Morfologie Tot[1]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVAFACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVEMODEL SUBIECTE ADMITERE 2010 - MORFOLOGIE

Morfologie

1. O din exemplul: Casa avea o singură fereastră. este:a) art. neh.; b) adj. pr. neh.; c) num. card. cu val. adj.; d) pron. neh.; e) pron. pers. cu val. neutră.

2. Există numai locuţiuni adverbiale în varianta:a) părere de rău, aduceri aminte, luare-aminte, în faţă; b) de bază, de frunte, pe fugă, dincolo de; c) într-adevăr, cu adevărat, pe negândite; d) aproape de, înainte de, în caz că, rând pe rând; e) în afară de, cu toate că, de prisos, de din vale de.

3. Un din exemplul: Numai un gând îl obseda în ultimul timp.este:a) num. cu val. adj.; b) art. neh.; c) pron. neh.; d) adj. pron. neh.; e) pron. pers.

4. I din exemplele: 1 Căci cuprinsă-i de pieire…”, 2 Se gândea la viaţa-i. este:a) 1, 2 vb; b) 1, 2 pron. pers. în D; c) 1, 2 pron. pos. în G; d) 1 vb, 2 pron. pers. în D; e) 1 pr. pos. în G, 2 pron. pers. Ac.

5. Unde din exemplele: 1 Unde s-ar duce, tot acasaă vine. 2 Unde e prea obosită, doarme aşa de mult. 3 Unde se duce acum? 4 Nu ştie unde o vor duce paşii. este:a) adv. în toate; b) 1, 2 conj.; 3,4 adv.; c) 1, 3 adv.; 2, 4 conj.; d) conj. în toate; e) 1, 3, 4 adv.; 2 conj.

6. Există numai locuţiuni conjuncţionale în varianta: a) cu toate că, din partea, în locul, pe motivul; b) dat fiind faptul că, din pricină că, la începutul, în ciuda ; c) pentru că, în caz că, în caz de, pentru ca să; d) încât să, ca să, în caz de, aproape de; e) devreme ce, ca să, faţă de, în prezenţa.

Petre Elena 1


7. Cei este articol adjectival în varianta:a) Au venit şi cei care întârziaseră.; b) Cei ce nu se prezintă iau absenţe.; c) Cei de pe stradă erau prietenii tăi.; d) Erau cei mai înalţi dintre noi.; e) Cei ce gândesc singuri sunt originali.

8. Ce din exemplul: Ce n-aş da să-l mai revăd. este:a) pron. rel.; b) pron. int.; c) adv. rel.; d) adv.; e) adv. int.

9. Pronumele subliniate din exemplul: „Şi unde mi ţi-l ia Făt Frumos pe zmeu.” sunt:a) mi – pr. pers., ci , ţi – pron. pers., at. pron; b) mi – pr. ref. fără funcţie ţi – pron. refl. fără funcţie; c) mi, ţi – pr. pers., at. pron. (Ac); d) mi, ţi – pr. pers., at. pron. (dativ posesiv); e) mi, ţi – pr. pers. fără funcţie (dativ etic).

10. Ţi din exemplul: Nu şedea, că-ţi şade norocul! este:a) pr. per. D, at. pr. (dativ pos.); b) pron. refl D, fără funcţie; c) pron. pos. G, adj. pron.; d) adj. pos. G, at. adj.; e) pron. pers.cu valoare neutră fără funcţie.

11. De ce din exemplul: Nu-şi dădea seama de ce se întâmplă cu ea. este:a) loc. adj.; b) pr. rel. cu prep.; c) loc. conj.; d) pron. inter. cu prep.; e) loc. pron.

12. Cuvintele subliniate din exemplul: Nu mi-a fost deloc uşor să te găsesc. sunt:a) deloc –adv. n. p., uşor – adv. cm; b) deloc – adv. fără funcţie, uşor – adj. cm; c) deloc – adv. cm, uşor – adv. n. pred.; d) deloc, uşor – loc. adv. n. pred.,; e) deloc – adj. cm, uşor – adj. cm.

13. Cuvintele subliniate din exemplul: Face care ce pofteşte. sunt:a) loc. pron.; b) pron. rel. amândouă; c) loc. adj.;

Petre Elena 2


d) care – pron. neh., ce - pron rel.; e) care –pron nehot., ce – adj. rel.

14. De este conjuncţie în variantele: 1 De treci pe strada mea, opreşte-te şi la mine. 2 A venit şi cea de le ştie pe toate. 3 Du-te de vezi! 4 O durea capul de înnebunea.a) în toate; b) în nici una; c) 1, 3, 4; d) 1, 2, 4; e) 3, 4.

15. A este articol în varianta: 1 Miroase a peşte. 2 A venit şi ea până la urmă. 3 Răspunde în sfârşit şi a de le ştie pe toate. 4 Colega aceea a colegului meu este isteaţă.5 A! Ce frumoasă e viaţa!a) 2, 4; b) 1, 3, 4; c) 1, 4; d) 1, 5; e) 4.

16. O este pronume personal cu valoare neutră în variantele: 1 A rupt-o la fugă. 2 Cartea a citit-o integral. 3 Au şters-o la drum cu noaptea-n cap. 4 O minciună rămâne o minciună.a) 1, 3; b) 1, 2, 3; c) 3, 4; d) 1, 2, 3; e) în toate.

17. Cuvintele subliniate din exemplul: Frate (1), frate (2), dar brânza-i pe bani. sunt: a) subst. V fără funcţie; b) 1 sb N, 2 n. pred. N ; c) 1 sb N, 2 cd N; d) 1 subst. V fără funcţie, 2 cd subst. Ac; e) 1 sb subst. N, 2 cm subst. Ac.

18. Ce este adjectiv relativ în varianta:a) Ce îţi doreşti cel mai mult?; b) Ce film ai văzut?; c) Am cumpărat ce carte mi-ai spus.; d) Nu ştii ce bine îmi pare că te văd!; e) Fata asta are un ce care-mi scapă.

19. De este prepoziţie în varianta: 1 De! Are şi el dreptate. 2 Să încercăm de-i vinul bun. 3 A ajuns de-i plângi de milă. 4 Nu ştie de ce n-a venit. 5 Lucrările au fost corectate de profesori.

Petre Elena 3


a) în toate; b) în nici una; c) în 2, 3; d) în 4, 5; e) în 2, 4, 5.

20. De aceea este locuţiune adverbială în varianta: 1 Din greşeală s-a lovit de aceea. 2 De aceea ţi-am spus, ca să nu uiţi. 3 De tine s-au spus multe până acum, dar de aceea, de care vorbeşti tu nu s-a spus nimic. 4 De aceea nici n-a venit.a) în toate; b) în 1, 4; c) în 2, 3; d) în nici una; e) în 2, 4.

21. Există locuţiuni pronominale nehotărâte numai în varianta: a) cine ştie ce, cine ştie cine, te miri cine, te miri ce; b) după ce, în timp ce, nu ştiu cât, care pe care; c) cât de cât, de vreme ce, din ce în ce, Dumnezeu ştie ce; d) pe măsură ce, de ce, în ce priveşte, cât pe ce; e) de aceea, pentru aceea, pe cât, cu cât.

22. Există locuţiuni verbale în exemplele: 1 I s-a luat o piatră de pe inimă când a aflat adevărul. 2 Prin zăpadă fac mătănii vrând, nevrând. 3 Dat fiind faptul că a greşit, a fost sancţionat. 4 Fiindu-i groază, a plecat mai repede.a) în 1,3; b) în 1; c) în nici unul; d) în toate; e) 1, 3, 4.

23. Însuşi din exemplul: „Iar Narcis văzându-şi chipul în oglinda sa izvorul/Însuşi (1) fusese îndrăgitul, însuşi (2) el îndrăgostitul.” este:a) 1, 2 pron. de întărire - sb; b) 1, 2 adj. pron de întărire – at. adj.; c) 1 pron de întărire – sb; 2 adj. pron. de întărire – at. adj.; d) 1 – pron. de întărire – sb; 2 adv. de întărire fără funcţie; e) 1 pron. de întărire – sb; 2 adj. pron de întărire – n. pred.

24. Există adverbe restrictive în variantele: 1 Tocmai tu îmi ceri asta? 2 A stat cu noi numai o zi. 3 Nu ne-a rămas decât o săptămână de vacanţă. 4 Nici chiar el nu ştia adevărul.a) în toate; b) în 1, 2; c) în 1, 4; d) în 1, 3, 4; e) în 2, 3.

Petre Elena 4


25. Cuvântul subliniate din exemplele: 1 „Vara vine, vara trece/Şi n-am cu cine petrece.” 2 El ne vizita totdeauna vara. 3 Vara asta nu mai merg la mare. 4 Vara mi-o petreceam în satul bunicilor. este:a) adv. în toate; b) subst. în toate; c) subst. în 1, 2, 3; adv. în 4; d) subst. în 1, 3; adv. în 2, 4; e) subst. în 1; adv. în 2, 3, 4.

26. Şi este conjuncţie coordonatoare copulativă în variantele: 1 A venit şi tata. 2 Eu citeam, şi el se uita la tavan. 3 Mă întâlneam deseori cu băieţii şi fetele din sat la horă. 4 „Şi dacă a fost peţită des,/E lucru lesne de-nţeles.” 5 Bunica şi la şcoală mergea cu mine.a) în 3, 4; b) în toate; c) în nici una; d) în 2, 3, 4; e) în 1, 5.

27. Adjectivele sunt la superlaticul absolut în exemplele: 1 Era frumoasă de nespus. 2 E un ger de crapă pietrele. 3 Era cel mai mare dintre fraţi. 4 E deştept foc. 5 Îi este foarte foame.a) în toate; b) în 1, 4; c) în 1, 3; d) în 3; e) în 1, 3.

28. În care exemple există numai adverbe predicative: 1 Bine, dragul tatei, zise moşul. 2 Desigur că ai dreptate. 3 Posibil să ningă şi mâine. 4 Pesemne că va veni şi ea. 5 Aproape că-i venea să plângă.a) în toate; b) în 2, 3, 5; c) în 2, 4, 5; d) în 1, 3; e) în 1, 3, 5.

29. Adjective pronominale nehotărâte există numai în exemplele: 1 Nici un coleg n-a lipsit la examen. 2 Am discutat cu toţi colegii. 3 La bal a venit şi alde Ionescu. 4 Unul intra, altul ieşea.5 Plecau care încotro.a) în toate; b) în 1, 4; c) în 4; d) în 2, 3; e) în 2, 3, 4.

30. Există locuţiuni adverbiale predicative numai în exemplele: 1 Fără îndoială că ai şi tu dreptate. 2 E posibil să ningă şi mâine. 3 N-a venit la

Petre Elena 5


întâlnire dat fiind că se făcuse târziu. 4 Cu şiguranţă că adevărul va ieşi la iveală. 5 Fără doar şi poate că nu tu ai fost cel vizat.a) în toate; b) în nici unul; c) în 2, 3; d) în 1, 5; e) în 1, 4, 5.

31. Există numai prepoziţii specifice cazului dativ în varianta: a) contrar, conform, potrivit, aidoma; b) contra, împotriva, asupra, de la; c) deasupra, înapoia, dinaintea, datorită; d) mulţumită, înăuntrul, pe la, dinaintea; e) graţie, contra, cu tot cu, de la.

32. Există adverbe de timp în exemplele: 1 Aci plângea, aci râdea când îl vedea. 2 „Iar te-ai cufundat în gânduri?” 3 Ea plângea, iar el se amuza. 4 Tăcea puţin şi iarăşi o lua de la început cu povestitul. 5 Cu un ochi plânge, iar cu altul râde. a) în toate; b) în 1, 2, 4; c) în 2, 3, 4; d) în 4, 5; e) în 2, 4, 5.

33. Există numai locuţiuni conjuncţionale specifice circumstanţialei de cauză în:a) din cauza, din pricina, pe motivul, dat fiind că; b) pentru ca să, din cauză de, având în vedere că ; c) pentru că, ţinând cont că, măcar că, în timp ce; d) de vreme ce, din moment ce, pentru că, din pricină că; e) din cauză că, chiar dacă, chiar că, pe motiv că.

34. Cuvântul subliniat din exemplul: Veşnicul apelor şopot să-mi pară o rugă de clopot. este: a) subst. - sb; b) subst. –n. pred.; c) subst. – at. subst.; d) adj. – at. adj.; e) subst. - cm.

35. Ce din exemplul: Ce urmă lasă soimii-n zbor? este:a) at. pron. – pron. rel.; b) at. adj. – adj. rel.; c) at. adj. – adj. int.; d) at. pron. – pr. int.; e) cm – adv..

Petre Elena 6


36. Gerunziile din exemplele: 1 Mergând pe stradă admira vitrinile. 2 Vine spre casă alergând. 3 Pregătindu-se temeinic a luat nota maximă. au funcţia de:a) 1, 2, 3 cm; b) 1,3 ct; 2 cm; c) 1, 2 cm; 3 cz; d) 1 ct, 2 cm, 3 cz; e) 1, 2 cm, 3 cz.

37. Adverbul cum din exemplele: 1 „Cum treci Siretul apa-i rea şi lemnele pe sponci.” 2 Cum îţi vei aşterne, aşa vei dormi. 3 Nu ştiu cum va fi vremea. au funcţia sintactică de:a) 1,2,3 cm; b) 1,3 ct; 2 cm; c) 1,2 cm; 3 n.pred.; d) 1,2 ct; 2 n.pred.; e) 1 fără funcţie, 2 cm, 3 n.pred.

38) Lui este articol hotărât proclitic într-una dintre variantele:1. Am plătit lui Lipan toţi banii; 2. Colega aceasta a lui a întârziat şi astăzi; 3. Lui i s-a dat atenţia cuvenită. „Prin pădurea bradului / Trece mama Radului”.a) 1;b) 1, 3;c) în toate;d) în niciunul;e) în 1, 2, 3.

39) O este articol nehotărât într-una din variantele:1. Avea în minte doar o idee; 2. De câte ori o vedeam, începea să plângă; 3. A rupt-o la fugă de teamă; 4. O vedeam adesea singură; 5. A adus o carte nouă acasă.a) în niciuna;b) în 5;c) în 1;d) în 1, 5;e) în 2, 3, 4.

40) Şi este prenume reflexiv într-unul dintre exemplele:1. Scuturându-şi penele, pasărea zbură imediat; 2. Şi-apoi avea dreptatea de partea lui; 3. Şi-ar fi tras pe-un vârf de leasă / jos la doamna preoteasă.a) în toate;b) în niciuna;c) în 1;d) în 1, 3;e) în 1, 2, 3.

41) Cuvintele subliniate din exemplele: 1. La câţiva paşi înaintea calului era o mogâldeaţă;

Petre Elena 7


2. Toţi s-au ridicat împotrivă-i; 3. Toţi erau împotriva mea; 4. El era nepot mamei.a) toate în G; b) toate în D;c) 1, 2 în G; 3, 4 în D;d) 1 în G; 2, 4 în D; 3 în Ac.;e) 1, 3, 4 în G; 2 în D.

42) Substantivele subliniate din exemplul: Când norii cei negri par sumbre palate, sunt în cazul şi în funcţia sintactică de:a) sb. N, cd. Ac.; b) n pred.N, cd. Ac.;c) sb. Ac, n pred. Ac; d) sb. N, c.m. Ac;e) sb.N, n.pred.N.

43) Articolul posesiv genitival este corect folosit într-una din variantele: 1. Zidul de piatră a clădirii; 2. Muzeul de istorie a oraşului; 3. Livezi de pruni ai satului; 4. Flori de gheaţă ale câmpurilor.a) în 2, 4;b) în toate;c) în niciuna;d) în 1, 2;e) în 3, 4.

44) O este pronume personal cu valoare neutră într-unul din exemplele: 1. O faţă râde, alta plânge; 2. Doar o vorbă să-ţi mai spun; 3. Am crezut-o pe cuvânt de data asta; 4. Iepurele a zbughit-o din tufiş.a) în 1, 3, 4;b) în 4; c) în 3, 4; d) în 1;e) în 2, 3, 4.

45) Ce este adverb într-unul din exemplele: 1. Ce mult te-am iubit; 2. Merge ce merge şi se opreşte; 3. De rea, ce era, n-o iubea nimeni; 4. Nu ştiu ce m-a întrebat.a) în 1, 2, 3;b) în 1, 3, 4;c) în 1, 2;d) în 2, 3;e) în 3, 4.

46) Există numai locuţiuni prepoziţionale specifice complementului circumstanţial de scop într-una din variantele: a) în perspectiva, în dauna, împotriva, contra;b) în ciuda, în locul, în numele, în folosul;c) înainte de, faţă de, în funcţie de, în scop de;

Petre Elena 8


d) în vederea, în folosul, în dauna;e) cu condiţia, cu scopul, în scopul, în ajutorul.

47) Există numai locuţiuni conjuncţionale specifice circumstanţialei concesive într-una din variantele:a) măcar că, în caz că, în caz de, ca să;b) chiar dacă, pentru că, fără să, înainte să;c) cu toate că, chiar de, din pricină că, şi de;d) pentru ca să, înainte de, fără să, şi de;e) chiar dacă, măcar să, măcar că, cu toate că.

48) Cât este adjectiv relativ în varianta: a) A şi uitat cât vin de abătut;b) Eşti cât de bun doreşti;c) A întrebat cât a stat acolo;d) A obosit de cât de mult a învăţat;e) Îşi amintea cât de vesel era în copilărie.

49) Sunt în comparativul de egalitate adjectivele din exemplele: 1. E înalt cât casa; 2. E la fel de frumos ca soarele de primăvară; 3. Pământul e îngheţat tun; 4. Tare ca fierul, / Iute ca oţelul.a) în 2;b) în 1, 2, 4;c) în 2, 3, 4;d) în toate;e) în 2, 4.

50) Nu are grad de comparaţie nici-un adjectiv din varianta: a) aproximativ, inferior, tenace, irevocabil;b) superior, amiabil, comestibil, vioi;c) mort, intern, muscular, minimal, orb;d) maximal, miop, infirm, acru, oval.

51) Gerunziul din propoziţia: El, auzind aşa, se dă după Chirică, este: a) c.m.; b) cz.;c) at.verb.;d) at. adj.;e) ct.

52) Cuvintele subliniate din exemplul: Mi-a oblonit fereastra gerul cu-a lui flori de gheaţă, sunt:a) mi – pr.pers. în D (posesiv) – at.pron.; a lui – pr.per.at.pron.genit.; b) mi – pr.pers.-c.i., a lui – adj.pron. – at.adj.;c) mi – pr.pos.-at.adj.; a lui – pr.pers. – at.pron.genit;d) mi – pr.pers. fără funcţie D (dativ etic), - a lui – pr.pers. – at.pron.genit;e) mi – pron.refl.fără funcţie – a lui – pr.pos. – at.pron.genit.

Petre Elena 9


53) Ce din exemplul: Ce lesne ai fi pus frâu durerii!, este:a) pron.rel.- at.pron.;b) adv. – c.m.;c) adv. de mod – fără funcţii;d) conj.subord.;e) adj.rel. – c.m.

54) există numai adverbe şi locuţiuni adverbiale, circumstanţiale de scop într-una din variantele:a) aşa, anume, pesemne, întra-adevăr;b) de asta, atunci, intenţionat, de ce;c) înadins, dinadins, într-adins, dintr-adins;d) pentru aceea, anume, aşa, cum;e) tot, totuşi, de aceea, în intenţia, acolo.

55) Cuvintele subliniate din exemplele: 1. Se comportă conform aşteptărilor; 2. Acţionează asemenea alor săi; 3. Este contra tuturor; 4. A venit în urma mea, sunt în cazurile:a) toate în genitiv;b) 1, 2, în D; 3, 4 în G;c) 1, 2, 4 în G; 3 în D;d) 1, 2 în D; 3 în G; 4 în Ac.; e) 1 în G; 2, 3 în D; 4 în Ac.

56) O din enunţurile: 1. Ana e o fată cuminte; 2. O pagină era imprimată, alta nu; 3. Las-o mai încet cu fumatul; 4. Vocala o se rosteşte rotunjit, are următoarele valori morfologice:a) în 1, 2 pron.pers; 3 – pron.pers.cu val.neutră, 4 – interj.;b) în 1, 2 art.netot.; 3- pronpers; 4 – adj.neh.;c) în 1, 2, 3 – adj.pron.nehot.; 4 – subst.;d) în 1, 2, 4 – adj.pron.nehot.; 4 – subst.;d) în 1 art.nehot; 2 adj.pron.nehot.; 3 – pron.pers. cu val. neutră; 4 – subst.

57) A din enunţurile: 1. Slaba pregătire a elevilor l-a întristat; 2. Pentru a nu repeta greşelile, a citit mai mult; 3. Cea de-a treia n-a apărut încă; 4. A învăţat, deja, să-l scrie pe a, are următoarele valori morfologice:a) în 1 art.genit., vb.aux.; 2. prepoz.vb.aux.; art.genit.numeral; 4.vb.aux., subst;b) în 1, în 2 prep, în 3. art.genit.,vb.aux.; 4 vb.aux.art.genit.;c) în 1 art.nehot, prep; în 2 vb.aux.; în 3 prep; în 4 prep., subst.;d) în prep.; vb.aux, în 2 vb.aux; în 3 art.pos, prep; în 4 art.pos;e) în 1 art.nehot., prep.; în 2 vb.aux; în 3 prep.; în 4 subst.

58) A din enunţurile: 1. Ce tare miroase a fum!; 2. Se jucau de-a hoţii şi vardiştii; 3. Excluderea a trei dintre ei ne-a mâhnit; 4. Această echipei a clasei noastre a învins, are următoarele valori morfologice:a) în 1, 2, 3 prep.; în 4 art.hot.;b) în 1, 2 prep., în 3 prep. pt. Ac., vb.aux.; în 4 art.genit., vb.aux.;

Petre Elena 10


c) în 1, 2, 3 prep; în 4 prep., vb.aux.; d) în 1, 2 art.hot.; în 3 prep, vb.aux; 4. art.hot., vb.aux.;e) în 1, 2 prep., în 3, 4, prep., vb.aux.

59) Cuvintele precedate de prepoziţia la din exemplele: 1. Cine gândeşte la multe nu termină nimic; 2. „La masa nebunilor se adună cei cu minte”; 3. A pus rufele la uscat; 4. Au adunat la cireşe!, sunt:a) în 1, 2, 3, 4 – subst.c.i.;b) în 1, 2, 3, subst.cl.; 4 subst.c.d.;c) în 1 subst.c.i.; în 2 subst.cl.; în 3 vb.la supin cs.; în 4 subst.cd.;d) în 1, 2, 3 subst.c.i.; în 4. subst.c.i.;e) în 1, 3, 4 subst. c.i., în 2 subst.cl.

60) Ce din enunţurile: 1. Ce îţi doreşti cel mai mult?; 2. Ce film ai văzut ieri?; 3. Ea are un ce aparte; 4. Aleargă ce aleargă şi oboseşte, au următoarele valori morfologice:a) în 1, 2 pron.int.; în 3, 4 – adv; b) 1, 2, 3 adj.int.; 4 adv.de mod;c) în 1 pron.int.; în 2, 3, adj.int.; 4 adv.de timp;d) în 1 pron.int.; în 2 adj.int., în 3 subst.; în 4 adv.rel.;e) în 1 pron.int.; în 2, 3 adj.rel.; în 4 pron.rel.

61) În care variantă toate adjectivele sunt variabile?a) mare, egal, anume, vioi;b) locvace, precoce, senin, senil;c) tenace, muncitor, locvace, auster;d) aşa, mic, nemuritor, cuminte;e) silitor, dibace, tenace, subţire.

62) Adjectivul poate avea funcţia sintactică de:a) at.adj., n.pred., c.i., c.t., cz.;b) toate;c) sb., n.pred., at.adj.;d) adj.adj., n.pred.;e) at.adj., n.pred., cz.

63) Ce poate avea următoarele valori morfologice:a) pron.relativ, pron.interog.;b) pron.relat., adj.relat; pron.interog., adj.interog., adv., adv.relativ;c) pron. şi adj.interog.; pron. şi adj.relat.; adv., conjuncţie;d) pron.interog., pron.relat., adv.relat.;e) pron.relat., pron.interog, pron.nehot.

64) Care din exemplul: Vinde care ce poate, este:a) c.d. pron.int.N; b) sb.pron.rel.N;c) sb.pron.neh.N;d) cd.pron.neh.N;

Petre Elena 11


e) sb.pron.neh.Ac.

65) Există numai locuţiuni adjectivale în varianta:a) mână în mână, punct de vedere, fel de fel;b) băgare de seamă, de fală, de bază;c) de bani gata, de frunte, din loc în loc;d) de seamă, fel de fel, de primejdie, cu stare.

66) Există numai locuţiuni adjectivale în varianta:a) de nimic, pe puţin, de nedescris;b) de căpetenie, pe furiş, în stare;c) cu scaun la cap, cu dare de mână, de din vale;d) de bine, de încredere, pe negândit, de temiri unde;e) de frunte, de bine, cu judecată, de vază.

67) Există numai locuţiuni substantivale în varianta:a) ţinere de minte, luare – aminte, părere de rău;b) uitare de sine, în grabă, punct de vedere;c) aducere – aminte, nebăgare de seamă, se seamă;d) luare de poziţie, pe poziţie, de fel;e) neam de neam, gură de foc, părere de rău.

68) Ce din exemplul: „Cântecul ce adesea ţi-l cânt ….. e un cântec sfânt”, este din punct de vedere morfologic:a) adj.rel.; b) pron.rel.;c) adv.;d) adv.rel.;e) conjunct.

69) Există numai locuţiuni pronominale nehotărâte în varianta:a) care pe care, nu ştiu cât, te miri ce;b) unul după altul, Dumnezeu ştie cine, te miri unde;c) nu ştiu cine, nu se ştie cât, nu se ştie ce;d) te miri cine, Alteţa Sa, Înălţimea ta;e) Doamne fereşte ce, nu se ştie cine, nu ştiu cum.

70) Cuvintele subliniate din exemplul: Cel puţin de mi-ar ieşi un urs înainte!, sunt:a) loc.adj.;b) loc.conjunct.;c) loc.prep.;d) loc.adv.;e) adj.articulat.

71) Nu au grade de comparaţie toate adjectivele din varianta:a) just, stelar, imposibil, rotund;b) major, important, principal, strămoşesc;

Petre Elena 12


c) românesc, interior, apropiat, sferic;d) suprem, accentuat, albastru, posterior;e) anterior, unic, mort, interior, inferior.

72) Cuvintele subliniate din exemplul: Pentru mine, eşti un nimeni:a) subst. – n.pred.;b) pron.neg. – n.pred.;c) subst. - c.d.; d) pron.neg. - c.d.;e) pron.neg. – sb.

73) Cuvintele subliniate din exemplul: „Nu mă tem eu de un ăla”, sunt:a) pron.demonstr. – c.i.;b) subst. – c.i.;c) un adj.pron.nohot. – at.adj. (ăla – pron.dem.c.i).;d) pron.dem. – cz.;e) pron.demonstr.cu art.nehot. cz.

74) Verbul a fi este copulativ în exemplele: 1. El este ce şi-a dorit; 2. A fost o dată un moş şi o babă; 3. Ieri a fost la Bucureşti; 4. E iarnă.a) în toate;b) în 1, 3;c) în 1; d) în 4;e) în 1, 4.

75) Verbul a fi este predicativ în exemplele: 1. 1. Aşa e lumea asta; 2. Mi-e foarte foame; 3. Vreau să ştiu ce e cu tine; 4. Dacă am plecat este că l-am aşteptat prea mult.a) în 2, 4;b) în toate;c) în 1, 2;d) în 2, 3, 4;e) în niciunul.

76) În exemplul: Cum să plece, de vreme ce toţi din sală aşteptau rezultatul? Există o locuţiune:a) pron.;b) adv.;c) adj.;d) prepoz.;e) conjuncţie.

77) În exemplul: E mai convenabil să rişti pierzând slujba de stat în schimbul unei angajări (1) angajeri (2) sigure, dar bine plătită (3) plătite (4) la patron, formele corecte sunt:a) 1, 4;

Petre Elena 13


b) 2, 3;c) 2, 4;d) 1, 3;e) 1, 2.

78) Sunt compuse toate substantivele, numai în varianta:a) floarea – soarelui, nu – mă – uita, casa din vale;b) portavion, bunăstare, Vârful cu Dor;c) bună voinţă, băgare de seamă, rea de plată;d) zgârie – nori, Ileana Cosânzeana, ţinere de minte;e) Muma – Pădurii, coada şoricelului, la început.

79) Cuvintele subliniate din exemplul: De ţinere de minte nu se putea plânge, sunt:a) locuţiune adverbială;b) locuţiune verbală;c) locuţiune subst.;d) subst.compus;e) adverb compus.

80) Predicatul din propoziţia: De acolo s-ar putea ridica mulţi oameni de vază, este:a) s-ar ridica;b) s-ar fi putut; c) s-ar fi;d) ar fi putut;e) s-ar fi putut ridica.

81) Cuvintele subliniate din exemplul: Plecase în grabă la ţară, după ce îşi vizitase copiii, sunt:a) în – prep.; grabă – subst.; după ce – locuţ.pron.; b) în grabă – loc.adj.; după ce – locuţ.pron.;c) în grabă, după ce – loc.adv.;d) în grabă – loc.subst.; după ce – locuţ.conjuncţ.;e) în grabă – loc.adv.; după ce – locuţ.conj.

82) În care variantă pronumele este personal şi are valoare posesivă?1. Figura îi era posomorâtă; 2. Mi-am riscat viaţa; 3. Nu-i dă nimic prin minte; 4. El ţi-a câştigat încrederea; 5. Înainte de plecare ţi-am vizitat familia.a) în 1, 4, 5; b) în 1, 2;c) în 4, 5;d) în 3, 5;e) în 1, 2, 3.

83) În exemplul: Pe când voi scrieţi, eu fac altceva, există o locuţiune:a) adv.;b) conjuncţ.;

Petre Elena 14


c) prep.;d) pronom;e) nu există locuţiune.

84) Cuvântul subliniat din exemplul: Îi stăruia în minte doar un cuvânt, este:a) pron.nehot.;b) adj.pron.nehot.;c) num.card.cu val.adj.;d) art.nehot.;e) num.card.cu val.subst.

85) Sunt defective de plural toate substantivele din varianta:a) tăiţei, zori, grabă, curaj;b) tineret, baschet, silă, icre;c) justeţe, fotbal, bătrâneţe, aur;d) ruşine, teroare, studenţie, cupru;e) bătrâneţe, mulţime, urmare, credinţă.

86) Predicatul din propoziţia: Lui i se putuse ghici taina, este:a) se putuse;b) se putuse ghici;c) se ghici;d) i se putuse;e) putuse.

87) Cuvintele subliniate din exemplul: Ce contează că se supără când ai plăcerea să fim iar împreună?, sunt:a) ce – pron.int.; când – conj; b) ce – pron.rel.; când – adv.; c) ce – pron.rel.; când – adv.rel.; d) ce – adv.interog.; când – conj; e) ce – adv.de mod sinonim cu cât.; când – adv.rel.

88) Cu siguranţă din exemplul: Cu siguranţă că ai dreptate, este:a) loc.adv. – pr.verb.;b) loc.adv. – n. pred.;c) loc.adv. – c.m.;d) loc.subst. – com.;e) loc.adj. – n. pred.

89) Cuvântul subliniat din propoziţia: La fel e şi-al meu, este:a) adj.pos.N. – sb.;b) pron.pos.N. – sb.;c) pron.pos.G – sb.;d) adj.pos.N. – n.pred.;e) adj.pos.G – at.pron.

Petre Elena 15


90) Predicatul propoziţiei principale din fraza: Ţi se pare că e supărat, este:a) Ţi se pare;b) pare;c) ţi … pare;d) se pare;e) se pare că.

91) Cuvintele subliniate din exemplele: 1. De treci pe aici, să mă cauţi; 2. Podul de piatră s-a fărâmat; 3. A ajuns de nu-l mai recunoşti; 4. Fata de trece strada e studentă, sunt:a) toate prepoziţii;b) toate conjuncţii;c) 1, 2 – conjuncţ., 3, 4 – pron.relat.;d) 1, 2 – prep.; 3, 4 – conjuncţii;e) 1, 3 – conjuncţii; 2 – prep.; 3 – pron.relat.

92) Şi din exemplele: 1. Nu-şi aminteşte nimic; 2. Dragi îmi erau mama şi tata; 3. S-a aprins şi lumina; 4. M-a cercetat şi nu m-am supărat, este:a) în 1 – pron.rel.; în 2 – conj.copulativă; în 3 adv.; în 4 – conj.adversat.;b) în 1 – pron.refl.; în 2, 3, 4 – conj.copulativă; c) în 1, 2 – conj.cop.activă; în 3, 4 – conj.adversat.;d) în 1 – pron.refl.; în 2, 3 – conj.copulativă, în 4 – adv.;e) în 1 – pron.refl.; în 2 – conj.copulativă, în 3, 4 – adv.

93) Articolul posesiv genitival este folosit corect în varianta:a) Creşterea nivelului de trai a satului;b) Debitul de apă a râului;c) Planul de dezvoltare al oraşului;d) Casele de vacanţă a oamenilor;e) Programul de recuperare al sportivului.

94) Adjectivul de întărire este corect folosit în varianta: 1. Ele înşile ştiu adevărul; 2. Mircea însăşi a făcut totul; 3. Fetele înseşi şi-au corectat greşelile; 4. Maria, tu însuşi să vii cu ea!a) în 1, 4;b) în 2, 4,c) în 3;d) în 1;e) în 3, 4.

95) Forma corectă a articolului genitival este în varianta: a) Ai căror studenţi sunt caietele?b) Ţi-am oferit cartea a cărei autor este foarte cunoscut;c) Ale cărei eleve este pixul?d) Al cărei fete este paltonul?e) Studenta a cărei colegi au întârziat a venit prima.

Petre Elena 16


96) Ce este adverb în varianta: 1. Ce bine e vara!; 2. Ce vară frumoasă a fost asta!; 3. Nu ştii ce mult îl admir; 4. „Şi ce fată frumuşică are mama!”:a) în 1, 2, 3;b) în 1;c) în 1, 3, 4;d) în 2, 4;e) în 1, 3.

97) Mi din exemplele: 1. Pe unde-mi umbli?; 2. Mi-am riscat de multe ori viaţa; 3. Nu mi-a dat nimic; 4. Mi-am adus aminte de tine:a) 1. mi – pron.pers. fără funcţie (D.etic); 3. mi – pron.pers. – c.i.; 2. mi – pron.refl.at.pron. (Dativ posesiv); 4. mi – pron.refl.fără funcţie;b) 1, 3 – pron.pers.c.i.; 2, 4 – pron.refl.fără funcţie;c) 1, 4 – pron.refl.fără funcţie; 2, 3 – pron.pers.c.i.;d) 1, 4 – pron.refl.fără funcţie; 2, 3 – pron.pers.c.i.;e) 1 – pron.refl.fără funcţie; 2 – pron.refl.at.pron. (D posesiv); 3, 4 – pron.pers.fără funcţie.

98) Cuvântul loc din exemplele: 1. În locul colegului aş fi tăcut; 2. S-a aşezat pe locul altuia; 3. Şi-a dat seama de greşeală pe loc; 4. În loc de cadou a primit flori; 5. În locul tău, aş fi plecat, este:a) în 1, 2, 3, 4, 5 – locuţiune prep.;b) în 1, 4, 5 – locuţiune prep.; în 2 – subst. cu prep; în 3 – locuţ.adv.;c) în 1, 2, 4, 5 – locuţiune prep.; în 3. – locuţ.adv.;d) în 1, 2, 5 – subst. cu prep; în 4 - locuţiune prep.; în 5 – locuţ.adv.;e) în 1, 4, 5 – locuţiune subst.; în 2, 3. – locuţ.adv.

99) Numeralul este corect folosit în varianta: a) Azi este doi ianuarie;b) A intrat în clasa doua;c) Este în clasa a cincea;d) Are şaptisprezece ani;e) La concurs a ieşit al optălea.

100) Sunt corecte formele verbale din varianta: 1. Trebuie să aibe succes; 2. De mult timp nu ne mai agrează; 3. Noi creăm viitorul copiilor; 4. Nu agreem lenea; 5. Nu face greşeli!a) în toate;b) în niciuna;c) în 1, 2, 4;d) în 3, 5;e) în 1, 4, 5.

101. Au forme numai de singular toate substantivele din varianta:a) fasole, ianuarie, capitalism;b) sete, cupru, cuptor;c) miere, Craiova, ploaie;

Petre Elena 17


d) mândrie, prejudecată, lene;e) handbal, lapte, morcov;

102. Au forme numai de singular toate substantivele din varianta:a)foame, volei, splină;b)Arad, sclavagism, ruşine;c)iad, linte, frumuseţe;d)obrăznicie, sânge, dezordine;e)febră, şah, căldură;

103. Sunt invariabile ca număr toate substantivele din varianta:a)pui, învăţătoare, ou;b)ochi, pantofi, sanda;c)nume, ardei, lămâi;d)renume, autoare, ceai;e)pui, cui, rinichi;

104. Au numai forme de plural toate substantivele din varianta:a)icre, îngheţuri, friguri;b)Balcani, Ploieşti, tufişuri; c)tăieţei, dulciuri, agrişe; d)zori, câlţi, icre;e)Iaşi, dulceţuri, ifose;

105. Pot avea două desinenţe de plural toate substantivele din varianta:a)centru, muşchi, blană,b)membru, şcoală, mâncare;c)cristal, arc, soră;d)iarbă, element, verdeaţă;e)arc, cristal, atu;

106. Formează pluralul în-ii toate substantivele din varianta:a) lecţie, familie, studiu;b) staţie, scafandru, tigru;c) socru, farfurie, amfibie;d) plantaţie, ministru, femeie;e) fluviu, fotoliu, zimbru.

107. Pot avea două desinenţe de plural toate substantivele fdin varianta:a)coală, noră, iarbă;b)timp, atu, colţ;c)antreu, cristal, liceu;d)bandă, boală, serată;e)ciubuc, comă, neajuns;

108. Nominativul poate avea următoarele funcţii sintactice:a)toate;b)numai subiect;

Petre Elena 18


c)subiect, nume predicativ, apoziţie acordată şi neacordată;d)numai subiect şi nume predicativ;e)subiect, nume predicativ, circumstanţial de mod;

109. Cazul subiectului este:a)numai nominativ;b)nominativ şi acuzativ;c)nominativ, acuzativ, genitiv;d)nominativ, acuzativ, genitiv, dativ;e)nominativ, acuzativ, vocativ;

110. Sunt în cazul nominativ numai substantivele din varianta:1o El este prietenul meu.2o Îl credeau prietenul meu.3o Aştept prietenul meu.4o Îl aştept pe Radu, prietenul meu.5o Îl văd pe Radu, pe prietenul meu.a)în 1o, 4o;b)în 1o, 3o, 4o;c)în 2o, 3o;d) în 1o, 2o, 3o, 5o;e)în 1o, 2o, 4o.

111. Pronumele personal are valoare neutră şi nu are funcţie în varianta:1o Îi dă cu gura înainte. 2o I-am spus de mai multe ori. 3o Le are cu jocurile. 4o

Au şters-o de acasă pe furiş. 5o Asta i-am spus-o cândva.a)în 1o, 3o, 4o;b)în 1o, 5o;c)în 1o, 2o, 3o;d)în 2o, 5o;e) în toate.

112. Cea este adjectiv pronominal numai în varianta: 1o „Iar la cea măicuţă....” 2o Este cea mai frumoasă. 3o Cea din dreapta este colege mea. 4o Lupul îi făcea caprei cu cea măsea;a) în toate;b) în 1o, 4o;c) în 1o, 3o, 4o;d) în 2o, 3o, 4o;e)în niciuna.

113. Lui este articol hotărât numai în varianta: 1o Cărţile lui Carmen sunt pe bancă. 2o „Prin pădurea bradului trece mama Radului.” 3o Ale lui nu sunt aici. 4o Nu-ţi spun nici ţie, nici lui. 5o În luna lui cuptor e cald.:a)în toate;b)în niciuna;c) în 1o, 2o, 3o;d)în 3o, 4o;

Petre Elena 19


e) în 1o, 5o.

114. Cea este pronume demonstrativ numai în varianta: 1o Cea de lângă noi a ajuns prima. 2o Nu discută cu cei din urmă. 3o A venit şi cea care întârziase. 4o

Ce-a făcut, a făcut. 5o A luat-o pe cea de pe masă.a)în toate;b)în 1o, 2o, 3o, 5o;c)în 1o, 3o;d) în 1o, 3o, 5o;e) în 4o.

115. Cel este articol adjectival în varianta:1o Cel din urmă tangou. 2o Ea aleargă cel mai repede. 3o Pe cel deal, pe cel colnic...; 4o Nu-l ştiu pe cel despre care vorbeşti. 5o Am vorbit cu cel dintâi.a)în toate;b)în 1o, 2o;c) în 2o, 5o;d) în 3o, 4o;e) în 1o, 2o, 5o.

116. Un este numeral cu valoare adjectivală numai în varianta: 1o A băut numai un pahar. 2o Cu un ochi râde, cu altul plânge. 3o Pe stradă trece un băiat. 4o Casa are un singur etaj. 5o S-a mai spart încă un vas.a) în 1o, 4o, 5o;b)în toate;c) în 1o, 2o;d) în 3o, 4o, 5o;e) în 2o, 3o.

117. Un este adjectiv pronominal nehărât numai în varianta: 1o Mă preocupă un gând. 2o Un băiat citeşte, celălalt ascultă. 3o De un duşman ca ăsta să te fereşti. 4o Şi-a amintit doar un singur rezultat.a)în toate;b) în 2o;c) în 1o, 2o, 4o;d)în niciuna; e) în 1o, 3o.

118. Nişte nu este articol nehotărât în varianta:1o Au venit nişte colegi noi. 2o Au avut nişte bani la ei. 3o A dat banii pe nişte stambă decolorată. 4o A mâncat nişte iaurt vechi.a) în 1o, 2o;b) în toate; c) în 3o, 4o;d) în niciuna; e) în 1o, 4o.

119. Au numai trei forme flexionare (terminaţii) toate adjectivele din varianta:

Petre Elena 20


a)drag, dulceag, auriu;b)roşu, românesc, amar;c) nou, lung, complex;d) larg, propriu, prietenie;e) întreg, cenuşiu, drept.

120. Există adjective cu trei terminaţii numai în varianta:a)molâu, rotofei, dibaci; b) silitor, călduros, uşor;c) propriu, obligatoriu, vetust;d)mic, frumuşel, studenţesc;e)adânc, drag, roşu;

121. Există adjective cu o singură terminaţie numai în varianta:a)roz, perspicace, cumsecade;b)modice, dulce, tare;c) cuminte, bej, mov;d) precoce, rece, eficace;e) crem, vioi, lila.

122. Există adjective cu două terminaţii numai în varianta:a) ulce, roz, cuminte; b) verde, rece, moale;c) fierbinte, mov, violaceu;d) tare, aparte, greoi; e) rece, tenace, oliv.

123. Acesta din exemplele: 1o Copilul acesta ştie. 2o Exprimarea elevului acestuia este corectă. 3o Exprimarea acestuia este corectă. 4o Acestuia nu i se refuză nimic. este pronume demonstrativa în varianta:a) în 1o;b) în 2o, 3o;c) în 3o, 4o;d) în toate; e) în 2o, 3o, 4o.

124. Acela din exemplele: 1o Fratele studentului aceluia este aici. 2o Îi explic studentului aceluia un cuvânt nou. 3o I-am înmânat aceluia scrisoarea. 4o Pe ai aceluia nu-i cunosc. 5o Teza studentului aceluia n-am citit-o. este adjectiv pronominal în varianta:a)în 1o, 2o;b) în toate;c) în 1o, 2o, 5o; d) în 3o, 4o;e) în niciuna.

125. Există locuţiuni adjectivale numai în varianta:

Petre Elena 21


1o Este un om cu judecată. 2o A greşit din nebăgare de seamă. 3o Are fel de fel de idei. 4o El este în stare de orice. 5o Era înconjurat numai de oameni de bine.a) în toateb)în 3o, 4o;c)în 1o, 3o;d) în 1o, 3o, 4o, 5o;e)în 2o, 4o, 5o.

126. Există adjective provenite prin conversiune din alte părţi de vorbire numai în varianta:1o Ieşise pe stradă în pantofi balerini. 2o Am citit o carte despre micul prinţ. 3o

O asemenea greşală costă. 4o Bunica lui era încă o femeie bine. 5o O aşa discuţie te deranjează.a)în toate;b)în 1o, 2o;c) în 3o, 4o, 5o;d) în 1o, 3o, 4o; e) în 1o, 3o, 4o, 5o.

127. Toate adjectivele sunt fără grade de comparaţie numai în variantă:a)major, mort, alb-gălbui;b)interior, atractiv, infim;c)infirm, inexpresiv, inadecvat,d)ideal, lateral, mărginaş;e)cubic, sferic, personal.

128. Toate numeralele multiplicative sunt numai în varianta:a)din doi în doi; de 7 ori; întreit;b) dublu, triplu, înzecit; c) cvadruplu, de mii şi mii de ori, înmiit;d) dublet, duet, îndoit; e) cincime, octet, triplu.

129. Toate numeralele sunt colective numai în varianta: a) ambii, câte doi, toţi cinci;b) amândoi, triplu, tustrei;c)ambii, câteşitrei, tuspatru;d)ambele, tustrele, triple;e)miime, dublu, amândouă.

130. În care dintre variante există locuţiuni prepoziţionale pentru acuzativ?1o De din vale de Rovine....2o Ne-am întâlnit cu un an înainte.3o El locuieşte foarte departe de centru.4o Vine de departe.5o A stat până la trei.a)în toate;

Petre Elena 22


b)în niciuna;c)în 1o, 3o, 5o;d) în 1o, 2o;e) în 1o, 2o, 3o.

131. În care variantă există nu mai conjuncţii coordonatoare adversative?a)dar, şi, deci;b)iar, ci, aşadar;c)cât, şi, prin urmare;d)ba, iar, deci;e)dar, iar, ba.

132. În care variantă există numai conjuncţia coordonatoare adversative?a)ci, ba, însă;b)dar, însă, precum şi;c)nici, însă, aşa că;d)aşadar, iar, deci; e) ba, ci, va săzică.

133. În care variantă există nu mai conjuncţii coordonatoare conclusive?a) aşadar, precum şi, aşa că;b)deci, aşadar, prin urmare;c)fie, va săzică, de aceea;d)care va să zică, de aceea, încât să;e) sau, precum că, aşadar.

134. Formele accentuate şi neaccentuate ale pronumelui personal există numai în cazurile?a) N şi Ac;b)G şi D;c)D şi Ac.;d)G şi Ac.;e) în toate.

135. O eate pronume personal cu valoare neutră, fără funcţie sintactică numai în varianta:1o Că minte o ştiu toţi. 2o I-a zis-o de la obraz. 3o I-am dat-o, pentru că de la el am luat-o. 4o O veni şi vremea noastră.a) în toate;b) în 1o, 3o;c)în 1o, 2o, 3o; d) în 2o; e) în 3o, 4o.

136. Pronumele personal de persoana a III-a, sg. în dativ nu are funcţie sintactică în varianta: 10 Zi-i înainte, că-i zici bine! 20 Se gândeşte la viaţa-i. 30 Îi repet de multe ori acelaşi lucru. 40 Îi stă mintea la altceva. 50 Îi dă cu gura întruna.

Petre Elena 23


a) în 10, 40;b) în10, 30, 40 ;c) în 40, 50;d) în toate;e) în10, 50;

137. Îi din exemplele: 10 Când îi omul în doi peri, e rău. 20 Totdeauna îi lua vorba din gură.. 30Dă-i cu bere, dă-i cu vin. 40 Dă-i şi lui când are nevoie. 50Îi vine rău foarte des., are valoare neutră şi nu are funcţie în varianta:a) în 30;b) în 30, 40;c) în 10, 50 ;d) în10, 20, 30;e) în niciuna;

138. Al meu din exemplele: 10 Al meu n-a venit. 20 Un prieten al meu scrie bine. 30 Acest prieten al meu n-a venit. 40 Trandafirul acela al meu a înflorit., este adjectiv pronominal în varianta:a) în toate;b) în 20, 30, 40;c) în niciuna;d) în 10;e) în 20, 30;

139. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 El stă în faţa lui. 20 El stă în faţa-i. 30 El stă în faţa sa. sunt:a) 10, 20 pron. pers. în G – cl; 30 pron. Pers. În G - cl;b) 10, 20 pron. pers. în D – cl; 30 adj. pos. în Ac – at. adj.;c) 10 pron. pers. în G – cl; 20 pron. pers. în D – cl; 30 adj. pos. în Ac – at. adj.;d) 10 pron. pers. în D – cl; 20 pron. pers. în G – cl; 30 adj. pos. în Ac – at. adj.;e) 10, 20 pron. pers. în D – cl; adj. pos. în Ac –cl;

140. Ce din exemplele: 10 Ce-am mai glumit.20 Ce veselă pare! 30 Ce fată veselă! 40Ce repede merge! 50Ce ger năpraznic! este adverb numai în varianta:a) în toate;b) în 10, 50;c) în 20, 30;d) în 10, 20, 40;e) în 20, 30, 40;

141. Ce din exemplele: 10 Nu ştii ce bine ne-am distrat.20 Vorbeşte cu ce coleg doreşti.30 Am aflat ce ger va fi. 40 Plângea de rea ce era. 50Am aflat ce bolnavă a fost. este adjectiv relativ în varianta:a) în toate;b) în niciuna;c) în 10, 30;d) în 20, 50;e) în 20, 30;

Petre Elena 24


142. Ce din exemplele: 10 Nici nu ştii ce bine ne-am simţit. 20 De repede ce mergea a căzut. 30 A întrebat-o ce face. 40 S-a interesat de ce carte citim. 50Mă gândesc la ce viaţă falsă trăim. este adverb relativ numai în varianta:a) în 10, 20;b) în toate;c) în 30;d) în 40, 50;e) în 10, 40, 50;

143. Ce din exemplele: 10Ce faci acolo?. 20 Nu înţeleg de ce a greşit. 30A uitat despre ce carte l-ai întrebat. 40S-a auzit ce călduri vor veni. 50Trăieşte din ce câştigă. este pronuime relativ numai în varianta:a) în toate;b) în 20, 50;c) în 10;d) în 30, 40;e) în 20, 30, 50;

144. Toate locuţiunile pronominale nehotărâte sunt numai în varianta:a) după ce, nu ştiu ce, de vreme ce;b) nu ştiu cât, nu se ştie cât, Doamne fereşte;c) Dumnezeu ştie ce, nu se ştie care, te miri cine;d) nu se ştie unde, din ce moment, nu ştiu cât;e) din ce în ce, te miri ce, nu ştiu cine;

145. Există numai locuţiuni pronominale nehotărâte doar în varianta:a) te miri cum, te mirice, de ce;b) nu ştiu care, nu se ştie care, de aceea;c) Dumnezeu ştie ce, de vreme ce, pentru aceea;d) nu se ştie cât, nu se ştie cine, te miri cine;e) te miri cum, de asta, naiba ştie cât ;

146. Verbul a fi din exemplele 10 “Şi de-o fi să mor…” 20 Luna asta telefonul este 500 de mii. 30 Ieri a fost la Bucureşti. 40”Din zei de-am fi scoborâtori” 50”C-o moarte tot suntem datori.”este predicativ numai în varianta:a) în toate;b) în 10, 40;c) în 20, 30, 40;d) în 20, 40, 50;e) în 40, 50;

147. Verbul a fi din exemplele 10 El este cuminte şi înţelept. 20. A fost audiat de mai multe ori. 30 E ger. 40 El este ce şi-a dorit. 50 Eşti aşteptat la telefon. este copulativ numai în varianta:a) în 10, 40;b) în 10, 30, 40;c) în toate;

Petre Elena 25


d) în 20, 50;e) în 10, 30, 40;

148. Verbul a fi din exemplele 10 Fie ce-o fi. 20 dacă a greşit este că n-a învăţat. 30Mi-e sete. 40Ne-ar fi fost mai uşor altfel. 50 Eşti cum ne-am aşteptat. este impersonal numai în varianta:a) în 10, 40;b) în 10, 20;c) în 10, 20, 30;d) în 10, 20, 40;e) în toate;

149. Verbul a ajunge din exemplele 10 A ajuns mâna dreaptă a împăratului. 20Datorită efortului ajunge ce-şi doreşte. 30Ajunge cât ai vorbit. 40Uneori ajunge şi numai o vorbă rea. este copulativ numai în varianta:a) în 20, 30;b) în 10, 20, 30;c) în 10, 20;d) în toate;e) în 10, 20, 40;

150. Verbul a însemna din exemplele 10 Pace înseamnă să nu-ţi fie teamă. 20pentru mine ea a însemnat un ideal de viaţă. 30 Din greşeală a însemnat alte exemple.. 40 Ce înseamnă greşeala asta pentru tine? este copulativ numai în varianta:a) în toate;b) în 10, 40;

c) în 30, 40;d) în 10, 20, 40;e) în 30;

151. Verbul a rămâne din exemplele 10 A rămas paf. 20 A mai rămas praf pe mobilă. 30A rămas ce-a fost dintotdeauna. 40 A rămas să ne întâlnim altădată. 50 A rămas acasă. este copulativ numai în varianta:a) în 30, 40;b) în toate;c) în 20, 30;d) în 30, 40, 50;e) în 10, 30;

152. În care variantă există verbe care nu pot avea niciodată subiect?a) a ninge, a i-se acri, a-i părea;b) a-i plăcea, a i se urî, a-l durea;c) a tuna, a-i păsa, a i se părea;d) a fulgera, a i se urî, a-i conveni;e) a se cădea, a ploua, a-i veni;

Petre Elena 26


153. În care variantă există numai verbe dublu tranzitive?a) a supăra, a interoga, a examina;b) a promova, a ruga, a sfătui;c) a asculta, a întreba, a aştepta;d) a trece, a durea, a traversa;e) a povăţui, a urma, a bucura ;

154. În care variantă există numai verbe intranzitive?a) a conta, a sta, a fi;b) a merge, a porni, a visa;c) a şedea, a renunţa, a refuza ;d) a se baza, a rămâne, a începe;e) aieşi, a ajunge, a deranja;

155. Cum din exemplele: 10S-a întâmplat cum ai spus tu. 20 Cum a procedat el nu interesează pe nimeni. 30Cum era bolnav, se mişca mai greu. 40Cum l-a văzut l-a şi recunoscut. 50Cum vremea era rea, a stat numai în casă. este adverb relativ numai în varianta:a) în toate;b) în 10, 20;c) în 10, 20, 50;

d) în 30, 40, 50;e) în 20,30, 40, 50;

156. Cum din exemplele: 10 L-a recunoscut cum l-a văzut. 20 “Cum treci Siretul apa-I rea şi lemnele pe sponci.” 30 Cum era supărat pe noi, nu l-am mai deranjat. 40S-au ăîntâmplat toate cum ti le-am povestit. 50Cum a fost aşa a rămas. este conjuncţie numai în varianta:a) în toate;b) în 10, 20, 30;c) în 10,20, 30, 50;d) în 40, 50;e) în 30, 40, 50;

157. Când din exemplele: 10Când vii la noi?. 20 Când n-ai ştiut nimic, de ce vrei notă mare. 30 L-am asteptat când ne-ai spus. 40I-a scos dintele când putea să-l trateze. este adverb numai în varianta:a) în 10, 40;b) în toate;c) în 10, 30;d) în 10, 30, 40;e) în 20,30, 40;

Petre Elena 27


158. Când din exemplele: 10Când vin să mă aştepţi. 20 Nu se ştie când ajunge. 30 Când m-aş lua după tine, aş ajunge rău. 40 A luat taxiulcând puteaveni pe jos. este adverb relativ numai în varianta:a) în toate;b) în 10, 40;c) în 10, 20, 30;d) în 10, 20;e) în 30, 40;

159. Când din exemplele: 10A venit când l-am chemat. 20 Când ar veni de târziu, tot îl primeşte în casă. 30 Când m-aş pune la mintea ta, aş pleca imediat. 40S-a interesat când vine. este conjuncţie numai în varianta:a) în toate;b) în niciuna;c) în 20, 40;d) în 10, 40;e) în 20,30, 40;

160. Unde din exemplele: 10Unde n-are minte, se poartă aşa urât. 20 Unde s-ar duce, tot acasă vine. 30Unde a fost ieri s-a dus şi azi. 40Nu s-a aflat niciodată unde a fost. este conjuncţie numai în varianta:a) în 10, 20;b) în 10, 20, 30;c) în 30, 40;d) în toate;e) în niciuna;

161. În care variantă există numai locuţiuni adverbiale predicative?a) fără îndoială, ba bine că nu, cu neputinţă;b) de bună seamă, cu certitudine, fără doar şi poate;c) cu siguranţă, cât pe-aci, de neconceput;d) cu certiutudine, mai mare păcatul, cu toate acestea;e) de bună seamă, ca şi când, de parcă;

162. În care variantă există pronume care nu pot deveni adjective pronominale?a) care, oricare, noi;b) dînsul, altcineva, însuşi;c) ce, orice, altul;d) fiecare, meu, tu;e)nişte, cutate, cine;

163. În care dintre variante există pronume care nu devin adjective pronominale?a) însîşi, oricare, oricine;b) sieşi, vreunul, oarecare;c) dumneata, ce, ceea ce;d) cît, oricât, vreuna;

Petre Elena 28


e)lui, dumneavoastră, însa;

164. În care dintre variante cât este adverb? 10 “Cât de frumoasă te-ai gătit!”. 20 Ţipă cât îl ţine gura. 30 Nu-i place atât să cânte, cât să danseze. 40 El pare cât este. 50 Nu mai ştie cât pepsi bea zilnic.a) în 10, 20, 40;b) în toate;c) în 30, 50;d) în 20,30, 40;e) în 10, 50;

165. Au numai valoare substantivală numeralele din varianta:a) toate numeralele cardinale; b) numai sută, mie, miliard, bilion (de la numeralele cardinale);c) numai sută, mie, miliard, bilion (de la numeralele cardinale) şi numeralele fracţionale;d)e)

166. Cui din exemplele: 10 Îi dau cui cere. 20 Am luat caietul cui a venit primul. 30Cui i-a dat cartea? 40 Hai cu toţi pe la casa cui ne are. este:a) în 10, 30 pron. interog. în D- ci; 20 pron. interog. în G- sb.;b) în 10, 20, 30 pron. relat. în G- sb.;c) 20, 40 pron. relat. în G- sb.; 30 pron. interog. în D- ci;d) 10 pron. relat. în D- sb.; 20, 40 pron. relat. în G- sb.; 30 pron. interog. în D- ci;e) 10, 20, 40 pron. relat. în G- sb.; 30 pron. interog. în D- ci;

167. În care variantă pronumele în dativ are valoare de dativ etic?10Harap Alb mi ţi-l ia pe zmeu de gât. 20 Mi-e inima de lacri mi plină. 30Unde nu mi-l ia şi mi-l trânteşte. 40Mi-e foarte frig.a) în toate;b) în 20, 40;c) în 10 , 20, 40;d) în 20, 30;e) în 10, 30;

168. În care variantă dativul are valoare de dativ posesiv?a) Mi-a luat o piatră de pe inimă. b) Mi-a băut cafeaua.c) Să nu-i dai atenţie.

d) Mi-e somn.e) Acum ţi-e mai bine.

169. În care variantă există adjective pronominale în genitiv şi dativ?10Celorlalţi amici le-a ascuns adevărul. 20 Din greşeală i-am, pus aceluiaşi coleg aceeaşi întrebare. 30Lui însuşi i se pare o nedreptate. 40Băiatul vecinului acesta e mic. 50 Aceleaşi gânduri ne obsedau pe toţi.a) în 10 , 20, 30;

Petre Elena 29


b) în toate;c) în 10, 20;d) în 40, 50;e) în 10 , 20, 40;

170. Cuvintele subliniate din exemplele: Azi e sâmbătă. sunt:a) azi - subst., sb.; sâmbătă - subst. , sb.;b) azi - adv., ct.; sâmbătă - subst. , sb.;c) azi, sâmbătă - adv., ct.;

d) azi - adv., ct.; sâmbătă – subst., nume pred.;e) azi - subst., nume pred.; sâmbătă - subst., sb.;

171. Cuvintele subliniate din exemplele:Din privirile dintre cei de faţă a înţeles imediat adevărul. sunt:a) dintre cei de faţă – cl., loc. adj.b) dintre cei de faţă – at. adv., loc. adv.c) dintre cei de faţă – at. subst. prep., loc. adj. substantivizatăd) dintre cei – at. pron., pron. demonstr., de faţă - at. adj., loc. adj.;e) dintre cei - at. pron., pron. demonstr., de faţă - at. adv., loc. adv.;

172. Demonstrativul din exemplul: Acestei fete i-ar fi plăcut să găsească un băiat ca acesta, nu ca acela. este:a) at. adj., at. adj., at. adj.;b) at. adj., at. adj., at. pron.;c) at. adj., at. pron., at. adj.;d) at. adj., at. pron., at. pron.;e) at. pron., at. pron., at. pron.;

173. Ţi din exemplul: Ce-ţi pofteşte inima? este:

a) pron. pers. în D- ci;b) pron. pers. în D- cu val. Neutră, fără funcţie;c) pron. refl. în D- ci;d) pron. refl. în D- at. pron.;e) pron. pers. în D- at. pron. (dativ posesiv);

174. Cuvintul subliniat din exemplul: Masa era plină de ce puseseră pe ea.a) de ce - pron. relat. cu prep. - cd;b) de ce- loc. pron. - cd;c) de ce pron. relat. cu prep. - ci;d) de ce - loc. adv. – fără funcţie;e) de ce- loc. conj. – fără funcţie;

175. Odin exemplul: După o clipă de confuzie şi-a revenit. este:a) art. nehot.; b) numeral cu val. de adj.;c) adj. nehot.;

Petre Elena 30


d) pron. nehot.; e) face parte din loc. adv. o clipă

176. Cuvintele subliniate din exemplele: El este mai cu răbdare decât tine. sunt:a) toate loc. adj.;b) loc. adv., adv., loc. adj.;c) loc. adj., adj., loc. adj.;d) loc. adv., adj., loc. adj.;e) loc. adv., adv., loc. adv.;

177. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Iată şi sfânta lună! 20 Uite şi sfântul soare! sunt:a) 10, 20 – V;b) 10, 20 – N;c) 10 - Ac, 20 – N;d) 10, 20 – Ac;e) 10- N, 20 – Ac;

178. Cum din exemplul: Mă frământă gândul cum te-aş putea îndupleca. este:a) pron. relat. - cm;b) adv. relat. – at. adv.;c) adv. nehot. – at. adj.;d) conjuncţie – fără funcţie;e) adv. relat. – cm;

179. Cuvintele subliniate din exemplele: Mulţi credeau despr el că e un nimeni. sunt:a) un nimeni – subst, nume pred.;b) un nimeni - pron. neg., cd;c) un - at. adj., adj. nehot., nimeni- sb., pron. neg.;d) un nimeni - sb., pron. neg.;e) un - at. adj., num. card., nimeni- n. pred., pron. nehot.;

180. Cuvintele subliniate din exemplele: Nu renunţă cu niciun preţ. sunt:a) locuţ. adj. - cm;b) locuţ. adv. - cm;c) cu preţ – subst. cu prep. – ci; niciun- at. adj. – adj. nehot.;d) loc. subst.- cm;e) cu niciun – pron. cu prep. – cm, preţ – subst. – at. subst.;

181. Cum din exemplul: De mânie cum e focul i s-a făcut faţa. este:

a) conjuncţ.;b) adv. relat. – ct;c) adv. relat. – nume pred.;

Petre Elena 31


d) adj. relat. – nume pred.;e) adv. relat. – cm;

182. Cuvintele subliniate din exemplul: E primăvară (10) în ianuarie (20). sunt:a) 10 adv. - nume pred., 20 subst.- ct;b) 10 subst.-sb, 20 subst.- cl;c) 10, 20 subst.- ct;d) 10 subst.-sb, 20 subst.- ct;e) 10 subst.-cd, 20 subst.- ct;

183. Cuvintele subliniate din exemplul: Nu ami avea de loc ţinere de minte. sunt:a) loc. adv.;b) loc.- verb.;c) subst. compus;d) adv. compus;e) locuţ. subst.;

184. În exemplul Te porţi de parcă ai fi copil. există o locuţiune:a) conjuncţ.;b) adv.;c) adj.;d) prepoz.;e) nu există locuţ.;

185. În exemplul: Pe uliţă nu era decât un singur bec. cuvântul subliniat este:a) art. nehot.;b) num. card. cu val. adj.;c) pron. nehot.;d) adj. pron. nehot.;e) num. card. cu val. subst.;

186. Cuvintele subliniate din exemplele: 10Aşa e lumea asta. 20 Aşa să faci cum ai spus. 30 Vremea azi e aşa şi aşa. 40 Azi se simte aşa-şi-aşa. sunt:a) adverbe în toate;b) adjective în toate;c) în 10 adj., 20 adv., 30 loc. adj., 40 loc.- adv.;d) în 10 adj., 20 adv., 30, 40 loc.- adv.;e) în 10 adj., 20 adv., 30, 40 loc.- adj.;

187. Frumos din exemplele: 10Cântă frumos. 20 El este frumos. 30frumos a fost, frumos este şi acum. 40Admiră întotdeauna frumosul. este:a) în 10 , 20, 30- adj., 40- subst.;b) în 10 , 30- adv., 20- adj., 40- subst.;c) în 10 , 20 adv., 30- adj., 40- subst.;d) în 10- adv., 20, 30- adj., 40- subst.;e) în toate adj.;

Petre Elena 32


188. În exemplul: Acum Mihai nu mai era(1) acolo, era (2) numai Radu., verbul a fi este:a) copulativ;b) impersonal;c) auxiliar;d) 1 copulativ, 2 predicativ;e) predicativ;

189. În exemplul: Azi n-a mai fost ascultat(1) el, a fost (2) altul., verbul a fi este:a) auxiliar;b) copulativ;c) predicativ;d) 1 auxiliar, 2 copulativ;e) 1 copulativ, 2 predicativ;

190. În exemplul: Nu tot ce citeşti se poate reţine., verbele sunt la diateza:a) activă (citeşti, reţine), reflexivă (se poate);b) activă (citeşti, poate), pas. refle. (se … reţine);c) activă (citeşti, poate), refle. (se … reţine);d) activă (citeşti), refl. (se poate, se … reţine);e) activă (citeşti), refl. (se poate) pas. refle. (se … reţine);

191. Cuvintele subliniate din exemplul: La fel e şi al său. sunt:a) pron. pos. G - sb.;b) adj. pos. N - at. adj..;c) pron. pos. N - sb.;d) pron. pos. G- n. pred.;e) pron. pos. N- n. pred.;

192. După vocativ se foloseşte următorul semn de punctuaţie: 10 punct, 20

virgulă, 30 punct şi virgulă, 40 semnul excşlamării, 50 semnul întrebării, 60 nu se folosesc semne de punctuaţiea) 20, 60;b) 10, 20;c) 10;d) 20, 40;e) 40, 50;

193. Adverbele din exemplele: 10Bine ai venit. 20 B ine că a venit şi el . 30Desigur că ştie. 40 Va veni fireşte şi el. 50El vine desigur mâine. 60 Are sigur dreptate. sunt predicative în varianta:a) 30, 40;b) în toate;c) în 10 , 30, 50;

Petre Elena 33


d) 20, 30;e) în 20 , 50, 60;

194. Cuvântul subliniat din exemplul:Soarele strălucea deasupra noastră.este:a) pron. pos. în G;b) adj. pron. în Ac; c) pron. pos. în N;d) adj. pron. în G;e) adj. pron. în D;

195. Ce din exemplul: Nu-şi dădea încă seama de ce se întâmplă cu el. este:a) pron. relat. în Ac - ci;b) pron. relat. în Ac - cd;c) pron. relat. în Ac – sb.;d) loc. adv. – cz;e) loc. conjuncţ. - fără funcţie sint.;

196. Cuvintele subliniate din exemplul: Fără îndoială că ştie adevărul. sunt:a) loc. adj. – n. pred.;b) loc. adv. – n. pred.;c) subst. cu prep.- cm;d) loc. adv. – pred. verb.;e) locuţ. subst.- cm;

197. De ce din exemplele:Nţa înţeles bine ce face şi de ce. este:a) pron. interog. – cz;b) pron. relat. – cs;c) pron. relat. – cd;d) loc. adv. – cz;e) pron. relat. – cz;

198. Verbele din exemplul: Extrese(1) cuvântul din dicţionar, se uită (2) la el şi îl scrise (3) în caiet. sunt la timpul:a) toate la perf. simplu;b) toate la imperf.;c) 1, 3 la perf. simplu, 2 la prezent;d) toate la prezent;e) 1, 2 la prezent, 3 la perf. simplu;

199. De asta din exemplul: De asta îţi reamintesc ca să nu uiţi. este:a) loc. adv. – cz;b) loc. adv. – cs;c) loc. adv. – ci;d) pron. dem. cu prep. – ci;e) locuţ. conjuncţ. coord.;

Petre Elena 34


200. Pentru aceea din exemplul:Nu avem decât o viaţă, pentru aceea trebuie s-o trăim demn.. este:a) pron. dem. cu prep. – ci;b) loc. adv. – ci;c) loc. adv. – cz;d) loc. pron. – cs;e) conjuncţ. coord. dijunctivă;

201. A este prepoziţie în:1o.Fluiera a pustiu.2o Colegii a cinci dintre noi n-au venit.3o Cartea asta a voastră a apărut de curând.4o Înainte de a cumpăra, număraţi banii.5o Graţie a tot ce faci eşti eşti apreciat.a) 1o, 2o, 3o, 4o, 5o

b) 2o, 3o,4o

c) 1o, 2o, 4o, 5o

d) 1o, 3o, 5o

e) 2o, 3o, 4o

202. Categoriile gramaticale folosite în morfologie sunt:a) articularea, genul, numărul, cazul, diateza, persoana;b) genul, numărul, cazul, comparaţia, persoana, modul, timpul, diateza;c) declinarea şi conjugarea;d) flexiunea şi tranzitivitatea;e) declinarea, conjugarea, tranzitivitatae, funcţia.

203.În care variantă există numai locuţiuni conjuncţionale?a) pentru că, imediat ce, cu scopul să;b) pentru ca să, ca şi cum, în timp ce;c) ca să, indiferent ce, cu condiţia să; d) aşa că, o dată ce, în timpul când;e) cu toate că, pe măsură ce, înainte de;

204. Cuvintele subliniate din propoziţia: Am venit să mi te închini. sunt:a) mi, te: pron. pers.. – c.ib) mi, te: pron. refl.- c.d.c) mi: pron. pers. – c.i.; te – pron. ref. Fără funcţied) mi, te pron. pers. fără funcţie (D.etic)e) mi pron. pers. D - atr. pron; te pron. refl. Ac.c.d.

205. În versurile: De din vale de Rovine / Grăim Doamnă, către Tine. cuvintele subliniate sunt:a) prep. comp. + subst. (c.l.) + prep.+subst. În Ac.(at.prep); prep.+pron. în Ac.(c.i.)b)loc. Prep.+subst. În Ac. (c.l.); prep + pron. în Ac. Ac. Cu sens de D (c.i)c) prep. + loc. Adv.(c.l) + subst. în Ac (c.i.); prep. +subst. propriu în Ac. (c.i)d) prep. comp. + subst. în Ac. (c.l); prep. + pron. în D(c.i)e) loc.adv. (c.l) + subst. în Ac.(c.l); prep.+ pron. în Ac(c.i)

Petre Elena 35


206. în exemplul Mâine e vineri., cuvintele subliniate sunt:a) mâine – adv., ct; vineri – subst. sb.b) mâine – subst. sb.; vineri – adv. C.t.c) mâine –adv.c.t.; vineri –adv.c.t.d) mâine - subst.n.pr.; vineri - adv.c.t.e) mâine - adv.n.pr.; vineri - subst. sb.

207. Alegeţi varianta corectă:1o se întoarse, se întorsese, întoarcăse oricând;2o se întoarse, se întorsese, întoarcă-se oricând;3o se întoar-se, se întorse-se, întoarcă-se orcând;4o se întoarse, se întorse-se; întoarcă-se oricânda) 1o

b) 3o

c) 1o, 2o

d) 3o, 4o

e) 2o

208. În propoziţia: Spre miezul nopţii s-a întors acasă., cuvintele subliniate sunt, din punct de vedere morfologic:a) loc. subst.; b) prep.+loc subst.; c) prep.+ subst. comp.; d) prep.+subst. în Ac.; + subst. în G.; e) loc. prep. + subst. în G.

209. Alegeţi forma corectă: 1o a) a se sfi, a pusti; b) a se sfii, a pustii; c) a se sfiii, a pustiii2o a) (eu) mă sfi, pusti; b) (eu) mă sfiii, pustii; c) (eu) mă sfiii, pustiii;30 a) (el) se sfi, pusti; b) (el) se sfii, pustii; c) (el) se sfiii, pustii.a) 1ob; 2oc; 3obb) 1oc; 2ob; 3obc) 1oa; 2ob; 3ocd) 1ob; 2oa; 3oae) 1oc; 2oc; 3oc

210. Sunt corect folosite la forma articulată:a) Alpii, Balcanii, Carpaţii,b) alpiul, Balcanul, Carpatul,c) Alpul, Balcanul, Carpatuld) Alpi-i, Balcani-i, Carpaţiiie) Alpii, Balcaul, Carpatul

211. Formele de G-D ale pronumelui int.-rel. care sunt:a) G:al care; D:la care b) G:a care; D:la care c) G: a lui care; D:lui care d) al căruia; D:căruia e) G:a lu care; D:lu care

212. Alegeţi formele verbale corecte:

Petre Elena 36


1o a) se chinuie, bănuie, străduie, destăinuie, sfătuie; b) se chinuieşte, bănuieşte, străduieşte, destăinuieşte, sfătuieşte; 2o a)ciuruie, absolvă, îndoaie, mântuie; b) ciuruieşte, absolveşte, se îndoieşte, mântuieşte;3o a)acordă, concură, contractă, degajă, ordonă; b) acordează, concurează, contractează, degajează, ordoneazăa) 1oa; 2ob. b)1ob; 2ob; 3o a,b. c)1oa,b; 2oa,b; 3oa,b. d)1ob; 2oa; 3ob. e)1ob; 2oa,b; 3oa,b.

213. Cuvântul drept poate fi:a) subst., adj., adv.; b) adv., adj.; c) adj., prep., subst.; d) adj., adv., subst., prep.; e) subst., adv., prep.;

214. Se folosesc numai copulativ verbele:a)a fi, a părea; b) a deveni, a redeveni; c) a se face, a însemna; d) a ieşi, a rămâne; e) a ajunge, a se preface;

215. În care variantă există o locuţiune prepoziţională:a) Se va muta mai aproape tine.b) L-am văzut cu câteva zile înainte.c) A intrat în casa de alături.d) Cei din urmă vor fi cei dintâi.e) În caz de plouă, stăm acasă.

216. Verbul a rămâne este copulativ în:1o El a rămas cum a fost.2o Rămâne de văzut.3o Am rămas surprins de rezultat.4o Au rămas pe drumuri după incendiu.5o Rămâne să ne mai întâlnim în altă zi.a 1o, 2o, 3o; b) 1o, 3o, 5o, c) 1o, 2o, 3o, 5o d) 1o, 3o, 4o e) 1o, 4o, 5o

217. Cuvântul tot din exemplele: 1o Are tot ce-şi doreşte. 2o Mă tot bate la cap. 3o Tot el vine şi azi. 4o A citit tot romanul. 5o „Tot mai citesc măiastra-ţi carte, / Deşi ţi-o ştiu pe dinafară.”, este:a) 1o adj. substantivizat; 2o,3o adv. de mod; 4o adj. var.; 5o adv. concesiv;b) 1o, 2o, 3o adv. de mod; 4o adj. substantivizat; 5o adv. concesiv; c) 1o pron. neh.; 2o,5o adv. de mod; 3o,4o adj. var.; d) 1o subst.; 2o,3o,4o adv. de mod; 5o adj. concesiv;

Petre Elena 37


e) 1o, 2o, 3o, 5o adv de mod; 5o adv. concesiv.

218. Când din următoarele exemple: 1o Când aş face ce vor ei, mi-aş lua lumea în cap. 2o Când n-ai ştiut, de ce vrei notă mare? 3o Când e frig afară, e frig şi în casă. 4o L-am auzit când a venit., estea) 1o, 2o, 3o, 4o adv;b) 1o, 4o adv; 2o, 3o conj.; c) 1o, 2o, 3o, 4o conj.; d) 1o, 2o conj; 3o, 4o adv.; e) 1o, 4o conj; 2o, 3o adv.

219. În propoziţia: I-am expediat colegei mele, Maria un colet., cuvântul subliniat este în cazul: a) genitiv; b) dativ; c) vocativ; d) nominativ; e) acuzativ

220. Substantivul frate din exemplul: „Frate (a), frate (b), dar brânza e pe bani”, este în cazul a) a şi b în N; b) a în N; b în V; c) a în N; b în Ac; d) a şi b în V; e) a şi b în Ac.

221. Cea este articol demonstartiv în varianta:a) „Iar la cea măicuţă Să nu spui, drăguţă...”b) Cea din dreapta este colega mea.c) Nu vreau să ştiu ce-a spus ea.d) Nu eu sunt cea în stare de orice.e) Ştiu că cea care minte eşti tu.

222. A este articol posesiv în varianta:a) Nu-l interesează a afla adevărul.b) Miroase a fum.c) Dimineaţa când a veni cerbul la izvor şi a bea apă [..]d) Tezele a trei dintre noi au fost apreciate.e) Revista aceea a voastră a apărut recent.

223. Cuvintele subliniate din exemplul: N-am avut cine ştie ce de aflat de la el. sunt:a) pron. rel., verb, pron rel.;b) loc. adj.c) loc. adv.d) loc. pron.e) constr. verbală relativă

224. Pluralul substantivelor şi adjectivelor se formează:a) numai cu desinenţe;b) numai cu alternanţe fonetice;c) numai cu sufixe; d) numai cu sufixe şi/sau cu desinenţe;e) cu desinenţe şi/sau cu sufixe.

Petre Elena 38


225. Cuvintele subliniate din fraza: Viaţa ne e dată o singură dată, de aceea trebuie s-o preţuim. sunt: a) loc. adv;b) loc. conj. coord. disj.;c) prep.+pron. dem,;d) loc. conj. subord. cz.;e) conj. coord. adversativă compusă

226. Relativul din fraza: A fost prins criminalul de groaza căruia tremura tot oraşul. Este:a) adj. rel.- at. adj.;b) pron. rel. – cz.;c) pron. rel.-at. pron. genit;d) pron. rel.-at.pron în D;e) pron. rel.–at. pron. prep.

227. În exemplul: Camera avea o singură fereastră, cuvântul o este:a) numeral cu valoare adjectivală;b) art. nehot.;c) pron. nehot;d) adj. pron. nehot.;e) pron. pers. cu valoare neutră.

228. În fraza: „Era pe când nu s-a zărit / Azi o vedem şi nu e.”, verbul a fi este în ordine:a) copulativ impersonal, predicativ impersonal; b) auxiliar copulativ personal;c) predicativ personal; predicativ personal;d) predicativ impersonal, predicativ personal;e) copulativ impersonal, copulativ personal

229. Formele accentuate, după caz, ale pronumelui reflexiv sunt:a) D:sie; Ac:sine; b) D:sie, sieşi; Ac.sine; c) G:său, sa, săi, sale; D sie; Ac:sine; d) N.se; D său, sa, săi, sale; Ac.sine; e) D îşi, şi; Ac:se, s-

230. Sunt defective de plural substantivele din seria:a) foame, teamă, volei, sclavagism, unt;b) câlţi, tărâţe, funeralii, ochelari;c) somnolenţă, fier, ecou, batalion, consecvenţă;d)sare, fasole, ardei, azalee, comando,e) ovine, bătrâneţe, capitalism, pui, ochi, nume.

231. În propoziţia: Ajunge o măciucă la un car de oale, o este:a)art.neh; b)num. card.-at.adj.; c) adj. pron.nehot.-at.adj.; d)pron. pers. cu valoare neutră fără funcţie; e) pron.pers. –c.d.

Petre Elena 39


232. Verbele din fraza: „Mâncaţi, beţi şi vă veseliţi, dar la fata împăratului Roş nici nu vă gândiţi., sunt la modul:a) imperativ-primele trei; indic.-ultimul; b) indic.-toate; c) imperativ-toate;d) conj. cu sens de imperativ –toatee)indic-primele trei; imperativ-ultimul.

233. Indicaţi forma corectă:a) băiatul a cărui colegi; b) băiatul al cărui colegi; c) băiatul ai cărui colegi; d) băiatul ai cărora colegi; e) băiatul a căror colegi.

234. În fraza: E deştept, numai că nu învaţă:, numai că este:a) loc. conj. subord.b) numai adv; că –prep.;c) loc. conj. copulativă; d) loc. conj. adversativă;e) loc. conj. conclusivă.

235. Imperativul negativ singular de la verbele: a face, a se duce, a veni, a desface este:a) nu face!, nu te duce!, nu veni!, nu desface!;b) nu fă!, nu te du!, nu desfă!;c) nu face!, nu te du!, nu veni!, nu desface!;d) nu făcea!, nu te duce!, nu vii!, nu desfăcea!;e) nu făcea!, nu te duce!, nu venii!, nu desfăcea!.

236*. Nu are grade de comparaţie .........adjective din seria:a)vin, admirabil, întreg, treptat, des;b) bun, egal, oral, sferic, sensibil;c) tenace, vivace, atroce, ferice, optim;d) gri, mare, alb-galbui, infim, final;e) anost, unic, naţional, precoce, stângaci;

237. Forma corectă de plural este cea din seria:a)obezi, treji, brazi, mofluzi, confuzi;b)confuzi, mofluzi, grunji, trezi, obeji;c)grumaji, brazi, harbuji, boji, obezi;d)titirezi, difuzi, vitezi, mofluzi, huhurezi;e)mofluji sau mofluzi, mânji, grumazi, matroji.

238. Formele după caz ale pronumelui dumneata sunt:a) N-Ac, G-D dumneata; v-b) N-Ac, Vdumneata; G-D lu dumneata;c) N-Ac, V dumneata; G-D dumitale;

Petre Elena 40


d) N-Ac-dumneata; G-D, V dumitale,e) N-Ac, V-dumneata; G-D dumnitale.

239. Valoarea morfologică a lui cum din exemplul: „[...] cum veni primăvara, cum i se umplu sufletul de bucurie, cum i se umple copilului mic”, este:a) conj.; adv. de timp; adv. de mod;b) conj., adv. de mod, adv. de mod,c) adv. de mod, adv. de mod, adv. de mod; d) conj., conj., conj., e) conj., conj., adv. de mod;

240.Pronumele personal de persoana a III-a are cazurile:a) N., G., D., Ac.; b) N., D., Ac.;c) N., G., D., V.;d) N., G., D., Ac.; e) N., Ac., V., D.

241. În care exemplu cuvintele subliniate nu sunt pronume reflexive:1o Lauda de sine nu miroase a bine.2o În sine era o linişte profundă.3o În sinea lui recunoştea că minţise.4o Şi el îşi apăra sinele de răutatea celor din jur.a)3o,4o; b) 3o; c) 1o, 4o; d) 4o; e) 1o, 3o, 4o;

242. Există o construcţie infinitivală relativă în variantăa) S-a stabilit a se da examenul în iunie.b) El nu poate veni azi.c) Dacă n-ai ce face, vino cu mine.d) l-am cunoscut înainte de a mi-l prezenta tu.e) nu poţi face tot ce vrei.

243. Asemenea din exemplele:1o N-a făcut până acum asemenea fapte.2o Te comporţi asemenea colegilor.3o Îl credeam asemenea mie.4o Ea este corectă, asemenea sunt şi eu.5o Noi rezolvăm totul rapid, asemenea şi voi. este adjectiv în:a) 4o,5o; b) 1o,4o; c) 1o,4o,5o; d) în toate; e) 1o,2o

244. Cât este adjectiv relativ în varianta.a) Nu-i place să se plimbe, cât să înveţe.b) Cât timp voi scieţi, eu corectez.c) Mă interesează cât ai dat pe maşină.d) Laptele, cât mai era, l-a vărsat tot.e) Nu mai ştie cât timp a dormit.

245. Cel este pronume demonstrativ în varianta:

Petre Elena 41


a) Cel mic se va face mare.b) Cel ce vine după noi ştie drumul.c) Nu-l cunosc pe cel care a intrat.d) Cel din urmă va fi cel dintâi.e) Cel aici de faţă nu este vinovat.

246. Partea de vorbire a cuvintelor subliniate iar la verb, timpul şi diateza: „[...] niciodată acest popor n-a fost definitiv îngenuncheat.”a) vb. cop.; perf. c., activ; adv. de mod; adj.; b) vb. cop., perf.c, act.; adj.; c) vb. pred.; perf.c.; pasiv; adv. de mod.; d) vb. pred.; perf.c., pasiv; adj.; e) vb. pred., perf. c.; adv. de mod; adj.

247. Ce este adverb relativ în varuianta: 1o Ce este acela? 2o Nici nu ştii ce mult îmi place. 3o Nu sunt ce par a fi. 4o N-a înţeles niciodată ce rău s-a purtat cu noi. 5o De frumos ce era, îl admiram toate.a)2o,4o,5o ; b)2o,5o ; c)1o,2o,4o,5o ; d)1o,2o,3o,4o,5o ; e) 1o,2o,5o.

248. Nu se folosesc ca adjective pronominale pronumele:a) personale, reflexive, de politeţe;b) personale, de politeţe, reflexive, unele relative, unele nehotărâte şi unele negative;c) personale, reflexive, niciun relativ, nehotărât şi negativ;d) personale, reflexive;e) personale, reflexive, de întărire, negative;

249. Imperativul verbului a zice este corect în variantă:a) zi!, nu zi!, ziceţi!, nu ziceţi!;b) zii!, nu zii!, ziceţi!, nu ziceţi!;c) zi!, nu zice!, ziceţi!, nu ziceţi!;d)zi!, nu zice!, zice-ţi!, nu zice-ţi!;e) zii!, nu zii!, ziceţi!, nu ziceţi!;

250. Verbul a părea este copulativ în: 1o Poate să ţi se pară ciudat că nu-l stii. 2o Îmi pari mai veselă ca altădată. 3o Se pare că ninge şi mâine. 4o Ea se pare că nu mai vine.a) toate; b)1o,2o,4o; c) în niciunul; d) 1o,2o; e) 2o;

251. În exemplul: Fără îndoială că nu va veni nici azi., cuvintele subliniate sunt:a)subst.+prep.-c.m; b) subst.+prep.-c.concesiv; c) loc.adv.-c.m; d)loc.adv.-pred.verbal; e) loc.adv.-n.pred.;

252. Verbele din exemplul următor: scoase cartea, se uită la ea şi se gândi la autor: sunt la timpul:a)imperf.-toate trei; b) perf.s-toate trei; c)prez.-toate trei; d)prez. primul şi al treilea; perf.s-al doilea; e) perf.s primul şi al treilea, imperf.-al doilea;

Petre Elena 42


253. Cuvântul ce din exemplul: „Ce vesel ţi-a ieşit+poporul în cale!” este: a)pron. interog.; b)pron. rel.; c)adj.rel.; d)adj. interog.; e) adv.;

254. Dintre formele care, cine, ce, cât, au numai valoare pronominală cele din seria: a)care; b)cât, cine; c) cine; d) cine, ce; e) care, cine;

255. În exemplul Ei au luat totul., cuvântul subliniat este:a) pron.neh.-c.d.; b) adj. substantivizat-c.d.; c)subst.-c.d.; d) subst.-c.m.; e)pron. nehot.-c.m.;

256. Alegeţi formele literare: 1o a)aranja, înfăţişa; b) aranjea, înfăţişea; 2o a) ţigară, cenuşereasă; b) ţigare, cenuşereasă; 3o a ) dădeam, stăteam; b)dedeam, steteam; 4 oa) să îngraşe, să iasă; b)să îngraşă, să iese; 5 a) (eu) pipten, enumăr; b)pieptăn, enumăr;a)1o,2o,3o,4o,5 oa; b)1o,2o,3o,4o,5 ob; c)1ob,2ob,3ob,4ob,5ob; d) 1oa,2oa,3oa,4oa,5ob; e) 1oa,2oa,3oa,4ob,5oa;

257. Verbul a (se părea) este copulativ în exemplele:1 Azi totul pare ireal. 2 „Părea că printre nouri a fost deschisă o poartă” 3 Pari mai bolnav decât eşti. 4 Pare imposibil de realizat.a)în 1o; b)în 1o,3o,4o; c) în 2o,4o; d în niciunul; e) 2o,3o,4o;

258. Există un adverb predicativ în variantă:a)”Bine, pragul tatei, zise moşul [...]”. b) Sigur că dreptatea este de partea mea. c) Posibil să ningă şi mâine. d) Bineînţeles că se va afla adevărul. e) Poate vine şi el.

259. În care variantă există numai prepoziţii specifice cazului dativ?a)contra, împotriva, asupra, potrivit; b)graţie, datorită, mulţumită, asemenea; c)din cauza, în ciuda, în pofida, în locul ; d) deasupra, înaintea, despre, a ; e) în jurul, aidoma, conform, graţie

260. A este prepoziţie în varianta:a)Am corectat lucrările a trei studenţi. b)Scrisoarea este a colegei mele. c)Maşina asta a ta se va vinde bine. d) El a ieşit imediat din casă. e) A fost odată ca niciodată.

261. Cum din fraza: Cum a intrat pe uşă, cum a început să stingă lumina, cum face întotdeauna. este în ordine:a) adv.; b)conj.; c) adv., conj., adv.; d) conj., conj., adv.; e) conj., adv. de timp; adv. de mod.

262. Ce este adverb în varianta: 1o Ce n-aş da să te mai văd! 2o Ce naşte din pisică, şoareci manâncă. 3o Merge ce merge şi stă. 4o Şi ce fată frumuşică are mama!. 5o Ce vesel ţi-a ieşit poporu-n cale. 6o Nu vorbea prea mult, de ruşinos ce era.a)1o,2o,3o,4o,5o,6o; b)1o,3o,5o,6o; c)1o,2o,6o; d)2o,5o,6o; e)1o,4o,5o,6o;

Petre Elena 43


263. Cel este articol adj. în: 1o Fiul său cel mijlociu păzi şi el. 2o Salutul său este cel din urmă a fost pentru ea. 3o Cel din spate nu funcţionează. 4o Cel mai rău e dacă nu vine. 5o Scopul cel bine întemeiat se realizează:a)1o,4o; b) în niciun exemplu; c) 1o,2o,4o,5o; d) în toate exemplele; e)3o,4o.

264. Un din exemplul: După un minut de aşteptare a plecat. este: a)art.neh.; b)adj. pron. neh.; c)număr card. cu val. adj.; d)pron. nehot., e) face parte din loc. adv. un moment.

265. Cuvintele subliniate din exemplele: Îi spunem mereu să fie mai cu răbdare, dar fiind zgârcit, nu prea e larg la mână. sunt:a)toate loc. adj. b)loc. adv., adj., loc. adj.; c) loc. adj., adj., loc. adj., d) loc.adv., adv., loc. adv; e) loc. adv., adj., loc. adv.;

266. În exemplul: Cum să fie atent, în vreme ce toţi din sală vorbeau? există o locuţiune:a) pron.; b) conj.; c) subst.; d) adv.; e) nu există nicio locuţiune.

267. Cuvântul subliniat din exemplul: M-or troieni cu drag aduceri –aminte. este:a)locuţ. adv.; b)locuţ. verbală; c) locuţ. subst.; d) adv. compus; e) subst. compus.

268. În care variantă toate adjectivele prin natura lor au formă de comparativ?a) inferior, anterior, major, maxim;b) ulterior, minim, superb, precoce;c) superior, intim, optim, locvace;d) posterior, silitor, interior, ultim;e) suprem, minor, exterior, tenace.

269. În care dintre variante există numai pronume posesive?a) al meu, al tău, al cui;b) al nostru, al vostru, a sa;c) al său, al tău, al lui;d) a cui, a mea, a ei;e) a voastră, a lui, a lor.

270. Formele: dublu, truplu, sextuplu sunt numerale:a) cardinale propriu-yise;b) ordinale;c) multiplicative;d) colective;e) distributive.

271. În care variantă există numai verbe auxiliare?a) a vrea, a trebui, a putea;b) a fi, a voi, a începe;c) a fi, a vrea, a lua;

Petre Elena 44


d) a fi, a vrea, a avea;e) a avea, a putea, a da.

272. În care dintre variante toate verbele sunt formate de la interjecţii:a) a tuna, a lătra, a pocni;b) a piui, a suna, a fulgera;c) a bâzâi, a toca, a căina;d) a ţiui, a pocni, a iţi;e) a pocni, a bufni, a hămăi.

273. Există numai interjecţii onomatopee doar în varianta:a) vai!, vâj!, nani!;b) pleosc, tic-tac,, sfâr;c) ah!, na!, trosc!;d) mă!, buf!, aoleu!;e) iacă!, bre!, zdup!.

274. Arată scopul sau destinaţia acţiunii verbului modul:a) supin;b) participiul;c) infinitivul;d) gerunziul;e) prezumtivul.

275. Arată circumstanţa în care se săvârşeşte acţiunea altui verb modul:a) participiul;b) infinitivul;c) gerunziul;d) prezumtivul;e) supinul.

276. Modul care arată o acţiune suferită de obiectul determinat de verb este:a) infinitivul;b) gerunziul;c) supinul;d) participiul;e) prezumtivul.

277. Modul care arată numele acţiunii este:a) participiul;b) gerunziul;c) supinul;d) prezumtivul;e) infinitul.

278. Modul care arată o acţiune nesigură, dar realizabilă este:a) conjunctivul;b) indicativul;

Petre Elena 45


c) condiţional optativ;d) imperativul;e) prezumtivul.

279. Modul care arată o acţiune a cărei realizare depinde de realizarea altei acţiuni este:a) indicativul;b) condiţional optativ;c) conjunctivul;d) imperativul;e) prezumtivul.

280. Modul care arată o acţiune sigură şi are toate timpurile este:a) conjunctivul;b) imperativul;c) indicativul;d) condiţional optativ;e) prezumtivul.

281. Modurile care au numai timpurile prezent şi perfect sunt:a) conjunctivul şi condiţional optativ;b) conjunctivul şi prezumtivul;c) conjunctivul, prezumtivul şi condiţional optativ;d) conjunctivul, condiţional optativ, prezumtivul, infinitivul;e) conjunctivul, prezumtivul şi infinituvul.

282. Cuvântul subliniat din exemplul: Are o pensiune pe malul stâng al fluviului Dunărea este:a) subst. propriu în G - at. subst.;b) subst. propriu în D - at. subst.;c) subst. propriu în Ac - at.subst.apoz.;d) subst. propriu în V - at.subst.apoz.;e) subst. propriu în N - at.subst.apoz.

283. În exemplul: N-ai idee cum sunt sărbătorile la noi, cuvântul subliniat este:a) adv.relat. - nume pred.;b) conj.subord. fără funcţie sintactică;c) adv.relat. - at.adv.;d) adv.relat. - ci;e) adv.relat. - cm.

284. În enunţul: Era atât de supărat că aproape l-a atins maşina, cuvântul subliniat este:a) adv.pred. - pred.verb.;b) adv. de mod - cm;c) adv. de mod de aproximaţie - fără funcţie;d) adj - cm;

Petre Elena 46


e) conjcţ.subst. fără funcţii.

285. Cuvântul subliniat din exemplul: Şi ea este precum ceilalţi, este:a) pron.demonstr. - cm;b) pron.nehot. - nume pred.;c) pron.demonstr. - nume pred.;d) pron.nehot. - cm;e) pron. de întărire - nume pred.

286. Formele corecte de plural al e cuvintelor: planşeu, abac, cerdac, birjă, vârtej sunt în varianta:a) planşeie, abacuri, c erdacuri, bitji, vârteje;b) planşeuri, abacuri, cerdacuri, birji, vârteje;c) planşee, abacuri, cerdacuri, birjuri, vârtejuri;d) planşee, abace, cerdace, birje, vârtejuri;e) planşei, abaci, cerdaci, birji, vârteji.

287. Varianta în care toate formele sunt literare este:a) (el) bântuie; (se) succed, ar displace, (eu) nărui;b) (el) bâtuieşte, (se) succedă, ar displace, (eu)nărui;c) (el) bântuieşte, (se)succed, ar displăcea, (eu)nărui;d) (el)bântuie, (se)suced, ar displăpcea, (eu)nărui;e) (el)bântuie, (se)succed, ar displăcea, (eu)năruiesc.

288. Formele literare de genitiv-dativ ale cuvintelor: gratitudinii, şezătorii, încălţămintei, supleţei, mlaştinii, gropii, obştii, sunt numai cele din varianta:a) toate;b) numai gratitudinii, şezătorii, gropii;c) nici una;d) numai gratitudinii, şezătorii, supleţei, mlaştinii, gropii;e) numai încălţămintei, supleţei, gropii, obştii.

289. Ce din enunţurile:10 Ce-a mai râs!20 Ai grijă ce spui acolo!30 Tot ce-am aflat despre Ioana s-a adeverit40 Cu ce tramvai vii?50 De ce este supărat? este pronume relativ în varianta:a) în toate;b) în 20, 30;c) în nici una;d) în 10;e) în 40, 50.

290. Vă apreciaţi cam mult opera, domnule!, cuvântul subliniat este:a) pron.refl în D - ci;b) pron.refl în D - fără funcţie sintactică;c) pron.refl în Ac - at.pron.;

Petre Elena 47


d) pron.pers. în D - at. pron.;e) pron.pers. în G - at.pron.

291. Pronumele din exemplul: Nu-ţi stă bine cu cravata este:a) pron.refl. în D - fără funcţie sintactică;b) pron.pers. în D - at.pron.;c) pron.refl. în G - ci;d) pron.refl. în D - ci;e) pron.refl. în G - at.pron.

292. Dintre substantivele: beizadea(1), cătană(2), calfă(3), santinelă(4), paria(5), prâslea(6) sunt de genul feminin numai cele din varianta:a) nici unul;b) toate;c) numai 2, 3, 4;d) numai 3 şi 4;e) 1, 2, 3, 4.

293. Dintre cuvintele: balenă(1), potârniche(2), ministru(3), haimana(4), cunoştinţă(5) sunt epicene numai cele din varianta:a) toate;b) nici unul;c) numai 1 şi 2;d) numai 1, 2, 3;e) numai 3, 4, 5.

294. Cuvintele subliniate din exemplul: A vrut să-mi spună cine ştie ce, dar n-a reuşit sunt:a) pron.relat.comp - cd;b) locuţ.pron.nehot. - cd;c) locuţ.pron.nehot. - cm;d) pron.nehot.comp. - cm;e) locuţ.adv. - cm.

295. Cuvântul subliniat din exemplul: Luna-şi aşterne ciobul pe moşie este:a) pron.refl. în G - at.pron.;b) pron.pers. în G - at.pron.;c) pron.refl. în D - at.pron.;d) pron.refl. în D - ci;e) pron.refl. în D - fără funcţie (D etic).

296. În care dintre variante toate formele verbale sunt corecte?a) ghiceşte!, (eu) extirp, piei!, (el)descurajează;b) ghici!, (eu)extirpez, piei!, (el)descurajează;c) ghiceşte!, (eu)extirp, pieri!, (el)descurajează;d) ghiceşte!, (eu)extirp, piei!, (el)descurajează;e) ghici!, (eu)extirp, pieri!, (el)descurajează.

Petre Elena 48


297. În care dintre variante cuvintele: basma(1), cafea(2), sanda(3), noii-neviţi)4) sunt corect articulate:a) în toate;b) în 4;c) în 1, 2, 3;d) în 1, 4;e) în nici una.

298. Cuvântul subliniat din exemplul: Chiar nu poţi fi şi tu măcar o dată sigur pe tine este:a) adj.-nume pred.;b) adv.-cm;c) adj.-cm;d)adv.-numepred,:e) face parte din locuţ.verb. a fi sigur - fără funcţie sintact.

299. În care dintre variante toate verbele sunt intranzitive: a fi)1), a merge(2), a exista(3), a (se)mira(4), a întreba(5), a ruga(6)a) toate;b) 1, 2;c) nici unul;d) 3, 5, 6;e) 5,6.

300. Cuvintele subliniate din exemplul: Nu i-a fost scris să te întâlnească sunt:a)vb.indic.perf.comp.diat.pas. - pred.verb.;b)vb.cop.impers.+nume pred. (adj.particip.)-pred.nom.;c) vb.cop.+nume pred.(adv) -pred.nom.;d) locuţ.verb.indic.perf.comp. - pred.verb.;e) locuţ.verb.indic.perf.comp. - pred.nom.

301. Vocativul are funcţiile:a) atribut şi apoziţie;b) numai atribut;c) numai atribut şi subiect inclus;d) numai apoziţie;e) numai apoziţie şi subiect inclus.

302. Terminaţiile de singular comune celor trei genuri sunt:a) numai –e;b) –ă, –i, –o;c) –i, –o;d) –ă, –i;e) –ă, –o.

303. Cuvintele subliniate din propoziţia: Tu (1) , Vasile (2) , ai procedat corect sunt în cazul:a) 1, 2 N;

Petre Elena 49


b) 1, 2 V;c) 1 N, 2 V:d) 1N, 2 Ac;e) 1V, 2N.

304. Cuvintele subliniate din exemplele: 1º Medicul a tratat un suferind. 2º El e suferind de inima. 3º Merge plângând. 4º Am văzut un copil plângând prosteşte. sunt:a) 1º, 2º, 3º, 4º verbe;b) 1º, 2º, 3º, 4º adjective;c) 1º subst., 2º, 1º adj., 30, 4º vb;d) 1º, 3º vb, 2º, 4º adj;e) 1º, 2º, 4º adj, 3º vb.

305. În exemplele: 1º Am vândut totul pe nimic. 2º Nu mă interesează nimic. 3º Pentru mine eşti un nimic., cuvintele subliniate sunt: a) 1º, 2º, 3º subst.;b) 1º locuţ. adv., 2º pron., 3º subst.;c) 1º, 2º pron. neg., 3º subst.;d) 1º locuţ. adv., 2º, 3º subst.;e) 1º, 3º locuţ. pron., 2º pron. neg.

306. Cuvintele subliniate din exemplele: 1º Totul e pierdut. 2º Vedeţi cu toţii un film. 3º Ele au plecat cu toatele., sunt:a) 1º pro. nehot., 2º, 3º adj. pron.;b) 1º subst., 2º, 3º pron. nehot.;c) 1º, 2º, 3º adj.;d) 1º, 2º, 3º subst.;e) 1º subst., 2º, 3º locuţ. pron.

307. Cuvintele subliniate din exemplul: M-am săturat de atâtea puneri la punct. sunt:a) locuţ. subst. – ci;b) locuţ. subst. – cz;c) subst. compus – ci;d) subst. compus – cz;e) puneri – subst. ct, la punct – subst. at. subst. prep.

308. Lui din exemplele: 1º Pantofii sunt ai lui Mary. 2º I-a dat dreptate lui Radu. este:a) pron. pers. în G;

Petre Elena 50


b) 10 pron.pers. în G; 20 art.hot;c) pron. pers. în D;d) pron. pos. în G;e) pron. pos. în D.

309. Cuvintele subliniate din exemplele: S-a săturat de bine¹ dar şi de prea mult rău². sunt:a) 1, 2 subst. cz;b) 1, 2 subst. cs;c) 1,2 subst. ci;d) 1, 2 locuţ. subst. ci;e) 1 adv cu prep. ct, 2 subst. cu prep. cz.

310. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 împăratul avea nişte fete tot una şi una20 O ţine una şi bună30 Lua florile una câte una sunt:a) lcuţ. adj;b) locuţ adv.;c) 10 locuţ. adj., 20 locuţ. adv., 30 num. distributiv;d) 10, 20 locuţ. adv., 30 num. distributiv;e) 10, 20 locuţ adj., 30 locuţ adv.

311. În propoziţia: Era un sat cu gospodari tot unul ;i unul , cuvintele subliniate sunt:a) pron. nehot. coordonate şi precedate de adv.;b) num. card.;c) locuţ pron. nehot,;d) locuţ. adj.;e) locuţ. adv.

312. Cuvintele subliniate din exemplele:10 Ei sunt gata de drum20 Era gata să cadă sunt: a) 10, 20 adv. nume pred.;b) 10, 20 adj. – nume pred.;c) 10 adv. – nume pred, 20 – adj. nume pred.;d) 10 adj. nume pred, 20 - adv. – nume pred;e) 10, 20 adv. c.m.

313. În exemplul: Există şi astfel de oameni, cuvintele subliniate sunt:a) adj. cu prep – cm;b) adv. cu prep. cm;c) locuţ. adj. – at. adj.;d) lociţ. adv. – at. adv.;e) adj. cu prep. – at. adj.

314. Pronumele personal are valoare etică numai în varianta:

Petre Elena 51


a) Pe la apus de soare / Vor să mi te-omoareb) Îi dă cu guta înaintec) Mi-am riscat viaţad) Mi-e inima de lacrimi plinăe) Le are la algebră.

315. Cuvintele subliniate din exemplele:10 Al câtelea pahar a băut?20 A ajuns la al nu ştiu câtelea pahara) 10, 20 num. ordinal;b) locuţ. cu val. de num.;c) adj. pron nehot;d) pron. nehot. 10, locuţ. pron 20;e) 10 adj. pron. interog., 20 locuţ. adj. pronom. nehot.

316. În exemplele10 Nu-şi putea permite orice20 Nu se poate permite aşa ceva verbul reflexiv este:a) a-şi permite;b) a puteac) 10, 20 ambele verbed) nici unul;e) 10, 20 a putea.

317. A fi din exemplele:10 În iarbă sunt culcaţi alţii care cântă20 Ei sunt veniţi de două zile30 Uşa e deschisă cu putere40 E toamnă iar este:a) copulativ în toate;b) copulativ în 10, 20; auxiliar – 30, predicativ în 40;c) copulativ 10, 20, 40, auxiliar 30;d) predicativ în toate;e) auxiliar în toate.

318. Cuvintele: contrar(1), deasupra (2), asemenea (3), aidoma (4) sunt:a) toate adv.;b) toate prep.;c) 1 prep. şi adv., 2 adv. şi prep., 3 adj., adv. şi adv cu valoare de prep., 4 adv şi adv. cu valoare de prep.,d) toate adj.e) 1, 2 prep., 3, 4 adv.

319. În exemplul: Cărţile a cinci copii sunt noi este:a) prep pentru G;b) art. pos;c) pron. demonstr.;d) prep. cu Ac;

Petre Elena 52


e) prep. pentru D.

320. Cuvintele subliniate din exemplul: I-am spus o dată (1), de două ori (2), de nenumărate ori (3) sunt:a) 1, 2, 3 numerale adverbiale;b) 1, 2, 3 locuţ. adverbiale;c) 1 - num. adverbial, 2, 3, locuţ. adv.;d) 1, 3 locuţ. adv., 2 numeral adverbial;e) 1,2 numerale adverbiale, 3 locuţ. adv.

321. În exemplele:10 N-am văzut asemenea oameni20 Procedează asemenea părinţilor30Fratele tău a repetat, fă şi tu asemenea cuvântul subliniat este:a) 10 adj., 20 prep, 30 adv.;b) 10, 20 prep., 30 adv.;c) 10, 20, 30 prep.;d) 100, 30 adv., 20 prep.;e) 10, 20 adj, 30 adv.

322. Cuvintele subliniate din exemplele:10 El e în clasa întâi20 Întâi să gândeşti30 El e întâiul în clasă40 Întâi a trecut pe la noi sunt:a) 10, 30 num. ordinale; 20, 40 adv.;b) 10, 30 adj.; 20, 40 adv.;c) 10, num. cu val. adj.; 30 num. ordinal; 20, 40 adv.;d) 10, 30 adv.; 20, 40 num. ordinale;e) 10, 20, 30, 40 adv.

323. Adjectivele din exemplele: Nalt (1) cât casa, verde(2) ca măteasea sunt la gradul:a) pozitiv;b) superlativ absolut;c) 10 comp. de super; 20 comp. de egalitate;d) 10, 20 comp. de egalitate;e) 10 superlativ absolut; 20 comp. de egalitate.

324. Cuvintele subliniate din exemplele:10 A venit un singur om20 Nu avea decât un prieten30 S-a întâlnit cu câte o colegă în fiecare zi40 A rămas numai o zi sunt:a) 10, 20, 30, 40 art. nehot.;b) 10, 20, 30, 40 adj. pron. nehot.;c) 10, 20, 30, 40 num. cu val. adj.;d) 10, 20, 40 num. cu val. adj., 30 num. distributiv cu val. adj.;

Petre Elena 53


e) 10 art. nehot., 20, 30, 40 num. cu val. adj.

325. Aşa din exemplele:10 Aşa e firea lui20 Aşa oameni îmi plac30 Aşa să spui este:a) 10 adj. - num. pred, 20 adj. at. adj.; 30 adv. cm;b) 10 adj. - nume pred.; 20, 30 adv. cm.;c) 10, 30 adv. cm.; 20 adj. at.;d) 10adv. nume. pred.; 20, 30 adj. cm.; e) 10, 30 adv. cm., 20 adv. at. adv.

326. În exemplul: Din grupul celor cinci numai unul era atent, cuvântul subliniat este:a) pron. nehot. - sb;b) numeral card. cu val. adj. - sb;c) numeral card. cu val. subst. - sb;d) pron. nehot. - cd;e) adj. pron. nehot. - sb.

327. Articolul demonstrativ poate însoţi:a) numai adj. şi adv.;b) numai adj., numeralul şi adv. (la superlativ);c) subst. adj. pron. numeralul;d) numai subst. şi adv.;e) numai numeralul şi adj.

328. În exemplele:10 Răniţii au fost internaţi20 Aceşti viteji ne-au apărat30 Bravo, voinicilor! sunt:a) 10, 20 subst - sb; 30 subst în V;b) 10, 20 adj. sb; 30 subst. ci în D;c) 10, 20 subst - sb; 30 subst. ci în D;d) 10, 20 subst, sb; 30 subst- ci în G;e) 10 subst - sb; 20 adj. at. adj.; 30 subst. în V.

329. Părţile de vorbire flexibile sunt:a) substantivul, adjectivul, numeralul, pronumele, verbul;b) substantivul, articolul, pronumele, verbul;c) substantivul, adjectivul, pronumele, verbul, adverbul;d) substantivul, articolul, adjectivul, numeralul, pronumele, verbul;e) substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, verbul, interjecţia.

330. Dintre părţile de vorbire neflexibile au funcţie sintactică:a) numai adverbul şi interjecţia;b) numai adverbul;c) numai interjecţia;

Petre Elena 54


d) numai adverbele şi locuţiunile adverbiale;e) adverbul, interjecţia, locuţiunile adverbiale, locuţiunile conjuncţionale subordonatoare.

331. În propoziţia: I-am dat colegei mele, Maria,, cuvântul subliniat este:a) apoziţie în N;b) apoziţie în Ac;c) apoziţie în G;d) apoziţie în G;e) cd în Ac.

332. Primesc articol hotărât proclitic la genitiv-dativ:a) toate numele de persoană masculine şi feminine;b) toate numele de persoană masculine, unele feminine, numele de luni şi de ani;c) numele geografice, masculine şi feminine;d) toate numele de persoane feminine şi unele masculine;e) toate numele de persoane masculine, unele feminine şi unele neutre.

333. În propoziţiile:10 Am să cer un ordin mai lămurit20 Vorbeşte cu oamenii mai lămurit30 El este mai lămurit decât altul, cuvintele subliniate sunt:a) 10, 20 - adj. at. adj., 30 - adj. nume pred.;b) 10, 20 - adv. at. adv., 30 adv. nume pred.;c) 10 adj. at. adj., 20 adv.- cm, 30 adj.- nume pred.;d) 10, 20, 30 adj - cm;e) 10 adj. at. adj., 20, 30 adv.- cm.

334. În propoziţia: Toţi ne gândim la concedii frumoase, la bucurii mentale şi la anii de odinioară, cuvintele articulate sunt:a) concedii, bucurii;b) nici unul;c) concedii, anii;d) anii;e) toate sunt articulate.

335. În exemplul: Ne întâlnim la ora unu, cuvântul subliniat este:a) numeral cu valoare adjectivală - at. adj.;b) numeral cu valoare substantivală - at. subst.;c) pron. nehot. - at. pron.;d) adj. pron. - at. adj.;e) numeral cu valoare substantivală - apoz.

336. În care variantă sunt corecte toate formele de G-D ale substantivelor: Rodica, Florica, Olga, Magda, Laura?a) Rodicăi, Floricăi, Olgăi, Magdei, Laurei;b) Rodicăi, Floricăi, Olgei, Magdei, Laurii;

Petre Elena 55


c) Rodicii, Floricii, Olgii, Magdei, Laurii;d) Rodicei, Floricei, Olgăi, Magdei, Laurii;e) lui Rodica, lui Florica, lui Olga, lui Magda, lui Laura.

337. Cuvintele subliniate din exemplele:10 Tânărul avea dreptate20 I s-a făcut un mare rău30 În sinea sa credea şi el40 Fiecare are un of pe suflet sunt:a) 10, 20 subst - sb., 30 pron cd., 40 interj.- cd;b) 10, 20 subst - sb., 30 subst. ci., 40 subst. cd.;c) 10, 20 adj. - sb., 30 subst. cl., 40 subst. cd.;d) 10 subst - sb., 20, 40 subst. cd., 30 subst. ci.;e) 10 subst - sb., 20 adj. - nume pred., 30 subst. ci., 40 interj. - cd.

338. I din exemplele:10 I-am dat o carte20 Se gândea la viaţa-i30 Frumoasele-i plete fluturau în vânt40 I-a plăcut viaţa are valoare posesivă numai în varianta:a) în toate;b) în nici una;c) în 10, 20;d) în 10, 20, 40;e) în 20, 30.

339. O este pronume personal cu valoare neutră fără funcţie sintactică numai în varianta:10 O zi din viaţă să-mi fi dat20 O să ştie ea ce-o să ştie30 A spus-o pe negândite pe asta40 A tulit-o imediat:a) în toate;b) în nici una;c) în 20, 40;d) în 40;e) în 20, 30, 40.

340. Cuvântul subliniat din exemplul: 10 E deşteaptă foc20 E foc de deşteaptă30 E foc peste tot este:a) subst. nume pred.;b) adv. nume pred;c) 10, 20 adv. cm., 30 adv. nume pred.;d) 10 adv. cm., 20, 30 subst. - sb.;e) 10, 20 adv., 30 subst. - sb.

Petre Elena 56


341. În exemplul: Mamă e numai una, cuvântul subliniat este:a) numeral cu val. subst. -sb.;b) pron. nehot. sb.;c) numeral cu val. adj. - nume pred.;d) pron. nehot. - nume pred;e) pron. nehot. - cd.

342. Cel din exemplele: 10 Lacul cel albastru20 Cel ce gândeşte singur30 Pe cel de azi nu l-am citit40 Radu cel frumos este articol adjectival numai în varianta:a) în toate;b) în 10, 40;c) în nici una;d) în 30, 40;e) în 20, 30.

343. Un din exemplele:10 Cu un ochi plânge, cu altul râde20 Are un singur ţel în viaţă30 Are şi el ca toţi oamenii un of la inimă40 Un gând îl opreşte, altul îl îndeamnă să plece este adjectiv pronominal nehotărât numai în varianta:a) în toate;b) în nici una;c) în 10, 40;d) în 20, 40;e) în 10, 30.

344. Anume din exemplele:10 Vrea un lucru anume20 A venit anume pentru tine30 Vrea un lucru şi anume: să reuşească este:a) adv. fără funcţie sintactică;b) adj. - at. adj.;c) 10 adj. - at. adj., 20 adv. -cs, 30 adv. fără funcţie;d) 10 adj. - at. adj., 20, 30 adv. -cs;e) 10, 30 adj. - at. adj., 20 adv. cs.

345. Întâi din exemplul: A venit întâi la mine este:a) numeral cu val. subst. -sb.;b) numeral cu val. subst. - ct.;c) numeral cu val. subst. - cm.;d) adv. ct;e) adv. cm.

Petre Elena 57


346. Cuvintele subliniate din exemplul: Se descurca atât de bine că toate îi reuşeau, sunt:a) locuţ. prep. fără funcţie;b) locuţ. adj. fără funcţie;c) locuţ. adv. fără funcţie;d) adj. cu prep. cm.;e) adv. cu prep. cm.

347. Cuvintele subliniate din exemplele:10 El stă în faţă20 El stă în faţa clasei30 El stă în faţa noastră sunt:a) locuţ. adv.;b) în faţă - locuţ. adv. cl., 20 în faţa - locuţ. prep.+subst. în G, 30 locuţ. prep.+adj. pos. în Ac;c) 10 locuţ. adv. cl., 20 locuţ. prep.+subst. în D, 30 locuţ. prep.+pron pos. în G;d) 10, 20, 30 locuţ. prep.;e) 10 locuţ. adv. cm., 20 locuţ. prep.+subst. în G, 30 locuţ. prep.+adj. pos. în G.

348. Asemenea din exemplele:10 Asemenea oameni nu întâlneşti des20 Eu am greşit şi el a făcut asemenea30 El este bun, dar şi tu eşti asemenea40 El este asemenea nouă este adjectiv în varianta:a) în toate;b) în nici una;c) în 10, 30;d) în 10, 30, 40;e) în 20, 30, 40.

349. Cuvintele subliniate din varianta: A greşit din nebăgare de seamă sunt:a) locuţ. adv.;b) locuţ. verb.;c) loc. adj.;d) locuţ. subst.;e) subst. compus.

350. Pe negândite din exemplul: M-a luat pe negândite este:a) locuţ. adj.;b) adj. cu prep.;c) adv. cu prep.;d) verb la participiu cu prep.;e) locuţ adv.

351. G - D substantivelor este corect numai în varianta:a) setei, medicinei, uşii, pieţei;b) setii, medicinii, uşei, feţii;c) mamii, căşlii, floarei, lecţii;

Petre Elena 58


d) familiii, mătuşei, ceţei, cafelii;e) vulpii, plăjii, fruntei, marinii.

352. În exemplul: O dorinţă a fetei ..., punctele de suspensie se pot înlocui cu:a) cea mijlocie;b) celei mijlocii;c) cele mijlocii;d) celei mijlocie;e) celeia mijlocie.

353. Ale sale din exemplul: Murmură încet şi dulce apa cu ale sale unde este:a) pron. pos. - at. pron (regent apa);b) pron. pos. - at. pron (regent unde);c) adj. pos. - at. adj. (regent unde);d) pron. pos. - ci (regent murmură);e) pron. pos. - cm (regent murmură).

354. Cuvântul subliniat din exemplul: Tot aşa-i şi-al ei este:a) pron. pos. în G - sb.;b) pron. pers. în G - nume pred.;c) adj. pos. în G - nume pred.;d) pron. pers. în G - sb;e) pron. pers. în N - sb.

355. Cât este adverb în varianta:a) Nu mă impresiona la el orgoliul, cât lenea;b) Cât timp voi scrieţi, el priveşte la televizor;c) Nu ştiu cât timp ai stat acolo;d) A băut cât pepsi a vrut;e) Discutăm cât vrei tu.

356. Adverbul este nepredicativ în varianta:10 Bine ai venit20 Bine că ai venit30 Vine, fireşte şi el40 Poate că vine şi ela) în 10, 20, 30;b) în 10, 30;c) în toate;d) în nici una;e) în 20, 40.

357. Sunt cuvinte neflexibile, dar analizabile lexical toate din varianta:a) oricând, deseară, ceva, marţea;b) rareori, ostăşeşte, numai, fiindcă;c) fireşte, fir, bineţe, cruciş;d) cumva, oarecum, repede, răriş;e) iarăşi, căci, care, al.

Petre Elena 59


358. Articolul hotărât este scris corect pentru toate substantivele numai în varianta:a) Iaşii, Bucureştii, Galaţii, Făgăraşii;b) Iaşi-ul, Bucureşti-ul, Galaţi-ul, Făgăraşi-ul;c) Iaşiul, Bucureştiul, Galaţiul, Fătăgaşul;d) Iaşul, Bucureştiul, Galaţiul, Făgăraşiul;e) Iaşul, Bucureştul, Galaţul, Făgăraşul.

359. Toate sunt locuţiuni adjectivale numai în varianta:a) pe mâine, în grabă;b) pas cu pas, de fruntec) harcea-parcea, cu judecată;d) de nimic, în stare;e) din vreme în vreme, de de fală.

360. Cuvintele subliniate din exemplul: Doamne fereşte(1) de atâta rău(2) sunt:a) 1 locuţ. verbală, 2 adv.;b) 1 locuţ. adv., 2 adv.;c) locuţ interjecţională - adj.;d) 1 locuţ interjecţională, 2 subst.;e) subst. în V+vb la imperativ, 2 subst.

361. Forma corectă de plural este numai în varianta:a) flasc, flască - flaşti, flaste; frescă - freşte;b) basc, bască - basci, basce, etrusc, etruscă - etrusci, etrusce;c) osc, oscă - osci, osce; franţuzesc, franţuzească - franţuzeşti, franţuzeşte;d) grotesc, grotească - groteşti, grotesce; pitoresc, pitorească - pitoreşti;e) burlesc, burlească - burleşti; livresc, livrească - livresci, livresce.

362. Forma corectă a pronumelui relativ este numai cea din varianta:a) Elevul, a cărui colege erau ...;b) Elevul, ai cărui colege erau;c) Elevul, ale cărui colege erau ...;d) Elevul, a cărui colege erau ...;e) Elevul, ale căror colege erau ...

363. Valorile morfologice ale cuvântului drept sunt corecte numai în varianta:10 Drept cine mă iei?20 La drept vorbind n-a fost bine30 De drept, ei sunt cei sinceri40 S-a auzit un zgomot din dreptul casei50 Drept-credinciosul părinte predică şi acuma) 10 adv., 20, 30, 40 locuţ. adv., 50 subst.;b) 10 adv., 20, 30, 40 locuţ. prep., 50 subst.;c) 10 prep., 20, 30 locuţ. adv., 40 locuţ. prep., 50 adv.;d) 10 prep., 20, 30 locuţ adv., 40, 50 subst.;

Petre Elena 60


e) 10-50 subst., 20-40 adj., 30 locuţ. prep.

364. În textul: Iarba rea din holde piară / Piară duşmanii din ţară, verbul pară este la modul:a) indicativ;b) condiţional - optativ;c) imperativ;d) conjunctiv;e) prezumtiv.

365. I din enunţul: Nu-i crede, pentru că i-au spus multe minciuni şi-i dădea cu gura mereu este:a) în Ac - cd, în D - ci, în D cu val neutră;b) toţi trei în D cu val. neutră;c) în D - ci, în Ac - cd, în D cu val. neutră;d) în Ac - cd, în Ac - ci, în D cu val. neutră;e) în Ac- cd, în Ac - cd, în Ac - cd.

366. Cuvântul ce din exemplul: Ce rea te-ai făcut! este:a) pron. interog;b) adv.;c) pron. rel.;d) adj. rel., e) adj. interog.

367. Toate adjectivele pronominale sunt numai în seria:a) care, oricine;b) cine, oricine;c) ce, fiecare;d) alde, altceva;e) altcineva, nimeni.

368. Dintre formele: care, cine, c e, cât este numai pronume:a) care;b) ce;c) cât, cine;d) cine;e) cine, ce.

369. Sunt corecte toate formele de imperativ numai în varianta:10 Nu fă risipă!20 Nu ia ce nu-ţi trebuie!30 Nu fi rău!40 Fii atent!50 Nu merge acolo!60 Nu ceri nimic!a) în toate;b) în 40, 50, 60;

Petre Elena 61


c) în 10, 30, 40, 60;d) în 10, 20, 30;e) în 30, 40, 50.

370. Cuvântul toamna din exemplul: Toamna asta totuşi nu-i decât o copie este:a) subst. în N;b) subst. în Ac;c) adv. de timp.;d) adv. de mod;e) subst. în D.

371. Şi din exemplul: Şi-a dat liniştea pe gâlceavă este: a) pron. refl. în D - ci.; b) pron. refl. în D - at. pron.;c) pron.refl. în D fără funcţie;d) pron. refl. în D cu val. neutră;e) conjuncţie coord. copulativă.

372. Pronumele din exemplele:10 Îşi iubeşte părinţii.20 Îi cunoaşte prietenii.30 Fraţii ei sunt studenţi.40 Prietenii lor nu vin azi.50 Ai săi nu sunt aici, sunt:a) reflexiv în toate;b) posesiv în toate;c) în 10 reflexiv, în 20, 30, 40 personal, în 50 posesiv;d) personal în toate;e) în 10 reflexiv, în 20, 30, 40, 50 posesiv.

373. Pronumele din exemplele:10 Îmi pare bine20 Mi-e rău30 Nu-mi imaginez nimic40 Îmi pieptăn părul sunt:a) reflexive în toate;b) personale în toate;c) reflexive în 10, 30, 40, personal în 20;d) reflexive în 30, 40; personale în 10, 20;e) reflexive în 10, 30, personale în 20, 40.

374. Cuvântul subliniat din exemplul: Atenţia dumneavoastră ne onorează este:a) pron. de politeţe în N;b) pron. pers. în N;c) adj. pron. de pol. în N;d) adj. pron. de politeţe în D;

Petre Elena 62


e) pron. de politeţe în G.

375. CEi din exemplele: 10 Cei din casă20 Cei de acolo30 Cei de o seamă cu el40 Cei de seamă este:a) în 10, 20, 30 pron. demonstr, în 40 art. adj.;b) pron. demonstr în toate;c) adj. demonstr. în toate;d) art. adj. în toate;e) în 10, 20 pron demonstr., în 30, 40 art. adj.

376. În care variantă sunt numai pronume personale:a) personal propriu-zis, de politeţe, de întărire, demonstrativ;b) personal propriu-zis, de politeţe, de întărire, posesiv, reflexiv;c) personal propriu-zis, de politeţe, nehotărât, relativ;d) personal propriu-zis, de întărire, reflexiv, nehotărât, negativ;e) personal propriu-zis, relativ-interogativ, negativ, demonstrativ.

377. Modurile nepersonale sunt:a) infinitul şi gerunziul;b) infinitul, gerunziul şi prezumtivul;c) infinitul, gerunziul, participiul şi supinul;d) infinitul, gerunziul, participiul, supinul, prezumtivul;e) ) infinitul, gerunziul, condiţionalul şi conjunctivul perfect.

378. Modurile personale ale verbului sunt:a) indicativ, conjunctivul prezent, condiţional prezent, imperativ;b) indicativ, conjunctiv, condiţional, imperativ, infinitiv prezent;c) indicativ, conjunctivul prezent, condiţional prezent, imperativ, infinitiv perfect;d) indicativ, conjunctiv, condiţional optativ, imperativ, prezumtiv;e) indicativ, conjunctiv, condiţional, imperativ, gerunziu.

379. Categoriile gramaticale ale verbului sunt:a) modul, timpul, persoana;b) modul, timpul, persoana, genul;c) modul, timpul, persoana, numărul;d) modul, timpul, persoana, numărul, genul;e) modul, timpul, persoana, numărul, diateza.

380. Categoriile gramaticale ale pronumelui personal sunt:a) genul, numărul, cazul, persoana;b) persoana, cazul;c) persoana, numărul, genul;d) numai persoana şi cazul;e) numai persoana, cazul şi numărul.

Petre Elena 63


381. Adjectivul are numai următoarele categorii gramaticale:a) numai genul şi numărul;b) numai genul, numărul, cazul şi gradele de comparaţie (unele);c) numai genul, numărul, cazul, gradele de comparaţie (toate);d) numai genul, cazul, gradele de comparaţie;e) numai genul, cazul, gradele de comparaţie, persoana.

382. Prin conversiune substantivul poate deveni:a) numai adjectiv;b) numai adjectiv şi adverb;c) numai adjectiv, adverb, prepoziţie;d) numai adverb;e) numai adjectiv şi prepoziţie.

383. Prin conversiune adverbul poate deveni:a) numai adjectiv;b) numai substantiv;c) numai adjectiv şi substantiv;d) numai adjectiv, substantiv şi prepoziţie;e) numai prepoziţie şi conjuncţie.

384. În care variantă toate verbele sunt impersonale:a) a ploua, a fulgera, a se însera, a se cuveni;b) a burniţa, a se întâmpla, a se duce;c) a ninge, a se i se cădea, a se uita;d) a tuna, a se cuveni, a fulgui, a se întrista;e) a bubui, a se pregăti, a se înnora.

385. În care variantă există numai verbe impersonale?a) a lătra, a dura, a se preface;b) a reieşi, a trebui, a rezulta;c) a tuna, a se însănătoşi, a mieuna;d) a curge, a se zice, a conveni;e) a fulgera, a se afla, a înnopta.

386. În care variantă există numai verbe unipersonale?a) a durea, a ploua, a se interesa;b) a se bucura, a lătra, a trebui;c) a oua, a mugi, a cotcodăci;d) a plăcea, a se însera, a se închide;e) a ruga, a se părea, a se culca.

387. A fi este auxiliar numai în varianta:10 Eu sunt pregătit de excursie20 Eu sunt pregătit la şcoală, nu acasă30 Merele sunt coapte în cuptor40 Merele sunt coapte, nu crude

Petre Elena 64


a) în toate;b) în 10, 20;c) în 30, 40;d) în 20, 30;e) în 10, 40.

388. În care variantă există numai verbe intranzitive?a) a merge, a intra, a consulta;b) a întreba, a pleca, a veni;c) a trece, a durea, a îngheţa;d) a înota, a proba, a dura;e) a veni, a sta, a fi.

389. Articolul hotărât pentru masculin singular este:a) N. Ac - l; -le; -a b) N. Ac -l c) N. Ac -l, -le d) N. Ac - l, - a e) N. Ac - ul - le GD - lui - i G - D- lui GD - lui GD - lui, i GD - lui, -i V - le V- u, e V- e V - u V - nu este.

390. Sunt defective de plural toate substantivele din varianta:a) brânză, caş, iaurt;b) făină, miere, aur;c) lene, greaţă, ochi;d) var, frică, dor;e) ruşine, învăţătoare, praz.

391. În care variantă toate substantivele au mai multe forme de plural?a) cap, corp, nas;b) colţ, lămâi, blană;c) element, corn, ochi;d) membru, hotel, mână;e) pas, ghicitoare, succes.

392. Cazurile cu prepoziţii sunt:a) numai Ac;b) numai Ac şi G;c) numai Ac şi D;d) Ac, G, D;e) Ac, G, D, N (în unele excepţii).

393. În care variantă toate locuţiunile sunt substantivale?a) verzi şi uscate, numai piele şi os, apă de gura;b) bătaie de cap, fuga de răspundere, în floarea vârstei;c) părere de rău, soră cu moartea, cale de acces;

Petre Elena 65


d) fructe de mare, punct de vedere, ca vai de lume;e) nod în papură, verzi şi uscate, ţinere de minte.

394. Există locuţiuni interjecţionale numai în varianta:a) pe naiba, ia uite, nu zău;b) Doamne fereşte, vai de voi, ia priveşte;c) zău c-aşa e, pe dracu, ce păcat;d) chiu şi vai, ei bine, vai de voi;e) te miri cum, ce naiba, harcea-parcea.

395. Pe faţă din exemplele:10 L-a atacat pe faţă20 I-a ieşit ceva pe faţă este:a) 10, 20 locuţ. adv. cl.;b) 10 locuţ. adv.-cm, 20 subst. cu prep.-cl;c) 10, 20 locuţ. adv.-cm;d) 10, 20 subst cu prep. cm;e) 10 locuţ adv. cs, 20 subst. cu prep cl.

396. Cuvântul subliniat din exemplul: Un duşman din cercul familiei, în sfârşit cineva îi vrea răul este:a) pron. nehot. sb;b) pron. nehot. apoz.;c) pron. nehot. - at. pron.;d) adj. pron. nehot. -at. adj.; e) adj. pron. nehot. - apoz.

397. Ceea ce din exemplul: Ceea ce este interesant în personalitatea lui este inteligenţa covârşitoare este:a) pron. rel.- cd;b) pron. rel. nume pred.;c) pron. rel - sb.;d) ceea - pron demonstr - sb, ce - pron. rel. - at. pron.;e) locuţ. pron. - sb.

398. Cuvântul subliniat din exemplul: Lumea în care trăia el era lumea ideilor este:a) adj. rel. - at. adj.;b) pron. rel. - at. pron.;c) pron. rel. - cl.;d) pron. rel. - ci.;e) pron. rel. - apoz.

399. Cuvântul subliniat din exemplul: Inteligenţa lui era aşa de covârşitoare, că te uimea, este:a) locuţ. adj - nume pred.;b) locuţ. adv. - nume pred.;c) adv. cu prep - nume pred.;

Petre Elena 66


d) locuţ. adv. - cm.;e) adv. cu prep. - cm.

400. În exemplul: Tinerii au arătat acea nemulţumire egoistă de a nu li se fi dat importanţă este:a) vb. la infinit. refl. pasiv - at. verb.;b) vb. la infin. refl. pas. - ci.;c) vb inf. pas. - cz.;d) vb. inf. refl. pas. cs.;e) vb. inf. refl. pas. - cm.

401. Au categoria cazului:a) substantivul, pronumele, articolul, numeralul (unele), adjectivul, verbul la participiu şi gerunziu (când sunt acordate)b) substantivul, articolul, pronumele, numeralul, adjectivul;c) substantivul, pronumele, adjectivul, verbul la participiu şi gerunziu (când sunt acordate);d) substantivul, adjectivul, pronumele, numeralul, adverbul (cu unele excepţii);e) numai substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul.

402. Au categoria genului:a) numai substantivul şi adjectivul;b) substantivul, articolul, adjectivul, pronumele (unele), numeralul (unele);c) substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, numeralul, verbul;d) substantivul, articolul, adjectivul, pronumele, adverbul (cu unele excepţii);e) substantivul, adjectivul, pronumele (unele).

403. Au categoria persoanei:a) numai pronumele;b) numai verbul;c) numai pronumele personale (care au referire la persoană) şi verbul;d) numai pronumele personale propriu-zise şi verbul;e) pronumele personale, numai pronumele nepersonale, verbul.

404. Articolul este:a) numai hotărât;b) numai nehotărât;c) articol hotărât enclitic şi proclitic, nehotărât;d) articol hotărât enclitic şi proclitic, nehotărât, posesiv-genitival, demonstrativ:a) articol hotărât, nehotărât, adjectival, adverbial.

405. Există numai verbe auxiliare în varianta:a) a fi, a trebui, a voi;b) a avea, a fi, a voi, a putea;c) a fi, a avea, a putea;d) a fi, a avea, a vrea, a durea;

Petre Elena 67


e) a fi, a avea, a vrea.

406. Timpul perfect este la modurile:a) indicativ, conjunctiv, condiţional-optativ, infinitiv, prezumtiv;b) indicativ, conjunctiv, condiţional-optativ;c) indicativ, conjunctiv, condiţional-optativ, prezumtiv;d) indicativ, conjunctiv, condiţional-optativ, infinitiv;e) indicativ, conjunctiv, condiţional-optativ, imperativ.

407. Toate verbele sunt dublu tranzitive numai în varianta:a) a asculta, a întreba, a proba;b) a promova, a ruga, a sfătui;c) a consulta, a trece, a aştepta;d) a înţelege, a traversa, a durea;e) a bucura, a supăra, a întrista.

408. Sunt compuse toate adverbele numai în varianta:a) odată, totalmente, altădată;b) iarăşi, în veci, astă-vară;c) niciodată, oriunde, nicicând;d) totdeauna, târâş-grăpiş, pe furiş;e) astăzi, deseară, într-adevăr.

409. Tot din exemplele: 10 Tot tu vorbeşti20 A băut tot paharul30 Mă tot bate la cap40 Pentru el, totul e permis este adverb în varianta:a) în toate;b) în 20;c) în 20, 40;d) în 10, 30;e) în 10, 30, 40.

410. Tot din exemplele:10 Tot mai citesc aceeaşi carte20 Tot el a venit şi acum30 Să ştie tot omul ce voiam eu40 Nu l-aş da pentru tot aurul din lume este adjectiv în varianta:a) în toate;b) în 20, 30;c) în 10, 20;d) în 10, 20, 30;e) în 30, 40;

411. Cuvintele din exemplul: Îi căuta întotdeauna nod în papură, sunt:a) locuţ.verb;b) locuţ.subst.;

Petre Elena 68


c) subst. compus;d) locuţ.adv;e) adv. compus.

412. Cuvintele din exemplul: Vorbeşte de parcă le-ar şti pe toate sunt:a) locuţ.conjuncţ.;b) locuţ.adv.;c) adv.compus;d) locut.prep.;e) locuţ.pron.relat.

413. Conectivul din fraza: Toate par ca şi când ar fi reale este:a) locuţ.pron.relat.;b) locuţ.adv.;c) locuţ.conjuncţ.subord.;d) locuţ.conjuncţ.coord.;e) adv. compus.

414. Cuvintele subliniate din exemplele:10 Pe vremuri era altceva20 Pe vreme rea nici nu ieşim din casă30 Este din ce în ce mai frumoasă40 De ce m-aţi dus de lângă voi? sunt:a) toate locuţ.adv.;b) 10, 20, 30 locuţ.adv., 40 pron.interog. cu prep.;c) 10, 20, 40 locuţ.adv., 20 subst. cu prep.;d) 10, 30, 40 locuţ.adv., 20 subst. cu prep.;e) 10, 30 locuţ.adv., 20 subst. cu prep., 40 pron.interog. cu prep.

415. Cuvintele subliniate din fraza: Ţi-am povestit oare despre ce s-a întâmplat atunci? sunt:a) pron.interog. cu prep. - ci;b) locuţ.conjuncţ. fără funcţie;c) locuţ.pronom. - cd;d) pron.relat. cu prep.- sb;e) locuţ.adv. - fără funcţie.

416. De asta din exemplul: De asta, nici nu ţi-am spus, este:a) locuţ.adv. - cz;b) locuţ.pron. - cz;c) locuţ.adv. - cs;d) locuţ.pron. - cs;e) locuţ.conjuncţ. conclusivă - fără funcţie.

417. Formele corecte de plural ale adjectivelor sunt numai în varianta:a) atroci, vivaci, eficaci, sagaci;b) atroce/atroci, eficace, vivace, sagace/sagaci;c) rapace/rapaci, perspicace/perspicaci, tenace;

Petre Elena 69


d) dibace/dibaci, vivace/vivaci, factice/factici;e) precoce, propice/propici, vorace.

418. Varianta corectă a adjectivului propriu este:10 A decăzut în propri(a) proprii(b) propriii ochi(c);20 Nu i-a ajutat nici propri-i(a)/proprii-i(b) propriii-i (c)părinţi30 Propri-i (a)/Proprii.i (b)/Propriii-i săi prieteni nu-l înţelegeaua) 10 b, 20 b, 30 b;b) 10 a, 20 a, 30 a;c) 10 c, 20 c, 30 c;d) 10 b, 30 b, 20 a;e) 10 c, 30 c;

419. Cum din exemplul Cum (1) l-a văzut, cum(2) i-a întors spatele, cum(3) făcea de obicei este:a) 1, 2, 3 adv.;b) 1, 2, 3 conj.;c) 1 conj., 2 conj., 3 adv.;d) 1 conj., 2 adv. de timp, 3 adv..od.;e) 1 conj, 2 conj., 3 adv.

420. Articolul genitival este corect folosit în variante:a) modul de desfăşurare a-l colocviului;b) modul de desfăşurare al colocviului;c) modul de desfăşurarea colocviului;d) modul de desfăşurarea-l colocviului;e) modul de desfăşurare a colocviului.

421. Cuvintele subliniate din exemplele:10 Doarme buştean20 E deştept nevoie mare30 Nu mai poate de deştept ce e40 Deşteptul ' e deştept '' şi când doarme sunt:a) 10 adv., 20 locuţ.adv., 30, 40'' adj., 40 subst.;b) 10, 20, 30 adv., 40', 40'' subst.;c) 10, 30 adv., 20 locuţ.adj., 40', 40'' subst.;d) 10, 40' subst., 20 locuţ.adj., 30, 40'' adj.;e) 10, 30, 40', subst., 20 locuţ. adv.

422. Ţi din exemplul: Ce frumoşi ţi-s ochii! este:a) pron.pers în G;b) pron.pers în D;c) pron.refl. în D;d) adj.pron. în G;e) adj.pron. în D.

423. Cuvintele subliniate din exemplul: Cât de(1) frumoasă te(2)-ai gătit / Natură tu(3) ca o virgină, sunt:

Petre Elena 70


a)1 locuţ.adv., 2 pron.pers. în Ac., 3 pron.pers. în V;b)1 locuţ.adj., 2 pron.refl. în Ac., 3 pron.pers. în V;c)1 adv. cu prep., 2 pron.refl. în Ac., 3 pron.pers. în N;d)1 adj. cu prep., 2 pron.pers. în Ac., 3 pron.pers. în N;e) 1 adv. cu prep., 2-3 pron.pers. în Ac.

424. Pronumele din fraza: Ele au spus cine sunt şi ce doresc sunt:a) pers. (sb); interog.(sb). interg(cd);b) pers. (sb); interog(cd); interog(cd)c) pers. (sb); relat(sb); relat(cd);d) pers. (sb), interog. (cd), interog. (cd);e) pers. (sb), relat (sb), relat. (sb).

425. A fi din exemplele: 10 E primăvară în ianuarie20 Elevul este învăţat de profesori30 Şi el este din Vrancea40 E mai iubit de bunici decât de părinţi este predicativ în varianta:a) în toate;b) în nici una;c) în 20, 40;d) în 10, 40;e) în 10, 30.

426. Ce din fraza: De mioapă ce era, nu vedea nici la doi paşi este:a) adv.relat.;b) pron.relat.;c) adj.relat.;d) adv. de mod;e) pron.interog.

427. În care variantă toate adjectivele nu au grade de comparaţie:a) mort, preferabil, atent;b) oval, intern, superior;c) infim, infirm, sensibil;d) imposibil, adecvat, iniţial;e) stângaci, gri, tenace.

428. În care variantă există numai adjective fără grade de comparaţie:a) muscular, auditiv, subţire;b) unic, amical, anual;c) final, sferic, identic;d) fidel, naţional, etern;e) opţional, strămoşesc, dulce.

429. Cel este articol adjectival în varianta:10 Ştefan cel Mare20 Fiul său cel mijlociu păzi şi el

Petre Elena 71


30 Cel din bancă este caietul meu40 Cel mai bine e să reuşima) în toate;b) în nici una;c) în 10, 30;d) în 10, 20, 40;e) în 30.

430. Unde din exemplele:10 De unde se aştepta să fie lăudat a fost criticat20 Unde ştiam că stă aproape nu l-am mai condus este:a) 10, 20 adv. de loc (cl);b) 10, 20 conjcţ.;c) 10 adv (cl), 20 adv (cz);d) 10 conj.subord – unde – adv.relat;e) 10 adv (cz), 20 conj.subord.

431. În exemplele: Îl povăţuia să fie mai cu răbdare(1). Nu e zgârcit(2), ci dimpotrivă larg la mână(3), cuvintele subliniate sunt:a)10, 30 locuţ.adj., 20 adj.;b) 10 loc.adv., 20 adj., 30 locuţ.adj.;c) 10, 20, 30 locuţ.adj.;d) 10, 30 locuţ.adj., 20 adv.;e) 10, 30 locuţ.adv., 20 adj.

432. De din exemplele:10 Vino, mamă, de mă vezi20 L-a luat de mână30 A vorbit şi aceea de le ştie pe toate40 Am cumpărat şi de care mi-ai spus tu este:a) prepoziţie în toate;b) în 10 conj, în 20, 40 prep., în 30 pron.relat.;c) conjuncţ. în toate;d) în 10 conj, în 20, 30, 40 prep.;e) în 10, 20 prep., în 30, 40 conjuncţ.

433. Cuvintele subliniate din exemplul: La intersecţie o iei sau pe strada din stânga(1), sau pe cea din dreapta(2) sunt:a) prep. +subst.(at.subst.), locuţ.(cl);b) locuţ.adv.(at.adv.), locuţ.adv.substantivală(cl);c) locuţ.adv.(at.adv.), pron.demonstrativ(cl) + locuţ.adv.(at.adv.);d) prep. +subst.(at.subst.), loc.adj.substantivală(at.subst.);e) locuţ.adv(cl), prin.demonstrativ(cl) + locuţ.adv(cl).

434. Cuvântul subliniat din propoziţia: Crezi că a făcut-o dintr-adins este:a) prep. +adv. de scop;b) adv. de scop;c) prep. +subst.;

Petre Elena 72


d) locuţ.adv. de scop;e) locuţ.adv. de mod.

435.Un şi O sunt articole nehotărâte în exemplele:10 Doar o vorbă / un cuvânt să-ţi mai spin20 Am întâlnit un coleg / o colegă pe stradă30 Un om ca tine ne este prieten, nu o canalie ca el40 Ca să ajung mai repede, am schimbat o maşină după alta, un autobus după altula) în toate;b) în nici unul;c) în 10, 40;d) în 10, 20, 30;e) în 20, 30.

436. Mi din exemplul: Mi-a atras atenţia ce mi-ai spus este:a) pron.pers. în D – at.pron;b) pron.pers. în G – ci;c) pron.pers. în D – ci;d) pron.refl. în D – ci;e) pron.refl. în D (etic) – fără funcţie sintactică.

437. În exemplele:10 Cei mai buni reuşesc în viaţă20 Pe cei doi i-am mai cunoscut30 Cei din spate nu auzeau nimic40 Cei care au întârziat au luat absenţe, Cei este:a) art.adj. în toate;b) în 10, 20 art.adj., în 30, 40 pron.demonstrativ;c) pron. demonstrative în toate;d) în 10, 30 art.adj., în 20, 40 pron.demonstrativ;e) în 10, 20 art.adj., în 30, 40 adj.pron.demonstrativ.

438. Cu toate acestea din exemplul: Cu toate acestea am rămas prieteni este:a) locuţ.cinjuncţ.;b) locuţ.adj.;c) locuţadv.;d) locuţ.pron.nehot.;e) cu acestea pron.demonstrativ cu prep. – acestea adj.pron.demonstrativ.

439.Verbele din fraza: Scrieţi şi nu vă zoriţi! la singular sunt:a) scri, nu te zori;b) scrii, nu te zorii;c) scrie, nu te zorii;d) scrie, nu te zori;e) scrie, nu te zoreşti.

Petre Elena 73


440. Substantivele din versurile_ Tu vrei un om să te socoţi? Dar piară oamenii cu toţii / S-ar naşte iarăşi oameni, sunt, în ordine, în cazul:a) N, Ac, N;b) Ac, N, N;c) Ac, N, Ac;d) toate în Ac;e) toate în N.

441. Forma corectă de imperative a verbului a fi este în varianta:10 a) Fii serios! b) Nu fii laş!;20 a) Fii serios!, b) Nu fii las!, c) Fi-i serios!, d) Hai nu fii laş!;a) 10 a, 20 a;b) 10 a, 20 b; c) 10 b, 20 d; d) 10 a, 20 c; e) 10 b, 20 c.

442. Cuvintele subliniate din exemplele:10 Nu-i frumos(a) ce-i frumos(b)e frumos(c) ce-mi place mie20 Ce e drept(a), e drept(b)30 Aşa e lumea asta40 Aşa să faci şi tu sunt:a) toate adj.;b) adj. 10 a, b, c, 20 a, b; 30 adj; 40 adv.;c) 10 a, b, c; 30 a, b – adv.; 40, 50 adj.;d) 10 a, b; 40, 30 adv.; 20 a, b subst.;e) 10 a, c; 40, 5 adj; 20 a,b subst; 30 adv.

443. În exemplul: Acum nu mai era nimeni în clasă, toţi erau în pauză, a fi este:a) copulative, copulative;b) auxiliar, auxiliar;c) predicativ, predicativ;d) predicatie, copulatie;e) copulativ, predicativ.

444. Cuvântul subliniat din exemplul: Curgea la vale râul cu ale sale unde este:a) pron.pos. în Ac;b) pron.pos. în G;c) adj.pos. în G;d) adj.pos. în Ac;e) pron.pos. în Ac.

445. Cuvintele subliniate din exemplul: Cât pe-aci să te cred este:a) locuţ.pron. – cm;b) locuţ.adj. – pume pred.;c) locuţ.conjcţ. –fărăfuncţie sintactică;

Petre Elena 74


d) cât – adv.cm, pe-aci –adv.cl;e)l ocuţ.adv. – nume pred.

446. Cuvintele subliniate din propoziţia: Ca al tău e şi al meu sunt: a) pron.pos. Ac (cm), pron pos. N – nume pred.;b) pron.pos. Ac-ci, pron pos. N – nume pred.;c) pron.pos. Ac-cm, adj.pos.Ac – nume pred.;d) pron.pos. Ac - nume pred., pron pos. N sb;e) adj.pos. Ac - nume pred., pron.pos. Ac cd.

447. Cât din exemplele:10 Nu mă intereseayă cât pepsi beţi20 Cât timp scriu pe tablă, ei ascultă atenţi30 Cât ai plătit asta, puţin?40 Nu-mi displăcea atât la el lenea, cât comportarea este adv. în:a) în 30;b) în 30, 40;c) în 10, 20;d) în 10, 30;e) în 30, 40.

448. În exemplul: Soarele apusese, dar deasupra noastră nu ajunsese nici umbra, cuvântul subliniat este:a) pron.pos. în G – at.pron.prep.;b) adj.pos.Ac –cl;c) adj,pos.Ac –at.adj.;d) pron.pos. în G.cl;e) pron.pos. în Ac –cm.

448. Cuvintele subliniate din exemplul: Iarna ninge şi îngheaţă / frigul creşte tot mereu sunt:a) subst.(sb) –adv.(cm);b) subst.(ct), pron.nehot(cm);c) adv.(sb) –adj.pron.nehot(at.adj.);d) adv.(ct) –semiadv. (fără funcţie);e) adv.(ct) – pron.nehot. de întărire.

449. Ce din fraza: Nu realize nimic din ce se întâmpla cu el este:a) pron.relat. în Ac-cd;b) pron.rel. în Ac-at-pron.;c) pron.relat. în Ac-ci;d) locuţ.conjcţ –fără funcţie sintactică;e) pron.relat. sb.

450. Cuvintele subliniate din exemplul: Nu suntem contra voastră(1), ci de partea voastră(2) sunt:a) 1, 2 adj.pos. în Ac -nume pred.;b) 1, 2 pron.pos. în Ac - nume pred.;

Petre Elena 75


c) 1 adj.pos. în G - nume pred, 2 adj.pos. în Ac –cm;d) 1, 2 pron.pos. în G –ci;e) 1 adj.pos. în G –ci, 2 pron.pos.în Ac –ci.

451. A părea din exemplele:10 Totul mi se părea ciudat20 El părea că nu înţelege nimic30 El pare înţelegător, dar nu e40 Nu sunt ce par a fi este predicativ în varianta:a) în nici una;b) în 20;c) în 20, 40;d) în 10, 20, 40;e) în 10, 40.

452. Care dintre adjectivele: 10 acut, 20 adânc, 30 ascuţit, 40 atroce, 50 cumplit, 60 intens, 70 mare, 80 profund, 90 puternic, 100 teribil, 110 violent, 120 vin, pot sta atât pe lângă substantivul durere, cât şi pe lângă vânt:a) toate;b) 10, 30, 50, 60, 90, 110;c) 50, 70, 90, 100;d) 50, 60, 100, 110, 120;e) 10, 20, 30, 70, 90, 110, 120.

453. În exemplele: 10 Nu se ştie exact cânde e examenul20 Când nu te-aş vedea o zi, nu ştiu ce-aş face30 I-a tăiat piciorul, când putea să i-l trateze40 Răspunde când ştie50 S-a întors acasă când a început ploaia, când este conjuncţie în varianta:a) în toate;b) în nici una;c) în 10, 20;d) în 20, 30;e) în 10, 20, 50.

454. Toate formele verbale sunt corecte numai în varianta:a) îi va place, va apare, aş făcea;b) ar dispare, va bătea, mi-ar displace;c) mă râd, mi-ar plăcea, va dispare;d) mă disper, ar apare, va dispărea;e) va apărea, aş face, îi va plăcea.

455. Ia din exemplele:10 Ia mai taci din gură!20 Ia mâna de pe copil!30 El chiar le ia de bune pe toatea) interj.; vb. la ind.; vb. la imperat.;

Petre Elena 76


b) toate verbe la imperativ;c) interj.; vb. la imperativ; verb la ind.;d) toate verbe la indicativ;e) interj.; verb la ind.; verb la indic.

456. Numeralul este folosit corect numai în varianta10 Trenul soseşte la linia una20 Este ora doisprezece30 Ne întâlnim la ora două40 Pe doi martie e ziua ei de naşterea) în 30;b) în toate;c) în nici una;d) în 10şi 30;e) în 20 şi 40.

457. Formele corect folosite sunt numai în varianta:10 mie însemi; 20 ţie însuţi; 30 ele însele; 40 eu însăşi; 50 băieţii însăşi:a) în nici una;b) în 10, 30;c) în 30;d) în 30, 40, 50;e) în 10, 20.

458. Ai noştri din exemplul: Ai noştri tineri la Paris învaţă, este:a) pron.posit+sb;b) adj.pos. N - at.adj;c) pron.pos. N - at.pron.;d) adj.pos. Ac - apoz.;e) pron.pos. Ac - apoz.

459. Mi din exemplele:10 Mi-am vândut maşina20 Mi-a vândut o maşină, este:a) 10 pron.pos. în D (pos.) - at.pron.; 20 pron.pers. în D ci;b) 10, 20 pron.refl. în D - at.pron.; pron.pers în D - ci;c) 10 pron.pers. în G -at.pron.; 20 pron.pers. în G-ci;d) 10 pron.refl. în D - fără funcţie sintactică; 20 pron.refl. în D-ci;e) 10 pron.pers. în D(etic) fără funcţie, 20 pron.pers. în D-at.pron.

460. Însuşi din exemplul: Iar Narcis văzându-şi chipul în oglinda sa izvorul / însuşi fuse îndrăgitul, însuşi el îndrăgitorul este:a) pron. de înt.sb., adj. de înt. at.adj.;b) adj. de întărire-at.adj.;c) pron. de înt.-sb; adj. de înt.apoz.;d) pron. de înt.-nume pred.; pron. de înt.-sb;e) pron. de înt.-cd(amândouă).

Petre Elena 77


461. Cuvintele subliniate din exemplul: "[...] pământul ce tresare şi parcă-l recunoaşte" sunt:a) pron.rel-cd; conj.fără funcţie;b) adj.relat-at.adj; adv.cm;c) pron.relat-sb; adv.de mod-cm;d) pron.rel. -at.pron adv.-sz;e) pron.rel.-cd; adv.cz.

462. Cuvintele subliniate din propoziţia: Trei nule(1) puse înaintea cifrei unu(2) sau după ea, nu înseamnă acelaşi lucru(3) sunt în cazul:a) toate în Ac;b) 1, 2 N, 3 Ac;c) toate în N;d) 1 N, 2 D, 3 N;e) 1 N, 2 G, 3 Ac.

463. În propoziţia: Era o clasă foarte bună, cu elevi tot unul şi unul, cuvintele subliniate sunt:a) pron. nehot.coordonate şi precedate de adverb;b) numerale cardinale;c) locuţiune pronominală nehotărâtă;d) locuţiune adjectivală;e) locuţiune adverbială.

464. În exemplul: Şi lupul nici una, nici două, hăţ, pe ied de gât!, cuvintele subliniate sunt:a) două num.card.;b) pron.nehot. şi num.card.;c) adj.pron.nehot. şi num.card.;d) locuţ.adv.;e) locuţ.adj.

465. Există un verb la supin în varianta:a) A venit la seceriş de grâu;b) Iarba pare de omăt;c) L-a luat pe nepregătite;d) S-au întâlnit la culesul porumbului;e) câştigă bani din remaiat.

466. Bine din exemplul: Era una dintre cele mai bine femei din oraş este:a) adj.-at.adj.;b) adv.-at.adv.;c) adv.-cm;d) adj. ci;e) adj.-nume pred.

467. Cuvântul subliniat din exemplele:10 Ei sunt gata de drum

Petre Elena 78


20 Era gata să cadă30 Gata! este:a) 10, 20, 30 adv.;b) 10, 20, 30 adj.;c) 10, 30 adj., 20 adv.;d) 10 adj., 20, 30 adv.;e) 10 adj., 20 adv., 30 interj.

468. Cuvântul subliniat din exemplul: Revine la ora unu este:a) num. card.;b) num. card. cu val.adj.;c) num. card. cu val.subst.;d) pron.nehot.;e) adj.pron.nehot.

469. O din exemplele:10 O oră să fi fost amici20 A fost odată un moş şi o babă30 O faţă râde, alta plânge40 O iarnă grea s-a abătut asupra ţării este adjectiv pronominal în varianta:a) în toate;b) în 10, 20;c) în 20, 40;d) în 30;e) în 10, 30.

470. Şi din exemplele:10 Dragi îmi erau mama şi tata20 Ei îi explic, şi el se uită pe pereţi30 Nu şi-a adus aminte de nimic40 Cum l-a văzut l-a şi recunoscut50 Vino şi vezi este:a) conjct.coord.cop. în toate;b) adv. în toate;c) în 10, 20, 40 conj.coord.adv., în 30 -pron.refl., în 50 adv.;d) în 10, 20, 40 -conj.coord.cop., în 30 pron.refl., în 50 conj.coord.adv.;e) în 10 şi 50 conj.coord.cop.; în 20 conj.coord.adv.; în 30 pron.refl. în 40 adv.

471. De din exemplele:10 De treci codrii mari de brazi20 De departe vezi albind30 Mândra glăsuire a pădurii de argint40 Strălucea de-ţi lua ochii este:a) în 10, 40 conj., în 20, 30 prep.;b) în toate conjuncţie;c) în toate prep.;d) în 10, 30 conj., în 20, 40 prep.;e) în 10, 30 conjuncţ., în 20, 40 prep.

Petre Elena 79


472. Şi este adverb în varianta:10 Şi au jucat, şi au băut20 Cum a intrat, s-a şi aşezat pe pat30 A venit şi tata40 Îmi era drag satul şi Ozana cea frumos curgătoarea) în toate;b) în 20, 30;c) în 10, 20, 30;d) în 30, 40;e) în 10, 30, 40.

473. Cum din exemplele: 10 Cum obosise prea mult, s-a aşezat pe o bancă20 Cum ai da-o, tot n-o nimereşti30 Am uitat cum îl cheamă40 Cum treci Siretul, apa-i rea şi lemnele pe sponci este conjuncţie în varianta:a) în toate;b) în nici una;c) în 10, 40;d) în 10, 20, 40;e) în 40.

474. Unde din exemplele:10 Când m-aş pune eu la mintea ta, unde aş ajunge20 Unde ai învăţat aşa de mult, te doare acum capul30 Unde s-ar duce în lume, tot acasă se întoarce40 Unde dai şi unde crapă este conjuncţie în varianta:a) în toate;b) în nici una;c) în 10, 20, 30;d) în 20;e) în 10, 40.

475. Care din exemplele:10 Dăm note bune căruia învaţă20 Am stat în banca în care ai stat şi tu30 Nu ştiu care fată e mai frumoasă40 Am uitat de care carte ai nevoie este adjectiv pronominal în varianta:a)în toate;b) în nici una;c) în 10, 40;d) în 20, 30;e) în 30, 40.

476. Cuvintele subliniate din exemplele:10 De asemenea oameni avem nevoie20 S-a purtat cu noi asemenea alor săi

Petre Elena 80


30 Pământul e sub noi, iar cerul deasupra40 Deasupra oraşului zburau necontenit avioane sunt:a) în 10 adj., în 20, 40 prep., în 30 adv.;b) în 10, 20, 40 adj., în 30 adv.;c) în toate prep.;d) în toate adv.;e) în 10, 20, 30 adv., în 40 prep.

477. Cuvintele subliniate din exemplele:10 Este plină de graţie în mişcări20 I-au admirat graţia gesturilor30 A reuşit graţie efortului40 S-a declarat mulţumită50 S-a descurcat la examen mulţumită ţie sunt:a) în nici una;b) în 30, 50;c) în toate;d) în 10, 30, 40, 50;e) în 40, 50.

478. Cu are valoare de conjuncţie în varianta:10 Cu tine a venit şi el20 Fratele cu sora mea au venit ieri30 Cu trudă, nu cu nepăsare reuşeştia) în toate;b) în 20;c) în 10, 20;d) în 20, 30; e) în nici una.

479. Iar este adverb în varianta:10 Iar te-ai cufundat în stele20 Eu scriu iar el citeşte ce scriu30 Eu îi spun, iar el doarme40 Viscolul s-a abătut iar deasupra ţăriia) în toate;b) în 10, 40;c) în 20, 30;d) în 10, 30, 40;e) în nici una.

480. Ce din exemplele:10 Stă ce stă şi pleacă20 Ce tânără pare30 N-am auzit ce-ai întrebat40 Ce nedrept eşti cu ea50 Am văzut şi eu ce nedrept eşti cu ea este adverb în varianta:a) în toate;

Petre Elena 81


b) în nici una;c) în 10, 20, 40, 50;d) în 20, 40;e) în 10

, 30, 50.

481. Toate conjuncţiile şi locuţiunile sunt conclusive numai în varianta:a) deci, fie, ba;b) prin urmare, aşadar, iarăşi;c) în concluzie, nu numai, cât şi;d) aşadar, care va să zică, prin urmare;e) aşa deci, va să zică, iarăşi.

482. Sunt adversative toate conjuncţiile numai în varianta:a) dar, însă, precum şi;b) ba, sau, ci;c) fie, ori, aşadar;d) nici, or, dar;e) ci, ba, cât, însă.

483. În care variantă există numai prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale specifice circumstanţialei de loc:a) în sensul, în josul, în stânga;b) în faţă, înaintea, pe marginea, deasupra, înaintea;c) până, în faţă, după;d) prin, în centrul, în spatele;e) în urma, de la, până la.

484. Cuvintele subliniate din exemplele:10 Stai până săptămâna viitoare20 Aşteaptă până vine şi el30 Adie un vânt de primăvară40 Vino de vezi!50 A venit şi aceea de ne-a promis sunt:a) toate prepoziţii;b) 10, 30 prep., 40 conjuncţ., 50 pron.relat.;c) 10, 30, 50 prep., 20, 40 conj.;d) toate conjuncţ.;e) 10, 20, 30 conjuncţ., 40 prep., 50 pron.relat.

485. În care variantă există numai conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale specifice circumstanţialei cauzale:a) de vreme ce, în timp ce, după ce, căci;b) deoarece, din moment ce, de ce;c) căci, din cauză că, pentru că; d) pe motiv că, întrucât, dat fiindcă;e) deoarece, fiindcă, având în vedere că.

Petre Elena 82


486. În care variantă există numai conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale specifice circumstanţialei concesive:a) deşi, chiar dacă, încât;b) măcar, măcar să, încât să;c) şi de, şi dacă, în caz că;d) cu toate că, deşi, măcar să;e) cu toate acestea, totuşi, cu toate astea.

487. Cât din exemplele:10 Nici nu ştii cât îmi eşti de dragă20 Nu durerea mă supără aşa de rău, cât indiferenţa medicului30 Cât timp eu stau la televizor, alţii învaţă40 Ai aflat cât timp a rămas acolo este adjectiv relativ în varianta:a) în toate;b) în nici una;c) în 30, 40;d) în 20, 30, 40;e) în 40.

488. Cuvintele subliniate din exemplele:10 Cele afirmate sunt conform adevărului20 Cele afirmate sunt conforme cu adevărul30 El a reacţionat contrar aşteptărilor40 Reacţiile lui sunt contrare aşteptărilor noastre sunt:a) 10, 30 prep.pt.D, 20, 40 adj.;b) 10, 30 prep.pt.G, 20, 40 adj.;c) 10, 30 adv., 20, 40 adj.;d) toate prep.;e) 10, 30 prep.pt.D, 20, 40 adv.

489. Cuvintele subliniate din exemplul: Nu ştie nimeni de ce se întâmplă afară sunt:a) adj.relat. cu prep.;b) pron.relat. cu prep.;c) adv.relat. cu prep.;d) locuţ.adv.;e) locuţ.pronom.

490. În care variantă există numai locuţiuni adverbiale:a) într-adevăr, de mii de ori, vai şi amar;b) te miri unde, în timp de, din ce în ce;c) pe nemâncate, nas în nas, unul după altul;d) talmeş-balmeş, aşa şi aşa, înainte să;e) de când lumea, tura-vura, în caz de.

491. Cuvintele subliniate din propoziţia: Sânt cu totul de acord cu tine: sunt:a) locuţ.adj.;b) locuţ.pron.;

Petre Elena 83


c) locuţ.subst.;d) locuţ.adv.;e) pron.nehot. cu prep.

492. Cuvintele subliniate din exemplul: Mergea din ce în ce mai rău sunt:a) locuţ.pron.;b) locuţ.adj.;c) pron.relat.repetat;d) pron.relat.comp.;e) locuţ.adv.

493. În care variantă există numai adjective fără grade de comparaţie:a) veşnic, total, infinit;b) exterior, lacom, incomensurabil;c) intestinal, etern, precoce;d) optim, supus, suprem;e) minim, penibil, imposibil.

494. Verbul din textul următor: Intră în cameră, se uită puţin la televizor şi apoi îl închise: sunt la timpul:a) toate la prez.;b) toate la perf. s.;c) prez., perf. s., perf.s.;d) perf.s, perf.s., prez.;e) perf.s., prez., perf.s.

495. Verbele din exemplele:10 Sculaţi voi oropsiţi ai vieţii!20 Iarba rea din holde piară!30 Dacă vorbiţi tare, sculaţi copiii, sunt la modul:a) toate la indicativ;b) toate la imperativ;c) 10 imperativ, 20 conjunctiv cu val. de imperativ, 30 indicativ;d) 10 imperativ, 20 conjunctiv, 30 imperativ;e) 10 imperativ, 20 indicativ, 30 indicativ.

496. În exemplul: S-a adresat în scris Majestăţii sale, cuvântul subliniat este:a) pron. de polit.;b) locuţ.subst.;c) locuţ.adj.;d) locuţ.pron. de polit.;e) subst.comp.

497. În care variantă neologismul este scris şi declinat corect:a) N- Ac mass-media; G -D mass-media;b) N- Ac mass-media; G -D mass-medie;c) N- Ac mas-media; G -D mass-mediei;d) N- Ac mas-media; G -D mas-media;

Petre Elena 84


e) N- Ac mass-media; G -D mass-mediei.

498. Cuvântul subliniat din exemplul: Oamenii Măriei Sale erau de faţă, este:a) locuţ.pron. de polit.;b) pron. de polit.comp.;c) locuţ.subst.;d) subst.comp.;e) locuţ.adj.

499. Cuvintele subliniate din exemplele:10 Nu e prost, dar nu e nici un om incult20 Niciun student străin nu ştie româneşte la început30 N-are în minte nici un exemplu măcar, sunt:a) 10, 20, 30 -adj.pron.neg.;b) 10 comj.+art.nehot., 20 adj.pron.neg., 30 conj.+num.;c) 10, 30 conj.+art.nehot., 20 adj.pron.neg.;d) 10, 30 conj.+art.nehot., 20 adj.pron.neg.;e) 10, 30 conj.num., 20 adj.pron.neg.

500. Cuvintele subliniate din exemplele:10 Nu e prea deşteaptă, dar nici o mediocră nu e20 Nici o dată n-a vrut să mănânce, ci de mai multe ori30 Nu i-a dat nicio atenţie sunt:a) toate adj.pron.neg.;b) toate pron.neg.;c) 10 conj.+art.nehot., 20 conj.+num., 30 adj.pron.neg.;d) 10, 20 conj.+num., 30 adj.pron.neg.;e) 10, 20 conj.+art.nehot., 30 adj.pron.neg.501. Formele de G-D ale substantivelor articulate hotărât sunt corecte toate numai în varianta:a) academiei, bunicii, coardei/corzii, dungii;b) academii, bunicăi, corzii, dungei;c) genţii, mamii, fetii, surori;d) lumânării, jelii, femeiei, vulpei;e) uşei, sorei, plăjei, stelii.

502. Formele de G-D ale substantivelor articulate hotărât sunt corecte toate numai în varianta:a) dantelii, odăii, umbrii, zăpadei;b) dantelei, odăii, umbrei, zăpezii;c) olii, secerii, norei, vulpii;d) basmalii, stelei, vămii, năfrămii; e) oalei, nurorii, umbrii, ranei;

503. Cuvintele subliniate din exemplul: Omul ăsta vrea cu tot preţul să plece., sunt:a) locuţ. adj.- cm;b) locuţ. subst.- cm;

Petre Elena 85


c) locuţ. adv.- cm;d) locuţ. adv.- cv; e) locuţ. adj.- cv;

504. Cuvintele subliniate din exemplul: Nu se mai puteau întoarce nici unul, nici altul ., sunt:a) numeral card.- sb, pron. dem.-sb; b) locuţ. pron. – sb.;c) locuţ. adv. - cm;d) pron. nehot.- sb., pron. nehot.- sb.; e) adj. pron. nehot.- sb., adj. pron. nehot.- sb.;

505. Cuvintele subliniate din exemplul: E vreun rău în asta?, sunt:a) pron. nehot.- at. pron.; subst.- nume pred.; pron. dem.- cl;b) adj. nehot.- at. adj.; subst.- nume pred.; pron. dem.- cl;c) adj. nehot.- at. adj.; adj.- nume pred.; pron. dem.- ci;d) pron. nehot.- at. pron.; subst.- sb.; loc. adv.- cm; e) adj. nehot.- at. adj. ; subst.- sb.; pron. dem. cu prep.- ci;

506. Numeralul din exemplul Câteşi patru sunt nişte pisici., este:a) cardinal propriu-zis;b) colectiv;c) multiplicativ;d) distributiv; e) adverbial;

507. Cuvântul subliniat din exemplul: Tu mi-ai spus câte ţi s-au întâmplat de-a doua zi., este:a) pron. relat.- sb.;b) adj. relat.- sb. ;c) adv. relat.- cm;d) adj. relat.- cm; e) pron. interog. - cd;

508. Cuvintele subliniate din exemplul: Cine voia să se poarte ca şi când ar mai fi însemnat ceva era luat în derâdere., sunt:a) loc. prep.;b) loc. adj.;c) loc. conj.;d) loc. adv.; e) loc. pron.;

509. Cuvintele subliniate din exemplul: Nu am de ce mă teme., sunt:a) loc. pron. - ci;b) loc. pron. - cz;c) loc. conj. – fără funcţie sintactică;d) pron. rel. cu prep. – ci; e) pron. rel. cu prep. – cz;

Petre Elena 86


510. Cele din exemplul: Nichifor avea o biciuşcă din cele de cânepă., este:a) art. adj.;b) adj. pron. dem. – ci;c) adj. pron. dem. – at. pron. prep.;d) pron. dem. - cm; e) pron. dem. – at. pron. prep.;511. În exemplul Gerilă văzu că toţi îi sunt împotrivă., cuvântul subliniat este:a) adv. – nume pred.;b) adv. – cm;c) adj. – nume pred.;d) prep. pt. G; e) prep. pt. D;

512. Sunt derivate cu sufixe toate verbele numai din varianta:a) a repeta, a asculta, a nopta, a explica;b) a brăzda, a pocni, a închipui, a aerisi;c) a cerceta, a pulsa, a învăţa, a vorbi;d) a dărui, a nărui, a netezi, a încreţi; e) a uita, a demoraliza, a încânta, a năduşi;

513. I din exemplul: Blându-i suflet se împarte / Pe văi împrăştiet., este:a) pron. pers. în D - ci;b) pron. pers. în Ac - cd;c) pron. pers. în D – at. pron.;d) verb cop.; e) verb pred. – pred. verb.;

514. În exemplul: După aceea, porni în grabă spre sat., cuvântul subliniat este: a) pron. dem. cu prep. – cl;b) pron. dem. cu prep. – ct;c) locuţ. pron.– cl;d) locuţ. adv.– ct; e) locuţ. conj.– fără funcţie sintactică;

515. În care variantă adjectivele au patru forme flexionare?a) actual, adânc, harnic;b) influent, activ, lung;c) vrednic, puternic, mic;d) prietenesc, complet amical; e) blând, albastru, greu;

516. În care variantă există numai pronume personale propriu-zise?10 Viaţa fiecăruia e în mâinile sale. 20 A cumpărat nişte nimicuri pentru tine. 30 L-am mai văzut cândva. 40 Mi-am riscat singur cariera. a) în 20, 30;b) în toate;

Petre Elena 87


c) în 10, 20, 40;d) în 20, 30, 40;

e) în 30, 40;

517. În care variantă pronumele este în dativ etic?10 Şi când gândesc la viaţa-mi. 20 Harap Alb mi ţi-l ia pe zmeu de gât. 30

Dă-i cu bere, dă-i cu vin. 40 Le are cu concursurile.a) în toate;b) în 2;c) în nici una;d) în 3,4; e) în 2, 3, 4;

518. În care variantă pronumele personal are valoare neutră? 10 O aştept în altă zi. 20 A zbughit-o pe uşă. 30 Le are cu jocurile. 40 Nu-i venea să creadă.a) în toate;b) în 20;c) în 30,40;d) în 20, 30, 40; e) în nici una;

519. În care variantă există verbe copulative? 10 A ieşit repede. 20 A ieşit ce şi-a dorit. 30 A rămas uluit. 40 A rămas să ne vedem altă dată.a) în toate;b) în nici una;c) ) în 10, 30;d) ) în 20 ,30; e) ) în 20, 40;

520. A fi este auxiliar în varianta: 10 Aş fi venit şi eu. 20 Filip era cuminte şi înţelept. 30 E noapte. 40 Ea este apreciată de colegi.a) în nici una;b) în 20 ,30;c) în 30,40;d) în 10;e) în 10, 40;

521. În care variantă verbele sunt impersonale? 1 Urmează să ne vedem. 2 După comportarea lui n u i se mai cuvine nimic. 3 Îi vine să râdă. 4 Nu se întâlneşte cu nimeni.a) în 10, 20 ,30;b) în toate;c) în nici una;d) în 40;e) în 30, 40;

Petre Elena 88


522. Ce este adverb relativ în varianta: 10 Stă ce stă şi pleacă. 20 Ce mare te-ai făcut! 30 Nu ştii ce bine i-a mers. 40 Nu este ce pare a fi.a) în toate;b) în 10, 30;c) în 10, 20 ,30;d) în 30; e) în 20;

523. În care variantă există locuţiuni adverbiale predicative? 10 Fără doar şi poate că ai dreptate. 2 0 El vine fără doar şi poate. 30 Cât pe-aci să cadă. 40 Cu neputinţă să nu vină şi el.a) în toate;b) în 10 ,20;c) în 10;d) în 30, 4; e) în 10,30, 40;

524. Unde este adverb nehotărât în varianta: 10 Unde s-ar duce de departe, tot în ţară se întoarce. 20 Unde n-ai învăţat nimic, n-ai rezolvat testul. 30 Unde mergi fără mine. 40 Nimeni n-a aflat locul unde s-a ascuns.a) în toate;b) în 20,40;c) în 10,40;d) în 10; e) în 10,20;

525. Cum este adverb nehotărât în varianta: 1 Cum ai da-o tot nimereşti. 2 Cum ajungi la vamă îţi cere paşaportul. 3 Nu mai ştia nici cum îl cheamă. 4 Cum te cheamă măi, copile?.a) în toate;b) în nici una;c) în 20;d) în 20, 30, 40; e) în 10;

526. În care variantă există numai adjective pronominale? a) Altă variantă nu ai?;b) Colega dumneavoastră întârzie.;c) Figura dumneaei mi-e cunoscută.;d) A intrat colega căreia i-am dat caietul.; e) Faţa dumitale mi-e cunoscută.;

527. Cuvintele subliniate din exemplul: Mai stai un moment cu mine., sunt:a) adj. pron. nehot; subst.;b) num. card. cu val. adj.; subst.;c) art. nehot. proclitic; subst.;d)num. card.; adv. de timp; e) locuţ. adv..

Petre Elena 89


528. Şi este conjuncţie adversativă în varianta: 10 Învaţă toată ziua şi tot nu ştie. 20 Ai venit şi tu? 30 Nici el n u-şi dă seama. 40 Cântă şi dansează toată ziua.a) în 20;b) în 10;c) în 10, 20;d) în 20, 40; e) în 30;

529. Cuvintele subliniate din exemplul: Nu vă daţi seama de ce groază ne stăpânea atunci., sunt:a) locuţ. adv.- cm;b) locuţ. pron. - ci;c) adj. pron. - at. adj;d) locuţ. conjuncţ.- fără funcţie sintact.; e) locuţ. adj. – at. adj;

530. Care dintre variante este corectă?a) Am primit cartea care mi-ai trimis-o.b) Aveau decât o viaţă.c) Le scriu dragelor mele colege.d) Mă sfiii şi de data asta în faţa lui. e) Eu veni după tine.

531. Şi din exemplul: A venit şi el cu noi., este:a) conj. coord.cop.;b) conj. coord. adv.;c) conj. coord.concl.;d) adverb cu funcţie sintactică; e) adverb fără funcţie sintactică;

532. În care dintre variante există numai pronume negative?a) nimeni, nimic, niciunul, niciuna;b) nicicum, nicicând, niciunde,nimica;c) nimicuri, niciodată, nicio, nicăieri;d) niminea, nicicun, nicidecum, nici naiba; e) nimic, niciodată, nicăieri, nici ea;

533. În care variantă toate verbele sunt copulative?a) a se face, a se preface, a se crede, a reprezenta;b) a fi, a ajunge, a ieşi, a deveni, a părea;c) a însemna, a se părea, a-i veni, a se socoti;d) a reveni, a constitui, a face, a apărea; e) a considera, a reieşi, a ieşi, a ajunge;

534. În care variantă există numai adverbe fără funcţie sintactică?a) şi, iar, aşa, aici;

Petre Elena 90


b) nici, ba, doar, aidoma;c) vreo, astfel, nu;d) chiar, mai, încă, decât; e) tot, adică, prea, cum;

535. Adjectivul pronominal nehotărât se acordă cu substantivul:a) în gen şi număr;b) în caz şi număr;c) în gen, număr şi caz;d) în gen şi caz; e) în gen, număr, caz, persoană;

536. Ce din exemplul Nu-mi amintesc ce a vrut el să devină., este:a) pron. rel. Ac. - cd;b) pron. rel. Ac. - ci;c) adv. rel. - cm;d) pron. rel. N. – nume pred.; e) pron. rel. N. – sb.;

537. Cuvintele subliniate din exemplul: A fi fost lăudat, atunci m-ar fi deranjat., sunt corect analizate în varianta:

a) condiţ. perf. activ – pred. verb.; b) inf. perf. activ – cm;c) inf. prez. pasiv – sb.;d) condiţ. perf. pasiv – pred. verb. ; e) inf. perf. pasiv – sb.;

538. În exemplul: S-ar putea proba cu documente., verbul proba este la:a) inf. activ – cd;b) inf. refl. – sb;c) inf. refl. – cd;d) condţ. refl. – sb; e) inf. refl. – ci;

539. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Ce e atât farmec în privirea lui? 20

E atât de cald afară! 30 De ce ai stat atâta timp acolo?a) în 10, 30 adj. – at. adj., în 20 adv. cu prep.-cm;b) în10, 20 adv. – cm, în 30 adv. - cm;c) în 10, 20, 30, adj – at. adj.;d) în 10, 20, 30, adv. - cm; e) în 10, 30, adj – at. adj.; în 20 locuţ. adv. - cm;

540. Care dintre variante este corectă:a) Are destui de mulţi prieteni.;b) Eu primii două scrisori, iar el primi doar una.;c) Şi-a revândut din nou maşina.;d) Ducem-aş şi m-aşi tot duce;

Petre Elena 91


e) L-am rugat frumos, dar însă m-a refuzat.;

541. Cuvintele subliniate din exemplul: S-a pierdut cu totul., sunt:a) locuţ. adj.;b) locuţ. pron.;c) locuţ. adv.;d) locuţ. subst.; e) subst. compus;

542. În exemplul La miezul nopţii va cădea o stea., cuvintele subliniate sunt:a) locuţ. subst.;b) prep. + locuţ. subst.;c) locuţ. prep. + subst. în G;d) prep. + subst. compus; e) prep. + subst. în Ac + subst. în G ;

543. Până, până ce, până la, până să sunt în ordine:a) prep., prep. + pron. rel., prep. + prep., prep. + conj.;b) conj., locuţ. conj., locuţ. prep., locuţ. conj.;c) conj. sau prep., locuţ. adv., locuţ. prep., conj. compusă;d) conj., locuţ. conj., locuţ. conj., prep. compusă; e) prep. sau conj., locuţ. conj., prep. compusă, locuţ. conj. ;

544. Cuvintele subliniate din exemplul: Au venit colegi de la nu mai ţin minte ce facultate., sunt:a) locuţ. adj., pron. nehot.;b) locuţ. pron.;c) locuţ. adv.;d) propoziţie; e) locuţ. subst.;

545. În exemplul: Aşa s-a putut demonstra compoziţia soluţiei., cuvintele subliniate sunt:a) verb refl. (pred.) + verb activ (sb.) + subst. (sb.);b) verb activ (pred.) + verb refl. (cd) + subst. (sb.) ;c) verb refl. (pred.) + verb active (sb.) + subst. (cd);d) verb refl. (pred.) + verb refl. (sb.) + subst. (sb.); e) verb refl. (pred.) + verb refl. (sb.) + subst. (cd);

546. În exemplul: Ce-am făcut şi de ce am făcut aşa, n-am să ştiu niciodată., cuvintele subliniate sunt:a) pron. relat. (cd), locuţ. pron. (cd);b) pron. relat. (cd), locuţ. adv. (cm);c) pron. relat. (cd), pron. relat. cu prep. (cz) ;d) adv. relat. (cm), pron. relat. cu prep. (ci); e) pron. relat. (cd), locuţ. conjuncţ. (fără funcţie sintactică);

547. Pronumele din fraza: Nu mi-au spus de cine le e frică., sunt:

Petre Elena 92


a) pers. (ci), interog. (cz), pers. (cd);b) pers. (ci), interog. (sb.), pers. (ci);c) refl. (ci), relat. (cz), pers. (ci);d) pers. (ci), relat. (ci), pers. (ci); e) refl. (cd), relat. (ci), pers. (cd);

548. În exemplul: Ce noroc am avut să-mi ieşi în cale.a) adv. (cm), pron. pers. (ci);b) pron. rel. (at. pron.), pron. pers. (ci);c) adj. interog. (at. adj.), pron. pers. (at. pron.);d) adv. (cm), pron. pers. (dativ etic, fără funcţie didactică); e) adj. pron., (at. adj.), pron. pers. (ci);

549. Cuvintele subliniate din fraza: Nu rămânea niciodată pasiv la ce se spunea despre el., sunt:a) pron. rel. - sb.;b) pron. rel. - cd;c) pron. rel. - ci;d) locuţ. pron. - ci; e) locuţ. adv. - ci;

550. Cuvintele subliniate din exemplul: Nu mă interesează cine e, al cui e şi unde e acum., sunt:a) cine, al cui – pron. rel. (sb.), unde- adv. (cl);b) cine, al cui – pron. rel. (nume pred.), unde- adv. (cl);c) cine – pron. rel. (sb.), al cui – pron. rel. (nume pred.), unde- conjuncţ.;d) cine, al cui – pron. interog. (sb.), unde- conjuncţ.; e) cine – pron. rel. (nume pred.), al cui – pron. interog. (at. pron.), unde- adv. (cl);

551. Pronumele din propoziţia: Tot timpul i-a controlat viaţa personală., este:a) pron. pers. – ci în D;b) pron. pers. – ci în G;c) pron. pers. – at. pron. în D;d) pron. pers. – cd în Ac; e) pron. pers. în D – cu val. neutră fără funcţie sintactică;

552. Cuvintele subliniate din exemplul: Dar ce rău mare ţi-am făcut?, sunt:a) adv. (cm), adj. (cm);b) adv. (cm), adj. (cd) ;c) pron. rel. (at. pron.), subst. (cd);d) adj. pron. relat. (at. adj.), subst. (cd); e) pron. interog. (at. pron.), subst. (cd);

553. Cuvintele subliniate din exemplul: Ce e acum afară? E primăvară sau ce e?, sunt:a) pron. rel. – nume pred.;b) pron. interog. – cd;

Petre Elena 93


c) pron. interog. – sb., pron. rel. – sb.;d) pron. interog. – sb.; e) pron. interog. – nume pred., pron. interog. – cd;

554. Cuvintele subliniate din exemplul: A cumpărat nimicuri de care nici nu are nevoie., sunt:a) subst. – cd, pron. rel. – ci;b) pron. neg. – cd, pron. rel. –at. pron. ;c) subst. - cm, pron. rel. –at. pron.;d) subst. - cd, adj. pron. – at. adj.; e) subst. - cd, pron. rel. –cz.;

545. Cuvântul subliniat din exemplul: M-a întrebat de-al tău confrate., este:a) pron. pers. – ci;b) adj. pos. - at. adj.;c) pron. pos.- at. pos.;d) pron. pos.- ci;e) pron. pos.- c. ag.;

556. În exemplul: Ea a fost întotdeauna corectă, pentru asta au şi apreciat-o., cuvintele subliniate sunt:a) locuţ. pron. – cs;b) locuţ. adj – cs;c) locuţ. adv. – cz;d) locuţ. pron. – cz; e) locuţ. conjuncţ. conclusivă;

557. Cuvintele subliniate din exemplul: S-a săturat de atâta bine., sunt:a) atâta - pron. nehot. /at. pron., de bine – adv /cz;b) atâta –adj. pron. nehot. /at. adj., de bine – adv /ci;c) de atâta - pron. nehot. /ci, bine – adv /cm;d) atâta –adj. pron. nehot. /at. adj., de bine – subst. /ci; e) atâta – locuţ. adv. /at. adv., de bine – subst. /ci;

558. Au devenit substantive prin conversiune din verbe la supin cele din varianta: 10 Învăţatul pe de rost nu dă rezultate totdeauna. 20 Mersul pe jos e sănătos. 30 Învăţatul ştie mult mai mult în comparaţie cu alţii. 40 Râsul îngraşă.a) toate;b) nici unul;c) 20, 40;d) 10, 20; e) 10, 20, 40;

559. Au forme speciale pentru toate persoanele numai verbele din varianta: 10

Mă doare capul. 20 Îmi place muzica. 30 Aleargă după doi iepuri. 40 Vacanţa durează două săptămâni. a) 30;

Petre Elena 94


b) toate;c) 10, 30;d) 10, 20, 30; e) 30, 40;

560. Nu se conjugă la toate persoanele verbele din seria:a) a urma, a se convinge, a se stabili;b) a se cuveni, a durea, a reieşi;c) a plăcea, a se aştepta, a-şi aminti;d) a constitui, a se forma, a se ţine; e) a lătra, a se acri, a se abilita;

561. Sunt la reflexiv pasiv verbele din varianta: 10 Iarna se înserează devreme. 20 Toamna plouă mai tot timpul. 30 Magazinele se deschid la ora 6. 40 Azi se ţin cursurile în amfiteatru.a) în toate;b) în 10, 20;c) în 40;d) în 10, 20, 30; e) în 30, 40;

562. A fi din exemplele: 10 Afară-i vânt şi vreme rea. 20 Toţi erau aşteptaţi cu nerăbdare. 30 Să fi avut bani mulţi, aş fi dat şi la alţii. 40 Noaptea e pustie., este auxiliar în varianta:a) în toate;b) în nici una;c) în 20, 30;d) în 20; e) în 40;

563. Sunt articulate toate substantivele numai în varianta:a) sanda, baclava, balama; Maria, Ioana, Rodica;b) Floarea, cafeaua, macara;c) lecţii, femeii, staţii;d) fetei, mamei, serbării; e) lui Radu, basma, macara;

564. Sunt în cazul dativ toate pronumele din varianta:a) la câţi, la toţi, altcuiva;b) câtorva, altcuiva, la altcineva;c) cui, cuiva, altceva;d) oricui, la oricare, nimănui; e) cuiva, căruia, cui;

565. Nu au forme de G-D toate pronumele din varianta:a) ce, ceva, altceva, alde;b) orice, cine, alde;c) nişte, nimic, cineva;

Petre Elena 95


d) unul, altceva, atâta; e) vreunul, alde, altceva;

566. Sunt invariabile ca număr (au forma de singular identică cu cea de plural) toate substantivele din seria:a) învăţătoare, pui, cui;b) educatoare, nume, ciocoi;c) baci, privighetoare, zori;d) răţoi, câlţi, tăiţei; e)matrice, mass-media, lămâi;

567. Sunt invariabile ca număr (au forma de singular identică cu cea de plural) toate substantivele din seria:a) ochi, câlţi, anale;b) vânzătoare, ardei, lămâie;c) unchi, prenume, genunchi;d) autoare, răţoi, cucui; e) soare, linte, mazăre;

568. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Rudele mele precum şi toţi ai lui erau de faţă. 20 Ai scris tot subiectul, prin urmare rezultatul e clar. 30 Care va să zică, tu crezi că n-am dreptate?, sunt:a) adverbe compuse;b) conjuncţii compuse;c) locuţ. adv.;d) locuţ. conjuncţ.; e) 10, 20 locuţ. conjuncţ., 30 locuţ. subst.;

569. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 Unul vine, iar altul pleacă. 20 Ai trecut iar pe strada mea. 30 Se sperie şi de umbra lui. 40 Nu e nici drum, nici potecă., sunt:a) 10, 40 conj., 20, 30 adv.;b) toate conj.;c) toate adv.;d) 10, 30, 40 conj., 20 adv.; e) 10,30 adv., 20, 40 conj.;

570. În care variantă acordul este corect: 10 Majoritatea colegilor (a) au (b) ales a doua soluţie. 20 Majoritatea nordicilor este blondă (a)/ sunt blonzi.(b) 30 Majoritatea grupei a luat (a)/ au luat (b)note mari. 40 Majoritatea avioanelor soseşte (a)/ sosesc (b)la timp. a) 1 a, 2 a, 3 a, 4 a;b) 1a,b, 2a,b, 3 a, 4 a,b;c) 1a, 2a, 3 b, 4 b;d) 1b, 2b, 3 b, 4a; e) 1b, 2b, 3 a, 4 b;

Petre Elena 96


571.Care este varianta corectă: 1 dragile mele, întâile zile(a), dragele mele, întâile zile (b) 2 iarăşi, totuş, acelaşi (a), iarăşi, totuşi, acelaşi (b) 3 uşe, plaje, coajă (a), uşă, plajă, coajă.a) 1 a, 2 a, 3 b;b) 1 b, 2 b, 3 b;c) 1 a, 2 b, 3 b;d) 1 a, 2 a, 3 a; e) 1 b, 2 b, 3 a;

572. Cuvintele subliniate din exemplul: Pericolul îl simţi şi mai de departe., sunt: a) adv. de mod (mai)+ locuţ. adv. de loc (de departe);b) adv. de mod (mai)+ prep. (de) + adv. (departe);c) ) adv. de aproximaţie (mai)+ locuţ. adv. de mod (de departe);d) ) adv. de loc cu prep. la comparativ de superioritate; e) adv. iterativ (mai)+ locuţ. adv. de mod (de departe);

573. Modul şi timpul corect al verbelor din exemplul: „Şi dimineaţă, când a veni cerbul la izvor să bee apă…”, sunt corecte în varianta:a) inf. prez., conj. prez.;b) conjunct., conjunct.;c) indic. viitor anterior, conjunct. prez.;d) indic. viitor, conjunct. perf.; e) indic. viitor, conjunct. prez.;

574. Cuvintele subliniate din exemplul: „Merse, merse, până ce i se sparseră şi opincile astea.” sunt:a) locuţ. conj.;b) locuţ. pron.;c) locuţ. adv.;d) pron. relat. + cu prep.; e) locuţ. adj.;

575. Cuvintele subliniate din exemplul: În vreme ce eram copil, păduri cutreieram., sunt:a) locuţ. conj., cd.;b) locuţ. conj.;c) locuţ. adv., nume pred.;d) locuţ. conj., cm.; e) locuţ. pron., cd;

576. Cuvintele subliniate din exemplul: De când era el tânăr, lumea-i părea îngustă., sunt:a) locuţ. conj.- adv (cm);b) locuţ. conj.- adj. (cm);c) adv. cu prep.(ct) – adj. (nume pred.);d) adv. cu prep.(ct) – subst. (cd); e) locuţ. conj.- adj. (nume pred.);

Petre Elena 97


577. Cuvintele subliniate din exemplul: Când ne-a văzut pe loc ne-a sărit înainte., sunt:

a) adv. relat. (ct) – subst. cu prep. (cl);b) conjuncţie - subst. cu prep.. (cl);c) adv. relat. (ct) – locuţ. adv. (cm);d) adv. relat. (ct) – locuţ. adv. (ct); e) conjuncţie - locuţ. adv. (ct);

578. Cuvintele subliniate din exemplul: De jur împrejur, ca şi cum s-ar ţine de mână, stau munţii cu piscuri înalte., sunt:a) adv. compus (cl), locuţ. conj., subst. cu prep. (ci);b) adv. compus (cm), locuţ. conj., subst. cu prep. (cm);c) locuţ. adv. (cm), locuţ. conj., subst. cu prep. (at. subst. prep.);d) locuţ. adv. (cl), locuţ. adv. (cm), subst. cu prep. (at. subst. prep.);e) locuţ. adv. (cl), locuţ. conj., subst. cu prep. (at. subst. prep.);

579. Cuvintele subliniate din exemplele: Se pare cum că alte valuri/Cobor mereu pe-acelaşi vad., sunt:a) locuţ. conj., adj. pron. de identitate (at. adj.);b) locuţ. adv. (cm), pron. de identitate (ci);c) locuţ. conj., pron. de identitate (cl);d) locuţ. adv. (cm), pron. de identitate (at. pron. prep.); e) adv. compus (cm), adj. de identitate (at. adj.);

580. Pronumele din exemplul: Şi inima-mi bate mai aprig în piept. este:a) pron. pos. în D (at. pron.);b) pron. pers. în D (at. pron.);c) pron. refl. în D (at. pron.);d) pron. pos. în G (at. pron.); e) pron. pers. în D (etic), fără funcţie sintactică;

581. Verbele din exemplul: Să trăiţi, copii! Să rămâneţi sănătoşi şi nu uitaţi de mine., sunt la modul: a) conjunct., conjunct., conjunct.;b) conjunct., conjunct., indic.;c) conjunct. (cu val. de imperativ), conjunct. (cu val. de imperativ), imperativ;d) conjunct., conjunct. (cu val. de imperativ), indic.; e) conjunct. (cu val. de imperativ), conjunct., imperativ ;

582. Cuvintele subliniate din propoziţia: Şi era una la părinţi., sunt:a) pron. nehot. (sb), subst. cu prep. (cl);b) adj. pron. nehot. (nume pred.), subst. cu prep. (cl);c) num. card. cu val. subst. (nume pred.), subst. cu prep. (cl);d) num. card. cu val. subst. (nume pred.), subst. cu prep. (ci); e) adj. pron. nehot. (sb), locuţ. adv. (cl);

Petre Elena 98


583. Cuvântul subliniat din exemplul: Întrucât condiţiile au fost îndeplinite, putem trece mai departe., este:a) adv. compus (cz);b) adv. compus (cm);c) adv. compus (cdţ);d) prep. compusă; e) conjuncţie compusă;

584. Cuvintele subliniate din exemplele: Este cu putinţă ca unul să citească ce au scris alţii., sunt:a) locuţ. adv., pron. nehot.;b) locuţ. adj., pron. nehot.;c) locuţ. adv., adj. pron. nehot.;d) locuţ. adv., num. card. cu val. subst.; e) locuţ. adj., num. card. cu val. adj.;

585. Cuvintele subliniate din exemplul: Pentru că domnul lup ministrul ce ne-aţi dat…de tot ne-a împuţinat., sunt:a) adj. relat., pron. nehot. cu prep.;b) pron. rel., locuţ. adv.;c) ) pron. rel., pron. nehot. cu prep.;d) adj. rel., locuţ. adj.; e) pron. rel., locuţ. pronom.;

586. În versurile: Că-n ea s-au îngropat mereu/ Ai mei ş-o să mă-ngrop şi eu. Cuvintele subliniate sunt:a) pron. pos., conj. coord. cop.;b) pron. pos., conj. coord. adv.;c) pron. pos., adv;d) adj. pos., adv; e) adj. pos., conj. coord. cop.;

587. Verbele din exemplele: 10 O veni ea şi vremea mea. 20 O fi citit şi ea ceva. 30 O fi citind şi ea ceva. 40 Voi fi citit şi eu mai mult ca tine., sunt la modul şi timpul:a) 10,30 ind. viitor, 20, 40 ind. viitor, anterior;b)10, 20 ind. viitor, 30, 40 prezumtiv perf.;c) toate la prezumtiv perf.;d) 10 ind. viitor, 20 prezumtiv perf., 30 prezumtiv prez., 40 ind. viitor ant.;e) 10, 30 prezumtiv prez., 20, 40 prezumtiv perf.;

588. Verbul subliniat din exemplul: „V-am spus cum mi se pare de nu îţi fi uitat...” este la modul şi timpul:a) condiţ. perf.;b) infinit. pasiv perf.;c) conj. perf.;d) infinit. prez. pasiv; e) indic. viitor popular;

Petre Elena 99


589. Verbele din exemplul: Când oi vorbi acolo-n adunare/ Toţi cititorii mei vor fi vorbit., sunt la modul şi timpul:a) indic. viit. pop., indic. viit. anterior;b) prezumtiv prez., prezumtiv perf.;c) indic. viit. pop., prezumtiv perf.;d) prezumtiv prez., indic. viit. anterior; e) prezumtiv perf., indic. viit. pop. ;

590. Verbele a duce, a vedea au forma corectă numai în varianta:a) ducem-aş, vedea-te-aş;b) duce-m-aş, vedea-te-aş;c) ducemaş, vedeaş;d) duce-m-aşi, vedea-te-aşi; e) duce-m-aşi, vedeateaşi;

591. Verbele a ştii, a scrie sunt corect scrise numai în varianta:a) aş şti, să şti, aş scri, să scri;b) aşi şti, să ştii, aşi scrie, să scri;c) am şti, să ştii, aş scrie, să scriem;d) a-şi şti, să ştii, a-şi scrie, să scrişi; e) ar ştii, să ştii, ar scri, să scrii;

592. Verbele sunt scrise la forma corectă numai în varianta: a) închin-are-aş şi n-am cui;b) închinareaş şi n-am cui;c) închinare-aşi şi n-am cui;d) închinare-aş şi n-am cui; e) închinare-aşi şi nam cui;

593. Cuvântul subliniat din exemplul: Merge pe dibuite., este:a) locuţ. adj.;b) vb. la participiu cu prep.;c) vb. la supin;d) adv. cu prep.; e) locuţ. adv.;

594. Cuvântul subliniat din exemplul: De s-ar face dealul şes/ Şi pădurea drum de mers., este:a) vb. la supin;b) vb. la participiu cu prep.;c) subst. cu prep;d) adj. cu prep ; e) locuţ. adv.;

595. Sunt derivate cu sufixe de la interjecţii toate verbele din varianta:a) a lătra, a miorlăi, a trânti;b) a bufni, a pocni, a bâzâi;

Petre Elena 100


c) a ciocăni, a flecări, a scârţâi ;d) a bubui, a văicări, a tuna; e) a detona, a fâşâi, a rage;

596. În care variantă există adverbe provenite din alte părţi de vorbire: 1 Fluieraş de os: zice duios. 2 Era frumoasă foc. 3 A răspuns răspicat. 4 Răspunsul ei e răspicat. 5 Comportarea ei era de neînţeles.a) în toate;b) în 1, 3;c) în 1, 2, 3;d) în 3, 4; e) în 1, 4, 5;

597. Cuvintele subliniate din exemplul: Ce bine-mi poţi da tu? , sunt:a) adv. (cm), adv. (cm);b) pron. interog (at. pron.), adv. (cm) ;c) adv. interog. (cm), adj. (cd) ;d) adj. pron. interog (at. pron.), subst. (cd); e) pron. interog. (cm), subst. (cd);

598. Cuvintele subliniate din exemplul: Ne-am luptat şi noi pe-aici / Cu greul şi cu moartea. , sunt:a) conjuncţ. coord. cop. – subst. cu prep. ;b) conjuncţ. coord. adv. – adj. cu prep.;c) adv. – adv. cu prep.;d) conjuncţ. coord. cop. – locuţ. adv.; e) adv. – subst. cu prep. ;

599. Cuvintele subliniate din exemplul: Ia, că e şi Roată al nostru aici!, sunt:a) verb la imperativ (pred. verb.); pron. pers. (at. pron.);b) interj., adj. pron. (at. adj.) ;c) verb la indic. Prez. (pred. verb.); adj. pos. (at. adj.);d) interj., pron. pos. (at. pron.); e) interj., pron. pers. (at. pron.);

600. În care variantă prepoziţia nu este corect folosită: 10 Un bătrân atât de simplu după vorbă, după port. 20 Dupe mine, faci cum crezi. 30 Să iei cartea după scaun. 40 Medicamentele se iau după masă. a) în 20, 30;b) în toate;c) în 20, 40;d) în nici una; e) în 10, 40;

601. Fie din exemplele:10 Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n ţara mea20 Fie şi cum zici tu30 Ajungem acolo fie ploaie, fie viscol este verb în varianta:

Petre Elena 101


a)10, 20; b) în toate, în niciuna;c) în 30;d) în 10, 30;e) în 20, 30.

602. Fie din exemplele:10 O aleg oricum, fie albă, fie neagră20 Fie pace în lume!30 Fie ce-o fi, tot mă duc este conjuncţie în varianta:a) în 20;b) în 10;c) în 30;d) în toate;e) în 20, 30.

603. Cuvântul subliniat din exemplele:10 Pe drum au discutat ba una, ba alta20 De câte ori îl rugam îmi răspundea cu un ba categoric30 Ba voia, ba nu voia să vină40 Ba nu era răspunsul lui la toate rugăminţile mele este adverb în:a) în toate;b) în 20;c) în 40;d) în 10, 30;e) în 20, 40.

604. Verbul subliniat din exemplul: Va fi dorind şi el tot asta? este la modul şi timpul:a) indic.viit.;b)indic.viit.anterior;c) indic.viit.popular;d)prezumtiv prez.;e) prezumtiv perf.

605. Cuvintele subliniate din exemplul: I-a zis-o cu o anume intenţie sunt:a) pron.pers(cd) –adv.(at.adv.);b) pron.pers(cd) –adv. cu prep.(cm);c) pron.pers.(fără funcţie sintactică) –adj.(at.adj.);d) pron.pers(cd) –adj. cu prep.(cs);e) pron.pers. cu val. neutră(fără funcţie sintactică) –adj.(at.adj.).

606.Cuvintele subliniate din exemplul: Am negat asta din capul locului sunt:a) locuţ.adv.(ct);b) locuţ.adj.(cm);c) locuţ.subst.(ct);d) locuţ.adv.(cm);e) locuţ.adj.(cm).

Petre Elena 102


607. Substantivele subliniate din exemplele:10 Toamna încep culesul viilor20 Plimbatul în aer liber este benefic organismului30 Rănitul a fost internat imediat sunt provenite din verbele la supin în exemplele:a) în 10; b)în 10, 20;c) în 20, 30;d) în 40;e) în toate.

608. În exemplul: El era mai mult ironic decât sincer, cuvintele subliniate sunt:a) adj.(cm);b) adj.(nume pred.);c) adv.(cm);d) adv.(nume pred.);e) locuţ.adv.(fără funcţie sintactică).

609. În care dintre variante formula este corectă:10 Secţia de nou(a) născuţi / noi(b) născuţi20 Erau puţin(a) melancolici / puţini(b) (melancolici)30 Am discutat cu noua(a) venită /nou(b) venităa) 10 b, 20 a, 30 a;b) 10 b, 20 b, 30 b;c) 10 a, b; 20 a, b; 30 a, b;d) 10 a, 20 a, 30 b;e) 10 a,b b; 20 a, 30 b.

610. În exemplul: Nu-i era rudă nimănui, cuvântul subliniat este:a) adj.pron.neg.(at.pron.genit.);b) adj.pron.neg.(at.pron. în D);c) pron.neg.( at.pron.genit.);d) pron.neg.(nume pred. În D);e) pron.neg.(at.pron. în D).

611.Cuvintele subliniate din exemplele:10 La examen a răspuns în urma-ţi20 Mergea pe stradă în urma-ţi30 Ajuns la şcoală în urma ta sunt:a) 10, 20 pron.pers. în D; 30adj.pos. în Ac;b) 10, 20 –adj.pos. în D; 30 adj.pos. în Ac;c) toate adj.pos. în G;d) 10, 20 pron.pers. în D; 30 pron.pos. în N;e) 10, 20 –pron.pers. în D; 30 pron.pers. în Ac.

612. Tare din exemplul: Drumul i se păruse tare obositor este:a) adj.(fără funcţie sintactică);

Petre Elena 103


b) adv..(fără funcţie sintactică);c) adj.(cm);d) adv.(cm);e) adj.(nume pred).

613. În care variantă toate substantivele terminate în ă sunt masculine:a) popă, vlădică, tilincă;b) cătană, paşă, bâlbâilă;c) papă, vlădică, tată;d) cătană, vodă, paşă;e) vlădică, bădiţă, opincă.

614. În care variantă toate substantivele terminate în ă sunt de genul masculin:a) paşă, vodă, lobodă;b) neică, bâlbâilă, codană;c) bădiţă, neiculiţă, căinţă;d) vodă, neicuţă, paşă;e) popă, pască, bădiţă.

615. În care variantă există numai substantive feminine terminate la singular în i:a) azi, joi, mai;b) ieri, luni, zi;c) lămâi, gunoi, joi;d) astăzi, ieri, vineri;e) joi, marţi, zi.

616. Substantivele: 10 euro, 20 cacao, 30 peso, 40 zero sunt la genul:a) 10, 30 m; 20 fem., 40 n ;b) 10, 20 m; 30, 40 n.;c) 20, 30 m; 10, 40 n.;d) toate sunt la genul masculin;e) 10, 40 m; 20, 30 fem.

617. Cuvintele subliniate din exemplul: Ne vedem la Paştele cailor sunt:a) locuţ.subst; b) locuţ.adv;c) locuţ.adj;d) subst. compus;e) adv. compus.

618. În exemplul: Alter ego este al doilea eu, cuvintele subliniate sunt:a) subst. compus(sb);b) subst. compus(nume pred.);c) locuţ.subst.(sb);d) locuţ.subst.(nume pred.);e) locuţ.adj.(nume pred.).

Petre Elena 104


619. Cuvintele subliniate din exemplul: Problema era aparent atât de simplă la prima vedere sunt:a) adj.- adv. cu prep.;b) adj. –adj. cu prep.;c) adj, - locuţ.adv.;d) adv. –adv. cu prep.;e) adv. –locuţ.adv.

620. În exemplul: A trecut ceva timp de atunci, cuvântul subliniat este:a) pron.nehot în N;b) pron.nehot în Ac;c) adj.pron.nehot în Ac;d) adv. de mod de aproximaţie;e) adj.pron.nehot. în N.

621. Pe urmă din exemplul:Pe urmă a intervenit şi el este:a) locuţ.adv.(ct);b) locuţ.adv.(cm);c) locuţ.subst.(ct);d) subst. cu prep.(cm);e) locuţ.adj.(ct).

622. Cuvintele subliniate din exemplul: A primit o pătrime din ce i se cuvenea sunt:a) subst.(cd) –pron.relat.(sb):b) numeral fracţionar(sb) –pron.relat.(sb);c) numeral distributiv(cd) –pron.relat.(ci);d) numeral fracţ.(cm) –pron.relat.(sb);e) numeral fracţ.(cm) –adj.relat.(at.adj.).

623. În exemplul: O lovitură e de ajuns, cuvântul subliniat este:a) locuţ.adj.;b) locuţ.adv.;c) verb la supin;d) verb la participiu c u prep;e) adv. cu prep.

624. A din exemplele: 10 O carte a acestui scriitor nu mai este în librării.20 A ta este pe primul loc.30 A învăţat destul.40 Fluieră a pagubă este articol în varianta:a) în 10, 40;b) în 10, 20, 40;c) în 10, 20;d) în 10;e) în 30, 40.

Petre Elena 105


625. Nici din exemplele: 10 Azi nu e nici nor, nici vânt20 Nici nu s-a gândit să răspundă30 Nu vine nici mâine la şcoală este adverb în varianta:a) în 10, 20;b) în nici una;c) în 10, 30;d) în toate;e) în 20, 30.

626. În care dintre variante există numai conjuncţii subordonate specifice circumstanţiale cauzale:a) deoarece, întrucât, căci;b) încât, fiindcă, să;c) din cauza, din pricina, pe motiv;d) întrucât, deşi, deci;e) deoarece, de, chiar de.

627. Când din exemplul; Vine la şcoală când pregătit, când nepregătit, este:a)adv.relat.;b) conjuncţ.coord.adv.;c) conjuncţ.subord. concesivă;d) adv.interog.;e) conjuncţ.coord. conclusivă.

628.Cuvintele subliniate din exemplele:10 Merge la şcoală fie pe vreme bună, fie pe vreme rea20 Fie şi de data asta după voia ta30 Când plânge, când râde40 Atunci să vii, când te chem sunt conjuncţii în varianta:a) 20, 30;b) 10, 20;c) 10, 30;d) 30, 40;e) 20, 40.

629. Cuvintele subliniate din exemplele:10 Toamna târziu, seninul nopţilor părea presărat cu argint20 Târzie toamnă e acum sunt:a) 10 adj.(at.adj.), 20 adj.(at.adj.);b) 10 adv.(at.adv.), 20 adj.(at.adj.);c) 10 adv.(cm), 20 adj.(nume pred.);d) 10 adv.(ct), 20 adj.(at.adj.);e) 10 adv.(ct), 20 adj.(cm).

630. Dintre părţile de vorbire nu pot fi părţi de propoziţie:a) prepoziţia şi conjuncţia;b) articolul, prepoziţia;

Petre Elena 106


c) articolul, prepoziţia şi conjuncţia;d) articolul, prepoziţia şi conjuncţia, unele adverbe;e) articolul, prepoziţia şi conjuncţia, unele adverbe, unele interjecţii.

631. Formele verbale sunt scrise corect numai în varianta:a) da-ţi-l-aş şi nu l-aş da;b) da-ţi-l-aş şi nu l-aşi da;c) daţi-l-aş şi nu laş da;d) da-ţi-l-aşi şi nu l-aşi da;e) daţil-aş şi nu laş da.

632. Iar din exemplele:10 Iar a tăcea şi laşii ştiu20 Iar a venit la noi30 I-ar plăcea şi asta40 I-ai explicat tu, iar el nu te-a ascultat este conjuncţie în varianta:a) în 30;b) în 10, 40;c) în 40;d) în 20, 30;e) în 20.

633. Toate prepoziţiile sunt compuse numai în varianta:a) şi de, în ciuda, chiar de;b) despre, în cursul, de la;c) înspre, asemenea, deasupra;d) de pe, de lângă, de pe la;e) dinaintea, pe dinaintea, după.

634. În care variantă există numerale adverbiale?10 Azi e o dată importantă pentru tine20 De câteva zile munceşte înzecit30 A câştigat de zece ori mai mult40 I-am repetat acelaşi lucru de nenumărate ori:a) în 40;b) în 20, 30;c) în 30;d) în 30, 40;e) în nici una.

635. Numeralul are valoare adjectivală numai în varianta:10 Trei dintre noi nu aflaseră nimic20 A lipsit de-acasă trei ani30 Era al doilea copil în familie40 Când i-a întrebat, primul a tăcut:a) în toate;b) în 10, 20;c) în 20, 30;

Petre Elena 107


d) în 10, 40;e) în 20, 40.

636. Numeralul din exemplul: Trecură şi de trei ori pe-acolo şi nu-l văzură, este:a) ordinal;b) multiplicativ;c) distributiv;d) colectiv;e) adverbial.

637. În exemplul: Mergeau pe stradă unul câte unul, cuvintele subliniate sunt:a) numeral distributiv;b) pronume nehotărât;c) adjective pronominale;d) locuţ.adv.;e) locuţ.pronom.

638. Cuvintele subliniate din exemplul: Lăsau în urmă câte un pâlc de oşteni sunt:a) numeral distributiv cu val.subst.;b) numeral distributiv cu val.adj.;c) adv.numeral card. cu val.adj.;d) adv. numeral card. cu val. subst.;e) locuţ.adv.

639. În exemplul: Şi am pornit-o toate patru fetele la drum, cuvintele subliniate sunt:a) toate –adj.pron., patru –numeral card. cu val.subst.;b) toate patru –numeral colectiv cu val.subst.;c) toate patru –numeral colectiv cu val.adj.;d) toate –pron.nehot., patru – num.card. cu val.adj.;e) toate patru –locuţ.adj.

640. Adjectivele din exemplele:10 E foc de deştept20 E prost grămadă30 Strălucitor ca soarele40 Verde ca mătasea sunt la gradul de comparaţie:a) toate la pozitiv;b) toate la superlativ absolut;c) 10, 20 pozitiv, 30, 40 comparativ de superioritate;d) 10, 20 superlativ absolut, 30, 40 comparativ de egalitate;e) 10, 20 superlativ absolut, 30, 40 pozitiv.

641. Toate verbele din exemplele:10 A ajuns ce şi-a dorit20 După facultate se va face avocat

Petre Elena 108


30 A redevenit ce-a fost înainte40 Înainte de a fi şef, e om sunt copulative numai în varianta:a) în 10, 20;b) în 10, 30;c) în 40;d) în 20, 40;e) în toate.

642. Toate verbele din exemplele:10 Se făcuse deja mare între timp20 Se făcea că eram într-un palat30 Mi-ajunge ce mi-ai spus40 Marea părea de cleştar sunt copulative numai în varianta:a) în 10, 40;b) în 10, 20, 40;c) în 30, 40;d) în toate;e) în nici una.

643. Cuvintele subliniate din exemplul; Să aştepte până când vin şi alţii sunt:a) locuţ.conjuncţ.;b) adv.relat. cu prep.;c) locuţ.adv.;d) conjucţ.coord. compusă;e) locuţ.prep.

644. În exemplul: Vom discuta pe marginea celor spuse de tine, cuvintele subliniate sunt:a) locuţ.subst.;b) subst. cu prep.;c) locuţ.prep. pentru G;d) locuţ.prep. pentru D;e) locuţ.adv.

645. În exemplul: Toate le-a făcut în folosul lui, cuvintele subliniate sunt:a) locuţ.adv.;b) locuţ.subst.;c) locuţ.prep. pentru D;d) locuţ.prep. pentru G;e) locuţ.adj.

646. Verbul din exemplul: S-o fi spunând şi adevărul cândva este la modul şi timpula) indic.viit.pop.;b) indic.viit. anterior;c) indic. viigtor popular;d) prezumtiv perf.;e) prezumtiv prez.

Petre Elena 109


647. Verbul din exemplul: Se va fi aflat şi adevărul după un timp este la modul şi timpul:a) indic.viit. anterior;b) indic.viit.pop.;c) prezumtiv prez.;d) indic.viit.pop.;e) prezumtiv perf.

648. În exemplul: Nu puteam lăsa de-o parte firea lui cutezătoare, cuvintele subliniate sunt:a) subst. cu prep.(cl);b) locuţ.adv.(cm);c) locuţ.adv.(ct);d) locuţ.subst.(cm);e) locuţ.adj.(cm).

649. În exemplul: Împăraţi pe care lumea nu putea să-i mai încapă …, cuvintele subliniate sunt:a) pron.relat.(at.pron);b) adj.relat.(at.adj.);c) pron.relat.(cd);d) adj.relat(cd);e) pron.interog.(ci).

650. A din exemplele:10 Efortul a zece elevi a fost încununat de succes20 În cameră miroase a fum30 Ea este a de care ţi-am vorbit40 A dumitale n-a costat nimic este articol în varianta:a) în 10, 20, 40;b) în 20, 40;c) în 20, 30;d) în 10, 40;e) în 40.

651. Însă din exemplul: Mi-a explicat, însă explicaţia lui nu e convingătoare, este:a) conjuncţ.coord. adversativă;b) conjuncţ.coord. conclusivă;c) conj.subord. consecutivă;d) conjuncţ.coord. disjunctivă;e) conjuncţ.coord. copulativă.

652. Verbele a agrea şi a deranja sunt scrise corect la în varianta:a) agreează, deranjază;b) agreează, deranjează;c) să agreze, să deranjeze;

Petre Elena 110


d) agreem, deranjem;e) agreiază, deranjează.

653. Sunt corect scrise formele verbale numai în varianta:10 înşeală; 20 înşală; 30 creăm; 40 creiem; 50 înşălăm:a) în 10, 30;b) în 20, 30;c) în 10, 40, 50;d) în 20, 40;e) în 40, 50.

654. În care dintre exemple interjecţia are funcţie sintactică:10 Halal băiat!;20 Pupăza zbrr! pe o dugheană!30 Şi gogâlţ, gogâlţ îi zburau sarmalele pe gât.40 Măi, fată, ce faci acolo?a) în 20, 30;b) în 10;c) în 10, 20, 30;d) în toate;e) în 30, 40.

655În care dintre variante interjecţia are valoare de predicat:10 Vai de noi!20 Bravo vouă!30 Măi, oameni buni, ce faceţi acolo?40 Haideţi, mai repede!a) în toate;b) în nici una;c) în 20, 40;d) în 10, 40;e) în 30, 40.

656. Ce din exemplele: 10 Ce noroc am avut să te-ntâlnesc!20 Ce ciudat pare totul! Este:a) 10, 20 adv.(cm);b) 10, 20 adj.(at.adj.);c) 10, 20 pron.(at.pron.);d) 10 adj.(at.adj.), 20 adv.(cm);e) 10 adv.(cm), 20 adj. (at.adj.).

657. În exemplul: Faţă de voi are o mare responsabilitate, cuvintele subliniate sunt:a) locuţ.subst.;b) locuţ.adv.;c) locuţ.cinjucţ.;d) prepoz. compusă;

Petre Elena 111


e) locuţ.prep.

658. Cuvintele subliniate din exemplul: În ceea ce priveşte participarea voastră la congres, discuţiile se amână, sunt:a) locuţ.prep.;b) locuţ.verb.;c) locuţ.adj.;d) locuţ.adv.;e) locuţ.pronom.

659. Cuvintele subliniate din exemplul: Nu de foarte multe ori ai greşit faţă de părinţii tăi sunt:a) locuţ.adj. –subst. cu prep.;b) locuţ.adv. –locuţ.prep.;c) locuţ.adj. - locuţ.prep.;d) locuţ.adv, -subst. compus;e) adv. compus –prep.compusă.

660. Ce din exemplul: Este întotdeauna atent faţă de ce se petrece în jurul lui, este:a) adv.relat.(cm);b) pron.relat.(ci);c) adj.relat.(cm);d) pron.relat.(sb);e) locuţ.conjuncţ. (fără funcţie sintactică).

661. Cuvintele subliniate din exemplul: Şi nimeni-n urma mea nu-mi plângă la creştet sunt:a) pron.pos. în Ac - pron.pos. în D;b) adj.pos. în G –pron.pers. în D;c) adj.pos. în Ac - pron.pers. în D;d) adj.pos. în D –pron.refl. în D;e) pron.pos. în N - pron.pers. în G.

662. În exemplul: Şi deodată înaintea-ţi apăru o dihanie, cuvintele subliniate sunt:a) pron.pers. în G –art.nehot.;b) pron.pers. în D –adj.pron.nehot.;c) pron.pos. în D –art. nehot.;d) pron.pers. în D –art. nehot.;e) pron.pers. în D –numeral cu val.adj.

663. Cuvintele subliniate din exemplul: Vara e foarte călduroasă, dar iarna îngheţăm de ger sunt:a) adv, adv;b) adv, subst;c) subst, subst;d) subst, adv;

Petre Elena 112


e) adj, subst.

664. În exemplul: Nu ştiu de ce n-am plecat şi noi atunci, cuvintele subliniate sunt:a) locuţ.pron –conjuncţ.coord. copulativă;b) locuţ.adj.-adv.;c) pron.interog-conjuncţ.coord.adv.;d) adj.pron.relat-adv.;e) pron.relat-adv.

664. În care dintre exemplele:10 A strâns el niscai bănet20 A cumpărat nişte brânzeturi30 Altceva mai bun n-are de făcut40 Am vorbit cu alde Ionescu, există adjective pronominale nehotărâte:a) în 10, 20, 40;b) în nici unul;c) în 40;d) în 10, 40;e) în 10, 30, 40.

665. Tot din exemplele; 10 Mă tot întreabă de tine20 Nu tot ce zboară se mănâncă30 A venit cu tot alaiul după el40 Tot îl mai admiră, deşi nu merită este adjectiv în varianta:a) în 10, 30;b) în toate;c) în 40;d) în 30, 40;e) în 20.

666. Cuvintele subliniate din exemplul: Celorlalţi le mai acordase ceva timp de discuţie sunt:a) pron.demonstrativ în D-pron.nehor.;b) pron.demonstrativ în D –adj.pron.;c) pron.demonstrativ în G –pron.nehor.;d) pron nehot. în D –pron.nehot.;e) pron.demonstrativ în Ac –adj.pron.

667. De din exemplele:10 Unde sunt zăpezile de altădată20 Omul muncitor de pâine nu duce dor30 Fugea de mânca pământul40 Bucuroşi le-om duce toate / De e pace, de-i război este prepoziţie în varianta:a) în 10, 20, 40;b) în 10, 40;

Petre Elena 113


c) în 10, 20;d) în 20, 30, 40;e) în 20, 40.

668.Cuvintele subliniate din exemplul: A scos pomul cu rădăcină cu tot sunt:a) locuţ.adv.;b) locuţ.adj.,c) cu rădăcină –subst. cu prep., cu tot –adv. cu rep.;d) rădăcină-subst. - … cu tot cu-locuţ.prep.;e) rădăcină –subst., cu tot cu –locuţ.adv.

669. Cuvintele subliniate din exemplul: Şi-a cumpărat casa cu ajutorul părinţilor sunt:a) locuţ.prep. pt. G;b) locuţ.prep. pt. D;c) prep. compusă pt. G;d) locuţ.adj.;e) subst. cu rep.

670. Cuvintele subliniate din exemplele: 10 De ciudă, plâng eu numai, mamă20 I-a făcut în ciudă30 În ciuda vântului puternic, am ajuns cu bine sunt:a) 10, 20 subst. cu prep., 30 locuţ.prep;b) 10, 20 locuţ.adv., 30 locuţ prepoz.;c) 10, 30 locuţ.adv., 20 subst. cu prep.;d) 10, 20, 30 locuţ.adv.;e) 10, 20 locuţ.subst., 30 locuţ.prep.

671. Corelativele circumstanţialei consecutive sunt:a) aşa de, totuşi, pe atât;b) atât de, destul de, aşa de;c) aşa, de aceea, atunci, d) prea, încât, astfel;e) anume, astfel, de-aia.

672. În care dintre exemple enunţurile sunt corecte?10 dragele mele20 dragile mele30 înşeală din greşeală40 înşală din greşală50 înşală din greşealăa) în 10, 30;b) 20, 40;c) 20, 50;d) 10, 40;e) 10, 50.

Petre Elena 114


673. În exemplul: De prea multe ori nu ţi-am ascultat povaţa, cuvintele subliniate sunt:a) locuţ.adv. -pron.pos. în G;b)locuţ.adj. - pron.pos. în D;c) locuţ.adv. -pron.refl. în D;d) locuţ.adv. +pron.pers. în D;e) adv. compus de repetiţie -pron.pers. în D

674. În exemplul: Uneori stătea în locul tău, cuvintele subliniate sunt:a) subst. cu prep. -pron.pers. în Ac;b) sub st.cu prep. -pron.pos. în Ac;c) locuţ.prep. - adj.pos. în Ac;d) subst. cu prep. -adj.pos. în N;e) subst. cu prep. - adj.pos. în Ac.

675. Cuvintele subliniate din exemplele: Cu toate acestea, a rămas prietenul meu, sunt:a) locuţ.adv.;b) locuţ conjcţ.;c) locuţ. prep.;d) locuţ. pronom.;e) locuţ. subst.

676. Cuvintele din exemplul: Cum era un om de treabă, accepta totul sunt:a) locuţ.adj. - pron.nehot.;b) locuţ.adj. -subst.;c) locuţ. subst. -pron.nehot.;d) locuţ. adj. -adj.pron.nehot.;e) locuţ.adv. -subst.

677. În exemplul: I se părea poate că nu e strâmtorat nici cu Elena, cuvintele subliniate sunt:a) adv.pred.; conj. subord.; conjuncţ.coord.adv.;b) poate că -locuţ.conjuncţ.subord.; adv..;c) poate -adv. de mod; că -conj. subord.; nici -adv.,d) poate -adv.pred.; că -conjuncţ. subord.; nici -adv.;e) poate -adv. de mod; că -conjuncţ. coord.disjunctivă; nici -adv.

678. Cuvântul subliniat din exemplul: Era mândru că e soţul surorii celei regale este:a) pron. demonstrativ în G;b) pron. demonstrativ în D;c) adj. pron. în G;d) artic.adj.;e) adj.pron. în D.

679. Cuvintele subliniate din exemplul: Pe urmă, asemeni fraţilor mei mai mari, m-am înscris la liceu sunt:

Petre Elena 115


a) subst. cu prep. -prep. pt. G;b) locuţ.adj. - prep. pt. D;c) locuţ.adj. -adj.;d) locuţ.adv. -adv.;e) locuţ.adv. -prep. pt. D.

680. În exemplul: Gestul ei necontrolat m-a abătut cu totul; cuvintele subliniate sunt:a) locuţ.adv.;b) locuţ adj.;c) locuţ.pron.;d) pron.nehot. cu prep.;e) subst. cu prep.

681. În exemplul: Cel puţin în anumite ore din zi încerc să mi-o fac absentă; cuvintele subliniate sunt:a) locuţ.adj., -pron.pers în Ac.;b) adv. cu art.adj. - pron.pers în Ac;c) locuţ.adv. - pron.pers în Ac;d) locuţ.adv. - pron.pers cu val.neutră;e) locuţ.adj. - pron.pers cu val.neutră.

682. Cuvintele subliniate din exemplul; De multe ori lumea rămânea în afara mea sunt:a) în afara -loc.adv.; mea -adj.pos. în G;b) în afara mea -adj.pos. în Ac cu locuţ.prep.;c) în afara mea -pron.pos. cu locuţ.prep. pt. G;d) în afara -locuţ.adv.; mea -adj.pos. în D;e) în afara -subst. cu prep.; mea -adj.pos. în Ac.

683. În exemplul: Era departe de adâncimea sentimentelor care ne ţineau împreună, cuvintele subliniate sunt:a) adj.relat.(at.adj.) -pron.pers. Ac(cd);b) pron.relat.(cd) - pron.pers. Ac(cd);c) pron.relat.(sb) - pron.pers. Ac(cd);d) pron.relat.(sb) - pron.pers.D(ci);e) pron.relat.(sb) -pron.refl. Ac(cd).

684. În care dintre exemple enunţurile sunt corecte:10 problemele de viaţă a tineretului;20 pereţii casei familiei tânără;30 însăşi faptele40 mie însămia) în 10;b) în toate;c) în 10, 2;

d) în nici unul;e) în 10, 30, 40.

Petre Elena 116


685. În exemplul: S-au rostit atâtea neadevăruri asupră-ne, cuvintele subliniate sunt:a) pron.pos. în G cu prep.(cl);b) pron.pers. în G cu prep.(cl);c) asupră -adv.(cl); ne -pron.pers. în D;d) asupră -adv.(cl); ne -pron.pers. în D(ci);e) asupră-ne -pron.pers. în D cu prep. (ci).

686. Care dintre exemplele:10 toţi copii;20 soluţii îndelungi căutate30 soluţii îndelung căutate40 toţi copiii50 el sau ea va pleca60 el sau ea vor pleca sunt corecte:a) 30, 40, 50;b) 20, 40, 60;c) 30, 50, 60;d) 40, 60;e) 20, 30, 40.

687. Cuvintele subliniate din exemplul: Glasul lui venea parcă din cine ştie ce vis sunt:a) locuţ.pron.nehot.;b) locuţ.adj.nehot.;c) prop. incidentă;d) pron.relat. compus;e) pron. nehot. compus.

688. În care dintre exemplele:10 fata mamii20 fata mamei30 proprii copiii40 propriii copii50 o discuţie asupra situaţiei creată60 o discuţie asupra situaţiei create nu există greşeli:a) în 10, 40, 50;b) 20, 30, 50;c) 30, 50, 60;d) 20, 40, 60;e) 30, 60.

689. Cuvintele subliniate din exemplul: Nu-mi pot explica de ce parcă n-ar fi atât de groaznic sunt:a) pron.relat. -conj.;b) pron.interog. -conj.;c) adj.relat. -adv.;

Petre Elena 117


d) pron.relat.-adv.;e) locuţ.conjunţ.-adv.

690. Verbul din exemplul: I-o fi venit aşa din senin este la modul şi timpul:a) indic.viit.pop.;b) indic. viitor anterior;c) indic. viitor;d) prezumtiv prez.;e) prezumtiv perf.

691. Cuvintele subliniate din exemplul: Cum ar proceda, tot nu mă înduplecă, sunt:a) adv.relat.(cm) -adv.csv.;b) adv.relat(ct) - tot adv.(csv);c) conjuncţie - adv.(fără funcţie sintactică);d) conjuncţie -adv.(cm);e) adv.relat.(csv) -pron.nehot.(sb).

692. Cuvintele subliniate din exemplul: Pe ce punea el mâna lui devenea miraculos; sunt:a) locuţ,pron. -pron.pers. în G;b) pron.relat. - pron.pers. în G;c) pron.relat. - pron.pers. în D;d) locuţ.pron. -art.hot.;e) locuţ.pron.relat. -pron.pos. în G.

693. În care dintre exemplele enunţurile sunt corecte?10 Colegul fetii înalte(a) / fetei înalte(b)20 Am cumpărat nişte pantofi destui de frumoşi(a) / destul de frumoşi(b)30 Revista va apare(a) / va apărea(b)40 Beau apă plată cu ghiaţă(a) / gheaţă(b):a) 10 a, 20 a, 30 a, 40 a;b) 10 b, 20 a, 30 a, 40 a;c) 10 b, 20 b, 30 b, 40 b;d) 10 b, 20 a, 30 b, 40 a;e) 10 a, 20 b, 30 a, 40 a;

694. Care dintre variante nu are greşeli?a) Nu-i uita-ţi pe fii noştri;b) Nu-i uitaţi pe fii noştri;c) Nu-i uitaţi pe fii noştrii;d) Nu-i uitaţi pe fiii noştri;e) Nu-i uitaţi pe fiii noştrii.

695. Cuvintele subliniate din exemplul: Nu ţi-am cerut decât câte un trandafir din fiecare soi sunt:a) câte -pron.relat.; un - numeral cu val.adj.;b) câte -pron.relat.; un - numeral cu val.subst.;

Petre Elena 118


c) câte un - numeral distributiv cu val.subst.;d) câte un - locuţ.adv.;e) câte un - numeral distributiv cu val.adj.

696. Verbele subliniate din exemplele:10 El poate fi criticat pe drept cuvânt20 Când vei fi acolo, noi vom fi fost primiţi deja de gazde, sunt la modul, timpul şi diateza:a) infin.prez.pasiv.; viitor anterior pasiv;b) infin.perf. activ; indic.viit.ant.pasiv;c) infin.perf.activ; prezumtiv prez.activ;d) infin.prez.pasiv; prezumtiv perf.activ;e) infin.prez.pasiv; prezumtiv perf.pasiv.

697. Cuvintele subliniate din exemplul: N-am ştiut înaintea căror copii a sosit Ioana, sunt:a) înaintea -adv.(cl); căror -pron.relat.(at.pron.genit);b) înaintea -adv.(ct); căror - pron.relat.(at.pron.genit);c) înaintea -prep.pt. G; căror -adj.relat (at.adj.);d) înaintea căror -prep.pron.relat (ct);e) înaintea căror -prep.+pron.relat. în D.

698. În care dintre exemple enunţul este corect?10 Scopul care ni-l propunem este nobil20 Cei doi miniştrii nu s-au prezentat30 Nu fii indolent40 Nu vreau să fii criticat:a) în 20, 40;b) în 40;c) în 10, 40;d) în 20, 40;e) în 20, 30.

699. Verbele subliniate din exemplele:10 A fi respectat de toţi e o mare satisfacţie20 Mi-ar fi plăcut ca el să fi fost mai bine îndrumat, sunt analizate corect în varianta:a) infin.perf.activ -conj.perf.act.;b) infin.pasiv - conj.perf.act.;c) infin.prez.pasiv - conj.prez.pasiv;d) infin.prez.pasiv - conj.perf.pasiv;e) infin.perf.pasiv -conj.perf.pasiv.

700. Pronumele din exemplul: Au fost recunoscute bunele-i intenţii este:a) pron.pers. în D (at.pron);b) pron.pers. în D cu val. neutră (fără funcţie sintactică);c) pron.pers. în G (at.pron.genit.);d) pron.pers. în D (at.pron);

Petre Elena 119


e) pron.pers. în D (etic) (fără funcţie sintactică).

Petre Elena 120

Morfologie Tot[1]

Documents

Transcript of Morfologie Tot[1]