SEMINAR 2Lucrarea aplicativa: Alegerea variantei optime de asigurare cu resurse

materiale pentru unităţile agroalimentare

I. Elementele problemei:1. Pentru exemplificare, se vor folosi datele din anul curent şi cele din perioada de bază (an de referinţă) dintr-o societate comercială pe acţiuni şi dintr-o asociaţie agricolă, date redate sintetic în tabelul nr.1:

Tabelul nr.1Valoarea resurselor materiale asigurate, pe sisteme şi forme de circulaţie

- mil.lei-Nr.crt.

Unitatea agricolă Anul Sistemul de circulaţieDepozit Tranzit

1. Asociaţia agricolă

De bază 10 582. Curent 34 1703. SC AGRO-

INDUSTRIAL SADe bază 600 200

4. Curent 1800 600

2. Cotele cheltuielilor medii de circulaţie pe sisteme şi forme de asigurare sunt redate în tabelul nr.2

Tabelul nr. 2Nivelul relativ al cheltuielilor de circulaţie la 100 lei valoarea aprovizionărilor

%Nr.crt.

Forme de circulaţie

Nivelul relativ al cheltuielilorAdaos

comercial (Kac)Cheltuieli specifice de circulaţie (Kcsa)

1. Depozit 20 102. Tranzit achitat 5 73. Tranzit organizat 1 5

II. Se cere:1. Determinarea următorilor indicatori:

a) Valoarea adaosului comercial, cota medie de adaos comercial şi indicele de creştere a acestei cote, pe sisteme şi forme de asigurare, în anul de bază şi în anul curent, la cele două unităţi agricole.

b) Cheltuieli specifice de circulaţie, cota medie de cheltuieli specifice de circulaţie şi indicele de creştere a acestei cote, pe sisteme şi forme de asigurare, în anul de bază şi în anul curent, la cele două unităţi agricole.

c) Cheltuieli totale de circulaţie, cota medie de cheltuieli totale de circulaţie şi indicele de creştere a acestei cote, pe sisteme şi forme de asigurare, în anul de bază şi în anul curent, la cele două unităţi agricole.

2. Calculul indicatorilor pentru SC AGRO-INDUSTRIAL SA (tema nr.1)

EFICIENŢA ECONOMICĂ A DIFERITELOR SISTEME SI FORME DE ASIGURARE CU RESURSE MATERIALE

ASOCIAŢIA AGRICOLĂ

Nr.Crt.

Explicatii U.M AN DE BAZĂ

AN CURENT

DEPOZIT TRANZIT TOTAL DEPOZIT TRANZIT TOTAL 1. Valoarea adaosului comercial mil.lei

2. Cota medie de adaos comercial %

3. Indicele de crestere al cotei de adaos comercial

%

4. Cheltuieli specifice de circulaţie mil.lei

5. Cota medie de cheltuieli specifice de circulaţie

%

6. Indicele de creşterea al cotei medii a cheltuielilor specifice circulaţie

%

7. Cheltuieli totale de circulaţie mil.lei

8. Cota medie a cheltuielor totale de circulaţie

%

9. Indicele de creştere al cotei medii a cheltuielilor totale de circulaţie

%

SEMINAR 3

Lucrarea aplicativa: Cercetarea pieţei resurselor materiale; testarea produselor ce urmează a intra în fabricaţie

I. Elementele problemei:Într-o expoziţie se efectuează sondarea şi aprecierea preferinţelor consumatorilor asupra unui

nou tip de tractor agricol expus în 4 variante. Cercetarea se desfăşoară în două faze, pe un eşantion de 600 de subiecţi.1. În prima fază a cercetării, care se desfăşoară fără prezenţa produsului, se solicită subiecţilor să indice ordinea de importanţă (locul 1,2 sau 3) în evaluarea calităţii următoarelor atribute:

a) puterea de tracţiune (cai putere);b) consumul specific de motorină pe cal putere;c) estetica produsului.

În urma prelucrării informaţiilor furnizate de subiecţi, s-a obţinut următoarea dispoziţie a celor trei atribute, notate cu a, b şi c:

Distribuţia subiecţilor pe locuriAtribute Locuri acordate Total

I II IIIa 326 155 119 600b 182 278 140 600c 92 167 341 600

2. În faza a doua a cercetării sunt prezentate aceloraşi subiecţi cele patru modele de tractoare A, B, C şi D, solicitându-se părerea în legătură cu nivelul la care sunt apreciate fiecare dintre cele trei atribute de bază prezentate anterior. Aceste aprecieri se înscriu într-o scală de cinci trepte de la calificativul „foarte bun” la calificativul „foarte slab”, utilizând metoda diferenţiala semantică.

3. Se cere stabilirea variantei optime de tractor agricol din cele patru prototipuri prezentate, care întruneşte cele mai bune aprecieri din partea cumpărătorilor.

Centralizatorul calificativelor de apreciere a modelelor de tractoare

Modelul AtributulCalificativul

F.bun Bun Satisfăcător Slab F.slab

Aa 215 182 126 69 8b 212 175 96 115 2c 322 189 82 6 1

Ba 305 221 52 12 10b 335 227 23 9 6c 445 115 28 7 5

Ca 289 212 68 27 4b 266 163 104 46 21c 282 175 112 23 8

Da 302 181 75 38 4b 302 115 128 43 12c 142 206 149 103 -

SEMINAR 4

Lucrarea aplicativa: Eficienţa economică a aplicării sistemului ABC în gestionarea stocurilor de resurse materiale pentru agricultură

I. Elementele problemeiO societate comercială întocmeşte nomenclatorul de resurse materiale ce urmează a fi

achiziţionate, aşa cum rezultă din tabelul nr.1.Tabelul nr.1

Necesarul de resurse materiale de asigurat pe grupe de importanţă

Grupa de

importanţă

Nr. de materiale pe

grupă

Nmg

Necesar de

asigurat pe grupă

(mil.lei)

Nag

Nr. de asigurări

pe articol şi pe

an

Naa

Nr. total de

asigurări

Nat

1

2 3 4 5 6 7

A 600 (15%) 7000 (70%) 10

B 1000 (25%) 2000 (20%) 8

C 2400 (60%) 1000 (10%) 8

Total 4.000 10.000 - -

Costul unei aprovizionări, indiferent din ce grupă fac parte resursele materiale în cauză, este, în medie, de 30.000 lei.

Cheltuielile de depozitare sunt, în medie, de 10% din valoarea stocului mediu.

Ţinând cont de influenţa pe care o exercită fiecare grupă constituită asupra nivelului imobilizărilor de resurse materiale în stoc, se procedează la schimbarea frecvenţelor de asigurare cu resurse materiale din cele trei grupe (A, B, C), astfel:

la grupa A se accelerează frecvenţa schimbărilor de la 10 la 12 asigurări pe articol şi pe an;

la grupa B se măreşte, de asemenea, numărul de asigurări de la 8 la 10 asigurări pe articol şi pe an;

la grupa C se procedează la o reducere a numărului de asigurări de la 8 la 6 asigurări pe articol şi pe an, deoarece această grupă are o importanţă minoră, datorită faptului că ea cuprinde 60% din numărul de repere care alcătuiesc nomenclatorul stocurilor de materiale şi deţine numai 10% din valoarea totală a stocurilor de resurse materiale.

II. Se cere1. Determinarea stocului maxim şi a stocului mediu de resurse materiale, a

cheltuielilor de asigurare şi a celor de depozitare, în situaţia iniţială.

2. Determinarea stocului maxim şi a stocului mediu de resurse materiale, a cheltuielilor de asigurare şi a celor de depozitare, în situaţia iniţială si în condiţiile noilor frecvenţe ale asigurărilor.

3. Referat de interpretare a datelor (Tema nr. 2)

SEMINAR 5Lucrarea aplicativa: Optimizarea stocurilor de producţie

I. Elementele problemeiÎn condiţiile cererii şi a consumului relativ constant, reaprovizionarea stocurilor se

face la intervale egale de timp şi în cantităţi relativ egale, aşa cum este cazul combinatelor zootehnice, care practică tehnologii de tip industrial, întreprinderilor de industrializare a produselor agricole, combinatelor de vinificaţie etc. Exemplificarea metodologiei se va face pentru „nutreţuri combinate” (produsul A), utilizate într-un complex zootehnic şi pentru „sticle de îmbuteliat vin” (produsul B), folosite la un combinat de vinificaţie.

Elementele necesare pentru prognozarea stocurilor

Nr.crt.

Explicaţii Simbol U.M. ProdusulA B

1. Consumul normat pe trimestru Qn tone / buc 10.050 2.250.000

2. Perioada de calcul Tzp zile 90 90

5. Costul unitar de lansare a comenzii

Cl mii lei 6.380 14.000

6. Costul unitar de stocare Cs lei 4.000 10

În cazul unor intervale de timp variabile între două aprovizionări, se va calcula intervalul mediu dintre două aprovizionări succesive, ţinând seama de intervalele individuale ale fiecărei aprovizionări şi de cantităţile primite la fiecare partidă de materiale.

Tabelul nr.2

Cantităţile de materiale şi termenele de primire a acestora în unitate

Produsul „NUTREŢURI COMBINATE” Produsul „STICLE PENTRU ÎMBUTELIAT VIN”

Data primirii

Inter-valul

în zile (t)

Cantitatea primită

(Q)

Cantitatea teoretică

a perioadei

(Q*t)

Data primirii

Inter-valul

în zile (t)

Cantitatea primită

(Q)

Cantitatea teoretică

a perioadei

(Q*t) 4.01 5 650 3250 10.01 21 500 10500 8.01 4 500 2000 30.01 20 400 8000

15.01 7 750 5250 10.02 10 200 2000 18.01 3 350 1050 28.02 18 300 5400 24.01 6 600 3600 15.03 15 300 4500 28.01 4 525 2100 10.04 26 500 13000 2.02 5 600 3000 30.04 20 400 8000

10.02 8 850 6800 15.05 15 400 6000 14.02 4 450 1800 5.06 20 500 10000 17.02 3 300 900 15.06 10 300 3000 22.02 5 500 2500 30.06 15 600 9000 27.02 5 550 2750 20.07 20 700 14000 5.03 6 650 3900 30.07 10 300 3000 9.03 4 400 1600 10.08 10 400 4000

14.03 5 600 3000 25.08 15 600 9000 20.03 6 700 4200 20.09 25 500 12500 24.03 4 450 1800 15.10 25 600 15000 30.03 6 625 3750 10.11 25 500 12500

500 10000 500 10000

Total - 10050 53250 - - 9000 169400

II. Se cere1. Optimizarea stocului curent prin metoda calculului direct.2. Determinarea stocului curent optim prin metode economico-matematice (Metoda

Rambeaux).3. Calcularea altor indicatori ai optimizării stocurilor.

SEMINAR 6Lucrarea aplicativa :Eficienţa economică a diferitelor metode de

gestionare a resurselor materiale

II. Elementele problemei

Se porneşte de la „Fişa de 8nitial8” a materialelor, care se întocmeşte pentru fiecare sortiment de resursă materială în parte, astfel, referitor la 8nitial8ide8 „Sanet”, din Fişa de 8nitial8 a acestuia rezultă datele sintetizate în tabelul nr.1. Tabelul nr.1

Fişa de 8nitial8 a materialului: 8nitial8ide „Sanet” Nr.crt

Explicaţii Cantitate (kg)

Preţ (ROL)

Valoare (mii ROL)

1. Stoc 8nitial la 01.01.2003

1.000 75.000 75.000

2. Achiziţie la 05.01.2003 500 75.500 37.750 3. Livrare la 10.01.2003 400 77.000 30.800 4. Achiziţie la 12.01.2003 350 76.000 26.600 5. Livrare la 21.01.2003 230 83.000 19.090 6. Achiziţie la 24.01.2003 150 78.000 11.700 7. Livrare la 29.01.2003 500 85.000 42.500

Pornind de la datele de mai sus, se poate constata că rezultă un stoc final la 31.01.2005 de 870 kg pentru produsul „Sanet”.

De asemenea, trebuie să specificăm că, în lucrarea aplicativă, am luat în considerare o societate comercială specializată în asigurarea şi depozitarea resurselor materiale pentru agricultură.

III. Se cere: 1. Determinarea valorii stocului lunar de insecticide, utilizând următoarele metode de

gestionare: a) metoda preţului mediu ponderat; b) metoda FIFO (primul intrat, primul ieşit); c) metoda LIFO (ultimul intrat, primul ieşit)

şi să se stabilească care dintre cele trei metode de gestionare a resurselor materiale este mai eficientă.

SEMINAR 7

Determinarea suprafetei de depozitare pentru depozitele deja existente

SEMINAR 8 + 9

Eficienţa economică a diferitelor variante de depozitare a resurselor materiale (pe exemplul porumbului)

I. Scopul lucrării este 10cela de a evidenţia eficienţa economică a diferitelor variante de păstrare a produselor agricole (pe exemplul porumbului).

II. Elementele problemei: 1. Dintre modalităţile de păstrare a porumbului se au în vedere următoarele variante

posibile: a) depozitarea porumbului ştiuleţi la sol (în grămadă acoperită), ca formă rudimentară

de depozitare, care se mai practică în unele gospodării familiale; b) depozitarea porumbului ştiuleţi în pătule; c) depozitarea porumbului boabe în magazii; d) depozitarea porumbului boabe în silozuri;

2. Datele problemei se referă la investiţiile necesare, consumul de muncă şi pierderile din timpul depozitării, ocazionate de diferite modalităţi de păstrare a porumbului, care sunt redate sintetic în tabelul nr.1.

3. Raportul dintre greutatea ştiuleţilor şi greutatea boabelor este de 1:0,8 pentru porumbul depozitat în pătule şi de 1:0,7 pentru porumbul depozitat la sol.

4. Preţul mediu de vânzare al porumbului boabe este de 7.500 ROL/kg. Tabelul nr.1

Date privind elementele de diferenţiere a modalităţilor de depozitare a porumbului Nr. Crt.

Explicaţii U.M. Modalităţi de depozitare

Sol Pătul Magazie Siloz 1. Investiţia totală mil.ROL - 3,6 720 1.088 2. Durata de folosire ani - 9 40 60 3. Capacitatea de

depozitare tone - 100 5.800 8.200

4. Cheltuieli de depozitare pe tonă boabe

ROL 14.000 10.000 6.000 2.000

5. Pierderi cantitative în timpul depozitării (boabe)

% 20 10 5 2

6. Pierderi calitative % 8 4 0,5 -

III. Se cere 1. Determinarea eficienţei economice a depozitării porumbului în diferite variante,

utilizând indicatorii specifici acestei activităţi.

SEMINAR 10

Alegerea variantei optime de distribuţie a legumelor

I. Elementele problemeiLucrarea aplicativă se referă la S.C. Berser S.A., societate care trebuie să se orienteze

către o structură a canalelor de distribuţie care să-i permită, pe de o parte, să realizeze întreaga cantitate de produse în cel mai scurt timp (legumele realizate de S.C. Berser S.A. sunt, în majoritatea cazurilor, perisabile) şi, pe de altă parte, să-şi maximizeze profitul.

Pornind de la aceste cerinţe de bază, pentru anul următor distribuţia tomatelor trebuie să se realizeze după un model de optimizare a distribuţiei (alegerea variantei optime de distribuţie). Acest model de alegere a variantei optime de distribuţie presupune cunoaşterea următoarelor elemente:

a) Producţia marfă totală de tomate de seră ce urmează a se obţine de S.C. Berser S.A. a fost prognozată a fi cifrată la 2.088 tone (în varianta propusă), iar structura vânzărilor de legume de seră, pe forme de distribuţie, ar fi următoarea:

- vânzări prin magazine proprii – 438,5 tone;- vânzări prin canale scurte (prin magazinele altor agenţi economici) –

939,6 tone;- vânzări prin canale lungi (angrosişti şi vânzări către unităţile de

prelucrare) – 709,9 tone.

b) Costurile unitare de producţie ce urmează a se înregistra la tomatele de seră sunt de aproximativ 16.651,5 ROL/kg.

c) Preţurile unitare de vânzare, pe forme de distribuţie, respectiv cheltuielile totale de distribuţie şi de promovare sunt prezentate în tabelul nr.1.

Tabelul nr.1Preţurile de vânzare, cheltuielile de distribuţie şi de promovare la produsul tomate de seră

Nr.crt.

Varianta de distribuţie Preţ unitar de vânzare (ROL/kg)

Cheltuieli totale de distribuţie (mil.ROL)

Cheltuieli totale de promovare (mil.ROL)

1. Distribuţia prin magazinele proprii

32.718 4.245 490,5

2. Distribuţia prin canale scurte 26.670 4.546,5 520,53. Distribuţia prin canale lungi 24.870 2.118 204

II. Se cere: alegerea variantei optime de distribuţie a legumelor de seră (care să aducă cel mai mare profit).