8/15/2019 intrebare 5.docx

1/5

5. Cultură şi dezvoltare socială. Teorii cu privire la civilizaţia postindustrială şi la

societatea bazată pe cunoaştere.

Cultură şi dezvoltare socială

În 

urma 

unor  

experienţe 

revelatorii 

 parcurse 

de 

epoca 

noastră, 

dimensiunea 

culturală 

a

dezvoltării a devenit  tot mai evidentă. Teoreticienii au  pus  într-o strânsă ecuaţie raportul dintre

schimbarea social ă ş i schimbarea cultural ă. Componentele 

culturale 

au 

astăzi un rol cauzal, în

sensul tare! al cuvântului, în dezvoltarea societăţilor. "ndicatorii 

culturali 

ai 

dezvoltării 

au o

relevanţă tot mai accentuată. Tot mai mulţi teoreticieni vorbesc astăzi despre #actorii non-

economici ai dezvolt ă rii, despre importanţa sistemului de educaţie, care a devenit un loc strate$ic

în care se  pre$ăteşte viitorul.

%ezvoltarea 

e 

şi 

un 

 proces 

cultural, 

nu 

numai 

economic. 

Corelaţia 

dintre 

dezvoltare 

şi

cultură exprimă de #apt caracterul $lobal al determinismului social. &tim azi că densitatea creaţiei

culturale 'mai ales a celei ştiinţi#ice( din anumite societăţi le-a  propulsat  pe acestea în avan$arda

civilizaţiei contemporane. &tim, de asemenea, în ce măsură competiţia  pe terenul dezvoltării este

adesea o competiţie  pentru in#ormaţia ştiinţi#ică sau o competiţie în domeniul cercetării ştiinţi#ice

#undamentale. "n#ormaţia ştiinţi#ică se dublează la câţiva ani şi ea este o sursă  primară a

dezvoltării. )  produce modernitatea înseamnă a dispune de #orţe culturale care să realizeze

 

e#ectiv 

acest 

lucru.

"nteresul  pentru  problemele culturii este le$at astăzi de noile modele de dezvoltare socială

şi de #aptul că componentele culturii au devenit #actori hotărâtori ai schimbării sociale. În această

competiţie 

culturală 

ce 

are 

loc 

între societăţi 

este important 

să ne sporim #orţa creatoare, să

dezvoltăm un învăţământ #ormativ, care s ă -i înve ţe pe oameni s ă înve ţe sin$uri şi să se adapteze

la complexitatea mediului contemporan. )sistăm 

la 

o accelera ţie a istoriei , la uzura rapid ă a

cuno ştinţ elor ş i la nevoia de reciclare a ideilor,  pentru a rezista în aceast ă competi ţie. *-a

observat 

că 

toate 

resursele 

de 

care 

dispune 

omul 

sunt 

limitate, 

în 

a#ara 

capacităţ ii omului de

înv ăţ a,  care este principial nelimitat ă. +a trebuie stimulată, întrucât  potenţialul uman este

insu#icient #olosit şi datorită unor  condiţii sociale constrân$ătoare.

Teoreticienii #ac astăzi o distincţie clară între cre ş terea economic ă 'acumulare

tehnolo$ică, e#icienţă etc.( şi dezvoltare social ă 'concept care an$aează toate structurile unei

societăţi(. Tehnica 'împrumutată(  poate stimula creşterea economică, dar  nu e sinonimă cu

dezvoltarea socială. )ceasta e solicitarea contradictorie la care trebuie să răspundă aceste

societăţi. 

%ezvoltarea 

 presupune 

o nou ă cultur ă interioar ă, 

 presupune 

schimbarea 

valorilor 

interiorizate a #undaţiilor mentale pe care se înalţă un pattern cultural schimbarea sistemului

8/15/2019 intrebare 5.docx

2/5

de valori, a miloacelor  de expresie simbolică etc..

"nterdependenţa dintre economie 

şi 

cultură a  #ost 

surprinsă de eor$e Călinescu  în următoare

a #ormulă/ "Economia  şi cultura  sunt  doi  poli contradictorii  şi comunicanţi care împing  viaţa

 socială 

după 

acelaşi 

 principiu 

după 

care 

 funcţionează 

 soneria 

electrică" 

8/15/2019 intrebare 5.docx

3/5

T+01"" 21"3"4% C"3"5"6)7") 20*T"4%8*T1")59

Cunoaşerea, in#ormaţia şi comunicarea : noi #actori ai dezvoltării.Teoreticienii din

câmpul ştiinţelor istoriceşi umane au codi#icat schimbările interveniteîn #undamentele civilizaţiei

actuale prin noţiuni di#erite, unele vizând viteza procesului ca atare,altele rezultatul acestuia, dar #enomenul esenţial este acelaşi. )st#el, în anii ;ellşi alţi sociolo$i au propus noţiunea de societate

 postindustrială!, 6bi$nie? >rzezins@i pe cea de revoluţietehnetronică!, )lvin To##ler pe cea de

tranzienţă!, şoc al viitorului! sau al treilea val! al civilizaţiei, care anticipează o societate

in#ormaţională.&i, înainte de toţi aceşti teoreticieni şi pro#eţi ai schimbării, Aarshall Ac5uhan a

surprins în anii ;B= e#ectele sistemului mass-media asupra societăţii, vorbind de $lobalizare!şi

de apariţia unei culturi a audiovizualului, care vadisloca viziunile, concepţiile, valorile,

atitudinile şi comportamentele produse, induse şi associate de cultura scrisă, de alaxia

utenber$!.2entru toţi teoreticienii care au interpretat #enomenul în discuţie, viteza extraordinară

a schimbărilor este determinată de un #actor $lobal, numit revoluţia ştiinţi#ică şi tehnică. În

spateleacestor schimbări ce ne bulversează viaţa se aude huruind marele motor al schimbării : 

tehnica! : scria înD

8/15/2019 intrebare 5.docx

4/5

Cea mai important tendinţă pe care o înre$istrează 4aisbitt în tabloul său este tranzi ţ iahot ă

râtoare de la o societate industrial ă la una in#ormaţională !. 8n moment relevant al

acesteitranziţii este situat de 4aisbitt în deceniul şase 'mai exact înDHB(, când în *8) $ulerele

albe,a#late în posturi tehnice, administrative şi #uncţionăe ti depăşeau ca număr $ulereleș

albastre!.+ste un reper simbolic!, dar şi unul #oarte concret. 2entru prima dată în istorie,într-o

societate dată, cei care produc şi manipulează in#ormaţia devin mai numeroşi şi mai importanţi

decât cei care produc şi manipulează bunuri materiale.

Traseul evolutiv al civilizaţiei! înre$istrază ast#el o deplasare semni#icativă de la #ermier la

muncitor, apoi de la acesta la #uncţionar, iar azi de la toţi aceştia la specialist!şi tehnician!în

domeniul in#ormatic. ÎnD

8/15/2019 intrebare 5.docx

5/5

mară limitată de ale$eri personale, irupem într-o societate noncon#ormistă , cu posibilită i deț

opţiune multiple.

b) Al Treilea Val: civilizaţia postindustrială

)lvin 

To##ler  

a 

etapizat 

istoria 

umană 

în 

trei 

valuri 

civilizaţionale. 

2rimul 

val,civilizaţia agricolă, începe cu revoluţia neolotică şi domină istoria umană  până în  pra$ul

modernităţii, când se declanşează al doilea val, civilizaţia industrială. În a doua  umătate a

secolului NN intră în acţiune al treilea val, civilizaţia  postindustrială. To##ler  consideră că

 puterea a #ost dintotdeauna o combinaţie între  forţă, avere şi cunoaştere. Oenomenul inedit

rezidă în #aptul că 

astăzi se 

schimbă 

 ponderea 

acestor  componente 

în con#i$uraţia  puterii,

însemnătatea lor  #iind acum exact inversă #aţă de ordinea lor  cronolo$ică de apariţie şi de

a#irmare. 4oul sistem de a produce avere 'şi de a instrumenta violenţa( depinde azi complet de

cunoaştere, de comunicaţii, servicii, informaţii, simboluri, software, know -how, computere,

mass-media etc.

)ceastă nouă civilizaţie Peste deopotrivă #oarte tehnică şi antiindustrială!. +ste vorba

de 

o schimbare de  paradi$mă culturală $lobală, de  trecerea spre o civilizaţie  în 

care decisiv

e

sunt cunoaşterea,  procesarea in#ormaţiilor  şi comunicaţiile.

P)cest nou sistem de a #ace avere depinde complet de comunicaţiile instantanee şi

de 

diseminarea datelor, a ideilor, a simbolurilor şi a simbolismului. 1eprezintă, după cum vom

descoperi, o economie supra-simbolică, în sensul exact al cuvântului. *osirea sa este

trans#ormaţională. '...(. )cest nou sistem ne poartă cu un pas $i$antic dincolo de producţia dema

să, spre specializarea crescândă a produselor, dincolo de mar@etin$ul de masă, spre nişe şi

micromar@etin$, dincolo de corporaţia monolitică, spre noi #orme de or$anizare, dincolo de

naţiunea stat , spre operaţiuni care sunt atât locale cât şi $lobale şi, dincolo de proletariat, spre

un nou Qco$nitariatR!.