Lichidati-l pe Maresal - Florian Bichir pe Maresal - Florian آ  probabil cd maregalul Ion

download Lichidati-l pe Maresal - Florian Bichir pe Maresal - Florian  آ  probabil cd maregalul Ion

of 12

  • date post

    27-Oct-2019
  • Category

    Documents

  • view

    1
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of Lichidati-l pe Maresal - Florian Bichir pe Maresal - Florian آ  probabil cd maregalul Ion

  • lfrrcFl!

    IEchir

    GYirte.

    Lichidafi-l

    I mtiro

    ff.i

    npdiru : Editura Miidecir(i,

    pe Maregal!

    Autor

    Florian Bichir

    editura

    Miidecirfi Bragadiru - 2019

  • Cuprins

    Cum rateazi istoricii un atentat! ................10

    Prima dovadi arhivistici in privinla atentatului! ..........................26

    Prizonieratul din URSS ;i Atentatul.-.....................;.!!!...r... ............72

    Ancheta gi interogatoriul ...............;............. ................ 150

    A gtiut Maregalul de Atentat? ...................I77

    in loc de concluzii: Daci nu asasinat, micar arestat!...................186

  • lEil_--a_

    Cum rateaziistoricii un atentat!

    Primul cercetdtor care abordeazii pentru prima oardin istoriografie subiectul acestui atentat esie cristian Troncotd, care publicd in revista Dosarere Istorieicdteva rdnduri dedicate acestui episodr. Reputatur istoric al Serviciilor secrete va reveni ceva mai fe larg in volumul Glorie si tragedii - momente din istoria serviciilor de informalii si contrainformalii romdne pe Frontur de Est (I94I-I944)2.

    Pentru a fi rigurogi, dar gi fiindca istoricur cristian Troncotd a gdsit cel pulin primele indicii ale acestui fapt absolut incredibil, dar eludat timp de decenii, meritd s6-l citdm cu cele doud pagini pe care le dedici momentului acesta crucial al istoriei noastre.

    . ,,f]n atentat politic, mai puJin cunoscut qi analizat de istoriografie, fusese planificat gi urma sd se produci la sfbrgitul lunii iunie 1944. linta acestuia

    ".u -ur"qalurIon Antonescu, adicd persoana cate,la acea datd,, inde- plinea funclia de conducdtor al statului rom6n. l cristian Tioncoti, Atentate dejucate, in Dosarele istoriei, nr. 5/2000,p. 51-53(n.a.) 2 cristian Troncotd - Glorie si traged.ii - momente din istoria serviciilor detlforr.nwij

    1t-contrainformasii.rom.ine pe Frontur de nst 6sil- lii,ei, nairrruNemira, 2003, pag. 122-125 (n.a.)

  • LICHIDATI-L PE MARE$AL!

    In noaptea de 28 spre 29 iunie 1944, a fost lansatd o echipd formatd din gapte legionari (3 ofi1eri, 2 subofi{eri qi 2 radio-telegrafigti) in apropiere de staliunea Oldneqti- V61cea, intr-o zond muntoasd, prielnicd unei astfel de operalii. Dupi lansare, membrii grupului au reuqit sd-qi ascundd toate materialele cu care fuseserd dotafi, gi anume: armament, explozibili, mai multe rdnduri de acte false gi bani (aproximativ 3 000 000 de lei).

    Unul dintre membrii echipei, imbrdcat in uniformd de cipitan al armatei rom0ne, s-a deplasat la Oldneqti pentru a lua legdtura cu un curier legionar - solia unui preot din R0mnicu V61cea. Intr6nd intr-un restaurant gi agteptAnd sd-gi contacteze legdtura, ofilerul romdn a consumat o cantitate mai mare de bduturd, ajungdnd intr-o stare avansatd de ebrietate. Ca ufinare, a fost re!i- nut qi dus la postul de jandarmi.La acea datd, mdsurile de ordine, precum gi vigilen{a autoritdlilor romdneqti din zond fuseserd sporite, intrucdt in staliunea Oldnegti se afla pentru tratament maregalul Ion Antonescu.

    Starea de spirit s-a precipitat, iar organele de ordine au intrat in alertd atunci cdnd unuia dintre ofilerii de jandarmi, ,,intrat din intdmplare" in camera in care se afla relinut ,,cdpitanul turmentat", i s-a pdrut cd-l cunot- tea, fiind convins cd mai avusese de-a face cu el in tim- pul rebeliunii. Suspiciunile s-au clarificat in urma studiului atent al fizionomiei, al comportamentului gi al vocii arestatului, ofi1erul de jandarmi ddndu-qi seama cd a.vea in fala pe nimeni altul decdt pe Tudor Djonat, comandant legionar, despre care qi-a amintit cd fusese trimis pe front cu gradul de sublocotenent, iar in regis- trele militare figura ca dispdrut in luptele de la Don. Cel care a reugit identificarea a dovedit perspicacitate,

    11

    ii un atentat!

    eazd pentru prima oard ri atentat este Cristian l)os arele Istoriei cdteva ir. Reputatul istoric al r mai pe larg in volumul n istoria serviciilor de ndne pe Frontul de Est

    indcd istoricul Cristian : indicii ale acestui fapt r de decenii, meritd sd-l l le dedicd momentului

    cunoscut gi analizat de ufina sd se producd la acestuia era maregalul are,la acea drtd,, inde- :atului rom6n.

    rele istoriei, nr.512000, p. 5l-53

    mente din istoria seryiciilor de tul de Est (1941-1944), Editura

  • t2 FLORIAN BICHIR

    tntrucdt Djonat,,trecuse printr-o transform are frzicd,,, modificandu-i-se, printr-o operaJie esteticd, aspectul obrajilor qi al bdrbiei ,,spre a-l face de nerecunoscut...

    S-a procedat imediatla o cercetare informativd mai 1mpla. La postul de jandarmi s-a deplasat locotenent-co_ lonelul Almdganu - geful Biroului de control Militar -,insolit de o echipd de ofileri, care a ajuns la Oldnegti, cu doud automobile, in jurul orei doud dimineala

    Tudor Djonat s-a ardtat cooperant in perioada an_ chetei, iar informaliile furnizate de el au dus la identifi- carea gi apoi la arestarea celorlalti qase membri ai grupei de legiona{. Au fost anunlate imediat autoritdlile de la Bucuregti. incd de la qase diminea{a qi-au fbcut apariria in ol5neqti generalul constantin (pichi) vasiliu, qeful Jandarmeriei, generalul Nicolae Diaconescu-, directorul general al Polifiei, qi Eugen Cristescu, geful S.S.I., inso- 1it de echipe de agenli gi jandarmi.

    cercetdrile informative gi investigaliile frcute in acest caz au confirmat informafiile aflate deja in baiele de date ale s.s.I. gi ale siguranlei. Astfel, tuoor Djonat era cunoscut ca unul dintre comandanlii legionari, ,,al qaselea membru in faimoasa echipd a spargatorilor de fronturi de sub conducerea legionarului ierorist ovidiu Gdin6, gef al poliliei secrete legionare, fost chestor la Prefectura Poliliei capitalei in regimul legionar, ajutor al lui Ilie stdng[, implicat in asasinatele de la Jilava, din noiembri e rg40,asasinarea evreilor, inifiator a numeroase jafuri gi unul dintre conducdtorii rebeliunii din ianuarie I94I", trimis pe front ca sublocotenent qi ,,dispdrut in luptele de la Don',.

    ceilalli doi ofileri ai echipei erau qi ei cunoscu{i cu ,,zestre la dosar": I. Al. Miron, imbrdcat in uniformd de

  • HIR

    o tansfonnare frzicd", ragie esteticd, aspectul rce de nerecunoscut". rcetare informativd mai deplasat locotenent-co- ui de Control Militar -, e a ajuns la Oldnegti, cu xri dimineala. perant in perioada an- de el au dus la identifi- I Ease membri ai grupei nediat autoritdlile de la e4a gi-au ficut aparilia n (Pichi) Vasiliu, qeful Diaconescrg directorul Escrl ;€fuI S.S.I., inso- ri- m-estigaEiile frcute in ile aflate deja in bazele :L Astfel, Tudor Djonat rudanfii legionari,,,al hipa a splrg6torilor de nrului terorist Ovidiu fonare, fbst chestor la egimul legionar, ajutor ;inatele de la Jilava, din rr, inifiator a numeroase rebeliunii din ianuarie otenent gi ,,dispdrut in

    erau gi ei cunosculi cu nbricat in uniformd de

    --'^'''

    LICHIDATI.L PE MARESAL!

    locotenent, fost conducdtor al legionarilor terorigti, gi Cristu Costache Gheracostea, care purta uniformd de sublocotenent, gi e}fost comandant legionar, ,,un fanatic" care indeplinise,,rolul de organi zator al grupelor teroriste macedonene".

    Cu tolii s-au dovedit cooperanli pe parcursul anchetei, recunoscdnd scopul pentru care fuseserd paragutafi: acela de a-qi face legdturi gi de a lua apoi contact cu Moscova, prin aparatele de radio-receplie, urm6nd sd indice un loc de aterizare pentru geful organizatiei care-i instruise in URSS gi care urtna, la rdndul lui, sb fie paraqutat lAngd Oldnegti la finele lunii iulie, data ,,c0nd trebuia sb se declanqeze acliunea din interior".

    in momentul arestirii lui I. Al. Miron gi a unuia din. tre subofilerii legionari ai echipei s-a produs un acci- dent neprevdzrrt:,,CAnd Miron s-a aplecat sd bea apd [dintr-un izvor - n.ns.], a fost impugcat mortal de subofiler".

    Pe baza rezultatelor cercetdrii, dar qi a asasinirii lui Miron de cdtre un comandant de-al sdu, Eugen Cristescu gi generalul Pichi Vasiliu au formulat ipoteza ci echipa celor qapte legionari fusese lansatd in scopul asasindrii mareqalului Ion Antonescu. Suprimarea lui Miron - probabil, conducdtorul grupului - s-ar fi produs tocmai pentru ca in anchet6, acesta sd nu divulge gi alte detalii privind adevdratul mobil al acfiunii. Ulterior, directorul S.S.I. ,,i-a luat pe Djonat qi Gheracostea qi i-a dus la Conducdtorul Statului". Documentele S.S.I., aflate in unitatea arhivisticd pe care am consultat-o, nu ne mai dezvdluie qi ce a discutat maregalul IonAntonescu ori ce era interesat si afle de la cei doi atentatori legionari pregdtifi in URSS. Se menlioneazd" doar cd agen{ii de

    l3

  • L4 FLORIAN BICHIR

    siguran!', echipere de jandarmi qi ofiterii Biroului de Control Militaa deplasa{i la Olaneqti, ,,auprimit ordine sd inceteze activitatea", intrucdt ,,colabJrarea a fost terminatd". probabil cd maregalul Ion Antonescu a intenJionat sd nu dea amploare acestui caz, pentru el fiind suficiente informaliile care demonstruo ,a o serie de legionari cochetau cu serviciile secrete sovietice, aspect pe care-l sesizase gi in timpur rebeliunii (gi care fusese eviden{iat gi tn lucrarea pi marginea prdpastiei. 2 I -2 3 ianuarie l g44,publicatd de pregedinlia bonsiliului de Minigtri)"l.

    cam atdt a reuqit sd afle istoricul cristian Troncotd despre atentat, deqi ani de zile a fost un cercetdtor asiduu al arhivelor serviciilor Secrete romdnegti. De altfel, la distantd de 11 ani, intr-un nou vorum , Rimdnia sifrontut secret, cristian Troncotd relua aceleagi rAnduri taia,rl"io altd noutate istoricd2.

    ^ in ciuda faptului cd arhivele romdne au fost ,periate..in repetate rdnduri de cdtre sovietici dupd L944,iqa cum