Diagnostica activitatii de producere a S.A. TRAIREA Masuri de imbunatatire, propuneri Teza de licentaCUPRINSINTRODUCERE.Capitolul I....1. Caracteristica generala a intreprinderii1.1 Scurt istoric....1.2 Pozitia in ramura a intreprinderii1.3 Structura organizatorica a intreprinderii . 1.4 Forma de organizare..1.5 Produsele societatii.. 1.6 Pietele de desfacere...1.7 Dinamica si structura vanzarilor....1.8 Promovarea....1.9 Indicatorii tehnico-economici de baza ai intreprinderii1.10 Dinamica volumului de productie in expresie naturala pe anii 2003-2007Capitolul II..2.Analiza diagnostica a managementului productiei2.1. Definitia stiintifica a managementului productiei2.2. Procesul de management..3. Analiza produselor de baza..3.1. Analiza produsului3.2. Sortimentul produselor de baza.3.3. Volumul produselor de baza..4. Structura, tendinte.4.1. Tendinte.4.2. Analiza cheltuielilor pe produse4.3. Analiza sistemelor de lansare a produselor in productie4.4. Organizarea lansarii produselor noi..4.5. Analiza tehnologiilor.4.6. Organizarea activitatii a controlului calitatii.4.7. Controlul calitatii la S.A. TRAIREA..4.8. Metodica calitatii.5. Analiza sistemelor de productie5.1. Planificarea productiei.5.2. Planificarea si asigurarea cu materie prima si materiale auxiliare6. Analiza utilajului tehnologic.6.1.Mijloace fixe principale. Starea mijloacelor fixe pe sectii.6.2. Organizarea, intretinereasi repararea utilajului tehnologic6.3. Sisteme si metode de organizare a repararii utilajelor...6.4. Sisteme de reparatii pe baza constatarilor..6.5. Sistemul de reparatii..7. Analiza stocurilor7.1. Stocurile7.2. Notiuni generale si importanta stocurilor pentru intreprindere..7.3. Clasificarea stocurilor7.4. Metoda exploatarii.Capitolul III.8. Analiza SWOT a intreprinderii S.A. TRAIREA8.1. Probleme de urmarit in analiza intreprinderii.8.2. Problemede urmarit in analiza mediului9. Masuri si propuneri....9.1. Masuri de implementare a metodelor manageriale performanteCONCLUZIIBIBLIOGRAFIE ANEXA 1.. ANEXA 2.

INTRODUCEREProiectul de fata se doreste a fi un spijin concret tuturor celor care doresc sa aprofundeze, prin informatiile puse cu generozitate la dispozitie atat de autoarea acestei lucrari cat si de alti autori care sau ocupat indeaproape de subiectul pus in discutie, procesul tehnologic pe care il implica o activitate de productie in cadrul unei intreprinderi de dimensiunile si anvergura S.A. TRAIREA. Sunt prezentate in cadrul lucrarii de fata, atat informatii cu caracter istoric, cat si informatii din domeniu, privind, pozitia in ramura a intreprinderii, structura organizatorica a acesteia si o serie de produse, pe care sociatatea le pune in vanzare, in cadrul lanturilor de magazine proprii, a angrourilor din intreaga tara, a partenerilor interni sau externi cu care societatea a incheiat contracte de colaborare etc. Totodata lucrarea de fata mai cuprinde informatii utile, privitor la piata de desfacere a produselor S.A. TRAIREA, dinamica si structura vanzarilor si respectiv a indicatorilor tehnico-economici de baza ai intreprinderii. Este cunoscut faptul ca, odata cu innoirea parcului tehnologic si profesionalizarea personalului angajat, de la an la an, exportul intreprinderii a crescut, datele prezentate fiind mai mult decat elocvente in acest sens. De la o productie anuala de 9006 tone in anul 2003, la o productie anuala de 11271 tone in anul 2007, S.A TRAIREA este unul dintre etaloanele industriei din Republica Moldova si unul dintre principalii exportatori ai tarii. Eficientizarea ritmului de productie este reflectat si in rentabilizarea distributiei personalului, astfel, acesta in procente arata in felul urmator: aparatul de conducere ocupa 17,4% din numarul total al angajatilor, sectiile productive 80,9%, iar sectiile neproductive 1,5%. Cresterea este asigurata in principal de trei categorii de factori: managementul (64%), capitalul (16%), si forta de munca (20%).Evolutia intreprinderilor in Republica Moldova din ultimii ani indica tot mai evident faptul ca activitatea manageriala trebuie sa fie orientata catre client si catre schimbare. n contextul globalizarii economiei si, implicit al dezvoltarii mediului concurential, procesul managerial se releva a fi o complexitate deosebita la toate nivelele. Prin urmare, devine strict necesara cautarea celor mai adecvate metode care sa asigure desfasurarea activitatii intreprinderilor in conditii de competitivitate si profitabilitate aceasta presupune derularea unor actiuni organizatorice profitabile. Aceasta eficienta a metodelor si tehnologiilor moderne de management. O atare abordare a gestiunii intreprinderii poate fi realizata insa, doar in baza unui suport informational adecvat intrucat, procesul decizional presupune numeroase informatii care trebuie elaborate, furnizate, interpretate si riguros controlate.Managementul costurilor presupune derularea unor actiuni organizatorice capabile sa permita utilizarea cat mai eficienta, informatia despre costuri este foarte importanta. Sub dublul efect a cresterii presiunii concurentei si al sporirii numarului de produse de productie, intreprinderile sunt fortate sa-si analizeze mai bine costurile, pentru a determina cu cea mai mare decizie preturile de vanzare si marjele de profit realizabile pentru fiecare produs. Cunoasterea datelor este necesara si pentru luarea deciziilor adecvate si urmarirea executarii acestora. Cele mai bune dintre ele vizeaza influentele mediului de afaceri asupra activitatii de business, masura in care costurile intreprinderii sunt competitive, marja de profit a intreprinderii potrivit structurii sale de productie, evolutiile costurilor si masurarile ce se pot lua; marimea abaterilor de la indicatorii bugetati si influenta acestora asupra afacerii in general si a marjelor de productie in particular.n legatura cu aceasta noua viziune o importanta deosebita se acorda astazi sistemului de management al costurilor.Daca privim in trecut, putem mentiona ca trecerea de la evidenta cheltuielilor la managementul costurilor a fost un prim progres. Pentru a gasi un raspuns mai adecvat problemelor economice, in lumea stiintifica, o deosebita atentie se acorda atat teoriei, cat si practicii calcularii costurilor in scopuri manageriale. n diverse publicatii se critica sistemul actual de calculare a costurilor productiei. Economistii din tarile in tranzitie trateaza metodele si practicile de calcul, in deosebi drept mostenire de la sistemul centralizat de planificare.n prezent insa se studiaza trecerea de la managementul costurilor la managementul strategic al costurilor, in acest caz, informatia despre costuri este utilizata pentru dezvoltarea strategiilor superioare, cu scopul atingerii avantajului competitiv. Deci aplicarea managementului costurilor in organizatiile din Republica Moldova inca mai manifesta unele deficiente cu parere de rau, cu toate ca economistii din tarile de tranzitie au incercat sa introduca abordari moderne de calculare a costurilor in scopuri strategice manageriale, cunoscute si utilizate in tarile cu economie dezvoltata. nsa ei nu au atras atentia ca aceste modalitati de abordare a managementului costurilor sunt introduse intr-un mediu nou concurential diferit de cel al tarilor dezvoltate.Minimizarea costurilor de productie este deosebit de importanta in conditiile in care factorii de productie sunt limitati si epuizabili. Astfel rolul hotarator in minimizarea costurilor il are cresterea randamentului factorilor de productie ce se utilizeaza in conditiile inovatiei, ale perfectionarii spiritului de economisire a resurselor.Privind problema la nivel international, se observa ca se impune reducerea costului pe unitate de produs in interiorul fiecarei tari in vederea asigurarii competitivitatii produselor autohtone si realizarii unor schimburi economice eficiente pe piata internationala. n contextul relatiilor economice externe contemporane exista parerea ca Piata unica europeana, ducand la scaderea costului creditelor, la concurenta si la cresterea productivitatii muncii, va crea o presiune asupra costurilor, in sensul reducerii lor, ca si asupra preturilor europene in general si prin aceasta se va trece la o mai buna competitivitate europeana. Reducerea costurilor corelate cu preocuparile de comert exterior vor contribui la sporirea produsului national brut.Forta de munca are o influenta considerabila asupra productivitatii muncii, rezultatele pozitive de pana acum putand fi asigurate deoarece s-a actionat sistematic in urmatoarele directii: educatiea, instruirea si perfectionarea pentru munca prestata, precum a fost remarcat anterior; accesul la cunostintele generale si tehnologice care sa creeze premisele unei gandiri realiste, lucide, sistemice si inovative; asigurarea conditiilor pentru recuperarea capacitatii de munca prin salarizare, programul de lucru, hrana, ambient, odihna si recreere; stimularea si motivarea angajatilor pentru depasirea performantelor prestabilite sau asigurarea unui client social corespunzator: sanatate, siguranta, cultura organizationala.Doresc, in final, tuturor celor care vor aprofunda studiul acestei lucrari, aceasta scurta intreprindere stiintifica sa-i ajute in demersul pe care doresc sa-l initieze si, astfel, acest prim pas sa le fie de bun augur.CAPITOLUL I.1. Caracteristica generala a intreprinderii.1.1. Scurt istoric:Fabrica de cofetarie TRAIREA a fost creata in baza unor facilitati de productie datand din 1946. Fabrica a activat ca intreprindere de stat pana in 1922, cand a fost transformata in intreprindere de arenda. n 1993 intreprinderea a devenit societate pe actiuni, 44% din actiunile sale fiind distribuite angajatilor. n 1994 actiunile ramase ale statului 56% au fost scoase la licitatie contra bonuri patrimoniale si vandute integral persoanelor fizice, fondurilor de investitii si companiilor de stat din Moldova.Fabrica de cofetarii TRAIREA si a inceput activitatea de la o simpla producere mestesugareasca in anul 1946. Fiind inzestrata cu utilaje si tehnologii intreprinderea deinea un loc de frunte in fosta Uniune Sovietica, producand un vast sortiment de produse de cofetarii. Pana in anii 90 capacitatea de producere a constituit circa 40 mii tone anual. nsa destramarea relatiilor dintre fostele republici unionale, excluderea comenzilor centralizate de stat a adus la micsorarea considerabila a volumului de producere. Pana in anul 2001 S.A. TRAIREA producea circa 6000 tone de produse, reiesind din cerintele preponderent a pietei interne. n ultimii trei ani intreprinderea a reusit sa depaseasca cifra de 9000 tone si tinde spre majorarea si pe viitor a volumului de producere.Actualmente intreprinderea produce noua grupe de produse, precum: caramela, bomboane, ciocolata, produse de ciocolata, iris, drajeuri, produse pastilo-marmelade, napolitane si torte din ciocolata si gofra, intr-o varietate vasta de sortimente, calitate inalta de consum. n structura sa, intreprinderea include:- intreprinderea de cofetarii TRAIREA intreprindere de baza in or. Chisinau cu trei hale de producere, fiecare inzestrate cu utilaj specializat (capacitatea de producere anuala constituie 25,9 mii tone);- B.S.C.T. biroul specializat, experimental in constructii si tehnologii (Chisinau), sectie mecanica, cazangerie, sectie de compresoare, sectie de constructii s.a.;- Filiala Saturn din Donduseni specializata in producerea semifabricatelor din fructe pentru industria de cofetarii.S.A. TRAIREA dispune de o retea de magazine specializate in numar de 31 si care la randul sau includ 25 de filiale, care sunt dislocate pe intreg teritoriul republicii.Intreprinderea este monopolista si reprezinta ramura Industriei de cofetarii in republica. Are o activitate rentabila si isi onoreaza obligatiunile fata de Bugetul Consolidat, Casa Notionala de asigurari sociale, Banci, furnizori de materie prima si materiale, angajati.n cadrul societatii activeaza circa 1600 de angajati. Intreprinderea are potential uman pozitiv, ce include specialisti cu studii necesare de profil si experienta. Strategia managementului resurselor umane prevede elaborarea unui sistem de motivare si remunerare, ce tine nemijlocit de aportul si rezultatele fiecarui individ.Necatand la faptul, ca S.A. TRAIREA este inclusa in lista intreprinderilor monopoliste, ea nu este unica intreprindere ce produce produse de cofetarii. Trebuie de mentionat faptul, ca la moment concurenta unor grupe de produse de cofetarii este destul de mare. Avantajul productiei il constituie utilizarea la producerea produselor de cofetarii a principalelor bogatii a republicii a diferitor ingredienti din fructe, ce imbina in sine o materia prima specifica ramurii fructe, nuci, scortisoara, mac, ciocolata, s.a. cu un gust exceptional si o aroma corespunzatoare. Un alt avantaj este ca TRAIREA a pastrat toate traditiile in producerea dulciurilor imbunatatind in permanenta calitatea.1.2. Pozitia intreprinderii in ramura. n industria alimentara, o importanta mare o are industria produselor de panificatie si de cofetarie. Aceste produse sunt utilizate in consumul zilnic al populatiei. Din aceste considerente este foarte important ca o intreprindere care produce asa tipuri de produse sa atraga atentie calitatii produselor sale, ceea ce duce tot mai mult la intensificarea concurentei.Actualmente, pe piata produselor de panificatie si de cofetarie functioneaza un numar mare de firme de panificatie si de cofetarie, insa totusi cel mai mare producator de pe piata autohtona ramane S.A TRAIREA.n anul 2006, de altfel, ca si anii precedenti, 19,2% din produse au fost realizate prin intermediul comertului specializat, 8,6% din volumul total de vanzari a constituit exportul si 72,2% din vanzarile societatii au fost efectuate prin intermediul bazelor angro si a cumparatorilor mici. Deci structura vanzarilor este urmatoarea: 91,4% o constituie piata interna si 8,6% exportul. n continuare sunt prezentate principalele caracteristici ale pietii produselor de cofetarii din Moldova la sfarsitul anului 2006:- Volumul. Piata are un volum de 18 mii tone, circa 50% din care ii revine societatii. Principalele produse sunt ciocolata si produsele de ciocolata, caramela, bomboanele, drajeurile, batonasele, napolitanele si zefirul. Piata are un caracter sezonier, majoritatea vanzarilor axandu-se in jurul sarbatorilor de Pasti (martie, aprilie), de Craciun si Anul Nou (noiembrie, decembrie, ianuarie). Volumul cel mai mic al vanzarilor se inregistreaza in luna februarie si vara, cand pomusoarele si fructele substituie dulciurile in alimentatie;- Cumparatorii. Cel mai mare segment demografic al pietii este familia cu venituri medii (150-300 USD pe luna) - circa 60%, la care se orienteaza majoritatea producatorilor si intermediarilor si unde exista cea mai mare concurenta. Piata este foarte sensibila la preturi - reducerea preturilor cu 10-15% in iunie 2001 de catre societate a provocat o crestere a vanzarilor lunare cu 85% fata de anul precedent, ceea ce a permis majorarea volumului de producere de la 5000 tone/an pana la 9000 tone/an. Segmentul geografic cel mai mare este orasul Chisinau - 60%, restul revenind provinciei - in special oraselor cu populatie mai mare - Balti, Cahul, Orhei, Floresti, Soroca, s.a;- Producatorii (concurenta). Producatorii pot fi impartiti in interni si externi. Producatorii interni sunt TRAIREA (toata gama de produse), Nefis (caramela, napolitane, biscuiti, bomboane), Franzeluta (napolitane, batonase, biscuiti), Bonfetti (caramela, biscuiti), Daron Lux (napolitane) si Omega (bomboane). Producatorilor interni le revine peste 60% din piata, iar societatea fabrica circa 70% din productia interna. Producatorii externi sunt unitati cu profil similar cu cel al societatii fabricile din Donetk, Kiev, Vinita, Odesa si Harkov - care produc si ei toata gama de produse disponibila pe piata. O buna parte din productia externa importata se importa ilegal, volumul oficial al importului constituind cateva mii de tone anual (fata de volumul pietei de 18 mii tone);- Distributia. Producatorii isi desfac productia direct sau prin intermediari. Distributia directa se efectueaza prin retele proprii de magazine, circa 70 la numar sau prin piete de marfuri. Distributia indirecta se face prin angrosisti, care vand ulterior productia magazinelor sau pietelor. Restul 6,3% din vanzarile societatii sunt destinate pietelor externe. Cele mai mari livrari in 2006 s-au facut in tari cum sunt Romania, Israel, Rusia, Estonia si Germania. Pana la moment majoritatea livrarilor la export au fost efectuate in dolari USA. Actualmente se poarta negocieri in vederea livrarilor catre reteaua Metro Romania unde valuta contractului va fi Euro. Deoarece geografia si specificul pietelor de export difera prea mult, in continuare vor fi prezentate doar cateva trasaturi comune ale pietelor de export pentru produsele societatii:- Producatorii. Produsele fabricilor moderne din Europa, inclusiv a celor nou construite din Europa Centrala si de Est, sunt superioare calitativ produselor societatii. Concurenta directa cu acestia este posibila doar prin pret, calitate sau marca comerciala;- Consumatorii. Printre consumatorii produselor societatii in Germania si Israel pot fi mentionati, ca grup aparte, emigranti din fosta URSS, care recunosc marcile comerciale din perioada sovietica;- Distributia. Distributia se efectueaza prin diversi agenti economici, unii din care obtin statut de dealer de tara cu conditia respectarii unui grafic de achizitii cu un volum stabilit si interzicerea de a vinde produse similare.S.A. TRAIREA este una dintre putinele intreprinderi din Republica Moldova care pastreaza imaculata marca superioara a calitatii. Este liderul incontestabil in vederea producerii si comercializarii produselor de cofetarie in intreaga tara. Este o intreprindere economica importanta si de perspectiva cu o dezvoltare dinamica in crestere, care pune accentul pe calitatea inalta a produselor si pret competitiv in vederea satisfacerii nevoilor consumatorilor si stabilirii relatiilor de cooperare cu partenerii de afaceri stabili atat din tara cat si peste hotare. La momentul dat concurenta pe piata interna a unor produse de cofetarii este destul de mare. Ea este creata de produsele de cofetarii importante, mai ales din Ucraina si de cele autohtone produse de cativa producatori. n ultimul timp a sporit foarte mult concurenta cat pe piata interna precum si pe piata externa a produselor de cofetarie.Volumul productiei intreprinderilor industriei alimentare si a bauturilor in ansamblu s-a diminuat cu 9,5%. Totodata, s-a inregistrat majorarea productiei la intreprinderile cu urmatoarele activitati: fabricarea produselor de morarit (de 1,6 ori); fabricarea de cacao, ciocolata si produselor zaharoase de cofetarie (cu 16%); fabricarea apei minerale si bauturilor racoritoare (cu 29,5%) prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor (cu 10,6%), productia, prelucrarea si conservarea carnii si a produselor din carne (cu 23,9%), fabricarea produselor lactate (cu 3,4%); fabricarea produselor de morarit (cu 57,8%), fabricarea painii si a produselor de patiserie proaspete (cu 7,5%).Pozitia intreprinderii pe piata de asemenea se poate de observat din tabelul de mai jos: Tabelul 1.1.Concurentii intreprinderii la produsele de cofetarieDenumirea firmeiPreturiCalitateaDistributia

JoaseMediinalteJoasaMedienaltaCase de comertDistribuitori

TRAIREA

Nefis

Franzeluta

Bonfetti

Daron Lux

Omega

Analizand minutios tabelul respectiv se observa bine ca produsele de cofetarie de calitate, la preturi relativ competitive ii revin S.A TRAIREA si de asemenea o cota insemnata pe piata din Chisinau o au S.A.Franzeluta si Nefis.Cea mai mare putere de influenta asupra mediului concurential al intreprinderilor de producere a produselor de cofetarie din Moldova o au competitorii si furnizorii de materie prima, care practic, si dicteaza situatia economica in ramura. Inexistenta unei metode unice de evaluare a competitivitatii face dificila evaluarea competitivitatii intreprinderilor autohtone. n prezent, in practica mondiala si in Republica Moldova, nu exista o metoda unica bine definita si stiintific argumentata de evaluare a competitivitatii intreprinderii.Evaluarea competitivitatii intreprinderii pe o piata sau un segment concret se bazeaza pe o analiza detaliata a potentialului intreprinderii, a posibilitatilor tehnologice, de producere, financiare, de desfacere etc. Obiectivul principal nu este de a stabili ce face intreprinderea, dar cum face, in raport cu ceilalti. Pentru a putea pozitiona firma in mediul concurential, este necesar intocmirea matricei de evaluare a factorilor interni, astfel incat sa determinam puterea globala interna a firmei. Pentru diagnosticarea potentialului firmei, folosim matricea de evaluare a factorilor interni MEFI. n cadrul acesteia, fiecare factor de analiza este evaluat prin intermediul unui coeficient subunitar de importanta (Ki) si a unei note (Ni) de la 1 la 5. Am luat in studiu comparativ cu S.A. TRAIREA cele doua principale firme concurente, S.A. Franzeluta si Nefis. 1.3. Structura organizatorica a intreprinderii.Organizarea structurii de conducere a TRAIREA S.A. s-a format in rezultatul evolutiei treptate a intreprinderii. Exista tendinte de formare a unor noi structuri democratice la intreprindere evaluate sub prisma motivatiei procesului de munca, formarii noilor functii de conducere si schimbarii conjuncturii pietei.Toate persoanele de nivelul superior lucreaza conform specialitatii si au un stagiu de munca nu mai putin de 12 ani.Ca la majoritatea intreprinderilor din R.M. structura organizatorica este bazata pe principiul functional. Managementul este constituit din trei nivele ierarhice:- Director general;- Directori pe functii;- Conducatori de sectii.Este prezent un inalt nivel de centralizare. La momentul actual la intreprindere numarul scriptic de personal este de 1613 persoane, dintre care functionari - 110, cu studii superioare-560 de persoane si cu studii medii speciale - 943 de persoane.Muncitori sunt 1613 de persoane, dintre care 1340 personal de baza, 175 - personal auxiliar si personal neproductiv - 98. Studii superioare au numai 8% din numarul total de lucratori, in special sunt lucratorii din administratie - 85%. Personalul administrativ si de conducere este constituit din lucratori ce au studii speciale si superioare.Angajarea si concedierea personalului se face prin ordinul directorului in corespundere cu conditiile contractului colectiv de munca, incheiat intre comitetul sindical si administratia intreprinderii. Pentru structura organizatorica data este foarte greu de a crea si a mentine un climat de incredere, in unele cazuri este necesara schimbarea mentalitatii si comportamentului angajatilor. Lipseste initiativa proprie, ea poate aparea doar in urma unei motivari materiale.Acest tip de structura nu totdeauna face fata unui mediu dinamic in stare de incertitudine si risc. Poate conduce la exagerarea importantei fiecarei functiuni in parte in detrimentul interesului general al intreprinderii; poate duce la aparitia conflictelor dintre managerii functionali, fiecare fiind preocupat de propriile sale atributii; presupune flexibilitate si adaptabilitate redusa; dificultati de coordonare intre functiuni, putand conduce la supraincarcarea managerului general, pe masura ce dimensiunea firmei sau activitatea sa se diversifica, necesitand dispozitive de coordonare specifice care fac sa se piarda simplicitatea schemei initiale.1.4 Forma de organizare.ntreprinderea este organizata ca societate pe actiuni de tip deschis, cu sediu pe adresa str. Columna 162, 2004 Chisinau, Republica Moldova. Societatea a fost inregistrata la 28 septembrie 1992. Principalele genuri de activitate inscrise in statut sunt urmatoarele:- producere si comercializarea produselor de cofetarii;- elaborarea si aplicarea tehnologiilor noi de fabricare a produselor de cofetarie;- organizarea comertului en-detail;- practicarea activitatii de comert exterior si de intermediere;Acordarea serviciilor si practicarea altor genuri de activitate, ce nu sunt interzise de lege.a) Structura proprietarilor.Din 1994 structura actionarilor s-a schimbat in directia consolidarii. n august 2004 a fost procurat un pachet de actiuni de circa 30%, in scopul micsorarii capitalului social, fapt ce a fost realizat. n decembrie 2004 au fost finisate toate procedurile de inregistrare in urma carora capitalul social actualmente este de 21691920 lei, ce corespunde inregistrarilor in Statutul Societatii.n prezent, cel mai mare pachet ii apartine unui investitor din Emiratele Arabe Unite firmei ALSAQR F.Z.E. 50,44%, urmat de o firma din Federatia Rusa Fobos SRL 14,7% si o firma locala SRL Burex 11,06% si de o persoana fizica si alti actionari 23,67%. Din 23,67% actionari ce ar detine mai mult de 5% nu sunt. Actuala structura a actionarilor este prezentata pe urmatoarea diagrama:Structura actionarilor S.A. TRAIREAb) Organele de conducere.Adunarea generala a actionarilor este organul principal al Societatii si stabileste directii de activitate ale societatii. Consiliul Societatii este organul care conduce societatea intre adunarile generale si la moment intruneste 7 membri (dupa statutul aprobat in redactie noua in decembrie 2004 a intrunit 5 membri). Consiliul isi delegheaza o parte din competentele Organului Executiv, care este prezentat de Directorul General.c) Detalii despre managementul companiei.Managementul de varf al companiei este prezentat de directorul general, directorul comercial, directorul productiei, directorul financiar si director tehnic. Dupa aceasta urmeaza sefii de sectii, departamente si specialisti.d) Marci comerciale. Principalul activ intangibil este marca de fabrica - TRAIREA. Aceasta marca este inregistrata la Agentia pentru Protectia Proprietatii Intelectuale (AGEPI). n prezent sunt depuse actele pentru inregistrarea marcii de firma in cateva tari din Europa. n scopul protejarii produselor societatea a inregistrat 14 marci de produse, mai ales la produsele noi implementate, pentru a nu admite producerea produselor similare de catre concurenti. Politica societatii este de a si inregistra marcile de produs dupa unificarea acestora.1.5. Produsele Societatii.Societatea fabrica o gama de produse de cofetarii. Principalele produse sunt: bomboanele glasate cu glazura de ciocolata, bomboane glasate cu glazura de cofetarii, bomboane neglasate, caramela, napolitane, iris, zefir, drajeuri, tablete de ciocolate, biscuiti, ciocolata. Tabelul ce urmeaza prezinta categorii de produse fabricate, numarul de produse in categorie si principalele marci comerciale din fiecare categorie:- Caramele - 47 Teatrale, mentola, duchesse, berberis, visinele, prune, victoria, revelion, fulgusor; tip ambalaj eticheta, cutie.- Marmelada 4 diverse, neambalat, cutie;- Zefir si zefir in ciocolata 2 diverse, neambalat;- Napolitane - 11 diverse, neambalat, eticheta;- Drajeuri 13 diverse, neambalat, eticheta;- Bomboane neglasate 6 decelus, ciobanas, batonase Tighina, spectru; eticheta;- Iris 4 diverse, eticheta;- Bomboane glasate cu glazura de cofetarie 29 diverse, etichete, cutie;- Bomboane cu glasura de ciocolata 70 Livada Moldovei, griliaj, fructe in ciocolata, meteorit, joc, primavara, do-re-mi, gloria, favorit, dorinta, lapte de pasare, eticheta, cutie;- Ciocolata 25 lux, dor, terra, premier, gloria, eticheta;- Torte 9 diverse, cutie;- Produse diabetice din fiecare grupa 7 diverse, eticheta, cutie;- Biscuiti 2 diverse, cutie.La fabricarea produselor sunt utilizate mai multe tipuri de materii prime. Principalele sunt: zahar, boabe de cacao, melasa de porumb, arahide, arome si grasimi de cofetarie (vezi sectiunea Factori de Productie mai jos). Durata de pastrare a produselor variaza intre 3 12 luni.Produsele din interiorul fiecarei categorii difera prin ingrediente si ambalaj. n ultimii ani societatea a dezvoltat cate 14 28 produse noi pe an.Atitudinea serioasa a intregului personal asigura achizitionarea materiei prime de o calitate inalta, astfel garantand productiei finite o calitate inalta.n domeniul calitatii in ultimii ani a fost prevazuta o activitate importanta, in rezultatul caruia a fost obtinut Certificatul de conformitate, conform cerintelor aplicate de Standardele Rusesti. Organul de certificare a productiei alimentare a Rusiei Ros test(Moscova) a eliberat certificatele de conformitate in sistemul calitatii si licentierii care da dreptul de a folosi semnul conformitatii sistemului de certificare GOST R pe ambalaj. Acest fapt a dat posibilitatea de a exporta productia gata in Rusia fara certificarea de mai departe in organele de certificare al Rusiei. Pe perioada anului raportat a fost recapatat un segment pe piata Rusiei, care pe parcursul ultimilor 2 ani practic era pierdut. n octombrie anul 2001 intreprinderea a fost certificata in Sistemul International al Calitatii ISO 9001-1994. Pe parcursul anului raportat la intreprindere, a fost realizat un sir de masuri in vederea pregatirii pentru testarea Sistemului de management al calitatii ISO 9001-2000 de catre organismul de certificare german TUV CERT si deasemenea de catre sistemul national de certificare al Republicii Moldova. Aceste certificate demonstreaza inca o data ca produsele noastre sunt de calitate inalta. Este un sistem al calitatii de management si ii mobilizeaza pe toti, incepand de la lucratori si terminand cu directorul, sa respecte toate cerintele din domeniul calitatii.1.6. Pietele de desfacere.n anul 2006, de altfel, ca si in anii precedenti, 19,2% din produse au fost realizate prin intermediul comertului specializat, 8,6% din volumul total de vanzari a constituit exportul si 72,2% din vanzarile societatii au fost efectuate prin intermediul bazelor angro si a cumparatorilor mici. Deci structura vanzarilor este urmatoarea: 91,4% o constituie piata interna si 8,6% exportul. n continuare sunt prezentate principalele caracteristici ale pietei produselor de cofetariei din Moldova la sfarsitul anului 2006:- Volumul: Piata are un volum de 18 mii tone, circa 50% din care ii revine societatii. Principalele produse sunt ciocolata si produsele de ciocolata, caramela, bomboanele, drajeurile, batonasele, napolitanele si zefirul. Piata are un caracter sezonier, majoritatea vanzarilor axandu-se in jurul sarbatorilor de Pasti (martie, aprilie) si de Craciun si Anul Nou (noiembrie, decembrie, ianuarie). Volumul cel mai mic al vanzarilor se inregistreaza in luna februarie si vara, cand pomusoarele si fructele substituie dulciurile in alimentatie. - Cumparatorii: Cei mai mare segment demografic al pietei este familia cu venituri medii (USD 150 300 pe luna) circa 60%, la care se orienteaza majoritatea producatorilor si intermediarilor si unde exista cea mai mare concurenta. Piata este foarte sensibila la preturi reducerea preturilor cu 1015% in iunie 2001 de catre societate a provocat o crestere a vanzarilor lunare cu 85% fata de anul precedent, ceea ce a permis majorarea volumului de producere de la 5000 tone/an pana la 9000 tone/an. Segmentul geografic cel mai mare este orasul Chisinau 60%, restul revenind provinciei in special oraselor cu populatie mai mare Balti, Cuhul, Orhei, Floresti, Soroca s.a..- Producatorii (Concurenta). Producatorii pot fi impartiti in interni si externi. Producatorii interni sunt TRAIREA (toata gama de produse), Nefis (caramela, napolitane, biscuiti, bomboane), Franzeluta (Napolitane, batonase, biscuiti), Bonfetti (caramela, biscuiti), Daron Lux (napolitane) si Omega (bomboane). Producatorilor interni le revine peste 60% din piata, iar societatea fabrica circa 70% din productia interna. Producatorii externi sunt unitati cu profil similar cu cel al societatii fabricile din Donetk, Kiev, Vinita, Odesa, si Harcov care produc si ei toata gama de produse disponibila pe piata. O buna parte din productia externa importanta se importa ilegal, volumul oficial al importului constituind cateva mii de tone anual (fata de volumul pietei de 18 mii tone). - Distributia: Producatorii isi desfac productia direct sau prin intermediari. Distributia directa se efectueaza prin retele proprii de magazine (TRAIREA), circa 70 la numar sau prin piete de marfuri. Distributia indirecta se face prin angrosisti, care vand ulterior productia magazinelor sau pietelor. Restul 6,3% din vanzarile societatii sunt destinate pietelor externe. Cele mai mari livrari in 2006 s-au Facut in tari cum sunt Romania, Israel, Rusia, Estonia si Germania. Pana la moment majoritatea livrarilor la export au fost efectuate in dolari SUA. Actualmente se poarta negocieri in vederea livrarilor catre reteaua Metro Romania unde valuta contractului va fi EURO. Deoarece geografia si specificul pietelor de export difera prea mult, in continuare vor fi prezentate doar cateva trasaturi comune ale pietelor de export pentru produsele societatii: - Producatorii. Produsele fabricate moderne din Europa, inclusiv a celor nou construite din Europa Centrala si de Est, sunt superioare calitativ produselor societatii. Concurenta directa cu acestia este posibila doar prin pret, calitate sau marca comerciala.- Consumatorii. Printre consumatorii produselor societatii in Germania si Israel pot fi mentionati, ca grup aparte, emigranti din fosta URSS, care recunosc marcile comerciale din perioada sovietica.- Distributia. Distributia se efectueaza prin diversi agenti economici, unii din care obtin statut de dealer de tara cu conditia respectarii unui grafic de achizitii cu un volum stabilit si interzicerea de a vinde produse similare.1.7. Dinamica si structura vanzarilor.Societatea a vandut in perioada 2003-2007 produse de cofetarii in volum de 69 mii tone pe an. Volumul total al vanzarilor (fara TVA) in aceeasi perioada a constituit 133237 milioane lei. Urmatorul tabel arata dinamica vanzarilor in tone si lei MD in ultimii 5 ani. Tabelul 1.2Dinamica vanzarilor. IndicatoriUnit.de masuraAnul2003Anul2004Anul2005Anul2006Anul2007

1.Volumul productiei in expresie naturalatone900687669387963211271

2.Volumul vanzarilorMii lei250156250530303448341896411937

Cauzele majorarii volumului vanzarilor in 2003 2007 au fost urmatoarele:- Majorarea veniturilor reale ale consumatorilor;- Majorarea salariilor, stabilizarea monedei nationale, fluxul mare de valuta transferat de catre persoanele ce activeaza peste hotarele tarii, ce a crescut veniturile reale ale consumatorilor. Deoarece preturile la materia prima sunt exprimate in USD sau EURO, societatea a mentinut preturile de desfacere in MDL, in unele cazuri chiar a redus. Consumatorul a reactionat prin orientarea spre produse de o calitate buna si la un pret convenabil. n consecinta, cota de piata a societatii a crescut de la 6000 tone in 2001 pana la 9000-10000 tone in anii ulteriori.- Politica de preturi. n perioada analizata produsele societatii au devenit mai accesibile consumatorilor prin aplicarea calitatii inalte si a unor preturi mai accesibile decat cele ale concurentei ucrainene la unele grupe de produse. Societatea a creat un sistem flexibil de preturi, care in unele cazuri avantajeaza cumparatorii sa nu stabileasca un adaos comercial mare, pentru a vinde produsele mai departe, dar sa profite de un volum mai mare, care va compensa cel din urma.Vanzarile pe pizza externa sunt orientate preponderent spre vest Romania, Israel, Germania, Rusia, Estonia. Caracteristica vanzarilor pe aceste piete este prezentata in sectiunea Pietelor de Desfacere mai sus. Este de nota cota mica detinuta de Rusia in totalul vanzarilor in perioada sovietica societatea isi vira majoritatea produselor in zona estica a Rusiei. Faptul se explica prin protejarea pietii rusesti prin aplicarea taxelor la importul, concurenta din partea producatorilor interni rusi si a celor ucraineni si lipsei unei strategii de patrundere pe acest segment geografic. In perspectiva apropiata vanzarile de export urmeaza a fi orientate spre Romania.- Distributia. Societatea isi desfacere produselor prin intermediul angrosistilor , firmelor de comert locale si magazinelor proprii. Pe piata externa societatea activeaza prin intermediul dealerilor. Caracteristicile fiecarui canal sunt prezentate in continuare:- Angrosistii sunt 5 baze angro mari din Chisinau, din care TRAIREA Com baza proprie. Acest canal a inceput sa se dezvolte din 2000, absorbind mai mult de 65% din vanzari in 2006. Strategia de marketing a societatii este orientata spre dezvoltarea acestui canal si dezvoltarea propriei retele de distributie. Pana la moment activitatea intre SA TRAIREA si bazele angro sa desfasurat normal, probleme referitor la achitarea pentru productia livrata nu au fost. De asemenea nu au existat litigii, referitor la relatiile dintre TRAIREA si bazele angro.- Reteaua de magazine de firma include 56 de unitati comerciale. Numarul acestora nu a crescut in ultimii ani, dar au fost inchise filialele ce activau in pierderi, mai ales prin raioanele republicii si au fost deschise noi filiale in centrele comerciale ale capitalei, fapt ce a datorat eficientizarea rezultatelor de la activitatea in comertul specializat. Magazinele sunt o subunitate a societatii, iar cheltuielile de intretinere a cestora sunt efectuate centralizat.Magazinele constituie al 2-lea ca importanta canal de distributie.- Firme de comert locale. n ultimii ani, acest canal a devenit un canal insuficient de distributie. Firmele locale sunt, de regula, detailistii magazinele sau retelele de magazine din Chisinau si din provincie.- Dealerii externi. SA TRAIREA a participat ca unicul fondator al Societatii comerciale TRAIREA Traiding Romania, care activeaza ca o reprezentanta a SA TRAIREA la Bucuresti.Se conlucreaza si cu alte firme de comert din strainatate Ponderea acestui canal va creste o data cu cresterea exportului.Politica in domeniul reducerilor creditului comercial difera in dependenta de canalul de distributie. Astfel, retelei proprii de magazine i se impune centralizat un adaos comercial maxim fata de preturile de livrare de la fabrica, precum si i se acorda un credit nelimitat. In relatiile cu angrosistii interni se aplica reduceri in dependenta de volumul partidei de maximum 10%.Angrosistilor mari li se acorda un credit de 21 zile pentru achitarea marfii. n decontarile cu ceilalti angrosisti si detailisti se plica platile in avans. n contractele cu dealerii externi pot fi introduse si clauze de exclusivitate (dealerii din Romania, spre exemplu). Urmatorul tabel include principalii indicatori aferenti relatiilor cu dealerii: Tabelul 1.3. Principalii indicatori aferenti in relatiile cu dealerii CanalReduceriAdaos recomandatConditii creditExclusivitate

Magazine specializate15 25%Credit nelimitatSortimentul deplin

Baze angro5% - 8% - 10%Nu se aplica21 zileNu se aplica

Firme comerciale locale0%Nu se aplicaAvansNu se aplica

Dealeri externiMax 5%Nu se aplica45 zileSe aplica

Firme comerciale strainen dependenta de caz pana la 5%Nu se aplicaAvansNu se aplica

1.8. Promovarea. Activitatile de promovare utilizate de societate sunt reclama, promovarea vanzarilor, participarea la evenimente si relatiile cu publicul. n continuare sunt prezentate principalele activitati din aceste categorii: reclama, promovarea vanzarilor, participarea la targuri, capacitatea de productie.n scopul promovarii produselor de cofetarii si imagini S.A. TRAIREA a intreprins diferite masuri si anume:- Participarea la expozitii locale si externe;- Participarea la expozitii cu vanzari in cadrul diferitor masuri in mun. Chisinau asa cum: Hramul orasului, Ziua copiilor, Ziua independentei, Limba noastra, etc.- S-a elaborat si aplicat un plan special de lansare a bomboanelor cu umplutura Gloria, Favorit, noilor napolitane Artec, batonaselor QEF, cadourilor de Craciun;- n baza contractului cu agentia de publicitate Neorama, este plasat un panou de reclama pe Piata Marii Adunari Nationale;Au fost plasate spoturi publicitare pe canalele de televiziune, radio in scopul transmiterii informatiei referitor la consumatori pentru produsele diabetice, cadouri pentru copii, alte. Prin mijloace de informare in masa au inceput sa se practice diferite felicitari cetatenilor republicii cu ocazia sarbatorilor. iii a a iiaa a organizat concursul, la care S.A. TRAIREA a castigat la categoria ciocolata Marca anului 2005. n Romania a fost publicata reclama Reprezentantei TRAIREA Traiding la Bucuresti.- Au fost efectuate campanii promotionale cu supermarketul Green Hills, propunand cumparatorilor oferte speciale cu reduceri, in incinta Niagara Orange Fitness Club si bazei en-gross Vladalina;- La actiune de promovare a imaginii pe luna decembrie S.A. TRAIREA i-a fost inmanata diploma i 2005;- S.A. TRAIREA a participat la radio carnavalul Radio Moldova, organizat in republica in ajunul de sarbatoarea Anului Nou;- S-au elaborat sacose cu logo TRAIREA si ciocolata Gloria, calendare de diferite tipuri, placate, cataloage, materiale promotionale (pliante, chipiuri maiouri, pixuri, autoadezive, agende) cu atributele S.A. TRAIREA.Ca rezultat al acestor masuri in anul curent volumul livrarilor la export s-a micsorat cu 53,8 t. Pe anul trecut exportul s-a efectuat in Rusia, Romania, Germania, Franta, Estonia, Italia, Canada, Israel, Georgia, Azerbaidjan, Armenia, Irlanda, Mongolia. Tendinta majorarii ponderii exportului in volumul total de vanzari la S.A. TRAIREA depinde de masurile de protejare a guvernelor tarilor importatoare al produselor de cofetarii, de acordurile incheiate intre tarile C.S.I.O buna parte din volumul vanzarilor o constituie vanzarile pe piata interna, care se efectueaza prin intermediul comertului specializat, bazele angro si alti cumparatori.- Reclama. Activitati indreptate spre consumatori finali si intermediari. Masurile sunt indreptate spre promovarea marcii de fabrica (TRAIREA) si constau in reclama TV, radio si in presa, panouri de reclama, precum si in publicarea si distribuirea unor materiale publicitare.- Promovarea vanzarilor. Activitati indreptate spre consumatori finali. Masuri in aceasta directie au inceput sa fie practicate din 2001 prin aplicarea unor reduceri promotionale (10 15%) in legatura cu sarbatorile de Pasti si alte sarbatori, petrecerea prezentarilor si degustarilor produselor noi.- Participarea la targuri. Activitati indreptate spre furnizori si intermediari. Expozitiile si targurile la care s-a participat recent petrecute de Moldexpo, Camera de Industrie si alti organizatori autohtoni, si expertii din Rusia si Romania. Alte activitati includ sponsorizari efectuate prin donatii de produse, prezentari si degustatii.- Capacitati de productie. Capacitatile de productie ale societatii sunt concentrate pe un teritoriu compact cu suprafata de 9 hectare din Chisinau. Productia este divizata in 3 sectii, din care una este situata intr-un bloc modern, nefinisat. Celelalte 2 sectii sunt amplasate in cladiri mai vechi. Productia este dotata cu cazangerie, sectie mecanica, BSCT si o sectie de compresoare. Pe langa productia de baza, societatea are 2 filiale angajate in producerea semifabricatelor de fructe situate in provincie (Donduseni si Criuleni), care stationeaza din 2001.1.9. Indicatorii tehnico-economici de baza. Tabelul 1. 4Dinamica indicatorilor de baza ai activitatii de producere a intreprinderii in dinamica, pe perioada anilor 2003 - 2007 este prezentata in tabelul ce urmeaza: IndicatoriiUnit. dm masuraAnul2003Anul2004Anul2005Anul2006Anul2007

1. Volumul productiei in expresie naturalatone931884929537948311468

2. Volumul vanzarilortone900687679388963210125

3. VanzariMii, lei225405,3237368,3274157,0320097,0322101,7

4.Productia in preturi curentemii lei205703,0204477,2250412,3284551,0285133,6

5. Capacitatea de productietone2132522152239152591526396

6. Gradul de utilizare a capacitatii de producere%43,738,339,936,638,7

7. Productivitatea munciimii lei/ang176,9180,9216,3242,0250,4

8. Cheltuieli la 1 leu PMbani83,582,084,085,085,9

9. Profit brutmii lei43724,651279,860504,567617,669246,7

10. Profit pana la impozitaremii lei22162,629742,329493,519815,120300,2

11. Profit netmii lei17137,123138,023608,116478,916430,6

12. Numarul scriptic al salariatiloroameni19911569159116131865

13. Num. med. scriptic al sal. luat ca baza la calc.salariuluioameni13681327137114091407

14. Fondul total de salarizaremii lei23492,027354,938694,742757,042657,9

15. Salariul mediu lunar al unui angajatlei1431,01717,82351,92528,822830,41

16. Rentabilitatea economica%27,838,930,530,631,6

17. Rentabilitatea financiara%13,222,518,811,612,2

18. Rentabilitatea producerii%10,613,310,78,4410,12

Din datele din tabelul Dinamica indicatorilor tehnico-economici pe perioada 2003 - 2007 la S.A. TRAIREA facem urmatoarele concluzii:- Volumul vanzarilor si volumul productiei in preturi curente pe parcursul ultimilor cinci ani sunt in crestere si au crescut considerabil in anul 2007 fata de anul 2003, aceasta crestere fiind datorata mai mult cresterii nivelului preturilor la productia intreprinderii si mai putin cresterii cantitative a productiei.Analizand capacitatea de productie observam o crestere a acesteia datorita efectuarii operatiunilor de perfectionare si imbunatatire a utilajului, liniilor tehnologice si a fluxurilor de productie. Fapt care permite intreprinderii de a fabrica volume mai mari de productie si de a majora nivelul productivitatii muncii. Din datele tabelului vedem ca gradul de utilizare a capacitatii de productie este destul de mic, in anul 2006 este folosita capacitatea doar la 36,6 %. Pentru a majora gradul de utilizare a capacitatii de productie aceasta trebuie sa fie insotita si de o majorare a volumului de productie. n anul 2006 S.A. TRAIREA a fabricat 9483 tone de produse de cofetarie, deci capacitatea de productie a fost utilizata la 99,4 %, in forma naturala s-a obtinut o micsorare a volumului de productie cu 54 tone.Cheltuielile la 1 leu productie marfa dupa o crestere in 2003 s-au mentinut in urmatorii ani la un nivel, insa in 2007 s-a constatat o crestere cu 1,2 % fata de anul 2006, ceea ce este un factor negativ pentru activitatea intreprinderii. n anul 2007 acest indicator a crescut pana la valoarea de 85,0 bani, deci el este in crestere, in acest caz se vor propune o serie de metode, tehnici ori sisteme de reducere a costurilor la intreprindere.De asemenea observam si ca numarul personalului intreprinderii cat si productivitatea au tendinta de crestere, ceea ce arata ca intreprinderea este bine asigurata cu personal in fiecare an, iar productivitatea muncii se majoreaza anual datorita perfectionarii, reparatiei ori introducerii utilajului, liniilor moderne de care dispune fabrica cat si de personalul bine calificat. Rentabilitatea financiara, rentabilitatea economica si rentabilitatea producerii au avut un ritm stabil de crestere pana in anul 2006, dupa care au avut o scadere brusca la toate rentabilitatile in 2007. Majoritatea indicatorilor rentabilitatii sant in scadere, ce caracterizeaza o situatie nefavorabila.Marimea rentabilitatii economice in 2007 se afla la un nivel putin mai mare fata de anul precedent 2006 unde marimea recomandata( 2025 %). Aceasta este rezultatul cresterii valorii medii a activelor in 2007 prin majorarea valorii activelor pe termen lung (adica prin reutilarea tehnica a intreprinderii prin reinnoirea utilajului, echipamentului, instalatiilor, liniilor tehnologice s.a.). De asemenea a contribuit la scaderea rentabilitatii economice si influenta nefavorabila a cursului valutar (in cazuri schimbarilor dese de curs valutar intreprinderea poate castiga sau pierde sume enorme), de asemenea majorarea cheltuielilor de deservire a creditului in euro.1.10. Dinamica volumului de productie in expresie naturala pe anii 2003-2007.S.A. TRAIREA in structura de producere dispune de trei hale de producere, fiecare inzestrata cu spatii de producere si utilaj specializat. Fiecare hala dispunand de un numar anumit de muncitori, maistri si laboratoarele respective. n sectiile de producere procesele tehnologice sunt supravegheate de catre muncitorii, si ca calitatea produselor sa corespunda anumitor cerinte, in fiecare zi se i-au probele din toate produsele existente, care se examineaza in laborator. Toate sectiile au un anumit volum de producere a produselor de cofetarie. Ca sa vedem cum deviaza volumul de producere la intreprindere vom analiza datele concrete ale anului de baza si a anului precedent.Dinamica volumului de productie in expresie naturala caracterizeaza mai bine evolutia activitatii intreprinderii si este prezentata in tabelul ce urmeaza: Tabelul 1.5 Volumul de productie la intreprinderea S.A. TRAIREA pe anii 2003-2007.DenumireaindiciilorAnul2003Anul 2004Anul 2005Anul 2006Anul2007

1. Volumul productiei in expresie naturala:931884929537948311468

2. Volumul de productie, lucrari, servicii fara TVA:72496458756076909357

a) n preturi medii ale anului 2002205876192153250972250642350600

b) n preturi curente anului205876205458251102284878320010

3. Livrarea productiei in preturi curente fara TVA:200500209883247697287136304659

a) Inclusiv peste hotare1198010905278121714718437

Pe perioada raportata 2007 la intreprindere s-au fabricat 11468 tone produse de cofetarii, cea ce a constituit 99,4% in comparatie cu perioada respectiva a anului precedent, in forma naturala micsorarea a constituit 54 t. Au avut loc schimbari in structura produselor de cofetarie: greutatea specifica a produselor de biscuiti si napolitane a crescut dar cu continut de cacao si fara continut de cacao s-a micsorat fata de anul precedent 2006. un rol esential in micsorarea volumului de producere joaca si preturile la produsele de cofetarie.Volumul de productie a intreprinderii are o tendinta de crestere, crestere datorata majorarii exportului in aceasta perioada, pe piata locala volumul vanzarilor ramanand acelasi desi intreprinderea propune un sortiment foarte mare, mereu in crestere, productie de calitate inalta si proaspata mereu.Cauza cresterii foarte lente a volumului de productie a produselor de cofetarie este concurenta mare in domeniu a producatorilor locali si plus productia importata.CAPITOLUL II. 2. Analiza diagnostica a managementului productiei.2.1 Definirea stiintei managementului intreprinderii.Managementul reprezinta stiinta de a conduce munca altora. n lucrarile americanilor, managementul se defineste de pe pozitia managerului si inseamna procesul de coordonare a resurselor umane, informationale, fizice si financiare pentru realizarea scopului organizatiei. Francezii il definesc ca stiinta a tehnicilor de conducere a intreprinderii.Managementul intreprinderilor studiaza procesele si relatiile de management in vederea descoperirii legilor, a principiilor care le guverneaza, a conceperii de noi sisteme, metode, tehnici si modalitati de conducere de natura sa asigure obtinerea si cresterea competitivitatii.Managementul este actiunea intreprinsa de una sau mai multe persoane pentru coordonarea activitatilor altor persoane, in scopul obtinerii rezultatelor nerealizabile de nici o persoana care actioneaza singura. O mare parte din ceea ce este realizat in societatea noastra este indeplinita prin intermediul muncii organizate a unor grupuri de indivizi care incearca sa realizeze un proiect prestabilit. Adesea aceasta se realizeaza prin intermediul coordonarii de catre un leader.Procesul de management implica performantele a patru functii importante ale managerilor si acestea sunt: planificarea, organizarea, conducerea si controlul.Managementul ne influenteaza pe toti.Fiecare din noi este influentat de actiunile zilnice ale managerilor, pentru ca venim in contact cu organizatii in fiecare zi. Toate organizatiile sunt ghidate si dirijate de deciziile unuia sau ale mai multor indivizi care conduc organizatia.Termenul management poate avea diferite intelesuri depinzand de perspectiva din care este vazut. Definit ca proces, putem spune ca managementul implica anumite functii si activitati pe care managerii trebuie sa le indeplineasca (ne putem referi la o persoana care practica managementul cu abilitate). Definit ca disciplina, vedem managementul ca o acumulare a unui flux de informatii ce poate fi invatat (astfel, ca studentii, se pot specializa in management).definit ca populatie, sunt indivizi care conduc, aceasta daca ne referim la actiunile unor organizatii de management sau daca ne referim la actiunile unor superiori. Definit ca cariera, il vedem ca o profesie. Putem spune ca managementul are aproape tot atat de multe definitii, pe cat practicanti.Iata cateva definitii clasice:- Cercetarea operatiilor (managementul) reprezinta aplicarea metodelor stiintifice, tehnicilor si instrumentelor in dezvoltarea problemelor care presupun operatii de sisteme, astfel incat sa puna la dispozitia celor care conduc operatia solutiile optime;- Aplicarea metodelor stiintifice la studiul functionarii activitatilor complexe. Specific managementului sunt procesele si relatiile de management. Scopul managerului este de a produce un surplus, de a realiza un castig. Managementul intreprinderii este o componenta a stiintei manageriale pentru ca, intreprinderea este agent economic de baza al fiecarei economii, si primele cristalizari in stiinte manageriale au avut loc in cadrul intreprinderii.2.2 Procesul de management.Procesul de management reprezinta ansamblul de munca ce se desfasoara in orice sistem uman inclusiv intreprinderea.Procesele de management se impart in:- procese de executie din intreprindere care se caracterizeaza prin faptul ca forta de munca ori actioneaza nemijlocit asupra obiectelor muncii prin intermediul mijloacelor de munca, sau in mod direct cu ajutorul unor categorii speciale de mijloace de munca, asigurand un ansamblu de produs si servicii corespunzatoare naturii proceselor de munca implicate si obiectivelor previzionate;- procese de management care se caracterizeaza prin aceea ca o parte din forta de munca actioneaza asupra celorlalte parti a majoritatii resurselor umane pentru o eficienta cat mai ridicata.Ele constau in ansamblul fazelor si proceselor prin care se determina obiectivele si subsistemele incorporate, resursele si procesele de munca necesare realizarii lor si executarii acestora prin care se integreaza si controleaza munca personalului folosind un complex de metode si tehnici pentru indeplinirea eficienta a ratiunilor ce au determinat infiintarea intreprinderii.n cadrul proceselor de management se delimiteaza mai multe componente principale care corespund cu functiile sau atributele conducerii: previziune, organizarea, coordonarea, antrenarea si control-evaluarea. Acestea alcatuiesc continutul procesului tipic de management in toata intreprinderile indiferent de caracteristicile lor.Procesul de management se poate structura in trei faze:- faza previzionala, corespunde managementului previzional, caracterizat prin stabilirea de obiective pentru intreprindere, deciziile strategice si tactice fiind prioritare, ceea ce ii confera un caracter de anticipatie.- faza de operationalizare (management operativ) caracterizat prin organizarea, coordonarea si antrenarea personalului la realizarea cotidiana a obiectivelor cuprinse in planurile si prognozele intreprinderii.- faza finala de interpretare si comensurare a rezultatelor (management post operator) care se caracterizeaza prin evaluare si control a obiectivelor si criteriilor stabilite in prima faza. ncheie un ciclu de management si pregateste conditii pentru urmatoarele.Procesele de management se fundamenteaza pe informatii si pe oameni.Organizarea structurii de conducere a TRAIREA S.A. s-a format in rezultatul evolutiei treptate a intreprinderii. Exista tendinte de formare a unor noi structuri democratice la intreprindere evaluate sub prisma motivatiei procesului de munca, formarii noilor functii de conducere si schimbarii conjuncturii pietei.Toate persoanele de nivelul superior lucreaza conform specialitatii si au un stagiu de munca nu mai putin de cativa ani sau chiar mai mult.Ca la majoritatea intreprinderilor din Republica Moldova structura organizatorica este bazata pe principiul functional. Managementul este constituit din trei nivele ierarhice:- Director general;- Directori pe functii;- Conducatori de sectii.Este prezent un inalt nivel de centralizare. La momentul actual la intreprindere numarul scriptic de personal este de 1613 persoane, dintre care functionari -110, cu studii superioare -560 de persoane si cu studii medii speciale - 943 de persoane.Muncitori sunt 1613 de persoane, dintre care 1340 - personal de baza, 175 personal auxiliar si personal neproductiv 98.Acest tip de structura nu totdeauna face fata unui mediu dinamic in stare de incertitudine si risc. Poate conduce la exagerarea importantei fiecarei functiuni in parte in detrementul interesului general al intreprinderii; poate duce la aparitia conflictelor dintre managerii functionali, fiecare fiind preocupat de propriile sale atributii; presupune flexibilitate si adaptabilitate reduse, dificultati de coordonare intre functiuni, putand conduce la supraincarcarea managerului general, pe masura ce dimensiunea firmei sau activitatea sa se diversifica, necesitand dispozitive de coordonare specifice care fac sa se piarda simplicitatea schemei initiale.Fiecare intreprindere industriala consta din subdiviziuni productive si neproductive. Subdiviziunile productive sunt legate nemijlocit de producerea de baza. Acestea sunt unitati de productie; sectiile si sectoarele unde se fabrica productia de baza, atelier, depozite laboratoare, gospodarie energetica, sectii pentru fabricarea ambalajului. Subdiviziunile neproductive efectueaza deservirea lucrarilor intreprinderii si membrilor familiilor lor. Acestea sunt: organizatii pentru copii, gospodarii de exploatare a localelor sociale, gospodarii auxiliare, case de odihna, baze turistice s.a.Structura de productie la TRAIREA S.A. poate fi prezentata in felul urmator:

La randul lor subdiviziunile productive se divizeaza in: sectii de baza; sectii auxiliare; sectii de deservire. Iar structura generala a intreprinderii poate fi reprezentata in felul urmator:

Prin urmare structura generala a intreprinderii poate fi caracterizata pozitiv ponderea subdiviziunilor productive este destul de inalta (80,9%) in comparatie cu cea a subdiviziunilor neproductive (1,5%). Cunoasterea si analiza structurii organizatorice implica folosirea unor modalitati adecvate pentru descrierea sa. Organigrama constituie mijlocul cel mai frecvent utilizat in acest scop.Sintetic organigrama poate fi definita ca reprezentarea grafica a structurii organizatorice cu ajutorul anumitor simboluri si pe baza unor reguli specifice. Organigrama este formata, de regula, din casute dreptunghiulare, reprezentand posturi de management sau compartimente si linii, de diferite forme, care redau raporturile ierarhice, functionale etc., ce sunt stabilite intre toate celelalte componente ale structurii organizatorice. n cazurile in care organigrama reda structura organizatorica a intregii organizatii se numeste organigrama generala sau de ansamblu. Organigrama S.A. TRAIREA este anexata la proiect.Pentru studierea organizarii sectiilor sau serviciilor se elaboreaza si organigrame partiale, reprezentand in detaliu componenta organizatorica a compartimentelor respective.Pentru elaborarea, cit si pentru rationalizarea structurilor organizatorice ale firmelor, se pot utiliza o varietate de abordari metodologice. n functie de continut si profunzime acestea se pot grupa in doua categorii principale: - metodologii ce situeaza pe prim-plan caracteristicile organizarii structurale, prin care se incearca sa se gaseasca solutii cit mai eficiente, pe baza utilizarii de principii si criterii de organizare rationala, valabile pentru toate firmele sau pentru anumite categorii;- metodologii ce pun pe prim-plan conditionarea structurilor organizatorice de parametrii resurselor incorporate si ai contextului politic si socio economic.Aceste metodologii acorda prioritate relatiilor dintre factorii cauzali ai organizarii variabilele organizationale si caracteristicile organizarii structurale, ceea ce asigura intr-o masura mai mare modelarea structurii organizatorice corespunzator situatiei concrete din fiecare firma. Prima se refera la fundamentarea teoretica si metodologica a noilor solutii organizatorice pentru firma. n acest scop este necesara insusirea aprofundata a principiilor si criteriilor de organizare, ceea ce asigura elementele metodologice generale indispensabile creionarii unor structuri organizatorice rationale. O alta componenta esentiala a procesului de fundamentare o reprezinta identificarea principalelor variabile organizationale si a raporturilor de interdependenta in care se afla cu sistemul organizatoric al unitatii economice in cauza.Fundamentarea unor solutii organizatorice rationale implica cunoasterea si folosirea unui set de tehnici si metode adecvate, ce, include, pe langa organigrame, regulamente de organizare si functionare, descrieri de posturi si alte instrumente specifice consemnarii si analizei aspectelor structurale ale organizarii, cum ar fi graficul responsabilitatilor ierarhice sau diagrama atributiilor. Pentru asigurarea unor structuri organizatorice corespunzatoare, foarte importante sunt tehnicile si metodele privitoare la analiza realizarii in timp a obiectivelor individuale si a sarcinilor, ca observarile instantanee, fotografierea, autofotografierea.3. Analiza produselor de baza, sortimentul. 3.1. Analiza produsului:Este cunoscut faptul ca, sustenabilitatea unei intreprinderi este data atat de factorii interni, cu precadere de modul de organizare al activitatii in interiorul acesteia cat si de multipli factori externi. Cativa dintre acestia sunt: cursul de schimb valutar, politicile guvernamentale, actionarii, clientii, piata, politicile economice ale intreprinderii etc. nainte de a fi lansat un nou produs pe piata de catre firma producatoare, in speta SA TRAIREA, sunt analizati mai multi factori determinanti in succesul sau insuccesul respectivului produs si anume: sunt analizate cerintele pietei, impactul pe care acesta il poate avea inca de la inceput in randul diferitelor categorii sociale si cu precadere in randul categoriei sociale tinta, sunt cercetate celelalte produse concurente, deja existente pe piata etc. Rolul cel mai important insa revine publicitatii care este principalul mijloc prin care sunt atrasi potentialii cumparatori. Cati dintre noi nu cunoastem faptul ca, ambalajul multor produse reprezinta o mare parte din costul produsului finit? Sunt firme multinationale care pentru promovarea unui produs cheltuiesc pe partea de publicitate sume foarte mari, capacitand in acest sens firme specializate in domeniu.O alta caracteristica foarte importanta de care depinde succesul pe piata al produsului respectiv il reprezinta costul de productie si pretul final al acestuia la rafturi. n prezent, economia mondiala se afla intr-o profunda recesiune, dupa unii specialisti, mai mare decat marea depresie din anii `30, ceea ce implica noi politici din partea intreprinderii. Se observa doua tendinte din partea consumatorilor, generale si comune tuturor economiilor si anume: prima tendinta a acestora in perioade de criza este de restrangere a cheltuielilor si de renuntare la o serie de bunuri, accesibile pana atunci publicului larg si a doua tendinta de a depune banii economisiti in diferite depozite bancare, in asteptarea stabilizarii economiei.Pentru a-si pastra piata castigata in decursul anilor, intreprinderea SA TRAIREA a apelat la toate mijloacele pe care economia libera le pune la dispozitia operatorilor economici si la mecanismele interne pentru a face fata pietei in continua schimbare.n prezent, intreprinderea SA TRAIREA produce noua grupe de produse, precum: caramele, bomboane, ciocolata, produse de ciocolata, iris, drajeuri, produse pastilo-marmelade, napolitane, torte in ciocolata si gofra intr-o varietate mare de sortimente si arome. Pentru inceput vom prezenta fiecare categorie de produs fabricat, numarul de sortimente pentru fiecare produs in parte si principalele marci comerciale din fiecare categorie:- Caramele (47 sortimente, tip ambalaj eticheta, cutie): Teatrale, Mentola, Duchesse, Berberis, Visinele, Prune, Victoria, Revelion, Fulgusor;- Marmelada 4 sortimente (neambalate sau la cutie);- Zefir si zefir in ciocolata 2 sortimente (neambalate);- Napolitane - 11 sortimente(neambalate, eticheta);- Drajeuri 13 sortimente (neambalate, eticheta);- Bomboane neglasate (6 sortimente, eticheta): Decelus, Ciobanas, Batonase Tighina, Spectru;- Iris 4 sortimente (eticheta);- Bomboane glasate cu glazura de cofetarie 29 sortimente (etichete, cutie);- Bomboane cu glasura de ciocolata (70 sortimente, eticheta, cutie): Livada Moldovei, Griliaj, Fructe in ciocolata, Meteorit, Joc, Primavara, Do-Re-Mi, Gloria, Favorit, Dorinta, Lapte de pasare;- Ciocolata 25 sortimente (eticheta): Lux, Dor, Terra, Premier, Gloria;- Torte 9 sortimente (cutie);- Produse diabetice din fiecare grupa 7 sortimente (eticheta, cutie);- Biscuiti 2 sortimente (cutie).La fabricarea acestor produselor sunt utilizate mai multe tipuri de materii prime. Principalele sunt: zahar, boabe de cacao, melasa de porumb, arahide, arome si grasimi de cofetarie. Durata de pastrare a produselor variaza intre 312 luni. Produsele din interiorul fiecarei categorii difera prin ingredientele si ambalajul folosit. n ultimii ani societatea a dezvoltat intre 14 si 28 produse noi pe an.Pentru o mai buna intelegere a fluxului tehnologic, a variatiei vanzarilor in decursul unui an de productie, vom detalia cu date cantitative despre liniile tehnologice ale unor produse (tone/an, calc. p/u2 schimburi).- Basarabia: Ianuarie 22,016 t; februarie 17,030 t; martie 23,117; aprilie 21,621; mai 31,423; iunie 28,532; iulie 0,000; august 27,582; septembrie 43,083; octombrie 46,227; noiembrie 52,377; decembrie 53,434. n total, cantitatile precizate mai sus duc la o productie anuala de 366,442 t/an. - Meteorit: Ianuarie19,657 t; Februarie 21,129 t; Martie 33,932 t; Aprilie 20,514 t; Mai 28,196 t; Iunie 27,456 t; Iulie 0,000; August 39,885 t; Septembrie 33,838 t; Octombrie 35,494 t; Noiembrie 19,155 t; Decembrie 32,544 t. n total, cantitatile precizate mai sus duc la o productie anuala de 311,800 t/an.

- Cioco: Ianuarie 0,331; Februarie 0,593 t; Martie 0,283 t; Aprilie 0,132 t; Mai 0,173 t; Iunie 0,172 t; Iulie 0,000 t; August 0,015 t; Septembrie 0,375 t; Octombrie 0,172 t; Noiembrie 0,097 t; Decembrie 106,459 t. n total, cantitatile precizate mai sus duc la o productie anuala de 108,802 t/an.

- IRIS: Ianuarie 7,276 t; Februarie 18,928 t; Martie 23,240 t; Aprilie 24,637 t; Mai 17,220 t; Iunie 34,532 t; Iulie 0,000 t; August 34,154 t; Septembrie 51,776 t; Octombrie 46,302 t; Noiembrie 25,733 t; Decembrie 36,883 t. n total, cantitatile precizate mai sus duc la o productie anuala de 320,681 t/an.

- Super Royal: Ianuarie 58,481 t; Februarie 25,948 t; Martie 43,675 t; Aprilie 21,583 t; Mai 40,565 t; Iunie 19,119 t; Iulie 0,000 t; August 45,489 t; Septembrie 26,349 t; Octombrie 60,29 t; Noiembrie 37,513 t; Decembrie 63,716 t. n total, cantitatile precizate mai sus duc la o productie anuala de 442,728 t/an.

- Griliaj: Ianuarie 32,602 t; Februarie 32,666 t; Martie 36,932 t; Aprilie 36,065 t; Mai 48,110 t; Iunie 42,317 t; Iulie 0,000; August 35,280 t; Septembrie 42,206 t; Octombrie 46,807 t; Noiembrie 43,66 t; Decembrie 66,767 t. n total, cantitatile precizate mai sus duc la o productie anuala de 463,412 t/an.

- SOL: Ianuarie 10,537 t; Februarie 10,125 t; Martie 15,450 t; Aprilie 13,745 t; Mai 15,369; Iunie 18,708; Iulie 0,000; August 15,488 t; Septembrie 20,618; Octombrie 23,534 t; Noiembrie 18,015 t; Decembrie 22,109 t. n total, cantitatile precizate mai sus duc la o productie anuala de 183,698 t/an.

- Melodia: Ianuarie 6,671 t; Februarie 11,329 t; Martie 12,841 t; Aprilie 18,608 t; Mai 15,407 t; Iunie 17,415 t; Iulie 0,000; August 7,114 t; Septembrie 24,933 t; Octombrie 21,262 t; Noiembrie 30,387 t; Decembrie 40,039 t. n total, cantitatile precizate mai sus duc la o productie anuala de 206,006 t/an.

- Lapte de pasare: Ianuarie 55,227 t; Februarie 52,706 t; Martie 92,011; Aprilie 63,953; Mai 54,081 t; Iunie 64,124 t; Iulie 0,000; August 61,022 t; Septembrie 82,347; Octombrie 98,306; Noiembrie 90,209; Decembrie 97,492 t. n total, cantitatile precizate mai sus duc la o productie anuala de 811,478 t/an.

Conform graficelor prezentate anterior se constata fluctuatii cantitative de productie intre lunile anului. Productia cunoaste doua momente de varf si anume, in periada sarbatorilor pascale si indeosebi in perioada Craciunului. Politica intreprinderii SA TRAIREA este ca in luna iulie tot personalul angajat sa intre in concediu de odihna, ceea ce face ca productia in aceasta luna sa inceteze, fapt ce reiese si din graficele prezentate mai sus. 3.2. Sortimentul produselor de baza:Prin sortimentul productiei se subantelege enumerarea completa a produselor fabricate sau clasificarea lor pe grupe omogene mari. Fabricarea produselor de cofetarie pe sortimente pe anii 2002 2004, pina la 2007 tone. Tabelul 1.6.Tipuri de productieAnul 2002Anul 2003Anul 2004Anul 2005Anul 2006Anul 2007

Caramela188124922169274228563020

Marmelada129154158202240245

Zefir425479526556580601

Napolitane916621395326360367

Drajeuri781845725142613001450

Bomboane ne glasate cu ciocolata169215611351154815041490

Bomboane glasate cu ciocolata196921142146251626782890

Iris303354421273302324

Ciocolata655938798086

Tablete562428306262290289

Torte1211,31,11,3

Biscuiti1525949273039

Cadouri182150207278289267

Total90589318849210236,314546,111069,3

n urma datelor prezentate in tabelul de mai sus, putem spune ca productia de caramela in anul 2003 a crecut cu 611 tone, fata de anul 2002 si a scazut cu 323 tone in 2004. Productia de marmelada este in crestere, in 2003 a crescut cu 25 tone fata de 2002, si a crescut cu 4 tone in 2004. Zefirul a crescut cu 47 tone in 2004 fata de anul 2003. Napolitanele au inregistrat o crestere in 2002 de 916 tone, iar in urmatorii ani se inregistreaza o scadere cu 295 tone in anul 2003 si cu 521 tone in anul 2004. Drajeurile au scazut in anul 2004 cu 120 tone fata de anul 2003 cand s-a inregistrat o crestere cu 64 tone fata de anul 2002. Productia de iris este in crestere in perioada anilor 2002 2004, crescand cu 118 tone in 2004 fata de 2002. Tortele inregisreaza o crestere cu 1 tona in 2003 si o scadere cu 1 tona in 2004. Productia de biscuiti produsa in 2002 este de 152 tone, care este in scadere in 2003 cu 93 tone, si cu 103 tone in 2004 fata de anul 2002.Cadourile inregistreaza o scadere in anul 2003 cu 32 tone si o crestere in anul 2004 cu 57 tone fata de anul 2003. Volumul produselor fabricate in anul 2003 a crescut cu 260 tone, fata de anul 2002, si a scazut in 2004 cu 826 tone fata de anul 2003.Fabricarea produselor de cofetarie pe sortimente pe anii 2002 2004, pana in 2007 mii lei. Tabelul 1.7.Tipuri de productieAnul 2002Anul 2003Anul 2004Anul 2005Anul 2006Anul 2007

Caramela191562758323545234562456024680

Marmelada240531103244345635613576

Zefir6706974611288115001157912002

Napolitane1069091776511651265036709

Drajeuri736698119074897090079120

Bomboane ne glasate cu ciocolata285093245330625312903023431400

Bomboane glasate cu ciocolata618888212289635908769123591342

Iris410652066643657664576345

Ciocolata224128871752176517481640

Tablete166791571112661102461132412568

Torte98137134139149156

Biscuiti 200810691117124511341256

Cadouri471566928247845689769134

Total166567205704204476204487205464187708

Fabricarea produselor de cofetarie pe sortimente de produse pe trimestrul I, II, III, IV a anului 2005, se reduce mii lei. Tabelul 1.8.Tipuri de productieI trimestru an. 2005II trimestru an. 2005III trimestru an. 2005IV trimestru an. 2005

Caramela77951025359879434

Marmelada153712225291326

Zefir3717332015204133

Napolitane127919146701643

Drajeuri2427265024623872

Bomboane ne glasate cu ciocolata60269289404417196

Bomboane glasate cu ciocolata23192269821944243773

Iris602188714601365

Ciocolata54513767391438

Tablete2534360712503678

Torte36363249

Biscuiti 254285147275

Cadouri---12483

Total29944628213798299665

3.3. Volumul de productie.Volumul productiei fabricate pe anii 2003 - 2007, in tone.

Volumul productiei realizate pe anii 2003 2007, mii lei.

Productia fabricata pe anul 2007, 2006, tone:- Pesmeti, bicuiti, produse de cofetarie stoc la inceput/stoc sf. de an 11t/25t, anul rapoortat 1106t, anul precedent 492 t; - Bicuiti dulci, aveole, gofre stoc 4t/10, an raport. 212t, 172t;- Aveole, vafele stoc 7t/15t, 894t, 320t;- Ciocolata si alte produse similare, cu continut de cacao 203 t/233t, an rap. 6625t,si prec. 5780t;- Tablete, bare, batoane de ciocolata cu umplutura 18t/12t, 85t si 62t;- Alte tablete, bare fara umplutura anul rap. 3t si cel prec. 3t;- Bomboane de ciocolata cu alcool stoc 28t/15t, 446t si 443t;- Alte bomboane de ciocolata stoc 100t/83t, 3201t si 2877t;- Alte produse de ciocolata cu umplutura stoc 4t, 232t si 226t;- Alte produse de cicolata fara umplutura stoc 8t/17t, 242t, si 252t;- Dulciuri fabricate din zahar cu continut de cacao 40t/106t, an rap. 2416t si 1917 cel precedent;- Produse zaharoase ce nu contin cacao 59t/189t, 3737t si 3211t;- Darjeuri si dulciuri drajeficate 5 t/20t, 333t si 378t;- Gume si jeleuriin forma de produse de cofetarie anul rap. 434t si 356t;- Bomboane din zahar ars 3t, 9t si 17t;- Caramele, acadele, dulciuri 42t/154t, 2575t si 2097t.

Productia comercializata pe piata interna si externa, pe anul 2007: Tabel 1.8.ProduseAnul 2007Anul raportatAnul precedent

IanuarieDecembrie

Pesmeti, bicuiti, produse de cofetarie11 t25 t1106 t492 t

Bicuiti dulci, aveole, gofre4 t10 t212 t172 t

Aveole, vafele7 t15 t894 t320 t

Ciocolata si alte produse similare, cu continut de cacao203 t233 t6625 t5780 t

Tablete, bare, batoane de ciocolata cu umplutura18 t12 t85 t62 t

Alte tablete, bare fara umplutura3 t3 t3 t3 t

Bomboane de ciocolata cu alcool28 t15 t446 t443 t

Alte bomboane de ciocolata100 t83 t3201 t2877 t

Alte produse de ciocolata cu umplutura4 t232 t226 t

Alte produse de cicolata fara umplutura8 t17 t242 t252 t

Dulciuri fabricate din zahar cu continut de cacao40 t106 t2416 t1917 t

Produse zaharoase ce nu contin cacao59 t189 t3737 t3211 t

Darjeuri si dulciuri drajeficate5 t20 t333 t378 t

Gume si jeleuriin forma de produse de cofetarie434 t356 t

Caramele, acadele, dulciuri42 t154 t2575 t2097 t

4. Structura, tendinte. 4.1. Tendinte:n multe momente ale istoriei, economia a fost supusa puterii politice si influentelor tinand de aceasta. Atat in trecut contemporan noua cat si in prezentul actual, lupta pentru monopol este data in scopul obtinerii unei cat mai mari parti din piata, iar prin aceasta uneori si a puterii si influentei politice. Odata cu globalizarea si libera circulatie a capitalului, au aparut si companiile multinationale. Detinand capacitati financiare insemnate, acestea au putut investi in tehnologie si prin aceasta au putut fi cu un pas inainte concurentei acerbe de pe piata. n fata unor astfel de puteri economice, intreprinderile mici si mijlocii fac fata cu greu presiunilor la care sunt supuse.

Regulile jocului s-au schimbat. Sub influenta crizei economico-financiare care razbate mapamondul de la un capat la altul, afacerile de orice natura vor fi influentate decisiv. Noi tendinte, noi oportunitati, noi moguli. Fata de aceste aspecte, Ernst&Young a incercat sa identifice noile provocari la care lumea economica globala va trebui sa le faca fata. De reusit vor reusi doar aceia care se vor adapta, pentru ca aceste noi tendinte vor juca probabil un rol definitoriu in evolutia pe termen mediu si lung al economiei mondiale. Studiul 'Tendinte majore la nivel global in 2009' prezinta o analiza a firmei Ernst & Young cu privire la tendintele economice cele mai importante de la ora actuala. Conform specialistilor citati, printre acestea se afla deplasarea accelerata a motorului dezvoltarii economiei globale de la vest la est, peisajul financiar international in schimbare si inovatiile tehnologice. De asemenea, vom asista la modificari in mediul de reglementare, cresterea responsabilitatii sociale a companiilor si cresterea importantei energiei si a bunurilor. Lumea este in permanenta schimbare, iar unele tendinte determina schimbarea, altele sunt efecte ale acesteia. Bogatia Orientului Mijlociu in peisajul economiei globale, motorul dezvoltarii aflat pana acum in tarile dezvoltate, s-a deplasat inspre cele in curs de dezvoltare. Economiile din Orientul Mijlociu vor scrie probabil povestea unui succes de dezvoltare economica in anii ce vor urma, chiar daca nu au fost imune la efectele crizei financiare. Cresterea extraordinara a clasei de mijloc din aceste economii impreuna cu avantajele oferite de exporturile mari de marfuri, precum si schimbarile de ordin politic si demografic, au contribuit enorm la favorizarea acestei dezvoltari. Daca pietele in curs de dezvoltare numarau 70 de companii in topul global 500 realizat de revista Fortune in anul 2007, fata de numai 20 acum zece ani, in mai putin de 10 ani acestea vor reprezenta probabil o treime din toata lista. Guvernele devin jucatori financiari de top precum am remarcat si mai sus.Paradigma globala a puterii financiare si a centricitatii a suferit modificari fundamentale. Pietele de capital au devenit din ce in ce mai globalizate si interdependente. Datorita cresterii lor economice spectaculoase, pietele in curs de dezvoltare sunt acum surse nete de fluxuri de capital, finantand deficitele de cont curent uriase inregistrate in tarile dezvoltate. Bancile traditionale de investitii foarte afectate de criza financiara, au determinat revenirea guvernelor in prim-planul puterii financiare pe masura ce aceasta se deplaseaza catre stat. Masura fara precedent de nationalizare a bancilor din Europa si Statele Unite a adus guvernele in centrul lumii finantelor, ceea ce va conduce cel mai probabil la reglementarea mai stricta a sectorului financiar.Cererea si oferta de energie ar putea constitui cea mai mare provocare adusa de secolul 21. n afara de serviciile financiare, industria energetica este probabil industria cu cel mai inalt grad de globalizare, dar si industria cu cel mai mare impact. Sectorul energetic este cel mai influentat de economia globala, aspecte geopolitice, razboaie, politici fiscale si lupta dintre crestere si sustenabilitate. Globalizarea ca proces integrational la nivel mondial nu a aparut concomitent cu termenul globalizare, insa s-a constituit lent timp de mai multe secole si in spatiu si timp actualmente poate fi caracterizata ca una din cele mai atragatoare, deci, si mai avantajoase. Axandu-se in temei pe procesele economice, globalizarea dispune de o istorie si evolutie adecvata perioadelor de constituire si trecerea de la o subforma la alta, fara indoiala, deacum cunoscute: micro-, mezo-, macroeconomie, economie nationala, economie regionala, mondoeconomie. n sensul direct, globalizarea se refera la ultimele trei subforme caracteristice zonelor de dincolo de national iar intelesul, pe care ni-l transmite notiunea data, este cea de tendinta care cuprinde tot globul, deci este o tendinta de intruchipare a intereselor de ansamblu, desprinse de cele particulare ale statelor.Primii care au introdus in uz termenul globalizare au fost savantii americani care in anul 1983 au determinat prin acest termen fenomenul de integrare a pietelor unor marfuri si produse de catre companiile transnationale mari. Procesul de globalizare are un caracter multilateral si multidimensional. Stiinta economica actualmente si-a concentrat atentia de baza asupra cinci directii: globalizarea financiara, corporatiile transnationale globale, regionalizarea economica, intensificarea comertului international, tendinta spre convergenta. Unii economisti isi accentueaza atentia la trasaturile de baza ale globalizarii. Nominalizam doar cateva procese:- centralizarea financiara crescanda, cu ajutorul careia se formeaza, se elibereaza si se utilizeaza mijloace creditare, in urma careia are loc cresterea insemnatatii capitalului asupra productiei;- cresterea accelerata a informatiei;- largirea oligopolurilor;- cresterea numarului antreprenorilor transnationali;- globalizarea puterii nationale de stat;- dezvoltarea tehnologiilor de virf.Globalizarea poate fi interpretata si ca stadie superioara a internationalizarii. Sfera de baza a globalizarii este sistemul economic mondial, productia globala, schimbul si consumul efectuat de intreprinderi in economiile nationale si pe piata mondiala. Rezultatul adancirii procesului de internationalizare sunt interdependentele si interactiunile economiilor nationale. Globalizarea poate fi interpretata si ca integrarea statelor intr-o structura apropiata sistemului economic unic international.Gruparea tarilor dupa venituri si ritmurilor cresterii economice. Tabel 1.9.Grupe de tariNumarulVenitpercapeta(USD)Venitpercapeta(USD)Ritmmediuanual decrestere, %Rata decresterea aproductieiindustriale, %IndiceledezvoltariiUmane

Tari cuvenituri joaseInclusiv: R.Moldova92953751,95,13,78,117,717,10,610,68

Tari cuvenituri relativjoase1512351,71,915,50,77

Tari cuvenituri medii533712,98,813,80,82

Tari cuvenituri inalte18153643,14,14,10,94

Am analizat care sunt tendintele pe plan global pentru a putea vedea in ce masura aceste tendinte si indeosebi criza afecteaza economia Republicii Moldova si indeosebi afacerile derulate de SA TRAIREA. Analiza parametrilor tehnologici din graficele mai sus prezentate nu au cuprins si date referitoare la anul 2009, tocmai momentul de varf al acestei crize. Dar vom remarca faptul ca, chiar si fara aceste date fluxul tehnologic la SA TRAIREA nu a cunoascut schimbari majore ci, mici fructuatii cantitative la anumite produse comercializate pe piata interna. Observand scaderile din ultimele luni de pe piata externa, a cererii de produse similare celor exportate de SA TRAIREA nu putem sa nu credem ca acelasi lucru se va intamla si in viitorul apropiat cu produsele intreprinderii anterior mentionate, ceea ce inseamna pierderea unor piete de desfacere a propiriilor produse si implicit restrangerea fluxului tehnologic. Odata cu acest fapt va aparea somajul, restrangerea productivitatii la anumite sortimente de produse care in aceasta perioada nu va mai avea cerere din partea pietei.4. 2. Analiza cheltuielilor pe produse.Cheltuielile produselor, pe anul 2007. Tabel 1.10.Articole de cheltuieliHala nr. 1, planificatHala nr.2, planificatHala nr.3, planificatTotal, planificat

Produse de cofetarie, tone4571,85030,91864,911467,6

Materie prima72914,053408,628882,6155205,2

Materiale auxiliare20867,19752,15765,936385,1

Ambalaj3222,12871,71199,17292,9

Combustibil4867,25198,51663,211728,9

Energie electrica914,1869,4842,42625,9

Apa2288,41115,0482,33885,7

Frig1784,2370,8403,82558,8

Remunerarea muncii9968,15275,93184,618428,6

Asigurari sociale2744,21452,2877,25073,6

Consumuri indirecte de producere11142,76758,83024,330925,8

Pret de cost de la producere130712,187073,056325,4274110,5

Rentabilitatea +, pierderi -36,519,920,327,9

Cheltuieli general-administartive11906,46484,23856,422247

Cheltuieli comerciale2065,42353,8867,85287

Cheltuieli operationale1394,41547,0546,33487,7

Total cheltuieli146078,397458,061595,9305132,2

Cheltuieli sociale, neproductive1588,5850,2494,82933,5

Inclusiv: pretul de cost144489,896607,861101,1302198,7

Rent, pierdei, pret de cost23,4580,0510,8815,99

Cheltuielile produselorpe anul 2007: Tabel 1.11.Articole de cheltuieliHala nr. 1, de factoHala nr.2, de factoHala nr.3, de factoTotal, real

Produse de cofetarie, tone4571,85030,91864,911467,6

Materie prima69752,751952,228443,2150148

Materiale auxiliare20227,69664,25706,135597,9

Ambalaj3331,72897,21152,17381,0

Combustibil3751,74338,82028,010118,5

Energie electrica800,8658,5905,22364,5

Apa1322,7679,3281,62283,6

Frig2211,9396,0252,22860,1

Remunerarea muncii12384,57330,23976,623691,3

Asigurari sociale3412,71994,71095,16502,5

Consumuri indirecte de producere11143,27721,812899,331764,3

Pret de cost de la producere128339,587632,956739,4272712

Rentabilitatea +, pierderi -39,019,119,428,5

Cheltuieli general-administartive12089,57220,63858,623168,7

Cheltuieli comerciale3046,333151222,37584,3

Cheltuieli operationale1407,11653,4603,63664,1

Total cheltuieli144882,499822,662423,9307129

Cheltuieli sociale, neproductive1990,71205,7610,83807,2

Inclusiv: pretul de cost142891,798616,961813,1303322

Volumul de productie in pret curente f/TVA178376,7104386,967748,4350512,0

Venit, pierderi35485,05770,05935,347190,3

Rent, pierdei, pret de cost24,835,859,6015,56

Rentabilit., Pierd., producere19,895,538,7613,46

Volumul de prod. in pret. curente cu TVA21405212526481298,08420614

Pret. de des. mediu ponder., lei/t46820,082489943593,836678,5

4. 3. Analiza sistemului de lansare a produselor in producere.Organizarea si elaborarea proceselor tehnologice: Descrierea procesului tehnologic de producere a irisului:Din zahar se prepara siropul de zahar care este baza la toate felurile de iris, se prepara siropul prin fierbere a zaharului cu apa calda pana la contunutul substantelor uscate S.U. = (78-80)%. Siropul se raceste se filtreza si se dozeaza conform retetei la fiecare tip de produs. Melasa se incalzeste pana la temperatura de lichifiere si de asemenea se dozeaza la fiecare tip de iris. Laptele condensat se dozeaza in reactorul-malaxor impreuna cu siropul de zahar, melasa si se malaxeaza pana la obtinerea masei omogene. Schema tehnologica de preparare a irisului:- pregatirea materiei prime pentru producere (zahar tos, apa calda, melasa, lapte condensat);- prepararea siropului de iris;- fierberea si racirea masei de iris;- modelarea si invelirea irisului;- ambalarea irisului.Schema tehnologica de preparare a caramelei:- pregatirea materiei prime (zahar tos, apa calda, melasa);- fierberea siropului de caramela W = (1,5+2,5)%;- filtrarea;- descarcarea, malaxarea, intinderea masei de caramela;- racirea;- formarea batonului de caramela;- formarea caramelei;- racirea caramelei;- invelirea caramelei;- ambalarea, marcarea, transportarea, pastrarea.Schema tehnologica de producere a tablelor de cicolata din urmatoarele etape:- pregatirea materiei prime pentru producere;- prepararea pudrei de cacao;- prepararea masei;- modelarea;- ambalarea, marcarea si pastrarea.4.4. Organizarea lansarii produselor noi. Planul de masuri pentru alaborarea si lansarea in producere a marcii comerciale.Linia tehnologica Drajeuri:Drajeurile se vor realiza la vrac si in pachete de tip pernuta cu dimensiunile latimea 125 mm, inaltimea 170 mm. Greutatea pachetului 100g.Elaborarea si aprobarea recepturilor pentru drajeurile FANI, care include:- arahide cu lapte (in schimbul la Arahide); - arahide cu cacao (in schimbul la Alunite);- arahide cu mac si susan;- arahide cu cocos si susan;- stafide cu cacao (in schimbul la Stafide);- stafide cu gust de fructe (in schimbul la cu stafide).Elaborarea designului a 6 tipuri de pelicula (coclor) pe