Inspectoratul Şcolar – Judeţean Şcoala Gimnazială Dâmboviţa “Dr. Mioara Mincu” Conţeşti

Activitatea metodica a profesorilor de limba si literatura romana

din central metodic titu19 noiembrie 2013

Coordonator, Responsabili Centru Metodic,Inspector de specialitate, Prof. Vasile Sofica Prof. Ghiţă Tatiana Prof. Sandu Nicoleta

Propunator,Prof. Stoica I. Loredana Aurelia

SCOaLa GIMNAZIALa“DR. MIOARA MINCU”, CONTESTI,

JUDETUL DAMBOVITA

“Şcoala nu poate avea decât două scopuri. Primul e să dăm copilului cunoştinţele generale de care, bineînţeles, va avea nevoie să se servească: aceasta este instrucţia. Cealaltă e să pregătim copilul de azi pentru omul de mâine, şi aceasta este educaţia.”

Gaston Berger

PERFORMANŢELE ELEVILOR LA

CITIRE CONFORM

REZULTATELOR SONDAJULUI

PIRLS • .

PIRLS este o evaluare comparativă internaţională, administrată din cinci in cinci ani (2001, 2006, 2011, 2016 etc.) care evaluează performanţele elevilor de clasa a IV-a, în vârsta de 9 şi 10 ani, la citire/lectură, precum şi politicile şi practicile legate de alfabetizarea (dobândirea capacitaţilor de baza) la lectura/citire din ţările participante.

PIRLS – Progress in International Reading Literacy Study - Studiu privind competenta de lectura la nivel international – reprezinta un studiu comparativ intre performantele de lectura obtinut de statele participante la sfarsitul invatalantului primar.

Obiectivul acestei intreprinderi nu consta in ierarhizarea tarilor, ci in sprijinirea fiecarui stat, ca in functie de rezultate, sa ia decizii fundamentale pentru ameliorarea rezultatelor.

Avand in vedere ca studiul urmareste progresul dezvoltarii competentelor de lectura, testarea este reluata la fiecare cinci ani.

Ultimele evaluari internationale arata ca elevii romani se situeaza la coada clasamentului in ce priveste nivelul de cunostinte. Potrivit studiului PIRLS, care masoara nivelul de intelegere al unui text la finele claselor primare, capacitatea de citire si interpretare, Romania se plaseaza pe locul 36 din 45, fata de locul 22 cat ocupa la penultima evaluare din 2001. Rezultatele arata ca Romania se afla in cadere libera, fiind prima oara cand se inregistreaza scoruri atat de slabe si la nivelul ciclului primar.

Ce este PIRLS?

Studiul furnizează comparaţii internaţionale pentru:performanţele la citire ale elevilor de clasa a IV-a;competenţele elevilor în relaţie cu scopurile şi standardele pentru

educaţia la citire;impactul mediului familial şi modului în care părinţii pot sprijini

achiziţia deprinderilor de bază la citire;organizarea, timpul şi materialele pentru învăţarea citirii în şcoalăabordările curriculare ale instruirii la citire.

Ce informaţii furnizează PIRLS?

Prin intermediul PIRLS se vor găsi răspunsuri la întrebări de tipul:

Cum, cât de mult şi cât de bine citesc elevii din propriul sistem educaţional în comparaţie cu elevii din alte ţări?

Cum evoluează în timp performanţele la citire/lectură ale elevilor? Către plus? Către minus? Stagnează?

Cum valorizează elevii lectura la finalul învăţământului primar?Cum influenţează performanţele la lectură un mediu familial care

încurajează citirea/lectura?Cum se organizează citirea în şcolile din sistemul educaţional, în relaţie

cu performanţele elevilor?Cum se compară practicile instituţionale ale învăţătorilor din propriul

sistem educaţional cu cele ale colegilor omologi din alte sisteme?

De ce avem nevoie de informaţiile oferite de PIRLS?

1. Citirea/lectura pentru experienţa literară concepe întregul demers ca pe relaţionarea cititorului cu textul, astfel încât să devină „angajat” în evenimentele imaginate, să relaţioneze cu personajele, cu atmosfera, sentimentele, să aprecieze limbajul folosit. PIRLS foloseşte ficţiunea narativă ca formă literară de bază a textelor-suport pentru citire.

2. Citirea/lectura pentru dobândirea şi utilizarea informaţiei concepe demersul ca pe relaţionarea cititorului cu aspectele universului real, astfel încât cititorul să înţeleagă lumea, să îşi explice modul său de funcţionare şi să poată accede dincolo de achiziţia primară a informaţiei, utilizând-o în propriile raţionamente şi acţiuni. PIRLS foloseşte în acest scop biografii, relatări de evenimente, texte procedurale, diagrame, grafice, scheme.

Scopurile majore ale citirii:

materialul de testare este repartizat în caietele elevului sub forma unor „blocuri” formate din pasajele care vor fi citite, urmate de itemii la care elevii trebuie să răspundă;

fiecare caiet al elevului conţine 2 blocuri, iar fiecare bloc prezintă unul sau mai multe pasaje ce vor fi citite, urmate de aproximativ 12 itemi la care elevii răspund în scris, în caietul de test;

prin design-ul matriceal al studiului, fiecare din cele 10 caiete este legat de celelalte, pe baza unui set comun de itemi-ancoră;

fiecare elev primeşte un caiet de test cu durata de 80 minute;formatul itemilor este diversificat: itemi cu alegere multiplă(aprox

7 pentru fiecare bloc), itemi cu răspuns construit(3-4), Numărul total de itemi testaţi într-un ciclu de testare este de aproximativ 100.

Caracteristicile testului de citire/lectura PIRLS

Rezultatele elevilor români la testul PIRLS

România se plasează pe locul 36 din 45, faţă de locul 22 cât ocupa la evaluarea din 2001;

Elevii români au un scor mediu naţional de 489 de puncte din 1.000 posibile fiind surcalsaţi de cei din Hong-Kong (564), Singapore (558) sau Ungaria (551), dar şi de toate ţările din Europa Occidentală;

România se afla aproape umăr la umăr cu Trinidadul, Iranul, Indonezia sau Africa de Sud. Regresul elevilor români este total. Astfel, doar 4% au reuşit să atingă nivelul Avansat - peste 624 de puncte - faţă de 2001, când acest nivel era atins de 9% dintre elevi. Cea mai gravă situaţie se înregistrează la capitolul citit. România se afla pe penultimul loc, înaintea Marocului, înregistrând doar 489 de puncte, ceea ce reprezintă o scadere de 22 de puncte.

Cauze:

lipsa de lectură generalizată;mediul de provenienţă - performaţele cresc cu 75% dacă unul dintre

părinţi are studii superioare şi peste 100 de carţi în bibliotecă;calitatea pregătirii profesorilor;deficienţele programei şcolare;absenţa lecturii informaţionale din curricula românească;schimbarea succesivă a programelor;lipsa de obişnuinţă a elevilor de a citi la prima vedere texte de dimensiuni

lungi şi de a răspunde la acest tip de întrebări.

PIRLS opereaza atat cu texte literare cat si cu texte non-literare, texte cu caracter informativ sau functional. Aceste sunt destul de diferite de acelea folosite in mod curent in practica:-prin lungime – contin un numar mai mare de cuvinte decat acelea din manualele noastre;-prin tematicile abordate – cu precadere textele literare sunt deosebite prin caracterul lor artistic, deschis care invita cititorul la intrare in spatiul literar autenitic;

- prin accentul pus pe textele de informare si pe textul functional in general;

-prin recursul frecvent la iconic ca element complementar al descifrarii semnificatiei relevate verbal;

PIRLS – opereaza cu doua tipuri de texte:

PIRLS foloseste itemi cu alegere multipla si cu raspuns construit

1. Focalizarea si identificarea de informatii explicit formultate;

2. Realizarea de deductii simple;

3. Interpretarea si integrarea ideilor si informatiilor;

4. Studierea si evaluarea continutului, limbajului si a elementelor

textuale.

PIRLS vizeaza patru procese ale comprehensiunii:

Scoala Gimnaziala “Dr. Mioara Mincu”, Contesti

Profesor,

Stoica I. Loredana Aurelia