Latina Morfologie verbala

CRISTINA IRIDON

LIMBA LATINĂ

MORFOLOGIEVERBALĂ

Editura Universităţii din Ploieşti2007

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRIIUniversitatea Petrol-Gaze din Ploieşti

Departamentul de Învăţământ la Distanţă şi cu Frecvenţă Redusă

CRISTINA IRIDON

LIMBA LATINĂ

MORFOLOGIEVERBALĂ

Editura Universităţii din Ploieşti

2007

CUPRINS

Modulul I – Generalităţi despre verb: diateză, aspect, conjugare, teme

verbale, mod, timp, număr persoană. p. 9

Modulul al II-lea – Tema prezentului: timpurile indicativului p. 18

Modulul al III-lea – Tema prezentului: timpurile conjunctivului şi

imperativului p. 27

Modulul al IV-lea – Tema perfectului: timpurile indicativului p. 40

Modulul al V-lea – Tema perfectului: timpurile conjunctivului p. 51

Modulul al VI-lea – Numele verbale p. 61

Modulul al VII-lea – Sintagma gerunzială şi gerundivală; Conjugarea

perifrastică activă şi pasivă p. 72

Modulul al VIII-lea – Verbele deponente şi semideponente p. 83

Modulul al IX-lea – Verbele neregulate p. 95

Modulul al X-lea - Adverbul p. 116

Modulul al XI-lea Teste de evaluare; Texte propuse spre rezolvare; p. 123

Vocabular minimal latin-român p.141

Memorabilia verba, syntagma, dicta p.153

5

Argumentum

Morfologia verbală se adresează studenţilor de la secţiile umaniste

ale Facultăţii de Litere şi Ştiinţe şi în particular celor de la specializarea

Română – Engleză, învăţământ de zi şi învăţământ la distanţă şi cu frecvenţă

redusă.

Cursul a fost structurat pe unsprezece module în care se abordează

rând pe rând noţiuni generale referitoare la verb, modurile şi timpurile din

tema prezentului, modurile şi timpurile din tema perfectului, numele

verbale, verbele neregulate, defective şi impersonale. Tot în acest curs un

modul aparte este rezervat adverbului care prin topică şi semnificaţie

particularizează verbul, în ciuda gradelor sale de comparaţie care permit o

asociere şi cu numele. Informaţia selectată face apel doar în cazuri extreme

la noţiuni de gramatică istorică, întrucât timpul afectat studierii limbii latine

la secţiile mai sus menţionate este doar de două ore pe săptămână, şi se

limitează la o prezentare descriptivă a noţiunilor teoretice. Fiecare modul se

finalizează prin exerciţii de autoevaluare necesare aprofundării unităţilor de

învăţare prezentate anterior. Am inclus de asemenea pentru facilitarea

traducerii rapide a textelor şi un vocabular minimal rezervat fiecărui

exerciţiu în parte. Pentru a veni în întâmpinarea verificărilor cu care se

finalizează studiul morfologiei verbale am introdus modele de teste de

evaluare grupate atât pe temele verbale studiate în parte cât şi cu aplicaţii

mixte care să le cuprindă pe toate. Cursul se încheie cu texte selectate din

Caesar şi Sallustiu şi un vocabular necesar decriptării acestora prin care

sperăm ca discipolii noştri să îşi verifice cunoştinţele acumulate pe

parcursul unui an universitar. Totodată prin Memorabilia verba, syntagma,

dicta intenţionăm să oferim lectorilor noştri un breviar de înţelepciune

antică necesar şi mereu actual.

Autoarea

7

Abrevieri

Pe parcursul acestui curs am folosit următoarele abrevieri:

- în cazul substantivelor am menţionat formele de bază ale acestora

respectiv nominativul şi genitivul singular precum şi genul acetora:

m.- masculin, f.- feminin, n.- neutru, fără a indica şi declinarea

întrucât aceasta este deductibilă după desinenţa genitivului singular;

- la adjective am indicat numărul de terminaţii pe care îl au: 3 term. –

3 terminaţii, 2 term – 2 terminaţii, 1 term. – 1 terminaţie, întrucât

clasa de adjective din care acestea fac parte este vizibilă din

desinenţele pe care le au;

- la pronume s-a menţionat felul pronumelui ( pronume personal –

pron.pers, pronume reflexiv - pron.refl., pronume posesiv –

pron.pos., pronume demonstrativ - pron. dem., pronume relativ –

pron.rel., pronume interogativ – pron.int., pronume nehotărât – pron.

nehot., )

- la numeral s-a indicat tipul numeralului: numeral cardinal –

num.card., numeral ordinal – num. ord., numeral distributiv – num.

distrib., numeral adverbial – num. adv., numeral fracţionar – num.

fracţ.

- la verb s-au menţionat formele de dicţionar ale acestora în cazul

verbelor regulate cu prescurtările uzuale şi cu indicarea cantităţii

vocalelor doar la conjugările a II-a şi a III-a, iar în cazul verbelor

neregulate s-au indicat formele de dicţionar în întregime: (amo, -are,

-avi, -atum conj. I; video, -ēre, vidi, visum conj. a II-a; dico, -ĕre,

dixi, dictum conj. a III-a; audio, -ire, -ivi, -itum conj. a IV-a.

- la adverb s-a indicat felul adverbului: de loc, mod, timp, cantitate,

interogativ, afirmativ, negativ.

- la prepoziţie s-a menţionat cazul cu care aceasta este construită: cu

acuzativ (Ac.), cu ablativ (Abl.).

- în cazul conjuncţiei s-a specificat felul acesteia şi modul verbului pe

care îl cere.

8

Modulul I

Unităţi de învăţare:

- definiţia verbului

- clasificarea verbelor

- diateza

- aspectul

- conjugarea

- temele verbale

- modul

- timpul

- număr

- persoană

Definiţie: Partea de vorbire flexibilă care exprimă acţiuni, stări,

procese sau transformări se numeşte verb.

Clasificare: Verbele limbii latine pot fi clasificate în verbe regulate,

recunoscute formal, pentru că au patru forme de dicţionar, şi verbe

neregulate sau anomale, care au patru forme de dicţionar, dar cu teme

verbale diferite sau trei, două ori o formă de dicţionar. Fiecare dintre acestea

pot fi, la nivelul enunţului, verbe personale, caracterizate prin existenţa

desinenţei personale active sau pasive sau verbe nepersonale (nume

verbale)1, aici intrând modurile infinitiv, gerunziu, supin, participiu.

Categoriile gramaticale ale verbului latin sunt: diateza,

conjugarea, aspectul, modul, timpul, numărul, persoana. Dintre acestea

menţionăm că numai primele cinci sunt specifice verbului în timp ce

ultimele două sunt proprii şi numelui.

Diateza este categoria gramaticală care exprimă raportul dintre

subiect, acţiune şi obiectul acesteia. În limba latină sunt trei diateze activă,

medie şi pasivă, dar sunt numai două categorii de desinenţe specifice

acestora, una pentru diateza activă şi alta pentru diatezele medie şi pasivă.

Cronologic, cea mai veche diateză este diateza activă, unde subiectul

face acţiunea şi obiectul o suportă (SB ≠ OB): Puer malum lavat. (Copilul

spală mărul); acesteia îi urmează diateza medie, unde subiectul face

1 Dan Sluşanschi, în Sintaxa propoziţiei, Ed. Universităţii Bucureşti, 1994, p.124 consideră ca făcând parte din paradigma nemijlocită a verbului latin doar formele caracterizate prin desinenţă verbală şi incluse de gramatica tradiţională în rândul modurilor personale ale verbului. Celelalte forme strâns legate de paradigma verbală (infinitiv, gerunziu, participiu, supin) pot fi numite nume verbale fiind de fapt substantive şi adjective verbale.

9

acţiunea şi tot el o suportă (SB=OB): Puer lavatur. (Copilul se spală); din

diateza medie s-a format diateza pasivă unde subiectul este dominat de

obiectul acţiunii (SB≠OB): Malum lavatur a puero. (Mărul este spălat de

către copil). Datorită identităţii formale dintre mediu şi pasiv, limba latină a

înlocuit opoziţia ternară indo-europeană cu o opoziţie binară, activ versus

medio-pasiv. Valoarea medială se păstrează totuşi prin intermediul verbelor

medio-pasive şi prin „dezvoltarea exprimării pronominale”2. Verbele medio-

pasive au desinenţe medio-pasive, dar sensul lor este activ sau reflexiv.

Comune cu diateza activă sunt modurile nepersonale: participiu prezent,

participiu viitor activ, infinitiv viitor activ şi gerunziu. Verbele medio-

pasive înregistrează două variante: unele, cunoscute în tradiţia şcolară ca

verbe deponente, sunt cu formă pasivă, iar înţelesul este activ sau reflexiv,

având reprezentări pentru toate conjugările: conor, conari, conatus sum (I) –

a încerca, tueor, tuēri, tuitus sum (II) – a păzi, loquor, loqui, locutus sum

(III) – a vorbi, orior, oriri, ortus sum (IV) – a se ivi; a doua variantă este

cunoscută ca verbe semi-deponente care au formă activă la tema prezentului

şi formă medială la tema perfectului, iar înţelesul este de asemenea activ sau

reflexiv, şi au reprezentări doar pentru conjugările a doua şi a treia: audeo,

audēre ausus sum (II) – a îndrăzni, gaudeo, gaudēre gavisus sum (II) – a se

bucura, soleo, solēre solitus sum (II) – a obişnui, fido, fidĕre, fisus, sum (III)

– a da crezare, la acesta din urmă adăugându-se compuşii: confido,

confidĕre, confisus sum (III) a se încrede, diffido, diffidĕre, diffisus sum

(III) – a nu avea încredere.

„Tendinţa generală a evoluţiei limbii latine”, aşa cum menţionează

profesorul Dan Sluşanschi în studiul mai sus citat, „este cea către eliminarea

ambiguităţii dintre mediu şi pasiv (datorate şirului lor comun de desinenţe):

mediul, fie că este integrat, prin tocire semantică, în activ (horto, morio, uto

în latina populară), fie că face loc pronominalului – ulteriorului reflexiv

romanic pentru realinierea pasivului în latina târzie”3.

2 Gabriela Creţia, Morfologia istorică a verbului latin, Ed.Universităţii din Bucureşti, 1999, p.293 Dan Sluşanschi, op cit., p.127.

10

Prezenţa pronumelui reflexiv în acuzativ pe lângă un verb activ

reprezintă o modalitate analitică de a forma diateza reflexivă. Fenomenul

este prezent încă din latina clasică la Caesar şi Cicero:

Caes. B.G. I.1.2.: Hi omnes lingua, institutis, legibus inter se

differunt. (Aceştia se deosebesc între ei prin limbă, instituţii, legi.)

Caes. B.G. I.11.2: Cum se suaque ab iis defendere non possent…

(De vreme ce nu puteau să se apere pe ei şi pe toate ale lor.)

Cic. In L.Catilinam, II.20: sed tamen ii sunt coloni, qui se in

insperatis ac repentinis pecuniis sumptuosius insolentiusque iactarunt. ( Dar

totuşi aceştia sunt locuitori ai unei colonii care s-au năpustit în averi

neaşteptate şi de nebănuit într-un mod prea risipitor şi neobrăzat).

Desinenţele personale ale diatezei active (D.P.A.), respectiv

desinenţele personale ale diatezei pasive (D.P.P.) sunt în funcţie de număr şi

de persoană următoarele:

Activ (D.P.A) Pasiv (D.P.P.)

Sg. 1. –o/-m Pl. 1. -mus Sg. 1. –or/r Pl. 1. -mur

2. –s 2. –tis 2. –ris 2. - mini

3. –t 3. –nt 3. –tur 3. –ntur

Conjugarea este categoria gramaticală a clasei de flexiune specifică

verbului, marcată prin vocala temei (VT). Apartenenţa unui verb la o

conjugare, în cazul unor verbe regulate, se identifică după a doua formă de

dicţionar a verbului, prin îndepărtarea desinenţei –re, a infinitivului prezent

activ şi evidenţierea vocalei tematice, care la conjugarea I este –ā-, la

conjugarea a II-a este –ē-, la conjugarea a III-a este –ě-, iar la conjugarea a

IV-a este –ī-.

N.B. La conjugarea a III-a există câteva verbe a căror vocală

tematică VT este –ĭ-: capio, capĕre – a lua, a prinde, facio, facĕre - a face,

iacio, iacĕre – a arunca, în comparaţie cu cele care au VT –ĕ-: lego, legĕre –

a culege, a citi. Vocala tematică –ĭ- impune un comportament similar cu cel

al conjugării a IV-a la care cantitatea vocalei este lungă:-ī-

Conjugarea I : amo, amāre, amavi, amatum

amā –re VT –ā-

Conjugarea a II-a : video, vidēre, vidi, visum

11

vidē- re VT –ē-

Conjugarea a III-a: dico, dicĕre, dixi, dictum

dicĕ-re VT –ĕ-

capio, capĕre, cepi, captum

capĕ-re VT – ĭ -

Conjugarea a IV: audio, audire, audivi, auditum

audi-re VT –ī-

Aspectul este categoria gramaticală verbală care descrie acţiunea

după cum este înfăţişată desfăşurarea ei. În indo-europeana comună, se pare

că au existat trei teme aspectuale: durativă, momentană şi finită. Aspectul

durativ arată că acţiunea verbului este în desfăşurare, aspectul momentan o

acţiune punctuală, iar aspectul finit o acţiune finită, încheiată. În greaca

veche cele trei aspecte indo-europene existau. Durativul se realiza prin

prezent (λύο – sunt în curs să dezleg) şi imperfect (acţiune care durează în

trecut - έλυον – dezlegam), momentanul prin aorist (έλυσα – dezlegai), iar

finitul prin perfect (λέλυκα – am dezlegat). În limba latină, opoziţia ternară

indo-europeană se restrânge la una binară, prin înglobarea aspectului

momentan în aspectul finit: canto – eu cânt, cantavi – eu cântai, eu am

cântat. Rămâne aşadar viabilă opoziţia durativ-finit căreia i s-au integrat

ulterior teme temporale. Tradiţia şcolară numea tema durativului, „temă de

prezent”, iar tema finitului, „temă de perfect”. Trebuie însă menţionat că

această temă de prezent nu exprimă exclusiv apropierea de prezent, pentru

că durativul poate îngloba şi imperfectul şi viitorul, iar tema perfectului în

afară de perfect are şi mai mult ca perfectul care este anterior perfectului şi

viitorul II care este posterior perfectului.

Diferenţa între durativ şi finit este clar marcată prin intermediul

desinenţelor la seriile lor de bază (indicativ prezent şi indicativ perfect

activ).

Durativ Perfect

(ind.prez) (ind.perf.)

1 –o(m) -i

Sg. 2 –s -isti

3 –t -it

12

1 –mus -imus

Pl. 2 –tis -istis

3 –(u)nt -ērunt

La aceste două teme temporale, pentru că este evidentă suprapunerea

categoriei timpului peste cea a aspectului cu implicaţii şi asupra diatezei,

aceeaşi tradiţie şcolară adăuga şi o temă a supinului care nu rezulta din nici

una dintre temele aspectuale precedente, pentru că, de fapt, supinul este

impropriu legat de paradigma verbală, fiind o formă nominală, mai exact un

substantiv deverbativ, derivat în -tu-. Cele trei teme temporale au fost

preferate de gramaticile şcolare ca o lectio facilior, din moment ce de la

acestea se formau modurile şi timpurile verbului latin4.

Tema de prezent

Tema de prezent se află de la a doua formă de dicţionar a verbului

prin înlăturarea desinenţei de infinitiv prezent activ care este la toate

conjugările: -re.

Conjugarea I: canto, cantare, cantavi, cantatum - a cânta

Canta –re

Conjugarea a II-a: taceo, tacēre, tacui, tacitum – a tăcea

Tacē – re

Conjugarea a III-a mitto, mittĕre, misi, misum – a trimite

Vocala tematică ĕ: Mittĕ – re

Conjugarea a III-a facio, facĕre, feci, factum – a face

Vocala tematică ĭ: Facĕ-re

Conjugarea a IV-a: finio, finire, finivi, finitum – a termina

Vocala tematică ī: Fini-re

De la tema de prezent se formează următoarele moduri şi timpuri

atât la diateza activă cât şi la diateza pasivă: indicativul prezent, indicativul

imperfect, indicativul viitor, conjunctivul prezent, conjunctivul imperfect,

imperativul prezent, imperativul viitor.

4 Ne vom menţine în aceeaşi tradiţie, întrucât nivelul pentru care este conceput cursul nu permite ca timp aprofundarea unor cunoştinţe de morfologie istorică, cu specificarea că de la primele două teme, tema prezentului şi tema perfectului vom prezenta formarea modurilor personale şi vom renunţa la sintagma tema de supin, discutând într-un capitol aparte formele nominale ale verbului latin sau numele verbale.

13

Tema de perfect

Tema de perfect se află de la a treia formă de dicţionar a verbului,

prin înlăturarea desinenţei indicativului perfect activ singular, la persoana

I, care este –i.

Conjugarea I: canto, cantare, cantavi, cantatum - a cânta

Cantav-i

Conjugarea a II-a: taceo, tacēre, tacui, tacitum – a tăcea

Tacu-i

Conjugarea a III-a: mitto, mittĕre, misi, missum – a trimite

Vocala tematică ĕ: Mis-i

Conjugarea a III-a: facio, facĕre, feci, factum - a face

Vocala tematică ĭ: Fec- i

Conjugarea a IV-a: finio, finire, finivi, finitum – a termina

Vocala tematică ī: Finiv-i

De la tema perfectului se formează următoarele moduri şi timpuri ale

diatezei active: indicativul perfect, indicativul mai mult ca perfect,

indicativul viitor anterior, conjunctivul perfect şi conjunctivul mai mult ca

perfect5.

Modul este categoria gramaticală a verbului care arată atitudinea

vorbitorului faţă de acţiunea înfăţişată. Modul poate fi exclamativ,

reprezentat de modul imperativ şi non exclamativ reprezentat de modul

indicativ ca mod al realităţii, al obiectivităţii şi de modul conjunctiv ca mod

al non-realităţii, al subiectivităţii şi al subordonării.

Imperativul exprimă o poruncă şi implică un dialog direct între

locutor şi conlocutor; este defectiv de anumite persoane. Imperativul prezent

nu are decât persoana a II-a singular şi plural, iar imperativul viitor admite

pe lângă persoana a II-a sg. şi pl. şi persoana a III-a sg şi pl. Cu excepţia lui

memento de la verbul defectiv sau mai bine zis cu valoare rezultativă,

5 Diateza pasivă, în limba latină, are aceleaşi moduri şi timpuri ca şi la diateza activă numai că din punct de vedere formativ, aceasta se configurează cu ajutorul participiului perfect pasiv al verbului de conjugat, deci un nume verbal, şi verbul esse, de asemenea conjugat, însă la modurile şi timpurile din tema prezentului.

14

memini, meminisse – a-şi aminti, latina nu cunoaşte imperative derivate de

la aspectul finit.

Indicativul este modul esenţial al verbului, prin care acţiunea poate

fi prezentată ca reală. El cuprinde toate treptele aspectuale şi temporale ale

verbului latin.

Conjunctivul latin a unit în sine moduri deosebite ale indo-

europenei comune (conjunctiv şi optativ) şi se opune ca mod al non-realităţii

indicativului. În propoziţii independente conjunctivul poate exprima:

Îndemnul pozitiv (hortativ): Amemus parentes! - Să ne iubim

părinţii! Fiat lux ! – Să se facă lumină!

Îndemnul negativ (prohibitiv): Ne dicas secretum. - Să nu spui

secretul. Ne facias hoc. - Să nu faci acest lucru.

Posibilitatea: Roges me. – S-ar putea să mă întrebi. Hoc dixerit? –

Să fi putut spune aceasta? Quid facerem? – Ce-aş putea să fac?

Dorinţa: Valeas! – Să fii sănătos! Di te ament! - Zeii să te

ocrotească! Utinam huc venerit! – De-ar fi venit încoace! Si tacuisses

philosophum mansisses – Dacă ai fi tăcut, ai fi rămas filozof.

Deliberarea : Quid faciam ?: Ce să fac?

Timpul este categoria gramaticală a verbului care arată momentul în

care se realizează acţiunea. Pe axa timpului faţă de un reper stabilit acţiunea

poate fi simultană, anterioară sau posterioară.

A C T I V MEDIO –PASIV

Durativ:

(Tema de

prezent)

Posterioritate Viitor I Viitor I

Simultaneitate Prezent Prezent

Anterioritate Imperfect Imperfect

Finit:

(Tema de

perfect)

Posterioritate Viitor II Viitor II

Simultaneitate Perfect Perfect

Anterioritate Mai mult ca

perfect

Mai mult ca

perfect

Numărul are o structură binară. El se bifurcă în 1 (sg.) unicitate şi

>1(pl) întreg. La rândul ei pluralitatea implică 2 (numărul perechii) şi >2

15

(care presupune mai mult de doi, mulţimea). În limbile indo-europene era

foarte bine marcat numărul perechii, dualul, ale cărui semne sunt mai

evidente în greaca veche decât în limba latină unde rămăşiţele sale se reduc

doar la câteva cuvinte: duo – doi, octo – opt şi ambo – amândoi. Se observă

că marca dualului în limba latină era desinenţa –o în cazul flexiunii

nominale. Pentru verb nu are reprezentări desinenţiale specifice.

Persoana I face referire la locutor, persoana a II-a la conlocutor, iar

persoana a III-a la destinatar. Există verbe cu formă unipersonală şi

impersonală: fulget – fulgeră, resistitur – se opune rezistenţă. Desinenţa

verbului latin este purtătoare de o informaţie complexă; datorită acesteia

putem cunoaşte diateza, numărul şi persoana. De aceea folosirea unui

pronume personal de persoana I sau a II-a înaintea unui verb are valoare

emfatică.

Audio - eu aud. Ego audio – eu unul aud.

Exerciţii de autoevaluare:

1. Identificaţi conjugarea următoarelor verbe folosind dicţionarul şi

traduceţi-le: amare, habēre, dicěre, audire, finire, tacēre, laborare,

facĕre.

2. Subliniaţi şi identificaţi tema următoarelor verbe: narravit, habebit,

mittam, cantatum, miserim, narrent, habueram, cantaris; ( narro,

-are, -avi,-atum – a povesti, habeo, -ēre, -ui, -itum – a avea, mitto,

-ěre, -si, -sum – a trimite, canto, -are, -avi, -atum – a cânta).

3. Stabiliţi la ce diateză, număr şi persoană sunt verbele: existimant,

movemus, vivar, decretemini, vincemur, finis, aguntur, maneris,

tacetis, imperam, sedet, trahitur.

4. Treceţi verbele de la diateza activă la cea pasivă respectând numărul

şi persoana indicate prin desinenţe: declaras, iacetis, dicam, surgat,

crescimus, audiunt.

5. Treceţi verbele de la diateza pasivă la cea activă respectând

numărul şi persoana indicate prin desinenţe: sentitur, perdar,

falleris, habemini, tacentur, iacimur.

16

6. Prezentaţi diferenţele de formare ale diatezei pasive în limba latină

comparativ cu limba română.

7. Care este diferenţa dintre conjugarea a II-a şi a III-a, respectiv dintre

conjugarea a III-a cu vocala tematică ĕ şi conjugarea a III-a cu

vocala tematică ĭ ?

8. Ce moduri personale erau particulare limbii latine şi nu se regăsesc

în limba română ?

9. Schimbaţi tema de prezent a verbelor cu tema de perfect: imperare,

movēre, scriběre, dormire, revertěre, lucēre, punire, educare.

10. Înlocuiţi tema de perfect a verbelor cu tema de prezent: appellavi,

mansi, dixi, reverti, aperui, sentivi, superavi, tacui.

11. Puneţi verbele de mai jos la aceleaşi persoane, dar la numărul plural:

vocabam, scribas, aestimat, vincam, scribatur, vocor, aestimaris,

vincar.

12. Aşezaţi următoarele verbe la aceleaşi persoane, dar la numărul

singular: laudamur, manetis, implent, decretamus, puniuntur,

scribimini.

17

Modulul al II-lea


- tema prezentului

- indicativul prezent

- indicativul imperfect

- indicativul viitor

Indicativul prezent se formează în funcţie de cele patru conjugări în

două feluri. La conjugările I şi a II-a se adaugă la tema de prezent a

verbului (T) desinenţele personale active (D.P.A), respectiv desinenţele

personale pasive (D.P.P). La conjugările a III-a şi a IV-a la tema de

prezent a verbului (T) se adaugă vocala tematică (VT) –i- (de la persoana a

II-a sg. până la persoana a II-a pl.) şi –u- (la persoana a III-a pl.)6 şi

desinenţele personale active (D.P.A.) sau pasive (D.P.P).

Schemă: I,II: T+D.P.A./D.P.P

III,IV: T+VT (-i-/-u-) +D.P.A/D.P.P

Conj.I activ Conj.I pasiv

laud-o eu laud laud-or eu sunt lăudat, lăudată

lauda-s tu lauzi lauda-ris tu eşti lăudat, lăudată

lauda-t el, ea laudă lauda-tur el este lăudat, ea este lăudată

lauda-mus noi lăudăm lauda-mur noi suntem lăudaţi, lăudate

lauda-tis voi lăudaţi lauda-mini voi sunteţi lăudaţi, lăudate

lauda-nt ei, ele laudă lauda-ntur ei sunt lăudaţi, ele sunt lăudate

Conj.II activ Conj.II pasiv

vide-o eu văd vide-or eu sunt văzut, văzută

vide-s tu vezi vide-ris tu eşti văzut, văzută

vide-t el, ea vede vide-tur el este văzut, ea este văzută

vide-mus noi vedem vide-mur noi suntem văzuţi, văzute

vide-tis voi vedeţi vide-mini voi sunteţi văzuţi, văzute

vide-nt ei, ele văd vide-ntur ei sunt văzuţi, ele sunt văzute

6G. Creţia, op.cit., p.98: „timbrul diferit al vocalei tematice:-i- respectiv- u- se datorează închiderii vocalelor tematice moştenite din indo-europenă unde erau –ĕ- respectiv -ŏ-. La persoana I sg, VT –o- s-a contopit cu desinenţa –o, iar la persoana a III-a pl, explicaţia ar fi extinderea analogică a VT de la verbele tematice. De aceea avem faciunt, audiunt în loc de facint sau audint. În realitate este vorba de perpetuarea situaţiei i.e: aceste verbe aveau flexiune mixtă, tematică la persoanele I sg şi III pl. şi atematică în rest”.

! Atenţie: La diateza pasivă VT-ĭ- se deschide la ĕ înainte de r,

adică la persoana a II-a singular, a cărei desinenţă este –ris. Acest lucru nu

se întâmplă la conjugarea a IV-a unde VT –i- are cantitate lungă.

Conj. a III-a activ verbe tematice (-ĕ-) Conj. a III-a pasiv

mitt-o eu trimit mitt-or eu sunt trimis, trimisă

mitt-i-s tu trimiţi mitt-e-ris tu eşti, trimis, trimisă

mitt-i-t el, ea trimite mitt-i-tur el este trimis, ea este trimisă

mitt-i-mus noi trimitem mitt-i-mur noi suntem trimişi, trimise

mitt-i-tis voi trimiteţi mitt-i-mini voi sunteţi trimişi, trimise

mitt-u-nt ei, ele trimit mitt-u-ntur ei sunt trimişi, ele sunt trimise

Conj.a III-a activ verbe tematice (-ĭ-) Conj.a III-a pasiv

fac-i-o eu fac fac-i-or eu sunt făcut, făcută

fac-i-s tu faci fac-e-ris tu eşti făcut, făcută

fac-i-t el, ea face fac-i-tur el, ea este făcut, făcută

fac-i-mus noi facem fac-i-mur noi suntem făcuţi, făcute

fac-i-tis voi faceţi fac-i-mini voi sunteţi făcuţi, făcute

fac-i-u-nt ei, ele fac fac-i-u-ntur ei, ele sunt făcuţi, făcute

Conj. a IV-a activ verbe tematice (-ī-) Conj. a IV-a pasiv

aud-i-o eu aud aud-i-or eu sunt auzit, auzită

aud-i-s tu auzi aud-i-ris tu eşti auzit, auzită

aud-i-t el/ea aude aud-i-tur el este auzit, ea este auzită

aud-i-mus noi auzim aud-i-mur noi suntem auziţi, auzite

aud-i-tis voi auziţi aud-i-mini voi sunteţi auziţi, auzite

aud-i-u-nt ei, ele aud aud-i-u-ntur ei sunt auziţi, ele sunt auzite

Conjugarea verbului esse –a fi7

Indicativul prezent1. sum – eu sunt 1. sumus – noi suntem

sg. 2. es - tu eşti pl. 2. estis – voi sunteţi

3. est – el, ea este 3. sunt – ei, ele sunt

7 Deşi face parte din categoria verbelor neregulate, având doar trei forme de dicţionar, verbul esse - a fi va fi prezentat înainte, datorită apariţiei lui ca auxiliar în formele de perfect ale pasivului şi în formele perifrastice, dar mai ales datorită frecvenţei lui în exerciţiile de început.

Indicativul imperfect se formează adăugând la conjugările I şi a II-a

la tema de prezent a verbului (T) sufixul –ba- şi desinenţele active (D.P.A)

sau pasive (D.P.P). La conjugările a III-a şi a IV-a, procedeul este

asemănător, cu specificarea că între tema de prezent a verbului şi sufix apare

în plus VT – ē-.

Schemă: I,II: T + -ba- + D.P.A/D.P.P.

III, IV: T + VT (-ē –) + -ba- +D.P.A./D.P.P.

Conj. I activ Conj. I pasiv

lauda–ba-m eu lăudam lauda-ba-r eu eram lăudat, lăudată

lauda–ba–s tu lăudai lauda-ba-ris tu erai lăudat, lăudată

lauda-ba-t el, ea lăuda lauda-ba-tur el, era lăudat, ea era lăudată

lauda–ba–mus noi lăudam lauda-ba-mur noi eram lăudaţi, lăudate

lauda–ba–tis voi lăudaţi lauda-ba-mini voi eraţi lăudaţi, lăudate

lauda–ba–nt ei, ele lăudau lauda-ba-ntur ei, ele erau lăudaţi, lăudate

Conj. a II-a activ Conj. a II-a pasiv

vide-ba-m eu vedeam vide-ba-r eu eram văzut, văzută

vide-ba-s tu vedeai vide-ba-ris tu erai văzut, văzută

vide-ba-t el, ea vedea vide-ba-tur el era văzut, ea era văzută

vide-ba-mus noi vedeam vide-ba-mur noi eram văzuţi, văzute

vide-ba-tis voi vedeaţi vide-ba-mini voi eraţi văzuţi, văzute

vide-ba-nt ei, ele vedeau vide-ba-ntur ei, ele erau văzuţi, văzute

Conj.a III-a activ verbe tematice (-ĕ -)8 Conj.a III-a pasiv

mitt-e-ba-m eu trimiteam mitt-e-ba-r eu eram trimis, trimisă

mitt-e-ba-s tu trimiteai mitt-e-ba-ris tu erai trimis, trimisă

mitt-e-ba-t el, ea trimitea mitt-e-ba-tur el, ea era trimis, trimisă

mitt-e-ba-mus noi trimiteam mitt-e-ba-mur noi eram trimişi, trimise

mitt-e-ba-tis voi trimiteaţi mitt-e-ba-mini voi eraţi trimişi, trimise

mitt-e-ba-ntur ei, ele trimiteau mitt-e-ba-ntur ei, ele erau trimişi, trimise

8 La verbele tematice (-ĕ-), vocala tematică VT se lungeşte ( -ē)

Conj.a III-a activ verbe tematice (-ĭ-) Conj.a III-a pasiv

faci-e-ba-m eu făceam faci-e-ba-r eu eram făcut, făcută

faci-e-ba-s tu făceai faci-e-ba-ris tu erai făcut, făcută

faci-e-ba-t el, ea făcea faci-e-ba-tur el, ea era făcut, făcută

faci-e-ba-mus noi făceam faci-e-ba-mur noi eram făcuţi, făcute

faci-e-ba-tis voi făceaţi faci-e-ba-mini voi eraţi făcuţi, făcute

faci-e-ba-nt ei, ele făceau faci-e-ba-ntur ei/ele erau făcuţi,

făcute

Conj.a IV-a activ verbe tematice (-ī-) Conj.a IV-a pasiv

audi-e-ba-m eu auzeam audi-e-ba-r eu eram auzit, auzită

audi-e-ba-s tu auzeai audi-e-ba-ris tu erai auzit, auzită

audi-e-ba-t el, ea auzea audi-e-ba-tur el, ea era auzit, auzită

audi-e-ba-mus noi auzeam audi-e-ba-mur noi eram auziţi, auzite

audi-e-ba-tis voi auzeaţi audi-e-ba-mini voi eraţi auziţi, auzite

audi-e-ba-nt ei, ele auzeau audi-e-ba-ntur ei/ele erau auziţi, auzite

Indicativ imperfect vb. esse – a fi

eram eu eram eramus noi eram

Sg. eras tu erai Pl. eratis voi eraţi

erat el, ea era erant ei, ele erau

Indicativul viitor se formează la conjugarea I şi a II-a de la tema de

prezent (T) la care se adaugă sufixul de viitor –b-, vocala tematică (VT -i-/-

u-) şi desinenţele personale active sau pasive. La conjugarea a III-a şi a IV-

a la tema de prezent a verbului se adaugă sufixul -ā- la persoana I sg, care se

înlocuieşte cu –ē- la celelalte persoane.

Schemă: Conj. I, II: T + -b- + VT (-i-/-u-) + D.P.A./D.P.P.

Conj.III,IV: T + -a- pers.I sg./-e- (în rest)+ D.P.A/D.P.P.

Conj.I activ Conj. I pasiv

lauda-b-o eu voi lăuda lauda-b-or eu voi fi lăudat, lăudată

lauda-b-i-s tu vei lăuda lauda-b-e-ris tu vei fi lăudat, lăudată

lauda-b-i-t el, ea va lăuda lauda-b-i-tur el, ea va fi lăudat, lăudată

lauda-b-i-mus noi vom lăuda lauda-b-i-mur noi vom fi lăudaţi, lăudate

lauda-b-i-tis voi veţi lăuda lauda-b-i-mini voi veţi fi lăudaţi, lăudate

lauda-b-u-nt ei, ele vor lăuda lauda-b-u-ntur ei, ele vor fi lăudaţi, lăudate


vide-b-o eu voi vedea vide-b-or eu voi fi văzut, văzută

vide-b-i-s tu vei vedea vide-b-e-ris tu vei fi văzut, văzută

vide-b-i-t el, ea va vedea vide-b-i-tur el, ea va fi văzut, văzută

vide-b-i-mus noi vom vedea vide-b-i-mur noi vom fi văzuţi, văzute

vide-b-i-tis voi veţi vedea vide-b-i-mini voi veţi fi văzuţi, văzute

vide-b-u-nt ei, ele vor vedea vide-b-u-ntur ei, ele vor fi văzuţi, văzute

Conj. a III-a activ verbe tematice (-ĕ-) Conj.a III-a pasiv

mitt-a-m eu voi trimite mitt-a-r eu voi fi trimis, trimisă

mitt-e-s tu vei trimite mitt-e-ris tu vei fi trimis, trimisă

mitt-e-t el, ea va trimite mitt-e-tur el, ea va fi trimis, trimisă

mitt-e-mus noi vom trimite mitt-e-mur noi vom fi trimişi, trimise

mitt-e-tis voi veţi trimite mitt-e-mini voi veţi fi trimişi, trimise

mitt-e-nt ei, ele vor trimite mitt-e-ntur ei, ele vor fi trimişi, trimise

Conj. a III-a activ verbe tematice (-ĭ -) Conj.a III-a pasiv

faci-a-m eu voi face faci-a-r eu voi fi făcut, făcută

faci-e-s tu vei face faci-e-ris tu vei fi făcut, făcută

faci-e-t el, ea va face faci-e-tur el, ea va fi făcut, făcută

faci-e-mus noi vom face faci-e-mur noi vom fi făcuţi, făcute

faci-e-tis voi veţi face faci-e-mini voi veţi fi făcuţi, făcute

faci-e-nt ei, ele vor face faci-e-ntur ei, ele vor fi făcuţi, făcute

Conj.a IV-a activ verbe tematice (-ī-) Conj.a IV- a pasiv

audi-a-m eu voi auzi audi-a-r eu voi fi auzit, auzită

audi-e-s tu vei auzi audi-e-ris tu vei fi auzit, auzită

audi-e-t el, ea va auzi audi-e-tur el, ea va fi auzit, auzită

audi-e-mus noi vom auzi audi-e-mur noi vom fi auziţi, auzite

audi-e-tis voi veţi auzi audi-e-mini voi veţi fi auziţi, auzite

audi-e-nt ei, ele vor auzi audi-e-ntur ei, ele vor fi auziţi, auzite

Indicativ viitor vb.esse - a fi

ero eu voi fi erimus noi vom fi

Sg. eris tu vei fi Pl. eritis voi veţi fi

erit el, ea va fi erunt ei, ele vor fi

Exerciţii de autoevaluare (modul indicativ):

1. Formaţi indicativul prezent activ şi pasiv de la verbele: laudo, -

are (a lăuda), doceo, -ēre, (a învăţa), fugio, -ěre (a fugi), rego, -

ĕre (a conduce), venio, -ire (a veni).

2. Formaţi indicativul imperfect activ şi pasiv de la verbele: narro, -

are (a povesti), timeo, -ēre (a se teme), pono, -ĕre (a pune),

capio, -ĕre (a lua, a prinde), scio, -ire (a şti).

3. Formaţi indicativul viitor I activ şi pasiv de la verbele: laboro, -

are (a munci), suadeo, -ēre (a sfătui), peto, -ĕre (a cere), aperio,

-ire (a deschide), dormio, -ire (a dormi), cado, -ĕre (a cădea),

rogo, -are (a ruga).

4. Identificaţi categoriile gramaticale ale formelor verbale de

conjugarea I şi traduceţi-le în limba română: damus, dabo, dabat,

dabis, dabatis, dabam, dant, dabunt (do, -are – a da).

5. Treceţi verbele de la exerciţiul anterior la diateza pasivă

respectând modul, timpul, numărul şi persoana şi traduceţi

formele obţinute.

6. Identificaţi categoriile gramaticale ale verbului de conjugarea a

II-a şi traduceţi formele în limba română: habebitis, habet,

habebant, habebimus, habes, habebunt, habeo, habebas (habeo, -

ēre a avea).


III-a şi traduceţi formele în limba română: regis, rego, regebat,

regam, regetis, regunt, reget, regebam (rego, -ĕre – a conduce).


IV-a şi traduceţi formele în limba română: punis, punitis,

puniam, puniunt, punimus, puniebatis, punio, puniet ( punio, -ire

– a pedepsi).

9. Treceţi la pasiv verbele de la exerciţiul anterior respectând

modul, timpul, numărul şi persoana şi traduceţi formele obţinute.

10. Identificaţi categoriile gramaticale ale verbelor şi traduceţi-le în

limba română: parabis, legam, legemus, parant, parabunt, legit,

paras, legitis, parabam, legunt (paro, -are – a pregăti, lego, -ĕre

– a citi, a culege).

11. Identificaţi categoriile gramaticale ale verbelor şi traduceţi-le în

limba română observând diferenţele de formare faţă de verbele

de la exerciţiul anterior: deleor, deleberis, sciuntur, scimur,

scietur, delemini, sciebamur, delebuntur (deleo, -ēre – a distruge,

scio, -ire – a şti).

12. Conjugaţi la indicativ prezent activ singular, verbul canto, -are –

a cânta, la indicativ imperfect pasiv plural, verbul fodio, -ire- a

săpa, la indicativ viitor I pasiv singular verbul scribo, ĕre – a

scrie.

13. Traduceţi verbele în limba latină: culegeam, vei culege,

culegeau, va fi cules, eraţi culese, culegeţi, culeg, vor culege,

suntem culeşi, eşti culeasă (a culege – lego, -ĕre).

14. Traduceţi verbele în limba latină: chemai, sunt chemată, erau

chemaţi, chemăm, vor chema, voi veţi fi chemate, era chemat,

chem (a chema – appello, -are).

15. Puneţi la indicativ viitor şi indicativ imperfect următoarele verbe:

cogunt, cogeris, cogit, cogitis, cogimur (cogo, -ĕre – a

constrânge), deles, delentur, delemus, delemini, deleo (deleo, ēre

– a distruge).

16. Traduceţi propoziţiile în limba română:

Poetae Romani multos clarissimos duces in suis carminibus

cantabant. Eorum fortitudinem audaciamque laudabant. Facta

illustrium ducum suorum cogitatione animos posterorum educabunt.

Et nunc illorum memoria delectamur, qui digna exempla manebunt.

Cuvinte: multus, -a, -um 3 term. – mult, clarus, -a, -um 3 term. –

strălucit, dux, -cis m.– comandant, carmen, -inis n.– poezie,

fortitudo, -inis f.– forţă, vitejie, audacia, -ae f.– îndrăzneală, factum,

-i n.– faptă, illustris, -e 2 term.– renumit, cogitatio, -onis f.–

cugetare, socoteală, animus,-i m.– suflet, posteri, -orum m.- urmaş,

nunc adv.– acum, memoria, -ae f.– amintire, delecto, -are – a

încânta, exemplum, -i n.– exemplu, maneo, -ēre – a rămâne.

17. Traduceţi propoziţiile în limba latină:

Odinioară (olim adv.) agricultorii (agricola, -ae) m. studiau (studeo,

-ēre) cultura (cultus, –us m.) grădinilor (hortus,-i m.). Pregăteau

(paro –are) cu grijă (cura, -ae f.) pământul (ager, -ri m.) şi puneau

(pono, -ĕre) multe flori (flos, -ris m.) care înfloreau (floreo, -ēre) de

primăvara (ver, -is n.) până toamna (autumnus, -i m.). Culorile

(color, -is m.) lor felurite (varius, -a, -um 3 term.) încântau (delecto,

are) inimile (cor, -dis n.) oamenilor (homo, -inis m.) şi aduceau

(adduco, -ĕre) bucurie (laetitia, -ae f.) femeilor (mulier, -is f.) prin

mirosul (odor, -is m.) lor delicat (suavis, -e 2 term.)

18. Traduceţi în limba română:

Amicis nostris canes pessimi erant et eos in captatione furum

exercebant.Ut primum illi fures videbant suorum dominorum signum

donabant et omnes homines malos mordebant. Domus his custodibus

non delebantur et copia honestorum civium intacta manebat.

Cuvinte: amicus, -i m.– prieten, canis –is m.– câine, malus, -a, um 3

term.– rău, captatio, -onis f. – prindere, fur, -is m.- hoţ, exerceo, -

ēre – a antrena, ut primum loc.conj. – de îndată ce, dominus, -i m.–

stăpân, signum, i n.– semn, dono, are, - a da, mordeo, - ēre – a

muşca, domus, -us f.– casă, custos, -odis,m. - paznic, deleo, ēre – a

distruge, copia, ae f.– avere, civis, -is m.– cetăţean, intactus, -a, -um

3 term.– neatins, maneo, ēre – a rămâne.

19. Traduceţi în limba latină:

În timpurile (tempus, -oris n.) vechi (vetus, -eris 1 term.) Tarquinius

Superbus domnea (regno, -are) la Roma, dar (sed) fapta sa ticăloasă

(scelus, -eris n.) împinge (impello, -ĕre) poporul (populus, -i m.) la

ură (odium,-ii n.) împotriva sa (suus, -a, -um pron.pos.). Este alungat

(expello, -ĕre) din cetate (civitas, -tis f.) şi domnia (regnum, -ii n.)

Romei va fi preluată (capio, -ĕre) de doi (duo num.) consuli (consul,

-is m.). Ei vor veghea (vigilo, -are) la starea (status, -us m.) statului

(respublica, reipublicae f.), vor da legi (lex, -gis f.) drepte (iustus, -a,

-um 3 term.) şi se vor îngriji (curo,- are) de plebea (plebs, -is f.)

lipsită (relictus, -a, -umi 3 term.) de toate resursele (res, -rei f.).

20. Traduceţi în limba română:

Rhenus autem oritur ex Lepontiis, qui Alpes incolunt, et longo spatio

per fines Helvetiorum et Sequanorum ducitur, et ubi Oceano

appropinquat in plures defluit partes circum multas ingentesque

insulas quarum pars magna a feris nationibus incolitur9.

Cuvinte: orior, -iri - a izvorî, Lepontius, -ii m.– ţinutul lepont,

incolo, -ĕre – a locui, spatium, -ii n. – întindere, duco, -ĕre – a trasa,

a duce, ubi adv.– unde, approppinquo, -are – a se apropia, defluo,

-ĕre – a se vărsa, circum adv.– de jur împrejur, ingens, -tis 1 term.–

măreţ, uriaş, ferus, -a, -um 3 term.– sălbatic, natio, -onis f.– neam.

9 Textele în limba latină sunt în mare parte adaptări ale unor fragmente din Caesar De bello Gallico.

Modulul al III-lea


- conjuntivul prezent

- conjunctivul imperfect

- imperativul prezent

- imperativul viitor

Conjunctivul prezent se formează la conjugarea I prin ataşarea

sufixului –e- la tema de prezent (T) a verbului10 şi a desinenţelor personale

active sau pasive (D.P.A./D.P.P). La conjugările a II-a, a III-a şi a IV-a la

tema de prezent a verbului (T) se adaugă sufixul –a- şi desinenţele personale

pasive sau active (D.P.A./D.P.P.)

Schemă: Conj. I,II: T + -e- +D.P.A/D.P.P

Conj.III,IV : T + -a- +D.P.A/D.P.P.


laud-e-m eu să laud laud-e-r eu să fiu lăudat, lăudatăl

laud-e-s tu să lauzi laud-e-ris tu să fii lăudat, lăudată

laud-e-t el, ea să laude laud-e-tur el, ea să fie lăudat, laudată

laud-e-mus noi să lăudăm laud-e-mur noi să fim lăudaţi, lăudate

laud-e-tis voi să lăudaţi laud-e-mini voi să fiţi lăudaţi, lăudate

laud-e-nt ei, ele să laude laud-e-ntur ei, ele să fie lăudaţi, lăudate


vide-a-m eu să văd vide-a-r eu să fiu văzut, văzută

vide-a-s tu să vezi vide-a-ris tu să fii văzut, văzută

vide-a-t el, ea să vadă vide-a-tur el, ea să fie văzut, văzută

vide-a-mus noi să vedem vide-a-mur noi să fim văzuţi, văzute

vide-a-tis voi să vedeţi vide-a-mini voi să fiţi văzuţi, văzute

vide-a-nt ei, ele să vadă vide-a-ntur ei, ele să fie văzuţi, văzute

Conj. a III-a activ verbe tematice (-ĕ -)Conj. a III-a pasiv

mitt-a-m eu să trimit mitt-a-r eu să fiu trimis, trimisă10 G. Creţia – op. cit.,p.114: sufixul –iē- redus la –ē prin căderea lui i; VT –a- la conjugarea I nu mai este vizibilă din cauza unei contrageri: amā-(i)ē-m > amem

mitt-a-s tu să trimiţi mitt-a-ris tu să fii trimis, trimisă

mitt-a-t el, ea să trimită mitt-a-tur el, ea să fie trimis, trimisă

mitt-a-mus noi să trimite mitt-a-mur noi să fim trimişi, trimise

mitt-a-tis voi să trimiteţi mitt-a-mini voi să fiţi trimişi, trimise

mitt-a-nt ei, ele să trimită mitt-a-ntur ei, ele să fie trimişi, trimise

Conj. a IV-a activ verbe tematice (-ĭ-) Conj. a IV- a pasiv

faci-a-m eu să fac faci-a-r eu să fiu făcut, făcută

faci-a-s tu să faci faci-a-ris tu să fii făcut, făcută

faci-a-t el, ea să facă faci-a-tur el, ea să fie făcut, făcută

faci-a-mus noi să facem faci-a-mur noi să fim făcuţi, făcute

faci-a-tis voi să faceţi faci-a-mini voi să fiţi făcuţi, făcute

faci-a-nt ei, ele să facă faci-a-ntur ei, ele să fie făcuţi, făcute


audi-a-m eu să aud audi-a-r eu să fiu auzit, auzită

audi-a-s tu să auzi audi-a-ris tu să fii auzit, auzită

audi-a-t el, ea să audă audi-a-tur el, ea să fie auzit, auzită

audi-a-mus noi să auzim audi-a-mur noi să fim auziţi, auzite

audi-a-tis voi să auziţi audi-a-mini voi să fiţi auziţi, auzite

audi-a-nt ei, ele să audă audi-a-ntur ei, ele să fie auziţi, auzite

Conjunctiv prezent vb. esse – a fi

sim - eu să fiu simus - noi să fim

Sg. sis - tu să fii Pl. sitis - voi să fiţi

sit - el, ea să fie sint - ei să fie

Conjunctivul imperfect se formează la toate conjugările de la

tema de prezent a verbului (T), la care adăugăm sufixul –re- şi desinenţele

personale active sau pasive (D.P.A./D.P.P.)

Schemă: Conj. I,II,III,IV: T + -re- +D.P.A/D.P.P


lauda-re-m eu aş lăuda lauda-re-r eu aş fi lăudat, lăudată

lauda-re-s tu ai lăuda lauda-re-ris tu ai fi lăudat, lăudată

lauda-re-t el, ea ar lăuda lauda-re-tur el, ea ar fi lăudat, lăudată

lauda-re-mus noi am lăuda lauda-re-mur noi am fi lăudaţi, lăudate

lauda-re-tis voi aţi lăuda lauda-re-mini voi aţi fi lăudaţi, lăudate

lauda-re-nt ei, ele ar lăuda lauda-re-ntur ei, ele ar fi lăudaţi, lăudate


vide-re-m eu aş vedea vide-re-r eu aş fi văzut, văzutăv

vide-re-s tu ai vedea vide-re-ris tu ai fi văzut, văzută

vide-re-t el, ea ar vedea vide-re-tur el, ea ar fi văzut, văzută

vide-re -mus noi am vedea vide-re-mur noi am fi văzuţi, văzute

vide-re -tis voi aţi vedea vide-re-mini voi aţi fi văzuţi, văzute

vide-re-nt ei, ele ar vedea vide-re-ntur ei, ele ar fi văzuţi, văzute

Conj. a III-a activ verbe tematice (-ĕ -) Conj. a III-a pasiv

mitte-re-m eu aş trimite mitte-re-r eu aş fi trimis, trimisă

mitte-re-s tu ai trimite mitte-re-ris tu ai fi trimis, trimisă

mitte-re-t el, ea ar trimite mitte-re-tur el, ea ar fi trimis, trimisă

mitte-re-mus noi am trimite mitte-re-mur noi am fi trimişi, trimise

mitte-re-tis voi aţi trimite mitte-re-mini voi aţi fi trimişi, trimise

mitte-re-nt ei, ele să trimită mitte-re-ntur ei, ele ar fi trimişi, trimise

Conj. a III-a activ verbe tematice (-ĭ-) Conj. a IV- a pasiv

face-re-m eu aş face face-re-r eu aş fi făcut, făcută

face-re-s tu ai face face-re-ris tu ai fi făcut, făcută

face-re-t el, ea ar face face-re-tur el, ea ar fi făcut, făcută

face-re-mus noi am face face-re-mur noi am fi făcuţi, făcute

face-re-tis voi aţi face face-re-mini voi aţi fi făcuţi, făcute

face-re-nt ei, ele ar face face-re-ntur ei, ele ar fi făcuţi, făcute


audi-re-m eu aş auzi audi-re-r eu aş fi auzit, auzită

audi-re-s tu ai auzi audi-re-ris tu ai fi auzit, auzită

audi-re-t el, ea ar auzi audi-re-tur el, ea ar fi auzit, auzită

audi-re-mus noi am auzi audi-re-mur noi am fi auziţi, auzite

audi-re-tis voi aţi auzi audi-re-mini voi aţi fi auziţi, auzite

audi-re-nt ei, ele ar auzi audi-re-ntur ei, ele ar fi auziţi, auzite

Conjunctiv imperfect v. esse – a fi

essem – eu aş fi essemus - noi am fi

Sg. esses – tu ai fi Pl. essetis - voi aţi fi

esset – el, ea ar fi essent - ei ar fi

Imperativul prezent activ la persoana a doua singular este identic

cu tema de prezent pură a verbului, iar la persoana a II-a plural adaugă la

tema de prezent desinenţa –te pentru verbele de conjugarea I şi a II-a , iar la

verbele de conjugarea a III-a şi a IV-a, între tema de prezent şi desinenţa -te

mai apare vocala de legătură -i-.

Schemă: Conj. I,II: T (pers.II.sg)

T + -te (pers.II.pl)

Conj.III, IV: T (pers.II.sg)

T + -i- +-te (pers.II.pl)

Conj.I Conj. a II-a Conj. a III-a Conj. a IV-a

2 sg. lauda laudă vide vezi mitte trimite audi auzi

2 pl. lauda-te lăudaţi vide-te vedeţi mitt-ite trimiteţi aud-ite auziţi

! Atenţie: Există în cadrul verbelor tematice (conj. a III.a ) nişte

forme prescurtate la imperativul prezent activ la persoana a II-a singular,

prin pierderea vocalei –e. Aceste verbe sunt dico, duco, şi facio.

2 Sg. dic zi fac fă duc du

2 Pl. dic-ite ziceţi fac-ite faceţi duc-ite duceţi

Imperativul prezent activ – vb. sum, esse, fui

2 sg. es fii

2 pl. este fiţi

Imperativul prezent pasiv se formează, adăugând la verbele de

conjugarea I şi a II-a, la tema prezentului, pentru persoana a II-a singular,

sufixul –re, iar pentru persoana a II-a plural, desinenţa –mini. La

conjugările a III-a şi a IV-a, la persoana a II-a plural se adaugă şi vocala de

legătură –i între tema de prezent şi desinenţă.

Schemă: Conj. I,II: T + -re (pers.II.sg)

T + -mini (pers.II.pl)

Conj.III, IV: T + -re(pers.II.sg)

T + -i- + -mini (pers.II.pl)

Conj.I Conj. a II-a

2 sg. lauda-re fii lăudat/ă 2 sg. vide-re fii văzut/ă

2 pl. lauda-mini fiţi lăudaţi/e 2 pl. vide-mini fiţi văzuţi/e

Conj. a III-a Conj. a IV-a

2 sg. mitte-re fii trimis/ă 2 sg. audi-re fii auzit/ă

2 pl. mitt-i-mini fiţi trimişi/e 2 pl. audi-mini fiţi auziţi/e

Imperativul viitor activ are două persoane şi se formeză astfel: la

persoanele a II-a şi a III-a singular se ataşează desinenţa –to la tema de

prezent a verbului (T), la persoana a II-a plural, la tema de prezent (T) a

verbului se adaugă desinenţa –tote, iar la persoana a III-a plural, desinenţa –

nto. De asemenea, la conjugările a III-a şi a IV-a între tema de prezent şi

desinenţă, se adaugă vocala de legătură –i respectiv –u.

Conj. I Conj. a II-a Conj. a III-a

2 sg. lauda-to să lauzi vide-to să vezi mitt-i-to să trimiţi

3 sg.lauda-to să laude vide-to să vadă mitt-i-to să trimită

2 pl. lauda-tote să lăudaţi vide-tote să vedeţi mitt-i-tote să trimiteţi

3 pl. lauda-nto să laude vide-nto să vadă mitt-u-nto să trimită

Conj. a IV-a

2 sg. audi-to să auzi

3 sg. audi-to să audă

2 pl. audi-tote să auziţi

3 pl. audi-unto să audă

Imperativul viitor activ vb. esse

2 sg. esto să fii 2 pl. estote să fiţi

3 sg. esto să fie 3 pl. sunto să fie

Imperativul viitor pasiv se formează adăugând la tema de prezent

(T) desinenţa –tor la persoanele a II-a şi a III-a singular, iar la persoana a

III-a plural desinenţa –ntor. La verbele de conjugarea a III-a şi a IV-a între

tema de prezent şi desinenţă apare vocala de legătură –i la persoana a II-a şi

a III-a singular, iar la persoana a III-a plural –u.

Conj.I Conj. a II-a

2 sg. ama-tor să fii iubit/ă vide-tor să fii văzut/ă

3 sg. ama-tor să fie iubit/ă vide-tor să fie văzut/ă

3 pl. ama-ntor să fie iubiţi/e vide-ntor să fie văzuţi/e


2 sg. mitt-i-tor să fii trimis/ă audi-tor să fii auzit/ă

3 sg. mitt-i-tor să fie trimis/ă audi-tor să fie auzit/ă

3 pl. mitt-u-ntor să fie trimişi/e audi-u-ntor să fie auziţi/e

Exerciţii de autoevaluare (modurile conjunctiv şi imperativ):

1. Conjugaţi la conjunctiv prezent activ şi pasiv verbele: oppugno,

-are, video, -ēre, peto, -ĕre, audio,- ire.

2. Conjugaţi la conjunctiv imperfect activ şi pasiv verbele: incito,

-are, caveo, -ēre, pergo, -ĕre, finio, -ire.

3. Conjugaţi la imperativ prezent şi viitor, activ şi pasiv verbele:

excuso, -are, exerceo, -ēre, exigo,- ĕre, exhaurio, -ire.

4. Traduceţi în limba română verbele: laudes, videamur, dicant,

finiaris, laudatur, capiam, dicamus, lauder, facerem, amaremini,

audirentur, faceret, amaretis, mittereris, amaretur, audires, mitterer (laudo,

are - a lăuda, video, -ēre - a vedea, dico, -ĕre - a zice, finio, -ire - a termina,

capio, -ĕre – a prinde, facio, -ĕre – a face, amo, -are – a iubi, audio, -ire - a

auzi, mitto, -ĕre -a trimite) .

5. Traduceţi în limba română verbele: canta, mittite, duc, cantato,

mittunto, ducite, cantare, ducimini, mitte, cantanto, ducito, mittitote (canto,-

are – a cânta, mitto, -ĕre - a trimite, duco,- ĕre - a duce)

6. Traduceţi în limba latină verbele: să citească, să fie povestită, am

fi povestite, să citiţi, ar fi povestiţi, citeşte, povestiţi, să fiţi povestite, am

povesti, aţi fi citiţi ( lego, -ĕre - a citi, narro,- are – a povesti).

7. Traduceţi în limba latină verbele: să simţiţi, să fiu aleasă, ai

simţi, aţi fi alese, să simtă, să fie aleşi, alege, fiţi aleşi, să fii ales (sentio, ire

– a simţi, deligo, -ĕre – a alege).

8. Traduceţi textul în limba română:

In omni Gallia eorum hominum, qui aliquo sunt numero atque

honore, genera sunt duo. Nam plebes paene servorum habetur loco, quae

nihil audet per se, nullo adhibetur consilio. Plerique, cum aut aere alieno,

aut magnitudine tributorum aut iniuria potentiorum premuntur, sese in

servitutem dicant nobilibus.

Cuvinte: omnis, -e 2 term.– tot, toată, is, ea, id pron.dem. – acesta, aceasta,

aliquis, -a, -id pron nehot.– cineva, ceva, numerus, -i m.– număr, honor, -is

m.– cinste, genus, -eris n. – neam, nam adv.– căci, plebs, -is f.– plebe,

paene adv.– aproape, habeo, ēre – a avea, a socoti (la pasiv).

9. Traduceţi în limba română şi treceţi apoi verbele la indicativ

imperfect şi indicativ viitor :

Alterum genus est equitum. Hi, cum est usus atque aliquod bellum

incidit omnes in bello versantur, atque eorum ut quisque est genere

copiisque amplissimus, ita plurimos circum se ambactos clientesque habet.

Hanc unam gratiam potentiamque cognoscunt.

Cuvinte: alter, -a, -um pron.nehot. – altul, eques, -itis m.– călăreţ, cum

conj.– când, usus,- us m. - nevoie, incido, -ĕre – a se întâmpla, versor, -ari

– a se afla, quisque, quaeque, quidque pron.nehot.– fiecare, amplus,-a, -um

3 term.- bogat, copiae, -arum f.– trupe, ita adv.– astfel, ambactus, -i m. –

sclav, cliens, -ntis m.– client, gratia, -ae f. - favoare, potentia, -ae f.– putere,

cognosco, -ĕre – a cunoaşte.

10. Traduceţi în limba română şi treceţi apoi verbele la conjunctiv

prezent şi conjunctiv imperfect:

Deum maxime Mercurium colunt: huius sunt plurima simulacra;

hunc omnium inventorem artium ferunt, hunc viarum atque itinerum ducem,

hunc ad quaestus pecuniae mercaturasque habere vim maximam

arbitrantur. Post hunc Apollinem et Martem et Iovem et Minervam. De his

eandem fere, quam reliquae gentes, habent opinionem.

Cuvinte: deus, i m.– zeu, maxime adv.– în cel mai înalt grad, colo,-ĕre – a

cultiva, simulacrum, -i n.– statuie, inventor, -is m.– inventator, fero, ferre -

a declara, ars, -tis f. – artă, via, -ae f.– drum, cale, iter,itineris n.– drum,

dux, -cis m.– comandant, quaestus, -us m.– profit, câştig, pecunia, -ae f.–

avere, mercatura, -ae f.– negustorie, comerţ, vis – forţă, arbitror, -ari – a

socoti, Apollo, -onis m.– Apollo (zeu al luminii, soarelui), Iove, -is m.–

Iupiter (zeul roman suprem), Minerva, -ae f.- Minerva (zeiţa înţelepciunii),

hic, haec, hoc pron.dem.– acesta, aceasta, qui, quae, quod pron.rel.– care,

reliquus, -a, -um 3 term.– restul, opinio, -onis f.– părere.


Galii se declară ( praedico, -ĕre) toţi decendenţi (prognatus, -i m.)

din tatăl (pater, -tris m.) Pluto (Dis,- tis m.) şi mărturisesc (dico, -ĕre) acest

lucru (is, ea, id pron.dem.) transmis (traditus, -a, -um 3 term.) de la druizi

(Druides, -um m.). Din această cauză (causa, -ae f.) intervalele (spatium, -

ii n.) oricărui (omnis, -e 2 term.) timp (tempus, -oris n.) se termină (finio, -

ire) nu (non) după numărul (numerus,- i m.) zilelor (dies, -ei f.), ci (sed) al

nopţilor (nox, -ctis f.).

12. Traduceţi în limba latină textul şi apoi treceţi verbele la diateza

pasivă acolo unde este posibil:

Germanii (Germanus, -i m.) se distanţează (absum, abesse, abfui)

mult (multum adv.) de acest obicei (mos –ris m.). Căci (nam conj.) nici

(neque conj.) nu au (habeo –ēre) druizi , care să conducă (praesum –esse -

fui) lucrurile divine (divinus, -a, -um 3 term.), nici nu se ocupă (studeo, -ēre)

cu sacrificiile (sacrificium, -ii n.). Ii socotesc (aestimo, -are) în rândul

(numerus, -i m.) zeilor (deus, -i m.) pe aceştia singuri (solus, -a, -um 3

term.) pe care îi hotărăsc (censeo, -ēre) şi prin ale căror acţiuni (actio –onis

f.) sunt ajutaţi (adiuto, -are).

Recapitulare tema prezentului:

1. Identificaţi categoriile gramaticale ale următoarelor verbe şi

traduceţi-le în limba română:

occupemus, occupaberis, occupat, occuparer, occupabamur, occupantor,

occupamini, occupabunt, occupa, occuper, occupate, occupare, instruitur,

instrues, instruor, instruite, instruito, instrueris, instrueretis, instruant,

instrueremur (occupo, -are, -avi, -atum – a ocupa, instruo, ĕre, -xi, -ctum –

a dispune, a aranja).

2. Traduceţi în limba română verbele de mai jos:

respondebamini, petit, respondebis, petam, respondeant, petuntur, petemur,

responde, petite, peteris, petatis, responderentur, respondito, respondetur,

petor, respondebimur, respondes, peteretur (respondeo, -ēre, -pondi, -

ponsum – a răspunde, peto, -ĕre, petivi, petitum – a cere)

3. Traduceţi în limba latină verbele:

pregătesc, conduceaţi, aţi pregăti, aş fi condusă, pregăteau, să conducă, veţi

pregăti, voi fi pregătit, pregătiţi, să fie condusă, a pregăti, să conduci,

pregăteşte, conducem, suntem pregătite, erai condus, să fiu pregătită (paro, -

are, -avi, -atum - a pregăti, rego,-ĕre, rexi, rectum – a conduce).

4. Traduceţi verbele în limba latină şi apoi treceţi formele la diateza

pasivă respectând categoriile gramaticale iniţiale la care se află:

scriam, vei scrie, să muncim, ar munci, scrieţi, munceaţi, scriu, vor munci,

scriem, munceşti, munceşte, să scrie, vom munci (scribo, -ĕre, scripsi,

scriptum – a scrie, laboro, -are, -avi, -atum – a munci).

5 Traduceţi textul în limba română:

Flumen est Arar, quod per fines Aeduorum et Sequanorum in

Rhodanum influit, incredibili lenitate, ita ut oculis, in utram partem fluat,

iudicari non possit. Id Helvetii ratibus ac lintribus iunctis transibant.

Cuvinte: flumen, -inis n. – fluviu, Arar, -is m. – Arar, finis, -is m. teritoriu,

Aedui, -orum m. – tribul eduilor, Sequani, -orum m. – tribul secvanilor,

Rhodanus, -i m. - fluviul Ron, influo, -ĕre, -xi, -ctum – a se vărsa,

incredibilis, -e 2 term. – de necrezut, lenitas, -tis f. – încetineală, ita ut –

astfel încât, uter, utra, utrum pron.nehot. – care din doi, fluo, -ĕre, fluxi,

fluctum - a se vărsa, iudico, -are, -avi, -atum – a judeca, possum, posse,

potui – a putea, ratis, -is f. – plută, linter –ris f. – luntre, iunctus, -a, -um 3

term. – unit, legat, transeo, -ire, -ii, -itum – a trece, a traversa.

6. Traduceţi textul în limba română şi indicaţi categoriile gramaticale

ale verbelor predicative existente:

Interea ea legione, quam secum habebat, militibusque, qui ex

provincia convenerant, a lacu Lemanno, qua in flumen Rhodanum influit, ad

montem Iuram, qui fines Sequanorum ab Helvetiis dividit, milia passuum

decem novem murum in altitudinem pedum sedecim fossamque perducit. Eo

praesidia disponit, castella communit, quo facilius prohibere possit.

Cuvinte: interea adv. – între timp, legio, -onis- f. – legiune, habeo, -ēre, -ui,

-itum – a avea, miles, -itis m. - soldat, provincia, -ae f. – provincie,

convenio, -ire, -veni, -ventum - a se aduna, lacus, -us m. – lac, Lemannus, i

m. – Lemannus, qua adv.rel.- pe unde, mons, -ntis m. – munte, divido, -ĕre,

dividi, divisum – a separa, a despărţi, mille num. – o mie, passus, -us m. –

pas, murus, -i m. –zid, altitudo, -inis f. – altitudine, pes, pedis, m. – picior,

fossa, -ae f. – şanţ, perduco, -ĕre, -duxi, -ctum – a construi, eo adv. – acolo,

dispono, -ěre, -posui, -positum - a dispune, praesidium, -ii n. – sprijin,

castellum -i n. – fortăreaţă, communio,-munire, -munivi, -munitum – a întări,

quo conj. – ca să, ca prin aceasta să, prohibeo, -ēre, -ui, -itum – a împiedica.


Helveţii (Helveti, -orum m.) îşi trec, treceau, vor trece, ar trece, să

treacă (traduco, -ĕre, -duxi, -ductum) trupele (copia, -ae f.) prin teritoriile

(finis, -is m.) secvanilor (Sequani, -orum m.) şi ajung, ajungeau, vor ajunge,

să ajungă, ar ajunge (pervenio, -ire, -i, -tum) la naţiunile (gens, -ntis f.)

aliate (socius, -a, -um 3 term.) pentru aşezarea (aedificatio. –onis f.) taberei

de iarnă (hiberna, -orum m.).


În ziua (dies, -ei f.) următoare (posterus, -a, -um 3 term.) mută

(moveo, ēre, movi, motum) tabăra (castra, -orum n.) din acest (is, ea, id) loc

(locus, -i m.). Acelaşi (idem, eadem, idem) lucru îl face (facio, -ěre, feci,

factum) Cezar şi toată (omnis, -e 2 term.) cavaleria (eques, -itis m.), în

număr de patru (quattuor) mii, pe care (qui, quae, quod) o avea strânsă

(coactus, -a, -um) din toată provincia (provincia, -ae f.) şi de la edui (Aedui,

-orum m.) şi de la aliaţii (socius, -ii m.) acestora, o trimite (praemitto, -ěre, -

misi, -missum) înainte ca să (ut) vadă (video, -ēre, -vidi, -visum) în care (qui,

quae, quod) părţi ar face (facio, ěre, feci, factum) duşmanii (hostis, -is m.)

drumul (iter, itineris, n.).

9. Traduceţi textul în limba română şi treceţi verbele subliniate la

diateza pasivă şi la timpul imperfect al modului din text:

Itaque Titum Labienum legatum in Treveros, qui proximi flumini

Rheno sunt,cum equitatu mittit. Huic mandat, Remos reliquosque Belgas

adeat atque in officio contineat Germanosque, qui auxilio ab Belgis

arcessiti dicebantur, si per vim navibus flumen transire conentur prohibeat.

Cuvinte: itaque adv. – prin urmare, Titus Labienus, Titi Labieni – locţiitor

al lui Cezar, legatus, i m.- locţiitor, Treveri, -orum m. – tribul treverilor,

proximus, -a, -um 3 term. – cel mai apropiat, equitatus, -us m. –cavalerie,

mitto, -ĕre, misi, missum – a trimite, Remi, -orum m. – tribul remilor,

reliquus, -a, -um 3 term. – celălalt, Belgae, -arum m. – tribul belgilor, adeo,

-ire, -ii, -itum – a merge, officium, -ii n. – ocupaţie, funcţie, contineo, -ēre, -

ui, -tentum – a menţine, Germani, -orum m. – tribul germanilor, auxilium, -

ii n. – ajutor, arcessitus, -a, -um 3 term. – chemat, si conj. – dacă, vis

subst.nereg. – forţă, conor, -ari, -atus sum – a încerca, prohibeo, -ēre, -ui,

itum – a împiedica.

10. Traduceţi în limba română textul:

Genus hoc est ex essedis pugnae. Primo per omnes partes

perequitant et tela coniciunt atque ipso terrore equorum et strepitu rotarum

ordines plerumque perturbant, et cum se inter equitum turmas

insinuaverunt, ex essedis desiliunt et pedibus proeliantur. Aurigae interim

paulatim ex proelio excedunt atque ita currus collocant, ut, si illi a

multitudine hostium premantur, expeditum ad suos receptum habeant.

Cuvinte: genus, -eris n.- fel, mod, neam, categorie, essedum, -i n.- car de

luptă, primo adv. – mai întâi, perequito, -are, -avi,-atum – a veni călare,

telum, -i n. – lance, conicio, -ěre, -ieci, -iectum – a azvârli, ipse, ipsa, ipsum

pron. dem. – însuşi, însăşi, terror, -is m. – spaimă, groază, eques -itis m. –

călăreţ, strepitus, -us m. – zgomot, larmă, rota, -ae f. – roată, ordo, -inis m.

– ordin, şir, centurie, perturbo, -are, -avi, -atum – a tulbura, plerumque adv.

– de obicei, cel mai adesea, cum conj. – când, turma, -ae – escadron de

cavalerie, insinuo, -are, -avi, -atum - a se strecura, a pătrunde, desilio, -ire,

-ii, -ultum – a coborî, proelior, -ari, -atus sum - a se lupta, auriga, -ae –

conducător de car, interim adv. între timp, paulatim adv. – puţin câte puţin,

excedo, -ěre, cessi, cessum – a se retrage, a depăşi, currus, -us m. – car,

colloco, -are, -vi, -atum – a dispune, a aşeza, ut conj. – încât, si conj. – dacă,

ille, illa, illud pron. dem. – acela, aceea, premo, -ěre, pressi, presum - a

presa, a împovăra, expeditus, -a, -um 3 term. – uşor, lesnicios, receptus, -us

m. – retragere, habeo, ēre, -ui, -itum –a avea.

11. Înlocuiţi verbele din limba română cu verbele potrivite din limba

latină şi traduceţi apoi textul:

Has regiones Menapii locuiau et ad utramque ripam fluminis agros,

aedificia aveau, sed tantae multitudinis aditu perterriti, ex iis aedificiis,

quae trans flumen le populau, pleacă et cis Rhenum dispositis praesidiis

Germanos îi vor împiedica a trece.

Cuvinte: hic, haec, hoc pron.dem.- acesta, aceasta, regio, -onis f. – regiune

ţinut, Menapii, -iorum m. - tribul menapilor, incolo, ĕre, -colui, colitum – a

locui, uter, utra, utrum pron.dem.- şi pe o parte şi pe alta, -que conj.cop. –

şi, ripa, -ae f.- mal, ager, -ri m. ogor, aedificium, -ii n.- sălaş, sed conj, -

dar, tantus, -a, -um 3 term. – atât de mare, aditus, -us m.- sosire, perterritus,

-a, -um 3 term. – îngrozit, habito, -are, -avi, -atum – a popula, demigro, -

are, -avi, -atum – a pleca, cis – dincoace de, dispositus, -a, -um 3 term. –

aranjat, dispus, praesidium,-ii - garnizoană, prohibeo, ēre, -ui, -itum – a

împiedica, transeo, -ire, -ii, -itum – a trece.

12 Traduceţi textul în limba latină:

Trimiteţi (mitto, -ěre, misi, missum) toate ajutoarele (auxilium, -ii n.)

din provincia (provincia, -ae f.) Galia să susţină (sustineo, -ēre, -ui, -tum)

atacul (impetus, -us m.) triburilor (tribus, -us m.) revoltate (coniuratus, -a, -

um 3 term.). Vor hotărî (decreto, -are, -avi, -atum) în senat (senatus, -us m.)

respingerea (detractio, -onis f.) tribunului (tribunus, -i m.) plebei (plebs, -is

f.) şi acesta va fi condamnat (damno, -are, -avi, -tum) pentru trădarea

(traditio, -onis f.) statului (respublica, reipublicae). Aş demonstra

(demonstro –are, -avi, -atum) vinovăţia (culpabilitas, -atis f.) acestui

magistrat (magistratus, -us m.) necinstit (inhonestus, -a, -um 3 term.) dacă

(si) mi-ar fi permis (permitto, -ĕre, -misi, -missum) de către senatul roman

(Romanus, -a, -um 3 term.). Ne-ar fi arătat (monstro, -are, -avi, -atum)

vechile (vetus, -eris 1 term.) monumente (monumentum, -i n.) ale egiptenilor

(Aegyptius, -ii m.) dacă am fi ştiut (scio, -ire, -ivi, -itum) literele (littera, -ae

f.) care erau înscrise (inscribo –ĕre, -scripsi, -scriptum) pe pietre (saxum, -i

n.) mari (magnus, -a, -um 3 term.). După moartea (mors, -tis f.) regelui (rex,

-gis m.) va fi ales (deligo,-ĕre, -legi, -lectum) la conducerea (regnum, -i n.)

ţării (patria, -ae f.) un om (homo, -inis m.) din popor (populus, -i m.) care

va dezlega (invenio, -ire, -i, -tum) enigma (secretum, -i n.) oracolului

(oraculum, -i n.). Omul care va înţelege (intelligo, -ĕre, -exi, -ectum)

filozofia (philosophia, -ae f.) antică (antiquus, -a, -um 3 term.) va fi socotit

(habeo, -ēre, -ui, itum) de către toţi înţelept (sapiens, -ntis 1 term.). La

sosirea (adventus, -us m.) primăverii (ver, -is n.) agricultorii (agricola, -ae

m.) tund (tondeo, -ēre, totondi, tonsum) arborii (arbor, -is f.), apoi vor

cultiva (colo, -ĕre, colui, cultum) pământurile (ager, -ri m.) ca să (ut) fie

culese (lego, -ĕre, legi, lectum) toamna (autumnus, -i m.) roade (frux, -gis

f.) mănoase (fertilis, -e 2 term.). Mama (mater, -tris f.) cânta, cântă, va cânta

(canto, -are, -avi, atum) copilului (puer, -i m.) ca acesta să fie adormit

(dormio, ire, ivi, itum) mai uşor (facilie, -e 2 term.).


Caesar postero die Titum Labienum legatum cum iis legionibus,

quas ex Britannia reduxerat, in Morinos, qui rebellionem fecerant, misit.

Cum hi propter siccitates paludum, quo se reciperent, non haberent, omnes

fere in potestatem Labieni pervenerunt.

Cuvinte: posterus, -a, -um - în ziua următoare, legio, -onis f. legiune,

reduco, -ěre, -duxi, -ductum –a aduce, rebellio, -onis f. – răzmeriţă, propter

prep. cu Ac. – din cauza, siccitas, -atis f. – uscăciune, palus, -dis f. baltă,

mlaştină, quo adv.rel. – unde, recipio, ĕre, -cepi, -ceptum – a se retrage, fere

– aproape, potestas, -tis f. – putere, pervenio, -ire, -i, -tum – a ajunge

Modulul al IV-lea


- tema perfectului activ şi

pasiv

- indicativul perfect

- indicativul mai mult ca

perfect

- indicativul viitor anterior

La tema perfectului diateza activă se realizează independent de cea

pasivă. Astfel cea dintâi ataşează la tema de perfect sufixele şi desinenţele

specifice modurilor şi timpurilor, iar cea de a doua se realizează cu ajutorul

participiului perfect pasiv, care indică genul şi numărul, şi cu verbul a fi,

care indică modul, timpul, persoana şi numărul. La perfect există trei tipuri

de teme: teme radicale, teme cu sufix –s- şi teme cu sufix –u-. Primele două

sunt teme consonantice: lego, legĕre, leg-i a citi; cano, canĕre, cecin-i –a

cânta, respectiv: scribo, scribĕre, scrips-i a scrie, iar ultima este o temă

vocalică: doceo, docēre, docu-i – a învăţa. Deoarece perfectul latin este

urmaşul atât al aoristului indo-european, cât şi al perfectului el se poate

traduce şi momentan, dar şi finit

Indicativul perfect activ adaugă la tema perfectului următoarele

sufixe şi desinenţe:

Conj.I Conj. a II-a

laudav-i eu lăudai, am lăudat vid-i eu văzui, am văzut

laudav-isti tu lăudaşi, ai lăudat vid-isti tu văzuşi, ai văzut

laudav-it el, ea lăudă, a lăudat vid-it el, ea văzu, a văzut

laudav-imus noi lăudarăm, am lăudat vid-imus noi văzurăm, am văzut

laudav-istis voi lăudarăţi, aţi lăudat vid-istis voi văzurăţi, aţi văzut

laudav-erunt ei, ele lăudară, au lăudat vid-erunt ei, ele văzură, au văzut

Conj. a III-a Conj.a IV-a

mis-i eu trimisei, am trimis audiv-i eu auzii, am auzit

mis-isti tu trimiseşi, ai trimis audiv-isti tu auzişi, ai auzit

mis-it el, ea trimise, a trimis audiv-it el, ea auzi, a auzit

mis-imus noi trimiserăm, am trimis audiv-imus noi auzirăm, am auzit

mis-istis voi trimiserăţi, aţi trimis audiv-istis voi auzirăţi, aţi auzit

mis-erunt ei, ele trimiseră, au trimis audiv-erunt ei/ele auziră, au auzit

Indicativ perfect activ vb esse – a fi

fu-i eu fui, am fost fu-imus noi furăm, am fost

Sg. fu-isti tu fuşi, ai fost Pl. fu-istis voi furăţi, aţi fost

fu-it el, ea fu, a fost fu-erunt ei, ele fură, au fost

Indicativul perfect pasiv se formează din participiul perfect pasiv al

verbului de conjugat şi verbul esse la indicativ prezent. Întrucât pe

ansamblu, o formă ca amatus sum se traducea prin eu am fost iubit, dar

descompusă în termenii componenţi prin: eu sunt iubit, s-a procedat la

schimbarea verbului esse, în epocă târzie, de la tema prezentului la tema

perfectului: amatus fui – eu am fost iubit. Aşa se explică structura pasivului

romanic. Participiul perfect pasiv este un adjectiv de provenienţă verbală

care se formează de la ultima formă de dicţionar prin înlăturarea desinenţei

de acuzativ singular a supinului şi prin adăugarea desinenţelor de gen: -us, -

a, -um: laudat-um laudatus, laudata, laudatum

Conj.I

laudatus,-a,-um sum eu am fost lăudat(ă)

laudatus,-a,-um es tu ai fost lăudat(ă)

laudatus,-a,-um est el, ea a fost lăudat(ă)

laudati,-ae,-a sumus noi am fost lăudaţi/lăudate

laudati,-ae,-a estis voi aţi fost lăudaţi/lăudate

laudati,-ae,-a sunt ei, ele au fost lăudaţi/lăudate

Conj. a II-a

visus,-a,-um sum eu am fost văzut (ă)

visus,-a,-um es tu ai fost văzut(ă)

visus,-a,-um est el, ea a fost văzut(ă)

visi,-ae,-a sumus noi am fost văzuţi/văzute

visi,-ae,-a estis voi aţi fost văzuţi/văzute

visi,-ae,-a estis ei, ele au fost văzuţi/văzute

Conj. a III-a

missus,-a,-um sum eu am fost trimis(ă)

missus,-a,-um es tu ai fost trimis(ă)

missus,-a,-um est el, ea a fost trimis(ă)

missi,-ae,-a sumus noi am fost trimişi/trimise

missi,-ae,-a estis voi aţi fost trimişi/trimise

missi,-ae,-a sunt ei, ele au fost trimişi/trimise

Conj.a IV-a

auditus,-a,-um sum eu am fost auzit(ă)

auditus,-a,-um es tu ai fost auzit(ă)

auditus,-a,-um est el, ea a fost auzit(ă)

auditi,-ae,-a sumus noi am fost auziţi/auzite

auditi,-ae,-a estis voi aţi fost auziţi/auzite

auditi,-ae,-a sunt ei, ele au fost auziţi/auzite

Indicativul mai mult ca perfect activ adaugă la tema perfectului

sufixul –era- şi desinenţele personale active (D.P.A)

Conj.I Conj. a II-a

laudav-era-m eu lăudasem vid-era-m eu văzusem

laudav-era-s tu lăudaseşi vid-era-s tu văzuseşi

laudav-era-t el, ea lăudase vid-era-t el, ea văzuse

laudav-era-mus noi lăudaserăm vid-era-mus noi văzuserăm

laudav-era-tis voi lăudaserăţi vid-era-tis voi văzuserăţi

laudav-era-nt ei, ele lăudaseră vid-era-nt ei, ele văzuseră


mis-era-m eu trimisesem audiv-era-m eu auzisem

mis-era-s tu trimiseseşi audiv-era-s tu auziseşi

mis-era-t el, ea trimisese audiv-era-t el, ea auzise

mis-era-mus noi trimiseserăm audiv-era-mus noi auziserăm

mis-era-tis voi trimiseserăţi audiv-era-tis voi auziserăţi

mis-era-nt ei, ele trimiseseră audiv-era-nt ei, ele auziseră

Indicativul mai mult ca perfect activ – vb.esse

fu-era-m eu fusesem fu-era-mus noi fuseserăm

Sg. fu-era-s tu fuseseşi Pl. fu-era-tis voi fuseserăţi

fu-era-t el, ea fusese fu-era-nt ei, ele fuseseră

Indicativul mai mult ca perfect pasiv se formează din participiu

perfect pasiv al verbului de conjugat şi indicativul imperfect al verbului

esse.

Conj. I

laudatus,-a,-um eram eu fusesem lăudat(ă)

laudatus,-a,-um eras tu fuseseşi lăudat(ă)

laudatus,-a,-um erat el, ea a fusese lăudat(ă)

laudati,-ae,-a eramus noi fuseserăm lăudaţi/lăudate

laudati,-ae,-a eratis voi fuseserăţi lăudaţi/lăudate

laudati,-ae,-a erant ei, ele fuseseră lăudaţi/lăudate

Conj. a II-a

visus,-a,-um eram eu fusesem văzut (ă)

visus,-a,-um eras tu fuseseşi văzut(ă)

visus,-a,-um erat el, ea fusese văzut(ă)

visi,-ae,-a eramus noi fuseserăm văzuţi/văzute

visi,-ae,-a eratis voi fuseserăţi văzuţi/văzute

visi,-ae,-a erant ei, ele fuseseră văzuţi/văzute

Conj. a III-a

missus,-a,-um eram eu fusesem trimis(ă)

missus,-a,-um eras tu fuseseşi trimis(ă)

missus,-a,-um erat el, ea fusese trimis(ă)

missi,-ae,-a eramus noi fuseserăm trimişi/trimise

missi,-ae,-a eratis voi fuseserăţi trimişi/trimise

missi,-ae,-a erant ei, ele fuseseră trimişi/trimise

Conj.a IV-a

auditus,-a,-um eram eu fusesem auzit(ă)

auditus,-a,-um eras tu fuseseşi auzit(ă)

auditus,-a,-um erat el, ea fusese auzit(ă)

auditi,-ae,-a eramus noi fuseserăm auziţi/auzite

auditi,-ae,-a eratis voi fuseserăţi auziţi/auzite

auditi,-ae,-a erant ei, ele fuseseră auziţi/auzite

Indicativul viitor anterior activ se formează din tema perfectului la

care se adaugă sufixul –eri- şi desinenţele personale active (D.P.A.)

Conj.I Conj. a II-a

laudav-er-o eu voi fi lăudat vid-er-o eu voi fi văzut

laudav-eri-s tu vei fi lăudat vid-eri-s tu vei fi văzut

laudav-eri-t el, ea va fi lăudat vid-eri-t el, ea va fi văzut

laudav-eri-mus noi vom fi lăudat vid-eri-mus noi vom fi văzut

laudav-eri-tis voi veţi fi lăudat vid-eri-tis voi veţi fi văzut

laudav-eri-nt ei, ele vor fi lăudat vid-eri-nt ei, ele vor fi văzut


mis-er-o eu voi fi trimis audiv-er-o eu voi fi auzit

mis-eri-s tu vei fi trimis audiv-eri-s tu vei fi auzitmis-eri-t el, ea va fi trimis audiv-eri-t el, ea va fi auzit

mis-eri-mus noi vom fi trimis audiv-eri-mus noi vom fi auzit

mis-eri-tis voi veţi fi trimis audiv-eri-tis voi veţi fi auzit

mis-eri-nt ei, ele vor fi trimis audiv-eri-nt ei, ele vor fi auzit

Indicativul viitor anterior activ – vb.esse

fu-er-o eu voi fi fost fu-eri-mus noi vom fi fost

Sg. fu-eri-s tu vei fi fost Pl. fu-eri-tis voi veţi fi fost

fu-eri-t el, ea va fi fost fu-eri-nt ei, ele vor fi

fost

Indicativul viitor anterior pasiv

Se formează din participiul perfect pasiv al verbului de conjugat şi

verbul esse la indicativ viitor I.

Conj. I

laudatus,-a,-um ero eu voi fi fost lăudat(ă)

laudatus,-a,-um eris tu vei fi fost lăudat(ă)

laudatus,-a,-um erit el, ea va fi fost lăudat(ă)

laudati,-ae,-a erimus noi vom fi fost lăudaţi/lăudate

laudati,-ae,-a eritis voi veţi fi fost lăudaţi/lăudate

laudati,-ae,-a erunt ei, ele vor fi fost lăudaţi/lăudate

Conj. II

visus,-a,-um ero eu voi fi fost văzut (ă)

visus,-a,-um eris tu vei fi fost văzut(ă)

visus,-a,-um erit el, ea va fi fost văzut(ă)

visi,-ae,-a erimus noi vom fi fost văzuţi/văzute

visi,-ae,-a eritis voi veţi fi fost văzuţi/văzute

visi,-ae,-a erunt ei, ele vor fi fost văzuţi/văzute

Conj. a III-a

missus,-a,-um ero eu voi fi fost trimis(ă)

missus,-a,-um eris tu vei fi fost trimis(ă)

missus,-a,-um erit el, ea va fi fost trimis(ă)

missi,-ae,-a erimus noi vom fi fost trimişi/trimise

missi,-ae,-a eritis voi veţi fi fost trimişi/trimise

missi,-ae,-a erunt ei, ele fuseseră trimişi/trimise

Conj.a IV-a

auditus,-a,-um ero eu voi fi fost auzit(ă)

auditus,-a,-um eris tu vei fi fost auzit(ă)

auditus,-a,-um erit el, ea va fi fost auzit(ă)

auditi,-ae,-a erimus noi vom fi fost auziţi/auzite

auditi,-ae,-a eritis voi veţi fi fost auziţi/auzite

auditi,-ae,-a erunt ei, ele vor fi fost auziţi/auzite


1. Treceţi verbele de la tema de prezent la tema de perfect: cantare,

laudare, vidēre, docēre, mittĕre, legĕre, finire, audire.

2. Conjugaţi la indicativ perfect activ şi pasiv verbele: ilustro, -are, -

avi, -atum – a lumina, iungo, iungĕre, iunxi, iunctum – a uni.

3. Conjugaţi la indicativ mai mult ca perfect activ şi pasiv verbele:

iubeo, iubēre, iussi, iussum – a porunci, iuvo, -are, -avi, -atum – a

ajuta.

4. Conjugaţi la indicativ viitor anterior activ şi pasiv verbele: pono,

ponĕre, posui, positum – a aşeza, finio, -ire, -ivi, -itum –a termina.

5. Treceţi verbele de mai jos de la indicativ perfect activ la indicativ

mai mult ca perfect activ şi pasiv şi traduceţi formele obţinute:

ilustravisti, iussimus, iunxi, posuerunt, posuit, iunxistis (ilustro, -are,

-avi, -atum – a lumina, a arăta, iubeo, iubēre, iussi, iussum – a

porunci, pono, ponĕre, posui, positum – a aşeza, iungo, iungĕre,

iunxi, iunctum – a uni.

6. Treceţi verbele de mai jos de la indicativ mai mult ca perfect la

indicativ viitor anterior activ şi pasiv şi traduceţi formele obţinute:

riseram, iuvaveratis, locaverant, posueras, iuvaverat,

ilustraveramus (rideo, -ēre, risi, risum - a lua în râs, iuvo, -are, -avi,

-atum – a ajuta, loco, -are, -avi, -atum – a pune, a plasa, pono, -ĕre,

posui, positum - a aşeza, ilustro, -are, -avi, -atum - a lumina, a arăta.

7. Recunoaşteţi verbele şi traduceţi-le: iudicavero, iusserunt, iudicatus

es, iussit, iudicaveramus, iussa erit, iusseritis, iudicati eramus,

iussae sunt, iussi estis (iudico, -are, -avi, -atum – a judeca) .

8. Traduceţi în limba română verbele de mai jos: puseseşi, va fi pus,

veţi fi fost puse, au pus, am fost puse, am fost terminat,

terminaserăţi, terminai, fuseseră terminaţi (pono, -ĕre, posui,

positum - a aşeza, finio, -ire, -ivi, -itum –a termina)

9. Selectaţi pentru verbele din stânga traducerile corecte din coloana

din dreapta:

delectaverunt am încântat

delectaveras vom fi încântat

delectata sum va fi fost încântat

delectavi încântaseşi

delectaverimus aţi încântat

delectatus erit au încântat

delectavistis am fost încântată

delectaverat fusesem încântată

delectata eram încântase

10. Traduceţi textul în limba latină:

Comandantul (dux, -cis m.) a chemat, chemase, va fi chemat

(appello, -are, -avi, -atum) pe toţi (omnis, -e 2 term.) soldaţii (miles,

-itis m.) din teritoriile (finis, -is m.) aliaţilor (socius, -ii, m.) la luptă

(pugna, -ae f.). În senatul (senatus, -us m.) roman (Romanus, -a, -um

3 term.) au vorbit, vorbiseră, vor fi vorbit (dico, -ĕre, dixi, -ctum)

tribunii (tribunus, -i m.) plebei (plebs, -is f.) pentru apărarea

(defensio, -onis f.) drepturilor (ius, -iuris n.) mulţimii (multitudo, -

inis f.). Am exersat, exersaserăm, vom fi exersat (exerceo, -ēre, -cui,

-itum) limba (lingua, ae f.) latină (Latinus, -a, -um 3 term.) prin

studiul (studium, ii n.) operelor (opus, -eris n.) celor mai vestiţi

(clarus, -a, -um term.) poeţi (poeta, -ae m.) latini. Am locuit,

locuisem, voi fi locuit (loco, -are, -avi, -atum) în copilărie (pueritia,

-ae f.) cu părinţii (parens, -ntis m.) mei (meus, -a, -um pron.pos.) la

Atena (Athenae, -arum f.), lăcaş (sedes, -is f.) al înţelepciunii

(sapientia, ae f.) antice (antiquus, -a, -um 3 term.). Tu, Cicero, ai

descoperit descoperiseşi, vei fi descoperit (invenio, -ire, -veni, -

ventum) prin scrisorile (epistula, -ae f.) prietenilor (amicus, -i m.) tăi

(tuus, -a, -um pron. pos.) conspiraţia (coniuratio, -onis f.) pregătită

(paratus, -a, -um 3 term.) de Catilina (Catilina, -ae m.). Voi nu aţi

observat, observaserăţi, veţi fi observat (animadverto, -ĕre, -ti, -sum)

semnele (signum, - n.) sigure (certus, -a, -um 3 term.) interpretate

(interpretatus, -a, -um 3 term.) de preoţi (sacerdos, -tis m.) care (qui,

quae, quod pron.relat.) anunţau (nuntio, -are, -avi, -atum) venirea

(adventus, -us m.) mai rapidă (celer, -is, -e 3 term.) a primăverii

(ver, -is n.).

11. Treceţi verbele de la exerciţiul anterior la diateza pasivă la modurile

şi timpurile din text.


Secuta hieme, qui fuit annus Gnaeo Pompeio, Marco Crasso

consulibus, Usipetes, Germani et item Tencteri magna cum

multitudine hominum flumen Rhenum transierunt non longe a mari

quo Rhenus influit. Causa fuit quod ab Suebis complures annos

exagitati bello premebantur et agricultura prohibebantur.

Cuvinte: secutus, -a, -um 3 term. – următor, hiems, -is f. – iarnă,

annus, -i m. – an, Gnaeus, -ii, Pompeius, -ii m. – Gnaeus Pompeius,

Marcus, -i, Crassus, -i m. – Marcus Crassus, consul, -is m. – consul,

Usipetes, -um m. – tribul usipeţilor, Germanus, -i m. – tribul

germanilor, item adv. – la fel, Tencteri, -orum m. – tribul tencterilor,

flumen, -inis n. – fluviu, Rhenus, -i m. – fluviul Rin, transeo, -ire, -ii,

-itum – a traversa, a trece, non longe adv.– nu departe, influo,-ĕre, -

fluxi – a se vărsa, causa, -ae f. – motiv, quod conj.– faptul că, Suebi,

-orum m.– tribul suebilor, complures, -a 2 term. – mai multe,

exagitatus, -a, -um 3 term. – a hărţui, premo, -ĕre, pressi, pressum –

a apăsa, prohibeo, -ēre, -bui, -itum – a împiedica.

13. Treceţi verbele de la exerciţiul anterior la indicativ mai mult ca

perfect activ şi pasiv şi indicativ viitor anterior activ şi pasiv .

14. Traduceţi textul în limba română şi treceţi apoi verbele la indicativ

mai mult ca perfect activ şi indicativ viitor anterior activ:

In eadem causa fuerunt Usipetes et Tencteri, quos supra diximus,

qui

complures annos Sueborum vim sustinuerunt, ad extremum tamen agris

expulsi et multis locis Germaniae triennium vagati ad Rhenum

pervenerunt.

Cuvinte: idem, eadem, idem pron.dem. – acesta, aceasta, sum, esse, fui

– a fi, supra adv, - mai înainte, vis, vim, vi subs.nereg. – forţă, sustineo,

-ēre, -ui, tentum – a susţine, extremus, -a, -um 3 term. – cel mai

îndepărtat, tamen adv. – totuşi, expello, -ěre, -pepuli, -pulsum - a

respinge, multus, -a, -um 3 term. – mult, triennium,- ii – interval de trei

ani, vagor, vagari, vagatus sum - a rătăci, pervenio, -ire, -veni, -ventum -

a ajunge.

15.Traduceţi textul în limba română şi subliniaţi verbele la moduri şi

timpuri din tema perfectului:

Eodem die legati ab hostibus missi ad Caesarem de pace venerunt. His

Caesar numerum obsidium, quem ante imperaverat, duplicavit eosque in

continentem adduci iussit, quod propinqua die aequinoctii infirmis

navibus hiemi navigationem subiciendam non existimabat.

Cuvinte: dies, -ei f. – zi, legatus,-i m. – sol, locţiitor, hostis,-is m. –

duşman, mitto, -ĕre,-misi,-missum - a trimite, pax, -cis f. – pace, hic,

haec, hoc pron.dem. – acesta, aceasta, numerus, -i . – număr, obsidium,-

ii n. – ostatic, ante adv. – mai înainte, impero, -are, -avi, -atum - a

porunci, duplico, -are, -avi, -atum – a dubla, -que conj, - şi, continens, -

tis f. – continent, adduco, -ĕre, -duxi, -ductum – a aduce, iubeo, -ēre,

iussi, iussum - a porunci, quod conj. – fiindcă, propinquus, -a, -um 3

term. – apropiat, aequinoctium,-ii n. –echinocţiu, infirmus, -a, -um 3

term. – slab, neputincios, navis, -is, n, - navă, navigatio, -onis f. -

navigaţie , subicio, -ĕre, -ieci, -iectum – a plasa lângă, existimo, -are,-

avi, -atum – a considera.


Ubi eum castris se tenere Caesar intellexit, ne diutius commeatu

prohiberetur, ultra eum locum, quo in loco Germani consederant,

circiter passus sexcentos ab his, castris idoneum locum delegit acieque

triplici instructa ad eum locum venit.

Cuvinte: ubi conj. – când, castra, -orum n. tabără, teneo, -ēre, -ui, -tum

a stăpâni, intelligo, ĕre, -exi, -ectum –a-şi da seama, ne conj. – ca să nu,

diutius adv. mai mult timp, commeatus, -us m.- aprovizionare, prohibeo,

ēre, -ui, -itum – a împiedica, ultra adv. – dincolo de, locus, -i m. –loc,

consideo, -ēre, -sedi, -sesum a se aşeza, circiter adv.- aproximativ,

passus, -us m. pas, sexcentus, -a, -um num.ord. – şase sute, idoneus, -a,

um 3 term. – potrivit, deligo, -ĕre, -legi, -lectum – a alege, acies, -ei f. –

linie de bătaie, triplex, -cis 1 term. – triplu, instructus, -a, -um 3 term. –

instruit.

Modulul al V-lea


- conjunctiv perfect activ şi pasiv

- conjunctiv mai mult ca perfect activ şi pasiv

Conjunctivul perfect activ se formează adăugând la tema

perfectului sufixul -eri- şi desinenţele personale active (D.P.A). Diferenţa

vizibilă între conjunctivul perfect activ şi indicativul viitor activ este

desinenţa personală, care la cel dintâi este –m, iar la cel de-al doilea este –

o11.

Conj.I Conj. a II-a

laudav-eri-m eu să fi lăudat vid-eri-m eu să fi văzut

laudav-eri-s tu să fi lăudat vid-eri-s tu să fi văzut

laudav-eri-t el, ea să fi lăudat vid-eri-t el, ea să fi văzut

laudav-eri-mus noi să fi lăudat vid-eri-mus noi să fi văzut

laudav-eri-tis voi să fi lăudat vid-eri-tis voi să fi văzut

laudav-eri-nt ei, ele să fi lăudat vid-eri-nt ei,ele să fi văzut


mis-eri-m eu să fi trimis audiv-eri-m eu să fi auzit

mis-eri-s tu să fi trimis audiv-eri-s tu să fi auzit

mis-eri-t el, ea să fi trimis audiv-eri-t el, ea să fi auzit

mis-eri-mus noi să fi trimis audiv-eri-mus noi să fi auzit

mis-eri-tis voi să fi trimis audiv-eri-tis voi să fi auzit

mis-eri-nt ei, ele să fi trimis audiv-eri-nt ei, ele să fi auzit

Conjunctiv perfect activ vb. esse

fu-eri-m eu să fi fost fu-eri-mus noi să fi fost

Sg. fu-eri-s tu să fi fost Pl. fu-eri-tis voi să fi fost

fu-eri-t el, ea să fi fost fu-eri-nt ei, ele să fi fost

11 Prezenţa aceluiaşi sufix la cele două moduri şi timpuri, –ěr , nu presupune şi o identitate perfectă, întrucât la indicativul viitor activ sufixul este urmat de vocala tematică cu cantitate scurtă –ĭ, iar la conjunctivul perfect activ, acesta are două componente după cum precizează G.Creţia în lucrarea amintită: marca de preterit –ěr- şi marca de optativ –ī, care se scurta din motive fonetice înainte de consoanele –m, -t, şi grupul –nt.

Conjunctiv perfect pasiv se formează din participiul perfect pasiv

al verbului de conjugat şi verbul esse conjugat la modul conjunctiv prezent.

Conj.I

laudatus,-a,-um sim eu să fi fost lăudat(ă)

laudatus,-a,-um sis tu să fi fost lăudat(ă)

laudatus,-a,-um sit el, ea să fi fost lăudat(ă)

laudati,-ae,-a simus noi să fi fost lăudaţi/lăudate

laudati,-ae,-a sitis voi să fi fost lăudaţi/lăudate

laudati,-ae,-a sint ei, ele să fi fost lăudaţi/lăudate

Conj. a II-a

visus,-a,-um sim eu să fi fost văzut (ă)

visus,-a,-um sis tu să fi fost văzut(ă)

visus,-a,-um sit el, ea să fi fost văzut(ă)

visi,-ae,-a simus noi să fi fost văzuţi/văzute

visi,-ae,-a sitis voi să fi fost văzuţi/văzute

visi,-ae,-a sint ei, ele să fi fost văzuţi/văzute

Conj. a III-a

missus,-a,-um sim eu să fi fost trimis(ă)

missus,-a,-um sis tu să fi fost trimis(ă)

missus,-a,-um sit el, ea să fi fost trimis(ă)

missi,-ae,-a simus noi să fi fost trimişi/trimise

missi,-ae,-a sitis voi să fi fost trimişi/trimise

missi,-ae,-a sint ei, ele să fi fost trimişi/trimise

Conj.a IV-a

auditus,-a,-um sim eu să fi fost auzit(ă)

auditus,-a,-um sis tu să fi fost auzit(ă)

auditus,-a,-um sit el, ea să fi fost auzit(ă)

auditi,-ae,-a simus noi să fi fost auziţi/auzite

auditi,-ae,-a sitis voi să fi fost auziţi/auzite

auditi,-ae,-a sint ei, ele să fi fost auziţi/auzite

Conjunctiv mai mult ca perfect activ se formează adăugând la

tema perfectului sufixul –isse- şi desinenţele personale active (D.P.A).

Conj.I Conj. a II-a

laudav-isse -m eu aş fi lăudat vid-isse-m eu aş fi văzut

laudav-isse -s tu ai fi lăudat vid-isse-s tu ai fi văzut

laudav-isse -t el, ea ar fi lăudat vid-isse-t el, ea ar fi văzut

laudav-isse-mus noi am fi lăudat vid-isse-mus noi am fi văzut

laudav-isse-tis voi aţi fi lăudat vid-isse-tis voi aţi fi văzut

laudav-isse-nt ei, ele ar fi lăudat vid-isse-nt ei, ele ar fi văzut


mis-isse-m eu aş fi trimis audiv-isse-m eu aş fi auzit

mis-isse-s tu ai fi trimis audiv-isse-s tu ai fi auzit

mis-isse-t el, ea ar fi trimis audiv-isse-t el, ea ar fi auzit

mis-isse-mus noi am fi trimis audiv-isse-mus noi am fi auzit

mis-isse-tis voi aţi fi trimis audiv-isse-tis voi aţi fi auzit

mis-isse-nt ei, ele ar fi trimis audiv-isse-nt ei, ele ar fi auzit

Conjunctiv mai mult ca perfect activ vb. Esse

fu-isse-m eu aş fi fost fu-isse-mus noi am fi fost

Sg. fu-isse-s tu ai fi fost Pl. fu-isse-tis voi aţi fi fost

fu-isse-t el, ea ar fi fost fu-isse-nt ei, ele ar fi fost

Conjunctivul mai mult ca perfect pasiv se formează din participiul

perfect pasiv al verbului de conjugat şi verbul esse conjugat la modul

conjunctiv imperfect.

Conj.I

laudatus,-a,-um essem eu aş fi fost lăudat(ă)

laudatus,-a,-um esses tu ai fi fost lăudat(ă)

laudatus,-a,-um esset el, ea ar fi fost lăudat(ă)

laudati,-ae,-a essemus noi am fi fost lăudaţi/lăudate

laudati,-ae,-a essetis voi aţi fi fost lăudaţi/lăudate

laudati,-ae,-a essent ei, ele ar fi fost lăudaţi/lăudate

Conj. a II-a

visus,-a,-um essem eu aş fi fost văzut (ă)

visus,-a,-um esses tu ai fi fost văzut(ă)

visus,-a,-um esset el, ea ar fi fost văzut(ă)

visi,-ae,-a essemus noi am fi fost văzuţi/văzute

visi,-ae,-a essetis voi aţi fi fost văzuţi/văzute

visi,-ae,-a essent ei, ele ar fi fost văzuţi/văzute

Conj. a III-a

missus,-a,-um essem eu aş fi fost trimis(ă)

missus,-a,-um esses tu ai fi fost trimis(ă)

missus,-a,-um esset el, ea ar fi fost trimis(ă)

missi,-ae,-a essemus noi am fi fost trimişi/trimise

missi,-ae,-a essetis voi aţi fi fost trimişi/trimise

missi,-ae,-a essent ei, ele ar fi fost trimişi/trimise

Conj.a IV-a

auditus,-a,-um essem eu aş fi fost auzit(ă)

auditus,-a,-um esses tu ai fi fost auzit(ă)

auditus,-a,-um esset el, ea ar fi fost auzit(ă)

auditi,-ae,-a essemus noi am fi fost auziţi/auzite

auditi,-ae,-a essetis voi aţi fi fost auziţi/auzite

auditi,-ae,-a essent ei, ele ar fi fost auziţi/auzite


1. Conjugaţi la conjunctiv perfect activ şi pasiv verbele: nuntio, -are, -

avi, -atum – a anunţa, nutrio, -ire, -ivi, -itum – a hrăni.

2. Conjugaţi la conjunctiv mai mult ca perfect activ şi pasiv verbele:

oboedio, -ire, -ivi, -itum – a se supune, a asculta, obtineo, -ēre, ui, -

tum –a obţine.

3. Formaţi de la verbul praedico, -ĕre, -dixi, -dictum - a prezice:

conjunctiv perfect activ persoana a III-a plural, conjunctiv perfect

pasiv persoana a II-a singular, conjunctiv mai mult ca perfect activ

persoana I plural, conjunctiv mai mult ca perfect pasiv persoana a II-

a plural, conjunctiv perfect activ persoana I singular, conjunctiv mai

mult ca perfect pasiv persoana a III-a singular.

4. Recunoaşteţi verbele şi traduceţi-le în limba română: nuntiaverint,

praedixissent, nuntiata sit, praedicti simus, praedixerim, nuntiatum

esset, praedictae sitis, nuntiatae essetis, praedixerimus, nuntiatus

esses (praedico, -ĕre, -dixi, -dictum - a prezice, nuntio, -are, -avi, -

atum – a anunţa).

5. Traduceţi verbele în limba latină: să fi obţinut, ar fi fost obţinute, să

fi fost obţinuţi, aţi fi fost obţinute, am fi obţinut, să fi fost obţinut, ai

fi obţinut, aş fi fost obţinută, să fi fost obţinute (obtineo, -ēre, -ui, -

tum – a obţine).

6. Treceţi verbele de la conjunctiv perfect activ la conjunctiv mai mult

ca perfect pasiv şi de la conjunctiv mai mult ca perfect activ la

conjunctiv perfect pasiv: amo, -are, -avi, -atum, habeo, -ēre, -ui,

-itum, finio, -ire, -ivi, -itum.

7. Traduceţi textul în limba latină:

Să mă fi anunţat (nuntio, -are, -avi, -atum) la timp despre situaţia

(res, -ei f.) dificilă (difficilis, -e 2 term.) dacă (si) doreai (cupio, -ire,

-ivi, -itum) ajutorul (auxilium –ii n.) meu. Aş fi obţinut (obtineo, -

ēre, -ui, -tum) premiul (praemium, -ii n.) la concurs (certamen, -inis

n.) dacă aş fi fost ajutată (adiuto, -are, -avi, -atum) mai mult (plus

adv.) de către un îndrumător (magister, -ri m.) priceput (peritus, -a,

um 3 term.). Să fi fost hrănit (nutrio, -ire, -ivi, -itum) de către o doică

(nutrix, -cis f.) acest copil (puer, -i m.) ar fi avut (habeo, -ēre, -ui, -

itum) şansa (potestas, -tis f.) unei vieţi (vita, -ae f.) sănătoase

(saluber, -ris, -re 3 term.) Soldaţii (miles, -itis m.) ar fi luptat

(pugno, -are, -avi, -atum) mai cu curaj (fortis, -e 2 term.) dacă nu i-

ar fi părăsit (relinquo, -ĕre, -i, -ctum) comandantul (dux, -cis m.) laş

(pavidus, -a, -um 3 term.). Tribuni (tribunus, -i m.) ai plebei (plebs, -

is f.), aţi fi fost cruţaţi (parco, -ĕre, peperci, parsum) de la moarte

(mors, -rtis f.) dacă îndrăzneala (audacia, -ae f.) voastră nu ar fi

produs (produco, -ĕre, -xi, -ctum) un mare prejudiciu (detrimentum -i

n.) senatorilor (senator, -is m.) bogaţi (dives, -itis 2 term.). Să nu fi

fost predate (trado, -ĕre, -didi, -ditum) dovezile (testimonium, -ii n.)

de trădare (proditio, -onis f.) la timp şi tot (tamen adv.) nu ar fi reuşit

(possum posse, potui) conspiratorii (coniurator, -is m.) înlăturarea

(abrogatio, -onis f.) regelui (rex, -gis m.).

8.Traduceţi textul în limba română:

Cum ad has suspiciones certissimae res accederent, quod per fines

Sequanorum Helvetios traduxisset, quod obsides inter eos dandos

curasset, quod ea omnia non modo iniussu suo et civitatis, sed etiam

inscientibus ipsis fecisset, quod a magistratu Aeduorum accusaretur,

satis esse causae arbitrabatur, quare in eum aut ipse

animadverteret, aut civitatem animadvertere iuberet.

Cuvinte: cum - pe când, suspicio, -onis f. – bănuială, certus, -a, -

um 3 term. – sigur, res, -ei f. – eveniment, quod conj. – anume că,

faptul că, finis, -is m. – teritoriu, Sequanus, -i m. –tribul secvanilor,

Helveti, -orum m. – tribul helveţilor, obses, -idis, m. – ostatic, do, -

are, dedi, datum –a da, curo, -are, -avi, -atum - a se îngriji, non

modo..sed etiam - nu numai ...ci şi, iniussu – fără ordin, civitas, -tis

f. – cetate, insciens, -ntis 1 term. – neştiutor, facio, -ĕre, feci, factum

– a face, magistratus, -us m. – magistrat, accuso, -are, -avi, -atum –

a acuza, satis adv. – destul, causa, -ae f. motiv, arbitror, -ari, -atus

sum – a socoti, quare adv. – pentru care, animadverto, ĕre, -ti, sum –

a observa, a lua măsuri.

8.Traduceţi textul în limba română:

Cum dies hibernorum complures transissent, frumentumque eo

comportari iussisset, subito per exploratores certior factus est ex ea parte

vici, quam Gallis concesserat, omnes noctu discessisse, montesque, qui

impenderent, a maxima multitudine Sedunorum teneri.

Cuvinte: cum conj. – după ce, hibernus, -a, -um 3 term. – de iarnă,

complures, -a adj.2 term – mai mulţi, mai multe, transeo,-ire, -ivi, -itum – a

trece, frumentum -,i n. – recoltă, comporto, -are, -avi, -tum – a transporta, a

aduce, iubeo, -ēre, iussi, iussum – a porunci, subito adv. – pe neaşteptate,

explorator, -is m. – cercetaş, certior facere – a înştiinţa, pars, -rtis f. – parte,

vicus, -i m. – sat, concedo, -ĕre, -cessi, -cessum – a pleca, a retrage, noctu

adv. – în timpul nopţii, discedo, -ere, -cessi, cessum – a se îndepărta,

impendeo, ēre – a sta atârnat, a fi aproape, multitudo, -inis f. – mulţime,

Seduni, -orum m. – tribul sedunilor, teneo, -ēre, -ui, -tum – a ţine.

Recapitulare tema perfectului:

1.Identificaţi categoriile gramaticale ale verbelor şi traduceţi-le în

limba română:

Imperaverunt, imperaverim, imperavisti, imperavissetis, imperavero,

imperaverant, imperavisses, imperavi, imperaverimus, imperavistis,

imperaverat, imperavimus (impero, -are, -avi, -atum – a porunci).

2. Identificaţi categoriile gramaticale ale verbelor şi traduceţi-le în limba

latină:

demonstratum erat, demonstrata sit, demonstratus es, demonstrati erimus,

demonstratae sitis, demonstrati erunt, demonstrata sumus, demonstratum

esset, demostratum sum, demonstrati essetis (demonstro, -are –avi, -atum –

a arăta).

3. Traduceţi verbele în limba română:

curavimus, curatus essem, curaveris, curati estis, curaverant, curatus sis,

curavero, curata erit, curavistis, curatae eratis, curata erunt, curavissent,

curatum est (curo, -are, -avi, -atum – a îngriji).

4. Traduceţi verbele în limba latină:

au trimis, trimiseseră, să fi fost trimise, vei fi trimis, fuseserăm trimişi, voi fi

fost trimisă, să fi trimis, aţi trimis, trimiseseşi, trimisei, fu trimis, ar fi fost

trimis, să fi fost trimişi, s-a trimis, vom fi trimis. (mitto, -ĕre, misi, missum)

5. Traduceţi textul în limba română şi treceţi apoi verbele la indicativ mai

mult ca perfect activ şi conjunctiv perfect activ:

Postquam id animum advertit, copias suas Caesar in proximum

collem subducit equitatumque, qui sustineret hostium impetum misit. Ipse

interim in colle medio triplicem aciem instruxit legionum quattuor

veteranarum: supra eas in summo iugo duas legiones, quas in Gallia

citeriore conscripserat, collocavit ( după Caesar B.G.,I,24).

Cuvinte: postquam conj. – după ce, animumadverto, -ĕre, -ti, -sum – a

observa, copia, -ae f. trupă armată, proximus, -a, -um 3 term. – cel mai

apropiat, collis, -is m. – colină, subduco, -ĕre, -duxi, -ductum – a duce,

equitatus, -us m. cavalerie, sustineo, -ēre, -ui, -tentum – a susţine, impetus, -

us m.- atac, hostis, -is m. – duşman, medius, -a, -um 3 term.- din mijloc,

triplex, -cis 1 term. – întreit, acies, -ei f. – linie de bătaie, veteranus, -a, -um

3 term. – de veterani, supra adv.- deasupra, summus, -a, -um 3 term. – cel

mai înalt, iugum –i n. – culme, vârf, citerior, -ius 2 term. – de dincoace,

conscribo, -ĕre, -psi, -ptum – a recruta, colloco, -are, -avi, -atum – a aşeza.

6. Înlocuiţi verbele din limba română cu verbele corespunzătoare în limba

latină:

Planicies (era) magna et in ea tumulus terrenus satis grandis. Hic

locus aequo fere spatio ab castris Ariovisti et Caesaris (se afla la distanţă).

Eo, ut (se spusese), ad colloquium (au venit). Legionem Caesar quam equis

o (descălecase), passibus ducentis ab eo tumulo (a aşezat). Item equites

Ariovisti pari intervallo (s-au aşezat). Ubi eo (s-a ajuns), Caesar initio

orationis sua senatusque in eum beneficia (a amintit), quod rex (ar fi fost

numit) a senatu.

Cuvinte: planities, -ei f. – câmpie, magnus, -a, -um 3 term. – mare, tumulus,

-i n. – ridicătură de pământ, terrenus, -a, -um 3 term.- de pământ, grandis, -e

2 term. – mare, aequus, -a, -um 3 term. – egal, spatium, -ii n. –interval, fere

adv. aproape, castra, -orum n. – tabără, absum, abesse, abfui – a se afla la

distanţă, ut conj. – după cum, dico, -ĕre, -xi, -ctum - a spune, colloquium, -ii

n.- adunare, venio, -ire, -i, -tum - a veni, a ajunge, ducentus, -a, -um num. –

două sute, item adv. – la fel, par, -is 1 term. – egal, intervallum, -i n. –

distanţă, constituo, -ĕre, -ui, -tutum – a se aşeza, initium, -ii n. – început,

oratio, -onis f. – cuvântare, senatus, -us m. – senat, beneficium, -ii n. –

binefacere, commemoro, -are, -avi, -atum – a aminti, quod conj. - faptul că,

appello, -are, -avi, -atum – a numi.

7. Traduceţi în limba latină textul:

A doua zi (posterus, -a, -um) au fost scoase (educo, -ěre, -xi, -ctum)

trupele (copia, -ae f.) din ambele (uter, utra, utrum) tabere (castra, -orum

n.) de către Cezar şi a fost dispusă (dispono, -ĕre, -sui, -situm) linia de

bătaie (acies, -ei f.) ca să fie dată (do, -are, dedi, datum) duşmanilor

posibilitatea (opportunitas, -tis f.) luptei (proelium, -ii n). Când (cum conj.)

şi-a dat seama (intelligo, -ĕre, -exi, -ectum) că nici măcar (ne conj. quidem

adv.) atunci (tum adv.) nu se vor mişca (moveo -ēre, -i, -tum) din loc (locus,

-i m.), armata (exercitus, -us m.) a fost dusă (duco, -ĕre, duxi, ductum) în

tabără. Atunci în sfârşit (demum) Ariovistus a trimis (mitto, -ĕre, misi,

missum) o parte a trupelor (copia, -ae f.) sale (suus, -a, -um pron.pos.) să

apere (defendo, -ĕre, -i, -sum) taberele mai mici (minor, -is 2 term.). S-a

luptat (pugno, -are, -avi, -atum) cu putere (fortiter adv.) de către toţi până

seara (vesper, -i m.). La apusul (ocassus, -us m.) soarelui (sol, -is m.)

trupele lui Ariovistus cu multe răni (vulnus, -eris n.) primite (acceptus, -a, -

um 3 term.) au fost duse în tabără.

8. Traduceţi verbele de mai jos şi depistaţi formele la modul conjunctiv:

mutant, elegerit, mutaberis, eligam, muteris, electa est, mutatus sit, eligeret,

eligent, mutaremini, mutatae essent, eliget, mutabatis, elegissemus,

mutaveris, elegistis (muto, -are, -avi, -atum - a muta, (eligo, -ĕre, elegi, -

ectum).

9.Treceţi verbele din text la diateza pasivă şi traduceţi propoziţiile obţinute:

Poetae Romani suis carminibus facta antiquae historiae, vitae

magistrae, cantabant. Traianus Daciam cepit et incolas eius in servitutem

ducit. Impavidi nautae altissima maria traduxerunt et magnas copias

domum adduxerunt. Seduli pueri magna praemia acceperint laudis signo.

Galli muros Romae invaserunt sed anseres Iunonis sacri nostros milites

nuntiaverunt. Civitates fortes sed viris relictae pacem Caesari petiverunt.

Cuvinte: carmen, -inis n. – poezie, factum, i n. – faptă, historia, -ae f.-

istorie, magistra, -ae f. – îndrumătoare, canto, -are, -avi, -atum – a cânta,

capio, -ĕre, cepi, captum – a cuceri, servitus, -tis f. – sclavie, impavidus, -a,

um 3 term. – neînfricat, nauta, -ae m.- corăbier, altus, -a, -um 3 term. –

adânc, mare, -is n.- mare, traduco, -ĕre, -xi, -ctum – a străbate, copia, -ae f.

bogăţie, domus, -i f. – casă, adduco, -ĕre, -duxi, -ductum - a aduce, sedulus,

-a, -um – harnic, puer, -i m. – copil, praemium, -ii n. – recompensă, accipio,

-ĕre, -cepi, -ceptum – a primi, laus, -dis f. – laudă, signum, -i n. semn,

murus, -i m. - zid, invado, -ĕre, -i, -sum – a invada, anser, -is m. – gâscă,

sacer, -ra, -rum 3 term. – sacru, Iuno, -nis f. – zeiţa Iuno, miles, -itis, m. –

soldat, nuntio, -are, -avi –atum – a anunţa, civitas, -tis f. – cetate, relictus, -

a, -um 3 term – părăsit, vir, -i m. – bărbat, pax, -cis f. – pace, peto, -ĕre, -ivi,

-tum – a cere.

10. Traduceţi în limba latină propoziţiile:

Helveţii ascunşi (abditus, -a, -um 3 term.) în pădure (silva, -ae f.) au

tras (traicio, -ĕre, -ieci, -iectum) cu săgeţi (sagitta, -ae f.) şi mulţi (multus, -

a, -um 3 term.) dintre ai noştri au fost ucişi (occido, -ĕre, -di, -sum). Când

navele (navis, -is f.) vor fi ajuns (pervenio, -ire, -i, -tum) în port (portus, -us

m.) noi vom fi trecut (traduco, -ĕre, -xi, -ctum) în teritoriile (finis, -is m.)

prietenilor noştri. Elevul (discipulus, -i m.) ar fi luat (capio, -ĕre, cepi,

captum) nişte note (nota, -ae f.) mai bune (bonus, -a, -um 3 term.) dacă

lecţia (lectio, -nis f.) ar fi fost citită (lego, -ĕre, legi, -ectum) mai atent

(prudens, -tis 1 term.). Dacă vremea (tempus, -oris n.) n-ar fi fost aşa de

(tam adv.) rea (malus, -a, -um 3 term.) recolta (seges, -tis f.) s-ar fi cules

(lego, -ĕre, legi, -ectum) repede (rapide adv.). Să fi citit cărţile (liber, -ri m.)

scriitorilor (scriptor, -is m.) înţelepţi (sapiens, -ntis 1 term.) care au dat (do,

-are, dedi, datum) exemple (exemplum, -i n.) renumite (clarus, -a, -um 3

term.) ai fi ştiut (scio, -ire, -ivi, -itum) acum (nunc adv.) să te comporţi

(comporto, -are, -avi, -atum). Fuseseră aleşi (deligo, -ĕre, -legi, -lectum) din

armata (exercitus, -us m.) romană cei mai viteji (fortis, -e 2 term.)

comandanţi (dux, -cis m.) despre care vorbisem (dico, -ĕre, dixi, -ctum) mai

înainte (ante adv.).

Modulul al VI-lea


- numele verbale - supinul

- infinitivul

- gerunziul

- participiul

Tradiţia şcolară realiza o clasificare a modurilor în personale,

înfăţişate până acum, şi cele nemarcate de categoria persoanei, ca de pildă:

infinitivul, participiul, gerunziul şi supinul mai bine numite nume verbale.

Dintre acestea puţine sunt invariabile. Cele flexibile se declină,

comportându-se ca nişte substantive sau adjective deverbative. Dacă de

categoria numelui, numele verbale se apropie prin flexiune, de verb se leagă

prin faptul că se formează de la o temă verbală, iar în cadrul propoziţiilor

nominale (infinitivale şi participiale) au chiar funcţie de predicat.

Supinul este un substantiv deverbativ, derivat în –tu-, care se

declină după declinarea a IV-a, având doar cazurile acuzativ, dativ şi ablativ

singular. Acuzativul apare după verbe de mişcare (Ac. laudatum –pentru a

lăuda, auditum – pentru a auzi). Dativul apare ca un complement al numelui

receptui signum – semn de retragere, divisui facilis – uşor de împărţit.

Ablativul are valoare separativă concretă sau derivată ( de relaţie): opsonatu

redeo – mă întorc de la piaţă, visu - de văzut, auditu - de auzit.

Conj. I Conj.a II-a

laudatum pentru a lăuda visum pentru a vedea

laudatui spre a lăuda visui spre a vedea

laudatu de lăudat visu de văzut


missum pentru a trimite auditum pentru a auzi

missui spre a trimite auditui spre a auzi

missu de trimis auditu de auzit

Infinitivul denumeşte o acţiune şi are reprezentări temporale pentru

a indica simultaneitatea, anterioritatea şi posterioritatea în funcţie de

diatezele activă şi medio-pasivă.

Infinitiv Diateza activă Diateza (medio)-pasivă

prezent Ama-re /dice-re Ama-ri (conj.I,II,IV)

/dic-i (conj.a III-a)

Viitor Sg.Amat-ur-um,-am,-um

esse

Pl. Amat-ur-os,-as,-a esse

Amat-um iri

perfect Amav-isse Sg.Amat-um,-am,-um

esse

Pl. Amat-os, -as,-a esse

Infinitivul prezent activ se formează adăugând la tema de prezent a

verbului desinenţa –re la toate conjugările.

Conj.I lauda-re a lăuda

Conj.a II-a vidē-re a vedea

Conj.a III-a mittĕ-re a zice

Conj. a IV-a audi-re a auzi

Infinitivul prezent pasiv se formează adăugând la tema de prezent a

verbului desinenţa –ri la conjugările I, II, IV, iar la conjugarea a III-a se

adaugă desinenţa –i.

Conj.I lauda-ri a fi lăudat

Conj. a II-a vidē-ri a fi văzut

Conj. a III-a mitt-i a fi trimis

Conj. a IV-a audi-ri a fi auzit

Infinitivul perfect activ se formează adăugând la tema de perfect a

verbului sufixul –isse la toate conjugările.

Conj. I laudav-isse a fi lăudat

Conj. a II-a vid-isse a fi văzut

Conj. a III-a mis-isse a fi trimis

Conj. a IV.a audiv-isse a fi auzit

! Atenţie: Traducerea infinitivului perfect activ este identică celei

a infinitivului prezent pasiv. Cel dintâi se mai poate traduce însă în

interiorul unei subordonate infinitivale şi că a lăudat, că a văzut, că a trimis

sau că a auzit.

Infinitivul perfect pasiv este o formă nominală cu sufix –t-/-s-12,

care se asociază cu vocalele –u-/-a- specifice genurilor, care dau aspectul 12 Sufixul –s- rezultă din sufixul –t- precedat de o dentală. dt, tt =ss (mitto, mittere, misi, missum) sau se explică prin influenţa temei perfectului cu tema în –s

adjectival, cu desinenţele de acuzativ –m(sg.), -s/-a(pl.) şi verbul esse la

infinitiv prezent. Forma nominală cu sufix –t-/-s-, pentru toate situaţiile în

care aceasta se foloseşte (adică la infinitiv perfect pasiv, infinitiv viitor activ

infinitiv viitor pasiv, participiu viitor activ, participiu perfect pasiv), se

obţine de la ultima formă de dicţionar a verbului.

Conj. I laudat-um, -am,-um esse că a fost lăudat(ă)

laudat-os,-as,-a esse că au fost lăudaţi, lăudate

Conj.a II-a vis-um,-am,-um esse că a fost văzut(ă)

vis-os,-as,-a esse că au fost văzuţi, văzute

Conj. a III-a mis-um,-am,-um esse că a fost trimis(ă)

mis-os,-as,-a esse că au fost trimişi, trimise

Conj. a IV-a audit-um,-am,-um esse că a fost auzit(ă)

audit-os,-as,-a esse că au fost auziţi, auzite

Infinitiv viitor activ este o formă nominală cu sufix –t-/-s-, care se

asociază cu o formă veche a infinitivului verbului esse: esom având ca

rezultat –urum. Această formă a fost considerată ca un acuzativ masculin,

căreia i-au fost adăugate forme de gen şi număr pentru feminin şi neutru,

singular şi plural şi la sfârşit verbul esse la infinitiv prezent.

Conj. I laudat-ur-um, -am,-um esse că va lăuda

laudat-ur-os,-as,-a esse că vor lăuda

Conj.a II-a vis-ur-um,-am,-um esse că va vedea

vis-ur-os,-as,-a esse că vor vedea

Conj. a III-a mis-ur-um,-am,-um esse că va trimite

mis-ur-os,-as,-a esse că vor trimite

Conj. a IV-a audit-ur-um,-am,-um esse că va auzi

audit-ur-os,-as,-a esse că vor auzi

Infinitiv viitor pasiv se formează din supinul în acuzativ al

verbului (ultima formă de dicţionar) însoţit de infinitivul prezent pasiv al

verbului ire (a merge).

Conj.I laudatum iri că va fi lăudat (ă)

că vor fi lăudaţi, lăudate

Conj.a II-a visum iri că va fi văzut(ă)

că vor fi văzuţi, văzute

Conj.a III-a missum iri că va fi trimis(ă)

că vor fi trimişi, trimise

Conj.a IV-a auditum iri că va fi auzit(ă)

că vor fi auziţi, auzite

Gerunziul este un substantiv verbal care se formează adăugând la

tema de prezent a verbului sufixul –nd- şi desinenţele declinării a II-a.

Paradigma gerunziului este incompletă, întrucât nu are forme pentru plural,

iar de la singular nu are nominativ şi vocativ.

Conj.I,II: T + -nd-+ desinenţele declinării a II-a

Conj. III, IV: T + -e-+-nd-+ desinenţele declinării a II-a

Conj. I G. lauda-nd-i de a lăuda

D. lauda-nd-o spre a lăuda

Ac. ad lauda-nd-um pentru a lăuda

Abl. lauda-nd-o prin a lăuda (lăudând)

Conj. a II-a G. vide-nd-i de a vedea

D. vide-nd-o spre a vedea

Ac. ad vide-nd-um pentru a vedea

Abl. vide-nd-o prin a vedea (văzând)

Conj. a III-a G. mitt-e-nd-i de a trimite

D. mitt-e-nd-o spre a trimite

Ac. ad mitt-e-nd-um pentru a trimite

Abl. mitt-e-nd-o prin a trimite (trimiţând)

Conj. a IV-a G. audi-e-nd-i de a auzi

D. audi-e-nd-o spre a auzi

Ac. ad audi-e-nd-um pentru a auzi

Abl. audi-e-nd-o prin a auzi (auzind)

Participiul prezent este un adjectiv verbal şi se formează adăugând

la tema prezentului sufixul -ns (N.sg.)/-nt-(în rest) şi desinenţele declinării

a III-a vocalice.

Schemă:

Conj. I, II: T + -ns (N.sg.)/-nt-(în rest) + des. decl. III/a vocalice

Conj. III,IV: T + -e-+-ns (N.sg.)/-nt-(în rest) + des. decl. III/a vocalice

Conj. I sg.

m.f. n.

N. lauda-ns lauda-ns lăudând/cel, cea care laudă

G. lauda-nt-is a celui, a celei care laudă

D. lauda-nt-i celui, celei care laudă

Ac. lauda-nt-em lauda-ns pe cel, pe cea care laudă

Abl. lauda-nt-e/-i13 cu, (de la, de către) cel, cea care laudă

Conj. I pl.

m.f. n.

N. lauda-nt-es lauda-nt-ia cei, cele care laudă

G. lauda-nt-ium ai celor, ale celor care laudă

D. lauda-nt-ibus celor care laudă, pentru cei care laudă

Ac. lauda-nt-es lauda-nt-ia pe cei, pe cele care laudă

Abl. lauda-nt-ibus cu, (de la, de către) cei, cele care laudă

Conj. a II- a sg.

m.f. n.

N. vide-ns vide-ns văzând, cel, cea care vede

G. vide-nt-is a celui, a celei care vede

D. vide-nt-i celui, celei care vede

Ac. vide-nt-em vide-ns pe cel, pe cea care vede

Abl. vide-nt-e/i cu, (de la de către) cel, cea care vede

Conj. a II-a pl.

13 Când participiul are valoare adjectivală, desinenţa ablativului este –i (homine venienti – cu un om care vine); când participiul are valoare verbală, desinenţa ablativului este –e ( homine veniente – omul venind; un astfel de verb la participiu cu valoare verbală se foloseşte în subordonata nominală participială absolută)

m.f. n.

N. vide-nt-es vide-nt-ia cei, cele are văd

G. vide-nt-ium ai celor, ale celor care văd

D. vide-nt-ibus celor care văd

Ac.vide-nt-es vide-nt-ia pe cei, cele care văd

Abl. vide-nt-ibus cu, (de la, de către) cei, cele care văd

Conj. a III-a sg.

m.f. n.

N. mitt-e-ns mitt-e-ns trimiţând, cel, cea care trimite

G. mitt-e-nt-is a celui, a celei care trimite

D. mitt-e-nt-i celui, celei care trimite

Ac. mitt-e-nt-em mitt-e-ns pe cel, cea care trimite

Abl. mitt-e-nt-e/i cu, de, de către cel, cea care trimite

Conj. a III-a pl.

m.f. n.

N. mitt-e-nt-es mitt-e-nt-ia cei, cele care trimit

G. mitt-e-nt-ium ai celor, ale celor care trimit

D. mitt-e-nt-ibus celor care trimit

Ac. mitt-e-nt-es mitt-e-nt-ia pe cei, cele care trimit

Abl mitt-e-nt-ibus cu, (de la, de către) cei, cele care trimit

Conj. a IV-a sg.

m.f. n.

N. audi-e-ns audi-e-ns cel, cea care aude, auzind

G. audi-e-nt-is a celui, a celei care aude

D. audi-e-nt-i celui, celei care aude

Ac. audi-e-nt-em audi-e-ns pe cel, pe cea care aude

Abl. audi-e-nt-e/i cu, de la , de către cel, cea care aude

Conj. a IV-a pl.

m.f. n.

N. audi-e-nt-es audi-e-nt-ia auzind, cei, cele care aud

G. audi-e-nt-ium ai celor, ale celor care aud

D. audi-e-nt-ibus celor care aud

Ac. audi-e-nt-es audi-e-nt-ia pe cei, pe cele care aud

Abl. audi-e-nt-ibus cu, de la, de către cei, cele care aud

Participiu perfect pasiv este un adjectiv verbal, care s-a format prin

derivare cu sufix –t- de la rădăcina verbului şi având flexiunea după

declinarea a II-a pentru masculin şi neutru şi după declinarea I la feminin.

T supinului14 +-us, -a, -um

Conj.I

lauda-t-us, -a, -um lăudat(ă), care a fost lăudat(ă)

lauda-t-i, -ae, -a lăudaţi, lăudate, care au fost lăudaţi, lăudate

Conj. a II-a

vi-s-us, -a, -um văzut(ă), care a fost văzut(ă)

vi-s-i, -ae, -a văzuţi, văzute, care au fost văzuţi, văzute

Conj. a III-a

mis-s-us, -a, -um trimis(ă), care a fost trimis(ă)

mis-s-i,-ae, -a trimişi, trimise, care au fost trimişi, trimise

Conj. a IV-a

audi-t-us, -a, -um auzit(ă), care a fost auzit(ă)

audi-t-i, -ae, -a auziţi, auzite, care au fost auziţi, auzite

Participiu viitor activ este un adjectiv verbal, format tot pe o temă

în –t- sau în –s- ca şi participiul perfect pasiv, la care se mai adaugă sufixul

specific viitorului –ur- şi desinenţele de gen –us (m.), -a(f), -um(n).

Conj. I

lauda-t-ur-us, -a, -um(cel, cea) care va lăuda

14 Din punct de vedere formativ, participiul nu se putea realiza plecând de la tema de prezent sau tema de perfect şi atunci tradiţia gramaticală a recomandat deprinderea lui de la a IV-a formă de dicţionar, similară supinului. De la acesta se îndepărtează mai întâi desinenţa de acuzativ singular, obţinându-se o temă terminată în –t- sau –s-, la care se adaugă desinenţele de gen prezentate mai sus.

lauda-t-ur-i, -ae, -a (cei, cele) care vor lăuda

Conj. a II-a

vi-s-ur-us, -a, -um (cel, cea) care va vedea

vi-s-ur-i, -ae, -a (cei, cele) care vor vedea

Conj. a III-a

mis-s-ur-us, -a, -um (cel, cea) care va trimite

mis-s-ur-i,-ae, -a (cei, cele) care vor trimite

Conj. IV-a

audi-t-ur-us, -a, -um (cel, cea) care va auzi

audi-t-ur-i, -ae, -a (cei, cele) care vor auzi

Gerundivul15 este un adjectiv verbal care se formează adăugând la

tema de prezent a verbului sufixul –nd- şi desinenţele declinării a II-a

pentru genurile masculin şi neutru şi desinenţele declinării I pentru genul

feminin.

Conj.I,II: T + -nd- + -us, -a, -um

Conj. III, IV: T + -e- + -nd- + -us, -a, -um

Conj. I lauda-nd-us, -a,-um care va fi lăudat/ă

Conj. a II-a vide-nd-us, -a –um care va fi văzut/ă

Conj. a III-a mitt-e-nd-us, -a, -um care va fi trimis/ă

Conj. a IV-a audi-e-nd-us, -a, -um care va fi auzit/ă


1. Formaţi infinitiv prezent activ şi pasiv de la verbele: amo, -are,

-avi, -atum, habeo, -ēre, -ui, -itum, dico, -ĕre, -xi, -ctum, finio,

-ire, -ivi, -itum.

2. Formaţi infinitiv perfect activ şi pasiv de la verbele canto, -are,

-avi, -atum, taceo, -ēre, -ui, -itum, capio, -ĕre, -cepi, captum,

audio, -ire, -ivi, -itum.

15 Întrucât semnificaţia gerundivului este de a arăta trebuinţa sau necesitatea, el se apropie de înţelesul diatezei pasive şi, în latina postclasică, completează paradigma participiului viitor la diateza pasivă.

3. Formaţi infinitiv viitor activ şi pasiv de la verbele: exspecto,

-are, -avi, -atum, video, -ēre, vidi, visum, cresco, -ĕre, crevi,

cretum, dormio, -ire, -ivi, itum.

4. Formaţi participiul prezent activ de la verbele: orno, -are, -avi,

-atum, credo, -ĕre, credidi, creditum şi declinaţi participiul

prezent la singular şi plural.

5. Formaţi participiul perfect pasiv de la verbele: voco, -are, -avi, -

atum a chema şi punio, -ire, -ivi, -itum – a pedepsi şi declinaţi la

masculin singular, feminin plural şi neutru singular formele

obţinute, apoi traduceţi-le.

6. Formaţi participiu viitor activ şi pasiv de la verbele: scribo, -ĕre,

scripsi, scriptum, aperio, -ire, -ui, -rtum.

7. Formaţi gerunziu şi supin de la verbele: relego, -are, -avi, -atum,

rego, -ĕre, rexi, rectum a conduce şi traduceţi formele obţinute.

8. Recunoaşteţi numele verbale şi traduceţi-le: cogitari, cogitavisse,

cogitare, cogitatum esse, cogitaturos esse, cogitata esse,

cogitaturam esse, faci, facere, factam esse, factura esse, fecisse

(cogito, -are, -avi, -atum - a gândi, facio, -ĕre, feci, factum – a

face).

9. Identificaţi categoriile gramaticale ale numelor verbale şi

traduceţi-le: rapienti, raptum, rapturae, rapiendarum,

rapientium, rapturas, rapiendis, rapientia, raptos, raptis, rapto,

rapienda, rapientibus (rapio, -ĕre, -ui, -ptum – a răpi.

10. Traduceţi în limba latină numele verbale: de a conduce,

conducând, care conduce, despre cei care conduc, a fi condus, a

conduce, că au fost conduse, spre a conduce, cele care vor

conduce, pentru a conduce, de condus, că va conduce, că va fi

condus (rego,-ěre, rexi, rectum).

11. Traduceţi numele verbale:

ad colendum, coli, cultum esse, culturos esse, cultu, colentes,

colendam, culto, coluisse, colendo, culta esse, cultum iri,

culturarum, cultum (colo,-ěre, colui, cultum - a cultiva).

12. Traduceţi în limba română enunţurile:

Cupiditate regnandi inductus coniurationem nobilitatis fecit. His

rebus adducti et auctoritate Orgetorigis permoti constituerunt ea

quae ad proficiscendum pertineret, comparare. Caesar quod

memoria tenebat L.Cassium consulem occisum exercitumque

eius de Helvetiis pulsum et sub iugum missum, concedendum non

putabat. Si id fieret, intelligebat magno cum periculo provinciae

futurum esse. Legatos ad Caesarem mittunt rogatum auxilium.

Per exploratores Caesar nuntiatus est tres partes copiarum

Helvetios id flumen traduxisse.

Cuvinte: cupiditas, -tis f. – dorinţă, regno, -are, -avi, -atum- a

conduce, induco, -ĕre, -xi, -ctum – a împinge, coniuratio, -onis f.

– conspiraţie, nobilitas, -tis f. – nobilime, adduco, -ĕre, -xi, -ctum

– a mâna, auctoritas, -tis f. – autoritate, Orgetorix, -gis m.-

Orgetorix, permoveo, -ēre, -movi, -motum – a impresiona,

constituo, -ĕre, -ui, -itutum – a hotărî, proficiscor, proficisci,

profectus sum – a pleca, pertineo, -ēre, -ui, -tentum- a permite,

comparo, -are, -avi, -atum – a cumpăra, memoria, -ae f. –

amintire, teneo, -ēre, -ui, -tum - a ţine, occido, -ĕre, -cidi, -cisum

– a ucide, pello, -ĕre, pepuli, pulsum – a respinge, iugum, -i n.-

jug, sclavie, concedo, -ĕre,-cessi, -cessum – a se retrage, puto, -

are, -avi, -atum – a socoti, fio, fieri, factus sum – a se întâmpla,

periculum, -i n. - primejdie, intelligo, -ĕre, -exi, -ectum – a

înţelege, rogo, -are, -avi, -atum – a ruga, a cere, auxilium, -ii n. –

ajutor, explorator, -is m. – cercetaş, nuntio, -are, -avi, -atum – a

anunţa, traduco, -ēre, -xi, -ctum – a traversa, flumen, -inis n. –

fluviu, copiae, -arum – trupe.


Pe cei care ascultă (obtempero, -are, -avi, -atum) sfaturile

(consilium, -ii n.) bătrânilor (senex, -is 1 term.) îi ajută (adiuto, -

are, -avi, -atum) şi soarta (sors, -tis f.). Arta (ars, -tis f.) de a

scrie (scribo, -ĕre, scripsi, scriptum) frumos (pulchre adv.) se

obţine (obtineo, ēre, -ui, -tentum) cu talent (ingenium, -ii n.), dar

şi cu multă muncă (labor, -is f.). La Cezar au venit (venio, -ire, -

i, -tum) soli trimişi (mitto, -ĕre, misi, missum) de triburile

(tribus, -us) învinse (vinco, -ĕre, vici, victum) în luptă (proelium,

-ii n.). Pentru învăţat (disco, -ĕre, didici, discitum) nu este târziu

(tarde adv.) niciodată (numquam adv.). Spre a obţine victoria s-

au aliat (socio, -are, -avi, -atum) toate triburile de peste (trans

prep. cu Ac.) Rin (Rhenus, -i m.).

14. Traduceţi în limba latină sintagmele:

dorinţa (cupiditas –tis, f.) de a râde (rideo -ēre, risi), priceput

(peritus, -a, -um 3 term.) în a vorbi (dico, -ĕre, -dixi, -ctum),

studiu (studium, -ii n.) pentru a şti (scio, -ire, -ivi, -itum), pentru

cei care hotărăsc (decreto, -are, -avi, -atum) soarta (sors, -tis f.)

ţării, despre cei iubiţi (amo, -are, -avi, -atum) din versurile

(versus, -us m.) lui Ovidiu (Ovidius, -ii m.), pe cei care vor

încânta (delecto, -are, -avi, -atum) urechile (auricula, -ae f.)

noastre (noster, -ra, -rum pron.pos.), carte (liber, -ri m.) de

învăţat proverbe (exemplum, -i n.), celei care va rămâne (maneo,

-ēre, mansi, mansum) acasă (domus, -i), că au lăudat (laudo,

-are, -avi, -atum) virtutea (virtus, -tis f.), promisiunea

(pollicitatio, -onis f.) că vor fi terminate (finio. –ire, -ivi, -itum)

şanţurile (fossum, -i n.), spre a veni (venio, -ire, -i, -tum) cu

iuţeală (celeriter adv.) în tabără (castra, -orum n.), comandantul

(dux, -cis m.) ales (deligo, -ĕre, -egi, -ectum) prin voinţa

(voluntas, -tis f.) poporului (populus, -i m.).

Modulul al VII-lea

Unităţi de învăţare

- sintagma gerunzială

- sintagma gerundivală

- conjugarea perifrastică activă

- conjugarea perifrastică pasivă

Sintagma gerunzială:

Gerunziul poate fi folosit singur ca în exemplele din modulul

anterior sau poate primi un complement devenind sintagmă gerunzială; în

cadrul acesteia nu se face acordul de gen şi număr între gerunziu şi

complementul său. Dacă verbul este intranzitiv complementul are cazul

cerut de regimul verbului: genitivul, dativul, sau ablativul (vezi exemplul I).

Dacă este tranzitiv, complementul stă întotdeauna în cazul acuzativ (vezi

exemplul II). Sintagma gerunzială substituie la nivel sintactic o subordonată

circumstanţială finală

Exemplul I

G. ars recordandi16 historiae arta de a rememora istoria

D. persuadendo militibus spre a-i convinge pe soldaţi

Ac. ad petendum auxilium pentru a cere ajutor

Abl. utendo consilio folosindu-se (prin a se folosi) de plan

Exemplul II

G. petendi pacem de a cere pace

D. petendo pacem spre a cere pace

Ac. ad petendum pacem pentru a cere pace

Abl. petendo pacem prin a cere pace

Sintagma gerundivală:

În calitatea sa de adjectiv verbal, gerundivul poate însoţi un

substantiv ca atribut adjectival în sintagma gerundivală. Întrucât gerundivul

are o paradigmă completă (gen, număr şi caz), între cei doi termeni,

gerundivul şi atributul adjectival există un acord perfect în gen, număr şi

caz. Sintagma gerundivală substituie la nivel sintactic o subordonată

circumstanţială finală.

Perambulavit Graeciam ad oratorem audiendum. Străbate Grecia

pentru a-l asculta pe orator (sintagma subliniată din enunţ este redată la toate

cazurile în exemplul I)16 verbele de memorie se construiesc cu cazul genitiv, verbele care înseamnă a sfătui, a convinge cer cazul dativ, iar verbul utor cere ablativul

Exemplul I (gerundiv şi substantiv la genul masculin, nr.sing/pl.)

N. orator audiendus N. oratores audiendi

G. oratoris audiendi G. oratorum audiendorum

D. oratori audiendo D. oratoribus audiendis

Ac. ad oratorem audiendum Ac. ad oratores audiendos

Abl. oratore audiendo Abl. oratoribus audiendis

Mittit legatos auxiliorum petendorum.Trimite soli ca să ceară

ajutoare.( sintagma subliniată în enunţ este redată la toate cazurile în

exemplul II)

Exemplul II (gerundiv şi substantiv la genul neutru, nr.plural)

N. auxilium petendum N. auxilia petenda

G. auxilii petendi G. auxiliorum petendorum

D. auxilio petendo D. auxiliis petendis

Ac. ad auxilium petendum Ac. ad auxilia petenda

Abl. auxilio petendo Abl. auxiliis petendis

Iuvenes docti sunt ad virtutem colendam . Tinerii sunt învăţaţi ca să

cultive virtutea (sintagma subliniată din enunţ este redată la toate cazurile în

exemplul III)

Exemplul III (gerundiv şi substantiv la genul feminin, nr.sing/pl.)

N. virtus collenda N. virtutes collendae

G. virtutis collendae G. virtutum collendarum

D. virtuti collendae D. virtutibus collendis

Ac. ad virtutem collendam Ac. ad virtutes collendas

Abl. virtute collenda Abl. virtutibus collendis

Conjugarea perifrastică activă se formează din participiu viitor

activ al verbului de conjugat, care indică genul şi numărul şi verbul esse

conjugat, care indică, modul, timpul, persoana şi numărul.

Indicativul prezent17 se formează din participiu viitor activ şi

indicativ prezent al verbului esse.

17 Exemplificarea se va face numai cu un verb de conjugarea I, întrucât celelalte conjugări sunt deductibile, având în vedere că s-a discutat la fiecare conjugare participiul viitor activ, iar verbul esse se repetă.

laudaturus, -a, -um sum, es, est intenţionez să laud

laudaturi, -ae, -a sumus, estis, sunt intenţionăm să lăudăm

Indicativul imperfect se formează din participiu viitor activ şi

indicativul imperfect de la verbul esse.

laudaturus, -a, -um eram, eras, erat intenţionam să laud

laudaturi, -ae, -a eramus, eratis, erant intenţionam să lăudăm

Indicativul viitor se formează din participiu viitor activ şi indicativul

viitor de la verbul esse.

laudaturus, -a, -um ero, eris, erit voi intenţiona să laud

laudaturi, -ae, -a erimus, eritis, erunt vom intenţiona să lăudăm

Conjunctivul prezent se formează din participiu viitor activ şi

conjunctivul prezent de la verbul esse.

laudaturus, -a, -um sim, sis, sit să intenţionez să laud

laudaturi, -ae, -a simus, sitis, sint să intenţionăm să lăudăm

Conjunctivul imperfect se formează din participiu viitor activ şi

conjunctivul imperfect de la verbul esse.

laudaturus, -a, -um essem, esses, esset aş intenţiona să laud

laudaturi, -ae, -a essemus, essetis, essent am intenţiona să lăudăm

Indicativul perfect se formează din participiul viitor activ şi

indicativul perfect de la verbul esse.

laudaturus, -a, -um fui, fuisti, fuit am intenţionat să laud

laudaturi, -ae, -a fuimus, fuistis, fuerunt am intenţionat să lăudăm

Indicativul mai mult ca perfect se formează din participiul viitor

activ şi indicativul mai mult ca perfect de la verbul esse.

laudaturus, -a, -um fueram, fueras, fuerat intenţionasem să laud

laudaturi, -ae, -a fueramus, fueratis, fuerant intenţionaserăm să lăudăm

Indicativul viitor anterior se formează din participiul viitor activ şi

indicativul viitor anterior de la verbul esse.

laudaturus, -a, -um fuero, fueris, fuerit voi fi intenţionat să laud

laudaturi, -ae, -a fuerimus, fueritis, fuerint vom fi intenţionat să lăudăm

Conjunctivul perfect se formează din participiul viitor activ şi

conjunctiv perfect de la verbul esse.

laudaturus, -a, -um fuerim, fueris, fuerit să fi intenţionat să laud

laudaturi, -ae, -a fuerimus, fueritis, fuerint să fi intenţionat să

lăudăm

Conjunctivul mai mult ca perfect se formează din participiul viitor

activ şi conjunctiv mai mult ca perfect de la verbul esse.

laudaturus, -a, -um fuissem, fuisses, fuisset aş fi intenţionat să laud

laudaturi, -ae, -a fuissemus, fuissetis, fuissent am fi intenţionat să lăudăm

Conjugarea perifrastică pasivă se formează din participiu viitor

pasiv (gerundiv) al verbului de conjugat care indică genul şi numărul şi

verbul esse conjugat, care indică persoana, numărul, modul şi timpul.

Indicativul prezent se formează din participiu viitor pasiv (gerundiv)

al verbului de conjugat şi verbul esse la indicativ prezent.

laudandus,-a,-um sum, es, est trebuie să fiu lăudat(ă)

laudandi, -ae, -a sumus, estis, sunt trebuie să fim lăudaţi (e)

Indicativul imperfect se formează din participiu viitor pasiv

(gerundiv) al verbului de conjugat şi verbul esse la indicativ imperfect.

laudandus,-a,-um eram, eras, erat trebuia să fiu lăudat(ă)

laudandi, -ae, -a eramus, eratis, erant trebuia să fim lăudaţi (e)

Indicativul viitor se formează din participiu viitor pasiv (gerundiv)

al verbului de conjugat şi verbul esse la indicativ viitor.

laudandus,-a,-um ero, eris, erit va trebui să fiu lăudat(ă)

laudandi, -ae, -a erimus, eritis, erunt va trebui să fim lăudaţi (e)

Conjunctiv prezent se formează din participiu viitor pasiv (gerundiv)

al verbului de conjugat şi verbul esse la conjunctiv prezent.

laudandus,-a,-um sim, sis, sit să trebuiască să fiu lăudat(ă)

laudandi, -ae, -a simus, sitis, sint să trebuiască să fim lăudaţi (e)

Conjunctivul imperfect se formează din participiu viitor pasiv

(gerundiv) al verbului de conjugat şi verbul esse la conjunctiv imperfect.

laudandus,-a,-um essem, esses, esset ar trebui să fiu lăudat(ă)

laudandi, -ae, -a essemus, essetis, essent ar trebui să fim lăudaţi (e)

Indicativul perfect se formează din participiu viitor pasiv (gerundiv)

al verbului de conjugat şi verbul esse la indicativ perfect.

laudandus,-a,-um fui, fuisti, fuit a trebuit să fiu lăudat(ă)

laudandi, -ae, -a fuimus, fuistis, fuerunt a trebuit să fim lăudaţi (e)

Indicativul mai mult ca perfect se formează din participiu viitor

pasiv (gerundiv) al verbului de conjugat şi verbul esse la indicativ mai mult

ca perfect.

laudandus,-a,-um fueram, fueras, fuerat trebuise să fiu lăudat(ă)

laudandi, -ae, -a fueramus, fueratis, fuerant trebuise să fim lăudaţi (e)

Indicativ viitor anterior se formează din participiu viitor pasiv

(gerundiv) al verbului de conjugat şi verbul esse la indicativ viitor anterior.

laudandus,-a,-um fuero, fueris, fuerit va fi trebuit să fiu lăudat(ă)

laudandi, -ae, -a fuerimus, fueritis, fuerint va fi trebuit să fim lăudaţi (e)

Conjunctivul perfect se formează din participiu viitor pasiv

(gerundiv) al verbului de conjugat şi verbul esse la conjunctiv perfect.

laudandus,-a,-um fuerim, fueris, fuerit să fi trebuit să fiu lăudat(ă)

laudandi, -ae, -a fuerimus, fueritis, fuerint să fi trebuit să fim lăudaţi (e)

Conjunctivul mai mult ca perfect se formează din participiu viitor

pasiv (gerundiv) al verbului de conjugat şi verbul esse la conjunctiv mai

mult ca perfect.

laudandus,-a,-um fuissem ,fuisses, fuisset ar fi trebuit să fiu lăudat(ă)

laudandi, -ae, -a fuissemus, fuissetis, fuissent ar fi trebuit să fim lăudaţi (e)

Exerciţii de autoevaluare :

1. Traduceţi sintagmele în limba latină folosind sintagma gerunzială la

cazurile indicate:

în arta (ars, -rtis f.) de a convinge (persuadeo, -ēre, -si, -sum + D.) poporul

(populus, -i m.), aprobarea (probatio, -onis f.) pentru a da (do, -are, dedi,

datum) lupta (proelium, -ii n.), înclinaţia (inclinatio, -onisf.) spre a câştiga

(vinco,-ĕre, vici, victum) prieteni (amicus, -i m.), dorinţa (cupiditas, -tis f.)

de a incendia (incendo, -ĕre, -cendi, -censum) satele (vicus, -i m.), a

posibilităţii (potestas, -tis f.) de a se folosi (utor, uti, usus sum) de prizonieri

(captivus, -i m.).

2. Transformaţi sintagmele gerunziale de mai sus în sintagme gerundivale.

3. Traduceţi sintagmele gerunziale:

scientia colendi agrum, profectio exercitum recipiendo, cupiditatem fruendi

longa senectute, ad auxilia mittendo, praesidium reliquendo, ad altum

fosum aedificandum.

Cuvinte : scientia, -ae f. ştiinţă, colo, -ĕre, colui, cultum – a cultiva,

profectio, -onis f. – plecare, recipio, -ĕre, -cepi, -captum – a recruta,

cupiditas, -tis f. – dorinţa, fruor, frui, fruitus sum – a se bucura, senectus, -

tis f.- bătrâneţe, auxilium, -ii n.- ajutor, praesidium, -ii n.- sprijin, apărare,

reliquor, -liqui, -lictus sum – a lăsa, fossum, -i n.- şanţ, aedifico, -are, -avi, -

atum – a construi.

4. Traduceţi sintagmele în limba română:

pugnandi cupidus, corpus exercendi cura, urbem condendi spes, ad

munitiones incipiendum, Romae manendo, Latine loqui discendo, pedibus

utendo, ad parentibus parendum.

Cuvinte: pugno, -are, -avi, -atum – a lupta, cupidus, -a, -um 3 term.- dornic,

cura, -ae f.- grijă, exerceo, -ēre, -cui – a antrena, corpus, -oris n. – trup,

urbs, -is f. – oraş, condo, -ĕre, -didi, -itum – a întemeia, spes, -ei f. –

speranţă, munitio, -onis f. – întăritură, incipio, -ĕre, -cepi, -ceptum - a

începe, maneo, -ēre, mansi, mansum - a rămâne, pes, -dis m.- picior, utor, -

uti, ussus sum – a se folosi de, parens, -ntis m. – părinte, pareo, -ēre,-rui - a

da ascultare.


Mittunt legatos causa pacis petendae. Docet iuvenes Romanos ut

conveniant ad mulieres rapiendas.Populus superbos duces supplicat

consiliorum senum audiendorum. Civitate Romana tribuenda imperium

multos socios obtinuit. Multi impetum ad versus scribendos habent.

Cuvinte: pax, -cis f. – pace, peto, -ĕre, -ivi, -tum – a cere, doceo, -ēre, -ui, -

ctum, iuvenis, -is 2 term. – tânăr, convenio. –ire, -i, -tum – a se aduna, rapio,

-ěre, -ui, -ptum- a răpi, superbus, -a, -um 3 term. – trufaş, supplico, -are, -

avi, -atum – a ruga, consilium, -ii n. – plan, senex, -is1 term. – bătrân, audio,

-ire, -ivi, -itum – a auzi, civitas, -tis f. – cetate, cetăţenie, tribuo, -ěre, -ui, -

tum – a acorda, imperium, -ii n. – imperiu, socius, -ii n.- aliat, obtineo, ēre, -

ui, -tentum – a obţine, impetus, -us m. – avânt, versus, -us m. – vers, scribo,

- ĕre, scripsi, scriptum - a scrie, habeo, -ēre, -ui, -itum – a avea.

6.Traduceţi propoziţiile în limba română :

Non unum est imperandi genus : imperat pater liberis, dominus

servis, dux militibus, magister discipulis. Homines ad laborandum non sunt

nati. Ad Caesarem adeundi consilium cepi. Agendi tempus est dies,

dormiendi nox. Ad audiendum taceamus. Ad profiscendum paratus sum.

Legendo discimus. In dicendi arte orator se exercet. Ut est ars dandi, ita est

ars accipiendi. Nunc tempus est dormiendi. Parendo imperare disces.

Cuvinte : impero, -are, -avi, -atum – a porunci, genus, -eris n. – mod, fel,

liberi, -orum m.- copii, dominus, -i m. – stăpân, servus, -i m.- sclav, dux, -

cis m.- comandant, laboro, -are, -avi, -atum – a munci, nascor, nasci, natus

sum – a se naşte, adeo, -ire, -ii, -itum – a se apropia, capio, -ĕre, cepi,

captum – a lua, consilium, -ii n. – hotărâre, ago, -ĕre, egi, actum – a acţiona,

dormio, -ire, -ivi, -itum – a dormi, nox, -ctis f. – noapte, audio, -ire, -ivi, -

itum - a auzi, taceo, -ēre, -ui, -itum – a tăcea, proficiscor, -i, profectus sum –

a pleca, paro, -are, -avi, -atum – a pregăti, lego, -ĕre, legi, lectum – a citi,

disco, -ĕre, didici, discitum – a studia, ars, -tisf. – artă, accipio, -ĕre, -cepi, -

ceptum – a primi, pareo, -ēre, -ui,-itum – a se supune.

7. Traduceţi propoziţiile în limba română :

Breve tempus aetatis satis longum est ad bene vivendum. Aliquando

leges ipsae nobis gladium ad hominem occidendum porrigunt. Equidem

numquam existimavi spem ullam esse habituros Milonis inimicos ad eius

salutem estinguendam eiusque ad gloriam per tales viros infringendam.

Equites quoque tegendo satis latebrosum locum ipse oculis perlustravit.

Neque homines inimico animo, data facultate per Provinciam itineris

faciendi temptaturos ab iniuria existimabat.

Cuvinte : brevis, -e 2 term. – scurt, aetas, -tis f.- viaţă, satis adv. – destul,

vivo, -ĕre, vixi, victum - a trăi, aliquando adv.- uneori, lex, -gis f. – lege,

porrigo, -ĕre, -rexi, -rectum – a întinde, gladium, -ii n.- sabie, occido, -ĕre, -

cidi, -cisum – a ucide equidem adv. – în sfârşit, numquam adv. – niciodată,

existimo, -are, -avi, -atum- a socoti, inimicus, -i m. – duşman, ullus, -a, -um

pron.nehot. – vreunul, vreuna, spes, -ei f. – speranţă, exstinguo, -ĕre, -ui, -

ctum – a nimici, salus, -tis f. – salvare, viaţă, infringo, -ĕre, -fregi, -fractum

– a zdrobi, talis, -e 2 term. – de asemenea fel, eques, -itis m. – călăreţ, tego,

-ĕre, texi, tectum – a acoperi, latebrosus, -a, -um 3 term. – dosit, ascuns,

perlustro, -are, -avi, -atum – a cerceta, animus, -i m.- suflet, inimicus, -a, -

um 3 term. – duşmănos, tempto, -are, -avi, -atum – a se abţine, iniuria, -ae f.

– nedreptate, do, -are, dedi, datum - a da, facultas, -tis f. – posibilitate,

facio, -ĕre, feci, factum – a face, iter, itineris – drum.


Cum salutandi gratia praetextatus ad Syllam venisset Cato et capita

proscriptorum in atrium allata vidisset, atrocitate rei commotus,

paedagogum suum, nomine Sarpedonem, interrogavit quapropter nemo

inveniretur qui tam crudelem tyrranum ocideret: cumque is non voluntatem

hominibus, sed facultatem deesse, quod salus eius magno militum praesidio

custodiretur, respondisset, ut ferrum sibi daret obsecravit, affirmando

perfacile se eum interfecturum, quod in lecto illius considere soleret.

Paedagogus et animum Catonis agnovit et propositum exhorruit eumque

postea ad Syllam excussum semper adduxit.

Cuvinte: cum conj. – pe când, după ce, saluto, -are, -avi, -atum – a saluta,

praetextatus, -a, -um 3 term. – îmbrăcat cu toga pretextă (desemna un tânăr

până la 17 ani), caput, -itis n. – cap, proscriptus, -i m.- proscris, atrium, -ii

n.- atriu, affero, -ferre, -tuli, -latum - a aduce, atrocitas, -tatis f. – cruzime,

commoveo, -ēre, -movi, -motum – a impresiona, paedagogus, -i m. –

învăţător, interrogo, -are, -avi, -atum – a întreba, quapropter conj. – pentru

ce, invenio, -ire, -i, -tum – a găsi, crudelis, -e 2 term. – crud, occido, -ĕre, -

di, -sum – a ucide, voluntas, -tis f. –voinţă, facultas, -tis f. – posibilitate,

desum, -esse, -fui – a lipsi, praesidium, -ii n.- escortă, miles, -itis m. –soldat,

custodio, -ire, -ivi, -itum – a păzi, respondeo, -ēre, -i, -sum – a răspunde,

ferrum –i n.- sabie, obsecro, -are, -avi, -atum- a implora, affirmo, -are, -avi,

-atum – a afirma, perfacile adv. – foarte uşor, interficio, -ĕre, -feci, -fectum-

a ucide, soleo, -ēre, solitus sum – a obişnui, consido, -ĕre, -sedi, -sessum – a

şedea, lectus, -i m. – pat, agnosco, -ĕre, -novi, -nitum – a auzi, a recunoaşte,

exhorresco, -ĕre, -horrui – a se îngrozi, propositum, i n. – plan, excutio, -

ĕre, -cussi, -cussum – a cerceta, a căuta.

9. Formaţi indicativ prezent activ la singular, indicativ imperfect activ la

plural, indicativ viitor activ la singular la diateza perifrastică activă de la

verbele: munio, -ire, -ivi, -itum - a întări, duco, -ĕre, duxi, ductum - a duce şi

traduceţi în limba română formele obţinute.

10. Formaţi conjunctiv prezent activ, conjunctiv perfect activ şi conjunctiv

mai mult ca perfect activ la diateza perifrastica activă de la verbele: audio, -

ire, -ivi, -itum – a auzi, laudo, -are, -avi, -atum – a lăudaşi traduceţi în limba

română formele obţinute.

11.Recunoaşteţi formele verbale şi traduceţi-le în limba română:

petiturus eram, petiturae sitis, petitura est, petiturum esset, petituri fueritis,

petitura fuissent, petiturus ero, petiturum fuit, petituri fuistis (peto, -ěre,

petivi, petitum - a cere).

12. Traduceţi expresiile în limba latină:

intenţionaţi să lăudaţi, intenţionai să lauzi, intenţionaserăm să lăudăm, va

intenţiona să laude, să fi intenţionat să lăudaţi, am fi intenţionat să lăudăm,

ai fi intenţionat să lauzi, veţi fi intenţionat să lăudaţi, intenţionează să laude,

au intenţionat să laude (laudo, -are, -avi, -atum - a lăuda).

13. Traduceţi în limba română formele verbale:

nuntiandus erit, nuntianda sit, nuntiandi sumus, nuntiandae eratis,

nuntianda essent, nuntianda fuisti, nuntiandum fuerat, nuntiandus fuero,

nuntiandi fuerint, nuntiandae fuissemus, nuntianda es, nuntiandus eris,

(nuntio, -are, -avi, -atum – a anunţa)


trebuise să citesc, ar trebui să citim, trebuie să citească, va trebui să citiţi, să

trebuiască să citeşti, a trebuit să citim, va fi trebuit să citim, să fi trebuit să

citiţi, ar fi trebuit să citească (lego, -ěre, legi, lectum – a citi)

15. Traduceţi formele verbale în limba română:

deleturus sit, delendus eras, deleturae essent, delenda est, deleturus sim,

delendum fuit, deleturae fueratis, delenda erunt, deletura sumus, delendum

eris, delendi fuistis, deleturi fuerunt, deleturum esset (deleo, ēre, -evi, -etum

- a distruge).


intenţionăm să luăm, ar trebui să luaţi, veţi fi intenţionat să luaţi, trebuise să

iau, să trebuiască să ia, ai fi intenţionat să iei, să intenţionăm să luăm, să fi

trebuit să luaţi, a trebuit să iau, trebuia să iei, intenţionai să iei, aţi

intenţionat să luaţi (capio, -ĕre, cepi, captum).

17. Traduceţi propoziţiile în limba latină folosind conjugările perifrastice,

activă şi pasivă:

Intenţionam să te laud (laudo, -are, -avi, -atum) pentru victoria

(victoria, -ae f.) la concursul (certamen, -inis n. ) de literatură (litterae, -

arum f.). Va trebui să cultivi (colo, -ěre, -ui, -tum) mai multe grâne

(frumentum, -i m.). Aş fi intenţionat să-ţi iau (capio, -ěre, cepi, captum) un

cadou (donum, -i n.) dacă timpul (tempus, -oris n.) nu m-ar fi presat (premo

-ěre, pressi, pressum). Să trebuiască să mă întorc (revertor, reverti, reversus

sum) nu aş face-o (facio, -ěre, feci, factum). Intenţionăm să declarăm

(declaro, -are, -avi, -atum) război (bellum, -i n.) popoarelor (populus, -i m.)

germanice (Germanicus, -a,-um). Trebuia să anunţ (nuntio, -are, -avi, -

atum) înfrîngerea (casus, -us m.) trupelor (copia, -ae f.) noastre la timp

(tempus, -oris n.). Intenţionasem să iau o casă (domus, -us f.) pe malul (ripa,

-ae f.) fluviului (flumen, -inis n.). Ar fi trebuit să răspundeţi (respondeo, -

ēre, responsi, responsum) scrisorilor (litterae, -arum f. ) de la părinţi

(parens, -ntis m.)

18.Traduceţi enunţurile în limba română:

Pueros ad tabulam (tabula, -ae f. - masă) appellandus esses

(appello, -are – a chema). Novum ducem (dux, -cis m.- comandant) vestro

exercitui (exercitus, -us m. –armată) delecturi eratis (deligo, -ĕre, delegi,

delectum – a alege). Puniendus est (punio, -ire,-ivi, -itum – a pedepsi)

ferociter (ferociter adv. – cu cruzime) septem furem (fur, -is m. – hoţ)).

Notas maximas obtenturae erimus (obtineo, -ēre, -tinui, -tentum –a obţine).

Pueris ( puer, -i m.- copil) magna patientia (patientia, -ae f. - răbdare) omne

explicandum erit (explico, -are, -avi, -atum – a explica). Interficiendi

fuerunt (interficio, -ĕre, feci, fectum - a ucide) coniuratores (coniurator, -is

m.- conspirator) post legati profectionem (profectio, -onis f.- plecare).

Caesar rogandus est (rogo, -are, -avi, -atum – a ruga) Allobroges

(Allobroges, -um m. – tribul alobrogilor) ad frumenti copiam faciendum

(frumenti copiam facere – a aproviziona cu grâu).

Modulul al VIII-lea

Unităţi de învăţare

- verbele deponente

- verbele semideponente

Verbele deponente18 se conjugă la diateza pasivă şi au înţeles activ

sau reflexiv. Aceste verbe pot avea drept complinire un complement direct

în cazul acuzativ.Exemplu : Fur culpam fatetur. (Hoţul îşi mărturiseşte

18 Se numesc deponente pentru că îşi depun sensul pasiv, dar păstrează forma. (Cf. Lucien Sausy, Grammaire Latine Complète, Fernand Lanore, Paris, 1977, p.125, traducerea ne aparţine). Dan Sluşanschi în Sintaxa limbii latine, vol. I, TUB, Bucureşti, 1994, p.126 subliniază în cazul verbelor mediale puternica implicare a subiectului în acţiunea verbală şi în consecinţă nu derivarea deponentului din pasiv, ci a pasivului derivat din mediu.

vina.) Puer imitatur suum fratrem. (Copilul îl imită pe fratele său). Ele au

reprezentări pentru toate cele patru conjugări :

Conj. I arbitror, -ari, -atus sum a socoti

auxilior, -ari, -atus sum a ajuta

conor, -ari, -atus sum a încerca

hortor, -ari, -atus sum a îndemna

miror, -ari, -atus sum a admira

comitor, -ari, -atus sum a însoţi

Conj. a II-a intueor, -ēri, -itus sum a privi cu atenţie

polliceor, -ēri, -itus sum a promite

mereor, -ēri, -itus sum a merita

confiteor, -ēri, -itus sum a mărturisi

Conj. a III-a cu temă în –ĭ-:

loquor, loqui, -cutus sum a vorbi

utor, -i, usus sum a se folosi de

sequor, -i, -cutus sum a urma

fungor, -i, -ctus sum a se achita de

obliviscor, -i, -itus sum a uita

nascor, nasci, natus sum a se naşte

proficiscor, -i, -fectus sum a pleca

Conj. a III-a cu temă în –ī- :

egredior, -i, sus sum a ieşi

progredior, -i, -sus sum a avansa

aggredior, -i, -sus sum a ataca

ingredior, -i, sus sum a intra în

Conj. a IV-a adorior, -iri, -rtus sum a ataca

potior, -iri, -itus sum a pune stăpânire pe

experior, -iri,-rtus sum a încerca

mentior, -iri, -itus sum a minţi

partior, -iri, -itus sum a împărţi

!Atenţie: Verbele deponente şi semideponente păstrează de la

diateza activă următoarele timpuri şi moduri: participiu prezent, participiu

viitor activ infinitiv viitor activ, supin la formă activă, gerunziu.

Verbele semideponente19 au conjugare activă la tema prezentului şi

conjugare pasivă la tema perfectului. Verbele semideponente aparţin

conjugării a II-a şi a III-a şi sunt doar în număr de şase.

Conj. a II-a audeo, ēre, ausus sum a îndrăzni

gaudeo, ēre, gavisus sum a se bucura

soleo, ēre, solitus sum a obişnui

Conj. a III-a fido, ĕre, fisus sum a se încrede

confido, ĕre, fisus sum a avea încredere

diffido, ĕre, fisus sum a nu se încrede

Conjugarea verbelor deponente

Modul

Timpul

Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu Gerunziu

Prezent Eu încercconorconarisconaturconamurconaminiconantur

Eu să încercconerconerisconeturconemurconeminiconentur

încearcă

conare

conamini

A încerca

Conari

Care încearcă N. conansG.conantisD.conanti Ac.conantem/ns

G. conandi de a încercaD.conando spre a încercaAc.ad conandum pentru a

19 Conjugarea verbelor deponente şi semideponente va fi ilustrată prin intermediul tabelelor întrucât în foarte mare măsură ele reiau cu puţine diferenţe conjugările verbelor la diateza activă sau pasivă care au fost discutate deja la verbele regulate. Deosebirea notabilă o constituie traducerea participiului perfect pasiv care se traduce activ printr-un gerunziu românesc. Exemplu: imitatus, -a, -um – imitând în loc de imitat, imitată.

Ab.conante/iN.conantes/iaG.conantiumD.conantibusAc.conantes/iaAb.conantibus

încercaAbl.conando încercând

Imperfect Eu încercamconabarconabarisconabaturconabamurconabaminiconabantur

Eu aş încercaconarerconarerisconareturconaremurconareminiconarentur

Viitor I Eu voi încercaconaborconaberisconabiturconabimurconabiminiconabuntur

Să încerci

conatorconator

conantor

Participiu viitor pasivCare va fi de încercatConandus, a, umConandi, ae, a

Perfect Eu am încercatconatus, a, um sumesestconati, ae, a sumusestissunt

Eu să fi încercatconatus, a, um simsissitconati, ae, a simussitissint

Infinitiv perfect pasivA fi încercat/ că a încercat Conatum am, um esseConatos, as, a esse

Participiu perfect pasivCare a încercat/ încercândConatus, a, umConati, ae, a

M.m.ca

perfect

Eu încercasemconatus, a, um eram eras

Eu aş fi încercatconatus, a, um essem esses

eratconati, ae, a eramuseratiserant

essetconati, ae, aessemus essetis essent

Viitor II Eu voi fi încercatconatus, a, um ero eriseritconati, ae, a erimus eritis erunt

Supin conatum – spre a încerca

conatu - de încercat

Infinitiv viitor activCă va încercaConaturum, am, um esseConaturos, as, a esse

Participiu viitor activCare va încercaConaturus, a, umConaturi, ae, a

Conjugarea I (Tema în a)

Modul

Timpul


Prezent Eu privescintueorintuerisintueturintuemurintueminiintuentur

Eu să privescintuearintuearisintueaturintueamurintueaminiintueantur

priveşte

intuere !

intuemini !

A privi

intueri

Care priveşteN. intuensG.intuentisD.intuenti Ac.intuentem/nsAb.intuente/iN.intuentes/iaG.intuentiumD.intuentibusAc.intuentes/iaAb.intuentibus

G. intuendi de a priviD.intuendo spre a priviAc.ad intuedum pentru a priviAbl.intuendo privind

Imperfect Eu priveamintuebar

Eu aş priviintuererintuereris

intuebarisintuebaturintuebamurintuebaminiintuebantur

intuereturintueremurintuereminiintuerentur

Viitor I Eu voi priviintueborintueberisintuebiturintuebimurintuebiminiintuebuntur

Să priveşti !

intuetor !intuetor !

intuentor

!

Participiu viitor pasivCare va fi de privitintuendus, a, umintuendi, ae, a

Perfect Eu am privitintuitus, a, umsumesestintuiti, a, umsumusestissunt

Eu să fi privitintuitus, a, um simsissitintuiti, ae, a simussitissint

Infinitiv perfect pasivA fi privit/ că a privit intuitum, am, um esseintuitos, as, a esse

Participiu perfect pasivCare a privit/ privindintuitus, a, umintuiti, ae, a

M.m.ca

perfect

Eu privisemintuitus, a, um eram eras eratintuiti, ae, a eramuseratiserant

Eu aş fi privitintuitus, a, um essem esses essetintuiti, ae, aessemus essetis essent

Viitor II Eu voi fi privit

Supin intuitum – spre a privi

intuitu - de privit

intuitus, a, um ero eriseritintuiti, ae, a erimus eritis erunt

Infinitiv viitor activCă va priviintuiturum, am, um esseintuituros, as, a esse

Participiu viitor activCare va priviintuiturus, a, umintuituri, ae, a

Conjugarea a II-a (Tema în ē)

Conjugarea a III-a (Tema în ĭ)

Modul

Timpul


Prezent Eu urmezsequorsequerissequitursequimursequiminisequuntur

Eu să urmezsequarsequarissequatursequamursequaminisequantur

urmează !

sequere !

sequimini !

A urma

sequi

Care urmeazăN. sequensG.sequentisD.sequenti Ac.sequentem/nsAb.sequente/iN.sequentes/iaG.sequentiumD. sequentibusAc.sequentes/iaAb.sequentibus

G. sequendi de a urmaD.sequendo spre a urmaAc.ad sequendum pentru a urmaAbl.sequendo urmând

Imperfect Eu urmamsequebarsequebarissequebatursequebamursequebamini

Eu aş urmasequerersequererissequeretursequeremursequereminisequerentur

sequebantur

Viitor I Eu voi urmasequarsequerissequetursequemursequeminisequentur

Să urmezi!

sequetor !sequetor !

sequentor

!

Participiu viitor pasivCare va fi de urmatsequendus, a, umsequendi, ae, a

Perfect Eu am urmatsecutus, a, umsumesestsecuti, a, umsumusestissunt

Eu să fi urmatsecutus, a, um simsissitsecuti, ae, a simussitissint

Infinitiv perfect pasivA fi urmat/ că a urmat secutum, am, um essesecutos, as, a esse

Participiu perfect pasivCare a urmat/ urmândsecutus, a, umsecuti, ae, a

M.m.ca

perfect

Eu urmasemsecutus a, um eram eras eratsecuti, ae, a eramuseratiserant

Eu aş fi urmatsecutus, a, um essem esses essetsecuti, ae, aessemus essetis essent

Viitor II Eu voi fi urmatsecutus, a, um ero eriseritsecuti ae, a erimus eritis erunt

Supin secutum – spre a urma

secutu - de urmat

Infinitiv viitor activCă va urmasecuturum, am, um essesecuturos, as, a esse

Participiu viitor activCare va urmasecuturus, a, umsecuturi, ae, a

Conjugarea a III-a (Tema în ī)

Modul

Timpul


Prezent Eu iesegredioregrederisegredituregredimuregrediminiegrediuntur

Eu să iesegrediaregrediarisegrediaturegrediamuregrediaminiegrediantur

ieşi !

egredere!

egredimini !

A ieşi

egredi

Care ieseN. egrediensG egredientisD.egredienti Ac.egredientem/nsAb.egrediente/iN.egredientes/iaG.egredientiumD. egredientibusAc.egredientes/iaAb.egredientibus

G. egrediendi de a urmaD.egrediendo spre a urmaAc.ad egrediendum pentru a urmaAbl.egrediendo urmând

Imperfect Eu ieşeamegrediebaregrediebarisegrediebaturegrediebamuregrediebaminiegrediebantur

Eu aş ieşiegredereregredererisegredereturegrederemuregredereminiegrederentur

Viitor I Eu voi ieşiegrediaregredierisegredieturegrediemuregredieminiegredientur

Să ieşi!

egreditor !egreditor !

egrediunt

or !

Participiu viitor pasivCare va fi de ieşitegrediendus, a, umegrediendi, ae, a

Perfect Eu am ieşitegressus, a, umsumesestegressi, ae, asumusestissunt

Eu să fi ieşitegressus, a, um simsissitegressi, ae, a simussitissint

Infinitiv perfect pasivA fi ieşit/că a ieşit egressum am, um esseegressos, as, a esse

Participiu perfect pasivCare a ieşit/ ieşindegressus, a, umegressi, ae, a

M.m.ca

perfect

Eu ieşisemegressus, a, um eram eras erategressi, ae, a eramuseratiserant

Eu aş fi ieşitegressus, a, um essem esses essetegressi, ae, aessemus essetis essent

Viitor II Eu voi fi ieşitegressus, a, um ero eriseritegressi ae, a erimus eritis erunt

Supin egressum – spre a ieşi

eggresu - de ieşit

Infinitiv viitor activCă va ieşiegressurum, am, um esseegressuros, as, a esse

Participiu viitor activCare va ieşiegressurus, a, umegressuri, ae, a

Conjugarea a IV-a (Tema în ī)

Modul

Timpul


Prezent Eu atac Eu să atac atacă! A ataca Care atacă G. adoriendi

adorioradoririsadorituradorimuradoriminiadoriuntur

adoriaradoriarisadoriaturadoriamuradoriaminiadoriantur

adorire!

adorimini !

adoririN. adoriensG adorientisD.adorienti Ac.adorientem/nsAb.adoriente/iN.adorientes/iaG.adorientiumD. adorientibusAc.adorientes/iaAb.adorientibus

de a atacaD.adoriendo spre a atacaAc.ad adoriendum pentru a atacaAbl. adoriendo atacând

Imperfect Eu atacamadoriebaradoriebarisadoriebaturadoriebamuradoriebaminiadoriebantur

Eu aş atacaadorireradorirerisadorireturadoriremuradorireminiadorirentur

Viitor I Eu voi atacaadoriaradorierisadorieturadoriemuradorieminiadorientur

Să ataci!

adoritor !adoritor !

adoriunto

r !

Participiu viitor pasivCare va fi de atacatadoriendus, a, umadoriendi, ae, a

Perfect Eu am atacatadortus, a, umsumesestadorti, ae, asumusestis

Eu să fi atacatadortus, a, um simsissitadorti,, ae, a simussitis

Infinitiv perfect pasivA fi atacat/ că a atacat adortum, am, um esseadortos,

Participiu perfect pasivCare a atacat /atacândadortus, a, umadorti, ae, a

sunt sint as, a esse

M.m.ca

perfect

Eu atacasemadortus a, um eram eras eratadorti, ae, a eramuseratiserant

Eu aş fi atacatadortus a, um essem esses essetadorti,, ae, aessemus essetis essent

Viitor II Eu voi fi atacatadortus a, um ero eriseritadorti, ae, a erimus eritis erunt

Supin adortum – spre a ataca

adortu - de atacat

Infinitiv viitor activCă va atacaadorturum, am, um esseadorturos, as, a esse

Participiu viitor activCare va atacaadorturus, a, umadorturi, ae, a

Verbele semideponente

Modul

Timpul


Prezent Eu îndrăznescaudeoaudesaudetaudemusaudetisaudent

Eu să îndrăznescaudeamaudeasaudeataudeamusaudeatisaudeant

îndrăzneşte!

aude!

audete !

A îndrăzni

audēre

Care îndrăzneşteN. audensG audentisD.audenti Ac.audentem/nsAb.audente/iN.audentes/iaG.audentiumD. audentibusAc.audentes/

G. audendi de a îndrăzniD.audendo spre a îndrăzniAc.ad audendum pentru a îndrăzniAbl. audendo îndrăznind

iaAb.audentibus

Imperfect Eu îndrăzneamaudebamaudebasaudebataudebamusaudebatisaudebant

Eu aş îndrăzniauderemauderesauderetauderemusauderetisauderent

Viitor I Eu voi îndrăzniaudeboaudebisaudebitaudebimusaudebitisaudebunt

Să îndrăzneşti!

audeto !audetoaudetoteaudento!

Participiu viitor pasivCare va fi de îndrăznitaudendus, a, umaudendi, ae, a

Perfect Eu am îndrăznitausus, a, umsumesestausi, ae, asumusestissunt

Eu să fi îndrăznitausus, a, um simsissitausi, ae, a simussitissint

Infinitiv perfect pasivA fi îndrăznit /că a îndrăznit ausum, am, um esseausos as, a esse

Participiu perfect pasivCare a îndrăznit /îndrăznindausus, a, umausi, ae, a

M.m.ca

perfect

Eu îndrăznisemausus, a, um eram eras eratausi, ae, a eramuseratiserant

Eu aş fi îndrăznitausus, a, um essem esses essetausi, ae, aessemus essetis essent

Viitor II Eu voi fi îndrăznit

Supin ausum – spre a îndrăzni

ausu - de îndrăznit

ausus, a, um ero eriseritausi ae, a erimus eritis erunt

Infinitiv viitor activCă va îndrăzniausurum, am, um esseausuros, as, a esse

Participiu viitor activCare va îndrăzniausurus, a, umausuri, ae, a

Conjugarea a II-a

Conjugarea a III-a

Modul

Timpul


Prezent Eu mă încredfidofidisfiditfidimusfiditisfidunt

Eu să mă încredfidamfidasfidatfidamusfidatisfidant

Increde-te!

fide!

fidite !

A se încrede

fidere

Care se încredeN. fidensG. fidentisD. fidenti Ac. fidentem/nsAb. fidente/iN. fidentes/iaG. fidentiumD. fidentibusAc. fidentes/iaAb. fidentibus

G. fidendi de a se încredeD. fidendo spre a încredeAc. ad fidendum pentru a se încredeAbl. fidendo încrezându-se

Imperfect Eu mă încredeamfidebamfidebasfidebatfidebamus

Eu m-aş încredefideremfideresfideretfideremus

fidebatisfidebant

fideretisfiderent

Viitor I Eu mă voi încredefidamfidesfidesfidemusfidetisfident

Să te încrezi!

fideto !fidetofidetotefidento!

Participiu viitor pasivCare va fi de crezutfidendus, a, umfidendi, ae, a

Perfect Eu m-am încrezutfisus, a, umsumesestfisi, ae, asumusestissunt

Eu să mă fi încrezutfisus, a, um simsissitfisi, ae, a simussitissint

Infinitiv perfect pasivA se fi încrezut /că s-a încrezut, fisum, am, um essefisos as, a esse

Participiu perfect pasivCare s-a încrezut /încrezându-se fisus, a, umfisi, ae, a

M.m.ca

perfect

Eu mă încrezusemfisus, a, um eram eras eratfisi, ae, a eramuseratiserant

Eu m-aş fi încrezutfisus, a, um essem esses essetfisi, ae, aessemus essetis essent

Viitor II Eu mă voi fi încrezutfisus, a, um ero eriseritfisi ae, a erimus eritis erunt

Supin fisum – spre a se încrede

fisu - de încrezut

Infinitiv viitor activCă se va încredefisurum, am, um essefisuros, as, a esse

Participiu viitor activCare se va încredefisurus, a, umfisuri, ae, a


1. Recunoaşteţi categoriile gramaticale ale verbelor şi traduceţi-le în limba

română.

Contemplabaris, egredietur, contemplaremur, contemplamini, egredirentur,

contemplari, egressus est, contemplati estis, egressa sit, contemplatae

eramus, contemplans, egressurus, contemplatarum, egrediendi (contemplor,

ari, atus sum – a contempla, egredior, egredi, egressus sum – a ieşi).


vom promite, promiteţi, promiseseră, ai promite, să promit, am fi promis,

vor fi promis, să fi promis, de a promite, promiţând, că va promite,

promiteam (polliceor, pollicēri, pollicitus sum).


declarau, vor ieşi, aţi declarat, ies, aţi fi declarat, ieşiseşi, să fi declarat, să

iasă, pentru a declara, care vor ieşi, spre a declara, că vor ieşi, că a declarat

( profiteor, -ēri, professus sum - a declara¸ egredior, egredi, egressus sum)

4. Formaţi indicativ viitor I singular, indicativ prezent plural, conjunctiv

perfect plural feminin, conjunctiv imperfect singular, indicativ mai mult ca

perfect singular masculin de la verbele obliviscor, oblivisci, oblitus sum- a

uita şi auxilior, auxiliari, auxiliatus sum – a ajuta.

5. Potriviţi verbele din coloana din stânga cu traducerile din coloana din

dreapta (minor, -ari,- atus sum - a ameninţa, fateor, -ēri, fassus sum - a

mărturisi, obliviscor, oblivisci, oblitus sum – a ierta, potior, potiri, potitus

sum - a pune stăpânire pe):

minabantur stăpânind

fateberis care va ameninţa

obliviscemur ameninţaserăm

potiremini aţi stăpâni

minatae eramus mărturisesc

oblitus sit de a uita

potita essent ar fi stăpânit

fatentur ameninţau

obliviscendi vei mărturisi

minaturus vom uita

potitum să fi iertat


Canes ( canis –is m.- câine) feroces (ferox, -cis 1 term. – sălbatic)

nostros domos (domus, -i f. – casă) tuentur (tueor, -eri, -itus sum – a păzi).

Caesaris milites iniquitatem (iniquitas, -tatis f. – dificultate) locorum

quaerebantur (queror, -eri, questus sum - a se plânge). Nostri exercitus

(exercitus, -us m. –armata) castra hostium repente (repente adv.– pe

neaşteptate) aggredientur (aggredior, -iri, -gressus sum – a ataca). Homines

(homo, -inis m.- om) ex civitatibus frumentum (frumentum, -i n.- grâu)

adiunxerunt (adiungo, -ĕre, -iunxi, -iunctum - a aduce) ad captivos

auxiliandum (auxilior, -ari, -atus sum - a ajuta). Nobiles magistri (magister,

-ri m.- îndrumător) discipulos sedulos (sedulus, -a, -um 3 term.- harnic)

gratulabantur (gratulor, -ari, -atus sum – a felicita). Laetamur (laetor, -ari,

atus sum – a se bucura) nos libros poetarum Romanorum legendo(lego, -ĕre,

-i, -ctum - a citi).

7. Traduceţi în limba latină propoziţiile:

Părinţii (parens, -tis 1 term.) promiteau (polliceor, -eri, -citus sum)

copiiilor (puer, -i m.) multe cadouri (donum, -i n.). Caesar a uitat

(obliviscor, -visci, -itus sum) de vechile (vetus, -eris 1 term) nedreptăţi

(iniuria,-ae f.) ale helveţilor (Helveti, -orum m.). Copilul care minte

(mentior, -iri, -itus sum) este pedepsit (punio, -ire, -ivi, -itum) de către

părinţii săi. Oratorul (orator, -is m.) a vorbit (loquor, -i, -cutus sum) în for

(forum, -i n.) cu voce (vox, -cis f.) clară (clarus, -a, -um 3 term.). Catilina

suporta (patior, pati, passus sum) frigul (frigus, -oris n.) cu mare uşurinţă

(facilitas, -atis f.). Traianus se folosea (utor, uti, usus sum) de o mare

generozitate (generositas, -atis f. ) în a-i atrage (attraho, -ĕre, -traxi, -

tractum) pe oameni.


Labienus cum suis militibus contra Treveros (Treveri, -orum m.–

tribul treverilor) profectus est (proficiscor, -cisci, -fectus sum - a pleca).

Profitentur (profiteor, -eri, -fessus sum - a declara) Carnutes (Carnutes, -um

m. – tribul carnuţilor) se nullum periculum (periculum, -i n.- primejdie)

communis salutis (salus, -tis f.- salvare) causa (causa postpoziţie cu G.)

recusare (recuso, -are, -avi, -atum –a respinge), principesque (princeps, -is

m.- cel dintâi) ex omnibus bellum facturos esse (facio, -ĕre, feci, factum – a

face) pollicentur (polliceor, -eri, -itus sum - a promite). Caesar Allobroges

hortatur (hortor, -ari, -atus sum – a îndemna) ad civitates incensas

(incendo, -ĕre, -i, -nsum - a incendia) restituendas (restituo, -ĕre, -ui, -

itutum – a reface). Caesar ut (ut – conj. - ca să) reliquas (reliquus,-a, -um 3

term. - restul) copias Helvetiorum consequi (consequor, -sequi, -secutus

sum - a urma) posset (possum, posse, potui – a putea), pontem (pons, -ntis

m.- pod) fecit.

9. Traduceţi propoziţiile în limba latină:

Furtuni (tempestas, -tis s.f. – furtună) puternice (fortis, -e, 2 term. –

puternic) ameninţau (minor, -ari, -atus sum – a ameninţa) ţărmurile (litus, -

oris s.n. – ţărm) Italiei. Se folosesc (utor, uti, ussus sum – a se folosi de) de

slăbiciunea (infirmitas, -tis s.f. – slăbiciune) femeilor (mulier, -is s.f. –

femeie) pentru a obţine (obtineo, -ēre, -ui, tentum) dota (dos, -tis s.f. –

zestre) părinţilor (parens, -ntis s.m şi s.f.- părinte) Elevii (discipulus, -i s.m

– elev) îi vor dispreţui (detestor, -ari, atus sum – a dispreţui) pe profesorii

(magister, -ri s.m - profesor) care nu arată (monstro, -are, -avi, atum – a

arăta) dragoste (amor, -ris s.m. – dragoste) de studiu (studium, -ii s.n. –

studiu). S-ar întoarce (revertor, reverti reversus sum – a se întoarce) la

Roma dacă (si conj. – dacă) nu ar fi ameninţat (minor, -ari, -atus sum –a

ameninţa) de condamnarea (damnatio, onis s.f.- condamnare) la moarte

(mors, tis s.f.- moarte). Helveţii promit (polliceor, -ēri, pollicitus sum – a

promite) comandantului (dux, -cis s.m.- comandant) că vor săpa (fodio, -ĕre,

fodi, fossum – a săpa) şanţurile (fossum, -i s.n. – şanţ) în cel mai scurt

(brevis, -e 2 term.- scurt) timp (tempus, -oris s.n.. timp)

Modulul al IX-lea


- verbele neregulate:

compuşii verbului esse

volo, velle, volui

nolo, nolle, nolui,

malo, malle, malui

fero, ferre, tuli, latum

eo, ire, ivi, itum

fio, fieri, factus sum

- verbele defective

- verbele nepersonale

Verbele neregulate

Verbele neregulate sunt cele care înregistrează diferenţe notabile nu

numai între tema prezentului şi cea a perfectului (fero, ferre, tuli, latum),

dar şi în cadrul temei de prezent (volo, velle, volui) întrucât adaugă sufixele

şi desinenţele fără vocală de legătură, iar radicalul poate avea grad diferit:

o/e/u. În ciuda gradului lor redus, datorită importanţei pe care o au şi

frecvenţei lor, este necesară studierea şi cunoaşterea lor.

Folosirea verbului esse

Verbul esse poate fi utilizat ca auxiliar, copulativ sau predicativ. Cu

ajutorului lui se mai pot indica:

- dativul posesiv: Mihi est canis – Eu am un câine. Nobis sunt libri.

Noi avem cărţi.

- existenţa: Est vulpes in silva. Vulpea este în pădure.

- apartenenţa: Hic canis patris est. Acest câine este al tatălui.

Est regis tueri cives. Este specific unui rege a-i omorî

pe cetăţeni.

- preţul : Est magnii pretii . Este de mare valoare.

- Cu dublu dativ ( dativul posesiv si dativ final) : Hoc erit mihi curae.

Eu voi avea în grijă acest lucru.

Compuşii verbului sum, esse, fui – a fi20

20 Întrucât verbul esse a fost discutat pe parcursul temelor verbale prezentate, se vor înfăţişa în acest capitol doar adăugirie de sens pe care le capătă compuşii săi precum şi flexiunea a doi dintre aceştia care ridică mai multe probleme datorită modificărilor fonetice.

Verbul sum a prezentat numeroase neregularităţi, aşa cum s-a văzut

în capitolele anterioare, care s-au păstrat şi în limba română şi în alte limbi

neolatine, dar şi în limbile indo-europene indiferent de originea lor: slavă,

germanică etc. El are numeroşi compuşi realizaţi cu prefixe, care aduc

verbului de bază diferite valori semantice:

absum, abesse, afui – a fi absent

adsum, adesse, adfui – a fi de faţă

desum, deesse defui – a lipsi

insum, inesse, infui – a fi înăuntru

intersum, interesse, interfui – a fi la mijloc, a lua parte la

obsum, obesse, obfui – a se opune

possum, posse potui – a putea

praesum praeesse, praefui – a fi în frunte, a fi mai presus

prosum, prodesse profui – a fi de folos

subsum, subesse, subfui – a fi dedesubt

supersum, superesse, superfui – a fi deasupra

Compuşii lui sum se conjugă ca şi verbul de bază, prefixul rămânând

neschimbat. Doar absum şi praesum au forma nominală a participiului

prezent (absens, -ntis, praesens, -ntis) iar neregularităţile mai deosebite în

conjugare faţă de verbul esse sunt prezente la formele: possum şi prosum.

Verbul possum este compus cu adjectivul potis, pote: potis sum – sunt în

stare; s-a format astfel possum din pot-sum. După cum se va observa din

tabelul conjugării celor două verbe, aceste neregularităţi se întâlnesc la tema

prezentului şi constau în schimbarea siflantei (-s-) într-o dentală surdă (-t),

în primul caz, şi în dentala sonoră (-d), în al doilea caz, în momentul în care

verbul sum are radicalul pe grad –e-. În rest se menţine siflanta. La tema

perfectului se pierde consoana f după pot-: potui. Verbul possum nu are

forme pentru modurile: imperativ, gerunziu, supin şi participiu.

Conjugarea verbului possum - a putea

Modul

Timpul


Prezent Eu potpossumpotespotestpossumuspotestispossunt

Eu să potpossimpossispossitpossimuspossitispossint

A puteaposse

Imperfect Eu puteampoterampoteraspoteratpoteramuspoteratispoterant

Eu aş puteapossempossespossetpossemuspossetispossent

Viitor I Eu voi puteapoteropoterispoteritpoterimuspoteritispoterunt

Perfect Eu am pututpotuipotuistipotuitpotuimuspotuistispotuerunt

Eu să fi pututpotuerimpotuerispotueritpotuerimuspotueritispotuerint

A fi pututpotuisse

M.m.ca

perfect

Eu putusempotuerampotueraspotueratpotueramuspotueratispotuerant

Eu aş fi pututpotuissempotuissespotuissetpotuissemuspotuissetispotuissent

Viitor II Eu voi fi pututpotueropotuerispotueritpotuerimuspotueritispotuerint

Conjugarea verbului prosum – a fi de folos

Modul

Timpul


Prezent Eu sunt de folosprosumprodesprodestprosumusprodestisprosunt

Eu să fiu de folosprosimprosisprositprosimusprositisprosint

Fii de folos !

prodes !

prodeste !

A fi de folos

prodesse

Imperfect Eu eram de folosproderamproderasproderatproderamusproderatisproderant

Eu aş fi de folosprodessemprodessesprodessetprodessemusprodessetisprodessent

Viitor I Eu voi fi de folosproderoproderisproderitproderimusproderitisproderunt

Să fii de folos !

prodestoprodesto

prodestoteprosunto

Că va fi de folosprofereSauprofuturum, -am, -um esseprofuturos, -as, -

Care va fi de folosprofuturus, -a, -umprofuturi, -ae, -a

a essePerfect Eu am fost

de folosprofuiprofuistiprofuitprofuimusprofuistisprofuerunt

Eu să fi fost de folosprofuerimprofuerisprofueritprofuerimusprofueritisprofuerint

A fi putut

profuisse

M.m.ca

perfect

Eu fusesem de folosprofueramrofuerasprofueratprofueramusprofueratisprofuerant

Eu aş fi fost de folosprofuissemprofuissesprofuissetprofuissemusprofuissetisprofuissent

Viitor II Eu voi fi fost de folosprofueroprofuerisprofueritprofuerimusprofueritisprofuerint

Conjugarea verbului volo, velle, volui – a vrea

Modul

Timpul


Prezent Eu vreauvolovisvult

Eu să vreauvelimvelisvelit

A vreavelle

Vrând, care vreaSg.N. volens

volumusvultisvolunt

velimusvelitisvelint

G. volentisD. volentiAc. volentem/nsAbl. volente/iPl.N. volentes/iaG. volentiumD. volentibusAc. volentes/iaAb. volentibus

Imperfect Eu vroiamvolebamvolebasvolebatvolebamusvolebatisvolebant

Eu aş vreavellemvellesvelletvellemusvelletisvellent

Viitor I Eu voi vreavolamvolesvoletvolemusvoletisvolent

Perfect Eu am vrutvoluivoluistivoluitvoluimusvoluistisvoluerunt

Eu să fi vrutvoluerimvoluerisvolueritvoluerimusvolueritisvoluerint

A fi vrutvoluisse

M.m.ca

perfect

Eu vrusesemvolueramvoluerasvolueratvolueramusvolueratisvoluerant

Eu aş fi vrutvoluissemvoluissesvoluissetvoluissemusvoluissetisvoluissent

Viitor II Eu voi fi vrutvoluerovoluerisvolueritvoluerimusvolueritisvoluerint

Conjugarea verbului nolo, nolle, nolui - a nu vrea

Modul

Timpul


Prezent Eu nu vreaunolonon visnon vultnolumusnolitisnolunt

Eu să nu vreaunolimnolisnolitnolimusnolitisnolint

Nu voi !

noli

nolite

A nu vreanolle

nevrând, care nu vreaSg.N. nolensG. nolentisD. nolentiAc. nolentem/nsAbl. nolente/iPl.N. nolentes/iaG. nolentiumD. nolentibusAc. nolentes/iaAb. nolentibus

Imperfect Eu nu vroiamnolebamnolebasnolebatnolebamusnolebatisnolebant

Eu nu aş vreanollemnollesnolletnollemusnolletisnollent

Viitor I Eu nu voi vreanolamnolesnoletnolemusnoletisnolent

Să nu voieşti !

nolito

nolitote

Perfect Eu nu am vrutnoluinoluistinoluitnoluimusnoluistisnoluerunt

Eu să nu fi vrutnoluerimnoluerisnolueritnoluerimusnolueritisnoluerint

A nu fi vrutnoluisse

M.m.ca

perfect

Eu nu vrusesemnolueramnoluerasnolueratnolueramusnolueratisnoluerant

Eu nu aş fi vrutnoluissemnoluissesnoluissetnoluissemusnoluissetisoluissent

Viitor II Eu nu voi fi vrutnolueronoluerisnolueritnoluerimusnolueritisnoluerint

Verbul nolo este o negaţie a verbului volo (non volo). Se poate

observa că acolo unde verbul volo are radicalul pe gradul o, negaţia se

asimilează radicalului.

Conjugarea verbului malo, malle, malui – a prefera

Verbul malo este format din adverbul magis (mai mult) şi verbul

volo cu care s-a contopit. Verbele volo, nolo şi malo nu au diateza pasivă.

Aceste verbe nu au gerunziu, gerundiv şi supin.

Modul

Timpul


Prezent Eu prefermalomavismavultmalumusmavultismalunt

Eu să prefermalimmalismalitmalimusmalitismalint

A prefera

malle

Imperfect Eu preferammalebammalebasmalebatmalebamusmalebatismalebant

Eu aş preferamallemmallesmalletmallemusmalletismallent

Viitor I Eu voi preferamalammalesmaletmalemusmaletismalent

Perfect Eu am preferatmaluimaluistimaluitmaluimusmaluistismaluerunt

Eu să fi preferatmaluerimmaluerismalueritmaluerimusmalueritismaluerint

A fi preferatmaluisse

M.m.ca

perfect

Eu preferasemmaluerammaluerasmalueratmalueramusmalueratismaluerant

Eu aş fi preferatmaluissemmaluissesmaluissetmaluissemusmaluissetismaluissent

Viitor II Eu voi fi preferatmalueromaluerismalueritmaluerimusmalueritismaluerint

Verbul eo, ire, ivi (ii), itum - a merge şi compuşii săi

Principala iregularitate a acestui verb constă în jocul vocalei radical

pe grad i respectiv e. Vocala e apare înaintea vocalelor a, o, u. Se prezintă în

cea mai mare parte ca un verb de conjugarea a IV-a, cu excepţia

indicativului imperfect, căruia îi lipseşte vocala de legătură e, şi a

indicativului viitor care se formează conform regulii de la conjugările I şi a

II-a. Verbul eo, deşi este intranzitiv, se conjugă la diateza pasivă numai la

persoana a III-a singular, având valoarea unui verb impersonal. Mai des se

întâlnesc itur - se merge, itum est - s-a mers, ibatur – se mergea, eatur –să

se meargă.

Verbul eo are numeroşi compuşi prin adiţionarea unor prefixe.

Acestea se conjugă la fel ca verbul de bază, prefixele rămânând

neschimbate.

Compuşii verbului eo, ire, ivi, itum

abeo, abire, abii, abitum – a pleca, a se îndepărta

adeo, adire, adii, aditum – a veni, a se apropia

circumeo, circumire, circumivi, circumitum –a înconjura

exeo, exire, exii, exitum – a ieşi

ineo, inire, inii, initum – a intra

intereo, interire, interii, interitum –a muri

obeo, obire, obii, obitum – a întâmpina

pereo, perire, perii, peritum – a pieri

praetereo, praeterire, praeterii, praeteritum – a trece peste

redeo, redire, redii, reditum – a se înapoia

queo, quire, quivi, quitum – a fi în stare

nequeo, nequire, nequivi, nequitum – a nu putea

transeo, transire,transii, transitum – a trece dincolo

veneo, venire, venivi (venii), venitum – a fi vândut

Verbul eo, ire, ivi (ii), itum – a merge

Modul

Timpul


Prezent Eu mergeoisitimusitiseunt

Eu să mergeameaseateamuseatiseant

Mergi!

i!

ite!

A merge

ire

Mergând,care mergeSg.N.iensG.euntisD.euntiAc.euntem/iensAbl.eunte/iPL.N.euntes/iaG.euntiumD.euntibusAc.euntes/iaAbl.euntibus

G. eundi de a mergeD. eundo spre a mergeAc.ad eundum pentru a mergeAb. eundo prin a merge

Imperfect Eu mergeamibamibasibatibamusibatisibant

Eu aş mergeiremiresiretiremusiretisirent

Viitor I Eu voi mergeibo

Să mergi!

ito

Că va mergeiturum,-

Care va mergeiturus, -a, -

ibisibitibimusibitisibunt

ito

itoteeunto

am, -um esseituros,-as,-a esse

umituri, -ae, -a

Perfect Eu am mersiviivistiivitivimusivistisiverunt

Eu să fi mersiverimiverisiveritiverimusiveritisiverint

A fi mersivisseiise

M.m.ca

perfect

Eu mersesemiveramiverasiverativeramusiveratisiverant

Eu aş fi mersivissemivissesivissetivissemusivissetisivissent

Viitor II Eu voi fi mersiveroiverisiveritiverimusiveritisiverint

Supin

itum – spre a merge

Verbul fero, ferre, tuli, latum şi compuşii săi

Din cele patru forme de dicţionar ale verbului fero, ferre, tuli, latum

se poate observa existenţa a trei teme total diferite (fer-, tul-, lat-). Modurile

şi timpurile formate de la tema perfectului şi numele verbale care au în

componenţă tema lat- nu pun probleme, întrucât sufixele şi desinenţele se

ataşază la nişte teme stabile. La tema prezentului acest verb se prezintă în

cea mai mare parte ca un verb de conjugarea a III-a cu tema în -ĭ-, dar la

indicativul prezent, la unele persoane, la conjunctiv imperfect, la imperativ

prezent şi la infinitiv prezent, lipseşte vocala de legătură.

Compuşii verbului fero, ferre, tuli, latum

Ca şi în cazul verbului eo, ire, ivi, itum, compuşii lui fero, ferre,

tuli, latum urmează conjugarea verbului de bază, fără a antrena schimbări în

cazul prefixelor.

affero, afferre, attuli, allatum a aduce

aufero, auferre, abstuli, ablatum a ridica

confero, conferre, contuli, collatum a aduna

defero, deferre, detuli, delatum a denunţa

differo, differre, distuli, dilatum a a împrăştia, a distruge

effero, efferre, extuli, elatum a scoate

infero, inferre, intuli, illatum a duce în

offero, offerre, obtuli, oblatum a oferi

praefero, praeferre, praetuli, praelatum a prefera

profero, proferre, protuli, prolatum a purta înainte

refero, referre, retuli, relatum a aduce la cunoştinţă

suffero, suffere, sustuli, sublatum a pune sub, a suferi

transfero, transferre, transtuli, translatum a trece peste, a transfera

! Dintre verbele anomale fero, ferre, tuli, latum este singurul care are

diateza pasivă.

Diateza activă

Fero, ferre, tuli, latum – a purta

Modul

Timpul


Prezent Eu portferofersfert

Eu să portferamferasferat

Poartă!

fer !

A purta

Ferre

Care poartăSg.N.ferensG.ferentis

G.ferrendi –de a purtaD.ferrendo-spre a purta

ferimusfertisferunt

feramusferatisferant

ferte !D.ferentiAc.ferentem/nsAbl.ferenti/ePl.N.ferentes/iaG.ferentiumD.ferentibusAc.ferentes/iaAbl.ferentibus

Ac.ad ferrendum- pentru a purtaAbl.ferrendo prin a purta

Imperfect Eu purtamferebamferebasferebatferebamusferebatisferebant

Eu aş purtaferremferresferretferremusferretisferrent

Viitor I Eu voi purtaferamferesferetferemusferetisferent

Să porţi !

ferto!

fertote!ferunto!

Că va purtalaturum,-am,-um esselaturos, -as, -a esse

Care va purtalaturus,-a,-umlaturi, -ae, -a

Perfect Eu am purtattulitulistitulittulimustulististulerunt

Eu să fi purtattulerimtuleristulerittulerimustuleritistulerint

A fi purtat

Tulisse

M.m.ca

perfect

Eu purtasemtuleramtulerastulerattuleramustuleratistulerant

Eu aş fi purtattulissemtulissestulissettulissemustulissetistulissent

Viitor II Eu voi fi purtattulerotuleristulerittulerimustuleritistulerint

Supin

AC. latum – spre a purta

Diateza pasivă

Modul

Timpul

Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu

Prezent Eu sunt purtat/ăferorferrisferturferimurferiminiferuntur

Eu să fiu purtat/ăferarferarisferaturferamurferaminiferantur

Fii purtat/ă !ferre

ferimini

A fi purtat/ă

ferri

Imperfect Eu eram purtat/ăferebarferebarisferebaturferebamurferebaminiferebantur

Eu aş fi purtat/ăferrerferrerisferreturferremurferreminiferrentur

Viitor I Eu voi fi purtat/ăferarfererisfereturferemurfereminiferentur

Să fii purtat/ă !

fertor!

feruntor!

Că voi fi purtat/ălatum iri

Care va fi de purtatferendus, -a, -umferendi, -ae, -a

Perfect Eu am fost purtat/ălatus sumlata eslatum estlati sumuslatae estis

Eu să fi fost purtat/ălatus simlata sislatum sitlati simuslatae sitis

A fi fost purtat/ălatum esselatam esselatum

Purtat, purtatălatus, -a, -umlati, -ae, -a

lata sunt lata sint esselatos esselatas esselata esse

M.m.ca

perfect

Eu fusesem purtat/ălatus eramlata eraslatum eratlati eramuslatae eratislata eratis

Eu aş fi fost purtat/ă0latus essemlata esseslatum essetlati essemuslatae essetislata essent

Viitor II Eu voi fi fost purtat/ălatus erolata erislatum eritlati erimuslatae eritislata erunt

Supin

Abl. latu - de purtat

Verbul fio, fieri, factus sum – a fi făcut, a deveni

Acest verb are o dublă conjugare, întrucât la tema prezentului se

conjugă activ, ca un verb regulat de conjugarea a IV-a, iar la tema

perfectului pasiv. De aceea el este folosit şi ca pasiv al verbului facio.

Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu

Prezent Eu sunt

făcut

Eu să fiu Fii făcut! A fi făcut

fiofisfitfimusfitisfiunt

făcut

fiamfiasfiatfiamusfiatisfiant

fi

fite

Că este făcut(ă)

fieri

Imperfec

t

Eu eram

făcut

fiebamfiebasfiebatfiebamusfiebatisfiebant

Eu aş fi

făcut

fieremfieresfieretfieremusfieretisfierent

Să fii făcut!

fito

fitote

Viitor Eu voi fi

făcut

fiamfiesfietfiemusfietisfient

Că va fi făcut(ă)Că vor

fi făcuţi(e)

factum

iri

Care va fi de făcut

faciendus (m.)facienda (f.)faciendum (n.)faciendi (m.)faciendae (f.)facienda (n.)

Perfect Eu am

fost făcut

factus sumfacta esfactum estfacti sumusfacae estisfacta sunt

Eu să fi fost făcutfactus simfacta sisfactum sitfacti simusfactae sitisfacta sint

A fi fost făcut(ă)Că a fost făcut(ă)Că au fost făcuţi(e)

factum essefactam essefactum essefactos essefactas

Făcut(ă)Făcuţi(e)

factus (m.)Sg. facta (f.) factum (n.) facti (m.)Pl. factae (f.) facta (n.)

essefacta esse

M.m.c.pf. Eu

fusesem

făcut

factus eramfacta erasfactum eratfacti eramusfactae eratisfacta erant

Eu aş fi fost făcut

factus essemfacta essesfactum essetfacti essemusfactae essetisfacta essent

Viitor II Eu voi fi fost făcutfactus erofacta erisfactum eritfacti erimusfactae eritisfacta erunt

Verbele defective

Verbele defective sunt caracterizate prin lipsa unei părţi din flexiune:

moduri, timpuri sau persoane. Patru dintre ele nu au timpurile de la tema

prezentului; de aceea se vor conjuga numai la tema perfectului. Cu toate

acestea trei dintre ele, respectiv: memini, meminisse, novi, novisse, odi,

odisse se traduc prin timpuri formate de la tema prezentului, şi doar coepi,

coepisse se traduce prin perfect şi timpurile derivate din el.

Memini= îmi amintesc

Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv

Perfect Imi amintesc

meminimeministimeminitmeminimusmeministismeminerunt

Să-mi

amintesc

meminerimmeminerismemineritmeminerimusmemineritismeminerint

a-şi amintică îşi aminteşte

meminisse

M.m.c.pf. Imi aminteam

meminerammeminerasmemineratmemineramusmemineratismeminerant

Mi-aş aminti

meminissemmeminissesmeminissetmeminissemusmeminissetismeminissent

Viitor II Imi voi amintimemineromeminerismemineritmeminerimusmemineritismeminerint

Aminteşte-

ţi!

memento!

mementote!

Odi = urăsc

Indicativ Conjunctiv Infinitiv Participiu

Perfect Eu urăscodiodistioditodimusodistisoderunt

Eu să urăscoderimoderisoderitoderimusoderitisoderint

A urîCă urăşte

odisse

Urât(ă)osus (m.)osa (f.)osum(n.)osi (m.)osae (f.)osa (n.)

M.m.c.pf Eu uramoderamoderasoderatoderamusoderatisoderant

Eu aş urîodissemodissesodissetodissemusodissetisodissent

Viitor II Eu voi urîoderooderisoderit

Că va urîosurum esse (m.)osuram esse (f.)osurum esse (n.)

Care va urîosurus (m.)osura (f.)osurum (n.)

oderimusoderitisoderint

osuros esse(m.)osuras esse (f.)osura

osuri (m.)suras (f.)osura (n.)

Novi = cunosc, ştiu

Coepi = am

începutIndicativ Conjunctiv Infinitiv

Perfect Eu am început

coepicoepisticoepitcoepimusoepistiscoeperunt

Eu să fi

început

coeperimcoeperiscoeperitcoeperimuscoeperitiscoeperint

M.m.c.pf. Eu începusem

coeperamcoeperascoeperatcoeperamuscoeperatiscoeperant

Eu aş fi început

coepissemcoepissescoepissetcoepissemuscoepissetiscoepissent

Viitor II Eu voi fi început

coeperocoeperiscoeperitcoeperimuscoeperitiscoeperint

Indicativ Conjunctiv Infinitiv

Perfect Eu cunoscnovinovistinovitnovimusnovistisnoverunt

Eu să cunoscnoverimnoverisnoveritnoverimusnoveritisnoverint

a cunoaştenovisse

M.m.c.pf. eu cunoşteamnoveramnoverasnoveratnoveramusnoveratisnoverant

Eu aş cunoaştenovissemnovissesnovissetnovissemusnovissetisnovissent

Viitor II Eu voi cunoaştenoveronoverisnoveritnoverimusnoveritisnoverint

În cadrul verbelor defective mai intră câteva care sunt folosite numai

la anumite moduri, timpuri şi persoane:

aio – zic, inquam – zic, fari – a vorbi , quaeso –te rog, ave – te salut,

salve – bine te-am găsit, vale – rămâi cu bine.

Aio – zic, afirm

Indicativ Conjunctiv Imperativ Participiu

Prezent Sg. 1. aio - zic 2. ais - zici 3. ait . zicePl. 1 - 2 - 3. aiunt - zic

-aias – să ziciaiat – să zică--aiant – să zică

-ai! –zi

N. aiens – care ziceG. aientisD. aientiAc.aientem/aiensAbl.aienti/aiente

Imperfect Sg. 1. aiebam -ziceam 2. aiebas - ziceai 3. aiebat - zicea Pl. 1. aiebamus - ziceam 2. aiebatis - ziceaţi 3. aiebant – ziceau

Perfect Sg. 1. - 2. - 3. ait – a zisPl. 1. - 2. - 3. -

Inquam – zic

Indicativ Imperativ

Prezent Sg. 1. inquam - zic 2. inquis -zici 3. inquit - zicePl. 1. inquimus - zicem 2. inquitis - ziceţi 3. inquiunt - zic

inque – zi!

Imperfect Sg. 1. - 2. - 3. inquiebat- ziceaPl. 1. - 2. - 3. inquiebant - ziceau

Viitor Sg. 1. - 2. inquies – vei zice 3. inquiet – va zicePl. 1. - 2. - 3. -

Sg. 1. - 2. inquito - să zici 3. -Pl. 1. - 2. - 3. -

Perfect Sg. 1. inquii – am zis 2. inquisti – ai zis 3. inquit – a zis 1. - 2. - 3. -

Fari – a vorbi, a grăi

indicativ imperativ gerunzi

u

infinit

iv

particip

iu

supi

n

Prezen

t

Sg.1. 2. 3.fatur - vorbeştepl. 1. 2. 3.

fare–vorbeşte!

G. fandi-de a vorbiD.fando– spre a vorbiAc.ad fandum – pentru a vorbiAbl. fando –vorbind

fari –

a vorbi

N.fans –care vorbeşteG.fantisD.fantiAc.fantem/ fansAbl.fanti/ fante

fatu –de vorbit

Viitor Sg.1. fabor – voi vorbi

2. 3. fabitur - va vorbipl. 1. 2. 3.

Perfec

t

Sg.1.fatus sum-am vorbit 2.fata es - ai vorbit 3.fatum est – a vorbitpl. 1.fati sumus-am vorbit 2.fatae estis-aţi vorbit 3.fata sunt –au vorbit

fatus, -

a, -um

vorbit(ă)

m.m.c.

pf.

Sg1.fatus eram-vorbisem 2.fata eras-vorbiseşi 3.fatum erat-vorbisepl1.fati eramus -vorbisem 2.fatae eratis -vorbiseţi 3.fata sunt- vorbise

Alături de verbele mai sus menţionate mai apar câteva forme izolate:

- quaeso - vă rog, quaesumus – vă rugăm.

- ave, avete - te salut, vă salut, aveto – fii salutat.

- salve, salvete, salveto - fii, fiţi, să fii sănătos, salvebis – vei fi

sănătos, salvere - a fi sănătos.

- vale, valete – rămâi, rămâneţi cu bine, valere - a fi sănătos.

- cedo - dă , spune (cu sens imperativ).

Verbele impersonale

Verbele întrebuinţate la persoana a III-a singular se numesc

impersonale şi sunt clasificate în următoarele categorii:

- exprimă un fenomen al naturii:

fulgurat – fulgeră fulminat – fulgeră gelat – îngheaţă

hiemat – iernează grandinat – cade grindină ningit - ninge

pluit – plouă rorat – cade rouă tonat – tună

vesperascit – înserează lucescit , lucet – se luminează

-b.) exprimă un sentiment:

miseret –mi-e milă piget – regret pudet – mi-e ruşine

paenitet – mă căiesc taedet – mi-e scârbă

- c.) verbe şi locuţiuni verbale care au drept subiect un verb la infinitiv sau

o propoziţie:

convenit – se cuvine libet - place

decet – se cuvine licet – e îngăduit

dedecet – nu se cuvine oportet - trebuie

accidit – se întâmplă refert - importă

evenit – se întâmplă necesse est – este necesar

contingit – se întâmplă constat – se constată

- d.) verbe la diateza pasivă la persoana a III-a singular:

auditur – se aude fertur –se spune

creditur –se crede narratur – se povesteşte

comperitur – se află itur – se merge

dicitur- se zice traditur – s-a transmis


1. Conjugaţi la indicativ viitor I, conjunctiv prezent , indicativ perfect şi

conjunctiv mai mult ca perfect următorii compuşi ai verbului esse: possum,

posse, potui - a putea, prosum, prodesse, profui - a fi de folos, intersum,

interesse, interfui – a lua parte, desum, deese, defui – a lipsi.

2. Recunoaşteţi formele verbale şi traduceţi-le: vis, mavult, nolebat, volam,

males, velim, nolemus, malitis, non vult, nolunt.


vroiaţi, veţi prefera, să nu vrea, ar vrea, să preferăm, vei prefera, nu vroiam,

va vrea, aş prefera, nu vroiau, vrând – nevrând.

4. Conjugaţi la indicativ perfect verbul volo, la indicativ viitor II verbul

malo şi la conjunctiv mai mult ca perfect vebul nolo.


voluisti, noluerunt, malui, volueratis, nolueris, maluerim, noluissemus,

voluerint, noluit, maluisses, noluerant, maluero.


vrei, vroiam, veţi vrea, au vrut, vruseseşi, al va fi vrut, să vreau, am vrea, să

fi vrut, aţi fi vrut, să nu vrei, vrând, pe cel care vrea, a fi vrut.

7. Traduceţi propoziţiile în limba română: ( Atenţie: de obicei verbele volo,

nolo, malo, possum au după ele un verb la modul infinitiv care le întregeşte

sensul. Acesta se poate traduce în limba română ca atare sau printr-un verb

la modul conjunctiv.)

Si (si conj. – dacă) vis pacem (pax, -cis f. – pace) para (paro, -are, -

avi, -atum – a pregăti) bellum (bellum, -i n. – război). Noluit captivos

(captivus, -i m.- prizonier) adiutare (adiuto, -are, -avi, -atum – a ajuta).

Mallem te venire nuper (nuper adv. – curând). Volebam philosophiam

docere (doceo, -ere, -ui, -ctum - a învăţa) nec potui. Hannibal victoria uti

(utor, uti, ussus sum - a se folosi de) aut nescit (nescio, -ire, -ivi, -itum – a

nu şti) aut noluit. Volens celerius (celere adv. – repede) Romam pervenire

(pervenio, -ire, -i, -tum – a ajunge) iter (iter, itineris n - drum) erravit (erro,

-are, -avi, -atum – a rătăci). Noli tangere (tango, -ere, tetigi, tactum – a

atinge) circulos (circulus, -i m. – cerc) meos. Senatores Catilinam accusant

(accuso ,-are, -avi, -atum – a acuza) regnum (regnum, -i n. – conducere)

voluisse. Maluisset crudelius (crudelis, -e 2 term. – crud) verum (verum –

i.n. – adevăr) quam mendacium (mendacium –ii n. – minciună). Caesaris

milites (miles, -itis m. – soldat) vim (vis subst. nereg. – forţă) inopinantium

(inopinans, -ntis 1 term. – pe neaşteptate) hostium (hostis, -is m.- duşman)

resistere (resisto, -ere, restiti - a rezista) potuerunt.

8. Recunoaşteţi formele verbului eo, ire, ivi, itum - a merge şi ale

compuşilor săi şi traduceţi-le în limba română:

ibis, circumibamus, pereat, redirent, adeunt, itis, eant, irem, ivistis,

circumiverant, redieris, transissent, ibas, peribunt.

9. Traduceţi formele verbului fero, ferre, tuli, latum - a purta, a duce şi

compuşii acestuia în limba română:

fert, ferat, afferebat, referretis, aufers, ferte, tulistis, praetulisset, retulerant,

attulerunt, ferrem, feretis.


să purtăm, am merge, să fi mers, ar fi purtat, să fi fost purtată, mergeau, va

merge, purtaţi, vor purta, purtaseră, vor fi mers, au mers, sunteţi purtaţi, vor

fi fost purtate, celor care poartă, eu ofeream, noi am oferi, el oferă, celor

care oferă.

11. Formaţi indicativ perfect la singular de le odi, odisse – a urî, indicativ

mai mult ca perfect la plural de la novi, novisse – a cunoaşte, conjunctiv

perfect la singular de la memini, meminisse – a-şi aminti, şi conjunctiv mai

mult ca perfect la plural de la coepi, coepisse – a începe


ninge, fulgeră, plouă, cade grindină, tună, se înserează, trebuia, se va

constata, se va merge, se va întâmpla, mi-e ruşine, ţi-e milă, ne e silă.

13.Traduceţi propoziţiile în limba română:

Cum fori (fori adv. – afară) fulgebat, mater statuit (statuo, -ĕre, -ui, -

utum – a hotărî) omnes pueros domi manere (maneo, -ēre, mansi, mansum –

a rămâne). Hostes impavidi (impavidus, -a, -um 3 term.- neînfricat) muros

(murus, -i s.m.- zid) desertos (desertus, -a, -um 3 term. – gol) defensoribus

(defensor, -oris m. – apărător) circumibant (circumeo, -ire, -ii, -itum - a

înconjura). Fama (fama, -ae f.- faimă) refert Ciceronem superbiorem

(superbus,-a,-um 3 term.– trufaş) fuisse. Hoc tantum (tantus, -a, -um 3

term.- atât) fer, quod ferre potes. Amicum meum mox (mox adv. – abia)

adibo. Missi sunt legati (legatus, -i m.- sol) qui Caesarem adirent. Timebant

hostes ne (ne conj. – să nu) nostri flumen (flumen, -inis n. – fluviu)

transirent. Milites impetum (impetus, -us m.- atac) facere volebant. Rogo

(rogo, -are, -avi, -atum – a se întreba) num (num adv. int. – oare) nobiscum

venire velint. Hoc fieri (fio, fieri, factus sum – a se întâmpla) non potest.

Populus Romanus tantae victoriae semper (semper adv. – întotdeauna)

meminerit (memini, meminisse - a-şi aminti + Genitiv). Timeo ne amicus

tuus magistrorum praeceptorum (praeceptum, -i n.- învăţătură) oblitus sit

(obliviscor, oblivisci, oblitus sum – a uita de + genitiv). Dicitur asinus

(asinus, -i m.- măgar) semper iniuriam (iniuria, -ae f. – nedreptate)

meminisse. Ubi primum nox (nox, -ctis f. – noapte) facta est, exercitus

progredi (progredior, progredi, progressus sum – a înainta) coepit. Eum

non puduit facinoris (facinus, -oris m.- ticăloşie) sui. Non me pudet fateri

(fateor, fateri, fassus sum – a mărturisi) me nescire (nescio, -ire, ivi, -itum –

a nu şti) quod nesciam. Pueros quam plurima discere (disco, -ere, didici,

discitum – a învăţa) necesse est. Fit ut beneficiorum (beneficium, -ii n.-

binefacere) obliviscamur. Accidit nonumquam (nonnumquam adv.- uneori)

ut mulier taceat (taceo, -ēre, -ui, -itum - a tăcea).


S-a anunţat că au venit soli de la Roma. Nu mi-e milă de nimeni. Îţi

aminteşti de acele ospeţe? Vroiam să vii cât mai repede. Nu ar fi vrut să

declare război. Preferăm să ascultăm poezii decât să ne plimbăm. Duşmanii

chiar răniţi purtaseră lăncile. Se cuvine ca viaţă să o trăieşti in mod onest.

Au cunoscut secretele înţelepţilor.

Cuvinte: nuntio, -are, -avi, -atum - a anunţa, venio, -ire, veni, ventum – a

veni, miseret – a-i fi milă, nemo, -inis – pron.neg. – nimeni, memini,

meminisse - a-şi aminti, epulae, -arum f.– ospăţ, quam celerius – cât mai

repede, declaro, -are, -avi, -atum - a declara, malo, malle, malui – a prefera,

audio, -ire, -ivi, -itum - a auzi, ambulo, -are, -avi, -atum – a se plimba, etiam

adv. – chiar, vulneratus, -a, -um 3 term. – rănit, fero, ferre, tuli, latum- a

purta, telum, i –.n.- lance, necesse est - a se cuveni, vivo, -ere, vixi, victum

– a trăi, honeste adv. – în mod onest, novi, novisse – a cunoaşte, secretum ,-i

n. – secret.

Modulul al X-lea


- adverbul – definiţie

- clasificare

- grade de comparaţie

Definiţie: Partea de vorbire parţial neflexibilă care arată o caracteristică

a unei acţiuni, stări sau însuşiri se numeşte adverb. În cea mai mare parte,

adverbele provin din substantive, adjective, pronume sau verbe derivate,

compuse sau cu categoria gramaticală schimbată.

Clasificare: După sensul lor, adverbele se împart în opt categorii:

- adverbe de timp

- adverbe de loc

- adverbe de mod

- adverbe de cantitate

- adverbe de afirmare

- adverbe de negare

- adverbe interogative

- adverbe dubitative

Adverbele de timp sunt: nunc – acum, statim – pe dată, extemplo –

imediat, hodie – azi, nuper – de curând, cras- mâine, mane – dimineaţa,

interdiu – ziua, meridie – la amiază, noctu – noaptea, nuper – de curând,

modo – adineauri, olim, quondam – odinioară, postea – după aceea, deinde,

dein – apoi, după aceea, tum – atunci, pridie – în ajun, postridie – a doua zi,

numquam – niciodată, nonumquam – uneori. Adverbele de timp răspund la

întrebarea: quando – când?

Adverbele de loc sunt: hic - aici, ibi- acolo, ibidem – tot acolo, istic

– aici, illic – acolo, alibi –aiurea, foris – afară, intus – înăuntru. Acest tip

de adverbe răspunde la întrebarea ubi – unde?

Hinc, istinc - de aici, illinc, inde – de acolo, indidem – tot de acolo,

aliunde – de aiurea, undique – pretutindeni. Acest tip de adverbe răspunde

la întrebarea unde – de unde?

Huc – încoace, illuc – într-acolo, istuc – într-acoace, eo – acolo,

eodem – spre acelaşi loc, alio – într-aiurea. Întrebarea la care răspunde acest

tip de adverbe este quo - încotro?

Hac, istac – pe aici, illac, ea – pe acolo, eadem – tot pe acolo, alia –

pe aiurea. Întrebarea la care răspunde acest tip de adverbe este qua – pe

unde?

Adverbele de afirmare sunt: ita – astfel, etiam – chiar, vero – într-

adevăr, profecto – desigur, equidem – ce e drept, sane – desigur, immo – ba

chiar , scilicet – fără îndoială, quinetiam – ba încă.

Adverbele de negare sunt: non – nu, haud – nici, ne – nici,

nequaquam, minime - nicidecum, nondum - încă nu.

Adverbe dubitative sunt: forte – din întâmplare, forsit, fortasse,

forsan – poate.

Adverbe interogative sunt: num, -ne, nonne, utrum – oare, cur,

quare, quamobrem – pentru ce, quomodo – cum, quemadmodum – în e chip,

utrum... an – oare, sau ubi – unde, unde - de unde quo - încotro, qua - pe

unde.

Adverbe de cantitate sunt: tantum – atât, multum - mult, parum -

puţin, plus – mai mult, plurimum – foarte mult, aliquantum - puţin, nimis,

nimium – prea mult, satis – destul.

Adverbe de mod sunt cele mai numeroase şi pot fi derivate din:

- a.) adjective sau participii din prima clasă cu trei terminaţii.

Acestea se formează adăugând la tema obţinută, după înlăturarea desinenţei

de genitiv singular a adjectivului, terminaţia -e:

Adjectiv Genitiv Adverb

avarus, -a, -um avari, -ae avare – cu zgârcenie

miser, -a, -um miseri, -ae misere – în mod nefericit

pulcher –ra, -rum pulchri, -ae pulchre – în mod frumos

satur, -a, -um saturi, -ae sature- îndestulat

Unele adjective din această categorie au forme adverbiale duble,

terminate şi în –e şi în –o.


verus, -a, -um veri, -ae vere, vero - cu adevărat

certus, -a,-um certi, -ae certe, certo - sigur

rarus, -a, -um rari, -ae rare, raro – rar

tacitus, -a, -um taciti, -ae tacite, tacito – pe tăcute

- b.) Adjectivele şi participiile din a doua clasă cu trei terminaţii

formează adverbul adăugând la tema obţinută după înlăturarea desinenţei de

genitiv singular a adjectivului terminaţia –er:


sapiens sapientis sapienter - cu înţelepciune

sollers sollertis sollerter – cu isteţime

vigilans vigilantis vigilanter – cu priveghere

neglegens neglegentis neglegenter –cu nepăsare

- c.) Adjectivele din a doua clasă cu trei terminaţii, cu două

terminaţii, precum şi cele care se termină la nominativ singular în –x,

formează adverbul prin adăugirea desinenţei –iter la tema adjectivului după

ce a fost înlăturată desinenţa de genitiv singular.


alacer, -ris, -re alacris alacriter- cu vioiciune

celeber, -ris, -re celebris celebriter – în chip vestit

utilis, -e utilis utiliter – cu folos

similis, -e similis similiter – în mod asemănător

ferox ferocis ferociter - cu cruzime

felix felicis feliciter – în mod fericit

Excepţie face adjectivul din a doua clasă cu o terminaţie audax,

G.sg. audacis care se comportă adverbial audacter.

-d.) Sunt unele adjective din prima clasă cu trei terminaţii şi din a

doua clasă cu trei sau două terminaţii de la care derivă dublete adverbiale

terminate atât în –e cât şi în –iter:


humanus, -a, -um humani, -ae humane, humaniter - cu omenie

firmus, -a, -umfirmi, -ae firme, firmiter - cu tărie

celer, -is, -e celeris celere, celeriter – în grabă

miserabilis, -e miserabilis miserabile,miserabiliter–cu compătimire

-e.) Adverbele se mai formează şi de la adjective, substantive sau

participii terminate în:-tus, -sim, -tim: funditus - din temelie, gregatim –pe

turme, raptim- prin smulgere, regionatim – pe ţinuturi, penitus - în adâncime,

humanitus – omeneşte, vicissim – în chip invers, vicissatim – rând pe rând.

-f.) De la unele adjective din a doua clasă se foloseşte ca adverb

cazul acuzativ singular de genul neutru:

Adjectiv Adverb

viridis, -e viride – de culoare verde

facilis, -e facile - cu uşurinţă

difficilis, -e difficile- cu greutate

recens, -ntis recens - de curând

-g.) De la unele substantive de declinări diferite se foloseşte cu

valoare adverbială cazul ablativ singular:

Substantiv Adverb

ritus – ceremonie rite- după obicei

ius – drept iure – pe drept

spons – voinţă sponte – de la sine

-h.) Alte adverbe de mod:

ferme – cam praesertim – mai cu seamă ita - astfel

paene- abia, aproape passim – ici-colo item- la fel

solum – numai frustra – în zadar sic - aşa

saltem – cel puţin omnino - în total quoque – chiar şi

fere – aproape aliter- altfel potius– mai de grabă

Gradele de comparaţie ale adverbului

Adverbul, deşi este o parte de vorbire în general neflexibilă, prin

prezenţa celorlalte grade de comparaţie se apropie de părţile de vorbire

flexibile. De regulă adverbele de mod sunt cele care au grade de comparaţie.

Comparativul adverbului este identic cu comparativul adjectivului la

gen neutru, iar la superlativ adverbul se obţine înlocuind desinţa –us a

adjectivului la gradul superlativ, indiferent de sufixul său, cu desinenţa –e.

Pozitiv Comparativ Superlativ

Celere- cu iuţeală celerius celerrime

Misere -în chip nefericit miserius miserrime

Clare – cu strălucire clarius clarissime

Certe –cu siguranţă certius certissime

Male – rău peius pessime

Bene -bine melius optime

Există puţine adverbe care deşi nu sunt încadrate în categoria adverbelor

de mod pot avea grade de comparaţie:

multum – mult magis maxime

parum – puţin plus plurime

crebro – des crebrius creberrime

prope – aproape propius proxime

diu – îndelung diutius diutissime

saepe – adesea saepius saepisime


1. Formaţi adverbe de la următoarele forme adjectivale la gradul pozitiv:

bonus, -a, um - bun; carus, -a, -um - drag; miser, -a,-um - nefericit ; pulcher, -

ra, -rum – frumos; satur, -a, -um - sătul; celer, -is, -e – rapid; celeber, -ris, -re

- celebru; puter, -ris, -re – putred; illustris, -e – renumit; nobilis, -e – nobil;

sapiens, -ntis – înţelept; prudens, -ntis – prevăzător.

2. Treceţi adverbele formate de la exerciţiul anterior la gradele comparativ şi

superlativ şi traduceţi-le în limba română.

3. Treceţi adverbele următoare la gradul pozitiv:

aptius, suavius, simillime, pulcherrime, neglegentius, ferocissime, alacerrrime,

peius, optime, melius, pessime, diutius, saepissime, facilius, gracillime, minus,

maius, minime.

4. Traduceţi adverbele în limba latină:

aici, acolo, acum, de curând, ieri, mâine, azi, când, unde, încotro, nu, deja,

niciodată, nicăieri, de aici, până acolo, bine, rău, în mod prudent, cu uşurinţă,

cu dificultate.

5. Traduceţi adverbele în limba română:

modo, olim, statim, noctu, ibidem, undique, illac, tantum, multum, parum, ita,

sane, etiam, non, nondum, forte, merito, sollerter, nocenter, utiliter, fallaciter,

humane, parciter, passim, alietr, item.

6. Traduceţi enunţurile în limba română:

Persarum rex, Darius, pontem fecit in Histro flumine (flumen, inis n. – fluviu),

qua (qua adv.rel.int - pe unde) copias traduceret (traduco, -ere, -duxi, -ductum

– a traversa). Caesar Helvetios in fines (finis, -is m.- teritoriu) suos, unde (unde

adv.rel.int. – de unde) erant profecti (proficiscor, proficisci, profectus sum – a

pleca), reverti (revertor, reverti, reversus sum – a se întoarce) iussit (iubeo, -

ere, iussi, iussum - a porunci). Perge (pergo, -ĕre, perrexi, perrectum – a

continua, a porni, a merge) quo coepisti. Ubi terrarum sim nescio (nescio, -ire,

-ivi, -itum – a nu şti). Scribite (scribo, -ĕre, scripsi, scriptum – a scrie) quid istic

agatis (ago, -ĕre, egi, actum - a face). Venit eodem cum suis copiis (copia, ae

s.f. – trupă) postero (posterus, -a, um 3 term. –următor) die Fabius. Nunc et

illuc unde negant (nego, -are, -avi, -atum – a spune că nu) redire (redeo, -ire, -

ii, -itum – a se întoarce) quemquam (quisquam, quaequam, quidquam – pron.

nehot – cineva). Nox (nox, -ctis f. – noapte) iam suberat. Quot homines tot

sententiae (sententia, -ae f. – părere). Tantumne (-ne part.interog – oare) est otii

(otium, -ii n.- linişte, răgaz) tibi?Ea amicitia non habet satis firmitatis (firmitas,

-atis f.- putere, trăinicie). Multo pauciores (paucus, -a, um 3 term – puţin)

oratores (orator, is.m. – orator) quam poetae boni reperientur (reperio, -ire, -

ui, -rtum – a găsi).

7. Traduceţi enunţurile în limba latină:

Scrisorile tale îmi sunt de mare preţ. Canius a cumpărat grădini atîtea cîte a vrut

Pythius. Regele s-a întors în Asia în mai puţin de treizeci de zile. Nu poate nega

acest lucru. Suferim deja de mulţi ani. Încotro pleci? Aici locuiesc. Toate

trupele sunt duse acolo la întărituri. Caesar pleacă acolo unde îl trimisese pe

locţiitorul său. Ai venit puţin mai înainte în senat. Mă miram înainte mai mult

de acest lucru.

Cuvinte: epistula, -ae f. – scrisoare, pretium, -ii n.- preţ, emo, -ĕre, emi,

emptum – a cumpăra, hortus, -i m. – grădină, quantus, -a, -um 3 term. – cât,

revertor, reverti, reversus sum – a se întoarce, triginta num. – treizeci, minus

adv. - mai puţin, nego, -are, -avi, -atum – a nega, patior, pati pasus sum – a

suferi, iam adv. – deja, annus, -i m.- an, abeo, ire, ii, itum – a pleca, habito, -

are, avi, atum – a locui, copia, ae f.– trupă, munitio, onis f - fortificaţie, duco,

-ĕre, duxi, ductum – a duce, mitto, -ĕre, misi, missum – a trimite, legatus, -i m.

– locţiitor, paulo adv. – puţin, senatus, -us m. senat, miror, -ari,-atus sum - a

se mira, magis adv. – mai mult.

Modulul al XI-lea

Unităţi de evaluare:

- teste de evaluare – tema prezentului

- teste de evaluare – tema perfectului

- teste de evaluare – nume verbale

- teste de evaluare mixte

- texte propuse spre rezolvare

Teste de evaluare

(tema prezentului)


română:

agant, persuadearis, agemur, persuaderetis, agunt, persuadebimini (ago,

-ĕre, egi, actum – a mâna, persuadeo, -ēre, -suasi, -suasum – a convinge).


lăudai, ar alege, să laud, să fie aleasă, vom fi lăudate, alegem (laudo, -are, -

avi, -atum - a lăuda, eligo, -ĕre, elegi, electum - a alege).

3. Redaţi indicativ prezent activ la persoana a III-a plural, conjunctiv

prezent pasiv persoana a II-a singular, indicativ viitor pasiv la persoana a II-

a plural şi conjunctiv imperfect activ la persoana I plural de la verbele

doceo, -ēre, docui, doctum - a învăţa, disco, -ĕre, didici, discitum – a învăţa

de unul singur).

4. Traduceţi în limba latină, trecând apoi enunţurile la diateza pasivă:

Agricultorii (agricola, -ae m.) semănau, seamănă, vor semăna (semino, -are,

-avi, -atum) pământurile (ager, -ri m.) în zorii (lux, -cis f.) zilei (dies, -ei

m.).

Copiii (puer, -i m.) să ducă, ar duce, vor duce (duco, -ĕre, duxi, ductum) oile

(ovis, -is f.) pe câmp (campus, -i m.).

5. Traduceţi în limba română enunţul:

Ipsum erat oppidum (oppidum ,-i n.- cetate) Alesia in colle (collis, -is m.-

colină) summo (summus, -a, -um 3 term. – cel mai înalt), admodum

(admodum adv. - aproape) edito (editus, -a, -um 3 term. – înalt) loco, ut (ut

conj. – încât) nisi (nisi conj. – decât obsidione (obsidio, -onis f. – asediere)

expugnari (expugno, -are, -avi,-atum - a ataca) non posse (possum, posse,

potui - a putea) videretur (video, -ēre, vidi, visum - a părea).

Teste de evaluare

(tema prezentului)

1. Conjugaţi la conjunctiv prezent pasiv plural şi indicativ viitor activ

singular verbele: canto, -are, -avi, -atum şi peto, -ĕre, petivi, petitum.


Asediaţi, asediau, ar fi asediată, vom asedia, voi fi asediat, sunteţi

asediate (expugno, -are, -avi, -atum – a asedia)

3. Identificaţi categoriile gramaticale şi traduceţi în limba română

verbele:

disputes, decernetis, decernar, disputamus, decernerent, disputabat

(decerno, -ĕre decrevi, decretum –a hotărî, disputo, -are, -avi, atum – a

discuta).

4. Traduceţi în limba latină enunţurile:

Soldaţii (miles, -itis m.- soldat) duşmanilor (hostis, -is m.- duşman)

ocupă, ocupau, vor ocupa ( occupo, -are, -avi, -atum – a ocupa) taberele

(castra, -orum n.- tabără) aliaţilor (socius, -ii m.- aliat).

Navele (navis, -is f.- navă) troienilor (Teucri, -orum m.- troieni) ating, să

atingă, ar atinge (attingo, -ĕre, -tigi, -tactum – a atinge) ţărmurile (litus, -

oris n.- ţărm) Italiei .


Vercingetorix (Vercingetorix, -gis.m. comandant al galilor), priusquam

(priusquam conj. – mai înainte să) munitiones (munitio, -onis f.-

întăritură) ab Romanis perficiantur (perficio, -ĕre, -feci, -fectum - a

termina) consilium (consilium, -ii n.- plan, sfat) capit (capio, -ĕre, cepi,

captum - a lua) omnem ab se equitatum (equitatus, -us m. – cavalerie)

noctu (noctu adv. – în timpul nopţii) dimittere (dimitto, -ĕre. –misi, -

missum - a trimite)

Teste de evaluare

(tema perfectului)


- confirmaseşi, confirmară, vor fi fost confirmate, să fi confirmat, să fi

fost confirmaţi, aţi confirmat (confirmo,- are, -avi, -atum – a confirma).


română:

- impeditus es, impedivistis, impedita erunt, impediverit, impedivisses,

impediti erimus (impedio, -ire, -ivi, -itum – a împiedica).


Eo (adv. – acolo) cum (conj. – după ce) esset ventum (venio, -ire, -i, -

tum- a veni), exploratores (explorator, -is m.- cercetaş) hostium (hostis,

-is m.-duşman), ut (conj. – după cum) omni fluminis (flumen, -inis n.-

fluviu) parte (pars, -rtis f- parte). erant dispositi (dispono, -ĕre, -posui, -

positum – a dispune, a aranja), inopinantes (inopinans, -ntis 1 term. –

luat pe nepregătite), quod (conj. - fiindcă) magna subito (adv. pe

neaşteptate) erat coorta (coorior, -iri, -ortus sum- a se ivi) tempestas

(tempestas, -tis f.- furtună), ab nostris opprimuntur (opprimo, -ĕre, -

pressi, -pressum - a apăsa, a covârşi).

4. Traduceţi enunţurile în limba latină:

Îi aşteptasem (exspecto, -are, -avi, -atum - a aştepta) timp (tempus, -oris

n.- timp) îndelungat (longus, -a, -um 3 term. – lung) pe prietenii noştri.

Seceta (siccitas, -tis f.- secetă) va fi distrus (deleo, -ēre, -evi, -etum –a

distruge) ogoarele când (ut) va veni (venio, -ire, -i, -tum – a veni) ploaia

(imber, -ris m.- ploaie). Să fi îngăduit (patior, pati, passus sum – a

îngădui) noi plecarea (profectio, -onis f.- plecare), ne-ar fi acuzat

(accusso, -are, -avi, -atum – a acuza) de trădare (proditio, -onis- f.-

trădare).

5. Conjugaţi la indicativ mai mult ca perfect activ singular şi conjunctiv

perfect pasiv plural verbul scribo, -ĕre, scripsi, scriptum – a scrie.

Teste de evaluare

(tema perfectului)


-distribueratis, distributus ero, distribuissetis, distributa sint, distributa

sumus, distribuit (distribuo, -ĕre, -bui, -butum – a împărţi).


-fuşi chemat, au chemat, voi fi chemat, să fi fost chemate, ai fi chemat,

aţi fi fost chemaţi (appello, -are, -avi, -atum - a chema)

3. Traduceţi enunţurile în limba latină, apoi treceţi-le la diateza pasivă:

Soldaţii (miles, -itis m - soldat) romani (Romanus, -a, -um 3 term.-

roman) i-au hărţuit/hărţuiseră/să fi hărţuit (lacesso, -ĕre, ivi, -itum - a

hărţui) pe duşmani (hostis, -is.m. – duşman) într-un loc (locus, -i m.-

loc) nepotrivit (iniquus, -a, -um –nepotrivit). Preoţii (sacerdos, -tis m. –

preot) vestiseră/vor fi vestit/ar fi vestit (nuntio, -are, -avi, atum – a vesti)

înfrângerea (casus, -us m.- înfrângere) armatelor (exercitus, -us m.-

armată) noastre.

4. Alegeţi traducerile potrivite din coloana din dreapta pentru verbele

din coloana din stânga (clamo, -are, -avi, -atum- a striga).

- clamaverunt ai fost strigat

- clamavissemus strigasem

- clamatus es au strigat

- clamati eritis am fi strigat

- clamaveram veţi fi fost strigaţi


Vercingetorix copias (copia,-ae f.-trupă armată), ut (conj. – cum) pro

castris (castra, -orum n.-tabără) collocaverat (colloco, -are, -avi, -atum - a

orândui), reduxit (reduco, -ĕre, -xi, -ctum – a retrage) protinusque (protinus

adv. – drept în faţă) Alesiam, quod erat oppidum (oppidum,-i n. – cetate)

Mandubiorum, iter (iter, itineris n.- drum) facere coepit (coepi, coepisse – a

începe).

Teste de evaluare

(nume verbale)

1. Traduceţi în limba română numele verbale:

Sentiendi, sentientem, sentiens, sentivisse, sentiri, sentitum, sentitorum,

sentitum esse, sentituros esse, sentitum iri (sentio, -ire, -ivi, -itum – a simţi)

2. Traduceţi în limba latină numele verbale:

Că a iubit, iubind, ale celor care iubesc, despre cel iubit, spre a iubi, pentru a

iubi, pe cei care vor iubi, că va iubi, a fi iubit, că a fost iubită (amo, -are, -

avi, -atum- a iubi)

3. Traduceţi sintagmele în limba latină folosind numele verbale învăţate:

pe consulii (consul, -is m.) care decid (decreto, -are, -avi, -atum), în poeziile

(carmen, -inis n.) despre cei lăudaţi (laudo, -are, -avi, -atum), spre a alege

(deligo, -ĕre, -egi, -ectum) conducătorul (dux, -cis m.), cu cei care vor merge

(eo, ire, ivi, itum) la luptă (bellum, -i n.), de a convinge (persuadeo, -ēre, -

suasi, -suasum) soldaţii (miles, -itis m.), spunând (affirmo, -are, -avi, -atum)

că a terminat (finio, -ire, -ivi, -itum) podul (pons, -ntis m.)

4. Formaţi participiul prezent de la verbul mentior, mentiri, mentitus sum – a

minţi şi declinaţi masculinul la plural şi neutrul la singular.


Opere (opus –eris n. – lucrare, activitate) instituto (instituo,-ĕre, -ui, -utum –

a pregăti) fit (fio, fieri, factus sum – a se întâmpla) equestre (equestris, -e 2

term. –de cavalerie) proelium (proelium, -ii n. – luptă) in ea planicie

(planicies, -ei f.- câmpie), quam intermissam (intermitto, ,-ĕre, -misi, -

missum- a se întinde) collibus (collis, -is f. – colină) tria milia passuum

(passus, -us m. – pas) in longitudinem (longitudo, -inis f. – lungime) patere

(pateo, -ēre, -ui – a se întinde) supra (adv. – mai sus) demonstravimus

(demonstro, -are, -avi, -atum - a demonstra).

Teste de evaluare

(nume verbale)

1.Traduceţi în limba latină numele verbale:

- celui care ştie, cu cei care vor şti, ştiind, spre a şti, de ştiut, a fi ştiut, că

este ştiut, că a ştiut, celor care vor fi ştiute, prin a şti ( scio, -ire, -ivi, -itum)

2. Traduceţi în limba română numele verbale:

- tegenti, tegendarum, tectu, tectas, tectorum, tectum esse, tectum iri,

tecturas esse, tecturis, tegi, tegisse (tego,- ĕre, texi, tectum – a acoperi).

3. Formaţi participiu viitor pasiv şi declinaţi la plural la genul neutru şi

infinitiv perfect pasiv de la verbul: suppleo, -ēre, -evi, -etum – a umple, a

completa.


Labienum ad socios (socius, -ii m.- aliat) missum (mitto, -ĕre, misi, missum

– a trimite) reduxit (reduco, -ĕre, -xi, -ctum – a readuce) in hiberna

(hibernus, -a, - um 3 term. – de iarnă) castra (castra, -orum n. – tabără) et ei

imperat (impero, -are, -avi, -atum – a porunci) ut fossa (fossum, -i n. – şanţ)

finitum (finio, -ire, -ivi, -itum – a termina) milites (miles, -itis m.- soldat)

paret (paro, -are, -avi, -atum - a pregăti).

5. Traduceţi în limba latină folosind numele verbale învăţate:

Acela ieşind (egredior, egredi, egressus sum) din tabără (castra, -orum n.)

în zorii (lux, -cis f.) zilei a declarat (decreto, -are -avi, -atum) că lupta

(pugna, -ae f.) va fi câştigată (vinco, -ĕre, vici, victum ) de cei mai viteji (

fortis, -e 2 term. ). Spre a ajunge (pervenio, -ire, -veni, -ventum) la Roma are

nevoie (necesse est) de trei zile (dies, -ei m.)

Teste de evaluare

(mixte)


Spuneai, spunem, suntem spuse, spuseserăţi, vor fi fost spuse, să spună, aţi

spune, ar fi fost spuşi, spunând, de spus, spre a spune (dico, -ĕre, dixi,

dictum – a zice).

2. Traduceţi formele verbale în limba română:

Audivistis, audita est, audietur, audiam, audivissent, audiebaris, audiunt,

audimur, auditi erimus, audita erant, audivisse, auditos esse, auditurae,

audito (audio, -ire, -ivi, -itum – a auzi).

3. Conjugaţi de la verbele mando, -are, -avi, -atum – a încredinţa şi finio, -

ire, -ivi, -itum - a termina următoarele moduri şi timpuri: indicativ viitor I

pasiv la persoana a III-a sg., conjunctiv perfect activ la persoana I sg.,

indicativ imperfect activ la persoana a II-a pl., indicativ perfect pasiv la

persoana I pl., indicativ mai mult ca perfect activ la plural.

4. Traduceţi propoziţiile în llimba latină:

Elevii (discipulus, -i m.) învaţă, învăţau, vor fi învăţat, învăţaseră să înveţe

(disco, -ĕre, didici, discitum) literatura (litterae, -arum f.) din operele (opus,

-eris n.) scriitorilor (scriptor, -is m.) celebri (celeber, -ris, -re 3 term.)

Chemaseră, chemau, ar fi chemat, să fi chemat, vor chema (appello, -are, -

avi, -atum ) la luptă (bellum, -i n.) pe toţi aliaţii (socius, -ii m.) prieteni

(amicus, -i m.) poporului roman (Romanus, -a, um 3 term.). Sunt învinşi,

erau învinşi, fuseseră învinşi, ar fi fost învinşi ( vinco, -ĕre, vici, victum )

soldaţii (miles, -itis m.) lui Hannibal (Hannibal, -is m.) de către neînfricatul

(impavidus, -a, um 3 term.) Scipio (Scipio, -onis m.).

Teste de evaluare

(mixte)

1. Descoperiţi intrusul şi traduceţi formele verbale de mai jos:

Mittebaris, mittuntur, missi sunt, missae eratis, mitteris, mittam, missus est,

missa eris (mitto, -ĕre, misi, missum –a trimite)


Veniţi, veneam, să fie veniţi, să fi venit, venisem, să fi fost venit, ar veni, ar

fi venit, venind, de a veni, venită, că au venit, care vor veni.


Maxima pars (pars, rtis f. - parte) Aquitaniae dedit, dederat, dabit, det ( do

dare, dedi, datum - a da) Crasso obsides (obses, -idis m.- ostatec). Has

regiones (regio, -onis f.- regiune) Menapii incolebant, incolunt, incolent

(incolo, -ĕre, -ui, -cultum – a locui) et ad utramque (uterque, utraque,

utrumque - pron. nehot. fiecare) ripam (ripa, -ae f. – mal) fluminis agros

(ager, -ri m.- ogor) habebant, habent, habebunt (habeo, -ēre, -ui, -itum – a

avea).

4. Treceţi enunţurile de la exerciţiul anterior la diateza pasivă.


Erat inter Labienum atque hostem difficili transitu (transeo, -ire, -ii, itum- a

trece) flumen ripisque praeruptis (praerumpo, -ĕre, -rupi, -ruptum- a rupe ,

a fi abrupt). Hoc neque ipse transire habebat in animo (animus, -i m.-

gând) neque hostes transituros esse existimabant (existimo, -are, -avi, atum

– a socoti).

6. Tradueţi în latină enunţurile:

Pe când se afla în Asia l-a ascultat (audio, -ire,-ivi, -itum) pe Molon, retorul

(rhetor, -is m.). Deşi modul (modus, -i m.) acestuia de a vorbi (loquor, -i, -

cutus sum) impresiona (moveo, -ēre, movi, motum) pe toată lumea (mundus,

-i m.), Cicero şi-a format (aedifico, -are, -avi, -atum ) propriul (proprius, a-,

um 3 term.) său stil (modus, -i m).

Texte propuse pentru traducere

A. Caesar, De bello Gallico

I. Discedens ab hibernis Caesar in Italiam, ut quotannis facere consuerat,

legatis imperat, quos legionibus praefecerat, uti, quam plurimas possent,

hieme naves aedificandas veteresque reficiendas curarent. Earum modum

formamque demonstrat.

(Caesar – De Bello Gallico, V, 1)

II. Percepta oratione eorum Caesar obsides imperat eosque ad certam diem

adduci iubet; nisi ita fecerint se bello civitate persecuturum esse

demonstrat. Iis ad diem adductis, ut imperaverat, arbitros inter civitates

dat, qui litem aestiment poenamque constituant.


III. Haec civitas longe plurimum totius Galliae equitatu valet magnasque

habet copias peditum Rhenumque, ut supra demonstravimus, tangit. In ea

civitate duo de principatu inter se contendebant, Indutiomarus et

Cingetorix.


IV. Sed posteaquam nonnulli principes ex ea civitate et familiaritate

Cingetorigis adducit et adventu nostri exercitus perterriti ad Caesarem

venerunt et de suis privatim rebus ab eo petere coeperunt, quoniam civitati

consulere non possent, veritus, ne ab omnibus desereretur, Indutiomarus

legatos ad Caesarem mittit.

(Caesar – De Bello Gallico, V,3)

V. Ibi cognoscit LX naves quae in Meldis factae erant, tempestate reiectas

cursum tenere non potuisse atque eodem, unde erant profectae, revertisse;

reliquas paratas ad navigandum atque omnibus rebus instructas invenit.

Eodem equitatus totius Galliae convenit numero milium quattuor

principesque ex omnibus civitatibus.


VI. Erat una cum ceteris Dumnorix Aeduus, de quo ante ab nobis dictum

est. Hunc secum habere in primis constituerat, quod eum cupidum rerum

novarum, cupidum imperii, magni animi, magnae inter Gallos auctoritate

cognoverat. Accedebat huc, quod in concilio Aeduorum Dumnorix dixerat,

sibi a Caesare regnum civitatis deferri.


VII. Accessum est ad Britanniam omnibus navibus meridiano fere tempore,

neque in eo loco hostis visus est; sed ut postea Caesar ex captivis cognovit,

cum magnae manus eo convenissent, multitudine navium perterritae, a

litore discesserant ac se in superiora loca abdiderant.


VIII. Ipse noctu progressus milia passuum circiter XII hostium copias

conspicatus est. Illi equitatu atque essedis ad flumen progressi ex eo loco

superiore nostros prohibere et proelium committere coeperunt. Repulsi ab

equitatu se in silvas abdiderunt locum nancti egregie et natura et opere

munitum.


IX. Hominum est infinita multitudo creberrimaque aedificia fere Gallicis

consimilia, pecorum magnus numerus. Utuntur aut aere aut taleis ferreis ad

certum pondus examinatis pro nummo. Nascitur ibi plumbum album in

mediterraneis regionibus, in maritimis ferrum, sed eius exigua est copia .


X. Ex his omnibus longe sunt humanissimi, qui Cantium incolunt, quae

regio est maritima omnis, neque multum a Gallica differunt consuetudine.

Interiores plerique frumenta non serunt, sed lacte et carne vivunt

pellibusque sunt vestiti. Omnes vero se Britanni vitro inficiunt, quod

caeruleum efficit colorem, atque horridiores sunt in pugna aspectu.


XI. Caesar cognito consilio eorum ad flumen Tamesim in fines

Cassivellauni exercitum duxit; quod flumen uno omnino loco pedibus, atque

hoc aegre, transiri potest. Eo cum venisset, animum advertit ad alteram

fluminis ripam magnas esse copias hostium instructas. Ripa autem erat

acutis sudibus praefixis munita, eiusdemque generis sub aqua defixae sudes

flumine tegebantur.


XII. Interim Trinobantes, prope firmissima earum regionum civitas, ex qua

Mandubracius adulescens Caesaris fidem secutus ad eum in continentem

Galiam venerat, cuius pater in ea civitate regnum obtinuerat interfectusque

erat a Cassivellauno, ipse fuga mortem vitaverat, legatos ad Caesarem

mittunt.


XIII. Petunt ut Mandubracium ab iniuria Cassivellauni defendat atque in

civitatem mittat, qui praesit imperiumque obtineat. His Caesaris imperat

obsidesque quadraginta frumentumque exercitui Mandubraciumque ad eos

mittit. Illi imperata celeriter fecerunt, obsidesque ad numerum

frumentumque miserunt.


XIV. Oppidum autem Britanni vocant, cum silvas impeditas vallo atque

fossa munierunt, quo incursionis hostium vitandae causa convenire

consuerunt. Eo proficiscitur cum legionibus: locum repperit egregie natura

atque opere munitum; tamen hunc duabus ex partibus oppugnare contendit.

Hostes paulisper morati militum nostrorum impetum non tulerunt seseque

alia ex parte oppidi eiecerunt.


XV. Ibi Lucius Cotta pugnans interficitur cum maxima parte militum.

Reliqui se in castra recipiunt, unde erant egressi. Ex quibus Lucius

Petrosidius aquilifer, cum magna multitudine hostium premeretur, aquilam

intra vallum proiecit, ipse pro castris fortissime pugnans occiditur. Illi

aegre ad noctem oppugnationem sustinent; noctu ad unum omnes desperata

salute se ipsi interficiunt. Pauci ex proelio elapsi incertis itineribus per

silvas ad Titum Labienum legatum in hiberna perveniunt atque eum de

rebus gestis certiorem faciunt.


XVI. Caesar venit magnis itineribus in Nerviorum fines. Ibi ex captivis

cognoscit, quae apud Ciceronem gerantur, quantoque in periculo res sit.

Tum cuidam ex equitibus Gallis magnis praemiis persuadet, ut ad

Ciceronem epistolam deferat. Hanc Graecis cosncriptam litteris mittit ne

intercepta epistola nostra ab hostibus consilia cognoscantur. In litteris

scribit se cum legionibus profectum celeriter affore; hortatur ut pristinam

virtutem retineat.


XVII. Caesar, postquam ex Menapiis in Treveros venit, duabus de causis

Rhenum transire constituit; quarum una erat, quod auxilia contra se

Treveris miserant, altera, ne ad eos Ambiorix receptum haberet. His

constitutis rebus paulum supra eum locum, quo ante exercitum traduxerat,

facere pontem instituit.

(Caesar – De Bello Gallico, VI, 9)

XVIII. In omni Gallia eorum hominum, qui aliquo sunt numero atque

honore, genera sunt duo. Nam plebes paene servorum habetur loco, quae

nihil audet per se, nullo adhibetur consilio. Plerique, cum aut aere alieno

aut magnitudine tributorum aut iniuria potentiorum premuntur, sese in

servitutem dicant nobilibus. In hos eadem omnia sunt iura, quae dominis in

servos.

(Caesar – De Bello Gallico, VI, 13)

B. Sallustius, Bellum Iugurthinum

I. Bellum scripturus sum quod populus Romanus cum Iugurtha rege

Numidarum gessit, primum quia magnum et atrox variaque victoria fuit,

dehinc quia tunc primum superbiae nobilitatis obviam itum est. Quae

contentio divina et humana cuncta permiscuit eoque vecordiae processit ut

studiis civilibus bellum atque vastitas Italiae finem faceret.

(Sallustius, Bellum Iugurthinum , V)

II. Bello Punico secundo, quo dux Carthaginiensium Hannibal post

magnitudinem nominis Romani Italiae opes maxime adtriverat, Masinissa

rex Numidarum, in amici tiam receptus a P. Scipione, cui postea Africano

cognomen ex virtute fuit, multa et praeclara rei militaris facinora fecerat.

Ob quae, victis Carthaginiensibus et capto Syphace, cuius in Africa

magnum atque late imperium valuit, populus Romanus quascumque urbis et

agros manu ceperat regi dono dedit.


III. Igitur amicitia Masinissae bona atque honesta nobis permansit. Sed

imperi vitaeque eius finis idem fuit. Dein Micipsa filius regnum solus

obtinuit, Mastanabale et Gulussa fratribus morbo asumptis. Is Adherbalem

et Hiempsalem ex sese genuit, Iugurthamque, filium Mastanabalis fratris,

quem Masinissa, quod ortus ex concubina erat, privatim dereliquerat,

eodem cultu quo liberos suos domi habuit.


IV.Qui ubi primum adolevit, pollens viribus, decora facie, sed multo

maxime ingenio validus, non se luxu neque inertiae corrumpendum dedit,

sed, ut mos gentis illius est, equitare, iaculari, cursu cum aequalibus

certare; et, cum omnis gloria anteiret, omnibus tamen carus esse; ad hoc,

pleraque tempora in venando agere, leonem atque alias feras primus aut in

primis ferire, plurimum facere, minimum ipse de se loqui.

(Sallustius, Bellum Iugurthinum , VI)

V. Quibus rebus Micipsa tametsi initio laetus fuerat, existimans virtutem

Iugurthae regno suo gloriae fore, tamen, postquam hominem adulescentem,

exacta sua aetate et parvis liberis, magis magisque crescere intellegit,

vehementer eo negotio permotus, multa cum animo suo volvebat. Terrebat

eum natura mortalium, avida imperi et praeceps ad explendam animi

cupidinem, praeterea opportunitas suae liberorumque aetatis, quae etiam

mediocris viros spe praedae transvorsos agit.

(Sallustius, Bellum Iugurthinum , VI)

VI. His difficultatibus circumventus, ubi videt neque per neque insidiis

opprimi posse hominem tam acceptum popularibus, quod erat Iugurtha

manu promptus et adpetens gloriae militaris, statuit eum obiectare periculis

et eo modo fortunam temptare. Igitur bello Numantino Micipsa, cum populo

Romano equitum atque peditum auxilia mitteret, sperans vel ostentando

virtutem vel hostium saevitia facile eum occasurum, praefecit Numidis quos

in Hispaniam mittebat. Sed ea res longe aliter ac ratus erat evenit.

(Sallustius, Bellum Iugurthinum , VII)

VII. Nam Iugurtha, ut erat impigro atque acri ingenio, ubi naturam P.

Scipionis, qui tum Romanis imperator erat, et morem hostium cognovit,

multo labore multaque cura, praeterea modestissime parendo et saepe

obviam eundo periculis, in tantam claritudinem brevi pervenerat ut nostris

vehementer carus, Numantinis maximo terrori esset. Ac sane, quod

difficillimum in primis est, et proelio strenuus erat et bonus consilio, quo

eum alterum ex providentia timorem, alterum ex audacia temeritatem

afferre plerumque solet.


VIII. Igitur imperator omnis fere res asperas per Iugurtham agere, in

amicis habere, magis magisque eum in dies amplecti, quippe cuius neque

consilium neque inceptum ullum frustra erat. Hic accedebat munificentia

animi atque ingeni sollertia, quibus rebus sibi multos ex Romanis familiari

amicitia coniunxerat.


IX. Ea tempestate in exercitu nostro fuere conplures novi atque nobiles,

quibus divitiae bono honestoque potiores erant, factiosi domi, potentes apud

socios, clari magis quam honesti, qui Iugurthae non mediocrem animum

pollicitando accendebant, si Micipsa rex occidisset, fore ut solus imperi

Numidiae potiretur: in ipso maximam virtutem, Romae omnia venalia esse.

(Sallustius, Bellum Iugurthinum , VIII)

X. Sed postquam Numantia deleta P. Scipio dimittere auxilia et ipse revorti

domum decrevit, donatum atque laudatum magnifice pro contione

Iugurtham in praetorium abduxit, ibique secreto monuit ut potius publice

quam privatim amicitiam populi Romani coleret neu quibus largiri

insuesceret: periculose a paucis emi quod multorum esset. Si permanere

vellet in suis artibus, ultro illi et gloriam et regnum venturum; sin

properantius pergeret, suamet ipsum pecunia praecipitem casurum.

(Sallustius, Bellum Iugurthinum , VIII)

XI. Sic locutus cum litteris eum, quas Micipsae redderet, dimisit. Earum

sententia haec erat: Iugurthae tui bello Numantino longe maxima virtus fuit,

quam rem tibi certo scio gaudio esse. Nobis ob ea merita sua carus est; ut

idem senatui et populo Romano sit summa ope nitemur. Tibi quidem pro

nostra amicitia gratulor. En habes virum dignum te atque avo suo

Masinissa.

(Sallustius, Bellum Iugurthinum , IX)

XII. Igitur rex, ubi ea quae fama acceperat ex litteris imperatoris ita esse

cognovit, cum virtute tum gratia viri permotus, flexit animum suum et

Iugurtham beneficiis vincere aggressus est, statimque eum adoptavit et

testamento pariter cum filiis heredem instituit. Sed ipse, paucos post annos

morbo atque aetate confectus, cum sibi finem vitae adesse intellegeret,

coram amicis et cognatis itemque Adherbale et Hiempsale filiis dicitur

huiuscemodi verba cum Iugurthae habuisse...:

(Sallustius, Bellum Iugurthinum , IX)

XIII. Parvum ego te, Iugurtha, amiso patre, sine spe, sine opibus, in meum

regnum accepi, existimans non minus me tibi quam liberis, si genuissem, ob

beneficia carum fore; neque ea res falsum me habuit. Nam ut alia magna et

egregia tua omittam, novissime rediens Numantia meque regnumque meum

gloria honoravisti, tuaque virtute nobis Romanos ex amicis amicissimos

fecisti. In Hispania nomen familiae renovatum est. Postremo, quod

difficillimum inter mortalis est, gloria invidiam vicisti.

(Sallustius, Bellum Iugurthinum , X)

XIV. Nunc, quoniam mihi natura finem vitae facit, per hanc dexteram, per

regni fidem moneo obtestorque te ut hos, qui tibi genere propinqui,

beneficio meo fratres sunt, caros habeas, neu malis alienos adiungere

quam sanguine coniunctos retinere. Non exercitus neque thesauri praesidia

regni sunt, verum amici, quos neque armis cogere neque auro parare queas:

officio et fide pariuntur. Quis autem amicior quam frater fratri? Aut quem

alienum fidum invenies, si tuis hostis fueris? Equidem ego vobis regnum

trado firmum si boni eritis, sin mali imbecillum.

(Sallustius, Bellum Iugurthinum , X)

XV. Ad ea Iugurtha, tametsi regem ficta locutum intellegebat, et ipse longe

aliter animo agitabat, tamen pro tempore benigne respondit. Micipsa paucis

post diebus moritur. Postquam illi more regio iusta magnifice fecerant,

reguli in unum convenerunt ut inter se de cunctis negotiis disceptarent. Sed

Hiempsal, qui minimus ex illis erat, natura ferox, et iam antea ignobilitatem

Iugurthae, quia materno genere impar erat, despiciens, dextra Adherbalem

adsedit, ne medius ex tribus, quod apud Numidas honori ducitur, Iugurtha

foret. Dein tamen ut aetati concederet fatigatus a fratre, vix in partem

alteram transductus est.

(Sallustius, Bellum Iugurthinum , XI)

XVI. Ibi cum multa de administrando imperio dissererent, Iugurtha inter

alias res iacit oportere quinquenni consulta et decreta omnia rescindi; nam

per tempore confectum annis Micipsam parum animo valuisse. Tum idem

Hiempsal placere sibi respondit; nam ipsum illum tribus proximis annis

adoptatione in regnum pervenisse. Quod verbum in pectus Iugurthae altius

quam quisquam ratus erat descendit. Itaque ex eo tempore ira et metu

anxius moliri, parare atque ea modo cum animo habere quibus Hiempsal

per dolum caperetur. Quae ubi tardius procedunt neque lenitur animus

ferox, statuit quovis modo inceptum perficere.

(Sallustius, Bellum Iugurthinum , XI)

XVII. Ceterum fama tanti facinoris per omnem Africam brevi divulgatur.

Adherbalem omnisque qui sub imperio Micipsae fuerant, metus invadit. In

duas partes discedunt Numidae: plures Adherbalem secuntur, sed illum

alterum bello meliores. Igitur Iugurtha quam maximas potest copias armat,

urbes partim vi, alias voluntate imperio suo adiungit, omni Numidiae

imperare parat. Adherbal, tametsi Romam legatos miserat qui senatum

docerent de caede fratris et fortunis suis, tamen fretus multitudine militum

parabat armis contendere. Sed ubi res ad certamen venit, victus ex proelio

profugit in provinciam ac deinde Romam contendit.

(Sallustius, Bellum Iugurthinum , XIII)

XVIII. Tum Iugurtha, patratis consiliis, postquam omnis Numidiae

potiebatur, in otio facinus suum cum animo reputans, timere populum

Romanum neque advorsus iram eius usquam nisi in avaritia nobilitatis et

pecunia sua spem habere. Itaque paucis diebus cum auro et argento multo

Romam legatos mittit quis praecipit primum ut veteres amicos muneribus

expleant, deinde novos adquirant, postremo quaecumque possint largiundo

parare ne cunctentur. Sed ubi Romam legati venere, et ex praecepto regis

hospitibus aliisque quorum ea tempestate in senatu auctoritas pollebat

magna munera misere, tanta commutatio incessit ut ex maxima invidia in

gratiam et favorem nobilitatis Iugurtha veniret. Quorum pars spe, alii

praemio inducti singulos ex senatu ambiundo nitebantur ne gravius in eum

consuleretur. Igitur ubi legati satis confidunt, die constituto senatus

utrisque datur.

(Sallustius, Bellum Iugurthinum , XIII)

Vocabular minimal latin- român

A

abdo, -ĕre, -didi, -ditum – a

ascunde, a se retrage.

abduco, -ĕre, -duxi, -ductum- a

îndepărta, a lua la o parte.

accido, -ĕre, cidi, -cisum- a cădea,

a tăia, a se întâmpla.

accipio,-ĕre, -cepi, -ceptum – a

primi.

acer, acris, acre 3 term. – iute.

acquiro, -ĕre, -quisivi, -quisitum -

a dobândi, a câştiga.

acutus, -a, -um 3 term. – ascuţit,

subtil.

adhibeo, -ēre, -hibui, -hibitum – a

folosi, a chema, a trata.

adiungo, -ĕre, -iunxi, -iunctum – a

adăuga.

administro, -are, -avi, -atum – a

administra, a avea în grijă.

adolesco, -ĕre, -evi, adultum – a

creşte, a se mări.

adoptatio, -onis f. – adopţie.

adopto, -are, -avi, -atum – a

adopta.

adpeto, -ĕre, -petivi, -petitum – a

râvni, a năzui.

adsideo, -ēre, -sedi, -sessum – a se

aşeza.

adsum, adesse, adfui (affui) – a fi

de faţă.

adventus, -us m. – sosire.

adversus prep. – împotriva.

adverto, -ĕre, -ti, -sum – a

întoarce, a observa.

aedificium, -ii n.- clădire.

aedifico, -are, -avi, -atum - a

întări, a clădi.

aegre adv.mod - cu greu,

anevoios.

aequalis, -e 2 term. – drept, neted,

egal.

aes, aeris n. – aramă.

aestimo, -are, -avi, -atum – a a

evalua, a socoti.

aetas, -tis f. – vârstă.

affero, -ferre, -tuli, -latum – a

aduce.

aggredior, -i, -ssus sum – a ataca,

a se îndrepta.

agito, -are, -avi, -atum – a

frământa.

ago, -ĕre, egi, actum – a face, a

mâna, a conduce.

alienus, -a, -um 3 term. – străin.

aliquis, -a, -id pron.nehot –

vreunul, vreuna.

aliter adv. - altfel

alter, -a, -um pron.nehot. –

celălalt.

ambio, -ire, -ivi, -itum – a

înconjura, a solicita.

ammitto, -ĕre, -misi, -missum – a

pierde, a muri.

amplector, amplecti, amplexus

sum – a înconjura, a îmbrăţişa.

animus, -i m. - suflet, spirit.

anteeo, -ire, -ivi, -itum – a întrece.

anxius,-a, -um 3 term. – neliniştit.

aquilifer, -eri m. – stegarul

legiunii.

aquila, -ae f. – vultur, steag.

arbiter, -tri m. – martor.

armo, -are, -avi, -atum- a înarma.

artus, -us m. – articulaţii.

aspectus, -us m. – privire.

asper, -a, -um 3 term. – aspru,

sever.

assumo, -ĕre, -sumpsi, -sumptum-

a lua asupra sa, a atribui.

atrox, -cis 1 term. - crud, feroce.

attero, -ĕre,-trivi, -tritum – a slăbi,

a nimici.

auctoritas, -tis f. – autoritate,

putere.

audacia, -ae f.- îndrăzneală.

audeo, -ēre, ausus sum – a

îndrăzni.

auxilium, -ii n. – ajutor.

avaritia, -ae f . – zgârcenie.

avidus, -a, um 3 term. – dornic.

avus, -i m. – bunic, strămoş.

B

bellum, -i n. – război.

beneficium, -ii n. – binefacere.

benigne adv. – în mod benefic.

C

cado, -ĕre,cecidi, csum – a cădea,

a se întâmpla.

caedes, -is f. – omor, măcel.

caeruleus, -a, -um 3 term. –

azuriu.

Cantium, -ii n. – locuitor din

Cantium.

capio, -ĕre, cepi, captum – a lua.

captivus, -i m. – prizonier.

caro, carnis f. – carne.

causa, -ae f. – motiv, cauză.

celeriter adv. mod– cu iuţeală.

certamen, -inis n. – întrecere.

certus, -a, -um 3 term. – sigur.

certo, -are, -avi, -atum – a se

lupta.

ceterus, -a, -um 3 term.- celălalt.

Cingetorix, -gis m. - comandant

din Britannia.

circumvenio, -ire, -veni, -ventum-

a înconjura.

civilis, -e 2 term. – civil.

civitas, -tis f. – cetate.

claritudo, -inis f. – strălucire,

faimă.

clarus, -a, -um 3 term. – strălucit.

cognatus, -a, -um 3 term. – rudă,

înrudit.

cognomen, -inis n. – poreclă.

cognosco, -ĕre, -novi, -nitum – a

cunoaşte.

cogo, -ĕre, -egi, -actum – a

constrânge.

colo, -ĕre, colui, cultum – a

cultiva, a îngriji.

color, -is m. – culoare.

commito, -ĕre, -misi, -missum – a

uni, a începe.

commutatio, -onis f. – schimbare.

concedo, -ĕre, -cessi, -cessum – a

ceda, a se retrage.

concilium, -ii n. – adunare.

concubina, -ae f. - amantă.

conficio, -ĕre, -feci, -factum – a

îndeplini, a termina.

coniungo, -ĕre, -iunxi, -iunctum -

a uni.

conscribo, -ĕre, -scripsi, -

scriptum – a scrie.

consilium, -ii n. – sfat, hotărâre.

consimilis, -e 2 term. – asemenea.

conspicio, -ĕre, -spexi, -spectum -

a zări.

constituo, -ĕre, -stitui, -stitutum –

a pune, a fixa, a aşeza.

consuesco, -ĕre, -evi, -etum – a

obişnui.

consuetudo, -inis f. – obicei.

consulo, -ĕre, -sului, -sultum – a

se sfătui, a consulta.

contendo, -ĕre, -tendi, -tentum - a

se îndrepta.

contentio, -onis f. – încordare,

luptă, ciocnire.

contio, -onis f. – adunare, discurs.

contra prep. cu Ac - împotriva.

convenio, -ire, -veni, -ventum – a

se aduna.

copiae, -arum f. – trupă militară.

coram prep. – în faţa.

corrumpo, -ĕre, -rupi, -ruptum – a

distruge, a ruina.

creber, -ra, -rum 3 term. – des,

bogat.

cresco, ,-ĕre, crevi, cretum – a

creşte

cum conj.- pe când, după ce.

cura, -ae f. – grijă.

cunctor, -ari, -atus sum- a şovăi, a

întârzia.

cunctus, -a, -um – 3 term. – tot, în

întregime.

cultus, -us m. – îngrijire.

cupido, -inis f. – dorinţă.

cupidus, -a, -um 3 term. – dornic,

avid

cursus, -us m. – fugă, goană,

mers.

D

decreto, -are, -avi, -atum – a

hotărî.

decretum, -i n. – hotărâre.

decus, -oris n. – podoabă, glorie.

deleo, -ēre, -evi, -etum – a

distruge.

dein adv. – apoi.

defendo, -ĕre, -ndi, -nsum – a

apăra.

defero, -ferre, -tuli, -latum – a

aduce, a transporta.

defigo, -ĕre, -fixi, -fixum - a

înfige.

dehinc adv. – de aici, după aceea.

demonstro, -are, -avi, -atum – a

demosntra.

descendo, -ĕre, -scendi, -scensum

– a coborî.

desero, -ĕre, -serui, -sertum – a

părăsi, a abandona.

despero, -are, -avi, -atum – a

pierde nădejdea.

despicio, -ĕre, -pexi, -pectum – a

dispreţui.

derelinquo, -ĕre, -reliqui, -

relictum – a părăsi.

dextera, -ae f. – mâna dreaptă.

differo, -ferre, distuli, dilatum – a

răspândi, a risipi.

difficultas, -atis f. – dificultate.

dignus, -a, -um 3 term. – demn.

dimitto,-ĕre,-misi,-missum – a

trimite.

discedo, -ĕre, -cessi, -cessum – a

pleca, a părăsi.

discepto, -are, -avi, -atum – a

dezbate, a discuta.

dissero, -ĕre, -serui, -sertum- a

discuta, a vorbi.

divinus, -a, -um 3 term. – divin,

minunat.

divulgo, -are, -avi, -atum – a

dezvălui.

do, -are, dedi, datum – a da.

doceo,-ēre, -ui, -ctum - a învăţa.

dolus, -i m. – viclenie.

dominus, -i m. – stăpân.

dono, -are, -avi, -atum – a dărui

duco, -ĕre, duxi, ductum – a duce.

Dumnorix, -gis m. – căpetenie

germanică.

dux, -cis m. – comandant.

E

efficio, -ĕre, -feci, -fectum – a

crea, a face.

egredior, egredi, egressus sum – a

ieşi.

egregie adv. mod. – deosebit.

eicio, -ĕre, -ieci, -iectum – a

arunca, a azvârli.

elabor, elabi, elapsus sum – a

aluneca, a scăpa.

emo,-ĕre,emi, emptum- a

cumpăra.

eo, ire, ivi, itum – a merge.

epistola, -ae f. – scrisoare.

eques, -itis, m.- călăreţ.

equidem adv. – de fapt.

equitatus, -us m. – cavalerie.

equito, -are, -avi, -atum – a călări

essedum, -i m. – car de luptă.

evenit – se întâmplă.

exanimo, -are, -avi, -atum – a se

sufoca, a ucide.

examino, -are, -avi, -atum - a

cântări.

exigo, -ĕre, -egi, -actum – a

izgoni, a termina, a cere, a trata.

exiguus, -a, -um 3 term. – mic,

neînsemnat.

existimo, -are, -avi, -atum – a

socoti.

expleo, ēre, -evi, -etum – a umple,

a copleşi.

F

facies, -ei f. – aspect, chip.

facinus, -oris n. – nelegiuire,

faptă.

factiosus, -a, -um 3 term. -

influent, care are partizani.

fama, -ae f. - faimă

familiaris, -e 2 term. – al familiei,

prietenos.

familiaritas, -tis, f. – prietenie

intimă.

fatigatus, -a, -um 3 term. – obosit,

chinuit.

favor, -is m. – favoare, simpatie.

fera, -ae f. – animal sălbatic.

ferio, -ire, - a izbi, a lovi.

fero, fere, tuli, latum – a purta, a

duce.

ferox, -cis 1 term. – crus, sălbatic.

ferreus, -a, -um 3 term. – de fier,

dur, solid.

ferrum, -i n. –fier.

fictus, -a, -um 3 term. – plăsmuit.

fides, -ei f. – credinţă.

fidus, -a, -um 3 term. – de

încredere.

finis, -is m. – hotar, graniţă.

firmus, -a, -um 3 term. – puternic,

robust.

flecto, -ĕre, flexi, flectum – a

plânge.

flumen, -inis n. – fluviu.

forma, -ae f. – aspect, formă.

fossum, -i n. – şanţ.

frater, -ris m. – frate.

fretus, -a, -um 3 term. – care se

bizuie.

frumentum, -i n. – recoltă.

frustra adv. – în zadar.

G

gaudium, -iii n. – bucurie.

genus, –eris n. – categorie, neam.

gero, -ĕre, gesi, gestum – a purta.

gigno, -ĕre, genui, genitum – a

naşte.

gratia, -ae f. – favoare.

gratulor, -ari, -atus sum – a

felicita, a mulţumi.

H

habeo, -ēre, -ui, -itum - a avea.

heredes, -is m. – moştenitor.

hiberna, -orum n. – tabără de

iarnă.

hiems, -is f. – iarnă.

honestus, -a, -um 3 term. – cinstit.

honoro, -are, -avi, -atum – a

cinsti.

honos, -oris f. – onoare.

horridus, -a. –um 3 term. –

îngrozitor.

hortor, -ari, -atus sum – a

îndemna.

hospes, -itis m. – gazdă, oaspete.

huiuscemodus, -i – de acest fel.

humanus, -a, -um 3 term. –

omenesc.

I

iacio, -ĕre, -ieci, -iactum – a

arunca.

iaculor, -ari, -atus sum – a arunca

săgeţi.

ibi adv.loc - acolo.

igitur conj. – aşadar.

ignobilitas, -atis f. – lipsă de

nobleţe.

imbecillus, -a, -um 3 term. – slab,

neputincios.

impar, -is 1 term. – inegal.

impedio, -ire, -ivi, -itum – a

împiedica.

impeditus, -a, -um 3 term. –

anevoios, împovărat.

imperator, -is m.- conducător.

imperatum –i n. – poruncă, ordin.

impero, -are, -avi, -atum – a

porunci.

imperium –ii n. – poruncă, ordin.

impero, -are, avi, -atum – a

porunci.

impetus, -us m.- atac, năvală.

impiger, -gra, -grum – harnic,

neobosit.

incedo, -ĕre, -cessi, -cessum – a

pătrunde, a cuprinde.

inceptum, -in. – plan.

incertus, -a, -um 3 term. –

nesigur.

incolo, -ĕre, -ui, -cultum – a locui.

incursio, -onis f. – năvală.

induco, -ĕre, -duxi, -ctum – a duce

spre, a acoperi, a introduce.

inertia,-ae f. - neputinţă,

trândăveală.

inficio, -ĕre, -feci, -fectum – a

vopsi, a colora.

infinitus, -a, -um 3 term. –

nesfârşit.

ingenium,-ii n.- talent.

initium, -ii n. – început.

insidiae, -arum f. – capcană.

instituo, -ĕre, -stitui, -stitutum – a

aşeza, a dispune.

instruo, -ĕre, -struxi, -sructum – a

cosntrui, a înălţa.

insuesco, -ĕre, -evi, -etum – a

obişnui

intelligo, -ĕre, -exi, -ectum – a

înţelege, a realiza.

intercipio, -ĕre, -cepi, -ceptum – a

prinde, a sustrage.

interficio, -ĕre, -feci, -fectum – a

ucide.

interim – adv. timp – între timp.

interior, -ius 2 term. – interior, de

dinăuntru.

invado, -ĕre, -si, -sum a invada, a

năvăli.

invenio, -ire, -veni, -ventum – a

descoperi.

invidia, -ae f. – invidie.

ira,-ae f. – mânie.

ita adv.- astfel, aşa.

iter, itineris n. –drum, cale.

iubeo, -ēre, iussi, iussum – a

porunci

ius, iuris n. – drept.

iustum, -i –just.

L

lac, lactis n. – lapte.

laetus, -, -um 3 term. – vesel.

largior, -iri, -itus sum- a dărui, a

oferi.

laudo, -are, -avi, -atum – a lăuda.

legio, -onis f. – legiune.

lenio, -ire, -ivi, -itum- a uşura, a

potoli.

leo, -onis m. – leu.

liberi, -orum m. – copii.

lis, litis f. – proces.

litterae, -arum f. – scrisoare.

litus, –oris n. – mal.

labor, -ism. – efort, muncă.

locus, -i m. – loc.

loquor, loqui, locutus sum –a

vorbi.

longe adv. – departe.

luxus, -us m. – dezmăţ,

desfrânare.

M

magnificeadv. – măreţ.

magnitudo, -inis f. – mărime.

malus, -a, -um 3 term. – rău.

manus, -us f. - ceată

maritimus, -a, -um 3 term. –

maritim.

maternus, -a, -um 3 term. – linie

maternă.

mediocris, -e 2 term. – mijlociu,

obişnuit, neînsemnat.

mediterraneus, -a, -um 3 term. –

înconjurat de pământ.

meridianus, -a, -um 3 term. - de

amiază.

meritum –i n. – merit.

metus, -us m. –teamă.

mitto, -ĕre, misi, missum – a

trimite.

modestus, -a, -um 3 term. –

măsurat, cuviincios, respectuos.

modus, -i m. – mod, fel.

molior, -iri, -itus sum- a plănui, a

răsturna, a clădi.

moneo, -ēre, -ui, -itum – a sfătui.

morbus, -i m. – boală.

morior, -iri,-rtus sum –a muri.

moror, -ari, -atus sum – a întârzia.

mortalis, -e 2 term. – muritor.

mos, moris m. - obicei

multitudo,-inis f. – mulţime.

munificentia, - ae f. – dărnicie,

generozitate.

munio, -ire, -ivi, -itum – a

fortifica.

munus, -eris n. – sarcină,

îndatorire.

N

nam conj. explic. – căci.

nanciscor, nancisci, nactus sum –

a găsi, a afla.

nascor, nasci, natus sum – a naşte

a se găsi.

natura, -ae f. – natură, fire.

navigo, -are, -avi, -atum – a

naviga.

navis, is f. – corabie.

ne conj. cu conjunctiv – să nu.

negotium, -ii n. – afacere,

ocupaţie.

nihil pron negativ. - nimic

nisi conj. – dacă nu.

nitor, niti, nisus sum – a se

strădui.

nobilis –e 2 term. – nobil.

nobilitas, -atis f. – nobilime.

nomen, -inis n. – nume, faimă.

nonnullus, -a, -um pron. nehot. –

vreunul, vreuna.

numerus, -i m. număr.

nummus, -i – monedă romană.

O

obiecto, -are, -avi, -atum - a

expune, a reproşa.

obtestor, -ari, -atus sum – a

mărturisi.

obtineo, -ēre, -ui, tentum – a

obţine.

obviam ire – a ieşi în cale.

occido, -ĕre, -cidi, -cassum- a

muri, a pieri, a dispărea.

occido, -ĕre, -cidi, -cissum – a

ucide.

officium, -ii – îndatorire.

ommitto, -ĕre, -misi, -missum – a

trece cu vederea.

omnis, -e 2 term. – tot, toată.

oportet – vb. impers.trebuie.

opportunitas, -atis f. – prilej,

ocazie.

oppugno, -are, -avi, -atum – a

ataca.

ops, opis f. – putere, forţă.

opus, -eris n. – operă, lucrare.

orior, -iri, ortus sum – a se ivi, a

se naşte.

ostendo, -ĕre, -ndi, -tentum – a

arăta.

otium, -ii n. – tihnă, odihnă.

P

paene adv. – aproape.

pareo, -ēre, -ui – a se supune.

pariter adv. – în mod egal.

pario, -ĕre, peperi, partum- a

naşte.

paro, -are, -avi, -atum – a pregăti.

pars, -rtis f. – parte.

parvus, -a, -um 3 term. – mic

patro, -are, -avi, -atum – a

săvârşi.

paucus, -a, -um 3 term. – puţin.

paulisper adv. - puţin timp.

paulum adv. – puţin.

pectus, -orisn. – piept.

pecunia, -ae f. – avere, bani.

pecus, -oris n. - turmă.

pedes, -itis m. – pedestraş.

peditatus, -us m. – pedestrime.

pellis –is f. – piele.

percipio, -ĕre, -cepi, -ceptum – a

observa.

pergo, -ĕre, perrexi, perrectum - a

continua, a porni.,

periculum, -i n. – primejdie.

permaneo, -ēre, -mansi, -mansum

- a rămâne, a persista.

permisceo, -ēre, -miscui, -mixtum

– a amesteca, a tulbura.

permoveo, -ēre, -movi, -motum – a

impresiona.

persequor, -sequi, -secutus sum –

a urma.

persuadeo, -ēre, -suasi, -suasum –

a convinge.

perterreo, -ēre, -terrui, -territum –

a îngrozi.

pervenio, -ire, -veni, -ventum – a

ajunge.

peto, -ĕre, -ivi, -itum – a cere.

placeo, -ēre, -ui- a plăcea.

plebs, -is f. – plebe.

plumbum, -i n. - plumb.

poena, -ae f. – pedeapsă.

polleo, -ēre – a avea putere, a se

distinge.

pollicitor, -ari, -atus sum – a

promite mereu.

pondus, -eris n. - greutate, povară.

popularis, -e 2 term. – popular,

complice.

posteaquam conj. – după ce

postquam conj. – după ce.

postremus, -a, -um 3 term. – cel

din urmă.

potens, -ntis 1 term. – puternic.

potior, potius 2 term. – de

preferat.

praeceps, -itis 1 term. – înclinat,

râpos, năvalnic.

praeceptum ,-i n. – ordin, sfat.

praecipio, -ĕre, -cepi, -ceptum- a

o lua înainte, a recomanda.

praeclarus, -a, -um 3 term. –

strălucit, foarte renumit.

praeficio, - ĕre, -feci, -fectum – a

pune în frunte.

praefigo, -ĕre, -fixi, -fixum – a

fixa la capăt, a înfige.

praemium, -ii n.- recompensă.

praesidium, -ii n.- apărare.

praesum, -esse, -fui – a fi în

frunte.

praeterea adv. – pe lângă acestea.

premo, -ĕre, -pressi, -pressum – a

apăsa, a oprima.

principatus, -us m. – conducere.

pristinus, -a, -um 3 term. – vechi,

anterior.

privatim adv. – în particular.

procedo, -ĕre, -cessi, -cessum – a

înainta, a trece.

proelium, -ii n. – bătălie.

profectus, -us – m. progres,

succes.

proficiscor, -ficisci, -fectus sum –

a pleca.

progredior, -gredi, -gressus sum –

a înainta.

prohibeo, -ēre, -bui, -bitum – a

împiedica.

proicio, -ĕre, - ieci, -iectum – a

arunca, a azvârli.

promptus, -a, -um 3 term. –

aplecat spre, lesnicios.

prope adv. – aproape.

propero, -are, -avi, -atum – a se

grăbi.

propinquus, -a, -um 3 term. –

înrudit.

providentia, -ae f. – prevedere.

pugno, -are, -avi, -atum – a lupta.

Q

quadraginta num. - patruzeci.

quantus, -a, um 3 term. – cât de

mare.

queo, -ire, -ii, -itum – a putea, a fi

în stare.

quia conj. – fiindcă.

quicumque,quaecumque,quidcum-

que pron.nehot. – oricine, orice.

quinquennis, -e 2 term. De cinci

ani.

quippe adv.- desigur.

quoniam conj. - fiindcă.

quotannis adv. – în fiecare an.

R

ratus, -a, -um 3 term. – stabilit,

hotărât.

receptus, -us m.- retragere.

recipio, -ĕre, -cepi, -ceptum – a se

retrage.

reddo, -ĕre, -didi, -ditum – a

înapoia.

redeo, -ire, -ii, -itum – a se

întoarce.

reficio, -ĕre, -feci, -fectum – a

restabili.

regio, -onis f. – regiune.

regnum, -i m. domnie.

regulus, -i m. – regişor.

reicio, -ĕre, -ieci, -iectum – a

arunca, a îndepărta.

reliquus, -a, - um 3 term. – restul.

renovo, -are, -avi, -atum – a

reînnoi.

repello, -ĕre, -pepuli, -pulsum – a

respinge.

reperio, -ire, -ui, -pertum – a

descoperi.

reputo, -are, -avi, -atum – a

regândi, a reflecta.

res, rei f. – lucru, eveniment.

rescindo, -ĕre, -scidi, -scissum – a

tăia, a distruge.

respondeo, -ēre, -ndi, -nsum- a

răspunde.

retineo, -ēre, -tinui, -tentum – a

reţine.

revertor, -reverti, reversus sum –

a se întoarce.

rex, -gis m. – rege.

S

saevitia, -ae f. – cruzime.

salus, -utis f. - salvare.

sane adv. – într-adevăr, desigur.

sanguis, -inis m. – sânge.

scio, -ire –ivi, -itum – a şti.

scribo, -ĕre, scripsi, scriptum – a

scrie.

secundus, -a, -um 3 term. – al

doilea.

senatus, -us m. – senat.

sententia, -ae f. – părere.

sequor, sequi, secutus sum – a

urma.

sero,-ĕre, sevi, satum – a semăna.

servitus, -utis f. – sclavie.

servus, -i m. – sclav.

soleo, -ēre, -ui - a obişnui.

sollertia, -ae f. – îndemânare,

iscusinţă.

spero, -are, -avi, -atum – a spera.

spes, -ei f. – speranţă.

statim adv. – pe dată.

statuo, -ĕre, -ui, -ututm – a stabili,

a hotărî.

strenuus, -a, -um – 3 term. –

harnic, prompt.

sudis –is f. – ţăruş.

superbia, -ae f. – aroganţă, trufie.

sustineo, -ĕre, -tinui, -tentum – a

rezista.

T

talea, -ae f. – bară, ţăruş.

tamen adv. – totuşi.

tametsi conj. – deşi.

Tamesis –is f. -fluviul Tamisa.

tango, -ĕre, tetigi, tactum –a

atinge.

tarde adv. – târziu.

tego, -ĕre, texi, tectum – a acoperi.

temeritas, -tis f. – nesocotinţă.

tempestas, -atis f. – furtună.

tempto, -are, -avi, -atum – a

încerca.

teneo, -ēre, tenui, tentum – a

deţine, a stăpâni.

terreo, -ēre, -ui, -itum – a speria.

terror, -is m. – spaimă.

testamentum, -i n. – testament.

thesaurum, -i n.- avere

totus, -a, -um 3 term. – întreg.

trado, -ĕre, -didi, -ditum – a

încredinţa.

traduco, -ĕre, traduxi, traductum

– a transporta.

transeo, -ire, -ii, -itum – a trece, a

traversa.

tributum, -i m. – dare, tribut.

tunc adv. – atunci.

U

ultra adv. – dincolo de.

unde adv. rel. – de unde

uterque, utraque, utrumque

pron.nehot. – care din doi.

utor, uti, usus sum – a se folosi

de.

V

valeo, -ēre, valui – a avea valoare.

validus, -a, -um 3 term. – tare,

puternic.

vallum, -i n. – şanţ.

varius, -a, -um 3 term. – diferit,

variat.

vastitas, -atis f. – pustietate.

vecordia, -ae f. – sminteală,

nebunie.

vehemens, -ntis 1 term. – violent,

straşnic.

venalis, -e 2 term. – de vânzare.

venio, -ire, -i, -tum –a veni.

vereor, vereri, veritus sum – a se

teme.

vestior, -iri vestitus sum – a se

îmbrăca.

vetus, -eris 1 term. – vechi.

vinco, -ĕre, vici, victum - a

învinge.

video, -ēre, vidi, visum – a vedea.

vir, -i m. – bărbat.

virtus, -utis f. – virtute.

vis s. nereg. – forţă, putere.

vito, -are, -avi, atum – a se feri.

vitrum, -i n. – drobuşor (plantă).

voco, -are, -avi, -atum – a chema,

a provoca.

voluntas, -atis f. – voinţă.

volvo, -ĕre, volvi, volutum – a

medita, a reflecta, a răsuci.

Memorabilia verba, syntagma, dicta

a posteriori - din experienţă a priori – din cele dinainte

a contrario - dimpotrivă

ab absurdo – prin absurd

ab antiquo – din vechime

ab initio – de la început

ab irato – la mânie

ab origine – de la obârşie

ab ovo – de la început

Ab Urbe condita – De la

întemeierea Romei

Acta est fabula! – piesa a fost

jucată

acta non verba – fapte nu vorbe

ad hoc – pentru aceasta, în acest

scop

ad extremum – până la sfârşit

ad interim – provizoriu

ad Kalendas Graecas - la

calendele greceşti (niciodată)

ad libitum – după plac

ad litteram – cuvânt cu cuvânt

ad rem – la obiect

ad oculos - pe faţă

aequo animo- cu suflet egal

alibi – altundeva

Alea iacta est – zarul a fost

aruncat

Alma Mater – mamă hrănitoare

alter ego – un alt eu

ante meridiem – înainte de amiază

aperto libro – cu cartea deschisă

la întâmplare

ars amandi – arta de a iubi

Ars longa, vita brevis – arta e

lungă, viaţa e scurtă

Audiatur et altera pars – să fie

ascultată şi cealalată parte

aurea mediocritas – aurita cale de

mijloc

Bis dat qui cito dat – dă de două

ori cel care dă repede

Caesar aut nihil - Cezar sau

nimic

Carpe diem! – trăieşte clipa,

bucură-te de ziua de azi

casus belli – motiv de război

Cave canem! – păzeşte-te de

câine!

Cogito, ergo sum! – cuget, deci

exist!

confer – compară

consensus omnium - prin acordul

tuturor

Cui prodest? - cui îi foloseşte?

cum grano salis - cu un dram de

sare

currente calamo – din fuga

condeiului, în grabă

curriculum vitae - cursul vieţii,

autobiografie

Deus ex machina – zeul coborât

dintr-o maşinărie (persoană care

aduce soluţia favorabilă)

Divide et impera - dezbină şi

stăpâneşte

Docendo, discimus – învăţând pe

alţii, învăţăm şi noi

Dura lex, sed lex – legea e aspră

dar e lege

eiusdem farinae – din acelaşi aluat

eo ipso – de la sine

Errare humanum est – a greşi este

omeneşte

Est modus in rebus – există o

măsură în toate

Et in Arcadia ego! - şi eu am fost

în Arcadia!

ex abrupto – dintr-o dată

ex aequo – la egalitate

ex cathedra – de la catedră, fără

drept de contradicţie

exceptis excipiendis – exceptând

ceea ce trebuie exceptat

ex comitate – din amabilitate

exempli gratia – de exemplu

ex libris meis – din cărţile mele

ex nihilo, nihil – din nimic, nimic

nu se iveşte

ex officio – din oficiu

Experientia docet- experienţa ne

învaţă

expressis verbis – în termeni

expliciţi

ex professo – cu competenţă

ex voto – după legământ

factotum – fă totul

Festina lente! – grăbeşte-te încet

flagrante delicto- în flagrant delict

Gaudeamus igitur – aşadar să ne

bucurăm

grosso modo - în linii mari, în

chip imperfect

Homo homini lupus est – omul

este lup pentru om

honoris causa – în mod onorific

incognito - sub alt nume

In hoc signo vinces – sub acest

semn vei învinge

in medias res- în mijlocul

evenimentelor

in memoriam – în amintirea

in vino veritas – în vin e adevărul

ipso facto - prin însuşi faptul

acesta

lapsus linguae – alunecare a

limbii, greşeală involuntară de

vorbire

lex talionis – legea talionului

magna cum laude – cu mare laudă

manu militaris – prin forţa armată

mea culpa – din vina mea

Memento mori – aminteşte-ţi că

eşti muritor

Mens sana, in corpore sano –

minte sănătoasă în corp sănătos

Miscuit utile dulci – a amestecat

utilul cu plăcutul

modus vivendi – mod de viaţă

more maiorum – după obiceiul

strămoşilor

more suo – după obiceiul său

multum in parvo - mult în puţine

cuvinte

naturalia non turpia- cele naturale

nu sunt ruşinoase

nec plus ultra – nu poate fi depăşit

nihil sine Deo! – nimic fără

Dumnezeu!

nihil nove sub sole – nimic nou

sub soare

non multa, sed multum – nu

multe, ci mult

non nova, sed nove- nu lucruri

noi, ci în chip nou

Non scholae, sed vitae discimus –

nu învăţăm pentru şcoală, ci

pentru viaţă

Nosce te ipsum! – cunoaşte-te pe

tine însuţi !

nota bene – ia seama cu atenţie

nunc aut numquam - acum sau

niciodată

Omnia mea mecum porto – toate

ale mele le port cu mine

Omnia vincit amor – dragostea le

învinge pe toate

panem et circenses! – pâine şi

jocuri de circ!

passim - peste tot

per aspera ad astra – pe căi aspre

către stele

persona non grata – persoană

dezagreabilă

pro domo – pentru interese proprii

pro se quisque – fiecare pentru

sine

post festum - prea târziu

post meridiem – după amiază

pro re – dup împrejurări

qua de causa – din această cauză

quod erat demonstrandum – ceea

ce era de demonstrat

rara avis in terris – pasăre rară pe

pământ

Repetitio est mater studiorum -

repetiţia este mama învăţăturii

Ridendo castigat mores- râyând se

corectează obiceiurile

Si tacuisses philosophus

mansisses – dacă ai fi tăcut ai fi

rămas filozof

Sic transit gloria mundi- aşa trece

gloria lumii

sine die - fără termen

sine ira et studio – fără mânie şi

părtinire

sine qua non – fără de care nu se

poate

sit tibi terra levis! – să-ţi fie

ţărâna uşoară

statu quo - în aceeaşi situaţi

sua sponte- de bună voie

sui generis - de felul său

suo tempore – la momentul

potrivit

tabula rasa – tăbliţă ştearsă

terra ignota- pe teren necunoscut

Timeo Danaos et dona ferentes –

Mă tem de greci şi când aduc

daruri

Ubi bene, ibi patria est – Acolo

unde e bine, acolo e ţara ta

Una hirundo non fecit ver – o

singură rândunică nu aduce

primăvara

Urbi et orbi - Romei şi lumii

ut pictura poesis - poezia ca şi

pictura

Vade mecum, Domine! - mergi cu

mine Domane!

Vae victis! – vai, celor învinşi!

vanitas vanitatum – deşertăciunea,

deşertăciunilor

Veni, vidi, vici- am venit, am

văzut, am învins

Verba volant, scripta manent-

vorbele zboară, scrisul rămâne

Vincit omnia veritas – adevărul le

învinge pe toate

vox populi, vox Dei – vocea

poporului, vocea lui Dumnezeu

Bibliografie

1. Barbu N.I., Vasilescu T., Gramatica limbii latine, Ed. Gina, Bucureşti, 1947.

2. Bujor I.I, Chiriac Fr., Gramatica limbii latine, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1971.

3. Caesar, Commentarii de bello Gallico, Vindobonae, 1888.

4. Creţia G., Morfologia istorică a verbului latin, TUB, Bucureşti, 1999.

5. Fabre J., Latine 3, Bordas, 1967.6. Palmer R.L., The Latin Language¸ London, 1968.7. Pârlog M., Gramatica limbii latine, Bucureşti,

E.D.Pedagogică, Bucureşti, 1966.8. Sallustius, Bellum Iugurthinum, Newton Compton

Editori, Roma, 1995.9. Sausy Lucien, Grammaire Latine Complète, Fernand

Lanore, Paris 1977.10. Sluşanschi D., Sintaxa propoziţiei, TUB, Bucureşti,

1994.

Latina Morfologie verbala

Documents

Transcript of Latina Morfologie verbala

Morfologie Implantara Stud

Tulburari de Expresie Verbala

Morfologie Dentara 2

10 Morfologie Urbana - Forma Urbana

Morfologie bacteriana FORMATIUNI FACULTATIVE

Scheme Morfologie

Comunicare Non-Verbala Atingerea

Comunicare Verbala Si Non Verbala

Limba Latina sintaxa si morfologie

comunicarea verbala

morfologie dentara

Curs Morfologie Romana

morfologie ocluzala

312912625 Latina Clasica vs Latina Vulgara

Cursul 2 Morfologie Bacteriane

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ – O LIMBĂ ŞI LITERATURĂ … · Curs opţional A1 ANUL II Limba veche de profil: latina/greaca Limba română contemporană. Morfologie (cuvinte

01. REZOLVARI LATINA - Subiect I - LATINA 2008.doc

COMUNICAREA VERBALA ATESTAT

Curs de Morfologie a

11 Morfologie Urbana-tesut Urban