GRUPA I - Categoria XI – Tinerea contabilitatii unei entitati

1. (6.) Se constituie SC “FELIX” SA cu un capital initial de 2.000 lei, divizat in 40 actiuni, cu 50 lei nominalul.

Aporturile actionarilor sunt:

- in natura: un utilzaj 1.600 lei- in contul curent 400 leiAportul in natura este eliberat imediat la constituire, iar aportul in numerar este eliberat ¾ la subscriptie, iar ¼ ulterior.

Răspuns:

a) subsrierea integrala a capitalului: 456 1011 2.000 lei

b) inregistrarea varsarii aporturilor:

% 456 1.900 lei

2131 1.600 lei

5121 300 lei (400x75%=300 lei)

c) inregistrarea varsarii capitalului:

1011 1012 1.900 lei

2. (9.) In vederea constituirii SC “EPY” SRL se inregistreaza subscrierea de capital social, astfel:

- Pertenerul “A” subscrie prin contractul de societate o cota de 40% reprezentand 10.000 $, la cursul de schimb 2.7 lei/$;

- Pertenerul “B” subscrie la capitalul social cu o cota de 10% reprezentand 6.750 lei, prin aport in cladiri evaluate de un expert tehnic;

- Partenerul “C” subscrie 50% din capitalul social astfel:

- 30.000 lei in numerar

- 3.750 lei un teren evaluat de organele tehnice de specialitate.

Capitalul social este varsat integral, cursul de schimb comunicat de BNR este de 2.73 lei/$.

Răspuns:

Partenerul A

1.Subscrierea capitalului social:

1

456 = 1011 10000$ x 2.7 = 27.000 lei 2.Virarea capitalului social la cursul BNR de 2.73 lei 5121 = % 10000$ x 2.73 = 27.300 lei

456 27.000 lei

765 300 lei 1011 = 1012 27.000 lei

Partenerul B

1.Subscrierea capitalului social: 456 = 1011 6710 lei 212 = 456 6710 lei

1011 = 1012 6710 lei

Partenerul C

1.Subscrierea capitalului social: 456 = 1011 33.750 lei

% = 465 33.750 lei 211 3.750 lei

5121 30.000 lei

3. (81.) La sfarsitul anului 2004 era in curs de desfasurare un litigiu avand ca obiect de prejudiciu pretins de o alta societate comerciala in suma de 10.000 lei. Pana in acest moment s-au facut cheltuieli de judecata de 500 lei. Este incerca castigarea procesului.Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate in cele doua cazuri:

A- Procesul a fost castigat;B- Procesul a fost pierdut.

Răspuns: Constituirea provizionului in vederea eventualei cheltuieli de 10.000 lei : 6812 = 1511 10.000 lei

2

A.Procesul a fost castigat

Societatea carei i s-a imputat prejudiciu va face urmatoarele inregistrari:

% = 5121 10.500 lei6588 10.000 lei635

500 lei

Provizionul constiutit ramane fara obiect si trebuie anulat:

1511 = 7812 10.000 lei

4. (304.) S.C.ALFA S.A. se aprovizioneaza de la SC GAMA SA cu marfuri in valoare de 600 lei, TVA 19%.

- SC ALFA SA vinde SC BETA SA marfuri in valoare de 600 lei, TVA 19%.

- SC ALFA SA trage asupra SC BETA SA o cambie in favoarea SC GAMA SA. Posesorul cambiei, respectiv SC GAMA SA poate utiliza cambia in unul din urmatoarele moduri:

- A- transmite prin gir (andosare) cambia unui alt beneficiar SC OMEGA SA fata de care are o obligatie dintr-un raport comercial anterior;

- B- sconteaza cambia la banca inainte de scandeta; taxa de scont 14 lei;

- C- astreaza cambia in portofoliu pana la scadenta cand se face decontarea directa cu “trasul” prin incasarea in numerar;

- D- deconteaza cambia prin intermediul bancii sau oficiul postal, la scandenta, banca retinand un comision de 4 lei.

Răspuns:

Contabilitatea lui ALFA:

1.ALFA se aprovizioneaza de la SC GAMA SA : % = 401 714 371 600

4426 114

2.ALFA vinde catre BETA marfuri in valoare de 600 ron ,TVA 19% 4111 = % 714 lei 707 600 lei 4427 114 lei

3. Tregerea cambiei asupra lui BETA si compensarea cu datoria fata de GAMA

5113 = 4111 714 lei

401 = 5113 714 lei

3

Contabilitatea lui GAMA

1.Transmiterea prin gir catre OMEGA a cambiei primate de la ALFA 401 = 5113 714 lei

2.Sconteaza cambia la banca inainte de scadenta (commision 14 lei) % = 5113 714 lei

5121 700 lei627 14 lei

3.Pastreaza cambia pana la scadenta (commision 4 lei) 5114 = 5113 714 lei

% = 5114 714 lei5121 710 lei

627 4 lei

5. (362.) S.C “AS” S.A importa alcool pe care il foloseste la fabricarea de produse proprii, astfel:

- valoarea in vama: 2000$ x 3.3 lei/$ = 6 600 lei- taxe vamale 15%= 990 lei- comision vamal 0.5%= 33 leiTotal valoare in vama 7 623 lei

- Accize 20% x 7 623 lei= 1 524.6 lei- TVA 19% x 9 147.6= 1 524.6 leiTotal factura 10 885.64 lei

SC “AS” SA vinde produsele rezultate la intern, astfel:

Pret negociat 2000 lei

Accize 20%= 400 lei

TVA 19%= 456 lei

Răspuns:

Valoarea marfii achizitionate este: 7623 lei + 1524.6 lei = 9147.6 lei % = 401 10885.64 lei 371 9147.6 lei

4426 1738.04 lei

Vanzarea marfii: 4111 = % 2856 lei 707 2400 lei 4427 456 lei

4

GRUPA II – Categoria II – Auditul statutar al situatiilor financiare

1. (4.) Cand verificati amortizarea imobilizarilor corporale va asigurati ca:

a) Planul de amortizare este acelasi ca in anul precedent;b) Planul de amortizare contabila e diferit de planul de amortizare

fiscala;c) Au fost aplicate normele de amortizare prevazute in

reglementarile in vigoare.

Răspuns:

a) Planul de amortizare este acelasi ca in anul precedent.

2. (51.) Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului aupra respectarii clauzelor contractuale?

Răspuns:

Misiunea se referă exclusiv la examinarea respectării clauzelor care vizează aspecte contabile şi financiare.

Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclusă în raportul de audit, de bază.

3. (67.) Prezentati cinci situatii de amenintare la adresa independentei.

Răspuns:

1. Cauze datorate interesului propriu;2. Cauze legate de slabirea autocontrolului;3. Cauze datorate renuntarii la propriile convingeri;4. Cauze datorate manifestarilor de familiarism;5. Cauze datorate unor misiuni de intimidare

1. Interesul propriu – amenintare la adresa independentei.

Interesul propriu devine o amenintare la adresa independentei atunci cand un cabinet, o societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau daca un interes propriu al acestor cabinete ar intra in conflict cu clientul respectiv (exemple: participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu, un imprumut sau o garantie la

5

sau de la un client, onorarii totale provenind de la un singur client, relatii de afaceri cu clientul, potentiala angajare ca salariat al clientului, onorarii neprevazute in contractul de audit).

2.Slabirea autocontrolului – amenintare la adresa independentei.

Amenintarea la adresa independentei, legata de slabirea autocontrolului, apare atunci cand unul dintre membrii cabinetului/societatii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniului clientului si astfel poate exercita o influenta semnificativa directa asupra nivelului de asigurare al angajamentului fata de client(exemple: un membru al cabinetului/societatii care este sau a fost recent una din persoanele care a getionat patrimoniul clientului, sau care a fost recent un angajat al clientului intr-o pozitie din care poate exercita o influenta semnificativa asupra nivelului de certitudine).

3.Renuntarea la convingeri – amenintare la adresa independentei.

Renuntarea la convingeri poate sa apara atunci cand cabinetul/societatea sau un membru al acestuia, promoveaza opinia unui client pana la punctul in care obiectivitatea sa este sau poate fi inteleasa ca fiind compromisa. Este cazul in care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia si-au subordonat rationamentul lor profesional aceluia al clientului.

4.Manifestari de familiarism – amenintare la adresa independentei.

Manifestarile de familiarism au loc atunci cand, in virtutea unor relatii stranse cu un client, cu cei care gestioneaza patrimoniul sau cu angajatii acestuia, cabinetul/societatea sau un membru al acestora, devine prea intelegator fata de interesele clientului (un membru al cabinetului/societatii are un membru de familie

cu functie de raspundere in intreprinderea clientului; un fost partener al cabinetului/societatii gestioneaza patrimoniul clientului si are influenta importanta asupra realizarii obiectului contractului incheiat cu clientul, acceptarea de daruri, in afara de cazul cand valoarea acestora este nesemnificativa, de catre membrii cabinetului/societatii, de la client sau de la persoanele care gestioneaza patrimoniul clientului).

5.Actiuni de intimidare – amenintare la adresa independentei.

Actiunile de intimidare au loc atunci cand un membru al cabinetului/societatii este implicat sa actioneze obiectiv si sa exercite prudenta profesionala, prin amenintari reale sau percepute, de la persoanele care gestioneaza patrimoniul sau de la angajatii clientului.

6

4. (81.) Prezentati pe scurt continutul sectiunii a 8-a din Codul etic national al profesionistilor contabili din Romania.

Răspuns:

Exemplele arata cum trebuie sa fie aplicate masurile de protejare de catre societate pentru a satisface cerintele de independenta fata de clientii de audit sau de non audit.

Societatea nu trebuie sa aiba nici o participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu al clientului.

Furnizeaza ghidul conceptual pentru protejarea independentei

Cele 3 părţi care compun Codul se aplică după cum urmează:

-   partea A – tuturor profesioniştilor contabili;

-   partea B – numai profesioniştilor contabili liber- profesionişti;

-   partea C – numai profesioniştilor contabili angajaţi.

Sectiunea a 8-a din acest Cod stabileste cadrul general conceptual pentru conditiile privind independenta* profesionistului contabil in cazul misiunii de audit si servicii conexe (Assurance engagemente), potrivit standardului international; in consecinta, nici unui organism membru sau cabinet, societate, nu ii este permisa aplicarea unor standarde mai putin riguroase decat cele prevazute in aceasta sectiune.

Introducere

8.1. Este in interesul publicului si totodata este cerut de acest Cod etic, ca membrii echipelor de audit si servicii conexe, ai cabinetelor sau societatilor de profil si daca este cazul, ai societatilor din cadrul grupului, sa fie independenti de clientii misiunilor de audit si servicii conexe.

8.2. Nivelul asigurarii (certitudinii) auditului si serviciilor conexe este destinat a creste credibilitatea informatiei privind un obiectiv oarecare, prin evaluarea faptelor care atesta ca obiectivul examinat este conform criteriilor adecvate, sub toate aspectele sale importante.Pentru a obtine o intelegere completa a obiectivelor si elementelor unei misiuni privind exprimarea unei opinii este necesara consultarea tuturor Standardelor internationale de audit.

8.3. Misiunea de exprimare a unei opinii este o activitate speciala; ea depinde de urmatoarele elemente:

a. - o relatie intre trei parti implicand: b. o problema abordata

7

i. un profesionist contabil

ii. o parte responsabila; si

iii. un utilizator anume precizat.

c. - un obiectiv

d. - criterii adecvate

e. modalitatea de realizare; si

f. - o concluzie.

Partea responsabila si utilizatorul anume precizat pot fi sau nu din aceeasi entitate clienta. De pilda, o intreprindere mama poate cere auditarea informatiilor furnizate de catre una din filialele sale. Relatia dintre partea responsabila si utilizatorul anume precizat este necesar a fi privita in contextul unui contract specific.

8.4. Exista o gama larga de misiuni (contracte) care furnizeaza un nivel inalt sau mediu de certitudine (asigurare).Acestea pot fi misiuni (contracte) care cuprind obiective privind:

· - auditarea sau revizia unei game largi de informatii financiare (situatii financiare anuale) si informatii nefinanciare (note explicative ale situatiilor financiare)

· - atestari si raportari directe

· - raportari interne si externe

· - sectorul privat sau public.

8.5. Obiectivul unei misiuni (contract) de exprimare a unei opinii poate fi constituit din:

· - Date (de pilda, informatii financiare istorice sau prospective, informatii statistice, indicatori de performanta);

· - Sisteme si proceduri (de pilda, controale interne) sau

· Diagnostic de comportament (de pilda: conducerea corporativa, respectarea unor reglementari, practicile privind resursele umane).

8.6. Nu toate misiunile (contractele) profesionistilor contabili au ca finalitate exprimarea unei opinii (asigurare) a clientului privind asertiunile conducerii entitatii.

Misiunile executate frecvent de profesionistii contabili, care nu sunt misiuni (contracte) de audit (deci de non-audit)cuprind:

- proceduri convenite;- compilarea situatiilor financiare sau a altor informatii financiare;

8

- pregatirea lucrarilor de rambursare a taxelor si impozitelor, cand nu este exprimata nici o concluzie si consultanta fiscala;- consultanta privind managementul;- alte servicii de consultanta.

8.7. Aceasta sectiune a Codului etic prevede un cadru, constituit din principii, pentru identificarea, evaluarea si masurile de preintampinare a amenintarilor la adresa independentei.Cadrul stabileste principiile pe care membrii echipei de profesionisti contabili in audit si servicii conexe, cabinetele, societatile de profil si grupurile, trebuie sa le utilizeze pentru a identifica amenintarile la adresa independentei si a evalua importanta acestor amenintari si masurile necesare eliminarii sau reducerii lor la un nivel acceptabil. Este necesara aplicarea rationamentului profesional pentru a determina care sunt masurile necesare cele mai indicate.Exemplele prezentate sunt destinate a ilustra aplicarea principiilor din aceasta sectiune, neexistand o lista exhaustiva a tuturor circumstantelor care pot crea amenintari la adresa independentei.In consecinta nu este suficient ca un membru al echipei de profesionisti contabili in audit si servicii conexe, sau membrii cabinetelor, societatilor de profil sau grupului sa identifice situatii similare cu cele exemplificate, ci sa caute continuu sa aplice principiile acestei sectiuni la circumstantele particulare pe care le intampina.

. Mai mult, Codul se bazeaza pe aceea ca, daca nu se prevede in mod special o limitare, obiectivele si principiile fundamentale sunt valabile in mod egal pentru toti profesionistii contabili, indiferent daca ei practica in calitate de liber-profesionisti sau ca angajati in industrie, comert, sectorul public sau invatamant.

Exemplele arata cum trebuie sa fie aplicate masurile de protejare de catre societate pentru a satisface cerintele de independenta fata de clientii de audit sau de non audit.

Societatea nu trebuie sa aiba nici o participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu al clientului.

Furnizeaza ghidul conceptual pentru protejarea independentei.

PARTEA A- APLICABILA TUTUROR PROFESIONISTILOR CONTABILI

1. Integritate si obiectivitate

1.1 Integritatea implica nu numai onestitate pur si simplu, dar si abordarea ei in mod corect si veridic. Principiul obiectivitatii impune obligativitatea ca toti profesionistii contabili sa fie corecti, onesti si sa nu aiba conflicte de interese.

1.2 Profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in multe domenii diferite si trebuie sa-si demonstreze obiectivitatea in imprejurari diferite. Liber- profesionistii contabili realizeaza rapoarte de certificare, presteaza servicii fiscale si alte servicii de consultanta manageriala. Alti profesionisti contabili angajati intocmesc situatii financiare fiind subordonati altora, executa serviciile de audit intern si servesc in

9

diferite functii financiare de conducere din industrie, comert, sectorul public si educatie. De asemenea, unii profesionisti contabili pregatesc si instruiesc pe cei care aspira sa intre in profesie. Indiferent de pozitie sau serviciul prestat, profesionistii contabili trebuie sa protejeze integritatea serviciilor profesionale si sa mentina obiectivitatea in rationamentul profesional.

1.3 In selectionarea situatiilor si practicilor de care se vor ocupa in mod specific potrivit cerintelor etice legate de obiectivitate, trebuie acordata atentia corespunzatoare urmatorilor factori:

a. Profesionistii contabili sunt expusi unor situatii in care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot diminua obiectivitatea.

b. Este practic imposibil sa se defineasca si sa se descrie toate situatiile in care ar exista aceste posibile presiuni. In stabilirea standardelor pentru identificarea relatiilor care pot, ori par sa afecteze obiectivitatea profesionistului contabil, trebuie sa domine un caracter rezonabil.

c. Trebuie evitate relatiile care permit ca idei preconcepute partinirea ori influentele altora sa incalce obiectivitatea.

d. Profesionistii contabili au obligatia de a se asigura ca personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile si-au insusit principiul obiectivitatii.

Profesionistii contabili nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri sau invitatii (la mese, spectacole) care pot fi considerate a avea o influenta importanta si daunatoare asupra rationamentului lor profesional sau asupra acelora cu care negociaza.

Sectiunea 2. Rezolvarea conflictelor de etica; asocierea

Rezolvarea conflictelor de etica

2.1 Uneori profesionistii contabili se intalnesc cu situatii care pot da nastere la conflicte de interese. Asemenea conflicte pot aparea intr-o mare varietate de aspecte de la dilema relativ neinsemnata, pana la cazul extrem de frauda si activitatii ilegale similare. Nu este posibil sa se incerce intocmirea unei liste detaliate cu potentialele cazuri in care ar putea aparea conflicte de interese. Profesionistul contabil trebuie sa fie in permanenta constient de aceasta si sa fie prudent in fata factorilor care pot da nastere la conflicte de interese. Trebuie notat faptul ca, o diferenta onesta de opinie intre un profesionist contabil si o alta parte nu constituie o problema etica in sine. Oricum, faptele si imprejurarile fiecarui caz necesita o investigatie din partea celor interesati.2.2. Se recunoaste, totusi, ca pot exista factori specifici care intervin cand responsabilitatile unui profesionist contabil pot intra in conflict de interese cu cerintele interne sau externe de un tip sau altul. Prin urmare:

Poate exista pericolul presiunii din partea unei autoritati superioare, director sau partener; sau atunci cand exista relatii personale sau de familie care pot

10

da nastere posibilitatii exercitarii unei presiuni asupra lor (vezi paragraful 8.6 urmator). Intr-adevar, trebuie descurajate relatiile sau interesele care ar putea influenta sau ameninta integritatea profesionistului contabil.

Unui profesionist contabil i se poate cere sa actioneze contrar normelor profesionale si/sau tehnice.

Poate aparea o problema legata de loialitate care trebuie sa se imparta intre superiorul profesionistului contabil si normele profesionale de comportament care ii sunt impuse.

Poate aparea un conflict cand este publicata o informatie inselatoare, care poate fi in avantajul angajatorului sau al clientului si de care poate beneficia sau nu profesionistul contabil, ca rezultat a acelei publicari.

2.3. La aplicarea normelor generale de comportament etic, profesionistii contabili angajati pot intalni situatii legate de identificarea unui comportament care nu este etic sau de rezolvarea unui conflict etic. Cand se confrunta cu probleme etice importante, pentru a rezolva acest conflict, profesionistii contabili trebuie sa respecte politicile stabilite de catre organizatia, (intreprinderea) la care este angajat. Daca asemenea politici nu rezolva conflictul etic, trebuie sa se tina cont de urmatoarele:

Sa se analizeze problema conflictuala cu superiorul ierarhic imediat. Daca problema nu este rezolvata cu superiorul ierarhic imediat si profesionistul contabil se decide sa mearga la nivelul superior urmator de conducere, superiorul ierarhic imediat trebuie sa fie instiintat despre aceasta decizie. Daca se descopera ca seful ierarhic superior este implicat in problema conflictuala, profesionistul contabil trebuie sa prezinte problema la nivelul imediat superior din conducere. Cand seful ierarhic superior este seful compartimentului urmatoarele niveluri superioare care pot controla activitatea urmeaza sa fie directorii de resort, Consiliul de administratie, sau Adunarea generala (dupa caz).

Sa se solicite consultanta sau consiliere, pe baza confidentiala, de la un consilier independent sau de la organismul profesional contabil, pentru a obtine o intelegere a posibilelor evolutii ale situatiei.

Daca conflictul de etica mai exista inca dupa epuizarea completa a tuturor posibilitatilor de control intern, in ultima instanta profesionistul contabil nu poate avea alta solutie la unele probleme semnificative (de ex. frauda) decat sa-si dea demisia si sa prezinte un memorandum informativ unui reprezentant corespunzator al acelei organizatii (intreprinderi).

2.5. Orice profesionist contabil intr-un post superior de conducere trebuie sa incerce sa se asigure ca, in cadrul organizatiei (intreprinderii) pentru care lucreaza, sunt stabilite anumite politici in vederea rezolvarii conflictelor.2.6. Organismelor membre ale IFAC li se recomanda cu insistenta sa se asigure ca membrii lor care se confrunta cu conflicte de etica au acces la activitati confidentiale de consiliere. In acest sens in cadrul C.E.C.C.A.R. functioneaza Comisia de etica profesionala, comisiile de apel, Tribunalul arbitral si comisiile de disciplina.

11

Asocierea2.7. Membrii Corpului au dreptul sa se grupeze pentru a constitui sindicate profesionale sau asociatii profesionale, potrivit prevederilor legale.Aceste sindicate sau asociatii se pot reuni in grupuri sau uniuni sindicale sau de asociatii, conform legislatiei in vigoare.2.8. In vederea asigurarii unei stranse legaturi cu Corpul, gruparile profesionale au obligatia sa trimita consiliului filialei pe teritoriul careia isi au sediul, in termen de o luna de la data constituirii:

- o declaratie, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, cuprinzand numele, prenumele, calitatea si adresa fondatorilor, indicarea sediului social si un exemplar al statutului;- in acelasi termen, forme si detalii, modificarile aduse celor prevazute la alineatul precedent;- declaratia poate fi, de asemenea, depusa la sediul consiliului filialei respective, contra dovada de primire.

2.9. Sindicatele sau asociatiile profesionale trebuie sa respecte in mod deosebit:

- atributiile consiliilor Corpului si ale celorlalte organe de pe langa aceste consilii, prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 65/1994;- drepturile si obligatiile membrilor Corpului si ale societatilor comerciale recunoscute de Corp, care rezulta din reglementarile legale si din Regulamentul de organizare si functionare a Corpului si din prezentul Cod.

De asemenea, o actiune clara, in mod liber disciplinata si orientata catre binele comun, nu numai al profesiei, dar mai ales al intereselor economice generale ale tarii, trebuie sa gaseasca pe langa consiliile Corpului o larga audienta, intelegere si aplicare.2.10. In indeplinirea obligatiilor sale statutare de membru al IFAC, CECCAR se obliga sa stimuleze si sa patroneze libera asociere a angajatilor contabili din economie, care nu sunt profesionisti contabili membri ai Corpului, in scopul sprijinirii acestora sa isi mentina si dezvolte competentele profesionale prin insusirea Standardelor internationale de contabilitate, a normelor tehnice si profesionale existente.

Sectiunea 3. Competenta profesionala

Competenta profesionala

3.1 Profesionistii contabili nu trebuie sa se defineasca ca avand cunostintele profesionale tehnice sau experienta pe care nu le poseda.3.2 Competenta profesionala poate fi impartita in doua parti separate.

a. Dobandirea competentei profesionale

Dobandirea competentei profesionale cere initial sa se aiba un inalt standard de pregatire generala urmat de o instructie specifica, de practica si examinare privind

12

teme profesionale semnificative. Acesta trebuie sa fie modelul normal de urmat pentru un profesionist contabil.

b. Mentinerea competentei profesionale

(i) mentinerea competentei profesionale cere cunoasterea continua a evolutiilor in profesia contabila, inclusiv reglementarile importante la nivel national si international in contabilitate, audit, precum si alte reglementari statutare si cerinte relevante.

(ii) un profesionist contabil trebuie sa adopte un program destinat sa garanteze un control de calitate in indeplinirea sarcinilor lui profesionale, in conformitate cu reglementarile existente pe plan national si international.

Sectiunea 4. Confidentialitatea

Confidentialitatea

4.1 Profesionistii contabili au obligatia sa respecte confidentialitatea informatiilor dobandite in timpul activitatilor profesionale in legatura cu afacerile clientilor sau angajatorilor. Obligatia de confidentialitate continua chiar si dupa terminarea relatiei intre profesionistul contabil si client sau patron.

4.2 Profesionistul contabil trebuie sa pastreze intotdeauna confidentialitatea, cu exceptia cazului in care a fost autorizat in mod special sa dezvaluie o anumita informatie sau daca exista o obligatie legala sau profesionala de a dezvalui asemenea informatii.

4.3 Profesionistii contabili au obligatia sa se asigure ca personalul aflat sub controlul lor si persoanele care le furnizeaza consultanta sau asistenta respecta principiul confidentialitatii.

4.4 Confidentialitatea nu este numai o problema legata de dezvaluirea informatiei. Ea cere, de asemenea, ca un profesionist contabil care dobandeste informatii in timpul executarii sarcinilor de serviciu profesionale sa nu foloseasca, nici sa para ca foloseste informatia in avantajul personal sau in avantajul unei terte parti.

4.5 Un profesionist contabil are acces la multe informatii confidentiale in legatura cu afacerile clientului sau ale angajatorului, care nu sunt altfel, aduse la cunostinta publicului. Prin urmare, profesionistul contabil trebuie sa fie demn de incredere ca nu face dezvaluiri neautorizate altor persoane. Aceasta nu se aplica la divulgarea unei astfel de informatii in scopul descarcarii de responsabilitate a profesionistului contabil conform normelor profesiei si reglementarilor in vigoare.

4.6 Este in interesul publicului si al profesiei ca sa fie definite normele profesiei referitoare la confidentialitate si sa se dea indrumari referitoare la natura si intinderea obligatiei de confidentialitate si la situatiile in care va fi permisa sau ceruta dezvaluirea informatiei dobandite in timpul prestarii serviciilor profesionale. Normele profesionale ale C.E.C.C.A.R. precizeaza referintele necesare

13

confidentialitatii stabilite pentru fiecare tip de misiune.

4.7 Trebuie recunoscut, totusi ca principiul confidentialitatii informatiei este o parte a normelor profesiei si deci cerintele etice detaliate cu privire la aceasta depind de legislatia in domeniu.

4.8 Exemple de probleme care trebuie luate in considerare pentru a determina masura in care poate fi dezvaluita informatia confidentiala:

a. Atunci cand dezvaluirea este autorizata. Atunci cand angajatorul sau clientul a dat autorizatia de a dezvalui o informatie, trebuie sa se tina sama de interesele tuturor partilor, inclusiv de cele ale acelor terti ale caror interese ar putea fi afectate.

b. Cand dezvaluirea este ceruta prin lege. Exemple pentru cazuri cand unui profesionist contabil i se cere prin lege sa dezvaluie o informatie confidentiala sunt:

i. pentru a furniza probe in cursul unor proceduri judiciare; si

ii. pentru a divulga autoritatilor publice competente infractiunile dscoperite.

c. Cand exista o obligatie profesionala sau un drept de a dezvalui:

i. pentru a se conforma normelor tehnice si cerintelor etice; asemenea divulgari nu sunt contrare acestei sectiuni;

ii. pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil in cursul procedurilor judiciare;

iii. pentru a se conforma controlului sau inspectiei organismului profesional;

iv. pentru a raspunde unei cereri sau unei investigatii din partea organizatiei membre sau ale unui organism cu atributii de reglementare

4.9 Cand profesionistul contabil a hotarat ca informatia confidentiala poate fi dezvaluita trebuie avute in vedere urmatoarele cerinte:

· daca sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative si pot fi sustinute cu dovezi, in masura in care acest lucru este posibil; cand situatia implica fapte sau opinii nedovedite, trebuie folosit rationamentul profesional pentru a determina tipul de evidentiere care trebuie facuta, daca este cazul;

· ce tip de comunicare se asteapta si cui i se adreseaza: in particular, profesionistul contabil trebuie sa fie convins ca partile carora li se adreseaza comunicarea sunt destinatarii adecvati si ca au responsabilitatea sa actioneze referitor la aceasta;

· daca profesionistul contabil va fi pasibil sau nu de vreo raspundere juridica in cazul cand a facut o dezvaluire si consecintele ce decurg din aceasta.

14

In toate situatiile, profesionistii contabili trebuie sa aiba in vedere necesitatea de a consulta un consilier juridic si/sau o organizatie profesionala.

15