Marketingul religios - consumul de religie -

Daca facem o asociere a marketingului religios cu marketingul social studiat de Philip Kotler, marketingul religios reprezinta o tehnica de gestiune a schimbarilor sociale, intelegand proiectarea, implementarea si controlul programelor ce vizeaza sporirea acceptabilitatii unei idei sau actiuni eclesiastice de catre grupurile tinta. Consumul de marketing religios se refera la totalitatea actelor, atitudinilor si deciziilor enoriasilor, privind utilizare unei parti din veniturile sale pentru cumpararea de bunuri eclesiastice de cult religios sau consumul de servicii religioase (slujbe, cununie, casatorie,etc). Consumul de marketing religios este influentat si de comportamentul credinciosilor. In viziunea marketingului religios comportamentul credinciosilor reflecta conduita acestora in cazul achizitionarii si consumului de bunuri si servicii religioase.Procesul deinformare in marketingul religios presupune cautarea de informatii si identificarea unor surse autentice ( cunostinte, prieteni, rude, familie, preot). Referitor la intrebarea 6 din chestionar rezulta că o consecinta fireasca este faptul ca enoriasii acorda o incredere mai mare informatiilor provenite de la preot. Sunt insa si cazuri destul de dese in care credinciosii tineri pun intrebari celor in varsta , cu ,,experienta’’.Rezultatul este ca la aceasi intrebare primesc raspunsuri diferite si de de cele mai multe ori eronate si contradictorii, astfel incat deruta si confuzia intretin o stare de neliniste cognitiva emotional si volativa; enoriasii indreptandu-si atentia catre preot. Exista si credinciosi care isi aduna informatii de la rude, prieteni, familie, dar care in final aleg o solutie personala. Referitor la intrebarea 3 in baza de date se observa faptul ca majoritatea credinciosilor merg la biserica numai de Craciun, de Paste si in alte zile sfinte, dar exista si multe cazuri in care oamenii vin la Biserica pentru ca au intampinat un necaz, o boala, sau o nemultumire si nu se pot regasi pe ei insisi. Credinciosii nu merg la Biserica sa cumpere servicii.Perceptia lor asupra Bisericii nu este aceea de a vedea in Biserica o firma care vinde servicii eclesiastice, ci un spatiu de rugaciune, perimetrul sacru de intalnire si comunicare cu Dumnezeu. Marketingul religios este la fel ca si marketingul in general.Exemplu: daca dupa oficierea unei slujbe,- care poate accentua solicitarea sau cresterea cererii pentru diferite forme de rugaciuni-, apare un dezacord intre nivelul dorit si cel perceput, credinciosii se vor orienta catre alti preoti cu har. Un alt exemplu de serviciu religios realizat de catre Biserica este cununia; cerea de cununie a scazut deoarece majoritatea tinerilor apeleaza la o uniune consensuala.

Consumul de religie este si strans legat de nevoia spiritualizarii, Biserica reprezentand o sursa de informatii pentru enoriasi. Activitatile religioase ocupa un loc aparte in cadrul serviciilor sectorului economic care sunt de o mare diversitate si se gasesc intr-o dinamica continua, accelerate si reprezinta modul in care sunt satisfacute acele nevoi spirituale care fac obiectul Stiintei Religiei. Activitatile religioase presinta numeroase particularitati legate de continutul si de toate celelalte componente ale serviciilor in ansamblu.In esenta apartenenta activitatilor eclesiastice la sfera serviciilor este justificata de similtitudinile referitoare la caracteristicile specifice serviciilor. Pentru intelegerea concreta a caracterului de serviciu atribuit activitatilor religioase deosebit de utila este definitia data de specialistii romani ai domeniului, potrivit carora serviciile reprezinta o utilitate, un beneficiu rezultate din desfaurarea intr-o succesiune a unor activitati specific. Activitatile eclesiastice apar ca fiind circumscrise sferei serviciilor. In cadrul Bisericii sesizam o astfel de existenta si derulare a activitatilor bisericesti.Diferentierea marketingului serviciilor religioase are la baza si caracteristicile acestora formulate de Philip Kotler:

- Intangibilitatea

- Inseparabilitatea

- Variabilitatea

- Perisabilitatea

Referire la intrebarea 11 Tehnologia actuala ( radio, TV, internet, camera video, telefon mobil, etc) contrabalanseaza inseparabilitatea serviciilor eclesiastice si ajuta la promovarea acestora.Marketingul religios este realizat si prin intermediul mass-mediei. In privinta implinirii nevoilor spirituale ale enoriasilor se apeleaza la o tehnica similara celei de marketing, sub denumire de personalizare, care sugereaza proiectarea serviciilor de o maniera care sa permita desfaurarea consecutiva a activitatii, incat sa raspunda intr-un grad inalt asteptarilor credinciosilor. Perisabilitatea serviciilor religioase elimina distributia fizica din cadrul mix-ului de marketing si creeaza dificultati in corelarea ofertei cu cererea. De exemplu in cazul slujbelor acestea pot fi inregsitrate pe un suport electronic si prin acest procedeu va exista un echilibru permanent intre cerere si oferta.Serviciul religios furnizat la TV sau pe internet poate fireceptionat intr-un moment inoportun. Organizatiile non-profit cum a devenit si biserica in ultimul timp se afla intr-o competitie motivate de necesitatea strangerii de fonduri si munca voluntara.In acest context demersul de marketing religios este justificat prin promovarea produselor de cult. In domeniul sociologiei religiei cercetarile arata care sunt legaturile intre religie si societate si formele de actiune reciproca ce exista intre acestea.

Religia se afla in stransa legatura cu societatea si se adreseaza tuturor credinciosilor indiferent de varsta,sex , ocupatie, sau mediu de resedinta, dupa cum se observa si din rezultatul intrebarilor 19 si 22.Exista o diferenta insa intre tineri si batrani, acestia din urma frecventand mai des Biserica , in timp ce tineri se distreaza si nu trec prea des pe la biserica decat in timpul sarbatorilor. Interesul acordat din ce in ce mai mult implicatiilor religiei dintr-o perspectiva sociologica a permis aprofundarea studiilor filozofice, istorice si psihologice.Cercetatorii au inceput sa isi concentreze atentia asupra investigatiilordin planul secund in care apareau diferite religii ale istoriei asupra implicatiilor sociale ale mesajului lor, precum si asuprea transformarilor sociale ce au avut loc sub actiunea lor. Ca reactie fata de exagerarile comise asupra influentelor politice, sociale si cultural ale religiei a aparut tendinta de a adeplasa accentual si de a interpreta religia in mod exclusive, ca un produs al fortelor si tendintelor culturale si sociale. Astfel s-au inregistrat rezultate foarte interesante care au contribuit la largirea campului de cunoastere a presupozitiilor economice si sociale ale gandirii si activitatii religioase.Max Weber a contribuit cel mai mult la formarea unei sociologii a religiei. Un studiu complet al efectelor religiei asupra vietii sociale a umanitatii si a influentei sale asupra coeziunii grupurilor, asupra evolutiei si diferentierii atitudinilor si cadrelor sociale si asupra dezvoltarii si declinului institutiilor sociale a furnizat rezultate de cea mai inalta valoare. Studii recente asupra religiei popoarelor au demonstrate ca in interiorul aceleiasi unitati etnice sau geografice exista un grad ridicat de variabilitate.

BIBLIOGRAFIE

Relatiile Bisericii Ortodoxe cu laicii, cadru specific de utilizare a marketingului in domeniul serviciilor eclesiastice - Valerica Olteanu, 2009Opiniile si credintele Gustave - Le Bon , editura StiintificaSociologia religiei – Joachim Wach, editura Polirom 1997