Active Circulante

www.tocilar.ro

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Studiu privind contabilitatea activelor circulante in cadrul societatilor comerciale

Contabilitatea activelor circulante de natura stocurilor de materii prime si materiale ale unei societati comerciale.

Studiu de caz la Societatea Comerciala PIRITEX SA.

INTRODUCERE

Unitatile economice producatoare de bunuri si servicii isi desfasoara activitatea in contextul actiunii legilor specifice economiei de piata, unde mecanismul economico financiar ofera instrumente si posibiliatati de actiune specifice, dar impune in acelasi timp si anumite restrictii.Oportunitatile si restrictiile generate de mediul financiar permit definirea sistemului de contabilitate din Romania.

Dezvoltarea sistemului de contabilitate din Romania a avut ca obiectiv de baza armonizarea legislatiei in vigoare cu directivele europene in domeniu, in vederea aderarii la Uniunea Europeana, precum si alinierea la Standardele Internationale de Contabilitate, situatie impusa de procesul de globalizare economica si de dezvoltarea pietei de capital.

Ne aflam in prezent in plin proces de modernizare a contabilitatii, astfel incat normalizatorii romani decid reorientarea doctrinei contabile spre un sistem contabil armonizat atat cu prevederile Directivei a IV a a Uniunii Europene, cat si cu Standardele Internationale de contabilitate.

In acest context a fost emis Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene. Ordinul modifica prezentarea si continutul situatiilor financiare de sinteza, acest aspect fiind important pentru societatile mici care vor trebui sa prezinte o informatie mai detaliata. In plus, conducerea societatii trebuie sa faca o declaratie privind conformitatea acestor situatii cu directivele europene, iar raportul administratorului va depasi statutul de formalitate. Ca element de noutate, auditorul extern va emite o opinie si asupra conformitatii raportului administratorului cu situatiile financiare. In acest sens, modificarile introduse de Ordinul 1752 vizeaza, pe acest palier al informatiei financiare, apropierea de principiile guvernarii corporatiste, acestea din urma facand deja obiectul unor viitoare completari la Legea sociatatilor comerciale.

Noile reglementari prevad un plan unic de conturi, un pic mai sarac pentru societatile care aplicau deja standardele internationale si foarte bogat pentru majoritatea agentilor economici, inclusiv microintreprinderi. Noile dispozitii inlocuiesc planurile contabile prevazute in anexele Ordinelor 306/2002 si 94/2001 (pe care le si abroga) cu un singur referential, bazat pe o structura apropiata de directivele europene. Raman in afara domeniului de aplicare a ordinului fundatiile, asociatiile si alte structuri similare care aplica in continuare un normativ simplificat.

S-au adus modificari si Standardelelor Internaionale de Contabilitate aplicabile cu 1 ianuarie 2006, modificari ce au adus atingere si Standardul Internaional de Contabilitate nr. 2 (IAS 2) Stocuri.Standardul are ca obiectiv descrierea tratamentului contabil al stocurilor in sistemul costului istoric. Standardul ofer indicaii referitoare la recunoaterea valorii stocurilor la data bilanului, determinarea costului stocurilor i recunoaterea cheltuielilor cu stocurile, considernd orice nregistrare la valoarea realizabila net.

Avand in vedere cele mentionate mai sus, lucrarea de fata isi propune, prin continutul sau atingerea cat mai 1. PARTICULARITATILE ACTIVITATII SOCIETATII COMERCIALE PIRITEX SA. INFLUENTA ACESTOR PARTICULARITATI IN ORGANIZAREA CONTABILITATII STOCURILOR DE MATERII PRIME SI MATERIALE

1.1 Prezentarea generala a societatii comercialeSocietatea comercial PIRITEX S.A. cu sediul n Com. Filipestii de Targ, Str. Cuza Voda nr. 137, jud. Prahova, este o societate nfiinat acum aproximativ sapte ani, n anul 1998, n baza unui contract de asociere ntre cinci persoane fizice.

Societatea este nregistrat la Camera de Comer i Industrie a judeului Prahova Registrul Comerului prin Certificatul de nmatriculare nr J 29/3110 din 10.01.1998 vol. 6, i la Ministerul Finanelor sub nr. 571/1998, avnd codul fiscal R12553330 i codul SIRUES 291461512.

Conform Actului de constituire a societii, forma juridica de organizare a acesteia este Societate Comerciala pe Actiuni, persoan juridic de naionalitate romn.

Forma juridic, durata, scopul, obiectul de activitate, capitalul social, modul de funcionare, exonerarea de rspunderi, conducerea, reprezentarea, controlul, fuziunea, dizolvarea i lichidarea societii sunt reglementate n statutul societii i n actele adiionale de modificare a acestuia.

Durata iniial a societii a fost fixat la 5 ani, ulterior aceasta fiind stabilita, printr-un act adiional la actul de constituire a societii, pe perioada nedeterminat.

Capitalul social a fost fixat la 2.500 lei, vrsat n numerar, divizat n 25 actiuni, a cte 100 lei fiecare i este deinut n proporie de 90% de dl. BADEA DOREL, restul de 10% fiind deinut de ceilalti patru asociati.

Conducerea executiv a societii este exercitat de dl. BADEA DOREL, ca Presedinte al Consiliului de Administratie, numit prin actul de constituire a societii, si Director General conform contractului de munca incheiat cu societatea.

Societatea isi desfasoara efectiv activitatea prin urmatoarele puncte de lucru :

Com. Filipestii de Targ, Str. Cuza Voda nr. 137, jud. Prahova - sediu social si spatiu de depozitare a materiilor prime si materialelor detinute de societate, precum si spatiul de productie, in suprafata totala de cca. 2.000 mp.

Ploiesti, Str.Mihai Bravu nr. 29, jud. Prahova, spatiu de prezentare (showroom) cca. 55mp;

Bucuresti, Sector 6, Str. Preciziei Nr. 14, spatiu de prezentare cca.80 mp.

Brasov, Str. Piata Victoriei nr. 3-5, jud. Brasov, spatiu de prezentare - cca 40mp;

Constanta, Bd. Tomis Nr. 236, jud. Constanta, spatiu de prezentare cca.60mp.

Compartimente functionale ale firmei sunt structurate astfel: comercial, tehnic-administrativ si financiar-contabilitate a caror functionare este prezentata in detaliu la punctul 1.3 din lucrare.Unitatea dispune de o retea Windows NT compusa din 10 calculatoare din generatia 99-01 unde cu ajutorul unui pachet de programe specializate se urmareste miscarea intregului patrimoniu al societatii (fluxuri de numerar in banci si caserie, fluxuri de marfa cantitativ si valoric, miscarea mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar, salarizarea personalului).Ideea de a demara o astfel de afacere a avut la baza i cteva motive simple i transparente :

- piaa binalelor ui si ferestre a existat, exist i va exista n continu ascensiune datorat lipsei acute de locuine din Romnia. Creditul ipotecar si funcionarea Ageniei Naionale a Locuinelor (ANL) au relansat piata construciilor civile avnd ca efect o cerere mereu n ascensiune pentru aceste produse;

- posibilitatea de a prelua tehnologii moderne i utilaje de prelucrare a profilelor de aluminiu si pvc de la parteneri externi cu mare experien n domeniu din Italia, Germania si Franta;

- fora de munc locala, ieftin i calificat aprut din disponibilizrile fcute de fostele firme de stat;

1.2 Prezentarea particularitatilor activitatii societatii comerciale si influenta acestora asupra organizarii contabilitatii stocurilor si operatiilor cu materii prime si materiale

Descrierea produsului

Produsele fabricate de S.C. PIRITEX S.A. sunt destinate locuintei si incearca inlocuirea vechiului sistem de tamplarie din lemn cu tamplaria din aluminium si pvc, pentru o mai buna protejarea a spatiului de locuit cat si a imbunatatirii conditiilor de incalzire sau racire ale acestuia.

Principalele categorii de produse fabricate de S.C. PIRITEX S.A. sunt urmatoarele :

Tamplarie aluminiu cu (fara) bariera termica :

- usi- ferestre- luminatoare- pereti cortina

Tamplarie PVC :

- usi- ferestre- gradini de iarna- inclusiv elemente pe curb

Geam termoizolant

- geam float- geam reflexiv- geam duplex, triplex, antiefractie

Distributie materiale de constructii:- tavane false- placi gips-carton- accesorii- geam- profile aluminiu- PAL melaminat

Toate produsele comercializate de S.C. PIRITEX S.A. sunt confectionate conform cu standardele europene si in functie de destinatia lor sunt aceentuate unele sau altele din urmatoarele caracteristici:

rezistenta la uzura;

rezistenta la agenti termici (ignifugare);

rezistenta la lumina (persistenta culorilor);

izolare termica;

rezistenta la agenti chimici;

Piata tinta a societatii

Segmentul de piata. Gama completa de marfuri si servicii oferite in domeniul prezentat permite abordarea tuturor categoriilor de consumatori (casnici, institutii, laboratoare, hale industriale).

Activitatea sustinuta de promovare a adus societatea in situatia de furnizor pentru circa 20-35% din achizitiile de tamplarie de aluminium si/sau pvc pe teritoriul judetului Prahova.

Tendintele actuale a pietii. Avantajele evidente ale inlocuiri tamplariei de lemn cu tamplarie de aluminiu si/sau pvc constau in :

pret relativ scazut;

usoara inlocuire;

colorit si modele extrem de variate adaptabile la orice exigente.Strategia de comercializare

Politica de preturi. Societatea are o politica de preturi verificata in timp reciproc avantajoasa pentru firma si clienti care asigura recuperarea costurilor cat si realizarea unui profit constant care sa sustina politica de dezvoltare propusa.

Politica de distribuire. Tehnicile moderne de distribuire constituie o preocupare permanenta a societatii. Pentru realizarea acestui obiectiv au fost organizate cursuri intensive de formare si perfectionare a personalului din departamentul de vanzari care zi de zi urmaresc cu insistenta si profesionalism oportunitatile de vanzare.

Cresterea volumului desfacerilor prin spatiile proprii de vanzare este, de asemenea, un obiectiv prioritar urmarit de compartimentul comercial prin colaborarea cu terte firme detinatoare de spatii atractive de comercializare.

Modalitati de vanzare. In prezent vanzarea produselor fabricate de societatea noastra se realizeaza astfel:

cu plata la livrare sau la termen catre utilizatorii finali (consumatori casnici si diverse persoane juridice), pe baza comenzilor personalizate pentru fiecare client in parte;

cu plata in rate pentru consumatori casnici;cu plata la termen pentru o categorie redusa de societati comerciale revanzatoare (intermediari), care beneficiaza pentru acest mod de lucru de preturi preferentiale.

1.3 Structura organizatorica a societatii si implicatiile ei in organizarea contabilitatii.Organizarea si functionarea inteprinderii comerciale sunt orientate spre realizarea obiectivelor sale, in sensul ca fiecare componenta organizatorica sau actiune trebuie sa corespunda unor cerinte clar definite, reiesite si din obiectivele acesteia.Structura inteprinderii comerciale depinde de numerosi factori ca: istoria si evolutia sa, sectorul de activitate, tipul de management.

Sistemul de conducere al unei intreprinderi comerciale reprezinta totalitatea elementelor componente si a relatiilor dintre acestea, structurate intr-un anumit cadru organizatoric in care se desfasoara procesele de conducere ale activitatii in ansamblu sau.

Se contureaza astfel, urmatoarele subsisteme componente:

subsistemul decizional (conducator), care cuprinde ansamblul functiilor de conducere;

subsistemul operational (condus), care cuprinde ansamblu functiilor de executie;

subsistemul informational (de legatura), care permite actiunile de dirijare a subsistemului operational de catre cel decizional.

Ca expresie a organizarii formale, structura organizatorica poate fi definita ca reprezentand ansamblul persoanelor, subdiviziunilor organizatorice si al relatiilor dintre acestea, orientate spre realizarea obiectivelor prestabilite ale intreprinderii comercialeStructura organizatorica poate fi definita ca reprezentand ansamblul persoanelor, subdiviziunilor organizatorice si al relatiilor dintre acestea, orientate spre realizarea obiectivelor prestabilite ale intreprinderii comerciale.

Aprecierea structurii organizatorice a intreprinderii comerciale reprezinta un proces de cunoastere, intelegere si explicare a situatiei existente prin analiza detaliata a factorilor care influenteaza starea ei, cum sunt: strategia dezvoltarii intreprinderii comerciale; tipul si complexitatea produselor comercializate; dimensiunea afacerii; calitatea resurselor umane utilizate; cadrul juridic etc.

Structura de conducere (functionala) este definita ca reprezentand ansamblu cadrelor de conducere si compartimentele tehnice, economice, administrative, modul de constituire si grupare a acestora, precum si relatiile dintre ele necesare desfasurarii corespunzatoare a procesului managerial si a proceselor de executie.Structura operationala (productie si conceptie) reprezinta acea componenta a structurii organizatorice definite prin numarul si componenta unitatilor de productie, prin marimea si modul amplasarii spatiale a acestora, prin modul de organizare interna, precum si relatiile ce se stabilesc intre acestea in vederea realizarii directe a obiectului de activitate al intreprinderii comerciale.

La societatea comerciala PIRITEX SA structura organizatorica este prezentata in anexa la acest capitol.

Pe scurt, despre structura organizatorica se pot spune urmatoarele:

este o structura organizatorica de tip piramidal, cu trei nivele ierarhice;

contine principalele compartimente necesare bunei functionari a societatii, dat fiind obiectul de activitate al acesteia, respectiv un compartiment comercial, un compartiment administrativ si un compartiment financiar contabilitate.este prin numarul relativ mic de nivele ierarhice, o structura flexibila, aflata intr-o continua adaptare la cerintele pietei, deci ale clientilor, in cadrul careia comunicarea la nivel formal, ca si la nivel informal, se realizeaza cu foarte multa usurinta, intre compartimente realizandu-se un schimb permanent de informatii in timp real.Principalele sarcinii ale acestor compartimente sunt:

Compartimentul administrativ

asigura aprovizionarea cu materii prime si materiale pentru realizarea produselor, in baza comenzilor confirmate de furnizori ; gestionarea si manipularea stocurilor cat si efectuarea formalitatilor legale necesare pentru intrarea stocurilor in gestiunea societatii;

urmareste in permanenta existenta unui stoc optim realizarii la timp a produselor in baza unor precalcule realizate de tehnician;primeste, verifica si prelucreaza comenzile intocmite de agenti de vanzari la nivelul atelierelor specifice comenzilor;

asigura transportul materiei prime de la furnizor; si al produselor la locul de montaj in cazul clientilor care indeplinesc anumite conditii contractuale.

rezolva la nivel tehnic si mecanic orice problema aparuta in cadrul societatiiasigura paza sediului si depozitului

Compartimentul finaciar contabilitate

asigura resursele financiare necesare desfasurarii in conditii bune a activitatii, in primul rand a incasarii la termenele contactuale a tuturor creantelor societatii si plata tuturor obligatiilor fata de terti;

realizeaza legatura cu celelalte doua compartimente, prin intermediul contabilitatii analitice a furnizorilor, clientilor si stocurilor.;intocmeste studii periodice asupra pietei valutare si monetare interne;tine corect si la termenele legale contabilitatea societatii.

Aceasta organizare a societatii are numeroase implicatii asupra contabilitatii, intre care semnificative sunt urmatoarele:necesitatea cunoasterii permanente a resurselor financiare existente, ca si a valorilor de incasat necesita un control strict asupra clauzelor referitoare la conditii si modalitati de plata din contractele incheiate de agentii de vanzari pe cele doua canale de distibutie. Acesta implica un schimb permanent de informatii intre compartimente.

de respectarea acestor clauze contractuale deriva si un control strict asupra livrarilor de produse catre clienti, serviciul economic supervizand livrarea in functie de incasarea la termen a echivalentului banesc al produselor contractate;necesitatea cunoasterii permanente a stocurilor disponibile, pentru a putea face comenzi catre furnizori si pentru a putea avansa termene de livrare care pot fi respectate pentru toate reperele comandate, implica o permanenta colaborare intre compartimentele contabilitate si administrativ, in vederea tinerii la zi si corecte a contabilitatii analitice a stocurilor materii prime si materiale.Compartimentul comercialagenti de vanzari directe tine legatura cu clienti (consumatori casnici si diverse persoane juridice) preiau de la acestia comenzi de produse, realizeaza masuratori, oferta consultanta de specialitate in domeniu, incheie contracte cu acestia si ofera sau nu montajul produselor.

agenti de vanzari indirecte isi desfasoara activitatea in spatiile de prezentare si incearca distributia produselor firmei printr-o serie de intermediarii (societati revanzatoare) care beneficiaza de un regim preferential si in functie de volumul vanzarilor au parte de o anumita cota de discont.Produsele distribuite prin reteaua de indirecte sunt fabricate la dimensiunile si volumul cerute de intermediari.

directorul comercial, impreuna cu agentii , aproba design-ul expozitiei din fiecare spatiu de prezentare in parte; stabilesc, in functie de studiile de piata efectuate de acesta, planul anual; cu defalcare lunara, de vanzari; urmaresc realizarea campaniilor publicitare la nivel local si studiaza efectele acesteia, alaturi de cele ale campaniilor publicitare la nivel national.

participa la manifestari expozitionale de profil din tara, efectueaza studii de piata la nivel national, pe zone geografice ale tarii.

2. CONSIDERATII GENERALE ASUPRA STOCURILOR

CA PARTE COMPONENTA A ACTIVELOR SOCIETATII

2.1 Active circulante. Generalitati, evaluarea activelor circulate, stocuri si costul stocurilor

a. Generalitati. Recunoasterea activelor circulante

Un activ se clasifica ca activ circulant atunci cand :este achizitionat sau produs pentru consum propriu sau in scopul comercializarii si se asteapta sa fie realizat in termen de 12 luni de la data bilantului;este reprezentat de creante afereante ciclului de exploatare;

este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a caror utilizare nu este restrictionata.

Ciclul de exploatare al unei entitati reprezinta perioada de timp dintre achizitionarea materiilor prime care intra intr-un proces de transformare si finalizarea acestora in trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie.

Echivalentele de trezorerie reprezinta investitiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt usor convertibile in numerar si sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

b. Clasificare

stocuri

creante

investitii pe termen scurt

casa si conturi la banci.

c. Evaluarea activelor circulanteActivele circulante trebuie evaluate la costul de achizitie sau la costul de productie, dupa caz, ajustarile de valoare se fac pentru activele circulante in vederea prezentarii acestora la cea mai mica valoare de piata sau, in circumstante speciale, la o alta valoare minima atribuibila acestora la data bilantului.In situatia in care ajustarea devine total sau partial fara obiect, atunci acea ajustare trebuie reluata corespunzator la venituri.

Daca activele circulante fac obiectul ajustarilor de valoare cu caracter exceptional, exclusiv in scop fiscal, suma ajustarilor si motivele pentru care acestea au fost efectuate trebuie prezentate in notele explicative.StocuriStocurile sunt active circulante:

- detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;

- in curs de executie in vederea vanzarii in procesul desfasurarii normale a activitatii;

- sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile care urmeaza sa fie folosite in procesul de productie sau pentru prestarea de servicii.

In stocuri sunt cuprinse:

marfurile, si anume bunurile pe entitatea le cumpara in vederea revanzarii sau produsele predate spre vanzare magazinelor proprii;

materiile prime, care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata;

materialele consumabile(materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile), care participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi, de regula, in produsul finit.

materiale de natura obiectelor de inventarproduse, si anume:

- semifabricate, prin care se intelege produsele al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie(faza de fabricatie) sau se livreaza tertilor;

- produsele finite, adica produsele care au parcurs in integime fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul entitatii putand a fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor;

- rebuturile, materialele recuperabile si deseurile;

animalele si pasarile, respectiv animalele nascute si cele tinere de orice fel crescute si folosite pentru reproductie, aminalele si pasarile la ingrasat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum si animalele pentru productie- lana, lapte si blana;

ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achizitionate sau fabricate, destinate produselor vandute si care in mod temporar pot fi pastrate de terti, cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in contracte.productia in curs de executie, reprezentand productia care nu a trecut prin toate fazele de prelucrare, prevazute in procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse robelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime.In cadrul productiei n curs de executie se cuprind, de asemenea, lucrarile si serviciile, precum si studiile in curs de executie.

In cadrul stocurilor se includ si bunurile aflate in custodie, pentru prelucrare sau in consignatie la terti, care inregistreaza distinct in contabilitate pe categorii de stocuri.

Detinerea, cu orice titlu de bunuri materiale, precum si efectuarea de operatiuni economice, fara sa fie inregistrate in contabilitate, sunt interzise.e. Costul stocurilorCostul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii, precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc.

Costul de productie sau de prelucrare al stocurilor, precum si costul de productie al imobilizarilor cuprind cheltuielile directe aferente productiei, si anume: materiale directe, energie consumata in scopuri tehnologice, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora.Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera si alte cheltuieli legate de personalul direct angajat in furnizarea serviciilor, inclusiv personalul insarcinat supravegherea, precum si regiile corespunzatoare.

Materiile prime si materialele consumabile care sunt in mod constant inlocuite si a caror valoare totala este de o importanta secundara pentru entitate pot fi prezentate la active la o valoare si cantitate fixe, daca valoarea, cantitatea si structura acestora nu variaza in mod semnificativ.

Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile si al acelor bunuri sau servicii produse si destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea specifica a costurilor individuale.Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natura care nu se pot distinge in mod substantial unele de altele.

Identificarea specifica a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care fac obiectul unei comenzi distincte, indiferent daca au fost cumparate sau produse.

Identificarea specifica nu poate fi folosita in cazurile in care stocurile cuprind un numar mare de elemente, care sunt de regula fungibile.

In functie de specificul activitatii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de asemenea, metoda costului standard, in activitatea de productie sau metoda pretului cu amanuntul, in comertul cu amanuntul.

Costul standard ia in cosiderare nivelurile normale ale materialelor si consumabilelor, manoperei, eficientei si capacitatii de productie.Aceste niveluri trebuie revizuite periodic si ajustate, daca este necesar in functie de conditiile existente la un moment dat.

Diferentele de pret fata de costul de achizitie sau de productie trebuie evidentiate distinct in contabilitate, fiind recunoscute in costul activului.

Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel:Soldul initial al diferentelor Diferente de pret aferente

de pret + intrarilor in cursul perioadei,

cumulat de la inceputul exercitiului

financiar pana la finele per. de ref.

Coeficient de = *100repartizare Stocul initial al stocurilor

Valoarea intrarilor in cursul la pret de inregistrare

+perioadei la pret de inregistrare,

cumulat de la inceputul

exercitiului financiar pana la

finele periodei de referinta.

Acest coeficient se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de inregistrare, iar suma rezulatata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate bunurile iesite. Coeficientii de repartizare a diferentelor de pret pot fi calculati la nivelul conturilor sintetice de gradul I si II, prevazute in planul general de conturi, pe grupe sau categorii de stocuri.

La sfarsitul perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile conturilor de stocuri, la pret de inregistrare, astfel incat aceste conturi sa reflecte valoarea stocurilor la costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz. Diferentele de pret se inregistreaza proportional atat asupra valorii bunurilor iesite, cat si asupra bunurilor ramase in stoc.

In comertul cu amanuntul poate fi utilizata metoda pretului cu amanuntul, pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase si cu miscare rapida, care au marje similare si pentru care nu este practic sa se foloseasca alta metoda.In acesta situatie, costul bunurilor vandute se calculeaza prin deducerea valorii marjei brute din pretul de vanzarea la stocurilor.Orice modificare a pretului de vanzare presupune recalcularea marjei brute.

La iesirea din gestiune a stocurilor si altor active fungibile, acestea se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate prin aplicarea uneia din urmatoarele metode:metoda primului intrat primul iesit FIFO

metoda costului mediu ponderat CMP

metoda ultimului intrat primului iesit LIFO

Daca valoarea prezentata in bilant, rezultata dupa aplicarea metodelor specificate difera in mod semnificativ, la data bilantului, de valoarea determinata pe baza ultimei valori de piata cunoscute inainte de data bilantului, valoarea acestei diferente trebuie prezentata in note explicative ca total pe categorie de active.Potrivit metodei primul intrat primul iesit, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau productie al primei intari.Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau productie al lotului urmator, in ordine cronologica.

Metoda costului mediu ponderat presupune calcularea costului fiecarui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc la inceputul perioadei si a costului elementelor similare produse sau cumparate in timpul perioadei.Media poate fi calculata periodic sau dupa fiecare receptie.

Potrivit metodei ultimul intrat primul iesit, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al ultimei intrari.Pe masura epuizari lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al lotului anterior, in ordine cronologica.

Metoda aleasa trebuie aplicata cu consecventa pentru elementele similare de natura stocurilor si a activelor fungibile de la un exercitiu financiar la altul. Daca, in situatii exceptionale, administratorii decid sa schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile, in notele explicative trebuie sa se prezinte urmatoarele informatii:- motivul schimbarii metodei

- efectele sale asupra rezultatului

O entitate trebuie sa utilizeze aceleasi metode de determinare a costului pentru toate stocurile care au natura si utilizare similare.Pentru stocurile cu natura sau utilizare diferita, folosirea unor metode diferite de calcul al costului poate fi justificata.

Productia in curs de executie se determina prin inventarierea productiei nedeterminate la sfarsitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operatiilor tehnologice si evaluarea acesteia la costurile de productie.

Contabilitatea stocurilor se tine cantitativ si valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau inventarului intermitent.

In conditiile folosirii inventarului permanent, in contabilitate se inregistreaza toate operatiunile de intrare si iesire, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ cat si valoric.Inventarul intermitent consta in stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei.In acest caz, iesirile se determina ca diferenta intre valoarea stocului initial plus valoarea intrarilor si valoarea stocului final, determinat pe baza inventarierii.Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate in bilant la o valoare mai mica decat valoarea care se poate obtine prin utilizarea sau vanzarea lor.In acest scop, valoarea stocurilor se diminueaza pana la valoarea realizabila neta, prin reflectarea unei ajustari pentru depreciere.

Prin valoare realizabila neta se intelege pretul de vanzare estimat care ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci cand este cazul, si costurile estimate necesare vanzarii.f. Recunoaterea stocurilor pe cheltuieli

Atunci cnd stocurile sunt vndute, valoarea contabil a stocurilor trebuie recunoscut ca o cheltuial n perioada n care a fost recunoscut venitul corespunztor. Valoarea oricrei diminuri a stocurilor pn la valoarea realizabil net i toate pierderile de stocuri trebuie recunoscute drept cheltuial n perioada n care are loc diminuarea sau pierderea de valoare. Valoarea oricrei stornri a diminurii valorii stocurilor ca urmare a unei creteri a valorii realizabile nete trebuie recunoscut ca o reducere a cheltuielii cu stocurile n perioada n care a avut loc stornarea.

Procesul de recunoatere ca o cheltuial a valorii stocurilor vndute duce la conectarea costurilor la veniturile din activitatea curent.

Stocurile ncorporate ntr-un alt activ imobilizat realizat n regie proprie sunt recunoscute drept cheltuieli pe parcursul duratei utile de via a acelui activ.

g. Prezentarea informaiilor

Situaiile financiare trebuie s prezinte cel puin urmtoarele informaii:

Politicile contabile adoptate la evaluarea stocurilor, inclusiv metodele folosite pentru determinarea costului;

- Valoarea contabil total a stocurilor i valoarea contabil a categoriilor de stocuri, grupate ntr-un mod adecvat ntreprinderii;

- Valoarea contabil a acelor stocuri care au fost evaluate la valoarea realizabil net;

- Valoarea oricror stornri ale diminurilor valorii stocurilor;

- Circumstanele sau evenimentele care au dus la apariia unor astfel de stornri ale diminurii valorii stocurilor;

- Valoarea stocurilor gajate n contul datoriilor

Informaiile privind valoarea contabil a diverselor categorii de stocuri, precum i dimensiunea modificrilor acestor active sunt utile beneficiarilor situaiilor financiare. Cele mai ntlnite clasificri ale stocurilor cuprind: mrfuri, materii prime, materiale, producia n curs i produse finite. Stocurile unui prestator de servicii pot fi descrise ca producie n curs de execuie.

Situaiile financiare trebuie s prezinte una dintre urmtoarele informaii:

- costul stocurilor recunoscut ca o cheltuial n cursul perioadei;

- costurile de exploatare imputabile veniturilor din activitile curente, clasificate dup natura lor recunoscute ca o cheltuial n cursul perioadei.

Costul stocurilor recunoscute ca o cheltuial n cursul perioadei const n acele costuri care fuseser incluse n evaluarea stocurilor vndute, regia de producie nealocat i valoarea anormal a costurilor de producie a stocurilor.

2.2 Probleme de evaluare si gestiune a stocurilor

Evaluarea si comunicarea financiara privind stocurile.

Pentru stocurile din productie proprie (produsele finite, semifabricate, ambalaje, productia in curs de executie si alte stocuri produse de unitatea patrimoniala), evaluarea se face la cost de productie.Costul de productie include, conform definitiei date de IASC, cheltuielile directe de productie si o cota parte de cheltuieli indirecte de productie, fixe si variabile, ocazionate de transformarea materilor prime in produse finite. Obligatia includerii unei cote din cheltuielile indirecte de productie in costul de productie interzice, in principiu, evaluarea numai la costurile directe sau variabile.Incorporarea cheltuielilor fixe indirecte in costul de productie trebuie bazata pe capacitatea normala de productie a inteprinderii.IASC defineste capacitatea normala de productie ca fiind productia ce se poate obtine, in medie, pe mai multe perioade si in circumstante normale, tinand cont de pierderile ocazionate de lucrarile de mentinere (reparatii si revizii) prevazute.Exemplu : pentru fabricatia a 40 buc. produs A, in cursul exercitiului N s-au efectuat urmatoarele cheltuieli:

-cheltuieli directe 80.000u.m

-cheltuieli indirecte de productie, din care: 50.000u.m

-cheltuieli variabile 20.000u.m

-cheltuieli fixe 30.000u.m

Capacitatea normala de productie este de: 100buc

Cost productie total:

-cheltuieli directe(cheltuieli variabile) 80.000u.m

-cheltuieli indirecte variabile 20.000u.m

-cheltuieli indirecte fixe: 12.000u.m

112.000u.m

Cost de productie unitar = 112.000/40buc=2.800 u.mIn contabilitate se iregistreaza intrarea stocurilor de produse finite la cost de productie:

[ 345Produse finite= 711 Variatia stocurilor] 112.000

Includerea cheltuielilor fixe indirecte in costul de productie in functie de utilizarea capacitatii normale de productie are drept scop evaluarea unui cost de productie unitar independent de nivelul de activitate.Conform IASC sunt incluse in costul stocurilor numai cheltuielile suportate de inteprindere pentru aducerea stocurilor in locul si starea in care se afla, fiind excluse din valoarea stocurilor cheltuielile excesive generate de ineficienta productiei cat si cheltuielile posterioare constituirii stocurilor, cum sunt:-consumurile anormale de materii prime, manopera si alte cheltuieli de productie

-costurile de stocaj, altele decat cele care separa doua etape ale procesului de productie;

-cheltuielile generale, care nu contribuie la aducerea stocurilor in locul si starea in care se afla;

-costurile de distributie

Norma contabila IAS 2 autorizeaza evaluarea stocurilor si dupa metoda costului standard, cu conditia ca acestea sa fie bazate pe ipoteze normale privind consumul de materii prime si materiale, cheltuielile cu manopera cat si eficacitatea si utilizarea capacitatii de productie. La finele periodei de gestiune, stocurile sunt prezentate in bilantul contabil la costul de achizitie sau de productie, dupa caz, chiar daca evaluarea curenta s-a facut pe baza metodei costului standard.Evaluarea iesirilor de stocuri, prin consum (materii prime, materiale etc) sau vanzare (marfuri, produse finite), se face in functie de natura elementului considerat.In acest sens, trebuie facuta distinctia intre stocurile (bunurile identificabile si stocuri (bunuri) interschimbabile sau fungibile.Stocurile identificabile sunt bunuri individualizate pentru fiecare articol sau categorie de bunuri, atat in momentul intrarii in patrimoniu cat si al stocarii si iesirii din stoc.

Astfel de elemente identificabile, cum sunt produsele si servicile destinate unor proiecte specifice, trebuie sa faca obiectul unei evaluari individuale specifice.

Stocurile interschimbabile sau fungibile sunt bunuri care in interiorul fiecarei categorii nu sunt in mod unitar identificabile, dupa intrarea lor in depozit.Sunt considerate bunuri fungibile spetele care apartin aceluiasi sort de bun, achizitionate sau fabricate la date si preturi(costuri) diferite. Pentru stocurile fungibile norma contabila internationala IAS 2 admite evaluarea iesirilor de stocuri pe baza a trei metode: metoda costului mediu ponderat (CMP); metoda primei intrari primei iesiri (FIFO); metoda ultimei intrari primei iesiri (LIFO).Pentru exemplificare plecam de la urmatoarele informatii privind un element fungibil, stocul de marfa X, pentru luna ianuarie:

01.01Sold initial400 buc*120 lei/buc

03.01intrare300 buc*122lei/buc

04.01iesire150 buc

17.01intrare100 buc*125lei/buc

28.01iesire80 buc

Evaluarea iesirilor din stoc dupa metoda costului medie ponderat (CMP).

Costul mediu ponderat (CMP) se poate calcula lunar sau dupa fiecare intrare, ca raport intre valoarea totala a stocului initial plus valoarea intrarilor in stoc si cantitatea existenta in stocul initial plus cantitatile intrate in stoc, adica:

n

qipi

i=1 , unde: qi = cantitatea de stoc i

CMP= n qi pi = pretul unitar pt stocul i

i=1

Pentru exemplu nostru CMP, calculat lunar la finele perioadei este:

40*120+300*122+100*12553.900CMP= = =122.5 lei/buc

40+300+100 440

Fisa de stoc pentru marfa X se prezinta astfel:

DataExpli-

catiiIntrariIesiriStoc

Cant.

(buc)Pret

unit.Val.Cant.

(buc)Pret

unit.Val.Cant.

(buc)Pret

unit.Val.

01.01SI40120480040

03.01Intr.30012236.600340

04.01Ies.150122.518.375190

17.01Intr.10012512.500290

28.01Ies.80122.59.800210

440122.553.900230122.528.175210122.525.725

In varianta evaluarii iesirilor din stoc la cost mediu ponderat, calculat lunar, in cursul lunii iesirile nu sunt evaluate, ci sunt urmarite numai cantitativ sau se pot evalua la costul mediu ponderat al lunii precedente.

In cazul determinarii costului mediu ponderat dupa fiecare intrare, situatia se prezinta astfel:

La 03.01 :

40*120+300*12241.400

CMP = = = 121.76 lei/buc

40+300 340

La 17.01 :

[(40+300-150)*121.76)]+(100*125) 35.636

CMP = = = 122.88 lei/buc

40+300-150+100290

DataExpli-


Cant.

(buc)Pret

unit.Val.Cant.

(buc)Pret

unit.Val.Cant.

(buc)Pret

unit.Val.

01.01SI401204.800401204.800

03.01Intr.30012236.600340121,7641.400

04.01Ies.150121.7618.264190121,7623.136

17.01Intr.10012512.500290122,8835.636

28.01Ies.80122.889.830210122,8825.806

44053.90023028.094210122,8825.806

Din cele constatate putem concluziona ca evaluarea iesirilor din stoc dupa metoda costului mediu ponderat calculat lunar prezinta avantajul unui calcul mai simplu, dar nu permite valorizarea iesirilor in cursul lunii. In schimb metoda costului mediu ponderat, calculat dupa fiecare intrare, ofera posibilitatea evaluarii iesirilor in cursul perioadei de gestiune (lunii).Evaluarea iesirilor din stoc dupa metoda primei intrari primei iesiri (FIFO).

FIFO consta in valorizarea iesirilor de stocuri in ordinea in care au intrat, la costul de achizitie (sau productie) al primei intari (lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie (sau productie) al lotului urmator, in ordine cronologica. In consecinta, stocul final este format din elementele evaluate la valorile cele mai recente.DataExpli-


Cant.

(buc)Pret

unit.Val.Cant.

(buc)Pret

unit.Val.Cant.

(buc)Pret

unit.Val.

01.01SI401204.800401204.800

03.01Intr.30012236.60040

300120

1224.800

36.600

04.01Ies.40

110120

1224.800

13.42019012223.180

17.01Intr.10012512.500190

100122

12523.180

12.500

28.01Ies.801229.760

110

100122

12513.420

12.500

44053.90023027.98021025.920

Evaluarea iesirilor din stoc dupa metoda ultimei intrari primei iesiri (LIFO).

Tratamentul contabil alternativ, respectiv metoda ultimul intrat, primul-ieit (LIFO) nu mai este permis de noua varianta a IAS 2.

Metode de gestiune a stocurilor: inventarul permanent si inventarul intermitent.

Inventarul permanent presupune contabilizarea fiecarei intrari de stocuri, cantitativ si

valoric, la cost istoric (care poate fi cost de achizitie sau cost de productie, dupa caz), pretul stabilit in functie de valoarea de utilitate(pentru stocurile aduse ca aport la capitalul social, plusuri la inventar, primite ca donatie sau obtinute cu titlu gratuit) sau la o alta valoare de inregistrare (pret standard, pret de vanzare).De asemenea, fiecare iesire din stoc este conatabilizata fizic si valoric, ceea ce permite cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ cat si valoric.Normele contabile din tara noastra prevad ca, in cazul folosirii inventarului permanent, contabilitatea analitica a stocurilor sa se poata organiza, in functie de specificul activitatii si necesitatile proprii ale fiecarei unitati patrimoniale, dupa una dintre urmatoarele metode:

metoda operativ contabila(pe solduri):la locul de depozitare a stocurilor se organizeaza o evidenta cantitativa, pe categorii de stocuri(cu ajutorul documentului Fisa de magazie), iar in contabilitate stocurile sunt iregistrate valoric, pe gestiuni, iar in cadrul lor, pe grupe sau subgrupe de stocuri, dupa caz.Verificarea concordantei dintre evidenta depozitelor si inregistrarile din contabilitate se asigura lunar, prin evaluarea stocurilor cantitative transcrise din fisele de magazie in registrul stocurilor.

metoda cantitativ valorica (pe fise de cont analitic): la locul de depozitare stocurile sunt urmarite cantitativ, pe categorii, iar in contabilitate se organizeaza evidenta cantitativ valorica.Verificarea concordantei dintre evidenta locurilor de depozitare si contabilitate se face prin punctajul periodic dintre cantitatile inregistrate in fisele de depozit si cele din fisele de cont analitic din contabilitate.metoda global valorica presupune organizarea evidentei valorice atat la nivelul gestiunii, cat si in contabilitate. Verificarea concordantei dintre evidenta gestiunii si cea din contabilitate se face periodic, prin inventariere.Prelucrarea informatizata a informatiei permite utilizarea metodei cantitativ valorice de organizare a contabilitatii analitice a stocurilor.

Inventar permanent pentru stocurile din cumparaturi evaluate la cost de achizitieExemplu:O societate comerciala prezinta urmatoarele informatii privind stocul de materii prime pentru exercitiul N:

- stoc initial de materii prime: 250

- achizitii de materii prime:

pret de cumparare:

cheltuieli de transport: 1.100 cost

300 de achizitie =1.400

Tva: 1400*19% 266

- consum de materii prime:1.200

Iregistrarile din cursul exercitiului:- Achizitia de materii prime:

%

Materi prime301

TVA deductibila4426= 401Furnizori1.666

1.400

266

- Iesirea din stoc a materiilor prime, prin consum (sau descarcarea gestiunii cu valoarea materiilor prime consumate:

Cheltuieli cu materii prime601= 301Materii prime1.200

La sfarsitul exercitiului se compara soldul scriptic al contului de stocuri cu situatia faptica rezultata in urma inventarieri.Pe exemplu nostru avem urmatoarea situatie:

Stoc scriptic(sold cont 301Materii prime..............................450

Stoc faptic (conform invrentarului fizic)................................420

Minus la inventar(minus gestiune).............................................30

Se iregistreaza:

- Minus la inventar:

Cheltuieli cu materii prime601= 301Materii prime30

In varianta a doua situatia la inventar se prezinta astfel:

Stoc scriptic(sold cont 301Materiale)....................................450

Stoc faptic(conform inventarului fizic).....................................500

Plus la inventar (plus in gestiune)...............................................50 Se inregistreaza:

- Plus la inventar:

Materii prime301= 601Cheltuieli cu materii prime50

In urma contabilizarii acestor operatii, contul de stocuri reflecta, la inchiderea exercitiului, marimea reala a stocului, evaluat la cost de achizitie, adica:

D 301Materii prime C

Sold initial 250

1.4001.200

SD 450(minus) 30

SFD 420

Inventar permanent pentru stocurile din cumparari evaluate la pret de cumparare (numit si pret de facturare).Conform acestei tehnici de inregistrare, in cursul exercitiului functioneaza doua conturi in care se contabilizeaza valoarea achizitiei de stocuri: un cont de stoc, care de debiteaza cu pretul de cumparare(facturare) al intrarilor si se crediteaza cu pretul de cumparare al iesirilor si un cont rectificativ, denumit Diferente de pret aferente stocurilor, care se debiteaza cu cheltuielile accesorii (taxe vamale, cheltuieli de transport-manipulare, comisiaone, alte taxe nedeductibile) aferente cumpararilor de stocuri si se crediteaza cu cheltuielile accesorii repartizate asupra stocurilor iesite din gestiune, prin vanzare sau consum. Soldul contului de Diferente de pret aferente stocurilor reflecta cheltuielile accesorii aferente bunurilor existente in stoc (materii prime, materiale). Repartizarea cheltuielilor accesorii asupra valorii stocurilor iesite din gestiune se face cu ajutorul unui coeficient K, care se calculeaza astfel:K cont de = (Sold initial + Rulaj debitor) cont de dif. de pret aferente stocurilor

diferente de pret (Sold initial + Rulaj debitor) cont de stocuri, evaluate la pret de cumparare

aferente stocurilor

Valoarea cheltuielilor accesorii aferente stocurilor iesite din gestiune, prin vanzare sau consum, se determina astfel:

Cheltuieli accesorii

aferente stocurilor = Rulaj creditor cont de stocuri, * K cont de diferente de pret

iesite din gestiune evaluate la pret de cumparare aferente stocurilor

Exemplu:O societate comerciala prezinta urmatoarele informatii privind stocul de materii prime pentru exercitiul N:

- stoc initial de materii prime:

(la pret de cumparare) 250

- Cheltuieli accesorii aferente materiilor prime aflate in stoc 25

- achizitii de materii prime:

pret de cumparare:

cheltuieli de transport:1.100

300

Tva: 1400*19% 266

- consum de materii prime la pret cumparare:1.200

- Contabilizarea cumpararilor de materii prime:

%

Materii prime301

Diferente de pret la materii

prime si materiale308

TVA deductibila4426= 401Furnizori1.6661.100

300

266

- Iesirea din stoc a materiilor prime, la pret de cumparare:

Cheltuieli cu materii prime601= 301Materii prime1.200

- Calculul si contabilizarea cheltuielilor accesorii af. materiilor prime consumate:

K = (Si + Rd)ct.308 = 25 +300 = 0.24 308 (Si + Rd)ct.300 250 + 1.100

Cheltuieli accesorii aferente

= Rc ct.301 * K=1.200*0.24= 288

iesirilor de materii prime

Cheltuieli cu materii prime601

= 308Diferente de pret

la materii prime si materiale

288

In urma acestor operatii situatia din conturi se prezinta astfel:


Sold initial 250

1.1001.200

SFD 150

Valoarea stocului final de materii prime, la pret de cumparare

D 308Diferente de pret la materii prime si materialeC

Sold initial 25 300288

SFD 37

Suma cheltuielilor accesorii aferente stocului de materii prime si materiale.

Inventar permanent pentru stocurile din cumparari evaluate la cost standard.

In aceasta varianta conturile de stocuri din cumparari se debiteaza cu valoarea intrarilor, la cost de achizitii standard (prestabilit) si se crediteaza cu iesirile evaluate tot la cost de achizitii standard.Abaterile intre costurile de achizitie standard (prestabilit) si costul de achizitie efectiv sunt reflactate de un cont rectificativ denumit Diferente de pret....., deschis pentru fiecare categorie de stocuri de cumparari.Exemplu:Materii prime (sortiment A) existente in stoc la inceputul lunii 1.000kg, evaluate si inregistrate in contabilitate la pretul prestabilit de 0.05lei/kg.(1.000kg * 0.05lei/kg = 50lei)

Diferente favorabile existente la inceputul lunii 10 lei (in rosu).

- In cursul lunii au loc aprovizionarii cu materii prime de la furnizori: 10.000 kg, pret factura 0.04lei/kg (10.000kg * 0.04lei/kg= 400 lei)

- cheltuieli de transport facturate : 20 lei

- TVA deductibil 19%

- pretul prestabilit este 0.05 lei/kg

Inregistrarea va fi:

%

Materii prime301

Diferente de pret la materii prime

si materiale308


500

-80

79.8

-In cursul lunii se inregistreaza consumul de materii prime (sortiment A) astfel:

6000kg*valoarea la pret prestabilit

6000kg*0.05lei/kg = 300lei

Cheltuieli cu materiile prime601= 301Materii prime300


Si 50 500 300

SD 250

D 308Diferente de pret la materii prime si materiale C

Si -10

-80-48.9

SD -41.1

- La finele lunii se repartizeaza diferentele de pret aferente materiilor prime date in consum.Calculul coeficientului de repartizare pe baza situatiei din conturi :

-10 + (-80) -90

K == = 0.163308 50 + 500 550

Diferentele de repartizat vor fi: 300 * 0.163 = 48.9

Diferentele astfel calculate se repartizeaza asupra consumurilor de materii prime facandu-se inregistrarile in rosu:Cheltuieli cu materiile prime601= 308Diferente de pret la materii prime si materiale-48.9

Inventarul intermitent se poate aplica in intrepriderile mici si mijlocii. Conform acestei

metode, evaluarea si contabilizarea iesirilor din stoc se fac pe baza unei inventarieri fizice a stocurilor, la finele perioadei. Astfel, iesirile din stoc se determina prin calcul extracontabil, ca diferenta intre valoarea stocurilor initiale plus valorea intrarilor si valoarea stocurilor finale, stabilite prin inventariere fizica.Desi mai simplu si mai putin costisitor decat inventarul permanent, inventarul intermitent

prezinta cateva inconveniente: o eroare sau omisiune in inventarul fizic duce la deformarea informatiei contabile, prezentata in documnetele contabile de sinteza (valoarea stocurilor din bilant, cheltuielile su stocurile si respectiv rezultatul din contul de profit si pierdere); nu permite stabilirea plusurilor sau minusurilor in gestiune; creeaza tentatia de subevaluare a stocurilor la inventar, din motive fiscale, in vederea cresterii nereale a cheltuielilor cu stocurile si diminuarii profitului impozabil.

In conditiile inventarului intermitent , intrarile de stocuri din cumparaturi ( materii prime si materiale, obiecte de inventar, animale, marfuri si ambalaje) sunt contabilizate direct in conturile de cheltuieli cu stocurile respective (materii prime si materiale, marfuri etc.), la cost de achizitie (sau pret stabilit in functie de valoarea de utilitate).

In cursul perioadei de gestiune (exercitiul financiar) iesirile din stocuri din gestiune, prin consum sau vanzare, nu sunt contabilizate.

La sfarsitul exercitiului, dupa efectuarea inventarierii fizice, este inregistrata variatia stocurilor (sold initial sold final), neafectata de eventualele provizioane pentru depreciere.

Inventarul intermitent nu ridica problema regularizarilor plusurilor sau minusurilor la inventarul fizic, deoarece soldul contului de stoc reflecta marimea stocului real, constatat prin inventariere fizica. Soldul contului de cheltuieli privind un anumit stoc din cumparaturi ( materii prime, materiale, marfuri, etc.), reflecta cheltuielile cu achizitia elementului de stoc influentate cu variatia stocului (adica valoarea iesirilor din stoc).

Exemplu:Se dispune din urmatoarele informatii privind operatiile cu materii prime, in conditiile practicarii metodei inventarului intermitent:

- stoc initial de materii prime 200

- cumparaturi de materii prime aferente exercitiului N,

la cost de achizitie 1.000 TVA 19%

- stoc final de materii prime, stabilit prin inventar fizic ,

conform listelor de inventariere460

In cursul exercitiului se procedeaza numai la inregistrarea achizitiei de materii prime, ca o cheltuiala; %

Cheltuieli cu materii prime601

TVA deductibila4426= 401Furnizori1.1901.000

190

- La finele exercitiului se inregistreaza variatia stocului, prin:

a. anularea stocului initial:

Cheltuieli cu materii prime601= 301Materi prime200

b. constatarea stocului final:

Materii prime301= 601Cheltuieli cu

materii prime460


Si 200 460 200

TSD 660TSC 200

SFD 460

D 601Cheltuieli cu materiile prime C

Si 1.000

200 460

TSD 1.200TSC 460

SFD 740

Valoarea iesirilor de materii prime se poate determina si extracontabil, plecand de la relatia:

Iesiri = Stoc initial + Cumparari Stoc final = 200 + 1.000 460 = 740

3. ORGANIZAREA CONTABILITATII STOCURILOR SI OPERATIILOR CURENTE CU MATERII PRIME SI MATERIALE LA SOCIETATEA COMERCIALA PIRITEX SA.

3.1 Prezentarea operatiilor cu materii prime si materiale si a documentelor specifice.

In practica societatilor comerciale se intalnesc forme comune si obligatorii de documente de achizitie si vanzare, si forme specifice fiecarei societatii comerciale.

Astfel, documentele care reflecta circuitul materiilor prime si materialelor pot fi impartite in doua categorii:

documente de uz intern, din aceasta categorie facand parte marea majoritate a documentelor specifice fiecarei societatii comerciale;

documentele cu uz extern, interfata cu furnizorii sau clientii societatiilor comerciale, din aceasta categorie facand parte toate documentele comune.

Totodata, in functie de scopul pe care il servesc, putem clasifica documentele astfel:documente specifice aprovizionari cu materii prime si materiale;

documentele specifice stocarii si circulatiei interne a materiilor prime si materialelor in cadrul societatii comerciale.

Forme comune si specifice ale aprovizionarii cu materii prime si materiale.Achizitia de materii prime si materiale se face de la societatiile comerciale producatoare, din tara, prin import direct sau in comision, sau de la alte societatii comerciale.In cazul SC.PIRITEX.SA, achizitia se face preponderent de la producatorii autohtoni.

Acest proces de achizitie se desfasoara fie in baza comenzilor emise catre furnizori si confirmate pentru livrare de catre acestia, fie pe baza de contracte incheiate cu furnizorii, in care se specifica materiile prime care se aprovizioneaza , descrierea exacta a standardelor pe care acestea trebuie sa le respecte, cantitatile si termenele de ferme de livrare, termenele si modalitatile de plata, conditiile de livrare, transport si ambalare s.a.m.d.

Pentru materiile prime si materialele achizitionate de la producatori autohotoni se practica , fie sistemul de achizitie prin delegat propriu, fie cu delegat al furnizorului.

In cazul sistemului de achizitie prin delegat propriu, SC.PIRITEX.SA imputerniceste un salariat propriu printr-o Delegatie de ridicare a marfurilor sa procedeze la receptia materiilor si materialelor comandate sau contractate la sediul furnizorului, sa primeasca si sa semneze Avizul de insotire al marfii si Factura fiscala care insotesc materiile si materialele si sa o aduca la hala de productie.La sosirea lui se procedeaza la receptionarea materiilor si materialelor de catre comisia de receptie si la intocmirea Notei de receptie si constatare de diferente. Astfel, toate riscurile privind achizitia de materii si materiale se transmit de la furnizor la persoana imputernicita pentru receptia lor.. In acest caz, daca se constata diferente cantitative in minus sau diferente calitative fata de documentele de insotire a marfurii, acestea se imputa persoanei delegate pentru receptia materiilor si materialelor la furnizor.Pentru diferentele constatate in plus fata de documentele de insotire a marfii se intocmeste Proces verbal de luare in custodie si, fie se returneaza furnizorului, fie se solicita de la acesta eliberarea unei Facturi fiscale pentru aceste catitati.

Sistemul de achizitie cu delegat al furnizorului se practica, cel mai adesea, atunci cand furnizorul se ocupa si de transportul materiilor si materialelor la client, caz in care suporta toate riscurile privind acestea pana cand clientul o receptioneaza.

Astfel in cadrul acestui sistem, marfa este insotita de un delegat al furnizorului pana la depozitul clientului, asista la receptia marfii, alaturi de comisia de receptie a acestuia. In acest caz, daca se constata diferente cantitative in minus sau diferente caliatative fata de documentele de insotire a marfii, acestea se suporta de catre furnizor sau de catre persoana delegata de furnizor sa insoteasca marfa la depozitul clientului. Pentru diferentele in plus fata de documentele de insotire ale marfii se intocmeste Proces verbal de luare in custodie si, fie se returneaza furnizorului,fie se solicita de la acesta eliberarea unei Facturi fiscale.

3.2 Analiza si functionarea conturilor implicate in reflectarea operatiunilor cu materii prime si materiale.La nivelul contabilitatii financiare regasim urmatoarele structuri de conturi pentru reflectarea operatiunilor cu stocuri de materii prime si materiale:conturi implicate in contabilizarea operatiilor privind stocurile de materii prime si materiale, cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor obtinute;

conturi implicate in contabilizarea decontarilor cu furnizorii;

conturi implicate in reflectarea obligatiilor fata de bugetul statului.Conturi implicate in contabilizarea operatiilor privind stocurile de materii prime si materiale:

1. Contul 301Materii prime se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de materii prime.Contul 301Materii prime este un cont de activ.

In situatia aplicarii inventarului permanent:

In debitul contului 301Materii prime se inregistreaza :valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime achizitionate (401,408,542,446)

valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime aduse de la terti (351,401)

valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime reprezentand aport in natura al actionarilor si asociatilor (456)

valoarea materiilor prime constatate plus la inventar si a celor primite cu titlu gratuit (601;758)

valoarea la pret de inregistre a semifabricatelor si produselor retinute si consumate ca materie prima in aceasi unitate(341,345).

valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime primite de la societatile din grup, alte societati legate prin participatii, unitate sau subunitati (451,452,481,482).

In creditul contului 301Materii prime se inregistreaza:

valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime incluse pe cheltuieli, constatate lipsa la inventar, si pierderile din deprecieri (601);valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime vandute ca atare (371);valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime livrate societatilor din grup, altor societati legate prin participatii, unitate sau subunitati (451, 452, 481,482);

valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime trimise spre prelucrare sau in custodie la terti (351).

Soldul contului reprezinta valoarea materiilor prime existente in stoc.

2. Contul 302Materiale consumabile

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de materiale consumabile ( materiale auxiliare, combustibili, ambalaje, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile).

Contul 302Materiale consumabile este un cont de activ.In situatia aplicarii inventarului permanent:

In debitul contului 302Materiale consumabile se inregistreaza:

valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile achizitionate (401, 408, 542, 446)

valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile aduse de la terti (351, 401).

valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile reprezentand aport in natura al actionarilor si asociatilor (456)valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile constatate plus de inventar si a celor primite cu titlu gratuit (602, 758);

valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor si produselor retinute si consumate ca materiale in aceeasi unitate ( 341, 345);

valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile primite de la societatile din grup, alte societati legate prin participatii, unitate sau subunitati (451, 452, 481, 482).In creditul contului 302Materiale consumabile se inregistreaza:

valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile incluse pe cheltuieli, constatate lipsa la inventar, si a pierderilor din deprecieri (602).

valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile livrate la societatile din grup, alte societati legate prin participatii, unitate sau subunitati (451, 452, 481, 482)

valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile donate si pierderile din calamitati (658, 671)

valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile trimise spre prelucrare sau custodie la terti (351).

Soldul contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile existente in stoc.

3.Contul 308Diferente de pret la materii prime si materiale

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta diferntelor ( in plus sau minus) intre pretul de inregistrare standard ( prestabilit) si costul de achizitie, aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar.

Contul 308Diferente de pret la materi prime si materiale este un cont rectificativ al valorii de inregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar.

In debitul contului 308Diferente de pret la materii prime si materiale se inregistreaza:

diferentele de pret in plus (costul de achizitie este mai mare decat pretul standard) aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar intrate in gestiune (401,542);

diferentele de pret in minus aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar iesite din gestiune (601, 602, 603).

In creditul contului 308Diferente de pret la materii prime si materiale se inregistreaza:

diferentele de pret in minus aferente materiilor prime, materialelor consumabile si natura obiectelor de inventar achizitionate (301, 302, 303).diferentele de pret in plus aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obietelor de inventar iesite din gestiune (601, 602, 603).Soldul contului reprezinta diferente de pret aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de natura obiectelor de inventar existente in stoc.

In situatia aplicari inventarului intermitent:Stocurile existente la inceputul exercitului financiar, precum si intrarile in cursul perioadei de materii prime, materiale consumabile si materiale de natura obiectelor de inventar se inregistreaza direct in debitul conturilor 601Cheltuieli cu materiile prime, 602Cheltuieli cu materialele consumabile, 603Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar.

Conturile 301Materii prime, 302Materiale consumabile si 303Materiale de natura obiectelor de inventar se debiteaza la sfarsitul perioadei cu valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar , existente in stoc, stabilita pe baa inventarului, prin creditul conturilor 601Cheltuieli cu materiile prime, 602Cheltuieli cu materialele consumabile, 603Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar.

4.Contul 351Materii si materiale aflate la tertiCu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de materii prime, materiale cosumabile si materiale de natura obiectelor de inventar trimise la terti.

Contul 351 Materii prime si materiale aflate la terti este un cont de activ.

In debitul contului 351Materii si materiale aflate la terti se inregistreaza:

valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar aflate la terti ( 301, 302, 303, 401).

In creditul contului 351 Materii prime si materiale aflate la terti se inregistreaza:valoarea materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar intrate in gestiune (301, 302, 303).

scaderea din gestiune a materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar aflate la terti, constate lipsa la inventar, distruse de calamitati (601, 602, 603, 671).

Soldul contului reprezinta valoarea materilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar trimise la terti.

5.Contul 601Cheltuieli cu materiile prime

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor cu materiile prime.

In debitul contului 601Cheltuieli cu materiile prime se inregistreaza:

valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime incluse pe cheltuieli, constatate lipsa la inventar, pierderile din deprecieri ireversibile, precum si diferentele de pret aferente (301, 308).

valoarea la pret de inregistarare a materiilor prime aprovizionate, in c azul folosirii metodei inventarului intermitent (401).

6. Contul 602Cheltuieli cu materialele consumabile

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor cu materialele consumabile.

In debitul contului 602Cheltuieli cu materialele consumabile se inregistreaza:

valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile incluse pe cheltuieli, constate lipsa la inventar, pierderile din deprecieri ireversibile, precum si diferentele de pret aferente (302, 308);

valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile aprovizionate, in cazul folosirii metodei inventarului intermitent (401).

Conturi implicate in contabilizarea decontarilor cu furnizorii.

1. Contul 401Furnizori

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta datoriilor si decontarilor in relatiile cu furnizorii pentru aprovizionarile de bunuri, lucrari executate sau serviciile prestate.

Contul 401Furnizori este un cont de pasiv.

In creditul contului 401Furnizori se inregistreaza:

valoarea la pret de cumparare sau standard (prestabilit) a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, animalelor tinere si la ingrasat, marfurilor si ambalajelor intrate in patrimoniu, achizitionate cu titlu oneros de la terti pe baza de facturi (301, 302, 341, 346, 351, 354, 356, 357, 358, 361, 371, 381), precum si diferentele de pret nefavorabile aferente, in cazul in care evidenta acestora se tine la preturi standard ( 308, 348, 368, 378, 388);

valoarea materialelor achizitionate, nestocate si consumul de energie si apa (604, 605);valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate de furnizori (409);

valoarea materiilor prime, materialelor consumabile, marfurilor, ambalajelor, etc. achizitionate, in cazul folosirii metodei inventarului intermitent (601, 602, 607, 608);

valoarea facturilor primite, in cazul in care acestea au fost evidentiate anterior ca facturi nesosite (408);

taxa pe valoare adaugata inscrisa in facturile furnizorilor (4426, 4428);

valoarea timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si calatorie si a altor valori achizitionate (532);

diferentele nefavorabile de curs valutar la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea soldului in valuta (665).

In debitul contului 401Furnizori se inregistreaza:platile efectuate catre furnizori (162, 512, 531, 541, 542);

valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit (403);

diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor catre furnizori la decontare sau evaluare la sfarsitul exercitiului (765);

valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regularizarilor platilor cu acestia (409);

sumele nete achitate colaboratorilor si impozitul retinut (512, 531, 444);

valoarea la pret de inregistrare a produselor cuvenite unitatilor prestatoare ca plata in natura potrivit prevederilor contractuale (345);

datorii prescrise sau anulate (758)

valoarea sconturilor obtinute de la furnizori (767);

valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, predate furnizorului (409).

Soldul contului reprezinta sumele datorate furnizorilor.

2. Contul 408Furnizori facturi nesosite

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu furnizorii pentru aprovizionarile de bunuri, lucrarile executate si prestarile de servicii, pentru care nu s-au primit facturi.

Contul 408Furnizori facturi nesosite este un cont de pasiv.

In creditul contului 408Furnizori facturi nesosite se inregistreaza :

valoarea bunurilor aprovizionate, a lucarilor executate sau a serviciilor prestate de catre furnizori (301, 302, 303, 361, 371, 381, 4428, 604, 605, 611 la 626, 628);

diferentele nefavorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea exercitului, aferente datoriilor catre furnizorii pentru care nu s-au primit facturile ( 665).

In debitul contului 408Furnizori facturi nesosite se inregistreaza:

valoarea facturilor sosite (401);

diferentele favorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea exercitiului (765);

Soldul contului reprezinta sumele datorate furnizorilor pentru care nu s-au primit facturi.

Conturi implicate in reflectarea obligatiilor fata de bugetul statului.

1. Contul 4426Taxa pe valoare adaugata deductibilaCu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei pe valoarea adaugata deductibila, potrivit legii.

Contul 4426Taxa pe valoare adaugata deductibila este un cont de activ.

In debitul contului 4426Taxa pe valoare adaugata deductibila se inregistreaza:

sumele reprezentand taxa pe valoarea adaugata deductibila, potrivit legii ( 401, 404, 512, 542)

sumele reprezentand taxa pe valoarea adaugata evidentiata anterior ca amanata la plata (4428 )

In creditul contului 4426Taxa pe valoare adaugata deductibila se inregistreaza:

sumele compensate din taxa pe valoarea adaugata colectata ( 4427 )

diferentele rezultate la sfarsitul perioadei intre taxa pe valoare adaugata deductibila si taxa pe valoare adaugata colectata ( 4424 ).

prorata din taxa pe valoarea adaugata deductibila devenita nedeductibila ( 635 ).

La sfarsitul perioadei contul nu prezinta sold.

2. Contul 4428Taxa pe valoarea adaugata neexigibila

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei pe valoarea adaugata neexigibila.

Contul 4428Taxa pe valoarea adaugata neexigibila este un cont bifunctional.

In creditul contului 4428Taxa pe valoarea adaugata neexigibila se inregistreaza:

taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarilor de bunuri, prestarilor de servicii si executarilor de lucrari cu plata in rate conform prevederilor legale ( 411);taxa pe valoarea adaugata aferenta marfurilor din unitatile comerciale cu amanuntul

( 371);

taxa pe valoare adaugata aferenta livrarilor de bunuri, prestarilor de servicii si executarilor de lucrari pentru care nu s-au intocmit facturi ( 418);

taxa pe valoarea adaugata aferenta garantiilor pentru buna executie, retinuta de beneficiarii lucrarilor ( 4427 )

taxa pe valoarea adaugata aferenta cumpararilor efectuate cu plata in rate, precum si cea aferenta facturilor sosite devenita deductibila ( 4426 ).

In debitul contului 4428Taxa pe valoarea adaugata neexigibila se inregistreaza:

taxa pe valoarea adaugata aferenta cumpararilor efectuate cu plata in rate conform prevederilor legale ( 401, 404 );taxa pe valoarea adaugata aferenta vanzarilor de marfuri din unitatile comerciale cu amanuntul ( 371 );taxa pe valoarea adaugata aferenta vanzarilor de bunuri si servicii sau prestarilor de lucrari cu plata in rate, devenita exigibila in cursul exercitiului ( 4427 );

taxa pe valoarea adaugata amanata la plata ( 446).

Soldul contului reprezinta taxa pe valoarea adaugata neexigibila.

4. CONTABILITATEA OPERATIILOR SPECIFICE CU MATERII PRIME SI MATERIALE

4.1 Contabilitatea stocurilor si operatiilor cu materii prime si materiale la societatea comerciala PIRITEXSA

Contabilitatea stocurilor si operatiunilor cu materii prime si materiale trebuie abordata prin prisma sistemului care, evidentiaza, pornind de la anumite reguli, atat stocurile cat si operatiile care le influenteza.capacitatea de a identifica si reflecta in mod continuu sau doar la anumite momente nivelul stocurilor;

structurile de conturi utilizate in reflectarea stocurilor si operatiilor care le determina

modalitatea de a privi intrarile, fie ca pe o afectare directa a nivelului stocurilor, fie ca pe o cheltuiala determinata de procurarea unui bun.

Insa, indiferent de metodele aplicate, privite in ansamblu, toate converg spre cunoasterea

unor elemente esentiale atat pentru intocmirea bilantului, cat si pentru intocmirea contului de rezultate, care trebuie sa reflecte in mod obiectiv, alaturi de celelalte elemente patrimoniale inscrise in bilant, situatia reala a stocurilor de materii prime si materiale, in bilant si anume:

1.Nivelul stocurilor

ca obiect al inventarului in scopul evaluarii si controlului gestionar;

ca element bilantier care defineste o marime patrimoniala;

pentru calculul provizioanelor in cazul deprecierilor de valoare.

2.Calculul rezultatelor generate de activitate:

dimensionarea costului de achizitie al materiilor prime si marialelor achizitionate.

Astfel, fata de aceste elemente, in functie de obiectivele urmarite, contabilitatea stocurilor si operatiunilor cu materii prime si materiale se poate aborda folosind:

1. metoda inventarului permanent: caz in care se poate detalia in:

metoda inventarului permanent la cost de achizitie metoda inventarului permanent la cost prestabilit sau standard metoda inventarului permanent la pret de vanzare2.metoda inventarului intermitent.

Exemplificare privind aplicarea metodei inventarului permanent la cost de achizitiePe baza facturii 521214 din 10.10.2004, s-a achizitionat o cantitate de 50 ml profil din pvc marca GEALAN la pret de factura 10 lei/ml, cheltuieli de transport facturate 50 lei, TVA 19%.Costul de achizitie va fi format din pretul de factura plus cheltuielile de transport - aprovizionare.- stoc initial de materii prime 200 lei

- pret de facturare 500 leicost de achizitie 550

- cheltuieli de transport 50 lei

- TVA 19%104.5

- Inregistrarile din cursul exercitiului sunt:

- achizitia de materii prime:

%

Materii prime301


550

104.5

-In cursul lunii se dau in consum 5 ml de profil pentru realizarea unei usi de pvc

cu dimensiunile L=1.5 ml, l = 1 ml, pentru care se intocmeste bon de consum nr.101 din 15.10.2004. Inregistrarile contabile pe baza documentelor sunt, urmatoarele:

Cheltuieli cu materiile prime601= 301Materii prime11

Pentru a putea calcula la finele perioadei productia vanduta este necesara determinarea costului materiilor prime si materialelor consumate pentru realizarea produselor finite dupa una din urmatoarele metode:

1.Evaluarea iesirii din stoc a materii prime dupa metoda costului mediu ponderat, astfel rezulta relatia:

CMP calculat la sfarsitul lunii a 10- a este:CMP = 10*20 + 50*10 = 700 = 11.6710 + 50 60

Situatia materiilor si materialelor intrate si iesite, evaluate la cost de achizitie, se prezinta conform datelor din fisa de stoc de mai jos :DataExpli-


Cant.

(buc)Pret

unit.Val.Cant.

(buc)Pret

unit.Val.Cant.

(buc)Pret

unit.Val.

01.01SI102020010

10.10Intr.501050060

15.10Ies.511.6758.3555

6011.67700511.6758.355511.67641.85

2.Evaluarea iesirilor din stoc dupa metoda primei intrari primei iesiri (FIFO).

In cazul utilizarii acestei metode se presupune ca iesirile au fost efectuate in ordinea intrari lor in gestiunea societatii si sunt evaluate la costul de achizitie al acestora.

Folosind aceste informatii, situatia intarilor si iesirilor de materii prime, evaluate la cost de achizitie, se prezinta ca in fisa de stoc de mai jos:DataExpli-


Cant.

(buc)Pret

unit.Val.Cant.

(buc)Pret

unit.Val.Cant.

(buc)Pret

unit.Val.

01.01SI10202001020200

10.10Intr.501050010

502010200500

15.10Ies.520

100

5502010100

500

60700510055600

3. Evaluarea iesirilor din stoc dupa metoda ultimei intrari primei iesiri ( LIFO).

In cazul utilizari acestei metode se presupune ca iesirile au fost efectuate in ordinea inversa a intrarii lor in gestiunea societatii si sunt evaluate la costul de achizitie al acestora.

Folosind aceste informatii, situatia intrarilor si iesiriilor de materii prime, evaluate la cost de achizitie, se prezinta ca in fisa de stoc de mai jos:DataExpli-


Cant.

(buc)Pret

unit.Val.Cant.

(buc)Pret

unit.Val.Cant.

(buc)Pret

unit.Val.

01.01SI10202001020200

10.10Intr.501050010

5020

10200

500

15.10Ies.510

50

10

4520

10200

450

6070055055650

Concluzionand, rezulta ca in urma aplicarii fiecarei metode in parte rezulta valori diferite ale

materiilor prime date in consum, si in consecinta o valoare diferita a stocului de materii prime la sfarsitul perioadei, dupa cum rezulta si din tabelul comparativ de mai jos:ProcedeulValoarea stocului

CMP641.85

FIFO600.00

LIFO650.00

Grafic, situatia de prezinta astfel;

4.2 Contabilitatea materiilor si materialelor trimise spre prelucrare la terti.

Contabilitatea materiilor si materialelor trimise spre prelucrare sau reconditionare la terti se organizeaza pentru materiile si materialele dezafectate temporar la alte intreprinderi in vederea transformarii in alte sortimente ( prelucrarii) sau refacerea paramentrilor calitativi (reconditionare).Prelucrarea presupune obtinerea unor sortimente noi de materii si materiale, in timp ce reconditionarea presupune mentinerea sortimentelor si aducerea lor la calitatea initiala.

Cheltuielile presupuse de aceste operatii constau in : costul prelucrarii sau reconditionarii facturate de societatile care efectueaza aceste operatii, cheltuieli de transport dus-intors la si de la furnizori, cheltuieli de manipulare, pierderi de materii prime si materiale pe timpul transportului s.a.m.d. Contabilitatea sintetica a materiilor si materialelor trimise spre prelucrare sau reconditionare la terti se organizeaza cu ajutorul contului 351Materii si materiale aflate la terti.

Contul 351Materii si materiale aflate la terti este un cont de activ.

In debitul contului 351Materii si materiale aflate la terti se inregistreaza:

valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar aflate la terti (301, 302, 303, 401).

In creditul contului 351Materii si materiale aflate la terti se inregistreaza:

valoarea materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar intrate in gestiune ( 301, 302, 303)

scaderea din gestiune a materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar aflate la terti, constatate lipsa la inventar, distruse de calamitati( 601, 602, 603, 671).

Soldul contului reprezinta valoarea valoarea materiilor prime, matrialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar trimise la terti.

Exemplificare privind trimiterea spre prelucrare la terti.

SC.PIRITEX.SA trimite spre prelucrare la SC.BORSA COM.SRL 100buc profile de

aluminum la dimensiunea de 2 m, si la valoarea de 10lei/buc pentru arcuirea acestora la diferite unghiuri pe baza Bonului de predare transfer, restituire nr. 10 din 15.10.2004.Din factura remisa de furnizor reiese ca valoarea servicilor prestate este de 595lei, TVA 19%.

daca stocurile si operatiile cu materii si materiale se inregistreaza prin metoda

inventarului permanent la cost de achizitie, filiera inregistrarilor in contabiliatate este urmatoarea:- trimiterea vechiului sortiment la prelucrare:

Materii prime si materiale 351

aflate la terti= 301Materii prime1.000

- valoarea lucrarilor efectuate de terti pentru prelucrarea profilelor:

%

Alte cheltuieli cu serviciile 628 executate de terti

TVA deductibil 4426= 401Furnizori595500

95

- intoarcerea in unitate a noilor sortimente de la prelucrare:

Materii prime301= 351Materii si materiale aflate la terti1.000

daca stocurile si operatiile cu materii si materiale se inregistreaza prin metoda

inventarului intermitent, filiera inregistrarilor in contabiliatate este urmatoarea:

- trimiterea vechiului sortiment la prelucrare:

Cheltuieli cu materiile prime601= 351Materii si materiale aflate la terti-1.000

- intoarcerea in unitate a noilor sortimente de la prelucrare:

Cheltuieli cu materiile prime601= 351Materii si materiale aflate la terti 1.000

4.3 Contabilitatea materiilor prime si materialelor aflate in custodie la terti.

Desi achizitionate si achitate furnizorului, uneori materiile prime si materialele raman si pastrarea acestuia, din lipsa spatiilor de depozitare proprii sau a mijloacelor de transport. In aceasta situatie, pe langa Factura fiscala se mai intocmeste si un Proces verbal de predare primire in custodie, in care se precizeaza eventualul tarif ( pe zi, pe unitatea de masura a materiilor si materialelor depozitate, pe suprafata de spatiu de depozitare), care se percepe de furnizor pentru pastrarea acestora. Pretul unui stocaj la furnizor majoreaza costurile totale si unitare de achizitie a materiilor si materialelor.

Pe baza facturii fiscale emise de furnizor, se inregistreaza intrarea materiilor prime in patrimoniul societatii, precum si achitarea contravalorii lor. La sosirea materiilor si materialelor in societate, pe baza avizelor de insotire primite de la furnizor, se face o inregistrare de transfer intre cele doua conturi implicate in aceasta operatiune( Materii prime301 = = 351Materii si materiale aflate la terti).

Dupa sosirea materiilor si materialelr se constata diferentele cantitative intre datele inscrise in factura si in avizul de insotire al marfii si materiile si materielele primite si acestea se solutioneaza astfel:

plusurile cantitativ valorice se inregistreaza ca o intrare folosind contul 408Furnizori facturi nesosite si 4428Tva neexigibila, daca sunt acceptate, iar daca nu sunt acceptate, se constituie custodie.

minusurile cantitativ valorice, in functie de provenienta lor, se trateaza astfel:

daca provin din vina furnizorului, in conditiile in care receptia nu se face la sediul furnizorului, efectuandu-se iregistrarea transfer Materii prime301=351Materii si materiale aflate la terti cu valoarea aferenta cantitatii de materii si materiale efectiv primite.daca provin din vina transportatorului sau din vina delegatului pentru receptia materiilor si materialelor la furnizor, se imputa acestuia, efectuandu-se urmatoarele inregistrari: Materii prime301= 351Materii si materiale aflate la terti, Cheltuieli cu materiile prime601= 301Materii prime si Debitori diversi461= 758Alte venituri din exploatare cu valoarea afaerenta cantitatii constatate minus la receptie;Exemplificare privind materiile si materialele achizitionate si lasate in custodia furnizorului.

SC.PIRITEX.SA achizitioneaza de la SC.LAROCA.SRL, in baza facturii fiscale nr. 5445646 din 10.10.2004, 50 ml profile din pvc marca GEALAN la pret de factura 10 lei/ml, valoarea facturii fiind de 595 lei, TVA 19% si incheie cu acesta un Proces verbal de predare primire in custodie pentru stocarea timp de 3 zile la furnizor.

daca stocurile si operatiile cu materii prime si materiale se inregistreaza dupa metoda inventarului permanent la cost de achizitie, inregistrarile efectuate in contabilitate pe baza documentelor primite de la furnizor sunt urmatoarele:%Materii si materiale 351

aflate la tertii

TVA neexigibil4428= 401Furnizori59550095

- la primirea materiilor si materialelor se vor face urmatoarele inregistrari contabile:

- daca nu se constata diferente intre factura, avizul de insotire si cantitatile predate, se efectueaza urmatoarea inregistrare:

Materii prime301= 351Materii si materiale

aflate la terti500

- si concomitent:

TVA deductibil4426= 4428TVA neexigibil95

- daca se constata un plus de 3 ml se efectueaza urmatoarele inregistari:

Materii prime301= 351 Materii si materiale

aflate la terti500

%

Materii prime301

TVA neexigibila4428= 408Furnizori facturi nesosite35.7

30

5.7

- daca se constata un minus, provenit din vina furnizorului, de 3 ml se efectueaza urmatoarele inregistrari contabile:

Materii prime301= 351Materii si materiale aflate la terti470

- daca se constata un minus, provenit din vina transportatorului sau a persoanei delegate pentru receptia materiilor si materialelor la furnizor, de 3 ml , se efectueaza urmatoarele inregistrari contabile:

Materii prime301= 351Materii si materiale

aflate la terti500

Cheltuieli cu materiile prime601= 301Materii prime 30

Debitori diversi461= % 75

Active Circulante

Documents

Transcript of Active Circulante