8/16/2019 Materiale de Acoperire Pentru Recipienti Alimentari

http://slidepdf.com/reader/full/materiale-de-acoperire-pentru-recipienti-alimentari 1/12

Materiale de acoperire pentru recipientialimentari

Gheorghe Ramona Mihaela 51 Design

8/16/2019 Materiale de Acoperire Pentru Recipienti Alimentari

http://slidepdf.com/reader/full/materiale-de-acoperire-pentru-recipienti-alimentari 2/12

2

Gheorghe Ramona Mihaela- 51 D

Cuprins

4 Introducere a materialelor plastice pentru ambalare alimentară

5 Ambalajul alimentar

6 Scurta istorie a ambalajelor alimentare

8 Siguranţa alimentara şi a securităţii alimentare

9 Contactul cu alimentele, riscuri şi reglementări

11 Materialele din care sunt realizate, tipurile de ambalaje

12 Materialele pentru ambalare; Conservarea produselor alimentare

13 Recipiente pentru conserve

14 Ce reprezintă codurile de pe recipientele de plastic

15 Reglementari privind utilizarea metalelor ca materiale

16 Statutul reglementarilor curente pentru invelisuri

17 Statutul legislatiei privind sigilantii

18 Concluzii

19 Bibliograe

20 Anexe

8/16/2019 Materiale de Acoperire Pentru Recipienti Alimentari

http://slidepdf.com/reader/full/materiale-de-acoperire-pentru-recipienti-alimentari 3/12

4 5

CuprinsGheorghe Ramona Mihaela- 51 D

Ce este un ambalaj alimentar?

O folie, o pungă, sac, cutie, cupa, cană, tavă, tub,sticlă, borcan, etc sunt unele dintre cele mai multeforme de ambalaje care conţin produse alimentare.Acesta trebuie să conţină un produs alimentar,

 precum şi să protejeze şi să conserve alimentul pentru

o anumită perioada de timp. Fiecare pachet trebuie, prin lege, să deţină informaţii despre produs aşate pentru consumator.

Care sunt scopurile unui ambalaj alimentar?

Imaginaţi-va un container de lapte. Acesta este osticlă de un litru de o culoare alb-tulbure din plastic(făcut din HDPE- polietilenă de înalta densitate) careconţine 2% lapte pasteurizat.

Acum că avem această imagine şi produs în minte, ne putem pune întrebarea:Care sunt scopurile acestei sticle de plastic ?

• acesta este un ambalaj ce oferă posibilitatea

livrării laptelui către un magazin alimentar • acesta este un ambalaj ce oferă posibilitatea

magazinului în care se vinde de a face reclamă/de a transmite un mesaj cumpărătorului (înAmerica sunt de exemplu imagini cu copiidispăruţi; alt exemplu ar mai reclame la alte

 produse alimentare ale respectivului magazinsau a respectivului produs cum ar benecii,reduceri, oferte, etc)

• acesta este un ambalaj care oferă posibilitatea

consumatorului de a livra în siguranţă produsulalimentar către casă

• acesta este un ambalaj care va păstrat înfrigider

• acesta este un ambalaj sigilat  care să indice

consumatorului că nu este contaminat• acesta este un ambalaj ce are o etichetace transmite

consumatorului informaţii nutriţionale, numelelactatelor sau produselor de marca, codul de

bare, preţ, şi dată de expirare (cerută de lege)• acesta este un ambalaj uşor de utilizat, cu mâner

şi capac cu înşurubare reutilizabil• acesta este un ambalaj HDPE ce este reciclabil

şi are un cod de reciclare #2 în relief pe ambalaj• acesta este un ambalaj chimic non-reactiv cu

laptele, cu alte cuvinte containerul de plasticnu interacţionează cu laptele pentru a produe unmiros neplăcut şi nici găuri pentru a cauza păstra

laptele în siguranţă• acesta este un ambalaj dintr-un material durabil şi

 poate rezistă stresului de transport, depozitare şiturnare a laptelui de consum pentru o săptămânaşi uneori chiar mai mult

Concluzie:• Acest lucru ne pune pe gânduri că un ambalaj

alimentar este mai mult decât pare.• Scopurile generale ale ambalajelor alimentare

sunt :• de a conţine• de livrare• distribuire

•  păstra• măsura• informa

• arăta produsul (exemplu: fructe/legume)• motiva•  promova• deghiza (a induce în eroare)• respecta legea 1

•  proteja• îndura

1 Reguli şi normative sanitaro-epidemiologice pentru mate-rialele folosite în sectorul alimentar

Introducere a materialelor plastice pentru ambalare alimentară

În trecut, o formă simplă de ambalare oferea metodatransportului alimentelor către consumator. Astăzi,obiectivul principal este încă acelaşi, dar datoratădezvoltării tehnologice ce poate obţine alte funcţiicum ar conservarea calităţii unui produs comestibil,îi oferă informaţii consumatorului şi protejează

 produsul de factori contaminanţi externi.Întotdeauna a existat o preocupare majoră în privinţacontaminantilor zici, chimici sau biologici, ce potafecta alimentele şi în concluzie, este esenţial căaceste materiale să e adecvate folosind la protecţia

 bunurilor în timpul transportării, distribuţiei şiconservării.Cu toate acestea datorită contactuluiintim ce există între aliment şi ambalajul sau, există

 posibilitatea de a se poată transferă constituenţi înalimente. Astfel pentru a sigur că aceste fenomene

 posibile nu afectează absolut deloc sanateteaconsumatorului, materialele plastice rămân subiectde anchetă şi controale specice.2

 

Determinarea nivelului de migrare şi evaluareariscurilor

Evaluarea toxică a unei substanţe, garantează existenţanici unui pericol pentru sănătatea consumatorului. În

 prezent nivelele de migraţie au fost examinate atâtdin punct de vedere global cât şi specic.Migraţiaglobală se referă la cantitatea totală de componenţi,cunoscuţi sau nu, pe care materialul ambalajului îltransferă alimentului, în condiţii mai puţin favorabileîn momentul preparării sau ambalării. Migraţiaspecică se referă şi la cantitatea unuei substanţeconcrete identicabile, transferată către aliment.Metodele de laborator desemnate să calculeze nivelelespecice şi globale de migrare din materialele de

 plastic folosesc 4 tipuri de stimulatori. Trei dintre

aceştia se aă în interiorul bazei de apă stimulatoaredin grup: apă distilată, acid acetic diluat(3%) şi etanoldiluat (15%), dar şi în uleiul de măsline, care este

 parte a grupului de simulatori graşi.3

Procedura de testare pentru migrare globală folosindstimulator i pe baza de apă, determina cantitatea decomponenţi care au fost transferaţi din materialulde ambalat, către simulantul alimentar prinintermediul analizei gravimetrice. Testele executateîn laboratoare, realizate folosindu-se acest tip desimulanţi au arătat că în rezultatele obţinute există

2 Sursa Abc-Pack 3 Sursa Abc-Pack 

un nivel aceptabil de repetare şi reproducere.Procedurile de testare pentru determinarea migraţieiglobale folosind simulanţi graşi, sunt mai complicateimplicând extracţia uleiului absorbit de către plastic şicuanticarea ulterioară a acestui ulei prin intermediulgazului cromatograc. Aceste teste au arătat că trebuie

acordată mai multă atenţie dezvoltării metodelor detestare şi că este necesară acumularea cunoştinţelorîn vederea obţinerii unor bune repetiţii şi reproduceria rezultatelor migratorii.4

 

Migraţia specicăTestele de laborator pentru migrare globalădemonstrează compatibilitatea, care mai apoidetermina stabilitatea materialului folosit la ambalareîn condiţii reale de expunere. În orice caz migrareaspecică a unei substanţe anume este mai importantădin punct de vedere toxicologic. Cantitatea uneianumite substanţe capabilă să migreze dintr-unambalaj într-un simulant alimentar, poate realizao evaluare bună din punct de vedere toxicologicaceastă stabilind expansiunea cu care o substanţă estetransferată către un produs alimentar, şi în consecinţănivelurile toxice.Apariţia pe piaţă a unui nou material,se pune în balanţăîn funcţie de cererile tehnice şi toxicologice, între caresiguranţă consumatorului şi conservarea produsului,sunt factori importanţi. Testele de laborator înmigraţia specică, implică de asemenea folosirea desimulanţi, în orice caz o dată ce perioada de expunerea luat sfârşit, este necesară separarea monomerilor din

 plastic de simulantul lichid şi identicarea acestora.Printre cei mai importanţi monomeri, pe care CentrulTehnologic Gaiker îi determina şi cuantica din punctde vedere toxicologic se aă: vinyl clorida, styrena,

 butadienă, acizi acrylonitrili şi tereftalici, toţi indcomponenţi comuni în polimeri că PVC (polyvinylchloride), PS (acrylonitril – butadina – styrena) şiPET. Analiză din aceşti monomeri cere folosireatehnicii gazului cromatograc cu “Spaţiu Principal”folosind Flacăra Detectorilor de Ionizare (FID),(HPLC).5 

4 Sursa Abc-Pack 5 Sursa Abc-Pack 

Ambalajul alimentar

8/16/2019 Materiale de Acoperire Pentru Recipienti Alimentari

http://slidepdf.com/reader/full/materiale-de-acoperire-pentru-recipienti-alimentari 4/12

6 7

CuprinsGheorghe Ramona Mihaela- 51 D

Recipientele de sticla au fost folosite prima oara in jurul anului 2500 i.Hr. in Egipt si Babilon. 6 Sirienii

au descoperit arta de suare a containerelor din sticlatopita. Procedurile de a produce astfel sticla ramannechimbate de pe vremea romanilor pana in secolulal nouasprezecelea. In 1821 au fost introduse matrite

 pentru a permite gatul si corpul unei sticle sa esuate impreuna.

Curiozitati:• in 1872 se inventeaza capacul care se inleteaza• in 1892 in St. Louis se inventeaza capacul de bere

de astazi; Anheuser-Busch a ordonat 500.000 deastfel de capace in 1896

• Coca-cola este cea mai celebru ambalaj de sticla,nd un simbol la nivel mondial pentru America

• cand oamenii sunt rugati sa se gandeasca la unambalaj alimentar rosu pentru orice bautura, 71%raspund Coca-cola7

Ambalajele alimentare de la sfarsitul anilor 1800nu a fost o stiinta. Ambalajul era format din ce aveavanzatorul la indemana, ziare, panza, saci au fost celemai cunoscute pentru ambalarea carnii si fainii si azaharului.Staniolul8 a fost folosit petru prima data in Franta in1840 pentru ambalajul bomboanelor individuale.In 1850 un material compozit cu un strat interior defolie si cu un strat exterior de hartie rezistenta la petea fost dezvoltat pentru ciocolata Cadbury.9

Prima masinarie de fabricare a pungilor de hartiea fost dezvoltata in 1852 de catre Francis Wolle 10.Introducerea acesteia a crescut vanzarile unde acesteaau fost folosite deoarece oamenii nu au mai fost

nevoiti sa faca mai multe drumuri.Curand apar cutiile de carton. Acestea permitcomercializarea in masa a mai multor produse,deoarece acestea nu se rupeau si nu atrageau paraziti.Cutiile au luat amploare la inceputul anilor 1900,acestea ind imprimate, stateau drept si aratauatractiv pe rafturile magazinelor atragand din ce in cemai multi cumparatori.

6 History of Glass

7 Coca-Cola History

8 Istoria staniolului pre-1850 

9 Istoria ciocolatii Cadbury  

10 Istoria pungilor de hartie 

Conservele alimentare au fost inventate la inceputulanilor 1800, Napoleon dorind o hrana de calitatesuperioara pentru armatele sale. Industria de conserveia amploare in 1874 odata cu inventarea oalei sub

 presiune. In anul 1900 poductia ajunge pana la 6000de cutii pe ora. Aluminiul si otelul sunt materialele

 preferate in fabricarea conservelor. Apar cunoscutelesupe Campbell Soup.11

In 1923 Du pont licentiaza brevetul de umiditateal celofanului. Produsul clar, subtire a fost folositca material de acoperire si protectie ale produseloralimentare. Acesta a permis comerciantilor saaseze produsele intr-un mod atractiv prin plasarea“ferestrelor” intr-un pachet de hartie.12

Polietilena a fost introdusa in ajunul celui de-al

doilea razboi mondial. Du Pont, Dow Chemical, siUnion Carbide joaca un rol important in producereaalimentelor pentru a sustine razboiul. Acestiademonstreaza cu succes beneciile utilizariimaterialelor plastice in locul otelului, lemnului,staniului si cauciucului. In 1950 acestea iau amploarein magazine, recipientele de plastic ind putincostisitoare si usor de produs, ele sunt mai usoare sirezistente la rupere.13

11 Campbell Soup

12 Cellophane paradox

13 Imperial Chemical Industries

Scurta istorie a ambalajelor alimentare

Curiozitati:• in anul 1850 faina era transportata de catre

cumparatori intr-o canistra sau in panze de bumbac• Campbell soup folosea culorile rosu si alb pentru

a atrage atentia asupra produsului. Numele era proeminent si eticheta era foarte clara

• “ferestrele” sunt prezente si in ambalajelealimentare din ziua de astazi• HDPE este polietilena de inalta densitate si PP este

 polipropilena. HDPE ete un tip de polipropilena• codul SPI este un simbol pentru rasina care a fost

folosita la fabricarea containerului

De retinut !• cutiile de carton de lapte nu sunt doar hartie/carton,

ele au un strat subtire de polietilena (LDPE) peinterior si exterior pentru a nu lasa mirosurile sa

 patrunda si pentru a pastra umiditatea si a dedurizacartonul, serveste ca adeziv pentru sigilarea unor

 produse pana la deschiderea acestora, si reducealterarea si bacteriile. Cartonul asigura rezistentasi rigiditate.

• sticlele de doi litrii sunt fabricate din PET sau#1 plastic reciclat. Capacul este realizat din

 polipropilena (de exemplu Pepsi si Coca-cola)sau polietilena de joasa densitate pentru sticlelede apa (de ex. Evian si Avalon) , captusealacapacului este facut din EVA sau etilen acetat devinil, si eticheta din folie de polipropilena.

• Adezivul este etilen-acetat de vinil (EVA) adezivtopit la cald si se lipeste mai bine de polipropilena.

• PET nu poate rezista la temperaturi ridicate,turnarea apei erbinti in interiorul sticlei va

 provoca sticla sa se deformeze.• Unele containere de suc sunt realizate din cutii de

hartie mici cu garnituri de folie sau sticla.

8/16/2019 Materiale de Acoperire Pentru Recipienti Alimentari

http://slidepdf.com/reader/full/materiale-de-acoperire-pentru-recipienti-alimentari 5/12

8 9

CuprinsGheorghe Ramona Mihaela- 51 D

Înainte de a se aborda complexa problematică asiguranţei alimentare şi a securităţii alimentare esteutil să se precizeze câteva noţiuni şi concepte.

Un prim element este cel referitor la deniţia produsului alimentar: alimentul este un produs în stare

 proaspătă sau prelucrată, cu valoare nutritivă utilizatca hrană. În cazul general, un aliment cuprinde: proteine, glucide, lipide, săruri minerale, vitamine şiapă.Apa deţine ponderea cea mai mare în compoziţiamarii majorităţi a produselor alimentare, ajungând

 până la procente masice de peste 90% din masa totalăa produsului.Toate produsele alimentare sunt perisabile adică suntsusceptibile de a-şi modica însuşirile şi compoziţiaşi în nal de a se altera.

Pe lanţul alimentar dintre producerea sau recoltareaunui produs alimentar şi consumul acestuia, acesta se

 poate deprecia sau altera dacă nu se asigură condiţiitehnologice de conservare corespunzătoare. În acestsens, unui produs alimentar, în funcţie de speciculşi caracteristicile acestuia, i se aplică tehnici şitehnologii de conservare diverse, dintre care cea maiutilizată şi mai universal aplicabilă este tehnica şitehnologia frigului.

Prin deniţie, un produs alimentar depreciat este un produs care a suferit modicări ale compoziţiei sauînsuşirilor iniţiale şi care au valori în afara intervaleloradmise, convenite sau reglementate.Un produs alimentar alterat este acel produs care numai este apt pentru consum sau este periculos pentrusănătatea sau viaţa consumatorului.

Deprecierea şi alterarea produselor alimentare se produc ca urmare a acţiunii factorilor modicatori aicalităţii şi caracteristicilor acestora. Aceştia pot denatură microbiologică, chimică sau zică.

 Nu numai factorii modicatori externi sau intrinseci auefecte negative asupra calităţii unui produs alimentarci şi o serie de alţi factori care ţin de contaminareainiţială a produsului sau contaminarea de pe traseuldintre producere sau recoltare şi consum, de acţiuneaunor substanţe adăugate necontrolat în produs (aditivialimentari, adjuvanţi tehnologici) sau pătrundereaaccidentală în produs sau pe produs a unor substanţe

 periculoase pentru sănătatea umană ş.a.

Inocuitatea unui produs alimentar reprezintăcalitatea acelui produs de a nu dăunător sănătăţiiconsumatorului.Plecând-se de la acest concept de inocuitate şi princonexiune cu ştiinţele privind alimentul şi alimentaţia(chimia alimentară, nutriţia umană, sănătatea publică,

toxicologia alimentară ş.a.) s-a conturat conceptul şidomeniul siguranţei alimentare.Se poate spune că prin siguranţă alimentară, serealizează inocuitatea produselor alimentare realizate,

 procesate şi consumate de către o persoană sau decătre o comunitate umană oarecare.

 Noţiunea şi conceptul de securitate alimentarăreprezintă politica de asigurare cantitativă şi calitativăa necesarului de alimente şi produse agricole pentru oţară, o colectivitate umană sau o entitate distinctă de

 persoane.În sfârşit, industria alimentară, într-o accepţielargă a cuvântului, reprezintă domeniul prelucrăriişi procesării materiilor prime agroalimentare şitransformarea acestora în produse alimentare, petot lanţul cuprins între producerea sau recoltarea

 produsului şi consumul sau utilizarea acestuia.Unul dintre sistemele de calitate este şi sistemulHACCP (Hazard Analysis and Critical Control Point).Pentru ca acest sistem să funcţioneze, trebuie ca maiîntâi să existe bune practici de igienă şi de producţie.HACCP include identicarea tuturor pericolelorcunoscute, care pot asociate cu alimentele careurmează a procesate. Odată ce această evaluare estefăcută, sunt identicate punctele critice de control(PCC) ale procesului tehnologic, unde controalelefrecvente vor preveni, reduce sau elimina aceste

 pericole.In procesarea alimentelor este de asemenea necesar să

se asigure siguranţa ingredientelor utilizate ca ajutoarede proces şi aditivii. Evaluarea siguranţei acestoranecesită analizele datelor existente, specicaţiilorchimice, nutriţionale, dozele optime şi compoziţia.Această muncă este realizată de specialişti pregătiţi întoxicologie, nutriţie, chimie, compoziţia alimentelorşi tehnici de evaluare a riscului.

Siguranţa alimentara şi a securităţii alimentare

România reglementează amblajele alimentare prinhotărârea guvernamentală 1197 din 2002 (Hotărârede Guvern, 2002). Aceasta însă reglementeazădoar materialele plastice, ceramic şi foliile dinceluloză regenerate. 14Cartonul, chiar dacă estelaminat cu plastic nu este considerat material plastic

în accepţiunea acestei legi. Pentru materialelereglementate se stabileşte că migrarea globală nutrebuie să depăşească 10mg/dm2 .În 2004, Comisia Europeană a stabilit o reglementarecadru de bune practici, legislaţie care se adresează latuturor materialelor care intră în contact cu alimentele- (EC) No 1935/2004 ce a fost amendată doi ani maitârziu prin (EC) No 2023/2006 şi căreia i s-au făcut întimp diverse adăugiri.15

În esenţă aceasta spune că materialele care intrăîn contact cu alimentele nu trebuie să îşi transferealimentelor componentele în cantităţi care ar putea să

 pericliteze sănătatea, să aducă schimbări inacceptabilemâncării sau să realizeze nici un fel de schimbăriorganoleptice. (Comisia Europeană, 2004)Aceasta listează 17 grupe de materiale şi articole,ca “material plastic“, “hârtie şi carton“, care pot reglementate de reglementări specice.Deocamdată astfel de reglementări există doar pentruceramică, celuloză regenerată şi material plastic.Pentru material plastic se precizează două limite demigrare – o limită generală de migrare de 60mg desubstanţă pe kg de aliment, care se aplică tuturorsubstanţelor care pot migra din ambalaje în aliment,şi o migrare specică care se aplică unor anumitesubstanţe, bazându-se pe evaluarea toxicologică aacestora. 

Transferul substanţelor de pe suprafaţa tipărită cătresuprafaţa ce se aă în contact cu alimentul ambalatdepinde de mai mulţi parametrii: designul ambalajului,tipul de aliment, raportul suprafaţă/volum, timpul dedepozitare, umezeală şi temperatură.În domeniul alimentelor ambalate în cutii de carton,sursele de contaminare a alimentelor cu substanţeimproprii consumului uman sunt substratul,cernelurile şi lacurile, factori care apar în procesul de

 producţie şi alţi factori de mediu.

14 ChemicalWatch (2009)

15 Protecţia consumatorilor în comercializarea alimentelor

Sunt numeroase substanţe care pot migra dinstructura cartonului în alimente:

Metale  – prezente în substanţele de umplutură alecartonului şi din cerneala de ziar rămasă în cartonulreciclat.Parană, ceruri şi răşini  – din cartoane cerate şi

foliile celulozice, folosite la ambalarea alimenteloruscate.Înălbitori optici şi coloranţi, se recomandă a sefolosi cu precauţie în cartonul alimentar deoarecemigrează cu uşurinţă. Agenţi de încleiere, de regulănu se folosesc pentru cartonul alimentar.16

Compuşi ai clorului – s-a renunţat la folosirea acestoraîn producerea hârtiei şi cartonului.Substanţe derivate din polietilenă care pot denaturamirosul şi gustul alimentelor şi care apar înspecial

 procesul de extrudare a granulelor de PE.Plastianţi, cum sunt esterii ftalaţi care provin dinadezivi, cerneluri şi lacuri tipograce Alte substanţe:în urma studiilor realizate de autorităţile din Germaniaau identicat în cartonul reciclat peste 250 de altesubstanţe care ar putea migra în alimentele uscatedepozitate la temperatura camerei (Grob, 2014).Pentru că materia prima este eterogenă, putând mereusă apară noi substanţe în compoziţia sa.

Însă principalii contaminanţi care pot apărea înalimentele din ambalaje din carton sunt uleiurile

16 EVAL „MOSH-MOAH Examples of migration into food”

Contactul cu alimentele, riscuri şi reglementări

8/16/2019 Materiale de Acoperire Pentru Recipienti Alimentari

http://slidepdf.com/reader/full/materiale-de-acoperire-pentru-recipienti-alimentari 6/12

10 11

CuprinsGheorghe Ramona Mihaela- 51 D

minerale (hidrocarburi) din cartoanele reciclate.Acestea sunt uşor absorbite de alimentele uscate şi careconţin grăsimi, deoarece aceste uleiuri se transformaîn gaze volatile chiar la temperature camerei.

Cerneală şi lac

Cernelurile şi lacurile convenţionale sau cu polimerizare UV pot conţine substanţe periculoase:hidrocarburi, coloranţi, solvenţi fotoiniţiatori, sicativi,esteri ai acizilor graşi, aditivi şi alte substanţe.Acestea pot migra chiar dacă nu au contact direct cualimentele, prin intermediul nemijlocit al cartonului(penetrare sau contact) sau prin aer (volatilizare oricondensare şi extracţie) (gura 2).Penetrarea are prin masa cartonului subtanţelemigrând de pe faţă pe verso.În migrarea prin contact transferul de substanţe se facede pe faţa tipărită a cartonului pe verso altu ambalaj întimpul uscării în teancuri pe palet după tipărire.Migrarea în faza gazoasă are loc când se transferăsubstanţe volatile în aerul din interiorul ambalajuluisau între diferitele straturi de ambalare.Condensare şi extracţie a unor componente au locîn procesul de încălzire a alimentului (sterilizare,

 preparare termică)

Ambalajele pentru produsele alimentare pot realizate din mai multe tipuri de materiale acesteadiferenţiindu-se între ele prin ecienţa protecţiei pecare o oferă produselor şi costurile de obţinere.

Producătorii aleg cel mai potrivit tip de ambalaj

 pentru produs ţinând cont de următoarele aspecte:

- proprietăţile produsului care trebuie ambalat:• natura, dimensiunea, masa, forma produsului,

numărul de unităţi de produs dintr-un ambalaj;• interacţiunile de ordin zic şi chimic ce pot apare

între produs şi ambalaj;• fragilitatea produsului, sensibilitatea la factori

mecanici şi de mediu (prin miros, agenţi chimici,umiditate);

• importanţa şi valoarea produsului, care determinămăsuri de siguranţă în plus împotriva unor posibilefurturi sau deteriorări intenţionate.

- condiţii de transport, manipulare şi depozitare:• numărul operaţiilor de încărcare-descărcare;• tipul mijloacelor de transport folosite: auto,

feroviar, naval;• durata operaţiilor de manipulare;• durata stocării;• locul vânzării.

- metoda de ambalare, tipul şi funcţiile ambalajelor:• în funcţie de modul de vânzare: autoservire sau

servire de către personalul angajat;• în funcţie de scopul ambalării: pentru transport

sau desfacere;• modul de închidere;• modalitatea şi tipul inscripţionării.

• materialul de ambalaj folosit (caracteristici, proprietăţi);• rezistenţă la şocuri termice;• rezistenţă la presiuni mari.

- valoricarea economică a ambalajului:• costul ambalajului;• existenţa posibilităţii de recuperare/refolosire a

ambalajului;• valoarea de recuperare.

În funcţie de materialele din care sunt realizate sedisting următoarele tipuri de ambalaje pentru produsealimentare:

Ambalaje din materiale celulozice (hârtie –

carton):

• hârtia kraft, hâ rtia albită, hârtia pergament, hârtiacerată, hârtia paranată;•  pungii de hârtie; Se utilizeză la ambalarea

 produselor de panicaţie, fast -food, făină, mălai,griş, pesmet.

• cutii din carton ; Se utilizează la ambalarea produselor alimentare ca pizza, produse de patiserie, torturi, cereale etc.

• cutii din carton caşerat cu folie de polietilenăasociat cu folie de aluminiu este utilizat cusucces la ambalarea produsele alimentare lichidece necesită a închise ermetic şi sterilizate latemperturi foarte înalte (ex: sistemul Tetra-Pak)

• lăzii din carton. Se utilizează ca ambalaje pentrutransportul legumelor şi fructelor.17

Ambalaje din materiale plastice:

•  pungi, sacoşe, saci din material plastic; Seutilizează la ambalarea produselor alimentare(cereale, seminţe, zahăr, poduse de panica ţie ).

•  butelii şi acoane din materiale plastice; S efolosesc pentru îmbutelierea laptelui pasteurizat.

• tuburi deformabile din material plastic; Acestease utilizează pentru ambalarea muştarului,maionezei, piureurilor, pastei tomate etc.

• recipiente de capacitate mică din materiale plastice; Acestea se utilizează la ambalarea produselor semipăstoase: produse lactate(iaurt, creme, brânză proaspătă, îngheţată etc.),

semipreparate (maioneză), mezeluri.•  bidoane si butoaie din material plastic. Acestea sefolosesc pentru transportul laptelui şi produselorlactate (smântână, branză proaspătă, îngheţatşăfrişcă etc.).18

Ambalaje din sticlă:•  butelii de sticlă Sunt utilizate ca ambalaje pentru

sucuri, băuturi răcoritoare, apă minerală, lapte şiderivatele laptelui, băuturi alcoolice şi lichioruri,

 bere, şampanie, ulei etc.

17 Materials - Cellulose, Cellophane Packaging Applications

18 Bioplastics in Food Packaging

•  borcane de sticlă Se folosesc pentru ambalarea produselor alimentare conservate prin sterilizare, pentru miere, iaurt, bomboane.19

Ambalaje din metal:

• foliile de aliminiu; Se folosesc pentru ambalarea

untului, ciocolatei, nuga, drajeurilor, bomboanelorne, a biscuiţilor.• cutii conserve metalice; Se folosesc pentru

ambalarea şi conservarea produselor din carne,compoturi, ciuperci, fasole, mazăre etc.

• doze de aluminiu ; Sunt ambalaje folositepentru bere, bătuturi răcoritoare, sucuri, unele

 băuturi,alcoolice• tuburile deformabile; Sunt ambalaje folosite la

 produsele păstoase, creme cum ar : maioneza,muştarul, paste condimentate.

•  butoaie metalice; Este foarte folosit pentruambalarea sortimentelor de bere dar şi pentrutransportu vinului.

• ambalaje de tip aerosol (spray). Sunt folosite laambalarea de substanţe aromatizante, creme,frişcă, sosuri.20

Ambalaje din lemn:

• lăzi din lemn; Se folosesc ca ambalaje de transport pentru legume şi fructe.

•  butoaie din lemn. Se folosesc pentru producerea/ prelucrarea, transportarea şi depozitarea vinuluişi abăuturilor alcoolice distilate, pentru peştesărat, etc.

19 Benefits of Glass Packaging

20 Overview: Metal as a Packaging Material

Materialele din care sunt realizate, tipurile de ambalaje

8/16/2019 Materiale de Acoperire Pentru Recipienti Alimentari

http://slidepdf.com/reader/full/materiale-de-acoperire-pentru-recipienti-alimentari 7/12

12 13

CuprinsGheorghe Ramona Mihaela- 51 D

Principalele categorii ale materialelor de baza utilizate pentru ambalare sunt:- materialele plastice;- lmele de celuloza regenerata;- hartia si cartonul;- metalul;

- sticla.

In cazul unor recipiente de metal pentru alimente si bauturi fara alcool exista un invelis de lac interior e pentru a preveni corodarea metalului de catre alimente contaminarea alimentului de catre recipientulmetalic.

O combinatie de strat polimeric intr-un carton estefolosita pentru ambalajele lichide precum lapteleunde un invelis de lac pastreaza laptele in recipientsi da rezistenta cartonului. Unde este necesaradepozitarea bauturilor fara alcool pentru perioademai lungi, precum in cazul sucurilor de fructe,

 protectia suplimentara este necesara pentru a preveni

 patrunderea O2 in aliment. Pentru obtinerea acestei protectii, un strat de aluminiu este incorporat incomponentul de plastic/ carton.

 In cazul multor materiale cu multiple straturi, adeziviisunt utilizati pentru a le tine impreuna. Printareaexterioara este si ea o componenta importanta inambalare.

Materialele noi pentru ambalare au de obicei ostructura cu mai multe straturi. Daca materialul esteo laminata sau o coextruziune ecare strat va produceun spectru infrarosu. Spectrul compus rezultanta dicil de interpretat. In majoritatea cazurilor

laminatele sunt produse prin utilizarea unui adezivce leaga straturile intre ele. Cateodata este posibilaselectarea unui solvent pentru dizolvarea adezivului

 prin asta permitandu-se straturilor individuale de polimeri sa e separate. Polimerii separati pot identicati prin spectrul lor de absorbtie infrarosu.Adezivii bazati pe poliuretan sunt utilizati pe scalalarga pentru a lega poli (etilena tereftalata) de

 poliolene. Alcoolul benzilic erbinte este un solvent bun pentru o gama larga de poliuretine. Alti solventisunt tetrahidrofuranul si cloroformul utilizati pentruadezivi pe baza de acril. Acestia ajuta la identicareatipului de adeziv.

Conservarea produselor alimentare

O succinta clasicare a procedeelor de conservare aalimentelor este urmatoarea:

1.1. Eliminarea microorganismelor prin separare

zica (microltrare, ultracentrifugare);

1.2. Distrugerea microorganismelor (sterilizare) prin:  - actiune a caldurii;  - radiatii ionizante;  - folosire a antisepticelor lichide si gazoase.

1.3. Efect de opire a proliferarii microorganismelor(efect de protectie) prin:  - utilizare a temperaturilor scazute;  - reducere a continutului de apa;  - protectie prin incorporare, inglobare deinhibitori.

1.4. Procedee mixte (utilizand cel putin doua

 procedee):  - refrigerare in atmosfera controlata;  - tratament termic urmat de refrigerare;  - tratament cu radiatii ionizante si refrigerare;  - prin fermentare si pasteurizare sau sterilizare;  - prin actiunea asupra activitatii apei (aw);  - prin actiunea asupra pH-ului.

Pentru mai multe informatii despre acest subiect:Procedee de conservare folosite în industria alimentarăConservarea alimentelor - WikipediaConservarea produselor alimentare

Conservarea alimentelor. Metode de conservare a alimentelor

Materialele pentru ambalare; Conservarea produselor alimentare

Cele cel mai frecvent utilizate sunt: cutiile metalice

sau borcanele de sticla. In ceea ce priveste loculocupat, la ora actuala, de materialele de ambalare, se

 poate aprecia ca 80% din conservele sterilizate suntambalate in cutii de tabla cositorita, 20% in ambalajedin aluminiu si din sticla .

Atat in tara, cat si pe plan extern, conservele produseloralimentare (atat din carne, cat si din legume-fructe)utilizeaza:- Cutii metalice (din trei piese) sudate sau lipite,litograate, cu capace clasice, sau cu deschidereusoara din tabla cositorita.- Cutii ambutisate (din doua piese) din tabla cositoritasau din aluminiu, lacuite sau litograate, cu capaceclasice sau cu deschidere usoara, litograate.De asemenea, in tara nu s-au realizat, inca, capace cudeschidere usoara, acestea importandu-se din tarileUniunii Europene, unde se folosesc pe scara larga.Se realizeaza capace clasice litograate. In ceea ce

 priveste aspectul cutiilor de conserve si al capaceloreste de mentionat faptul ca, litograerea in tara se

realizeaza intr-o proportie foarte mica, comparativ cu piata europeana.

Invelisurile, lmele laminate si cernelurile

Materialele organice sunt utilizate ca protectie sauinvelisuri decorative pentru recipientele de metalsau capace. Acestea pot sub forma de invelislichid aplicat, cerneluri sau lme laminate. Pentrurecipientele din 3 parti, recipientele turnate si capace,metalul este invelit si printat atunci cand este informa plata, de spirala sau folie inainte de formarearecipientelor sau capacelor. Pentru r ecipientele turnate

din 2 parti si cele cu pereti slefuiti toate invelisurile sidecoratiile sunt efectuate dupa ce corpul recipientuluieste format.21

Invelirea spiralei sau foliei de metal este facutaintotdeauna prin rulare. Pentru recipiente sudate din3 parti cu invelis intern de obicei este necesar sa seaplice un invelis in interiorul zonei sudate dupa cecorpul recipientului este format. Acest lucru poate facut prin rulare sau cu un spray/ pudra lichida.

21 GENERAL PRINCIPLES OF FOOD PACKAGING: PACK-AGING MATERIALS p 22

Suprafetele interne a recipientelor DWI din partisunt invelite cu un spray fara aer. Desi invelisurilede lac ofera o anumita protectie, pot exista defecte

 precum microcanalele, microcrapaturile sau surile prin care se pot transfera ioni metalici in produs.Gradul de expunere la metal intr-un recipient DWI

lacuit poate testat prin masuratori ale conductivitati prin utilizarea unor solutii electrolitice. Pentrurecipientele pentru alimente DWI, unde sunt aplicatein mod normal etichete de hartie, suprafata exterioaraeste invelita cu un lac incolor cand recipientul esteformat. Recipientele pentru bauturi au un invelisextern optional care este aplicat cu o rola. Aceastaeste folosita pentru a sporii decoratiile si din acestmotiv de obicei este alba.22

Interactiunile dintre recipient si continut

Toate alimentele interactioneaza cu suprafata interna

a ambalajului in care sunt impachetate. Cea maiobisnuita forma a acestei interactiuni este corodarea.In recipientele plate de tinichea aceasta ia formacorodarii prin gravare sau punctiforma si poate apareasi o patare a suprafetei. Totusi dupa cum a fost descrismai sus in lucrare lacul intern va reduce acest efectcreand o bariera intre aliment si peretii recipientuluimetalic. Asta permite si utilizarea unor alte tipuride recipiente metalice (din otel fara tinichea sau dinaluminiu) care altfel s-ar coroda extrem de rapid.

22 GENERAL PRINCIPLES OF FOOD PACKAGING: PACK-AGING MATERIALS p 24

Recipiente pentru conserve

8/16/2019 Materiale de Acoperire Pentru Recipienti Alimentari

http://slidepdf.com/reader/full/materiale-de-acoperire-pentru-recipienti-alimentari 8/1214 15

CuprinsGheorghe Ramona Mihaela- 51 D

In forma ne lacuita doar tinicheaua este rezistentala corodarea provocata de catre acizii existenti inalimente; toate celelalte metale trebuiesc lacuite.Chiar si tinicheaua trebuie lacuita daca alimentecu componente extrem de corozive sunt ambalate,

 precum sosul de rosii, sau unde exista riscul corodarii

 punctiforme sau patarii suprafetei (produsele dincarne).

Reciclarea ambalajelor de metal

Atat materialele de ambalare bazate pe aluminiucat si cele bazate pe otel sunt imediat retopite decatre producatorii de metal. Rebuturile care apar inurma procesului de fabricare a recipientelor pot returnate pentru reciclare prin intermediul unor tertiintermediari. Ambalajele deja folosite sunt reciclatedupa separarea automatica de celelalte deseuri siin nal returnate producatorilor pentru retopire.Aluminiul si otelul nu isi pierd calitatile prin procesulde retopire si pot reutilizate de un numar nelimitat

de ori pentru crearea unor ambalaje de prima calitate.Anumite procese de reciclare permit separareacositorului de catre baza de otel inainte de retopire.23

23 GENERAL PRINCIPLES OF FOOD PACKAGING: PACK-AGING MATERIALS p 28

Ce reprezintă codurile de pe recipientele de plasticși care sunt cele mai sigure

Un cod este ştanţat pe spatele recipientelor din plastic, pentru a determina tipurile de plastic din care estefacut. Codurile 1, 2, 4 şi 5 sunt considerate mai sigure

decât 3, 6 şi 7.

1. PET  (polietilen tereftalat) este printre celemai sigure tipuri de plastic. Codul 1 apare pemajoritatea sticlelor de apă, suc ori ulei. Este acel

 plastic transparent care, deși este printre cele maisigure, pe suprafaţa lui se acumulează foarte uşor

 bacteriile. De aceea păstraţi cât mai puţin timp băuturile în aceste sticle şi nu le refolosiţi.

2. HDPE (polietilenă de mare densitate), folosită pentru fabricarea pungilor si a ambalajelor de plastic. Codul 2 îl găsiţi pe recipientele cu iaurt,margarină şi produse cosmetice şi este de cele maimulte ori un plastic opac. Este considerat a unulsigur, pentru că are un risc redus de a pătrunde în

 produsul ambalat.3. V (policlorura de vinil sau PVC) poate periculos

 pentru bebeluşi. Feriţi-vă de pet-urile care auştanţat codul 3! Acesta este un tip de plastic folositîn dopuri, caserole, dar şi în tuburile şampoanelor.PVC-ul are în compoziţie DEHA, un produschimic folosit pentru a face plasticul mai exibil,dar care este nociv sănătăţii. Studiile au arătat că

 poate afecta catul şi chiar cauza cancer.4. LDPE (polietilena de joasă densitate) este un

 plastic rezistent atât la temperaturi înalte, cât şiscăzute. Codul 4 apare pe anumite tipuri de sticle,în pungile alimentelor congelate sau în tacâmurişi este printre tipurile sigure de plastic. Este însă

ceva mai mai scump şi destul de rar folosit.5. PP  (polipropilenă) - codul 5 există pe unele pahare de unică folosinţă sau pe diverse ambalajealimentare, dar specialiştii nu consideră periculosacest tip de plastic.

6. PS (polistiren) - devine periculos la temperaturiînalte. Acest tip de plastic este folosit tot pentrufabricarea paharelor şi tacâmurilor de unicăfolosinţă, dar şi la cutiile cu iaurt. Cercetările auarătat că în contact cu alimentele calde elibereazăstiren, o substanţă toxică. Aşadar, gândiţi-vă dedouă ori înainte de a bea o cafea dintr-un pahar de

 plastic pe care apare codul 6.

Ce reprezintă codurile de pe recipientele de plastic

7. (alte mase plastice) este cel mai periculos tip de plastic. Şi de codul 7 ar trebui să vă feriţi. Acest tipde plastic are în compoziţie bisfenol, o substanţăinterzisă în mai multe state europene. Din păcateeste folosit chiar şi pentru fabricarea biberoanelor

 pentru bebeluşi. Utilizat timp îndelungat poate

creşte riscul de pubertate precoce la fetiţe, dar şide apariţie a cancerului la prostată şi la sân.

Reglementari privind utilizarea metalelor ca

materiale de contact cu alimentele

1.Statutul reglementarilor actuale privind metalele

In cazul majoritatii sistemelor regulatorii, metaleleintra sub incidenta legislatiei privind FCM decat

sub incidenta celei privind contaminantii alimentari.Codex Alimentarius este un fel de ghid internationalcare contine limitele acceptabile a metalelor inalimente. In plus exista anumite limite nationale siEU iar Consiliul Europei a emis un document ghiddespre metalele si aliajele utilizate ca FCM(CoE2001). Metalele relevante pentru ambalajele metalicealimentare sunt erul, cositorul , aluminiul, cromul si

 plumbul.24

1.1 Fierul

 Fierul este constituentul major al otelului ind folositca tinichea sau ca otel cu invelis de electrocrom(ECCS). Totusi, suprafata de otel este intotdeauna

 protejata de un strat cositor si/sau un invelis organic

 protector. Fierul nu este controlat de reglementari pentru limite specice, desi comitetul de expertiin domeniul aditivilor alimentari (JECFA) formatdin experti FAO si WHO a stabilit un nivel maximde ingerare zilnica (PMTDI) la 0.8 miligrame/kggreutate corporala (mg/kg-1 bw). Datorita puterniceialterari a culorii alimentelor de catre er este

 putin probabil ca aceasta limita sa e depasita prinutilizarea otelului in ambalajele alimentare. Migratiaerului din ambalajele metalice pentru alimente estemonitorizata de catre industrie in timpul testelorcalicative datorita riscului patarii/alterarii culoriisi datorita faptului ca dizolvarea erului poateindica corodarea substratului ducand la o potentiala

 pierdere a integritatii recipientelor. Exista standarde pentru sortimentele de ambalaje alimentare dintinichea(EN10333) si EC(EN 335).25

1.2. Cositorul26

Otelul cu invelis de cositor(tinicheaua) este largutilizat pentru ambalajele alimentare si este fabricat

 prin depozitarea electrochimica . De obicei, esteacoperit cu un invelis protector organic, desi pentrualimentele uscate si anumite alimente umede,

24 siguranta alimentara

25 Fier

26 Staniul sau cositorul

Reglementari privind utilizarea metalelor ca materiale

8/16/2019 Materiale de Acoperire Pentru Recipienti Alimentari

http://slidepdf.com/reader/full/materiale-de-acoperire-pentru-recipienti-alimentari 9/12

8/16/2019 Materiale de Acoperire Pentru Recipienti Alimentari

http://slidepdf.com/reader/full/materiale-de-acoperire-pentru-recipienti-alimentari 10/1218 19

CuprinsGheorghe Ramona Mihaela- 51 D

Calitatea materialelor de ambalare si ambalajelor, precum si tehnologiile de ambalaretrebuie sa e la nivelul celor practicate de tarile dezvoltate, respectiv sa raspundaexigentelor impuse, in principal, de piata Uniunii Europene.

Securitatea materialelor de ambalare se bazeaza pe asigurarea ca, in timpul contactuluicu alimentele, substante chimice nesigure nu migreaza din material in alimente.

Lacuri de acoperire sunt utilizate la confectionarea cutiilor metalice destinateconservarii produselor alimentare, in scopul protejarii fata de reactia cu alimentulcontinut, cat si f ata de coroziunea atmosferica. Tipurile de lac utilizate in acest scopse clasica dupa natura chimica in: epoxidice, fenolice, epoxi-fenolice; poliesterice;epoxi-anhidride; epoxi-amine; epoxi-amino-anhidride si pe baza de rasini vinilice.Alegerea lacului potrivit se face, atat dupa natura chimica, cat si in functie de actiuneaagresiva a constituentilor produsului ambalat.

In cadrul studiului s-a urmarit:

- determinarea gradului de stabilitate al ambalajelor in sistemul produs alimentar-ambalaj. Acesta presupune testarea migrarii globale de componenti si a migrarilorde componenti specici, in lichide de extractie-model. Simulantii alimentari au fostalesi ca modele ale categoriilor de alimente de baza : medii apoase, acide, alcoolicesi grasimi.

- identicarea cerintelor legislatiei europene si ale legislatiei nationale specice pentruacoperirile de protectie ale conservelor, exprimate prin limite de migrare specice

(LMS) din extractele adecvate si prin cantitati maxime de substante (CM) in produsulnit pentru migrantii potentiali ai acestora.

Concluzii

1. Reguli şi normative sanitaro-epidemiologice pentru materialele folosite în sectorul alimentar

2. Sursa Abc-Pack 

3. Sursa Abc-Pack 

4. Sursa Abc-Pack 

5. Sursa Abc-Pack 

6. History of Glass

7. Coca-Cola History

8. Istoria staniolului pre-1850

9. Istoria ciocolatii Cadbury

10. Istoria pungilor de hartie

11. Campbell Soup

12. Cellophane paradox

13. Imperial Chemical Industries

14. ChemicalWatch (2009)

15. Protecţia consumatorilor în comercializarea alimentelor

16. EVAL „MOSH-MOAH Examples of migration into food”

17. Materials - Cellulose, Cellophane Packaging Applications

18. Bioplastics in Food Packaging

19. Benefits of Glass Packaging

20. Overview: Metal as a Packaging Material

21. Procedee de conservare folosite în industria alimentară

22. Conservarea alimentelor - Wikipedia

23. Conservarea produselor alimentare

24. Conservarea alimentelor. Metode de conservare a alimentelor

25. GENERAL PRINCIPLES OF FOOD PACKAGING: PACKAGING MATERIALS p 22

26. GENERAL PRINCIPLES OF FOOD PACKAGING: PACKAGING MATERIALS p 24

27. GENERAL PRINCIPLES OF FOOD PACKAGING: PACKAGING MATERIALS p 28

28. Siguranta alimentara

29. Fier

30. Staniul sau cositorul

31. Cromul

32. Plumbul

33. Reglementari34. Reglementari

35. Norma privind materialele şi obiectele care vin în contact cu alimentele

36. GENERAL PRINCIPLES OF FOOD PACKAGING: PACKAGING MATERIALS

37. PACKAGING MATERIALS FOR FOODS

38. ILSI Europe Report Series

39. Packaging Materials Tables

40. FoodPackaging—Roles,Materials, andEnvironmentalIssues

41. Food Packaging: A Learning Cycle of Activities

42. Manual on Food Packaging for Small and Medium Size Enterprises in Samoa

43. Food Packaging STUDY MATERIAL Prepared by Dr. S.Kaleemullah College of Food Science and Technology Pulivendula – 516 390

Bibliograe

8/16/2019 Materiale de Acoperire Pentru Recipienti Alimentari

http://slidepdf.com/reader/full/materiale-de-acoperire-pentru-recipienti-alimentari 11/1220 21

CuprinsGheorghe Ramona Mihaela- 51 D

Anexa

8/16/2019 Materiale de Acoperire Pentru Recipienti Alimentari

http://slidepdf.com/reader/full/materiale-de-acoperire-pentru-recipienti-alimentari 12/1222 23

CuprinsGheorghe Ramona Mihaela- 51 D