Logistica Final
-
Upload
cristina-ghimpeteanu -
Category
Documents
-
view
223 -
download
0
Transcript of Logistica Final
I. Conținutul și importanța funcțiunii financiar-contabile
pentru activitatea organizației
1. Evidența contabilă financiară a întreprinderii
Funcțiunea financiar-contabilă cuprinde ansamblul activităților prin care se realizează
obiectivele privind obținerea și folosirea mijloacelor financiare necesare desfășurării normale a
producției, înregistrarea și evidența în expresie valorică a activității economice din cadrul
întreprinderii; urmărește utilizarea eficientă a resurselor, desfășurarea ritmică a activității, semnalează
fenomenele care influentează nivelul profitului și reducerea costurilor etc.1
Gestiunea financiar-contabilă are implicații în activitatea generală de gestiune, în asigurarea
fondurilor necesare pentru salarii, materii prime și materiale, utilaje etc. Ea descrie circuitul
patrimonial al întreprinderii luat în totalitate și structuralitate. Obiectivul său principal îl constituie
furnizarea de informații sintetice privind poziția financiară, performanțele și modificările poziției
financiare. Informația contabilă, pe lângă o utilizare internă de către management, este destinată
utilizatorilor externi definiți de: investitorii de capital, bancherii, angajații, furnizorii, clienții,
guvernul și organele sale, precum și publicul. 2
Activitatile acestei funcțiuni se grupează în două categorii:
a) activitatea financiară, care se referă la obținerea și folosirea rațională a mijloacelor
financiare ale întreprinderii, la utilizarea facilităților de ordin financiar, achitarea obligațiilor
financiare, contractarea de credite și rambursarea lor etc.
b) acivitatea contabilă, care asigură înregistrarea și evidența veniturilor și cheltuielilor, a
materialelor și a producției, calculul costurilor și determinarea rezultatelor financiare finale,
evidențierea modificărilor patrimoniale în volum și structură.3
1
2 Mihai Ristea, Mirela Dima- Contabilitatea sociatăților comerciale, 20093
1.1 Evidența contabilă a întreprinderii
Structuri bilanțiere
Unul din instrumentele financiare folosite în analiza financiar-contabilă este bilanțul
contabil. Bilanțul este un document contabil de sinteză care prezintă situația existentă la un
anumit moment ca rezultat al activității desfășurate în perioada precedentă și cuprinde inventarul
resurselor de care dispune întreprinderea, înscrise în pasiv, și al utilizării acestora, înscrise în
activ. Dacă se înregistrează un excedent al activului față de pasiv, rezultă ca perioada respectivă
s-a încheiat cu un profit a cărui valoare se înscrie în pasivul bilanțului; pentru situația inversă se
constată o pierdere consemnată în partea de activ. Bilanțul trebuie să fie întotdeauna echilibrat,
această echilibrare realizandu-se pe seama profitului sau a pierderilor.4
Rolul bilanțului: privește atât cunoașterea contabilă și realizarea obiectului contabilității,
cât și practica evidenței contabile.
Funcțiile bilanțului contabil:
- Funcția de refelectare și generalizare
- Funcția de contol și analiză
Funcția de decontare a patrimoniului5
Structuri de activ
Conținutul activului(unității patrimoniale)este stabilit în baza a două criterii : modul de
valorificare și gradul de lichiditate ale bunurilor economice.
Modul de valorificare a bunurilor economice se referă la modul în care ele participă la
procesul de producție, în care se consumă și își transmit valoarea asupra produselor obținute,
inclusiv la felul în care se asigură reproducția lor. Astfel, bunurile economice utilizate într-o
unitate patrimonială pot fi de două categorii : unele care au o durată mare de funcționare și care
se consumă și se valorifică în mod treptat pe parcursul mai multor cicluri de exploatare și altele
care se consumă dintr-o data și care trebuie reînnoite cu exemplare noi în fiecare ciclu de
exploatare.6
4 www.conta.ro5 Victor Munteanu- Teoria si bazele conatabilitatii, Lumina Lex, 20006 Elena Ciucur- Bazele Contabilitatii, 2005
4
Activele fixe, numite și imobilizări sau active imobilizate, cuprind acele categorii de
bunuri care au o existența durabilă în întreprindere și care nu se consumă la prima utilizare. În
cadrul acestora se cuprind următoarele mase patrimoniale : imobilizări corporale, imobilizări
necorporale și imobilizări financiare.
Activele circulante sunt acele bunuri care se caracterizează prin faptul că participă la
procesul de producție cu întreagă lor valoare de utilitate și care se consumă și își transmit dintr-o
dată valoarea de utilitate și valoarea asupra noului produs. Sunt denumite și active curente.
În funcție de formă concretă pe care o îmbrăca și de funcția pe care o îndeplinesc în
cadrul ciclurilor de exploatare, activele circulante se împart în: mijloace circulante materiale,
mijloace circulante în decontare și mijloace circulante bănești.7
Structuri de pasiv
Pasivul prin componența sa reflectă modul de finanțare a bunurilor economice și gradul
de exigibilitate al surselor de finanțare.
Finanțarea bunurilor economice se referă la modul de dobândire economică și susținere
finanicara a activului titularului de patrimoniu. Pentru procurarea bunurilor economice, o
întreprindere fooseste finanțarea proprie și finanțarea străină.
Exigibilitatea surselor de finanțare se referă la termenul lor de decontare. Acest termen,
în cazul capitalului propriu operează în momentul lichidării patrimoniului, iar în cazul datoriilor,
termenul de scadență poate fi mai mare sau mai mic decât exercițiul finaniciar, după cum
datoriile sunt pe termen lung sau scurt.
În funcție de gradul de exigibilitate, sursele de finanțare se împart în surse permanente și
în surse curente. Sursele permanente sunt formate din sursele proprii și sursele străine pe termen
lung, iar sursele curente sunt corespunzătoare datoriilor pe termen scurt. 8
Sursele proprii sunt denumite și capital propriu și corespund finanțării prorii a bunurilor
aflate în circuitul patrimonial al întreprinderii. Din structură acestora fac parte : capitalul
propriu, subvențiile pentru investiții, , rezervele din reevaluare, rezervele, profitul,
provizioanele, primele legate de capital.
7 Elena Ciucur- Bazele Contabilitatii,20058 Oprea Calin, Mihai Ristea- Bazele Contabilitatii, 2004
5
Sursele străine denumite și datorii, obligații sau capital străin, exprimă fondurile sau
capitaurile furnizate de terți pentru care unitatea patrimoniala trebuie să restituie
echivalentul valoric sau să acorde o prestație. Acestea cuprin împrumuturile acordate de
bănci sau alte instituții de creditare, precum și datoriile create în cadrul relațiilor de
decontare ale unității cu alte persoane fizice și juridice. Persoanele fizice sau juridice față
de care unitatea are obligații sunt denumite generic creditori. 9
Contul de profit si pierdere
Măsurarea și raportarea performanței este una dintre cele mai importante roluri ale
funcției financiar-contabile. Aceasta deoarece investitorii, managerii, băncile și diverși terți sunt
interesați să cunoască cât profit, sau ce pierdere este capabilă să producă o anumită afacere în
care ei sunt implicați. 10
Activele, capitalurile proprii și datoriile sunt elemente componente ale bilanțului, iar
cheltuielile și veniturile elemente componente ale contului de profit și pierdere. Scopul contului
de profit și pierdere este măsurarea și raportarea rezultatului generat de o anume afacere pentru o
anumită perioadă de timp.
Reglemantarile introduse prin Programul de Dezvoltare a Contabilității Din România
definesc veniturile și cheltuielile astfel :
Veniturile reprezintă creșteri de beneficii economice, apărute în cursul unui exercițiu sub
forma creșterii activelor sau diminuării datoriilor și care au generat o creștere de capitaluri
proprii, altă decât aporturile de la proprietarii de capital.
Cheltuielile reprezintă diminuări de beneficii economice, apărute în cursul unui exercițiu
sub formă diminuării activelor sau creșterii datoriilor și care au generat o scădere de capitaluri
proprii alta decât distribuirile către proprietarii de capital.
Procesul de formare a rezultatului este descris și analizat prin contul de rezultate(contul
de profit și pierdere).11
În funcție de natura lor, veniturile și cheltuielile sunt grupate în :9 Elena Ciucur- Bazele Contabilitatii, 200510 Chirata Caraiani- Bazele Contabilitatii, 200011 Chirata Caraiani- Bazele Contabilitatii, 2000
6
Venituri și cheltuieli din exploatare ;
Venituri și cheltuieli finanicare ;
Venituri și cheltuieli extraordinare ;
Veniturile din exploatare provin din vânzări de bunuri, prestări de servicii și executări de
lucrări, producția stocată(variația stocurilor de produse finite)producția de imobilizări, din
despăgubirile primite, din subvenții pentru investiții și alte venituri din exploatare.
Cheltuielile de exploatare, clasificate după natura lor, cuprind : cheltuieli cu materii
prime și consumabile, cheltuieli privind mărfurile, cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu asigurări
sociale, cheltuieli cu lucrarule și serviciile primite de la terți, cheltuieli cu amortizările, cheltuieli
cu impozitele, taxele și vărsămintele asimilate, cheltuieli cu despăgubiri, donații și servicii
cedate, alte cheltuieli de exploatare.
Veniturile și cheltuielile financiare provin din participații, dobânzi, diferențe de curs
valutar, din reduceri financiare(sconturi) obținute sau acordate, etc.
Elementele extraordinare sunt acele cheltuieli și venituri ce survin din tranzacții care sunt
în mod clar distincte de activitățile curente ale unei întreprinderi, ele neaparand în mod frecvent
sau cu regularitate. 12
2. Evidența fiscală a întreprinderiiImpozitele şi taxele, subvenţiile şi alocaţiile bugetare de fonduri, împrumuturile de stat şi
cheltuielile guvernamentale constituie componente tot mai importante ale vieţii economice şi
sociale. Prin intermediul lor se acumulează şi repartizează riscurile financiare la dispoziţia
statului. Ele reprezintă totodată şi instrumente de gestiune macroeconomică şi de asigurare a
echilibrului general economic.
În starea de echilibru macroeconomic- o întrebare care se pune- este aceea dacă statul
cheltuieşte mai mult sau mai puţin decât primeşte din impozite. Ambele situaţii sunt posibile.
Dacă cheltuielile statului depăşesc încasările din impozite, atunci deficitul trebuie finanţat, fie
prin creşterea impozitelor şi taxelor, împrumuturilor pe plan intern şi extern, fie prin tipărirea de
bani- cu efecte negative asupra inflaţiei.
12 Chirata Caraiani- Bazele Contabilitatii, 2000
7
În cadrul finanţelor publice ale unei ţări, fiscalitatea se delimitează ca un sistem de
percepere şi încasare a impozitelor şi taxelor printr-un aparat specializat, precum şi ca un
ansamblu coerent de legi care reglementează impunerea contribuabililor şi fundamentează juridic
impozitele şi taxele. În acest sens, prezintă interes definiţia privind fiscalitatea aşa cum este
formulată în dicţionarul „LAROUSE”: „Fiscalitatea reprezintă totalitatea impozitelor şi taxelor, a
reglementărilor de natură fiscală, precum şi a aparatului fiscal, ce vin să influenţeze direct sau
indirect activităţile unui agent economic contribuabil.”
În domeniul fiscal, alături de noţiunea fiscalitate, este utilizată şi cea de fisc. Fiscul este
definit ca o administraţie în sarcina căreia revine calculul, perceperea şi urmărirea plăţii. Aria de
cuprindere a întregii activităţi fiscale este dată de Sistemul Fiscal, definit ca totalitatea
impozitelor şi a altor venituri pe care statul, prin organele sale de specialitate, le percepe în baza
surselor legislative.13
A gestiona eficient resursele economice și financiare ale întreprinderii înseamna a lua în
calcul și dimensiunea fiscală afacerilor. Pe bâză analizei financiare, din documentele de sinteză,
se pot stabili performanțele trecute și estimarea viitorului probabil, riscului și eficacității fiscale.
Gestiunea fiscală se adresează tuturor întreprinderilor care au în obiectul de activitate acte
de comerț, operații economice și financiare destinate obținerii de profit. Pentru acest motiv
trebuie respectate principalele mecanisme ale fiscalității, fără ca profesionistul contabil să se
abată de la obiectivul fundamental al contabilității, obținerea unei imagini clare, complete și reale
(o imagine fidelă) a patrimonului, a situației financiare și a rezultatelor. 14
În economia modernă imaginea tradițională a fiscalității ca instrument de constrângere
este înlocuita cu cea de gestiune fiscală a întreprinderii. Comportamentul fiscal al întreprinderii
nu mai este o simplă normă cantonată în domeniul imperativului și litigiului. În această optică,
întreprinderea are un anumit demers în suportarea impozitelor și taxelor, dominat de criteriul
securității și eficienței, în vederea armonizării intereselor microeconomice cu cele
macroeconomice. 15
Impozitele
13 Lucian Cernuşca- Interferenţe fiscale în contabilitate, 200714 Ana Stoian- Contabilitate si gestiune fiscala, 200315 Ana Stoian- Contabilitate si gestiune fiscala, 2003
8
Impozitul reprezintă prelevarea obligatorie și fără contraprestație din partea statului cu
scopul de a acoperi cheltuielile publice.
Clasificarea impozitelor
Discutate ca venituri ale bugetului de stat, impozitele și taxele se împart în două categorii :
1. Venituri curente
2. Venituri de capital.16
Veniturile curente se clasifică în două grupe
a) venituri fiscale
b) venituri nefiscale
Veniturile fiscale sunt formate din sumele provenite din impozitele directe și indirecte.
Veniturile nefiscale provin din vărsăminte efectuate de Banca Națională a României din profitul
net, al regiilor autonome, veniturile de la instituțiile publice, taxele consulare etc. Ponderea lor în
totalul veniturilor curente este foarte mică.
Veniturile de capital provin din valorificarea unor bunuri ale societăților comerciale cu capital de
stat sau a rezervei de stat.17
- Impozitul pe profit
Venituri din impozite directe - Impozitul pe salarii - Impozitul pe dividende
- Impozitul pe clădiri venituri fiscale
- accizeVenituri - TVACurente Venituri din impozite indirecte - taxe vamale
- vărsăminte efectuate de BNR din profitul net venituri nefiscale
- vărsăminte efectuate de regii autonome din profitul
- vărsăminte de la instituțiile publice
- taxe consulare
- valorificarea unor bunuri ale societăților comerciale cu capital de stat
Venituri din capital - valorificarea unor bunuri de la rezerva de stat.
3. Organizarea internă a evidenţei contabile
16 Ana Stoian- Contabilitate si gestiune fiscala,200317 Ana Stoian- Contabilitate si gestiune fiscala, 2003
9
Sistemul de control intern reprezintă un asamblu de politici şi proceduri puse în aplicare de
conducerea unei entităţi în vederea asigurării, în măsura posibilului, a unei gestionări riguroase şi
eficiente a activităţilor acesteia; implicând respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor,
prevenirea şi detectarea fraudelor şi erorilor, exactitatea înregistrărilor contabile şi stabilirea în
timp util a informaţiilor financiare.
Obiectivele controlului intern sunt:
protejarea activelor întreprinderii;
asigurarea fidelităţii şi exactităţii informaţiei contabile;
asigurarea respectării dispoziţiilor întreprinderii;
promovarea eficacităţii exploatării.
4. Utilizarea sistemelor electronice de evidență contabilă18
Schimbările tot mai rapide în mediul de afaceri și creșterea complexității activităților din
cadrul unei companii necesită o adaptare permanentă, într-un ritm alert, care adeseori pune la
încercare capacitățile de efort și analiză ale factorului uman. Sistemele / aplicațiile integrate au
fost create ca soluții la aceste provocări, fiind capabile să proceseze volume mari de date și
informații agregate în scopul optimizării și eficientizării proceselor.
Sistemele informatice financiar-contabile sunt caracterizate printr-o structură complexă,
generată de multitudinea activităților și subactivitatilor informatizate, cât și de necesitatea
asigurării unor prelucrări ierarhizate, în care regimurile de prelucrare în timp real și distribuit sunt
preponderente.
Procesele de prelucrare financiar- contabile sunt generate de algoritmi de prelucrare cu
caracter comun, iar tipologia datelor de intrare-ieșire este standardizabila, ceea ce permite
adaptabilitatea, parametrizarea și generalitatea sistemelor de programe asociate acestor procese.
În aceste condiții, firmele specializate în producerea și comercializarea de software de gestiune
dezvoltă în loboratoarele proprii de proiectare, activități specifice conceperii și realizării de
sisteme de programe cu caracter generalizabil.În practică, aceste sisteme de aplicații se regăsesc
sub diferite denumiri: ERP, SCM, CRM, PLM, BI etc.
ERP (Enterprise Resource Planninng)
18 http://grupsoft.ro/gssite//index.php?option=com_content&task=view&id=80&Itemid=166
10
În sens restrâns, se referă la aplicațiile pentru planificarea și urmărirea proceselor de
producție, cu luarea în considerare a materialelor, proceselor tehnologice și resurselor (mașini,
utilaje) disponibile. Actualmente, noțiunea de ERP este adesea utilizată în sens larg, pentru a
desemna sistemele integrate pentru întreprinderi. În acest sens, un sistem ERP poate include ca
module : financiar-contabil, mijloace fixe, planificarea producției, gestiunea stocurilor, gestiunea
achizițiilor, gestiunea relațiilor cu clienții, gestiunea resurselor umane, managementul calității,
managementul proiectelor, managementul lanțurilor de aprovizionare, managementul ciclului de
viață al produselor, analiză și suport decizional.
Scopul sistemelor ERP
Sistemul de gestiune integrată a proceselor de afaceri are drept scop integrarea și
ordonarea informației, realizarea unei mai bune comunicări de date/informații în companie, prin
fluidizarea schimbului de date între departamente, îmbunătățirea cooperării și interacțiunii dintre
diverse compartimente și asistarea procesului de management de nivel superior.
Modulul Contabilitate
Modulul este creat în vederea automatizării operațiunilor contabile generale, oferind
flexibilitate și utilitate atât societăților comerciale mici și medii cât și a celor mari cu activitate
complexă (cu multe filiale și puncte de lucru, diverse valute). Senior.ERP este actualizat în
concordanță cu legislația română în vigoare și totodată este aliniat la standardele internaționale de
contabilitate. Modulul asigură înregistrarea tuturor documentelor primare cât și obținerea tuturor
situațiilor financiare contabile aferente exercițiilor financiare, la standardele europene.
Note Contabile Diverse
În urma implementării SeniorERP, un procent covârșitor din totalul înregistrărilor
contabile este generat automat, conform configurărilor dorite. În cazuri excepționale, este
necesară operarea de note contabile corectoare sau, în cazul în care nu au fost achiziționate toate
modulele aplicației, introducerea manuală a notelor specifice. Chiar și introducerea acestor note
contabile diverse se poate efectuă conform unor machete ușor de predefinit, astfel încât să nu se
completeze decât sumele.
Operatiuni conturi
11
În prinicipal acoperă activitățile specifice închiderii contabile a unei luni operaționale.
Spre exemplu: închidere TVA, închidere Venituri și Cheltuieli etc. Aceste operațiuni este
recomandat să se efectueze după ce în prealabil s-au rulat verificările automate de sfârșit de lună.
Dacă de exemplu, s-a rulat o închidere de venituri și cheltuieli și s-a constatat neoperarea unei
înregistrări, operațiunea poate fi reluată după introducerea respectivului document. De asemenea,
după ce aceste operațiuni au fost efectuate și verificate, este recomandată închiderea exercițiului
(lunii), pentru a avea garanția că nu se mai poate interveni asupra datelor.
Generare Note Contabile
Deși notele contabile se generează automat în momentul operării unui document, dacă
ulterior generării s-au modificat parametrii specifici, apare necesitatea regenerării colective a
notelor contabile aferente operațiunilor afectate. De asemenea, este locul unde se pot valida, de-
valida global documente, cu posibilități de selecție a tipurilor de operațiuni și a perioadei dorite.
Exerciții Financiare
Procesul de închidere contabilă a unei luni operaționale implică verificări extensive de
către departamentul contabil. În cursul implementărilor am identificat tipuri de astfel de verificări
și le-am automatizat. Aceste verificări, împreună cu posibilitatea de a creă, valida, închide sau
redeschide o lună operațională fac obiectul acestui modul. Se poate opera în urmă sau simultan în
mai multe luni, atât timp cât acestea nu sunt închise.
Închideri de Venituri și Cheltuieli Neexigibile
Spre exemplu, în cazul vânzării de abonamente în avans, în fiecare lună, o parte din
veniturile în avans și TVA-ul neexigibil aferent devin efective, respectiv exigibil. În cadrul
acestui submodul există posibilitatea de a decide automat/manual care venituri sau cheltuieli
devin efective în luna selectată și de a regulariza TVA-ul corespunzător.
Modulul Logistica
Rolul logisticii este să fluidizeze procesele de aprovizionare, stocare, redistribuție a
bunurilor în interiorul unei companii, sau livrare de bunuri către clienți. Acest modul al aplicației
12
SeniorERP planifică resursele de infrastructură existențe în vederea obținerii unei utilizări optime
a acestora. Informațiile primare sunt preluate din modulele conexe.
Zone livrare
În general, o companie de distribuție poate avea unul sau mai multe puncte de lucru
proprii. În funcție de organizare, un punct de lucru poate avea atât activități de vânzare, cât și de
logistică a livrărilor. Dacă punctul de lucru deservește un număr semnificativ de clienți, și
operează activități logistice planificabile, acești clienți pot diferențiați pe zone de livrare.
O zonă de livrare reprezintă o grupare logică a clienților în vederea stabilirii unei rute de
aprovizionare. O astfel de zonă de livrare poate deservi una sau mai multe divizii de vânzare, în
funcție de natură produselor și volumul vânzărilor.
Pe o zonă de livrare activează o mașină conform unui plan de vizite. În definirea unui
client poate fi setat un timp mediu de pregătire a unei comenzi, timp care poate fi estimat pe bază
datelor istorice, asfel încât, atunci când se introduce în sistem o comandă de client nouă, se poate
planifica în mod automat prima livrare posibilă, mașină și livratorul care vor deservi rută în acel
moment. Ulterior se pot ajusta aceste planificări, în cazul supraîncărcărilor sau a
indisponibilităților (mașină defectă, șofer indisponibil).
Planificare livrări / mașini / șoferi
Acest submodul preia informațiile definite în cadrul modulului de parc auto și le utilizează
în cadrul procesului de planificare a livrărilor de bunuri.
O mașină poate fi activă, la modul ideal, 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămâna, deci este
nevoie de o planificare detaliată a activităților. De asemenea, o mașină poate avea cel puțin un
șofer pe schimb sau pe livrare și poate deservi una sau mai multe divizii. Cu ajutorul submodului
curent, aceste activități logistice pot fi planificate și urmărite eficient.
Coduri și denumiri alternative
În relația cu furnziorii, producătorii sau clienții de tip hypermarket, apare nevoia de a
comunica cu aceștia în codurile și denumirile specifice. SeniorERP poate gestiona un număr
13
virtual nelimitat de coduri de denumiri secundare, care sunt atașate la nivel de produs și partener,
astfel încât comenzile de aprovizionare sau avizele și facturile clienților să fie emise automat în
formatele agreate.
Un alt aspect important este legat și de unitățile de măsură în care se operează
documentele către acest tip de parteneri. Spre exemplu, pot aproviziona în baxuri și vinde la
bucată, sau invers. Deci, pe lângă denumirile alternative, la definirea relației cu un furnizor, spre
exemplu, va trebui specificată la nivel de articol și unitatea de măsură în care voi emite
comenzile.
5. Contabilitatea managerială
Managementul financiar trebuie considerat a fi o componentă a managementului general
al firmei. Obiectivul său global este acela de a asigura eficiența utilizării capitalului, de a asigură
eficientă utilizării capitalului, de a susține crearea fondurilor necesare întreprinderii și de a
realiză, pe această cale, suportul financiar necesar performanțelor de piață ale firmei.
Managementul financiar este chemat, ca prin mijolace specifice domeniului financiar, să
influențeze în sens crescător valoarea de piață a firmei, în scopul realizării unei stări financiare
corespunzăoare și asigurării prosperității proprietarilor ei.
Pentru a înfăptui acțiuni eficiente în domeniul managemenului financiar este necesar că
firmă să dețină personal calificat în posturi ce reclamă competențe decizionale.
ALOCAREA DE RESURSE DEFINIRE ȘI EVALUARE
OBIECTIVE
14
TOP MANAGERI
MIDDLE MANAGERI
FIRST-LINE MANAGERI
19
Contabilitatea managerială îmbină cu succes două discipline. Una din cele două este
Contabilitatea, care abordează partea tehnică a cuantificării, prelucrării și comunicării
informațiilor. Cea de-a doua este Managementul, care furnizează o perspectivă asupra
problemelor comportamentale specifice controlului asupra unei întreprinderi.
„Contabilitatea managerială este o parte integrantă a managementului ce se ocupă cu
identificarea, prezentarea și interpretarea informațiilor folosite pentru: formularea de strategii,
planificarea și controlul activităților, luarea deciziilor, optimizarea folosirii resurselor, informarea
asociaților sau altor utilizatori de informații extern, informarea angajaților protejarea activelor.”
5.1 Elementele contabilitatii manageriale
Planificarea strategică
Suport decizional
Management financiar
Informații pentru controlul operațional
Audit intern
Raportări de baza
În primul rând contabilitatea managerială se ocupă cu strângerea datelor (din sursele
interne și externe) analiză, procesarea, interpretarea și comunicarea informațiilor rezultate pentru
utilizarea lor în cadrul organizațiilor pentru că managementul să poată planifica, lua decizii și
controla mai bine operațiile.
19 Ioan I. Tenca- Fundamente ale managementului financiar, 2005
15
PROCESUL FINANCIAR
Pentru îndeplinirea acestor sarcini, contabilul de gestiune va folosi atât date din sistemul
contabilității financiare cât și din cel al celei de geestiune. Contabilitatea managerială va folosi pe
lângă tehnicile contabile și tehnici adecvate din statistica- cercetare operațională, va lua în calcul
implicațiile elementului uman în toate activitățile, va pune accent pe raționamentul economic,
toate acestea având drept scop producerea de informații relevante pentru management.
Utilizatorii contabilitatii mangeriale
Ca parte integrantă a managementului, contabilitatea managerială are drept principali
utilizatori conducerea întreprinderii cu multiplele sale nevoi informaționale pe care această
încearcă să le satisfacă în parte. Contabilitatea managerială își aduce contribuția în cadrul
sistemului decizional prin analiză costurilor, planificare și bugetare, formularea de raționamente
decizionale, analiza folsirii resurselor, analiza formării prețurilor, controlul tutror acestor
activități prin metode specifice și furnizarea de informații cu privire la abateri și modalități de
corectare a acestora, analiza financiară a investițiilor etc.
Angajații firmei sunt și ei la rândul lor utilizatori ai contabilității manageriale. Utilitatea
se manifestă pe mai multe planuri: bugetare, control, politici slariale, politici de pensionare, alte
facilități salariale, statistici interne.
Structura situațiilor financiare ale contabilității manageriale
Spre deosebire de contabilitatea financiară, unde acestea sunt standardizate, în cadrul
contabilității manageriale acestea sunt profund influențate de nevoile de informare ale
utilizatorilor și de natură afacerii. Totuși putem să amintim: bugete, tablouri statistice, rapoarte de
analiză a abaterilor, fișe de determinare a prețului, tablou de cash-flow, alte studii și analize.
Caracteristicile calitative ale informațiilor contabilității manageriale
Sunt identificate patru mari caracteristici calitative ale informațiilor furnizate de
documentele de sinteză publicate de contabilitatea financiară și anume: inteligibilitatea,
pertinență, fiabilitatea și comparabilitatea. Dacă informațiile furnizate de contabilitatea financiară
sunt preponderent fiabile și mai apoi pertinente, în cazul contabilității manageriale raportul este
invers, pertinență primând fiabilității.
16
Principalele teme ale contabilitatii manageriale
Sunt o serie de teme importante care sunt dezbătute de contabilitatea managerială:
- orientarea de perspectivă;
- realitatea economică;
- congruența obiectivelor;
- sistemele informaționale;
- metode de investigare statistică și operationala;
- incertitudinea.20
6. Aspecte legate de controlul financiar
În societatea contemporană, economia de piaţă, ca forma de organizare a vieţii economice, în
care raportul dintre cerere şi ofertă determină principiile de prioritate în organizarea producţiei şi
realizarea bunurilor, are ca actor principal agentul economic (firma).
În condiţiile unor restricţii obiective ca cele materiale, umane, financiare, sociale,
informaţionale, legislative, precum şi ca urmare a unei intervenţii mai mult sau mai puţin ample,
a autorităţilor publice, agentul economic are libertatea de decizie şi de mişcare, hotărând autonom
ce, cum, cât şi chiar pentru cine să producă, să consume, să investească, să economisească,
urmărindu-şi propriile interese de a obţine profit sau cel mult de a supravieţui.
Economia de piaţă, în esenţă sa este o economie mixtă, mai mult sau mai puţin liberă,
guvernată de legi specifice acesteia, între care cele ale pieţei sunt determinante- jocul preţurilor,
profitul, presiunea concurenţei, incertitudini şi riscuri.
Într-un asemenea context, agentul economic este obligat să le cunoască şi să le respecte
întrucât el este un element component care se mişcă într-un mecanism economic, concurenţial,
căruia trebuie să i se integreze pentru a-şi asigura funcţionarea. Abordarea globală a firmei ca
agent economic, ne obligă să relevăm faptul că, pe fondul unei responsabilităţi sociale, mai mult
sau mai puţin conştientizate, firma urmăreşte, aşa cum am mai precizat, obiective multiple, şi este
supusă în acelaşi timp unor restricţii economice şi sociale.
Altfel spus, activitatea şi responsabilitatea firmei nu poate fi explicată şi stăpânită într-o
economie de piaţă numai printr-o optică pur economică. Pe de o parte, problematica teoretică şi
practică în domeniu, relevă că întreprinderea privată urmăreşte trei scopuri principale: 20 Paul Diaconu – Contabilitate manageriala, 2003
17
supravieţuirea, profitul şi dezvoltarea. Pe de altă parte, agentul economic este supus diferitelor
presiuni din partea statului, sindicatelor, asociaţiilor de consumatori care il obligă să-şi asume
obiectivele sociale, etice şi ecologice, adesea în concurenţă cu obiectivul lui pur economic.
Prin control, conducerea îşi asigură informarea dinamică, reală, preventivă, care ridică
valoarea concluziilor şi calitatea deciziilor. Controlul pătrunde în esenţa fenomenelor şi
contribuie efectiv la conducerea ştiinţifică şi eficientă, sesizează aspectele negative în momentul
în care acestea se manifestă ca tendinţă şi intervine operativ pentru prevenirea şi lichidarea
cauzelor . Controlul nu se rezumă să constate manifestarea neajunsurilor, nu este numai
concomitent şi ulterior ci, în primul rând, este bazat pe previziunea desfăşurării activităţii, a
posibilităţilor aparieţiei deficienţelor şi anomaliilor .
Pentru obtinerea profitului maxim, pe lângă evaluarea rezultatelor în raport cu obiectivele şi
normele stabilite, controlul contribuie şi la prevenirea tendinţelor şi fenomenelor care necesită
decizii de corecţie. Controlul asigură perfecţionarea, creşterea profitului în condiţii de concurenţă
liberă şi loială.
Controlul, ca formă de cunoaştere, este lipsit de sens dacă nu se manifestă şi ca formă de
perfecţionare a modului de gestionare a patrimoniului şi de organizare şi conducere a activităţii
agentului economic. Controlul este o necesitate obiectivă şi subiectivă, dar nu este un scop, ci un
mijloc de perfecţionare a activităţii executive, inclusiv a procesului de conducere a acesteia.
Pe aceasta linie controlul are ca direcţii esenţiale:
- Organizarea mai bună a muncii;
- Întărirea ordinii şi disciplinei în organizarea şi desfăşurarea activităţii economice, a
disciplinei tehnologice;
- Gospodărirea mai eficientă a mijloacelor de muncă, materiale şi financiare;
- Descoperirea operaţiilor nereale, neeconomice şi neegale;
- Preîntâmpinarea apariţiei deficienţelor, neregulilor şi pagubelor;
- Evaluarea eficienţei în rezultatelor obţinute;
- Recuperarea abaterilor constatate şi perfecţionarea activităţii viitoare.21
II. Interfața dintre logistică și funcțiunea financiar-contabilă a întreprinderii
21 Stefan Popa- Modernizarea controlului financiar, 2000
18
În mod tradiţional, numeroşi practicieni au considerat logistica drept o sursă de costuri.
Au acceptat aceste costuri deoarece activităţile de natură logistică erau absolut necesare pentru
satisfacerea cerinţelor clienţilor şi îndeplinirea obiectivelor organizaţiei. Perspectiva focalizată
asupra costurilor a generat implicit preocuparea de reducere a costurilor logistice. În esenţă,
practicienii au pus accentul pe creşterea eficienţei activităşilor logistice, prin minimizarea
resurselor implicate.
Prioritatea acordată eficienţei s-a concretizat în mai buna utilizare a mijloacelor de
transport, reducerea duratei de păstrare a produselor în stoc, procedee noi de manipulare a
materialelor etc. Reducerea costurilor pentru creşterea eficienţei este necesară pentru creşterea
profitabilităţii organizaţiei. Există însă pericolul de a crea un sistem logistic ce funcţionează cu
cheltuieli minime, dar este incapabil să asigure nivelul de servicii logistice solicitat de clienţi. Un
astfel de sistem are efecte negative directe asupra poziţionării firmei pe piaţă, relaţiilor cu clienţii,
numărului de clienţi şi cotei de piaţă.
Eficienţa nu poate fi unicul obiectiv în activitatea logistică. Este necesară considerarea
simultană a eficacităţii activităţilor. În timp ce eficienţa înseamnă desfăşurarea unei activităţi într-
un mod potrivit, eficacitatea echivalează cu realizarea activităţilor potrivite.22
Eficacitatea operaţiunilor logistice trebuie să fie evaluată si în raport cu obiectivele care
stabilesc performanţa financiară și contabilă a firmei. Activităţile de natură logistică sunt
considerate eficiente numai în masura în care costurile și cheltuielile sunt optime pentru
desfășurarea oricăror activități în cadrul organizației. În consecinţă, activitatea contabilă și
financiară şi logistică trebuiesc privite împreună în cadrul firmei deoarece activităţile de natură
logistică sunt considerate adecvate și atunci când, punând în balanță costurile, cheltuielile și
veniturile, organizația înregistrează un profit maxim.
Conceptul de interfaţă se referă la acele activităţi care nu pot fi conduse în mod eficace în
cadrul unei singure arii funcţionale. Existenţa interfeţei este rezultatul separării activităţilor firmei
în diferite diviziuni organizatorice (departamente, compartimente, servicii). Abordarea
activităţilor de intefaţă din perspectiva unei singure funcţii poate conduce la rezultate suboptime
pentru firmă, deoarece obiectivele corespunzătoare unei anumite funcţii devin prioritare în raport
cu obiectivele generale ale firmei.
22 Carmen Bălan- Logistică. Parte integrată a lanțului de aprovizionare-livrare, 2006
19
Managementul eficace al activităţilor presupune dezvoltarea cooperării între funcţiile
organizaţiei. Considerarea logisticii si a marketingului ca fiind resurse strategice este necesară,
însă și contabilitatea și finantele întreprinderii, împreună cu logistica conclud către un singur
scop: utilizarea celor mai bune resurse care au cele mai mici costuri duce la rezultate optime
pentru organizatie.
Armonizarea dintre logistică şi financiar-contabil este facilitată de progresele din
domeniul tehnologiei informaţiei, de posibilitatea specialiştilor din diverse arii funcţionale de a
utiliza în comun sistemul informaţional al firmei.
III. Recomandari pentru organizațiiDeși scopul principal al întreprinderilor este maximizarea profitului și minimizarea
costurilor de producție, majoritatea organizațiilor greșesc atunci când micșorează costurile
radical, ducând la servicii mult mai slab calitativ. Spre exemplu, dacă se reduc costurile salariale
muncitorii nu vor mai fi motivați îndeajuns pentru a produce produse la o calitate ridicată, sau
dacă se reduc costurile logistice livrările nu își vor respecta termenul doate acestea conducând la
scăderea profitului.
Pentru a reuși ca afacerea să aibă succes întreprinzătorii trebuie să reușească să coreleze
toate funcțiile întreprinderii, iar acest lucru se poate implementa prin introducerea unor sisteme
informatice corespunzătoare.
Pentru a beneficia de avantajul competitiv, activitatea unei firme trebuie să urmărească
eficienţa şi eficacitatea logistică. Dacă eficienţa este un obiectiv comun majorităţii organizaţiilor,
în ceea ce priveşte eficacitatea, situaţia este adesea diferită. Cauza este faptul că managementul
firmei nu consideră, la justa valoare, contribuţia logisticii la obţinerea succesului de piaţă.
În vederea asigurării profitabilității și prosperității, firma trebuie să asigure o deplină
armonizare între interesele macroeconomice, respectiv achitarea impozitelor, taxelor, și
obiectivele individuale reprezentate de creșterea într-un timp cât mai scurt a profitului folosind
cât mai puțin resurse. Pentru a asigura această armonizare, în fiecare organizație trebuie să existe
o corelare între resursele existente, predictie și control.
IV. Studii de caz
20
1. Cugetările lui Warrem Buffet.23
Warrem Buffet este unul din cei mai notorii investitori din lume. El consideră că scandalurile
contabile existente au fost perpetuate în timpul ‚noului avânt economic’ de la sfârşitul anilor
1990, când gradul de încredere era ridicat şi se făceau previziuni exagerate în privinţa viitorului.
Warrem Buffet: ‚Era o perioadă de eroziune a standardelor contabile. Într-o oarecare măsură, era
şi o perioadă de eroziune a comportamentului celor cu funcţii executive. Dar atunci când toată
lumea ‚crede’, oamenii care sunt înclinaţi să profite de alţii pot sugera enorm.
2. Câştigurile pe termen scurt, probleme pe termen lung.24
Recent, multe firme au fost criticate pentru nereuşita de a lua în considerare implicaţiile pe
termen lung al politicilor privind profitul proprietarilor. John Kay argumentează că unele firme s-
au dezvoltat acumulând avere pe termen scurt, în detrimentul prosperităţii pe termen lung. El
subliniază: Afacerea firmei de vânzări cu amănuntul Marks and Spencer a avut o reputaţie
inegalabilă şi, în acelaşi timp, matură. Pentru a mări câştigurile, menţinându-şi imaginea
strălucitoare, compania a făcut presiuni asupra furnizorilor, a oferit produse de mai slabă calitate,
a redus cheltuielile în magazine. În 1998, vânzările au atins cea mai mare marjă de profit din
istoria firmei. Ca urmare, însă, şi-a compromis poziţia, ajungând în situaţia în care vânzările şi
profiturile s-au prăbuşit.
Băncile şi companiile de asigurări şi-au redus personalul din sucursale, iar pe cei rămaşi i-au
format ca oameni de vânzări. Companiile energetice şi-au redus cheltuielile de explorări. Aceste
acţiuni au dus la creşterea câştigurilor companiilor, dar nu ştim ce efect au asupra durabilităţii pe
termen lung a afacerii.
3. Introducerea activelor umane în bilanţul contabil.25
23 Peter Atrill & Eddie McLaney, Contabilitatea şi finanţele pe înţelesul tuturor, ediţia a IV-a, Rentrop&Straton, Bucureşti, 2006, pg 3024 Peter Atrill & Eddie McLaney, Contabilitatea şi finanţele pe înţelesul tuturor, ediţia a IV-a, Rentrop&Straton, Bucureşti, 2006, pg 2925 Peter Atrill & Eddie McLaney, Contabilitatea şi finanţele pe înţelesul tuturor, ediţia a IV-a, Rentrop&Straton, Bucureşti, 2006, pg 60
21
Poate părea surprinzător, dar regula generală a excluderii ‚activelor’ umane din bilanţul contabil
al unei firme are şi excepţii. Cea mai des întâlnită este situaţia cluburilor profesioniste de fotbal.
Deşi nu pot deţine jucători în proprietate, cluburile pot deţine drepturile asupra serviciilor
jucătorilor. Asta înseamnă că aceste drepturi pot fi considerate un activ al clubului, din raţiuni
contabile.
Clubul de fotbal Manchester United a achiziţionat mai mulţi jucători imporntanţi, în acest mod.
Bilanţul contabil al clubului de fotbal raportează costul achiziţionării dreptului asupra serviciilor
acestor jucători. Bilanţul pentru anul 2002 prezintă costul înregistrării echipei ca fiind 108 mil
lire sterline. Articolul ‚înregistrări jucători’ apare ca imobilizare necorporală, întrucât activele
sunt reprezentate de servicii, nu de jucători. Cifra de 108 mil lire include costul fotbaliştilor
achiziţionaţi, cum ar fi Rio Ferdinand, dar nu şi pe cel al jucătorilor formaţi în echipa proprie,
precum David Beckham.
4. JIT la Tesco.26
Tesco plc este unul dintre cele mai mari lanţuri de supermarketuri din Marea Britanie. Pentru a
câştiga un avantaj pe o piaţă extrem de competitivă, firma a investit puternic în tehnologie, pentru
a sprijini sistemul său JIT şi alte sisteme de gestiune a stocurilor. Tehnologia laser este folosită
pentru a îmbunătăţi sistemul de distribuţie şi pentru completarea rapidă a stocurilor. Ca urmare,
acum Tesco plc deţine stocuri pentru mai puţin de 2 săptămâni. Aproape jumătate din mărfurile
primite de la furnizori sunt trimise imediat la magazine, în loc de depozite. Îmbunătăţirea
procedurilor de distribuţie a permis magazinelor să-şi reducă la limită cantitatea din fiecare linie
de stoc. Această acţiune a permis, la rândul ei, creşterea numărului de linii de stoc deţinute de
fiecare magazin. De asemenea, a permis transformarea spaţiului de depozitare de la
supermarketuri în spaţiu comercial.
5. Leasing financiar la British Airways.27
26 Peter Atrill & Eddie McLaney, Contabilitatea şi finanţele pe înţelesul tuturor, ediţia a IV-a, Rentrop&Straton, Bucureşti, 2006, pg 39927 Peter Atrill & Eddie McLaney, Contabilitatea şi finanţele pe înţelesul tuturor, ediţia a IV-a, Rentrop&Straton, Bucureşti, 2006, pg 438
22
Multe companii aeriene folosesc leasingurl financiar ca un mijloc de achiziţionare de noi
aeronave. Situaţiile financiare ale companiei British Airwazs plc (BA) pentru exerciţiul financiar
încheiat la 31 martie 2002 arată faptul că aproximativ 25% (2208 mil lire sterline) din valoarea
contabilă netă a flotei sale de aeronave a fost achiziţionată prin această metodă.
6. Spălarea banilor: cum jonglează companiile cu cifrele.28
Schimburi false: companii de telecomunicaţii care îşi vând una alteia capacitate de transport prin
fibră optică, pentru a genera venituri declaraţiile lor de venit. Exemplu: Global Crossing.
Saturarea canalelor de distribuţie: o companie inundă piaţa cu mai multe produse decât pot vinde
distribuitorii, mărindu-şi artificial vânzările. Cerc vicios: cunoscut şi sub numele de ‚tranzacţie
dus-întors’. Practică notorie folosită de Enron. Doi sau mai mulţi comercianţi vând şi cumpără
între ei, la acelaşi preţ şi în acelaşi timp. Creşte volumul vânzărilor şi participanţii par să dezvolte
mai multe afaceri decât o fac în realitate.
Pre-livrare: unele mărfuri, cum ar fi covoare, sunt înregistrate ca ‚vândute’ imediat dupa plasarea
comenzii. Astfel, cresc vânzările şi profiturile.
Activităţi în afara bilanţului contabil: companii care folosesc entităţi create în mod special- şi alte
mecanisme, cum ar fi sistemul de leasing pentru a împinge activele şi pasivele în afara
bilanţurilor contabile.
7. Să nu uităm că oamenii sunt cei mai importanţi...29
Lord Weinstock era un industriaş influent. Stilul său de conducere şi filozofia sa au ajutat la
formarea practicii manageriale în multe firme britanice. În timpul conducerii sale de lungă durată
la GEC plc, o importantă firmă în domeniul tehnologiei, Lord Weinstock s-a bazat mult pe indicii
financiari- în evaluarea performanţei şi creanţe, marje de profit şi rotaţia stocurilor. Totuşi, era
conştient de limitările indicilor şi a recunoscut că, la urma urmelor, oamenii aduc profituri.
Într-o minută adresată managerilor GEC, el a atras atenţia că indicii sunt un instrument ajutător,
nu un înlocuitor, pentru o conducere bună. Iată ce scria: ‚ Indicii de exploatare au o valoare
deosebită ca unităţi de măsură a eficienţei, dar nu reprezintă eficienţa în sine. Statisticile nu vor
28 Peter Atrill & Eddie McLaney, Contabilitatea şi finanţele pe înţelesul tuturor, ediţia a IV-a, Rentrop&Straton, Bucureşti, 2006, pg 33629 Peter Atrill & Eddie McLaney, Contabilitatea şi finanţele pe înţelesul tuturor, ediţia a IV-a, Rentrop&Straton, Bucureşti, 2006, pg 225
23
proiecta un produs mai bun, nu-i vor reduce costul şi nu vor creşte vânzările. Dacă nu sunt
folosite în mod corespunzător, pot duce la diminuarea resurselor, de dragul unor semne de
îmbunătăţire aparente, dar false. Managementul rămâne o problemă de raţiune, de cunoaştere a
produselor şi a proceselor şi de înţelegere şi iscusinţă în relaţiile cu oamenii. Aceşti indici vor
arăta căt de bine se fac toate aceste lucruri. Le vor compara cu ce fac alţii, în alte firme. Dar nu ne
vor spune nimic despre cum să le facem. Asta e sarcina noastră.’
8. Industria de outsourcing, la adăpost de recesiune.30
Articolul, extras din ziarul Business Standard, prezintă evoluţia ascendentă previzionată pentru
sectorul de outsourcing, atât pe piaţa locală, cât şi la nivel global. Explicaţia este dată de faptul
că, în contextul unei economii nesigure, companiile au înteles că trebuie să caute soluţii
tehnologice care să le ajute să îşi crească productivitatea, eficienţa şi un minim de siguranţă. Cel
mai important avantaj furnizat de outsourcing este reducerea cheltuielilor de exploatare. Aceasta
deoarece companiile care doresc să facă totul pe cont propriu trebuie să suporte cheltuieli mult
mai mari pentru cercetare, dezvoltare, marketing şi lansare. În plus, apelarea la un furnizor
extern, specializat, pe lângă faptul că îmbunătăţeşte productivitatea, permite redirecţionarea
resurselor, în special cele umane, spre activităţi cu o importanţă mai mare, şi deci firma se poate
concentra asupra unei game mai largi de segmente de business.
9. Arctic investeşte 9,1 milioane de euro în producţie şi logistică în 2006.31
Managementul eficace al activităţilor presupune dezvoltarea şi extinderea unei organizaţii. În
cazul de faţă, investitorii au hotărât o investiţie majora în dezvoltarea capacităţii de producţie, în
utilaje, în construcţia de clădiri şi depozite, într-un cuvânt în logistica firmei. Deşi sumele
investite sunt de ordinul milioanelor de dolari, investitorii preconizează o creştere importantă a
capacităţilor de producţie, lucru care va duce inevitabil la o creştere a cifrei de afaceri. O astfel de
decizie se ia după un timp suficient de lung, în care responsabilii contabili şi financiari îşi dau
mâna pentru a găsi sumele de bani optime unei astfel de investiţii.
30 www.business-standard.com31 www.wall-street.ro
24
10. Belgienii de la WDP vor investi 150 mil euro în proiecte de logistică.32
Belgienii de la WDP au făcut o investiţie majoră în construcţia de spaţii industriale în capitală.
Probabil că alegerea lor s-a datorat potenţialului mare de creştere şi dezvoltare economică a ţării
noastre, mai ales în domeniul industriilor. În ultimii ani s-a realizat o creştere majoră a cererii de
spaţii industriale. Spaţiile construite de aceştia sunt apoi vândute sau închiriate către companii
care au nevoie pentru a-şi desfăşura activitatea.
11. Logistica măreşte preţul în supermarket.33
Preşedintele firmei olandeze de consultanţă în domeniul logistic Archicom, Gerard F.A. Kuijs, a
declarat că preţurile produselor din magazinele din România sunt cu aproximativ 15% mai mari
decât ale altor ţări europene datorită costurilor ridicate de distribuţie. Acesta consideră că în
România, preţul de pe raft al produselor este compus din 16-20% costurile de distribuţie, în timp
ce în alte ţări din Europa acestea sunt cuprinse între 4-6%, această diferenţă fiind datorată
ineficienţei şi slabei organizări a reţelelor de distribuţie din România. În opinia sa, aceste costuri
logistice ar putea fi reduse într-o perioadă de 10 -15 ani , dar numai printr-o îmbunătăţire a
infrastructurii, a costurilor utilităţilor, dar şi a birocraţiei.
12. Jacques Daniel, Renault: O reţea comună de dealeri reduce costurile logistice şi cu
forţa de muncă.34
Grupul Renault îşi extinde reţeaua de dealeri prin transformarea punctelor de vânzare Dacia în
centre care comercializează atât marca autohtonă cât şi unităţile Renault şi Nissan. Jacques
Daniel, director comercial pentru Renault, Dacia şi Nissan în România afirmă că această masură
va reduce costurile construirii unor centre de vânzare Greenfield, precum şi că va contribui la
mărirea numărului de dealeri Renault, atât cei comuni Dacia, cât şi cei nou înfiinţaţi, cu
aproximativ 10%.
13. Mai aproape de client cu costuri mai mici.35
32 www.banisiafaceri.ro33 www.sibiu.ro 34 www.zf.ro35 www.wall-street.com
25
Este aproape imposibil să mergi cu liftul şi să ignori reclamele afişate sau să foloseşti o toaletă
publică şi să nu remarci mesajele publicitare de pe pereţi. Iar dacă reuşeşti să le eviţi pe acestea,
cele de pe oglinda toaletei îţi vor capta, cu siguranţă, atenţia.
Costurile pentru o astfel de expunere sunt mult mai mici în comparaţie cu cele necesare pentru
promovarea în spaţiile convenţionale, precum televizorul sau radioul. Reclama în spaţii
neconvenţionale este recomandată pentru o afacere care se dezvoltă, datorită accesibilităţii
costurilor şi a proximităţii garantate dintre mesajul publicitar şi consumatorul pe care şi-l doreşte
un anumit antreprenor. Publicitatea pe oglindă este cel mai recent mijloc de promovare din
categoria celor neconvenţionale şi care a aparut în România în februarie 2008. Sistemul se
numeşte “addmirror” şi are ca principal atu garantarea captării atenţiei persoanelor expuse
sistemului.
Un alt sistem de publicitate neconvenţională, recomandat datorită costurilor, este publicitatea în
lift. Tarifele pornesc de la 100 de euro şi pot ajunge şi la 140.000 de euro. Panourile şi ecranele
instalate în lifturi sunt cu adevarat eficiente în privinţa campaniilor de imagine, în special pentru
promovarea oricărui tip de servicii. Acest tip de promovare este nou apărut în România şi se pare
că va caştiga din ce în ce mai mult teren.
14. Implementare Microsoft Dynamics AX36
În octombrie 2009, conducerea grupului Aquila a luat decizia schimbării sistemului informatic
dezvoltat de către o echipă internă cu soluția integrată Microsoft Dynamics AX. Investiția a fost
motivată de necesitatea consolidării celor trei aplicații de gestiune existente precum și de nevoia
accesării mai rapide a datelor de natură financiar-contabilă printr-un sistem complex de raportare.
Implementarea soluției a fost atribuită companiei Novensys care a personalizat Microsoft
Dynamics AX pe cerințele Aquila, adăugând peste funcționalitățile standard elemente specifice
activității de distribuție: integrare cu pocket-pc-uri, trasabilitate etc.
15. Firmele „de apartament” încep să se mute în clădiri de birouri.37
Micii întreprinzători renunţă treptat la sediile din blocurile de locuinţe sau case, mutându-se în
clădiri speciale de birouri, iar dezvoltatorii şi-au adaptat oferta la necesităţile IMM. 36http://www.microsoft.com/romania/business/studiu_de_caz/ aquila_consolideaza_operatiunile_cu_microsoft_dynamics_ax.aspx37 www.wall-street.com
26
Anunţuri de genul „închiriez spaţiu în imobil nou de birouri, 130 de metri pătraţi, 22 de euro pe
metru pătrat“ au început să fie din ce în ce mai frecvente pe site-urile şi în publicaţiile cu oferte
imobiliare. Dacă în ultimii ani piaţa spaţiilor de birouri a fost dominată de firmele mari, care
aveau nevoie de sedii moderne şi de suprafeţe mari, acum astfel de clienţi sunt din ce în ce mai
greu de găsit. De partea cealaltă, evoluţia chiriilor şi a preţurilor imobilelor rezidenţiale a făcut ca
spaţiile moderne de birouri să devină mai atractive pentru companiile mici, care până acum erau
cunoscute drept „firme de apartament“.
Jucătorii de pe piaţa imobiliară confirmă tendinţa de creştere a cererii pentru spaţii mici, pretabile
sediilor de firme cu mai puţin de 100 de angajaţi.
Din cauza costurilor ridicate, firmele încep să abandoneze ideea de sediu propriu. Un exemplu
este retailerul IT Flamingo, care încearcă să-şi vândă sediul din Otopeni de circa un an de zile,
după ce compania s-a relocat din acea zonă.
Odată cu explozia preţurilor la chirii, pe piaţa din România, micii întreprinzători au început să se
orienteze către închirierea unui spaţiu în clădirile special destinate birourilor. Chiar dacă şi aici ei
plătesc chirii, nu se compară cu chiria unui apartament. Un alt avantaj fiscal de această dată, este
acela că plata chiriei este deductibilă integral în momentul înregistrării acesteia în documentele
contabile.
16. Belgienii de la WDP vor investi 150 mil euro în proiecte de logistica.38
Compania belgiana Warehouses De Pauw (WDP) a plătit peste 16 milioane euro pentru cinci
terenuri situate în apropierea Capitalei, în suprafaţa totală de aproximativ 950.000 metri pătraţi şi
va investi 150 milioane euro în construcţia de spaţii industriale.
Cele cinci terenuri au o suprafaţă totală cumulată de 942.000 metri pătraţi şi se află în apropierea
Capitalei, pe lângă şoselele spre Constanţa, Ploieşti şi Piteşti. Belgienii estimează că investiţiile
cumulate în toate cele cinci amplasamente vor ajunge la 150 milioane euro. Compania va începe
construcţia în două dintre cele cinci locaţii, iar până la mijlocul lui 2008 va da în folosinţă
depozite cu suprafeţe cuprinse între 5.000 si 10.000 metri pătraţi.
WDP Development RO, filiala românească a companiei belgiene, este un joint - venture între
compania JB Top Pro Invest, deţinută de Jeroen Biermans, şi WDP care deţine 51% din acţiunile
companiei WDP Development RO, restul fiind deţinute de JB Top Pro.
38 www.wall-street.com
27
17. Logistica mareste pretul in supermarket39
Preţul produselor la raft din magazinele din România sunt mai mari decât în alte ţări europene cu
aproape 15%, din cauza costurilor de distribuţie ridicate de pe piaţa locală, a declarat miercuri
preşedintele firmei olandeze de consultanţă în domeniul logistic Archicom, Gerard F.A. Kuijs.
"În România, din preţul la raft al produselor, costul de distribuţie reprezintă 16-20%, în timp ce în
alte state din Europa acestea reprezintă doar 4-6%. Această diferenţă vine din faptul că în
România reţelele de distribuţie sunt ineficiente, nu sunt foarte bine organizate şi sunt mai
scumpe", a spus Kuij, într-un seminar pe teme de logistică şi distribuţie. El a mai arătat că din
această cauză produsele din magazinele româneşti sunt mai scumpe cu 10-15%, faţă de cele din
ţări precum Franţa, Germania sau Olanda. Un alt factor care conduce la creşterea costului de
distribuţie şi implicit la preţuri mai mari pe piaţa românească este faptul că majoritatea
producătorilor îşi distribuie marfa prin intermediul distribuitorilor şi nu în mod direct.
"Pentru a eficientiza distribuţia şi pentru a reduce costurile trebuie în primul rând să fie micşorat
numărul de intermediari dintre producători şi vânzători", a arătat Kuijs. La rândul său, Danor
Ionescu, director de dezvoltare în cadrul grupului Delamode International Logistics, a precizat că
dezvoltarea spaţiilor logistice trebuie să se facă după o anumită strategie şi în funcţie de interesele
zonelor în care sunt amplasate.
18. 40 million Euro investement plan for FM Logistic40
French group FM a anunțat că dorește să investească de șla 30 la 40 de milioane de euro pentru
crearea de depozite pe piața din România. French group FM a intrat pe piața din România în 2003
cu investiții de un million de euro până acum. "Momentan noi nu avem profit, suntem încă în
zona roșie, dar credem că în curând piața logisticii va crește și vom avea competitor." A spus
Jacky Gervis, co - CEO
Grupul francez FM Logistics, care la momentul actual detine 5 depozite in Romania, 3 la
Timișoara și 2 în București, intenționeaza să investească între 30 si 40 milioane de Euro pentru a
39 www.banisiafaceri.ro40 www.zf.ro
28
construi un nou depozit în România. Cu toate că grupul nu obține încă profit, Gerard Pineau,
General Manager pentru Europa Centrala consideră că logistica este o piață în expansiune, iar
deschiderea unui nou depozit reprezintă un pas mare pentru ei.
19. Suntem pregatiti pentru 3000 studenti41
Pentru anul universitar 2007-2008, Universitatea “Alma Mater" Sibiu oferã viitorilor studenti
sase noi specializãri. Pe lângã acestea, conducerea universitãtii încearcã sã obtinã aprobarea a
încã patru specializãri. Nicolaie Georgescu, rectorul Universitãtii “Alma Mater" Sibiu, spune cã
institutia de învãtãmânt va putea pregãti în noul an peste 3.000 de studenti. Pentru a face fatã cu
succes solicitãrilor, universitatea a investit peste 20 miliarde lei vechi în îmbunătățirea și
modernizarea bazei materiale și logistice. Printre investițiile făcute în sprijinul studenților se
numara 3 laboratoare de informaticã, cu câte 17 calculatoare, laboratoare de psihologie,
laboratoare de specialitate la noile programe de studii, 17 săli de seminarii, patru amfiteatre și
patru săli de curs, într-o nouã locație de 3.000 metri pătrați, situată pe Calea Dumbrăvii, precum
și o sală de lectură de 180 mp, dotată cu peste 3000 de volume de cursuri universitare.
20. Jacques Daniel, Renault: O retea comuna de dealeri reduce costurile logistice si cu
forta de munca42
Grupul Renault isi extinde reteaua de dealeri prin transformarea punctelor de vanzare Dacia in
centre care comercializeze atat marca autohtona cat si unitatile Renault si Nissan, pentru a reduce
costurile construirii unor centre de vanzare greenfield, spune Jacques Daniel, director comercial
pentru Renault, Dacia si Nissan in Romania. "Numarul dealerilor Renault va creste in acest an cu
aproximativ 10%, insa in aceasta marja includem si transformarea unor dealeri Dacia deja
existenti, nu doar infiintarea unor noi concesionari", a declarat Jacques Daniel.
In prezent, marca Renault dispune de o retea de 39 de concesionari la nivel national, in timp ce
41 www.sibiu.ro42 www.zf.ro
29
Nissan detine 25 de dealeri, iar Dacia 69 de centre. Dintre acestea, 30 de unitati comercializeaza
atat autovehicule din gama Renault, cat si Dacia. "Pentru Renault acest lucru va fi mai usor,
deoarece se bucura de accesul la reteaua de dealeri Dacia. Pana intr-o anumita masura, Renault si
Dacia au aceiasi dealeri in acest moment in Romania", a adaugat el.
Pana la un anumit punct, cele trei marci dispun de o conducere proprie a fiecarei retele de dealeri,
insa pentru a se reduce costurile s-au implementat si platforme comune.
"Fiecare retea de dealeri Renault, Nissan si Dacia are propriul manager. Desigur, exista sinergii,
metode pentru a reduce costurile. Atunci cand ai un dealer care comercializeaza toate cele trei
marci, se pot reduce semnificativ costurile, in special in ceea ce priveste logistica si forta de
munca", a subliniat Jacques Daniel.
Grupul Renault isi extinde reteaua de dealeri prin transformarea punctelor de vanzare Dacia in
centre care comercializeze atat marca autohtona cat si unitatile Renault si Nissan. Jacques Daniel,
director comercial pentru Renault, Dacia si Nissan in Romania afirma ca aceasta masura va
reduce costurile construirii unor centre de vanzare Greenfield, precum si ca va contribui la
marirea numarului de dealerilor Renault, atat cei comuni Dacia cat si cei nou infiintati, cu
aproximativ 10%.
21. ISIS .net conectează grupul IMM-urilor la tehnologia avansată43
SC Onix Sercom SRL are ca obiect de activitate importul, producţia şi distribuţia de vopsele,
lacuri şi grunduri pentru construcţii civile şi industrial şi pentru autoturisme. Conducerea
companiei a decis că eficienţa impune implementarea unor metode operaţionale şi de control
riguroase, într-o platform tehnologică modernă, premise pe care le-a regăsit în soluţia ISIS.net.
La începutul anului 2003, Onix avea o activitate de distribuţie dinamică, dar se confrunta cu o
serie de probleme interne legate de imposibilitatea obţinerii unei evidenţe clare, la zi, a stocurilor,
clienţilor, facturilor, în general activităţilot financiar-contabile. În acest context, conducerea
43 www.omnis.ro
30
companiei a decis achiziţionarea unui sistem informatic integrat care să rezolve atât
problemele interne de gestiune şi evidenţă financiar- contabilă, dar care să şi ofere
deschiderea către clienţi prin intermediul unui site de consultare a ofertei şi de plasare a
comenzilor.
22. RAVITEX - Ascent ERP - soluție pentru transporturi și logistică44
În compania RAVITEX SRL, specializată în servicii de transporturi și logistică, exista un control
al proceselor aferente curselor interne și externe pentru satisfacerea comenzilor diverșilor clienți
ce se făcea prin raportarea în EXCEL, deci prin situații dificil de corelat într-un mod dinamic,
mai ales datorită faptului ca această companie s-a dezvoltat foarte mult (de la 2 camioane în 2009
până la aproximativ 100 de camioane în 2012). Problemele esențiale erau legate de gestionarea
parcului propriu, a comenzilor de la beneficiari privind cursele cu încărcare exclusivă sau grupaj,
analiza și gestionarea activităților dispecerilor, a activităților de service (atelier) derulate în "regie
proprie".
Soluția propusă de partenerul Ascent Soft, care pe parcursul derulării parteneriatului de 4 ani cu
compania Ravitex a venit cu mai multe propuneri pentru un "supply chain management" complet
în ceea ce privește procesele aferente sistemului total de produs-serviciu al Ravitex - a fost
"maparea" tuturor proceselor în cadrul sistemului Ascent ERP, începând cu managementul
solicitărilor de la client până la preluarea comenzilor de transporturi atât prin intermediul parcului
propriu cât și în regim de casă de expediție, controlul documentelor aferente cursei (dosarului) și
facturarea acestor curse/respectiv urmărirea încasărilor.
23. Davis Group Strategy45
Compania Davis operează în 15 de țări și are o cifră de afaceri de peste 1 miliard de lire.
Pentru a-şi satisface nevoile, compania a dezvoltat un buget solid și detaliat și un proces de
planificare care implică managerii săi.
Bugetarea oferă un sistem de prognoză, control și feedback esenţial, de care depinde
managementul eficient. Acest proces transformă strategia competitivă în realitate.
44 www.ascent-soft.ro45 businesscasestudies.co.uk
31
Dovadă a puterii de administrare a bugetului a fost recesiunea ce a cuprins economiile europene
în 2008. Astfel, Davis a fost în măsură să evalueze efectele și să construiască noi ipoteze realiste
în bugetele sale pentru restul anilor 2008 și 2009. Acestea s-au dovedit a fi rezistente în practică.
Cu un an deosebit de dificil încheiat, compania a fost pe drumul cem bun pentru a-şi îndeplini
așteptările bugetare.
24. Waikiki Wholesalers și programul de inventariat46
Waikiki Wholesalers este o afacere de success ce distribuie produse către supermarketurile din
împrejurimile insulei Hawaii. Jose Samson este deținătorul companiei și se ocupă cu
administrația, inclusive a registrelor cu nemulțumirile clienților. În ultimii 3 ani a reușit să
dezvolte un program în care să înregistreze toate plângerile clienților. Jumătate dintre plângeri
proveneau din cauza unor erori ale inventarului, însă Jose a reușit să le rezove prin
implementarea unui program de inventar cu ajutorul căruia a redus semnificativ numărul
nemulțumirilor clienților.
V. Bibliografie
1. Carmen Bălan- Logistică. Parte integrată a lanțului de aprovizionare-livrare, Editura Uranus, 2006
2. Donald Waters-Supply Chain Management- vulnerability and resilience in logistics, Editura Kogan Page, 2007
3. Mihai Ristea – Contabilitatea societatilor comerciale, Editura Universitară, 20094. Mihai Ristea – Contabilitatea financiara a intreprinderii, Editura Universitară, 20055. Chirata Caraiani – Bazele contabilității, Editura ASE, 20006. Elena Ciucur – Bazele Contabilitatii, Editura Rolcris , 20057. Ana Stoian – Contabilitate si gestiune fiscala, Editura ASE, 20038. Ioan I. Tenca- Fundamente ale managementului financiar, Edit. Casa Cartii de Stiinta, 20059. Liliana Feleaga, Niculae Feleaga – Contabilitate financiara, Editura Economică, 200710. Lucian Cernuşca- Interferenţe fiscale în contabilitate, Tribuna Economica , 2007
46 Donald Waters-Supply Chain Management- vulnerability and resilience in logistics, pag. 99
32
11. Peter Atrill & Eddie McLaney, Contabilitatea şi finanţele pe înţelesul tuturor, Rentrop&Straton, Bucureşti, 2006
12. Paul Diaconu – Contabilitate manageriala,Edit. Economica, 200313. Petre Brezeanu, Iulian Brasoveanu – Audit si control financiar, Editura ASE, 200314. Stefan Popa- Modernizarea controlului financiar, Edit. Expert200015. www.wall-street.ro 16. www.banisiafaceri.ro 17. www.zf.ro 18. www.sibiu.ro 19. www.conta.ro 20. www.121.ro 21. www.standard.ro 22. www.ascent-soft.ro 23. businesscasestudies.co.uk 24. www.omnis.ro 25. http://www.microsoft.com 26. http://grupsoft.ro
33