STRATEGII ŞI DEMERSURI ACTIV – PARTICIPATIVE FOLOSITE LA CLASA I Înv. Chereji Marioara

Şc. ,,Ion Creangă’’ Satu Mare Metodele activ - participative sunt acelea care pot fi capabile să mobilizeze energiile elevului, să-l facă să urmărească cu interes şi curiozitate lecţia, să-i câştige adeziunea logică şi afectivă faţă de cele nou învăţate, care-l determină să-şi pună în joc imaginaţia, înţelegerea, puterea de anticipare, memoria, etc. Aceste metode ajută elevul să caute, să cerceteze, să găsească singur sau în grup cunoştinţele pe care urmează să şi le însuşească, să afle soluţii la probleme, să prelucreze cunoştinţele, să ajungă la reconstituiri şi resistematizări de cunoştinţe. Sunt metode care îl învaţă pe elev să înveţe să lucreze independent şi în grup. Aceste metode plac atât elevilor cât şi dascălilor. Am aplicat şi eu câteva din metodele activ – participative la clasa întâi pentru a oferi elevilor mei un demers didactic plăcut, modern şi cu valenţe formative ce stimulează gândirea lor. Am încercat să aplic aceste metode la disciplinele Cunoaşterea mediului şi Limba şi literatura română. Eficientizarea folosirii lor este condiţionată de măiestria didactică a învăţătorului, de spiritul său liber, novator. Am constatat că timpul necesar familiarizării elevilor cu aceste metode este pe deplin compensat de eficienţa lor în planul dezvoltării psihice. Aceste metode sunt agreate de copii, sporindu-le acestora motivaţia. Dacă ne dorim nişte învăţăcei flexibili şi moderni în gândire este bine să introducem cât mai des metodele active de învăţare în demersurile noastre didactice. Să nu uităm că noi, dascălii, trebuie să fim modelele lor! În lucrarea prezentă voi oferi câteva frânturi din experienţa mea ca dascăl, în ideea de a face nu mai mult sau mai bine, dar poate mai ingenios, mai durabil, mai aproape de doleanţele şi posibilităţile reale de acţiune ale elevilor noştri. Iată câteva exemple concrete!

1. BRAINSTORMING

Cunoscut în literatura de specialitate ca ,, asalt de idei’’ – se foloseşte frontal, în activitatea pe grupe şi în echipe.

Este cea mai simplă, cea mai eficientă şi cea mai utilizată tehnică de stimulare a creativităţii şi de generare de noi idei în cadrul unui grup.

Este o tehnică de evocare a cunoştinţelor şi experienţelor anterioare. Etapele brainstormingului: Comunicarea sarcinii de lucru Comunicarea regulilor Emisia şi înregistrarea ideilor Activitate frontală de prezentare a ideilor Evaluarea ideilor produse prin brainstorming Exemple:

a) Grupul de litere ,,ce’’- Limba şi literatura română

Ştiu Vreau să ştiu Am învăţatCuvinte în care se aude sunetul ,,ce’’: La început: ceai,

ceapă, cerneală,etc; În interior: Marcela,

purcel, luceşte, etc; La sfârşit: rece, ace,

şoarece, zece, etc.

Cum se despart corect în silabe cuvintele care conţin ,,ce’’?cea-pă, re-ce, a-ce, ze-ce,cer-nea-lă, şoa-re-ce, etc.

,,Ce’’ este un sunet redat printr-un grup de două litere ,,c’’ şi ,,e’’.

b) Alcătuirea unui text despre iarnă – Limba şi literatura română

zăpadă om de zăpadă gheaţă

fulg flori de gheaţă bulgăr Crăciun ger sanie sărbători nori cristal schi frig alb Anul Nou castel de gheaţă

2. CERCUL INTERIOR – EXTERIOR Poate fi utilizat în evocarea cunoştinţelor elevilor, în afara părerilor despre

un anumit subiect, în lecţii de recapitulare şi evaluare. Elevii sunt situaţi în două cercuri concentrice, cei din cercul interior cu faţa

spre cei din cercul exterior şi invers.

IARNA

Etape: Comunicarea sarcinii de lucru Activitate individuală Activitate în perechi Schimbarea rolurilor Avantajele acestei tehnici: mişcarea organizată în clasă, discuţia dintre

colegi, ascultarea atentă a expunerii partenerului, formularea întrebărilor, evaluarea răspunsurilor.

Exemple: a) ,,Ce-ar fi dacă ar fi mereu vară ( iarnă, zi sau noapte)?’’ -

Cunoaşterea mediului b) ,,Care meserie este mai importantă?’’ – Limba şi literatura

română 3. GRAFFITI Este o tehnică de organizare grafică a cunoştinţelor. Activitatea poate fi organizată pe grupe, fiecare primind o altă sarcină. Etape: Comunicarea sarcinii Schimbarea foilor între grupuri Completarea foii cu idei în celălalt grup Returnarea foilor către grupurile iniţiale Analiza şi sintetizarea ideilor în grupuri Afişarea posterelor şi prezentarea lor Avantaje: posibilitatea de a citi răspunsurile colegilor, de a răspunde, de a

compara răspunsurile, de a face unele completări sau corectări. Exemple:

a) ,,Anotimpurile’’ – Cunoaşterea mediului grupa I: ghiocelul

vioreaua brânduşa

lăcrimioara laleaua

narcisa toporaşul

zambila

FLORI DE PRIMĂVARĂ

grupa a II-a:

mere

pere prune

gutui alune

struguri nuci mure

grupa a III-a:

zăpada

săniuţa schiul

sărbătorile darurile

vacanţa bătaia cu bulgări

colindatul

grupa a IV-a:

mare

munte ştrand

vacanţă concediu

bunici staţiune

pădure

FRUCTE DE TOAMNĂ

BUCURIILE IERNII

UNDE MERGEM VARA ?

4. CIORCHINELE

Este un organizator grafic, un tip de brainstorming neliniar, prin care se evidenţiază într-o reţea conexiunile dintre ideile despre subiect.

Poate fi nedirijat, când elevii noteză toate ideile posibile într-o reţea a ciorchinelui realizată de ei şi semidirijat, când învăţătorul stabileşte nişte criterii pe baza cărora elevii vor completa ciorchinele.

Exemplu:

a) Anul, anotimpurile şi lunile – Cunoaşterea mediului

5. DIAGRAMA VENN

Este formată din două sau mai multe cercuri care se suprapun parţial. În intersecţia cercurilor se notează asemănările, iar în spaţiile rămase libere

din cercuri se notează deosebirile dintre aspecte, idei sau concepte.

ANUL

PRIMĂVARA VARA TOAMNA IARNA

MARTIE

APRILIE

MAI

IUNIE

IULIE

AUGUST

SEPTEMBRIE

OCTOMBRIE

NOIEMBRIE

DECEMBRIE

IANUARIE

FEBRUARIE

Exemplu: a) Semnele de punctuaţie – Limba şi literatura română

6. BLAZONUL

Această metodă poate să fie considerată ca un corolar al unei lecţii sau unităţi de învăţare.

Forma de organizare poate fi : individual, în perechi, în echipă, pe grupe.

Exemplu: Unitatea ,,Ca un roi de fluturi albi…’’ – Limba şi literatura română

? SEMNUL ÎNREBĂRII Se foloseşte după propoziţiile care

exprimă o întrebare.

. PUNCTUL Se foloseşte după

propoziţiile care exprimă o constatare.

Se pun la sfârşitul propoziţiei;

Sunt semne de punctuaţie;

! SEMNUL EXCLAMĂRII Se foloseşte după propoziţiile

care exprimă o mirare, o chemare, un îndemn, un salut, o poruncă.

1. Crinul reprezintă albul pur ca şi iarna cu zăpada ei, dar şi aşa cum frigul iernii îţi poate face rău şi mirosul crinului te poate îmbolnăvi.

2. Sania se foloseşte numai iarna, aduce bucurie în sufletele copiilor.3. Fluturele trăieşte un sezon, atât cât durează şi iarna, simbolizează veselie şi

încântare şi de multe ori spunem despre fulgi că sunt ca ,,un roi de fluturi albi.’’

4. Peisajul de iarnă este decorul specific al textelor despre iarnă.

7. CVINTETUL Este o poezie cu cinci versuri în care se rezumă şi se sintetizează concis

conţinutul de idei al unui text petru a evidenţia reflecţia elevului asupra subiectului abordat.

Primul vers este un cuvânt – cheie care denumeşte subiectul care va fi descris (un substantiv).

Al doilea vers este format din două adjective care descriu subiectul. Al treilea vers este format din trei verbe, de obicei la gerunziu. Al patrulea vers este format din patru cuvinte care exprimă sentimentele

elevului faţă de subiectul descris. Ultimul vers este format dintr-un cuvânt care exprimă esenţa subiectului.

NU E SOARE, DAR E BINE

Exemple: a) Poezia ,,Mamei’’ – Limba şi literatura română

b) Anotimpul iarna – Cunoaşterea mediului

8. CUBUL Este o tehnică prin care un subiect este studiat din mai multe perspective.

Mama

scumpădeosebită

iubind existând fiind

Mama e prima iubire

Unică

Zăpada

măruntă

căzând

puzderie

cercelând spulberând

Cade puzderie strălucitoare, deasă

Omăt

Se confecţionează un cub din carton. Pe fiecare faţă a cubului sunt scrise diferite instrucţiuni pe care elevii trebuie

să le urmeze. Exemplu:

a) Animale domestice şi sălbatice – Cunoaşterea mediului Descrie! Cum arată vaca? Compară! Cu ce animale se aseamănă? Explică! Prin ce se deosebeşte de căprioară? Asociază! Care animale domestice mai dau lapte? Analizează! Ce părţi are? Argumentează! De ce o îngrijeşte omul?

9. LINIA VALORILOR Este o tehnică prin care fiecare elev îşi exprimă o opinie faţă de o problemă

şi situează această opinie în cadrul grupului. Etape - exemple: a) ,,Somnorel şi Lenevel sau Hărnicel şi Bucurel?’’ – Limba şi literatura română Comunicarea sarcinii – se prezintă situaţia – problemă: ,,Cu cine sunteţi de acord? De ce?’’ Activitate frontală – se imaginează o linie care uneşte pereţii clasei prin

mijlocul ei. Elevii se aşează pe această linie în funcţie de decizia luată. Cei care sunt de partea lui Somnorel şi Lenevel se aşează în capătul dinspre tablă, iar cei care sunt de partea lui Hărnicel şi Bucurel se aşează la capătul opus.Indecişii se aşează la mijloc.

Activitate în grupuri – fiecare din cele trei grupuri discută argumentele pentru opţiunea aleasă.

Activitate între grupuri – un membru al fiecărui grup prezintă argumentele proprii pentru a-i convinge pe ceilalţi să-şi schimbe atitudinea.

10. ENERGIZER

Sunt activităţi care pot fi folosite la ,,Întâlnirea de dimineaţă’’ ca activităţi de grup sau în orice moment al lecţiei pentru a înviora elevii printr-un exerciţiu plăcut şi util.

Exemple:

a) ,,Ridică-te sau stai jos!’’- Ed. pentru sănătate

Etape:

Elevii stau aşezaţi pe scaune. Învăţătorul citeşte o listă de informaţii:

1. Mă spăl întotdeauna pe mâini înainte de masă.2. Mă spăl pe dinţi de cel puţin două ori pe zi.3. Merg la medicul stomatolog cel puţin de două ori pe an la control.4. Consum foarte multe dulciuri.5. Fac baie de 2-3 ori pe săptămână.6. Beau apă rece după ce fac sport.7. Iarna mă îmbrac subţire.8. Îmi aerisesc des camera.9. Mama îmi face ordine în cameră.10. Când mă uit la televizor stau aproape ca să văd mai bine.

Afirmaţiile se citesc pe rând. Cei cărora li se potrivesc afirmaţiile se ridică în picioare.

b) ,,Salata de fructe’’ – Cunoaşterea mediului

Etape:

Copiii stau în cerc pe scaune. Învăţătorul stă în picioare. Elevii au sarcina de a-şi alege un fruct . La comanda ,,Salată de fructe de …( toamnă, vară, exotice, dulci, zemoase,

de culoare galbenă, etc)’’, elevii care reprezintă fructele respective se ridică şi îşi schimbă locul între ei. În acest moment intră în joc şi învăţătorul. O persoană rămâne în picioare. Ea va da următoarea comandă.

Jocul se încheie când fiecare elev şi-a schimbat cel puţin o dată locul.

Activităţile de învăţare descrise în această lucrare sunt doar câteva din multitudinea de tehnici de predare care sunt adecvate elevilor clasei I. Există moduri diferite de a prezenta informaţia şi de a iniţia discuţia în rândul elevilor, unele din aceste strategii sunt potrivite pentru grupuri mai mari sau pentru a prezenta un subiect, în timp ce altele sunt potrivite pentru grupuri mai mici. Cele mai multe tehnici prezentate se concentrează pe participarea şi

interacţiunea în grup. Ele oferă elevilor posibilitatea de a pune întrebări, de a împărtăşi idei sau de a discuta conţinutul informaţiilor. Demersurile didactice propuse se bazează pe câteva principii legate de învăţare: În clasă să se realizeze un mediu care conferă încredere. Colaborarea în timpul activităţilor să se bazeze pe respect între membrii

grupului. Învăţarea să fie îmbogăţită prin studiul individual şi prin interacţiunea în

cadrul grupului. Prin acest tip de învăţare să se permită fiecărui elev să se formeze astfel

încât să îşi poată defini propriile valori şi să găsească modul prin care îşi poate clarifica propriile puncte de vedere.

Alegerea celor mai potrivite metode folosite la clasă este influenţată de experienţa şi stilul de predare al fiecărui învăţător, dar şi de individualitatea şi particularităţile specifice fiecărei clase. Metoda este tehnica prin care conţinutul este comunicat cu scopul de a atinge obiectivele formării. Metoda trebuie să: acopere componentele vizate în procesul de învăţare: cunoştinţe,

atitudini, abilităţi; fie adaptate la particularităţile de vârstă ale elevilor; reflecte modelul învăţării experienţiale; fie compatibile cu experienţa dobândită anterior de către elevi; fie în conformitate cu abilităţile dobândite de învăţător în urma

formării sale continue.

BIBLIOGRAFIE1. ,,Metode de nota 10’’ – Ed. Risoprint- 20042. ,,Strategii şi demersuri activ-participative’’ – suport de curs3. ,,Educaţie pentru sănătate în şcoala românească’’- caietul participantului4. ,,Abecedar’’ – manual pentru clasa I – Ed. Ana – 20045. ,,Cunoaşterea mediului’’ manual pentru clasa I – Ed. All –2004