MBTI - indicatorul tipologic MYERS–BRIGGS privind stilurile cognitiv - apreciative

1.Descrierea conceptului şi scalelor MBTI forma G

Myers-Briggs Type Indicator (Indicatorul tipologic Myers-Briggs, MBTI) este un chestionar de evaluare a personalitaţii, creat de Katherine Briggs si Isabel Myers, mama si fiică, care au plecat în cercetarile lor de la teoria jungiana a tipurilor psihologice.

Conform acestei teorii, eul se raporteaza la mediul înconjurator şi îl cunoaşte prin intermediul a patru funcţii posibile dintre care doua sunt raţionale: funcţia logică(T) si funcţia valorică sau afectivă(F), si două iraţionale: funcţia senzorială(S) si funcţia intuiţiei(N).

Teoria tipurilor porneşte de la datele empirice care indică o predispoziţie a indivizilor spre a prefera o anumită atitudine şi o anumită funcţie de cunoaştere, care, prin exersare conduce la un sentiment de "competenţă personală iar întărirea succesului se generalizează şi pentru alte zone de activitate care se rezolvă prin implicarea aceloraşi abilităţi. (Minulescu, 2003)

Forma G este forma standard a MBTI, iar forma F este recomandată pentru consiliere sau cercetare.

Teoria tipurilor -preferarea unei anumite funcţii în faţa celorlalte.

Utilizarea continuă şi constantă a funcţiei preferate constituie un stimul şi motivator puternic pentru a avea încredere şi a se ataşa respectivului mod de a privi lumea.În timp ce are loc dezvoltarea unei funcţii preferate, există o relativă neglijare a polului opus acelei preferinţe.

Pentru fiecare tip, doua dintre cele patru funcţii ale lui Jung sunt mai interesante si deci este mai posibil să fie dezvoltate si folosite în mod conştient. Celelalte funcţii mai puţin preferate sunt considerate mai puţin adecvate si sunt de cele mai multe ori neglijate.

De obicei, în tinereţe este dezvoltată prima funcţie (cea "dominantă") şi, complementar ei, o a doua ("auxiliara"). În timpul vieţii de adult indivizii capată mai mult sau mai puţin control si asupra celorlalte doua funcţii mai puţin preferate.

Folosirea optimă a celor patru funcţii nu trebuie şi nu se poate obţine prin egalizare, ci prin dezvoltarea selectivă a fiecăreia în parte.

1.2. Descrierea scalelor MBTI

EI: preferinţa pentru focalizarea atenţiei: Extravertire - Introvertire

SN: preferinţa pentru culegerea(constituirea) informaţiei din mediu: Senzorialitatea -Intuiţia

TF: preferinţa pentru luarea deciziilor: Gândirea logică - Afectivitatea

JP: preferinţa pentru orientarea faţă de lumea exterioară: Judecata - Percepţia

Scala E-I : descrie modul cum este orientată energia la dispoziţia eului Extravert(E)

Extravert (E): Cei care preferă extraversia tind sa-şi fixeze atenţia către lumea exterioară si catre mediul exterior. Extravertii sunt stimulati de ceea ce se întâmpla în lumea din jurul lor si tind sa-si focalizeze energia catre mediu. Ei prefera sa comunice prin viu grai si nu prin scris. Simt nevoia sa experimenteze lumea pentru a o întelege si de aceea tind spre actiune.

Introvert(I): Introverţii sunt stimulaţi si incitaţi de ceea ce se întâmplă în lumea lor interioară şi aceasta este zona către care tind sa-şi direcţioneze energia. Introverţii sunt mai interesaţi si mai în largul lor atunci când munca sau activitatea desfăşurată le cere ca o mare parte din timp să stea singuri. Ei prefera să înţeleagă lumea înainte de a o experimenta şi, astfel, înainte de a acţiona, adesea meditează la ce au de făcut.

Scala S-N : descrie modul cum este percepută(constituită) informaţia

Senzorial(S): Simţurile (vizual si auditiv în principal) îi spun acestui tip uman despre ceea ce exista "acolo", ori se întâmpla efectiv. Chiar si imaginile mentale nu sunt vagi, metaforice, ci pline de putere de evocare, vizuale, colorate, grăitoare. Tipurile senzitive tind sa accepte si sa lucreze cu ceea ce este dat "aici si acum", fiind astfel realişti si practici. Excelează în situaţiile în care este necesară rememorarea si mânuirea unui mare număr de fapte sau date concrete.

Intuitiv(N): Cealaltă cale de a afla este intuiţia, care îţi dezvăluie înţelesul, realitaţile si posibilităţile ce se află dincolo de informaţia transmisă de simţuri. Intuiţia cercetează ansamblul şi caută să descopere ceea ce este esenţial. Dacă preferi intuiţia, devii expert în descoperirea de noi posibilităţi şi căi de a face lucrurile. Tipul intuitiv apreciază imaginaţia si inspiraţia.

Scala T-F indică felul cum iei decizii. Este singura scala care se cotează diferenţiat în funcţie de sexul subiectului. Logic, raţional sau afectiv, sentimental, personal.

Thinking (T) Tipurile "T": folosesc gândirea ca metoda conclusivă, prezicând consecinţele logice ale unei alegeri specifice sau ale unui act particular. Când foloseşti gândirea decizi în mod obiectiv, pe baza cauzei şi efectului, iei decizia analizând si cântărind dovezile, inclusiv realităţile neplăcute. Oamenii ce prefera gândirea caută un standard obiectiv al adevărului. Ei excelează adesea în analiza situaţiilor de criză, ori care cer adaptabilitate marită, dar nu în cazurile în care se manifestă situaţii ambigue.

Afectiv(F)Tipurile "F" folosesc afectivitatea ca metodă conclusivă. Ele iau în consideraţie ceea ce este important pentru ei si pentru cei din jur, fară să pretindă că acest lucru este şi logic. Aceşti oameni preferă să devină empatici, favorabili şi plini de tact în deciziile lor. Este important de înţeles ca termenul "afectivitate" se foloseşte în acest context cu sensul de "decizii luate pe bază de valori" şi nu se referă la sentimente sau emoţii în sine.

Scala J-P implică răspunsul la problema modului cum abordezi raţional sau iraţional datele de informaţie asupra realităţii interioare sau exterioare. Raţional (tradus uneori ca ”judicativ”)

Aceasta scala descrie stilul de viaţă pe care îl adopţi în confruntarea cu lumea exterioară si modalităţile prin care te orientezi în relaţie cu ea.

Tipul J: Dihotomia descrisă aici se bazează pe două din scalele anterioare: în relaţionarea cu mediul fie preferi o atitudine bazată pe evaluare conştientă şi pe concluzii proprii (indiferent dacă ele sunt raţional-logice ori afectiv-valorice), fie preferi o atitudine non-raţională bazată pe percepţie (senzorială sau intuitivă). Cei care prefera o atitudine raţională tind sa traiască în mod ordonat, planificat, sa-si regleze şi controleze viaţa. Ei preferă să păstreze "frânele" situaţiei, preferă să ia decizii. Sunt organizaţi si structuraţi şi vor ca lucrurile să-şi urmeze calea planificată, să fie bine stabilite

Perceptiv(P): Cei care preferă procesul perceptiv (fie prin senzorialitate, fie prin intuiţie) preferă sa trăiască într-un mod flexibil şi spontan. Preferă să-şi trăiască viaţa, mai degrabă decât să o înţeleagă sau controleze, rămân deschişi experienţei, bucurându-se de ea şi având încredere în abilitatea lor de a se adapta momentului.

2.1.Itemii şi ponderea lor în cadrul scalelor(Grila de cotare)

SCALA

RĂSPUNS

A

B

C

D

NR. ITEM ŞI PONDERE

NR. ITEMI

Punctaj maxim

EXRAVERSIE

E

A

B

3(2),7(1),10(2),19(2),23(1),26(1),31(1)66(1),68(1),72(1),79(1),86(1),90(1).

13(2),16(2),37(2),40(1),75(2)

18

25

INTROVERSIE

I

A

B

C

13(1),16(1),37(1),40(1),75(1)

3(2),7(2),10(2),19(2),23(1),31(2),55(1)66(1),72(1),77(2),79(2),86(1),90(2)

81(2)

19

28

2

SENZORIAL

S

A

B

2(2),9(2),11(1),25(1),29(2),33(2),44(1)48(2),50(2),52(1),58(1),61(2),67(1),

69(1),71(1),91(2)5(1),18(2),22(1),42(1),46(2),80(1),83(1),85(1)

24

34

INTUITIV

N

A

B

5(2),18(1),42(2),65(2),83(2)

2(2),9(2),11(2),25(1),29(1),33(1),44(1)58(2),61(1),63(2),71(1)

16

25

LOGIC

T

A

B

30(2),32(2),34(1),36(1),41(1),43(2),45(2),60(2),89(1)

6(1),15(2),21(2),28(2),38(1),47(2),49(2),51(2),54(1),56(1),92(2)

20

32

AFECTIV

F

A

B

6(1),15(1),21(2),28(1),38(1),56(1),73(1),87(1),94(1)

30(2),32(2),34(2),36(2),41(1),43(1)

15

20

JUDICATIV

J

A

B

C

1(2),4(2),12(2),14(1),20(1),24(1),27(2) 35(2),39(2),57(1),59(1),62(2),84(2),95(1)

8(1),53(1),74(1),78(1),82(1)

17(1)

20

28

PERCEPTIV

P

A

B

C

8(1),17(1),53(2),64(1),74(1),76(2),78(1),82(1)

1(2),4(1),12(2),14(1),20(2),24(1),27(2)35(2),39(2),57(1),61(1),84(1),88(1),93(1)

14(1),93(1).

24

30

2.2.1. Cum se stabileşte tipul de personalitate (MBTI)

1. Se scorează punctajul cu ajutorul a 8 grile de corecţie aplicate pe formularul de răspuns completat de subiect; se înscrie pe formularul de răspuns în dreptul literelor E,S,T,J,I,N,F,P – cota brută (CB) (a se observa în grila de corecţie faptul că un răspuns semnificativ la fiecare item al scalei este ponderat cu 1 sau cu 2 puncte);

2. Apoi se face scăderea cotei brute mai mici din cota brută mai mare la factorii pereche (E-I, S-N, T-F, J-P)ceea ce permite stabilirea factorului dominant din cadrul fiecărei perechi de factori polari, deci stabilirea literelor care înscriu tipul de personalitate cele 4 litere ale factorilor dominanţi.

2.2.2. Cum se stabileşte tipul de personalitate (MBTI)

Pentru determinarea intensităţii factorilor tipologici rezultaţi prin efectuarea diferenţei dintre cota brută mai mare şi cota brută mai mică, se aplică o operaţie de transformare, propusă de autorii chestionarului MBTI, astfel:

1. 2(CB mare – CB mică) -1 = când factorii dominanţi sunt: ESTJ;2. 2(CB mare – CB mică)+1= când factorii dominanţi sunt: INFP

2.2.3. Cum se stabileşte tipul de personalitate (MBTI)

Exemplificare: situaţia cotelor brute rezultate pentru fiecare factor polar din factorii pereche:

1. E19 I 6 E 252. S10 N 17 N 153. T25 F 7 T 354. J11 P 11 P 1

S-a procedat astfel:1. 19-6=13; 2(13)-1=252. 10-17=-7; 2(7)+1=153. 25-7=18; 2(18)-1=354. 11-11=0; 2(0)+1=1

Când diferenţa de scoruri brute este 0 atunci se aplică formula nr.2 aplicată factorilor I,N,F,P.

2.2.3. Interpretarea unui tip de personalitate MBTI

– După stabilirea tipului de personalitate MBTI (unul din cele 16 tipuri posibile, alcătuit din 4 factori, desemnaţi de cele 4 litere) se poate descrie profilul prin ierarhia funcţiilor de constituire a informaţiei şi de luare a deciziei (a se vedea ierarhia funcţiilor - funcţia dominantă, auxiliară şi secundare).

– Un factor este conturat dacă are 19 puncte cel puţin; peste 25 puncte începe să fie bine conturat.– Pentru a reda mai precis gradul de dezvoltare a unui factor în comparaţie cu gradul de dezvoltare a

acelui factor într-un eşantion de populaţie se transformă cotele brute în note standard T şi se reportează astfel subiectul analizat la un etalon local de populaţie (vezi Etalon MBTI).

– Tipul de personalitate MBTI poate fi analizat din punctul de vedere al punctelor forte, puncte slabe şi capcane pentru fiecare tip, din punct de vedere al compatibilităţii cu diferite activităţi profesionale sau din punct de vedere al stilului de conducere.

– Unele cercetări stabilesc moduri diferite de a reacţiona la stres în funcţie de tipul de personalitate MBTI.