laborator

1

Ministerul Educatiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat ”Bogdan Petriceicu Hasdeu” Cahul

Facultatea: Filosofia si Istoria

Specialitatea: Psihopedagogie si Pedagogie sociala f/r

Cursul: Teoria Educatiei

Organizate în : Școala primară „Alexandru Donici clasa-IV-a „A”

Or. Cahul, Republica Moldova.

Studenta: Jalba Elena

Grupa: PS1302

Monitorizarea orelor de laborator :Vrabie Silvia, Asistent universitar

4

Obiectivul general:

Observarea modalităților de realizare a, idealului, scopului și obiectivelor educației în

procesul de învățământ.

Obiectivele operaționale:

O1- Să determin dacă idealul educațional este direcționat spre dezvoltarea liberă, integrală, armonioasă, creativă și responsabilă a personalității fiecărui elev.

O2- Să stabilesc cum sunt alese cunoștințele, deprinderile, priceperile din diferite domenii propuse pentru a fi asimilate de elevi în vederea realizării idealului, scopului și obiectivelor educaționale.

O3- Să determin care sunt unele acțiuni educaționale ale cadrului didactic care ar conduce la realizarea eficientă a idealului, scopului și obiectivelor educaționale.

Metode de cercetare:

Metoda observării, chestionarul, convorbirea, experimentul, analiza produselor activității

școlare.

Metode didactice:

Demonstrarea, calcul oral, conversația, problematizarea, recitarea, stimularea, asaltul

de idei, jocul, descoperirea, lucrul independent, etc.

5

Ob. Indicatori de observare Observări

O1

Vocația: informații din interiorul

personalității despre interesele lui fată

de anumite valori.

Creativitatea: originalitatea expunerii

ideilor în efectuarea lucrărilor.

Dimensiunea socială- conținutul

idealului educațional trebuie să

corespundă tuturor cerințelor sociale.

Dimensiunea pedagogică- prezintă

posibilitățile acțiunilor educaționale de

a transpune în practică idealul.

Dimensiunea psihologică-

conținutul idealului educațional

trebuie să corespundă posibilităților și

necesităților individului.

În cadrul lecției de Educație moral-

spirituală, am avut ocazia să observ și să

pot cerceta idealul educațional și anume

stimularea vocației, utilizându-se metode

ca conversația, demonstrația, analiza,

lucrul individual, situație-problemă, etc.

După citirea și analizarea textului citit

împreună cu toți elevii, învățătorul îi stimula

pe elevi să-și exprime emoțiile, opiniile fată

de eroii pozitivi și fată de cei negativi,

ascultând opiniile fiecărui elev,

determinându-se astfel dezvoltarea liberă,

pe care le-o oferă ca posibilitate

învățătorul.

Prezentând câteva imagini cu eroi din

alte povesti, implicând totodată și

reactualizarea cunoștințelor anterioare,

învățătorul îi stimulează pe elevi să aleagă

un personaj cu care ar vrea să se

asemene. Oferindu-le posibilitatea de ași

prezenta interesele fată de un anumit

personaj, și să argumenteze motivul din

care și-ar dori să i se asemene personajului

ales.

Pentru a le verifica vocația învățătorul

le cere la dorință elevilor să prezinte în fata

clasei personajul preferat-model.

Dezvoltându-le astfel creativitatea.

Prin situația-problemă elevii sub rolul

personajului preferat obțin posibilitatea de

a găsi o soluție originală, punându-și în

mișcare imaginația, dezvoltând astfel

creativitatea.

Corectările înaintate de către învățător

erau orientate spre dezvoltarea integrală și

armonioasă a elevilor.

Dimensiunile idealului

educațional

Socială Pedagogi-

că

Psiholo

gică

Idealul

educațional

Stimularea

Vocației

Vocației

Dezvoltarea

creativității

6

În final învățătorul ia ASQ pe elevi ce au

prezentat cu creativitate deosebita

personajul ales, cu note maxime și laude.

O2

Asistând la lecția de Educație

tehnologică, la capitolul „Brodarea” am

avut ocazia să observ cum prezintă

învățătorul cunoștințele, cum formează

priceperi și deprinderi elevilor în vederea

realizării idealului, scopului și obiectivelor

educaționale, utilizându-se pe larg metoda

explicației, demonstrației și a lucrului

independent.

Învățătorul prezinta obiectivele și scopul

acestei lecții, înainte de a prezenta

cunoștințele alese ce urmau a fi asimilate

de către elevi, a prezentat o legendă

despre un ghem de ață, captându-le astfel

atenția, dezvoltându-le, și formându-le

niște aptitudini pozitive fată de valorile

naționale. Stimulându-le astfel interesul

pentru lecție.

Mai apoi învățătorul a adus informații

despre ocupația ce urma a fi asimilată și

aplicată de către elevi în practică, după

care prin demonstrații și explicații

învățătorul le oferă elevilor posibilitatea de

căpăta priceperi și deprinderi de a conduce

firul de ață cu dibăcie, grijulie și cu multa

creativitate mai apoi.

Foarte importantă era prezenta

încurajării permanente a învățătorului fată

de elevi, susținerea, îndrumarea, ceea cei

stimula și mai mult pe elevi să lucreze

îngrijit, pentru a obține acel farmec al firului

de ață descris în legendă.

Cunoștin

țe Priceperi

Idealul educațional

Deprin

deri

7

O3

Virtute: Forță morală prin care omul

tinde către bine și frumos, însușire de

caracter care urmărește în mod

constant idealul etic, binele,

integritatea morală.

Asistând la o oră de Dirigenție, cu tema:

„Virtute”, am observat pe larg tendința

învățătorului de a realiza în mod eficient

idealul, scopul și obiectivele educaționale, prin

diverse acțiuni educaționale.

Învățătorul a povestit pentru început o

istorioară petrecută în rutieră dimineața în

drum spre școală. În care un copil a păcălit

șoferul că a plătit pentru deplasare. Captându-

le atenția astfel. După care prin metoda

conversației au analizat acea situație, elevii

fiind liberi să-ți exprime opiniile proprii. Prin

întrebările provocatoare a învățătorului acesta

a descoperit multiple răspunsuri ce determinau

cinstea elevilor, curajul.

Învățătorul aducând mulțimi de situații-

problemă în lucru în grupuri, unde elevii

trebuiau să prezinte prin scenetă atitudinea lor

fată de problema apărută. Dezvoltând-le astfel

atitudini etice, virtuți. Fiecare scenetă după

prezentare este analizată cu întreaga clasă și

sunt enumerate faptele bune și cele rele!

Învățându-i astfel pe elevi mereu să poată

diferenția binele de rău. Și să capete cât mai

mult, să dezvolte virtuți elevilor!

În final a fost organizat un joc. Învățătorul a

adus în clasă o cutiuță neagră. Fiecărui copil i-

au fost repartizate câte o foiță, pe care la

semnal trebuiau să scrie calitatea sa negativă

de care și-ar fi dorit să se despartă. Toate

foițele sunt puse în cutiuța neagră. La sfârșitul

lecției acea cutiuță a fost arsă în curtea școlii în

fata elevilor, fără a fi citite! Prin care ia stimulat

pe elevi în acea clipă să se despartă de

calitatea negativă, să devină elevi virtuoși.

Virtuțile omului

Credința, speranța,

cunoașterea, înțelepciunea,

cinstea, umilința, supunerea,

răbdarea, curajul, fidelitatea,

mila, dragostea, respectul

etc.

8

Obiectivul general:

Stabilirea acțiunilor didactice care conduc la formarea la elevi a deprinderilor cu metode și

tehnici de muncă intelectuală.


O1- Să observ care sunt obiectivele educației intelectuale care au fost realizate în

cadrul lecției.

O2- Să determin care au fost deprinderile de muncă intelectuală formate elevilor

(deprinderea de a utiliza manualul, enciclopediile, deprinderea de a asculta atent, de a lua notițe)

O3- Să caracterizez cu ajutorul căror metode și tehnici sunt formate deprinderile de

muncă intelectuală.

O4- Să determin care sunt unele acțiuni educaționale ale cadrului didactic care ar

conduce la realizarea eficientă a educației intelectuale.


Metoda observării, chestionarul, convorbirea, experimentul, analiza produselor activității

școlare.

Metode didactice:

Problematizarea, lucrul independent, demonstrarea, calcul oral, conversația, recitarea,

stimularea, asaltul de idei, jocul, descoperirea, etc.

9


O1

Informative: - Asimilarea cunoștințelor

științifice fundamentale,

- Dobândirea deprinderilor și strategiilor intelectuale/ fundamentale,

- Cultivarea atitudinilor intelectuale superioare,

- Integrarea cunoștințelor, deprinderilor, strategiilor și atitudinilor intelectuale dobândite.

Formative: - Asigurarea dezvoltării

atitudinii cognitive,

- Dezvoltarea capacităților intelectuale cu valoare de aplicare pedagogică și socială,

- Dezvoltarea capacităților creative integrativ în plan epistemic.

Informative: - Dobândirea

deprinderilor, strategiilor intelectuale

specifice unor domenii,

- Stăpânirea cunoștințelor fundamentale de cultură generală,

- Cultivarea atitudinilor cognitive superioare,

- Integrarea cunoștințelor, deprinderilor, strategiilor și atitudinilor în structuri cognitive superioare.

În ceea ce privește educația intelectuală, au

fost observate orientări spre dezvoltarea

acesteia de către învățătoare prin diverse

metode(în special- conversația, explicația,

demonstrarea, aplicarea în practică.), și la

majoritatea lecțiilor asistate. Dintre care una

este lecția de științe cu tema : „Formele apei în

natură”.

La începutul lecției învățătoarea a captat

atenția elevilor cu un ghicitoare:

Cine aleargă

Și nu obosește

Și natura înverzește? (Apa)

Astfel descoperind tema noua. Au făcut

printr-un rebus recapitulare la tema anterioară.

Astfel dezvoltând la elevi capacitatea de a

reactualiza, de a aplica cunoștințele dobândite

anterior, dându-le posibilitatea de a observa

strânsa legătură dintre teme și oferinduli-se o

motivație amplă de a învăța mereu, de a nu

scăpa firul, pentru că o temă ne studiată va

aduce neclarități și dificultăți în studierea

temelor noi.

Învățătorul aducând la viziunea elevilor apa

în diversele ei forme le permite elevilor să

descopere , să deducă ei înșiși cunoștințe după

cele observate. Astfel elevii sesizează , percep

și însușesc tema nouă mult mai ușor.

Dezvoltînduli-se pe larg capacitățile

intelectuale.

Întrebări ca Cum putem face ca apa sa

treacă dintr-o stare in alta? De ce materiale am

avea nevoie?, Le permite elevilor atât

dezvoltare în libera exprimare, cit și a

capacităților creative integrative intelectuale , a

imaginației, etc.

Prin jocul de dialog dintre picătură și bobul

de gheață, elevii au dat dovadă de creativitate,

Obiectivele operaționale

ale educației intelectuale

Informative Formative

Obiectivele generale ale

educației intelectuale


Obiectivele generale ale educației intelectuale


10

Formative: - Dezvoltarea capacităților

cognitive,

- Dezvoltarea resurselor afectiv-motivaționale ale învățării,

- Dezvoltarea creativității prin orientarea permanentă a activității spre ceva nou.

curaj, expresivitate, artistism, z-se creativitatea

prin orientarea permanentă a activității spre

ceva nou.

Elevii sunt bine motivați să învețe, fiind

corect motivată necesitatea studierii temelor de

către învățătoare,(Pentru ce avem nevoie de

diversele forme de apă?, Unde se utilizează?

Care este cel mai des utilizată?), din nou

punând în mișcare gândirea elevilor. Acestea

meditând după cele observate în viața de zi cu

zi oferă niște răspunsuri corecte, cele mai puțin

corecte sunt corectate de învățător și explicate,

argumentate.

În final elevii primesc note, iarăși o

stimulare, o motivație de a învăța pentru elevi.

O2

Deprinderi de muncă intelectuală:

- Deprinderea de a fi atent, - Deprinderea de a lua notiţe, - Dep. De a utiliza manualul, - Dep.de a lucra cu dicţionarul, - Dep. De a utiliza

enciclopediile, etc.

În ceea ce privește deprinderile de muncă

intelectuală precum, lucrul cu manualul,

enciclopediile, vizual, etc., pot menționa că au

bine formate aceste deprinderi însă pentru unii,

în urma celor cercetate, deprinderea de muncă

intelectuală este mai bine dezvoltată

ascultând, privind cele prezentate pentru

asimilarea temei noi, alții mai bine dezvoltat au

deprinderea de muncă intelectuală utilizând

manualul, lucrând individual mai mult. Alții au

niște capacități intelectuale foarte bine formate

pe baza studierii avansate a enciclopediilor,

prin urmare deprinderea de muncă intelectuală

este dezvoltată pe baza deprinderii de a utiliza

enciclopediile, alții își au bine dezvoltate

deprinderi de a lua notițe, făcându-și însemnări

pentru a nu scăpa ceva din predarea temei.

11

O3

Folosirea specializatã şi criticã a

Metode şi tehnici de formare a

deprinderilor de muncă intelectuală:

- realizarea impactului creator între

teorie şi metodã, între teorie şi

practicã;

- capacitatea operaţionalã, însuşitã

critic, de educaţie permanentã prin

autoactivitate şi creativitate.

Una dintre metodele și tehnicile adesea

utilizate la lecții de către învățătoare este

stabilirea permanentă a impactului creator

dintre teorie și metodă, dintre teorie și practică.

În fiece etapa de performanță, de antrenare pe

baza cunoștințelor acumulate recent și pe baza

cunoștințelor acumulate la lecțiile precedente

respectând astfel pe larg și principiul

sistematizării și continuității.

Întrebările adresate de către învățător

înainte de a preda tema nouă, sunt mereu

producătoare de creație, de liberă

exprimare(Cum credeți? Ce părere aveți? Cum

ai proceda tu? etc), astfel dezvoltânduli-se pe

larg capacitatea de a opera cu cunoștințele

acumulate anterior într-un mod critic.

O4

• Însuşirea unei munci profesionale

prin stãpânirea creatoare a

programelor ştiinţifice necesare.

• Deschiderea şi capacitatea de

inovare în munca ştiinţificã, de

cercetare şi proiectare, în viaţa social-

culturalã, artisticã.

• Capacitatea de a lua decizii în

comun, de a opta şi evalua lucruri,

situaţii şi oameni:

- cunoaşterea de sine şi metodele

perfecţionãrii profesionale, ale

desãvârşirii culturii.

O altă metodă este deschiderea și

capacitatea de inovare în munca științifică, de

cercetare și proiectare în viața social-artistică.

Aici învățătorul le oferă posibilitatea și

deprinderea de a fi deschiși în conversație, de

a fi activi, de al vedea pe învățător pe lingă

pedagog, un prieten, părinte, susținător. Ceea

ce determină mult formarea deprinderilor de

muncă intelectuală. Deși unde este teama

exagerată a elevilor fată de învățător

deprinderea de muncă intelectuală este mai

greu dezvoltată, deși există teama de a

răspunde, de ași exprima opiniile, ceea ce pun

o mare frână în dezvoltarea acestora cât și a

creativității, a capacităților intelectuale în

general.

Învățătoarea utilizează adesea la lecții ca

metodă: capacitatea de a lua decizii în comun,

de a opta, de evalua situații și oameni. Deși

sunt mai mici elevii, învățătorul nu mereu este

dirijorul, uneori ia deciziile ce privește întreaga

clasă împreună cu clasa (Vreți să...?Cum

credeți să facem afară educația fizică sau în

sală? ) etc.

12

Obiectivul general:

Stabilirea acțiunilor didactice care determină realizarea scopului și obiectivelor

educației morale.


O1- Să observ care este scopul și obiectivele educației morale realizate în cadrul

lecțiilor asistate.

O2- Să stabilesc dacă elevii cunosc noțiunile de comportament moral,

comportament imoral, comportament amoral.

O3- Să generalizez cele observate și să elaborez un proiect al modelului

personalității elevului cu conștiință morală înaltă.


Metoda interviului, metoda observării, chestionarul, convorbirea, experimentul, analiza

produselor activității școlare.

Metode didactice:

Exemplul, exercițiul, povața, problematizarea, lucrul independent, demonstrarea,

expunerea părerii, conversația, povestirea, stimularea, asaltul de idei, jocul,

descoperirea, lucrul în grup etc.

13


O1

Realizarea scopului și obiectivelor

educației morale s-a observat în cadrul

lecției de educatei moral-spirituală la

predarea-învățarea temei „Acul Albinei”.

Însăși această disciplină are ca scop

educarea morală și spirituală. Deși nu poate

un copil acționa moral, ci să și gândească

moral, să simtă moral. Acest spirit de

educație morală o formează și o dezvoltă

învățătorul prin diversele metode utilizate.

Ca metode învățătorul a utilizat: în prim plan

metoda conversației (adresând întrebări și

ascultând opiniile, răspunsurile elevilor),

metoda povestirii (învățătoarea povestește

diverse istorioare din viața de zi cu zi legate

de tema dată)-ceea ce contribuie mult la

formarea conștiinței morale, unul dintre

obiectivele educației morale.

Învățătoarea cere de la elevi să compare

personajele, să determine care personaj

este negativ și care e pozitiv și de ce?

Învățătoarea evidențiază că răul este

răsplătit cu rău, îndemnându-i pe elevi să nu

facă rău, deși răul făcut cuiva se va

întoarce.

Înv. explică și motivează necesitatea de

a avea o conduită morală, de a fi bun,

binefăcător, etc.

După explicarea temei, formându-le o

conștiință morală, aceasta este condusă

spre formarea conduitei morale printr-un joc

de grup.

Fiecărui grup îi este dată o însărcinare,

de a prezenta ca scenetă soluția problemei

indicate pe foiță. Scenetele sunt analizate

de întreaga clasă, evidenţiindu-se în care

este redat binele și în care răul, inclusiv și

consecințele acestora. Prin urmare elevii

văd și simt în mod teatral necesitatea de a

avea o conștiință și o conduită morală.

Formarea

conduitei

morale

Formarea

conștiinței

morale

Obiectivele educației morale

14

O2

Tot în cadrul acestei lecții de educație

moral spirituală am cercetat dacă elevii

cunosc noțiunea de comportament moral,

amoral, imoral, prin simpla întrebare : Ce fel

de comportament avea albina în legenda

noastră?/ elevii au răspuns că are un

comportament amoral, deși era rea, fără

milă, egoistă, se gândea doar la ea, dorea

moartea omului atunci când îl va împunge.

Prin urmare am determinat că elevilor le

sunt cunoscute aceste noțiuni, și văd

diferența dintre acestea. Pentru a confirma

cele observate i-am rugat pe elevi să-mi

numească un personaj cu comportament

moral, altul cu comportament imoral, și altul

cu comportament amoral. La care elevii s-

au descurcat bine.

O3

Stadiile dezvoltării conștiinței

morale: - Orientare primitivă ți

supunere fată de autoritate,

- Stabilirea paralelismului între dezvoltarea inteligenţei și afectivitatea morală,

- Orientare naiv-hedonică și instrumentală,

- Orientare în funcţie de

relaţiile interpersonale,

- Moralitatea autorităţii și menţinerii ordinii sociale,

Educația morală are ca ideal formarea

profilului moral al personalității și al

comportamentului socio-moral al omului și

este realizată în principal de către mediul

familial și școlar. Cunoștințele morale sunt

reprezentate de o serie de concepte și

principii ale democrației, de stat de drept, de

patriotism, de umanism, de disciplină

conștientă, de dragoste fată de mediu, etc.

Ele se bazează pe principiul cooperării,

al respectului reciproc, al comportării

civilizate. Pe baza cunoștințelor morale se

formează convingerile și sentimentele

morale proprii. Acestea presupun la rândul

său, transformarea noțiunilor și normelor

morale în trăiri înalte, demne, care să se

focalizeze în jurul binelui, având la bază

îmbinarea dintre trăirea afectivă și rațiune.

Deși sufletul copilului se cere sensibilizat

cu privire la aspectele morale, trebuie

format în acest sens, nu doar judecata

trebuie să-l îndemne pe copil să acționeze

Compo

rtare

imorală

Comport

are

amorală

Conceptele esențiale ale

moralei

Compo

rtare

morală

15

- Moralitatea contractului social,a drepturilor individuale și a legii democratic acceptate,

- Orientarea după principiile etice universale.

moral, dar și inima sa. Aici intervine

educația afectivă, care nu se poate realiza

fără o atitudine afectivă corespunzătoare

din partea părinților/învățătorului, nu-l vom

predispune pe copil spre bunătate, milă,

fără a le arăta prin propria noastră atitudine

exact aceste sentimente. Prin urmare

formarea și dezvoltarea personalității

elevului cu conștiință morală înaltă depinde

nu doar de pedagog, ci în mare măsură și

de părinți, mediul în care se află.

Modelul personalității elevului cu conștiință

morală înaltă:

- are un comportament socio-moral, - cunoaște drepturile copilului și

respectă obligațiunile fată de societate,

- posedă simțul patriotismului, - are spirit de cooperare, de

convingere, - are o atitudine pozitivă fată de

munca fizică și intelectuală, - deține sentimentul dragostei fată de

mediu, - este principial, modest, - se orientează după principiile etice

universale - menține ordinea socială - îmbină trăirile afective și rațiunea, - se orientează ușor în relații

interpersonale.

16

Obiectivul general:

Stabilirea acțiunilor didactice care determină realizarea obiectivelor educației

tehnologice și ale educației estetice.


O1- Să observ și să determin care sunt obiectivele educației tehnologice și ale

educației estetice realizate în cadrul lecțiilor asistate.

O2- Să stabilesc care sunt priceperile, deprinderile, competențele practice

formate elevilor în cadrul lecțiilor de educație tehnologică.

O3- Să determin prin ce activități didactice s-a contribuit la dezvoltarea gustului

estetic al elevilor.


Metoda observării, convorbirea, experimentul, analiza produselor activității școlare.

Metode didactice:

Exemplul, demonstrarea, conversația, exercițiul, lucrul practic , lucrul independent,

stimularea, jocul, aprecierea.

17


O1

• asimilarea cunoștințelor esențiale

despre tehnologiile moderne

(concepte de bază, principii de

construire și funcționare a unor

mașini, instalații, aparate etc.,

modalități de utilizare în condiții

optime formarea deprinderilor de

utilizare a tehnologiilor din diverse

domenii(profesional, casnic, public

etc.), sub aspectul manevrării,

întreținerii și reglării diverselor

aparate, mașini și instalații;

• formarea unei atitudini corecte fată

de tehnică, tehnologii, ca și fată de

lumea de organizare și a celui de

ordine, disciplină și responsabilitate,

educația tehnologică își asumă o

seamă de obiective noi

• dezvoltarea capacității de

proiectare, realizare și evaluare a

produselor;

• înțelegerea dezvoltării societății;

dezvoltarea capacității de cooperare

în scopul realizării umui produs;

• orientarea profesională în raport cu

evoluţia tehnologiilor și cu dinamica

pieţei muncii;

În urma efectuării cercetării în ceea ce

privește realizarea obiectivelor educației

tehnologice și a educației estetice, pot

menţiona ca deţin valori estetice prin

intermediul mai multor discipline: Limba

română, muzica, educația plastică, lucrul

manual, științe ale naturii, istorie,etc.

Prin urmare nu doar prin disciplina de

educaţie tehnologică sau educaţie estetică se

pot realiza obiectivele acestora, și nu doar de

către învățător, ci și de părinţi,mediu.

Un astfel de moment în care s-au atins

obiectivele educației tehnologice și a educației

estetice este lecția de limba română. Atunci

cînd au prezentat scenete,trezinduli-se elevilor

diverse sentimente și idei estetice( limbajul

artistic).

Atunci cînd învățătoarea a prezentat prin

power point tema nouă, elevii au dat dovadă că

deţin careva priceperi, deprinderi despre

această programă, formîndu-şi astfel atitudini

corecte fată de tehnică, tehnologii.

O altă disciplină unde am depistat

realizarea obiectivelor ed. Tehn. Și a ed.

Estetice, este lecția de muzică. Aceasta ocupă

o bună parte din timpul rezervat procesului

instructiv-educativ și activităţilor

extraşcolare.Ea aranjează viaţa psihică a

elevului sub toate aspectele ei, cu efecte adînci

asupra întregii personalităţi.

La lecția de muzică am depistat că la elevi

creşte voioşia, buna dispoziţie, elanul de

muncă, spiritul de colectiv. Prin cîntec, dans,

joc copiii percep frumosul, deşi se relaxează,

se simt liberi.

În ceea ce privește tehnologiile aduse la

această disciplină, elevii le recunosc, ceea ce

înseamnă că deţin informaţii,priceperi și

careva deprinderi de utilizare a instrumentelor,

tehnologiilor utilizate la lecție.

O altă disciplină este arta-plastică. Aceasta

contribuie mult la educația estetică dar și la cea

Obiectivele educației tehnologice:

18

• stimulare/formarea și dezvoltarea

responsabilităţii fată de asigurarea

calităţii serviciilor și produselor

• manifestarea interesului pentru

tehnologiile audio-vizuale în viaţa

privată și public

• senzorialitatea estetică;

• gustul estetic;

• judecata estetică;

• sentimentele estetice;

• idealul estetic;

tehnologică. În ceea ce privește educația

estetică, prin arta plastică la elevi se dezvoltă

mult spiritul de observaţie, atenția, imaginea

creatoare, interesul, plăcerea de a desena, de

a colora,de a modela, de a aplica, gustul

estetic, sentimente estetice, mai ales atunci

cînd îşi văd ca rezultat munca sa. În cazul în

care compoziţia nu este atît de satisfăcătoare,

învăţătoarul susţine elevul pentru a nu permite

o descurajare completă a elevului.

În ceea ce privește educația tehnologică,

elevii au priceperi, deprinderi și competenţe de

a utiliza tehnologiile, instrumetele necesare

pentru a tăia, a plasa, a menţin, a desena, a

colora, a aplica, a modela, etc și sunt în curs

de dezvoltare încă. Sunt bine stimulaţi de

responsabilitatea de a asigura calitate

compoziţiilor, de a obține ceva frumos.

Manifestă interes fată de instrumentele de

lucru și acurateţe.

O altă disciplină este desigur și educația

tehnologică. La această disciplină putem

observa la maxim atingerea obiectivelor

educației tehnologice cât și a educației

estetice. De exemplu la capitolul: „Bradarea”.

La primele lecții elevii cu ajutorul învăţătoarei

au făcut primii paşi spre utilizarea corectă a

instrumentelor, adică s-au familiarizat cu

tehnica de lucru. La următoarele ore cu ajutorul

învăţătoarei au făcut primii paşi spre primele

etape de începere a compoziţiei. La ultima

lecție fiecare copil avea gata facută

compoziţia. Adică obiectivele educației

tehnologice la acest modul sunt atinse, elevii

au obţinut priceperi, deprinderi și competenţe

de a broda. Și din nou menţionez ca

rezultatele, compoziţiile obţinute contribuie la

dezvoltarea educației estetice, a sentimentelor

estetice avînd în mînă capodopera, lucrul făcut

de mînuţele lor.

Pe lingă faptul că cu ajutorul învăţătoarei au

obţinut priceperi, deprinderi și competenţe

practice, am observat că elevii aplică aceste

priceperi, deprinderi, competenţe cu multă

dragoste, blîndeţe, acurateţe, îngrijire, pentru a

obține ceva frumos, calitativ.

Obiectivele educației estetice:

Priceperile, deprinderile,

competentele practice.

19

O2

Deprinderile sunt componente

automatizate ale activitatii, formate si

consolidate prin repetare, exersate în

conditii relativ identice .

Odata formate, se deruleaza cu

usurinta, precizie, rapiditate, eficienta

si cu un control redus din partea

constiintei.

O mare importanta în vederea

practicarii viitoarei profesiuni prezinta

deprinderile de citire si întocmire a

schitelor si desenelor tehnice,

deprinderile de alegere a materialelor

si uneltelor, de organizare a operatiilor

de munca, deprinderile operationale

specifice diferitelor tipuri de activitate

productiva (pilire, taiere, nituire),

deprinderi de planificare a muncii, de

control si autocontrol operativ(realizat

pe masura desfasurarii activitatii) si de

calitate( vizând rezultatul final si

masura în care acesta a atins

parametrii ceruti).

Cum am menţionat mai sus elevii la finalul

modulului, au obţinut cu toţii priceperi,

deprinderi, competenţe de a broda, la fel la alte

module- de a cusi, de a croşeta, de a împleti,

etc.

Ei stiu bine deja să utilizeze instrumentele

(acul, croşeta, andrele,etc ), și cu multă

atenţie, îngrijire. Depunînd la maxim efortul de

a obține ceva frumos, ceea ce explică faptul că

deţin gustul estetic, gustul frumosului,

sentimentul frumosului.

Folosesc instrumentele conform destinaţiei

lor, cu multă atenţie și simţul responsabilităţii

pentru a evita crearea incidentelor,întîmplărilor

neplăcute.

Elevii fără a mai privi schemele de realizare

a compoziţiilor, deşi prin acţivităţile repetate, și

relativ identice, activitatea derulează cu

uşurinţă, precizie, rapiditate, eficienţă și cu un

control redus din partea conștiinței.

O3

Pe baza cunoștințelor teoretice dobândite și a

demonstrației prealabile realizate de către

profesor, elevii sunt angajaţi, sub atenta

îndrumare a acestuia, în activităţi avînd ca

finalitate producerea efectivă de obiecte

estetice, și trezire a gustului estetic a elevilor.

Important în acest context este monitorizarea

permanentă a activității de creaţie a elevilor și

corectarea la timp a erorilor constatate.

Principalele strategii didactice și demersuri

acţionale utilizate în realizarea cu succes a

educației estetice sunt următoarele: exersarea

și antrenarea senzorialităţii estetice, explicația

estetică, analiza și abordarea comparativă a

diverselor obiecte estetice, contemplarea

estetică dirijată, comentariul de factură

estetică, cultivarea imaginaţiei și creativității

estetice, demonstrația și nu în ultimul rînd,

exerciţiile aplicative. Antrenarea senzorialităţii

estetice a elevilo presupune organizarea unor

situații instructiv-formative care să prilejuiască

un contact direct și nemijlocit al acestora cu

Componentele ed.

estetice

Gustul

estetic

Judec.

estetic

.

Idealul

estetic

Setași

conv.

estetic.

20

O3

Gustul estetic- reprezinta capacitatea

de a reactiona spontan printr-un

sentiment de satisfactie sau

insatisfactie fata de obiectele si

procesele naturale, de actele si

realizarile umane sau de operele de

arta, privite toate ca obiecte ale

însusirii estetice a realitatii de către

om. Reactia de gust estetic se

declanseaza în momentul contactului

cu valorile estetice si se manifesta sub

forma unei dispozitii sau trairi

subiective. Prezenta gustului se

exprima prin sensibilitate la tot ce este

frumos, prin capacitatea de orientare

si alegere în concordanta cu legile

frumosului

diverse obiecte estetice. În acest context elevii

exploră, sub îndrumarea competentă a

cadrului didactic ce oferă indicaţii verbale

prelabile, însuşirile concrete ale respectivului

obiect estetic. Familiarizarea progresivă a

elevilor cu diversele caracteristici ale operelor

de artă generează în timp dezvoltarea și

automatizarea senzorialităţii estetice a

acestora.

Abordarea comparativă a două sau mai

multe obiecte estetice urmărește deprinderea

elevilor cu capacitatea de a analiza comparativ

operele de artă, de a evidenţia asemănările și

deosebirile dintre ele atît din punctul de vedere

al conţinutului și modului de realizare cât și din

acela al mesajului artistic vehiculat și de a

înţelege faptul că, în ultimă instanţă, operele

de artă nu se opun una alteia ci se

completează reciproc în efortul de generare a

fenomenului estetic.

Comentariul estetic, presupune realizarea

de către elev, ca urmare a contemplaţiei

estetice, a unei expuneri incluzînd perspectiva

proprie asupra unei anumite opere de artă,

opiniile personale referitoare la elementele

care o fac valoroasă, mesajul artistic conţinut

și emoțiile estetice declanşate de către

aceasta. Acest comentariu este prezentat de

către elev întregii clase,profesorul conducînd

discuţiile și dezbaterile prilejuite de expunerea

respectivă. Cultivarea imaginaţiei și creativității

estetice vizează dezvoltarea și cultivarea

potenţialului creator ale elevilor prin

intermediul diverselor activităţi înaintate de

către învățător. Ne referim la aspectele cum

sunt: modul de predare, care va solicita

gândirea divergentă, implicarea frecventă a

elevilor în activităţi care pun în joc diverse

moduri de manifestare a creativității.

Practica realizării efective a educației estetice

este prezentată, pe de o parte, de combinarea

adecvată a metodelor anterior prezentate și pe

de altă parte de alternarea judicioasă a

activităţilor cuprinse în perimetrul educației

formale cu cele ale educației non-formale

(vizitele la muzeu, vizionarea filmelor, cercurile

de creaţie, etc.) și formale, elemente ce

conduc la formarea și dezvoltarea capacităților

de receptare și generare a fenomenului estetic

la nivelul elevilor.

21

Obiectivul general:

Stabilirea acțiunilor didactice care determină realizarea scopului și obiectivelor noilor

educații.


O1- Să observ care dintre noile educații sunt realizate în cadrul lecțiilor asistate.

O2- Să stabilesc care sunt conţinuturile și mijloacele de realizare a obiectivelor

noilor educații.

O3- Să generalizez cele observate și să elaborez un plan de acțiuni ale cadrelor

didactice pentru promovarea noilor educații în procesul instructiv-educativ.


Metoda observării, convorbirea, experimentul pedagogic, analiza produselor activității

școlare.

Metode didactice:

Explicaţia, excursia, expoziţie de cărţi, demonstrarea, conversația, exerciţiul, lucrul

practic, lucrul independent, stimularea, jocul, aprecierea.

22


O1

Ca discipline noile educații nu sunt prezente

în toate instituţiile școlare, și chiar de sunt, sunt

prezente doar una-două ca disciplină

opţională, la alegere, sub acordul comitetului

părintesc.

Însă obiectivele acestor noilor educații se

realizează concomitent cu predarea obiectelor

de studii precum: limba română, științe,

dirigenţie, educația moral-spirituală, ed.

tehnologică, etc.

Ca exemplu pot menţiona, după cele

cercetate, că educația pentru respectarea

drepturilor fundamentale ale omului s-a realizat

la lecția de limbă română, la tema: „Drepturile

mele”, prin intermediul căreia obiectivele au

fost atinse. Elevii s-au familiarizat cu noţiunea

de drept și obligaţie, și-au format atitudini,

priceperi de a respecta drepturile și obligaţiile,

percepîndu-le drept-lege, reguli ce strict

trebuie respectate.

În ceea ce privește educația pentru pace,

obiectivele acesteia sunt atinse la mai multe

discipline chiar și în timpul pauzei. Adesea la

clasele primare apar conflicte între elevi(de la

un pix, creion, etc), aici învățătorul intervenind

cu intenţia de ai împăca, aduce mereu

motivaţii, argumente, pentru ca elevii să nu

prindă ură, ci cât mai rapid să se ierte unul pe

celălalt, și să se împace.

Despre educația ecologică pot menţiona că

aceasta îşi are obiectivele atinse în disciplini

ca: educația tehnologică (atunci cînd au făcut

curat pe teren cu întreaga clasă, obţinînd

priceperi, deprinderi ecologice), la lecția de

științe (unde la diverse teme se redă influenţa

negativă a lipsei de educației ecologică,

aducând doar la dispariţia multor plante și

Ed. Pentru

pace

Ed.

demografic

ă

Ed.

Econom și

casnică

Ed.

ecologică

Noile

educații

Ed. Pentru

democrație

Ed. p/u

comunic. și

mass-media

Ed.

nutrițională

Ed. p/u

timpul liber

Ed. p/u

respectare

a

drepturilor

omului

Ed. pentru

schimbare

23

animale, frumosului din jur,etc, prin care elevii

sunt bine motivaţi de necesitatea educației

ecologice).

În ceea ce privește educația nutrițională,

obiectivele acesteia sunt atinse la lecţiile de

științe („Alimentaţia”etc). Obiectivele educației

pentru schimbare sunt realizate nu doar la

disciplină ci chiar și în timpul pauzei, ca

povaţă,etc. Educaţia p/u democrație la fel se

realizează atît la ore cât și în pauze (fiind liberi

mereu de a se exprima liber, de a-și exprima

opiniile,etc)

O2

Mijloace de realizare a ob.noilor

educații:

- programul SEI,

- calculatorul,

- internetul,

- softul educațional,

- enciclopediile,

- prezentări Power Point,

- tabla interactivă,

- etc.

Dintre mijloacele enumerate nu toate sunt

utilizate în relizarea obiectivelor noilor educații,

deşi nu toate instituţiile dispun de posibilitatea

de a le deţine, însă ar fi de dorit. Dintre aceste

mijloace utilizarea cărora determină realizarea

obiectivelor noilor educații (care continuu işi va

schimba conţinuturile prin dispariţia unor

educații sau prin impunerea unor noi cerinţe și

conţinuturi educative) pot menţiona:

calculatorul, internetul, enciclopediile,

prezentările Power Point, tabla interactivă.

Trebuie de mentionat ca simpla utilizare a

acestor mijloace nu are folos. Ca să atingă

profesorul obiectivele noilor educații să ai la

îndemînă aceste mijloace nu este suficient.

Este neceras să stii cum să le utilizezi ca să

atingi obiectivele. Adică singure în isenţă,

mijoacele nu pot face nimic decît fiind legate în

concordanţă cu metodele potrivite. Doar astfel

obiectivele noilor educații vor fi atinse.

Utilizarea calculatorului determină

oportunităţi de amiliorare a actului didactic,

satisface nevoia de informaţie, asigură şanse

egale în educaţie, calculatorul devine din ce în

ce mai accesibil dar și mai necesar.

Internetul-este cea mai vastă sursă de

informare în primul rînd, în al doilea rînd acesta

este într-o continuă dezvoltare.

24

Prin enciclopedii, la stumularea prin sunet se

asigură o rată de retenţie a informaţiilor ~ 20%,

la stimularea audiovizuală retenţia este de

~30%, iar prin prezentările multimedia

interactive în care utilizatorul este efectiv

implicat pot aduce la o rată de retenţie pînă la

~60%.

Prezentările Power Point reprezintă cele

mai moderne mijloace de predare care permit

combinaţia imaginilor fixe și mobile care pot fi

îmbogăţite progresiv odată cu progresul

comentariilor formatorului.

Prin utilizarea mijloacelor și a resurselor

didactice moderne, învăţarea este activă,

imediată, și de ce nu, mult mai distractivă, ceea

ce deja este o schimbare radicală fată de

pedagogia tradiţională

O3

Modalităţi de implementare

practică a noilor educații.

– Introducerea noilor discipline

centrale pe un anumit tip de

educaţie;

– crearea modulelor specifice in

cadrul disciplinelor tradiţionale;

“Noile educaţii” pot fi adaptate la contextul

fiecărei dimensiuni a formării bazelor culturii

personalităţii (de exemplu, problematica

educaţiei ecologice poate fi abordată in

contextul programelor educaţiei morale, iar

problemele educaţiei economice pot fi

examinate din perspectiva educaţiei

ecologice).

In literatura de specialitate sunt menţionate

citeva posibilităţi de introducere a “noilor

educaţii” in procesul instructiv-educativ:

a) introducerea de noi discipline centrate

pe un anumit tip de educaţie (de

exemplu, educaţia pentru sănătate

apare ca disciplină şcolară integrată in

planul de invăţămint);

25

– infuziunea noilor conţinuturi in

disciplinele şcolare “clasice”;

– abordarea noilor educaţii in baza

unui demers transdisciplinar la

nivelul unor “sinteze ştiinţifice”

propuse de echipe de profesori.

b) crearea de module specifice in cadrul

disciplinelor tradiţionale integrate la

nivelul unor dimensiuni ale educaţiei

(de exemplu, educaţia ecologică ca

modul in cadrul biologiei);

c) prin infuziunea cu mesaje ce ţin de

noile conţinuturi in disciplinele şcolare

“clasice” (de exemplu, problematica

educaţiei ecologice este abordată

simultan la nivelul biologiei, chimiei,

geografiei, fizicii etc., dar şi la nivelul

educaţiei intelectuale, morale,

tehnologice, estetice, psihofizice);

d) abordarea “noilor educaţii” in baza unui

demers transdisciplinar la nivelul unor

“sinteze ştiinţifice” propuse anual sau

trimestrial/ semestrial de echipe de

profesori. De exemplu, abordarea

problemelor globale ale educaţiei

ecologice prin intermediul unei echipe

formate din profesor de biologie,

chimie, fizică, geografie, economie,

sociologie, etc. In cadrul unor lecţii de

sinteză, seminarii etice, dezbateri

tematice, concursuri şcolare, etc.).

Posibil că perspectiva cea mai favorabilă

pentru introducerea noilor educaţii şi a noilor

strategii educaţionale solicită o reformă

radicală a sistemului educativ. In primul rind,

se impune transformarea invăţămintului

conceput pe discipline in unul axat pe

probleme complexe, un invăţămint inter- şi

transdisciplinar in cadrul căruia problematica

noilor educaţii şi-ar avea locul său bine

precizat. Actualmente constatăm insă faptul că

asemenea reforme globale nu par nici posibile,

nici previzibile pentru viitorul apropiat, nu doar

in cazul ţării noastre, dar şi al celor cu un

potenţial economic şi social mult mai puternic.

Totuşi introducerea acestei problematici este

absolut necesară formării unui individ care să

poată acţiona conştient şi responsabil in

condiţiile pe care le parcurge astăzi

umanitatea.

26

Obiectivul general:

Stabilirea caracterului relaţiilor dintre profesor-levi și elevi-elevi în cadrul lecțiilor precum

și în afara acestora.


O1- Să observ care sunt aspectele pozitive și cele negative în relaţiile dintre

profesori și elevi și elevi-elevi.

O2- Să stabilesc care sunt metodele organizării și conducerii colectivului de elevi.

O3- Să formulez un şir de sugestii care ar ajuta cadrele didactice să formeze un

colectiv unit și armonios în cadrul căruia ar domina doar relaţii pozitive.


Metoda chestionarul, observării, convorbirea, experimentul, analiza produselor

activității școlare.

Metode didactice:

Conversaţia, povestirea, compararea, aprobarea, dezaprobarea, povaţa.

27


O1

În ceea ce privesc relaţiile dintre învățător-

elev, elev-elev, acestea depind în foarte mare

măsură de către metodele organizării și

conducerii colectivului de elevi.

Relatia profesor-elev în mare măsură de

autoritatea reală a profesorului în ochii elevilor

săi. Această autoritate se câştigă prin

competenţă, moralitate, flexibilitate în gândire

și consecventă în ceea ce privește valorile

promovate și cerinţele adresate.

Relatia profesor-elev are un caracter dinamic și

evolutiv, întrucât dobândeşte forme

specif ice în funcţie de vârsta

elevilor care compun clasa, dar ș i în

funcţie de natura obiect ivelor educative

care sunt prioritare la un moment dat.

În vederea cercetării aspectelor pozitive cu

privire la relaţiile profesor- elev am constatat

că:

- Învățătorul pledează ca structura colectivului de elevi să se bazeze pe relaţii interpersonale, de intercomunicare, socio-afective.

- Colectivul este dirijat și condus corect, înăţătorul creînd mereu o atmosferă calmă, armonioasă în colectivul de elevi.

- Între învățător și elevi mereu se menţine

încrederea, susținerea reciprocă, respectul reciproc.

- Limbajul este comun, clar pentru toți. Se

înţeleg din jumătate de cuvînt.

Profesor-

elev

Relații

Elev-elev

28

Cercetînd aspectele pozitive în relaţiile elev-

elev am constatat că:

- Între majoritatea elevilor se menţin relaţii socio-afective, de prietenie, sprijin, susţinere, etc.

- Toţi elevii au o atitudine cooperantă, participativă.

- Oferă ajutor reciproc unui altuia.

- Între membrii colectivului și liderul clasei

există o multitudine de relaţii, etc.

În ceea ce privește aspectele negative pot

menţiona:

Interrelaţiile dintre membrii clasei conduc

spre o organizare structurală internă a

acestuia,în care fiecare influenţează și este

influenţat de ceilalţi. Aceste relaţii pot fi mai

intense sau mai puţin intense, mai stabile sau

mai puţin stabile, punându-şi amprenta asupra

realizării obiectivelor urmărite.

Dinamica clasei de elevi surprinde

totalitatea transformarilor care au loc în

interiorul colectivului, transformări care-i

imprimă acestuia o anumită traiectorie.

Este vorba de evoluţia colectivului clasei ca

întreg, ca unitate de sine stătătoare și nu de

anumite modificări izolate ce se produc în

interiorul său. Presiunea uniformizatoare a

grupului crescând odată cu coeziunea lui,

comunicarea devine imperioasă cu subiecţii

extremişti,devianţi.

Când devianţii, în loc să reziste pasiv

la presiunea grupului exercită presiuni asupra

acestui grup, riscul de respingere

creşte. Respingerea nu ia în mod necesar

chipul unei represiuni reci, nici a unei simple

discriminări. Ea poate lua forme mai

subtile. Naturalizarea ar fi unul din

mecanismele prin care un sistem social se

29

poate imunizaîmpotrivă deviantilor, ruinându-le

credibilitatea.Acest mecanism constă în a

consideră anumite proprietăţi stabile, naturale,

că fiind sursă unor comportamente şi discursuri

deviante, ceea ce permite să nu se ţină cont de

ele. Dinamica grupului surprinde totalitatea

schimbărilor ce se petrec în interiorul

lui,acestea trasând o anumită traiectorie.

Problema fundamentală a dinamicii

grupului este cea privitoare la mecanismul prin

care se realizează elemetul generator şi forţele

motrice ale acestui proces.Izvorul acestei

dinamici se află în contradicţiile interne

dintre cele

două tipuri fundamentale de structuri: cea

formală şi cea informală.

Întrucât structură formală este

impusă, dată, iar cea informală apare în mod

spontan ca rezultat al relaţiilor interpersonale,

înseamnă că în mod necesar vor apărea

contradicţii a căror rezolvare constă în

adaptarea, integrarea sau

subordonareareciprocă dintre cele două

structuri. Dinamică grupului este un proces

neîntrerupt, rezultat al unor acumulări continue

şi imperceptibile a acţiunilor şi influenţelor

externe.

O2

- Conversaţia

- Povestirea

- Povaţa,

- Susţinerea,

În ceea ce privește conducerea și

organizarea colectivului de elevi, acesta

depinde la maxim de relaţiile care se formează

și se dezvoltă între aceştea. Relaţia profesor-

elevi are un caracter asimetric, întrucât

profesorul, deţinând rolul conducător, este cel

care hotărăşte Ce activităţi va desfăşura grupul

clasei, cum se va lucra, ce se va învăța. Rolul

conducător al profesorului a constituit obiectul

a numeroase discuţii, începând cu negarea

acestuia (nondirectivismul

pedagogic) și terminând cu

absolutizarea lui (autoritarismul pedagogic).

La originea disputei se află modul diferit de

soluţionare a unei probleme mai generale,

privind raporturile dintre individ și societate,

care, în planul educației, a condus la

Metode de organizare și

conducere a

colectivului de elevi

30

Ob

.

Observări

O3

Atunci când colegii de clasă au sentimentul că alcătuiesc o mică comunitate

(,,familie,,),ei sunt predispuşi în mai mare măsură să lucreze pentru îndeplinirea sarcinilor

de lucru, să participe cu entuziasm la activiţăţile clasei și să îşi propună să atingă niveluri

mai inalte de pregătire.

Un asemenea sentiment se asociază, în plus, cu o scădere a frecvenţeicomportamentel

or indisciplinate, violente. Este vorba despre sentimentul generat de convingereacă toți

- Aprecierea,

- Lauda,

- Expresivitatea,

- Demonstraţia,

- Explicaţia,

- Îndrumările,

- Motivaţie,

- Lucrul în grup,

- Jocul,

- Etc.

confruntarea dintre concepţiile “sociocentrice”

(ce acordă prioritate socialului, reducând

individul la o “funcţie” a vieţii sociale) și

concepţiile “antropocentrice” (ce acordă

prioritate individului, considerând societatea,

cu sistemele ei de reglementare, marele

adversar al individualităţilor).

În urma cercetării metodelor organizării și

conducerii colectivului de elevi am observat că

prin conversaţie, explicaţie,lucrul în grup, joc,

etc, elevii devin mult mai activi, participativi.

Prin îndrumările, povaţa pe care le-o oferă

învățătorul atunci cînd aceştea întilnesc

obstacole, elevii capătă încredere în sine, se

simt demni de a face, de a reuşi ceva. La fel și

prin laude.

Învățătorul angajează adesea colectivul de

elevi în competiţii didactice și extradidactice, ce

stimulează activitatea de învăţare cât și

deprinderea elevilor de a coopera, de a lucra în

grup, în echipe.

Organizarea diverselor excursii la

bibliotecă, muzee, pădure contribuie mult la

organizarea colectivului de elevi.

Prin jocurile colective li se dezvoltă copiilor

capacitatea, deprinderea de a coopera,precum

și testele de grup, etc.

31

au de împărţit aceleaşi îndatoriri, se respectă și se susţin reciproc în ceea ce au de făcut

și cred că fiecare dintre ei contribuie la ceea ce se învaţă în sala de clasă.

Coeziunea unei clase de elevi exprimă măsura în care membrii ei sunt dispuşi să renunţe

la o parte din gratificările,opiniile și conduitele personale în favoarea grupului ca întreg.

Ea presupune conştientizareafaptului că acţiunile și comportamentele fiecărui membru

au consecinţe directe sau indirecte,manifeste sau latente, pentru toți ceilalţi.

Menţinerea unităţii grupului cere ca fiecare membru al clasei să acorde o oarecare

prioritate grupului ca întreg, dincolo de dorinţele, atitudinile şiopiniile proprii. Coeziunea

clasei depinde de măsura în care grupul are obiective unitare, posedăun set de valori şi

norme proprii care reglează conduita membrilor în conformitate cu grupul,dispune de o

conducere unitară în realizarea obiectivelor comune, iar membrii îşi asumă roluri

reciproc gratificante.

Altfel, viaţa de grup se desfăsoară disfuncţional, căci pot apăreadisensiunile,

conflictele, iar participarea la activităţile grupului se goleşte de orice satisfacţie.

Sugestii care ar ajuta cadrele didactice să formeze un colectiv unit şi

armonios în cadrul căruia ar domina doar relaţii pozitive:

şisentimentele lor în mod deschis și sincer; pentru aceasta profesorul îi va solicita

sistematicsă îşi exprime ideile și opiniile, pe care le va încorpora în discuţiile și activităţile

clasei;

crearea unor mecanisme prin care elevii pot să ajute la buna desfăşurare a

activităţilor clasei (de exemplu, încredinţarea unor roluri de întrajutorare a unor colegi,

prin rotaţie);

promovarea unor valori sociale favorabile cooperării, împărţirii echitabile a sarcinilor;

crearea unor oportunităţi elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul (de exemplu,

întrebând“Cine are vreo problemă şi crede că altcineva din clasa noastră ar putea să-l

ajute să orezolve”?);

recunoşterea şi menţionarea publică, de fiecare dată, a celor care au contribuit cu

ceva-oricât de puţin – la defăşurarea cu succes a unor activităţi ale clasei.

32

Anexa 1. Formele apei în natură

În natură, apa se

găseşte în stare lichidă, solidă și gazoasă. Trecerea apei dintr-o stare în

alta face să apară: norii, ceaţa, ploaia, grindina, roua, bruma, zăpada,

poleiul.

Norii se formează ca urmare a evaporării apei din sol și

de la suprafaţa apelor, și a ridicării vaporilor în straturile superioare ale

aerului. Acolo, vaporii, dând de straturi reci de aer, se condensează,

formând picături fine de apă.

Ceaţa se formează în zilele reci, când vaporii de

apă se condensează foarte aproape de pământ. În zilele cu ceaţă,

circulaţia oamenilor și a vehiculelor este îngreunată.

33

Ploaia se formează când norii trec prin straturile reci de aer,

iar vaporii se condensează și cad pe pământ sub forma de picături. Ploile

sunt necesare vieţii plantelor. Ele curăţă aerul de praf și îl răcoresc.

Grindina apare vara, când picăturile de ploaie trec prin straturile foarte reci de aer și se transformă în boabe de gheaţă. Grindina este dăunătoare culturilor agricole.

Roua. În nopţile senine de vară, vaporii de aer, în atingere cu corpurile reci de pe pământ, se condensează și formează stropi mici de apă. O dată cu încălzirea aerului, stropii de apă se evaporă.

Bruma. În nopţile senine și reci, de toamnă sau ded primăvară, corpurile de pe pământ se răcesc foarte mult. Vaporii de apă care vin în atingere cu aceste corpuri se condensează, iar picăturile de apă îngheaţă, formând un strat fin alb-strălucitor. Bruma este dăunătoare culturilor. Oamenii iau măsuri de protejare a culturilor, făcând focuri mocnite în grădini sau în livezi. Fumul cald împiedică formarea brumei.

Zăpada se formează în timpul iernii, când temperatura aerului scade sub zero grade. Picăturile de apă îngheaţă și se transformă în fulgi de zăpadă. Fulgii de zăpadă cad pe pămând, acoperindu-l. Sub zăpadă, culturile sunt ferite de gerul iernii. Uneori, vântul suflă zăpada de pe câmp și culturile pot îngheţa; de aceea, oamenii aşează pe câmpuri un fel de garduri numite parazăpezi. Cu cât este mai multă zăpadă pe câmpuri

34

iarna, cu atât primăvara va pătrunde mai multă apă în sol la rădăcinile plantelor.

Lapoviţa se formează iarna, în zilele mai calde, când cad picături de apă amestecate cu fulgi de zăpadă.

Poleiul este o pojghiţă de gheaţă care se formează iarna deasupra solului, ca urmare a unei ploi mărunte. Pe străzi, poleiul îngreunează mul circulaţia, fvorizând accidentele. Plantele au de suferit din cauza poleiului.

În imaginea din stânga este prezentată o pădure după o ploaie acidă. Ploaia acidă se formează prin combinarea dioxidului de sulf și a compuşilor de nitrogen cu apa, pentru a produce o ploaie cu un pH scăzut.

35

Anexa 2. Motto

36

Anexa3. Natura prietena mea

37

Orele de laborator au evoluat cu succes. Obiectivele operaționale ale orelor de

laborator au fost atinse, au fost cercetate în cadrul activităţilor didactice și extradidactice.

Realizarea obiectivelor la tema nr.1 „Ideal, scop, obiective educaţionale”,s-a efectuat

prin intermediul utilizării diverselor metode de cercetare, precum: observaţii, experiment,

conversația, problematizarea, descoperirea, etc. Observările erau confirmate la diverse

lecții (Limba română, științe, ed. tehnologică, competiţii sportive, activităţi educaționale,

etc).

Realizarea obiectivelor la tema nr.2 „ Educaţia intelectuală”, s-a efectuat prin

intermediul diverselor metode (Observarea, convorbirea, experimentul pedagogic,

analiza produselor activității școlare, etc) și la diverse lecții unde se observa realizarea

obiectivelor educației intelectuale (şezătoare, lecția de științe, matematica, etc).

Realizarea obiectivelor la tema de laborator nr.3 „ Educaţia morală”, s-a efectuat prin

intermediul utilizării metodelor de cercetare: metoda interviului, observarea, analiza

produselor activităţilor școlare, conversația; la lecţiile de educaţie moral spirituală, limba

română, dirigenţie, miracolul textelor literare, etc.

La tema de laborator nr. 4 „ Educaţia tehnologică și educația estetică”obiectivele s-au

realizat prin intermediul utilizării diverselor metode ce cercetare și în special observarea,

conversația, analiza produselor activităţilor școlare; la lecţiile de arte plastice, educaţie

tehnologică, muzică, limba română,etc.

La cercetarea temei de laborator nr. 5 cu denumirea temei „ Noile educații”, s-au

realizat obiectivele prin intermediul metodelor de cercetare: observarea, convorbirea,

experimentul pedagogic, analiza produselor activităţilor școlare; La lecţiile de limba

română, educaţie moral-spirituală, activităţi extradidactice, extraşcolare, educația

tehnologică, muzică, educația fizică, etc.

Realizarea obiectivelor la ultima temă de laborator, tema nr.6 „ Educaţia elevilor în

cadrul colectivului şcolar”, s-a realizat prin utilizarea metodelor de cercetare: observarea,

chestionarul, convorbirea, analiza produselor activităţilor școlare. În cadrul tuturor

lecțiilor, prin organijarea și conducerea colectivului de elevi, cât și în timpul pauzei.

Propun incadrarea mai amplă a tuturor elevilor în toate tipurile de activităţi, atît

activităţilor școlare, cât și extraşcolare. Astfel elevii îşi vor lărgi orizontul de cunoștințe,

stabilindu-şi astfel verticalitatea în societate. La fel aş propune să fie utilizate mai amplu

instrumentele auxiliare pentru înbogăţirea cunoștințelor și rezolvarea detaliată a

sarcinilor de învăţare la elevi, cu un grad de pregatire intelectuală mai slab.La fel și

incadrarea mai amplă a părinţilor în activităţile școlare și extraşcolare cu elevii.

laborator

Documents

Transcript of laborator