Legatura Intre Facebook Si Capitalul Social Al Utilizatorilor Sai

8/19/2019 Legatura Intre Facebook Si Capitalul Social Al Utilizatorilor Sai

1/11

Does Facebook actually enhance the quality of its’ usersfriendship and increase their social capital?

INTRODUCR

Pentru a da un răspuns coerent întrebării din titlu am consultat un număr considerabil delucrări de specialitate. În urma informa iei acumulate prin acest exercitiu voi structura lucrareațastfel: voi începe cu definirea celor două concepte majore din tema analizată, cel de “platformăsocială” i cel de “capital social”,ș apoi voi realiza distinc ia între tipurile de capital social,ț precum i o distinc ie între legăturile indivizilor pe siteurile de acest tip. !oi continua cu tipurileș țde activită i sociale predominante în mediul "aceboo#, iar în final voi trece în revistă direc iile deț țcercetare în ceea ce prive te siteurile de tip re ea socială, precum i argumentele reie ite dinș ț ș șstudiile empirice concentrate asupra temei abordate.

Prima platformă socială$ a fost lansată în anul $%%&, iar în prezent se numără sute deastfel de siteuri de profil la nivel mondial, sus in'nd un spectru larg de practici, interese iț șutilizatori ()o*d i +llison, --&.ș

În acela i timp, "aceboo# este “una dintre cele mai populare platforme online deșfacilitare a dezvoltării legăturilor i re elelor sociale. "aceboo# este un instrument care sus ine nuș ț țdoar dezvoltarea re elelor online, dar i a spa iului online, în general” (/'ncean, -$0.ț ș ț

DFINIR! "#!TFOR$#OR %& D TI" 'R ! (OCI!#)*Ț1ulte siteuri 2eb de in caracteristici cum ar fi crearea de profile de utilizator sauț

abilitatea de a publica comentarii la adresa con inutului publicat de al i utilizatori. "aptul că unț țsite prezintă aceste caracteristici, însă, nu implică automat i faptul că respectivul site este oș platformă de tip “re ea socială“ în sinea sa (3teinfieldț et al ., -$.

În sens larg, termenul de “platformă socială” este utilizat pentru a face referire la aceacategorie de siteuri 2eb care le permit utilizatorilor să dezvolte o re ea de conexiuni cu indiviziț

cărora doresc să le acorde acces la informa ii de natură personală, cum ar fi profilul virtual, tiri,ț ș poze, comentarii, statusuri sau alte categorii de con inut (ț ibidem).

Întrun demers de definire a acestui concept, )o*d i +llison (--& identifică 4școmponente esen iale ale platformelor sociale: ($ abilitatea utilizatorului de a construi unț profilpublic sau se+i,public, în cadrul unui sistem caracterizat de limite, ( dezvoltarea unei re elețde alteri cu care utili-atorul .+p/rt/ e te o cone0iuneș ș i (4 abilitatea de a aveaș acces la propria list/ de alteri1 precu+ i le2/turile 2enerateș , la r'ndul lor, de ace tia cu al i alteriș ț încadrul sistemului. 5ceastă expunere publică a legăturilor utilizatorului este considerată una dintrecaracteristicile c6eie în diferen ierea platformelor sociale de alte forme de social media ()o*d iț ș+llison, --&7 8onat6 iș )o*d, --9.

Întro lucrare ulterioară, +llison et al. (-$$ oferă o defini ie mai simplă, afirm'nd căț

platformele sociale sunt “platforme de comunicare online care oferă suportul necesarinterac iunilor sociale relevante între membrii siteului”.ț

!&ORD)RI $TODO#O3ICu'nd în considerare cele 4 elemente constitutive ale defini iei propuse de )o*d iț ș

+llison, pare lesne de în eles abordarea cercetătorilor de a studia această manifestare de socialț

1 În engleză, ;social net2or# site”


2/11

media din perspectiva sociologică a re elelor sociale. 5ceasta nu este, însă, singura perspectivățdin care acest fenomen a fost studiat.

În aceea i lucrare, autorii identifică 9 direc ii majore de cercetare a utilizării platformelorș țsociale:

456 $ana2e+entul i+presiei i perfor+area rolurilor de prietenieș , concept familiar din opera lui

+rving 7 1ar2ic#, --07 ?ong et al., --=7@alt6er et al ., --= apud 3teinfield et al ., -$.

476 Re ele i structura re elelorț ș ț 7 cercetările din această arie studiază structura re elelor, dinț perspectiva analizei de re ea (/ogan, --=.ț

486 Crearea de le2/turi7 .n re ele online i offlineț ș 7 această direc ie explorează, în principal, naturațlegăturilor ce se creează pe platformele sociale.

496 Inti+itate: studiile în această arie sunt concentrate pe dezvăluirea de informa ii personale deț

către utilizatori i autoexpunerea acestora la probleme precum furtul identită ii (ș ț


3/11

acesta ca rezultat al numărului de legături (slabe sau puternice ()urt, --- apud 3teinfield et al.,-$.

Eo iunea instrumentală de investi ie individuală este centrală în cercetările lui in (--$ț ț pe tema capitalului social. 5utorul porne te de la premisa că indivizii investesc con tient înș șrela iile sociale, cu c' tiguri a teptate în sc6imb. Cu alte cuvinte ace tia “se angajează înț ș ș ș

interac iuni i rela ionare în vederea ob inerii de profit” (in, --$:>. În aceea i c6eie, Fesnic#ț ș ț ț ș(-- avansează ipoteza aceleia i investi ii con tiente a indivizilor în interac iunile sociale,ș ț ș ț pentru beneficierea de aceste foloase, de i admite că acumularea de capital social are loc i caș șefect secundar în urma interac iunilor de zi cu zi cu alteri precum prietenii, colegii de serviciu iț șc6iar străini.

5sump ia logică în cazul teoriei capitalului social este următoarea: se presupune cățindivizii cu re ele de legături numeroase i diverse au un capital social mai mare dec't indiviziiț șcare fac parte din re ele cu număr restr'ns de legături i grad de diversitate scăzut.ț ș

Gpoteza a luat na tere în urma publicării articolului intitulat “?6e 3trengt6 of @ea# ?ies”ș(1ar#


4/11

TI"URI D !CTIidual1 cu prietenii. 5ceasta se referă lasc6imburile personale, de tipul $la$, iar "aceboo# sus ine acest tip de comunicare prin mesajeț private, postări pe pagina utilizatorilor, precum i prin intermediul mesageriei instant de tipș“c6at”.

476 Consu+ul pasi> de tiri socialeș , atunci c'nd utilizatorul absoarbe con inutul publicatțde ceilal i utilizatori.ț

486 Difu-area, atunci c'nd utilizatorul publică un anumit con inut pentru consumulțcelorlal i, con inut care diferă în natura sa de cel al comunicării individuale în sensul că nu esteț țîndreptat către un individ particular.

CRCT)RI $"IRIC

În etapa primară a mediului 2eb, cercetările erau efectuate sub semnul interesului cu privire la impactul dăunător al Gnternetului asupra rela iilor sociale i a bunăstării psi6ologice aț șoamenilor (5nt6eunis et al ., -$0. 8ouă studii notabile care au alimentat aceste preocupări aufost cele realizate de Iraut et al. în $%%=, respectiv --. În prima cercetare, autorii au descrisrolul Gnternetului drept paradoxal: de i se presupunea că te6nologia ar fi trebuit să aducă unș beneficiu vie ii sociale a utilizatorilor, facilit'nd interac iunile sociale online, rezultateleț țcercetării au arătat că utilizarea ridicată a Gnternetului corela, în fapt, cu un grad ridicat desingurătate i depresie. 1ai mult dec't at't,ș există o legătură cauzală între scăderea comunicăriicu membrii familiei care locuiesc în aceeaDi casă Di utilizarea internetului, concluziona studiul.

aFose et al. (--$ au criticat ipoteza lui Iraut, argument'nd că utilizatorii intervievaBide acesta aveau doar o experienBă de $ ani în folosirea internetului. 8e asemenea, au atras

aten ia cei doi cercetători, pentru a ajunge la o concluzie general valabilă, studiul lui Iraut ar fiț

trebuit să Bină cont nu doar de influenBele negative ale internetului, ci Di de sprijinul socialresim it de către utilizatorii săi. Comunicarea online, în viziunea lui aFose, are c6iar un efect dețdiminuare a depresiei în cazul utilizatorilor cu experienBă în folosirea Gnternetului.

Jdată cu cel deal doilea studiu, Iraut i colaboratorii săi au nuan at rezultatele ini iale,ș ț țdescoperind că afirma ia era adevărată doar pentru cei care deja aveau un grad scăzut de rela iiț țsociale în via a de zi cu zi, în timp ce indivizii care aveau o via ă socială bogată sa dovedit căț ț beneficiau în urma interac iunilor online (5nt6eunisț et al ., -$0.

8e asemenea, Eie (--$, apud !alenzuela et al., --% a indicat o asociere negativă întregradul de utilizare a Gnternetului i numărul interac iunilor fa ăînfa ă, lucru care ar duce la oș ț ț țdiminuare a capitalului social al utilizatorilor. Klterior, rezultatele studiului lui Eie au fostcriticate intens (a se vedea )arg6 i 1cIenna, --9. 1ai mult dec't at't, @ellmanș et al. (--$au sus inut că interac iunile online pot fi privite drept complementare sau ca înlocuitor alț ținterac iunilor în persoană, lucru care ar diminua pierderile generate de timpul petrecut online înțceea ce prive te participarea socială.ș

Fezultatele lui Eie rezonau la momentul respectiv cu conceptul de “time displacement6*pot6esis” al lui Putnam (---, care făcea obiectul central al căr ii sale, intitulate “ț )o2ling5lone: ?6e Collapse and Fevival of 5merican Communit*”. Putnam depl'ngea faptul că predilecBia americanilor pentru activităBile solitare, cum ar fi privitul la ?!, sau jocurile video


5/11

erodează spiritul comunitar, civic Di c6iar fericirea personală, afect'nd rela iile sociale alețacestora.

Criticii ipotezei lui Putnam subliniază faptul că aceasta ignoră diferen ele între canalelețtradi ionale de media, i anume mass media, i cele noi, de a anumita “interactive media”ț ș ș ș(@illiams, --> apud !alenzuela et al ., --%. +xemplific'nd, atunci c'nd oamenii sunt angaja iț

în activitatea privitului la televizor, nu pot comunica cu al i indivizi care nu se află în imediatațapropiere, însă odată cu progresul te6nologic, mai exact cu te6nologia email, serviciile demesagerie in timp real, platformele de tip re ea socială, toate acestea sus inute de te6nologiaț țGnternetului mobil, indivizii au capacitatea de a se angaja în contact interpersonal în oricemoment.

Fezultatele altor cercetări empirice ulterioare sus in afirma ia că platformele de tip re eaț ț țsocială au un rol benefic at't în men inerea legăturilor sociale deja existente, c't i în formareaț șde noi legături. 3pre exemplu, Par#s i "lo*d ($%%>,ș apud +llison et al., --& au raportat că otreime din responden i iau înt'lnit coresponden ii online în interac iuni ulterioare fa ăînfa ă.ț ș ț ț ț ț

Întro altă cercetare, efectuată exclusiv asupra platformei sociale "aceboo#, ampe et al. (--& au arătat că utilizatorii se angajau în a identifica profile cu care deja aveau o legătură în

mediul offline întro măsură mai ridicată dec't activitatea de a cunoa te indivizi noi.ș3e observă că multe din rezultatele cercetărilor sunt alterate de erori metodologice. 3preexemplu, c'nd cercetătorii opera ionalizează utilizarea Gnternetului ca “timp petrecut cuțte6nologia”, ace tia ignoră publicurile multiple, motivele i experien ele pe care mediul 2eb leș ș țfacilitează, i au tendin a de a descoperi un efect negativ al Gnternetului asupra capitalului socialș țla nivel individual (ex. Eie i /ill*gus, --ș apud !alenzuela et al., --%. Pe de altă parte, c'ndcercetătorii disting între activită ile multiple pe care indivizii le desfă oară în mediul 2ebț ș (ex: deinformare, de recreere, de comunicare, de divertisment, etc., se observă tendin a de a descoperițo asociere pozitivă între anumite motive de utilizare a internetului i capitalul social al indivizilor ș()eaudoin, --=7 Faac#e i )ondsFaac#e, --=7 36a6 et al., --$ș apud !alenzuela et al .,--%.


6/11

petrec'nduse din două motive conceptual distincte, dar, în acela i timp, empiric interrela ionate:ș țcon inutul comunicării, pe deo parte, i c't de puternică este legătura cu partenerul deț școmunicare, pe de alta ()ur#e et al., -$$. În virtutea faptului că sunt direc ionate în modț particular către anumi i alteri, este foarte probabil ca mesajele de tipul $la$ să fie bogate înțcon inut care întăre te rela iile, cum ar fi autodezvăluirea, sus inerea i pozitivitatea (Js2aldț ș ț ț ș et

al ., --9. 5t't emiterea, c't i receptarea de informa ii cu caracter intim au func ia de a întăriș ț țrela iile (Collins i 1iller, $%%9, întruc't a dezvălui unui partener de conversa ie informa iiț ș ț ț personale denotă încredere i, în acela i timp încurajează autodezvăluirea reciprocă, implic'nd oș șnormă a reciprocită ii care îl poate constr'nge pe partener să răspundă ()ur#eț et al ., -$$.

În cel deal doilea r'nd, consumul pasiv i difuzarea de noută i spre consumul celorlal iș ț țalteri din listă reprezintă mesajele nedirec ionate individual, altfel spus, pe cele care au publicurițmultiple. În contrast, acestea nu au acela i con inut cu grad ridicat de întărire a rela iilor. "luxulș ț țde tiriș 0 de pe "aceboo# are un caracter general, fiind bogat în actualizări de statusuri, poze,muzică, legături către alte siteuri 2eb cu con inut de interes, precum i interac iuni publice întreț ș țalterii din lista de conexiuni a utilizatorului i prietenii virtuali ai acestora. În timp ce esteșadmisibil că acest con inut îndreptat către publicul larg nu are acela i caracter intim pe care îlț ș

de ine con inutul transmis în cadrul comunicării individuale, el poate constitui subiect de discu ieț ț țîntre utilizatori, precum i o bază reală în stabilirea similarită ilor între ace tia (ș ț ș ibidem.8intro perspectivă psi6ologică, în ceea ce prive te importan a men inerii rela iilorș ț ț ț

sociale, acest proces este esen ial din două motive, complementare între ele: rela iile genereazăț țcapital social (in, $%%% apud 3teinfeld et al ., --= i sunt o componentă importantă înșdezvoltarea psi6osocială a adul ilor în devenire (3ullivan, $%04ț apud 3teinfeld et al ., --=7 înacela i timp, există dovezi empirice că utilizarea Gnternetului, în general, precum i aș ș platformelor de tip re ea socială, în special este asociată pozitiv cu stima de sine (ț ibidem.

a o scurtă analiză a celor men ionate anterior, se pot extrage două enun uri: ($ rela iileț ț țgenerază capital social i ( platformele de tip re ea socială favorizează formarea de noi legături,ș ț precum i men inerea celor deja existente.ș ț

Concluzion'nd, de i lupta între c*berpesimi ti i c*beroptimi ti este departe de a se fiș ș ș ș

inc6eiat, este mai mult dec't clar că at't efectele negative, c't i cele pozitive ale Gnternetuluișasupra capitalului social sunt str'ns legate de modul în care cercetătorii conceptualizează at'tmediul 2eb (@illiams, -->, c't i modul de utilizare a acestuia de către indivizi (LiMoung,ș-->7 I2a#, 36a6 i /olbert, --97 36a6, I2a# i /olbert, --$ș ș apud !alenzuela et al ., --%.

(tudent


7/11

&IIO3R!FI

5nt6eunis, 1. ., !anden 5beele 1. 1. P., Ianters, 3. (-$0. The Impact of FacebookUse on Micro-Level Social apital! " S#nthesis în Societies -$0, 0

5ntoci, 5., 3abatini, "., 3odini, 1. (-$4. $o%lin& alone but t%eetin& to&ether! theevolution of human interaction in the social net%orkin& 'ra în (ualit# (uantit#

5ntoci, "., 3abatini, "., 3odini, 1. (-$4. 'conomic &ro%th, technolo&ical pro&ress and social capital! the inverted U h#pothesis în Metroeconomica >9(4

)arg6, L., 1cIenna, I. (--9. The Internet and social life în "nnual *evie% of +s#cholo, 00($

)ourdieu, P. ($%=-. Le capital social. "ctes de la *echerche în Sciences Sociales 4$

)ourdieu, P., @acAuant, . ($%%. "n Invitation to refleive sociolo, C6icago :C6icago Kniversit* Press

)o*d, 8. 1., +llison, E. ). (--&. Social et%ork Sites! efinition, /istor#, andScholarship în 0ournal of omputer-Mediated ommunication, 12($

)renner, L., 3mit6, 5. (-$4. 345 of 6nline "dults are Social et%orkin& Site Users.@as6ington, 8C: Pe2 Gnternet H 5merican ife Project

)ur#e, 1., Iraut, F., 1arlo2, C. (-$$. Social apital on Facebook! ifferentiatin&Uses and Users

Coleman, L. 3. ($%==. Social capital in the creation of human capital în "merican 0ournal of Sociolo, %9(3upplement, 3%0N3$-

Collins, E., 1iller, . ($%%9. Self-disclosure and likin&! " meta-anal#tic revie% înPs*c6ological )ulletin, $$>(4

8onat6, L. (--&. Si&nals in social supernets în 0ournal of omputer-Mediatedommunication, $4

8onat6, L., )o*d, 8. (--9. +ublic displa#s of connection în $T Technolo 0ournal , (9


8/11

+d2ards, F. (--. Social capital, " Sloan %ork and famil# enc#clopedia entr#.C6estnut /ill: ?6e 3loan @or# and "amil* Fesearc6 Eet2or#

+llison, E. )., 3teinfield, C., ampe, C. (--& The $enefits of Facebook 77Friends!88

Social apital and olle&e Students8 Use of 6nline Social et%ork Sites în 0ournal ofomputer-Mediated ommunication

+llison, E. )., 3teinfield, C., ampe, C. (-$$. onnection strate&ies! Social capitalimplications of Facebook-enabled communication practices. Ee2 1edia H 3ociet*

+rtan, 5. (-$$. The eterminants of Social apital on Facebook


9/11

Iraut, F.7 Patterson, 1.7 undmar#, !.7 Iiesler, 3.7 1u#op6ad6*a*, 3.7 3c6erlis, ?.($%%=. Internet +arado! " social technolo that reduces social involvement and ps#cholo&ical %ell-bein&: în "merican +s#cholo, 04

Iraut, F.7 Iiesler, 3.7 )oneva, ).7 Cummings, L.7 /elgeson, !.7 Cra2ford, 5. (--. The

Internet parado revisited în 0. Soc., Gssue 0=ampe, C., +llison, E. )., 3teinfield, C. (--&. " familiar Face. Makin& friends in c#berspace în 0ournal of omputer- Mediated ommunication, $(9

Paxton, P. ($%%%. Is social capital declinin& in the United States: " multiple indicatorassessment în "merican 0ournal of Sociolo,$-0($

Petrovici, E. (--$. apital social. omunitatea >n eleas? ca resurs?ț în @eb, nr. 0>

Portes, 5. ($%%=. Social apital! Its 6ri&ins and "pplications in Modern Sociolo în "nnual *evie% of Sociolo, !ol. 9

Putnam, F. ($%%4. Makin& emocrac# @ork, /arvard:/arvard Kniversit* Press


10/11

Putnam, F. 8. (---. $o%lin& "lone! The ollapse and *evival of "mericanommunit#, Ee2 Mor#: 3imon H 3c6uster

Putnam, F.,


11/11

@illiams, 8. (-->. 6n and off the 8net! Scales for social capital in an online era în 0ournal of omputer-Mediated ommunication, $$

Legatura Intre Facebook Si Capitalul Social Al Utilizatorilor Sai

Documents

Transcript of Legatura Intre Facebook Si Capitalul Social Al Utilizatorilor Sai