“Produsele noastre vă fac ziua mai condimentată”

Reprezentăm firma CRISS S.R.L., producătoare de muştar.Scopul nostru este de a oferi produse de cea mai bună calitate, la cel mai bun raport preţ- calitate şi astfel preocuparea pentru imaginea firmei, a produselor, într-un domeniu în care concurenţa este aprigă, este prezentă încă de la început. Sediul firmei este în Tecuci, Galaţi, str. 1 Decembrie 1918, nr. 127, telefon: +4 0236 751 825, fax; +4 0236 751 825,societate înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. J40/23478/2004, cod fiscal R6615341,cont 251101104181000485312,reprezentată prin Cristina Drăgan, director general, telefon mobil: +4 0740 575 151, sau pe adresa noastră de Internet, www.criss.ro. Societatea este cu capital privat, integral românesc iar clădirea în care ne desfăşurăm activitatea, în valoare de 4,5 mld lei, este proprietatea noastră. Într-o piaţă deja aglomerată de produse similare, având o concurenţă destul de mare atât în oraş, firme precum ATFAB S.A, LUCCULUS sau ARGHICOM S.A fiind bine cunoscute pe piaţa naţională, cât şi în întreaga ţară(S.C PAPALITO S.A, MUŞCHETAR S.A, KNORR sau BUNICA), odată cu extinderea treptată dar rapidă a reţelei proprii de distribuţie vom avea asigurat succesul în promovarea produsului nostru şi vom da exemple celorlalţi producători autohtoni de muştar, în iniţiativa lor. Am ales muştarul ştiind că acesta este unul din condimentele cele mai des folosite în alimentaţie, mai ales alături de carne şi de alte produse derivate, ca mirodenie la diverse salate, precum şi ca ingredient în diverse maioneză, sosuri, marinate.Datorită substanţelor pe care le conţine, muştarul este un excitant al mucoasei stomacale, provocând o puternică secreţie a sucurilor gastrice.

Muştarul este cunoscut ca şi plantă de către om şi cultivat, de circa 3000 de ani. Iniţial el a fost cultivat în China, după care s-a răspândit în lume şi a fost cunoscut de către greci cu circa 400 de ani înainte de naşterea lui Hristos.Medicii greci din antichitate aveau un foarte mare respect pentru proprietăţile medicale ale muştarului încât au atribuit descoperirea sa lui Aesculap. De altfel boabele de muştar au fost pomenite şi înBiblie în pilda Grăuntelui de muştar: "Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un grăunte de muştar, pe care l-a luat un om şi l-a semănat în ogorul său. Grăuntele acesta, întradevăr, este cea mai mică dintre toate seminţele;dar după ce a crescut este mai mare decât ierburile şi se face un copac, incât păsările cerului vin şi işi fac cuiburi în ramurile lui.". Egiptenii ,romanii, grecii foloseau praful de muştar şi boabele ca şi condimente, încă din antichitate. Romanii utilizau muştarul atât ca aliment cât şi ca medicament. De altfel se folosea făina de muştar, obţinută prin măcinarea boabelor pentru prepararea unor băi care să încălzească picioarele. Muştarul combinat cu apa caldă cresc tensiunea arterială şi duc la o mai bună circulaţie a sângelui. Dacă aveţi însă probleme cu tensiunea, acest lucru nu se recomandă. De asemenea pasta de muştar se folosea împotriva durerilor de articulaţii, pasta fiind înfăşurată în cârpe în jurul locurilor care dor.     De altfel romanii au fost primii de la care avem o reţetă pentru prepararea muştarului datând din secolul 1 după Hristos, ei fiind primii care au început să producă muştar la nivel industrial. Creau un amestec de seminţe de muştar măcinate, ulei de măsline, miere şi oţet pentru sosuri de salate. În secolul al 8-lea muştarul apare pomenit pentru prima dată în Europa Centrală, într-o scriere despre Carol cel Mare.      În secolul XIII Franţa este ţara care producea cele mai diverse forme de muştar. De altfel în această perioadă oraşul Dijon a primit un monopol pentru producerea muştarului în Franţa. Muştarul era produs acolo cu must în loc de oţet, de aici provenind şi numele

1

franţuzesc pentru muştar: moutarde, de unde a provenit mai apoi şi englezescul mustard. În evul mediu muştarul era sinonim al bogăţiei. Tot în acea perioadă muştarul era privit ca medicament pentru aparatul digestiv. Papa Ioan al XXII-lea , entuziasmat de caracteristicile muştarului, a creat în rândul bucătarilor ce-l deserveau postul Grand Moutardier Du Pape. De altfel , “Când este înfrunzit “ scria un medic din 1699, “muştarul are efectul de-a revigora spiritul, a întări memoria, a elimina starea de moleşeală, pe lângă faptul că este cunoscut ca remediu împotriva scorbutului...” Tusser menţionează cultivarea sa în grădini în secolul al XVI-lea, iar Shakespeare face aluzie la acesta de mai multe ori:muştarul Tewkesbury este menţionat în Henry IV. Într-o lucrare din 1657 , se scrie: “În Glostershire lângă Teuxbury se cultivă muştar care este prelucrat apoi în mingi mari care sunt aduse la Londra şi în alte locuri îndepărtate şi este lăudat ca fiind cel mai bun lucru pe care şi-l poate cumpăra lumea.      În secolul al XVIII-lea s-a observat că muştarul este mult mai uşor de folosit dacă este măcinat. De atunci prepararea sa constă în principal în măcinare şi amestecare a prafului cu apă, fiind folosită apoi această pastă pentru prelucrări ulterioare.      Există trei sortimente de muştar: alb(sinapis alba) maroniu şi negru(brassica nigra). Toate sortimentele fac parte din familia Brassicaceae, ce este răspândită atât în Europa cât şi în Asia. Muştarul maroniu denumit şi muştar Sarepta sau Muştar Românesc maroniu (Br. juncea) precum şi Muştarul Maroniu Indian ( Br. integrifolia ) sunt folosite pe larg la scară industrială, deoarece pot fi prelucrate mai uşor la nivel industrial, şi prin urmare se obţine un muştar cu un cost de producţie mai mic. De asemenea foarte folosit în alimentaţie este şi muştarul alb, datorită faptului că îşi păstrează gustul propriu mai bine chiar şi când este amestecat cu apa.  

Muştarul alb are frunzele acoperite cu periţori aspri, florile dispuse în ciorchine, iar fructele în formă de păstăi de formă alungită, de asemenea acoperite cu perişori aspri, în aceste păstăi se dezvoltă seminţele de formă sferică, cu diametrul variind de la 2 la 3 mm, de culoare albă-gălbuie şi cu greutatea de circa l mg. Aceste seminţe conţin ulei alilic, componentă principală a muştarului, în proporţie de 30-36%. Turtele rezultate prin presarea uleiului se utilizează la prepararea muştarului de masă.

Muştarul negru, spre deosebire de muştarul alb, conţine seminţe de culoare roşie-brună, aproape negre, de formă sferică, iar diametrul acestora este ceva mai mic (1-1,5 mm). Seminţele de muştar negru sunt mai puţin bogate în ulei alilic (18-24%) şi se utilizează, de asemenea, în alimentaţie.         În seminţele de muştar alb se găseşte o glucozidă, sinalbina, cu formula generală C30H44N2O16, care dă gustul de iute al muştarului alb. Componenta principală însă a seminţelor de muştar negru este o altă glucozidă, denumită sinigrina, care de asemenea dă gustul de iute acestei varietăţi de muştar.

Denumirea componentelorMuştar alb

[%]Muştar negru

[%]

Apă 7,18 7,57

Substanţe azotoase 27,59 29,11

Grăsimi 28,79 27,28

Substanţe solubile neazotoase 22,55 19,27

Celuloză 8,55 10,15

Cenuţă 4,47 4,98

Sinigrină 2,35 2,81

Sinalbină 14,40 11,25

Ulei volatil 0,87 0,93

2

În dorinţa de a oferi clienţilor noştri produse diverse de cea mai bună calitate, societatea noastră produce, pe baza unei tehnologii tradiţionale categoria de muştar Premium Respectând reţete utilizate cu succes pe diferite continente şi în ţări care au tradiţie în fabricarea muştarului de calitate, oferim clienţilor noştri: muştar fin de masă (pentru cele mai exigente gusturi), extra dulce şi extra iute (pentru cei care preferă mâncărurile picante). În pasta de muştar nu introducem conservanţi sau arome sintetice, ingredientele utilizate fiind 100% naturale. Este şi acesta un mod în care ne manifestăm respectul faţă de clienţii noştri şi modul în care încercăm să ne diferenţiem de concurenţi. Indiferent de categoria din care fac parte, produsele Criss au la bază materii prime de cea mai bună calitate, diferenţierea între ele fiind dată de reţeta de preparare. Reţetele conferă acestor produse o savoare deosebită care, credem noi, satisface cele mai rafinate gusturi. Muştarul produs de noi se adresează persoanelor cu venituri de la mici la mari,muştarul fiind foarte des prezent în consumul oricărei categorii sociale, indiferent de sex. În prezent, firma noastră a reuşit, datorită seriozităţii de care a dat dovadă în relaţiile cu partenerii de afaceri şi a calităţii produselor realizate să ne impunem pe piaţa Moldovei, dar şi în Bucureşti. Deşi suntem o firmă destul de mică şi la început de drum, ne dorim ca în cel mai scurt timp produsele noastre să se găsească şi pe rafturile marilor magazine, precum Billa, Cora, Carrefour etc.Încercăm ca în următorii 5- 6 ani să ne dezvoltăm propria reţea de distribuţie, aşa încât să ne extindem canalul de distribuţie şi să ne facem cunoscute produsele şi în restul ţării.În prezent colaborăm cu câteva firme de distribuţie:Grosing SA,Ycra SA,Moldodistrib, care fac posibilă apariţia produselor noastre pe rafturile mai multor magazine. Reţata pentru 100 kg de muştar ar fi:Pentru muştarul fin de masă: - muştar alb 110 g

- muştar negru 110 g     - oţet de 9 300 g

- zahăr 30 g- sare 30 g- enibahar - piper 0,2 g- foi de dafin 0,5 g- coriandru 0,1 g- usturoi 2g- colorant 1g

Pentru muştarul extra iute: - muştar alb 200 g - usturoi proaspăt 5 g - făină grâu cal I 30 g

- oţet de 9 300 g - zahăr 80 g

- sare 20 g - ulei 15 g - colorant 1g - piper negru 1 g - foi de dafin 1,5 g - enibahar 0,5 g - coriandru 0,5 g - hrean proaspăt 20 g

3

Pentru muştarul extra dulce:- muştar alb 200 g - usturoi proaspăt 5 g

- făină grâu cal I 30 g - oţet de 9 250 g

- zahăr 65 g - sare 20 g - colorant 1g - piper negru 0,5 g - foi de dafin 0,5 g - enibahar 0,5 g - glucoză 250 gPrezentare:

- ambalat în borcane de 250 gr. (BOGex TW), livrate câte 12 bucăţi în folie termoconductibilă

- ambalat în borcane din plastic (capac cu filet) de 250 gr., livrate câte 12 bucăţi în folie termoconductibilă

- ambalat în flacoane de 200 gr., livrate câte 20 bucăţi în folie termoconductibilă- ambalat în borcane de plastic de 150 gr., livrate câte 18 bucăţi în folie

termoconductibilă- ambalat în găleţi de 3,5 kg.

Notăm: A- muştar fin de masă B- muştar extra iute C- muştar extra dulceIată ce ne propunem (ca producţie), pentru următorii trei ani:

Anul Produse Cantitate (kg) Preţ

2005A 5 000 192 329B 6 000 270 623C 5 500 512 861

2006 A 8 750 185 128 B 10 000 262 217 C 9 500 461 594

2007A 10 000 193 741B 11 000 278 088C 11 200 470 827

4

Efectul benefic al apariţiei firmei noastre s-a putut observa chiar din prima lună a promovării produselor.Într-o perioadă foarte scurtă de timp (de aproximativ un an) am reuşit să realizăm o modernizare a liniilor de producţie.Cum calitatea ne-a promovat, nu ne vom abate niciodată de la ea!

Linia tehnologică care se aplică în cazul fabricării muştarului, este: Depozit de seminţe

Curăţarea (de diverse impurităţi: nisip, pământ,bucăţi de lemn, buruieni, paie) Prepararea făinii de muştar

Prepararea plămezii

depozitarea muştarului

umplerea recipientelor

Depozitarea se face în magazii uscate, bine aerisite.Spaţiile de depozitare trebuie împărţite în compartimente cu pereţii din lemn.

Măcinare la moară umedă coloidală

Măcinare la moară umedă coloidală

Piatra I

Piatra II

Piatra III

5

Curăţarea se face cu ajutorul vânturătoarelor, maşini în care seminţele sunt supuse întâi acţiunii unui curent de aer care separă praful, pentru ca mai apoi să cadă pe site, unde se îndepărtează impurităţile. Seminţele curăţate sunt trecute la operaţia de măcinare care se face cu o moară cu discuri.Seminţele puse în pâlnia de alimentare cad în moara cu discuri prin tubul prevăzut cu un regulator de debit ce poate fi reglat de la mânerul clapei de reglare.Făina de muştar obţinută se colectează într-o ladă.Făina obţinută este trecută în vasele de prepararea plămezii unde se amestecă cu toate componentele care iau parte la amestec.În instalaţiile moderne, în funcţie de calitatea muştarului ce urmează a fi obţinut, se folosesc următoarele procedee:

- pentru muştar de masă, măcinarea umedă cu moara coloidală- pentru muştar fin, măcinarea umedă cu moara coloidală, urmată de trecerea peste 3

mori cu piatrăPlămada este introdusă în moara coloidală cu ajutorul pompei pusă în funcţiune de un electromotor.Măcinarea se poate face sau se completează cu ajutorul pietrei de măcinare.Plămada (pasta de muştar) este preluată de pompa de alimentare şi aruncată în gura de alimentare, de unde este trecută printre cele 2 pietre şi colectată într-un jgheab.Deoarece o singură trecere nu este suficientă pentru a se obţine o mărunţire fină, se montează în baterie 3 asemenea pietre, muştarul fiind trecut dintr-o piatră în alta cu ajutorul pompelor cu piston.Muştarul odată preparat se introduce în rezervorul de depozit .Acesta este confecţionat din tablă de oţel inoxidabil şi are spre deosebire de rezervorul de plămadă, un sistem de agitare mult mai puternic.Apoi muştarul se depozitează într-un dozator mecanic de unde se pune în borcane.Se mai folosesc ca utilaje: maşina de închis borcane, maşina de marcat şi maşina de înfoliat(în folie termoconductibilă)Notăm astfel: U =vânturătoare U =moară cu discuri U = vas pentru prepararea plămezii U = moară coloidală U = piatră de măcinare U = rezervor de depozit U = dozator mecanic U = maşină de închis borcane U = maşină de marcat U = maşină de înfoliat

1) Necesarul de utilaje: Menţionăm că pentru toate tipurile de muştar folosim aceleaşi utilaje, ceea ce diferă fiind doar reţeta.

Anul Tip de utilaj Norma de timpA B C

Zile de reparaţii Valoarea de inventar

2005

U 0,19 1 369 mil.lei

U 0,18 0 451 mil.lei

U 0,21 1 533 mil.lei

U 0,23 0 603 mil.lei

U 0,19 1 410 mil.lei

6

U 0,17 0 525 mil.lei

U 0,17 0 533 mil.lei

U 0,19 1 623 mil.lei

U 0,17 0 644 mil.lei

U 0,16 0 603 mil.lei

Făcând calculele, observăm că necesarul de utilaje este de:

U = , unde Td = [365-(sâmbete+ duminici+ sărbători legale)]* n * d - nr. de zile

de reparaţii* nr de ore pe schimbU = nr. de utilaje necesarent = norma de timpTd = nr de zile disponibile a dispozitivelor jn = nr. de schimburid = durata unui schimb

U = respectiv 2 utilaje

U = respectiv 2 utilaje

U = respectiv 2 utilaje

U = 1,86, respectiv 2 utilaje

U = 1,54 respectiv 2 utilaje

U = 1,38 respectiv 1 utilaj

U =1,38 respectiv 1 utilajU = 1,54 respectiv 2 utilajeU =1,38 respectiv 1 utilaj

U = 1,29 respectiv 1 utilaj

Pentru anul 2005 am stabilit să se lucreze într- un singur schimb de 8 ore

Calculăm investiţia pentru utilaje:

U =2* 369 mil=738 milU =2* 451 mil=902 milU =2*533 mil= 533 milU =2* 603 mil=1 206 milU =2* 410 mil= 820 milU =1* 525 mil=525 milU =1* 533 mil=533 milU =2* 623 mil=1 246 milU =1* 644 mil=644 mil

7

U =1* 603 mil=603 mil Investiţia totală în utilaje pentru anul 2005 este de 8 283 000 000 lei.

Anul Tip de utilaj Norma de timpA B C

Zile de reparaţii Valoare de inventar

2006

U 0,18 1 369 mil.lei

U 0,18 1 451 mil.lei

U 0,21 1 533 mil.lei

U 0,21 1 603 mil.lei

U 0,18 1 410 mil.lei

U 0,16 2 525 mil.lei

U 0,16 2 533 mil.lei

U 0,19 2 623 mil.lei

U 0,17 2 644 mil.lei

U 0,14 1 603 mil.lei Făcând calculele, observăm că necesarul de utilaje, pentru acest, an este de:Td =365-(52+52+7)*2*8- nr de zile de reparatii

U = 1,25 respectiv 1 utilaj

U = 1,25 respectiv 1 utilaj

U = 1,46 respectiv 2 utilaje

U = 1,46 respectiv 2 utilajeU = 1,25 respectiv 1 utilaj

U = 1,11 respectiv 1 utilaj

U =1,11 respectiv 1 utilaj

U = =1,32 respectiv 1 utilaj

U = =1,18 respectiv 1 utilaj

U = =0,97 respectiv 1 utilaj

Având în vedere faptul că produsele noastre sunt din ce în ce mai cerute pe piaţă, producţia crescând, am hotărât să creştem numărul de schimburi la 2, de asemenea de câte 8 ore fiecare. Calculăm investiţia pentru utilaje pentru acest an şi observăm:

U : avem de anul trecut 2 utilaje şi pentru că în acest an avem nevoie doar de 1, vindem 1 şi obţinem suma de 369 mil.leiU : avem de anul trecut 2 utilaje şi pentru că în acest an avem nevoie doar de 1, vindem 1 şi obţinem suma de 451 mil.leiU : avem nevoie de 2 utilaje pe care le avem de anul trecut

8

U : avem nevoie de 2 utilaje pe care le avem de anul trecutU : avem de anul trecut 2 utilaje şi pentru că în acest an avem nevoie doar de 1, vindem 1 utilaj şi obţinem suma de 410mil.leiU : avem nevoie doar de 1 utilaj pe care îl avem de anul trecutU : avem nevoie doar de 1 utilaj pe care îl avem de anul trecutU : avem de anul trecut 2 utilaje şi pentru că în acest an avem nevoie doar de 1, vindem 1 utilaj şi obţinem suma de 623 mil.leiU : avem nevoie doar de 1 utilaj pe care îl avem de anul trecutU : avem nevoie doar de 1 utilaj pe care îl avem de anul trecut Înţelegem deci că în 2006 nu vom face nici un fel de investiţie în utilaje,ci doar vindem câteva pe care le avem.

Anul Tip de utilaj Norma de timpA B C

Zile de reparaţii Valoare de inventar

2007

U 0,17 2 369 mil.lei

U 0,17 2 451 mil.lei

U 0,21 2 533 mil.lei

U 0,21 2 603 mil.lei

U 0,17 2 410 mil.lei

U 0,15 2 525 mil.lei

U 0,15 2 533 mil.lei

U 0,18 3 623 mil.lei

U 0,19 3 644 mil.lei

U 0,13 2 603 mil.lei

Făcând calculele, observăm că necesarul de utilaje, pentru acest, an este de:

U = =1,35 respectiv 1 utilaj

U = 1,35 respectiv 1 utilaj

U = =1,67 respectiv 2 utilaje

U = 1,67 respectiv 2 utilajeU = 1,35 respectiv 1 utilaj

U = =1,19 respectiv 1 utilaj

U =1,19 respectiv 1 utilaj

U = =1,43 respectiv 2 utilaje

U = =1,51 respectiv 2 utilaje

U = =1,03 respectiv 1 utilaj

Păstrăm în continuare aceleaşi 2 schimburi de 8 ore.

9

U : avem nevoie doar de 1 utilaj pe care îl avem din anii trecuţiU :avem nevoie doar de 1 utilaj pe care îl avem din anii trecuţiU : avem nevoie de 2 utilaje pe care le avem de anul trecutU : avem nevoie de 2 utilaje pe care le avem de anul trecutU : avem nevoie doar de 1 utilaj pe care îl avem din anii trecuţiU : avem nevoie doar de 1 utilaj pe care îl avem din anii trecuţiU : avem nevoie doar de 1 utilaj pe care îl avem din anii trecuţiU : avem de anul trecut 1 utilaj şi pentru că în acest an avem nevoie de 2, cumpărăm unul la aceeaşi valoare de 623 mil leiU : avem de anul trecut 1 utilaj şi pentru că în acest an avem nevoie de 2, cumpărăm unul la aceeaşi valoare de 644 mil leiU : avem nevoie doar de 1 utilaj pe care îl avem de anul trecut Investiţia în utilaje pentru 2007 este de 1 267 000 000 lei

2) Necesarul de personal:

Anul Specializarea muncitorilor Norma de timpA B C

Salarii medii brute lunare

2005

M : U - U 0,19

4 300 000 leiM : U 0,17

M : U 0,19

M : U 0,17

M : U 0,16 Necesarul de personal pentru 2005 l-am calculat ţinând seama de numărul de sâmbete(52), duminici(52), sărbători legale (7) şi numărul zilelor de concediu (21)

M = , unde Td = [timp calendaristic-(sâmbete+duminici+sărbători

legale+concediu)]* durata schimbTd = [365-(52+52+7+21)]* 8= 1 864 Am obţinut:

M = 1,68= 2 muncitori

M = 1,50= 2 muncitori

M = 1,68= 2 muncitori

M =1,50= 2 muncitori

M = 1,41 = 2 muncitori

Investiţia pentru 2005 pentru personal: M = (2* 4,3 mil +37,5%* 8,6 mil)* 12= 141 900 000M =(2* 4,3 mil +37,5%* 8,6 mil)* 12= 141 900 000M = (2* 4,3 mil +37,5%* 8,6 mil)* 12= 141 900 000

10

M =(2* 4,3 mil +37,5%* 8,6 mil)* 12= 141 900 000M =(2* 4,3 mil +37,5%* 8,6 mil)* 12= 141 900 000 Investiţia totală in muncitorii direct productivi este de :709 500 000 lei Avem nevoie deci de 10 muncitori direct productivi.Avem însă şi personal indirect productiv: director general, contabil, portar.Salariile acordate acestora sunt:

Director general- 8 500 000 lei, Contabil- 7 000 000 leiPortar- 4 000 000 lei

Investitia in muncitorii indirect productivi:Director: (8 500 000+ 37,5 %* 8 500 000)*12=140 250 000 leiContabil:(7 000 000+ 37,5%* 7 000 000)*12=115 500 000 leiPortar:(4 000 000+ 37,5%* 4 000 000)*12=66 000 000 lei Investiţia totală în personalul indirect productiv pentru anul 2005 este:321 750 000 lei

Anul Specializarea muncitorilor Norma de timpA B C

Salarii medii brute lunare

2006

M : U - U 0,18

4 700 000 M : U 0,16

M : U 0,19

M : U 0,17

M : U 0,14

Necesarul de personal pentru 2006 este:

M = =2,72= 3 muncitori

M = 2,42= 3 muncitori

M = 2,87= 3 muncitori

M = 2,57= 3 muncitori

M = 2,12= 2 muncitori

Investitia in muncitorii direct productivi pentru 2006 este:M =(3* 4,3 mil +37,5%* 14,1 mil)* 12=232 650 000 leiM =(3* 4,7 mil +37,5%* 14,1 mil)* 12=232 650 000 leiM = (3* 4,7 mil +37,5%* 14,1 mil)* 12=232 650 000 leiM =(3* 4,7 mil +37,5%* 14,1 mil)* 12=232 650 000 leiM =(2*4,7 mil+37,5%* 9,4 mil)*12= 155 100 000 lei

Investitia in muncitorii direct productivi este:1 085 700 000 Salariile acordate pentru acest an personalului indirect productiv sunt:

11

Director general: 9 500 000 leiContabil: 7 800 000 leiPortar: 4 300 000 lei Investiţia pentru acest an: Director general: (9 500 000+ 37,5 %* 9 500 000)*12=156 750 000 leiContabil: (7 800 000+ 37,5 %* 7 800 000)*12= 128 700 000 leiPortar: (4 300 000+ 37,5 %* 4 300 000)*12=70 950 000 lei Investiţia în muncitorii indirect productivi pentru anul 2006 este de 356 400 000 lei.

Anul Specializarea muncitorilor Norma de timpA B C

Salarii medii brute lunare

2007

M : U - U 0,18

5 000 000M : U 0,15

M : U 0,18

M : U 0,19

M : U 0,13

Necesarul de personal pentru 2007 este:

M = muncitori

M = = 3 muncitori

M = = 3 muncitori

M = 3 muncitori

M = = 2 muncitori

Investitia in muncitorii direct productivi pentru 2007 este:M =(3* 5 mil +37,5%* 15 mil)* 12=247 500 000M =(3* 5 mil +37,5%* 15 mil)* 12=247 500 000M = (3* 5 mil +37,5%* 15 mil)* 12=247 500 000M =(3* 5 mil +37,5%* 15 mil)* 12=247 500 000M =(2*5 mil+37,5%* 15 mil)*12= 165 000 000 Investiţia totală în muncitorii direct productivi este de:1 155 000 000 lei Salariile personalului indirect productiv, pentru anul 2007 sunt:Director general: 10 000 000 leiContabil: 8 000 000 leiPortar: 4 700 000 lei Investitia in muncitorii indirect productivi este:

12

Director general: (10 000 000+ 37,5 %* 10 000 000)*12=165 000 000 leiContabil: (8 000 000+ 37,5 %* 8 000 000)*12=132 000 000 leiPortar: (4 700 000+ 37,5 %* 4 700 000)*12=77 550 000 lei

Investiţia totală în muncitorii indirect productivi, pentru anul 2007 este de: 374 550 000 lei

3) Determinarea necesarului de materii prime şi materiale:Consumuri specifice( g de materie primă pentru 1 kg de muştar)

AnulTipul materiei prime

ProduseA B C

2005 Muştar alb 1,1 2 2Muştar negru 1,1 0 0Oţet de 9 3 3 2,5Zahăr 0,3 0,8 0,65Sare 0,3 0,2 0,2Enibahar 0,005 0,005 0,005Piper 0,002 0,1 0,005Foi de dafin 0,005 0,005 0,005Coriandru 0,001 0 0Usturoi 0,02 0,05 0,05Făină grâu cal I 0 0,3 0,3Ulei 0 0,15 0Hrean 0 0,2 0Glucoză 0 0 2,5Colorant 0,01 0,01 0,01

Materia primă lunară necesară pentru 1 kg de muştar este:Pentru anul 2005:

- muştar alb:1,1*5 000+2* 6 000+ 2*5 500= 28 500g- muştar negru: 5 000* 1,1= 5 500g- oţet de 9 : 5 000* 3+ 6 000*3+ 5 500* 2,5= 46 750ml- zahăr: 5 000*0,3+ 6 000*0,8+ 5 500* 0,65= 23 375g- sare: 5 000* 0,3+ 6 000*0,2+ 5 500* 0,2= 3 800g- enibahar: 5 000*0,005+ 6 000*0,005+5 500*0,005=82,5g- piper:5 000*0,002+ 6 000*0,1+ 5 500*0,005=637,5g- foi de dafin: 5 000* 0,005+6 000*0,005+ 5 500*0,005=82,5g- coriandru: 5 000*0,01=5g- usturoi: 5 000*0,02+ 6 000*0,05+5 500*0,5= 3 150g- făină: 6 000*0,3+ 5 500*0,3=3 450- ulei: 6 000*0,15= 900g- hrean: 6 000*0,2= 1 200g- glucoză: 5 500*2,5= 13 750g- colorant:0,01*(5 000+6 000+5 500)= 165 g

Pentru anul 2006:- muştar alb:8 750*1,1+ 10 000*2+ 9 500*2= 48 625- muştar negru: 8 750*1,1= 9 625

13

- oţet de 9 :8 750*3+ 10 000*3+9 500*2,5=80 000ml- zahăr: 8 750*0,3+10 000*0,8+ 9 500*0,65= 16 800g- sare: 8 750*0,3+ 10 000*0,2+9 500*0,2= 6 525- enibahar: 8 750*0,005+10 000*0,005+9 500*0,005=141,25g- piper: 8 750*0,002+ 10 000*0,1+9 500*0,005= 1 065- foi de dafin: 8 750*0,005+10 000*0,005+9 500*0,005= 93,75g- coriandru: 8 750*0,001=8,75g- usturoi:8 750*0,02+10 000*0,05+9 500*0,05= 1 150- făină: 10 000*0,3= 9 500*0,3= 5 850g- ulei: 10 000*0,15= 1 500- hrean: 10 000*0,2= 2 000g- glucoză: 9 500*2,5= 23 750- colorant: 0,01*(8 750+ 10 000+ 9 500) 282,5g

Pentru anul 2007:- muştar alb:10 000*1,1+ 11 000*2+ 11 200*2=55 400g- muştar negru: 10 000*1,1= 11 000g - oţet de 9 : 10 000*3+ 11 000*3+11 200*2,5=91 000 ml- zahăr:10 000*0,3+ 11 000*0,8+ 11 200*0,65= 19 090- sare: 10 000*0,3+ 11 000*0,2+ 11 200*0,2=7 440g- enibahar: 10 000*0,005+ 11 000*0,005+ 11 250*0,005= 161g- piper: 10 000*0,002+ 11 000*0,1+ 11 200*0,005= 1 176 g- foi de dafin: 10 000*0,005+11 000*0,005+ 11 200* 0,005= 161g- coriandru: 10 000*0,001= 10g- usturoi: 10 000*0,02+ 11 000*0,05+11 200*0,05=1 310g- făină: 10 000*0+ 11 000*0,3+ 11 200*0,3=6 660g- ulei: 11 000*0,15= 1 650- hrean:11 000*0,2= 2 200g- glucoză: 11 200*2,5= 28 000- colorant: 0,01*(10 000+11 000+11 200)=322

Preturi de livrare la materii prime pentru fiecare din cei trei ani:

Materia primă 2005 2006 2007Muştar alb/negru 10 000 lei/kg 12 000 lei/kg 12 500 lei/kgOţet 12 000 lei/l 14 000 lei/l 15 000 lei/lZahăr 15 000 lei/kg 18 000 lei/kg 20 000 lei/kgSare 2 000 lei/kg 3 000 lei/kg 5 000 lei/kgEnibahar 348 000 lei/kg 357 000 lei/kg 360 000 lei/kgPiper 346 000lei/kg 360 000lei/kg 360 000lei/kgFoi de dafin 340 000 lei/kg 350 000 lei/kg 350 000 lei/kgCoriandru 345 000 lei/kg 347 000 lei/kg 350 000 lei/kgUsturoi 40 000 lei/kg 45 000 lei/kg 50 000 lei/kgFăină de grâu 13 000 lei/kg 19 000 lei/kg 25 000 lei/kgUlei 21 000 lei/l 25 000 lei/l 30 000 lei/lHrean 25 000 lei/kg 32 000 lei/kg 35 000 lei/kgGlucoză 75 000 lei/kg 80 000 lei/kg 80 000 lei/kg

14

Colorant 137 000 lei/kg 140 000 lei/kg 145 000 lei/kg

Încercăm să achiziţionăm muştar alb.Consultăm astfel ofertele a patru dintre furnizorii noştri şi încercăm să alegem cea mai avantajoasă variantă.Furnizorii livrează materia pimă la preţuri diferite, de calităţi diferite iar ei se află la distanţe variate faţă de firma noastră.Ne interesează în primul rând ca preţul să fie scăzut, distanţa să fie cât mai mică (astfel încât să ne asigurăm profitabilitatea şi să putem avea costuri şi preţuri mai scăzute) iar calitatea să fie dintre cele mai bune. Avem următoarele variante

Furnizori Preţ /kg Distanţă (km) CalitateGDN AGROINVEST-Buc 10 000 lei 400 BGLEN CORE- Tulcea 9 500 lei 300 BGRIVCO- Piteşti 11 000 lei 380 FBTERRA GROUP IMPEX S.R.L- Bacău

9 000 210 S

Studiem fiecare dintre situaţiile prezentate de furnizori.Astfel pentru situaţia cea mai favorabilă acordăm 1 iar pentru situaţia cea mai nefavorabilă acordăm 0.Celelalte punctaje le

calculăm astfel: pentru criteriul de minim (preţ şi distanţă): . Calitatea ne

interesează să fie cât mai bună.

Avem:Furnizori Preţ Distanţă CalitateGDN AGROINVEST 0,5 0 0,5GLEN CORE 0,75 0,52 0,5GRIVCO 0 0,10 1TERRA GROUP IMPEX SRL 1 1 0Coeficienţi de importanţă 0,5 0,1 0,4

Coeficienţii se iau după importanţa lor.Considerăm că preţul este cel mai important, apoi calitatea şi în fine distanţa.Calculăm utilitatea globală a fiecărui furnizor,după formula:U = punctaj* coef. de importanţăU (F )= 0,5* 0,5 +0*0,1 +0,5* 0,4= 0,4U (F )= 0,75* 0,5 +0,52*0,1 +0,5*0,4= 0,627U (F )= 0 +0,10* 0,1 +1*0,4=0,41U (F )= 0,5 +0,1= 0,6Vom alege furnizorul cu cea mai mare utilitate globală, deci furnizorul F :GLEN CORE.

Trebuie să importăm glucoza.Am ales firma CHAMP’S (SA)-Paris Franţa, care ne oferă kg de glucoză la 1 euro pe kg, la un curs de 45 000 lei/euro.Pentru anul 2005 avem nevoie de 14 kg, dar vom importa 20.Preţul de livrare(P )=20*45 000=900 000lei Suportăm: Cheltuieli de transport:10%* P =90 000leiCheltuieli conexe:5%* ch de transport= 4 500 lei

15

Cheltuieli cu asigurarea mărfurilor: 10%* P = 90 000 leiTaxe vamale:15%* P =135 000 leiComisioane vamale: 5%* P =45 000 lei Se adaugă T.V.A 19% la aceste cheltuieli=240 255leiPreţul glucozei importate:240 255+ 1 264 500= 1 504 755Preţul unui kg: aproximativ 75 000 lei.

COSTURILE DE PRODUCŢIE

Pentru anul 2005

1) Cheltuieli directe:- Materiale directe (MD ) - Salarii directe (SD )

MD = , unde:Cs = consum specific din materia primă l necesară realizării produsului iP = preţul materiei prime lCTA= cheltuieli de transport aprovizionare (nu este cazul)

MD = =1,1*10 000+1,1* 10 000+3*12 000+ 0,3*15 000+0,3*2 000+ 0,005* 348 000 +0,002* 346 000+ 0,005*340 000+0,001* 345 000+0,02* 40 000+0,01*137 000=69 747

MD = 2*10 000+ 3* 12 000+ 0,8*15 000+ 0,2*2 000+ 0,005*348 000+0,1*346 000+0,005*340 000+ 0,05*40 000+ 0,3*13 000+ 0,15*21 000+0,2*25 000+ 0,01*137 000= 121 860

MD =2* 10 000+2,5*12 000+0,65*15 000+0,2*2 000+0,005*348 000+ 0,005*346 000+0,005*340 000+ 0,5*40 000+0,3*13 000+ 2,5*75 000+ 0,01* 137 000=278 090

SD = , unde

nt = norma de timp în care produsul i este prelucrat de către categoria k de muncitoriSbh = salariul brut oraral categoriei k

Sbh = = salariul brut lunat al categoriei k

Sbh = =25 294,11

SD =25 294,11*(0,19+ 0,17+ 0,19+ 0,17+0,16)+37,5%= 52 864, 688SD =52 864,688SD =52 864,688

Cd = MD + SD , unde Cd =cheltuieli directe unitare pentru produsul iCd = MD + SD =122 611,68

16

Cd = MD + SD = 174 724,68Cd = MD + SD =326 954,68

KDT= , unde KDT=cheltuieli directe totale

KDT= = 5 000* 122 611,68+6 000*174 724,68+5 500*326 954,68= 3 459 657 100

2) Cheltuieli indirecte:

CCS CD CGAMateriale auxiliare 25 000 000Energie, apă 10 000 000 5 000 000Combustibil 5 500 000 5 000 000Sal. indirecte 321 750 000Amortizare 828 300 000 75 000 000

843 800 000 0 431 750 000

Amortizarea clădirii se face în 60 de ani:

=75 mil/anual

Amortizarea la utilaje este de 10 ani.Anual:

U = 36 900 000*2=73 800 000

=45 100 000*2=90 200 000U = 53 300 000*2=106 600 000U =60 300 000*2=120 600 000U =41 000 000*2=82 000 000U =52 500 000U =53 300 000U =62 300 000*2= 124 600 000U =64 400 000U =60 300 000Total: 828 300 000

K = =0,24

K =0

K =0,10

C =Cd *K =122 611,68*0,24= 29 426,803

C =Cd =174 724,68*0,24= 41 933,923

C =326 954,68*0,24= 78 469,123

17

K =0

C = Cd (1+ K )(1+ K )K =122 611,68*1,24*1*0,1=15 203,848

C =174 724,68*1,24*1*0,1=21 665,86

C =326 954,68*1,24*1*0,1=40 542,38

Pentru produsul A:Total cheltuieli directe: MD + SD =122 611,68

Total cheltuieli indirecte: C + C + C = 44 630,651Cost produs A: total ch directe+ total ch indirecte=122 611,68+44 630,651=167 242,33Marja de profit:15%= 25 086,349Preţ produs A: 167 242,33 +25 086,349=192 328,67

Pentru produsul B:Total cheltuieli directe:174 724,68Total cheltuieli indirecte:63 599,783Cost produs B=235 324,46Marja de profit 15%=35 298,669Preţ produs B=270 623,12

Pentru produsul C:Total cheltuieli directe=326 954,68Total cheltuieli indirecte=119 011,5Cost produs=445 966,18Marja de profit 15%=66 894,927Preţ produs C=512 861,1

Cifra de afaceri= preţul de vanzare * cantitate- pentru produsul A= 192 328,67* 5 000= 961 643 359 lei- pentru produsul B= 270 623,12* 6 000= 1 623 738 700 lei- pentru produsul C= 512 861,1* 5 500= 2 820 736 000 lei

Cifra de afaceri pentru total producţie: 5 406 118 050 lei

Cheltuieli=ch generale pe produs* cantitate- pentru produsul A=167 242,33* 5 000= 836 211 650- pentru produsul B=235 324,46* 6 000=1 411 946 700- pentru produsul C=445 966,18* 5 500=2 452 813 900

Cheltuieli pentru total producţie:4 700 972 250 lei

Profit=cifra de afaceri- cheltuieli- pentru produsul A= 961 643 350- 836 211 650= 125 431 700- pentru produsul B=211 792 000- pentru produsul C= 3367 922 100

Profit pe producţie: 705 145 800

18

Rentabilitate:

- pentru produsul A=0,15- pentru produsul B=0,15- pentru produsul C=0,15

Rentabilitate totală= 0,15

Pragul de rentabilitate

Q 11 015,33,unde

=0,3* 192 328,67+0,36*270 623,12+ 0,33*512 861,1=324 367,08

=0,3* 122 611,68+ 0,36*174 724,68+ 0,33*326 954,68= 208 569,42

g =

g =0,3g =0,36g =0,33

Dacă aici am luat calculele exacte, în tabelul cu preţurile, acestea vor fi rotunjite.

Pentru anul 2006:

1) Cheltuieli directe Materiale directeMD =1,1*12 000+1,1*12 000+3*14 000+0,3*18 000+0,3*3 000+0,005*357 000+0,002*360 000+0,05*350 000+0,001*347 000+0,02*45 000 +0,01*140 000=81 602MD =2*12 000+3*14 000+0,8*18 000+0,2*3 000+0,005*357 000+0,1*360 000+0,005*340 000+0,02*45 000+0,3*19 000+0,15*25 000+0,2*32 000+0,01*140 000=138 635MD =2*12 000+2,5*14 000+0,65*18 000+0,2*3 000+0,005*357 000+0,005*360 000+0,05*350 000+0,05*45 000+0,3*19 000+2,5*80 000+0,01*140 000=285 985

Salarii directe

Sbh = =27 647,058

SD =(0,18+0,16+0,19+0,17+0,14)*27 647,058+37,5%=55 155,879SD =55 155,879SD =55 155,879

Cd =81 602+55 155,879=136 757,87Cd =138 635+55 155,879=193 790,87Cd =341 140,87+55 155,879=341 140,87

KDT= =6 375 378 328

2)Cheltuieli indirecte:

19

CCS CD CGAMateriale auxiliare 32 000 000Energie,apă 13 000 000 7 000 000Combustibil 6 500 000 5 500 000Amortizare 705 300 000 75 000 000Salarii indirecte 356 400 000

724 800 000 475 900 000

Am calculat amortizarea ţinând cont de faptul ca în anul 2 006 am vândut din utilaje.

K = =0,11

K =0

K =0,06

C =Cd *K =136 757,87*0,11= 15 043,36

C =Cd =193 790,87* 0,11=21 316,99

C =341 140,87*0,11=37 525,49

K =0

C = Cd (1+ K )(1+ K )K =136 757,87*1,11*1*0,06=9 180,07

C =193 790,87* 1,11*1*0,06=12 906,471

C =341 140,87*1,11*0,06=22 719,98

Pentru produsul A:Total cheltuieli directe:136 757,87Total cheltuieli indirecte: 24 223,43Cost produs A: 160 981,3Marja de profit 15%:24 147,195Preţ produs A: 185 128

Pentru produsul B:Total cheltuieli directe:193 790,87Total cheltuieli indirecte:34 223,461Cost produsB:228 014,33Marja de profit 15%: 34 202,149Preţ produs B: 262 216,47

Pentru produsul C:Total cheltuieli directe:341 140,87Total cheltuieli indirecte:60 245,29Cost produs C: 401 386,16Marja de profit 15%: 60 207,924Preţ produs C: 461 594,08

20

Cifra de afaceri= preţul de vanzare * cantitate- pentru produsul A= 185 128* 8 750= 1 619 870 000 lei- pentru produsul B= 262 216,47* 10 000= 2 622 164 700 lei- pentru produsul C= 461 594,08* 9 500= 4 385 143 700 lei

Cifra de afaceri pentru total producţie: 8 627 178 400 lei

Cheltuieli=ch generale pe produs* cantitate- pentru produsul A=185 128* 8 750= 1 433 324 988- pentru produsul B=262 216,47* 10 000=2 321 227 000- pentru produsul C=461 594,08* 9 500=3 881 876 035

Cheltuieli pentru total producţie:7 636 428 023 lei

Profit=cifra de afaceri- cheltuieli- pentru produsul A=1 619 870 000 - 1 433 324 988=186 545 012- pentru produsul B=300 937 700- pentru produsul C= 503 267 665

Profit pe producţie: 990 750 377

Rentabilitate:

- pentru produsul A=0,15- pentru produsul B=0,15- pentru produsul C=0,15

Rentabilitate totală= 0,15

Pragul de rentabilitate

Q 15 352,34

=0,3*185 128 +0,36*262 216,47+ 0,33*461 594,08=299 640,2

=0,3* 136 757,87+ 0,36*193 790,87+ 0,33*341 140,87=221 430,64

g =

g =0,3g =0,36g =0,33

Pentru anul 2007

1) Cheltuieli directe Materiale directe:

MD :1,1*121 500+1,1*12 500+3* 15 000+0,3*20 000+0,3*5 000+0,005*360 000+0,002*360 000+0,005*350 000+0,001*350000+0,02*25000+0,01*145 000=86 570

21

MD : 2*12 500+3*15 000+0,8*20 000+0,2*5 000+0,005*360 000+0,1*360 000+0,005*350 000+0,05*50 000+0,3*25 000+0,15*30 000+0,2*35 000+0,01*145 000=149 500MD :2*12 500+2,5*15 000+0,65*20 000+0,2*5 000+0,005*360 000+0,005*360 000+0,005*350 000+0,05*50 000+0,3*25 000+2,5*80 000+0,01*145 000=293 300

Salarii directe

Sbh = =29 411,764

SD =(0,18+0,15+0,18+0,19+0,1)* 29 411,764 +37,5%=57 977,939

SD =57 977,939SD =57 977,939

Cd =144 547,93Cd =207 477,93Cd =351 277,93

KDT= =7 662 049 300

2)Cheltuieli indirecte:

CCS CD CGAMateriale auxiliare 30 000 000Energie,apă 15 000 000 10 000 000Combustibil 10 500 000 10 000 000Amortizare 769 700 000 75 000 000Salarii indirecte 374 550 000

795 200 000 499 550 000

K =0,11

K =0

K =0,05

C =Cd *K =144 547,93*0,11= 15 900,27

C =Cd =207 477,93* 0,11=22 822,57

C =351 277,93*0,11=38 640,57

K =0

C = Cd (1+ K )(1+ K )K =144 547,93*1,11*1*0,05=8 022

C =207 477,93* 1,11*1*0,05=11 515,025

C =351 277,93*1,11*0,05=19 495,925

22

Pentru produsul A:Total cheltuieli directe:144 547,93Total cheltuieli indirecte: 23 922,27Cost produs A: 168 470,2Marja de profit 15%:25 270,53Preţ produs A: 193 740,73

Pentru produsul B:Total cheltuieli directe:207 477,93Total cheltuieli indirecte:34 337,595Cost produsB: 241 815,52Marja de profit 15%: 36 272,328Preţ produs B: 278 087,84

Pentru produsul C:Total cheltuieli directe:351 277,93Total cheltuieli indirecte:58 136,495Cost produs C: 409 414,42Marja de profit 15%: 61 412,163Preţ produs C: 470 826,58

Cifra de afaceri= preţul de vanzare * cantitate- pentru produsul A= 193 740,73*10 000= 1 937 407 300lei- pentru produsul B= 278 087,84*11 000= 3 058 966 200lei- pentru produsul C= 470 826,58*11 200= 5 273 257 696 lei

Cifra de afaceri pentru total producţie: 10 269 631 196lei

Cheltuieli=ch generale pe produs* cantitate- pentru produsul A=168 470,2*10 000=1 684 702 000- pentru produsul B=241 815,52*11 000=2 659 970 700- pentru produsul C=409 414,42*11 200= 4 585 441 500

Cheltuieli pentru total producţie:8 930 114 200 lei

Profit=cifra de afaceri- cheltuieli- pentru produsul A=252 705 300- pentru produsul B=398 995 500- pentru produsul C= 687 816 196

Profit pe producţie: 1 339 516 996

Rentabilitate:

- pentru produsul A=0,15- pentru produsul B=0,15- pentru produsul C=0,15

Rentabilitate totală= 0,15

Pragul de rentabilitate

23

Q 16 203,88

=0,31*193 740,73+0,34*278 087,84+ 0,34*470 826,58=314 690,52

=0,31*144 547,93 + 0,34*207 477,93+ 0,34*351 277,93=234 786,83

g =

g =0,31g =0,34g =0,34

24