2 Alte Metode Active

5/12/2018 2 Alte Metode Active - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/2-alte-metode-active 1/20

b. METODELE DE SIMULARE

= jocurile şi învăţarea pe simulator .

Metoda jocurilor: jocurile didactice sau educative = caracter imitativ empiric

tipuri de jocuri didactice :de dezvoltare a vorbirii,

de orientare, jocuri matematice,

jocuri gramaticale .

2) jocurile simulative = ocazii de antrenament (foarte apropiate destudiul de caz), pentru îndeplinirea unor roluri reale în viaţă.

- tipuri:

jocuri de decizie, jocuri de arbitraj, jocuri de previziune etc.

= o metodă compozită.



1. Harta cognitivă / Harta conceptuală

2. Matricele

3. Lanţurile cognitive

4. Fishbone maps/ Diagrama cauzelor şi a efectului

5. Pânza de păianjen

6. Tehnica florii de nufăr 7. Metoda R.A.I.

8. TGT

8. Cartonaşele luminoase

c. Metode de fixare, sistematizare şi verificare a cunoştinţelor



1. HARTA CONCEPTUALĂ

• învăţarea noilor informaţii depinde de conceptele deja existente şi derelaţiile care se stabilesc între acestea;

• structurează cunoştinţele copilului, iar important nu este cât cunoaştecopilul, ci relaţiile care se stabilesc între cunoştintele asimilate;

• recunoscută ca o potenţială metodă de evaluare a cunoştinţelor copilului,poate fi utilizată cu succes şi ca instrument de instruire;

• un grafic care include:

– concepte centrale {localizate în centrul hărţii}; – concepte secundare {localizate către marginea hărţii}, – prin harta realizată modul în care este înţeleasă relaţia dintre concepte.



Exemplu de aplicare a hărţii conceptuale Tema: CopaculMod de organizare: •

Se poate lucra individualsau în grupuri mici.Modalitatea de lucru: Individual: Copilul desenează

un copac în mijlocul colii şiprin săgeţi duse spremargine desenează/scrietot ce ştie despre acesta.

În grup: Un singur copildesenează un copac înmijlocul colii şi ceilalţicopii prin săgeţi duse spremargine desenează/scrie

tot ce ştiu despre acesta.Fiecare copil contribuiecu cunoştintele pe care leare.



4. Diagrama cauzelor şi a efectului (Fishbone)constă într-un un proces creativ ce oferă

posibilitatea generării şi organizării

cauzelor majore (principale) şi minore (secundare)ale unui efect / ale unei probleme / ale unui eveniment.



1. Se împarte clasa în echipe de lucru;

2. Se stabileşte problema de discutat care este rezultatul unei întâmplări sau unuievemiment deosebit – efectul. Fiecare grup are de analizat câte un efect.

3. Dezbaterea în fiecare grup pentru a descoperi cauzele care au condus al efectul

discutat. Înregistrarea cauzelor se face pe hârtie sau pe tablă.4. Construirea diagramei cauzelor şi a efectului:â

− pe axa principală a diagramei se trece efectul;

− pe ramurile axei principale se trec

- cauzele majore ale efectului: CÂND?, UNDE?, CINE?, DE CE?, CE?, CUM? (s-a întâmplat);

- cauzele minore ce decurg din cele principale se trec pe câte o ramură mai micăcorespunzătoare cauzei majore;

5. Etapa examinării listei de cauze generate de fiecare grup: - examinarea pattern-urilor;

- evaluarea modului în care s-a făcut distincţie între cauzele majore şi celeminore şi a plasării lor corecte în diagramă, cele majore pe ramurile principale, cele minorepe cele secundare, relaţionând şi/sau decurgând din acestea; evaluarea diagramelor fiecărui grup şi discutarea lor;

6. Stabilirea concluziilor şi a importanţei cauzelor majore.



3.TEHNICA TURNIRULUI ÎNTRE ECHIPETEAMS-GAMES-TOURNEMENT (T.G.T.)

• aplicată cu succes la recapitularea cunoştinţelor.• implică toţi elevii clasei prin natura regulilor jocului.• dezvoltă spiritul de competiţie. O dată ce elevii a participat la un

„turnir” şi au învăţat regulile, următorul „turnir” se va desfăşura dela sine, aproape fără intervenţia profesorului.

• Clasa se împarte în trei – patru echipe, cât mai echitabil, echipecare nu se modifică pe parcursul anului şcolar.

• La fiecare „masă de joc” se va afla câte un reprezentant al fiecăreiechipe, de acelaşi nivel (un criteriu ar putea fi media obţinută laobiectul respectiv).

• Sunt necesare pentru fiecare masă de joc: – fişă cu întrebări; – fişă cu răspunsuri;

– cartonaşe numerotate, numărul lor fiind acelaşi cu numărul întrebărilorde pe fişă.



Reguli de desfăşurare:

1. La început, fiecare jucător trage câte un cartonaş numerotat.2. Apoi cartonaşele se pun la loc.3. Elevul care a extras numărul cel mai mare primeşte foaia cu întrebări, iar cel din dreapta lui

foaia cu răspunsuri (ambele foi se vor distribui cu faţa în jos).4. Primul elev trage un cartonaş şi citeşte întrebarea cu numărul respectiv de pe fişa cu întrebări. Tot el dă şi primul răspuns.

5. Apoi, în sensul acelor de ceas, fiecare elev dă obligatoriu răspunsul la aceeaşi întrebare,ultimul fiind elevul care are foaia cu răspunsuri.

6. Ultimul elev care a răspuns întoarce foaia cu răspunsuri şi verifică răspunsul corect. Dacăcel care a fost primul a răspuns corect, el păstrează cartonaşul. Dacă nu, cartonaşul este

câştigat de cel care a dat primul răspunsul corect.7. Cel din stânga elevului care a început jocul devine acum primul şi primeşte foaia cu

întrebări. Cel care a fost în prima tură primul jucător devine acum ultimul, cel care deţinefoaia cu răspunsuri (evident, din nou cu faţa în jos). Jocul se reia în acelaşi mod: se trageun cartonaş, fiecare jucător răspunde la întrebarea corespunzătoare, ultimul verificărăspunsul corect, se acordă cartonaşul primului care a răspuns corect.

8. La fiecare masă de joc se continuă în acest mod până la terminarea cartonaşelor. Senumără cartonaşele câştigate de fiecare jucător şi se face un clasament al mesei de joc.

9. Pentru fiecare poziţie în clasamentul mesei de joc se acordă un punctaj clar, inclusiv pentrusituaţiile de egalitate, după tabelul următor:



10. Fiecare dintre cele patru (trei) echipe participante la „turnir” îşi adună punctelerealizate la fiecare masă de joc de către membrii ei.

11. Profesorul declară echipa câştigătoare a turnirului.

Această metodă este potrivită unei lecţii de recapitulare.

Elevii sunt adesea plictisiţi de testele clasice...

Cu TGT recapitularea devine mult mai captivantă, elevii vor pune întrebări profesorului înlegătură cu itemii din fişă care nu au fost pe deplin clarificaţi.

•Elevii îşi exersează cu această ocazie capacitatea de comunicare.

• Totuşi, este posibil ca pe parcursul „turnirului” să apară unele conflicte, în careprofesorul intervine doar dacă este necesar.



5.

TehnicaLOTUS (Floarea de nufăr)(Floarea de nufăr)

(LOTUS BLOSSOM(LOTUS BLOSSOM

TECHNIQUE)TECHNIQUE)

tema

G

A

B

C

D

HE

F

Presupune deducerea de conexiuni între idei, concepte,Presupune deducerea de conexiuni între idei, concepte, pornind de la o temă centrală.pornind de la o temă centrală.

Problema sau tema centrală determină cele 8 ideiProblema sau tema centrală determină cele 8 idei secundare care se construiesc însecundare care se construiesc în

jurul jurul celeicelei principale, asemeni petalelor florii de nufăr.principale, asemeni petalelor florii de nufăr.



Etape:

tema

G

A

B

C

D

HE

F

1. construirea diagramei

2. scrierea temei centrale

în centrul diagramei

3. gândirea şi scriereaideilor/aplicaţiilor legate de tema

centrală (trecerea încele 8 “petale” de la Ala H, în sensul acelor de ceasornic)

4. folosirea celor 8idei deduse, drept noiteme centrale pentru

celelalte 8 “flori denufăr”

5. etapa construirii denoi conexiuni pentru cele

8 noi teme centrale şiconsemnarea lor îndiagramă

6. etapa evaluării ideilor

(cantitativ şi calitativ)



Modalităţide stimulare

a potenţialuluicreativ alcopilului

Conduita creativăa profesorului

Climatul creativ din clasă

Relaţia

elev-elev

Relaţiaprofesor-elev

Modalitateade evaluare

Modalităţi

de organizare acolectivului

Atitudinea creativăa profesorului

Cerinţele şcolare



7. Metoda R. A. I.

• o metodă de fxare şi sistematizare a cunoştinţelor,

dar şi de verifcare.

• urmăreşte realizarea eed-back-ului printr-un joc

de aruncare a unei mingi uşoare.



Desfăşurare

Elevul care aruncă mingea trebuie să ormuleze o întrebare din lecţia predată elevului care o prinde.

Cel care prinde mingea răspunde la întrebare, apoi o

aruncă mai departe altui coleg, punând o nouă

întrebare.

Elevul care nu ştie răspunsul iese din joc, la el ca şi cel

care este descoperit că nu cunoaşte răspunsul la propria

întrebare.



Exemplu:“Din tainele pădurii”

Întrebări:

• Cine trăieşte în padure?

• Cine ingrijeşte padurea?

• De ce taie oamenii copacii?

• Ce animale trăiesc în padurile noastre?

• Cine ingrijesc animalele?

• De ce pădurea se numeste “aurul verde”?• Ce se face din lemn?

• Cum putem ocroti pădurea?

• Ce fructe de pădure găsim?

• Ce înseamnă poluarea?

• Cine face aerul curat?

• Ce se întâmplă cu animalele dacă dispar pădurile?

• Ce se întamplă dacă se taie pădurile?



Avantaje

• Dezvoltă gândirea critică.

• Permite autoevaluarea propriei activităţi.

• Este coparticipant la propria ormare.

Î



8.TEHNICA TURNIRULUI ÎNTRE ECHIPETEAMS-GAMES-TOURNEMENT (T.G.T.)

• aplicată cu succes la recapitularea cunoştinţelor.• implică toţi elevii clasei prin natura regulilor jocului.• dezvoltă spiritul de competiţie. O dată ce elevii a participat la un

„turnir” şi au învăţat regulile, următorul „turnir” se va desfăşura dela sine, aproape fără intervenţia profesorului.

•Clasa se împarte în trei – patru echipe, cât mai echitabil, echipecare nu se modifică pe parcursul anului şcolar.

• La fiecare „masă de joc” se va afla câte un reprezentant al fiecăreiechipe, de acelaşi nivel (un criteriu ar putea fi media obţinută laobiectul respectiv).

• Sunt necesare pentru fiecare masă de joc: – fişă cu întrebări; – fişă cu răspunsuri;

– cartonaşe numerotate, numărul lor fiind acelaşi cu numărul întrebărilorde pe fişă.

R li d d fă



Reguli de desfăşurare:

1. La început, fiecare jucător trage câte un cartonaş numerotat.2. Apoi cartonaşele se pun la loc.3. Elevul care a extras numărul cel mai mare primeşte foaia cu întrebări, iar cel din dreapta lui

foaia cu răspunsuri (ambele foi se vor distribui cu faţa în jos).4. Primul elev trage un cartonaş şi citeşte întrebarea cu numărul respectiv de pe fişa cu întrebări. Tot el dă şi primul răspuns.

5. Apoi, în sensul acelor de ceas, fiecare elev dă obligatoriu răspunsul la aceeaşi întrebare,ultimul fiind elevul care are foaia cu răspunsuri.

6. Ultimul elev care a răspuns întoarce foaia cu răspunsuri şi verifică răspunsul corect. Dacăcel care a fost primul a răspuns corect, el păstrează cartonaşul. Dacă nu, cartonaşul este

câştigat de cel care a dat primul răspunsul corect.7. Cel din stânga elevului care a început jocul devine acum primul şi primeşte foaia cu

întrebări. Cel care a fost în prima tură primul jucător devine acum ultimul, cel care deţinefoaia cu răspunsuri (evident, din nou cu faţa în jos). Jocul se reia în acelaşi mod: se trageun cartonaş, fiecare jucător răspunde la întrebarea corespunzătoare, ultimul verificărăspunsul corect, se acordă cartonaşul primului care a răspuns corect.

8. La fiecare masă de joc se continuă în acest mod până la terminarea cartonaşelor. Senumără cartonaşele câştigate de fiecare jucător şi se face un clasament al mesei de joc.

9. Pentru fiecare poziţie în clasamentul mesei de joc se acordă un punctaj clar, inclusiv pentrusituaţiile de egalitate, după tabelul următor:



10. Fiecare dintre cele patru (trei) echipe participante la „turnir” îşi adună punctelerealizate la fiecare masă de joc de către membrii ei.

11. Profesorul declară echipa câştigătoare a turnirului.

Această metodă este potrivită unei lecţii de recapitulare.

Elevii sunt adesea plictisiţi de testele clasice...

Cu TGT recapitularea devine mult mai captivantă, elevii vor pune întrebări profesorului înlegătură cu itemii din fişă care nu au fost pe deplin clarificaţi.

• Elevii îşi exersează cu această ocazie capacitatea de comunicare.

• Totuşi, este posibil ca pe parcursul „turnirului” să apară unele conflicte, în careprofesorul intervine doar dacă este necesar.

2 Alte Metode Active

Documents

Transcript of 2 Alte Metode Active