referat morfologie dentara

of 12 /12
Sponte Steliana Alina Universitatea “Ovidius” Constanta, Facultatea de Medicina dentara Anul I, grupa 3 Molarul prim superior

Embed Size (px)

description

referat morfologie dentara

Transcript of referat morfologie dentara

Molarul prim superior

Morfologie DentaraMolarul prim superior- Sponte Steliana Alina

A. DATE GENERALEPrimii molari superiori ocup poziiile 6 pe arcadele dentare fiind vecini cu premolarii secunzi superiori (spre mezial) i cu molarii secunzi superiori (spre distal). Conform sistemului internaional de notare codurile lor sunt: 1.6-pentru molarul prim superior drept 2.6-pentru molarul prim superior stangPrimii molari superiori erup pe arcada maxilar la varsta de 6 ani (de aceea ei mai sunt denumii i molarii de 6 ani), iar rdcina lor va fi complet format la varsta de 9-10 ani.Dimensiunile medii ale primilor molari superiori sunt urmtoarele: inlimea coronar:-7,5 mm inlimea rdcinii palatinale: 13 mm lungimea total medie : 20,5 mm diametrul coronar M-D: -vestibular 10 mm iar palatinal 11 mm diametrul coronar V-P: 10 mmNumrul lobilor de dezvoltare variaz intre 4 i 5 (2 V i 2P), uneori mai existand ataat un lob M-P care este denumit tuberculul lui Crabelli (acesta este un mugure dentar redus in cursul filogenezei).

B. CARACTERISTICI MORFOLOGICE CORONAREAre o form cuboidal format din patru lobi i avand patru fee laterale i o fa ocluzal.

I.FAA VESTIBULAR:

1.Dimensiuni:-inlimea 7,5 mm-limea maxim 10 mm ( in 1/3 ocluzal)-limea minim 7,4 mm (cervical)

2.Conturul:-are forma unui trapez cu baza mare spre ocluzal. Este format din patrumargini: M, D, cervical i ocluzala)marginea ocluzal:-are forma unei linii frante asemntoare literei W. V-ul mezial este mai mare decat cel distal. Braele acestor V-uri sunt mult deschise, ele reprezentand relieful cuspizilor M-V i D-V.b) marginea cervical:-are forma unei linii foarte puin curbate (aproape orizontal) cu o uoar denivelare in zona bifurcaiei rdcinilor vestibulare.c).marginile proximale:-sunt uor convexe i puin convergente spre colet. Marginea distal este mai scurt, mai convex i mai convergent decit cea mezial.

3.Relieful:-este convex in ambele sensuri cu convexitatea maxim in 1/3 cervical spremezial.Prezint un an vertical care separ cei doi lobi vestibulari i care este situat maispre distal (datorit faptului c lobul mezial este mai mare decat cel distal). La . feei vestibulare anul vertical (denumit i an de descrcare) se termin intr-o foset.

II.FAA PALATINAL:1.Dimensiuni:-inlimea este mai mic decat cea a feei vestibulare

-marginea ocluzal are limea de 10,2 mm

2.Contur: -are tot forma unui trapez cu baza mare ocluzal i baza mic cervical.a).marginea ocluzal:-are tot forma unui W corespunztor celor doi lobi palatinali.V-ul mezial este cu mult mai mare decat cel distal in conformitate i cu diferena dintre cuspizii M-P i D-P.b).marginea cervical are forma unei linii uor curbe cu convexitatea spre apex.c).marginile proximale:- sunt convergente spre cervical. Diferena dimensional dintre cele dou margini proximale este mult mai mare decat la faa vestibular.

3.Relieful:-convex in dublu sens cu convexitatea maxim in 1/3 mijlocie-exist un an palatinal cu originea pe faa ocluzal care se pierde treptat spre marginea cervical. Pe faa palatinal traiectul acestui an este situat mai spre distal datorit mrimii mai mari a lobului M-P.-in 50-60% din cazuri pe lobul M-P apare o formaiune mamelonat denumit tuberculul lui Carabelli. Acest tubercul are o mare variabilitate dimensional.

III.FAA MEZIAL:1.Dimensiuni:-este cea mai lat dintre toate feele proximale ale dinilor laterali.-diametrul V-P la nivel cervical:10 mm-diametrul V-P in 1/3 cervical 11,7 mm-diametrul V-P la nivelul marginii ocluzale 11,7 mm-inlimea feei meziale : 7,5 mm

2.Conturul: are forma unui trapez cu baza mare spre ocluzal.

3.Relieful: este plan in sens vertical i convex in sen sens V-P. Convexitatea maxim este situat in apropierea marginii ocluzale in zona cervical exist o uoar depresiune

IV.FAA DISTAL:1.Contur i dimensiuni: -conturul este asemntor cu cel al feei meziale dar este mult mai redus .2.relieful: - este convex in dublu sens

V.FAA OCLUZAL:1.Contur:-are forma unui paralelogram cu diametrul maxim intre cuspidul MV i cel DP.-conturul are unghiurile M-P i D-V obtuze iar cele M-V i D-P sunt ascuitea)marginea vestibular: -are o form bilobat, convex, i corespunde crestelor sagitale ale cuspizilor vestibulari.-anul interlobar o imparte in dou pri inegale( mezial mai mare decat distal)-are o lungime de 10mm-este convergent spre distal fa de marginea palatinal.b). marginea palatinal: -este tot bilobat cu partea mezial dubl fa de cea distal. corespunde crestelor sagitale ale cuspizilor palatinali. este mai mare decat marginea vestibularc).marginea mezial: -este cea mai mare margine (11,7 mm)

-cu marginea vestibular formeaz un unghi ascuit iar cu cea palatinal un unghi obtuz.-este reprezentat de creasta marginal de smal.d).marginea distal :-este mai mic decat cea mezial (10,5 mm).-este convex. Cu marginea vestibular formeaz un unghiobtuz iar cu cea palatinal un unghi ascuit.

2.Relieful: este format din urmtoarele elemente: 4 cuspizi, 3 fosete, 3 anuri, mai multe creste de smal.a).Cuspizii: - 2 vestibulari i 2 palatinali. In ordinea mrimii: MP, MV, DV, DP.-intre cuspizii MP i DV exist o creast de smal care ii unete i care se numete creasta oblic de smal: -Are o form angulat cu deschiderea unghiului spre mezial-separa intre ei cuspizii MV i DP.-crestele eseniale de smal ale cuspizilor sunt uor convexe i mai apropiate de marginea mezial. Acest fapt duce la existena unor pante meziale mai scurte i mai abrupte decat cele distale.b).anurile intercuspidiene: sunt in numr de 3: MC, CV i DP1. anul intercuspidian meziocentral: -separ cuspizii MV i MP.Extremitile anului sunt plasate in cate o foset (foset mezial i cea central).2. anul intercuspidian vestibulo-central: -separ cuspizii MV i DV.O extremitate se gsete in foseta central iar traiectul su prsete faa ocluzal i se termin in foseta de la . feei vestibulare. anul meziocentral i cel vestibulo-central formeaz impreun un unghi aproape drept.3. anul intercuspidian disto-platinal:- separ cuspidul MP de creasta oblic de smal i se termin pe faa palatinal..c)fosetele: -2 fosete principale (una mezial i una distal). Sunt delimtate de crestele marginale de smal.-1 foseta secundar se gsete la intersecia anurilor vestibulo-central i mezio-central.d) crestele de smal: -crestele marginale mezial i distal se unesc cu crestele sagitale si esentiale ale cuspizilor.

A: Faa vestibular B:Faa palatinalC: Faa mezial D: Faa distal E: Faa ocluzal

C. CARACTERISTICI MORFOLOGICE RADICULARE Are 3 rdcini: 1 palatinal, 2 vestibulare (mezio- vestibular i disto-vestibular)

Rdcina palatinal Este cea mai mare Este aplatizat vestibulo-palatinal Pe faa palatinal prezint un an longitudinal

Rdcinile vestibulare Cea M-V este mai aplatizat in sens M-D decat rdcina D-V. Rdcina M-V prezint cate un an longitudinal pe ambele fee Rdcina D-V prezint an longitudinal numai pe faa mezial Varfurile celor dou rdcini vestibulare sunt recurbate unul spre altul cu toate c , in general , cele dou rdcini au o direcie divergent.

D. CAMERA PULPAR I CANALELE RADICULARE CAMERA PULPAR Are forma coroanei, cu 4 coarne pulpare corespunztoare celor 4 cuspizi. Este voluminoas

CANALELE RADICULARE Canalul palatinal este cel mai larg, are o form cilindro-conic, respectand forma rdcinii Cele dou canale vestibulare sunt mai inguste

A:- Seciune transversal la nivelul coletuluiB:-Seciune transversal la nivelul 1/3 mijlocii ardcinilorC: - Seciune axial V-LD:- Seciune axial M-D la nivelul rdcinii palatinaleE: - Seciune axial M-D la nivelul rdcinilorvestibulare

Frecventa celui de-al doilea canal pe radacina mezio-vestibulara de molar prim maxilar este destul de mare(94-98%),acest lucru ar trebui sa ne faca sa costientizam ca molarul prim maxilar are 4 canale.Obiectivul tratamentului enododntic este ca prin curatire mecanica si chimica a intregului sistem endodontic sa putem sa obturam etans acest sistem cu un material inert.O cauza majora a esecului enodontic al molarilor primi superiori il reprezinta imposibilitatea de a localiza,conforma si obtura canalul MV2 prezent.Weine descrie 4 tipuri diferite de anatomie a radacinii MV:-tipul I (un singur canal ce porneste de la nivelul camerei pulpare pana la apex)-tipul II(doua canale ce pornesc din camera pulpara dar care se unesc in treimea apicala intr-un singur canal)-tipul III(doua canale separate ce parasesc camera pulpara si care se deschid prin foramenuri separate la nivelul radacinii MV)-tipl IV(un canal ce pleaca de la nivelul camerei pulpare ,dar care se bifurca in imediata apropiere a apexului in doua canale distincte cu doua foramene separate).

LOCALIZAREOrificiul canalului MV2 este situate de obicei pe o linie imaginara intre canalul MV1 si canlul P.Negocierea canalului MV2 poate fi o provocare. Canalul MV1 pleaca de la nivelul camerei pulpare doar cu o usoara inclinare spre mezial in schimb MV2 pleaca cu o curbura accentuata spre mezial imediat dupa intrarea la nivelul orificiului lui in prima treime coronara.La incercarea intrarii cu un ac pe treiectul lui ,varful acului de va bloca in peretele mezial impiedicand avansarea spre apical.Deoarece acest canal este foarte subtire si de multe ori calcificat ,problemele sunt exacerbate.Dupa localizarea canalului este indicat sa sa foloseasca anse diamantate de ultrasunete pentru a indeparta cat mai mult din tavanul de edentina meziala care deseori ascunde acest canal si pentru a inlatura din curbura accentuata de la intrarea in canal.Pentru a facilita localizarea si instrumentarea canalului MV2,accesul in coroana molarului e indicat sa fie romboidala ca forma pentru a asigura spatial necesar pentru negocierea canalului. Exista cazuri cand canalul MV2 pleaca de la acelasi nivel cu MV1 ,impartind acelasi orificiu.De obicei in aceste cazuri orificiul de plecare al celor doua canale are forma ovala.De obicei orificiul de deschidere al MV2 este prezent pe linia imaginara dintre MV1 si canalul P,dar mai aproape de canalul MV. Cand de afla in imediata vecinatate a canalului MV1 de obicei cele 2 canale se unesc ,iar cand se afla la distant de MV1 de obicei sunt doua canale separate cu foramenuri separate.Este important ca cliniacianul sa fie convins de existenta acestui canal la toti molarii primi superiori si sa il caute atent.Accesul romboidal precum si o metoda de magnificatie(lupe sau microscop dentar) ajuta la determinarea pozitiei MV2.Pot ajuta si testul bulelor de sampanie realizat cu hipoclorit de Na 5% incalzit ,sau colorarea cu albastru de metilen a podelei camerei pulpare.

5 CRITERII DE IDENTIFICARE IPOZIIONARE A PRIMULUI MOLARSUPERIOR.

1. Cea mai voluminoas coroan de pe arcada maxilar.

2. Pe faa ocluzal prezint patru cuspizi (cel mezio-palatinal este cel mai mare). Frecvent prezint tuberculul lui Carabelli

3. Pe faa ocluzal este prezent creasta oblic de smal care unete cuspizii meziopalatinal cu cel disto-vestibular.

4. Prezint trei rdcini ( una palatinal i dou vestibulare) bine dezvoltate i separate intre ele( divergente din 1/3 cervical).

5. Rdcina mezio-vestibular este aplatizat mezio-distal mult mai accentuat decat rdcina distovestibular si prezint pe ambele fee cate un an longitudinal

Caracteristici clinico-tehnice-terapeutice

Aparitia timpurie pe arcad (primul dinte definitiv - la 6 ani -maxilar), tulburrile de mineralizare fac ca molarul prim maxilar s fie timpuri si intens afectat de carie.

mpreun cu molarul de 6 ani mandibular particip la prima nlare a ocluziei definitive si la aprecierea poziiei mandibulei n plan sagital: cheia de ocluzie a lui ANGLE.

Se extrage dificil datorit celor trei rdcini divergente si datorit ntririi la acest nivel a osului maxilar de suprapunerea crestei (stlpului) zigomato-alveolar.

Este un important stlp protetic n practica stomatologic.

BibliografieDumitru, D. V. (2003). Morfologia dentara, curs. Bucuresti: Editura Universitara "Carol Davila".

8

9