Florian Garz - CIA Contra KGB

197
col.(r) FLORIAN GARZ Nepoatei mele Diana C,l.A. coNrRA K.G.B, ffiTE.iE SR\UETIItr. ffiT]E Editura

Transcript of Florian Garz - CIA Contra KGB

  • col.(r) FLORIAN GARZ

    Nepoatei mele Diana

    C,l.A. coNrRA K.G.B,ffiTE.iE SR\UETIItr. ffiT]E

    Editura

  • '

    oo

    "' r ^ !, orruru dmBl*lffi-qffiE'#F''ffir " ;:

    TeUFax: 0511413.842

    Tiplrit ta: tipografia casgandra

    Tehnoredactare comput erizatilz Adi imbucdturd

    ISBN: 973-97782-7-5

  • Cuv Antu I speci al istu I u iA LUME URATA gI FASCINANTA

    Pe sub ochii cititorului acestei cd(i defileazd o lume crudd,nemiloasd, uritd dar fascinantd in cel mai adevdrat sens al, cuvAn-tutui. E lumea spionajului si contraspionajului, lumea in carene-am cheltuito mare partedin viald. Eo lumede ndnteles pentrucei care o studiazd din cd cdrli, o lume a cdrei existenld e greu decrezut de cetdleanul romAn prea bulversat de propaganda post-decerhbrtstd. $itotugi, aceastd lume exis6,trdiegte;ise luptd dupdregulile ei nemiloase gi crude. O luptd ascunsd intre spionii sicontraspionii lumii e de preferat oricdrui conflict militar. Desigur,e de preferat pentru tdrile care si-au organizat seruicii secrefeputernice, bine pregdtite si bineinzestrate. Din pdcate, Romdnia-nu

    se numdrd printre ele.'in nici o altd lard din iu^" n-"" existat obatjocurd mai mare la adresa seruiciilor secrete cain RomAnia.in perioada socialistd, ideologia politicd dominantd;i obsesii/epersonale ale dictatorului Ceaugescu au sldbitserviciile secrete aleSecuritd{ii gi Armatei pAnd la limite insuportabile. Diversiuneafesenisti din decembrie 1989 a definitivat demolarea organelorinformative romdne. Ne trebuie ani lungi sd ne revenim la normal.Desigur, nevom reveni dacdvomfi ldsali s-ofacem, dacd lideriipolitici vorinlelege bine rotrul seruiciilor secrete.

    Ca si in celelate cdrli, col. (rez.) Florian GAn lucreazdcu informa{iiexacte, extrase inclusiv din lucrdri de prestigiu, astfelcd nu poate fi bdnuit de nici un fel de pdftinire. Dincola de coftinauielii, apar sforile prin care sunt manipulati oamenii politici gi cetdleniide rAnd. Bine ar fi ca mdcar liderii sd pund m6na sd studiezeastfel de lucrdri, sd nu se mai lase pringiin capcana propagan-disticd a seruiciilor secrete dugmane cum, din pdcate, s-a siintimplatin Romhnia. Nu suntem a lard tipsitd de dusmani, nusuntemin afara confruntdrii infarmative. Dupd decembrie 1989,RomAnia a devenit raiul spianilor dugmanio a manipulatorilorsi diversionigtitor de tot felut. Suntem.in pericot de a pierdepdr{i din teritariu dar nu ne trezim la realitate, nu punemaccentul cuvenit pe munca seruiciilor secrete. Despre acest lucrune yorbesfe Floria n G 6rc in cartea sa. E o earte avertis,ment pentruI id eri i pal iticr. Sper sdJ in {el eag d c orect.

  • Cui fotoselte o asemerned cdrte? fn primul rind, celorcare s-au trezitin inalte funclii politice sau administrative fdrd aavea un minim de cunogtinle din lumea informaliilor exacte.Eohligalia lorsd seinformezesisd ia mdsuriin cunostintd decauzd-in al doilea rAnd, e o carle necesard cetdleanului de rAnd, subiectal manipuldrii efectuate de seruiciile secrete adverse. Fiecare avemdatoia sd cunoa;tem, sd nu ne ldsdm manipulaliimpotrivafrcgilelorseruicii secrete nalruicii secrete nalionale, sd le i spriiinul necesar,chiar importiva prcpag andei desfdgunte de agenlii seruici ilorsecrefedu;mane ori de cdtre idiolii din neamul nostru. Citili'o si nu veliregreta!

    Pavel CORUTt

  • CUVANTUL EDITORULUI

    Editura ,,OBIECTIV" - Craiova isi continud, seria,,bomhelof' editoriale !

    Du pi revist a,,OBI ECTM AGAZI N" (cu difuzare in j ude-fele Olteniei, timp de 3 ani) givolumele ,,Rdzboiul parapsihologicimpotriva Romdniei" (Teodor Filip), ,,secrefele lui Pavel Corut"(Eugen Delcea 9i Oana Nufe) gi ,,Secretele UELA" (Teodor Filip),iatd acum, in libierii, chiogclri $i pe tarabele difuzorilor en-detail, onoud ,,bomb;d" din ,,coieclia' EXPLOZ|V": ,,CIA contra KGB -Secrefe/e se rvi c i i lo r s ec rete".

    Dupi unul din Sefii USLA anilor'80 (Teodor Filip) 9i dupiun contraspion militar (iavel Coru[), Editura ,,OBTECIIV'vi'p'ropuneun nou ,,Slreu" al serviciilor romihegti de informafii: col.(r) FlorianGArz, bihorean ca gi lt.col. (r) Teodor Filip.

    Adep{ii lui Ticu Dumitrescu 9i cei,,limurifi" dediversiunilepost-decemfiiiite ale agenfilor de iniuenli ai spicinajului strdin vorexclama excedali :,,trarse curigti ? !"

    Dar, oarb, ihtrebim, iei enumeriifi mai sus au fost cu ade-virat ,,secungt/', in sensul peiorativ atribuit dupd '89 uneiintregistructu ri de siguranli nafionali, pri n extrapolarea la intre g a,,ca li-td,tilor" de polilie poliiicid uneisingure pirfi, Direcfia la Securitifii?Este clarci nu!TeodorFilip afost un uslag care a contribuit la sal-varea multorvieti omeneSti si la eliminarea actelorteroriste de peteritoriul Romdni6i. PavelCorirl, desi nu maiare nevoie de prezentirisuplimentare,in calitatea contiaspionului Paul Gernescu, nu a fdcutnimic altceva decit si protejeze dezvoltarea Armatei gi industrieimilitare romdnesti de eventuale activititi ostile ale oiicinelor de,,spronaj 9trarne.

    ln cel priveste pe autorulcirlii de fa!!, col.(r) Florian G6g,o parte din activitatea 9i biografia sa o puteli afla lecturind rindurilede pe coperta-venso. Meriti, insi, a puncta gi adiuga citeva aspectemai mult decdt importante si interesante.

    Florian Girz este rinul dintre pufinii militari ce s-a expri-mat fifig impotriva lui Ceaugescu, cerdndu-i schimbarea, motivpentru care, la 1 iulie 1984, a fost destituit din Centrala M.Ap.N.,dupi 30 ani lucralica ofiferin Serviciulde Cercetare Strategici alArmatei. Pdni at'unci, flcuse pregdtire la Academia de Face aONU (1979-1981), participase ca expert la citeva seminarii sicolocvii internalionale, pe linie de securitate euro-peani 9i mon-dialS, giadusese (de la Viena, in 1979 9i 1981) primele regula-mente gi instrucliuni in legituri cu rolul si locul trupelor dementrnere a pacil.

  • Cum aproape intreaga sa pregdtire militari a fost efectuatdde pe pozilia de 9ef de promofie, nu e de mirare cd,in22 august1968, cipitanul Florian G6z, ofiferin Seclia de Legituri Externea Armatei romdne, a fost chemat urgent pentru a asiguratranslatia intilnirii istorice a ministrului lon loniti cu ambasa-dorul (Eiavis) 9i atagatul mititar (col. Rossalai Am6asadei S.U.A.'iar N,icolae Ceausescu l-a solicitat ca translator la intdlniri cuatasali militari si'delegaf ii mil itare stri ine.

    ' n Pute., ipoi, trecb oare cu usurinti peste faptul cdfostul

    9ef de prornofii (ia giAntonescu) aihoepilnit, intre i961 9i 1975,misiunispecifice pe linie militard la Londra, Beijing siAnkara, exactmetropolele in care a fost atagat militar viitorul maregal lonAntonescu?... ' '

    Fostul 9ef al Secfiei Analizd-sintezd din cadrul Servi-ciului de Cercetare Strategici a Armatei (anii '80) si Secreta-riatului Gonsiliului Suprem de Apirare al Jdrii (1991-97) esteconsiderat de specialigti, inci din anii '80, unul din cei maibunianaliEtiai domeniului politico-militar. O dovadi a profesio-nalismului'siu sunt;i preAitliile din ahierioarele cirfi, unele dejaimplinite (rdzboiul NATO - Jugoslavia, predicfie ficuti inainte de27.05.93!), altele in curs de realizare (a se vedea titlul cdrlii din1995: ,,IVATO - globalizare sau disparifie? De Ia rdzboiul rece Iapacea pierdutd"t).

    Col.(r) Florian Giz posedd o dozi iniredibili de modestiesi bun sim!, calitdli proprii doar marilorvalori, care nu maiau nevoiede elogii. in acestil conditii, subsemnatula fost gocat de o afirma{iea domlieisale, aparentiipsitd de modestie. ,,'rCIA contra KGb -Secrefele serviciilor secrete >> este o carte unicat in Europa deest!" Dupi surpriza de moment, am ajuns la concluzia ci trebuiesi-i dau dreptate. Un superprofesionistin domeniul analizei si sinte-zei informafiilorsecrete stiefoarte bine ce gindegte gi scrie. Cemanedoar si vi convingeli si dumneavoastri, stimafi cititori...

    f n ce ne priveste, promitem ca EDITURA ,,OBIECTIV*si continue, cu aceeasifrecvenli, aparifiile-bombi din cadrul,,Colectiei EXPLOZIV ", aducdnd in prim-plan si alte subiectesau alti ,,{lti" ai Serviciilor secrete din Romdnia. Pentru ci,intr-o perioadi de haos generalizat si de rizboitotalimpotrivaNeamului rominesc, in care nu cunoagtem mare lucru, nici micard in prezent g i trecutul apropiat, iar istoricii su nt trecu li p,,stan d bf'de legile in vigoare, cine oare poate descilci mai bine ltele plaseidlversioniste intinse deasupra Carpatilor decdt ,,greii " lnformaliilorronnine?...

    Eugen EEN-CEA

  • Gapitolul l:

    RAZBOAIELE MONDIALE9r SPToNAJUL MODERN

    Serviciile de informafii militare (spionaj) cu misiunistrategice la scari internafionali, ca organe permanente ladispozilia guvernelor, cu un rol esenlialin elaborarea politicilorexterne ale Marilor Puteri, s-au niscut la sfirgitul secoluluiXlXsiinceputul secolului XX, cu deosebire in contextul creat de primulrdzboimondial.

    Serviciile de informatii militare de nivelstrategic nalionalnu se confundi cu structurile de cercetare de la trupe, care au existatsi funcfionat de cind au apdrut afinatele..

    ""Gercetarea militard strategicd este legati de aparifiaarmatelor de masi, a ciilor ferate, a telegrafului 9i radioului denasterea statelor majore generale gi de aparifia practiciielaboririiinci din timp de pace a unor planuride operafii pentru viitoarelerdzboaie.iDeschizitori de orizonturi in acest domeniu au fostgermanii, sub conducerea generalului von Moltke, fondatorulprimului stat major general din lume, deriumit ,,creierularmatei", a primeiacademii militare de comandi sistat majordin istoria armatelor si autor al primelor planuri de operafiimilitare elaborate din timp de pace. Acestea aveau sd duci, inrizboiul franco-prusac din 1870-1871, la spulberarea armateifranceze in marea bitilie de la Sedan si la capitularea Frantei.Atunci,ls'-a demonstrat pentru prima daii, la scari mondiatd,'ceinseam ni cerceta rea strate g i ci in rizboi u I modern.

    "r

    in contextulprimului rizboi mondial, seliciile de informafiimilitare de nivel strategic 9i-au stabilit, pentru prima datd ca obiectivfundamental, accesul, cu ajutoru I u nor spioni recruta{i, la plan urilede operalii ale adversarilor potenliali.

    .

    Un succes rdsundtor, pe acestfront extrem de sensibil alrizboiului secret a fost oblinut de spionajul militaral Rusiei impotrivalmperiului Austro-{Jngar. Astfel, inaintea primului rizboi mondial,atasatul militar al Rusiei la Viena a reugit si-l recruteze pe colo-nelul austriac Alfred Redl, care a lucrat in Statul Major General-

    secfia Operafii, iar apoi a ajuns $ef al Serviciului de informafii

  • (spionaj) al armatei austro-ungare.Timp de zece ani, colonelulAlfred Redl a furnizat rugilor

    informalii de o valoare excepfionali, inclusiv confinutul planurilorde operaliiale armatei, ceea ce si explicdinfrAngerile zdrobitoaresuferite de trupele austro-ungare pe timpul campaniilor din Galif iasiSerbia.

    Trdditorul Sturza, precursorul lui Pacepa

    in primul rizboi mondial, gi Romdnia a avut parte detriddtori care au intrat in istoria spionaju lu i militar.

    Estevorba de colonelulAlexandru Stirrza, fiul lui DimitrieStu rza, fost de mai mu lte ori prim-ministru al Rom6niei gi un u I dintrecei mai apropiali oameni deincredere ai regelui Garol l.

    GolonetulAlexandru Sturza, ginerele lui Petre Carp, maremogiersiom politicgermanofil, care la ultimulconsiliu de coroandinaintea intririi Romdnieiin rizboi a declarat cd doregte ,,infrAngereaarmatei romdne", si-a facut studiile militare superioare in Germania,unde a fost recrutat de spionajul militar german'

    in seara zileide 6februarie 1917,in calitate de comandantal Diviziei 1 0 infanterie, colonelul A.Sturza a trecut frontu I la inamic-Ulterio1 prin manifeste tipirite de spionajulgerman, colonelulA.Sturza aindemnattrupele rornine de pe front sd treacd de parteatrupelor germane si si intoarcd armele impotriva guvernuluiRominiei si trupelor aliate rusegti.

    Colonelul Alexandru Sturzaigi ducea laindeplinire misiuneade subminare a armatei cu ajutorul unui complice, respectivlocotenent-colonelul Criiniceanu, comandantul Regimentului25 infanterie din aceeagidivizie, fiul generalului Crdiniceanu,fost ministru de rizboi gi comandant al Armatei a 2'.a.Locotenent-colonelul Grdiniceanu a fost arestat, condamnat pentruinalti trddare giexeeutat de cdtre un pluton din propriul regiment,in vinerea Pagtilor-

    ColonelulAlexandru Sturza a fost condamnat la moartein contumacie dar, dupi rizboi, a revenitin lari si, dupi o scurtidetenfie, datoritd influenfei familiei sale, a fost graliat 9i a murit debitrinefe, ca funclionar la o banci germani din Bucuregti.

    Cazurile celor doi triditori nu artrebui uitate, mai ales in

  • perioada actuali de,,tranzi!ie", cdnd tot mai multi ofiteriai armateiRominiei studiazA in strdinitate si sunt educafi in ,,spirit pro'NATOgi pro-occidental",in loc de spirit pro-Rominia, cum artrebui.

    Obiectivul lui Canaris: petrolul romanesc

    in perioada interbelici, cel mai activ 9i mai eficientserviciu de informalii militare din Europa gi din lume a fost celal Germaniei celui de-al treilea Reich. Spionajul gerrnan a culesin mod sistematic informaliivitale despre statele ce urmau sd caddvictimi,,rdzboiului fulger" declangat de Hitler la 1 septembrie 1 939,respectiv Polonia, Franfa, Cehoslovacia, Marea Britanie, dar maiales fosta U.R.S.S. Pierderea, in final, a rdzboiului de cdtre Gennanianu poate fi pusd pe seama serviciilor sale de informafii si mai alescelalarmatei, Abwehr, condus de amiralulWilhelm Ganaris, ci penebunia luiAdolf Hitler, care si-a propus cuceriri dincolo de puterileGermaniei.

    Unui analist neutru nu-i pot sciira din vedere victoriilearmatei germane din primii ani de rezboi, respectiv ocu parca Polonieisi nimicirea armateipolonezein septembrie 1939, nimicirea armateiFranfei, consideratd la vremea respectivi ca,,cea mai puternicddin Europa", intre 10 mai

    -

    15 iunie 1940, cit mai ales pierderileprovocate armatei sovietice in vara si toamna anului 1941, de laBrestlitovsk pdniin fafa Moscovei,de ordinula 5 milioane de morfi,rdnifi 9i prizonieri, la care serviciul de spionaj militar german si-aadus o mare contribufie. Spionajul militargernan pe uriasulfrontde est, unde s-a hotirdt de fapt soarta Germanieiin cel de-al doilearizboi mondiat, a fost condus de generalul Reinhard Gehlen, careva juca un rolvital siin anii rizboiului rece pe frontul anti'comu-nismului.

    Un succes de importanfi strategici exceplionali, atri'buit serviciilor secrete geimane 9i in special Abwher-ului, l-a consti-tuit contribulia acestora la atragerea Romdniei in sfera deinfluenli a Germaniei.

    Conducitorii celui de-altreilea Reich au fost constienti defaptulca, iatipeirotul rominesc, Germania nu se putel anlajaintr-un rdzboicu Marile Puteri europene.

    De negocierile secrete cu Rominia s-a ocupat personalseful Abwehr-ului, amiralul Canaris. Acesta l-a contactat peMoruzov, seful Serviciului de lnformalii al Romdniei. Degi geful

    9

  • spionajului militar german nu avea o pirere prea buni despreMoruzov, ceidoi au colaborat bine, punind la punct un sistemefi cient de pazd a rafi nirii lor si cAmpu ri lor petrolifere rominegti cutrupe germane si instalind in functii de controlin industria petrolierioameni seleclionafi deAbwehr. Ulterior, dupd preluarea sefiei statuluide citre generalul lon Antonescu, Moruzov a fost destituit si trimisin inchisoare, acuzat de colaborare cu serviciul de spionaj britanic.in locul acestuia, a fost numit generalul Eugen Gristescu, care acontinuat colaborarea cu Abwehr'ul si amiralul Canaris, pini laie;irea Romdn iei din rizboi si aldturarea ei la coal if ia antihitleristi.Cristescu a plitit cu viala aceasti colaborare, fiind executatimpreund cu maregalul lon Antonescu in grupul criminalilor derizboi, nominalizat la Teheran siYalta de citre Stalin, RooseveltsiGhurchill.

    Rdzboiul spion^ilor

    Perioada interbelicd a fost in realitate o pauzd intre douirizboaie. Echilibrul european, stabilit in Europa si in lume in urmaTratatelor de pace de la Versailles, Trianon si S6vres din 1919-1920, s-a dovedit fragil. Gonditiile impuse Germaniei de citre puterileinvingdtoare au creat in aceastd tari o stare de nemulfumireexplozivi care a favorizat aparifia nazismului si a luiAdolf Hitler.

    Primul sistem de securitate colectivi materializat ininstituf ia Ligii Naf iunilor, creati la iniliativa prefedintelui S.U.A.W.Wilson, in 1 91 9, meniti,,s d pu n d ca pdt tutu ro r rdzboaiel o r", aesuat in misiunea sa. lnvazia japonezi in Manciuria din 1931 sicea italiani din Etiopia in 1935, urmate de atacarea Finlandei decitre U.R.S.S., in 1939, au subminat iremediabil rolul gi locul acestuiorganism, in care marele diplomat romdn Nicolae Titulescu si-apus toati speranfa pentru a salva Rominia de la dezmembrare.

    Rusia siGermania, eliminate de la procesulde edificare anoiiordini politice europene instituiti dupd primul rizboimondial,s-au coalizat prin Tratatul de la Rapallo, si au incilcat si subminatin mod sistematic prevederile Tratatului de la Versailles. Germaniaa pdrdsit Liga Natiunilorin 1936, trecdnd la un program rapid dereinarmare, iar U.R.S.S. a fost exclusi ca urmare a actului deagresiune impotriva Finlandei.

    La 22iunle 1941, Germania, avind ca aliat principalin estRominia, a atacat U.R.S.S. incepind cu aceasti dati si pind la

    10

  • incheierea lui la data de 9 mai 1945, rdzboiulaldoilea mondials-adesfisurat, ca efort fundamental, in jumitatea de est a Europei.

    Pe frontul de est, au participatforle militare uriage, au avutloc bitilii la o scard inimaginabild gi au pierit mai mulli oameni decitpe toate celelalte teatre de actiuni militare luate la un loc.'

    'Desfiguratin intervalilistoric 1 septembrie 1939-9 mai1945, rizboiul al doilea mondial a constitqit a doua fazd gi cea maiingrozitoare, de auto-distrugere a Europei, ducdnd in final laciderea acesteia sub influenla celor doui super-puteriinvingdtoarein rizboi- U.R.S.S. gi S.U.A. $i la aparilia ordinii politice mondiale,,bipolarc".

    lstoriografia europeani si mondiali, din care s-au inspiratgi istoricii romAni, a finut si invinovileasci exclusiv Germania pentrudeclangarea celor doui rdzboaie mondiale. Unele concepfii mairecente, apirute in epoca post-rizboi rece, la care subscriu si eu,pun in lumini faptul cdvina nu a fostin totalitate a Germaniei. Omare parte din rispundere pentru izbucnirea primuluisiceluide-aldoilea rdzboi mondial, care au costatviata a peste 70 de milioanede oameni, revine si,,marilor democralii'n,respectiv S.U.A., Franfasi Marea Britanie, care nu au gdsit un modusvivendi cu cele douinoi puteri industriale 9i militare, Germania siJaponia.

    Excluderea brutali a Germanieide la sursele de materiiprime si de pe piafa mondiali, lari care s-a industrializat maitArziu, de cdtre Franfa 9i Marea Britanie, a.impins Germania lamisuri disperate. Aga cum s-au gdsit solufii atit pentru Germania,cit si pentru Japonia, dupd cel de-al doilea rdzboi mondial, se puteaajunge la o acomodare cu acestea sifiri rdzboi.

    Serviciile de spionaj militare din prinoipalele puteri beli-gerante au avut o contribufie imensi atdt la pregdtirea, cdt sila derularea celui de-al doilea rizboi mondial..

    Cucerirea Austriei, a Gehoslovaciei gi pdtru nderea celuide.al treilea-Reich in Rominia, Bulgaria 9i Ungaria s-a ficut firdviolenfi, pe cale politici sieconomicd 9i prin acfiunisubterane aleserviciilor secrete germane.

    Decapitarea conducerii Armatei Ro9ii, intre 1 935-1 938,prin arestarea a circa15.000 de ofi,teri superiori si generali, precumsi executarea unora dintre cei mai valorosi, in frunte cu maregalulTuhacevski, la ordinul lui N.V.Stalin, sunt atribuite unor acfiunisr-,sbveflsive ale spiona.!ului militargerman, care l-au alimentat pesefu! statuluri sovietic cr.l ,date 9i infonmrafii "despre ,,comploturi"ale

    JI

  • unor ofiferi 9i generali rugi, prin intermediul unor agenli dubli si deinfluenti bine plasafi.

    Pe toati durata celui de-aldoilea rdzboi mondial, servi-ciile de informafii militare din coalilia antihitleristi s-au spionatreciproc.

    Micel ruso-german... in folos american

    ln perioada 1922 -1939, Moscova a triit su b spectru I groazeiunui rizboi generalizat al ,,lumii capitafi3fe"impotriva ,,primului statsocialist". Stalin s-a asteptat sd fie atacat concomitent atit decitre marile puteri occidentale luate la un loc, cit 9i de citreJaponia din est. Aceasti stare de spirit a condus la crearea unuiurias aparat de securitate internd opresiv, cit 9i a unor organe deinformafii exteme la scard globali foarte penetrante.

    Pactul Molotov-Ribbentrop, oferit de Hitler lui l.V.Stalinsi semnat la Moscova la 23 august'1939, a avut consecinledezastruoase pentru Polonia, RomAnia, Letonia, Estonia si

    _Lituania,dar a fost un dar cizut din cer pentru U.R.S.S., aceasta cdpitdndun rigaz de doi ani pentru a se pregdti de rizboi-

    Stalin era asigurat ci Germania va ataca mai intii invest. Semnarea pactuluiafost precedati de numeroase contacteintre serviciile secrete ale celordoui state.

    Punerea in aplicare a planului de operafii ,,FrederikBarbarosa" de,atacare a U.R.S.S., la22iunie 1941, despre carespionajul rusesc era informat pini in cele mai mici detalii, aconstituit actul de sinucidere al Germaniei hitleriste, deoarece, inplan politiio-militar, a condus la nagterea imediatd a mafii coalifii-U.R.S.S., S.U.A., Marea Britanie

    -impotriva celui de-al treilea Reich.Este interesant de relinut faptul ci istoricii germani

    contemporani, dupi unificarea din :1990, departe de a-l prezentapeAdolf Hitlerca pe un dictatormonstruos, ii reprogeazi acestuiadoar doui gregeli fundamentale si anume: atacarea U.R.S.S.si exterminarea evreilor. ln rest, tot ce a ficut Hitler pentruGermania este liudat...

    Rezboiul al doilea mondial a fost, in ultimi analzd,un dzboiintre marile state capitaliste, puternic industrializate, la care a fostantrenati, din impruden,ta Germaniei, 9i unica putere comunisti alumii-U.R.S.S.

    S.U.A. si Marea Britanie au avut numai de cistigat de12

  • pe urma micelutui dintre germani si rugi' lstoricul britanicGerhard L.Weinberg, in cartea-sa , ,O lume sui arme - Istorta globartda cetui de-al doilea rdzboi mondial'n,apirutiin anul 1994, care punein lumini noi informatii si documente din arhivele de rdzboi aleCermaniei, S.U.A. 9i fvf'arii Britanii, recu noaste ci pierderile totalesuferite de rusiiri cel de'al doilea rizboi mondial au depigit25.000.000 de morti.

    in plan politico-militar strategic, S.U.A. a folosit putereamilitari a ru;ilor pentru zdrobirea Germaniei, pentru ca, in final, sipuni stipinire pe jumitatea de vest a Europei, cu minimum depierderi. Acelasi istoric arati ci atunci cind britanicii, prin maregalulMontgomery'le.au propus aliafilor lor americani ca armateleamericano-britanice, totalizind peste 100 de divizii, si cucereasciBerli nu I inaintea rugi lor, fapt perfect real izabi l, generalul Eisen hower'la indicatiile Washingtonului, a refuza! acest lucru, afirmind sec:,,Sd ldsdm aceastd sa{isfaclie rusilor'..

    intr-adevir, in aprilie- mai 1945,.-satisfaclia"de a cuceriBerlinul a revenit Armatei Rosii, cu pref ul viefii a 300.000 de soldafi,adici aproape cit au pierdut americaniiin tot cursul celui de'aldoilea rdzboimondial.

    Coalitia militard U.R.S.S. -S.UA. -Marea Britanie afost unanefireasci, a funcfionat extrem de dificil si s^'a destrimat la primaocazie. La numai iateva lunide la istorici ,,fntAlnire de pe Elba'! amarilor armate aliate, euforia victoriei 9i spiritul de alianli s-auspulberat. A urmat o perioadd de incilcare sistematici, atit de citreo parte, cdt 9i de citre cealalti, a acordurilorde laYalta 9i Postdam.

    Germania - salvati de...,insurecfia romind !

    " Descoperireaarmeiatomice lasfirgitulceluide'aldoileardzboi mondial a aruncat o umbrd extrem de neagri asupra.relafiilordintre fostiialiafi.

    Omenirea a intratin era atomici la data de 16 iulie 1945,ora5,29'45" (cinci, douizeci 9i noui de minute 9i patruzeci si cincide secunde), cind s-a produs prima explozie nucleari din lume,?n poligonul de la Los Alamos, din Texas - S.U.A.

    La mai pufin de o luni de zile, respectiv pe data de 6 august1945 ora 08,1 5, puterea atomului este folositi pentru prima dati inrizboi, prin explozia unui dispozitiv nuclear deasupra oraguluijaponez Hirosima (aloptulea oras ca mdrime alJaponiei), din ordinul

    l3

  • pregedintelui S.U.A., Harry Truman.Aceasta a costat viafa a peste 200.000 de femei, copii si

    bdtrdni, oragul nefiind gamizoani militard. Urmeazd cea de-a dou'alovituri nucleard, delal2august 1945, asupra oragului Nagasaki.

    lndiferent de motivatiile politice, militare, de calculeleeconom ice, interesele stiinf ifi ce, psihologice sau rasiale, folosireaputerii atomului impotriva omului printr-un act deliberat constituiecea mai mare crimi din istoria lumii, depigind chiar si ororilesiviryite de nazism, cunoscute sub genericuide ,,holoeaust'0.

    ln august 1945, S.U.A. dispuneau de 16 bombe atomice,gata de afiaruncate siasupra altorobiective.. Spionajul militar rusesc a fost tot timpul la curent cuprogramul nuclear american, in contextul unei actiuni rimasi inistorie ca una din cele mai marigi mai reusite operatiide sustragerea unorsecneteintr.un domeniu ce avea sd ichimbe iitoria umanitdtii.

    Trei savanti strdini cu un rol cheiein cadrul programulLicu noscut su b codul,, M an h atte n ", de realizare a bombei atomice,rdspectiv savantu I britan ic Allan Nunn May, savantul italian BrunoPontecorvo si savantul german Klaus Fuchs, au fost agenfirecrutafi ai serviciului de spionaj militar al U.R.S.S., cunoscut siintrecut ca si dupi dezmembrarea U.R.S.S., sub denumirea de G.R.U.(Direcf ia Generali de lnformalii).

    Acestora li s-au addugat savanlii atomisti americani -

    sotiiEthel gi Julius Rosenberg-, recrutati OL aeeladi serviciu sovieticpe baze ideologice, care au pus la dispozifia rusiloro mare cantitatede informaf ii din domeniul cercetirilor nucleare.

    Arestati in urma unui denunt, cei doi savanti au fost condam-nati la moarte si executafi pe scaunulelectric, in anul 1953, intr-o atmosferi de isterie anticomunisti generali din S.U.A. a acelorvremuri.

    Ceea ce este de maxim interes pentru contemporaneitate,inclusiv pentru istoricii militari romdni, sunt noile informafiicu privirela programul atomic american din timpul celui de-al Uoilea rdzboimondial, cuprlnse in tratatul ,,O lume sub arme" a lui G.Weinberg,din care ,rezulta cd primele bombe atomice tyebuiau si fierealizate pdnd la sfdr;itul anului 1944. Potrivit unordocumentede arhivi din S.U.AI si Marea Britanie, rezultd cd ceidoi mari aliatioccidentali, care au realizat prin eforturi comune arma atomicd,acegtia intentionau s-o foloseasci impotriva Gerrnaniei, adiciin Europa. Pe l6ngd noutatea absolutd a acestor iyrformatii, nu pofi

    14

  • si nu incerci un sentiment de groazi la gdndulci Europa puteadeveni poligon de incercare pentru aceste teribile mijloace denimicire in masi, cu u rmdri incalculabile pentru intreqga populaliea continentului. Primele bombe atomice au fost gata de intre-buinfare in vara anului 1945.

    ln acest posibil scenariu apocaliptic de bombardamentatomic asupra Europei, agindrdzni si inserez rolul Romdniei, desprecare, timp de peste 50 de ani, nu s-a amintit nimic, niciin istoriografiaeuropeani si nici in cea nafionali.,

    Gu privire la impodanta iegirii RomAniei din ,,Pactul tripaftit"si aldturarea ei la coalilia anti-hitleristi, tofi istoricii si analigtii politiciau fost de acord ci acest act infiptuit la 23 august 194/. a influenlatde o manieri decisivd desfdsurarea celuide-aldoilea rizboimondialin Europa, conducind la scurtarea acestuia cu cel pufin gaselunide zile.Aceasta, maiales prin privarea Germanieide petrolulromdnesc, fapt ce a paralizat in mare mdsuri masina de rdzboigermand, in specialavialia gitrupele de taincuri.

    Gu alte cuvinte, dacd Rom6nia ar fi continuat sd luptealdturi de Germania, rdzboiul s-ar fi putut prelungi pind in varaanului 1945, ceea ce ar fi oferit S.U.A. 9i Marii Britanii posibi-litatea intrebuintdrii celor 16 bombe atomice, de care dispuneau,

    ,

    impotriva Germaniei, lucru dorit din tot sufletul de citreWinston Ghurchillca rizbunare pentru dezastrele produse Londreide bombardamentele germane cu rachetele V-1 9iV-2.

    lati cum, in mod indirect, RomAnia, prin aparenta tridarea alianfei sale cu Germania, a salvat nafiunea germani de la,,holocaustul nuclear"la care, in mod sigur, arfi fost supusi siEuropa de la infectarea radioactivi a unor zone din Vest.

    De aceste infqrmaf ii si ralionamente in premieri absolutdartrebui si se lini cont, atdtin evoluarea globald a roluluisi loculuiRominiei in cel de-al doilea rdzboi mondial in Europa, cit gi fafi deaprecierile iresponsabile ale unorelemente politice reziduale dincompunerea clasei politice din Rominia de dupi anul 1989, careafirmi, in gura mare giin plini zi, cd ,,Romdnia a fdcut rdu cAnds-a desprin s de Germania in vara anului 1944, motiv pentru careaceastd {ard n*ar sancliona in prezent prin neinvestirea de capitalin economia romineascd". Mai firesc arfi ca nafiunea germanisd fie recunoscitoare rom6nilor, care i-au scipat de la undezastru atomic...

    15

  • Frontul invizibil

    lntrucAt,,rizboiul rece"a fost o continuare a celui de-aldoilea rdzboi mondial, dar purtat cu alte mijloace, sianume cucele politice, economice, ideologice, psihologice siculturale, darmd ales cu mijloace acoperite, pe frontul invizibil al rizboiului secretpurtat de serviciile de spionaj, considerdm utili o scurtd trecere inrevistd a compodamentului lor pe timpul acestei mari conflagrafiimondiale-

    Agenfii serviciului de spionaj militar german, A,bwehr, s-audovedit deosebit de eficientiin Franfa, Olanda 9i Belgia dar aurepudat pullne sucoese, mai ales in ultimii ani ai rdzboiului, in S.U.A.9i U.R.S.S. ln privinfa Marii Britanii, Serviciulde Securitate (Ml-s)al acesteifiri a pretins, in mod exagerat, cd,,toli agenlii germaniirfil@i in Anglia au fost pinsi, incarcenti, impus, ca{ sau funsfomaliin agentidubli"- Nimic mai inexact! ln realitate, serviciile geffnanede spionaj au aplicat lovituri crunte britanicilor. Se 9tie, spreexemplu, de cazul ,,Cicero"-de la Ankara, respectiv de valetulambasadorului Marii Britaniiin Turcia, care a pus la dispoziliagermanilor confinutul planului de operatii,,Overlord"de debarcarein Normandia.

    Surprinzitor este faptul cd, degi s-a umblat la arhive, spio-najul militar britanicin Germania, ]talia siJaponia continui sd riminiacoperit de mister. Probabilcd dupd mai bine de o jumitate desecol de la rizboi, britanicii nu au de fapt cu ce iesiin fafi!... Existdinsi dovezi clare ci majoritatea refelelor britanice de spionajmilitar din Europa de vest au fost penetrate de germani, cuefecte dezastruoase.

    A rdmas in istoria spionajului mondial ,,operaliunea PolulNord', prin care contraspionajul german a retinut, neutralizat sautransformatin agenfidublicirca 80 de spioni britanici paragutalisau infiltratiin Olanda, in perioada 1942'1943,impreuni cu o marecantitate de arme, explozivi, stafii radio, codurietc.

    Spionajul militar american in Europa a fost insignifiant.William Donovan giAllen Dulles, fondatoriiserviciilor moderne deinformalii ale S.U.A., care au operat cu un numir modest de agenfi,s-au bazat mai mult pe serviciulvoluntaral unorgernani animatide sentimente anti'naziste, acfiondnd pe teritoriile unorstate neutre,precum Elvetia si Suedia.

    Serviciul de spionaj al Marii Britanii a ficut mare caz de16

  • ,,opera{iunea Enigma", adici reproducerea maginii de cifratgermane, cu care celde-altreilea Reich a lucratin tottimpul rizbo-iului. Adeviruleste cd magina ,,Enigma", o adevirati capodoperdin materie de tehnicd a cifririi unor mesaje, a fost obfinuti de servi-ciul de informafii militare al Poloniei si oferitd S.U.A. gi MariiBritanii dupi ocuparea acesteitdride citre trupele germane.

    Spionajul militar sovietic este recunoscut, inclusiv in,,Enciclopedia spionajului" scrisi de un agent britanic, Ronald Seth,apirutd la Londra in 1975,iba unul din cele mai penetrante 9imaieficiente din tot cursul celui de-al doilea rizboi mondial.

    in afara,,relelei atomice"rusesti, care era,,la curent"cu totce se derulain laboratoarele nucleare din S.U.A., spionajul militarrusesc a mai dispus de ,,refea ua Richard Sorge" din Japonia,care atransmis Moscovei informalii de importantivitiali, schirnbindsoarta rizboiului pe frontul de risirit. Datoriti informafiilortr:ansmisede R.Sorge, potrivit cirora Japonia nu va ataca U.R.S.S., deschiz:ndun front in extremul orient

    - siberian cum dorea Germania, ci rra

    declansa ample operaliiin Pacificul de Sud impotriva Marii Britanii,Olandei 9i apoiimpotriva S.U.A., asa cum s-a giintimplat la datade 7 decembrie 1941 prin ataculde la Pearl Harbour, a fost posibildmarea victorie a rusilor din fata Moscovei.

    Pe baza acestor informatii, rusii au putut relrage din OrientulExtrem trei armate de siberieni, care au jucat un r:ol decisivin zdrobireaorfensivei germane din frp Moscoveiin noiembrirsrlecembrie 19{1 .

    Richard Sorge a fost arestat de japonezi in urma unuiact de trddare si executat la 9 octombrie 1944.Via!a acestuia arfi putut fi salvati daci l.V.Stalin ar fi acceptat schimbarea luicu un numir de generalijaponezi aflafi prizonieri la sovieticiinurma luptelor dintre trupele rusegti gijaponeze de la Halhd in Goll,din 1939.

    Dupi moartea lui l.V.Stalin, Richard Sorge, considerat unuldin cei mai mari spioni ai secolului XX, a fost declarat Erou alu.R.s.s.

    O alti refea sovietici despre care se cunosc putine date,dar care a funclionat pe toati dur:ata celui de-al doilea rizboi mondial,producAnd adevirate ravagiiin secretele militare ale celui de-altreilea Reich, a fost cea condusi de germanul Rudolf Rossler,niscutin Bavaria, la Angsburg, de profesie jumalist. Acesta a lucratpentru rusi, ac,tiondnd de peteritoriul Elvefiei, datoritd puternicelorsale conving"eri anti-naziste. Rudolf Rossler a avut o relea proprie

    l7

  • infiltrati in insusi organul de operafii al Statului Major Generalgerman, de unde a sustras conlinutul planurilorde operafiide pefrontUl de risirit ale armateigernane.

    R.Rossler si-a triit tot restulvieliiin Elvefia, decedind in1962, fdrd a face cunoscute vreodati numele celor cLr care a lucrat.in ultimii 50 de ani, in legituri cu agenfii lui Rosslers.au f6cut celemai fantastice speculafii, mergindu-se pini acoloincitsi se afirmeci insusi amiralul Ganaris, seful serviciului de spionaj militar alarmatei germane, ar fi constitu it princi palu I fu rnizor de informatii.Misterul ,,relaliei Rudolf Rossler (pseudonim-Lucy)" nu a fostdezlegat nici pini in zilele noastre.

    O altd retea de legendd ruseasci alost,,releaua Oxford',recrutati si pregdtitd intre an ii 1 930-1 940, compusd din AlexanderFoote, Guy Burges, Harold Maclean, Allan Nunn May si, maiales, Harold ,,Kim" Philby, cu ajutorul cirora au fost penetrateatdt structurile militare, tehnico-gtiinf ifi ce, cit si serviciile secretebritanice de spionaj si contraspionaj.

    Harold ,,Kim'l Philby - ajuns dupd cel de-al doilea rizboimondial, printre altele, giin funcfia de 9ef alserviciuluide contra-spionaj al Marii Britanii-, a lucrat pentru rusitimp de peste 30 deani. in 1963, cind era pe punctul de a fi dema-scat si arestat, Harold,,Kim"Philby, distins cu cele maiinalte ordine ale coroanei britanice,s-a retras la Moscova, unde avea gradulde general de divizie si ovild in apropierea capitalei rusegti. Acesta a fost agent al K.G.B.,serviciu la a cdrui modernizare a lucrat intens dupi retragerea sainU.R.S.S., pindin 1990, cdnd a decedat. Pentru,,meritele"salefatdde U.R.S.S., Harold,,Kim"Philby afost distins cu inalte ordinesovietice..

    Specialigtiiin materie de spionaj, atit din est, cit 9i dinvest, il consideri pe Harold Philby ca fiind cel mai mare spion altuturor timpurilor. Nervozitatea manifestati de Marea Britanie inraporturile politico-diplomatice cu fosta U.R.S.S. din 1963 incoacesi represaliile periodice aplicate de englezi diplomatilor sovietici, iardupi 1991 celor rugi, denoti ci englezii nu le pot ierta acestora,,cazul Philby".

    Dupi utilizarea pe scari largi a relelelor de spioni sidiversionisti, dupi cercetarea radio, radio-gonio si radar, care aucunoscut o mare dezvoltare gi

    -care se incadreazi in ceea ceserviciile americane de specialitate numesc ,,Signal Intelligence"(SlGlNT), spargerea cifrurilbr si a codurilor de stat gi militare a

    18

  • constituit celde-altreilea domeniu de obfinere de informafii latoate nivelurile.

    in acest domen iu in care americanii 9i britanicii pretind ciau facut,,ravagii'oin secretele germane si japoneze, cea maiapropiati de adevir mi se pare aprecierea ci statele beligerantemari, in tot cursul rizboiului, in perioade diferite, si-au ,,spart"reciproc cifrurile si codurile firi ca cineva anume sd delindsupremafia absoluti.

    ii ,,lstoria completd a celui de-at doilea rdzboi mondial" alui Gerhard L.Weinberli, se aratd, pe bazi de documente din arhivelede rizboi, cd germanii au ,,spart" sistematic codurile marineimilitare britanice 9i americane din Atlantic, cu efectedezastruoase pentru convoaiele maritime organizate de aliafi.

    Zdrobirea armatei franceze in numai 35 de zile s-a datorat,printre altele, nu numai efectelor surprinderii, a concepfiei dzboiuluimobil, ci 9i faptului,,spargerii"cifrurilor gi codurilorfranceze.

    ln prezent, se gtie gise recunodgte cd germaniiau reusitsi ,,spargi" cu succes si cifrul de stat diplomatic al S.U.A. Deasemenea, cripto-analistiigermaniau spart cifrurile de state alealialilor sdi, respectiv ale ltaliei, Romdniei, Ungariei si Bulgariei,precum si pe cele ale Turciei si lugoslayiei.

    Nemf ii si italienii au fost multi vreme la curent cu intregulconfinut al mesajelor cifrate dintre Departamentul de rdzboi al S.U.A.gi atagafii militariamericani de la Cairo, care erau apoi comunicategeneralului Rommel, comandantul trupelor germane

    -,"Aftican Korp".Dupi pitrunderea armatelor aliate pe teritoriul Germaniei,

    seruiciile de spionaj rusegti, americane si britanice au fost cuprinsede o adeviratd febrd a ciutirilorsi capturilor. in tot cursulanului1944 9i pAni la 9 mai 1945, obiectivulspionajului militaralalialilornu l-au mai constituit forlele armate germane, ci realizirile tehnico-gtiinf ifi ce militare ale celui de-al treilea Reich.

    ln fruntea armatelor aliate invadatoare au operat detaga-mentele speciale de capturi ale serviciilor de spionaj militar carevizau uzinele, laboratoarele de cercetdrisi proiectiridin domeniultehnicii rachetelor, a aviafiei cu reacfie, a tehnicii radar, a produselorchimice de lupti si, nu in ultimul rAnd, a realizirilor germane indomeniul nuclear.ln acelagi cadru de preocupdri, erau ciutafisicapturaf i savanf ii, cercetdtorii, inginerii gi proiectanlii germani. lnaceasti perioadi, alialii au jefuit Germania de tot'ce se putea incondifii de 6zboi, sub forma capturilor.

    19

  • Fabrica de rachete V-1 9i V-2 de la Pennenmiinde aconstituit una din cele mai rAvnite capturi. Aceasta a fost ocupatide citre trupele rusegti dar savantul Wernervon Braun, realizatorulcelor doud rachete, impreuni cu un grup de inginerisi proiectanti,au ajuns la trupele americane, cdrora li s-au predat. Acest,,grupde aur"afost imediattransportatin S.U.A,9i, impreuni cu altezecide mii de specialisti germani, indiferelnt dacd au fost nazigti sau nuau contribuitde o manierd imensi la construirea uriagei industriidenachete,si aviaf ie reactivd a S. U.A.

    ln colectivul de proiectare condus de von Braun a fostracolat, ulterior, gisavantuI Herman Oberth, originardin Flominia,niscut si educat la Medias, cu studii politehnice in Germania, fostprofesoral lui von Braun, considerat descoperitorul propulsieimotorului racheti gia sistemului de rachete cu mai multe trepte.

    Mutdnd in U.R.S.S. intreaga fabricd de la Pennenmiinde,gisiti intacti, impreuni cu mii de ingineri gitehnicieni germani,cu zeci de rachete, gisite in perimetrul fabriciiin anii '50, rugii i-au ddvansat temporar pe americani in tehnica rachetelor spafiale.

    in colaborare cu specialigtii germani luafi prizonieri laPennenmiinde, inginerul rus S.P.Korolev a construit prima racheticu bdtaie intercontinentali din lume.

    Spionajul militar britanic a capturat realizdrile germane dindorneniul,,tehnologiei invizibile "(Stealth) fali de mijloacele radar,pe care le-a vindut americanilor, care au stat la baza realizirii decitre acegtia, in ultimii aniai rizboiului rece, a,,avioanelor invizibile",,F -1 17'

    n si,,B-2 ", utilizate in rizboiu I d i n Golfu I Pers ic.Rugii au dat si ei o mare loviturd prin cucerirea fabricii

    l.G.Farben de la Dyhernfurth, in perfecti stare de funcfionare, undese produceau substanfele chimice de luptd neuro-paralitice de tipulsarin, tabun si soman, cu efecte letale teribile, pe care Hitler nu aindriznit si le foloseasci, binuind ci le-arfi avut gi ceitrei marialiafi, ceea ce s-a dovedit ci nu corespundea realitifii.Americanii,rusii, cit si britanicii nu au dispus de aceste teribile substanfe denimicire tn masi 9i au avut suficiente motive si mulfumeascd ceruluicd nemlii nu le-au folositin timpul rdzboiului.

    M-a9 opri asupra unui,,amdnunt" nu lipsit de semnifi caf ie 9ianume ci W.von Braun, in 1990, mai exact dupd unificarea Germaniei,a renunlat la cetd,tenia americani, s-a retras in patria natald, iar dindeclarafiile pu blice pe care le-a ficut rezultd ci era animat de profu ndesentimente anti-americane. Germanul tot german rimine...

  • Drept recunogtinli - generalul Patton-asasinat!

    Pe toati durata celui de-al doilea rdzboi mondial, condu'citorii 'celor trei mari puteri

    - l.V.Stalin, F.D.Roosevelt si

    W.Churchill s-au suspectat reciproc, mai ales in ceea ce pri-veste posibilitatea unei piciseparate cu Germania.

    Rudolf Hess, al doilea in ierarhia liderilor celui de'al treileaReich, s-a paragutatin Marea Britanieincercdnd sd convingi Londrasd incheie o pace sepamtd cu Germania. Nici pAni in ziua de astdzinu s-a pututstabilidaci R.Hess a plecatin Marea Britanie din proprieinifiativi sau a fost trimis de Adolf Hitler.

    ' Pe de alti parte, in cercurile ultra-conservatoare americane,animate de un anticomunism fanatic, reprezentate de EdgarHoover, directorul Biroului Federal de lnvestigafii (supranumit si,,

    m ic u I H itler'), precum gi de card inalu I New Yorkul u i, Spellman,a existat un curentfavorabilunei piciseparate cu Germania.

    in armata S.U.A,, acest curent era 9i mai puternic. Astfel,general u I Leslie R.G roves, di rectoru 1,, Prog ram u I ui Man hatten "(de real izare a bombe atomice), declara in toamna anu I ui 1 942, inaintechiar de marea bitdlie de la Stalingrad: ,,Sunt convins cd RusiaSovieticd nu Germania nazistd, este inamicul nostru principal".

    'Mai gravi decAt aceastd declaralie a fost cererea expresda generalului George Patton, comandantulArmatei a 3-a de tancuriamericane.ln 1945, dupd istorica,,intdlnire de pe Elba"atrupeloramericane 9i rusegti, acesta a cerutin mod public reinarmareatrupelor germane S.S. care, impreuni cu trupele americane,,,sdtreacd imediat Ia ofensivd impotriva armatei sovietice, pentru a-iarunca pe rusi, dincolo de blestematele lorfrontiere"Deci, visulluiAdolf H itler de a-i vedea pe,,alia!i'{incdiera$ intr-u n rdzboi pe teritoriulGermaniei, chiar dupi',,Ziua Victoriei", era fondat pe niste elementereale. Speriali de efectele psihologice la scard europeand 9i mondialiale declarafiilor generalului G.Pattonr care se bucura de un imensprestigiu in armati, probabil gi cu asentimentul generaluluiD.Ebenlrorrer, care vedeain rizboinicul tanchist un @n,thl rival la posfr.rtde pregedinte al S.U.A., Serviciul de spionaj 9i diversiune - Office forStrategic Service (O.S.S.) i-a organizat acestuia, in luna decembrie1945, un,,accident de circulafie", respectiv o coliziune frontali cuun camion alarmatei, de pe urma ciruia legendarulgeneralamericans-a ales cu gdtulfrdnt, decedind, fird glorie intr-un spital militar decampanie din Germania.,,Patria recunoscitoare!"...

    2l

  • SUA - asul din mineca evreilor

    Goalilia militard dintre S.U-A., U.R.S.S.9i Marea Britanie afost siva rdmine una dintre cele mai ciudate si mai nefiresti dinistoria lumii. Mult maifireascd ar fi fost o coalitie dintre S.U.A.,Germania, Japonia, Marea Britanie 9i Franfa impotriva U.R.S.S.,lucru de care LV.Stalin s-atemut din'1922phndin mai1940, cdndAdolf Hitler s-a hotirt sd atace maiintAiin vest, fapt ce a dus lanimicirea si capitularea Frantei, Belgiei, Olandei, Danemarcii,Norvegiei si aducerea Marii Britanii pe marginea pripastiei.

    Presedintele S.U.A., Franklin Delano Roosevelt, nu adorit un rdzboi deschis cu Germania. Roosevelt a depus eforturimari pentru a mentine S.U.A. in afara rizboiului, declarind denenumirate ori, inclusiv la 4 9i 8 octombrie 1940, cd S.U.A. nu vorintra in rdzboi decit dacd voifi atacate direct de citre Japonia siGermania. Daci nu arfi intervenitataculjaponezde la PearlHarbordin 7 decembrie 1941 si, in baza obligafiilor asumate in ,,PactulTripartit", declarafia de rdzboi a Germaniei din ll.decembrie1 948, S.U.A. 9i-ar fi mentinut statutu| de,,neutralitate activd".

    Tofii aliaf i Germaniei, spre amuzamentu I lumii, s-au gribit,,sd declare rizboiS.U.A.", inclusiv Romdnia prin sefulsdu de stat,generalul lon Antonescu. Chiar si in aceste condif ii, in decem brie1 941, presed intele S. U.A., F. D.Rosevelt,.a intervenit personal pelingd guvernele Bulgariei, Rominiei 9i Ungariei, incercdnd si leconvingd ci ar fi muft mai infelept pentru aceste liri daci si-ar retrage,,declaratiile de rdzboi"adresate S.U.A. Acest dqmers diplomatic adurat,firi succes, timp de o jumdtate de an.

    Spionajul militar american stia cu precizie ci armatasovietici era singura din Europa c'are il putea opri pe AdolfHitlerin avdntulsiu de cucerire a continentuluigimaistia citancurile 9i artileria rusilor erau net superioare ceior germane.

    Dupd cum arati istoriculG.L.Weinbergin lucrarea citatianterior, in perioada cea mai critici i rizboiului, respectiv iunie-decembrie 1941, cdnd armata sovieticd a pierdut in jur de 5milioane de soldali, iar Rusia Sovieticd era amenintatd sd fiezdrobitd, S.U.A. 9i Marea Britanie nu au acordat rusilor ajutormilitar nici micar cit preful unbi baionete.

    Gonsider ci dacd AOolf Hitler nu ar fi declansat extermi-narea in masi a evreilor, in teritoriile ocupate din e'st, inci dinvara anului 1941, Statele'Unite ale Americii nu s-ar fi sinchisit

    22

  • de soarta U.R.S.S. si a rasei slave. Din date sigure, rezulti cinumai in Ucraina au fost impuscati 1,1 milioane de evrei.Anticomunismul american era foarte activin anii 1937-1941.

    Cete care l-au obligat pe presedintele S.UA., F.D.Roosevelt,sd pund pe primul plan alstrategiei S.U.A., in celde-al doilea rizboimondial, distrugereain primul rdnd a Germaniei, impotriva cireiaau gi fost pregdtite teribilele bombe atomice, si dupd aceea aJaponiei, au fost cercurile evreiegti, mai ales dupi ce s-a constatatcd evreii din U.R.S.S; or?u impuscafi pe loc de cdtre trupelegeffnane, pe mdsura inaintirii acestora spre est, firi si-i mai treaciprin lagirele de exterminare, de unde uniiau maisupraviefuit.

    lnfl uenfa cercu rilor evreesti asu pra politicii S. U.A., atdt in. trecut, cit si in zilele noastr:e, a fost gi este imensi. Aceasta sebazeazlin special pe faptul ci circa 75 % din finanlele americanesunt controlate de evrei.

    Gel de-al doilea rizboi mondial s-a derulat in Europa incontextula doui perioade distincter astfel: intre 1 septembrie1939-22 iunie 1941 - cind Germania, ca stat agresor, a cucerit in1939 Polonia, iarin cursulanului 1940 a cuceritjumitate din Franfagiin totalitate Belgia, Olanda, Danemarca, Luxemburg;i Norvegia.[n toati aceasti perioadi, impotriva Marii Britanii s-au purtat a{iunimilitare, navale 9i aeriene. Din motive pe care istoria nu le-a pututelucida, Adolf Hitler a renunfat la cucerirea acestei !iri, cu toate ciMarea Britanie nu ar fi putut face fald unei invazii a armatei deuscatgermane niciin 1940 giniciin 1941, realitate recunoscutichiar;ide citre cei mai reputafi istoricienglezi.

    Jncepind cu data de 22 iunie 1941,rdzboiulal doilea mon-dial a intratin Europa intr-o noui etapd. Dupi cum demonstreaziistoriculamerican Gerhard L.Weinberg, de la aceasti datd gi pindla incheierea rdzboiului la 9 mai 1945 cu zdrobirea celui de-al treileaReich, eforturile operaliunilor mititare exprimate in amploarea.aces-tora, in cantitatea de forle umane si materiale angajate, in desfigu-ririle lor spaliale de mii de kilometri, in iversunarea cu care s-aupuhat, in imensitatea pierderilor de vieli omenesti si a distrugerilor,s-au consumatin propor,tie de 75-90 % pe frontulsovieto-german.

    Nu ne putem permite si intrim in prea multe detaliidindesfdgurarea celui de-aldoilea rdzboi mondialin Europa. Vom puneinsd in lumini acele momente, aspecte 9i consecinfe ale mariiconflagratiicare s-au risfrint asupra evohiliei Europeisia lumiiinurmitoarea jumdtate de secol, epocd cirnoscuti sub genericulde

    23

  • ,,rdzboi rece"concomitent cu incercarea de a restabili adevirulistoric, cel putin in citeva din dimensiunile distorcionate ale acestuia.

    Trei Gonferinte cruciale care au crucificat Rominia

    Din pgnct de vedere politic, la cel maiinalt nivel, al doi'lea rdzboi mondial a fost influen{at, in desfdgurarea si conse-cinfele sale la scari globali, de trei momente cuciale, 9i anume:

    r Gonferinfa de la Teheran, desfisurati in perioada 28noiembrie-1 decembrie 1943, in care ceitrei mari lideriai coalifieiantihitleriste s-au intdlnit pentru prima dati, respectiv l.V.Stalin, gefulRusieisovietice, Franklin Delano Roosevelt, pregedintele S.U.A. laal doilea mandat si Wnston Churchil, primul ministru al Marii Britanii.

    La aceasti conferinfi, statutul lui l.V.Stalin era uriag.U.R.S.S. supravieluise ingrozitorului asalt al Germaniei naziste,repurtase marilevictoriiin bitiliile de la Moscova din decembrie1941 giin uriasa inclegtare de la Stalingrad, de la sfirsitul anului1942 inceputul anului 192t3 (cea mai mare bdtilie din istoria tuturorrizboaielor) 9i zdrobise, in vara anului 1943,.ultima-incercare a luiAdolf Hitlerde a prelua iniliativa strategici pe frontul de est. LaTeheran, atdt F.D.Roosevelt, cit giW.Ghurchill erau deja convingici U.R.S.S. putea obline singuri victorie finali asupra Germaniei.fntr-o asemenea varianti, probabil ci cel de-al doilea dzboi mondialin Europa s-arfi prelungitcu celmult un an, darintreaga Europdarfi cizut sub,,stipdnirea comunismului sovietic".

    in aceste condifii, F.D.Roosevelt 9i W.Churchill i-aurecunoscut U.R.S.S. toate cuceririle teritoriale ficute de aceastainperioada 1939-1941 , mai putin Letonia, Estonia 9i Lituania, a cirorincludere in Rusia Sovietici nu a fost acceptati de citre S.U.A.

    Tocmai la aceasti conferinld, si nu la Yalta, a fost pece-tluiti soarta teritoriilor rominesti-Basarabia si Bucovina denord, cedate de statul romin fdri lupte, in vara anului 1940, inurma ultimatumului Moscovei.

    Tot la Teheran, a fost conturati configuralia generali aEuropei de dupd rizboi, au fost adoptate concepliile de bazi aledebarcirii trupelor americano'britanice in Europa de Vest, rbspectiv,,Opera{iunea Overlord",s-a decis soarta criminalilor de tdzboi, s-ahotit recunoasterea de cdtre Moscova a guvemului polonez aflatin exil la Londra si altele.

    Winston bhurchill, interesat mai mult in apirarea si

  • refacerea imperiului britanic decit in problemele Eu ropei, s-a opusplanului de debarcare in Franfa (Normandia). in acest context,liderul britanic a avansat aga-zisa,,variantd Churahill" de debarcarea trupelor anglo-americane in Peninsula Balcanici, despre care oseami de octogenari din partidele istorice vorbesc cu atita nostalgie.

    Rispunsul la,,varianta Churchill"l-a dat promptfitd echivocsi cu un irezistibilsim! al umorului, aliatul de bazd al Marii Britanii,insugi pregedintele S.U.A., marele om politic si strateg FranklinDelano Roosevelt, care a spus: ,,Dragd Winston, dacd trupeleamericane gi britanicevor luain piepttoli mun,tii din PeninsulaBalcanicd, rugii vor elibera Belgial,".

    in legituri cu reuniunea de la Teheran a celortreimarilideri ai statelor invingitoare in cet de-al doilea rdzboi mondial,Alexander Foote, englez de origine dar care aficut partedin refeauade spionaj condusi de Rosslerin Elvefia, a ardtatin memoriile saleci Hitlera aprobato acliune de tip comando; Pentru asasinarealui Stalin, Roosevelt 9i Churchill. Aceasti acfiune a fost desco-peritd la timp de citre spionajul militar rusesc gianihilatd.

    Acelagi agent a scris ci Stalin l-ar fi putut asasina peHitler cu destula usurinfd dar a refuzat acest lucru, in timp ceenglezii au organizat, firi succes, nenumdrate atentate impo-triva,,Fiihrer"-ului.

    Autorul br.itanic aprecia cu privire la l.V.Stalin ci acesta 9i-a lichidat cu singe rece tofi adversarii internicare-iameninlauputerea, dar ci era animat de un respect incredibilfali de;efiide stat striini;

    o Gonferinta de la Yalta, desfdgurati in perioada 4-11februarie '1945, in aceeagi formulS

    - l.V.Stalin, F.D.Roosevelt 9i

    WChu rchill, a dezbdtut si a real izat acordu ri privi nd :- crearea Organizafiei Naliunilor Unite;- declarafia asupra Europei eliberate;- dezmembrarea Germaniei;- zonele de ocupalie si comisiile de control din Germania;- chestiunea daunelor de rdzboi;- soarta marilor criminali de rizboi (pe lista chrora a fost

    trecut si maresalul lon Antonescu impreuni cu principalii luicolaboratori, pe care, cercuri politice din Rominia au incercat si-ireabiliteze in octombrie 1998, dar nu au reusit din cauza intervenfieidirecte aAmbasadei S.U.A. la Bucuresti);

    -situatia Poloniei.

  • Cei care afirmi, siin zilele noastre, cd,,Rominia a fostvilndutd la Yalta" spun un mare neadevir. Despre soarta RomAnieinu s-a discutat nimic la YFlta, aceasta fiind cedati sferei deinfluentd rusegtiincd din 1943, la Teheran, si reconfirmatd prinacordul Stalin-Churchill, pe timpul intdlnirii acestora de laMoscova din octombriel944.lati o primi restituire de adevir.

    . Gonferinta de la Potsdam, desfdsurati in perioada 17iulie-2 august 1945, in formula l.V.Stalin, Harry Truman, noulpregedinte al S.U.A. (ajuns in acestinalt postfird alegeri, din functiade vice-presedinte, in urma decesului lui F.D.Roosevelt) si, inifialWinston Churchill care, infrdnt zdrobitorin alegerile generale dinMarea Britanie, vafi inlocuit de noul prim-ministru

    - ClementAtlee.

    Aceasti conferinfi istoricd, cea mailungd darsi ultima lacel maiinalt nivela coalifiei militare antihitleriste, a realizat pufin,deoarece ecuafl,a Ruterilor, a raportulu i general de fo{e 9i de intercseerau mult schimbate, iar mai presus de toate,,,spi ritul de coal if ie "era deja mort.

    Franfa nu a fost invitati la aceastd conferinfi, deoarecenici U.R.S.S. si nici S.U.A. nu au gisit de cuviinld cd arfiexistatvreun motiv sd fie invitatd. Parisula ripostat prin boicotarea hoti-ririloradoptate la Potsdam, de care nu se simlea legatd.

    in sfdrsit, au putut vedea sifrancezii cum s-au simfit rugii,fie ei si ,,bolsevici"atunci cind Rusia Sovieticd nu a fost invitatd lanego6ierile de pace de la Versailles survenite in urma primului rdzboimondial, pe parcursulcdruia au pierit milioane de solda,ti rusi pentrucatrupele germane sd nu ajungi la Paris si lasi.

    La Potsdam au fost discutate trei probleme de bazi,astfel:

    - stabilirea u nui instrument de guvernare pentru Germaniaingenunchiati;

    - problema definitivdrii frontierelor;- problema reparafiilorde rizboi.

    Potsdam - cimitirul Germaniei, Japonieisi Europei de Est

    Administrarea Germaniei a fost datd in sarcina GomisieiAliate de Gontrol, fiecare zoni de ocupafie avdnd un comandantcare putea decidein problemele pentru care exista un acgrd.

    26

  • Frontiera de est a Germanieia fost stabilite pe aliniamentulOder-Neisse, iar Prusia Orientali a fostimpi(iti intre U.R.S.S. 9iPolonia.

    Stalin a propus suma de 20 miliarde dolari ca reparafiide rdzboi ale Germaniei, din care 10 miliarde dolari si reviniU.R.S.S. Liderii S.U.A- si Marii Britanii s-au opus categoric. Dinacel moment, nu se mai putea vorbi d e,,AI i anla celor tei m ari putei ".Se puneau bazele epocii postbelice, adici a ,,rdzboiului rece".

    Cele trei puteriinvingitoare in rizboi au convenit, totusi,ca reparaliile de rizboi pentru U.R.S.S. si fie satisfdcute din zonelepe care le-au ocupat prin lupte trupele rusegti, la care sd se adaugeunele fabrici si uzine demontate din sectoarele ocupate de trupeleanglo'americane, astfelincAt 50 % din reparaliile impuse Germa-nieisi revind U.R.S.S.

    Truman a abandonat ,,planul Morgenthau" de dezin-dustrializare a Germaniei, iar autorul acestuia a fost destituit dinguvernulS.U.A.

    Occidentul a fost de acord cu frontierele propuse derugi in Europa centrali pentru ci in fala puterii militare aU.R.S.S. nu aveau alti solulie.

    Demontarea acestor frontiere s-a ficut, abia din 1991incoace, prin dezmembrarea Cehoslovaciei 9i a lugoslaviei, procesce ar putea continua giin cazul RomAniei.

    ' in lume, nimii nu se face in numele unor ,,inalte principii".

    Totuf se bazeazd pe forfi...Tot la Potsdam, s-a stabilit ca un Consiliu al Minigtrilor de

    Externe Aliat si pregdteasci proiectele tratatelor de pace cu fogtiisatetifi ai Germaniei, inclusiv Romdnia. Aceste tratate au fostsemnate la Gonferinfa de pace de la Paris, din 1947, iarcu Germa-nia tratatul de pace va fi semnatin 1990, adicd dupi 45 de ani derizboi rece, in contextul unificirii celor doud Germanii, interve'niti, prin surprindere, la 3 octombrie 1990, impotriva dorinleituturor, atit din est, cAt si din vest.

    Pe timpul Gonferinlei de la Potsdam, obiectivul stra'tegic fundamental al pregedintelui S.U.A., Harry Truman, l'aconstituit atragerea U.R.S.S. in rizboiulimpotriva Japoniei, faptce i-a 9i reusit pe deplin.

    Americaniiaveau nevoie de o contribulie militari ruseasciefectivd pentru a bloca puternicele forle armate japoneze dinManciuria, gi nu de o declarafie de rdzboisimbolici, la care au

    2',1

  • recurs multe state din Europa sidin lume, care,,audeglarat rizboiGerrnaniei'onumai dupi ce aceasta fusese infrdnti 9i nu mai eranevoie de sprijinul lor, asa cum a procedat Turcia, spre exemplu.

    Acestea au urmirit ci;tigarea de capital politicfitd sacrtficii.H.Truman a fost foarte fericit in urma intilnirii sale cu

    LV.Stalin din 17 iulie 1945, cdnd acesta i-a promis ci U.R.S.S. vaintra in rdzboi impotriva Japoniei la 15 august. Stalin s-a finutde cuvint din interese proprii si nu de dragul americanilor.

    Dupd aceastdintilnire, H.Thuman i-a scris sofieisale: ,,Amobtinut ceea ce am urmdrit prin venirea mea aici. Stalin va intraint.

    -

    rdzbo,i la 15 august. Pot spune cd.vom incheia rdzboiul cu un anm ai d evreme (este vorba de rizboiu I cu Japonia n .a.l s i m d g 6 n descla ti neri i care n u vo r mai fi uc i s i. Acesta este cel mai i m portant I uc ru ".

    in aceeasi zide'17 illie, la Potsdam, fericit de rezultateleobfinute, H.Truman l-a. informat.pe l.V.Stalin asupra efectuiriicu succes a primei exploziiatomice decitre savanliiamericani.Stalin a apreciat aceasti ,,dovadi de inciedere", dar cei mai probabileste ci 9i-a ris mucalitin mustafd, deoarece era absolut la curentcu tot ce se realizain laboratoarele 9i poligonul nuclearamericanedela LosAlamos, unde patru savanfide primi minierau agenfiaispionajului mi!itar rusesc.

    Conferinfa la nivel inalt de la Potsdam a lisat in urma ei oEuropi devastatd de la Atlantic la Urali, o EuropE care, in urmacelor doui rizboaie mondiale (1914-1918 si 1939-1945), pur sisimplu s-a sinucis, fiind scoasi efectiv de pe scena politici alumii, pe care a dominat-o tirnp de 500 de ani.

    Dupi Potsd am, ,,bdtrA:nul continent"a cizut, in jumitateasa de vest, sub dominalia S.U.A., o putere extra-europeani, iarinjumitatea sa de est, sub cea a U.R.S.S., o putere partialeuropeand.Aceasti stare anormald avea sd dureze timp de o jumitate de secolsiincd nu s-a incheiat. Dupi evenimentele produse in contextul,,Revoluliei europene de la 1989" si mai ales dupi unificareaGermaniei, Europa a intratintr-un proces de renagtere.

    Secol u I XXI este foarte promif itor pentru Eu ropa, dar toateaceste aspecte le-am tratat in cartea ,,De la Attantic ta llrali-Ren aste rea Eu ropei", apiruti la inceputu I anulu i 1 997.

    Probabil ci istoria Europeisia lumii postbelice arfi urmatun alt curs daci la Potsdam, aldturi'de l.VStalin s-i ClementAtlee,ar fi participat pregedintele S.U.A., Franktin Delano Roosevelt,unul din cei mai mari oameni politiciai lumii modeme, cel care a salvat

  • S.U.A. de la catastrofala depresiune economicd din 1929'1933, unvizionar de excepfie 9i un umanist autentic.

    Din nefericire, atit pentru poporul american, cdt 9i pentrutoate popoarele lumii, F.D.RooseVelt a decedatlal2 aprilie'1945,inainte de a-sifi pututindeplini misiunea sa istoricd"

    G.L.Weinberg,in lucrarea sa capitali apirutdin 1994, pecare am citat-o in mod repetat, il prezintd pe F.D.Roosevelt ca peun vizionar care gindea la o lume postbelicd pasnicd,.la desfiin-larea imperiilor coloniale si acordarea independentei tuturorpopoarelor.

    Marele om politic american milita pentru o largi coope-rare dintre S.U.A. gi U.R.S.S.

    Ulterior, in anii rizboiului rece, ai isterieianti-comuniste dinperioada luiJoseph Mccarthy, pentru ideile sale, inclusiv pentrufaptul ci a recunoscut U.R.S.S. 9i a stabilit relatii diplomaticecu aceasti mare fard la 16 noiembrie 1933, pentru aprecierile luipozitive la adresa lui LV.Stalin, a fost acUzat de,,comunism"decitre cercurile politice americane ultraconservatoare' acuzafie cese menline giin prezent, la sfdrsitul secolului XX.

    Spiritul McCartyst supraviefuiegte incd in multe medii alesocietif ii americane contemporane...

    ,,Am cdgtigat, triiasci rizboiul rece!"Uttima dati cind armatele coalifiei antihltleriste s-au intAlnit

    fafi in fatn animate de autentice sentimente de prietenie si respect,insufletite de simtimintulvictoriei, la sfdrgitul uneia din cele mai,,ingrozitoare conflagrafii din istoria tuturortimpurilor, desfigurati pespatii uriage din Europa, Asia, Africa, precum 9i pe toate oceanele,'lumii, care a costat viala a 50 de milioane de oameni, a fost la 5mai 1945, in lungul riului Elba, din inima Germaniei-

    Dinspre est, lisind in urma ei osemintele a peste 10milioane de soldafi, pe parcurctrla patru anide rdzboide laVolga laElba, venea Armata Ro;ie, care, potrivit aprecierilor serviciului despionaj militaral Marii Britanii, dispunea de 513 divizii de infanterie,223 de brigizi de tancuri, cu un efectiv total de 11 milioane desolda!i.

    Dinspre vest, dupi debarcarea din Normandia de la 6 iunie1944, eliberarea Franlei, Belgiei, Olandeisi Luxemburgului, arespingerii contraofensivei germane din Ardeni 9i forlarea Rinului,

  • decidupi aproximativ un an de campaniein Europa occidentali,veneau 77 de divizii americane, 33 de divizii engleze

    ,si cana-diene,insotite de 12.000 de avioane.La data jonctiunii cu trupele rusesti, armata S.U.A. totaliza

    un efectiv de 12 milioane de Soldati, susfinutd de o economieenormi si detinind monopolul asupra affnei atomice.

    Entuziasmul generat al armatelor, dar mai ates al soldatilorde o parte si de alta a Elbei, care era uman siautenticin adevirhtulinteles al sufletului omenesc, s-a consumat in numai citevasiptim6ni.

    Ziua de 9 mai 1945 a fost un autentic delir al fericirii ielorcare au supravietuitin rizboi, atit la Moscova, citsi la NewYork,atit la Londra, cdt si la Paris, ca de altfel pretutindeniin lume, indi-ferent decare parte a baricadei s-au situatlirile lor.

    Generalii D. Eisenhower, comandantul sef al armateloraliate occidentale gi seful siu de stat major, generalul Omar Bradley,maresalulenglez Bernard Montgomer% maresalul losip Broz Tito9i regele Mihai I al Rominiei au fost distinsi de generalissimull.V.Stalin cu OrdinulVictoria, din aur masiv, bitutin diamante sirubine, cel mai scump ordin militar oferit vreodatd de un stat,pentru merite in rdzboi.

    inci din 1945, retatiile dintre aliatiau inceput sd se dete-rioreze, in special prin modul diferit de interpretare a acorduiilor de!aYalta si Potsdam de citre S.U.A. gialiafiisdi, pe de o parte, siU.R.S.S. pe de alti parte.

    in aceasti perioadi, serviciile de spionaj militaroccidentale,in specialcele americane si britanice, in sarcina cdrora se aflau siexecutarea

    , ,opentiilor psihologice'n, pentru a mai estompa din auraU.R"S.S., care a dus greul rizboiului, au lansat afirmatia, cu ecoupini in zilele noastre, potrivit cireia, fdri ajutorul material alS.U.A., Rusia Sovieticd ar fi fost infrdnti de armatele lui Hitler.Aceasta a fost una din primele campanii la scari globald lansate deputernicelemijloace mass-media din S.U.A., care a cdpitatin timpo mare credibilitate. Care este adevirul?

    Pentru cei dornici siJ cunoasci, arfi suficient sd studieze,,lstoria globald a celui de-al doilea rdzboi mondial" a luiG.L.Weinberg. Vor putea constata ci in 1941, cdnd armatele ger-mane erau pe punctulde a sterge U.R.S.S" de pe harta lumii, Occi-dentulin totalitatea lui nu a miscat un degetin favoarea rusilor. Amconvingerea intimi ci daci U.R.S.S. ar fi capitulat la sfir;itul

  • anului 1941, S.U.A. Si Marea Britanie arfiajuns la un modusvivendi cu Adolf Hitler.

    Arfi, pe de altd parte, un mare neadevdr istoric si un pdcatstrigitor la cer daci s-ar nega, aga cum s-a sificut de cdtre mulfiistorici militari rusi, volurnul givaloarea ajutorului militar, material,acordat de S.U.A. Acest lucru s-a facut insi dupi 1942, cind secontura ideea ci l.V.Stalin l-ar putea infrAnge singur pe AdolfHitler. Ajuto1ul american s-a intensificat mai ales dupi Confe-rinla la nivelinalt de la Teheran, din 1943.

    Pentru a nu mai exista confuziiin aceasti privinfi, pre-zentim cititorilor romini interesati

    -

    din surse americane cie dupi1990

    -in ce a constat anume, in inod concret, ajutorulamericanpentru U.R.S.S. in cur:sul ultimilorani ai celuide-al doilea rdzboimondial, si anume:

    .409.526 autocamioane de mare tonajo 12.000 magini de lupti diferite (transportoare blindate,

    tancuri ugoare, avioane cu diferite destinafii)c 32.200 de motociclete;o 1.966 de locomotive;o 16.000.000 de perechide boca4ci;

    - o alimente diferite sub formi de ralii de campanie simedicamente. \

    Toate acestea, in special camioanele si masinile de luptd,au fostvaloroase si au ajutat Rusia Sovieticiin eforturile sale derdzboi, dar acestea nu au fost lnsotite de nici un soldat american.

    inaltul ComandamentSoJietic si personal l.V.Stalin le-acerut, in mod insistent, aliafilor occidentali si disloce pe frontulsovieto-german 20-30 de divizii sau micar 9i cdteva divizii simbolice,caresi lupte alituri deArmata Rosie, faptcearfi avutefecte moraleimense.Acestlucru nu s-a produs.

    O alti mare problemi care a persistatinviluitdin mistersisub imense valuri de propagandi este celin legdturi cu intrebareaistorici: ,,Gine a declangat rdzboiul rece;ide ce?'Voiincerca sidau un rispuns folosind in exclusivitate surse americane cuprec{dere din mediile academice si universitare care,ln viziuneamea, au cea mai mare credibilitate.

    Din 1990 incoace, nimeni nu se maiindoiegte de faptul cirizboiul rece a fost declangat de citre S.U.A., prin politica sa anti-comunisti si maiales anti-sovieticd, promovati de pregedintele

    3l

  • H.Truman si toate celelalte administralii succesoare, americane,pini la pregedintele Ronald Reagan inclusiv.

    Punctul de plecare in declansarea rdzboiului rece l:aconstituit aserliunea serviciilor de spionaj militar ale S.U.A. siMarii Britanii, potrivit cdrora, dupi 1945, U.R.S.S. dispunea decea mai mare putere militard, pe care refuza si o demobilizeze,deoarece nutrea intenfii agresive fali de Occident.

    Aceste aprecieritotal eronate sitendenlioase au fostspulberate de chiaranalistii si istoricii americani, in lucririle lordedupd 1990. Astfel, istoricul G.L.Weinberg arati cd, la sfirsitul celuide-al doilea rizboi mondial, cea mai mare 9i mai puterniciarmatd din lume era cea a S.U.A., cu cei 12.000.000 de oamenimobilizati, sprijinilide o uriasi industrie de rizboigide cea maibogatd lari de pe glob, care la data respectivd dispunea de peste7O oh din rezervele de aur ale lumii, iar peste toate acestea maidispunea 9i'de monopolu I asupra armei atom ice.

    ln perioada 1945-1948, S.U.A. s-au postatferm in frunteaintregii lumi capitaliste, declansdnd pe toate fronturile cruciada de, dare inapoi a comu nismulu i",

    De cealalti parte, se aflaArmata Rogie, cu efective mari,este adevirat, undevain jurde 11.000.000 de oamenigieu ovastiexperienti de rizboi, daiin spatele acesteia se afla o lari a cdreieconomie fusese distrusi de rizboi in proportie de 30 %, cuorasele si satele din partea europeani a [J.R.S.S. transformate inruine si cu 25 de milioane de oameni, dintre cei mai.tinerisi maibuni de munci, morti. Un numdr de 70.000 de localititi au fostrase de pe fafa pimintului.

    lntr-o asemenea stare de lucruri, oare un om cu minteasdnitoasi ar fi putut gindi ci, in anii care au urmat incheierii cel uide-aldoilea rizboimondial, rusilorle-arfi pututtrece prin cap ideeacuceririiOccidentului? Numaiun nebun putea gindiin acest modsi din picate au fost mulfi cei care au,,gdndit"a9a...

    Dintre toate statele beligerante mari angajate in cel de-aldoilea rizboi mondial, singura care s-a ales cu bogilii imense sicu pierderi minime au fost S.U.A. Astfel, istoricul americanGeoffrey Perret, in cartea sa ,,O ,tard ndscutd din rdzboaie",.arate(la pagina 439) ci S.U.A. au iesit victorioase in cel de-al doileardzboi mondialcu prefulviefiia numai325.000 de soldati.

    Tot el arati ci rusii au pierdut de opt ori mai mult numaiin luptele din jurul Leningradului (St.Petersburg). Acelasi autor

    32

  • face, in finalul cirfii sale, uluitoarea apreciere potrivit cireia econo-rnia S.U.A. se ruineazi in condifii de pace, asa cum s-a siintimplat dupi primul rizboi mondial.

    lati motivul principal pentru care S.U.A., sub pretextullupteiimpotriva comunismului, a declangat rizboiul rece, a pur-tat rizboaie ori de cAte ori a avut prilejul, si a facut din industriade rizboi locomotiva economiei americane timp de peste ojumdtate de secol. in elaborarea acestei politici, precum sia stra-tegiilorde implementare a ei, serviciile de spionaj militarau jucat unrol imens.

    Este,,meritul"cercurilor politice americane si a instru-mentelor de stat care le-au deservit ci au 9tiut, in cursul celui de-aldoilea dzboi mondialsi foloseasci forla RusieiSovietice pentru azdrobi Germania siJaponia, si goleasci visteriile statelorvest-europene, indatorindu-le pini la faliment, prin vinzirile de arme,si provoace Marii Britaniio datorie fafi de S.U.A,. de 4 miliardedolari in 1945, si-i submineze acesteia 9i Franfei pozitiile in fosteleimperii coloniale si sd le penetreze. Asta da politicd 9i strategiepragmatice, in deplin acord cu,,visul american", adici si dai cu omind sisi iei cu zece!...

    33

  • Gapitolul ll:

    SERVICIILE SECRETEPE FRONTUL ANTICOMUNISMULUI

    Scoata germand : Organizatia Gehlen

    La sfirsitul anului 1945, situalia geostrategici a S.U.A.era extrem de favorabili. Statele Unite erau de departe cea maimare putere economici a lumii, ddnd peste 55 % din producliaindustriald mondiali. Rezervele de aur ale statutui erau imense,iar pierderile suferite in rizboi m i n ime. Cu toate ci armata arnericania luptat pe teatrele de rdzboi din Pacific, Europa siAtlantic, asuprateritoriului S.U.A. nu s-a tras nici micar un singur proiectil.

    Doud mari puteri militare care amenintau cindva intereseleS.U.A. la scari globali, respectiv Germania siJaponia, au fosttransformate in ruine, cu sanse nule de a redeveni puteri militareautentice.

    Franfa, cdndva cea mai importantd putere militari din Euro-pa, se afla intr-o situatie dezastruoasi dupd infrdngerea suferitiin 1940;ianiide ocupalie germand.

    Marea Britanie, desiinvingdtoare in rizboi, se afla intr-ositualie economicd de-a dreptul catastrofald, datordnd S.U.A.,pentru livririle de armament, peste 4 miliarde de dolari. in tot timpulcelui de-al doilea rdzboi mondial, Winston Ghurghill, ultimul mareprim-ministru britanic,,victorian'0, a fost preocupat mai mult desalvarea lmperiului Britanic, decAt de soarta Europei. Natiunea brita,nici, greu incercatd in rizhoi, s-a dovedit a fisdtuli de conserva-torismul lui Winston Ghurchill, supranumit,,Buldogul britanict', slinloc de recunostinfi Rentru rolulsiuin obtinerea,,victoriei'i la alegeritedin iulie 1945, l-au debarcatfdrd nici unfelde menajamente.

    Dupi aproape 150 de anide dominatie a lumii, la sfirsi-tul celui de-al doilea rizboi mondial, Marea Britanie va predatorta de lider absolut al lumii capitaliste S.U.A., cea maitdndrdsi maiviguroasd putere economici, tehnologici, financiard si militarda acestei lumi. Washingtonul ain,teles noul rolal S.L,,A la scaraintregiilumi, punind piciorul in prag, in stilu! traditional al pragmatis-muluiamerican eficient. Au urmat 45 de ani de ,,Pax Americana".

    Singura putere militari din lume care putea pune pro-

  • bleme hegemonismului global american era U.R.S.$., cu uriagulsiu potenlialmilitar, reprezentind un sistem social incompatibilcu cel american.

    Dupd ce armatele celor doui mari puteriinvingitoareabsolute in cel de-al doilea rizboi mondial s-au intilnit pe alinia-mentul liului Elba, cercurile politico-militare de laWashington auinteles ci dacd se va pune maidevreme sau maitirziu problemaunuialtreilea rdzboi mondial, atunci inamicul de moarte al S.U.A.nu putea fi decit armata sovietici, in fala unor evenimente politico-militare care se derulau cu o vitezi uimitoare in direcfia addnciriipripastiei dintre cele doui super-puteri, americanii au constatatcu groazi ci nu gtiau mai nimic despre teribila Armatd Rosie9i, in general, despre U.R.S.S.

    Atdt la sfirgitulceluide.aldoilea rizboi mondial, cdtgi lasfirgitul rdzboiului rece, societatea americani, la nivelulmareluipublic, nu gtia despre U.R.S.S. decdt ci este ,,o societate fdrdDumnezeu", ci acolo, de pe vremea lui Stalin incoace au loc totfelul de procese politice, ci toati prinimea instiritd a fostimpuscatisi ci, de fapt, aceasti fari este un ,,arhipelag gulag", ata cum auinvilat din cartea dizidentului Alexander Soljenifdn.

    Guvernul de la Casa Albi avea insd nevoie de informatiiautentice si nu de propagandi anti-botsevici, a9a cd a ficut apel iacinetrebuie, adici la serviciile sale de spionaj militar.

    Din nefericire pentru partea americand, serviciile salede informafii nu dispuneau de nici o banci de date despre arma-ta sovietici, ele insele fiind slab structurate 9i lipsite de expe-rienfd.

    Spre surprinderea analigtilormilitari, s-a constatat ce S.U.A.au intrat in cel de-al doilea rizboi mo,ndial fdrd si dispuni deorgane de informafii militare la nivel strategic nalional. Existaudoar organe de cercetare la trupele de uscat, ta aviafie 9i la marini,pentru situatiide campanie. La nivel nafional, spionajulS.U.A. s-apreocupat exclusiv cu cripto-analiza gidecriptarea, adici cu spar-gerea cifrurilor diplomatice ale altor state. in acest cadru depreocupiri au repurtat succese, gpdrgAnd cifrul de stat alJaponieisi codurile marinei militare ale acesteifiri, pe care le-au exploatatcn succes in bitiliile aeronavale din Pacific.

    FrirnuN org-an de cercetare strategici de diversiune siopenatii psillologf;*e la nivel nalionatalS.U.A., denumit Offlceof Strategic Services {Oficiu! pentru $ervicii Strategice) O.S.S",

    35

  • a luatfiinfi la 13 iunie 1942, sub comanda generaluluiWilliamDonovan, fiind o copie nu tocmai reusiti a organului de cerce'tare-diversiune al Marii Britanii, cunoscut sub acronimul S.O.E.(Special Operation Executive).

    Misiunile O.S.S. erau de a infiltra spioniin spatele liniilorinamice, de a organiza misciri de rezistenfi din elemente comba'tante locale, de a pune La cale acte de sabotaj 9i de a face propa'gandi psihologicS. Degi Hollywood-ul a creat filme de legendi inj u ru I eroilor O.S.S., adeviru I este cd acest organ, infiinlat in pripi9i din amatori, a dat rezultate foarte modeste in timpul rdzbo-iulu i, fapt pentru carc celebru | generat McArthu r, comandantu I arma'tei S.U.A. din Pacifi c, a interzis categoric formaf iu ni lor 9i agen-lilorO.S.S. sd acfioneze, sub orice formi, in zona lui de responsa'bilitate.

    Cu un asemenea organ, abordarea cunoaiterii de fond a.armateisovietice, care stia si-gi apere secretele ca nimenialta dupdpatru anide rdzboicu armata germani, era imposibild'

    Spiritul pragmatic american a gdsit solulia sianume apelulta organele de spionaj militar al celui de'al treilea Reich, care auacfionat pe frontul de est. Este cit se poate de clar cd nimeniinlume nu cunoagtea mai bine puterea militari a Rusiei Sovietice decdtcercetarea stritegicd militari afosteiarmate germane.in aceste 'condifii, s-a apelat la,,scoala germand" de spionaj militar, repre'zentati de legendarul general nazist Reinhatd Gehlen, fostulsef al spionajului militargerman pe frontulde risdritin perioada1942-1945.

    Nu vom intra decdtin datele esenfiale ale viefii 9i activitdliiacestui mare maestru al spionajului militar german din timpul celuide-al doilea rdzboi mondial gi a subordonafilor sii' latd care este,foarte pe scud, istoria,,Orga nizaliei Gehlen".

    La 9 ianuarie 1945, generalul R.Gehlen i-a prezentat per'sonal luiAdolf Hitler ultimul raport cu privire la situafia de pefront, compunerea forlelor rusegti, precum si posibilitdfile reale aleacestora in timp si spaliu. Aceasta a fost ultima datd cdnd gene'ralul Gehlen s-a vizut cu comandantul siu suprem, pe care l'aslujit cu fanatism si profesionalism.

    intors la punctul siu de comandd subteran, dislocat laLossen, in apropiere de Berlin,-generalul Gehlen a ordonatstringerea intregii arhive a serviciului de spionaj militar germandin intreaga perioadi a rdzboiului cu U.R.S.$., arderea docu-mentelor lipsite de valoare si microfilmarea,'in trei exemplare,

    36

  • a tuturor documentelor ce confineau informatii militare devaloare cu privire la armata sovietici, la U.R.S.S. si maiales larefelele de agenti de spionaj lisate in spaliul U.R.S.S. aflat tem-'porar sub ocupafia trupelor germane, precum si in apropierea fron-tului, in adincimea dispozitivului strategic 9i operativ alArmatei Rogiicare acf iona impotriva Germaniei.

    Dupi distrugerea documentelor originale, microfilmeleau fostinrodusein trei containere metalice diferite. Personaluldesub comanda generalului R.Gehlen s-aimpirlitin trei grupuri diferite,fiecare grup avind in rispundere totali un container cu microfilmecontindnd informafii de mare valoare militard, precum si de spionaj.Containerele erau prevdzute cu dispozitive de auto-distrugere dacdarfi incercat si le deschidd o percoand neauto-rizatd.

    Generalul Gehlen i-a legat prin jurimint pe toli subalterniisi colaboratorii sii ca, in cazul, ci.vor cidea prizonieri, si nu dez-viluie nimicin legituri cu activitatea lor din trecut, firi consim-!6mintul scris al generatului.-

    Cind armata sovietici a ajuns pe malul Oder-ului, gene-ralul Gehlen si oame-nii lui au pirdsit frontul 9i s-au retrasclandestin in Eiavaria. in apropiere de satul Mossdach, Gehlen aordonat separarea celor trei grupuri, care au continuat deplasareape itinerariisispre locuri de ascundere diferite. Grupul condus deGehlen s-a deplasat la lacul montan foarte addnc Schilersee, undegi-a ascuns arhiva si unde, de altfel au fost scufundate multe arhivesecrete ale celui de-al treilea Reich.

    Ca analist militar si spion de profesie, generalulR.Gehlen era convins, inci din 1944, ci Germania a pierdutpractic rizboiul si ci, foarte curAnd de la incheierea acestuia,alianta militari dintre Occident si Rusia Sovietici se va sparge.Este meritul absolut al generalului R.Gehlen intelegerea faptuluicd teama morbidi a Occidentuluigi maiales a S.U.A" de comu-nism 9i puterea militari a U.R.S.S. poate fi exploatati cu succesin interesul Germaniei.

    Acest interes a fost slujitin mod magistral in urma intAlniriid intre general ul american Patterson, din serviciul de informatiimilitare al armatei S.U.A. din Europa, gigeneratul R.Gehlen, iaWiesbaden. Dupd ce au luat cuno;tinfi de confinutul arhivei demicrofi lme, prezentat de Gehlen, specialistii militari americani si-audat repede seama ci au intratin posesia unei ,,mine de aur".

    La sugestia lui Gehlen, acceptati imediat dd americani,

  • s-a trecut la reactivarea unora din retelele de spionaj organizatede serviciul condus de acesta pe timpul rdzboiuluiin zonele contro-late de sovietici si au inceput si,,curgi informatii"de mare impor-tanfi, la care americaniinicinu visau.

    ' Stupefialipursisimpludeprofesionalismul,personalitatea9i maiales de eficienfa demonstrati de generalul Gehlen prininformatiile obfinute din spatele,,cortinei de fier", care se ldsaseintre cele doud jumdtdli ale Europei dupi intilnirea de pe Elba,americanii ii organizeazi generalului german o viziti laWashington, iar faptul cd fusese nazist 9i-l slujise pe Adolf Hitlernu maiavea nicio importanfd.

    in disculiile purtate.cu inalte oficialitili politice si militareamericane, generalul R.Gehlen a propus urmitorul plan:

    - infiintarea unui serviciu de informafii militare cu misiuni inspatele,,cortinei de fier", format exclusiv din specialigti germaniselectionati de el, care sd opereze sub comanda sa, sub denumireatemporard d e,,Organizalia Gehlen";

    - acest seviciu sd nu fie folosit sub nici o formi impotrivaGermaniei;

    -in situafia constituirii statului german,,,Organizatia Gehlen"sd fie trecutd in subordonarea guvernului noii Germanii;

    -in perioada de tranzifie, S.U.A. si finanteze,,Organiza,tiaGehlen".

    Partea americand a fosttotalde acord cu propunerile gene-ralului R.Gehlen si i-a fixat un buget anualde cheltuieli de 3,5milioane de dolari. Sediul ,,Organizafiei Gehlen" a fost repartizatintr-un set de clddiri din localitatea Pullach, in apropiere deMiinchen.

    Toli ofilerii, subofilerii si specialistii civili din subordinea luiR.Gehlen din timpul rizboiuluiau fost rechemafiin seviciu, la cares-a adiugat un mare numir de specialisti din Gestapo si dinServiciul de lnformafii Externe al trupelor S.S.-temutul S.D.(Sichersheitsdienst).

    intr-u n timp scu rt,,,O rg a nizali a G eh Ie n!' s-atransformatintr-o rnare si puternici agenlie de spionaj militar. OrganizatiaGehlen si nu G.l.A., aga cum s-a lisat si se creadd timp dezeci de ani, este cea care a intrat in posesia raportului seiretprezentat de N.S.Hrusciov la cel de-al XX-lea Congres al P.C.U.S.cu privire la.,,crimele perioadei staliniste". in acest serviciu, alucrat o perioadi de timp si generalul-locotenent Heusinger, fost 9ef

  • in cadrul Abwer-ului {SeMciul militarde informa$i al aminalului Ganaris)care, ulterior, a devenit primul inspector general al armateivest-germane si preged i nte al Gom itetul u i Militar Permanent al N.A.T.O.

    Dupi infiinfarea R.F.Germania, organi2atia Gehlen atrecut in subordinea guvernului german-

    Expertulin spionajul militar din spatele ,,cortinei de fier",generalul Gehlen a condus organizatia pe care a infiin!at-o, pdniin 1968, cind a trecut in retragere, fiind inlocuit de generalul-locotenent Gerhard Wessel. .

    Evolulia situaliei generalului R.Gehlen este tipicd pentrumodul cum, atAtamericanii, c6tsi rusii au procedat la,,denazificarea"Germaniei.

    Niciin S.U.A. si niciin U.R.S.S. nu s-a gisit un,,Ticu Dumi-trescu"care si demaste Gestapo-ulsau S.D. ca politii politice sisile publice dosarele.

    Germania Federald s-a niscutin urma simbiozei dintrespecialistii celui de-altreilea Reich nazist cu democratia ameri-cani impusd nemtilor prin regimulde ocupatie.

    S.U.A. nu s-au sfiit sd treaci peste ocean, in uniforme alearmatei americane, zeci gizeci de mii de specialistidin trupele S.S.din Gestapo si din Abwehr.

    ln Rominia post-totalitard,,,puritana intelectualitate ", maiales culturali, cautd cu luminarea securisti si colaboratori ai Secu-rititii, in frunte cu omul de ceard Ticu Oumitiescu, sub lozinca,,d*mascdrti Securi6lii ca polilie politicdi umpldndu-se de ridicol, stiutfiind faptul ci nu a existat si nu existi in lume vreun stat care sdnu aibi polifie politicd.

    Este pursi simplu jenantfaptul cd sustinitorii legii,,Dosarelesecuritif ii " nu gtiu ci Birou! Federal de lnvestigatii al S. U.A. (F. B.l.)este cea mai mare politie politici de pe glob care, in 1978, avea.incircate pe calculator 148 milioane de dosare ale unorcetdteniamericani.. - '

    ' invif6nd intens din,,scoata de spionaj germand"a celuide-altreitea Reich, americanii au trecut la realizarea, in perioada1947-1965, a celor mai rnari si maiinzestrate structuri de spionajde pe glob, utilizate pe frontul invizibilalanticomunisrnului, pe carele prezentdm in ordinea aparifieisi importantei lor.

    Spionajul militar american, pe toatd durata rizboiuluirece, a colaborat foarte strins (chiar intim) cu spionajul militarbritanic, iar pe celvest-german si l-a aservit pur sisimplu.

  • Cdnd ne referim la,,spionaj u I militar occidental'i avem invedere cu precidere serviciile S.U.A., Marii Britaniigi GermanieiFederale.

    Serviciile secrete franceze au lucrat independent firddiscriminare intre est 9i vest, iar cele ale.Japoniei au pus intodeaunape primul plan spionajul economic ,,firi frontiere ".

    Agenlia Centrali de Informalii- C.l.A.

    Legendara C.l.n. s-a niscut, a crescut, s-a maturizat sisi-a cistigat o notorietate la scard mondiald, exclusivin epocardzboiului rece, fiind unul din promotorii si pilonii fundamentali aiacestei perioade de tristd giinspiimdntitoare amintire din istorialumii. Din punct de vedere temporal, C.l.A. este cel mai tindrserviciu de spionaj al lumii moderne.

    G.l.A. a luat fiinfi in 1947, pe baza unei Iegi speciale-National SecurityAct- aprobati de Gongresul S.U.A.

    Fondatorii C.l.A., in frunte cu generalul (avocat) WilliamDonovan, amiralul Wlliam D.Leahy, generalul Hoyt S.Vandenbergsiamiralul Roscoe H.Hillenkatter, John Foster Dulles sifratelesdu, Allen Dulles, unuldin cei mai reputafidirectoriaiC.l.A. s-auinspirat in opera lor, in primul rind, de la ,,gcoala germand despionaj'., iar apoi din experienfa 9i institufiile Marii Britanii, in acestdomeniu, precum si din,,gcoala ruseascd"a temutelorservicii despionaj

    - K.G.B. si G.R.U.

    Prin lege, Agenfiei Centrale de lnformalii i'au fost fixateurmitoarele misiuni strategice fundamentale, valabile giin zilelenoastre:

    . ajuti Gonsitiul Securitifii Nafionale'al S.U.A. in elaborareaobiectivelorfundamentale si a direcfiilor de ac{iune ale tuturorde partamentelor gi agenfii lor d in cad rul,, Corn u n itdlii seruici i lor deinformalii ale S.U.A.*, potrivit intereselor securitilii S.U.A.;

    o inainteazi Gonsiliului Securitif ii Nafionale programe sisugestiiconcrete privind coordonarea, intr-o concepfie coerenti 9ieficienti, a activitilii tuturor departamentelor gi agenfiilor angajatein acfiunide cuhgere de informalii;

    r Din comunitatea serviciilor de informafii coordonatede C.l.A. fac parte:

    -Agenfia Centrald de lnformalii (ClA);

  • - Serviciu I de lnformaf ii 9i Analizi - din Departamentu I deStat (Ministerul de Externe);

    - Agentia de lnformalii a Apirdrii (DlA), subordonatd Depar'tamentului Apitdrii (Pentagon);

    - Agenfia Nalionald de Securitate (NSA), specializatdincercetarea radioelectronici si decriptare la scard global6, subor'donati Departamentului Apdririi;

    - Biroul Federalde lnvestigalii(FBl), cu un efectivde peste30.000 de agenf i speciali, subordonat Departamentului Justiliei,adici politia politici federali;

    - Serviciul de Informalii al Comisiei pentru EnergiaAtomici,avdnd in atribulii spionajul atomic la scari globali si combatereaproliferirii nucleare;

    - Direcfia de lnformalii a Trupelor de Uscat;- Direcfia de lnformaliia ForlelorAeriene Militare;- Direcfia de lnformalii a Forlelor Maritime Militare;- Direcf ia de Informalii a Gorpulu i lnfanteriei Marine;- Direclia de lnformalii a Girziide coasti giformaliunilor

    de frontierd.$efii tuturor acestor structuri de informalii (spionaj) sunt

    reunili in organul suprem de coordonare cunoscut sub numele de,, Co n s i I i u I pe ntru I nfo rm ali i a I S. U.A. ". Acesta:

    o coreleazd, compari 9i evalueazi informafiile relative lasecuritatea nalionali a S. U.A. 9i asigu rd disemi narea rezultateloracestui proces tuturor agenliilor 9i institutiilor gwemamentale interc-sate;

    r aduce la cunogtinfi agentiilorsi serviciilorde informafiitoate hotiririle, mdsu rile 9i acli uni le strabi lite de Consiliul Secunldli iNafionale, in ceea ce le privegte, gi rezolvd problemele de interescomun ale acestora la nivelul central naf ional;.

    r indeplinegte orice alte misiuni din domeniul informaliilor,cAt 9i din alte domenii de interes pentru S.U.A. considerate c