cetateni moldoveni si români au fost descoperite ascunse în TIR-uri sau trenuri cu intentia de a ajunge ilegal în tari din Spatiul Schengen;

- solicitantii de azil din România sunt depistati, în continuare, în tentativa de trecere ilegala a frontierei, la granita cu Serbia si Ungaria, însa a scazut simtitor numarul acestora, în special datorita scaderii numarului persoanelor care trec ilegal frontiera de stat si ulterior, solicita statutul de refugiat în tara noastra (in prezent, aceste persoane, intra legal în România si ulterior, solicita azil). Solicitantii de azil care au fost depistati în tentativa de iesire ilegala din tara, în perioada analizata, provin din Somalia, Bangladesh, Nigeria, Liberia, Venezuele si India.

Principalele state de unde provin persoanele care au actionat ilegal la nivelul frontierelor române (atât pe intrare cât si pe iesire) sunt urmatoarele : India, Bangladesh, Irak, Pakistan, Turcia, Georgia, R. Moldova, Liberia, Maroc, Algeria, Cote d Ivoire, F, Rusa, China, Sudan, Congo, Nigeria, Cecenia, Venezuele, Serbia, etc.

Solicitantii de azil din România sunt depistati, în continuare, în tentativa de trecere ilegala a frontierei, la granita cu Serbia si Ungaria, însa a scazut simtitor numarul acestora, în special datorita scaderii numarului persoanelor care trec ilegal frontiera de stat si ulterior, solicita statutul de refugiat în tara noastra (in prezent, aceste persoane, intra legal în România si ulterior, solicita azil). Solicitantii de azil care au fost depistati în tentativa de iesire ilegala din tara, în perioada analizata, provin din Somalia, Bangladesh, Nigeria, Liberia si India.


24

În urma activitatilor specifice desfasurate, Directia Generala de Combatere a Crimei Organizate din IGPR a constatat ca, unii cetateni straini vin în România în urma obtinerii unor burse de studii urmare a acordurilor culturale încheiate între tara noastra si alte state, nu de putine ori folosind documente false sau falsificate. Din aceasta postura, de student, urmaresc obtinerea de vize la ambasadele si consulatele din România plecînd apoi spre tarile occidentale.

3. AZILUL

Strategia Nationala privind Migratia este o denumire globala ce cuprinde si domeniul azilului. Dreptul la azil este un drept fundamental. Problematica dreptului de azil, bine legata de cea a migratiei este si va ramâne una independenta de eventualele consideratii asupra unei politici de imigrare mai deschise.

3.1. Cadrul legislativ în domeniul azilului

Baza legala în adoptarea actelor normative de reglementare a acestui domeniu este reprezentata atât de conventiile si tratatele internationale la care România este parte, dar si de prevederile art.18, alin(2) din Constitutia României, care mentioneaza ca :”Dreptul de azil se acorda si se retrage în conditiile legii, cu respectarea tratatelor si a conventiilor internationale la care România este parte.”

Actul normativ intern care reglementeaza problematica azilului în România este, pentru moment, Ordonanta Guvernului 102/31.08.2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România13, care a înlocuit Legea 15/199614 ce reglementa anterior acest domeniu. Prin adoptarea acestei ordonante s-au pus bazele unei proceduri speciale de stricta aplicare, depasindu-se astfel una dintre etapele procesului de armonizare legislativa cu aquis-ul comunitar în domeniul Justitiei si Afacerilor Interne.

Revizuirea legislatiei române în ceea ce priveste procedura de azil si formele internationale de protectie este în continua dinamica. În momentul de fata s-a elaborat un nou proiect de lege – Legea privind azilul în România – act ce urmareste uniformizarea si alinierea legislatiei române în domeniu, si cu ultimele prevederi din cadrul aquis-ului comunitar 2004, inclusiv prin referirea la mecanismele Dublin si Eurodac.

13 Publicata în Monitorul Oficial al României nr. 436 din 3 septembrie 2000. Aprobata cu modificari prin Legea nr.323/2001 si ulterior prin Legea 264/2002 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr.13/2002 pentru modificarea si completarea Ordonantei de Guvern 102/2000. 14 La data intrarii in vigoare a OG 102/2000 s-a abrogat Legea nr. 15/1996 privind statutul si regimul refugiatilor în România, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 5 aprilie 1996; Hotarârea Guvernului nr. 1.182/1996 pentru aplicarea Legii nr. 15/1996 privind statutul si regimul refugiatilor în România, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 26 noiembrie 1996; Hotarârea Guvernului nr. 322/2000, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 25 aprilie 2000; art. 7 si 8 din Hotarârea Guvernului nr. 417/1991 privind constituirea Comitetului Roman pentru Probleme de Migrari, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 31 octombrie 1995, cu modificarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.


25

Proiectul a fost aprobat de catre conducerea Ministerului Administratiei si Internelor15 si a fost supus dezbaterii publice în cadrul procesului de transparenta decizionala, astfel ca toate institutiile mai mult sau mai putin implicate în problematica azilului sa-si exprime acordul sau sa faca propuneri.16 Urmeaza ca în câteva zile proiectul Legii privind azilul în România sa fie discutat în plenul Camerei Deputatilor, apoi va fi promulgat de catre Presedintele României. În timpul dezbaterilor de la comisiile parlamentare proiectului nu i s-au adus modificari substantiale, fiind amendate doar unele aspecte minore omise precum si câteva ce impuneau o exprimare juridica adecvata.

În noua lege, între cele 152 de articole, sunt prinse prevederi omise de actualul cadru legal precum procedura transferului de responsabilitate dintre state în ce pri veste declansarea procedurii de azil si posibilitatea reunificarii familiale si pentru categoria celor care beneficiaza de protectie umanitara conditionata.

Pornind de la necesitatea aplicarii Regulamentelor Uniunii Europene si a transpunerii în legislatia nationala a principalelor Directive elaborate pe plan european în domeniul azilului, legislatia nationala a fost modificata si completata în urmatoarele privinte:

• Reformularea definitiei refugiatului, a clauzelor de încetare, retragere si anulare a statutului de refugiat si introducerea principiului nereturnarii referitor la persoanele aflate în procedura de acordare a statutului de refugiat, în vederea armonizarii depline cu textul Conventiei de la Geneva din 1951 si al Protocolului de la New York din 1967 privind statutul refugiatilor la care România a aderat fara rezerve prin Legea 46/1991;

• A fost înlaturata diferenta de regim juridic între persoanele care au primit statut juridic de refugiat si cele a care au dobândit protectie umanitara conditionata. Astfel, se reglementeaza accesul ambelor categorii de persoane la aceleasi drepturi.

• În vederea îmbunatatirii asistentei acordate solicitantilor statutului de refugiat s-a stabilit cresterea sumelor aferente alocatiilor de hrana si cazare precum si introducerea unei alocatii noi reprezentând bani de buzunar, în concordanta cu prevederile Directivei Consiliului European 2003/9/EC din 27 ianuarie 2003 privind standardele minime pentru primirea solicitantilor de azil.

• Pentru solutionarea unor situatii de natura procedurala aparute în practica si pornind de la necesitatea îmbunatatirii calitatii procedurii, s-a eliminat competenta alternativa a instantelor care solutionau cereri de acordare a statutului de refugiat. Astfel, Oficiul National pentru Refugiati din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor a devenit parte în procesele ce au ca obiect cererile de acordare a statutului de refugiat acordându-i-se personalitate juridica.

Ca urmare a aplicarii acestor mecanisme si în urma întelegerii între Guvernul României si Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiati, la sfârsitul lunii iulie 2005, ONR a cazat pentru o perioada de 6 luni, 400 de refugiati din Uzbekistan în centrul sau de la Timisoara.

15 Proiectul noului act normativ, care a constituit rezultatul activitatii derulate în cadrul Conventiei de Twinning cu Germania si Grecia RO/02/IB/JH02 “Continuarea dezvoltarii practicii legislative si a cadrului institutional în domeniul azilului si a refugiatilor” ce s-a încheiat la 05.08.2005, a fost aprobat de catre ministrul Administratiei si Internelor la data de 26.08.2005 16 Urmeaza ca în cadrul noii Conventii de Twinning, dupa publicarea noii legi a azilului, sa fie elaborate normele metodologice împreuna cu experti si reprezentanti din partea Oficiului Federal pentru Refugiati (Germania), UNHCR, CNRR, ARCA.


26

3.2 Accesul neîngradit la procedura de azil

O preocupare majora a Oficiului National pentru Refugiati a reprezentat-o neînregistrarea nici unui caz de refuzare a accesului la procedura daca acesta era întemeiat sau al vreunui caz de returnare a unei persoane în nevoie reala de protectie internationala. ONR, de altfel, se afla în contact direct cu structurile Politiei de Frontiera si ale Autoritatii pentru Straini, în vederea rezolvarii tuturor cererilor de azil.

S-au depus eforturi pentru ca personalul din toate institutiilor ce vin în contact cu persoanele ce solicita azil sa cunoasca ce au de facut si sa reactioneze în mod judicios, prin distingerea fara tagada situatiilor când o persoana solicita protectia statutului sau nu. În baza Planului de pregatire anuala a personalului cu atributii in domeniul azilului din M.A.I., au fost organizate 22 de activitati de pregatire în 2004 si 7 activitati în 2005, la care au participat persoane din cadrul Inspectoratului General al Politiei de Frontiera si al Autoritatii pentru Straini. Sesiunile de pregatire au fost tinute de catre 4 experti ai ONR, însotiti de catre reprezentanti ai Înaltului Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati – reprezentanta din România si principalele ONG-uri active în domeniu.

3.3 Evolutia statistica a fenomenului azilului

Pentru a ne contura o imagine generala a fenomenului azilului în România este interesant de urmarit care este evolutia cererilor de azil din 199117 si pâna în prezent (septembrie 2005):

Evolutia numarului cererilor de azil în perioada 1991-2005*

315426

928

647 634 584

1424

1236

1667

1366

2431

11511077

662

485

315

41 0 1694 94 80

349

621

171 205 188 206 15669

0

327

0

209348

214

2300

1144

2232

952

654

406 417

1271

522

0

500

1000

1500

2000

2500

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Anul

Numar de cereri Aprobari Cereri respinse

17 Odata cu ratificarea de catre România a Conventiei de la Geneva din 1951privind statutul refugiatilor si a Protocolului de la New York din 1967 privind statutul refugiatilor. Cifrele din grafic includ si solicitarile pentru formele subsidiare de protectie – protectie umanitara temporara sau protectie umanitara conditionata.


27

*sursa: Centrul de Documentare al Oficiului National pentru Refugiati

În graficul de mai sus se observa o crestere în amploare însotita de unele variatii usor imprevizibile ale fenomenului azilului în prima decada, si o scadere a numarului cererilor de azil în ultimii 4 ani ai perioadei de referinta, scadere dete rminata de masurile de securizare a frontierelor de catre Ministerul Administratiei si Internelor.

În functie de locul unde aceste cereri au fost depuse, în ultimii patru ani înregistram urmatoarele cifre si procentaje, conform tabelului si schemelor18 de mai jos:

Situatia locului depunerii cererilor pentru statutul de refugiat perioada 2002-2005* Locul depunerii 2002 2003 2004 2005

Ghiseul Oficiului National pentru Refugiati 600 488 290 277

Centrul O.N.R. OTOPENI 128 152 108 95

Punctele Politiei de Frontiera OTOPENI+BANEASA 14 6 1 5

Centrul O.N.R. – TIMISOARA 0 0 21 19

Centrul O.N.R. – GALATI 0 0 9 7

O noua cerere depusa 34 63 40 31

Penitenciare 2 4 5 4

I.J.P.F. 189 161 54 26

Copil nascut în România 14 9 6 13

Cerere conf.art.3.OG102/2000 (reunificare familiala) 19 2 10 7

TOTAL 1000 885 544 384 *Sursa: Oficiul National pentru Refugiati

18 Cifrele din tabel se refera numai la solicitarile pentru acordarea statutului de refugiat, fara formele subsidiare de protectie. Nu au fost excluse nici cererile depuse a doua oara, dupa încheierea unei proceduri.

Procentaj loc depunere cerere 2002*

13%

1% 3%

19% 1% 2%

61%

Ghiseul Oficiului National pentru Refugiati

Centrul O.N.R. OTOPENIPunctele Politiei de Frontiera OTOPENI+BANEASACentrul O.N.R. – TIMISOARA

Centrul O.N.R. - GALATIO noua cerere depusa

Penitenciare

I.J.P.F.Copil nascut în România

Cerere conf.art.3.OG102/2000 (reunificare familiala)


17%

1%7%

18% 1%0%

56%




Penitenciare




28

*Sursa: Oficiul National pentru Refugiati

Majoritatea cererilor sunt preluate direct de catre Oficiul National pentru Refugiati (în proportie de cca.60%), atât prin sediul central cât si prin sucursalele sale, fiind urmat îndeaproape de Centrul O.N.R. Otopeni si Punctele Politiei de Frontiera. Pentru ca o mare parte dintre solicitantii de azil patrund în tara pe calea aerului, în perioada urmatoare Oficiul National pentru Refugiati are în vedere deschiderea de noi centre în cadrul aeroporturilor internationale din tara precum Timisoara, Iasi, Cluj, Constanta (inclusiv în portul naval Constanta). În prezent în România ponderea cea mai mare o ocupa cetatenii proveniti din Irak si, în ultima perioada, cei din India si China.

Situatia primelor 5 tari pentru anul 2004* Nr. Cereri depuse Cereri aprobate Cereri respinse 1 Irak 109 Irak 52 China 86 2 China 92 Somalia 27 India 65 3 India 65 Iran 11 Irak 37 4 Somalia 43 Turcia 10 Turcia 30 5 Iran 35 Siria 6 Siria 16

*sursa: Oficiul National pentru Refugiati

*sursa: Oficiul National pentru Refugiati.

Situatia primelor 5 tari pentru anul 2005* Nr. Cereri depuse Cereri aprobate Cereri respinse 1 Irak 102 Irak 33 Bangladesh 51 2 Bangladesh 50 Somalia 11 Irak 40 3 China 47 Turcia 5 China 39 4 Turcia 38 Congo 5 Pakistan 35 5 India 36 Uzbekistan 4 Turcia 25


20%

1%6%

5%3% 1%

58%




Penitenciare




20%

0%

7%

10% 1% 2%

53%




Penitenciare




29

Un grafic relevant ce prezinta variatia procentului persoanelor ce intra ilegal si încearca obtinerea unei forme de protectie în tara noastra arata astfel (începând din 1995 si pâna în 2006 februarie) :

Intrarile ilegale si legale la granita României* Fig.1


Fig.2

O preocupare deosebita a Oficiului National pentru Refugiati o reprezinta activitatile concrete desfasurate pe linia combaterii migratiei ilegale. În acest sens evidentiem:

- aplicarea principiului de tara terta sigura, - aplica rea procedurii accelerate în cazul cererilor evident nefondate, - reducerea timpului de procesare a unei cereri de azil (95% din cazuri sunt

analizate într -un interval de cel mult 30 de zile – una dintre cele mai scazute perioade în comparatie cu procedeele de procesare a cererilor din tarile UE).

- comunicarea operativa la IGPF a persoanelor ce au parasit centrele de cazare, - comunicarea operativa la Autoritatea pentru Straini, în vederea luarii masurilor

de scoatere din tara, a persoanelor a caror cereri au fost respinse definitiv si irevocabil.

- încheierea unui acord cu Organizatia Internationala pentru Migratie în vederea repatrierii voluntare a persoanelor care au trecut prin procedura de azil.

- încheierea de protocoale cu celelalte structuri din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala, cu referire concreta la masuri de combatere a migratiei ilegale. Urmare a acestor masuri în ultima perioada a scazut cu peste 70% numarul de

solicitari de acordare a unei forme de protectie din partea statului roman. Astfel în anul

intrari ilegale 1995 - FEBRUARIE 2006

0

14241234

1667

1366

2280

1000885

0

634 584 485544

6395% 94,6

% 97% 94,5%

73,6%

93% 90% 70% 51%43% 42% 35%0

500

1000

1500

2000

2500

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13


30

2005, unui numar de 69 de persoane le-a fost acordata o forma de protectie, dupa cum urmeaza :

Protectie umanitara conditionata aprobata

Tunisia8%

Turkey8%

Congo15%

Sirya15%

Iraq54%

Statut de refugiat aprobat

Sirya2% Sudan

7%

Turkey7%

Uzbekistan10%

Somalia24%

Iraq50%


31

Asa cum reiese din tabelul de mai jos, tabel ce reflecta situatia privind numarul de persoane intrate ilegal in Romania ce au depus o cerere de azil intre 1995 si februarie 2006, procentul acestei categorii, a ajuns de la 95% in anul 1995 pana la 35% in prezent.

1995-28.02.2006

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

LEGAL-VEST 1 2 4 11 138 0 16 0 1 4 3 0

ILEGAL-VEST 14 4 41 22 275 0 1 24 24 0 5 2

LEGAL-SUD 22 24 34 44 283 84 202 284 432 282 223 38

ILEGAL-SUD 261 331 669 533 461 403 1190 373 135 53 55 7

LEGAL-EST 8 5 4 12 8 10 14 8 2 11 13 0

ILEGAL-EST 322 138 651 572 415 665 636 255 196 137 137 13 COPIL ns.RO 3 2 4 7 12 0 5 0 0 0 13 2

NU CUNOASTE 3 78 17 33 75 204 216 37 93 47 23 1

ILEGAL NORD 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 6 0 art. 3 din O.G.102 0 0 0 0 0 0 0 19 2 10 7 0

TOTAL CERERI 634 584 1424 1234 1667 1366 2280 1000 885 544 485 63

Procentual % = 95 94,6 97 94,5 73,6 93 90 70 51 43 42 35

Aceasta scadere a migrantilor ilegali ce depun o cerere de azil si a orientarii lor

catre alte destinatii si rute, a fost posibila si prin prisma elaborarii unei legislatii specifice pentru domeniul azilului. Astfel, a fost adoptata OG nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România, aprobata cu modificari prin Legea nr. 323/2001 si apoi modificata si completata În vederea actualizarii si compatibilizarii ei cu noile dezvoltari ale legislatiei comunitare. În permanenta, Oficiul National pentru Refugiati (ONR) a cautat prin analiza atenta a efectelor azilului în tara noastra si în majoritatea statelor membre, nu doar sa transpuna mecanic, în legislatia nationala, prevederile acquis-ului UE în domeniu, dar mai ales sa anticipeze si sa imagineze masuri de natura sa asigure o buna gestionare a acestei problematici în tara noastra. 3.3 Cooperarea la nivel institutional

Pentru controlul fenomenului de azil Oficiul National pentru Refugiati, se afla în contact direct cu structurile Politiei de Frontiera si Autoritatii pentru Straini, în vederea unei solutionari judicioase a tuturor cererilor de azil. în acest sens, O.N.R. asigura serviciu de permanenta (24 ore din 24). Conlucrarea cu aceste institutii se face printr-o serie de protocoale de cooperare care sunt reînnoite periodic. An de an circuitul unei cereri de azil a fost gândit si discutat permanent prin consultarea atât a specialistilor din cadrul ONR, cât si ai celor de la alte structuri implicate în fenomenul azilului. Se doreste pe cât posibil o accelerare a termenelor din cadrul procedurii de azil, fara a afecta însa principiile care protejeaza exercitarea dreptului de azil.

În momentul de fata acest traseu al cooperarii cu celelalte institutii se înfatiseaza potrivit schemei de mai jos.


32

Modalitatea de cooperare cu diverse institutii

în cadrul procedurilor de acordare a unei forme de protectie* Noile reglementarii privind statutul si regimul refugiatilor permit scurtarea procedurii, solutionarea rapida a cererilor evident nefondate si a abuzurilor, cu toate acestea este necesara trecerea la utilizarea sistemelor informatice, care permit compararea rapida a amprentelor digitale ale solicitantilor statutului de refugiat, eliminându-se tendinta unora de a formula cereri de azil sub identitati diferite. Aceste sisteme vor trebui sa includa si amprentele strainilor depistati cu sedere ilegala sau care au trecut fraudulos frontiera. Pentru satisfacerea acestor nevoi autoritatile Române au trecut la crearea sistemul informatic EURODAC si la implementarea Regulamentelor Dublin.


Respingere

Acordarea accesului la teritoriu si

acces la procedura

nationala Acordarea unei forme

de protectie

Procedura accelerata la frontiera

Emitere documente Temporare de

identitate si transport gratuit la ONR

Emitere documente Temporare de

identitate si transport gratuit la ONR

Acordarea unei forme de protectie în

procedura administrativa

Respingere

Respingere

Respingere

Autoritatea pentru Straini

Politia locala

Politia de Frontiera

Oficiul National pentru Refugiati

Statut de refugiat

sau forma subsidiara

Instanta

Circuit procedura

instante

Autoritatea pentru Straini expulzare

Acordarea unei forme de protectie

Solicitant

de azil


33

Master Planul pentru implementarea sistemului Eurodac în România a fost aprobat de catre conducerea Ministerului Administratiei si Internelor în prezent întocmindu-se dosarele de licitatie pentru echipamentele necesare cu finantare din cadrul proiectului Phare 2004.

Sistemele DubliNET si EURODAC vor reprezenta pentru România primele mari sisteme informatice implementate dupa data aderarii, destinate evitarii cererilor multiple de azil. România va fi astfel, tara responsabila pentru preluarea celor trei categorii de persoane – solicitanti de azil, straini cu sedere ilegala si persoane care au trecut ilegal frontiera de stat – ale caror amprente se vor regasi stocate în Unitatea Centrala de la Luxemburg. 4. INTEGRAREA SOCIALA A STRAINILOR

Conform Ordonantei Guvernului nr.44/2004 privind integrarea sociala a strainilor care au dobândit o forma de protectie în România, integrarea sociala reprezinta procesul de participare activa a strainilor care au dobândit o forma de protectie în România la viata economica, sociala si culturala a societatii românesti, iar pentru realizarea acestui lucru este necesara derularea unor programe de integrare si facilitarea accesului la o serie de drepturi economice si sociale: dreptul la un loc de munca, dreptul la educatie, dreptul la asistenta medicala si sociala si dreptul la o locuinta.

În perioada 2004 – 2005, un numar de 70 de straini au fost inclusi în programul de integrare (42% dintre noii recunoscuti în perioada avuta în vedere – participarea în programele de integrare nefiind obligatorie). Acestora li se adauga alti 57 de straini cu o forma de protectie, recunoscuti în anii din urma, care nu au beneficiat de asistenta în vederea integrarii si care au dorit sa participe la programul de integrare.

În total, începând cu luna mai 2004 au beneficiat de prevederile OG nr. 44/2004, 126 de straini care au obtinut o forma de protectie în România (în Anexa 2, sunt prezentate date statistice referitoare la refugiatii participanti în programul de integrare). Anterior, în baza HG nr. 1191/2001 privind aprobarea Programului special pentru integrarea socioprofesionala a strainilor care au dobândit statutul de refugiat în România, 63 de refugiati recunoscuti au primit asistenta în vederea integrarii în societatea româneasca din partea Ofi ciului National pentru Refugiati.

Strainii înscrisi în programele de integrare au participat la sesiuni de acomodare culturala si consiliere sociala si psihologica, dupa un plan individual de integrare întocmit pentru fiecare persoana adulta, sesiuni organizate si derulate de personalul Oficiul National pentru Refugiati. În paralel cu activitatile mentionate mai sus care au avut loc în centrul de cazare al solicitantilor de azil si refugiatilor din Bucuresti, sectorul 2, centru în care strainii au locuit pe durata programului de integrare, participantii au beneficiat si de un curs gratuit de învatare a limbii române, curs organizat de Ministerul Educatiei si Cercetarii, prin intermediul Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti si Scoala nr.145 din sectorul 2, în colaborare cu Oficiul National pentru Refugiati. Ministerul Educatiei si Cercetarii a elaborat programele de învatare a limbii române pentru copii si adulti si manualele necesare desfasurarii în bune conditii a cursului. În vederea îmbunatatirii calitatii cursului, consideram necesara si realizarea unui modul de pregatire pentru profesorii care predau limba româna refugiatilor, pregatire care sa includa aspecte referitoare la diferentele culturale si o grupare mai atenta a cursantilor pe grupe de vârsta, gen sau tari de origine.


34

Au existat câteva aspecte care au influentat modul de desfasurare al activitatilor din cadrul programului de integrare: în primul rând, asteptarile beneficiarilor privind conditiile socio-economice din România si dorinta multora de a pleca spre o tara din Uniunea Europeana – dintre cei 126 de participanti 27 de persoane au finalizat programul (17 adulti si 10 copii - 21,5%), 33 participa înca la program (26%) si restul au parasit programul din diferite motive (52,5%), în cea mai mare parte a cazurilor parasind si România (de exemplu, în procent de 90% refugiatii din Somalia au parasit România la câteva luni dupa obtinerea formei de protectie). În al doilea rând, factori cum sunt educatia din tara de origine (42% dintre adultii participanti la program nu au nici un fel de educatie iar alti 47% dintre adulti au pâna în 8 clase), profesia (60% nu au nici o profesie) corelata cu experienta de munca (70% nu au nici un fel de experienta de munca) sunt factori care influenteaza, de multe ori decisiv, sansele de integrare ale acestor persoane.

5. ÎNDEPARTAREA STRAINILOR DE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Autoritatea pentru Straini poate dispune masura îndeparta rii de pe teritoriul României (prin emiterea de dispozitii de parasire a teritoriului si prin returnare fortata) împotriva strainilor intrati ilegal, a caror sedere în România a devenit ilegala ori al caror drept de sedere a fost anulat sau revocat, si, dupa caz, poate dispune masura interzicerii intrarii în România pentru o perioada determinata. Totodata, Autoritatea pentru Straini pune în executare masura de siguranta a expulzarii dispusa de instanta de judecata si îndeparteaza de pe teritoriul national strainii declarati ca indezirabili de catre procurorul anume desemnat de la Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Bucuresti.

5.1 Dispozitia de parasire a teritoriului României

Dispozitia de parasire a teritoriului României constituie decizia Autoritatii pentru Straini sau a formatiunilor sale teritoriale, care obliga un strain sa paraseasca teritoriul României intr-un termen stabilit. Dispozitia de parasire a teritoriului reprezinta principalul instrument pentru îndepartarea strainilor de pe teritoriul României si se bazeaza pe respectarea benevola de catre cel în cauza a deciziei autoritatilor române.


35

Situatia dispozitiilor de parasire a teritoriului acordate în anul 2005 de Autoritatea pentru Straini

Cetatenia Dispozitii acordate

Iesiti % Diferenta

TURCIA 1198 1116 93,2% 82 MOLDOVA 996 943 94,7% 53 CHINA 265 188 70,9% 77 ISRAEL 177 174 98,3% 3 SIRIA 144 120 83,3% 24 UCRAINA 128 122 95,3% 6 GERMANIA 123 66 53,7% 57 ITALIA 120 64 53,3% 56 SUA 119 116 97,5% 3 GRECIA 109 77 70,6% 32 BULGARIA 91 90 98,9% 1 ALTE TARI 1536 1299 84,6% 237 TOTAL 5006 4375 87,4% 631

5063

4312

5006

4375

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

2004 2005

Dispozitii acordate

Iesiti


Diferenta dintre numarul dispozitiilor de parasire acordate si numarul strainilor iesiti se justifica prin faptul ca acestia nu au iesit din tara în termenul acordat prin dipozitie. Pentru aceasta categorie, Autoritatea pentru Straini ia masurile necesare depistarii si efectueaza demersuri în vederea returnarii. În cazul în care strainul nu a parasit teritoriul României în termenul prevazut în dispozitie din motive obiective, se poate emite o noua dispozi tie la solicitarea scrisa a acestuia.

5.2 Returnarea fortata strainilor

Returnarea reprezinta o masura administrativa dispusa de catre Autoritatea pentru straini în vederea îndepartarii unui strain de pe teritoriul României.


36

În acest caz, îndepartarea se face fortat, prin escortarea strainului pâna la frontiera, sau în tara de origine ori, daca nu este posibil, în orice alta tara care îi permite intrarea pe teritoriul sau.

Straini returnati în anul 2005 Cetatenie % MOLDOVA 203 32,8% TURCIA 154 24,9% CHINA 74 12,0% PAKISTAN 24 3,9% UCRAINA 17 2,8% SIRIA 17 2,8% SERBIA SI MUNTENEGRU 15 2,4% LIBAN 12 1,9% IRAN 10 1,6% INDIA 8 1,3% ALTE TARI 84 13,6% TOTAL 618 100,0%


545

658 618

0

100

200

300

400

500

600

700

2003 2004 2005

Returnati 2003 - 2005


Ca regula generala, returnarea se face în termen de 24 de ore de la depistarea strainului pentru care legea prevede luarea acestei masuri. În cazul în care returnarea nu poate avea loc în acest termen din motive obiective (lipsa unui document de calatorie, lipsa timpului fizic necesar pentru procurarea biletelor, etc.), la propunerea Autoritatii pentru Straini, procurorul anume desemnat din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti poate dispune luarea strainului în custodie publica, fiind introdus într-unul din centrele de cazare destinate acestui scop, din cadrul Autoritatii pentru Straini.


37

Straini luati în custodie publica în anul 2005 Cetatenie Total % CHINA 86 22.34% TURCIA 70 18.18% SIRIA 26 6.75% PAKISTAN 25 6.49% IRAN 18 4.68% MOLDOVA 17 4.42% INDIA 15 3.90% LIBAN 10 2.60% PALESTINA 10 2.60% GEORGIA 9 2.34% ALTE TARI 99 25.71% TOTAL 385 100.00%

Motivele luarii în custodie publica

330

36

19

0 50 100 150 200 250 300 350

SEDERE ILEGALA

EXPULZATI

INDEZIRABILI


În cazurile prevazute de lege, împotriva strainilor îndepartati de pe teritoriul României, Autoritatea pentru Straini poate dispune si masura interdictiei de a mai intra pe teritoriul României, indiferent daca îndepartarea s-a facut prin dispozitie de parasire sau escortarea strainului. Astfel, în anul 2005, s-a luat masura interzicerii de a mai intra în România împotriva unui numar de 1164 de cetateni straini, cei mai multi provenind din Moldova , Turcia si China.

934

1164

0 200 400 600 800 1000 1200

2004

2005

CONSEMNE NPI



38

5.3 Repatrierea voluntara

Repatrierea voluntara este o forma moderna de îndepartare a strainilor cu sedere ilegala de pe teritoriul unui stat, fiind caracterizata în primul rând de caracteristica de voluntariat a îndepartarii, dar si de faptul ca implicarea autoritatilor, vazute ca forta coercitiva a statului, se manifesta numai prin asigurarea fondurilor necesare.

Pentru implementarea unor programe de repatriere voluntara asistata în baza Memorandumului de Întelegere dintre Guvernul României si Organizatia Internationala pentru Migratie, reprezentantii Autoritatii pentru Straini si Biroul OIM Bucuresti au elaborat o procedura comuna. Pentru acoperirea costurilor necesare derularii acestor programe de repatriere, prin Hotarâre a Guvernului, la data de 17.11.2005 au fost aprobate bugetele pentru anii 2005 si 2006, act normativ care stabileste destinatia fondurilor si modul de cheltuire a acestora.

6. CONCLUZII

În urma analizarii datelor statistice continute de prezentul raport, trage câteva concluzii, cum ar fi:

- Daca în anii anteriori România constituia cu preponderenta un punct de tranzit pentru cetatenii straini din tarile cu potential migrator, în ultima perioada de timp se constata ca tara noastra devine pe zi ce trece si o destinatie pentru aceasta categorie.

- În prezent, principalele tari furnizoare de migranti care ramîn pe teritoriul României pentru diferite scopuri sunt Moldova, Turcia si China , cetatenii acestori tari reprezentând aproximativ 40% din totalul strainilor cu un drept de sedere.

- Prevederile legale si procedurile existente în domeniul admisiei strainilor este exigent si ofera autoritatilo r române instrumentele necesare realizarii unui management adecvat conditiilor de admisie înca din momentul solicitarii vizei de intrare la misiunile diplomatice ale României. Procedura a fost simplificata si eficientizata prin implementarea Sistemului Informatic Visa on-line.

- Cadrul legal si institutional existent pentru controlul migratiei strainilor, atât la frontiere cat si pe teritoriul tarii, este aliniat standardelor europene în materie, astfel încât fenomenul sederii ilegale se mentine la un stadiu acceptabil si controlabil, o crestere semnificativa înregistrându-se însa pe linia strainilor depistati în încercarea de a trece fraudulos frontiera de stat, fapt datorat în special securizarii frontierei de stat.

- Prin actiunile desfasurate si rezultatele obtinute de institutiile competente se observa o crestere a cooperarii interinstitutionale pentru combaterea fenomenului migratiei ilegale si a muncii la negru.

- Întrucât migratia reprezinta un fenomen dinamic, care reactioneaza în timp la diversi factori, se simte în permanenta necesitatea adaptarii cadrului legal la noile cerinte, în interesul statului român. Un exemplu în acest sens îl reprezinta necesitatea adaptarii legislatiei la interesul statului în ceea ce priveste strainii detasati de companiile multinationale si marii investitori.

- Desi evolutia numarului cererilor de azil este una descrescatoare, totusi fenomenul migrationist al solicitantilor de azil poate fi imprevizibil, astfel ca este necesara pregatirea


39

institutiilor responsabile pentru a face fata în cazul unui aflux masiv de refugiati, în special dupa data aderarii României la Uniunea Europeana.

- din perspectiva azilului statisticile indica faptul ca România este înca tara de tranzit cu o usoara tendinta de transformare în tara de destinatie mai ales în perspectiva aderarii la UE.

- Având în vedere experienta noilor state membre ale UE care dupa aderare au înregistrat cresteri ale numarului solicitantilor de azil (mai ales prin aplicarea Regulamentelor Dublin de stabilire a statului membru responsabil pentru analizarea cererilor de azil), Oficiul National pentru Refugiati continua dezvoltarea capacitatilor de primire si procesare a cererilor de azil.

- Ponderea cea mai mare a solicitantilor de azil o au cetatenii proveniti din Irak si, în ultima perioada, cei din India si China .

- Reactia sociala a cetatenilor României fata de persoanele care se bucura de o forma de protectie în tara noastra este una neutra, toleranta acest fapt fiind datorat si campaniilor de constientizare precum si a actiunilor de asistenta din partea organizatiilor non-guvernamentale.

- Diferentele culturale si de limba impun desfasurarea unor programe de integrare sociala a refugiatilor programe care, potrivit cadrului legal, sa asigure cunoasterea limbii române si apoi accesul real la asistenta sociala, asistenta medicala, la educatie, la un loc de munca.

- Toate institutiile cu atributii în domeniul migratiei si azilului trebuie sa ia masurile necesare, potrivit competentelor, astfel încât în momentul aderarii României la Uniunea Europeana autoritatile sa fie pregatite pentru întâmpinarea cu succes a noilor provocari rezultate în principal de calitatea de stat membru la frontiera externa a UE.

- Necesitatea dezvoltarii institutiilor Autoritatii pentru straini si alocarea resurselor financiare necesare îndeplinirii tuturor sarcinilor prevazute în cadrul normativ existent, ce corespunde acquis-ului UE.

MIGRATIA SI AZILUL ÎN ROMÂNIA - ec.europa.eu

Documents

Transcript of MIGRATIA SI AZILUL ÎN ROMÂNIA - ec.europa.eu