1

Mediul de afaceri European

Cap I Mediul European al afacerilor

Delimitări conceptuale

Afacerile europene se refera la o varietate de activități economice ce implica agenții economice de pe întreg cuprinsul Europei.

O afacere europeana poate fi condusa de o singura persoana, poate fi o firma mica sau mijlocie sau poate fi o organizație ce implica mii de persoane cu un patrimoniu de sute de milioane de euro cu baze de producție si / sau distribuție in mai multe tari.

Aceste firme sunt considerate a fi creatoare de bogăție si de locuri de munca. Odată ce obiectivul principal ( maximizarea profitului ) este îndeplinit se obține alocarea mai eficienta a resurselor, creșterea productivității, creșterea numărului de locuri de munca.

La nivel European comportamentul firmelor este adoptat circumstanțelor macroeconomice si fazelor ciclului economic prin care trec economiile europene.

Faza boom Faza creștere economica Faza de regresie economica Analiza mediului de afaceri in care își desfășoară activitatea

firmele începe cu investigarea factorilor ce influențează capacitatea organizației de a se poziționa pe piața.

Definirea mediului de afaceri

2

Mediul de afaceri se refera la condițiile in care firmele europene operează implicând un număr mare de forțe ce acționează in acest mediu si pe baza căreia companiile își fundamentează strategiile, tacticile si activitățile de zi cu zi.

O metoda de analiza a componentelor mediului de afaceri

este reprezentata de metoda PESTLE.

PESTLE P – factorii politici E – factorii economici S – factorii sociologici T – factorii tehnologici L – factorii legali E – mediul înconjurător si etica in afaceri

Factorii politici

Au in vedere politicile economice in special cele ce vizează

creșterea economica însa si alte politici ce afectează climatul economic.

Factorii economici

Politicile economice, odată cu semnarea tratatului de la

Maastricht, s-au concentrat pe adoptarea monedei unice la nivelul

3

Uniunii Europene. In acest sens realizându-se îndeplinirea criteriilor de convergenta ( Deficitul bugetar sa nu fie mai mare de 3 % din PIB iar datoria publica sa nu depășească de 60 % din PIB ).

Un alt aspect se refera la capacitatea tarilor de a sincroniza fazele ciclului economic.

Factorii sociologici

In categoria factorilor sociologici se detașează ca

importanța factorii culturali si religia.

• Factorii culturali

Prin cultura se înțelege ansamblul valorilor, atitudinilor, convențiilor sociale ale unei națiuni. Ele sunt transmise din generație in generație in special prin intermediul familiei.

Diferențele culturale existente la nivelul U.E. contribuie la diversitatea oamenilor ce locuiesc in Europa, ceea ce conduce la o mai mare complexitate dar si la o experiența mai bogata, însa diferențele culturale presupun crearea unor bariere cu implicații deosebite asupra afacerilor europene care, daca vor sa reușească in afara pieței interne, trebuie sa tina cont si de ele.

Exemple de diferențe culturale: - modul de organizare al firmelor: - in Marea Britanie firmele

sunt mai flexibile răspunzând mai ușor nevoilor pieței; - in Romania firmele sunt mai rigide,

orice trebuie sa fie realizat pe cai birocratice. - înfățișarea si comportamentul: in Franța oamenii de afaceri

pun accent pe modul in care arata si așteaptă ca si partenerii lor sa facă la fel;

4

Spaniolii considera ca este important sa fi îmbrăcat elegant însa intr-un stil conservator in timp ce patronii americani din firmele europene încurajează personalul sa treacă de la o ținută rigida la o ținută mai lejera cu scopul de a crea un climat de munca cat mai relaxat si mai eficient.

Exista si alte aspecte care fac diferența dîntre atitudinile si comportamentele din diferite tari cum ar fi:

- a te uita la ceas: e un gest acceptat in Marea Britanie si Germania dar nu si in Spania si Grecia

- mediul de a pune problema: tarile scandinave si finlandezii sunt direcți in timp ce cei din tarile latine prefera mici discuții;

• Religia

In tarile tradițional catolice ( Polonia, Irlanda, Italia ) impactul structurilor bisericești asupra societății si asupra afacerilor este foarte important ( Exemplu: controlul vânzărilor anticoncepționalelor in Irlanda )

In Polonia biserica catolica are un rol vital chiar pe scena politica, toate partidele aderând la valorile creștine.

Firmele ce acționează in cadrul mediului de afaceri European trebuie sa conștientizeze ca acționează in cadrul unei piețe comune cu cetățeni ce aparțin unor culturi si religii diferite.

Factorii tehnologici

Tehnologia are un impact important asupra mediului de afaceri mai ales prin intermediul tehnologiei informaționale. Internetul acționează ca un market maker aducând la un loc

5

cumpărătorii si vânzătorii cu un minim de efort nu numai pentru bunuri si servicii ci si pentru forța de munca.

Factorii legali

Sistemele legale pot varia semnificativ de la o țară la alta atât

in ceea ce privește conținutul cat si modul in care legile sunt interpretate.

Principalele influente ale sistemului legal asupra afacerilor se refera la impactul asupra mixului de marketing si la legile ce reglementează concurenta.

Mediul înconjurător si etica in afaceri

Cat de important este mediul înconjurător Nu atât de important ca etica in afaceri Putem face si afaceri care nu sunt chiar etice.

Cap II Piața unica europeana si implicațiile sale asupra

mediului de afaceri

Obiectivele pieței unice din punct de vedere al afacerilor se refera la mișcarea libera a bunurilor si serviciilor, a oamenilor si capitalului eliminând barierele existente in comerț între statele membre.

Aceasta politica bazata pe cele ( 4 ) patru libertăți are in vedere menținerea liberei concurente in industria europeana de creare a locurilor de munca si de stimulare a creșterii economice.

Avantajele pieței unice: - acces fizic mai facil la piețele străine

6

- costuri mai mici datorate eliminării controalelor de la frontiera si simplificării procedurilor administrative ( modernizarea )

- costuri mai mici datorate îmbunătățirii economiei de scara ( la nivelul Uniunii Europene )

- o oportunitate mai mare de a explora avantajele competitive

- inovație si dinamism ca rezultat al liberalizării Firmele care dezvolta o strategie de marketing europeana nu

trebuie sa ignore diferențele ce caracterizează popoarele europene; un start reușit in rezolvarea unei afaceri este dat de cunoașterea clienților si a consumatorilor potențiali.

In acest sens o soluție este reprezentata de segmentarea clienților pe baza caracteristicilor similare acordând prioritate acelei piețe pe care numărul celor ce formează piața ținta este mai mare.

Cap III Uniunea Europeana si politica sa economica

Din punct de vedere economic integrarea economica interstatala înseamnă formarea unui ansamblu economic de state ce își propun o serie de masuri comune care sa suprime/anuleze treptat discriminările între firmele tarilor respective, barierele zonale, diferențele de fiscalitate si elaborarea unor politici economice comune.

Prin acest proces se observa cele (4) patru libertăți fundamentale:

1 – libera circulație a mărfurilor 2 – libera circulație a serviciilor 3 – libera circulație a persoanelor 4 – libera circulație a capitalurilor

7

Efectele realizării integrării economice interstatale: - o creștere a producției de bunuri si servicii mult mai mare si mai stabila - mari posibilități de export - o piața formata din fostele piețe naționale si, respectiv, un număr mare de consumatori - o alocare raționala a factorilor de producție datorata liberei circulații a lor - creșterea puterii reale de cumpărare si scăderea prețurilor - creșterea investițiilor ( la nivelul Uniunii Europene ) - stimularea formelor de cooperare economica - creșterea numărului locurilor de munca - armonizarea legislațiilor - înțelegerea piețelor financiare

Formele de integrare economica

A – Zona de liber schimb : a presupus înlăturarea obstacolelor

de ordin tarifar si netarifar între membrii integrați făcând ca produsele la care au convenit sa circule fără taxe vamale iar fiecare țară si-a păstrat politica comerciala proprie.

B – Uniunea vamala: se caracterizează in plus fata de zona de liber schimb prin faptul ca se stabilea un tarif vamal comun.

C – Piața comuna: este o uniune vamala ce beneficiază in plus de libera circulație a forței de munca si a capitalului între membrii pieței.

D – Uniunea economica: este o piață comuna ce are in plus prevederi privind coordonarea si unificarea politicilor economice sectoriale

8

E – Uniunea monețara : se formează după crearea pieței interne prin stabilirea unei monede unice.

F – Uniunea economica si monețara : ce presupune o unificare deplina a economiilor naționale ale statelor membre si o politica comuna funcționând ca un stat.

Uniunea economica (UEM) s-a instituit prin tratatul de la

MAASTRICHT ce a fost semnat pe 7 februarie 1992 si a intrat

in vigoare la 1 noiembrie 1993.

Obiectivele tratatului de la MAASTRICHT

- promovarea unei politici monetare unice prin intermediul

unei singure autorități monetare; - urmărirea de către țările participante a unor linii directoare

comune de politica economica pe baza recomandărilor consiliului U.E.;

- gestionarea in fiecare țară membra a finanțelor publice de o maniera compatibila cu asigurarea stabilității macroeconomice. Bazele Uniunii Europene s-au pus in 1957 la ROMA -

(Tratatul de la ROMA)

Tratatul de la Amsterdam are următoarele obiective principale: - plasarea problemelor locurilor de munca si drepturilor

cetățenilor in centrul preocupărilor U.E. - îndepărtarea ultimelor obstacole ramase in calea liberei

circulații a persoanelor si întărirea securității cetățenilor. - conferă Europei o voce mai puternica in afacerile lumii - redarea mai eficienta a structurii instituționale a U.E. in perspectiva lărgirii.

PRICIPALELE REALIZARI ALE U.E.

9

A. Uniunea Vamala din 1968 B. Realizarea politicii agricole comune(PAC); funcționarea PAC a avut la baza 3 principii: - unicitatea piețelor si preturilor produselor agricole - solidaritatea financiara - manifestarea preferinței comunitare in schimburile cu țările terțe. Politica PAC a asigurat realizarea următoarelor obiective

fundamentale: 1. creșterea randamentelor si încurajarea progresului tehnic 2. asigurarea unui nivel de viața echitabil pentru agricultori. 3. stabilirea piețelor agricole 4. garantarea securității de aprovizionare 5. asigurarea de preturi rezonabile pentru consumatori.

Introducerea monedei EURO va genera conform Comisiei

Europene următoarele efecte pozitive: - eliminarea riscului asociat devalorizărilor competitive; - finalizarea stabilității monetare; - reducerea costurilor de tranzacționare ca urmare a eliminării schimburilor valutare; - consolidarea poziției de negociator al U.E. in raport cu S.U.A.; - amplificarea transparentei tranzacțiilor economice;

Beneficiile pentru Romania

La nivelul tarii noastre principalele beneficii aduse de introducerea monedei unice se refera la: - reducerea costurilor pentru schimburile valutare; - reducerea riscului valutar; - preîntâmpinarea unor atacuri speculative; - o politica monetara coordonata.

10

Cap IV Libertățile fundamentale

1. Libera circulație a mărfurilor.

Schimburile comerciale cu mărfuri reprezintă temelia întregului sistem comercial internațional, motiv pentru care debutul integrării economice s-a făcut in acest domeniu. Obiectivul de baza al realizării liberei circulație a mărfurilor îl constituie asigurarea comercializării in condiții similare in toate tarile membre ale UE a oricărui produs fabricat in mod legal intr-unul din aceste state.

In centrul prevederilor actului unic European s-a situat armonizarea normelor tehnice si a regulilor de concurenta.

Procesul de armonizare a cuprins următoarele

etape:

A) Elaborarea in mai multe domenii a unor standarde si specificații tehnice de către CENELEC împreuna cu organismele naționale de standardizare ce au fost introduse in reglementările fiecărui stat membru si au fost transpuse in practica prin contractele între întreprinderi.

B) Impunerea respectării cu rigurozitate a exigentelor esențiale de protecție si satisfacere a cerințelor consumatorilor .

Mărfurile beneficiare de drept a liberei circulație:

a) produsele comunitare Noțiunea de produs comunitar cuprinde produsele fabricate in

întregime in cadrul U.E. astfel încât produsele sa se supună unei transformări potrivit condițiilor aplicabile regulamentului vamal comunitar.

b) produsele in libera practica

11

Sunt considerate in libera practica intr-un stat membru produsele provenite din tari terțe pentru care formalitățile de import au fost realizate iar taxele vamale si celelalte taxe exigibile au fost percepute in acest stat membru si nu au beneficiat de o reducere totala sau parțiala a acestor taxe.

2. Libera circulație a serviciilor.

In tratatul de la Roma (1957) referirile la servicii sunt prezentate in articolele 59-66 in care este expus principiul liberei lor circulații. Tratatul de la Roma face distincție între serviciile temporare si cele permanente.

Consecințele liberei circulații a serviciilor s-au tradus prin coordonarea politicilor si chiar centralizarea unora la nivel comunitar ( politica privind industria hoteliera si catering-ul; politica agricola comuna; politica comerciala comuna )

Liberalizarea principalelor categorii de servicii: a) serviciile financiare

La nivel comunitar aria financiara are următoarele caracteristici: - piață interna a serviciilor financiare; - libera circulație a banilor s capitalurilor financiare; - moneda unica; - armonizarea fiscala si contabila. Liberalizarea serviciilor financiare s-a efectuat pe baza

strategiei expuse in Cartea Alba din 1985 ce viza liberalizarea completa a mișcărilor de capital si armonizarea cadrului de reglementare ( Pe baza principiului recunoașterii reciproce ).

b) serviciile de transport

Domeniul transportului este vital pentru economia U.E., având o pondere de 6% din P.I.B.-ul comunitar, 28% din consumul

12

final de energie si o forța de munca de aproximativ 5 milioane de persoane.

Politica comuna din domeniul transporturilor face parte din categoria politicilor de sprijin ale integrării piețelor naționale intr-o piață comunitara .

c) serviciile de telecomunicații

In domeniul serviciilor de telecomunicații infrastructura si serviciile au fost deschise concurentei la 1 ianuarie 1998 datorita angajamentelor asumate de U.E. in conformitate cu prevederile celui de-al patrulea ( 4 ) protocol la acordul general privind serviciile, iar liberalizarea piețelor tarilor comunitare s-a realizat la 1 ianuarie 2000 ( cu excepția Greciei - la 31 decembrie 2000 ).

d) serviciile audiovizuale

In domeniul serviciilor audiovizuale accentul s-a pus pe libera lor circulație si pe promovarea producției europene.

Prin programul MEDIA, U.E. susține industria europeana a filmelor si a programelor de televiziune întrucât U.E. si-a exprimat poziția ferma de a conserva diversitatea culturala si lingvistica europeana si de a exercita o deplina libertate de acțiune in sectorul audiovizual.

Strategia pieței interne privind serviciile

Strategia pieței interne privind serviciile încearcă sa suplimenteze abordarea sectoriala privind serviciile cu una orizontala ce vizează creșterea concurentei, reducerea preturilor, îmbunătățirea calității, diversificarea ofertei si atenuarea influentei factorilor culturali si lingvistici.

Dezvoltarea noii economii bazata pe I.T. , presupune relații strânse între cercetare si producție, accesul facil la resursele umane si la capitalul financiar, bariere administrative reduse pentru

13

crearea si managementul noilor firme, un climat propice antreprenorialului si asumării riscurilor.

La nivel comunitar se realizează politici structurale menite a îmbunătăți infrastructura necesara realizării de noi tehnologii si promovării lor in diverse domenii productive.

3. Libera circulație a capitalului.

Tratatul de la Maastricht a constituit o noua etapa in depășirea neajunsurilor tratatului de la Roma, astfel tratatul de la Maastricht a instituit uniunea economica si monetara , stabilind o moneda unica la nivel comunitar.

In acest fel UEM ( uniunea economica si monetara ) oferă sistemului bancar unele facilități cum ar fi:

- lărgirea zonei de operare in condiții mai eficiente; - competiție mai puternica; - costuri mai reduse; - îmbunătățirea calităților si serviciilor.

4. Libera circulație a persoanelor. In titlul 3 articolele 48-51 din tratatul de la Roma se face

referire la libera circulație a persoanelor, libertate de care beneficiază atât angajații cat si liber profesioniștii.

Libera circulație implică eliminarea oricărei discriminări pe motiv de naționalitate in ceea ce privește angajarea forței de muncă, remunerarea si condițiile de muncă.

La nivel comunitar o persoana se bucura de următoarele drepturi:

- dreptul de a accepta ofertele de munca existente; - dreptul de a circula liber pe teritoriul statelor membre U.E.;

14

- dreptul de ședere pe teritoriul unui stat membru in scopul ocupării unui loc de munca;

- dreptul de ocupare a unui loc de munca conform prevederilor ce guvernează ocuparea locurilor de munca de către cetățenii statului respectiv;

- dreptul de a rămâne pe teritoriul unui stat după ocuparea unui loc de munca in statul respectiv;

Aceste drepturi nu înseamnă pierderea de către lucrătorul migrant a beneficiilor obținute pe baza reglementarilor de securitate sociala din statul din care pleacă.

Exceptările de la libera circulație a lucrătorilor sunt bazate pe motive de politica publica, securitate si sănătate.

In domeniul serviciilor publice statele membre pot refuza accesul străinilor la anumite activități publice dar nu-i pot discrimina daca sunt admiși.

Strategia europeana de ocupare a forței de munca adoptata la Luxembourg are ca obiectiv atingerea unui grad ridicat de acoperire a forței de munca si soluționarea șomajului structural.

Strategia are in vedere următoarele etape: a) soluționarea problemei șomajului in rândul tinerilor si a șomajului de durata;

b) promovarea unor măsuri active pe piața forței de munca; c) dezvoltarea unui parteneriat între patronat si angajați pe de o

parte si între patronat si autoritățile naționale pe de alta parte;

d) întărirea legăturilor între sistemul educațional si piața muncii;

e) eliminarea oricăror forme de discriminare.

Cap V I.M.M.-urile - Motorul economiei europene

15

I.M.M.-urile reprezintă cel mai important generator de locuri de munca si de creștere economica.

Din cele 23 de milioane de întreprinderi din U.E. 99,8 % sunt I.M.M.-uri.

Doar 42 de mii de întreprinderi au mai mult de 250 de angajați, in timp ce 18 mil. au mai puțin de 10 angajați reprezentând așa numita microîntreprinderi.

In ultima decadă I.M.M.-urile au fost creatoare de noi locuri de muncă in timp ce, in medie, întreprinderile mari au redus numărul de angajați.

In contextul economic actual I.M.M.-urile se comporta ca un tampon in perioada de scădere a activității economice, împotrivindu-se mai mult la reducerea numărului de angajați.

Principala prioritate la nivelul Uniunii o constituie ameliorarea mediului financiar si îmbogățirea reglementarilor in domeniul I.M.M.-urilor. Astfel, in prezent, se fac eforturi pentru reducerea birocrației la nivel legislativ reducându-se totodată numărul legilor ce vizează crearea de noi IMM-uri.

Cap VI Sistemul de informare al pieței interne

( sistemul I.M.I.)

Sistemul I.M.I. permite statelor membre sa-si îndeplinească obligațiile legale in materie de schimb de informații, totodată sistemul permite dezvoltarea unor noi forme de cooperare administrative , reprezentând totodată un mijloc eficient de reducere a costului unitar al comunicării dintre statele membre.

I.M.I. este un instrument electronic constând intr-un sistem de schimb de informații care permite statelor membre sa se angajeze

16

intr-o cooperare zilnica mai eficienta in vederea realizării si implementării reglementarilor privind piața interna.

I.M.I. este o aplicație on-line sigura aflata la dispoziția administrațiilor tuturor statelor membre fiind disponibila in toate limbile oficiale ale U.E.

Dezvoltarea sistemului I.M.I. se bazează pe 3 principii cheie: 1. Sistemul nu impune statelor membre obligații suplimentare

de cooperare administrativa. 2. Oferă flexibilitatea necesara respectării diverselor structuri

administrative si culturi din Europa. 3. Este conceput ca un sprijin pentru numeroase acte

legislative privind piața internă. Avantajele sistemului I.M.I.: - Statele membre întrețin o singura relație cu o rețea - Statele membre comunică printr-o metodă de lucru clară si

transparentă adoptată de comun acord - Oferă posibilitatea localizării interlocutorului potrivit dintr-un alt stat membru - Problemele lingvistice sunt reduse - Se economisesc resurse si timp in schimbul de informații cu alte state membre - Calitatea serviciilor este îmbunătățită printr-un grad mai mare de transparență.

Cap VII Politica fiscala la nivelul U.E.

Politica fiscala este reprezentată de totalitatea metodelor, mijloacelor, instrumentelor si instituțiilor folosite de stat pentru procurarea resurselor financiare fiscale si utilizarea lor in

17

finanțarea de acțiuni publice inclusiv pentru influențarea vieții economice si sociale.

Apariția si consacrarea noțiunii de fiscalitate se înscrie in evoluția societatii omenești.

Principiile unui sistem fiscal optim: 1. Principiul flexibilității 2. Principiul stabilității 3. Principiul simplicității 4. Principiul certitudinii 5. Principiul neutralității.

Obiectivele politicii fiscale la nivel European

La nivel comunitar politica fiscala este subordonata tratatului

de la Roma si are in vedere eliminarea taxelor vamale între țările membre si asigurarea liberei concurențe in cadrul pieței comune. In acest sens politica fiscală are următoarele obiective:

1. Înlăturarea diferențelor in ceea ce privește cotele si metodele de aplicare ale impozitelor indirecte.

2. Minimizarea posibilităților de evaziune fiscala si evitarea dublei impuneri pe baza acordurilor bilaterale între statele membre.

3. Evitarea efectelor negative ale concurentei între statele membre in special evitarea transferului fiscal prin fenomenul de migrație al firmelor aflate in căutarea unui regim fiscal mai favorabil.

La nivel European suntem pe locul I ca taxe si impozite. La nivel Mondial suntem pe locul IV la taxe si impozite.

18

Pentru examen: - 2 subiecte sinteza, 2 cu răspuns scurt, 10 grile. EXEMPLE SUBIECTE EXAMEN

EXEMPLE DE SINTEZA 1. Caracterizați factorii sociologici 2. Caracterizați formele europene de cooperare si integrare economica 3. Prezentați efectele realizării integrării economice 4. Prezentați principalele realizări ale U.E. 5. Prezentați componentele unei arii financiare europene 6. Prezentați avantajele sistemului I.M.I. 7. Caracterizați IMM-urile in calitate de motor al economiei europene 8. Prezentați drepturile cetățenilor la nivel comunitar EXEMPLE DE SUBIECTE CU RASPUNS SCURT 1. Specificați metoda de analiza a componentelor mediul de afaceri European. PESTLE 2. Enumerați libertățile fundamentale. – libera circulație a mărfurilor – libera circulație a serviciilor – libera circulație a persoanelor – libera circulație a capitalurilor

19

3. Specificați programul folosit la nivel comunitar in

domeniul serviciilor audiovizuale. MEDIA 4. Precizați unde a fost adoptata strategia de ocupare a

forței de munca. LUXEMBOURG 5. Specificați sistemul de livrare utilizat in domeniul

expedierii mărfurilor la nivel comunitar. JUST IN TIME 6. Precizați data la care s-a liberalizat piață in domeniul

serviciilor de telecomunicații. 1 ianuarie 2000 – Grecia 1 decembrie 2000 7. Prezentați data la care s-a deschis concurentei

infrastructura si serviciile din domeniul telecomunicațiilor. 1 ianuarie 1998 8. Precizați tratatul prin care s-a instituit uniunea

economica si monetara (UEM). Tratatul de la Maastricht in 1992 si intrat in vigoare in

1993

EXEMPLE DE GRILE 1 Departamentul pentru afaceri europene a fost instituit: - la începutul anului 2007

20

2 Printre obiectivele tratatului de la Lisabona se număra: - realizarea unei Europe mai democratice si mai transparente 3 In cadrul planului National de cercetare, dezvoltare si

inovare programul privind îmbunătățirea infrastructurilor de standardizare este intitulat:

INFRAS 4 RELANSIN reprezintă programul pentru : - relansare economica prin cercetare si inovare 5 CALIST reprezintă programul pentru: - calitate si standarde 6 CORINT reprezintă programul pentru: - parteneriat si cooperare internaționala

7 INFRATECH reprezintă: - programul pentru susținerea infrastructurii de inovări

si transfer tehnologic 8 Politica Europeana a transporturilor pana in anul 2010,

“timpul deciziei” reprezintă: - Cartea Alba din 2001 9 Tratatul de la Roma a fost semnat in anul: - 1957 – s-au pus bazele U.E.

21

10 Tratatul de la Amsterdam a fost semnat in anul: - 1997 11 Actul unic European a fost aprobat in anul - 1987 12 Prima strategie in domeniul societății informaționale

a fost formulata in anul: - 1994 13 Cumpărarea unei parți semnificative din acțiunile

unei firme care deja activează intr-o țară reprezintă o relație de tipul:

- JOINT VENTURES