Logistica Final

50
I. Conținutul și importanța funcțiunii financiar-contabile pentru activitatea organizației 1. Evidența contabilă financiară a întreprinderii Funcțiunea financiar-contabilă cuprinde ansamblul activităților prin care se realizează obiectivele privind obținerea și folosirea mijloacelor financiare necesare desfășurării normale a producției, înregistrarea și evidența în expresie valorică a activității economice din cadrul întreprinderii; urmărește utilizarea eficientă a resurselor, desfășurarea ritmică a activității, semnalează fenomenele care influentează nivelul profitului și reducerea costurilor etc. 1 Gestiunea financiar-contabilă are implicații în activitatea generală de gestiune, în asigurarea fondurilor necesare pentru salarii, materii prime și materiale, utilaje etc. Ea descrie circuitul patrimonial al întreprinderii luat în totalitate și structuralitate. Obiectivul său principal îl constituie furnizarea de informații sintetice privind poziția financiară, performanțele și modificările poziției financiare. Informația contabilă, pe lângă o utilizare internă de către management, este destinată utilizatorilor externi definiți de: investitorii de capital, bancherii, angajații, 1

Transcript of Logistica Final

Page 1: Logistica Final

I. Conținutul și importanța funcțiunii financiar-contabile

pentru activitatea organizației

1. Evidența contabilă financiară a întreprinderii

Funcțiunea financiar-contabilă cuprinde ansamblul activităților prin care se realizează

obiectivele privind obținerea și folosirea mijloacelor financiare necesare desfășurării normale a

producției, înregistrarea și evidența în expresie valorică a activității economice din cadrul

întreprinderii; urmărește utilizarea eficientă a resurselor, desfășurarea ritmică a activității, semnalează

fenomenele care influentează nivelul profitului și reducerea costurilor etc.1

Gestiunea financiar-contabilă are implicații în activitatea generală de gestiune, în asigurarea

fondurilor necesare pentru salarii, materii prime și materiale, utilaje etc. Ea descrie circuitul

patrimonial al întreprinderii luat în totalitate și structuralitate. Obiectivul său principal îl constituie

furnizarea de informații sintetice privind poziția financiară, performanțele și modificările poziției

financiare. Informația contabilă, pe lângă o utilizare internă de către management, este destinată

utilizatorilor externi definiți de: investitorii de capital, bancherii, angajații, furnizorii, clienții,

guvernul și organele sale, precum și publicul. 2

Activitatile acestei funcțiuni se grupează în două categorii:

a) activitatea financiară, care se referă la obținerea și folosirea rațională a mijloacelor

financiare ale întreprinderii, la utilizarea facilităților de ordin financiar, achitarea obligațiilor

financiare, contractarea de credite și rambursarea lor etc.

b) acivitatea contabilă, care asigură înregistrarea și evidența veniturilor și cheltuielilor, a

materialelor și a producției, calculul costurilor și determinarea rezultatelor financiare finale,

evidențierea modificărilor patrimoniale în volum și structură.3

1

2 Mihai Ristea, Mirela Dima- Contabilitatea sociatăților comerciale, 20093

Page 2: Logistica Final

1.1 Evidența contabilă a întreprinderii

Structuri bilanțiere

Unul din instrumentele financiare folosite în analiza financiar-contabilă este bilanțul

contabil. Bilanțul este un document contabil de sinteză care prezintă situația existentă la un

anumit moment ca rezultat al activității desfășurate în perioada precedentă și cuprinde inventarul

resurselor de care dispune întreprinderea, înscrise în pasiv, și al utilizării acestora, înscrise în

activ. Dacă se înregistrează un excedent al activului față de pasiv, rezultă ca perioada respectivă

s-a încheiat cu un profit a cărui valoare se înscrie în pasivul bilanțului; pentru situația inversă se

constată o pierdere consemnată în partea de activ. Bilanțul trebuie să fie întotdeauna echilibrat,

această echilibrare realizandu-se pe seama profitului sau a pierderilor.4

Rolul bilanțului: privește atât cunoașterea contabilă și realizarea obiectului contabilității,

cât și practica evidenței contabile.

Funcțiile bilanțului contabil:

- Funcția de refelectare și generalizare

- Funcția de contol și analiză

Funcția de decontare a patrimoniului5

Structuri de activ

Conținutul activului(unității patrimoniale)este stabilit în baza a două criterii : modul de

valorificare și gradul de lichiditate ale bunurilor economice.

Modul de valorificare a bunurilor economice se referă la modul în care ele participă la

procesul de producție, în care se consumă și își transmit valoarea asupra produselor obținute,

inclusiv la felul în care se asigură reproducția lor. Astfel, bunurile economice utilizate într-o

unitate patrimonială pot fi de două categorii : unele care au o durată mare de funcționare și care

se consumă și se valorifică în mod treptat pe parcursul mai multor cicluri de exploatare și altele

care se consumă dintr-o data și care trebuie reînnoite cu exemplare noi în fiecare ciclu de

exploatare.6

4 www.conta.ro5 Victor Munteanu- Teoria si bazele conatabilitatii, Lumina Lex, 20006 Elena Ciucur- Bazele Contabilitatii, 2005

4

Page 3: Logistica Final

Activele fixe, numite și imobilizări sau active imobilizate, cuprind acele categorii de

bunuri care au o existența durabilă în întreprindere și care nu se consumă la prima utilizare. În

cadrul acestora se cuprind următoarele mase patrimoniale : imobilizări corporale, imobilizări

necorporale și imobilizări financiare.

Activele circulante sunt acele bunuri care se caracterizează prin faptul că participă la

procesul de producție cu întreagă lor valoare de utilitate și care se consumă și își transmit dintr-o

dată valoarea de utilitate și valoarea asupra noului produs. Sunt denumite și active curente.

În funcție de formă concretă pe care o îmbrăca și de funcția pe care o îndeplinesc în

cadrul ciclurilor de exploatare, activele circulante se împart în: mijloace circulante materiale,

mijloace circulante în decontare și mijloace circulante bănești.7

Structuri de pasiv

Pasivul prin componența sa reflectă modul de finanțare a bunurilor economice și gradul

de exigibilitate al surselor de finanțare.

Finanțarea bunurilor economice se referă la modul de dobândire economică și susținere

finanicara a activului titularului de patrimoniu. Pentru procurarea bunurilor economice, o

întreprindere fooseste finanțarea proprie și finanțarea străină.

Exigibilitatea surselor de finanțare se referă la termenul lor de decontare. Acest termen,

în cazul capitalului propriu operează în momentul lichidării patrimoniului, iar în cazul datoriilor,

termenul de scadență poate fi mai mare sau mai mic decât exercițiul finaniciar, după cum

datoriile sunt pe termen lung sau scurt.

În funcție de gradul de exigibilitate, sursele de finanțare se împart în surse permanente și

în surse curente. Sursele permanente sunt formate din sursele proprii și sursele străine pe termen

lung, iar sursele curente sunt corespunzătoare datoriilor pe termen scurt. 8

Sursele proprii sunt denumite și capital propriu și corespund finanțării prorii a bunurilor

aflate în circuitul patrimonial al întreprinderii. Din structură acestora fac parte : capitalul

propriu, subvențiile pentru investiții, , rezervele din reevaluare, rezervele, profitul,

provizioanele, primele legate de capital.

7 Elena Ciucur- Bazele Contabilitatii,20058 Oprea Calin, Mihai Ristea- Bazele Contabilitatii, 2004

5

Page 4: Logistica Final

Sursele străine denumite și datorii, obligații sau capital străin, exprimă fondurile sau

capitaurile furnizate de terți pentru care unitatea patrimoniala trebuie să restituie

echivalentul valoric sau să acorde o prestație. Acestea cuprin împrumuturile acordate de

bănci sau alte instituții de creditare, precum și datoriile create în cadrul relațiilor de

decontare ale unității cu alte persoane fizice și juridice. Persoanele fizice sau juridice față

de care unitatea are obligații sunt denumite generic creditori. 9

Contul de profit si pierdere

Măsurarea și raportarea performanței este una dintre cele mai importante roluri ale

funcției financiar-contabile. Aceasta deoarece investitorii, managerii, băncile și diverși terți sunt

interesați să cunoască cât profit, sau ce pierdere este capabilă să producă o anumită afacere în

care ei sunt implicați. 10

Activele, capitalurile proprii și datoriile sunt elemente componente ale bilanțului, iar

cheltuielile și veniturile elemente componente ale contului de profit și pierdere. Scopul contului

de profit și pierdere este măsurarea și raportarea rezultatului generat de o anume afacere pentru o

anumită perioadă de timp.

Reglemantarile introduse prin Programul de Dezvoltare a Contabilității Din România

definesc veniturile și cheltuielile astfel :

Veniturile reprezintă creșteri de beneficii economice, apărute în cursul unui exercițiu sub

forma creșterii activelor sau diminuării datoriilor și care au generat o creștere de capitaluri

proprii, altă decât aporturile de la proprietarii de capital.

Cheltuielile reprezintă diminuări de beneficii economice, apărute în cursul unui exercițiu

sub formă diminuării activelor sau creșterii datoriilor și care au generat o scădere de capitaluri

proprii alta decât distribuirile către proprietarii de capital.

Procesul de formare a rezultatului este descris și analizat prin contul de rezultate(contul

de profit și pierdere).11

În funcție de natura lor, veniturile și cheltuielile sunt grupate în :9 Elena Ciucur- Bazele Contabilitatii, 200510 Chirata Caraiani- Bazele Contabilitatii, 200011 Chirata Caraiani- Bazele Contabilitatii, 2000

6

Page 5: Logistica Final

Venituri și cheltuieli din exploatare ;

Venituri și cheltuieli finanicare ;

Venituri și cheltuieli extraordinare ;

Veniturile din exploatare provin din vânzări de bunuri, prestări de servicii și executări de

lucrări, producția stocată(variația stocurilor de produse finite)producția de imobilizări, din

despăgubirile primite, din subvenții pentru investiții și alte venituri din exploatare.

Cheltuielile de exploatare, clasificate după natura lor, cuprind : cheltuieli cu materii

prime și consumabile, cheltuieli privind mărfurile, cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu asigurări

sociale, cheltuieli cu lucrarule și serviciile primite de la terți, cheltuieli cu amortizările, cheltuieli

cu impozitele, taxele și vărsămintele asimilate, cheltuieli cu despăgubiri, donații și servicii

cedate, alte cheltuieli de exploatare.

Veniturile și cheltuielile financiare provin din participații, dobânzi, diferențe de curs

valutar, din reduceri financiare(sconturi) obținute sau acordate, etc.

Elementele extraordinare sunt acele cheltuieli și venituri ce survin din tranzacții care sunt

în mod clar distincte de activitățile curente ale unei întreprinderi, ele neaparand în mod frecvent

sau cu regularitate. 12

2. Evidența fiscală a întreprinderiiImpozitele şi taxele, subvenţiile şi alocaţiile bugetare de fonduri, împrumuturile de stat şi

cheltuielile guvernamentale constituie componente tot mai importante ale vieţii economice şi

sociale. Prin intermediul lor se acumulează şi repartizează riscurile financiare la dispoziţia

statului. Ele reprezintă totodată şi instrumente de gestiune macroeconomică şi de asigurare a

echilibrului general economic.

În starea de echilibru macroeconomic- o întrebare care se pune- este aceea dacă statul

cheltuieşte mai mult sau mai puţin decât primeşte din impozite. Ambele situaţii sunt posibile.

Dacă cheltuielile statului depăşesc încasările din impozite, atunci deficitul trebuie finanţat, fie

prin creşterea impozitelor şi taxelor, împrumuturilor pe plan intern şi extern, fie prin tipărirea de

bani- cu efecte negative asupra inflaţiei.

12 Chirata Caraiani- Bazele Contabilitatii, 2000

7

Page 6: Logistica Final

În cadrul finanţelor publice ale unei ţări, fiscalitatea se delimitează ca un sistem de

percepere şi încasare a impozitelor şi taxelor printr-un aparat specializat, precum şi ca un

ansamblu coerent de legi care reglementează impunerea contribuabililor şi fundamentează juridic

impozitele şi taxele. În acest sens, prezintă interes definiţia privind fiscalitatea aşa cum este

formulată în dicţionarul „LAROUSE”: „Fiscalitatea reprezintă totalitatea impozitelor şi taxelor, a

reglementărilor de natură fiscală, precum şi a aparatului fiscal, ce vin să influenţeze direct sau

indirect activităţile unui agent economic contribuabil.”

În domeniul fiscal, alături de noţiunea fiscalitate, este utilizată şi cea de fisc. Fiscul este

definit ca o administraţie în sarcina căreia revine calculul, perceperea şi urmărirea plăţii. Aria de

cuprindere a întregii activităţi fiscale este dată de Sistemul Fiscal, definit ca totalitatea

impozitelor şi a altor venituri pe care statul, prin organele sale de specialitate, le percepe în baza

surselor legislative.13

A gestiona eficient resursele economice și financiare ale întreprinderii înseamna a lua în

calcul și dimensiunea fiscală afacerilor. Pe bâză analizei financiare, din documentele de sinteză,

se pot stabili performanțele trecute și estimarea viitorului probabil, riscului și eficacității fiscale.

Gestiunea fiscală se adresează tuturor întreprinderilor care au în obiectul de activitate acte

de comerț, operații economice și financiare destinate obținerii de profit. Pentru acest motiv

trebuie respectate principalele mecanisme ale fiscalității, fără ca profesionistul contabil să se

abată de la obiectivul fundamental al contabilității, obținerea unei imagini clare, complete și reale

(o imagine fidelă) a patrimonului, a situației financiare și a rezultatelor. 14

În economia modernă imaginea tradițională a fiscalității ca instrument de constrângere

este înlocuita cu cea de gestiune fiscală a întreprinderii. Comportamentul fiscal al întreprinderii

nu mai este o simplă normă cantonată în domeniul imperativului și litigiului. În această optică,

întreprinderea are un anumit demers în suportarea impozitelor și taxelor, dominat de criteriul

securității și eficienței, în vederea armonizării intereselor microeconomice cu cele

macroeconomice. 15

Impozitele

13 Lucian Cernuşca- Interferenţe fiscale în contabilitate, 200714 Ana Stoian- Contabilitate si gestiune fiscala, 200315 Ana Stoian- Contabilitate si gestiune fiscala, 2003

8

Page 7: Logistica Final

Impozitul reprezintă prelevarea obligatorie și fără contraprestație din partea statului cu

scopul de a acoperi cheltuielile publice.

Clasificarea impozitelor

Discutate ca venituri ale bugetului de stat, impozitele și taxele se împart în două categorii :

1. Venituri curente

2. Venituri de capital.16

Veniturile curente se clasifică în două grupe

a) venituri fiscale

b) venituri nefiscale

Veniturile fiscale sunt formate din sumele provenite din impozitele directe și indirecte.

Veniturile nefiscale provin din vărsăminte efectuate de Banca Națională a României din profitul

net, al regiilor autonome, veniturile de la instituțiile publice, taxele consulare etc. Ponderea lor în

totalul veniturilor curente este foarte mică.

Veniturile de capital provin din valorificarea unor bunuri ale societăților comerciale cu capital de

stat sau a rezervei de stat.17

- Impozitul pe profit

Venituri din impozite directe - Impozitul pe salarii - Impozitul pe dividende

- Impozitul pe clădiri venituri fiscale

- accizeVenituri - TVACurente Venituri din impozite indirecte - taxe vamale

- vărsăminte efectuate de BNR din profitul net venituri nefiscale

- vărsăminte efectuate de regii autonome din profitul

- vărsăminte de la instituțiile publice

- taxe consulare

- valorificarea unor bunuri ale societăților comerciale cu capital de stat

Venituri din capital - valorificarea unor bunuri de la rezerva de stat.

3. Organizarea internă a evidenţei contabile

16 Ana Stoian- Contabilitate si gestiune fiscala,200317 Ana Stoian- Contabilitate si gestiune fiscala, 2003

9

Page 8: Logistica Final

Sistemul de control intern reprezintă un asamblu de politici şi proceduri puse în aplicare de

conducerea unei entităţi în vederea asigurării, în măsura posibilului, a unei gestionări riguroase şi

eficiente a activităţilor acesteia; implicând respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor,

prevenirea şi detectarea fraudelor şi erorilor, exactitatea înregistrărilor contabile şi stabilirea în

timp util a informaţiilor financiare.

Obiectivele controlului intern sunt:

protejarea activelor întreprinderii;

asigurarea fidelităţii şi exactităţii informaţiei contabile;

asigurarea respectării dispoziţiilor întreprinderii;

promovarea eficacităţii exploatării.

4. Utilizarea sistemelor electronice de evidență contabilă18

Schimbările tot mai rapide în mediul de afaceri și creșterea complexității activităților din

cadrul unei companii necesită o adaptare permanentă, într-un ritm alert, care adeseori pune la

încercare capacitățile de efort și analiză ale factorului uman. Sistemele / aplicațiile integrate au

fost create ca soluții la aceste provocări, fiind capabile să proceseze volume mari de date și

informații agregate în scopul optimizării și eficientizării proceselor.

Sistemele informatice financiar-contabile sunt caracterizate printr-o structură complexă,

generată de multitudinea activităților și subactivitatilor informatizate, cât și de necesitatea

asigurării unor prelucrări ierarhizate, în care regimurile de prelucrare în timp real și distribuit sunt

preponderente.

Procesele de prelucrare financiar- contabile sunt generate de algoritmi de prelucrare cu

caracter comun, iar tipologia datelor de intrare-ieșire este standardizabila, ceea ce permite

adaptabilitatea, parametrizarea și generalitatea sistemelor de programe asociate acestor procese.

În aceste condiții, firmele specializate în producerea și comercializarea de software de gestiune

dezvoltă în loboratoarele proprii de proiectare, activități specifice conceperii și realizării de

sisteme de programe cu caracter generalizabil.În practică, aceste sisteme de aplicații se regăsesc

sub diferite denumiri: ERP, SCM, CRM, PLM, BI etc.

ERP (Enterprise Resource Planninng)

18 http://grupsoft.ro/gssite//index.php?option=com_content&task=view&id=80&Itemid=166

10

Page 9: Logistica Final

În sens restrâns, se referă la aplicațiile pentru planificarea și urmărirea proceselor de

producție, cu luarea în considerare a materialelor, proceselor tehnologice și resurselor (mașini,

utilaje) disponibile. Actualmente, noțiunea de ERP este adesea utilizată în sens larg, pentru a

desemna sistemele integrate pentru întreprinderi. În acest sens, un sistem ERP poate include ca

module : financiar-contabil, mijloace fixe, planificarea producției, gestiunea stocurilor, gestiunea

achizițiilor, gestiunea relațiilor cu clienții, gestiunea resurselor umane, managementul calității,

managementul proiectelor, managementul lanțurilor de aprovizionare, managementul ciclului de

viață al produselor, analiză și suport decizional.

Scopul sistemelor ERP

Sistemul de gestiune integrată a proceselor de afaceri are drept scop integrarea și

ordonarea informației, realizarea unei mai bune comunicări de date/informații în companie, prin

fluidizarea schimbului de date între departamente, îmbunătățirea cooperării și interacțiunii dintre

diverse compartimente și asistarea procesului de management de nivel superior.

Modulul Contabilitate

Modulul este creat în vederea automatizării operațiunilor contabile generale, oferind

flexibilitate și utilitate atât societăților comerciale mici și medii cât și a celor mari cu activitate

complexă (cu multe filiale și puncte de lucru, diverse valute). Senior.ERP este actualizat în

concordanță cu legislația română în vigoare și totodată este aliniat la standardele internaționale de

contabilitate. Modulul asigură înregistrarea tuturor documentelor primare cât și obținerea tuturor

situațiilor financiare contabile aferente exercițiilor financiare, la standardele europene.

Note Contabile Diverse

În urma implementării SeniorERP, un procent covârșitor din totalul înregistrărilor

contabile este generat automat, conform configurărilor dorite. În cazuri excepționale, este

necesară operarea de note contabile corectoare sau, în cazul în care nu au fost achiziționate toate

modulele aplicației, introducerea manuală a notelor specifice. Chiar și introducerea acestor note

contabile diverse se poate efectuă conform unor machete ușor de predefinit, astfel încât să nu se

completeze decât sumele.

Operatiuni conturi

11

Page 10: Logistica Final

În prinicipal acoperă activitățile specifice închiderii contabile a unei luni operaționale.

Spre exemplu: închidere TVA, închidere Venituri și Cheltuieli etc. Aceste operațiuni este

recomandat să se efectueze după ce în prealabil s-au rulat verificările automate de sfârșit de lună.

Dacă de exemplu, s-a rulat o închidere de venituri și cheltuieli și s-a constatat neoperarea unei

înregistrări, operațiunea poate fi reluată după introducerea respectivului document. De asemenea,

după ce aceste operațiuni au fost efectuate și verificate, este recomandată închiderea exercițiului

(lunii), pentru a avea garanția că nu se mai poate interveni asupra datelor.

Generare Note Contabile

Deși notele contabile se generează automat în momentul operării unui document, dacă

ulterior generării s-au modificat parametrii specifici, apare necesitatea regenerării colective a

notelor contabile aferente operațiunilor afectate. De asemenea, este locul unde se pot valida, de-

valida global documente, cu posibilități de selecție a tipurilor de operațiuni și a perioadei dorite.

Exerciții Financiare

Procesul de închidere contabilă a unei luni operaționale implică verificări extensive de

către departamentul contabil. În cursul implementărilor am identificat tipuri de astfel de verificări

și le-am automatizat. Aceste verificări, împreună cu posibilitatea de a creă, valida, închide sau

redeschide o lună operațională fac obiectul acestui modul. Se poate opera în urmă sau simultan în

mai multe luni, atât timp cât acestea nu sunt închise.

Închideri de Venituri și Cheltuieli Neexigibile

Spre exemplu, în cazul vânzării de abonamente în avans, în fiecare lună, o parte din

veniturile în avans și TVA-ul neexigibil aferent devin efective, respectiv exigibil. În cadrul

acestui submodul există posibilitatea de a decide automat/manual care venituri sau cheltuieli

devin efective în luna selectată și de a regulariza TVA-ul corespunzător.

Modulul Logistica

Rolul logisticii este să fluidizeze procesele de aprovizionare, stocare, redistribuție a

bunurilor în interiorul unei companii, sau livrare de bunuri către clienți. Acest modul al aplicației

12

Page 11: Logistica Final

SeniorERP planifică resursele de infrastructură existențe în vederea obținerii unei utilizări optime

a acestora. Informațiile primare sunt preluate din modulele conexe.

Zone livrare 

În general, o companie de distribuție poate avea unul sau mai multe puncte de lucru

proprii. În funcție de organizare, un punct de lucru poate avea atât activități de vânzare, cât și de

logistică a livrărilor. Dacă punctul de lucru deservește un număr semnificativ de clienți, și

operează activități logistice planificabile, acești clienți pot diferențiați pe zone de livrare.

O zonă de livrare reprezintă o grupare logică a clienților în vederea stabilirii unei rute de

aprovizionare. O astfel de zonă de livrare poate deservi una sau mai multe divizii de vânzare, în

funcție de natură produselor și volumul vânzărilor.

Pe o zonă de livrare activează o mașină conform unui plan de vizite. În definirea unui

client poate fi setat un timp mediu de pregătire a unei comenzi, timp care poate fi estimat pe bază

datelor istorice, asfel încât, atunci când se introduce în sistem o comandă de client nouă, se poate

planifica în mod automat prima livrare posibilă, mașină și livratorul care vor deservi rută în acel

moment. Ulterior se pot ajusta aceste planificări, în cazul supraîncărcărilor sau a

indisponibilităților (mașină defectă, șofer indisponibil).

Planificare livrări  / mașini / șoferi

Acest submodul preia informațiile definite în cadrul modulului de parc auto și le utilizează

în cadrul procesului de planificare a livrărilor de bunuri.

O mașină poate fi activă, la modul ideal, 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămâna, deci este

nevoie de o planificare detaliată a activităților. De asemenea, o mașină poate avea cel puțin un

șofer pe schimb sau pe livrare și poate deservi una sau mai multe divizii. Cu ajutorul submodului

curent, aceste activități logistice pot fi planificate și urmărite eficient. 

Coduri și denumiri alternative

În relația cu furnziorii, producătorii sau clienții de tip hypermarket, apare nevoia de a

comunica cu aceștia în codurile și denumirile specifice. SeniorERP poate gestiona un număr

13

Page 12: Logistica Final

virtual nelimitat de coduri de denumiri secundare, care sunt atașate la nivel de produs și partener,

astfel încât comenzile de aprovizionare sau avizele și facturile clienților să fie emise automat în

formatele agreate.

Un alt aspect important este legat și de unitățile de măsură în care se operează

documentele către acest tip de parteneri. Spre exemplu, pot aproviziona în baxuri și vinde la

bucată, sau invers. Deci, pe lângă denumirile alternative, la definirea relației cu un furnizor, spre

exemplu, va trebui specificată la nivel de articol și unitatea de măsură în care voi emite

comenzile.

5. Contabilitatea managerială

Managementul financiar trebuie considerat a fi o componentă a managementului general

al firmei. Obiectivul său global este acela de a asigura eficiența utilizării capitalului, de a asigură

eficientă utilizării capitalului, de a susține crearea fondurilor necesare întreprinderii și de a

realiză, pe această cale, suportul financiar necesar performanțelor de piață ale firmei.

Managementul financiar este chemat, ca prin mijolace specifice domeniului financiar, să

influențeze în sens crescător valoarea de piață a firmei, în scopul realizării unei stări financiare

corespunzăoare și asigurării prosperității proprietarilor ei.

Pentru a înfăptui acțiuni eficiente în domeniul managemenului financiar este necesar că

firmă să dețină personal calificat în posturi ce reclamă competențe decizionale.

ALOCAREA DE RESURSE DEFINIRE ȘI EVALUARE

OBIECTIVE

14

TOP MANAGERI

MIDDLE MANAGERI

FIRST-LINE MANAGERI

Page 13: Logistica Final

19

Contabilitatea managerială îmbină cu succes două discipline. Una din cele două este

Contabilitatea, care abordează partea tehnică a cuantificării, prelucrării și comunicării

informațiilor. Cea de-a doua este Managementul, care furnizează o perspectivă asupra

problemelor comportamentale specifice controlului asupra unei întreprinderi.

„Contabilitatea managerială este o parte integrantă a managementului ce se ocupă cu

identificarea, prezentarea și interpretarea informațiilor folosite pentru: formularea de strategii,

planificarea și controlul activităților, luarea deciziilor, optimizarea folosirii resurselor, informarea

asociaților sau altor utilizatori de informații extern, informarea angajaților protejarea activelor.”

5.1 Elementele contabilitatii manageriale

Planificarea strategică

Suport decizional

Management financiar

Informații pentru controlul operațional

Audit intern

Raportări de baza

În primul rând contabilitatea managerială se ocupă cu strângerea datelor (din sursele

interne și externe) analiză, procesarea, interpretarea și comunicarea informațiilor rezultate pentru

utilizarea lor în cadrul organizațiilor pentru că managementul să poată planifica, lua decizii și

controla mai bine operațiile.

19 Ioan I. Tenca- Fundamente ale managementului financiar, 2005

15

PROCESUL FINANCIAR

Page 14: Logistica Final

Pentru îndeplinirea acestor sarcini, contabilul de gestiune va folosi atât date din sistemul

contabilității financiare cât și din cel al celei de geestiune. Contabilitatea managerială va folosi pe

lângă tehnicile contabile și tehnici adecvate din statistica- cercetare operațională, va lua în calcul

implicațiile elementului uman în toate activitățile, va pune accent pe raționamentul economic,

toate acestea având drept scop producerea de informații relevante pentru management.

Utilizatorii contabilitatii mangeriale

Ca parte integrantă a managementului, contabilitatea managerială are drept principali

utilizatori conducerea întreprinderii cu multiplele sale nevoi informaționale pe care această

încearcă să le satisfacă în parte. Contabilitatea managerială își aduce contribuția în cadrul

sistemului decizional prin analiză costurilor, planificare și bugetare, formularea de raționamente

decizionale, analiza folsirii resurselor, analiza formării prețurilor, controlul tutror acestor

activități prin metode specifice și furnizarea de informații cu privire la abateri și modalități de

corectare a acestora, analiza financiară a investițiilor etc.

Angajații firmei sunt și ei la rândul lor utilizatori ai contabilității manageriale. Utilitatea

se manifestă pe mai multe planuri: bugetare, control, politici slariale, politici de pensionare, alte

facilități salariale, statistici interne.

Structura situațiilor financiare ale contabilității manageriale

Spre deosebire de contabilitatea financiară, unde acestea sunt standardizate, în cadrul

contabilității manageriale acestea sunt profund influențate de nevoile de informare ale

utilizatorilor și de natură afacerii. Totuși putem să amintim: bugete, tablouri statistice, rapoarte de

analiză a abaterilor, fișe de determinare a prețului, tablou de cash-flow, alte studii și analize.

Caracteristicile calitative ale informațiilor contabilității manageriale

Sunt identificate patru mari caracteristici calitative ale informațiilor furnizate de

documentele de sinteză publicate de contabilitatea financiară și anume: inteligibilitatea,

pertinență, fiabilitatea și comparabilitatea. Dacă informațiile furnizate de contabilitatea financiară

sunt preponderent fiabile și mai apoi pertinente, în cazul contabilității manageriale raportul este

invers, pertinență primând fiabilității.

16

Page 15: Logistica Final

Principalele teme ale contabilitatii manageriale

Sunt o serie de teme importante care sunt dezbătute de contabilitatea managerială:

- orientarea de perspectivă;

- realitatea economică;

- congruența obiectivelor;

- sistemele informaționale;

- metode de investigare statistică și operationala;

- incertitudinea.20

6. Aspecte legate de controlul financiar 

În societatea contemporană, economia de piaţă, ca forma de organizare a vieţii economice, în

care raportul dintre cerere şi ofertă determină principiile de prioritate în organizarea producţiei şi

realizarea bunurilor, are ca actor principal agentul economic (firma).

În condiţiile unor restricţii obiective ca cele materiale, umane, financiare, sociale,

informaţionale, legislative, precum şi ca urmare a unei intervenţii mai mult sau mai puţin ample,

a autorităţilor publice, agentul economic are libertatea de decizie şi de mişcare, hotărând autonom

ce, cum, cât şi chiar pentru cine să producă, să consume, să investească, să economisească,

urmărindu-şi propriile interese de a obţine profit sau cel mult de a supravieţui.

Economia de piaţă, în esenţă sa este o economie mixtă, mai mult sau mai puţin liberă,

guvernată de legi specifice acesteia, între care cele ale pieţei sunt determinante- jocul preţurilor,

profitul, presiunea concurenţei, incertitudini şi riscuri.

Într-un asemenea context, agentul economic este obligat să le cunoască şi să le respecte

întrucât el este un element component care se mişcă într-un mecanism economic, concurenţial,

căruia trebuie să i se integreze pentru a-şi asigura funcţionarea. Abordarea globală a firmei ca

agent economic, ne obligă să relevăm faptul că, pe fondul unei responsabilităţi sociale, mai mult

sau mai puţin conştientizate, firma urmăreşte, aşa cum am mai precizat, obiective multiple, şi este

supusă în acelaşi timp unor restricţii economice şi sociale.

Altfel spus, activitatea şi responsabilitatea firmei nu poate fi explicată şi stăpânită într-o

economie de piaţă numai printr-o optică pur economică. Pe de o parte, problematica teoretică şi

practică în domeniu, relevă că întreprinderea privată urmăreşte trei scopuri principale: 20 Paul Diaconu – Contabilitate manageriala, 2003

17

Page 16: Logistica Final

supravieţuirea, profitul şi dezvoltarea. Pe de altă parte, agentul economic este supus diferitelor

presiuni din partea statului, sindicatelor, asociaţiilor de consumatori care il obligă să-şi asume

obiectivele sociale, etice şi ecologice, adesea în concurenţă cu obiectivul lui pur economic.

Prin control, conducerea îşi asigură informarea dinamică, reală, preventivă, care ridică

valoarea concluziilor şi calitatea deciziilor. Controlul pătrunde în esenţa fenomenelor şi

contribuie efectiv la conducerea ştiinţifică şi eficientă, sesizează aspectele negative în momentul

în care acestea se manifestă ca tendinţă şi intervine operativ pentru prevenirea şi lichidarea

cauzelor . Controlul nu se rezumă să constate manifestarea neajunsurilor, nu este numai

concomitent şi ulterior ci, în primul rând, este bazat pe previziunea desfăşurării activităţii, a

posibilităţilor aparieţiei deficienţelor şi anomaliilor .

Pentru obtinerea profitului maxim, pe lângă evaluarea rezultatelor în raport cu obiectivele şi

normele stabilite, controlul contribuie şi la prevenirea tendinţelor şi fenomenelor care necesită

decizii de corecţie. Controlul asigură perfecţionarea, creşterea profitului în condiţii de concurenţă

liberă şi loială.

Controlul, ca formă de cunoaştere, este lipsit de sens dacă nu se manifestă şi ca formă de

perfecţionare a modului de gestionare a patrimoniului şi de organizare şi conducere a activităţii

agentului economic. Controlul este o necesitate obiectivă şi subiectivă, dar nu este un scop, ci un

mijloc de perfecţionare a activităţii executive, inclusiv a procesului de conducere a acesteia.

Pe aceasta linie controlul are ca direcţii esenţiale:

- Organizarea mai bună a muncii;

- Întărirea ordinii şi disciplinei în organizarea şi desfăşurarea activităţii economice, a

disciplinei tehnologice;

- Gospodărirea mai eficientă a mijloacelor de muncă, materiale şi financiare;

- Descoperirea operaţiilor nereale, neeconomice şi neegale;

- Preîntâmpinarea apariţiei deficienţelor, neregulilor şi pagubelor;

- Evaluarea eficienţei în rezultatelor obţinute;

- Recuperarea abaterilor constatate şi perfecţionarea activităţii viitoare.21

II. Interfața dintre logistică și funcțiunea financiar-contabilă a întreprinderii

21 Stefan Popa- Modernizarea controlului financiar, 2000

18

Page 17: Logistica Final

În mod tradiţional, numeroşi practicieni au considerat logistica drept o sursă de costuri.

Au acceptat aceste costuri deoarece activităţile de natură logistică erau absolut necesare pentru

satisfacerea cerinţelor clienţilor şi îndeplinirea obiectivelor organizaţiei. Perspectiva focalizată

asupra costurilor a generat implicit preocuparea de reducere a costurilor logistice. În esenţă,

practicienii au pus accentul pe creşterea eficienţei activităşilor logistice, prin minimizarea

resurselor implicate.

Prioritatea acordată eficienţei s-a concretizat în mai buna utilizare a mijloacelor de

transport, reducerea duratei de păstrare a produselor în stoc, procedee noi de manipulare a

materialelor etc. Reducerea costurilor pentru creşterea eficienţei este necesară pentru creşterea

profitabilităţii organizaţiei. Există însă pericolul de a crea un sistem logistic ce funcţionează cu

cheltuieli minime, dar este incapabil să asigure nivelul de servicii logistice solicitat de clienţi. Un

astfel de sistem are efecte negative directe asupra poziţionării firmei pe piaţă, relaţiilor cu clienţii,

numărului de clienţi şi cotei de piaţă.

Eficienţa nu poate fi unicul obiectiv în activitatea logistică. Este necesară considerarea

simultană a eficacităţii activităţilor. În timp ce eficienţa înseamnă desfăşurarea unei activităţi într-

un mod potrivit, eficacitatea echivalează cu realizarea activităţilor potrivite.22

Eficacitatea operaţiunilor logistice trebuie să fie evaluată si în raport cu obiectivele care

stabilesc performanţa financiară și contabilă a firmei. Activităţile de natură logistică sunt

considerate eficiente numai în masura în care costurile și cheltuielile sunt optime pentru

desfășurarea oricăror activități în cadrul organizației. În consecinţă, activitatea contabilă și

financiară şi logistică trebuiesc privite împreună în cadrul firmei deoarece activităţile de natură

logistică sunt considerate adecvate și atunci când, punând în balanță costurile, cheltuielile și

veniturile, organizația înregistrează un profit maxim.

Conceptul de interfaţă se referă la acele activităţi care nu pot fi conduse în mod eficace în

cadrul unei singure arii funcţionale. Existenţa interfeţei este rezultatul separării activităţilor firmei

în diferite diviziuni organizatorice (departamente, compartimente, servicii). Abordarea

activităţilor de intefaţă din perspectiva unei singure funcţii poate conduce la rezultate suboptime

pentru firmă, deoarece obiectivele corespunzătoare unei anumite funcţii devin prioritare în raport

cu obiectivele generale ale firmei.

22 Carmen Bălan- Logistică. Parte integrată a lanțului de aprovizionare-livrare, 2006

19

Page 18: Logistica Final

Managementul eficace al activităţilor presupune dezvoltarea cooperării între funcţiile

organizaţiei. Considerarea logisticii si a marketingului ca fiind resurse strategice este necesară,

însă și contabilitatea și finantele întreprinderii, împreună cu logistica conclud către un singur

scop: utilizarea celor mai bune resurse care au cele mai mici costuri duce la rezultate optime

pentru organizatie.

Armonizarea dintre logistică şi financiar-contabil este facilitată de progresele din

domeniul tehnologiei informaţiei, de posibilitatea specialiştilor din diverse arii funcţionale de a

utiliza în comun sistemul informaţional al firmei.

III. Recomandari pentru organizațiiDeși scopul principal al întreprinderilor este maximizarea profitului și minimizarea

costurilor de producție, majoritatea organizațiilor greșesc atunci când micșorează costurile

radical, ducând la servicii mult mai slab calitativ. Spre exemplu, dacă se reduc costurile salariale

muncitorii nu vor mai fi motivați îndeajuns pentru a produce produse la o calitate ridicată, sau

dacă se reduc costurile logistice livrările nu își vor respecta termenul doate acestea conducând la

scăderea profitului.

Pentru a reuși ca afacerea să aibă succes întreprinzătorii trebuie să reușească să coreleze

toate funcțiile întreprinderii, iar acest lucru se poate implementa prin introducerea unor sisteme

informatice corespunzătoare.

Pentru a beneficia de avantajul competitiv, activitatea unei firme trebuie să urmărească

eficienţa şi eficacitatea logistică. Dacă eficienţa este un obiectiv comun majorităţii organizaţiilor,

în ceea ce priveşte eficacitatea, situaţia este adesea diferită. Cauza este faptul că managementul

firmei nu consideră, la justa valoare, contribuţia logisticii la obţinerea succesului de piaţă.

În vederea asigurării profitabilității și prosperității, firma trebuie să asigure o deplină

armonizare între interesele macroeconomice, respectiv achitarea impozitelor, taxelor, și

obiectivele individuale reprezentate de creșterea într-un timp cât mai scurt a profitului folosind

cât mai puțin resurse. Pentru a asigura această armonizare, în fiecare organizație trebuie să existe

o corelare între resursele existente, predictie și control.

IV. Studii de caz

20

Page 19: Logistica Final

1. Cugetările lui Warrem Buffet.23

Warrem Buffet este unul din cei mai notorii investitori din lume. El consideră că scandalurile

contabile existente au fost perpetuate în timpul ‚noului avânt economic’ de la sfârşitul anilor

1990, când gradul de încredere era ridicat şi se făceau previziuni exagerate în privinţa viitorului.

Warrem Buffet: ‚Era o perioadă de eroziune a standardelor contabile. Într-o oarecare măsură, era

şi o perioadă de eroziune a comportamentului celor cu funcţii executive. Dar atunci când toată

lumea ‚crede’, oamenii care sunt înclinaţi să profite de alţii pot sugera enorm.

2. Câştigurile pe termen scurt, probleme pe termen lung.24

Recent, multe firme au fost criticate pentru nereuşita de a lua în considerare implicaţiile pe

termen lung al politicilor privind profitul proprietarilor. John Kay argumentează că unele firme s-

au dezvoltat acumulând avere pe termen scurt, în detrimentul prosperităţii pe termen lung. El

subliniază: Afacerea firmei de vânzări cu amănuntul Marks and Spencer a avut o reputaţie

inegalabilă şi, în acelaşi timp, matură. Pentru a mări câştigurile, menţinându-şi imaginea

strălucitoare, compania a făcut presiuni asupra furnizorilor, a oferit produse de mai slabă calitate,

a redus cheltuielile în magazine. În 1998, vânzările au atins cea mai mare marjă de profit din

istoria firmei. Ca urmare, însă, şi-a compromis poziţia, ajungând în situaţia în care vânzările şi

profiturile s-au prăbuşit.

Băncile şi companiile de asigurări şi-au redus personalul din sucursale, iar pe cei rămaşi i-au

format ca oameni de vânzări. Companiile energetice şi-au redus cheltuielile de explorări. Aceste

acţiuni au dus la creşterea câştigurilor companiilor, dar nu ştim ce efect au asupra durabilităţii pe

termen lung a afacerii.

3. Introducerea activelor umane în bilanţul contabil.25

23 Peter Atrill & Eddie McLaney, Contabilitatea şi finanţele pe înţelesul tuturor, ediţia a IV-a, Rentrop&Straton, Bucureşti, 2006, pg 3024 Peter Atrill & Eddie McLaney, Contabilitatea şi finanţele pe înţelesul tuturor, ediţia a IV-a, Rentrop&Straton, Bucureşti, 2006, pg 2925 Peter Atrill & Eddie McLaney, Contabilitatea şi finanţele pe înţelesul tuturor, ediţia a IV-a, Rentrop&Straton, Bucureşti, 2006, pg 60

21

Page 20: Logistica Final

Poate părea surprinzător, dar regula generală a excluderii ‚activelor’ umane din bilanţul contabil

al unei firme are şi excepţii. Cea mai des întâlnită este situaţia cluburilor profesioniste de fotbal.

Deşi nu pot deţine jucători în proprietate, cluburile pot deţine drepturile asupra serviciilor

jucătorilor. Asta înseamnă că aceste drepturi pot fi considerate un activ al clubului, din raţiuni

contabile.

Clubul de fotbal Manchester United a achiziţionat mai mulţi jucători imporntanţi, în acest mod.

Bilanţul contabil al clubului de fotbal raportează costul achiziţionării dreptului asupra serviciilor

acestor jucători. Bilanţul pentru anul 2002 prezintă costul înregistrării echipei ca fiind 108 mil

lire sterline. Articolul ‚înregistrări jucători’ apare ca imobilizare necorporală, întrucât activele

sunt reprezentate de servicii, nu de jucători. Cifra de 108 mil lire include costul fotbaliştilor

achiziţionaţi, cum ar fi Rio Ferdinand, dar nu şi pe cel al jucătorilor formaţi în echipa proprie,

precum David Beckham.

4. JIT la Tesco.26

Tesco plc este unul dintre cele mai mari lanţuri de supermarketuri din Marea Britanie. Pentru a

câştiga un avantaj pe o piaţă extrem de competitivă, firma a investit puternic în tehnologie, pentru

a sprijini sistemul său JIT şi alte sisteme de gestiune a stocurilor. Tehnologia laser este folosită

pentru a îmbunătăţi sistemul de distribuţie şi pentru completarea rapidă a stocurilor. Ca urmare,

acum Tesco plc deţine stocuri pentru mai puţin de 2 săptămâni. Aproape jumătate din mărfurile

primite de la furnizori sunt trimise imediat la magazine, în loc de depozite. Îmbunătăţirea

procedurilor de distribuţie a permis magazinelor să-şi reducă la limită cantitatea din fiecare linie

de stoc. Această acţiune a permis, la rândul ei, creşterea numărului de linii de stoc deţinute de

fiecare magazin. De asemenea, a permis transformarea spaţiului de depozitare de la

supermarketuri în spaţiu comercial.

5. Leasing financiar la British Airways.27

26 Peter Atrill & Eddie McLaney, Contabilitatea şi finanţele pe înţelesul tuturor, ediţia a IV-a, Rentrop&Straton, Bucureşti, 2006, pg 39927 Peter Atrill & Eddie McLaney, Contabilitatea şi finanţele pe înţelesul tuturor, ediţia a IV-a, Rentrop&Straton, Bucureşti, 2006, pg 438

22

Page 21: Logistica Final

Multe companii aeriene folosesc leasingurl financiar ca un mijloc de achiziţionare de noi

aeronave. Situaţiile financiare ale companiei British Airwazs plc (BA) pentru exerciţiul financiar

încheiat la 31 martie 2002 arată faptul că aproximativ 25% (2208 mil lire sterline) din valoarea

contabilă netă a flotei sale de aeronave a fost achiziţionată prin această metodă.

6. Spălarea banilor: cum jonglează companiile cu cifrele.28

Schimburi false: companii de telecomunicaţii care îşi vând una alteia capacitate de transport prin

fibră optică, pentru a genera venituri declaraţiile lor de venit. Exemplu: Global Crossing.

Saturarea canalelor de distribuţie: o companie inundă piaţa cu mai multe produse decât pot vinde

distribuitorii, mărindu-şi artificial vânzările. Cerc vicios: cunoscut şi sub numele de ‚tranzacţie

dus-întors’. Practică notorie folosită de Enron. Doi sau mai mulţi comercianţi vând şi cumpără

între ei, la acelaşi preţ şi în acelaşi timp. Creşte volumul vânzărilor şi participanţii par să dezvolte

mai multe afaceri decât o fac în realitate.

Pre-livrare: unele mărfuri, cum ar fi covoare, sunt înregistrate ca ‚vândute’ imediat dupa plasarea

comenzii. Astfel, cresc vânzările şi profiturile.

Activităţi în afara bilanţului contabil: companii care folosesc entităţi create în mod special- şi alte

mecanisme, cum ar fi sistemul de leasing pentru a împinge activele şi pasivele în afara

bilanţurilor contabile.

7. Să nu uităm că oamenii sunt cei mai importanţi...29

Lord Weinstock era un industriaş influent. Stilul său de conducere şi filozofia sa au ajutat la

formarea practicii manageriale în multe firme britanice. În timpul conducerii sale de lungă durată

la GEC plc, o importantă firmă în domeniul tehnologiei, Lord Weinstock s-a bazat mult pe indicii

financiari- în evaluarea performanţei şi creanţe, marje de profit şi rotaţia stocurilor. Totuşi, era

conştient de limitările indicilor şi a recunoscut că, la urma urmelor, oamenii aduc profituri.

Într-o minută adresată managerilor GEC, el a atras atenţia că indicii sunt un instrument ajutător,

nu un înlocuitor, pentru o conducere bună. Iată ce scria: ‚ Indicii de exploatare au o valoare

deosebită ca unităţi de măsură a eficienţei, dar nu reprezintă eficienţa în sine. Statisticile nu vor

28 Peter Atrill & Eddie McLaney, Contabilitatea şi finanţele pe înţelesul tuturor, ediţia a IV-a, Rentrop&Straton, Bucureşti, 2006, pg 33629 Peter Atrill & Eddie McLaney, Contabilitatea şi finanţele pe înţelesul tuturor, ediţia a IV-a, Rentrop&Straton, Bucureşti, 2006, pg 225

23

Page 22: Logistica Final

proiecta un produs mai bun, nu-i vor reduce costul şi nu vor creşte vânzările. Dacă nu sunt

folosite în mod corespunzător, pot duce la diminuarea resurselor, de dragul unor semne de

îmbunătăţire aparente, dar false. Managementul rămâne o problemă de raţiune, de cunoaştere a

produselor şi a proceselor şi de înţelegere şi iscusinţă în relaţiile cu oamenii. Aceşti indici vor

arăta căt de bine se fac toate aceste lucruri. Le vor compara cu ce fac alţii, în alte firme. Dar nu ne

vor spune nimic despre cum să le facem. Asta e sarcina noastră.’

8. Industria de outsourcing, la adăpost de recesiune.30 

Articolul, extras din ziarul Business Standard, prezintă evoluţia ascendentă previzionată pentru

sectorul de outsourcing, atât pe piaţa locală, cât şi la nivel global. Explicaţia este dată de faptul

că, în contextul unei economii nesigure, companiile au înteles că trebuie să caute soluţii

tehnologice care să le ajute să îşi crească productivitatea, eficienţa şi un minim de siguranţă. Cel

mai important avantaj furnizat de outsourcing este reducerea cheltuielilor de exploatare. Aceasta

deoarece companiile care doresc să facă totul pe cont propriu trebuie să suporte cheltuieli mult

mai mari pentru cercetare, dezvoltare, marketing şi lansare. În plus, apelarea la un furnizor

extern, specializat, pe lângă faptul că îmbunătăţeşte productivitatea, permite redirecţionarea

resurselor, în special cele umane, spre activităţi cu o importanţă mai mare, şi deci firma se poate

concentra asupra unei game mai largi de segmente de business.

9. Arctic investeşte 9,1 milioane de euro în producţie şi logistică în 2006.31

Managementul eficace al activităţilor presupune dezvoltarea şi extinderea unei organizaţii. În

cazul de faţă, investitorii au hotărât o investiţie majora în dezvoltarea capacităţii de producţie, în

utilaje, în construcţia de clădiri şi depozite, într-un cuvânt în logistica firmei. Deşi sumele

investite sunt de ordinul milioanelor de dolari, investitorii preconizează o creştere importantă a

capacităţilor de producţie, lucru care va duce inevitabil la o creştere a cifrei de afaceri. O astfel de

decizie se ia după un timp suficient de lung, în care responsabilii contabili şi financiari îşi dau

mâna pentru a găsi sumele de bani optime unei astfel de investiţii.

30 www.business-standard.com31 www.wall-street.ro

24

Page 23: Logistica Final

10. Belgienii de la WDP vor investi 150 mil euro în proiecte de logistică.32

Belgienii de la WDP au făcut o investiţie majoră în construcţia de spaţii industriale în capitală.

Probabil că alegerea lor s-a datorat potenţialului mare de creştere şi dezvoltare economică a ţării

noastre, mai ales în domeniul industriilor. În ultimii ani s-a realizat o creştere majoră a cererii de

spaţii industriale. Spaţiile construite de aceştia sunt apoi vândute sau închiriate către companii

care au nevoie pentru a-şi desfăşura activitatea.

11. Logistica măreşte preţul în supermarket.33

Preşedintele firmei olandeze de consultanţă în domeniul logistic Archicom, Gerard F.A. Kuijs, a

declarat că preţurile produselor din magazinele din România sunt cu aproximativ 15% mai mari

decât ale altor ţări europene datorită costurilor ridicate de distribuţie. Acesta consideră că în

România, preţul de pe raft al produselor este compus din 16-20% costurile de distribuţie, în timp

ce în alte ţări din Europa acestea sunt cuprinse între 4-6%, această diferenţă fiind datorată

ineficienţei şi slabei organizări a reţelelor de distribuţie din România. În opinia sa, aceste costuri

logistice ar putea fi reduse într-o perioadă de 10 -15 ani , dar numai printr-o îmbunătăţire a

infrastructurii, a costurilor utilităţilor, dar şi a birocraţiei.

12. Jacques Daniel, Renault: O reţea comună de dealeri reduce costurile logistice şi cu

forţa de muncă.34

Grupul Renault îşi extinde reţeaua de dealeri prin transformarea punctelor de vânzare Dacia în

centre care comercializează atât marca autohtonă cât şi unităţile Renault şi Nissan. Jacques

Daniel, director comercial pentru Renault, Dacia şi Nissan în România afirmă că această masură

va reduce costurile construirii unor centre de vânzare Greenfield, precum şi că va contribui la

mărirea numărului de dealeri Renault, atât cei comuni Dacia, cât şi cei nou înfiinţaţi, cu

aproximativ 10%.

13. Mai aproape de client cu costuri mai mici.35

32 www.banisiafaceri.ro33 www.sibiu.ro 34 www.zf.ro35 www.wall-street.com

25

Page 24: Logistica Final

Este aproape imposibil să mergi cu liftul şi să ignori reclamele afişate sau să foloseşti o toaletă

publică şi să nu remarci mesajele publicitare de pe pereţi. Iar dacă reuşeşti să le eviţi pe acestea,

cele de pe oglinda toaletei îţi vor capta, cu siguranţă, atenţia.

Costurile pentru o astfel de expunere sunt mult mai mici în comparaţie cu cele necesare pentru

promovarea în spaţiile convenţionale, precum televizorul sau radioul. Reclama în spaţii

neconvenţionale este recomandată pentru o afacere care se dezvoltă, datorită accesibilităţii

costurilor şi a proximităţii garantate dintre mesajul publicitar şi consumatorul pe care şi-l doreşte

un anumit antreprenor. Publicitatea pe oglindă este cel mai recent mijloc de promovare din

categoria celor neconvenţionale şi care a aparut în România în februarie 2008. Sistemul se

numeşte “addmirror” şi are ca principal atu garantarea captării atenţiei persoanelor expuse

sistemului.

Un alt sistem de publicitate neconvenţională, recomandat datorită costurilor, este publicitatea în

lift. Tarifele pornesc de la 100 de euro şi pot ajunge şi la 140.000 de euro. Panourile şi ecranele

instalate în lifturi sunt cu adevarat eficiente în privinţa campaniilor de imagine, în special pentru

promovarea oricărui tip de servicii. Acest tip de promovare este nou apărut în România şi se pare

că va caştiga din ce în ce mai mult teren.

14. Implementare Microsoft Dynamics AX36

În octombrie 2009, conducerea grupului Aquila a luat decizia schimbării sistemului informatic

dezvoltat de către o echipă internă cu soluția integrată Microsoft Dynamics AX. Investiția a fost

motivată de necesitatea consolidării celor trei aplicații de gestiune existente precum și de nevoia

accesării mai rapide a datelor de natură financiar-contabilă printr-un sistem complex de raportare.

Implementarea soluției a fost atribuită companiei Novensys care a personalizat Microsoft

Dynamics AX pe cerințele Aquila, adăugând peste funcționalitățile standard elemente specifice

activității de distribuție: integrare cu pocket-pc-uri, trasabilitate etc.

15. Firmele „de apartament” încep să se mute în clădiri de birouri.37

Micii întreprinzători renunţă treptat la sediile din blocurile de locuinţe sau case, mutându-se în

clădiri speciale de birouri, iar dezvoltatorii şi-au adaptat oferta la necesităţile IMM. 36http://www.microsoft.com/romania/business/studiu_de_caz/ aquila_consolideaza_operatiunile_cu_microsoft_dynamics_ax.aspx37 www.wall-street.com

26

Page 25: Logistica Final

Anunţuri de genul „închiriez spaţiu în imobil nou de birouri, 130 de metri pătraţi, 22 de euro pe

metru pătrat“ au început să fie din ce în ce mai frecvente pe site-urile şi în publicaţiile cu oferte

imobiliare. Dacă în ultimii ani piaţa spaţiilor de birouri a fost dominată de firmele mari, care

aveau nevoie de sedii moderne şi de suprafeţe mari, acum astfel de clienţi sunt din ce în ce mai

greu de găsit. De partea cealaltă, evoluţia chiriilor şi a preţurilor imobilelor rezidenţiale a făcut ca

spaţiile moderne de birouri să devină mai atractive pentru companiile mici, care până acum erau

cunoscute drept „firme de apartament“.

Jucătorii de pe piaţa imobiliară confirmă tendinţa de creştere a cererii pentru spaţii mici, pretabile

sediilor de firme cu mai puţin de 100 de angajaţi.

Din cauza costurilor ridicate, firmele încep să abandoneze ideea de sediu propriu. Un exemplu

este retailerul IT Flamingo, care încearcă să-şi vândă sediul din Otopeni de circa un an de zile,

după ce compania s-a relocat din acea zonă.

Odată cu explozia preţurilor la chirii, pe piaţa din România, micii întreprinzători au început să se

orienteze către închirierea unui spaţiu în clădirile special destinate birourilor. Chiar dacă şi aici ei

plătesc chirii, nu se compară cu chiria unui apartament. Un alt avantaj fiscal de această dată, este

acela că plata chiriei este deductibilă integral în momentul înregistrării acesteia în documentele

contabile.

16. Belgienii de la WDP vor investi 150 mil euro în proiecte de logistica.38

Compania belgiana Warehouses De Pauw (WDP) a plătit peste 16 milioane euro pentru cinci

terenuri situate în apropierea Capitalei, în suprafaţa totală de aproximativ 950.000 metri pătraţi şi

va investi 150 milioane euro în construcţia de spaţii industriale.

Cele cinci terenuri au o suprafaţă totală cumulată de 942.000 metri pătraţi şi se află în apropierea

Capitalei, pe lângă şoselele spre Constanţa, Ploieşti şi Piteşti. Belgienii estimează că investiţiile

cumulate în toate cele cinci amplasamente vor ajunge la 150 milioane euro. Compania va începe

construcţia în două dintre cele cinci locaţii, iar până la mijlocul lui 2008 va da în folosinţă

depozite cu suprafeţe cuprinse între 5.000 si 10.000 metri pătraţi.

WDP Development RO, filiala românească a companiei belgiene, este un joint - venture între

compania JB Top Pro Invest, deţinută de Jeroen Biermans, şi WDP care deţine 51% din acţiunile

companiei WDP Development RO, restul fiind deţinute de JB Top Pro.

38 www.wall-street.com

27

Page 26: Logistica Final

17. Logistica mareste pretul in supermarket39

Preţul produselor la raft din magazinele din România sunt mai mari decât în alte ţări europene cu

aproape 15%, din cauza costurilor de distribuţie ridicate de pe piaţa locală, a declarat miercuri

preşedintele firmei olandeze de consultanţă în domeniul logistic Archicom, Gerard F.A. Kuijs.

"În România, din preţul la raft al produselor, costul de distribuţie reprezintă 16-20%, în timp ce în

alte state din Europa acestea reprezintă doar 4-6%. Această diferenţă vine din faptul că în

România reţelele de distribuţie sunt ineficiente, nu sunt foarte bine organizate şi sunt mai

scumpe", a spus Kuij, într-un seminar pe teme de logistică şi distribuţie. El a mai arătat că din

această cauză produsele din magazinele româneşti sunt mai scumpe cu 10-15%, faţă de cele din

ţări precum Franţa, Germania sau Olanda. Un alt factor care conduce la creşterea costului de

distribuţie şi implicit la preţuri mai mari pe piaţa românească este faptul că majoritatea

producătorilor îşi distribuie marfa prin intermediul distribuitorilor şi nu în mod direct.

"Pentru a eficientiza distribuţia şi pentru a reduce costurile trebuie în primul rând să fie micşorat

numărul de intermediari dintre producători şi vânzători", a arătat Kuijs. La rândul său, Danor

Ionescu, director de dezvoltare în cadrul grupului Delamode International Logistics, a precizat că

dezvoltarea spaţiilor logistice trebuie să se facă după o anumită strategie şi în funcţie de interesele

zonelor în care sunt amplasate.

18. 40 million Euro investement plan for FM Logistic40

French group FM a anunțat că dorește să investească de șla 30 la 40 de milioane de euro pentru

crearea de depozite pe piața din România. French group FM a intrat pe piața din România în 2003

cu investiții de un million de euro până acum. "Momentan noi nu avem profit, suntem încă în

zona roșie, dar credem că în curând piața logisticii va crește și vom avea competitor." A spus

Jacky Gervis, co - CEO

Grupul francez FM Logistics, care la momentul actual detine 5 depozite in Romania, 3 la

Timișoara și 2 în București, intenționeaza să investească între 30 si 40 milioane de Euro pentru a

39 www.banisiafaceri.ro40 www.zf.ro

28

Page 27: Logistica Final

construi un nou depozit în România. Cu toate că grupul nu obține încă profit, Gerard Pineau,

General Manager pentru Europa Centrala consideră că logistica este o piață în expansiune, iar

deschiderea unui nou depozit reprezintă un pas mare pentru ei.

19. Suntem pregatiti pentru 3000 studenti41

Pentru anul universitar 2007-2008, Universitatea “Alma Mater" Sibiu oferã viitorilor studenti

sase noi specializãri. Pe lângã acestea, conducerea universitãtii încearcã sã obtinã aprobarea a

încã patru specializãri. Nicolaie Georgescu, rectorul Universitãtii “Alma Mater" Sibiu, spune cã

institutia de învãtãmânt va putea pregãti în noul an peste 3.000 de studenti. Pentru a face fatã cu

succes solicitãrilor, universitatea a investit peste 20 miliarde lei vechi în îmbunătățirea și

modernizarea bazei materiale și logistice. Printre investițiile făcute în sprijinul studenților se

numara 3 laboratoare de informaticã, cu câte 17 calculatoare, laboratoare de psihologie,

laboratoare de specialitate la noile programe de studii, 17 săli de seminarii, patru amfiteatre și

patru săli de curs, într-o nouã locație de 3.000 metri pătrați, situată pe Calea Dumbrăvii, precum

și o sală de lectură de 180 mp, dotată cu peste 3000 de volume de cursuri universitare.

20. Jacques Daniel, Renault: O retea comuna de dealeri reduce costurile logistice si cu

forta de munca42

Grupul Renault isi extinde reteaua de dealeri prin transformarea punctelor de vanzare Dacia in

centre care comercializeze atat marca autohtona cat si unitatile Renault si Nissan, pentru a reduce

costurile construirii unor centre de vanzare greenfield, spune Jacques Daniel, director comercial

pentru Renault, Dacia si Nissan in Romania. "Numarul dealerilor Renault va creste in acest an cu

aproximativ 10%, insa in aceasta marja includem si transformarea unor dealeri Dacia deja

existenti, nu doar infiintarea unor noi concesionari", a declarat Jacques Daniel.

In prezent, marca Renault dispune de o retea de 39 de concesionari la nivel national, in timp ce

41 www.sibiu.ro42 www.zf.ro

29

Page 28: Logistica Final

Nissan detine 25 de dealeri, iar Dacia 69 de centre. Dintre acestea, 30 de unitati comercializeaza

atat autovehicule din gama Renault, cat si Dacia. "Pentru Renault acest lucru va fi mai usor,

deoarece se bucura de accesul la reteaua de dealeri Dacia. Pana intr-o anumita masura, Renault si

Dacia au aceiasi dealeri in acest moment in Romania", a adaugat el.

Pana la un anumit punct, cele trei marci dispun de o conducere proprie a fiecarei retele de dealeri,

insa pentru a se reduce costurile s-au implementat si platforme comune.

"Fiecare retea de dealeri Renault, Nissan si Dacia are propriul manager. Desigur, exista sinergii,

metode pentru a reduce costurile. Atunci cand ai un dealer care comercializeaza toate cele trei

marci, se pot reduce semnificativ costurile, in special in ceea ce priveste logistica si forta de

munca", a subliniat Jacques Daniel.

Grupul Renault isi extinde reteaua de dealeri prin transformarea punctelor de vanzare Dacia in

centre care comercializeze atat marca autohtona cat si unitatile Renault si Nissan. Jacques Daniel,

director comercial pentru Renault, Dacia si Nissan in Romania afirma ca aceasta masura va

reduce costurile construirii unor centre de vanzare Greenfield, precum si ca va contribui la

marirea numarului de dealerilor Renault, atat cei comuni Dacia cat si cei nou infiintati, cu

aproximativ 10%.

21. ISIS .net conectează grupul IMM-urilor la tehnologia avansată43

 

SC Onix Sercom SRL are ca obiect de activitate importul, producţia şi distribuţia de vopsele,

lacuri şi grunduri pentru construcţii civile şi industrial şi pentru autoturisme. Conducerea

companiei a decis că eficienţa impune implementarea unor metode operaţionale şi de control

riguroase, într-o platform tehnologică modernă, premise pe care le-a regăsit în soluţia ISIS.net.

La începutul anului 2003, Onix avea o activitate de distribuţie dinamică, dar se confrunta cu o

serie de probleme interne legate de imposibilitatea obţinerii unei evidenţe clare, la zi, a stocurilor,

clienţilor, facturilor, în general activităţilot financiar-contabile. În acest context, conducerea

43 www.omnis.ro

30

Page 29: Logistica Final

companiei a decis achiziţionarea unui sistem informatic integrat care să rezolve atât

problemele interne de gestiune şi evidenţă financiar- contabilă, dar care să şi ofere

deschiderea către clienţi prin intermediul unui site de consultare a ofertei şi de plasare a

comenzilor.

22. RAVITEX - Ascent ERP - soluție pentru transporturi și logistică44

În compania RAVITEX SRL, specializată în servicii de transporturi și logistică, exista un control

al proceselor aferente curselor interne și externe pentru satisfacerea comenzilor diverșilor clienți

ce se făcea prin raportarea în EXCEL, deci prin situații dificil de corelat într-un mod dinamic,

mai ales datorită faptului ca această companie s-a dezvoltat foarte mult (de la 2 camioane în 2009

până la aproximativ 100 de camioane în 2012). Problemele esențiale erau legate de gestionarea

parcului propriu, a comenzilor de la beneficiari privind cursele cu încărcare exclusivă sau grupaj,

analiza și gestionarea activităților dispecerilor, a activităților de service (atelier) derulate în "regie

proprie".

Soluția propusă de partenerul Ascent Soft, care pe parcursul derulării parteneriatului de 4 ani cu

compania Ravitex a venit cu mai multe propuneri pentru un "supply chain management" complet

în ceea ce privește procesele aferente sistemului total de produs-serviciu al Ravitex - a fost

"maparea" tuturor proceselor în cadrul sistemului Ascent ERP, începând cu managementul

solicitărilor de la client până la preluarea comenzilor de transporturi atât prin intermediul parcului

propriu cât și în regim de casă de expediție, controlul documentelor aferente cursei (dosarului) și

facturarea acestor curse/respectiv urmărirea încasărilor.

23. Davis Group Strategy45

Compania Davis operează în 15 de țări și are o cifră de afaceri de peste 1 miliard de lire.

Pentru a-şi satisface nevoile, compania a dezvoltat un buget solid și detaliat și un proces de

planificare care implică managerii săi.

Bugetarea oferă un sistem de prognoză, control și feedback esenţial, de care depinde

managementul eficient. Acest proces transformă strategia competitivă în realitate.

44 www.ascent-soft.ro45 businesscasestudies.co.uk

31

Page 30: Logistica Final

Dovadă a puterii de administrare a bugetului a fost recesiunea ce a cuprins economiile europene

în 2008. Astfel, Davis a fost în măsură să evalueze efectele și să construiască noi ipoteze realiste

în bugetele sale pentru restul anilor 2008 și 2009. Acestea s-au dovedit a fi rezistente în practică.

Cu un an deosebit de dificil încheiat, compania a fost pe drumul cem bun pentru a-şi îndeplini

așteptările bugetare.

24. Waikiki Wholesalers și programul de inventariat46

Waikiki Wholesalers este o afacere de success ce distribuie produse către supermarketurile din

împrejurimile insulei Hawaii. Jose Samson este deținătorul companiei și se ocupă cu

administrația, inclusive a registrelor cu nemulțumirile clienților. În ultimii 3 ani a reușit să

dezvolte un program în care să înregistreze toate plângerile clienților. Jumătate dintre plângeri

proveneau din cauza unor erori ale inventarului, însă Jose a reușit să le rezove prin

implementarea unui program de inventar cu ajutorul căruia a redus semnificativ numărul

nemulțumirilor clienților.

V. Bibliografie

1. Carmen Bălan- Logistică. Parte integrată a lanțului de aprovizionare-livrare, Editura Uranus, 2006

2. Donald Waters-Supply Chain Management- vulnerability and resilience in logistics, Editura Kogan Page, 2007

3. Mihai Ristea – Contabilitatea societatilor comerciale, Editura Universitară, 20094. Mihai Ristea – Contabilitatea financiara a intreprinderii, Editura Universitară, 20055. Chirata Caraiani – Bazele contabilității, Editura ASE, 20006. Elena Ciucur – Bazele Contabilitatii, Editura Rolcris , 20057. Ana Stoian – Contabilitate si gestiune fiscala, Editura ASE, 20038. Ioan I. Tenca- Fundamente ale managementului financiar, Edit. Casa Cartii de Stiinta, 20059. Liliana Feleaga, Niculae Feleaga – Contabilitate financiara, Editura Economică, 200710. Lucian Cernuşca- Interferenţe fiscale în contabilitate, Tribuna Economica , 2007

46 Donald Waters-Supply Chain Management- vulnerability and resilience in logistics, pag. 99

32

Page 31: Logistica Final

11. Peter Atrill & Eddie McLaney, Contabilitatea şi finanţele pe înţelesul tuturor, Rentrop&Straton, Bucureşti, 2006

12. Paul Diaconu – Contabilitate manageriala,Edit. Economica, 200313. Petre Brezeanu, Iulian Brasoveanu – Audit si control financiar, Editura ASE, 200314. Stefan Popa- Modernizarea controlului financiar, Edit. Expert200015. www.wall-street.ro 16. www.banisiafaceri.ro 17. www.zf.ro 18. www.sibiu.ro 19. www.conta.ro 20. www.121.ro 21. www.standard.ro 22. www.ascent-soft.ro 23. businesscasestudies.co.uk 24. www.omnis.ro 25. http://www.microsoft.com 26. http://grupsoft.ro

33