Intrebari de cultura generala.doc

8/19/2019 Intrebari de cultura generala.doc

1/340

CULTURA GENERALA3000

de întrebări si răspunsuriMatthias Edbauer în colaborarecu Dr. Hartmut DickTraducere din limba germanăde DOINA FISCHBACHNICULESCU

t

ii=i!Dub"#$î © 2000, Compact er!a"# MunchenMatthias Edbauer# Das Grosse Buch der Allgeinein Bildung © Editura N$CULE%CU %RL# &ucure'ti# (003 Adresa) 0*0(0+ , &ucure'ti# %ector * &d- Re"iei *.#Te!/a1) 32(-4-53 Te!-) 32(-4-5(# 32(-4-5+ E,mai!) edit6nicu!escu-ro c!ub6nicu!escu-ro $nternet)777- nicu!escu-roRedactor) Larisa Dumitru '.î

Tipărit !a %EMNE 8+-$%&N 43,9*5,44(,+ :ISTORIE SI POLITICĂ

Cine a fost primul împărat romani ;rimu! împărat roman a ianus Au"ustus ?*3 î-@r- , 2+ d-@r-# un strănepot a! !ui CeBar- Ade>enit împărat pentru că în răBboiu! ci>i! s,a impus în u! Mediu 'i a aFuns !aapo"eu în anii 830# în Germania- NaBi'tii au >rut să,i e1termine pe e>rei-Din ce organiaţie suprastatal! face parte U.N.E.S.C.O.?

.in =r"aniBaia Naiuni!or Unite ?=-N-U-- %copu! U-N-E-%-C-=- (UnitedEducaţional, cienti!ic and "ultural#rgani$ation% este ace!a de a spriFini educaia# cercetarea 'i cu!tura ări!or membre-Care sunt cele mai cunoscute cinci servicii secretei în primu! rnd# ser>iciu! secret a! %-U-A- , C-$-A- ("entral &ntelligence Agenc%, îniciu! secret so>ietic îniciu! de iniciu! secret israe!ian în


2/340

292-Ce organ legislati" #care ela$orea! legi% al U.E. are se&iul la Stras$ourg';ar!amentu! European# ai cărui deputai sunt a!e'i prin >ot direct în ări!e membre a!e U-E-H e! contro!eaBăComisia Europeană- Une!e dispoBiii !e"a!e necesită însă 'i aprobarea Consi!iu!ui de Mini'tri a! U-E-Ce urma s! se înt(mple cu )ermania* &up! +,-.* conform planului Morgenthaul Nu numai demi!itariBarea 'i mic'orarea ei# ceea ce de a!te!or# a unei so!uii în prob!ema autonomiei-De un&e pro"ine noţiunea &e ră"oi ulger # .e !a campanii!e "ermane >ictorioase dintre anii 23,2+2# care se încheiau în decurs de cte>a săptămni#între timp# termenu! de DrăBboi area criBe!or din ar'ite de mici "rupurisocia!,re>o!uionare 'i naiona!iste- %copu! răpiri!or 'i a! atentate!or comise asupra


3/340

Ce este o persona non graf a'Un dip!omat care este e1pu!Bat din ara,"aBdă ca persoană nedorită (*ersona non grata% 'i trimis în ara deori"ine# în ara,"aBdă dip!omaii se bucură de numeroase pri>i!e"ii# însă ei se supun Furisdiciei ării deori"ine- .acă să>r'esc inator de trandae-Ce se înţelege prin Mar+ul cel lungi DMar'u! ce! !un" a însemnat retra"erea Armatei Ro'ii ChineBe din e 'i 30 000 de oameni 'i era considerată in>incibi!ă- Cu toate că na>i"atoru! 'i piratu! en"!eB a! re"inei E!isabeta $ era doar >iceamira!# e! a a>ut o contribuie decisi>ă !a >ictoria asupraarmadei spanio!e-

în ce regiune a


4/340

acestea# în răBboiu! pe!oponesiac e! a trebuit să se supună ora'u!ui >ecin# %parta ?+0+ î-@r-# în anu! 5* î-@r-ora'u! este cucerit de romani# însă din punct de >edere cu!tura! Atena a e1ercitat o puternică in;0 Ce înseamn! mai e4act acest lucru'-H##-# p,

Este >orba de acea mi'care studenească de orientare predominant socia!istă care# !a sa punerii tinerei "eneraii sub tute!aestalishment+u:m. a!ori!e tradiiona!e precum autoritatea# statu!# mo'tenirea cu!tura!ă c!asică# căsătoria#ieii e! a reme după aceea , din Antichitate pnă în sec-a! ,!ea , a iaă a !ui ranco-Cine a construit 9i&ul ,erlinului! în 2*2# o orce- .in iunie 2 trupe!e I--=-R- supra>e"heaBă securitatea în Ioso>o#


5/340

incie iu"os!a>ă din care trupe!e srbe s,au retras în urma unui răBboi aerian de mai mu!te săptămni#dus de N-A-T-=- împotri>a $u"os!a>iei-Cu ce e"eniment este asociat! noţiunea &e "oatpeoplel $niia!# noiunea se re între anii 2500,400 î-@r- înainte de aceasta# înneo!itic ?începnd din 000 î-@r- omu! pre!ucra deFa cupru!H însă bronBu! a a>ut a>antaFu! că este mai dur 'i# înace!a'i timp# mai u'or de topit- .e acest !ucru au proocatoare 'i care au tu!burat re!aia cuGermania# împăratu! dec!arase că e!


6/340

De ce iua &e @ iulie este săr"ătoarea na)ională a franceilor'.eoarece !a 2+ iu!ie 245 !uarea cu asa!t a &asti!iei# închisoarea pentru deinui po!itici din ;aris# a marcatînceputu! Re>o!uiei ranceBe- Re>o!uia 'i .ec!araia drepturi!or omu!ui ocupă 'i astăBi un !oc important încon'tiina naiunii a Bi!e mai trBiu#"arniBoana po!oneBă care număra aproape (00 de oameni a capitu!at-Ce urm!rea s! împie&ice fosta con&ucere a R0D0)0/ului prin or&inul &e tragere! = dată cu începerea construirii Bidu!ui &er!inu!ui# !a 23-05-2*2# orice trecere i!e"a!ă a "raniei în &er!inu! deest sau în R--G- trebuia oprită prin 9/+,>B a periclitat pacea mon&ial!'împreună cu 'eietică p!ănuise să construiască în Cuba rampe de!ansare pentru rachete!e so>ietice cu raBă medie de aciune# care ar

De ce teoria propriet!ţii &in &octrina catolic! este consi&erat! comunism primar? ;entru că Toma de AVuino ?cea 2((9,2(4+ a emis ideea că .umneBeu a creat ;ămntu! 'i bunuri!e sa!e pentrutoi oamenii în aceea'i măsurăH din această proprietate comună a !uat na'tere proprietatea pri>ată care a dus !acrearea unor îndatoriri socia!e din care ino>ai principa!i# >ino>ai# mai puin >ino>ai# coparticipani 'i cei sco'i de sub acuBare a constituit criteriu!de stabi!ire a pedepsei cu închisoarea# a con


7/340

ISTORIE 1l POLITICĂCare au fost* &e fapt* mem$rii marcanţi ai faimoasei familii ,orgia< o familie cu o reputaţieproast!'.in această a $rau!ui-Care este o$iecti"ul &eclarat al mi+cării e-ministe înfiinţate la mienituri!e obinute din e1p!oatarea bo"ate!or Băcăminte de petro!a!e Libiei a spriFinit =-E-;-# $-R-A- 'i a!te "rupări re>o!uionare-Din ce metropol! a Mesopotamia! #ara celor &ou! flu"ii% pro"ine cea mai "ec7e lege'.in &abi!on# care a deB>o!tat o cu!tură bo"ată încă din mi!eniu! a! $$,!ea î-@r- Re"e!e babi!onian @ammurapi

?apro1imati> 24*0,2*5* î-@r- a creat un mare imperiu 'i a e!aborat cea mai >eche !e"e- .upă dominaiaasirieni!or# în timpu! !ui Nabucodonosor a! tel= ailonian= @,!ea ?*09,9*( î-@r- &abi,!onu! a atins perioadasa de ma1imă îneran i,a dus pe e>rei în Dcapti>itatea babi!onianăH în ce!e din urmă# în anu!93 î-@r- imperiu! re"e!ui &e!t'a a edere mi!itar#


8/340

Austria este constituită din cantoane) &ur"en,!and# Iămten# Niederosterreich# =berosterreich# %a!Bbur"#%teiermar# Tiro!# orar!ber" 'i iena-Conven)ia &e la ;eneva cu privire la situa)ia reugia)ilor &m +,.9 reglementea! pro$lemarecunoa3terii ailanţilor' Nu- Ea re"!ementeaBă prob!ema recunoa'terii reeriraFba dintre popoare) de e1emp!u# în 2542 ane1area de către "ermani a teritoriu!ui A!sacia,Lorena a dec!an'at o ură de moarte între naiona!i'tii ice- A'a au !uat srei!or !i s,a retras cetăenia "ermană 'i !i s,au interBis căsătoria 'i re!aii!e se1ua!e cu "ermanii Darieni-Abateri!e erau pedepsite# DdeBonoare rasia!ă-Din ce cau! au fost separaţi e"reii &e restul populaţiei înc! &in sec0 al FI/lea* fiin&constr(n3i s! tr!iasc! în ghetouri! ;o!itica re!i"ioasă e>reiască a u! care a dus !a construirea de "hetouri în $ta!ia 'i în sudu! ranei# dar'i în cte>a ora'e "ermane 'i în Europa de Est- ;rimu! "hetou decretat prin !e"e a ut o contribuie esenia!ă în dobndirea supremaiei de către ;rusia în

cadru! Cona .anemarcei# Austriei 'iranei# e! a rea!iBat uni @a>e! ?W23* a


9/340

Ce organia)ie statală a Repu$licii 2e&erale )ermania urm!re3te acti"it!ţile ostile Constituţiei3i statului'Curtea Constituiona!ă# care sesiBeaBă autorităi!e de urmărire pena!ă în caBu! acti>ităi!or descoperite peteritoriu! ării- .in 2 ea se aer# a!ături de %er>iciu! edera! de $n @einemann ?2*,24+- Sa!ter %chee!?24+,24# Iar$ Carstens X ?24,25+# Richard >on SeiBăcer ?25+,2+# Roman @erBo" ?2+,2#Oohannes Ru ?din 2-C(n& si un&e a fost aruncat! prima "om"ă atomică ? La *-5-2+9# asupra ora'u!ui portuar FaponeB @iroshimaH ordinu! a ietnameBă) ce! ce aspiră !a cunoa'tere# 250,2* a proc!amat !a ( septembrie 2+9independena Repub!icii .emocrate ietnam- ;artea nordică a ietnamu!ui ici ?DmaForitari# adepii aripii radica!e a partidu!ui socia!ist rus# care în timpu!

Re>o!uiei din octombrie 224 conduse de Lenin au desa# după care a ino>at de ordinu! de tra"ere de !a"rania "ermano,"ermană# e! a trebuit să dea socotea!ă în e de sănătate i s,a permis să p!ece în Chi!e-C(n& a intrat în "igoare Constitu)ia Repu$licii 2e&erale )ermania'La (+ mai 2+-Ce ţar! ţi ce parti& con&uce *on> SAaAr';artidu! Laburist britanicH după pre!uarea otanii obi'nuii# partidu! a c'ti"at a!e"ători'i din rnduri!e bur"heBiei# în 24 e! a de>enit prim,mi,nistru# iar de atunci Marea &ritanic Foacă din nou unro! mai important în procesu! de 6on Blair uni


10/340

Cu ce proces s/a confruntat în +,,, pre+e&intele american ,ill Clintonl Cu un proces de demitere# numit im*eachment/ în procesu! !e"at de Dscanda!u! Le7ins e! a ietice au

staionat în Ae din ietnamu! de NordH contin"entu! armatei americane a crescut repede#atin"nd în anu! 2*5# 9+3 000 de oameni- Retra"erea a a>ut !oc în 243- în 249 ietnamu! de %ud a capitu!at-Ce este o persoană 'uri&ică!

Nu este o persoană propriu,Bis# ci o


11/340

în ce scop a fost construit încep(n& cu sec0 al F/lea î0Hr0 Marele 9i& Chineesc! Ca adatori!or# însă nu ca >a! de apărare a ( 900 m este att de !at# înct ar putea u! este compus din cu>inte!e !atine'ti i ?doi 'i latus, lateris ?!atură 'i înseamnă Dcu două !aturiH în po!itică e1istă tratate sau acorduri bi!atera!e-C!rui stat îi aparţine *imor< cea mai mare insul! &in ar7ipelagul Son&ele 6ici'$ndoneBiei# care în 249 a ocupat 'i u!tima parte ?de nord,est a de arabi- Qantieru!arheo!o"ic de !a Carta"ina ?în apropiere de Tunis


12/340

La ce re"oluţie pa3nic! au contri$uit în mo& &ecisi" stu&iile lui Alre& Charles :inse> #+;,-/+,.>%'La re>o!uia se1ua!ă# adică !a !ibera!iBarea se1ua!ităii# care a început în occident în anii 8*0- în 2+5 'i 293se1o!o"u! american a pub!icat Draportu! Iinse cu pri>ire !a comportamentu! se1ua! a! bărbai!or americani-Care sunt cele &ou! r!$oaie &in )olful Persic care poart! numele &e (ă"oaiele &i n ;ol # ;rimu! RăBboi din Go!< a ocat mu!te pierderi 'i care a durat din 250 pnă în 255H

acesta a început după ce $rau! a atacat $ranu! în urma re>endicării unor teritorii- A! doi!ea conut !oc în20/22 'i a început tot printr,un act de a"resiune a! $rau!ui , de data aceasta împotri>a Iu7aitu!uiHinterese!e petro!iere au dus !a constituirea unei i!ion spanio!# de'i e! era "eno>eB- ;!anu! său de a "ăsi o ca!e maritimă care să


13/340

după căderea ine>itabi!ă a capita!ismu!ui ,nu mai e1istă proprietate pri>ată asupra miF!oace!or de producieH acestea repreBintă o proprietate comunăH !a acest !ucru se reinte depreciati>e precum ri"id# măr"init# !imitat-Ce urm!ri a a"ut "ătălia &e la :oniggrăt &in +;>>'

.upă >ictoria asupra Austriei 'i a state!or sudice din Conerane asternator roman a! Ga!iei- în +5s,a con>ertit !a cre'tinism# ut o importană capita!ă pentru răspndirea cre'tinismu!ui în"otezul rege%ui C+lodig l (miniatură din sec al/01lea *uro&a Centrală.Ce înseamn! a$re"ierea C.S..l Comunitatea %tate!or $ndependente# care s,a constituit în 22# după desietice# din state!eRusia# &ie!orusia 'i Ucraina# după care au aderat 'i a!te ietice- AstăBi C-%-$- cuprinde 2( state-Re!aii!e dintre state!e acestei coneri


14/340

Constituia- Le"i!e intră în >i"oare doar dacă au semnătura sa- .acă e! respin"e o !e"e# aceasta trebuie din noudiscutată-Ce imperii cu religii &iferite au a"ut* r(n& pe r(n&* capitala la Constantinopol? ;rimu! împărat cre'tin a! $mperiu!ui Roman de Răsărit# Constantin ce! Mare ?după (50,334# a întemeiatcapita!a imperiu!ui său pe !ocu! *0 000 de so!dai# ! = 000 de cai 'i# # e1act 34 de e!eede supunerea !or !a >ot 'i în Consi!iu# dacă este >orba de !e"i cesunt de competena !anduri!or# în caBu! în care !e"i!e sunt respinse în Consi!iu# se


15/340

participe 'i !a e1pediii!e !ui mi!itare-Cum se nume3te în )ermania votul poporului prin care populaţia poate &eci&e ea îns!3i înpri"inţa unor legi'Reedea a'a,numitu! Ddosar %tasi-C(n& a început 3i c(n& (ă"oiul &e 3B &e anii a luat sf(r3itRăBboiu! de 30 de ani s,a des

Pentru ce instituţie &in fosta R0D0)0 e4ista a$re"ierea Stasi # ;entru Ministeru! pentru %i"urana %tatu!ui# care meninea ;artidu! comunist !a conducere prin spionaF- E!supra>e"hea 'i popu!aia printr,un sistem de inea apro1imati> 59 *00 de membri titu!ari# a ine din termino!o"ia po!itică din Marea &ritanic# unde coridoare!e ;ar!amentu!ui poartănume!e de !obbH repreBentanii "rupuri!or de interese care nu sunt repreBentai în ;ar!ament pot intra aici încontact cu deputaii 'i să încerce să,i inieii pub!ice sau repreBentani ai state!or


16/340

$n Tratatu! de !a Maastricht# unde s,a stabi!it că euro >a ernare 'i asu!ui# în urma

scuei# %-U-A- a trimis note de protest# pentru că printre ce!e ! 25 de >ictime se aio!entă împotri>a puterii co!onia!e britanice din $ndia- ;rin aciuni!e sa!e DTorsu! Casnic 'iDMar'u! %ării# e! a încercat să e!ibereBe $ndia de sub monopo!u! britanic asupra industriei te1ti!e 'i a sării- Aire în caBu! încă!căriiacestor drepturi-C(n& au fost proclamate pentru prima oar! &repturile omului +i ale cetă)eanului! în timpu! Re>o!uiei ranceBe din 245# cnd Adunarea Naiona!ă a


17/340

Asociaii!e patroni!or sunt constituite din repreBentani ai interese!or unor ă# puterea e1ecuti>ă 'i puterea Fudecătorească-Ce s/a sta$ilit în urma "ătăliilor &e la Mor-garten&m +B+. 3i &e la Sempach&m +B;>'.upă DFurămntu! de !a Riit!i din 2(2# coneieni s,au desprins de $mperiu! German- Armata că!arehabsbur"ică a încercat să,i constrn"ă pe e!>eieni să se întoarcă în imperiu# însă ea a pierdut ambe!e bătă!iiîmpotri>a conictoriei# E!>eia 'i,a c'ti"atindependena# care a eiaH din ea au descins toi re"ii 'i împăraii "ermani# care audomnit în 2(43 'i între 2+35 'i 250*# cu întrerupere între 24+( 'i 24+9-@rei generaii de +a3s3urgi într1un ta3lou:)aimilian l, fiul său Bilip l si nepoii săi Caro% al 01lea şi Berdinand l ISTORIE SI POLITICĂCe se înţelege prin na)ional-socialisml în sens mai !ar"# o ideo!o"ie naiona!istă 'i antisemită# e!aborată de @it!er după 22H în sens restrns# statu!tota!itar constituit de @it!er în 233# care a


18/340

unui stat Ce certific! oiciul stării civile al a&ministraţiei locale' Na'teri!e# căsătorii!e 'i decese!e-

Ce om &in epoca &e piatr! a primit numele unei văi &e lngă =ussel&orl =mu! de Neandertha!# care a trăit între 300 000 'i +0 000 î-@r- Rămă'ie!e acestui om primiti> au ietic Mihai! Gorba,cio> ?W232 a rei!or-Ce politician 7ur& si opoant militar al Turciei a fost con&amnat la moarte în +,,,'Conducătoru! partidu!ui scos în aa armatei turce'ti# cu scopu! de a e!ibera teritoriu!urd-De c(n& e4ist! în )ermania &rept &e vot pentru emeii


19/340

.in 225# cnd în $mperiu! German a e"ian- ;remiu! este înmnat dere"e!e Nor>e"iei- Ce!e!a!te ;remii Nobe! sunt acordate de academii!e 'tiiniinciei romane &riîaniaH cu aFutoru! !ui# împăratu! Adrian ?4*,235 d-@r- a apărat între2(( 'i 23* pro>incia de atacuri!e ca!edonieni!or# strămo'ii scoieni!or- Pidu! se

ISTORIE 1l POLITICĂîntindea între !oca!ităi!e care astăBi poartă nume!e de Car!is!e 'i TnemouthH e! ernării ?cone!e 'eernu! socia!,democrat condus deIerensi# aFuns !a putere după Re>o!uia din ebruarie 224- .e'i în urma acestei re>o!uii aru! a abdicat#Rusia nu a ie'it din ;rimu! RăBboi Mondia!# ast


20/340

ce!e pub!ice ?de e1emp!u în uni>ersităi ernu! 'i să încerce să c'ti"e a!e"ători# ducnd o acti>itate pro"ramatică în timpu! campaniei e!ectora!e- .in cadru! partide!or se a!e" de obicei membrii "u>ernu!ui-Ce s/a înt(mplat în +,-+ la $aa na"al! american! &e la %earl $ar"ourl Ea a Ce asigurare social! a intrat în "igoare în )ermania în anul +,,. su$ numele &e coloana acincea a asigur!rilor sociale'Asi"urarea socia!ă pentru în"riFirea bo!na>i!or# ca măsură enti>ă pentru caBuri!e ce necesităîn"riFire- Oumătate din cotiBaia de 2#4Y din >enitu! impoBabi! este p!ătită de an"aFat# iar cea!a!tă Fumătate deinstituia !a care !ucreaBă acesta-

în ce cl!&ire s/a întrunit în +;-; A&unarea Na)ională &e la 8ran7urtl în biserica %e! din rano!uia din Martie 25+5 s,au întrunit par!amentari dintoate !anduri!e "ermane# cu scopu! de a instaura o monarhie constituiona!ă-Ce politician a instaurat în Cam$o&gia a3a/numitul comunism primitivi Conducătoru! hmeri!or ro'ii# ;o! ;ot ?2(5, 25H în urma aciuni!or de co!oniBare 'i a e1terminări!or în masăeernat timp de trei ani au murit mi!ioane de oameni-Cine a fost pre+e&intele ;ermaniei &up! Heinric7 Lii$e 3i înainte &e Kalter Sc7eel'Membru! %-;-.- Gusta> @ei,nemann ?25,24*# care în timpu! Dce!ui de,a! trei!ea Reich a


21/340

în 224H după ca!endaru! rusesc >echi ?iu!ian# !a (9/(* octombrie# după ce! "re"orian# >a!abi! 'i !a noi# !a 4/5noiembrie-De ce structura statal! a Repu$licii 2e&erale )ermania constituie un e4emplu &e e&eralism# .eoarece "u>erne!e ce!or 2* !anduri contribuie prin intermediu! Consi!iu!ui edera! !a e!aborarea !e"i!or# înspecia! a !e"is!aiei >a!abi!e 'i pentru !anduri-Cine a &e"enit în +,-, primul pre+e&inte al Repu$licii 2e&erale )ermania'

Theodor@euss?255+,2*3# scriitor 'i proăru! istoric , de e1emp!u construcii!e# obiecte!ede uB cotidian# scrieri!e Furidice# documente!e , sau care transmit inrut să diBo!>e căsătoria sa cu Caterina de Ara"on- .e aceea# în 2939 e! a separat &isericaAn"!iei de &iserica cato!ică- @enric a! $$$,!ea a


22/340

.emi!itariBarea 'i denaBint este consideratDpărinte!e miraco!u!ui economic-

Cum au fost numite &espăgu"irile &e ră"oi pe care )ermania a tre$uit s! le pl!teasc! înurma Tratatului &e la Fersailles &in +,+,'ReparaiiH acestea constau în prestaii în bani# bunuri sau ser>icii cu care ări!e în>in"ătoare urmau să in"ător !e pretinde statu!ui în>ins pentru compensareache!tuie!i!or de răBboi-

în ce m!sur! )ermania a f!cut munc! &e pionierat în &omeniul construirii &e autostrăii ;rima autostradă europeană a ehicu!e- La acea >reme# în America e1ista deFa a'a,numitu! highus din &er!in din 2(2# care !a acea >reme era ce! mairapid traseu de curse automobi!istice din !ume-

Ce sarcini îi re"in puterii e1ecutive# adică or"anu! care conduce statu! conă 'i ap!icate de puterea Fudecătorească-Cum s/a a


23/340

administreBe- în ce repu"lică caucaiană se afl! )ron(i'în Cecenia# care în 22 'i,a dec!arat independena ării pub!ice# pentru a,i decapita pe presupu'ii du'mani ai re>o!uiei-.upă în!ăturarea sa de !a putere din 24+ a # întemeiată !a începutu! sec- a! $$,!ea# din care a ictoriei sa!e de !a Tannenber" împotri>a Rusiei# e! a enit din mi'carea radica!ă astudeni!or 'i din opoBiia e1trapar!amentară# condus de terori'tii Andreas &aader 'i U!rie Meinhoon %tau


24/340

timp ce Bbura deasupra ranei-Ce stat a or&onat în +,9+ ocuparea "ainului (uhr< fapt care a &eclan3at inflaţia în Imperiul)erman'rana# care a pro

Pe teritoriul c!rei ţ!ri &e ast!i se afla Imperiul inca+i ;e teritoriu! statu!ui ;eru- = dată cu asasinarea !ui Atahua!pa ?cea 2900,2933 de către spanio!ii condu'i de;iBarro# dominaia mi!enară a inca'i!or a !uat sa psa!mi# precum 'i";ntarea ";nt=rilor din echiu! Testament-Cum se nume3te capitala ,osniei-$er)e-%araFe>o# care din 2( pnă în 29 a e ideo!o"ice a


25/340

s,au inut în timpu! Dce!ui de,a! trei!ea Reich în Tribuna!u! poporu!ui împotri>a adepi!or mi'cării de reBistenă'i în Uniunea %o>ietică# între 23*,235# în perioada Daciuni!or de epurare a!e !ui %ta!in-Care este prescurtarea pentru Comunitatea Europeană pentru Energie Atomică înfiinţat! în+,.8'EURAT=M- %arcina ei este aceea de a păstra un ni>e! de securitate uniiBiune# precum 'i procurarea nestin"herită a in


26/340

C(n& au &e"enit culorile negru-rosu-gal-"en culorile )ermaniei'=o!uionar 25+5# prin deciBia Conremea răBboaie!or de e!iberare- Lasărbătoarea de !a @ambach din 253( , o demonstraie în masă pentru uniernu!ui ă o are Consi!iu! edera! ?4 membri-Un&e se afl! ;olul porcilor! ;e coasta de sud a Cubei# unde în 2*2 un "rup de cubaneBi e1i!ai aFutai de ser>iciu! secret american aîncercat să debarce# cu scopu! de a,2 în!ătura pe ide! CastroH p!anu! a e'uat-Ce lim"i oiciale are El"eţia'Germana# ictorie# Sa!dstătte 'i LuBern 'i,au dobndit independena-Ce urm!re3te organiaţia su$teran! terorist! E.*.A.# ;rin acte de >io!enă , în specia! prin asasinate comise asupra persona!ităi!or ,# ea urmăre'te obinereaindependenei ării &asci!or din %pania- .e !a înictimeatentate!or puse !a ca!e de membrii E-T-A- .emonstraii!e în masă care auISTORIE 1l POLITICĂa>ut !oc în 2 în întrea"a %panie împotri>a or"aniBaiei E-T-A- au dus !a renunarea temporară !a >io!enă-Ce se înţelege prin separatism în &reptul internaţional'%eparatismu! este o noiune # care indică dorina unui teritoriude a se desprinde dintr,o uniune po!itică cu scopu! de a îninciaRenania de $mperiu! German# în %pania# or"aniBaia subterană E-T-A- !uptă pentru separarea ării &asci!or-Cine a fost primul pre+e&inte al (usiei ales prin "ot &emocratic'&oris E!în ?W232- E! s,a remarcat în anii 850 ca susinător a! pro"ramu!ui de reernat 'i prin miF!oace autoritare- La 32-2(-2# în discursu! său de Anu! nou# E!în 'i,a anunat în mod surprinBătorretra"erea din a conducerii partidu!ui comunist 'i a statu!ui est,"erman# care a !uat na'tere dintr,oaciune de protest a muncitori!or din &er!inu! de Est ca urmare a cre'terii normei de!ucru- Răscoa!a a


27/340

purtat'.in 22+ pnă în 225H a!iaii ?Marea &ritanic# rana# Rusia 'i# din 229# $ta!ia au !uptat împotri>a ;uteri!orCentra!e ?Germania# Austro,Un"aria# Turcia-Prin ce se &eose$e3te repu"lica &e monar7ie'Repub!ica are un "u>ern desemnat de un par!ament constituit în urma a!e"eri!or !ibere# în timp ce în monarhianeconstituiona!ă "u>ernu! este subordonat împăratu!ui# re"e!ui sau prinu!ui-

Ce c!petenie in&ian! a con&us $!t!lia &e la Dittle ,ig $orn &in +;8>'%ittin" &u!!8?2532,250# căpetenia indieni!or siou1# care au atras în cursă 'i au nimicit un re"iment deca>a!erie a! "enera!u!ui Custer- Aceasta a istic 'i cu!tura! a! minorităii deori"ine s!a>ă# în R-.-G- ea se bucura de autonomie cu!tura!ă-Ce se înţelege prin 'uris&ic)iei ;uterea Fudecătorească a unui tribuna! !aic sau re!i"ios-7urisdicie: 7ustiia din mitologia romană este considerată sim3olul dreptăii.ISTORIE 1l POLITICĂCe om politic prusac s/a remarcat prin legea antisocialistă 3i prin asigurările socialei =tto# prin de &ismarc ?2529,255H prin !e"ea antisocia!istă din 2545# e! a încercat să,i combată pe du'manii

socia!i'ti ai re"imu!ui său autoritarH !e"ea se numea D!e"ea împotri>a tendine!or pericu!oase pentru comunitatea!e democraiei socia!e# în schimb# prin asi"urări!e socia!e de stat &ismarc a înernu!uiH datorită ei# cance!aru! Ado!< @it!er 'i "u>ernu! său au putute!abora !e"i care au modiici %ta!in ?254,293# care din cauBa re"imu!ui său de teroare 'i opresiune# se ino>at demoartea a mi!ioane de oameni- La începutu! ce!ui de,a! .oi!ea RăBboi Mondia!# %ta!in a încheiat mai înti oa!iană secretă cu @it!erH după atacu! din 2+2 a! !ui @it!er asupra Uniunii %o>ietice e! s,a a!ăturat a!iai!or-.upă răBboi a in reor"aniBarea Europei# împărirea Germaniei 'i constituirea b!ocu!ui deest aei-Ce &esemnea! noţiunea &e Entente cor&iale #în fr0M înţelegere cor&ial!%'= con>enie încheiată în 20+ între Marea &ritanic 'i rana# care în 204# o dată cu aderarea Rusiei# s,a e1tins#


28/340

Din ce &inastie german! au f!cut parte 8re&eric l ,ar"arossa #++99/++,G% 3i nepotul s!u8re&eric al AA/Aea #++,-/+9.G%'.in dinastia @ohenstauatoare 'i un stră!ucit orator# în 250# în ca!itate de candidat a! C-.-U-/C-%-U- !a


29/340

mi'cării repub!icane (higs%. Noiunea pro>ine din !imba ir!andeBă 'i înseamnă Dpri"onit# în timpu! Re>o!uieiG!orioase din 2*55 ei au oii să recunoască drepturi!e ;ar!amentu!ui în raport cu re"e!e-Cum a murit cel de6al 7#6lea &re+edinte al S.8.A.9 7o+n Bitzgerald KennedG %1!1:61!;7(5într,un atentat comis probabi! de Lee @ar>e =s7a!d# care $,a împu'cat pe pre'edinte în timp ce acesta mer"eacu !imuBina decapotată prin .a!!as ?Te1as- ;re'edinte!e a murit cte>a ore mai trBiu# din cauBa răni!or "ra>ede !a cap- Asasinu! a enit e! însu'i >ictima unui atentat-

Amănunte!e asasinatu!ui comis asupra pre'edinte!ui au rămas pnă astăBi un mister-7o+n Bitzgerald KennedG,

preşedinte al H.I.A. întreFHF+FHI

Cea $o't Han'a5@ansa "ermană a ? -a ce 'e re$eră acea'tă @icală a per'i!or# A!e1andru ce! Mare ?39*,3(3 î-@r-$,a în>ins în ora'u! maritim $ssos din Asia Mică ?Turcia de astăBi pe re"e!e per'i!or .arius a! $@,!ea-Cu ce 'tat au înc4eiat alia3ii în 1! tratatul de &ace de la @rianoni Cu Un"aria# care a pierdut două treimi din teritoriu! său- Astacia se unea cu Cehia acia# Croaia# %!o>enia 'i &anatu! cu %erbia ersaru! po!itic a! "u>ernu!uiH ea poate con>oca în acest sens 'i comisii deanchetă# însă# o opoBiie !a adresa "u>ernu!ui se poate


30/340

dispoBiii reot proporiona!# adică număru! deputai!or >otai ai unui partid este proporiona! cu număru!tota! de >oturi acordate- Astoturi obin 'i e!e !ocuri în ;ar!ament# darnumai dacă depă'esc !imita de 9Y-Ce se înţelege prin noţiunea &e e1ilat! în "enera!# o persoană iB"onită în mod >io!ent din patria sa-Pentru ce ora3 german au înc7eiat cele patru puteri în"ing!toare &in cel &e/al &oilea r!$oimon&ial Conven)ia cva&ri-partită&m +,8+';entru &er!in# pentru care s,a încercat să se "ăsească numeroase îmbunătăiri practiceH s,a stabi!it 'i statutu!

c>adripartit a! &er!inu!ui# adică împărirea ora'u!ui în &er!inu! de est 'i &er!inu! de Est# precum 'i meninereasupremaiei ce!or patru puteri-Cine a fost so)ul lui Neertitil Amenophis a! $,!ea# numit 'i Ehnaton ?23*+,23+4 î-@r-- E! a ridicat soare!e !a ran"u! de Beu unic a!imperiu!ui său# ceea ce i,a adus 'i supranume!e Dce! pe care Aton ?soare!e î! p!ace-Ce organiaţie internaţional! înfiinţat! în +,9G a fost pre&ecesoarea O.N.U.# Li"a Naiuni!or# îna pre'edinte!ui american Si!son# din care %-U-A- nu a


31/340

pierdut maForitatea abso!ută# e! s,a retras din oteaBă pe e!ectorii care# !a întruniri!e partidu!ui# î! nomina!iBeaBă pe candidat- Abia după aceea urmeaBă a!e"eri!e preBidenia!e- Toate >oturi!e

acordate e!ectori!or unui partid re>in de obicei candidatu!ui !a pre'edinie nomina!iBat de partidu! respecti>-Ce se înţelegea pe "remea Re"oluţiei 2rancee prin a treia categorie socială! în societatea medie>a!ă# care nu mai corespundea condiii!or epocii moderne# se distin"eau trei cate"orii socia!e?stări mai importante) c!eru!# nobi!imea# iar a treia cate"orie socia!ă era constituită din bur"heBi 'i ărani care#de'i erau principa!ii p!ătitori de impoBite din rana# pe p!an po!itic erau Dminori---ISTORIE 1l POLITIC=Cum se &esemnau regii germani în E"ul 6e&iu';rin a!e"eri- Re"atu! "erman# spre deosebire de An"!ia 'i rana# unde puterea se transmitea pe ca!eereditară# era un re"at e!ectora!# ceea ce deseori ducea !a a!e"eri dub!e- .rept de >ot a>eau toi principii!aici 'i ec!eBiastici din re"at# începnd cu 225 re"e!e era a!es de principii e!ectori din rano!uie pa'nică a dictaturii ;-%-U-G- din R-.-G-# urmată de uniut !oc !a 3 octombrie 20# o dată cu aderarea enire a îmbo!nă>iri!or-De un&e pro"ine noţiunea &e crucia&ă! în 209# su>eranii occidenta!i Dau !uat pentru prima oară Dcrucea# în nume!e căreia în 20* au pornit cuosti!e !or pe ca!e maritimă 'i terestră spre ara %io!enă barbare


32/340

Campania po!itico,ideo!o"ică dusă în Repub!ica ;opu!ară ChineBă între 2**,2*# prin care Mao TBedun?253,24* dorea să distru"ă structuri!e tradiiona!e chineBe# precum 'i concepii!e "ndirii occidenta!e-Acest proces bruta! a ictime# 'i în care numeroase >a!ori cu!tura!e 'i artistice au enienă# adică impoBite!e# înISTORIE 1l POLITICĂmod norma! deine 'i puterea eă într,un stat- într,o democraie# ce! care dispune de aceasta este par!amentu! a!es de popor-Ce înseamn! noţiunea &e suveranitate politică într/un stat'%uprema# atotcuprinBătoarea 'i ne!imitata putere de stat# a'a cum a remea abso!utismu!ui# 'i pe baBa căreia 'i,au construit puterea su>eranii abso!utist: precum Ludo>ic a! !,!ea- Qi statu! de drept constituiona! modern deine această su>eranitate pe8 p!an e1tern prin dreptu!internaiona!# iar pe p!an intern prin dreptu! de a decide în !e"ătură cu prob!eme!e interne-De ce regii germani &in E"ul 6e&iu se încoronau la 6ona cu coroana &e fier a longo-"arilor<

în timpul e4pe&iţiilor lor &in Italia'Această practică a început după cucerirea imperiu!ui !on"obarBi!or de către Caro! ce! Mare dintre anii 443,44+-;nă atunci acest trib "ermanic stăpnise Lombardia 'i a!te mari re"iuni din $ta!ia centra!ă# în 92# egnum Agra!= longoard= Longoardorum s,a unit în !orm= de (sec. o


33/340

Cine a scris te4tul 3i cine a compus melo&ia Die&ului ;ermaniei! Te1tu! a ici!or 'i a! socia!i'ti!or radica!i din Rusia# e! a acaparat puterea înRusia în timpu! Re>o!uiei din =ctombrie 224- E! a întemeiat U-R-%-%-,u! comunist ?Uniunea Repub!ici!or%ocia!iste %o>ietice# care a de>enit mode! pentru Dsocia!ismu! rea!- ;e baBa aparatu!ui de stat 'i de partid a!!ui Lenin a început în 2(+ po!iticianu! !ipsit de scrupu!e %ta!in să,'i construiască puterea-6enin în timpul unei demonstraii la )osco'a, în 8L8

Ce urm!re3te utopia politic! numit! anarhism! Ea urmăre'te în!ăturarea ordinii pub!ice 'i în!ocuirea ei cu o societate utopică în care toi oamenii sunt !iberi-Anarhi'tii au comis mai mu!te atentate asupra ari!or# împărai!or 'i împărătese!or# precum 'i asupra a!torrepreBentani ai statu!ui- aru! A!e1andru a! $$,!ea a enia a ob!i"at R--G-,u! ca după uni Repub!ica ;opu!ară ChineBă# care au dec!arat că nu remea e!aborării disertaii!or sa!e cu cercetări "enetice 'i antropo!o"ice- La începutu!răBboiu!ui e! s,a înro!at >o!untar în trupe!e %-%- 'i a !ucrat ca o


34/340

se stabi!ească în America de %ud-3,_ R :Cine a suferit o înfr(ngere &ro$itoare în "ătălia &e pe cmpia &e lngă rul Dech &in anul,..'Un"urii# care în in>aBii!e !or spre Europa Centra!ă aFunseseră pnă !a pori!e ora'u!ui Au"sbur"- Re"e!e =tto $ i,a în>ins cu armata sa a!cătuită !a repeBea!ă din toate neamuri!e "ermane 'i din trupe!e de reBer>ă din &oemiaH

totu'i# în urma unor cercetări recente# se pare că !upta nu a a>ut !oc pe cmpia de !n"ă ru! Lech !a sud deAu"sbur"# ci !a >est de acesta-Ce rege 3i/a e4primat con3tiinţa su"eranit!ţii prin e4presia Detat cest moi! #Statul sunt eu%'Re"e!e %oare# Ludo>ic a! !,!ea ?2*35,2429- E! a !uat par!amente!or puterea# 'i a instaurat monarhiaabso!ută# în care e!# în ca!itatea sa de su>eran# s,a identiernu! centra! cu cei trei sau patrumini'tri subordonai !ui nu era în Ludo)ic al Jl1+lea s!uFba poporu!ui# ci a Re,(*ictur= de . igaud% "e!ui%oare (Le roi soleil%.Coroana lui &tto l

r ISTO)I* 'i ,O-ITICCe înseamn! cu"(ntul ostalgie #în germ0 Osten est%'Amintirea# considerată Dnosta!"ică de mu!i cetăeni ai a!eresc-Membrii săi , ca>a!eri nobi!i# diaconi 'i că!u"ări obi'nuii , au depus Furămnt de castitate# sărăcie 'i supunereH

între 2(30 'i 2(53 au ocupat ;rusia-Ce minoritate german! a fost e4propriat! f!r! s! primeasc! &esp!gu$iri prin a3a/nu/mitele&ecrete ,enes l Germanii din re"iunea %udetă- .upă întoarcerea sa din e1i!# în 2+9# pre'edinte!e ceh Eduard &enes a dat treidecrete coneia- .intr,un microei e!>eiene a ie'it !a i>ea!ă eiene dein aur care


35/340

a aparinut e>rei!or căBui >ictime în timpu! Dce!ui de,a! trei!ea Reich 'i că e!e au ascuns cu abi!itate pro>eniena acestuia- &ănci!e respecti>e au trebuit să,'i asume responsabi!itatea mora!ă a enii!e permanente de !a bu"etu! de stat# din încasări!ereBu!tate din pri>atiBarea întreprinderi!or mobi!iare est,"ermane 'i din proedere a!e popu!aiei- %e stabi!e'te astitaia 'eareB# %treib!- Tema principa!ă a


36/340

apărarea drepturi!or omu!ui- =-N-G-,uri!e or"aniBeaBă de obicei înti,ISTORIE SI POLITICĂniri care au !oc în ace!a'i timp cu con'

în &er!inu! de EstH este o c!ădire pub!ică importantă# care a ista D.er %pie"e! din

2*(# cunoscut sub nume!e de D%canda!u! .er %pie"e!# în care ci>a Furna!i'ti 'i editori au reme arestai 'i pu'i sub acuBaia de trădare de ară- U!terior# Tribuna!u! edera! i,a achitat-Care este capitala lan&ului ,ran&en"urg! ;otsdam- .e'i în !andu! &randenbur" se a

=!anda cu pri>ire !a cota,parte a


37/340

Arme atomice# bio!o"ice 'i chimice# în Germania s,a renunat încă din 29+ !a ăai# care au a>ut !adispoBiie apro1imati> 00 000 de >o!ume- Construită în sec- a! $$$,!ea î-@r- de ;to!emeu a! $$,!ea# bib!ioteca ait drept mode! pentru cte>a ări europene 'i pentru America-Ce om politic s/a autointitulat primul slu'itor al statului si la ce s/a referit el spun(n& acestlucru'rederic a! $$,!ea# supranumit Dce! Mare- E! a dus o po!itică pa'nică# sub semnu! principii!or i!uministe-D;rimu! s!uFitor a! statu!ui era su>eran abso!ut# însă era ob!i"at să aducă prosperitate poporu!ui său-Ce iică a Măriei *erea a fost g7ilotinat! în +8,B în 2ranţa'Măria Antoaneta ?2499,243- Căsătorită din 2440 cu Ludo>ic a! $,!ea# ea 'i,a atras ura poporu!ui din cauBa poersar-Cine a întreprins prima călătorie în 'urul lumii ără s! supra"ieţuiasc! p(n! la sf(r3itul ei' Na>i"atoru! portu"heB er,nando de Ma"e!!an ?ernăo de Ma"a!hăes ?cea 2+50,29(2H în 292 a pornit în!ar" cu 9 corăbii# iar în 29(0 a descoperit strmtoarea care îi poartă nume!eH după aproape patru ern=o!uni a aFuns în i!ipine# unde a de 3agalh=es u! ori"inar din Tracia urma să


38/340

Europa &up! cel &e/al Doilea R!$oi 6on&ial'C-A-R-E- este o or"aniBaie caritabi!ă particu!ară numită K"oo*erati)e !or American emittances to E)er ?înainte) to Euro*e%. ;nă în 2*0# pachete!e C-A-R-E- au o# a arhiduce!ui austriac ranB erdinand 'i a soiei sa!e# %ori!o ;rincip din mi'carea DTnăra &osnie- -De ce r!$oiul ci"il american s/a numit si (ă"oiul &e secesiune # .eoarece cu o seară înaintea iBbucnirii răBboiu!ui 22 state americane sudice s,au retras din a!iana %-U-A-?secesiune K scindare 'i au îna re"imu!ui "omindanist condus de Tchan" Ia8i,Che- între 2+4 'i 290Armata Ro'ie a cucerit întrea"a 3ao 6$edun chină 'i i,a a!un"at pe chineBii naiona!i'ti de pe continent- La2-20-2+ Mao TBedun a proc!amat DRepub!ica ;opu!ară ChineBă-Ce se înţelege prin +ovinism! Cu>ntu! 'o>inism înseamnă patriotism# respecti> naiona!ism e1tremist-Ce semnificaţie are Cmpia Mierlei 2:ossovopol'e6


39/340

noiembrie 25-Pe ce insul! se &isput! cu în"er3unare taAnA8A83i singaleii! în %ri Lana ?Ce!on- ;e >remea cnd Ce!on era încă co!onie britanică# tami!ii au re!eISTORIE 1l POLITICĂ"ăsite în m!a'tini ?de e1emp!u Fert# mandataru! este subordonat directi>e!or# pe cnd în caBu! unui mandat !iber e!ia deciBii după cum îi dicteaBă con'tiina-Ce împărăteasă austriacă in sec0 al FIII/lea a fost ne"oit!* &up! moartea tat!lui s!u* s!/3iapere mo3tenirea în faţa lui 2re&eric cel 6are'Măria TereBa ?2424,2450H ea a reu'it să se aincie care a trecut sub stăpnire prusacă# în ara sa de ori"ine a rea!iBat o serie de reenind o mi'care anticomunistă de masă# cu Becemi!ioane de membri# în 25( mi'carea a


40/340

r a!ă pentru putere au iaa nomadă de >nători !a a"ricu!tură 'i cre'terea anima!e!or# adică !a o economiestabi!ă- Acest !ucru a iaă au entate 'i noi une!te# precum topoare!e# securi!e sau >ase!e de !ut- Neo!iticu! repreBintă u!tima perioadă a epocii de piatră-ISTORIE 1l POLITIC=Cine sta$ile3te politica +colară în lan&urile fe&erale ale )ermaniei'Ministru! cu!turii din


41/340

pri>ina unui ni>e! 'co!ar ct mai uniernu!ersitară-Ce ofiţer &in Primul R!$oi 6on&ial si a&ept al lui $itler a a"ut si funcţia &e mare3al al Reic7/ului'@ermann Gb8rin" ?253,2+*- E! a at de persecutarea socia!,de,raocrai!or 'i a comuni'ti!orH din 23+ pnă în 23 a pus baBe!e a>iaiei

mi!itare "ermane# care între 2+0 'i 2+2 a pierdut totu'i !upta aeriană dusă împotri>a An"!iei- ;e urmă# Gorin"'i,a pierdut inoriBat ascensiunea An"!iei# care a de>enit o putere mondia!ă) pe p!an intern# ea a e!iminat,o ?prin ucidere pe ri>a!a sa cato!ică- Măria %tuart 'i a respinsContrareenind astaa! 'i Repub!ica =ran"e?înenit 'i impoBitu! pe pro


42/340

Care au fost puterile A1ei în timpul celui &e/al Doilea R!$oi 6on&ial'ări!e membre a!e ;actu!ui încheiat de ce!e trei mari puteri din 2+0) Germania# $ta!ia 'i Oaponia- @it!er 'iMusso!ini în


43/340

Ce îm&ărătea'ă au'triacă a $o't numită în &o&or $isil E!isabeta $ de Austria ?2534,255- Căsătoria dintre ariei# Ma1imi!ian# cu împăratu! ranBOoseph a s!uFit interese!or "er,mano,austriece- Astatoare de!a iena- Ea 'i,a petrecut cea mai mare parte a timpu!ui că!ătorind# printre a!te!e 'i !a >ăru! ei Ludo>ic a! @,!eade &a>aria- A oit să,'i dea demisia-

în ce ora3* care/i poart! numele* s/a n!scut Agrippina cea *nără #+./., &0Hr0%'în Io!n# care pe atunci se numea #**idum Uio+rum. A"rippina a schimbat nume!e !ocu!ui ei nata! în "olonia Agri**inensis. Locuitorii Io!nu!ui au totu'i puine moti>e să it pe ascuns sou!# C!audius# pentru a,! aduce pe tronu! imperia! pe reme# a!iane!e cuscopuri po!itice încheiate între cetăeni erau numite conicepre'edinte!e %-U-A- are drept de >ot numai cnd e1istăe"a!itate de >oturi- icepre'edinte!e stă pe Dbanca de reBer>ă# pre!und automat


44/340

Ce leg!tur! e4ist! între Unite& ing&om si CommonHealth? +0 de state autonome# eiană de mercenari a prestat ser>iciu mi!itar în di>erse stateH ceeace a mai rămas din ea are astăBi în atican 'i o eienii ?ce!ibatari# cato!ici# înă!imea peste 2#49 m sunt recunoscui după costumu! !or renascentist-Cum se nume3te %arlamentul S.U.A.# Con"res- E! este constituit din 200 de senatori 'i +39 de deputai a!e'i prin >ot direct- Con"resu! %-U-A- are putere !e"is!ati>ăH proiecte!e de !e"i trebuie aprobate att de %enat# ct 'i de Camera RepreBentani!or-Pe c(ţi ani este ales pre+e&intele ;ermaniei! E! este a!es de Adunarea edera!ă pe cinci ani 'i poate candida numai de două ori- Adunarea edera!ă esteconstituită specia! pentru acest scrutin din toi deputaii ;ar!amentu!ui 'i din mu!i deputai ai par!amente!or

!anduri!or# în R--G-# pre'edinte!e ersiune ie'ită din comun nu numai ea putere abso!ută- ;e atunci nu e1ista separarea puteri!orîn putere !e"is!ati>ă# e1ecuti>ă 'i Fudecătorească 'i# bineîne!es# nu e1ista contro! asupra puterii- Une1emp!u conc!udent de su>eran abso!utist este Ludo>ic a! !,!ea ?2*35,2429 a! ranei-

în timpul c!rui su"eran a cunoscut ,a"i-lonul perioa&a sa cea mai înfloritoare'în timpu! !ui Nabucodonosor a! @,!ea ?*09,9*( î-@r-- E! a reii din pătura superioară ?capti>itatea babi!onică- Nabucodonosor a construit în &abi!on Biduri!e ora'u!ui 'i ;oarta $shtar# temp!u! Etemenani 'i Grădini!e%uspendate# una dintre ce!e 4 minuni a!e !umii de pe >remea Antichităii-Cine a fost uurpatorul regelui (ichar& l nimă &e Deu #++.8/++,,%* în timp ce acestaparticipa la a lll/a Crucia&!'rate!e său# !oan ără de ară- Acesta dorea să,2 în!ăture pe Richard 'i să de>ină re"e a! An"!ieiH cndRichard $nimă de Leu a


45/340

reenit

primu! pre'edinte a! %tate!or Unite-Ce fost actor a &e"enit în +,;G cel &e-al @B-lea pre+e&inte americani Rona!d Rea"an ?W222- ;erioada sa de "u>ernare ?252,25 s,a caracteriBat printr,o po!itică economicăcontro>ersată# prin a'a,nu,mitu! eagonomic ?prescurtarea de !a che!tuie!i socia!e concomitente cureducerea impoBite!or 'i po!itică de cre'tere a dobnBi!or# un pro"ram de înarmare


46/340

Ce înseamn! prescurtarea %.S.U.;. #în german! S0E0D0* Soialistisc7e Ein7eitsparteiDeutsc7lan&s';artidu! %ocia!ist Unit din Germania# partidu! conducător a! enturi nu a putut ăr a! mitu!ui despre răBboiu! troian 'ia che!tuit mu!i bani din a>erea sa persona!ă pentru săpături!e arheo!o"ice- .upă 2( ani de- săpături e! ă einrich deB"ropat Troia antică- chliemann

ISTORIE 1l POLITICĂCe facilitate a&uce Acor&ul &e la Schengen persoanelor care c!l!toresc în unele ţ!ri ale U0E0'Trecerea enia încheiată în 259 !a %chen"en ?Lu1embur" s,a stabi!it ca în cadru! ări!orU-E- participante !a acest acord ?cu e1cepia .anemarcei# Marii &ritanii 'i $r!andei să nu se eedereareducerii reparaii!or pe care Germania trebuia să !e p!ătească după ;rimu! RăBboi Mondia!# în 2(* a obinutîmpreună cu &riand ;remiu! Nobe! pentru pace-Ce se înţelege prin aparthei&! ;rin apartheid era desemnată po!itica de se"re"aie rasia!ă dusă de "u>ernu! minoritar a!b a! Repub!icii Aenit capita!a imperhi!uirus# a>nd această ca!itate pnă în 225-De ce răscoala "o1erilor &in +,GG a &e"enit un e"eniment politic'D&o1erii au


47/340

dip!omatic din &eiFin"- ;entru că în această aciune a ?25+,242H în 29+# !a a! ,!ea Con"res a! ;-C-U-%-# e! a în!ăturat cu!tu! persona!ităii !ui%ta!in 'i a e!aborat doctrina Dcoe1istenei pa'nice cu =ccidentu!- Cu toate acestea# @ru'cio># care a "u>ernatdin 29+ pnă în 2*+# este responsabi! de construirea Bidu!ui din &er!in 'i de criBa din Cuba din 2*(# care era

să dec!an'eBe un răBboi atomic-Ce parti& a con&us iang ieshi #Tc7ang ai/C7e% #+;;8/+,8.%';artidu! naiona!ist "omindanist- .in 2(5# "enera!u! Oian" Oieshi ?Tchan" Iai,Che a rut să împiedice amestecu! în !upta pentru independenă a co!onii!or !a,tino,americane-

împotri"a cui au construit romanii Dimes-u încep(n& cu sec0 l &0Hr0'împotri>a "ermani!or- Limes,u! era un >a! de apărare a i!e sn"eroase# care au dus repede !a destrămarea treptată a statu!ui-La ce scan&al s/a referit Emile 9ola #+;-G/+,G9% în articolul s!u intitulat ?Qaccuse@ #Euacu%'La %canda!u! .rereu A!


48/340

7osip "roz (@ito!

*9

i..ISTORIE Kl ,O-ITIC25 !a încă Bece ani de închisoare- Mu!i it cu eranii mon"o!i au cucerit imperiu! su!tani!or din A

în E>u! Mediu# ăranii care !ocuiau timp de un an într,un ora' puteau

Cine a $o't &u' 'ub acu@a3ie în procesul de la #urn3erg %1!J#61!J!(5în procese!e principa!e# conducerea partidu!ui naBist# ca de e1emp!u &-@- Gorin"# A- Ood!# O- >on

Ribbentrop sau R- @ess# iar în a!te 2( procese# conducerea po!itică# mi!itară 'i economică a Dce!ui de,a!trei!ea Reich- în procesu! principa!# tribuna!u! mi!itar internaiona! a pronunat 2( condamnări !a moarte?dintre care 20 au


49/340

"u>ernu!ui- &undesta",u! î! a!e"e pe cance!ar 'i# ă a Adunării edera!e# membrii săi participă 'i !a a!e"erea pre'edinte!ui-Ce institu)ie U.E. repreint! organul e4ecuti" al Uniunii Europene'Comisia Europeană- Ea este compusă din pre'edinte 'i din 2 comisari desemnai de state!e membre# cuaprobarea ;ar!amentu!ui European- %in"uru! ei drept este ace!a de a e!abora proiecte de !e"i- Ea este totodatăD"u>ernu! U-E-# care !a ora actua!ă administreaBă cea 59 de mi!iarde de euro-

De ce ,ula &e aur este consi&erat! cea mai important! lege a Sf(ntului Imperiu Roman &eNaţiune )erman!';entru că a enit încă din anu! *4 o repub!ică aristocratică "u>ernată de do"i- în E>u! Mediu ea a deinutsupremaia în baBinu! estic a! Mării Mediterane# intrnd în cona# împotri>a căreia a purtat din 2(94 pnă în 2352 Dun răBboi de 200 de ani din care eneia a ie'it în>in"ătoare- Mai trBiu#$mperiu! =toman a

pierdut din ce în ce mai mu!te drepturi-Ce general a fost s!r$!torit în +,-. la Paris ca eli"erator al 8ran)ei< &e3i &up! capitularea2ranţei &in cel &e/al Doilea R!$oi 6on&ial a tr!it în e4il'Char!es de Gau!!e ?250,240# care după răBboi a de>enit prim,ministru# iar în 295# după modi


50/340

C(n& se "or$e3te &e corup)iei Atunci cnd on Sa!!enstein ?2953,2*3+# din 2*(9 duce de ried!andH a>erea obinută prin căsătorie i,a o


51/340

'i,a conso!idat puterea prin succese mi!itare# atră"nd asupra sa antipatia principi!or- .e>enind suspect dincauBa contacte!or !ui cu du'manu!# împăratu! $,a destituit 'i $,a acuBat de îna!tă trădareH !a scurt timp# e! 'i prietenii !ui cei mai apropiai au iBi"oii stabi!ii !a nord,>est de Marea Nea"ră au ocat mi"rarea a!tor popoare "ermanice# în ce!e din

urmă mi"raiunea popoare!or a dus !a prăbu'irea $mperiu!ui Roman 'i !a u! Mediutimpuriu-Ce ţ!ri ale lumii sunt 3i ast!i împ!rţite sau au reu3it s! se reuniicel .upă răBboiu! din ietnam# ietnamu! de Nord 'i ce! de %ud s,au reuniut ca scop restabi!irea puteri!or de dinainte de 24(- ;ersona!itateaconducătoare a e!e de !a ersai!!es-

Cine a &e"enit în +8;, primul pre+e&inte al S0U0=0'Geor"e Sashin"ton ?243(,24# comandantu! suprem a! armatei americane în răBboiu! pentruindependenă dintre 2449,2453 dus împotri>a An"!iei# în 2454 e! a condus 'i Adunarea Constituantăamericană-Ce act formal a pus cap!t celui &e-al =oilea (ă"oi Mon&ianActu! de capitu!are necondiionată# semnat !a 4 mai 2+9 în cartieru! "enera! a! a!iai!or din Reims de"enera!,co!one!u! A!ernu!ui


52/340

Ieite!-In ce ramuri pre&ilecţie

Acupun

La ce este utUnde!e sono) care au o


53/340

care constă în mărirea >iteBei de transmitere a date!or prin cab!uri!e de cupru din reeaua te!ee'nice-

Alc+imie: alc+imişti în la3oratorul familiei )edici. @a3lou din Blorena, secolul al/01lea

Ce se 3tie &espre începutul universului! Conersu! se e1tinde cu o >iteBă din ce în ce mai mare- ConinreBistente !a antibiotice- A"enii pato"eni de>in ast

De ce ganglionii limfatici se m!resc în anumite "oli inec)ioasel în caBu! unei in


54/340

Cum se numesc ra&ia)iile ra&ioactive care sunt cel mai greu &e iolat'Radiaii!e "ama emise în urma e ?,2# ,(# ,3#---# precum 'i cie!i' cu sarcină ne"ati>ă# în nuc!eu se aă 'ineutronii !ipsii de sarcină e!ectrică# iar în în>e!i' se a/+,B,% si &e ce a fost criticat';sihana!iBa întemeiată de e! a inieii spiritua!e a seco!u!ui a! ,!ea-%emniă este importana pe care e! a acordat,o incon'tientu!ui# în ciuda recunoa'terii1TIINE N=TUR=LE SI TEHNICĂ pe scară mondia!ă# teorii!e sa!e i,au adus o critică se>eră- Qi astăBi sunt puse !a îndoia!ă principii!e 'iein- Aceste spectaco!e cu păpu'i automate erau preBentate !a b!ciuri sau în timpu! procesiuni!or- în ce const! efectul &istrug!tor al "om"ei atomicei într,o bombă atomică are !oc o e"here medica!ă pentru deBinto1icarea persoane!or dependentede heroină sau de mor


55/340

Administrarea contro!ată de stat a metadonei este puternic contro>ersată-De ce o1igenul este in&ispensa$il "ieţii'Cu aFutoru! !ui or"anismu! arde a!imente!e consumate 'i produce ener"ie- =r"anismu! ani- = baterie constă în reunirea maimu!tor a'a,numite De!emente "a!>anice cu aFutoru! cărora se produce tensiune e!ectrică-2uncţia c!rui organ este &ereglat! în caul &ia"etului! uncia pancreasu!ui# în diabet# pancreasu! nu mai poate produce hormonu! numit insu!ina# care re"!eaBăni>e!u! de Bahăr din sn"e- ;ancreasu! produce 'i enBime!e di"esti>e-Cine a &escoperit "accinurile împotri"a $olilor infecţioase &iteria si tetanosull Emi! Ado!< >on &ehrin" ?259+,224 a descoperit capacitatea or"anismu!ui uman de a produce substane proprii ?anticorpii care să !upte împotri>a a"eni!or pato"eni ai bo!i!or initate 'tiiniiBare sunt potenia! nemuritoare# adică pot muri numaiaccidenta! sau în urma unei bo!i- Nemuritoare # pot i,tndu,se ast


56/340

Care sunt cele mai cunoscute mo&ele ale structurii atomului! 2 Mode!u! atomic Rutherenia cu pri>ire !a drepturi!e omu!ui 'i !a biomedicină încheiată !a 2-22-2* au ire !a modu! de

l#iels "o+r 1TIINE N=TUR=LE SI TEHNICĂ

r uti!iBare a embrioni!or# a materia!u!ui "enetic# a or"ane!or donate# precum 'i !a e1perimente!e eoie să se abată de !a standarde!e stabi!ite prin aceasta con>enie-De ce "oli mor cei mai mulţi oameni în ţ!rile &e"oltate'Ce!e mai ente cauBe a!e morta!ităii sunt bo!i!e de inimă 'i tu!burări!e de circu!aie- ;rintre acestea se

numără ine!u! mărit a! co!estero!u!ui din sn"e-

în ce &omeniu al "ieţii noastre &e i cu i este folosit asa/numitul tu$ ,raunl Tubu! &raun este tubu! care intră în componena oricărui te!e>iBor- Este >orba despre un tub catodic în caree!ectronii sunt supu'i unei mari acce!eraii 'i sunt de>iai cu aFutoru! unor cmpuri ma"netice- Ecranu!ină >iBibi!i-Cum se numesc programele &e calculator care caut! informaţii separate sau fi3iere întregi';ro"rame!e numite D&ro7ser pot căuta in


57/340

să cadă# ener"ia !ui potenia!ă scade# transacii nebune# &-%-E-# este cauBa noii bo!i CreutB


58/340

De ce &epin&e &ensitatea unui corp'.ensitatea depinde de masă 'i de >o!um- Ea repreBintă raportu! dintre masă unui corp 'i >o!umu! său 'ieste e1primată în i!o"rame pe metru cub-KTIIN* NAT8)A-* +i T*HNICUn&e sunt stocate inorma)iile genetice la oameni'La iaă e1trem de scurtă- ;rintre acestea se numără !eptonii# meBonii# barionii# clingl Reintroducerea în cic!u! producti> a materia!e!or pro>enite din procesu! de producie 'i rămase ne


59/340

e1emp!e de reccling7 purioca dureri în piept# suo!tare- Cu aFutoru! sonde!orminuscu!e 'i a! aparate!or optice care sunt introduse în or"anism prin oriiaa a apărut în urmăcu 3,+ mi!iarde de ani-Ce specii &e animale au ochi cu a)etei Racii 'i insecte!e- =chii cu


60/340

Ce a"antaa!uri!e de transpiraie-De ce pen&ulul nu oscilea! în acela3i plan* c7iar &ac! se afl! într/un me&iu lini3tit* f!r! a&ieri&e "(nt';rin ce!ebru! său e1periment# enirea


61/340

La Cernob!- în urma Dce!ui mai "roaBnic accident posibi!# au -Cum poate fi prins un infractor cu ao!uionat teoria e>o!uionistă- Cuaceasta# teoria creaionistă cre'tină cu pri>ire !a di>er,"harles Daroase-De ce este &!un!tor colesterolul? Ni>e!u! ridicat de co!estero! din sn"e duce !a apariia arteriosc!eroBei- .atorită ei# riscu! producerii unui in


62/340

inter>in între e!e- .e e1emp!u# în renumita teoremă a !ui ;ita"ora !itere!e a# b 'i c sunt ine din !imba en"!eBă# ci a entat în Germania- En"!eBii

spun *ortale tele*hone, moile *hone sau cellular *hone. în Germania te!eu!si>e- Adesea ei sunt deBorientai- Cu aFutoru! unuitratament medicamentos criBe!e pot


63/340

inira!ă- Cei mai cunoscui >iru'i sunt >iru'ii hepatitei A 'i împotri>a cărora e1istă >accinuri-Cu ce era pus! în mi3care &reina $aronului "on Drais'Cu picioare!e- .reBina era un >ehicu! pe două roi ideniat 'i ca in>entator a! unei Dma'ini de scris rapide- Dre$ina7)ehiculul *e dou= roţi

Care este a"antaităiimedica!e-Un&e se poate g!si o homepage #pagin! &e start%';e internet sau în 777 (


64/340

hipnotiBată de>ine din ce în ce mai re!a1ată 'i intră într,o stare asemănătoare transei# în care este ă !a su"estii-Ce parte a creierului controleaă oamea +i setea! @ipota!amusu!# care arsanu!# unmedicament uti!iBat în tratarea siii# mediu! înconFurător Fucnd# de asemenea# un ro! important în acest proces# în"enetică se


65/340

Comparati> cu reeaua te!eoie de obicei de iBotopu! de uraniu,(39# care în amestec trebuie să atin"ă un procent de 3Y-Ce a"ion renumit a fost supranumit si *anteul A>ionu! "erman OU 9( ia# precum 'ia mu!tor a!te state 'i "rupuri de rebe!i- Caracteristica ei este ma"aBia !un"ă# înco>oiată în o!tă pnă !a s


66/340

r Cum se formea! cariile! în ente tu!burări psihosomaticesunt dureri!e de cap# "reaa# astmu!# une!e abcese 'i ecBeme- %uccesu! mu!tor a'a,numite Dmetode a!ternati>e detratament se baBeaBă pe in

KTIIN* NAT8)A-* +i T*HNIC

PCum se nume3te sectorul principal al unei centrale nuclearem care se pro&uce energie'Reactoru! nuc!ear este insta!aia în care sunt


67/340

ener"ie termică- Reactoru! este situat într,un recipient sub presiune împreFmuit cu un în>e!i' de betoncaracteristic# ce poate at de !a mare distană-De un&e pro"in noţiunile &e aună 3i$/ora5$niia!# auna era Beia romană a pădurii 'i protectoarea anima!e!or- AstăBi ea desemneaBă tota!itatea anima!e!ordintr,o anumită re"iune sau dintr,o anumită perioadă- !ora a ea două stări ?cod binar# e1istă (9* decombinaii- .e aceea# "rupu! e1tins A%C$$ este constituit din (9* de semne# în care


68/340

La ce a

Care este &iferenţa &intre homose1ualitate si heterose1ualitate! @omose1ua!itatea desemneaBă dra"ostea dintre două persoane de ace!a'i se1# adică dintre doi bărbai sau douăuri# care în timpu! său !iber a e


69/340

na>i"aie !a stabi!irea poBiiei na>e!or 'i a a>ioane!or-Care sunt principalele componente ale aerului! Aeru! pe care,2 respirăm este compus din 45Y aBot 'i (2Y o1i"en- E! conine 'i a!te "aBe în concentraie

Ce se înţelege prin punctul ero a"solu)i ;unctu! Bero abso!ut indică cea mai cobortă temperatură posibi!ă# !a care mi'carea mo!e,KTIIN* NAT8)A-* 'i T*HNIC

r cu!ar înceteaBă ?,(43#29C- Conase!or de sn"e în esuturi!e în>ecinate-La ce a


70/340

E!e stabi!esc !e"ături între di>erse!e echi!e# ei unităide măsură# pe care !e,a modi


71/340

înainte- .ar din cauBă că acestea erau sunt produse microunde care sunt diriFate spre mncarea cetrebuie încă!Bită- E!e a"ită mo!ecu!e!e de apă din a!imente care se e# în schimb !enti!e!econ>er"ente# datorită e1e-

în ce &omeniu a efectuat Stephen Filliam $aH7ing munc! &e pionier'@a7in" ?W 2+( a eioane poate


72/340

cosmos de două ori mai mu!t dect a

Ce este un con&ensatorul la ce folose3teel5$n e!ectrotehnică# un condensator este un sistem a!cătuit din două conductoare e!ectrice iBo!ate între care see!u! de Bahărdin sn"e# pancreasu! produce mai mu!tă insu!ina- Ast- Combustibi!ii ar'i sau de'euri !e radioacti>e din centra!e!e nuc!eare sunt transportaiîntr,un C-A-%-T-=-R- !a depoBite pro>iBorii sau !a insta!aii de recic!are-

în ce ramur! a psi7ologiei a lucrat C;.ung #+;8./+,>+%'în psiho!o"ia abisa!ă- .upă Oun"# incon'tientu! este constituit att din tipare comportamenta!e dobndite# ct 'idin arhetipuri ereditare în care sunt cuprinse toate e1periene!e din trecut a!e omenirii# în 2+5 Oun" s,adespărit de %i"mund reud 'i a înire sau chiar !a moarte- Mutaii!e contribuieînsă !a di>ersiiBi!or unei specii 'i stau astorba de o boa!ă ereditară de care# de'i este mo'tenită de i-;ractic doar bărbaii se îmbo!nă>esc# în hemo


73/340

cosmos- Ce! mai uti!iBat sistem este G;%-Ce se poate face împotri"a neuro&ermiteil ;e termen scurt# simptome!e nep!ăcute pot itatea depusă de rinichidetermină în mod nemiF!ocit cantitatea 'i compoBiia urinei-Care au fost urm!rile ime&iate ale revolu)iei in&ustriale # ;rocesu! muncii a început să pe mamă- Comp!e1u!se na'te înurma ree- Compania americană A=L este ce! mai important ser>iciu oniine- T,=n!ine e a iciu oniine de sine stătător-Un &roma&erare una sau &ou! cocoa3e'%pre deosebire de cămi!a cu două cocoa'e# dromaderu! are numai o cocoa'ă- Ambe!e anima!e


74/340

Cine a realiat "om"a atomică? %pecia!istu! în a construirii bombei cu hidro"en-Ce principii iice stau la $aa fa$ric!rii oc7elarilor 3i a lentilelor &e contact';rincipii!e opticii# care studiaBă !umina 'i !e"i!e ei- Noiunea de optică cuprinde 'i piese!e optice a!e unui aparat?!enti!e# o"!indă- =pticianu! inde 'i repară aparate optice-Care este opusul chimiei anorganicei Chimia or"anică- Ea studiaBă în specia! substane!e care conin e!ementu! carbon ?prescurtat C- Acesteacuprind substane!e chimice care intră în componena or"anisme!or >ii# dar 'i mu!te substane sintetice-Care sunt cele mai mari &ificult!ţi în caul unui transplant &e organe! %istemu! imunitar respin"e or"ane!e străine# itat prin administrarea de medicamente- .e aceea#esuturi!e donatoru!ui trebuie să corespundă ct mai mu!t cu ce!e a!e primitoru!ui- .in cauBa număru!ui mic de persoane donatoare de or"ane e1istă prea puine or"ane adec>ate- în ce &omeniu 3tiinţific a efectuat ohannes :epler #+.8+/+i>BG% munc! &e pionierat'în astronomie- E! a e!aborat ce!e trei !e"i ce!ebre care,i poartă 8nume!e 'i care descriu mi'cări!e p!anete!or# în

optica e! a pus baBe!e teoretice pentru construirea unei !unete astronomice-7o+annes Kepler Ce este ornitologia! =rnito!o"ia este 'tiina care se ocupă cu studiu! păsări!or- iind o ramură a Boo!o"iei# ea cerceteaBă structuracorpu!ui# modu! de >iaă# comportamentu! 'i înrudirea păsări!or-Cum acţionea! anticoncep)ionalele! Aciunea !or constă în modi


75/340

cinemato"raa pierde în scurt timp peste 20Y dinaceastă cantitate# poate suiaaîn perico!-..TI î Cu ce se ocup! parapsihologia!

;arapsiho!o"ii se ocupă cu a'a,numite!e edit pentru prima oară că microor"anisme!e pot pro>oca bo!i ?!und cae1emp!u baci!u! antra1- ;entru merite!e sa!e e! a obinut în 209 ;remiu! Nobe! pentru medicină-Din ce material sunt fa$ricate sticlele &e plastic returna"ile? %tic!e!e de 2#9 !itri introduse !a miF!ocu! ani!or 850 sunt entatoru! paratrăsnetu!ui este considerat a


76/340

prima oară un paratrăsnet pe o casă- ;aratrăsnetu! era cunoscut însă de pe >remea >echi!or e"ipteni- Eenit maitrBiu pre'edinte a! Germaniei a e1p!odat în 234# în timpu! ateriBării !a Laehurst# în America- 3* de oameni

'i,au pierdut >iaa- Accidentu! a cărui cauBă nu a e-Ce posi$ilit!ţi ofer! mănu+ile &igitalei Acest aparat îi oirtua!ă-Ce importanţ! are ast!i vărsatul &e vnt! în 250 =r"aniBaia Mondia!ă a %ănătăii# ?=-M-%-# a dec!arat că această boa!ă >irotică pericu!oasă a


77/340

Ce se înţelege prin pornograiei f * Nu e1istă o deăBu! este ce! mai pătrunBător# iar percepia cu!ori!or este cea mai bună-

Cine a intro&us îngrăsămintele chimicei în 25+2 baronu! Oustus >on Liebi" ?2503,2543 a in>entat# o dată cu în"răsăminte!e cu opse!e 'i diBo!>ani- Caracteristica !orcomună este structura de baBă


78/340

reermicu!ar- Acestaeste un esut în ierme# care este !e"at de apendice 'i a cărui inoca moartea- E! arero!u! de a apăra or"anismu! de inrsta copi!ăriei- Apendice!e propriu,Bis este primu!se"ment a! intestinu!ui "ros-Care a fost primul om care a "urat? =tto Li!ientha! ?25+5,25*- $n"ineru! "erman a studiat mai înti Bboru! păsări!or# ca apoi să,'i construiascăaparate!e de Bbor după acest mode!- = deosebită importană a a>ut,o on Linne ?2404,2445 a introdus a'a,numîta Dnomenc!atură binară- Con


79/340

r Ce se înt(mpl! în timpul unui salt cuantici E!ectronii nu se rotesc !a întmp!are în Furu! nuc!eu!ui atomic# ci numai pe orbite ce corespund unui anumitni>e! de ener"ie- .acă un e!ectron sare pe o orbită care conine o cantitate mai mică de ener"ie# atunci se emiteo cantitate de ener"ie ?sub iteBa 'i distana !a care se aenit ce!ebru 'i prin pub!icarea a numeroase cări# printre care Anul g;stei s=latice, Asa+numitul r=u 'i în s*atele oglin$ii, în 243 e! a primit ;remiu! Nobe!-Konrad 6orenz

Pe ce se &eplasea! mouse-ul unui computer! ;e un co>or pentru mouse# numit 'i mouse+*ad. Acest co>or nu trebuie să u!aiei care are !oc !a miF!ocu! cic!u!ui !unar# un o>u! este e!iminat din o>ar în trompa uterină- E! poate


80/340

Cum pot fi "erificate ipoteele? $poteBe!e sunt presupuneri 'tiiniea încă mari deităii este cea cu pri>ire !a spaiu! Dcurbat-Ambe!e teorii e!aborate de A- Einstein au indică absena ei-;reBena acestui anti"en a ată prima oară !a maimue!e Rhesus- în ce &omeniu se utiliea! terapiile &e grup! Această om a>ea următoare!e cate"orii) re"nu! ?anima!e# încren"ătura ?cordate# c!asa?mami


81/340

intestinu! pot tel &it,u! este cea mai mică unitate de ine- .e aceea# iri anterioaretrebuie să se >accineBe- $n mod norma!# rubeo!a este o boa!ă de copii inoă- La adu!i# ea are de obiceio e>o!uie mai diareainte!i"enei 'i creati>ităii copii!or# prin stimu!area spontaneităii !or- în 204 ea a îninestacoFie- ;entru că este >orba de o iniBiune contra cost transmite pro"rame codiiBiona


82/340

r Ce categorie &e populaţie este mai frec"ent afectat! &e tu3ea convulsivă! Această boa!ă inii manioci sau au ha!ucinaii- &oa!a poate duce !a "randomanie sau !a "e!oBie pato!o"ică-La ce aani!or puri# topirea "heii sau a BăpeBii !a temperaturi mai scăBute se obine

presărnd sare- în ea o !un"ime de aproape 30 m- Acesta a>ea "tu! !un" 'i se dep!asa pe toate ce!e patru picioare-Cu ce ocaie au fost rostite urm!toarele cu"inteM Un pas mic pentru om< un pas mare pentruomenireP! Acestea au inte!e rostite de astronautu! american Nei! Armstron" ?W230# primu! om care a pă'it peLună- Ce! care a părăsit apoi modu!u!1TIINE N=TUR=LE 1l TEHNICĂ!unar DEa"!e cu care s,a rea!iBat ase!eniBarea pro,priu,Bisă a


83/340

Un&e tr!ie3te hipopotamul? în ape!e stătătoare sau cur"ătoare a!e Aitaiei# care poate itaie 'i ce!e trei Da1iome a!e !ui Ne7ton# adică !e"ea ineriei# !e"eaacce!eraiei 'i !e"ea eer,u! este un ca!cu!ator care "estioneaBă trarste înaintate poate apărea 'i canceru! de prostată# unu! dintre ce!e mai ente tipuri de cancer !a bărbai- .urerea întimpu! miciunii poate eso din nordu! $ta!iei# a a>ut !oc un accident chimic distru"ător în urma căruia au


84/340

Cum se pot face cump!r!turi într/un magain virtual # Artico!e!e ma"aBine!or >irtua!e de pe internet pot iBua!iBate 'i comandate de pe ca!cu!atoru! propriu# încaBu! te!eshoppin",u!ui artico!e!e sunt preBentate !a te!e>iBor# iar comanda se ici ;a>!o> ?25+,23* au a>ut ca reBu!tat stabi!ireadeosebirii dintre reităii oameni!or intensi


85/340

în 245# chimistu! 'i ii 'i atunci cnd inter>in modio!um- Acest principiu stă !a baBa producerii de ener"ie în centra!e!e termice 'i a acionării auto>ehicu!e!or care au motoare cu combustieinternă-Ce a fost moartea neagră! Ciuma# una dintre ce!e mai as de sn"e- .acă este >orba de o arteră carea!imenteaBă inima cu sn"e# ea dec!an'eaBă un in


86/340

în"hit momea!a# e!e de>in imune împotri>a bo!ii 'i nu mai pot răspndi >irusu! turbării- .atorită poBiiei eiinsu!are# în Marea &ritanic turbarea a iru'i!or pot in"ă Ucraina să închidă de centra!a nuc!eară-

Ce funcţie în&epline3te supraeul în psi7analia lui S0 2reu&'E! este un


87/340

manioacă canceru! pie!ii-

Care este semnul matematic pentru ininitPl %emnu! pentru in ?minereu de uraniu#în Germania e1tracia a


88/340

Serner I- @eisenber"- 3a 4lanc

Ce efect are asupra "ieţii se4uale a $!r$atului steriliarea sa prin vasectomiel ;rin >asectomie !e"ătura dintre cana!e!e sper,matice care transportă sperma din testicu!e în uretră estesuprimată- uncia erecti!ă 'i capacitatea de a produce spermă rămn neschimbate# însă sperma nu mai coninespermatoBoiBi-

Care sunt cauele amneiei! Mu!i oca o îmbo!nă>ire sau o !eBiune a creieru!ui- ;rintre acestea se numără !o>ituri!e !a cap?de e1emp!u în urma unui accident# boa!a A!Bheimer# !ipsa de >itamine# atacuri!e cerebra!e sau hemora"ii!ecerebra!e-Care era concepţia lui %tolemeu asupra lumii* în comparaţie cu cea a lui Copernic'Concepia lui Ftolemeu asupra lumii

Conăatu!ui C!audius ;to!emeu ?cea 200 , cea 240 din A!e1andria# ;ămntu! era centru!Uni>ersu!ui# iar %oare!e# Luna 'i ce!e!a!te p!anete se în>rteau în Furu! !ui- Această concepie a at că ;ămntu! este ce! care seîn>rte în Furu! %oare!ui-Deintegrarea ra&ioacti"! se m!soar! în "ecIuerel sau în curie'începnd cu 25* s,a stabi!it becVuere!u! ca unitate de măsură pentru această acti>itate# ! becVuere! este e"a! cuo deBinte"rare radioacti>ă pe unitate de timp- E! poartă nume!e in>entatoru!ui radioacti>ităii# Antoine @enri

&ecVuere! ?259(,205- Asti"heaBă pe internet spun că se aorba doar de un sistem initamina A- Toate ce!e!a!te >itamine trebuie !uate din a!imentaie-Ce este tensiunea electrică! .acă >om compara intensitatea curentu!ui cu cantitatea de apă a unei cascade# atunci putem spune că tensiuneaeste e"a!ă cu înă!imea cascadei- Unitatea ei de măsură este >o!tu! ? ?după nume!e enie care re"!ementeaBă accesu! te!e


89/340

E1cepie rste mici# >ărsatu! de >nt este de obicei ino- La adu!ii care nu au a>ut >ărsat de >nt cnd eraumici# boa!a are o e>o!uie mai dia!oarea !# iar ciiabi!ă capabi!ă să se reproducă# să transmită in


90/340

Litera!# eutanasia înseamnă Dmoarte u'oară# în Antichitate# prin eutanasie se îne!e"ea uciderea unui om pentrua,i curma suira!ă ?hepatită-in ce &omenii ale mass/me&iei este utiliat =K= #Digital Fersatile Disc%'Cu aFutoru! unui astntu! en"!eBesc shuttle ?că!ătorie dus,întors# spre deosebire de rachete!eobi'nuite na>ete!e spaia!e pot deco!a 'i ateriBa de mai mu!te ori-S&ace $+uttle, prima na'etă spaialăCum se comport! persoanele autiste!

Autismu! este o stare în care bo!na>u! nu este capabi! să întreină re!aii cu !umea e1terioară- E! este preocupat numai de persoana sa 'i se opune orică


91/340

Ce se înţelege prin convalescen)ă! ;erioada de însănăto'ire care urmeaBă după o boa!ă-Cu a"erspace# în !imba en"!eBă# e! înseamnă spaiu artie- Acestea sunt depoBitate în


92/340

Motoru! Sane! este un motor cu combustie internă ăa 'i de a putea tra"econc!uBii !o"ice-Ce este un element! = substană chimică care nu mai poate aniBare# care constă în acoperirea supra +9 cm- .acă în urma unei !eBiuni căi!e

ner>oase sunt întrerupte paria! sau în între"ime# acest !ucru poate duce !a parap!e"ie-Celulă ner'oasă

Ce se înţelege prin ceas "iologici în or"anismu! mu!tor >ieuitoare au !oc anumite a!e de timp determinate# încaBu! ceasu!ui bio!o"ic# ritmu! este determinat de un mecanism intern !a care contribuie 'i


93/340

cnd so!uia atin"e ace!ea'i >a!ori de ambe!e pări a!e perete!ui despăritor- în ce &omeniu a #+;9+/+,G9%'lucrat (u&ol KirchoH 2udolf 0irc+o

;e de o parte# e! a pus baBe!e antropo!o"iei 'i pato!o"iei ce!u!are ?ramură a medicinei care susine că bo!i!e suntcauBate de dere"!ări!e enit cunoscut ca po!itician !ibera! 'i

opoBant a! !ui &ismarc- în ca!itate de doctor 'i de po!itician# e! a ina!oros era importat pe atunci din China 'i Oaponia- Abia în 2404 au

1TIINE N=TUR=LE 1l TEHNICĂreu'it Oohann riedrich &ott"er 'i Ehrenon Tschirnhaus din .resda să acuare a apei# este uti!iBat 'iastăBi- Ea constă într,o spira!ă închisă într,un ci!indru# care prinH răsucire transportă apa de !a un ni>e! in


94/340

Ce sunt hi"riiil =r"anisme pro>enite din încruci'are ?bastarBi# corcituri-Dup! ce simptome poate fi recunoscut! "oala Alheimer! în C2+ se ca!cu!eaBă >rsta pe care au atins,oanima!e!e 'i p!ante!e în timpu! >ieii !or-Ce culoare se o$ţine &in frunele in&i-goereil A!bastru- Cu!oarea a!bastru,indi"o este cea mai >eche nuană de a!bastru cunoscută# iar din 2545 ea esteobinută 'i pe ca!e chimică-De ce &uc lips! al"inosii # Această boa!ă con"enita!ă a metabo!ismu!ui constă în !ipsa me!aninei- A!binosii au păru! a!b 'i ochii de cu!oarero'iatică-Din ce or&in al mamiferelor face parteomulJ .in ordinu! primate!or# c!asa mami ameninată- .e aceea trebuie puse sub protecie-Ce leg!tur! are "itamina C cu aci&ul ascor"icl în ambe!e caBuri este >orba de aceea'i sinteBă- itamina C este denumirea popu!ară a acidu!ui ascorbic- Această>itamină Foacă un ro! mu!tip!u în or"anism- Ea este importantă în meninerea sănătăii dini!or# în cre'terea

oase!or 'i în întărirea sistemu!ui imunitar-De ce a fost numit ;alenus #+9,/cca +,, &0Hr0% Regele 6e&icilor'Medicu! persona! a! împăratu!ui Marc Aure!iu a adunat toate cuno'tine!e de medicină acumu!ate pnă !a e! 'i!e,a ordonat într,un sistem care a


95/340

De ce telescoapele utiliate la o$ser"area spaţiului cosmic sunt construite în regiuni cu aeruscat* &eparte &e a3e!rile omene3ti'Te!escoape!e uria'e au o >iBibi!itate mai bună dacă în împreFurimi nu e1istă surse de !umină stnFenitoare 'idacă aeru! este ct mai uscat 'i mai curat# pentru partea "ermană a internetu!ui- Grupu! de computere sau poriuni!e unei ree!e cu aceea'i poBiie "eo"raarea unui anima! marsupia! poate dec!an'a o succesiune de aciuni instincti>e precumapropierea pe neobser>ate# prinderea anima!u!ui 'i de>orarea !ui-Care este &iferenţa &intre artere 3i "ene'în artere sn"e!e o1i"enat care >ine de !a inimă este pompat cu putere# în timp ce în >ene e! circu!ă norma!înapoi spre inimă-De ce "iaţa em"rionului uman este periclitat! în special în primele s!pt!m(ni &e sarcin!';entru că în stadiu! de embrion procesu! cre'terii se dese precum întrBierea procesu!ui de cre'tere# deoarece sinteBa proteine!or !a ni>e!ce!u!ar este peric!itată- Numai p!ante!e 'i microor"anisme!e î'i pot sintetiBa sin"ure toi aminoaciBii necesari-Ce este "otanica! = ramură a bio!o"iei care studiaBă structura 'i ita!ă a p!ante!or-Ce este o moleculă! Mo!ecu!a este cea mai mică parte a unei combinaii chimice# care este a!cătuită din ce! puin doi atomi- ormu!aunei mo!ecu!e indică tipu! 'i număru! de atomi pe care îi conine) de e1emp!u @(= ?apa conine ( atomi dehidro"en 'i ! atom de o1i"en-Cu ce orientare psi7ologic! este asociat! noţiunea &e arhetip!


96/340

în psiho!o"ia !ui C-G- Oun" ea Foacă un ro! ise sau în mito!o"ie- $n sens !ar"# noiunea desemneaBă toate on Guerice ?2*0(,2*5* audemonstrat pub!icu!ui uimit că 'aispreBece cai nu pot separa două emisidate- E! a in>entat prima ma'inăe!ectrostatică 'i ma'ina pneu,#tto )on Guerice matică ?2*90-Ce este un ioni Un atom cu sarcină poBiti>ă sau ne"ati>ă- %arcina e!ectrică se i"heaBă pe internet#


97/340

înaintea sa-Ce este spectrul! .acă printr,o prismă trece !umini a!bă ?!umina soare!ui se erde# "a!ben# portoca!iu 'i ro'u- io!etu! este ce! mai tarerea!e- Cnd punctu! de atoru! hidrau!ic !acamioane# sistemu! de iteBe hidrau!ică-La ce se refer! legea lui Ohmi Le"ea care poartă nume!e


98/340

p!an poate i închipuii preBintă adesea simptome în re"iunea abdomina!ă (h*ochondrium%.$pohondria este o antu! creat artiinte!e modu!ator 'i demodu!ator desemneaBă un aparat caretrans


99/340

în ce scopuri tre$uia s! fie utiliat iniţial internetull Reeaua incel Ei au pre!uat din romanu! său innegan 's ae noiunea de Ruars care desemneaBă ce!e 'ase componentee!ementare minuscu!e a!e materiei descoperite pnă acum- E1istena acestora ca particu!e e!ementare !ibere nu a putut edere a! an"aFatu!ui# deBa>antaFe!esunt însin"urarea 'i 'anse!e reduse de a echi# înEuropa acesta a e-Ce importanţ! are viscoitatea la uleiurile &e motor'


100/340

Mo!ecu!e!e care se dep!aseaBă în interioru! unui iscoBitate- iscoBitatea este cu attmai mare cu ct eni necesare din cauBa unei arteriosc!eroBe# în care anumite artere a!einimii se în"usteaBă sau se obtureaBă- ;entru a asi"ura o bună a!imentare cu sn"e a inimii se pot !ua 'i ase de sn"e din a!te pări a!e corpu!ui ?de e1emp!u de !a picioare# oco!indu,se asto!tăriieconomiei# a scur"erii timpu!ui# a uBurii tehnice- Aceste de>a!oriBări trebuie înre"istrate în contabi!itate# pentruca >a!ori!e rea!e să corespundă cu >a!ori!e deFa înre"istrate- E!e repreBintă o che!tuia!ă pentru


101/340

stabi!e'te în a!uare se pot identia ore cuno'tine!e proitate- Contractu! co!ecti> de muncă este con>enia scrisă încheiată în urma ne"ocieri!or tariedere a! conceptu!ui 'i a! nume!ui- A cumpărat nume!e Mc.ona!d8s de !a doi e# care sunt apoicomp!etate reciproc pnă se "ăse'te so!uia potri>ită pentru toi-Care a fost cel mai cunoscut mo&el Kol7sHagen! D&roscua S a ndut mode! de automobi!- AstăBi e! este o#oua 3roscuă? este fa3ricată Jn serie la -olfs3urg

Cum se nume3te mo&ul &e organiare a economiei unei ţ!ri* care reglementea! &esă+urareaactivită)ilor economice! %istem economic sau ordine economică# în !ume e1istă două tipuri de sisteme economice principa!e după carese orienteaBă toate state!e# arianta sa proprie) economia p!ani


102/340

fn ce ţar! este situat ora3ul ,retton Foo&s > &atorit! c!rui fapt a &e"enit el cunoscut'în %-U-A-# mai precis în statu!

dese- Ea este propusă atunci cnd partenerii socia!i nu se pot pune de acord în cadru! tratati>e!or# iar una din pări consideră că discuii!e au e'uat-Cine e'te 'u&ranumit părintele economiei naionale clasiceJ Con


103/340

deB>o!tat cte>a dintre idei!e sa!e- Adam $mit+

Ce au în comun DA/si Do17onesl Ambii sunt indici de cotaie a aciuni!or# indici care arată e>o!uia cursu!ui mediu a! aciuni!or- .A seorienteaBă după 30 de >a!ori standard# .o7,Oones după 30 de aciuni industria!e americane de !a bursa de >a!oridin Ne7 Jor-

Ce a'ocia3ie a în$iin3at în 121! Briedric+ 6ist %1:2!612J;(5Asociaia comercia!ă a mici!or industria'i a idende care corespund cotei !or de aciuni-Mărimea di>idende!or este în e 'i popu!aia inacti>ă- CorespunBător


104/340

comportamentu!ui educaiona! a! tineretu!ui- .acă tineri!or !i se oers-Ce înseamn! i1ing? ;rin orbe'te de pre!uare osti!ă atunci cnd o a!oarea cursu!ui este e"a!ă cu >a!oareanomina!ă a unei hrtii cu >a!oare-Ce se ascun&e în spatele noţiunii &e "ursă? = piaă or"aniBată care se desa!oarea nomina!ă-Care sunt caracteristicile inla)iei! $na!oriH în !imbaF uBua!# termenu! boomdesemneaBă 'i cre'terea puternică a preu!ui de >nBare a unui bun de consum-Numele c!rui in&ustria3 a fost sim$olul patronatului german prosper &in secolul al I/lea'A!


105/340

Ce este o investi)ie! ;rin in>estiie se îne!e"e achiBiionarea de bunuri rea!e# proprietăi estiii!or constă în edere a! unei e!e e ere#cei!a!i garantea$= numai cu capita!u! !or subscris- ;rimii se numesc comanditari# cei!a!i# comp!ementar#comanditi'ti- %ocietăi!e în comandită se numără printre societăi!e de persoane-Ce instituţie supra"eg7ea! uiunea irmelor? =r"anu! de supra>e"here a carte!uri!or cu sediu! !a &er!in urmăre'te ca


106/340

echea !e"e cu pri>ire !a


107/340

Cum se numesc acti"ele speciale ale unei societă)i &e investi)ii! ondu! de in>estiii este împărit în participai: indi>idua!e pentru care se emit certindute prin instituii!e de credit !a persoane!e erii !or-Pe ce principiu se $aea! economia &e

piaăJ ;e principiu! competiiei- Competiia constă în - A>erea este >ndutăECONO6IE 1l EUROP= pentru a putea achita creditorii# iar restu! se împarte între proprietari-Ce firme lucrea! în &omeniul "iotehniciil irme!e care trans


108/340

An"aFaii din itarea abuBu!ui de putere 'i !uarea în considerare a interese!or socia!e a!e participani!or pieei-.>< Uii^î^

Ce este pia)a internă! ;iaa internă cuprinde întrea"a cerere 'i o

care re>ine în ară# sunt în primu! rnd Germania# Austria# =!anda 'i %uedia- ări!e mai puin deB>o!tatea!e U-E-# care primesc de !a &ru1e!!es mai mu!i bani dect depun# se numesc ări primitoare neto-Un&e se utiliea! noţiunea &e pia)ă nouă # Aceasta este o nouă ramură comercia!ă de !a bursa din ranrurt care se "hideaBă după piaa americană atraa!ori necotate Nasda"- %copu! acestei piee este ace!a de a pune !a dispoBiia tinere!or e po!itice-

Ce ţ!ri sunt numite )ări cu salarii mici 'i de ce5


109/340

Ce este o ipotecă! împo>ărarea unei proprietăi cu o anumită sumă de bani# prin înre"istrarea ei în cartea


110/340

stabi!ite prin !e"e- în p!us# comitetu! întreprinderii trebuie să ascu!te prob!eme!e tuturor membri!or co!ecti>u!uide an"aFai# să !e e1amineBe 'i# dacă este caBu!# să !e susină în mod obiecti> în e! scăBut de deB>o!tare industria!ă-.e asemenea# e!e se caracteriBeaBă 'i prin număru! mare de ana!iBiune# se speră ca rec!ama !a artico!e!e respecti>e să aibăun mare end dreptu! !a despă"ubiri-Cum se str=in=T

ap!r! un stat &e concuren)aAcordnd spriFin domenii!or economice autohtone# care este numit protecionism- =r"aniBaia G-A-T-T-(General Agreement on 6ari!!s and 6rade% interBice !uarea de astama!e# în !imitarea importu!ui sau în acordarea de sub>enii-Ce înseamn! la $urs! cel mai scump si cel mai ietini La deschiderea bursei sunt preBentate ordine de >nBare 'i de cumpărare a aciuni!or- Unii participani >or săcumpere sau să >ndă cu orice pre# adică !a orice curs- Ei o


111/340

Cum 'e nume'c fluctuaiile periodice ale conuncturii economice5%ituaia economică se împarte în e! scăBut-Ce e'te Consiliul Iniunii Europenei Ce! mai important or"an !e"is!ati> a! Uniunii Europene- Ce!e 29 state membre sunt repreBentate în Consi!iu de

mini'trii "u>erne!or !or-Cum 'e ob3ine creşterea renta3ilităii si a producti'ităii unei între&rinderi 5Raiona!iBarea cuprinde toate măsuri!e tehnice# or"aniBatorice 'i socia!e# care urmăresc atin"erea scopuri!ornumite mai sus- Adesea# prin raiona!iBare este e!iberată a!oare-Ce e'te recesiunea economică 5în cic!u! conFunctura!# recesiunea repreBintă enitu! "!oba! anua! procentua! obinut dintr,o in>estiie de capita!- Ea este pentruin>estitori un criteriu pe baBa căruia ei î'i in>estesc capita!u! astine de !a Consi!iu! de AFutor Economic Reciproc ?C=MEC=N- Această comunitateeconomică a state!or comuniste înenii!or de !a Roma au


112/340

Consi!iu! Europei în de a emite bancnote- Cu aFutoru!instrumente!or ei ce!e mai importante# precum po!itica de reBer>e ob!i"atorii# po!itica de scont# po!iticacreditu!ui !ombard 'i po!itica pieei deschise# ea inră cu bani 'i credite a! bănci!or#în a!abi!ă pentru toi membriiuniunii monetare europene după care trebuie să se orienteBe toate bănci!e ări!or participante- .eciBii!e !or cu pri>ire !a dobnBi sunt ob!i"atorii-Branfurt: sediul "ăncii Centrale Bederale enituri!e din specu!aii din >o!umu! proestiii- .e e1emp!u# e!impoBiteaBă specu!aii!e nBarea de bunuri imobi!iare într,un anumit inter>a!de timp-Ce termen &e specialitate &esemnea! atragerea &e încasări la "ugetul statului prin luarea &e

cre&ite într/o perioa&! &e calcul conta$il'%pre deosebire de impoBite# contractarea de datorii de către stat repreBintă doar o încasare temporară- %tatu! se


113/340

Cum se nume3te faa &e oprire a &evoltării economicei %ta"nare# în ersl Concerne!e care des

a petro!u!ui- A în


114/340

de >nBare-Ce conţine legea privitoare la concuren)a neloială l Le"ea pri>itoare !a concurena ne!oia!ă are ro!u! de a apăra e"a!itatea de 'anse a tuturor concureni!or- Ea arescopu! de a menine o Dmora!ă a pieei Fustă- ;rin concurenă ne!oia!ă se îne!e"e orice ine bunei,cu>iine# cum ar ă care îi preBintă pe concureni în mod ne"ati>-Ce constructor &e automo"ile si manager al in&ustriei a ri&icat pe culmi concernul FK'

erdinand ;ie8ch ?W234 este nepotu! !ui erdi,nand ;orsche- E! nu 'i,a putut atin"e scopu! de a de>eni pre'edinte!e societăii în comandită ;orsche- .e aceea a părăsit estitori se reunesc în asocia

Intrebari de cultura generala.doc

Documents

Transcript of Intrebari de cultura generala.doc