ALCOOLUL - PREZENTARE GENERALA -TERMINOLOGIE

32
ALCOOLUL - prezentare generală - • TERMINOLOGIE ALCOOLUL este o substanţă lichidă obţinută prin fermentarea fructelor, legumelor sau grânelor. Este considerat a fi o substanţă psihotropă \un drog 2 din categoria halucinogenelor. Cercetările efectuate de specialişti arată că alcoolul poate avea un efect benefic asupra organismului dacă este consumat în limite normale. Consumul frecvent şi/sau excesiv de alcool poate determina toxicomania alcoolică 3 . BEŢIA este starea psihofizică anormală în care se găseşte persoana din cauza efectelor pe care le au asupra organismului său şi asupra facultăţilor sale mintale anumite substanţe excitante sau narcotice consumate de acea persoană sau introduse în corpul său. Cea mai frecventă formă de beţie este intoxicaţia alcoolică sau etilică. Beţia provocată de alcool este denumită beţie caldă, iar beţia provocată de celelalte droguri (stupefiante) este denumită beţie rece. După gradul de intoxicaţie, se deosebeşte între 1.beţia completă şi 2.beţia incompletă. 1 .Beţia completă se poate produce atunci când procesul de intoxicare a trecut de fazele incipiente, caracterizate prin excitabilitate şi impulsivitate , ajungând la paralizarea aproape completă a energiei fizice şi a facultăţilor psihice, astfel încât persoana este lipsită de capacitatea de a înţelege caracterul faptelor sale şi de a fi stăpână pe ele. 2.Beţia incompletă este beţia la care procesul de intoxicare se află în fazele incipiente, caracterizate printr-o excitabilitate şi impulsivitate pe care acea persoană nu le prezintă în mod normal. Starea de beţie incompletă determină doar o slăbire a capacităţii de autocontrol şi autodirijare a actelor de conduită. Beţia incompletă este susceptibilă, ! a rândul ei, de grade diferite, putând îmbrăca forma unei beţii uşoare sau, dimpotrivă, a unei beţii acute, vecine cu beţia completă. Alcoolul formează împreună cu tutunul şi cu marihuana categoria drogurilor de tranziţie, deoarece sunt cel mai des utilizate şi cele mai accesibile. 1 în limbajul de specialitate, substanţe psihotrope sunt substanţele care acţionează asupra creierului. 2 Drogurile sunt definite în general ca fiind substanţele care pot produce o stare de dependenţă fizică şi/sau psihică şi care pot genera toxicomanii. Drogurile sunt definite în legislaţia română (Legea 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri) ca fiind plantele şi substanţele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care conpn asemenea plante sau substanţe. Folosirea abuzivă şi necontrolată a drogurilor poate crea dependenţă fizică şi psihică sau tulburări grave ale activităţii mentale şi ale comportamentului, perturbându-se ceea ce are mai de preţ personalitatea umană: afectivitatea, inteligenţa, conştiinţa şi voinţa.

description

ORTODOX

Transcript of ALCOOLUL - PREZENTARE GENERALA -TERMINOLOGIE

Page 1: ALCOOLUL - PREZENTARE GENERALA -TERMINOLOGIE

ALCOOLUL - prezentare generală -

• TERMINOLOGIEALCOOLUL este o substanţă lichidă obţinută prin fermentarea fructelor,

legumelor sau grânelor. Este considerat a fi o substanţă psihotropă \un drog2 din categoria halucinogenelor.

Cercetările efectuate de specialişti arată că alcoolul poate avea un efect benefic asupra organismului dacă este consumat în limite normale.

Consumul frecvent şi/sau excesiv de alcool poate determina toxicomania alcoolică3.

BEŢIA este starea psihofizică anormală în care se găseşte persoana din cauza efectelor pe care le au asupra organismului său şi asupra facultăţilor sale mintale anumite substanţe excitante sau narcotice consumate de acea persoană sau introduse în corpul său.

Cea mai frecventă formă de beţie este intoxicaţia alcoolică sau etilică. Beţia provocată de alcool este denumită beţie caldă, iar beţia provocată de celelalte droguri (stupefiante) este denumită beţie rece.

După gradul de intoxicaţie, se deosebeşte între 1.beţia completă şi 2.beţia incompletă.

1 .Beţia completă se poate produce atunci când procesul de intoxicare a trecut de fazele incipiente, caracterizate prin excitabilitate şi impulsivitate , ajungând la paralizarea aproape completă a energiei fizice şi a facultăţilor psihice, astfel încât persoana este lipsită de capacitatea de a înţelege caracterul faptelor sale şi de a fi stăpână pe ele.

2.Beţia incompletă este beţia la care procesul de intoxicare se află în fazele incipiente, caracterizate printr-o excitabilitate şi impulsivitate pe care acea persoană nu le prezintă în mod normal. Starea de beţie incompletă determină doar o slăbire a capacităţii de autocontrol şi autodirijare a actelor de conduită. Beţia incompletă este susceptibilă, !a rândul ei, de grade diferite, putând îmbrăca forma unei beţii uşoare sau, dimpotrivă, a unei beţii acute, vecine cu beţia completă.

Alcoolul formează împreună cu tutunul şi cu marihuana categoria drogurilor de tranziţie, deoarece sunt cel mai des utilizate şi cele mai accesibile.

1 în limbajul de specialitate, substanţe psihotrope sunt substanţele care acţionează asupra creierului.

2

Drogurile sunt definite în general ca fiind substanţele care pot produce o stare de dependenţă fizică şi/sau psihică şi care pot genera toxicomanii. Drogurile sunt definite în legislaţia română (Legea 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri) ca fiind plantele şi substanţele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care conpn asemenea plante sau substanţe. Folosirea abuzivă şi necontrolată a drogurilor poate crea dependenţă fizică şi psihică sau tulburări grave ale activităţii mentale şi ale comportamentului, perturbându-se ceea ce are mai de preţ personalitatea umană: afectivitatea, inteligenţa, conştiinţa şi voinţa.

3Toxicomania este intoxicaţia cronică voluntară, care duce la pierderea libertăţii de a se abţine de la folosirea drogului. Toxicomanul este, potrivit legislaţiei române (Legea 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri), persoana care se află în stare de dependenţă fizică şi/sau psihică cauzată de consumul de droguri, constatată de una din unităţile sanitare satbilite în acest sens de Ministerul Sănătăpi

1

Page 2: ALCOOLUL - PREZENTARE GENERALA -TERMINOLOGIE

• SCURT ISTORICAlcoolul a fost cunoscut din cele mai vechi timpuri de către populaţia Asiei şi a

Europei. Cele mai vechi dovezi asupra existenţei sale au fost aduse de antropologi, care consideră că descoperirea băuturilor fermentate de către triburile de păstori şi agricultori datează din epoca neolitică. Nu demult, în Danemarca, s-au descoperit într-un mormânt datând din epoca de bronz 2 vase, unul umplut cu bere, altul cu o băutură numită "met".

Se apreciază că efectele fermentaţiei alcoolice au putut fi cunoscute de când oamenii au învăţat să cultive cerealele, adică atunci când a început să apară agricultura. Aceasta a permis trecerea de la viaţa nomadă la cea sedentară şi a avut loc, după toate probabilităţile, la sfârşitul neoliticului, marcând astfel trecerea spre epoca modernă.

Cel mai vechi document care atestă cunoaşterea băuturilor fermentate este "Monumentul Blan" aparţinând civilizaţiei sumeriene şi care reprezenta ofranda adusă unei zeiţe. Se pare că băuturile alcoolice erau deosebit de scumpe, din moment ce o femeie, producătoare de alcool, a putut să-şi construiască din veniturile realizate un oraş la 20 de km depărtare de Babilon şi să se intituleze regină. În timpul desfăşurării marilor sărbători la babilonieni, în cinstea zeului Marduk, alături de preoţi, singurii laici care aveau dreptul de a participa erau producătorii de băuturi alcoolice.

Codul Hamurabi are, între cele 360 de paragrafe, cîteva prevederi care instituiau măsuri restrictive asupra consumului de bere.

Epopeea lui Ghilgameş, scrisă pe plăci de cărămidă arsă şi datând de acum 3000 de ani î. Hr. -în perioada de trecere de la orânduirea primitivă la cea sclavagistă-, atestă C3 sumerienii, akkadienii, hitiţii şi alte popoare cunoşteau băuturile fermentate, şi anume vinul şi berea.

Producţia vinului a început şi în Egiptul antic, egiptenii observând că sucul de struguri se strică repede, dar că sucul fermentat (vinul) se păstrează.

în antichitatea greacă, alcoolul avea valoare simbolică rituală, semnificând bogăţia şi virilitatea. în acelaşi timp, alături de uleiul de măsline, vinul constituia la greci o monedă de schimb, dar şi un minunat dar al lui Dionysos. Cultul zeului Dionysos începe o dată cu cultura viţei de vie. Ritualurile dionisiace se confundă cu misterele fermentaţiei alcoolice. Vinul a însemnat pentru cultul zeilor Mithra, Dionysos şi Bacchus unirea cu divinitatea, nemurirea, calea pe care se ajunge spre fericirea veşnică.

în religia creştină, vinul, prin împărtăşanie, uneşte pe om cu divinitatea. El este folosit încă din vechime la oficierea Sfintei Liturghii. Biblia relatează despre prima experienţă alcoolică acută a lui Noe. Se consideră că originea cuvântului Noe ar proveni dintr-un termen vechi care înseamnă "a consola". -

Tracii şi dacii au cunoscut, de asemenea, consumul de băuturi alcoolice, în acest sens stând mărturie scrierile lui Herodot.

Alchimiştii arabi au denumit produsul pe care-l obţineau din distilarea vinului - "al-cohof- ceea ce etimologic înseamnă "lucru subtil".

în cursul Evului Mediu, în Europa, alcoolul era considerat ca medicament şi se vindea în spiţerii. El a devenit important în societatea europeană şi a început să fie produs pe scară mai largă şi promovat de breasla de comercianţi care aveau controlul producţiei lui. în jurul anului 1300 a apărut o "industrie" a berii în Europa Centrală. în această perioadă vinul a continuat să crească în popularitate, apărând multe sortimente, denumite după locul de origine. Deşi alcoolul a apărut iniţial din motive practice, utilizarea lui s-a schimbat ulterior. Oamenii au început să încerce diferitele tipuri de alcool, iar consumul de băuturi alcoolice a devenit o parte din cultura europeană. Utilizarea lui a dus adesea la abuz. în jurul anului 1560, englezii au scos alcoolul din rândul medicamentelor.

Page 3: ALCOOLUL - PREZENTARE GENERALA -TERMINOLOGIE

• CONCENTRAŢIA ALCOOLULUITăria unei băuturi alcoolice determină şi efectele sale asupra organismului.

"Tăria" indică concentraţia de alcool în băutură. Conţinutul de alcool se determină împărţind la jumătate cifra tăriei. Cu cât este mai ridicată această cifră, cu atât alcoolul este mai toxic. De exemplu, dacă un wiskey are cifra 80, conţinutul de alcool este de 40%.

s berea făcută din cereale -conţine 3-6% alcoolS vinul făcut din struguri -conţine 10-14% alcool•s ginul, cognacul, romul şi wiskeyul -conţin, în general, 40-50% alcool din amestec

fermentat de cereale şi fructe

• NIVELUL DE ALCOOL ÎN SÂNGENivelul de alcool în sânge reprezintă cantitatea de alcool transportată de sânge

la creier, determinând gradul de intoxicare:s un nivel de 0,01-0,02% -nu are un efect prea mare asupra organismuluis un nivel de 0,10-0,15% "-cauzează simptome mai grave, printre care

deteriorarea vederii, a auzului, a deprinderilor motorii; la acest nivel, estefoarte periculos pentru şoferi să conducă maşina s un nivel de 0,20% -

indică semne clare de beţie: dificultatea de a vorbi, de amerge

s concentraţiile de peste 0,40% -duc la stare de comă s concentraţiile de 0,60-0,70% -cauzează moartea

Z In România, limita legală a îmbibaţiei alcoolice este pentru conducătorii de vehicule cu tracţiune mecanică de cel mult 1 %o, iar pentru navigatori de cel mult 2%o.

• ACŢIUNEA ALCOOLULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS CENTRALAlcoolul are o acţiune narcotică asupra sistemului nervos şi, ca orice substanţă cu

astfel de acţiune, determină fie o acţiune excitatorie, fie una inhibitorie, In funcţie de:s doză -S rapiditatea cu care este administrat ^s vârstăs reactivitatea generală a organismuluis reactivitatea substratului morfo-funcţional cerebral (în particular)

Acţiunea de excitaţie, ca şi cea de inhibiţie, se instalează şi se desfăşoară fazic. Acţiunea alcoolului asupra organismului şi în particular asupra creierului se explică prin faptul că el este o substanţă hidrosolubilă şi în acelaşi timp liposolubilă şi, având aceste proprietăţi, trece cu uşurinţă bariera hemato-encefalică şi membranele celulare.

Alcoolul, contrar falsei opinii după care ar fi o substanţă alimentară, este, dimpotrivă, o substanţă toxică, care pentru a fi metabolizată cere din partea organismului un consum important de energie şi de substanţe cu rol plastic în procesele de troficitate (nutriţie) şi de respiraţie celulară a organismului şi deci şi asupra troficităţii şi respiraţiei cerebrale normale.

S-a considerat că primele şi cele mai afectate structuri cerebrale la influenţa acţiunii toxice a alcoolului asupra creierului ar fi cortexul cerebral, argumentându-se că acesta este cel mai sensibil la orice acţiune a unui factor nociv, fie acesta predominant de origine externă (exogen) sau internă (endogen). S-a remarcat, totuşi, că alcoolul acţionează primordial asupra structurilor diencefalice şi îndeosebi asupra hipotalamusului, adică tocmai asupra acelor formaţiuni cerebrale care controlează reglarea funcţiilor vitale ale organismului (de aceea, diencefalul mai este denumit şi creierul vegetativ). Acţiunea alcoolului asupra diencefalului explică tulburările vegetative care apar la administrarea unor doze moderate de alcool, perturbări care pot antrena tot cortegiul de tulburări neuro-endocrino-metabolic-umorale şi moleculare. S-a remarcat, de asemenea, că la doze mai crescute de alcool acesta va

Page 4: ALCOOLUL - PREZENTARE GENERALA -TERMINOLOGIE

reacţiona evident asupra reactivităţii corticale şi în particular asupra zonelor posterioare şi anterioare frontale.

Fiecare subiect în parte are modul său unic de a reacţiona în raport cu alcoolulşi de aceea problematica alcoolului şi în particular cea a consumului cronic şi abuziv de alcool (alcoolismul) este atât de complexă.

• FAZELE INTOXICAŢIEI CU ALCOOLI. STADIUL DE EXCITAŢIE sau DE DEZINHIBIŢIE PSIHOMOTORIECorespunde unei alcoolemii între 0,5-1,5 g %o.Se manifestă prin scăderea proceselor inhibitorii cerebrale şi creşterea tonusului

excitabilităţii creierului, atât a celei psiho-ideo-afective, cât şi a celei motorii. Subiectul devine exuberant, se simte fericit, limbajul şi gestica sunt mai puţin controlate, adoptă atitudini de familiaritate, renunţă la convenienţele sociale. Acest comportament depinde şi de structura temperamental-caracterială anterioară, de nivelul său de integrare ideo-afectivă, de educaţia sa, de structura armonică sau dizarmonică a personalităţii, de nivelul şi calitatea subiecţilor am anturajul în care se află. Astfel, subiectul poate afişa o atitudine exploziv-impulsivă, melancolică sau confuză.

II. STADIUL HIPNOID-EBRIOS sau MEDICO-JUDICIARCorespunde unei alcoolemii între 1-2 g %o.Se manifestă prin perturbarea funcţionalităţii cerebrale în ansamblul său, a activităţii

psihomotorii şi a sensibilităţii. Mişcările devin nu numai nesigure, ci şi imprevizibile; atenţia voluntară şi cea spontană devin imprecise. Procesele de gândire, ca şi expresia lor în limbaj, devin incoerente şi neinteligibile. în ceea ce priveşte afectivitatea, pot apare stări variate, de la euforie tâmpă, absurdă, primitivă, de speţă joasă, până la izbucniri şi dezlănţuiri emoţionale de mare intensitate şi de scurtă durată în timp, împinse la extrem, spre ura omucidară (de aici şi denumirea stadiului).

III. STADIUL PARALITIC sau COMATOSCorespunde unei alcoolemii între 2-3 g %o.Se manifestă printr-o anestezie cerebrală destul de profundă, prin tulburări

accentuate psihomotorii, senzoriale, vegetative, endocrine, subiectul nefiind capabil în această fază de acte negative, cu implicaţii medico-judiciare. Reflexele condiţionate sunt abolite, iar limbajul nu este inteligibil. Accentuarea narcotizării cerebrale duce evolutiv la instalarea unui somn profund, subiectul adormind în locul în care se află, indiferent de condiţiile de mediu social şi natural.

IV. STADIUL DE INTOXICAŢIE ALCOOLICĂ ACUTĂ (STADIUL COMATOS sau COMAALCOOLICĂ)

Corespunde unei alcoolemii între 4-5 g %o.Se caracterizează printr-o relaxare musculară completă. Se produce o epuizare a

tuturor echipamentelor enzimatice care intervin în procesul de metabolizare a alcoolului, împiedicând transformarea acestuia până la bioxid de carbon şi apă. Pupilele pot fi dilatate sau contractate. Pulsul este rapid, iar în cazurile grave -slab. Vărsăturile apar frecvent şi pot determina fenomene de asfixie. Coma alcoolică evoluează de obicei cu scăderea temperaturii corpului. Pot apare crize de epilepsie. Durata comei este variabilă, evoluţia sa depinzând de gradul ei de profunzime.

La persoanele sensibile la alcool (de exemplu, bolnavii epileptici, oligofrenii, bolnavii cu tumori cerebrale,diabetici, hipertensivi, hipotensivi, persoanele care au suferit traumatisme cranio-cerebrale) sau la cele care au ingerat o dată cu alcoolul şi medicamente cu acţiune deprimantă asupra sistemului nervos central, subcoma sau coma se poate instala rapid, fără apariţia semnelor de excitaţie sau aceste semne pot trece neobservate.

LETALITATEA, în general, se produce când alcoolemia este între 5-8 g %o, prin mai multe complicaţii: edem pulmonar acut, stop cardiac sau respirator, obstrucţie traheo-bronşică., Letalitatea reprezintă 5% din totalitatea cazurilor de comă.

Page 5: ALCOOLUL - PREZENTARE GENERALA -TERMINOLOGIE

• DEPENDENŢA ALCOOLICĂ

DEPENDENŢA ALCOOLICĂ

Alcoolismul desemnează o stare patologică (anormală). Nu este alcoolic cel care consumă alcool, ci alcoolic este acel subiect care prezintă semne clinice de alcoolism şi conduită biologică, psihologică şi socială alcoolică, fie că acest consum a fost cronic (de durată) sau nu, excesiv sau nu.

Prin urmare, alcoolismul presupune o dependenţă patologică fizică şi psihică faţă de alcool.

Fazele instalării dependenţei alcoolice:s I. faza pur simptomatică, cu 2 stadii:1. alinarea este ocazional căutată în băutură, apoi această căutare devineconstantă (de la mai multe luni până la 2 ani)2. bolnavul uzează de alcool ca de un drog -el bea pe furiş şi evită abordareaacestui subiect ( de la 6 luni la 4-5 ani) ^ £o /o , /^ţe> % AWs II. faza crucială -persoana pierde controluf asupra cantităţii de alcool

consumate, apar idile de grandoare, agresivitatea pronunţată, remuşcările persistente, renunţarea la prieteni şi la serviciu, pierde orice interes pentru ceea ce-i este exterior, se compătimeşte într-o manieră marcată pe el însuşi, doreşte să fugă, diminuarea pulsiunilor sexuale antrenează gelozia alcoolică, consumă alcool şi dimineaţa

s III. beţiile prelungite -au loc degradarea pronunţată a sentimentelor morale şi scăderea facultăţilor intelectuale cu posibilitatea apariţiei psihozelor alcoolice (la numai 10% dintre alcoolici), alcoolicul bea cu indivizi de un nivel social inferior nivelului său, fricile nedefinite şi tremurăturile capătă un caracter persistent, consumul de alcool devine obsesiv; la peste 60% dintre aceşti bolnavi apare un fel de religiozitate, alcoolicul recunoscându-se învins -din acest moment el devine spontan accesibil tratamentului

ALCOOLISMUL PREDOMINANT PRIMAREste acea stare de dependenţă alcoolică ce se instalează la consumatorii cronici

de alcool şi care nu prezintă în antecedentele lor personale o boală psihică prin care să se poată explica tendinţa acestor persoane de a ingera alcoolul.

ALCOOLISMUL PREDOMINANT SECUNDARAlcoolismul sau consumul excesiv de băuturi aloolice are, în acest caz, un caracter

simptomatic, fiind deci expresia unei boli mintale, latente sau manifeste.

BEŢIILE ANORMALE (PATOLOGICE)Constau în tulburări neuro-psihice latente, 1 .preexistente, stimulate de consumul de alcool în cantitate mică sau 2. declanşate de acest consum. Se manifestă sub mai multe forme: s beţia de tip diencefalic ^ beţia excito-motorie (mania alcoolică) s beţia halucinatorie ^ beţia crepusculară (confuziv-oniroidă) ^ beţia convulsivă sau epileptoidă

• EFECTELE CONSUMULUI DE ALCOOLEfecte fizice:•s pierderi de echilibrus riscul deteriorării auzului şi a vederii, a gustului, mirosului şi pipăitului•s disfunctionalităti la nivelul reflexelor

Page 6: ALCOOLUL - PREZENTARE GENERALA -TERMINOLOGIE

S disfuncţionalităţi la nivelul coordonării motoriis tulburări respiratorii şi cardiaces riscul afectării ţesuturilor care protejează stomacul, intestinele şi laringele,

risc de ulcer, gastrită, cancer la laringes riscul bolilor de ficat şi pancreas f\n special ciroza, respectiv pancreatita)S pierderea cunoştinţeiS comă (în urma consumului unor cantităţi mari)S moarte (în urma consumului unor cantităţi mari)Efecte psihice:S reducerea inhibiţieiS stare de relaxares logoree■/ scăderea raţiuniis pierderea autocontroluluis fluctuanta emoţiilor (temeri, furie, bucurie)S confuzias dezorientareaS amplificarea emoţiilors tulburările mintale psihotice «

•TULBURĂRILE PSIHICE se manifestă, în general, prin tulburarea proceselor de atenţie

spontană şi îndeosebi voluntară, a memoriei de fixare şi de evocare, cu false recunoaşteri, scăderea până la dispariţie a sentimentelor superioare moral-sociale, limitare intelectuală progresivă prin sărăcirea fondului mintal, imprecizia gândirii, cu deficit de productivitate şi greşeli de logică elementară prin pierderea fluidităţii disponibilităţilor discursului, pierderea discernământului şi sugesibilitate crescută. ^ ^c,

Specialiştii în domeniu arată că TULBURĂRILE MINTALE PSIHOTICE provocate de alcoolismul cronic se împart în subacute, acute şi cronice.

Delirul alcoolic subacut apare, de obicei, la etilicii cronici care reprezintă semnele clinice ale intoxicaţiei alcoolice latente: tremurături, transpiraţii nocturne, crampe, semne de insuficienţă hepatică, insomnii, scăderea memoriei (îndeosebi a celei de fixare). Perioada ia care apare este variabilă, apreciindu-se, în general, că se manifestă după o lungă perioadă de consum neîntrerupt de alcool; după cele mai multe statistici, cazurile apar în medie după 1-15 ani (de la 10 luni până la 40 de ani de consum alcoolic) la 73% din bolnavii care au consumat băuturi alcoolice distilate şi la 27% din cei care au consumat băuturi alcoolice fermentate (vin, bere etc). Declanşarea acestui tip de delir este favorizată de: infecţii banale, gripă, pneumonie, intoxicaţii medicamentoase, intervenţii chirurgicale, traumatisme craniene, crize epileptice, leziuni hepatice, afecţiuni gastrice, insuficienţa aparatului circulator. Delirul produce halucinaţii vizuale, auditive şi ale sensibilităţii generale. Bolnavul are credinţa fermă că delirul său halucinator corespunde realităţii, delir pe care-l recunoaşte ca fals doar în perioadele de revenire a lucidităţii conştiinţei. în unele cazuri, delirul se prelungeşte; pot persista şi veritabile tablouri halucinatorii, îndeosebi nocturne, sau care apar şi ziua în condiţii de obscuritate. Boala se caracterizează prin participarea activă intensă a bolnavului la scenariul delirului său. Accesele halucinatorii pot dura câteva ore. Evoluţia acestui tip de delir este, de obicei, favorabilă, dar poate evolua şi spre un delir alcoolic acut.

Delirul alcoolic acut (delirium tremens) debutează în jurul vârstei de 40 de ani, cu extremele cuprinse între grupele de vârstă de 23 şi de 76 de ani. Cunoaşte mai multe forme: delir complex vizual, delir vizual cu conţinut fantastic, delir fără delir, delir abortiv (cu halucinaţii şi iluzii microscopice), delir sistematizat, delir cu halucinaţii auditive. Formele atipice de delirum tremens sunt: delirul cu conţinut fantastic sau oneroid (de vis), delirul profesional, delirul murmurat sau mormăit, delirul cu variantă mortală.

Alte maladii mintale provocate de alcoolismul cronic sunt:

Page 7: ALCOOLUL - PREZENTARE GENERALA -TERMINOLOGIE

- Delirul halucînator (Kraepelin)Are o frecvenţă mult mai mică decât delirium tremens (15-20%). Bolnavul nu mai păstrează atitudinea critică şi are convingerea fermă în realitatea şi veridicitatea fenomenelor "percepute".

- Paranoia alcoolică sau delirul de gelozie alcoolicăAre două variante: o primă variantă se raportează la dezvoltarea delirului prin

asocierea consumului abuziv şi cronic de băuturi alcoolice cu o serie de factori -faptul că în trecut un soţ a fost infidel, impotenţa acestuia, stressurile situaţionale etc; o a doua variantă se raportează la cazurile în care consumul de alcool a determinat modificări ale personalităţii, delirul fiind alimentat de halucinaţii şi vise.

- Psihoza polinevritică sau boala KorsakovPoate avea o evoluţie rapidă, de câteva zile, săptămâni sau luni, cu instalarea unor

tulburări motorii paralitice, tulburări musculare şi senzitive. Se manifestă prin alterarea profundă a memoriei de fixare - care antrenează dezorientarea în timp şi spaţiu, prin confabulaţie inconştientă -care ia locul amintirilor reale, prin false recunoaşteri şi paramnezii diverse. Bolnavul uită foarte repede ce a vrut să facă, nu are conştiinţa bolii sale, este indiferent în general sau, dimpotrivă, este euforic sau chiar jovial şi este foarte sugestibil. Boala se caracterizează printr-o dezintegrare şi dezorganizare cronologică a gândirii. Ideile delirante sunt mai puţin frecvente.

- Demenţa alcoolică simplă —Este rezultatul unei evoluţii lente, dar în general ireversibile în ceea ce priveşte

leziunile anatomo-patologice şi psihice. Se manifestă prin deteriorarea intelectuală progresivă, imprecizia proceselor de gândire, tulburările de judecată, atenţie şi memorie şi slăbirea sentimentelor moral-sociale, cu manifestări delictuale. Se mai manifestă şi prin apatio, irascibilitate absurdă şi nemotivată, onirism sau turbulenţă nocturnă, fabulare absurdă, în alte cazuri -mutism sau sărăcie verbală, cu incoerenţa discursului.

• SEMNALELE CARE AVERTIZEAZĂ PREZENŢA ALCOOLISMULUIPersoana în cauză:s consumă frecvent alcool pentru a face faţă problemelor zilnice S ascunde alcooluls evită responsabilităţile casnice sau pe cele de la serviciu ■s devine furios, întristat sau iritat după ce a băut■s se simte vinovat sau deprimat din cauza comportamentului său când bea •/ provoacă certuri în familie, din cauza băuturii ■s afectează comportamentul celor apropiaţi s are un respect scăzut faţă de sines nu-şi respectă promisiunile de a se lăsa de băut sau de a bea mai puţin •/ are pierderi de memorie (nu-şi aminteşte ce s-a întâmplat când a băut) S se scuză că nu se poate abţine să beaS solicită membrilor familiei să-l scuze la serviciu când a băut, pe motiv că e bolnav s îi învinuieşte pe membrii familiei pentru faptul că bea (de exemplu, pe motiv că unul din ei a rămas fără serviciu)

• REALITĂŢI DESPRE CONSUMUL DE ALCOOL:s alcoolul este astăzi problema nr. 1 în ceea ce priveşte consumul de droguri ^ paradoxal, majoritatea alcoolicilor (70%) sunt căsătoriţi, au serviciu şi

responsabilităţi familiale; mulţi dintre ei sunt profesionişti cu un grad înaltde pregătire ^ se estimează că în ţările occidentale, aproximativ până la

fiecare 25 de cenţidin fiecare dolar cheltuit pentru probleme de sănătate sunt alocaţi

problemelor cauzate de consumul de alcool

Page 8: ALCOOLUL - PREZENTARE GENERALA -TERMINOLOGIE

s alcoolul este o sursă concentrată de calorii; cu toate acestea, el furnizeazăpuţină energie s alcoolul nu este digerat; el este absorbit în sânge, o

parte prin stomac şi oparte prin intestinul subţire ^ mâncarea poate încetini absorbţia

alcoolului în sânge cu aproape 50%;mâncărurile mai grase îl pot proteja pe cel care bea de intoxicarea rapidă s

persoanele cu o greutate corporală mai mare vor putea suporta mai uşorefectele alcoolului decât persoanele cu greutate mai mică s este fals mitul

după care amestecul de băuturi are un grad mai mare detărie; conţinutul contează ^ alcoolismul nu este un semn de slăbiciune

morală; este important să seelimine această idee pentru a înlătura sentimentul de condamnare moralăcare îi împiedică pe mulţi băutori să caute sprijin; alcoolismul este o boală

care poate fi tratată cu succes •' chiar şi oamenii normali din punct de vedere emotiv au probleme legate de

alcool ^ dacă un membru al familiei consumă alcool, acest fapt creşte semnificativ

riscul de alcoolism pentru alţi membri ai familiei s tinerii pot deveni dependenţi de alcool mai repede decât adulţii •s alcoolul este mai periculos pentru tineri, deoarece aceştia prezintă o greutate

corporală mai scăzută şi un ficat mai mic decât adulţii ^ persoanele alcoolice riscă adesea să facă cancer la limbă, la gură, la

laringe, la ficat etc. Alte boli de care suferă alcoolicii sunt: ciroza, gastrita,ulcerul şi pancreatita S efectele primare ale alcoolului sunt asupra

sistemului nervos central şiasupra creierului; s-a demonstrat că un consum frecvent şi excesiv de

alcool cauzează deteriorări ireversibile' majoritatea alcoolicilor neagă faptul că au această problemă s alcoolicul are nevoie de sprijin, dar trebuie să ia singur decizia de a nu mai

bea s în ultimii ani, numărul de crime comise la noi în ţară din cauza consumului

de alcool a crescut ^ segmentul de populaţie de peste 30 de ani afectat de alcoolism este mult

mai mare la noi în ţară decât în alte state europene s în România, populaţia şi în special tinerii nu sunt informaţi suficient asupra

pericolului consumului de alcool şi de alte droguri ^ campaniile antialcool şi antidrog şi adulţii adoptă un mod greşit de

adresare, paternalo-patetic

t• SITUAŢIA DRAMATICA DIN ROMÂNIARaportul European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs

(ESPAD) privind consumul de droguri şi alcool la adolescenţii din România, în urma unui studiu efectuat pe un eşantion reprezentativ de elevi români până în 16 ani, a pus în evidenţă următoarele date:

s 86% din elevii până în 16 ani au consumat băuturi alcooliceS 43% s-au aflat cel puţin o dată în stare de ebrietateS 57% au fumatS 40% au avut probleme de natură juridică cu poliţiaS principalele droguri utilizate de tineri sunt tranchilizantele, sedativele în

combinaţie cu alcoolul, marihuana, haşişul şi heroina, iar locurile principale de procurare a acestora sunt discotecile, barurile şi şcolile

8

Page 9: ALCOOLUL - PREZENTARE GENERALA -TERMINOLOGIE

S numărul elevilor care consumă droguri sau alcool este mai mare decât numărul studenţilor consumatori

Se întrevede, în aceste condiţii, necesitatea existenţei unui nou tip de educat'*,, EDUCAŢIA ANTIDROG, care include EDUCAŢIA ANTIALCOOL.

Este necesară demararea de urgenţă a campaniilor antialcool în şcoli şi mass-media şi sensibilizarea oricăror instituţii care ar putea contribui eficient la prevenirea acestui fenomen.

* • PRINCIPALELE ASPECTE ALE CONSUMULUI DE ALCOOLPot fi reunite în 3 categorii: biologice, psihologice şi sociale, considerate simultan şi

raportate ireductibil la particularităţile temperamental-caracteriale ale fiecărei persoane în parte, precum şi la ansamblul condiţiilor socio-culturale, ale mediului în care aceasta trăieşte.

>*. 1. Aspectele biologice ale conduitei toxicomanice se raportează la : obişnuinţă, abuz, intoxicaţie, toleranţă, dependenţă, abstinenţă.

Dependenţa fizică este necesitatea organică a toxicomanului de a bea.Toleranţa apare atunci când organismul se obişnuieşte cu prezenţa unei anumite

substanţe şi se adaptează la aceasta. Alcoolismul este o boală în care o persoană continuă să consume alcool, chiar şi atunci când băutura îi creează probleme în viaţă. Organismul unui alcoolic se schimbă în aşa fel încât nu mai poate funcţiona fără alcool.

<f 2. Aspectele psihologice (psihopatologice) se raportează la: tulburările senzitive, senzoriale, de motricitate, atenţie, memorie, gândire, judecată, dispoziţie, emoţii afective, sentimente, comportament psihomotor şi tulburările psihotice pe care le induce.

Conform studiilor, grupa de vârstă cea mai expusă consumului de droguri (inclusiv alcool) este aceea între 16-30 ani; cu o frecvenţă mai scăzută, dar în curs de creştere este grupa de vârstă de la 8-9 ani până la 16 ani, iar la cealaltă extremă se situează subiecţii de la 30 de ani în sus, dar cu o frecvenţă semnificativ mai scăzută.

Deşi majoritatea cercetătorilor consideră că nu există un tip particular de personalitate toxicomanică, totuşi, diferitele structuri dizarmonice de personalitate, cu comportament manifest aberant sau diferitele dezechilibre psihice, chiar parţiale, se pot constitui ca factor de risc în instalarea unei toxicomanii.

Dependenţa psihică de alcool este cea mai periculoasă. Ea constă în modificări de comportament şi într-o stare mentală particulară, însoţită de necesitatea psihică imperioasă de a-şi administra substanţa periodic sau continuu pentru a obţine o stare euforică sau pentru înlătura discomfortul psihic.

3. Aspectele sociale se raportează la nivelul socio-economic, cultural, obiceiuri, tradiţii, consecinţele socialmente periculoase ale conduitei toxicomanului, implicaţii medico-legale şi legislative naţionale şi internaţionale, costuri de sănătate pentru tratamentul toxicomanilor, consecinţele familiale, şcolare şi profesionale ale toxicomaniilor etc.

l • MOTIVAŢIILE CONSUMULUI DE ALCOOL•/ Se iveşte posibilitatea şi tinerii pur şi simplu încearcă.s Consumul de alcool poate fi văzut ca un lucru excitant, ca un test de curaj, ca o

provocare, valorând mai mult decât pericolul pe care-l prezintă. s Unii tineri folosesc alcoolul pentru a scăpa de problemele zilnice (divorţul

părinţilor, abuzul sau neglijarea în familie, eşecuri şcolare, decepţii sentimentaleetc.) ' •s Consumul de alcool poate fi provocat şi de singurătate, de

sentimentul deinutilitate, de lipsa respectului de sine sau a încrederii în sine, de disperare sau de

necazuri. •s Din spirit de frondă, din dorinţa de a încălca limitele, regulile de orice natură.

Page 10: ALCOOLUL - PREZENTARE GENERALA -TERMINOLOGIE

Studiile au demonstrat că există 2 categorii de factori care îi expun pe tineri, de regulă, riscului de a consuma alcool: factorii ambientali şi factorii de risc individuali. f* 1. Factorii ambientali sunt:

S Defavorizarea economică şi socială (tinerii proveniţi din familii defavorizate social, caracterizate prin izolare socială, condiţii precare de viaţă şi părinţi cu statut social scăzut sau şomeri, pot deveni delincvenţi şi consumatori de alcool şi de al'e droguri).

s Legăturile slabe cu vecinii. Comunitate dezorganizată (de exemplu, tinerii din cartierele caracterizate printr-o rată înaltă a delincventei şi un număr mare de rezidenţi provizorii). ■s Tranziţia (mutarea de la şcoală elementară la gimnaziu, de la gimnaziu la liceu,

de la liceu la facultate) şi mobilitatea (mutarea familiilor).■S Legile şi normele comunităţii, favorabile consumului de alcool şi de alte droguri. S Accesibilitatea alcoolului şi a drogurilor (în şcolile în care alcoolul şi drogurile sunt

mai accesibile există şi o rată mai mare de folosire a acestora). f 2. Factorii de risc individuali sunt:

■s Antecedentele de toxicomanii (alcoolici) în familie.S Metode de educaţie familială slabe şi inconstante (cazul familiilor, chiar bogate, în care părinţii sunt toleranţi, dezinteresaţi sau nu reuşesc să-i îndrume pe tineri ori în care practicile disciplinare sunt excesiv de severe). s Comportament anti-social sau hiperactivitate (manifestate uneori chiar de la

vârste mici). S Consumul de alcool sau de alte droguri de către părinţi şi atitudinea pozitivă faţă

de acestea.V Eşecurile şcolare (manifestate, de regulă, de la începutul gimnaziului). s Ataşamentul scăzut faţă de şcoală.s înstrăinarea de valorile promovate de şcoală şi atitudinea de frondă. ■s Asocierea cu prieteni care consumă alcool şi alte droguri (acesta este unul din cei mai puternici factori de predicţie a consumului de alcool în perioada adolescenţei şi chiar şi mai târziu, chiar dacă sunt sau nu prezenţi şi alţi factori). S Atitudinea favorabilă a tânărului faţă de alcool şi droguri (pe care el le asociază

adesea cu "senzaţiile tari").ţ. S Consumul timpuriu de alcool şi droguri (studiile arată că tinerii care încep să bea

înainte de 15 ani riscă de 2 ori mai mult să aibă astfel de probleme decât cei care beau după 19 ani).

Cercetările demonstrează că factorii de risc au un efect multiplicativ, în sensul că nivelul riscului, atunci când este prezent 1 factor de risc nu este mai mare dacât nivelul riscului atunci când nici unul din factori nu este prezent. Cu toate acestea, când sunt prezenţi 2 astfel de factori, riscul unui comportament deviant este de 4 ori mai mare, iar când sunt prezenţi 4 factori de acest gen, riscul unui consum excesiv de alcool (sau/şi alte droguri) devine de 10 ori mai mare.

r- Există şi factori de protecţie care inhibă consumul de alcool chiar şi în cazul tinerilor care trăiesc în mijlocul factorilor de risc:

s autocontrolul, ambiţia şi responsabilitatea •s o relaţie strânsă cu cel puţin o persoană adultă responsabilă S apartenenţa la cei care trăiesc conform normelor sociale (angajamentul şi implicarea socială; convingeri sau valori împărtăşite într-o unitate socială -familie, şcoală, comunitate; condiţii care favorizează apartenenţa; ocaziile de a se implica activ într-o unitate socială; succesul şi capacităţile necesare) s normele opuse consumului de alcool şi de alte droguri (stabilite de familie, şcoală şi comunitate

10

Page 11: ALCOOLUL - PREZENTARE GENERALA -TERMINOLOGIE

Cercetările au demonstrat că tinerii ( şi în general orice persoană) următoarele etape în consumul de alcool:

I. CONSUMUL EXPERIMENTALAdesea, tinerii experimentează alcoolul şi realizează schimbările de stare atunci

când beau. Ei "învaţă" cum să se simtă bine când beau. Uneori pot avea experienţe negative -se simt rău de la alcool sau au dureri de cap. Astfel de experienţe îi fac pe unii tineri să renunţe la acest viciu. Cu toate acestea, un număr mare de tineri ajung să experimenteze efectele plăcute asociate cu alcoolul. Aceste efecte le întăresc dorinţa de a continua să bea, mulţi ajungând în etapa următoare. Preocuparea este păstrată, în ciuda înaintării în vârstă.

II. CONSUMUL REGULATPersoanele care consumă alcool în mod regulat sunt consumatori sociali. Ele au un

oarecare control în ceea ce priveşte oportunitatea şi cantitatea consumului. Tinerii nu sunt de obicei consumatori care beau regulat; de regulă, ei beau ocazional şi excesiv.

IM. CONSUMUL DEVENIT PREOCUPAREîn această fază, tânărul începe să bea pentru a diminua sau elimina nişte

sentimente neplăcute. El îşi "tratează" astfel emoţiile negative prin băutură. începe să-şi piardă controlul. Bea din cauza situaţiilor cu care se confruntă şi începe chiar să-şi facă o "reputaţie" în materie.

Unele persoane dezvoltă o toleranţă fizică la efectele alcoolului, din cauza căreia organismul începe să simtă nevoia de mai mult alcool pentru a obţine efectele dorite. Acesta este semnalul cel mai important de avertizare că încep să aibă o problemă cauzată de alcool.

IV. DEPENDENŢA CHIMICĂîn această fază are loc o pierdere accentuată a controlului, deşi uneori tânărul

respectiv se comportă ca un consumator normal. Adesea el încearcă să creeze false aparenţe, în scopul de a demonstra familiei şi prietenilor că nu are nici o problemă.

Aspectul cel mai important şi îngrijorător este acela că nimeni nu poate prevedea, pentru persoana ajunsă în această fază finală, durata sau rezultatele acestei etape sau cantitatea de alcool care va fi consumată.

Auto-medicaţia este forţa de motivaţie cea mai importantă. Persoana ajunsă în acest stadiu nu bea de plăcere, ci pentru a se simţi normal, obţinând doar scurte descărcări fizice şi emoţionale.

Tratamentul dependenţei necesită atât receptivitate cât şi o voinţă de fier din partea consumatorului, care pot fi consolidate numai prin susţinere familială şi şcolară. De multe ori rezultatele dezintoxicării sunt nesatisfăcătoare, presiunea grupului sau căderea psihică putând conduce la revenirea la dependenţă.

^ • SOLUŢIIîn România, raportat la proporţiile actuale ale consumului de droguri, este necesară

adoptarea de soluţii eficiente1. atât la nivel macrosocial prin:

S reactualizarea şi înăsprirea legislaţiei privind consumul de alcool •s adoptarea unui program naţional de prevenire a consumului de alcool şi de alte droguri X- 2. cât şi la nivel microsocial - în cadrul familiei, şcolii şi comunităţii

începând de regulă cu vârsta de 10-12 ani şi în etapele de dezvoltare următoare (12-14 ani şi 14-18 ani) - faze esenţiale de formare a personalităţii, caracterizate prin multă "agitaţie şi stress^ -, copiii:

S urmăresc să dezvolte relaţii cu cei de vârsta lor şi cu cei mai mari, relaţii care variază de la prietenii foarte strânse până la apartenenţa la grupuri care uneori limitează condiţia de membru la vârstă sau la sex; acest comportament se naşte din nevoia de a acţiona independent de familie şi de a fi acceptat în cadrul unui grup

11

Page 12: ALCOOLUL - PREZENTARE GENERALA -TERMINOLOGIE

*v^ încep să-şi creeze sau să intre în "găşti" şi să adopte un stil vestimentar şi o anumită atitudine, în încercarea de a fi acceptaţi

* S nu uită de familie, ci caută în aceasta din ce în ce mai multă protecţie când audiferite probleme sau când au nevoie de bani + S încep să ia decizii conştiente

pentru viaţa lor, inclusiv dacă să-şi continue sau nustudiile ■S încep să fie conştienţi de existenţa sexualităţii, a alcoolului şi a

drogurilor şi aunevoie de multe informaţii despre acestea

4- S sunt conştienţi că există foarte multe surse de informaţii, unele chiar contradictorii; ei au nevoie de ajutor pentru a învăţa cum să decidă, ce să creadă şi cum să procedeze cu zonele "gri" dintre bine şi rău.

T s încep să facă angajamente şi să ia decizii care implică riscuri; de multe ori, ei nu privesc familia ca pe o sursă imediată de sprijin şi ajutor, anturajul preluând deja influenţa majoră pentru a-i ajuta să ia decizii

Totuşi, oricât de dificile sunt pentru familie încercările tinerilor de a deveni independenţi, este important ca liniile de comunicare între ei să rămână în permanenţă deschise.

Transformările şi tendinţele caracteristice acestor etape de dezvoltare trebuie avute în vedere de toate persoanele care se ocupă de educaţia tinerilor.

Alcoolul este un drog foarte accesibil şi substanţa preferată pentru abuz. Tinerii au nevoie să fie bine informaţi pe această temă şi să li se ofere motivaţii puternice pentru a-l evita.

*- ©QAlături de familie, şcoala trebuie să fie cea mai importantă sursă de informaţii despre alcool şi droguri, deoarece tinerii petrec suficient timp în acest cadru.

Şcoala şi familia trebuie să fie surse de exemple pentru un comportament sănătos, să devină parteneri în educaţia antialcool şi antidrog, fiecare consolidând informaţiile şi deprinderile oferite de celălalt şi să încurajeze dobândirea de către tineri a simţului comunităţii, a responsabilităţii.

Este foarte important ca tinerii:-+ S să dobândească un sentiment pozitiv despre sine şi despre propriile capacităţi H S să-şi formeze deprinderi de a duce o viaţă sănătoasă şi productivă* S să dobândească o orientare pentru viitor care să includă continuarea educaţiei şi

responsabilitatea faţă de sine şi faţă de comunitate »«■ s să înveţe cum să procedeze cu anturajul şi cu presiunile pe care acesta le

exercită asupra lor T s să cunoască celelalte surse de sprijin decât cea oferită de anturaj* s să dezvolte strategii pentru a şti să depăşească în mod corect traumele psihice şistările de frustrare, respingere, dezamăgire, eşec (fără consum de alcool şi de alte droguri) i S să fie bine informaţi în legătură cu alcoolul şi drogurile şi să conştientizeze pe

această cale motivele concrete de a evita consumul lorr S să vizioneze materiale audio-video educative, care prezintă consecinţei

dramatice ale consumului de alcool şi de alte droguri (aceste materiale au un rol deosebit de important)

Aceste direcţii în educaţia tinerilor trebuie urmărite la nivelul tuturor segmentelor sociale.

■^■&Nu trebuie neglijat sprijinul important pe care poate să-l ofere comunitatea. Implicarea membrilor comunităţii necesită stabilirea unor modalităţi specifice în care poliţia, conducătorii religioşi, serviciile sociale şi sanitare, mediile de informare, oamenii de afaceri, comercianţii, patronii care deţin parcuri şi spaţii de agrement şi autorităţile locale se pot alătura şcolii şi familiilor pentru a-i ajuta pe tineri să evite consumul de alcool şi alte

12

Page 13: ALCOOLUL - PREZENTARE GENERALA -TERMINOLOGIE

droguri. Toate aceste segmente comunitare trebuie să conlucreze pentru a transmite un mesaj consistent care să califice consumul de alcool şi de droguri ca greşit şi nociv.

în acest sens, fiecare segment comunitar, ar putea organiza sau sprijini (şi în acest sens şi anunţa prin intermediul şcolii sau chiar în fiecare imobil din cartier):

s întruniri pentru tineri, la care să se dezbată diferite probleme cu care se confruntă aceştia, la care să fie subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru sănătate alcoolul şi celelalte droguri şi la care să se pună bazele unui dialog deschis, implicând răspunsuri şi îndrumări realiste şi concise din partea personalului de specialitate (preoţi, medici)

+ S grupuri de lucru formate din tine ri1 însărcinate cu educaţia preventivă antialcool ±/ seminarii de pregătire a părinţilor (în acest sens, părinţii vor fi informaţi despre alcool şi celelalte droguri şi despre folosirea lor; li se va reaminti importanţa sprijinirii eforturilor copiilor lor cu o judecată corespunzătoare şi corectă; vor fi încurajaţi să acorde copiilor lor o libertate mai mare, rămânând totuşi surse importante de valori, informaţii şi sprijin; li se va reaminti că tinerii nu trebuie lăsaţi nesupravegheaţi, înainte şi după şcoală; vor fi încurajaţi să păstreze liniile de comunicare deschise cu copiii lor; li se va aminti importanţa de a şti cu cine se află copiii lor în majoritatea timpului, cine sunt prietenii lor şi chiar părinţii acestora)* s semin arii_peDQdice1-~deschise tuturor membrilor comunităţii respecitve, despre

prevenirea consumului de alcool şi alte droguri s întruniri ale alcoolicilor de tipul "alcoolicilor anonimi" s activităţi recreative •s să se adreseze punctelor locale care comercializează tutun şi alcool, la care au

acces copiii W să colaboreze cu şcolile, cu serviciile sociale şi sanitare, precum şi cu alte

organizaţii la desfăşurarea unor activităţi cu rol preventiv*~s să contribuie la constituirea de fonduri pentru programele de recuperare a

consumatorilor de alcool şi de alte droguri* V sale ofere ocazii tinerilor de a participa voluntar la diferite activităţi de binefacere•+V să întocmească şi să ofere broşuri şi pliante despre droguri şi pericolul

consumării acestora (evident, şi despre alte probleme)s să introducă mesaje preventive în presă, în special în publicaţiile care circulă în

şcoli şi licee, precum şi la posturile de radio care emit în localitate şi în licee

• ALCOOLUL ÎN LEGISLAŢIA ROMÂNĂ>»Codul rutier-Deretul nr. 328/1966 (republicat) privind circulaţia pe drumurile

publice prevede ca infracţiuni (art. 37):s conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibatie alcoolică ce depăşeşte limita legală sau care se află în stare de ebrietate (închisoare de la 1 la 5 ani); infracpunea arătată esfe mai gravă dacă persoana respectivă conduce un autovehicul care transportă persoane în comun ori transportă materii ce pot produce pericol public (închisoare de la 2 la 7 ani) s sustragerea de la recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei

(închisoare de la 1 la 5 ani)Pe lângă sancţiunea penală aplicată (pedeapsa închisorii), în cazul infracţiunilor

amintite, organele poliţiei iau si măsura administrativă obligatorie a anulării permisului de conducere , în cazul în care titularul permisului este condamnat prin hotărâre judecătorească

13

Page 14: ALCOOLUL - PREZENTARE GENERALA -TERMINOLOGIE

dacă persoana respectivă conduce un autovehicul care transportă persoane în comun ori transportă materii ce pot produce pericol public (închisoare de la 2 la 7 ani) s sustragerea de la recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei

(închisoare de la 1 la 5 ani)Pe lângă sancţiunea penală aplicată (pedeapsa închisorii), în cazul infracţiunilor

amintite, organele poliţiei iau şi măsura administrativă obligatorie a anulării permisului de conducere . în cazul în care titularul permisului este condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă pentru una din aceste infracţiuni. Permisul de conducere este reţinut în vederea anulării o dată cu constatarea săvârşirii infracţiunii4.Acelaşi cod prevede drept contravenţie (art. 40). •s conducerea autovehiculului sub influenţa băuturilor alcoolice Sancţiunile administrative care se aplică în cazul săvârşirii acestei contravenţii sunt amenda administrativă şi suspendarea (obligatorie) a dreptului de a conduce autovehicule pe timp de 1-3 luni . Această suspendare operează din momentul reţinerii permisului de conducere de către ofiţerul sau subofiţerul de poliţie. De asemenea, organele de poliţie pot anula permisul de conducere (anulare facultativă ) dacă titularul acestuia a săvârşit, în interval de 6 luni de la restituire, una din contravenţiile prevăzute de Codul rutier.

? Dacă se constată, însă, starea de ebrietate sau depăşirea limitei legale a îmbibaţiei alcoolice în sânge, se reţine fapta ca infracţiune şi nu ca simplă contravenţie.

T Limita legală a îmbibaţiei alcoolice este pentru conducătorii de vehicule cu tracţiune mecanică de cel mult 1%o, iar pentru navigatori de cel mult 2%o.

î Legiuitorul a prevăzut starea de ebrietate ca alternativă a depăşirii limitei legale a îmbibaţiei alcoolice, deoarece este posibil ca îmbibaţia alcoolică să fie sub limita legală şi totuşi făptuitorul să fie în stare de ebrietate şi invers.

I îmbibaţia alcoolică se stabileşte prin analiză de laborator, iar starea de ebrietate-pr/n orice mijloc de probă.

>Legea nr. 61/1991 -cu multe modificări- pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice prevede în materia consumului de alcool următoarele contravenţii (art. 2), dacă nu sunt comise în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni:

■s refuzul consumatorului de a părăsi un local public în care se consumă băuturi alcoolice, după ora de închidere sau la cererea îndreptăţită a unui salariat al localului s servirea cu băuturi alcoolice, în localurile publice, a consumatorilor aflaţi în vădită

stare de ebrietate, precum şi a minorilor s consumul de băuturi alcoolice pe străzi, în parcuri, săli de spectacole, stadioane

sau în alte locuri publice■s servirea consumatorilor cu băuturi alcoolice, în localuri publice şi în afara

acestora, în zilele şi orele când, potrivit dispoziţiilor legale, localurile sunt închise sau este interzisă desfacerea băuturilor alcoolice (de exemplu la meciuri foarte importante, în zilele în care au loc alegeri electorale etc.)

Aceste contravenţii se sancţionează cu amendă administrativă , cu excepţia ultimei contravenţii, care se sancţionează cu închisoare contravenţională de la 15 zile la 3 luni .

De asemenea, consumul de alcool poate genera comportamente şi fapte care pot fi considerate contravenţii, sub incidenţa legii amintite:

s săvârşirea în public de acte, fapte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, ameninţări cu acte de violenţă împotriva

4 Persoana al cărei permis de conducere a fost anulat se poate prezenta la examen pentru obţinerea unui nou permis, dacă îndeplineşte anumite condiţii, prevăzute de lege.

14

Page 15: ALCOOLUL - PREZENTARE GENERALA -TERMINOLOGIE

persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea şi liniştea publică sau să provoace indignarea cetăţenilor ori să lezeze demnitatea şi onoarea acestora sau a instituţiilor publice; dacă este mai gravă, fapta poate fi reţinută ca infracţiune de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice {art. 321 Cod penal), fiind sancţionată cu amendă penală sau cu închisoare de la 3 luni la 2 ani / respectiv numai cu închisoare de la 6 luni la 5 ani dacă s-a tulburat grav liniştea publică

s refuzul unei persoane de a da relaţii pentru stabilirea identităţii sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul poliţiei, la cererea ori la invitaţia justificată a organelor de urmărire penală sau de menţinere a ordinii publice, organe aflate în exercitarea atribuţiilor de serviciu

s provocarea sau participarea la scandal în localuri publice; participarea la o încăierare între mai multe persoane (cu anumite excepţii) constituie infracţiunea de încăierare {art. 322 Cod penal) şi se sancţionează cu amendă penală sau cu închisoare de la 1 lună la 6 luni

s tulburarea, fără drept, a liniştii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect, ori prin strigăte sau larmă

s alungarea din locuinţa comună a soţului sau soţiei, a copiilor, precum şi a oricărei alte persoane aflate în întreţinere

Aceste contravenţii se sancţionează cu amendă -primele 2, respectiv cu închisoare contravenţională de la 15 zile la 3 luni - celelalte 3 contravenţii.

~Tn toate cazurile, conform Legii 82/1999-privind înlocuirea închisorii contravenţionale cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, se poate proceda la această înlocuire dacă făptuitorul consimte.

>• Codul penal prevede că infracţiunea de ucidere din culpă {art. 178) este m*./ gravă atunci când este săvârşită de un conducător de vehicul cu tracţiune mecanică, având în sânge o îmbibaţie alcoolică ce depăşeşte limita legală sau care se află în stare de ebrietate (închisoare de la 5 la 15 ani); aceeaşi infracţiune este mai gravă şi când este săvârşită din culpă de orice altă persoană în exerciţiul profesiei sau meseriei (deci nu de un conducător de vehicul cu tracţiune mecanică) şi care se află în stare de ebr/efate(închisoare de la 5 la 15 ani).

Acelaşi cod prevede ca infracţiune şi prezenţa la serviciu în stare de ebrietate (pentru angajaţii căilor ferate) {art. 275) -exercitarea atribuţiilor de serviciu în stare de ebrietate de către agenţii care asigură direct siguranţa circulaţiei mijloacelor de transport ale căilor ferate (închisoare de la 2 la 7 ani; dacă prin această faptă s-a produs o tulburare în activitatea de transport pe calea ferată sau un accident de cale ferată, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani, iar dacă s-a produs o catastrofă de cale ferată, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi).

>■ Consumul de băuturi alcoolice în timpul desfăşurării activităţii de către salariaţi sau prezenţa la serviciu în stare de ebrietate sunt sancţionate prin măsuri disciplinare sau/şi de altă natură, prevăzute de Codul muncii şi alte acte normative care reglementează desfăşurarea activităţii în diferite domenii, regulamente de ordine interioară, state de funcţii etc.

I Este important de precizat că în materie penală se face distincţie între 1. beţ'a accidentală (fortuită, independentă de voinţa persoanei; de exemplu, un muncitor lucrează într-un mediu cu vapori de alcool şi se intoxică fără să-şi dea seama, ajungând în stare de ebrietate sau o persoană este silită să consume o băutură alcoolică) completă , produsă de alcool sau alte substanţe, care constituie o cauză care înlătură caracterul penal al faptei (aceasta nemaifiind reţinută ca infracţiune) şi 2. beţia voluntară (poate fi neintenţionată sau poate fi intenţionată, "planificată") completă - care nu înlătură caracterul penal al faptei, ci constituie, după caz, o circumstanţă atenuantă sau agravantă (fapta, deci, constituie

15

Page 16: ALCOOLUL - PREZENTARE GENERALA -TERMINOLOGIE

BIBLIOGRAFIE:• Mihai Şelaru (profesor la Clinica de Psihiatrie a Universităţii de Medicină şi

Farmacie "Gr. T. Popa" laşi) , Drogurile -aspecte biologice, psihologice şi sociale, EdituraSemne, 1998

• Mihai Şelaru, Halucinaţiile, Editura Glasul Moldovei, laşi, 1993• Mihai Şelaru, V. Burlui, Psihologie şi literatură - Paradoxurile normalităţii

psihice, Editura Apollonia, laşi, 1997• Mihai Şelaru şi colaboratorii, Tulburările mintale psihotice ale alcoolismului

cronic, Editura Dosoftei, laşi, 1997• S. Ţurlea, Bomba drogurilor, Editura Humanitas, Bucureşti, 1991• Fundaţia Soros - Manual de educaţie pentru sănătate• broşură cu informaţii despre droguri - Direcţia de Sănătate Publică Neamţ,

Biroul de promovare a sănătăţii şi programe de educaţie pentru sănătate• Larousse-Dicţionar de medicină, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998• Farmacologie ilustrată, Editura Medicală, Bucureşti, 1999• Dicţionar farmaceutic, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 1998• Farmacologie, Editura AII, Bucureşti, 1999• Revista "Ideea creştină" nr. 2/2001

16