Mame pe FacebookÎn pas cu tehnologia și societatea

CuprinsIntroducere

Segmentul vizat

Anii de formare

Emigrarea pe internet

Mame pe Facebook

Utilitatea Facebook

Facebook-ul în galaxia relațiilor

Psihologia generaţiilor pe Facebook

Interesele mamelor pe Facebook

Recomandări pentru marketeri

Concluzii

Metodologie

Despre noi

3

4

6

7

8

9

12

14

15

19

21

22

23

Introducere

Facebook-ul, rețeaua socială cu cea mai spectaculoasă creștere la nivel mondial, are și în România o poveste de succes. Daca acum câțiva ani, numărul de 200 de mii de membri nu părea să convingă marketerii că merită să considere rețeaua ca un canal important în strategiile lor de marketing, acum cei aproape 4 milioane de români sunt o platformă care face concurență televiziunilor ca penetrare.

Demograficul Facebook s-a îmbogățit pe măsura creșterii cu mici și cu mari, astfel încât părinții le-au cerut prietenia copiilor lor. Și totuși, opinia generală pare a fi in favoarea ideii că părinții nu prea se descurcă cu “tehnica modernă”, în special dacă apariția calculatorului s-a făcut în viața lor după vârsta de 35-40 de ani. Învățarea mediului alături de copii, cerințele de la locul de munca sau pura curiozitate i-au adus și pe părintii noștri în era digitală.

Și cum în ultimii ani, digital a ajuns să aibă mare legatură cu Facebook, mamele și tații și-au făcut și ei cont!

În acest studiu, ne propunem să analizăm segmentul mamelor care au acum vârsta peste 45 de ani și care au cont de Facebook. Cine sunt ele, câte sunt, de ce sunt pe Facebook și ce le interesează sunt lucruri la care răspundem. Dorim să le dăm un boost de imagine, astfel încât să validăm acest segment ca activ online și mai mult, activ social.

M-am trezit într-o zi cu invitație de la mama pe

Facebook.... am avut șoc...n-a zis nimic înainte:))

(fiică, 20 de ani)

45 + 131 200

1 568 740

3 192 800

În medie 2 copii,vârsta medie 26 ani

Vârsta: 45 - 70 ani

Vârsta medie: 53 ani

Cuvinte cheie:45 +consultant

activurban

informatician

60 %

20 % pensionate

40 %life coach

ziarist

profesorbibliotecar economist

consultant

chimistinginer

informatician

Segmentul vizat

Segmentul vizatDeși profilul umanist are o pondere mare, domeniile în care activează profesional mamele studiate de noi sunt variate, ocupând o plajă largă de meserii, atât de ordin clasic (profesoară, bibliotecară), cât si contemporane (life coach), care se bazează pe instrumente moderne de comunicare și vizibilitate. Majoritatea acestor femei locuiesc în mediul urban, în București sau în marile orașe. Multe dintre ele sunt divorțate sau recăsătorite și au în medie câte doi copii cu vârsta medie de 26 ani.

Mama Facebook este o femeie activă profesional, conectată la mediul online şi offline, angajată social şi bine informată.

Anii de formare

Să facem o mică excursie în timp atunci când unii din noi erau încă în stadiul de cel mult celule!

Climatul politic în anii ‘60-’70 voia să dea impresia de relativă deschidere culturală, dar de fapt toată lumea știa că exprimarea liberă este îngrădită și poate aduce urmări neplăcute.

Pe vremea aceea, studentele erau obligate să facă armata. Blugii erau la mare preț și greu de procurat, se asculta rock’n’roll de pe vinil, iar știrile adevărate veneau de la Radio Europa Liberă. Cărțile au devenit bunuri din ce în ce mai underground și asta a ridicat la statut de cult anumite apariții precum Shogun, în anii ‘80.

Casetele video și-au făcut apariția în această perioadă într-o sferă de circulație proprie.

Cartea Motanul Arpagic (1988) a stimulat dorinţa de libertate de exprimare. “Poemul care a declanşat scandalul - reverberat şi la posturile de radio în limba română şi în presa occidentală - după părerea mea, a cunoscut o glorie explicabilă doar prin caracteristicile politice şi psihologice ale momentului”, a declarat autoarea Ana Blandiana în Evenimentul Zilei.

Avem un portret al unor persoane interesate de cultură și în același timp foarte discrete, caracteristici care s-au păstrat până în prezent, chiar dacă obiceiurile de consum de cultură s-au schimbat în favoarea celor audio-vizuale.

Cuvinte cheie:

blugi

rock’n’roll

casete video

foto: Dinu Lazăr (fotografie folosită cu permisiunea autorului)

Emigrare pe internet

Anul 1999 apare în studiul nostru ca anul marii migrații spre internet. De notat că încă din secolul trecut, majoritatea mamelor au descoperit netul.

Printre factorii care au determinat acest lucru au fost copiii, care și-au “alfabetizat părinții”, în special în relația mamă-fiica.

Alți factori:

• odată cu copiii care au făcut un curs de calculatoare• “dorința de noutate și adaptarea la nou”• documentare pentru un examen• accesare finanțare• utilitatea pe plan profesional sau privat

Ca o excepție de la regulă, am descoperit în grupul studiat cazuri de doamne informaticiene care știau de internet “de când acesta era în fașă” sau persoane care au fost la studii in străinătate și au navigat pe internet încă din 1994-1995.

• “ziua umblam prin New York, iar noaptea <<călătoream>> pe Internet”• “Nu știam cât se va extinde, dar am devenit fan imediat”

Afinitatea față de acest mediu este descrisă de una dintre persoane în cuvintele “dependență ca de un cordon ombilical”.

Segmentul de care vorbim este activ online de mai mulți ani de zile.Internetul a avut încă de la începuturi un rol funcțional pentru aceste femei, dar mai ales a deschis comunicarea cu lumea.

Cuvinte cheie:

copii

internetfactorcuriozitate

femei

1999

Mame pe Facebook

Nevoia de conectare le-a adus pe mamele 45+ pe Facebook. Cum în anii ‘50-’70-’80 era normal să ai telefon fix pentru a fi în rând cu lumea, în anii 2000 telefon mobil, post 2010 toată lumea, inclusiv segmentul despre care vorbim, are cont de Facebook. Din acest punct de vedere, este confirmată ideea alăturarii unui grup unde există deja prieteni/cunoscuți. În stadiile adoptării unei inovații, putem spune că Facebook a ajuns la “late majority”, adică adoptarea unei inovații în masă, chiar la vârful difuzării sale. http://en.wikipedia.org/wiki/Diffusion_of_innovations

Multe mame motivează curiozitatea ca factor mobilizator care le-a adus pe Facebook. Acolo erau copiii, care s-au declarat “încântați” de platformă.

Apoi există ideea de a menține legătura cu familia și prietenii, în special dacă aceștia nu sunt în același spațiu geografic. Din punct de vedere social, acest lucru este explicat de emigrarea pre și post 89 și de noul fenomen al plecării studenților la studii în străinătate.

Copiii sau o necesitate legată de locul de munca le-au adus pe mame pe Facebook. Ele au înțeles devreme beneficiile internetului și odată cu venirea Facebook-ului, au adoptat și această modalitate de comunicare ca pe un lucru normal, pentru a fi în pas cu timpurile.

Cuvinte cheie:

prietenprofesional

copil

curiozitate

Fata mea și nepotul meu erau tot timpul pe Facebook și am vrut să văd ce fac și de ce își petrec atât de mult timp acolo.

(bunică, 70 de ani)

Conectare

PrieteniFamilia

Necesitate

Adoptareanoului

Curiozitate

Cuvinte cheie:

familie

prieteni

jocurievenimente

timp liber

profesional

like informare

status chat

Utilitatea Facebook

Aflu ce mai fac și gândesc prietenii, găsesc informații utile despre evenimente culturale sau din zona profesională, anunț când eu organizez ateliere sau evenimente.

Evenimente mondiale, viața orașului și viața prietenilor . . . atât cât vor ei să dezvăluie

DA 7 15 NU

DA 12 8 NU

DA 13 6 NU

DA 11 8 NU

DA 9 9 NU

DA 11 9 NU

DA NU316

DA NU3 20

Unul din rolurile principale ale Facebook pentru mame este participarea la viața cetății: citirea de știri locale și naționale, informarea în legătură cu evenimentele și posibilitatea de a “vota” prin Like-uri. Relația mamelor cu “Like-urile” este semnificativă. Decizia de a “da Like” este de obicei conștientă și asumată. În plus, ele urmăresc activitatea de Like a persoanelor pe care le stimează. (mai multe în capitolul “Interese”)

Unele dintre mame, de obicei cele pensionate, recunosc fără rețineri că Facebook-ul le interesează pentru că pot juca diferite jocuri sau interacționa cu diverse aplicații. Pentru ele este o modalitate la îndemână de petrecere a timpului liber, deși admit că activitățile de acest gen le fac să piardă mai mult timp decât își propun: “Nu găsesc nimic interesant, înafară de faptul că pierd o grămadă de timp jucându-mă.”

Pentru mamele active profesional, deci cu mai puțin timp liber, Facebook-ul este un instrument potrivit în comunicarea cu familia și prietenii pentru că le permite să înregistreze vești despre aceștia fără să fie nevoite să sacrifice din timpul propriu.

În cazul profesiilor de vizibilitate precum ziarist, ONG-ist, profesor universitar apare hyper-sharingul (frecvența crescută a activității, împărtășire de idei, link-uri, imagini și clipuri video) și folosirea Facebook ca instrument profesional, de autopromovare. Acest lucru este explicat pe de-o parte de faptul că prin aceste meserii aceste femei au ajuns să cunoască un număr foarte mare de oameni, iar pe de altă parte, prin expunerea publică, au ajuns să fie “adăugate” de persoane interesate de mesajele lor.

Tendința generală este totuși de anti-exhibiţionism, drept urmare statusul e folosit ca modalitate de exprimare doar de jumătate din persoanele intervievate. La fel și fotografiile: mamele evită să posteze, dar sunt sunt victimele sigure ale postărilor vizuale de genul LOLCats şi mood photos (fotografii de atmosferă - peisaje, animale etc). Fotografiile cu familia sunt considerate foarte interesante și primesc like-uri și comentarii.

În ceea ce privește comentariile, cele mai multe dintre mame păstrează o atitudine rezervată în relația cu copiii lor și nu comentează postările acestora, însă se manifestă pe postări de interes general sau pe paginile evenimentelor la care iau parte.

Chat-ul este în general utilizat în comunicarea cu copiii. Unele mame percep chat-ul ca mediu de comunicare non intruziv, spre deosebire de telefonul mobil. “Dacă sun, poate e ocupat (n.a. copilul meu) și mi-e teamă să nu-l deranjez. Așa, pe chat, văd că e acolo, îi las o vorbă bună și el îmi răspunde dacă nu are treabă”.

Majoritatea declară că au o activitate constantă, accesând Facebook cel puțin o dată pe săptămână.

Pentru mame, utilitatea rețelei de socializare vizează atât interese de ordin personal, relațional cât și interese de ordin profesional, informative. Cele mai multe dintre ele urmăresc concomitent activitatea familiei, prietenilor și starea generală a societății, a orașului din care fac parte sau mediul profesional și cultural în care activează.

Facebook-ul în galaxia relaţiilorÎntrebate despre acest subiect, mamele declară cu mândrie că mențin legătura cu copiii lor “în carne și oase” sau prin telefon. Totuși, Facebook-ul e apreciat de ele ca un mediu în care “comunici și nu deranjezi”. Unii dintre copii sunt mulțumiți că “nu trebuie să dea raportul continuu”, ci atunci când postează online ce se mai întâmplă în viața lor, părinții își iau porția de informații.

Copii vs. mame

Unii dintre copii, chiar dacă au trecut bine de vârsta de 18 ani, arată o oarecare temere față de dezvăluirea amănuntelor vieții lor: “mama e destul de activă în Family Circle. Se uită la tot ce fac, dar nu-mi dă like-uri și nici nu comentează. Ne chatuim. Așa că tot timpul mă gândesc că o să vadă și mama (ce postez - n.a.)” (fiică, 28 de ani). “Dacă mama ar fi pe Facebook, mi-aș verifica privacy setting-urile” (fiu, 31 de ani).

La polul opus al opiniei anxioase sunt cei care se bucură că mamele lor sunt în pas cu tehnologia. Este o modalitate de a ține legătura constant. Relația cu mama pe Facebook “mă scutește de o parte din <<raportul săptămânal>>, pentru că urmărește online ce fac și îmi înțelege mai bine/ ușor filmele” (fiică, 30 de ani).

După introducerea mamelor pe Facebook, unii copii își mențin rolul de gardieni: “Un aspect interesant este că eu, în calitate de copil, devin profesorul părintelui în materie de utilizare a rețelei. Practic, dacă ceva nu mi se pare în regulă pe profilul maică-mii, îi explic și ea înțelege apoi cum ar trebui să utilizeze funcțiile fb mai bine.” (fiică, 24 de ani)

Totuși, nu este totul în roz în cazul aptitudinilor de folosire a computerului în opinia unei fiice de 30 de ani: “Eu i-am făcut cont, dar i l-am făcut degeaba, nu știe să-l folosească, nu poate să țină minte parole, ce are de făcut ca să intre, ce înseamnă ce vede etc... Pe scurt - nu prea o interesează subiectul, plus e copleșită de cantitatea de informație”.

Mame vs. copiiIpostaza cea mai angajată este cea în care Facebook-ul reprezintă o modalitate de a arunca un ochi asupra activității copiilor. “Câteodată schimbăm și mesaje prin Facebook, cu fiul meu mai des, cu fiica mai rar, dar aproape în fiecare zi mă uit pe profilul lor ca să vad cu ce se preocupă.” (mama unor copii de 17 și 28 de ani) Relația nu este exprimată declarativ în termeni de supraveghere, ci în termeni de înțelegere a copiilor și cunoaștere a sferei lor de interese.

Interactivitatea este moderată ca frecvență în majoritatea cazurilor. Mamele dau Like-uri și comentează la posturi care le privesc sau care se referă la persoane cunoscute în comun cu copiii lor.

Este recunoscut de către mame că Facebook-ul este apreciat și utilizat intens de copiii lor. Ele știu că este un mediu unde vor primi răspuns mai devreme sau mai târziu la un mesaj. Avantajul pentru unele din ele este “comunici și nu deranjezi”.

Distanța intensifică totuși contactul. “Avem o relație foarte intensă (unul dintre copiii mei nu este în țară). Discutăm, postăm poze. Vorbim pe chat.”

Legătura în carne şi oase prevalează ca importanță, dar este dublată în mod “rich-media” de către Facebook. “Avem o interacțiune medie, mai des prin mesaje private, dar nu FB-ul este cel care ne ține în legătura. Copiii mei sunt foarte încântați și mândri de mine, considerându-mă o mamă modernă conectată la realitățile zilei și prin FB” (Bibliotecară, 57 de ani).

Există și ipostaza evitării interacțiunii spre o atitudine declarată de “ochelari de cal” - “nu mă uit”.

Una din mărturii este totuși împăciuitoare și cu o atitudine deschisă și pozitivă față de subiectul supraveghere: “Nu interacționăm des, dar cred că ne monitorizăm oarecum și e ok.” (mamă, 45 de ani).

Cunoașterea lingo-ului de Facebook și a mecanismelor e și ea evidentă: “Fiul meu nu este un mare fan FB și postează chiar mai puțin decât mine; dar se bucură atunci când obține de la mine un “Like””. Mecanismele de validare reciprocă între părinți și copii își găsesc astfel un loc natural pe Facebook.

Mamele au venit poate pe Facebook datorită copiilor, dar și-au găsit un loc și o paletă de interese proprii, iar legătura cu copiii nu este una pivotală. Atitudinea discretă este un lucru definitoriu și nu trebuie să se confunde cu frecvența utilizării rețelei.

Cuvinte cheie:

temere

moderareraport

interes

mândrielike

Cuvinte cheie:

secrete

supraveghere

Psihologia generațiilor pe Facebook - Opinia lui Mugur Ciumăgeanu, psihoterapeut

Pe Facebook, distanța dintre generații devine mai mică. Prin canalul online, părinții recuperează o înțelegere față de copiii lor, chiar dacă aceștia au devenit adulți, care nu era posibilă înainte de era “social media”. Am putea spune că secretele inter-generaționale sunt postate pe net.

Lucrul acesta nu generează temere în opinia mea. Oricine postează pe net ajunge la un fel de nepăsare. E cu alte cuvinte o atitudine de nepăsare online față de cine te citește.

Baby Boomers

Dacă privim lucrurile generațional, cei din generația Baby Boomers, născuți în anii ‘60 - ’70 sunt mult mai orientați Gutenberg, spre civilizația tiparului. Ei au descoperit exprimarea digitală mult mai târziu în viață. Nu se simt ca peștele în apă online și evită să dea informații personale.

Generaţia X

Cei născuți în anii ‘70 - ‘80 sunt jumătate Gutenberg, jumătate digitali. Generația X este prezentă online, dar preferă contactul în carne și oase.

Generaţia Y

Cei născuți între ‘80 și ‘90 (generațiaY) au crescut cujocuri de tip Arcade sau cum erau la noi calculatoarele HC. Ei folosesc instrumentele sociale, dar sunt reticenți în a-și posta toată viața online.

Generaţia Z

Cei de după ‘90, generația Z, care ies acum din adolescență sau sunt încă adolescenți, sunt născuți în era digitală. Deși au peste 1000 de prieteni, ei fac foarte bine diferența între prieten real și prieten virtual. De altfel, pentru că au crescut altfel, creierul lor s-a schimbat. Ei nu mai învață memorând, ci învață niște căi de acces la cunoștințe.

“Zet-erii” sunt cei mai expuși la supravegherea online (stalking) din partea părinților, care uneori își fac conturi fictive pentru a vedea ce fac odrasele.

Părinții se armează efectiv cu acest instrument suplimentar. Fenomenul este cel mai prezent în jurul vârstei de 17-18 ani, când copiii sunt la granița maturității.

Așadar, în funcție de generația din care fac parte, oamenii tind să folosească în mod diferit rețeaua și să se expună în mod diferit.

Cuvinte cheie:

cauze sociale

evenimente brandurilike

deal-uri

Interesele mamelor pe Facebook

În general mă uit cu plăcere la fotografii de călătorie şi mă bucur să descopăr site-uri intereseante printre cele “liked” sau “shared” de alţii.

evenimente culturale şi sociale, concerte, unele grupuri de discuţie...

Acest capitol este foarte important pentru cunoașterea publicului țintă. Pentru a realiza un profil de interese cât mai relevant, am făcut un screening al like-urilor de pe pagina de Info a profilului fiecărei persoane din eșantionul studiat.

În mediul online, mamelor le place să fie la curent cu mersul lucrurilor. Se îngrijesc cu atenție și prudență de universul personal al legăturilor de familie și se informează prompt cu privire la starea societății. Fie că navighează pe Facebook în interes personal sau profesional, majoritatea mamelor parcurg în mod echilibrat ambele trasee informative.

Analiza răspunsurilor la întrebarea deschisă despre ce subiecte le intersează în mod direct a scos în evidență, în primul rând, nevoia de a fi bine informate. Asta sugerează o atitudine matură în relația cu Facebook. Astfel, mamele adoptă funcția rețelei ca instrument de informare și conectare la realitățile sociale.

Conform declarațiilor, subiectele de interes general ale mamelor sunt în primul rând de ordin social și cultural. Posibilitatea de a se informa cu privire la evenimentele orașului este un răspuns predominant și indică spre un profil de femeie activă.

Urmărind activitatea de “Like” a mamelor pe postări, am putut observa că se suprapune peste interesele declarate în interviul online. Similitudinea dintre cele doua tipuri de feedback indică faptul că mamele dau Like în mod pragmatic și asumat, adică chiar le interesează activ subiectele respective. Acest lucru nu scoate din ecuație efectul de vot mimetic, însă de cele mai multe ori este tot o alegere conștientă fiindcă merg pe urmele informației “votate” de către un personaj model (prieten sau personalitate).

Cultura este, cum spuneam, zona de confort a mamelor. În schema culturală am identificat atât înclinația spre cultura înaltă, cât și spre cultura de masă, raportul fiind unul echilibrat. Unele dintre mame citesc Dilema și urmăresc emisiuni ca Garantat 100%, altele preferă filmele coreene (acest tip nou de telenovela de origine asiatică, introdus de TVR) și se orientează către publicații de tipul self-help, motivațional.

Afinitatea pentru personalități a reieșit în proporție covârșitoare și vizează în principal personalități locale, din zona cultură și media (Gheorghe Dinică, Nichita Stănescu, Paula Seling, Horațiu Mălăele, Mircea Diaconu, Virgil Ianțu).

Analiza Like-urilor a mai scos în evidență o aplecare enormă către cauzele sociale sub toate formele de manifestare - petiții, pagini individuale

ale cauzelor, postări. Acest lucru a fost declarat nepromptat de către respondente, ceea ce indică funcția civică a rețelei. Mamele luptă online pentru o lume mai bună! Cauze pe care le susțin sunt legate de educație, sănătate, condiția femeii, protecția animalelor, a patrimoniului național, cultură și din când în când de politică. Iată câteva exemple des întâlnite: Susține legiferarea rezervației cailor sălbăticiţi din Delta Dunării, Spuneți NU desființării Institutului Inimii din Tg-Mureş!, Pentru oprirea DEMOLĂRII clădirilor cu istorie din România!, Sprijină editarea de cărţi Braille pentru copiii nevăzători sau cu părinţi nevăzători, Să vorbim corect românește!.

Mândria națională sau locală este o constantă a intereselor acestor femei și aici intră obiectivele turistice, atracțiile naturale și evenimentele locale. “273 de locuri pe care trebuie să le vezi înainte să pleci din România”, “Clujul de colecție”, “Cluj - European Capital of Culture -2020” , “BRAȘOV ORAȘ DIN POVESTE”.

Spiritualitatea modernă este mai prevalentă decât cea clasica - religioasă. Metodele contemporane de Yoga și Reiki sunt printre preferatele acestor femei și aici putem include și publicațiile de Self Help și Personal Improvement sub formă de site-uri, pagini de Facebook, print. Gastronomia apare pe un loc distant ceea ce din nou indică un portret de femeie activă, dar poate însemna pur și simplu că brandurile şi site-urile de profil înca nu s-au înrădăcinat bine pe acest segment.

Mamele vânează oferte de tipul Group-on și caută cele mai bune deal-uri (Zumzi, GroupOn).

Concursurile nu au fost considerate de interes, ceea ce înseamnă fie că mamele nu au disponibilitate pentru acest tip de activitate, fie că nu au fost targetate până acum într-un mod relevant. În schimb, se pare că mamelor nu le este teamă de aplicații dacă e să judecăm după numărul lor (Bubble Saga, Vote on Photos, Friends Photos, Greeting Cards).

gastronomiesiteuri

branduri

media

Interesele mamelor pe Facebook

going out

travel

electronice

alimente

bijuterii

Relația cu brandurile internaționale și locale este reprezentativă. Brandurile la care aderă sunt cele pe care chiar le folosesc, legătură care înseamnă o recunoaștere a propriei identități. Printre brandurile like-uite se remarcă Nivea, Dove, Floriol, Lenor Parfumelle, Cif. Categoriile de branduri care prevalează sunt călătoriile (bilete de avion, excursii), cosmeticele, decorațiunile interioare, deal-urile (cupoane, group-on, reduceri etc). și bunurile de consum (alimente, băuturi).

Concluzie: Pentru mame, like-ul este o reflexie a identității lor, a intereselor și a relației pe care o au cu pagina sau brandul respectiv. Cu alte cuvinte, like-urile exprimă o relație de folosire dacă e vorba de un brand și de interes dacă este vorba de zona de conținut.

deal-uri

cosmetice

Afinitate tipuri de brand-uri

Cuvinte cheie:

activ socialinteres new media

cultural

Recomandări pentru marketeri

Recomandările acestea pot fi utile pentru cei care se ocupă de elaborarea de strategii în agențiile de publicitate (strategic planneri, client service directori/manageri), pentru directori/responsabili de marketing din companii și pentru antreprenori.

Segment activ online și offline

Una dintre concluziile principale ale studiului este că acest segment este online și este activ. De multe ori în strategiile de comunicare, acest segment este considerat ca target mai mult pentru media tradițională (TV, radio și presă scrisă). Prin validarea mamelor 45+ ca public online pe Facebook, recomandăm reorientarea ponderii bugetelor pe acest target în mod eficient în online, unde se pot clădi relații de durată cu publicul țintă. Segmentul este activ si online din punct de vedere social și profesional, adică latura personală merge de multe ori umăr la umăr cu cea profesională.

Acțiunile sociale aduc susținere și interes

Fiți sociali și sociabili! Există acest segment care dorește să facă bine. Așa că dacă întreprindeți acțiuni cu valoare socială, dacă faceți bine, veți primi susținerea mamelor. Acestea nu doar vor vota cu portofelul, dar vă vor susține și printr-un vot de încredere online. Este vorba despre un comportament modern de consum responsabil, în care se face legătura dintre valori și ce își dorește orice marketer mai mult - vânzări.

Recomandarea din partea noastră este ca acțiunile companiilor care doresc să targeteze mamele să se întâmple în plan real, nu doar virtual. Adică nu organizați doar o petiție, un vot public sau dezbatere, ci ajutați în mod real: copiii, sănătatea, cultura, personalitățile de valoare, în special tinerii, educația, animalele, patrimoniul național, natura prin donații, evenimente, spectacole, burse reflectate în content.

Puteți apela la mame în mai multe roluri. Exemple:

• rol de diseminator - creșterea notorietății unei acțiuni realizate de voi prin răspândirea veștii de către mame

• rol de Mecena - o parte din profiturile din vânzările produsului se duc în susținerea unor activități

• rol de participant - recrutați voluntari sau organizați spectacole ale căror beneficii se duc în sprijinul unei cauze

Brandul cultural local și național

Brandul național a primit foarte multă atenție în ultimul an datorită discuțiilor din jurul campaniei de brand de țară, dezvoltată de Ministerul Turismului. Ciocolata Rom a intrat în acest teritoriu vizibil prin campania care a câștigat mulți lei la festivalul de publicitate de la Cannes.

Din studiul făcut pe interesele mamelor, reiese că aderarea la valorile naționale și locale ocupă un loc important. Tradus pentru marketeri, acest lucru înseamnă organizarea de acțiuni de comunicare în jurul acestor teritorii - turism, tradiție, personalitatea poporului, locuri remarcabile, povești eroice.

Personalități de valoare Exprimarea admirației față de personalitățile de valoare, fie ele personalități culturale dispărute, mature sau pe cale de afirmare, indică cultivarea acestora în zona de conținut sau ca ambasadori de brand. Asocierea cu acestea aduce o identificare pozitivă a brandului cu valorile personalității respective.

Cauze sociale poarta de intrare pentru orice brand

Gastronomie

cafenele, edituri, centre culturale

Media

Cultura

Content

Zona de cultură

Zona de cultură în sens larg se referă atât la cultura tradițională, cât și la cultura “de masă” a produselor precum filmele sau muzica. Interesul activ în această zonă ar trebui să încurajeze brandurile să sprijine organizațiile culturale (teatre), manifestările culturale în agora (ca cele organizate în piețele centrale din Sibiu, Brașov, Cluj și bineînțeles București). Aceste sugestii trebuie considerate orientative. Pe baza acestui insight, creativitatea poate să se desfășoare pe orice platformă.

Țineți cont de afinitatea pentru presa tradițională și new media Tocmai pentru că și-au petrecut o mare parte din viață sub comunism, mamele 45+ se mențin informate pe multiple canale. De aceea, după stabilirea atentă a afinității, publicații precum Dilema Veche sau Radio România Cultural, dar și Jurnalul Național, Adevărul, Gândul pot fi incluse în strategia de brand ca platforme de comunicare (pe paginile lor de Facebook prin activări speciale). National Geographic și Discovery Channel sunt menționate des între brandurile media preferate. De aceea, o strategie care să le aibă ca țintă pe doamnele din segmentul de care vorbim ar trebui să presupună content, content și content.

Oportunitate: sănătatea

Deși nu reiese ca atare din cercetarea noastră, cu siguranță subiectul sănătate este unul de interes pentru acest target. Sub această umbrelă intră alimentația sănătoasă, stil de viață, mișcare, prevenție, știri din lumea medicală. Prin realizarea unei pagini de sfaturi, acest teritoriu poate fi accesat într-un mod discret pentru a crea afinitate față de un brand ca de exemplu o clinică particulară sau companie de farmaceutice.

Legătura între branduri şi interese

Concluzie: În strategiile de comunicare, plecați de la o cunoaștere cât mai profundă a profilului publicului țintă, a intereselor și motivațiilor sale. Țineți cont de ele atât în concept, cât și ca platformă și puncte de legătură. Astfel, acțiunile cresc în relevanța și potențial de succes.

Concluzii

Cercetarea este un instrument esențial de cunoaștere a lumii. Pe baza ei se pot formula strategii câștigătoare de comunicare, politică de produs și business. Cu ajutorul acestei cercetări, am dorit să demonstrăm existența unui segment activ online, alfabetizat tehnic și interesat de lumea actuală, adică mamele peste 45 de ani, care au copii maturi.

Mamele despre care vorbim erau cool și în anii ‘70-’80, când libertatea de exprimare era îngrădită, și în zilele noastre, când continuă să fie interesate de cultură și viața cetății.

Acest studiu arată că intrarea Facebook în România a ajuns la o maturitate a difuziei și se manifestă social ca un fenomen de normalitate de a avea cont acolo și de intrare în rând cu lumea.

Facebook reprezintă un canal important de a menține legătura cu familia, în special copiii, dar și cu prietenii și oamenii din sfera profesională. Important e că Facebook are un rol major de informare și de activism civic.

Interesele mamelor exprimate prin Like-uri (atât de pagini, cât și de posturi) arată că acestea nu se dau “gratuit”, ci reflectă folosirea și relația, dacă e vorba de un brand, sau interesul, dacă e vorba de o publicație.

Sperăm ca descoperirile noastre să fie utile și să deschidă posibilitatea pentru aprofundarea acestui public țintă și pentru extinderea studiului și pe alte segmente de vârstă și lifestyle prin metodologia propusă de noi.

Metodologie

Pentru a avea acces la insight-uri cât mai valoaroase, am apelat la mai multe metode de cercetare.

Interviu online

Respondentele au fost recrutate prin intermediul Facebook din rețeaua de cunoștinte. Numărul de respondente a fost de 20 de persoane. Doamnele au răspuns la un chestionar cu întrebări deschise și închise. Răspunsurile au fost analizate individual și a fost studiată recurența unor tipuri de răspunsuri.

Dezbatere online

Am generat o dezbatere prin intermediul statusurilor de pe profilele noastre pentru a observa amploarea prezenței mamelor în reţeaua socială și pentru a testa părerea apropiaților.

Mărturii din partea copiilor

În plus față de dezbatere, am vorbit cu un număr de zece persoane cu vârsta peste 18 ani, care au povestit despre relația cu mamele lor pe Facebook.

Trail tracking

A treia parte a studiului a presupus studierea informațiilor care apar la Profile Info, în special Interests (adica Like-urile date la diverse pagini și cauze). Aceste informaţii au fost grupate pe categorii şi a fost studiată greutatea pe care o avea fiecare categorie pentru a defini un profil unitar al segmentului studiat. În această etapă am studiat un număr de 30 de profile.

Despre shortCUT research

shortCUT research se ocupă de cercetare calitativă în rândul consumatorilor cu scopul de a aduna insight-uri folositoare în dezvoltarea de campanii de comunicare, produse sau decizii de direcție ale unei companii. Instrumentele de cercetare folosite sunt cele consacrate în practica sociologică (interviuri, observație, narațiune, discuții de grup) la care se adaugă mijloacele multi-media (foto, video) și cele online.

Contact:info@theshortcut.rowww.theshortcut.ro/research

Folosirea informațiilor din acest studiu este permisă cu condiția citării sursei, incluzând link

www.theshortcut.ro/research

© 2011 shortCUT research

Graphic design: www.aaronbalazs.com